01 Acta Musei Tutovensis I Barlad 2006

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.
ro
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
CONSILIUL JUDETEAN
MUZEUL "VASILE
VASLUI
PARVAN" BRLAD
AG'I'A
MVSEI
nl'I'OVENSIS
1
Editura Sfera
Brlad,2006
Coperta: lect. univ. dr. Corneliu Beldiman

Univ. "Dimitrie Cantemir" Bucureti
ACTA MVSEI TUTOVENSIS

Publicatie a Muzeului .,Vasile Prvan" Brlad
str. Vasile Prvan nr. 1, cod 731 003
tel./fax: 0235/421691,42 1 699, 4222 1 !
e-mail: muzevp@muzeuparvan.ro
site: www.muzeuparvan.ro
ACTA MVSEI TUTOVENSIS

Publication of "Vasile Prvan" Museum Brlad
1 Vasile Prvan nr. 1, cod 731003
tel./fax: 0235/42169 1,42 1 699, 4222!1
e-mail: muzevp@muzeuparvan.ro
site: www.muzeuparvan.ro
C U V N T NAI N T E
Mircea Mamalauc
Prin tradiia i prestigiul ctigat n cele nou decenii de existen muzeul

brldean este fr ndoial unul din cele mai reprezentative muzee din Romnia. n
aceast instituie binecuvntat de Dumnezeu i-au desfurat i i desfoar
activitatea o pleiad de cercettori care prin munca i talentul lor au fcut cinste
acestor locuri i n primul rnd muzeului brldean, aducndu-i o important
contribuie la dezvoltarea tiinei romneti. Mrturie stau sutele de articole i alte
publicaii care abordeaz o gam larg de probleme, din diverse domenii ale tiinei.
Din nefericire ns in cei
90 de ani de existen muzeul brldean, muzeu care
poart numele unui ilustru istoric i arheolog, legat ntr-o oarecare msur de aceste
meleaguri este vorba de Vasile Prvan, nu a reuit s aib propria publicaie n care
specialitii instituiei precum i ali colaboratori din afara sau din cadrul sistemului
muzcal s-i publice rapid i cu efort minim rezultatele muncii lor.
Golul existent ncercm s-I acoperim acum prin aceast revist care se dorete un
nceput, s sperm, de bun augur. mplinirea celor
90 de ani ai muzeului i-am
considerat a fi un excelent prilej pentru demararea acestui proiect. De altfel primul
numr al revistei va fi dedicat parial momentelor generate de mplinirea celor 90 de

ani, prilej cu care o seam de cercettori din ar, precum i ai muzeului au susinut
intervenii pe diferite teme.
Sperm ca revista s aib un parcurs ct mai lung posibil, parcurs presrat cu
importante realizri i de ce nu succese, urmnd s apar sub forma unui anuar n care
vor fi publicate toate studiile i articolele celor care vor participa la sesiunile
tiinifice pe care vrem s le introducem cu titlu de permanen ncepnd cu acest an.
Nu voi ncheia aceste rnduri nainte de a aduce vii mulumiri conducerii
Consiliului Judeean Vaslui cu sprijinul cruia a fost posibil materializarea acestui
proiect ambiios.
1-cta m-osei "tutO'Oen.sis
CONTENT
CUPRINS
Mircea Mam<lauci
ANIVERSRI
Mircea Mamalauc
Nicoleta Arnutu
:::';;
Cuvnt inainte
Mircea Mamalauc
.
Muzeul b/Jrladean fntre trecut I V11lor
Secia de arta la a 90-a aniversare a muzeului
amalauca Alexandru Ioan Cuza f epoca sa subrecl
al unei oxpoll' permanente

Alina Rotaru GAnduri la ceas aniversar
Laureniu Ursachl, Cristina Carata-Scurt istoric privind Secia
hl, Cristina Carata- ValonficaroOJ patrimoniului

,u nrolo natvrfl
'l;::,.11:
32
e:;:
:eta Arnautu
of
Tho SectJon of artat tho 9ff' anniverssry
the Museum from Brlad
of a
Mircea Mamalauc -Al. Ioan Cuza and fus age- subject
42
of
Laureniu Ursachl, Cristina Carata - The ull/lsat1on of hentage
the Section of Natural Science
trk
lrflt
Section of Natural Sc1ence
hilu-
Bone and ham reworking dunng Estem

Dntoster
Gravet1ian In the aroa botween the Carpathlans and
Corneliu Beldiman. Diana-Maria Sztancs - Early neollthtc
'rom hard raw matarials of anlmals discovored on the
jGwof'Y
H
ART
The museum from Brlad between past and
pormanont exh1bition
Alina Rotaru Thoughts at an anmversary t1me
to
Laureniu Ursochl, Cristina Ca rata A short hlslory related
.ta
Bazarr..1 Gumeln/f A. 1 d"' /nsurlfQI

1
Diana-Marfa Sztancs, Corneliu Boldlman, Mar,us Mihai CluU
Foreword
36
38
45
Podoabe dm materii dure ammale aparinbnd cultunl Coofeni

descopente recent Tn Transilvania.
Marin Rotaru, Gheorghe Gherghc Unelte din os din aezarife
Noua situate In partt.la de SE a jud. Vaslui
h;f'/fllfY. bona bracelets

Urauklf;u, Lumlnla Bojenaru, Vasile Cotlug The
1 i t',:J,, 1n precucutenian cultu/8 lfl the
1
1"fr1.n: lai county
ttnacuBIcu Horn industry In
, .. olln>1'
uncovorod In
Jrrutt1 111
1
1
"
OlJu\ Mar13l.rtn Cotnellu U.14.ttman JUrltJI Mi 1 Clu\J
JcWJ:Jfluryrron'hdrr:I'CIWm
'1dltJoliJ"JI'lfJIOI
Cojofenl Cultllr&, mconlly discovered m Tra"SJ1vumil
129 Marin Rotaru, Gheorghe Gherghe- Bone tools from .Now"
.,,
sottlements placod in the South Eastem sida of Vaslui district
exh/btttOn of
losi/JS<J,.. mothodS of knowledge of the

ti/..crld'l cngrawngs
1
11 ho lllfltl Art today
161 ,..U11II Voleu Contomporary art vs the Classic Museum
170 CAU+in Gheorghe- Represenling the national and international
conttmporary arl tendencios in tho Romaman musoums
173
Dan Acostloaol- Vector Cultural Association
ti M
IJ TIC
MEMOIRS
Laurtn,lu Chitfac Atflwtntso fu/Iacov Antonovc
i i de cercetare i 175 Laureniu Chlrlac The lacovAntonovici's activity of rosearch
pt'QJQJ4lfl e monumunto/oc religioase din zofla BJrladu/ui
and protoclion of the religious monummts from tha BMad area
Olga Rusu Contribuii bdrllJdone 1 vaslufel76 fa dezvoltarea
182 Olga Rusu The contribution of people from aur zone to the
p.drimon uJu1 Muzeului uteraturii RomAne dm lai
davolopment of the hentage of Romanian Literatura Museum from
Alina Rotaru- Manoscriso din colectia scnilorului George lvacu

Elena Ilie Persona/Jt3(i blirllJdene pa axa timpului
Ioana Coereanu Corospondontb Perpessicius-Goorge
Turoveanu
lai
185 Alina Rotaru The manuscnpts of George lvacu's Collaction

188 Elena Ilie The personalitias from BArlad viewed on the tima axis
191 Ioana Coereanu Correspondence betwean Perpessicius
G. Tutovoanu
Lucian Vaslliu- Iubire, celesta i torestra
194 Lucian Vaslliu OMne and teffestrial love
TIINELE NATURII
Dana Boto- Briofite din colocis Muzeului de tiinele Natunl dm
NATURAL SCIENCE
195 Dana Boto- Btyophyta from the Colfection of Natural Scienca
Angelica Curllca Dato comparative privind compoziia
200 Angelica Curlllca- Comparative data on lho qualitatlve
Trgu Mure
calitativlJ a eplbiozei substratulul dur din zona Modern, In ami

1994 i 2004
Oancs lstvan, Oancs Franclsca, Angela SAplcan- Studiu
privind evaluarea potenialului turistic i de agrement al zonei
rargu Lapu
Musoum from Tdrgu Mure
composltion of rocky-bottoms opiblosis, from Modem Beach In
1994 snd 2004

204 Danes lstvan1 Oancs Franclsca, Angela Splcan
Study
conceming the assessment of toun'slic and pleasure potential of
Tdrgu LSpu ama
M U Z E U L BRLDEAN NTRE T R E C U T I VI ITOR

Mircea Mamalauc
Anul 2004 reprezint pentru Muzeul .Vasile
Prvan" Brlad, dar fr ndoial i pentru municipiul
Brlad un moment major cu mulliple semnificaii
afective i spirituale. Puine sunt muzeele din ar care
pot marca implinirea a 90 de ani de existena, care se
pot bucura de o asemenea srbtoare, mulle din
muzeele rii infiinndu-se mult mai trziu, in general in
anii '40-'50.
La 10 aprilie 1 9 1 4 se puneau bazele acestei
institulii de ctre o mn de entuziati iubitori de cultur
de pe aceste meleaguri, in frunte cu Gh. Constantin
Rmniceanu, colonelul Petrescu Tocineanu, preotul
Iacob Antonovici, 1. Pallady i cu concursul i
importantul sprijin acordat de filantropul Stroe
Belloescu, cel care prin donaia sa, constnd in aa
numita Cas Na\ional, a asigurat primul sediu al
muzeului.
inceputurile, ca orice inceputuri, au fost mai dificile,
dar an dup an, genera!ie dup generae. muzeul a
crescut, s-a dezvoltat ajungnd in acest moment la un
nivel administrativ i patrimonial la care intemeietorii cu
siguranl nici nu visau.
Lund ca reper o perioad de mijloc dintre

momentul intemeierii i zilele noastre, mai exact anul
1 958, muzeul brldean dispunea doar de 2- 3 ncperi
i era in posesia unui patrimoniu care nu depea cu
mult 2000 de piese.
in acest moment ns muzeul dispune de un
patrimoniu de sute de ori mai mare dect ceea ce exista
in anii de inceput, iar din punct de vedere administrativ
este in posesia a 7 imobile. in mare majoritate cu
destinalie expoziional.
Anul 2004, an cu profunde semnificaii pentru noi, a
fost sau mai corect spus este extrem de bogat in
realizri fiind probabil unul din anii cei mai reprezentativi
in istoria instituei.
Este un lucru binecunoscut c in acest an muzeul
brli!dean, ca urmare a intrrii in posesia unor noi spai
expozi\ionale, a fost in msur s deschid nu mai puin
de cinci expoziii permanente, Brladul transformndu
se, putem spune intr-un anumit sens, intr-un adevrat
ora muzeu, sau mai corect spus intr-un ora al
muzeelor, ilustrnd nc o dat, dac mai era nevoie,
vocaia Sd cultural. La expoziiile deja existente (de la
Sediul
Central
Casa
Sturdza)
s-au
adugat
europeanul Pavilion Marcel Guguianu cu inegalabile
personalitate care a marcat mai bine de trei decenii

existena instituiei a fost regretatul arheolog i director
valori de patrimoniu naional i universal, precum i
Vasile Palade, de numele su fiind legat dezvoltarea
expoziiile de tiinele naturii, Personaliti brldene,

Cuza i epoca sa, Cabinetul numismatic, expoziii
fr ndoial impreuna cu colaborutoni
gzduite de un edificiu. relativ nou c rP 11
curilmlln
1 t
Intrat OI,
UI
1
fr precedent a muzeului In timpul directoratului silu i
1 ali patnmom 1 tl dmtmstr

p t 100 000,
2000 d ti
ul
nt 1
tv 1
n
liV d
s 1
nsigurat
In aproximativ
In
2-3
ncperi la
ernnfi<Jtive au fost contribuiile
Jhtl e1re .,i-au pus intr-un fel sau altul
1
Plf. n d
(.i
11
mut
poCJ hll muwulul

p
In r zulot .1 munc11 lor i in
nttln contact cu preocuprile colegilor
lin htU\11 do cultur
r mmlc d1n ceea ce s-a realizat in decursul celor
nouA doconiJ de existen nu ar fi fost posibil dac
mpr l-1
n rr.-1
P'
duvenirea instituiei i a enumera aici
profesorilor Alexandru Sidecaru,
Gabriela
Corduneanu, Mircea i Mihaela Anton, lvas Manuela,

Clapa Gheorghe, Fnic Ursu, Ionescu Mihail, Donciu
Maricela, Georgescu Mihail, Chiriac Laureniu i fr
indoial enumerarea ar putea continua cu ali specialiti
care inc !i desfoar activitatea in muzeu i m
gndesc
la
excelenta
profesionist
in
domeniul
arheologiei Eugenia Popuoi, la directoarea acestei
17 ani, dna NicoletaAmutu, la care se
m litu1a barldean nu ar fi beneficiat de aportul unor
instituii in ultimii
oameni deosebii care au fcut i fac cinste acestei
mai adaug o pleiad de muzeografi mai tineri sau mai
instituii.
puin tineri despre care sper c se vor putea face referiri
Lista celor care ar merita s fie amintii in acest

context, este extrem de lung, cuprinznd nume cu
rezonan In viaa cultural a Brladului i nu numai.
Dac pentru primele decenii de existen, informaiile
elogioase de ctre cei care vor urma sil duc pe mai

departe prestigiul i tradiia acestei instituii.
Vorbind de implinirile ultimilor ani,
eventual a
ultimelor dou decenii trebuie spus c dezvoltarea a
noastre sunt lacunara, acestea incep s fie din ce in ce
continuat intr-un ritm cel puin comparabil cu cel din anii
mai bogate o dat cu anii '40 - '50, de cnd avem
'60- '80. Astfel in ultima perioad de timp instituia a
informaii despre activitatea unor specialiti ca Miu
intrat in posesia sau administrarea unor noi spaii lucru
Davidescu, Gheorghe Popescu, cunoscutul custode al
care ne-a permis valorificarea in mai bune condiii a
anilor
patrimoniului
'50
Dumitru
Taraz.
Dar
fr
ndoial
deinut,
rspunznd
intr-o
manier
------ )lctam'Osei 'tuto"Oen.sis
adecvat nevoilor i aspiraiilor
preintmpina o asemenea situaie, nou ne revine sarcina de a gsi noi forme de
publicului autohton i strin,
atragere a publicului spre muzeu, de a aduce muzeul, cu tot ceea ce deine el, in
modestie,
centrul ateniei. Muzeul va trebui ns s urmreasc un public difereniat ca
trebuie s spun c, rmne de
nivel cultural i s se plieze apoi la gama larg a diferitelor niveluri de cultur, intr
cele mai multe ori impresionat
un cuvnt va trebui s cunoatem mai bine publicul, pentru a inelege ce ii aduce
care
fr
fals
de ceea ce gsete aici.

Fr
pe oameni la muzeu, i care sunt ateptrile acestora Muzeul brldean prin tot
n d o i a l
ns,
ceea ce va face pentru a trezi i menine interesul publicului nu va trebui s aib
de
in primul rnd in centrul ateniei sale cantitatea, adic un numr mare de aciuni
dezvoltare a instituiei trebuie
destinate publicului, dei i acest aspect este extrem de important, ci calitatea
aceast
activitate
s continue i de ce nu s se
(exponatelor, a expunerii, a informaiei, ce decurge din aceasta, i n u in ultimul
amplifice, astfel nct muzeul
rnd a serviciilor i comportamentului personalului de muzeu) care de altfel nu
s-i ating principalele sale
reprezint altceva dect respectul de sine i cel fa de public.
funcii,
colectare
Audiena larg, impactul pozitiv al aciunilor muzeului asupra publicului nu s
dezvoltare a patrimoniului de
a construit i nu se va construi i menine uor, iar lipsa respectului pentru actul
conservare-restaurare i nu in
cultural i implicit pentru public reprezint calea sigur spre eec.
ultimul
cele
de
rnd
de
valorificare
pentru public.
Es t e
Realitatea contemporan ne demonstreaz in fiecare zi c abordarea

simpli st i superficial a actului cultural destinat publicului trebuie abandonat,
un
lucru
bine
cunoscut, despre muzee se

vorbete i se scrie in numele
doar elaborarea unor programe complexe i coerente pot asigura atingerea

dezideratului privind nvarea i educarea in i prin muzeu.
Publicul, pe bun dreptate, pretinde un inalt standard al informaiilor, bun
unor interese pe ct de diferite

pe att de diverse. De peste
dou secole muLeologia i-a
gsit
un
important
contiina
loc
indivizilor
organismelor
in
social-politice,
loc care este ns predispus la

a m p l e
c o n t i n u e
preschi mbri
odat
cu
evoluia condiiilor economice

a
stadiuiUI
civi li zaie.
de
cultur
Fr
ndoi a l
muzeele i implicit i muzeul

brldean vor reprezenta in
mileniul
III
uria
for
cultural, nou oamenilor din

sistem revenindu-ne sarcina
de a ne convinge semenii de
importana, de rolul pe care
muze ele
urmeaz
s -I
ndeplineasc in timpul ce va
veni.
Nimic ns din ceea ce-i
propune
muzeul,
fr
ndoial din ceea ce v a realiza

nu va avea nici un sens, nu va
avea nici o relevan dac cu
noi i alturi de noi n u va fi
publicul, in primul rnd publicul
brldean,
el
reprezentnd
una din raiunile de a exista a

instituiei noastre. Fr public
muzeul s-ar transforma intr-un
depozit
rece,
destinat
unui
numr redus de specialiti, a

cror
munc
necunoscut
ar
sau
rmne
poate
irelevant pentru mare parte

din
societate.
Pe n t r u
Jlcta m\lsei t:uto\len.sis
cuviin i respect, o atmosfer propice tririi unor stri cu marile transformri generate de evenimentele din
emoionale inalte, un spaiu i un tratament pe msura iama anului 1989.
Astfel tot mai mult ntlnim in vorbirea curent
cerinelor sale.
De asemenea calitatea de bun gazd a muzeului termenul de muzeotehnologie , care i propune s
nu trebuie s sufere adaptri sau degrevri dup sublinieze noua tehnologie care a intrat i se folosete
tot mai mult de ctre muzeu. Devenim cu fiecare zi ce
statutul politic sau social al celor care ne viziteaz.
Una din categoriile socio-profesionale creia trece tot mai dependeni de aparate i maini, de
trebuie s i se acorde o atenie sporit este fr ndoial "tehnologia de vrf pus in slujba exerciului muzeal.
elevul, muzeul fiind obligat s-i organizeze i s-i Banda sonor, infochiocul, calculatorul , au devenit
adapteze activitatea i in funcie de nevoile i aspiraiile mijloace aproape comune, att de necesare adecvrii
acestei categorii. Publicul colar de vrst medie i discursului muzeal.
Dar deasupra oricrei activiti cu caracter muzeal,
mic rmne nc statomicul destinatar al mesajului
muzeal, lui destinndu-i-se diferite tipuri de impuls. Fr cuprinse n cele trei funcii majore care definesc
ndoial muzeul nu se poate substitui colii, dar acesta existena oricrui muzeu precum i a muzeului ca parte
va putea utiliza spaiile sale in scop didactic, iar formele a unui ntreg (sistem sau reea de muzee) stau
elementele de productivitate, eficacitate i eficien,
in care muzeul poate veni in intmpinarea nevoilor colii
sunt multiple i variate, cum ar fi: Vizita organizat la succesul sau eecul muzeului contemporan precum i a
iniiativa colii, Vizita organizat de responsabilii celor celui din anii care vor veni se cuantific dup numrul de
dou instituii (profesor-muzeograf), Ora de curs, vizitatori , acetia fiind singurii care pot oferi date reale
desfurat in coal cu material didactic muzeal, Ora asupra nevoii de a funciona a muzeelor. In acest
de curs desfurat in muzeu sub conducerea context muzeul nostru in anii ce vor veni i va concentra
profesorului, Lectorate, simpozioane etc. Prin eforturile spre a se transforma intr-o instituie util i
intermediul activitilor enumerate precum i a altor necesar comunitii in mijlocul creia i desfoar
activiti muzeul poate intregi actul de nvmnt activitatea, dar n acelai timp va incerca s reprezinta
realizat de ctre coal ntruct orice proces de nvare un punct de atracie i interes pentru vizitatorii strini.
care pleac de la obiecte este infinit mai persuasiv dect
Doresc s inchei scurtul meu excurs in devenirea
teoria pur.
muzeului cu apelul iniiatorilor nfiinrii muzeului, apel
Este adevrat ns c noi ncercm i in parte chiar care i astzi cu unele mici adaptri este la fel de valabil,
reuim, s ne adaptm din mers noilor realiti, evolum ca in urm cu 90 de ani: .pentru a continua dezvoltarea
ns nu att de rapid pe ct am dori pentru a rspunde acestui muzeu, pe lng c vom face un apel ctre
ct mai bine noilor transformri economice-sociale i conorenii i conjudeenii notri, vom solicita sprijinul
fr ndoial culturale la care societatea este supus in necesar de la onor Consiliul judeean , onor Primria
acest moment. Schimbrile de multe ori ocheaz, oraului Brlad, de la onor Prefectura . . . precum i de pe
uneori fiindu-ne greu att nou ct i publicului s ne unde se va gsi de cuviin".
acomodm cu noile idei i practici. Muzeul i specialitii
si fac i vor face eforturi constante pentru a ine pasul
------ cta ri
S E CTIA
D E A RT LA a 9 0-a AN I V E R SA R E
'
A M UZ E U L U I BRLD EAN
Nicoleta Arnutu
La inceputul secolului a l XX-lea, in Brtad, ca de
altfel in multe alte orae ale rii, a existat un spirit civic i
chiar o contiin comunitar, regsite in rndul unor
intelectuali. acea elit care a neles c trebuie s-i
serveti comunitatea ct mai bine.
Aa se face c, la 10 aprilie 1914, un grup de
intelectuali brldeni, constituii in Comitet de
i niiat iv . i-a pus semntura pe documentul prin care
se consfinea nfiinarea unui muzeu, numit atunci
Muzeul Judeului Tutova, gndit ca o institue de
cultur cu caracter mixt.
Tnra instituie devine imediat o realitate, grae
praf. Stroe Belloescu, care, in perioada 1908-1909, a
finanat ridicarea un ui imobil special pentru a adposti:
.. o bibliotec, un muzeu i o pinacotec", aa cum
este stipulat n actul de donaie al cl d i ri i , ctre Primria
Brlad. act data! 28 noiembrie 1909 i semnat de
donator.
O condiie esenial in existena unui muzeu i
anume spaiul, a fost rezolvat. Pentru ca muzeul s
existe, mai era nevoie de patrimoniu cultural. de
specialiti i, nu n ultimul rnd, de un buget.
Cum nici una din instituiile statului nu s-a implicat
n nfiinarea i existena muzeului, acesta a rmas,
pn in anul 1948, cnd devine instituie de sta\, in
atenia i subordinea comunitii i, parial, a Primriei
Brlad, in sensul c, sediul muzeului fiind in cldirea
care era proprietatea primriei, aceasta suporta
cheltuielile de ntreinere.
In aceste condiii, cei care se ocupau de soarta
muzeului au depus mari eforturi in a gsi soluii pentru a
constitui coleciile muzeale i in a le valorifica pentru
marele public.
Conform documentelor de arhiv existente n
muzeu, pinacoteca a fost prima secie a viitorului muzeu
cu structur mixt, care, din anul nfiinrii, a beneficiat
de generozitatea a dou bnci din localitate, ..Moldova
de Jos" i ..T. Protopopescu". Acestea: ... . . au cumprat
primul tablou in ulei, iar primria a cumprat . . . . nc
dou tablouri", aa cum este menionat in chemarea
intitulat "CATRE OAMENII DE BINE DIN T RGUL
B RLAD I JUD TUTOVA" , datat 29 iunie 1914.
Aceast chemare, tiprit sub forma unei foi
volante i rspndit in Brlad i in intregul jude
Tutova, coninea cteva idei care au stat la baza
demersurilor iniiatorilor, explicnd ce se urmrea cu
nfiinarea muzeului, cum se puteau constitui coleciile,
atenionnd asupra descoperirilor arheologice
intmpltoare i, mai ales, insistnd asupra donailor.
Tncepnd cu anul1914, o parte din lucrrile de art,
intrate pe parcursul anilor in patrimoniul pinacotecii
(privit ca o secie a muzeului), erau expuse in sala

mare a Casei Naionale, fiind, astfel, prima expozie cu
caracter permanent. Expoziia, dei nu avea un
principiu tematic bine stabilit, era totui o prezen, pus
la dispoziia publicului, devenind in acelai timp o
dovad de apreciere i mulumire fa de cei care au
fcut donaii i, de ce nu, chiar o invitae pentru cei nc
nedecii in a face asemenea acte de generozitate.
Conform documentelor existente in arhiva
muzeului, in aceast perioad a inceputurilor, in Brtad
a existat un public amator de expoziii de art i chiar
mai mult, exista un public avizat i chiar exigent.
Facem aceste aprecieri pe baza mrturiilor din
documentele vremii, de unde aflm despre un pictor,
aproape uitat, i anume, Dimitrie Hrlescu (18721923), care in perioada 1907-1910 a fost profesor de
desen i caligrafie la Liceul Gheorghe Roea
"
Codreanu".
In perioada ct a stat la Brtad, pictorul expunea
frecvent caricaturi la Librria Furmuzache, gen puin
sau chiar deloc cunoscut in creaia sa, reuind s se
integreze in atmosfera cultural a oraului, legnd
prietenii adevrate, care au dinuit pn la disparia sa
nedreapt din via.
:J\cta :m-osei l:utO'OeT15\$
reprezentat, crend o imagine cu semnificaii ample in
planul expresiei psihologice.
Portretul exceleaz printr-un desen precis, s.fsinut

de o palet de brunuri i griuri colorate, care ne
dezvluie acuilatea i simul de observaie al artistului.
Dimitrie HArlescu imprim portretului un aer
monumental, exprimat prin figura distins, un a>rp
filifonm, intr-o inut dreapt, in poziie eznd, cu un
oval al feei dominat de o brbie ce exprim hotrre, cu

ochi ptrunztori, inelegtori i, mai ales, is<X>diton.
dnd chipului o not aspr, glacial i chiar orgolioas.
Realizarea
de
excepie
acestui
portret
demonstreaz c artistul nu arii avut o pasiune simpl i

trectoare fa de acest gen, care, din nefericire, nu tim
nici ce component i nici ce traiectone ar fi putul avea.
dator trecerii in nefiin
a artistului, in unma actului
voluntar asumat al sinuciderii, in anul1923, cnd se afla

la un liceu din Tecuci.
in perioada ct a stat in Brlad, incurajat de prieteni
i mai ales contient de faptul c aici se ana un public
amator dar i avizat de expozii de arta. Dimitrie
Hrlescu hotrte s organizeze prima expoziie

personal.
in arhiva muzeului se an un singur document care
nu este altceva dect o not contabil unde sunt
cuantificate toate cheltuielile fcute cu organizarea
expoziiei artistului, expoziie care a avut loc intre 30
mai-7 iunie 1908.
Caracterul strict economic
al documentului, lipsit
de alte detalii, ne determin s emitem ipotetic, in

Sunt bine cunoscute relaiile de prietenie dintre
artist i familia dr. !sac Vainfald, in casa cruia D im itrie
Hlrlescu poposea adeseori, ca dealtfel i ali
intelectuali, pentru a participa la intruniri pe teme literare

sau audii muzicale.
ln semn de apreciere i recunoatere fa de
lsac
Valnfeld, de indrgostitul de literatur care semna cu
pseudonimul Paloda, i de implicarea acestuia in viaa
D imi tri e Hrlescu
spiritual,
ii
face
un
cadou
confratelui. un bun cunosctor al artelor romneti i nu

numai, o lucrare din creaia sa, unul dintre cele mai bune
portrete cunoscute ale artistului. ln aceasta lucrare
Dimitrie Hrlescu a avui ca model pe colega de

Nathalia
Drouhet, care a fost i directoarea Extematului
cancelarie de la Liceul Codreanu. profesoara
Secundar de Fete din Brlad, pension nfiinat in anul

1857 de mama sa. Profira Olivari.
Portretul este data! 1909 i in partea stng jos are

o
dedicaie:
..
.. .
il nos amis Wlnfeld sincere
affactions".
Aceast lucrare a fcut parte din colecia familiei
Vainfeld, pn in anul 1931, cnd proprietarul dr.
lsac
Valnfeld o doneaz muzeului cu convingerea c
valoarea creaiei acestui pictor nu poate fi valorificat
dect intr-un muzeu.

Privind
acest
portret,
ulei
pe
pnz,
este
convingtor faptul c artistul a fost interesat de

persoana
pe
care
considera
demn
de
fi
coroborare cu alte infonmai din presa local a vremii, c
aceast expoziie ar fi putut fi organizat fie la Librria

Funmuzache, unde artistul expunea frecvent caricaturi,
fie la Librria Petrol, unde aveau loc asemenea

expozii. aa cum ne mrturisete, de altfel. i Nicolae
Tonitza n scrierile sale i unde precizeaz c la Brlad,
elev fiind, a vzut pentru prima dat, in vitrina Librriei
Petrol, un portret care 1-a impresionat foarte mult.
Faptul c artistul, abia dup aceasta expoziie
primit bine de pres
brldean, se hotrte
expoziie
dar
mai ales
de publicul
participe cu lucrri la o
organizat de Tlnerlmea Artistic, la

Bucureti, la Ateneu, participare care semnific i
debutul expozional pe plan naonal, demonstreaz c

artistul
a dorit mai nti s se confrunte cu acel public
brldean interesat, care i-a dat impulsul de a merge

mai departe.
In evoluia seciei de art, fenomenul constirii

ca i activitile dedicate publicului au
coleilor,
consUtuit
obiective
prioritare
pentru to cei
care
rspundeau de existena muzeului i care au reuit
atrag nu numai persoane i personalit. potenali

mecena sau cunosctori ai importanei existenei unei
instituii de cultur in cadrul unei urbe, dar au avut i
colaborri fructuoase cu o serie de
asociapi culturale
existente la acea data in ora.

Astfel,
Societatea
Academia BArliideani.
infiinat la 1 mai 1915, s-a remarcat in viaa cultural a

oraului de la bun inceput. deoarece ctitorii acestei
10
societi, poetul George Tutoveanu,

folcloristul Tudor Pamfile i preotul
filosof Toma Chiricu (tatl dr. Ion
Chiricu, cel care in anul 1982 a
donat oraului in care s-a nscut un
valoros tezaur de art, concretizat intr
o Colecie de art comparat) au adus
in cadrul eztorilor organizate de ei o
sene
de
personaliti
ale
culturii
romneti, ale cror nume le gsim

printre cei care au fcut donaii pentru
muzeu.
In
acest
sens,
menionm
evenimentul din debutul anului 1917

cnd
B rl d e a n
Ac a d e mia
organizeaz mai multe actiuni la care

invitat a fost Al. Vlahu,
preedintele
de onoare al societii, i care a avut

prilejul
de
cun oate
eforturile
Intelectualilor brldeni in a constitui

coleciile muzeului.
Credem c scriitorul Alexandru
Vlahu a neles, cu aceast ocazie,
eforturile localnicilor, pe care le-a i
apreciat,
deoarece
s-a
hotrt s
doneze o lucrare valoroas din creaia

pict orului
Nicolae
Grigorescu
Lucrarea este un portret al tatlui

scriitorului, preotul Nectarie Vlahut
un portret cu mare valoare sentim n:
tal pentru scriitor, considerat ca o
.icoan sfnt sufletului meu", aa

cum precizeaz in actul de donaie,
datat 1 O ianuarie 1917, i de care se
desparte donndu-1 muzeulUI.
Gestul de a dona o lucrare cu
semnificaii duble de preuire, in primul
rnd c il reprezenta pe tatl su la
vrsta de 100 de ani i, in al doilea
rnd, pentru
fost condiionat de un portret adevrat, unde inspiraia, tehnica, ochiul i

sentimentul au fost perfect armonizate.
Cunoscutul
critic
de
art
George
Oprescu,
in
lucrarea
.N.Grigorescu, maturitatea i ultimii a n i ", editat in anul1970, aprecia

acest portret ca "... o oper remarcabil, de la sfritul carierei
artistului, ... tratat in aceeai manier energic, cu aceleai lungi
trsturi de pensul, pstoase, ca i portretele de evrei pe care-i
pictase cam cu douzeci de ani mai inainte". Mai departe, autorul
compar acest portret cu primul autoportret al art1stului, cel anat la Muzeul
Zambaccian, lucrri care exceleaz prin maniera de execuie i unde
artistul: .... devme aproape brutal in realismul lui, tocmai aa cum a
fost adesea in capetele de evrei"
La acest portret exist i dou schie preliminare, anandu-se una in
expoziia deschis in incinta Mnstirii Agapia i una in Casa memorial
Alexandru Vlahu, din aceeai localitate.
In ambele schie, realizate tot in ulei, artistul a pictat o compoziie
general a portretului, de unde-lipsete plenitudinea, omogenitatea i
c era opera unui foarte
bun i apreciat prieten, N. Grigorescu,

ne
ndreptete
credem
Alexandru Vlahu nu numai
c a
neles efortul intelectualilor brldeni,

dar i ceea ce a vzut 1-a mulumit,
dorind ca in rndul lucrrilor expuse in
sala
mare
Casei
Naionale
figureze i portretul druit de el

Portretul este pictat pe o mic
planet de lemn, e privit din fa i
puternic luminat din stnga, destul de
pstos, mai ales in tratarea feei,
prului
brbiei,
in
contrast
cu
vemntul negru, care este redat in

faete uor ieite din duetul pensulei,
in timp ce fundalul este lins.
Acest portret il inscriem in rndul
acelor opere ale lui Grigorescu in care
atitudinea artistului fa de model a
Actcr )\')'Osei l:uto'Oensis
11
nscrie ca locul unde, in perioada 1926-1928, profesor

fiind, obine i tiUul de profesor definitiv.
La puin timp dup stabilirea n Brlad, pictorul se
implic in viaa spiritual a oraului
deschide prima
expoziie personal, n perioada octombrie-noiembrie

1 926, la sediul de la Casa Naional, Expozia a fost
bine primit de public dar i de presa local, motiv
pentru care, in anul unmtor, 1 927, artistul, incurajat de
acest succes, in perioada 1-30 apnlie, deschide o
expoziie personal la lai i o a doua la Brlad, ntre 1 6
iunie- 1 5 iulie, aceasta fiind i ultima, deoarece i n anul
colar 1 928 - 1929, l gsim pe Stavru Tarasov
profesor la coala Normal d1n Constana.
Prezena pictorului Stavru Tarasov la Brlad i
activitatea de aici s-au rsfrnt pozitiv i asupra
pinacotecii. l gsim, la 2 ianuarie 1928, alturi de ali
membri, ca fondator al societii .Asociaia Casa
Naional de cetire Stroe Belloescu", asociaie care a
cptat rangul de personalitate juridic, infiinat cu
scopul, aa cum era stipulat in statut, pentru a rspunde
de existena celor dou Instituii de cultur, muzeul i
biblioteca.
Stavru Tarasov, n calitate de fondator i membru
al acestei societi, a cotiza! cu bani dar i cu lucrri de
art.
Tn fondul primar de art al muzeului figureaz ase
lucrri, ntre care un portret de soldat i cinci peisaje,
coeziunea pri lor, lsnd impresia c fiecare poriune
pictat nu face altceva dect s demonstreze c a fost
fixat o prim idee, peste care va reveni, pn cnd
fiecare poriune pictat va fi n armonie cu cealalt.
Portretul
druit
pinacotecii
brldene a
intrat
mpreun cu scrisoarea de donaie care a fost nrmat

ca un tablou, n expoziia din sala mare de la sediul
muzeului. Despre acestea ne-a vorbit cu adnc
emoie, adeseori, un fiu al Brladului, dl. profesor dr C.
existente i astzi in patrimoniul seciei.

Din totalul lucrrilor, ne vom opri doar asupra a
dou peisaje i asta pentru c unul reprezint Biserica
Sfinii Voievozi, din zona cunoscutului Cartier Cerbul
de aur>> i a doua lucrare, un peisaj, cu un aspect al
vechii case de ap a oraului, existent n aceeai zon.
Cele
dou
lucrri
de
inspi raie
brldean
demonstreaz c artistul a fost atras de pitorescul

peisajului din aceast parte a oraului, deoarece in
D. Zelet in, cunoscut ca unul dintre marii scriitori
aceast zon a locuit, avnd ocazia s o frecventeze
contemporani,
mult mai des i s-i cunoasc istoria.
care
perioada
cnd
era
e lev,
unde,
Este posibil ca artistul s fi fost impresionat de
Du m i t ru
faima medieval a acestui loc, cunoscut i sub numele
Taraz, i punea o mas i un scaun, n aa fel
de Dealul spnzurailon>, deoarece aici erau pedepsii,
.codrenist",
directorul
venea
muzeului
la
de
Casa
Naional,
atunci,
sculptorul
i.
poziionate, nct avea deasupra capului portretul i

scrisoarea de donaie a lui Al. Vlahu, al crei coninut i
prin spnzurare, toi cei care nu respectau ordinea de

drept a cetii.
s-a rntiprit aa de bine in memorie, nct astzi il
Cele dou peisaje brldene se remarc printr-un
reproduce cu fidelitate de fiecare dat, dar, mai ales, cu
desen ct mai aproape de realitate, inscriindu-se in
emoie i veneraie.
cerinele studiului dup model, ntr-o manier tehnic

creat
unde pasta este ntins lins, susinut de o palet
disfuncionaliti in viaa pinacotecii i a muzeului, aa
cromatic solar. Aceste trsturi dau o anumit
Perioada
primului
rzboi
mondial
cum a creat n toat societatea romneasc i n toat
particularitate celor dou lucrri, fa de alte dou
lumea.
ln perioada unmtoare rzboiului, este de remarcat
peisaje, care reprezint o biseric din Tg. Ocna, alte

dou reprezentnd o cas i un conac. sau portretul
hotrrea celor care se ocupau de soarta muzeului i
soldatului, unde pasta este distribuit in straturi groase
care au reuit s refuncionalizeze spaiul din sala mare
i foarte suculente.
a Casei Naionale, unde au fost expuse toate lucrrile
Cele dou expoziii organizate la Brlad de Stavru
de art existente la acea dat.
Tarasov au fost un prilej pentru amatorii de art care fie
Cnd rnile rzboiului s-au cicatrizat, poposete la

Brlad pictorul Stavru Tarasov. in cariera didactic a
noi le-am gsit n coleci n unma cercetrilor fcute), fie
artistului, renumitul Liceu .Gh. Roea Codreanu" se
12
au achiziionat lucrri pentru a le avea acas (pe care

le-au achiziionat pentru a le dona muzeului.
In semn de preuire a trecerii pictorului prin Brlad,
---- J\ctaiD-osei tutovensis
in anul1968, muzeul brldean in colaborare cu Muzeul

de art Constana a prezentat publicului o ampl
retrospectiv. ln ziarul timpului Vremea Nou,
cunoscutul prof. Constantin Parfene a scris un amplu
articol elogios la adresa epoziiei, apreciat drept cel
mai mare eveniment organizat de muzeu pentru
publicul larg, dup anul1948.
Asociaia infiinat in anul 1928, care trebuia s
gseasc soluii pentru continuarea activitilor de la
muzeu i bibliotec, dar i de imbogire a colecilor,
s-a remarcat, in primul rnd, prin activitatea
epoziional a seciei de art.
In arhiva muzeului eist un afi tiprit prin grija
asociaiei, sub forma unei foi votante, puin mai mic
dect formatul A4 i care poputarizeaz epoziia de
art a muzeului.
Acest afi este important pentru noi, deoarece ne
permile s stabilim profitul tematic al expoziiei. In afi
se preciza: Vizltai Sala de art a Casei Naionale
oStroe Beiloascu. Tablouri de mari maetri:
Grigorescu, Loghi, Bulgra, Theodorescu..Sion,
Petracu, Tonltza, Stoica, Bncil, Tarasov,
Hrlescu, Severin, Skeletty etc. etc. in continuare,
amatorii erau ntiinai l: expozia era deschis zilnic,
inclusiv smbt i duminic.
Despre inaugurarea acestei expoziii aflm dintr-o
invitaie special tiprit, care s-a pstrat in arhiva
muzeului, i de unde anam c evenimentul a avut loc la:
o ra 2 d.a., fr ins a avea i precizarea zilei i a
anului.
Corobornd aceast informa cu cea existent

intr-un referat Intocmit de casierul societi. datat 16
octombrie 1928 i prin care solicita aprobarea
cheltuielilor fcute Cu ocazia amenajrii Bibliotecii
i Muzeului cum i a cureniei localului. .. , putem
aprecia c evenimentul inaugural a avut loc intr-una din
zilele din intervalu11-15 octombrie1928.
Sub aspectul provenienei lucrrilor din expoziia
deschis in anul 1928, putem preciza c datoritA
eforturilor asociaiei, Ministerul Cultelor i Artelor
transfer la muzeu, in perioada 1926-1928, un numr
insemnat de lucrri, la care se adaug i donaile fcute
de Prefectura Tutova i o serie de oameni politici care
reprezentau judeul in parlamentul rii.
De remarcat c Ministerul cultelor i Artelor
ncepnd cu anul 1926, periodic, pn in anul 1948,
cnd muzeul devine instilue de stat, trimite in transfer
lucrri de pictur pentru pinacoteca brtdean.
Toate lucrrile ale cror autori se regsesc in aflul
de popularizare al expoziiei deschis pentru public, la
sediul muzeului de la Casa Naonal, ncepnd cu anul
1928, sunt i astzi in ceea ce noi am numit fondul
primar. Conform afiului amintit, organizatorii au
selonat lucrAri adunate pn in anul1928, o selecie
compus In mare parte din nume deja consacrate din
care am prezentat pe N. Grigorescu, D. Hrtescu i S.
Tarasov, urmnd s-i prezentm in continuare pe to cei
nscrii in afi.
Gheorghe P etrac u figura in aceast expozie cu
un portret, o lucrare de dimensiuni mici, rednd chipul
soiei artistului, un cap de epresie, realizat in perioada
1925-1927, des ntlnit in repertoriul restrns de
modele al artistului.
Nicolae Tonitza era prezent cu dou lucrri, in ulei,
provenite, ca i cea a lui Gh. Petracu, prin transfer de la
Ministerul Cultelor i Artelor, In anul 1927, un portret
intitulat Sclava i un peisaj Zi trist la Balele.
Portretul reprezint chipul unei tinere fete, in poziie
eznd, cu minile aduse In poal, proiectat pe un
fundal cu elemente florale stilizate, ceea ce confer un
relief deosebit figurii adolescentei. Vestimentaa In
nuane de rou, contureaz o rochie simpl ca material
i croial.
Condiia modest a adolescentei este subliniat de
coafur, un pr negru, ingrijit pieptnat, cu code
strnse la spate. Prtn trsturile feei, cu fruntea
acoperit de un breton, sprncene frumos conturata,
ochii alungi i, nasul fin i buzele care marcheaz o gur
i o brbie ce exprim mult voin, artistul ne pune in
faa unui chip tnr de adolescent cu bogate triri i
sentimente, in ciuda poziei cara semnific un moment
de linite, de relaxare.
Portretul este semnat, dar nu este data!. In schimb,
pe verse lucrrii, este o insemnare autograf, scris cu
negru, cu nominalizarea lucrrii, semnAtura artistului
sub forma Tonitza i anul 1926. Dei nu am gsit-o In
cataloagele vremii, credem c aceasta ar fi putut s
figureze intr-o epoziie a artistului sub un alt titlu, de
unde in anul 1926, Ministerul Cultelor i Artelor a
13
------------,
achiziionat-o. dup care o i transfer la Brlad, unde ajunge in 1 927.

Cea de a doua lucrare, peisajul inspirat din Balele, data! 1932, a intrat in
muzeu prin transfer de la acelai minister, in anul 1937 i care. probabil, a fost
introdus in expoziie alturi de portret.
Iconografie, artistul a adus in aceast lucrare motivul din peisajul Scara
Hanului C a ra m ll i dar intr-o alt viziune. mult mai sintetic. In lucrarea
noastr, linia evit amnuntele nesemnificative, erpuind pur, conturnd
suprafeele i volumele dealurilor intr-o scandare a planurilor vazute de sus in
jos. Misterul i ineditul acestei lucrri sunt date de coarnele dealurilor. intre
care se desfoar in serpentin o scar, pe care urc i coboar dou
personaje invluite in misterul vlurilor care le acoper trupurile. Spre
deosebire de atmosfera peisajului din Scara H an ul u i Caramlti. in lucrarea
noastr, misterul peisajului dar i al personajelor ne duce cu gndul la o alt
lucrare, realizat in anul 1 939, un peisaj inspirat artistului de imprejurimile
montane de la Sinaia. considerat un cntec de adio al aceluia care simea
declinul fizic i asfinitul su artistic. Peisajul de la Sinaia, considerat ca fiind
ultima lucrare a artistului, se afl in colecia cunoscutului coleonar
brldean, dr. Constantin Teodorescu, care deine in colecia sa i alte dou
lucrri importante pentru creaia lui Tonitza i anume lucrrile de licen ale
artistului.
Privite sub aspectul timpului cnd au fost realizate i participarea la
expozii a celor dou lucrri, constatm c Scara Hanului Canmiti a figurat in
Expozia Grupului celor patru, din 6-31 mai 1 934, deschis la Sala Dalles, in
timp ce peisajul nostru a figurat in ExpoziVa de pictur, sculptur i desen a
grupului, deschis in aceeai locaie, dar cu un an mai tn:iu, in 1935.
Acestor lucrri din creaia lui N. Tonitza li s-au adugat pe parcurs i altele
(pictur i grafic), provenite fie prin achiziii, fie prin donaii.
Pe simeza expoziiei, deschis in anul 1928, aa cum se meniona in afi,
figurau i lucrri din crea\ia unui alt important artist, Ion Theodorescu - Sion
(1 882-1939). Artistul face parte din generaia imediat urmtoare lui tefan
Luchlan, Theodor Pallady i Gheorghe Petracu, o generaie care ii
numr i pe Nicolae Tonitza, tefan Dlmltrescu, Francisc irato, Nicolae
'i
Drscu, pentru a-i numi doar pe
o parte dintre cei care in perioada
dintre cele d o u rzboaie
mondiale, au constituit grupul
artitilor de frunte ai picturii
romneti moderne.
Cu certitudine, in expozia
de la Casa Naional a figurat, la
inceput, lucrarea - Un soldat
con se mn at, care sub aspectul
tematicii se incadreaza in suita
acelor lucrri realizate, lr1'
perioada 1 9 1 6-1918. cnd artistul
a fost mobilizat i numit alturi de
al artiti pentru a crea opere cu
tematic specific de rzboi, in
scopul nfiinrii unui muzeu
national.
Lucrarea. de dimensiuni mici
(0.445 x 0.345), ulei pe carton, se
re m a r c p r i n e c h i l i b r u l
com poz iion a l s u s i n u t d e
unitatea de sentiment, realizat
prin acordul d intre peisajul
dezolant i starea sufleteasc a
artistului.
Pictorul prezint cu mult
afeciune chipul unui ran, un om
robust, numai in pantaloni i
cma cazon, dar incalat cu
opinci, surprins lng o mitralier
intr-un peisaj, cu un orizont foarte
ridicat, in tonalit i acorduri de
brun-crmiziu i gris-verzui. care
pun in valoare albul, nu chiar aa
de imaculat al cmii. Lucrarea
este un studiu de fizionomie al
unui ran tnr, unde desenul
este ferm, angulos i cu contururi
aspre, dnd aranului, devenit
osta, monumentalltate.
Alturi de aceast lucrare, in
fondul primar se mai afl i dou
peisaje, unde artistul abordeaz
ca tem, marea. Ambele lucrri
au o caracteristic comuna,
marea redat ca o suprafaa
ncremenit, care se confrunta cu
construcii diferite i cu volumele
foarte ferme din jur. Att in BarAc!
la malul mrii la Constana ci i
in Efect de luni la mare, peisajul
este construit pe contrastul
formelor i volumelor d ivers
orientate in spau i intinderea
calm a apei mrii din perspectiva
unui orizont ridicat.
I n primul peisaj, artistul
ocupa tot prim planul lucrrii cu o
14
Acta m-osci "t:utO'Omsis
construcie foarte ritmat i contrastant de forme,

pomind de la viziunea uor pionjant a unui drum strjuil
de o vegetaie bogat, d(lJm ce urei! intr-o diagonal din
colul drept al lucrrii, construind un unghi ascul cu
stlpul negru de ilumina\, care se ridic seme pe
verticala din dreapta. In planul doi, formele accidentale
ale terenului sunt ritmale de construcia unor barci.
Perspectiva este dominat, in total contrast cu restul, de
suprafaa nemsurat a mrii.
In Efect de lun la mare, atmosfera este mai
romantic, artistul acordnd cea mai mare parte
suprafeei linitite a apei mrii, strjuit de un soare care
apune i ale crui raze roietice se renect in apele
mrii. In colul din dreapta aduce o construcie modulat
a unor stnci care se ridic pe diagonal. Nu lipsesc din
aceast compoziie i dou personaje, uor conturale,
admirnd intr-o pozie de relaxare alunecarea lin a
unui vas cu pnze pe luciul apei.
Sub aspectul originii celor trei lucrri din creaia lui
Ion Theodorescu-Sion, compoziia Un soldat
consemnat a fost donatii de Manolescu Strunga.
cunoscut personalitate a timpului, doctor in economie,
frunta liberal i fost ministru al industriei i comerului in
Guvernul Gh. Ttrscu. Lucrarea a fost donat in anul
1928, donaie care ne demonstreaz c eforturile i
demersurile ntreprinse de cei care se ocupau de
destinele muzeului erau benefice sub aspectul
imbogirii coleciilor.
Celelalte dou peisaje au fost transferate de la
Ministerul Cultelor i Artelor in anul 1 935, fcnd parte
din cel mai substanial transfer (in total 14 lucrri) fcut
in aceast perioad pinacotecii i probabil unele dintre
acestea au ajuns i in expunerea permanent. Din
creaa artistului Octav Bncil (1 872-1944), in
expoziia deschis in anul 1 928 figura o singur lucrare.
intitulat Vrjitoarea, un nud, tem care 1-a preocupat
mai puin pe artist. In lucrare, in fapt, un sem in ud, artistul
realizeaz in cuit, in past ngroat, un studiu realist
ce pune in eviden robusteea i sntatea trupului
unei femei tinere, uor poetizat prin poziia semiprofil,
uor ghemuit i mai ales luminat de razele
incandescenta date de un foc puternic care vine de
undeva din dreapta lucrrii, elemente ce amintesc de
componena simbolisl a artei romneti de la inceputul
secolului al XX-lea.
De altfel, in primele decenii ale secolului trecut.
ntlnim aceast concepie simbolistic i in creaa lui
Kimon Loghl ( 1 873-1 952), mai ales in portrete, care
vor contribui la rspndirea gustului simbolist. Kimon
Loghl a fost elevul lui Franz von Stuck i care
mpreun cu ali elevi ai maestrului munchenez au
rspndit in Europa gustul pentru unele elemente de
natur literar-mitologic ale simbolismului.
Din creaia lui Kimon Loghi, in expoziia din 1 928 a
figurat un portret, intitulat Portret de femeie din umbr,
care, dei nu este data!, il incadrm in iconografia
simbolisl a imaginii femeii, o figur ginga, tnr, dar
mai ales elegant, not dal de vestimentaia luxoas i
pre\ioas i de plria impodobil cu nori, tnra fiind
Ion Theodorcscu-Sioo,
Portret - Un soldat consemnat
surprins intr-un gest cochet de a ne privi de sub

barurile mari ale plriei.
Conform afiului amintit, constatm c in expoziia
deschis in anul 1 928 figurau i alte lucrri, din analiza
}lcta Jth?sei t:utcroens5
Petru Bulgra era prezenl in

ox,o; o11 probabil cu doua lucrri, un
llOIIul , un pci<lJ. ambele venole prin
tr
n&lllr lnaonto de anul 1 928.
Atlo lui, al crui talent a fost
coperi!
pe
bncile
col i i
b.l\rldene. unde a fost coleg cu N.

Tonitza,
avut
cu
totul
alt
traiectorie dect a fostului su coleg.
Portretul de femeie, ulei pe

carton,
datat
1 92 5 ,
denot
experien plastic unde observaia

are la baz unicitatea sentimentului
i subiectivitatea artistului, in faa
modelului,
regsi!
in
repertoriul
tematic al epocii, o btrn de origine

rrom,
care
poate
ctiga
increderea in a i ghoci prezentul dar

mai ales viitorul.
Spre deosebire de acest portret,
in peisajul care red un col din satul
Simila, situat la periferia Brladului,
fost domeniu regal, apare limpede c
pictorul contempl natura cu un sen
timent de incntare, bucurndu-se
cnd izbutete s rein jocul inefabil
al luminii pe tremurul frunziului,
reflexele roietice ale acoperiurilor
dominate de turla bisericii, in bogia
unui decor vegetal scldat de lumina
verii.
16
Jlcta ID'Osei l:uto'Oensis
Petru B u lg ra eludeaz cu grij elementele de

inexpresiv minuVe care in de naralia descriptiv,
conferind tuturor elementelor din peisaj valori de
simboluri alctuite din culori receptate pe viu i din
impresiuni trite in faa acelui col din natur.
Alexandru Poltevin Skeletty ( 1 879-1959) a fost
prezent in expoziie, probabil tot cu dou lucrri, una o
compozi\ie intitulat, Cizmarul satului i cealalt un
peisaj din lai, Biserica Lipoveneasc de pe Bahlul,
ambele lucrri ale artistului au figurat la Salonul Oficial din
anul 1928, dup care au fost transferate pinacotecii
brldene.
Clzmarul satului se remarc prin robusta
construclie compoziional. obinut printr-o dozare
riguroas a obiectelor i ustensilelor specifice unui atelier
de cizmrie, totul concurnd spre punerea in valoare a
motivului central, cizmarul surprins in timp ce lucreaz pe
scunelul de lucru.
in peisaj, pictorul ne propune detaliile unei zone de la
Podul Rou din lai, surprins in timpul unei zile geroase
de iarn, vzut din perspectiv, i unde atenlia este
relinut de apa Bahluiului, pe al crui mal se afl
malestuoasa construcie a Bisericii Lipoveneti,
compozilie ce demonstreaz c minuiozitatea
observaVei capt o valoare documentar deosebit.
Senzaia optic de adncime a peisajului de iarn
este sporit de zonele intermediare ale griurilor ob\inute
prin metamorfoza fericit a umbrelor locale i purtate.
Toate lucrrile prezentate au figurat in expozilia cu
caracter permanent organizat pentru public, ncepnd
cu anul 1 928. Dup aceast dat, patrimoniul pinacotecii
a continuat s se mbogeasc prin aceleai ci
specifice, care au dus la constituirea a ceea ce noi am numit Jondul
primar", fond care prin anii '48- '50 din secolul trecut numra cea 100 de
lucrri. in ce msur intrarea unor lucrri noi in patrimoniul pinacotecii se
solda i cu modificarea conlinutului expoziliei permanente, este greu de
precizat, intruct lipsesc nu numai inventarele din aceast perioad dar i
orice alt informaie cu privire la acest fond.
Vom incerca, in continuare, s prezentm acest fond sub aspectul
con\inutului, in componena cruia, aa cum am vzut, figureaz lucrri
semnate de autori ale cror creaii se ncadreaz in cunoscutele
personaliti ale picturii moderne, din

perioada interbelic.
Acestora li se adaug i numele
unor artiti mai puVn cunoscuV. ale
cror lucrri fac parte din patrimoniul
multor muzee sau colecii, artiti care
formeaz fundalul unei epoci pe care
s-au confirmat marile valori.
Mai exist in fond, din acelai
fundal al unei epoci, nume aproape
n e c u n o s c u t e , ca i a n o n i m i ,
tehnicieni vrednici d e toat stima dar
care, lipsind u-le avntul i
ndrzneala, a u rmas la faza de
cutare a mijloacelor de expresie, fie
au ajuns la o viziune modelat in
conul de umbr al unor personalit
sau mode ale timpului.
in ciuda mijloacelor picturale
uneori modeste, acetia au reuit
s-i ctige un public, inct operele
lor au circulat in mediul cultural
romnesc, ajungnd i in coleciile
muzeelor.
Exist un alt numr de lucrri
care nu au un program estetic i care
nu d e f i n e s c o p e r s o n a l i tat e
17
}\cta mosei tuto'oell5is
incadrabil in arta romneasc. Privite sub aspectul provenienei, o parte

dintre acestea provin prin lransfer de la Ministerul Cullelor i Artelor, o
parte au fost achiziionate pe plan local i o alt parte, penlru care, din lips
de documenle, nu putem s ne pronunm. Existena aceslora, coroborata
cu locul de provenien, ne ndreptete s conchidem c prezena
acestora se datoreaz acelui gust al oficialitilor, care. dispunnd de
fonduri, fceau achiziii pe care apoi le transferau muzeelor.
Din acest fond am ales un numr de civa autori ale cror lucrri le
vom prezenta in continuare, i ale cror preocupri se leag de instituia
muzeal brldean sau/i de coala brldean, unii dintre ei meritnd a
fi cunoscui.
Printre acetia se numr The odo r Gt(z)ulescu ( 1 844-1 932), al
crui loc de origine posibil s fie Brladul, dar care cu certitudine, ncepnd
din 19 octombrie 1 868, il gsim ca magistru de desen i caligrafie, cu 1 0
ore, l a renumitul Liceu .,Gh. Roca-Codreanu " . Credem c artistul face
AI.P. Skeletty, Biserica lipoJ1e11eas(: din lai
18
parte din grupul artitilor cu studii

academice fcute la coala de art,
infiinat de Gh. Asachi, din lai,
numrndu-se printre primii artiti
romni al cror talent a contribuit la
promovarea artei in acest co de
ar.
Al t u ri d e a l i profesori
brldeni, T. Gtzulescu pred
gratuit, timp de patru ani ( 1 87 1 1 8 7 5 ), l a co a l a " N o r m a l i
Principele Ferdinand", fiind unul
dinlre fondatorii acestei coli de
bieji, care a inceput s funcioneze
din anul colar 1870.
In arhiva muzeului , in Fondul
Paul ConstanUnescu, se afla o
relalare interesant a unui fost elev al
artistului, datat 1 673, i unde elevul
preciza: .A venit i ziua examenului.
Sala era decorat cu ghirlande de
flori i portrete ... cnd intrai in sala
de clas ii fcea impresia c te afli
intr-un adevrat Salon al artei.
T. Gtzulescu, maestrul, avea
un gust in decoraia clasei care i-a
impresionat pe elevi i i-a fcut s
duc la coalele lor aceast
ndemnare i acest sim al
prezentrii fa de public".
ln fondul primar exist un numr
de 6 lucrri semnate de artist, dintre
care un autoportret, singurul de altfel
cunoscut de noi pn in prezent, un
autoportret din tineree, data\ 1 868,
la vrsta de 24 de ani, un dublu
portret reprezentnd chipurile a doi
cunoscui profesori, Ion Avramescu,
director al colii nr. 2, intre 1 8641 881 i praf. Mihai Leon, director al
colii nr. 1 , intre 1862-1887, aa cum
scrie artistul pe lucrare in partea de
sus, o icoan i alte trei portrete ale
cror modele nu le-am putut
nominaliza.
Lucrrile s e m n a te de T.
Gtzulescu sunt o mrturie ce
demonstreaz c in secolul al
XIX-lea nceteaz tradiia medieval
religioas a artei romneti, ducnd
in acelai timp la naterea primului
sUl laic.
Toate aceste portrete, despre
care nu avem nici o mrturie
documentar privind originea lor in
fondul muzeului, se caracterizeaz
prin uoare stngcii de desen,
atitudinea rigid a celui portretiza!,
lipsit de naturalee i consisten
------ ei uUro
Filarmonic din Brlad", societate care a organizat
material, cu chipuri reci, impasibile, plasate intr-un

spaiu neutru, abstract, de culoare neagr.
Aceste trsturi ale lucrrilor semnate de T.
Gtzulescu sunt specifice portretului laic de evalet
romnesc, de secol XIX, diferit tipologie fa de
modelele occidentale.
Diferit ca sUl i manier fa de portretele lui T.
Gtzulescu este un portret de brbat, semnat de Brun o
Mihescu, care este realizat mai mult dup modelul
occidental al portretului.
Despre autor tim, conform mrturiilor cunoscutului
coleconar dr. Marcel Vainfeld, c era originar din
Brlad, a fost elev la Liceul ,.Gh. Roca-Codreanu " ,
talentul su fiind descoperit de pictorul Stavru Tarasov
in perioada 1926-1928, ct artistul a stat la Brlad. Dup
aceast perioad, Bruno Mihescu s-a inscris la
Academia de Art din lai, pe care nu a reuit s o
tennine deoarece a murit foarte tnr, de o boal
incurabil.
Lucrarea semnat de Bruno Mihescu este
interesant sub dou aspecte, mai nti ca valoare
portretistic, realizat aa cum am artat, mai mult dup
modelele occidentale, i sub aspectul modelului pe care
1-a avut artistul.
Cel portretiza! este dr. lsac Vainfeld ( 1 877-1 947),
care a fost proprietarul i apoi cel care a donat aceast
lucrare pinacotecii. lsac Vainfetd se numr printre
personalitle Brladului, acel intelectual rasa\ care a
fost pasionat de muzic nc din tineree, cnd, student
fiind, a nfiinat in Brlad. in anul 1 898, .Societatea
multe concerte cu un repertoriu bogat din muzica

clasic, universal. In aceste concerte dr. lsac Vainfeld
cnta la vioar. De asemenea, n gsim pe dr. lsac
Valnfeld ca membru fondator al Societi ..Academia
Brldean" i care a susinut foarte mult muzeul.
Wolfinger Siegfried (n. 1 909 Brlad - m . 1 982
Nevilly , Frana) este un alt artist care figureaz in fondul
primar al pinacotecii cu trei lucrri, un portret (tu) i
dou peisaje (ulei).
Artistul face parte dintr-un grup de tineri brldeani,
colegi de generaie, compus din Cristea Ionescu
( 1 9 1 0 - 1 948), Ion Peiu ( 1 9 1 3- 1 944), Gheorghe
Portase (sec. XX) i Vasile Avram (sec. XX). ale cror
talente au fost descoperite i cultivate de dasclii
brldeni in perioada studiilor liceale.
Existena, in perioada fonnrii lor colare, a
expoziiei de art cu caracter pennanent dar i a
expoziiilor cu caracter temporar, credem c a avut o
influen benefic constituind un stimul in a continua
studiile de art.
Aa se face c pe toi aceti tineri, cu excepia lui
Vasile Avram, ii gsim in documentele timpului ca
studeni ai Academiei de Art din lai i Bucureti.
W. Siegfried a fost elevul lui Ion Theodorescu
Sion, la Bucureti, in timp ce Ion Peiu, Cristea Ionescu
i Gheorghe Portase au fost elevii lui Nicolae Tonitza,
la lai.
ln anul 1 930, W. Siegfried, Cristea Ionescu i
Bruno Mihescu, Portret - dr. /sac
Vainfe/d
19
Vasile Avram sunt semnatarii unei cereri prin care

solicitau direC\iunii muzeului aprobarea de a organiza o
expozie colectiv: " . . . ln sala micA a "Casei
Naionale" pe perioada 5 octombrie - 20 octombrie
1930', document aflat astzi in arhiva muzeului.
Existena acestui document este o dovad clar a
faptului c, pe lng expoziia permanent, organizat
in Sala mare a Casei Na ionale, cei care se ocupau de
muzeu, au rezervat in topografia spaului aa numita
.sal mic" dedicat aciunilor temporare.
Cererea a fost aprobat, expoziia a avut loc, in
timp ce lucrri ale acestor artiti au intrat in fondul
seciei. fiind i un bun prilej pentru amatori s fac
achiziii i donaii.
Este posibil ca dou din cele trei lucrri existente in
fondul seciei cu semntura lui W. Slegfried, respectiv
un portret i un peisaj, ambele lucrri de grafic, datate
1 930, s fi fost prezente in expoziia organizat in acest
an la sediul muzeului. Despre cea de a treia lucrare, un
peisaj, ulei, data\ 1936, nu tim i n ce condiii i cnd a
intratin fondul pinacotecii.
Dup aceast dat, W. Siegfried va deschide o
expoziie personal la Viena, in anul 1933, urmat, la
intervale relativ scurte de timp, de expoziiile din anul
1934 1a Paris i 1 936 1a Bucureti. Peisajul in ulei, datal
1936, posibil s fi fcut parte din aceast expoziie.
incepnd cu anul 1936 va fi scenograf ia mai multe
teatre din Bucureti. Tn anul 1 957 expune la cunoscuta
Galerie Bemheim din Paris. Va rmne in Frana pn
la sfritul vie(ii sale.
Ion Pe iu provine dintr-o cunoscut familie din
Brlad, proprietarii unei rmportante tipografii, unde
ncepnd cu secolul al XIX-lea s-au tiprit cea mai mare
parte a publicailor brldene.
Dup expo,ia de grup, din anul 1 930, Ion Peiu
deschide la Casa Naional prima expozie personal
in anul 1 933 i ultima expoziie personal in anul 1 937.
Viaa i-a fost curmal ladoar31 de ani.
Din creaia acestui artist, in fondul seciei de art,
exist dou lucrri, un peisaj, aquarel, data! 1 930,
lucrare achiziionat din expoziia care a avut loc in
acelai an, de ctre cunoscuta societate cultural
Academia Brldean i donal muzeului. Mai exist
o lucrare, un studiu, cap de btrn, in tehnic mixt,
donaie fcut muzeului, in anul 1 935, de familia tefan
Galin, din Brlad.
Cristea Ionescu, cel de al treilea membru din
grupul care a expus la muzeu, in anul 1930, dei s-a
nscut la Focani, a urmat cursurile liceale la Brlad i
in perioada 1 933-1938 a fost elevullui Tonitza la lai.
In patrimoniu se an patru lucrri, un peisaj in ulei,
intrat in anul 1930, un alt peisaj, donat in anul 1 953, de
un colecionar brldean stabilit in Bucureti, prof.
Remus Caraca, care de altfel, in acelai an, a donat
muzeului i o important lucrare din creaia pictorului
tefan Dimitrescu, un peisaj inspirat din zona
Transilvaniei.
Ultimele dou peisaje, cu tematic marin,
20
inspirate din zona Tumu Mgurele, acolo unde Cristea

Ionescu s-a stabilit ca profesor de liceu, au figurat in
expozia personal, organizat artistului de Societatea
Academia B ilrl dea n a , reinfiinat in anul 1 990, in
c o l a b o r a r e cu F u n d a i a M O r. C o n s t a n t i n
Teodorescu", l a Gale riil e N.N.Tonilza, cu prilejul
srbtoririi pictorului la implinirea a 80 de ani de via.
La vemisajul acestei expozitii, cunoscutul profesor
universitar. scriitor i traductor C.D.Zeletin, in calitate
de membru i de preedinte de onoare al relnfiinalei
social culturale, a omagiat personalitatea artistului i
a celui care a fost membru al Academiei Brllldene, in
prima perioad a aclivili acestei societi, intre 1 9 1 51 957. De altfel, aa se explic i faptul c, in anul 1 930
societatea a achizionat un peisaj care a fost donat
pinacotecii.
Despre Gheorghe Portase, in urma documentrii
noastre pn in prezent, tim c a fost elev la Liceul
"Gheorghe Roca-Codreanu" i c a participat la
expoziia din 1 930. Lucrarea, un peisaj, ulei, a fost
achiziionat de muzeu, conlra unei sume de 2600 lei,
aa cum este menonat in actul de achiziie, semnal
intre reprezentanii muzeului i autor.
Lucrrile semnate de W. Siegfried, C. Ionescu, 1.
Peiu i G. Portase, existente in ,fondul prima(,
dovedesc respectul pentru o anumit direcie a
realismului vizual, care le-a permis celor patru artiti s
atace valori ce le stteau aproape de suflet i care i
trgeau seva din valorile cromatice i constructive
specifice picturii romneti din primele decenii ale
secolului al XX-lea. ce nu contrazic prerogativele artei
figurative.
Din fondul primar de lucrri am selecionat un ali
grup de artiti, Go ri Grlgore Mircescu (1 885-XX),
Vasile Velisaratu ( 1 895- 1 978), Ion Niescu (sec.XIX
XX), Leon 1 . Viorescu (1 885-1936) i Honoriu
Creulescu ( 1 897-1977) ale cror lucrri provin prin
donaii, ca urmare a demersurilor ntreprinse de Nicolae
Simionescu.
Nicolae Simionescu nu este altul dect primarul
liberal al Brladului, cel care, in 10 aprilie 1 91 4 , in
calitatea pe care o avea. semneaz, alturi de
profesorul preot 1. An tonov i c i , profesorii Gh.
C o n stantl n e s c u -R m n i c e a n u , D . Petre s c u
colonelul 1 . E m . Pallady i Gh.
Alexandrescu, deputat i profesor de liceu, actul care a
To c i n ea n u ,
consfinit nfiinarea muzeului.

Mai trziu, in calitate de deputat de Tutova, N.
Simionescu, dincolo de problemele politice, ct timp a
stat in Bucureti a fcut cunoscut pinacoteca i
interesele acestei institui, reuind s conving o serie
de colegi parlamentari s fac donaii de art muzeului.
Atitudinea lui N. Si mione scu are la baz nu numai
acel spirit civic dar mai ales erudiia sa, fiind un om care
iubea i frecventa. in Bucureti, in limita timpului
disponibil, intruniri le din cadrul Fundaiei Carol !, alturi
de generaia de tineri, considerai ullradota intelectual,
compusa din M. Eli ade, E.M. Cioran, Eugen Ionescu,
------- J.cto mosei "t"uto-oen.sis
Constantin Noica,
Comarnescu i ali.
Petru
De altfel, despre profilul cultural

al lui N .Simionescu amintete chiar
Petru Comarnescu, in Pagini de
Jurnal, ediia 2003, unde autorul
crii relateaz c, in data de 1 2
februarie 1932, a susinut i n cadrul
Fundaiei o conferin cu tema
.. Americanism i europenism in
cultur'", la care, aa cum ii prezint
autorul, au fost prezeni toi acei
intelectuali ultradotai, printre care
figureaz i N. Simionescu, singurul.
de altfel. nominalizat de autor, cu
funcia pe care o avea, de deputat i
locul de origine, Brlad.
Gori G. Mircescu figureaz cu
un peisaj cu tematic marin, o
lucrare in ulei, nesemnat, nedatat.
in actul de donaie, data! 1 928,
deputatul C. Ornescu, in calitate de
donator, precizeaz att titlul ci i
autorul lucrrii, infonmaii luate de noi
fr nici o rezerv.
ln aceast lucrare. artistul s-a
lsat influenat de lucrarea lui
Georges Seurat intitulat Duminic
de var, expus in anul 1 886 1a Paris
i care a insemnat apariia unei noi
tendine in art, neoimpresio-nismul.
Lucrri semnate G. G. Mircescu
au participa\ la Saloanele Oficiale din
anii 1 926-1928, ca i din 1 943. in
presa interbelic au aprul o serie de
cronici la adresa artistului, intre care
i cteva semnate de N . Tonitza, care
aprecia in mod deosebit paleta
artistului.
Despre Ion Niescu, pn in
prezent, din bibliografia parcurs nu
am gsit nimic care s jaloneze ci
de c\ persoana sau artistul. in fondul
primar deinem un portret semnat
nedatat, provenind ca donaie in anul
1931 din partea unui al\ deputat
bucuretean. D. Arreanu. Portretul
exceleaz prin sinceritatea de
exprimare a autorului aflat in faa
unui model.
Peisajul intilulal Pe malul
Dmboviei, ulei pe carton, este
semnal cu brun Vily, semntur ce ii
aparine pictorului Vasile Velisaratu.
artist care a fost student la Academia
de Art din Bucureti. A debutat cu o
expoziie personal in anul 1 9 1 3 .
dup care a participat c u regularitate
la Saloanele Oficiale din perioada
Gori G. Mircescu, Peisaj - La plaj

interbelic. In peisajul afla\ in colecia noastr, intreaga structur a imaginii
este diluat in efemeritatea luminii. extras din specificul impresionist.
Leon 1. Vi ore scu figureaz cu un peisaj, ulei. semnat i nedatat.
Autorul a fost coleg cu Nicolae Tonitza, in timpul studiilor de la lai. in anul
1 925, particip la Expoziia pictorilor moldoveni stabilii in Bucureti, unde
expune alturi de Gh.Petracu. C. Bacalu, t. Dimitrescu, N .Tonitza i Gh.
Zamfiropol. expoziie al crei afi a fost realizat de N . Tonitza. avnd ca
element central cunoscutul ..Cap de bour"". in presa vremii, Nicolae Tonitza
a scris cteva cronici. apreciind, in mod special, balcicurile semnate de
fostul su coleg L. 1. Viorescu.
Ultimul artist din acest grup este Honoriu Creulescu, autor a dou
lucrri, ambele achiziionate chiar de deputatul N. Simionescu i donate
muzeului.
21
:4cta ID"osei t:uto-oensis
Artistul este originar din comuna Topalu, Neam.

unde a vzut lumina zilei la 24 octombrie 1897. A fost,
apoi, student la Bucureti, la clasa profesorului G. D.
Mirea, frecventnd i cursurile Academiei de pictur,
condus de A.G. Verona. A fcut cltorii i studii in
strintate, mai ales in Frana i Italia, declarindu-se un
admirator al renaterii italiene i clasicismului.
In anul 1 926, in Sala Crii Romneti din
Bucureti, deschide mpreun cu Virgil Condo l u o
expoziie considerat prima manifestare, unde artistul
proaspt ve nil din strintate a expus cea 1 00 de lucrri.
Critica timpului aprecia aceast expoziie, ca pe o
reuit, considernd c cele 100 de lucrri reprezin t :
" ... opera contilncioas i de o semnifi c aie plin
da ori gi n al itate a unul spirit pu tern ic i c u noi
resurse creatoare" (ara de Jos, III, 2-3, 1 926). In
acelai an, N. Tonitza, mult mai exigent, semna o
cronic la Salonul Oficial (Universul Literar, 22), unde
aprecia c artistul: " .. . p l utete inc intr-un aclectism
nebulos. Nu e li p sit ins de gingie in expre s iva i
pictural ieftin".
In anul 1 938, Honoriu Creulescu devine profesor
la catedra de pictur a Academiei de Art din lai. Postul
a fost scos la concurs de N. Tonitza, care. in calitate de
rector, s-a adresat cu o petiie Ministerului Educaiei
Naionale condus la acea dat de Victor larTlflndi, datat
18 ianuarie 1 938. pentru a se aproba ca examenul
pentru ocuparea unei catedre la lai s nu se mai tin la
Bucureti, ci la lai. La acest concurs, in premier inut
la lai i nu la Bucureti, a participat i Virgil Condoiu.
Lucrarea intitulat rnci torcnd. din creaia lui
Honoriu C re u lesc u , este o compoziie de interior, cu
dou rnci. unde artistul a fost preocupat mai mult de
punerea in valoare a motivului cultural al lucrrii i
anume indeletnicirea casnic de a toarce a celor dou
rnci.
Cealalt lucrare este un portret, un studiu dup
Rembrandt, realizat in anul 1 925, cnd artistul a fost la
Paris.
Un alt grup de lucrri, de care ne vom ocupa in
rndurile ce urmeaz, i care face parte din acelai fond
primar, sunt semnate de: Eugen Voinescu (1 8421 909), Dumitru Severin (1 879-1 929), Virgi l Condoiu
(1 897-1943), Gheorghe Chirovicl (1 883-1968), i C. l.
tefnescu (sec.XIX-XX).
Despre Eugen Voinescu cele mai multe informaii
le deinem de la fostul director al muzeului din perioada
1 948-1 950, sculptorul Dumitru Taraz. dintr-un
manuscris pstrat in muzeu i din ziarul Brladul, 1. 8,
noiembrie 1 898, de unde reiese c pictorul a fost
profesor de peisaje marine la coala de Belle Arte din
lai, pentru ca apoi, ncepnd cu luna noiembrie 1 898,
s- I gsim prefect de Tutova. In fondul pinacotecii exist
un peisaj, o marin care se remarc printr-o
minuiozitate didactic.
Legat de Brlad este i Dumitru Severin, care s-a
nscut la 6 noiembrie 1 877 la Botoani, in familia
institutori lor Constantin i Salta Severin. Cursul primar il
face la Botoani, in timp ce la lai urmeaz cursurile
Liceului Internat. unde organizeaz o expozijie alaturi

de alji colegi, fiind remarcat de pictorul Octav Bncil.
care il susine s se inscrie la coala de Belle Arie din
lai. Dup absolvirea studiilor in anul 1 9 0 1 , asemenea
multor artiti, a dorit s plece in strintate. Datorit
condiiilor financiare modeste, nu i-a putul indeplini
aceast dorina, motiv pentru care, dup o perioad de
experiene soldat cu eecuri, vine la Brlad.
Din 15 septembrie 1906, in urma examenului de
capacitate, este numit maestru de desen i caligrafie la
Liceul "Gh.Roca-Codreanu " i coala Normal
" Pri n cipel e Ferdinand" din Brlad. in anul 1 909, in
luna aprilie, mpreun cu colegul su, prof.
C.I .tefnescu, particip la Congresul profesorilor de
desen i caligrafie. Un an mai trziu , 191 O, devine
profesor cu tiUu definitiv la cele dou licee brldene. La
1 septembrie 1 929 nceteaz din via, in urma unei
duble pneumonii, cptat la vntoare.
Din creaia lui Dumitru Severin avem in fond dou
portrete, unul, ulei, datat 1 9 1 3, unde artistul a avut ca
model o mare personalitate a Brladului, pe prof Stroe
Belloescu, cel care aa cum am artat la inceputul
studiului nostru, pe lng faptul c a fost un eminent
Jkta ]'01)sei t::uto-oensis
22
profesor de matematic la liceele brldene, a fost

deputat de Tutova i, nu in ultimul rnd, un mecena.
postur care, culmea ironiei, i-a adus sfritul viei. fiind
ucis de un grup de nemernici care nu au neles c
profesorul ridicase Casa Naonal la Brlad, coal,
biseric i portretul lui Al. 1. Cuza. de la Grivia, comun
foarte apropiat de Brlad, numai din banii de dascl
bine administrai.
Cellalt portret, tot un cap de btran. in ulei, dei nu
este datat, este localizat, Paris; probabil c artistul a
reuit s ajung in Frana, de unde a venit cu acest
studiu.
in ambele portrete artistul dovedete scrupul i
nelegere, probitate i seriozitate fa de importanta
tem a portretului, rezolvate cu acuratee, demonstrnd
c modelele ii erau aproape de sunet.
Virgil Condoiu s-a nscut in 24 octombrie 1897. in
comuna Bleti, din fostul jude Tutova, i a fost
absolvent in anul 1 9 1 9 al Liceului "Gh. Roca
Codreanu" din Brlad.
Conform declaraiilor fcute intr-un interviu aprut
in pres (Clipa, 1 73, 26 febr. 1928), V.Condolu aprecia
c inceputul carierei sale este legat de incidentul cu
direciunea liceului brldean, unde era elev, conflict
datorat unei caricaturi fcut in stil napoleonean
profesorului su de limba romn, caricatur colorat
pe care a avut curajul s o expun in vitrina unei librrii
din ora. Aceast ndrzneal a indignat direciunea. ca
i pe ali dascli, care i-au cerut exmatricularea. Iertarea
a venit tocmai din partea celui care a constituit sursa de
inspiraie, profesorul de limba romn, care, nu numai
c 1-a iertat, dar 1-a i sprijinit in continuare in a
aprofunda disciplina desenului.
Studiile academice le face la Bucureti, unde,
alturi de ali colegi, particip la nfiinarea .,Academiei
libere de pictur, sculptur i art decorativ" de sub
conducerea pictoruluiA.G.Verona.
In anul 1926 susine examenul de capacitate in
specialitatea desen i caligrafie, dup care se
ncadreaz ca profesor la coala superioar de comer
din Ploieti. intre 1929-1943, a funcionat la diferite licee
din capital.
Debutul expoziional se pare c s-a petrecut in
perioada ct a fost elev brldean. dup care n gsim cu
participri la expozii de grup i personale la Saloanele
Oficiale de la Bucureti, unde s-a remarcat, aa cum a
debutat, cu caricatura colorat.
Caricaturistul a avut i preocupri in domeniul
criticii de art, semnnd o serie de cronici plastice
publicate in ziarul Clipa cu pseudonimul Caudil Virgoi,
semntur care nu era altceva decat anagramarea
numelui su.
In fondul primar, Virgil Condoiu figureaza cu dou
lucrri, un peisaj, ulei, intitulat .Furtun" i datat 1 916 i
o icoan, datat 1928, ambele demonstrnd ncercrile
unui caricaturist in pictur, atent la orientrile din arta
plastic romneasc, din primele decenii ale secolului
al XX-lea.
Gheorghe Chlrovlcl este autorul une1 s1ngure

lucrri existente in fond, un peisaj, ulei, data! 1927 i
achiziionat de Primria Bi!lrlad, din atelierul artistului din
Bucureti, pentru suma de 6.000 lei, aa cum o
dovedesc documentele de achiziie, existente in arhiva
muzeului.
Artistul, originar din Craiova, i-a fcut studiile la
coala de art bucuretean, participnd in perioada
interbelic la expoziiile oficiale ale timpului, dup
debutul care a avut roc in caarul unei pozii
personale, deschise in Bucureti, in anul 1923.
Peisajul din colecia noastr se ncadreaz in
creaia artistului, comentat in presa vremii, cu
aprecierile: .Cu toat modestia i unele ezitri care
nc se vd in opera d-lui Chlrovlcl, dragostea de
natura din care a izvort, i-o impune fr voie".
(Clipa, 1923).
Pe C.l. tefnescu, il gsim, ncepnd cu 21
septembrie 1 906, profesor de desen la Liceul " Gh.
Roca-Codreanu". in anul 1 923, expune mpreun cu
Virgil Condoiu la Bucureti, perioad in care fcea parte
din direciunea administrativ de la Academia liber de
pictur, sculptur i art decorativ.
Natura moart i peisajul, datate 1 907 i 1 91 1 , se
inscriu in orientarea existent in artele plastice
romneti din aceast perioad, cnd artitii imitau
natura aa cum se prezint ea, fr intervena activ,
sentimental, a artistului.
De altfel, aceast apreciere o putem extinde la
toale lucrrile existente in fondul primar, prezentate aici,
la care mai trebuie s adugm i faptul c aceti artiti
i operele lor reprezint in arta noastr cultul faptului
material i al obiectului concret.
Prin aceast manier, au introdus tiina
observaiei, nereuind s treac prin materia fluid,
spre vibraia luminii in spaiu, aa cum au fcut
ilnpresionilii.
Ultimul grup de lucrri, care fac parte din ceea ce
noi am numit .fondul primar". i de care ne vom ocupa
in continuare, cuprinde lucrri semnate de Alexandru
Satmary, Tache Soroceanu, Nicolae Vermont i Paul
Scorescu.
Sub aspectul proveniene!, lucrrile au intrat in fond
prin transfer de la Ministerul Cultelor i Artelor Bucureti,
in ani diferi.
In anul 1927, ministerul transfer la Brlad o lucrare
de Al. Satmary (1871-1933), un peisaj inspirat din
Balcic, ulei, nedatat, realizat probabil in perioada anle
1927.
Compoziia aduce in prim plan grandoarea unor
coline arse de soare, ale cror creste sunt mai aproape
de cer, in timp ce dincolo de aceste dealuri se vd
acoperiurile unei aezri i albastru! infinit al cerului i
mrii, elemente ce ne ofer o perspectiv spiritual a
nesfritului, a infinitului.
Tache Soroceanu este numele sub care i-a
semnat lucrrile Artur Cristian (1 897-1969), nscut la
Mirceti, i care a urmat dreptul la lai. In perioada
23
studeniei a frecventat, in paralel, i cursurile de art in

mod voluntar, fr a fi inscris. In fondul secei exist
dou lucrri, dou autoportrete pastel, care nu se
deosebesc cu nimic. In ambele, nedatate, autorul se
prezint cu un chip de maturitate, in poziie frontal. trei
sferturi.
Faptul c ambele lucrri, absolut identice, ajung la
muzeul brldean prin transfer de la minister, reprezint
o oarecare curiozitate. Cert este c, in anul 1 937,
artistul a deschis cea de a 5-a expozie personal la
Bucureti, unde posibil s fi fost prezentat unul dintre
autoportrete care a i fost transferat. Cealalt lucrare
figureaz in documete ca fiind transferat cu un an
inainte.
In anul 1 928, in fondul pinacotecii intr singura
lucrare existent in patrimoniu, pn astzi, semnat de
NicolaeVennont(1866-1932).
Lucrarea red chipul unei tinere in costum naional

surprins intr-un peisaj. Compoziia. sub toate
aspectele, dovedete influena pe care a avut creaia
lui N. Grigorescu asupra unor artiti.
Paul Scorescu (sec. XIX-XX) figureaz in fond cu
dou lucrri, intitulate .Constanttnopole-Mormntul
lui Eyub" i .Geamie", compoziii monumentale ce rein
atenia prin constructivismul specificcezanian.
Lucrrile, probabil, au figurat in expoziia personal
organizat la Bucureti, in primvara anului 1 922, la
Maison d'Art, unde a expus mai multe lucrri inspirate
din cltoriile fcute in Italia i Constantinopol.
Prezentarea mai mult sau mai puin complet a
structurii f o n d u l u i primar d i n componena
patrimoniului secei de art, ne d posibilitatea s
conchidem c aceast structur ilustreaz, de fapt, o
epoc, cu valori, cu nonvalori, cu nume rmase in
anonimat. cu talente virtuale dar secerate de un destin
necrutor, cu tot attea forme de exprimare care dau,
practic, specificitatea i direciile de dezvoltare ale artei
romneti din perioada interbelic.
Cert este c, pn la apariia perioadei care anuna
declanarea celui de-al doilea rzboi mondial, muzeul i
pinacoteca au fost prezente active in viaa cultural a
oraului, existen i activitate susinute grae tuturor
celor care au neles c muzeul nseamn i colecii,
deci un patrimoniu.
Deoarece informaiile despre pinacotec i muzeu
din perioada din preajma celui de al doilea rzboi i de
dup lipsesc, putem doar s presupunem c in tot acest
timp a existat preocuparea pentru asigurarea condiiilor
de securitate a patrimoniului adunat in cei peste 25 de
ani de cnd s-a nfiinat muzeul brtdean.
Pentru perioada ce a urmat dup incheierea celui
de-al doilea rzboi mondial, organizarea muzeului i
pinacotecii, cnd, cum i cine s-a implicat in aceste
activiti, sunt lot attea ntrebri ce rmn,
deocamdat, fr rspuns, din cauza lipsei
documentelor de arhiv.
Cu toate acestea, suntem convini c in acea
perioad de dup rzboi, special i confuz, a aprut o
nou generaie care s-a ocupat de muzeu, ipotez
24
Paul Scortescu, Peb,aj Constauti11upoleJ

J\/ormlintul lui Eyub
confirmat de faptul c, in anul 1 948, muzeul este

declarat instituie de cultur de stat, sub numele de
.Muzeul mixt Brlad", trecnd in subordinea Primriei
Brtad.
Paul Scortescu, Peisaj - Geamie
------ ctaei ut
Dup schimbarea statutului muzeului, Dumitru
Taraz este primul director care, aa cum gsim in
cteva documente ce s-au pstrat, s-a confruntat cu

lipsa de spaiu de la sediul "Casei Naionale", ceea ce
1-a determinat s fac o serie de demersuri pentru
obnerea unei noi locaii.
Demersurile ntreprinse s-au soldat cu un succes,
in sensul c, ncepnd cu anul 1955, muzeul primete
ca sediu o parte din corpul de nord al cladirii ce a
aparinut Prefecturii de Tutova, o cldire mare i
impuntoare prin stilul eclectic neoclasic, spau mprit
cu mai multe instituii.
ncepnd cu anul 1 955, muzeul a reuit, pe etape,
s ctiga i s ocupe ci mai multe spaii din aceast
cldire, culminnd cu anul 1976, cnd a preluat toat
cldirea. Aceast nevoie acut a spaiului a dictat,
practic, evoluia muzeului, sub aspect expoziional i nu
numai.
Trebuie s menionm un lucru foarte important, i
anume faptul c ncepnd cu anul 1 955 la muzeu vin
specialiti cu studii superioare, mai ales in domeniul
istoriei i tiinelor naturii, arheologi i biologi.
Anul 1 955 este momentul care marcheaza pentru
prima dat in existena muzeului inceputul etapei cnd
se pun bazele tiinifice in tot ceea ce implic bunul
cultural.
in acest nou context al existenei muzeului cu cele
trei sei. arheologie-istorie, art i tiinele naturii,
seca de art este cenureas. unde, abia in anul
1968-1970, va veni un specialist care se va ocupa in
exclusivitate de toate problemele seciei.
Pn atunci, ns, specialitii existeni au
desfaurat o ampla i competent activitate privind
refunconalizarea spaiului primit i deschiderea
expoziii lor pentru public.
La doi ani de la primirea spaiului, in anul 1 957.
muzeul brldean, numit acum Muzeu l "Vasile
Parvan-. denumire ce o poart i astzi, i deschide
porile pentru public, cu trei expoziii permanente, cte
una pentru fiecare sece. pe baza unor tematici noi i cu
un mobilier expoziional realizat la cerinele acelei
perioade.
Expozia seciei de art a primit cel mai mic spaiu,
respectiv 1 -2 sli, ponderea revenind secilor de
arheologie i naturale.
Cei care s-au ocupat de soarta secei de art
probabil c au selectat din fondul existent lucrrile
semnificative care au i fost expuse in acel spau foarte
restrns. De asemenea, s-au preocupat i de creterea
patrimoniului. Aa se face c, in anul 1959, in
patrimoniul seciei intr un lot de lucrri de art
romneasc, provenit prin transfer de la Muzeul de Art
din lai.
Acest lot a fost constituit de specialitii muzeului din
lai, in cadrul cruia remarcm lucrri semnate de
Nlccolo Llvadltti ( 1804-1859), Gheorghe Slller (1 8421 880) i Gheorghe Lemenl (1813-1 848), artiti ale
cror lucrri au contribuit la modific!lri structurale in
fondul existent, fond pe care, probabil, muzeografii
ieeni au avut posibilitatea s-I consulte.

Lucrrile semnate de aceti artiti se constituie
intr-o mrturie ce demonstreaz c in secolul al XIX-lea
nceteaz tradiia medieval religioas a artei
romneti, ducnd in acelai timp, aa cum am mai
artat, la naterea primului stil artistic laic.
Toate lucrrile se ncadreaz in genul portretului
laic, gen fa de care societatea romneasc, ncepnd
cu secolul al XIX-lea. manifest un interes deosebit. in
defavoarea portretului votiv.
De altfel, portretul votiv de tradiie bizantina, pe
care arta medieval romneasc 1-a cultivat cu
predilecie pn in secolul al XIX-lea, va coexista o bun
perioad de timp, alturi de portretul occidental laic.
Aa se explic faptul c in portretele artitilor
amintii. intrate in fondul muzeului, cu excepia celui
semnat de Gheorghe (George) Siller, gustul pentru votiv
persist, cu toate noutle aduse de portretul de evalet
occidental, gust manifestat pentru poziia vertical a
modelului, portrete duble i adeseori nsoite de texte
care definesc titluri, nume etc. texte asemntoare
pisaniei.
Portretele semnate de Niccolo Livaditti i de
Gheorghe Lemeni, la care adugm i pe cele
semnate de Teodor Gtzulescu, despre care am vorbit,
i care exist in fond nc din anul 1 928, exemplific
foarte bine c in timp ce, in aceast perioad, arta
european se afla in plin maturitate, in arta
romneasc portretul mai avea de strbtut o etap
pentru a putea pierde din amprenta portretului votiv bine
apreciat in epoc i. mai ales, preferat de comanditari.
Spuneam c portretul de femeie, intitulat Sperana
25
preciznd c lucrarea se a n a in Pinacoteca din lai
Sub aspectul provenienei, l u crarea a fos t

achiziionat de Ministerul Cultelor i Artelor, transferat
in anul 1 910 la Pinacoteca din lai i, in anul 1 959, l a
muzeul brldean.
Tn fondul transferat de
la
lai fgu reaza
un an grup
Gheorghe Panaiteanu
Bardasare (1816-1900), C.D. Stahl ( 1 844-1920),
Ema no il Panalteanu-Bardasare ( 1 850-1935). Vasile
Ravicl (sec. XIX-XX?), Gh. Popovlcl (1 859-1 933) i
Octav Bncil (1 872-1944). Aceste lucrri au imbogt
de lucrri, din crea1iile arti t ilor:
fondulseciei cu alte orientri din arta romneasc de la

sfritul secolului alXIX-lea i primul sfert de veac XX
Absolvent
al
colii
de Art
d i n lai, Gh.
apoi profesor i
devenit
Panaitaanu-Bardasare,
director al colii care 1 -a format, este prezent printr-un
portret, in care artistul l-a avut ca model pe doctorul in

medicin
Ioan
Iancu
Lochmann, d intr-o
familie
ieean ai crei membri au fost portretiza de artist.

Acest portret se ncadreaz in creaa artistului specific
epocii academismului din
arta
romneasc. Portretul,
de form oval, surprinde, pn la detaliu, asemnrile

zice cu modelul, unde accentul este pus pe rangul
nobiliar
al personajului
cu
monumentalitate
specific, tipic fotografic.

Lucrarea a fost transferat la lai de la Ministerul
Cullurii i Cultelor,
in anul 1 945, pentru ca peste 1 5 ani

s fie transferat in coleciile muzeului brldean.
in ceea ce n privete pe D. Sta h i, pictor academist
din pleiada artitilor ieeni, este bine reprezentat in
i atribuit lui Gh. Siller, este
un exemplu de ce nseamn
portretul in arta european. De altfel, acest portret. care

nu este semnat i nici data!, este, de fapt, o copie dup o
lucrare a lui Schiavoni. Este cunoscut faptul c Gh. Siller
a fost elevul lui
Felice
i Natale Schiavoni la Venea.
realiznd o serie de copii dup maestrulsu.
dovad c i-a indrgit foarte
constituie i faptul c, in anul
mult maestrul o
1855, Siller deschide la
lai o expozie personal, unde, alturi de lucrrile lui

expune i lucrri din creaia lui Schiavoni.
Se pare c tnrul Gh. Siller ct a studiat la Veneia
a fcut ase
copii
dup Schiavoni, pe care le-a adus in
ar, in cele ase intrnd i lucrarea transferat de la lai

la muzeul nostru.
lui Gh. Lemenl, n reprezint pe

(1 805-1837), un nobil
brldean care a imbrat cariera de militar, i care ,
prin testamentul redactat la Viena, in 18 noiembrie
1837, las printre altele o sum important de bani
necesar nfiinrii, la Brlad, a unei coli pentru 1 00 de
Portretul atribuit
Gheorghe
Roca-Codreanu
elevi. Cel portretiza! este ctitorul cunoscutului Colegiu

brldean .Gh. Roca-Codreanu", unde s-au format
mari personalit ale
culturii i tiinei romneti.
Acest portret a fost reprodus alturi de necrologul

semnat
de
Gh.
Asachi,
la
moartea
calendarul pentru romni pe anul

preciza i
in
faptul c Portretul Gh. Roea Codreanu este

din creaa artistului disprut,
una dintre cele mai reuite
26
artistului,
1848. Gh. Asachi
Gheorghe Lemeni (atribuit),

Portret Git. Roea Codrea1111
----- )l.cta :n>-osei 'tutO'Oensi5
Gheorghe Sillcr (atri buit)

Portret - Speran(a, copie dup Schiai'OII
patrimoniu graie generozit\ii celor care au fcut

selecia. transfernd la Brlad un numr de ase lucrri,
trei portrete i trei naturi moarte.
Unul din portrete il reprezint pe pictorul Thaodor
Bulucliu i un altul o tnr in costum naional, ambele
fiind realizate in tehnic .lins", concretizndu-se prin
echilibru i monumentalitate, fr a dezmini maniera
academist.
Spre deosebire de acestea, in Portretul - Bunica
artistul reuete s surprind nu numai atributele
biologice ale modelului, aflat la vrsta a treia, dar i
incercarea reuit, de altfel, de transfigurare,
convingnd prin buntatea i nelepciunea ce se
desprind de pe chipul acestei femei, surprins in timpul
unei indeletniciri casnice, impletind.
Naturile moarte semnate C.D.Stahl documenteaz
o alt orientare a artelor plastice din aceast perioad,
i anume, aceea de a imita natura, aa cum se prezint
ea fr nici o intervene activ. Interesul manifestat fa
de obiectul concret, faptul material sunt elemente ce au
la baz tiina observaiei.
Artistul rmne in aceste naturi moarte la un
realism direct, de imitaie perfect. Realismul direct, de
Imitaie perfect, dar cu uoare transfigurri, se
descifreaz in compozia unde red cateva ramuri cu
clorchini de struguri, deosebit fa de celelalte dou,
unde elementele compoziionale: mas-suport, farfurie,
lructe, respectiv prune cu bruma toamnei i merele
prguite de soare sunt elemente ce in de miestria
compoziiei i a tehnicii, de valorile tactile ale fiecrui
element realizat.
Realismul direct, de imitaie perfect, este

trstura esenial a operei lui C. D. Stahi aceea de a
imita natura, aa cum se prezint ea, fr nici o
intervenie.
Am prezentat doar lucrrile acestor artiti, din lotul
transferat de la lai, deoarece acestea au dat
posibilitatea schimbrii structurii fondului seciei cu
cteva orientri definitorii , semnate de pictori
reprezentativi din evoluia artelor plastice romneti, cu
origine ieean.
Componenta fondului adunat in cei peste 50 de ani
a fcut posibil ca, in anul 1 970, o dat cu existena unui
specialist i pentru secia de art, s se organizeze
prima expoziie permanent cu o tematic axal pe
ideea prezentrii orientrilor i direciilor din artele
plastice romneti de la sfritul secolului al XIX pn la
perioada interbelica, inclusiv. Tn cadrul acestei expuneri,
au fost rezervate dou spaii de autor. dedicate creaiei
lui N. Tonitza i St. Dimitrescu, la inceput cu un numr
mic de lucrri, mrit pe parcurs prin orientarea
fondurilor, attea eate au fost, niciodat suficiente,
pentru a achiziiona lucrri din creaia celor doi artiti.
Expoziia a putut fi organizat graie eforturilor
acelor generaii care au reuit s adune pn in anul
1 946, cnd muzeul a devenit instituie de stat, un numr
de 1 00 de lucrri, imbog\it pn in anul 1 970, la 260 de
bunuri ale seciei, in care intra i un fond de art
popular romaneasca.
Am prezentat mai in amnunt perioada 1 914-1970
din existena seciei, mai ales sub aspectul structurii
patrimoniului, din dou motive, in primul rnd, am dorit
Gheorghe Panaiteanu-Bardasarc
Portret dr. Locllnran11
27
s aducem omagiul i pretuirea noastr pentru ta cei

care au gndit i au realizata insmuie de cultur i, in al
doilea rnd, pentru a putea urmri ce au fcut
generaiile urmtoare.
De la bun inceput trebuie s precizm c muzeul
brldean, fiind un muzeu mixt, cu ordonator de credite
o primrie dintr-un ora mic i nu prea bogat. nu a
beneficiat de nelegerea c trebuie s aib specialiti
pentru fiecare sec\ie in parte, intr-un numr
corespunztor, deoarece acetia sunt singurii care se
pot ocupa de o institue de cultur att de special cum
este cea muzeal. Aa se face c, in perioada 1 9702004, sea de art a avut un singur muzGograf care a
trebuit s rspund de lot ceea ce insemna existena i
activitile specifice secei.
Cu toale acestea, secia a supravieuit i am
aprecia, chiar foarte bine, devenind una dintre cele mai
active secii ale muzeului.
Dup cunoaterea foarte bine a componentei
fondului care a fost clasat. inventarial, fiat etc. conform
normelor, am trecut la intocmirea unor programe cu
obiective i finalit\i foarte concrete.
Mai nti, ne-am orientat ctre achiziii din creaia
artitilor consacra din perioada interlbelic, apoi am
canaliza! eforturile noastre pentru constituirea unui fond
de art contemporan romneasc, dup o
documentare foarte atent .
Deloc de neglijat a fost atitudinea noastr fa de
coleconarii particulari, atitudine care, pe parcursul
anilor, s-a dovedit extrem de benefic pentru secie,
deoarece o parte dintre aceti colectionari au devenit
donatori i adevrai parteneri culturali ai sec\iei.
28
Primele noastre contacte cu colecionarii au

inceput cu dr. Marcel Vainfeld ( 1 9 1 7- 1 990), unul dintre
cunoscuii colecionari romni, care a lcui o pasiune

pentru arta oriental i extrem oriental, ca i pentru
arta european, pentru carte, aa cum e firesc in cazul
unui coleonar erudit cum era Marcel Vainfeld i, nu in
ultimul rnd, pentru muzic. De altfel, pasiunea dr.
Marcel Vainfeld i erudiia sa se explic prin aceea c
s-a nscut in casa dr. lsac Vainfeld, aa cum am artat
deja in studiul nostru, unde exista un climat cultural
elevat.
Colecionarul Marcel Vainleld a cunoscut foarte
bine patrimoniul muzeului, dar, mal ales, a neles rolul
i importan\a instituiei muzeale. Aa se explic faptul
c, in anul 1 98 1 , doneaz o parte din importanta sa
colee. un grupaj de piese de art decorativ i cteva
de art plastic, creai artistice provenind din India,
China, Japonia, Persia, lran, Turcia, fond care a dus la
prima mare modificare a patrimoniului sub aspectul
structurii coleciilor i a domeniilor.
In anul 1 976, cu prilejul unui simpozion dedicat
aniversrii a 90 de ani de la naterea lui Nicolae Tonitza
organizat de secia de art a muzeului, a participat ca
invitat i praf. Raul orlban. Cu aceast ocazie, pentru
prima dat, praf. Raul erban ne-a vorlbit despre un fiu
al Barladului, profesorul universitar dr. Ion Chiricu, la
acea dat directorul Institutului Oncologic din Cluj.
De asemenea, ne-a vorlbit despre calea praf. Ion
Chiricu, despre inteniile colecionarului de a face o
donaie i, mai ales, profesorul Raul orlban s-a artat
dispus de a facilita deschiderea unui dialog intre
colecionarul lon Chiricu i muzeul brldean.
------- ;J.rn. Jnvsei 't:utovenis
Relaii de bun augur, care au culminat cu generosul

act al dona ei fcut de praf. Ion Chiricu, in anul 1 982.
In componena coleei donat de praf. Ion
Chiricu intra bunuri din domeniul artei decorative cu
aproape toate genurile, provenind din cunoscute centre
europene, precum i cteva cu origini in China i
Japonia, puine totui sub aspect numeric fa de cele
europene. Artele plastice europene sunt bine
reprezentate prin pictur. grafic i sculptur. Colecia
mai cuprinde un fond cu bunuri din domeniul arheOIOlliei
romane, preponderent, i un alt fond, de art popular
romneasc, unde ponderea centrelor este deinut de
Transilvania.
Un capitol important al coleciei il constituie arta
plastic romneasc, cu lucrri semnificative din creaia
artitilor consacrai din perioada interbelic, alturi de
artiti reprezentativi contemporani, i dm doar cteva
exemple: Al. Ciucurencu, C. Baba, 1. lrimescu i alii.
Cele dou mari i importante colecii intrate ca
donaii au dat posibilitatea ca, in anul 1 982, s rcnun1m
la expoziia de baz a seciei. organizat in anul 1970, i
s organizm pentru public o expunere permanent cu
cele dou colecii donate d e dr. Marcel Vainfeld i dr. ion
Chiricu. crora li s-a adugat o a treia donaie din
partea dr. tefan Bucevschi (1 920-1997), compus din
art popular romneasc din zona noastr, precum i
icoane pe lemn lucrate in secolele XIX-XX, in zona
Moldovei sau in centre ruseti.
in paralel cu aceste donaii, s-au fcut demersuri
pentru constituirea dar mai ales mbogirea fondului de
art contemporan romneasc. Acest fond s-a format
pe baza transferurilor obnute de la Bucureti, pe baza
seleciei fcut de specialistul sei, la care se adaug
donaiile provenite din partea artitilor care au acceptat
colaborarea cu secia noastr, in sensul c au acceptat
s vin la Brlad cu expoziii personale, tematice sau de
grup, organizate de specialistul secVei.
Din aceste expoziii s-au fcut achiziii, att ci a
fost posibil, in fune de banii pe care ii aveam. Ceea ce
este important i de subliniat este faptul c aproape
toale colaborrile seciei cu artiti contemporani s-au
soldat cu donaii din partea artitilor.
Au dat dovad de mult generozitate artitii plastici:
Elena Ui Chelaru, Gheorghe Splridon, Costln
Neamu, Paul Neagu, Corneliu Vasllescu, Marcel
Guguianu i mui alii.
O alt cale de imboglre a fondului de art
contemporan romneasc au constituit-o donaiile din
partea unor cunoscuV colonari, in rndul crora se
Inscrie dr. Constantin Teodorescu, care din momentul
stabilirii in Br1ad a devenit un adevral mecena, nu
numai prin donaiile fcute, dar i prin aceea c a fost i
este un partener cultural preVos pentru muzeu, in
general, prin implicarea concret in rezolvarea
multiplelor aspecte pe care le implic o activitate
cultural.
Primele donaii fcute de dr. Constantin
Teodorescu au contribuit la imbogrea fondului de art
romneasc cu lucrri din creaia artitilor MihaiAdamiu
Con;tantln O. Slahl, ,\alur moartd -
Cun11i de >lrttguri
i Bob Bulgaru, urmate apoi de un valoros tezaur plastic,

constituit din pictur i grafic din creaa lui Corneliu
Baba, precum i lucrri semnate de Elena U Chelaru.
Dan Hatmanu. Traian Brdean, Vasile Grigore, pentru
ai numi doar pe c\iva dintre [Jiclorii contemporani deja
consacra.
lmbogirea .patrimoniului seciei a dus la
modificarea expoziiei permanente a seciei, care s-a
produs in anul 1993, cnd alturi de Coleciile deja
expuse s-a adugat Colecia dr. Constantin
Teodorescu, cu fondul C. Baba, Colecia I.
Constantinescu cu lucrri din ultima perioad de creae
a celui care a rost profesorul i pictorul tefan
Constantinescu. lucrri donate de doamnele Clody
Bertola i Olga Pelimon.
Tol acum am expus i Colecia preot Urscescu, o
colecie intrat in muzeu fr nici un fel de documente.
Din aceast colece am expus lucrri de art
decorativ i icoane pe lemn, expunere prin care am
fcut o repara\ie moral fa de colecionar i urmaii
acestuia, care ne-au informat dup 1990, c toat
colecia a fost abuziv luata prin anii 50 din secolul trecut.
\.- )1( Datorit faptului c, in anul 1993. muzeul cu cele
patru secii deVnea doar un singur spau unde se putea
organiza o expozie permanent, i anume .Casa
Sturdza", am optat ca aici, alaturi de coleciile da art, s
expunem alte dou colecii, una legal d a
29
Constantin 1),
Stahi, Vatto moart Prune
personalitatea prof. George lvacu
3500 de bunuri ct are patrimoniul
i cealalta de a unui alt
secei de art in anul 2004
fiu
al
-1 Toate
Brladului, ing.col. lon Negoescu, o

colecie axat p e medalistic i
canalizate
istorie militar.
acestei
Aa
luat
fiin
la
Casa
energiile
pentru
presupune"
A urmat o perioad de cteva

au
fost
materializarea
Importante
donaii,
crearea
muzeal, nc d e pe planet
unui
care
spaiu
luni, cnd cldirea a fost testat

m i c ro c l i malic,
parcurs u l
dup
anului
care,
2004 ,
pe
s-au
desfurat m a i multe etape, care a u
special. deoarece secia i muzeul,
culminat c u luna iulie 2004, moment
ncepnd din anul 1993, un muzeu
in general, erau in criz total de
cnd Pavilionul expozional Marcel
de colei. unde s-a rezervat i un
spaiu.
Sturdza. imobil clasat monument,
spau pentru aKe activiti specifice.

ln
anul
2000, ca
urmare a
creterii i diversincrii connutului
Guguianu a fost inaugurat, intrnd
Grae
nelegerii
din
partea
in circuitul muzeal naional.

Aceast importanta realizare
ordonatorului principal de credite i

mod
in
special
inelegeTii
din anul 2004 n viaa seciei de arta,
fondului de art contemporan. a
manifestate de ing. Ion Manole. in
alturi de toate celelalte care s-au
fost
calitate de preedinte al Consiliului
petrecut in ultimii 30 de ani din
Judeean
finanat
existena acesteia, au fost nchinate
ridicarea unei cldiri speciale pentru
acelor generaii de intelectuali care
posibil ri
expozie
de
d e s c h i d e l'!'f' o
art
r o m n e a s ca
p e rm a n e n t ,
contemporan
cu
ca r a c te r
unde
au
fost
seleconate cte una sau dou
Vaslui,
s-a
/ donaia Marcei Guguianu.
ncepnd din anul 1 9 1 4 s-au ingrijit
De asemenea, am avut sprijinul
dar au i luptat pentru ca oraul

Brlad s aib un muzeu.
lucrri din creaa a peste 100 de
Primriei Brlad, care a oferit cu
artiti consacra.
generozitate locul cu cea mai bun
Anul 2004, an declarat jubiliar,
poziie pe harta oraului pentru a se
cu prilejul implinirii celor 90 de ani
In circuitul expoziional au fost
de existen a muzeului, a fost
Marcel
srbtorit la secia de art cu o
Toate eforturile s-au finalizat cu
artei romneti contemporane pe
organizate cinci expuneri de autori
ridica
dedicate
adposleasc
Chelaru,
artitilor
Costin
Elena
Neamu,
Ua
Paul
Neagu, Corneliu Vasilescu i Marcel
cladire
ce
avea
donaia
sesiune tiinific cu tema .Prezena
Guguianu.
muzeelor
naionale
la
proiectarea
pentru substanalele donai fcute
arhitectul Nicolae Vericeanu, un bun
inceputul mileniului trer, in cadrul
prieten al artistului i cunosctor al
creia Pavilionul Marcel Guguianu a
operei acestuia, precum i ridicarea
fost prezentat ca studiu de caz.
muzeului.
Cel mai important eveniment
expoziional in viaa seciei a aprut
conslrucei
in anul 1 997, cnd MarcelGuguianu
2003,
unei cldiri de ctre
simezele
Guguianu, in semn de recunotin
definili'{at
cnd 'a
in
fost predat
de
constructor
de
cldire este singura construit in
acelai timp, Inceputul
concretizat in peste 300 de piese
u ltimii 1 00 de ani la Brlad, cu
etape, in cadrul creia muzeul i va
cares-au adugal la fondulde peste
d e s t i n a i e
30
creaiei
sale,
Aceast
reprezint incheierea unei etape din
revine acasa, fcnd o nou oferta

donaie
muzeului.
Toate realizrile din anul 2004
anul
existena
seciei
de art i,
unei
in
noi
f u n c i o n a l i t a t e srbtori centenarul, din anul 2014.
------- cta UM
Pavilion Expoziional .. M.Guguianu"

Aspecte din expoziia permanent.
Alexandru I o a n C u za i epoca sa s u b i ect

al u n e i expoz i i i perm a n e nte
Mircea Mamalaud
Alexandru Ioan Cuza a fost fr ndoial
una din personalittile marcante ale istoriei
neamului romnesc. Pentru Brlad i brldeni,
Cuza reprezint ns, cu mult mai mult i
aceasta pentru c viitorul domn al Unirii s-a
nscut la Brlad fiind membru al acestei
comuniti i probabil cea mai important
personalitate politic provenit de pe aceste
meleaguri.
AL. I .Cuza a vzut lumina zilei pe 20
martie 1 820, dup cum spuneam, la Brlad
intr-o veche familie moldovean din prile
Flciului. Numele Cuza apare pentru prima dat
in documente la anul 1 630, iar dup aceast
dat mai muli descendeni ai acestei familii au
32
ocupat diverse funcii publice in Moldova, mul

dintre ei remarcndu-se prin destoinicia i
corectitudine.
In ceea ce privete locul naterii viitorului
domnitor in literatura de specialitate a existat
decenii de-a rndul o vie controvers, i acesta
pentru c trei localiti revendicau apartenena
domnitorului la una din cele trei comuniti. Este
vorba de oraele Ga lai, Hui i
B r l a d , co n t r o v e r s a n c h e i n d u - s e p r i n
recunoatera Brladului ca loc a l naterii
domnitorului. in favoarea Brladului pledeaz
patru documente greu de combtut : Diploma de
studii emis la Paris, Almanahul de la Gotha ,
Certificatul de deces intocmit la Heidelberg de
....... iu
Imagini din sala "Alexandru Ioan Cuza i epoca sa"
.llcta Jnoosei l:utO"Omsis
33
autoritile germane i monumentul funerar de

la Ruginoasa , executat la sugestia Doamnei
Elena Cuza., monu ment pe care apare Brlad ul
drept loc al naterii Domnului Unirii.Dar
paradoxal dei s-a cunoscut de mai mult timp
faptul c Al I . Cuza este unul d i n fii Brladului,
poate cel mai important din tre ei, in decursul
timpului s-a fcut destul de puin pentru a ilustra
acest lucru. Astfel doar in urm cu ctiva ani a
fost dezvelit o plac comemorativ amplasat
in curtea casei in care se presupune c s-a
nscut domni torul , iar mai apoi la finele anului
2003 s-a dezvelit o statuie care n prezint pe
domnitor, statuie amplasat in faa cldirii Casei
armatei. Din nefericire la att se rezum
marcarea apartenenei lui Cuza la comunitatea
local. Prin organizarea expoziiei "Cuza i
epoca sa" sperm c v-om reui s realizm un
act de justiie istoric, o reparaie moral i
sentimental pentru cel care a fost unificatorul
celor dou principate de la sud i est de Carpai
34
i furitorul Romniei moderne.

n derularea tematicii acestei expoziii
permanente am p o rn it c u preze nta rea
evenimentelor de la 1 848, care au premers i
pregtit momentul 1 859 , momentul dublei
alegeri a lui Al. 1. Cuza la lai i Bucureti. De
altfel Cuza a participat activ l a aceste
evenimente, a fost unul din p rotagoniti i lor.Ca
urmare a particip ri la micarea revoluionar
din lai, de la hotelul Sankt Petersburg,Cuza
mpreun cu ali fruntai revoluonari vor fi
arestai. n p rimva r a anului 1848 Cuza
particip i la evenimentele generate de
izbucnirea revolu iei din Transilvania . in
intervalul 1 849 - 1 859, datorit icontestabilelor
sale caliti Cuza va ocupa o serie de funcii
publice, cum ar fi cea de prclab de Galai sau
chiar de comandant al armatei Moldovei,
anunnd parc i pregtind terenul pentru
preluarea conducerii pincipateloru nificate.
Partea cea mai interesant a expoziiei
------ ctG:rovsri "tutO'Oens5
este fr ndoial cea care surprinde micarea

u nionist brldean, micare care a contribuit
la pregtirea i realizarea cu succes a Unirii.
Este un lucru, in general, bine cunoscut c
Comitetul unionist brldean a fost dup
comitetul de la lai cel mai activ i bine
organizat. din el fcnd parte o serie de
personaliti locale, cum ar fi M.K. Epureanu,
Constantin Kostake, Emanoil Costin, Ioan
Popescu, lorgu Radu, Andrei V.lonescu i
enumerarea ar putea continua.Comitetul
brldean a organizat in mai multe rnduri
intruniri la care au participat Alecu Cuza, Mihail
Koglniceanu, Costache Negri, intruniri care se
desfurau intr-o oarecare clandestinitate
avnd in vedere c autoritile cutau s
zgzuiasc micarea unionist. Prezentm in
cadrul expoziiei o serie de imobile in care au
avut loc asemenea intlniri. De un mare folos
ne-au fost, pentru ilustrare micrii unioniste
brldene,materialele oferite cu generozitate de
doamna profesoar Monu Elena, motiv pentru
care dorim s-i mulumim i pe aceast cale
Avem in vedere indeosebi manuscrisul lucrrii
monografice a fiului lui Constantin Kostake,
Lupu Kostake contemporan cu evenimentele de
la 1 859, precum i foarte multe fotografii in care
apar imobile ale unor fruntai u n ioniti
brldeni, imobile in care acetia s-au ntlnit
pregtind Unirea.
Deasemenea in cadrul expoziiei am
incercat s surprindem prin cteva documente,
unele dintre ele inedite, momentul dublei
alegeri, precum i activitatea domnitorului i a
colaboratorilor si privind recunoaterea
deplinei Uniri. Extrem de preioas este
telegrama de felicitare pe care i-au trasmis-o
brldenii domnitorului cu prilejul alegeri sale la
lai i Bucureti, document care se regsete in
expoziie alturi de alte mrturii la fel de
interesante.Am incercat s ilustm inclusiv
activitatea diplomatic generat de actul
energic al romnilor care au hotrt s eludeze
hotrri le Congresului de la Paris i s realizeze
Unirea aa cum i-o doreau ei.
Dei relativ scurt, domnia lui Al. 1 . Cuza
a fost plin de importante prefaceri, Romnia de
la 1 866 nu mai semna cu cea de la 1 859. in cei
7 ani de domnie Cuza i colaboratorii si, printre

care i un brldean - M . K. Epureanu, au
elaborat o serie de legi care vor aeza Romnia
pe baze noi, moderne.Aceste transformri
profunde sunt creiona te i in cadrul expoziie i
m gndesc la documentele care fac referire la
reforma agrar, la reforma electoral, la
s e c u l a ri z a re a averilor m n sti reti , la
transformri le majore din cadrul armatei i multe
alte msuri care vor face din Romnia un stat
nou, demn de secolul XIX. Reformarea societii
romneti iniiat de Al. 1. Cuza i continuat in
vremea regelui Carol 1 au pregtit terenul
evenimentelor care se vorderula la sfritul sec.
al XIX lea - cucerirea independenei de stat a
Romniei, iar ceva mai trziu, la inceputul sec.
XX, desvrirea unitii naionale.
Din nefericire pentru istoria neamului
romnesc epoca Cuza se va sfri mult prea
devreme i prea brusc i fr ndoial nedrept
pentru cel care i-a pus priceperea, voina,
puterea de munc, corectitudinea in slujba rii,
a propirii ei.
Expoziia se dorete a fi un omagiu adus
marelui domnitor, dar in acelai timp i un act de
justiie pe care noi brldeni trebuia s-I facem
in memoria celui mai impotant fiu al su. Fr
ndoial intreprindere nostr este absolut
modest fa de meritele marelui nostru
nainta. Cuvintele rostite de prietenul i
cola boratorul s u , M i h a i l Kog l n i ce a n u
ilustreaz pe deplin afirmaia noast. Astfel
Koglniceanu spunea, cu prilejul funeraliilor
generate de decesul prematur al Domnitorului,
c " atta timp ct va avea ara acesta o istorie,
cea mai frumoas pagin va fi cea a lui Al 1 .
Cuza".
Nu doresc s inchei mica mea intervenie
fr a aduce vi mulumiri tuturor acelor care intr
o form sau alta i-au adus contribubia la
materializarea proiectului nostru. Este vorba de
colecionarul bucuretean Emil Pucau, D-na
profesoar Elena Monu, Postul de televiziune
local Telev-Sat, Arhivele statului-filiala lai,
Muzeele din lai, Ruginoasa, Bacu, Galai,
Vaslui.
35
Acta )l)"Osei 'tutO"Oensis
GN D U R I LA C EAS AN IVERSAR
Alina Rotaru
Anul acesta M uzeul .Vasile

Parvan a ntmpinat publicul cu
o serie de manifestri culturale
dedicate implinirii a 90 de ani de
existen a muzeului, toate cele
cinci secii prezentnd ceva nou,
prin realizarea unor expoziii
perm a n e n te i s e s i u n i d e
comunicri tiinlifice.
D a c p n a c u m
evenimentele istorico-cullurale
ale Brladului au fost prezentate
in cadrul unor expoziii temporare
sau simpozioane, astzi, publicul
brldean are posibilitatea ca
p r i n r e a l iz a rea e x p o z i i e i
permanente - intitulat d e noi Brladul cultural la sfritul
meniului doi. s vin ori de cte
ori simte nevoia de a se hrni
spiritual.
Aa cum a fost gndil
expoziia, credem c reuim ca
prin intermediul manuscriselor,
fotografiilor, crilor i lucrrilor
de art (provenite din coleciile
muzeului sau de la colecionarii
bflrldeni), s redm un fragment
din viaa cultural a Brladului
pentru perioada sec. XIX->0<.
Este adevrat c am fi dorit s
prezentm muij mai multe, dar
limitarea spaiului expoziional
ne-a condus la ideea de a selecta
ce a fost reprezentativ att pentru
instituile de nvmnt, pres,
instituiile de cultur ct i pentru
o parte dintre personalitile
brldene.
Locul cen trai in cadrul
expoziiei il ocup Societatea
literar Academia brldean,
societate infiinat in 1 9 1 5 de
poetul George Tutoveanu, maior
Tudor Pamfile i preot Toma
Chiricu ; societate care a
constituit nucleul manifestrilor
cullurale bflrldene. Activitatea
l i te r a r i i m p l i c a re a i n
aezvoltarea cultuni locale I na1onale a acestor m1n luminate re1es din

manuscrisele i publicaiile existente in expozie. Alturi de cei trei memb
fondatori se afl i Alexandru Vlahu, devenrt membru de onoare al Soaet1
Academia brldean, ilustrat cu cteva publicaii i o scrisoare adreat
Primriei Brlad prin care fcea cunoscut dorina de a dona unul d1ne
portretele tatlui su executat de pictorul N. Grigorescu. Portretul se afla astaz1
la muzeul nostru.
Spiritul culturii barldene se face simlit i prin prezen altor figuri
reprezentative: Acad. Aiexandru Philippide, G. G. Ursu, Gh. Vrab1e, Constantin
Chiri, Corneliu Moldovanu, V. l . Popa, etc.
.
.
..
Moment important in dezvoltarea soc1etu rornneti, penoada modern
a insemnat definirea i motivarea nfiinrii instituilor de nvmnt i cuijura
i dezvoltarea presei sanse. RegAsim evidenate, in acest sens, in expoziie
coala Normal - inaugurat in 1870- i Liceul "Gh. Roca Codreanu
inaugural in 1886. Dezvoltarea invAmntului a determmat crearea, _1n
Brlad, a unor institulii de cultur specializate - Casa Nalional .Stroe
Belloescu" <1 909>, Muzeul cN. Prvan < 1 914>, Teatrul V. I. Popa <1 955>,
pe care le-am prezentat in expoziie cu ajutorul documentelor, fotografiilor i
publicaiilor legate de acestea.
.
.
Pentru perioada contemporan, selecia documentelor s-a dovedit ma1
greu de fcut din cauza numrului destul de mare a acest . Pentru
nvmnt am ales cleva documente i fotografii legate de L1ceul lorgu
Radu -1921 i coala de Arte i Meserii - 1900-1954. Presa contemporan
brldean cunoate o diversitate tematic aa cum reiese de altfel i din
prezentarea expozilional [ziare: Opinia. Brladul. Preri, Preri
Tutovene, Steagul Rou etc.; reviste: Graiul nostru, Rzeul,
Pstorui Tulovei etc. ].
36
Valori consacrate ale l"eraturii

romne naionale, de origine
b r l d e an sunl prezente n
eKpoziie cu manuscrise fotografii i
cri (Cezar lvnescu, Constantin
Dimoftache Zeletin, Ion Hobana,
Lucian Vasiliu, Simion Bogdnescu,
Mircea Coloenco, Olga Rusu), mare
p a rte prov e n i te d i n don aiile
scriitorilor.
Inceputul lunii septembrie (zilele
de 3 i 4) a prilejuit ntlnirea ctorva
personaliti brldene (stabilite in
Brlad sau in alte localiti din ar) i
muzeografi de la muzee din lai,
Brila, Vaslui, Brlad, ntlnire
concret izat i n S e s i u n e a de
comunicri cu titlul Muzeul - factor
deter m i n a n t in cercetarea i
valorificarea patiimoniului - domeniul
memorialisti. Ideile care au stat la
baza desfurrii Sesiunii au fost
legate de contribuia personalilor
brldene, i nu numai, pentru
definirea i dezvoltarea culturii locale
i naonale, precum i promovarea
valorilor autentice privind evoluia
cultural a Brladului. Te mele
participanilor s-au pliat pe tematica
sesiunii, n sensul c au fost
prezentate o serie de lucrri legate
Acad. tefan Procopiu, de Dimitrie
Taraz, Octavian Vasile Stoica,
C o n stantin P a rfen e , V a l e n t i n
Silvestru, Pamfil eicaru, Benedetlo
de L u c a . Vizitarea expoziiei
permanente Brladul cultural la
sfritul mileniului doi a determinat pe cva dintre scriitorii brldeni,

prezeni la Sesiune - Constantin Dimoftache Zeletin, Ion Hobana, Simion
Bogdnescu, Lucian Vasiliu - s fac noi donaii pentru imbogrea sau
reinnoirea documentelor eKpuse.
Alturi de noi, la aceasta manifestare, au fost primarul oraului - ing.
Constantin Constantinescu, preedintele Comisiei de Cultura - dr.
Constantin Teodorescu crora le aducem mulumirile noastre i contm in
continuare pe sprijinul oferit pentru tot ceea ce nseamn act de cultur.
Publicului brldean ii adresm i pe aceast cale o invitaie pentru
vizitarea eKpoziiei permanente i, totodat, cu riscul de a ne repeta, gsim
necesar s spunem c eKpoziia constituie un prilej pentru desfurarea
unor activiti cultural-educative - simpozioane, lei de muzeu, lansri de

carte i mini expoziii temporare. De asemenea, vom veni i cu alte
documente legate de personaliti brldene din alte domenii - tiin, art,
istorie " dat fiind eKtinderea spaiului expoziional al seciei.
37
S c u rt i storic priv i n d Secia d e ti i n e l e N atu r i i

d i n cad r u l M u ze u l u i " Vas i l e P rva n " B rl a d
Laureniu Ursachi,
Cristina Elena Carata
In plan cultural, comuni tatea local din oraul
XX,
Brlad este marcat, la inceputul secolului
de
iniiativa unui grup de intelectuali localnici, printre

care amintim pe Stroe Belloescu, sub patronajul
crora ia fiin, in anul 1 9 1 4 , muzeul judeului Tutova .
Muzeul bMdean a funcionat s u b aceast titulatur
pn in 1948, moment cnd i nstituia este trecut in
administrarea statului, astzi purtnd numele marelui
istoric i arheolog Vasile Prvan.
:>- Constituirea, dezvoltarea, diversificarea i
mbogirea pennanent a patrimoniului cultural din
aceast instituie reprezint factorii determinani ce
au impus organizarea coleciilor pe secii i domenii
de
activitate.
in
prezent
patrimoniul
cullural
depete numrul de 1 00.000 mii bunuri culturale,

acestea fiind repartizate astfel:
secia de Art;
secia de Istorie -Arheologie;
secia de tiinele Naturii;
secia Oameni de seam ai Brladului.
Primii pai
in
formarea
dezvoltarea
patrimoniului viitoarei Secii de tiinele Naturii sunt

fcu de: localnici, mai mult sau mai puin avizai,
care au descoperit ntmpltor resturi osteologice
fosile i le-au adus la muzeu; colecionari privai, cum
a fost profesorul Maxim Iancu, care au donat diferite
piese - prima colecia de roci i minerale; donaia
fcul de Asociaia Vntorilor i Pescarilor din
Brlad, constnd
in
elemente
naturalizate
de
zoologie/ Dar, rolul predominant la constituirea,

dezvoltarea
permanenta
i m b og i re
patrimoniului muzeal de la aceast secie I-au avut

muzeografii specializai in diversele discipline ale
Cldirea central a muzeului ,Vasile Prvan' Brlad
38
------ Acta mosei '(;utO'!>Cnsis
tiinelor naturii.
.' Aceste evenimente au permis nfiinarea
Seciei de tiinele Naturii, perioada pregtirilor i
realizrii primei expoziii a secei cu tematica "Evoluionism, petrografie i faun local" desfurndu-se in intervalul 1 953- 1 955, fiind
panotat in aripa nordic a cldirii centrale a
muzeului. /
Dintre muzeografii care au contribui in mod
deosebit la formarea i constituirea patrimoniului
cultural al seciei amintim pe: praf. Al. Sidcaru,
prof. V. Palade. arheolog E. Popuoi, praf. M. V. Popa
i alii.
Dup anii 1 960, expoziia pennanent a
seciei este reorganizat, cuprinznd de ast dal
doar elemente de faun local, expuse dup metoda
sistematic.
Dup 25 de ani de la nfiinare Seqia de
tiinele Naturii primete un spaiu nou la Casa
Sturdza, cldire intrat in patrimoniul muzeului in
1 978, spaiu in care activitile seciei s-au
desfurat pentru scurt timp. Urmeaz o lung
perioad de stagnare din cauza lipsei muzeografilor
in domeniu i a unui spaiu adecvat realizrii unei
expoziii permanente, bunurile culturale fiind pstrate
in depozite.
- Din
1 996 secia i reia activitatea prin
organizarea unor simpozioane i expoziii temporare
cu diverse tematici, punandu-se accent pe
valorificarea patrimoniului muzeal propriu i, in
acelai timp, atragerea in circuitul public a coleciilor

aflate in proprietatea colecionarilor privai./
.
Deasemeni, s-au reluat colaborrile cu muzeele de
profil din ar, i nu numai, prin realizarea unor
schimburi de expoziii itinerante. /Enumerm doar
cateva din genericele temelor expoziiilor temporare
realizate dup aceast perioad: .Pietre preioase i
semipreioase "; " Trofee cinegetice din colecia
muzeului i colecii particulare"; .Falsuri i uz de
falsuri in natura; "Reptile exotice
vii",
Predicia
seismelor i protecie anii seismica, Tehniconia marturii muzeale" etc.
r--in 2001 seca primete un nou spaiu la

demisolul cldirii din str. Republicii, nr. 239. Aici este
organizat noua expoziie permanent a secei cu
tema .Flora i fauna din judeul Vaslui".
Muzeul .Vasile Prvan" i in spe Secia de
tiinele Naturii a trecut prin diferite perioade de
evoluie, din cauza evenimentelor din plan social,
economic i chiar a factorilor naturali - seisme.
Astfel, de-a lungul timpului, palrir'noniul
seciei a cunoscut un sens ascendent, dar i
descendent privind numnui de piese din patrimoniul
muzeal al seciei, spre regretul nostru.
in cercetarea sa, praf. Mihail Virgiliu Popa
amintea de prezena unui numr de "261 piese in
Colecia de geologie acestea fc1ind obiectul
mineralogiei, petrografiei i pedologiei" i fiind
colectate de muzeografi din diferite zone ale rii
(Carpaii Meridionali, jud. Neam i jud. Bacu).
Acta llh>sei uto"oell5is
39
unde se pot observa diferite plante i animale

Fragmentele osteologice fosile prezente in
caracteristice: cucul, mugurarul cu penaj viu colorat,
patrimoniul seCiiei au fost descoperite in arealul
Podiului Brladului. Detenminarea acestora a fost grangure care prezint dimorfism sexual, etc.
Diorama, .Ecosislem de pdure" - vara,
fcut, in mare parte, de praf. univ. Macarovici i prof.
univ. Olga Necrasov. Tn prezent, colecia s-a prezint specii de psri n penaj de var: eodobetut'll
mbogit cu aproximativ 1 00 de piese, noile , galben, muscar, cinteza de var i mamifer.
descoperiri fiind: un molar de Gomphoterium i un
.Ecosistem de balt" - vara, cu psri
specifice zonei de lunc a Prutului;
premolar deAi icomops simiorrense( Lartet).
.,Ecosistem de pdure" - toamna. Red un
O colecie nou este cea de CuriozitiJi ale
naturii reprezentat de concreiuni grezoase, aspect din pdurile caracteristice teritoriului nostru,
calcaroase i feruginoase, trovani i martori de
prin care se evideniaz relaia trofic de tip prad
eroziune colectate din aflorimentele deschise in
prdtor.
straturile de nisipuri kersoniene i meoiene din
Dintre mamiferele omnivore se remarc
Colinele Tutovei i Depresiunea Elanului. Prin
MISTREL/L vnat in iama anului 1 9 1 5, de ctre
Horaiu Eremie, in pdurile din locali latea Epureni
morfologia lor extem, aceste piese imit forme de
via i obiecte create de om, ..sculptorul" fiind, ns, jud. Vaslui i declarat trofeul anului 1 9 1 6.
natura.
.Ecosistem de ru"- iarna, evoc viaa animalelor in
acest anotimp.
Colecia de ornitolog i e i m a m i fere
Ultimele dou diorame - .,Psri rpitoare de
naturalizate nregistreaz astzi un numr modest de
piese, o parte din ele fiind naturalizate de prof.
zi" i .Psri rpitoare de zi i de noapte" - surprind
Dimitrie Taraz i Ion Ciot .
opoziia intre cele dou categorii de psri, ca aspect,
Colecia de malacologie cuprinde 2064
regim de hran i, totodat, protecia unora dintre ele,
molute recoltate din: Delta Dunrii, litoralul
datorit rolului lor in meninerea echilibrului in cadrul
romnesc al Mrii Negre i luncile reelei hidrografice
ecosistemului.
a Podiului Brladului de: praf. Dimitrie Taraz,
Sunt expuse o serie de cuiburi i ou, dintre
Mircea Anton, Mihaela Anton, Gabriel a Corduneanu
care se remarc cuibul de pigoi pungar, boicu,
i ali muzeografi.
sturz, rndunic, cuiburile fiind uneori adevrate
Colecia Preparate umede cuprinde peti,
opere art.- -ln SALONUL CINEGETIC sunt prezentate
amfibieni i reptile conservata in formal, piese .
colectate, in marea lor majoritate, de muzeograf trofee de cerb carpatin, cerb loptar. col de mistre i
Alexandru Sidcaru i arheolog Eugenia Popuoi.
blnuri de urs in scopul de a ncnta, informa i educa
Secia mai cuprinde o colecie de plante
publicul vizitator.
superioare i inferioare herbalizate prin presare i
Colecia de roci i minerale cuprinde
uscare, aparinnd unui numr de 40 familii recoltate
eantioane colectate att din depozitele sedimentare
din toate tipurile de ecosisteme ( pajiti naturale,
ale Podiului Brladului, ct i din faciesurile litologice
pduri, lunci i locuri de srtur).
ale Munilor Carpai, cristale i flori de min din zonele
Noua expoziie permanent a Seciei de metalogenetice ale rii noa__l;tre __
tiinele Naturii din cadrul Muzeului ..V. Prvan"
Paleofauna din Pliocen i Pleistocen este
realizat sub genericul .,FLORA I FAUNA DIN reconstituit prin fragmente osteologice fosilizate,
JUDEUL VASLUI" este conceput ca un complex care provin de la diferite specii de mamifere ca:
studiu monografie al judeului, privind flora i fauna rinocer, cal, proboscidieni, bour, zimbru, urs, etc.
actual, elemente osteologice fosile din paleofauna
Proiectul expoziiei permanente a fost
pliocen i plaistocen, trofee cinegetice, roci i intocmit de muzeograful Laureniu Ursachi, iar
minerale.
panotarea expoziiei s-a fcut sub coordonarea
Tn expoziie sunt prezente apte diorame, din tiinific a doamnei profesor Ileana Crciun, expert
care cinci reprezint o copie fidel a mediului natural in domeniul muzeelor de tiinele N<_\!Jiik.
caracteristic zonei, surprins in cele patru anotimpuri,
In noile condiii, preocupriie specialitilor de
penlru a inelege bogia floristic i faunistic, la Secia de tiinele Naturii sunt orientate ctre
frumuseea locurilor i cteva din legile fundamentale mbogirea i diversificarea patrimoniului muzeal,
ale naturii:
diversificarea ofertei de activiti temporare pentru
- unitatea organism-mediu;
public i implementarea ideei c .Ocrotirea naturii nu
- interaciunea organismelor intre ele.
este o problem a naturalitilor ci a omului nsui"
Tn cele cinci diorame materialul biJOfc'este Academician Emil Pop.
organizat in ecosisteme:
Diorama - .Ecosistem de pdure" primvara, surprinde privelite a pdurii de amestec,
40
------- }lcta sei 'tutO'Oel15is
Imagine de ansamblu din expozia penmanent a

Seciei de tiinele Naturii
Sala de paleontologie
)lcta mesei 't:uto-censis
41
Valorifi carea patri m o n i u l u i Seciei d e ti i nele Naturii

" F LORA I FA U NA DIN J U D EU L VAS L U I " EXPOZITIE
P E R MAN E N T
,
Cristina Cara ta.
Laureniu Ursachi
Muzeul a cunoscut in existena sa mai multe perioade de
evoluie,
piesele
i ajungnd in anul
intr-un
1 953
cnd ia fiin Secia de tiinele Naturii graie
donaiei unei valoroase colecii de roci, fosile i elemente de zoologie, din
fi i n d
sens
mp.,
expuse
unic,
dar
dispoziia lor urmnd o
partea Asociaiei de Vntoare Brlad i prin munca de cercetare i
succesiune
colectare a primilor muzeografi.
i n t r - o
nceputul modest al seciei, redus la activitate de cercetare a
360
suprafa de
ncepnd cu prima i ultima expoziie a lui N. Tonitza in oraul natal, in 1 9 1 4,
log ic
s t r n s
interdependen.
Este
bogiilor naturii din zon i la conservarea bunurilor aflate in patrimoni u , a
surprins
cptat amploare prin activitatea primilor muzeografi: V.Ptracu, Velicu, Al.
simplu i complex, intre
opoziia intre
Sidecanu, etc., care, urmnd exemplul naintailor, au rspuns prompt
particular i general, intre
acestor necesiti acute de valorificare a frumusei lor naturii. n incercarea
vechi i nou (att
de a duce mai departe acest filon de tradiii, Muzeul . Vasile Prvan", la
ce privete organismele
in ceea
implinirea a 90 de ani de existen, a organizat o serie de expoziii
pe scara evolutiv, ct i
permanente in cadrul fiecrei secii. Secia de tiinele Naturii a realizat
mijloacele de punere in
expoziia permanent sub genericul "FLORA I FAUNA D I N JUDEUL
eviden
VASLUI", a crei vernisaj a avut loc la data de 16 mai
Avnd In vedere faptul
2004
i la care au
participat personaiit locale i specialiti in domeniu.

Expoziia este conceput ca un complex studiu monografie al
c,
muzeul
prezinte
acestora).
trebuie
valori
s
nu
judeului cuprinznd elemente de paleozoologie, elemente litostratigrafice,
obiecte, el fiind creat ca
flor i faun caracteristic zonei, trofee de vntoare. in realizarea acestei
instituie
expoziii s-a linut cont in primul rnd de spaiu destinat acesteia. El are o
a re
autorizat
d r e p t
ce
s c o p
incntarea, educarea i
instruirea
publicului
vizitator, Secia tiinele

Naturii
prin
expozitiei
realizarea
permanente,
caut, urmnd exemplul

1nai ntailor, s valorifice
in cele mai bune condiii
t i i n i f i c e
muzeotehnice
teza u r
al
bogatul
naturii
din
aceast interesant zon

a
M o l d o ve i ,
judeul
Vaslui.
i n
a c e a s t
expoziie sunt puse in

eviden: poziia judeului
pe harta rii, bogiile
naturale
42
subterane
------ cta ei u
totodat
a l c t u i r e a
s c o a r e i
terestre ,
lmportanra
luristic
cultural a acestei zone.

Dei este amplasat intr
un
spaiu
suprafa
modest
ca
.. FLORA
FAUNA DIN JUD EUL

VASLUI"
ca
expoziie
permanent este unic n

Moldova i ndrznim a
spune
unic
chiar
ar.Unicitatea
in
acesteia
este dat de principiile

care au
stau
la
baza
acestei expoziii .
Pentru a delimita
zona
pe
c a re
am
reprodus-o i pentru a
privi in ansamblu judeul
am expus in prima sal
g eografic
h a rta
acestei zone.
U n i c i t a t e a
acestei
expoziii
este
susinut de un element
nou pentru muzeele de
tiinrele naturii: diorame
d e sc h i s e .
Principiul
unitii d e timp, d e loc.

este unul din principiile
care
stau
la
baza
expoz i i e i ,
n a t u ra
caracteristic
judeului
fiind
surprins in cele
patru anotimpuri
d i ferite
zilei.
momente
Sunt
in
a le
prezentate
ecosisteme
terestre:
"Ecosistem de pdure"
primvara, vara, toamna,
iarna,
in
surprinse
c a re
sunt
elemente
de
flor (pdure de foioase

cu specii de fag, carpen,
lei, plop, etc.; vegetaie
lerboas), dar i de faun
caracteristice: mamifere:
c p r i o r ( C a p re o f u s
c a p r e o l u s ) ,
bursuc(Me/es
m i s t re( Sus
me/es),
scro fa )
specia din expoziie fiind
de talie mare i vnat in pdurile de la Epureni din judeul Vaslui in anul
1 9 1 5 i devenit trofeul anului 1 9 1 6; psri: g rangur( Orio/us orio/us),
mtsar(Bombyccilla garrulus), cintez aiFringil/a coe/ebs) . mierla ( Turdus

merula),
m ugura,-tPilyrrhu/a
phyrrhula),
sturz
( Turdus
sp. ),
botgros
( Coccosthrautes coccosthrautes), gaia ( Garru/us glandarius), buha(Bubo
bubo) etc.
Diorama
..Ecosistem
de
balUl " i
.,Ecosistem de ru" ilustreaz
frumuseea zonelor acvatice alturi de cele terestre.Sunt cuprinse speciile

de rae slbatice(Anser sp.), corcodei (Podiceps cristatus), strc rou
(Ardea purpurea), tipice zonei, in diverse posturi ilustrand, astfel, aspecte
din viata acestora. Dei dioramele sunt deschise starea lor de conservare nu
este afectat, acest lucru fiind evitat prin implicarea direct a personalului
calificat. Prin renunarea la sticla protectoare oferim vizitatorului o copie
fidel a naturii, dar creem i senzaa prezenei in natur. Acest lucru este
intrit de prezena materialului vegetal original, de mijloace audio moderne
care redau cntecul melodios al psrilor dar i sunetul creat de factorii
climatici. Specificitatea i unicitatea acestor diorame const i in renunarea
la fotocopii prezente mai ales in planul
11 al dioramelor i inlocuirea lor cu
material autentic, crend astfel i senzaia de profunzime.

Exist, de asemenea, dou vitrine de mrimea dioramelor tot
deschise care sunt denumite in concordan cu piesele expuse: .Pasari
rapitoare de zi i de noapte" i .Pasari rapitoare de zi", subliniind antiteza
intre cele dou categorii de psri, i necesitatea protejrii lor. in dou vitrine
situate paralel cu dioramele sunt prezente cteva piese din Colecia .Cuiburi
i ou<!! " care pun in eviden caracterul constructiv al acestor vieuitoare, de
multe ori cuibul fiind adevrat oper de art ( piigoi -Parus major).
Un alt principiu care st la baza expozitiei este cel tiinific,

organismele fiind prezentate in biotopul in care triesc, dispoziia lor in
cadrul ecosistemelor subliniind cteva din legile naturii: relaa prad
prdtor, influiena factorului antropic asupra naturii. Se evideniaz rolul de
a proteja oule i puii, ele fiind simbol al perpeturii speciei, i de asemenea
se explic printr-o plan migraia psrilor ca adaptare a acestora la
condiiile climatice, la necesitile de hran, cretere i perpetuare.
43
ln salonul cinegetic sunt expuse pentru
aflorimentele
depozitelor
sedi mentare
ale
publicul vizitator blnuri de urs( Ursus arctos),
Podiului Brlad-Mluteni. lana, \vett, Mluteni,
coarne de cerb carpatin(CetVus elaphus) i cerb
etc.
toate rcnd parte din colecia l u i N.Ceauescu i
JUDEUL VASLUI "este una dintre cele mai noi
loptar(Oama dama ), coli de mistre(Sus scrofa),

fiind la n oi in custodie.
Vitrina ..Curioziti ale naturii" cuprinde

piese
a l c tuite
ferugi n oase,
din
co n crei u n i
cretoase,
trovanp
g rezoa se .
martori
de
Tutovei
Expoz i i a
" F L O RA
FAU N A
DIN
realizri, ale Seciei de lii n lele Naturii din cadrul
Muzeului vasile PNan "-Brlad,
in
ceea ce
privete cercetarea i valorificarea patrimon iului

muzeal. Am incencat s facem o prP.zentare
piese
pentru a ajuta vizttatorul s-i

mbog e as il bagajul de cunotine cu unele noi,
obiective, m at eri a l izata in piesele autentice
prezente n expozle. Realiza t sub indrumarea
demonstreaz nc o dal simul artistic i estetic
doamnei profesor Ileana Crciu n , un adevrat
eroziune,
din
colectate
Depresiunea
Ela n u l u i .
Co l i n ele
cu
fo rm e
deosebite
modelate de natur, ele i mitnd obiecte create de

om
al
sau
ae
n aturii,
forme
iar
din
evideniaz
de
via.
punct
de
procese
Aceste
vedere
tiinific
fizica-chim ice
postsedimenta re.
In
patru
sistematic
expert
in
dome n iul muzeelor de tiinele Naturii,
aceast expoziie rspund 8 nvoii de a cunoate

vizitatorului de toate vrs tele i din toate categoriile
vitrine
sunt
expuse
cteva
socio-profesionale. i c:onstituie cea m a i nou
eantioane de roci mag matice, metamorfice i
realizare a Seciei de tiinele Naturii din cadrul
sedimentare, cristale i fragmente de flori de min
Muzeului .Vasile PtVan " in domeniul cercetrii i
toate fiind doar o mic parte din Colecia .,Minera:e
inceput i intr-o continu ascensiune, secia caut
colectate din ara noastr i d i n alte zone ale !umii.

i roci".
Datorit spaiului, n
doar
(seciu nea
44
paleozoologie )
osteologice
repreze ntate
fosile
patrimoniului muze a l . Aflat la un nou
s susn, in continuare, prin activitile sale, cele

trei vitrine sunt
expuse elemente din Colecia "Paleonto/ogic"

fragmente
valorilicrii
provenite
de
din
trei
funcii
de
baz ale
muzeului:
cercetare,
valorificarea p atrimoniul u i i educarea publicului
vizitator.
----- ctaui tu
Prelucrarea osului i cornului n gravetianul oriental din

spaiu l carpato-nistrean: resurse, repertoriu, ocupaii
M. Brudiu
Mrturiile arheologice referitoare la prelucrarea

osului i cornului de ren intr-un spaliu geografic ca cel denumit
carpato-nistrean dateaz din paleoliticul superior.
In aceast etap a preistoriei se poate vorbi de o
variat experien de via a oamenilor care formau
comuni cu specific cultural zonol. O astfel de situalie a fost
reconstituit prin cercelrile interdisciplinare din zona
amintit. situat la nord la limita pdurilor din timpul glacialiunii
Wurm. din E uropa.
In ultimii SO de ani cercei riie arheologica din spaliul
geografiC carpalo-nistrean au dovedit c au existat patru zone
de inlen locui re paleoliUc i anume:
1) Bazinul mijlociu al Nistrului.
2) Bazinul mijlociu al Bislrilei (Ceahlu-Buda):
3) Bazinul mijlociu al Prutului - zona Cotu-Miculinli
Ripiceni;
4) Podiul Moldovenesc, in zonele superioare ale
vilor cu ;
Din punct de vedere cullural cronologic in primele
dou zone locuirea aparjine culturilor aurignacian i
gravetian, iar n cea de-a treia zon s-au extins comunittile
gravetianului tardif din tardigtaciar. Aceste precizri au fost
necesare pentru a putea prezenla corelarea care se impune in
privina resurselor materiei prime - osul i cornul, pe care au
a\lul-o comunitlile umane in bazinelevilor Bislri1a i Prut.
Mai trebuie s facem i alte precizri cu privire la
speci1le de animale contemporane comunil1ilor umane intr
un anume context climalic.lat cteva coordonate ale
acestuia.
lncepnd cu perioada 125.000-70.000 ani (Riss
Wlirm) denumitll interpleniglaciar inferior, dup care a urmat
faza pleniglaciar inferior (70.000-40.000 ani) cu temperaturi
deosebit de reci.Urmtorul interglaciar (40.000-25.000 ani)
reprezint o nclzire, iar faza urmtoare (25.000-16.000 ani)
apat1ine pleniglaciarului superior (Wurm).ConUnu apoi cu
inclzirea din tardiglaciar'.
Prin urmare, este necesar acum s reinem faptul c
pentru loate aceste perioade climatice specifice continentului
european au fost efectuate investigaii palinologica i
paleontologice, colalionate apoi cu analize C14.
S-a incercat, in a doua jumtate a secolului al XX-Ioa
confeclionarea unor scheme cronologice privind cultura
gravetianulul utiliznd observaliile straUgrafica in zona
Ceahlu (v. Bistriei) i a Prutului mijlociu (Ripiceni)' i extinse
ta ane descoperiri din (ar.
Cercetrile din spaiul carpato-nistrean au artat c
oicumena paleolilic a cunoscut in perioada timpurie a culturii
gravetianului. zone mai reslrnse:
1 ) valea mijlocie a Bistrei;
2)cursul mijlociu al Prutului;
3) cursul mijlociu al Nistrului.
Toate aceste spaii geografice ofereau comunitalilor
umane cteva conditii nalurale care au reprezenta(
ospitalitatea optim pentru perioada climatic da maxim
intensitate glaciar, pleniglaciarul superior.Ne referim in
primu l rnd la depozitele gaologica cu roci pretabile la
prelucrare (silex de Prut sau Nistru, menilite da Carpali, istul
deAudia, gresia cu glunconit. etc).

in acelai timp aceste vi orereau surse de ap la zi
(izvoare naturale care nu inghetau) din care consumau i
oamenii, dar i turmele de animale slbatice (Rangifar
tarandus. Bison priscus, Equus caballus).
Prin urmare, s-a observat c in prima parte a
paleolil1cului superior, i anume in decursul culturii
aurignaciene comunitlile umane paleolitice se concentrau
intr-un perimetru restrns in cadrul celor trei bazine
hidrograflce, in funcie de accesul la sursele de roci pentru
prelucrare.
in cultura gravetianului oriental, in perioada (26.00024.000) - 1 2.000 se produc schimbri importante, mai ales in
zonele Prutului i Nistrului.Are loc o inovatie constnd intr-o
diversificare a tipurilor i variantelor de unelte din silex.
O alt inovatie, anume cnlcrolitizarea uneltelor aduce
o mare eficien in activitale economice ale oamenilor.
Cele dou inovalii vor genera o a treia - poli
funcllonalitatea uneltelor din piatr, in sensul c dac inainte
pe o lam de peste 10 cm lungime. prin perculie sau returi
se obtinea o uneall cu o singur funcie gratoar, burin sau
strpungtor, acum pe o lam cu dimensiuni intre 5 i 1 O cm se
putea amenaja la un capt burin (dalt), iar la cellalt un
gratoar, iar pe partea lateral un cuit.Apar astfel gratoar
strpungtor-culit. burin-strpungtor cu scobitur (encoche),
etc.
Microlilizarea a permis. n principiu, consumarea
unei cantiti mai mici de roc.Acest fapt a permis grupurilor
umane s poat s se deplaseze la distan1e mai mari de la
zona cu materii prime, ducnd nucleele de silex, chiar
devenind independen\i de aceast condie.
Este necesar s precizm acum rostul uneltelor din
piatr.Cali\atea unei achii (in paleoliticul inferior i mijlociu
sau a unei lame oblinute in paleoliticul superior dintr-o roc
dur trebuia s fie taioas. Intotdeauna mai primea o
amenajare prin retuare pentru a a lua o form nou
corespunztoare unei acUvitli: de tiat. de strpuns, de
despicat sau de netazit.Oeci cu uneltele din silex se putea
realiza o alta unealt din lemn, os sau corn de ren sau cerb,
precum i confecionarea imbrcmintei i incllmintei.
In condiiile cnd in perimetrul restrns al zonei cu
silex de la Prut sau Nistru locuirea uman devenea
aglomerat, iar resursele de hran-turmele de animale
slbatica. care aveau un mod de vial migrator datorita
schimbrii anotimpului i plecau in zone cu resurse de hran
mai mari, grupurile de oameni devenili independeni fal da
resursa de roc, la urmau pe distane mari.
Astfel a avut loc amplificarea oicumenei culturii
gravetiene in spaliul dintre Prutul mijlociu si vale Bislrilei.ln
toate staliunile gravetiene din ultima zon se ntlnete alturi
de rocile locale i silexul de Prut.ln faza final a gravetianului.
arealul ei cuprinde tot Podiul Moldovenesc, plin in zona
Mluteni (Vaslui) i Bujoru (Galali), comunitlile umane
colportand atai roca de Prut ci i rocile de Carpa la o
distan de 350-400 km.'
In condiiile climatice glaciara mai intense, sau mai
sczute din tardiglaciar ( 1 6.000-12.000 ani BP) ocupalia
45
principal a oamenior era i in anumile situaii

cand aezarite erau in apropierea unor rauri mari au practicat
i llH<Idill!l
Pentru fiecare dintre cele doua ocupatii oamenii s-au
folosit de utilaje adecvate (specializate). Materialele pentru
realizarea uneltelor de vntoare au fost lemnul din mediul
inconjurtor, dar i coarnele i oasele, rezultate din consumul
vnalului, sau in timpul toamnei i al primverii. cnd coarnele
se desprind anual (alternativ la masculi i lemele).'
Dependenta omului paleolillc de drterile categorii de
roci a avui un caracter permanent i reprezint un adevr sigur
dalortta neperisabilil(ii acestora. Dar unellele de piatr nu ar
fi fost produse dac nu erau utilizate la prelucrarea altui
material- lemnul, din care s se realizeze unelte pentru vnat.
Chiar dac ar fi Folosll unele lauri sau capcane.
unealta pentru atac, destinat s rpun animalul preferat
trebuia s Fl8 realizat din lemn, care ns este un material
perisabil.
Vnatoarea ca surs principal de alimentaie ii mai
oferea i o materie primA-<>Sul, cornul, fildeul . Dei calitile
fiZice erau superioare lemnului, era totui o alternativ, ca
resurs economica.
Folosirea cornului i a osului a devenrt eficient cnd
comunille paleolilice au descoperit procedeul asamblrii
unor piese din aceste materiale cu lemnul sau piatra.
Dar mai intili sa urmrim poslbllrtile de obtinere a
cam ului de ren. Paleontologii' au artai c renul, att mascuiul
ci i femela. poart coame care se desprind i apoi cresc
anual dar in sezoane diferite la fiecare sex. ln acest fel cornul
poate fi olblinul permanent din vantoare in sezonul cnd
comul ajunge la maturitate (in zona bazilar se pstreaz
resturi din craniu), sau cules din mediul nconjurtor, cnd se
desprinde.
Paleonlologii ne mai atenoneaz c renul sufer de
cldur nesuportnd o temperatur mai mare de 1 2 'C, cnd
se dezvolt in cile respiratorii unii parazii (Oedamagena
tarand1l. Renul se retrage instinctiv, spre locuri adecvate
climatlc.6 Renul constituie un pre\tos indicator dimalic" ne
asiguraAlexandra Bolomey.'
Resturile de locuire din valea Bislriei de la Lespezi
au fost datate cu C 1 4 la 16.000 ani', la Cotu Mi culin( nlv. V a
fost datat la 1 88 10 ani 300 GrN-12668, Iar niv. VII 21140
120 BP GrN 5094. La Cosaui" lng Soroca, pe Nistru nivelul
1 a lost data! ia 1 7200 300 ani (GIN 4146) nivelul al llea ia
18200 500ani(GIN4148).
In mediul glaciar din spaiul carpato-nistrean au tra
i alle specu de animale precum equide i Bos/Bison, ori Bison
Priscus Boj, care intr-un numr mai redus au fost gsite ta
Colu-Miculin-Crasnaleuca (Prut) sau Moldova V." Cosaui."
Prelucrarea osului i cornului se efectiua cu ajutorul
uneltelor din sUex, avnd un caracter special adecvat cum
este burinul, cu o serie de variante. Apoi, gratoarul (rzuttorul),
piesele cu enco (scolbituri). gratoarele, strpungtoarele i
plcile de gresie pentru lefuit.
Tehnicile de prelucrare a oaselor i coamelor in zona
Prutului i Nislrulu i au fost:
1) prin adncirea unei incizii pn era
perforel peretele dens. Secionarea cu burinul prin incizie se
fcea pe mal multe pri ale osului. In felul acesla se obneau
buci cu suprafaa puin curbat, care puteau fi aplatisale prin
indepriiarea marglnllor.Uneori prin lovituri exterioare se
puteau obpne achii lungi dar inguste, care prin lefuire
deveneau varluri rotunde sau plate (lentilorme in seune)
de tip spatul;
2) prin lovituri perpendiculare", care se putea
realiza cu ajutorul unor achii lamelare masive;
3) pe o plac de gresie" sau cu ajutorul
lamelor retuate lateral, care au produs slriaiuni pe suprafaa
pieselor;
4) o tehnic aprut In aceast perioad, prezent i
in magdalenlanul occidental a fost perforarea cu burinul
(dalta)
Att in aezarea de la Lespezi (Bacu, v. Bistria), ct

i la Crasnaleuca i Cotu-Miculin (Prut) precum i la Moldova
V, Cosul i Corrnani IV" prelucrarea oaselor 1 coarrl81or
avea loc in mici ateliere din complexul de loculre.
In bazinul Prutului aceast activitate este bine
reprezentat pn In prezent la Stinca-Ripiceni In primele trei
nivele." Apoi, la Crasnaleuca-Staniste i in toate nivelele de
locuire de la Cotu-Miculin
ln valea Bistriei mrturii ale acestei activilli sunt la
Buda i Lespezi.
ln schimb, in bazinul mijlociu al Nistrului aceast
activitate este foarte bine atestat la Molodova 11," Molodova
V, Cosui, Kormani etc.
Piesele din os i com pot fi clasifocate dup
funcionalitate, astfel:
1) Unelte uU!jzate pentru vnat: 11
a) Sula(fig. 1/3,5)
b) Lancea (fiQ . 1/1 ,2);(f1Q. 413)
S!!!ili! este o tij ascuit la un capt, care era ataat
la o tij dinlemn.
era o tij cu una sau dou caneluri dispuse
allemativ, care se ataa la o tij din lemn.
Ambele erau ulllizate in lupta de aproape, sau prin
aruncare la distan .Lancea ptrunzind in corpul animalului
producea hemoragie extern i dup o urmrire scurt, putea
sucomba.
2) Unelte utilizate pentru pescuit":
a) Harponul
era obinut dintr-o plac dreptunghiular
tranat din cornul de ren, apoi ascurt la un capt, iar la
cellatt, avand form oval. Pe prile laterale au fost
realizate, cu burinul eate doua perechi de coli dispui oblic cu
varfurile spre baz. In jumtatea inferioara se ana cte o
perforalie (fig. 211 ,2)
Harpoane, asemntoare struclural se cunosc la
Moldova V (fig. 514) i la Cosu\i" (fig. 4/1 ).
In ceea ce privete harpoanele de la Cotu-Miculini
ca marturii arheologice privind inceputurile pescuitului pe
teritoriul Romniei, trebuie sa fac precizarea c au devenit
obiectul unei dezinformri in leratura arheologic din ara
noastr. Aceasta realitate pleac de la Alexandru Punescu,
care in lucrri aprute in Frana sau in volumul aprut sub
egida Academiei Romne" privind paleoliticul Romniei,
prezint corect autorul i lucrarea de unde pleac informa\ia
(textul i piesele desenate de autor), in cadrul textului, dar, in
explicaa de la plana 6 in care este prezentat un vrf de lance
din corn de ren, cu dou caneluri, precum i cele dou
harpoane, explicaia se incheie cu A. Punescu.
Asemenea procedeu a general denaturarea
informaiei, anume c A.Paunescu este sursa documentara
pentru harpoanele de la Colu-Miculinp. Unul din cel care preia
informaa din plana amintit este Cristian Schuster". Astfel,
nsuirea unor lnforma\ii eronate din contextul unei plane
putea fi evitat de Cristian Schuster dac citea textul din tratat,
insa nedocumentandu-se corespunztor a colporta!
dezinformarea inillat de A. Punescu.
b) Ostia (fiQ. 3/B)
O alt pies utilizat la pescuit a fost - A fost
realizat lot din com de ren, mai subire, avnd dou perechi
de col i dispui alternativ (fig. 213)
3) Alte categorii de unelte obpnute din partea de la
baza cornului de ren:
a) ciocanul (fig. 5/2)
b) ciocanul tamcop (fig. 3/A)"; fig. 611-3)
Spre deosebire de ciocan care se obinea din captul
bazllar (care se desprindea din craniu), ciocanul lmcop era
o unealt compusa. Avea lonma lereiT i la unul din capete se
introducea un vrf din silex, cptand dou funcn: pentru lovit
i pentru spart gheata.
Avnd in vedere c apa Prutului era mult timp
46
lnghe\ata, cu ciocan ul trnacop se fcea copca , cu ciocanul

"" lo"ea petele in cap (som nu l) in mo mentul scoaterii din
apa.
O varia nta de tip secure din corn de ren a fost utilizata
I n toate cele trei zone ale cuurii gra"etiene (Bistria, Prut,
Nistru). Partea ac1iv se ob\inea din amenaja rea p rimei ramuri
(raze) de la captul p roxima! i putea a"ea lat ura activA
aplasat (secuna )(fig. 212) sau conic (de tip pic)(fog. 213).
Alte ti pu ri de obiecte din os i corn sunt
a) lllc!Y! . a"nd lorma unui con pre lu ngit
(fig. 412) utilizat in prelucrarea pie or in "e derea asamblrii
acestora la imbrcmlnre i incljminte;
b) - ob\inuta dintr-o achie masi"
de la oasel e membrelor. sau prin de taarea unei porjiuni din
com. Era preiucrata la un ca pt, unde marginile i vrfu l erau
AICU!ile (fig. 4/4)
Numeroase coarne i oase masive au urme de
prelucrare neterminat, incizii, tieturi cu u nelte din silex. iar
alte le sunt resturi rezultate d in uzura uneltelor.
fnon!!li
tre i zone din spa\iul carpalo-nistrean

cercetarile a rheologice au scos la lumina u na din cele mal
Interesante culturi paleolitlce-gravetianul, in care reiese
tnant un caracter unllar atl din inven larul litic, precum i
prelucrarea oasel or i coarnelor. Caracterul unitar se
r r r la m od ul de vlaj elevat al comuni tlilor umane
r lilicedln pertoada 23.000-1 2.000 ani BP.
Aceste comun\i. din practicarea celor doua
111 e cono mice . au dovedi t o neistovi ta capacitate
r 'bva, care le-a permis o a daptare optima la mediul
mat1C glaciar in care resursa de hran din vnat (nanul) i
Uit (fg 7), au putut s fie exploatate din belug.
UIUajele din corn i os aprut numai unde erau
te resu rse - in apropi erea acestor ruri. 015
Nota:
FmOts Djindji na , Janusz Kaslowski, Marcel Otte. "Le

ptJieolithlque superieuren Europe". Paris, 1999, p.50
Alexandru Pu ne scu , SCIVA. 35,1984,3.p.235-265,
p 248-249; ldem. in "L'Antropologie"(Paris)t93. (1989), 1 ,
p 123-158
1 Brudiu, "Paleol iticu l superior i epipaleoliticul din
oldova", Bu cureti , 1974. p . 72-74
Olga Necrasov i M. Bu lai-tirbu , in Carpica, IV, 1971 , p.
8-12; Alexandra Bolomey, in Ca rplca , XX, 1 989, p.273276 (fig. 5-8)
5. Olga Necrasov i M. Bulai-tirbu , op. cit, p.9; Alexandra

Bolomey, op. cit.. p . 284
6. DA Sturdy, "Reindeer Economies in /ce Age Europe",
7.
6.
Ph.D.Diss.univ.Apud Alexandra Bolomey, p.283

I bid em
Maria BiUri Ciortescu, Viorel Cpitanu , Marin Crclumaru,
in Ca rpica , XX, 1989. p.27
9. M. Brud iu , In "XIII International Congress of Prehistoric

and Protoh/storic Science", Forii-ltaly, 6114 Seplember
1996, 1 , Abslract. voi. 3, ses.8, p. 209
1 O. Ilie Borzia c, in "Le Paleolithlque al Neolithiqua da la
Roumanie en contexte european ", lai, 1991, p. 56-71
1 1 . A.P. Cerny . "Paleotnicina stojanka MolodovaV", Kiev,
196 1 , p.45-154, fig. 20,4517
12. M. Brudiu, "Le trevail de /'os al du bois da renne dans le
paleolithiqua superieur de la zone du Prut
Moyen . Repertoire typotogique" in "La genltse el
l'evol ution des cultures paleolith iqu es sur le terriloire de la
Roumanie", lai, 1987, p. 73, ldem. SCIVA. 45, 1 994, 3,
p.280
13. Ibidem
14. Ibidem
15. A.P. Cern. "Pa/eom i mezolit pridnestrovja", Moscova,
1973
16. N . N . Moroa n, in Dacia, 5-6, 1935-1936(1938), p. 1-22
1 7. Ioan G. Botez, "BechercbedePa/eonlofoqie humaineau
Nordde/aBessrabie", lal, 1931 , p. 27-39
18. M . Brudiu , op. cit.
19. M. Brudiu, op. cit.
20. A.P. Cerny. op. cit, fig. 4912; Ilie Borziac. op. cit., flg. 2/1
2 1 . Alexandru Punescu in "L'Anthroaoloqie"(Paris)
1.93(1989) nr. 1, p.140-143, pl. 12; idem, "Pa/eoliticul i
mezoliticu/ de pe reritoriu/ Moldovei, cuprins intra Siret i
Prut", vol . l/2 , Bucureti , 1 999, fig.8 i fig. 1 0
22. Acad emia Roman, "Istoria Bom4ni/or", voi . 1, Editura
Enciclopedic, 2001, fig. 6/22,28,29
23. Cristian Schuster, ffscheund WasservOqelim Gebilder
unteren DonauEiniqe efWqunaen " in voi . Prinos lui
Petre Diaconu la 80de ani", Brila, 2004, p. 112, Foi 1J6
24. M.Brudiu, "Le travail de /'os... "; idem, SCIVA 45, 1 994,3,
fig.4
25. M. Brudiu, L'evolution cuffural/e el le mi/ieu dans la zona

carpatho-ponto-<ianubienne au pe/110/ithique superieur. in
voi. "European late Pleistocene , lsotopa stages 2 and 3;
humans, their ecology & cul tura l adaptation", Llege,
Belg ium, 1998, p. 25-32
Bone and horn reworking during Eastern G ravettia n in the a rea between the
Carpath ians and Dniester.Resources. repertoi rs. occupations
Abstarct
The author presents the resul! of lhe rewoli<ing of bones and h oms in three areas situaled in the Bistria , the
Prut end the Dnister valleys , which had been intensely inhabited since the Palaeolilhlc. These settlements belonged
to lhe easlern Gravettian of lhe Pleniglac iar (25.000-1 8.000 BP).
The reworkl ng of the horn d epe nded on the presence of lhe reindeer which was discovered al
Buda a nd Lespezi (The Bistrl\a Valley), al Crasnaleuca and Cotu-Mi cul inli (the Mlddle Prut Valley), al Molodova V
and Cosu (The Middle DniesterVally).
The p rincipal types of lools made or reindeer horn were the ha rpoons and the hammer or the
pickake used forfish lng in the frozen rivers.
Other tools made of reindeer horn were lhe lances with lnclsions (incisions for blood d ra inage ) which had
everal variants:
a) lance s with bilateral incisions
b) lances wllh a lateral incision
Sharp points for skin assembling were also made of bone.
Bone and ho rn were rewoli<ed by the use of silex tools, too (burlns, scrapers) and by polish ing.
The cultural characteristlc of the Gravettian in lhe area between the carpathians and the Dniester had a
unlque character and reftects an elevaled capacity ofadaplation to the e nvi ron menl.
47
OBIECTE DE PODOAB N EOLITICE TIM P U RII DIN

MATERII D U RE ANIMALE DESCOPERITE PE TERITORIU L
ROMNIEI: BRTRI
D E OS
'
Corneliu Befdiman
Diana-Maria Sztancs
**
1 . lntrod u cere
lnvestigaile sistematice sau descoperirile fortuite
din ultima jumtate de veac. efectuate in siturile neo
eneolilice au avut drept consecina acumularea unei
imense mase documentare, in structura creia se
inglobeaza i artefacte specifice, precum piesele de
podoab, de port i de art mobilier etc., realizate din
diverse materiale. Studiul lor complet i complex rmne
indispensabil oricrui demers analitic solid privind culturile
preistorice. Catalogate in mod .tradiional" ca .descoperiri
mrunte", ele i ateapt nc necesara valorificare
sistematic; in acest sens. unele progrese au fost
nregistrate in ultimele dou decenii, mai ales in ceea ce
privete plastica antropomorf ceramic i industria
materiilor dure animale.
2.
Studiul industriei preisto ri ce a materiilor dure
animale
Din perspectiva conturat mai sus i sub impulsul
benefic al cercetrii europene (mai ales a celei franceze),
in domeniul arheologiei preistorice din ara noastr s-au
inregistrat in ultimul deceniu (i cu deosebire dup 1 990)
progrese notabile in suscitarea interesului i in abordarea
sistematic a studiului industriei materiilor dure animale (in
continuare. prescurtat IMDA) sau a industriei osului, cum
este cunoscut in tradiia domeniului. Acest gen particular
de industrie a aprut la inceputul paleoliticului superior
(cultura aurignacian) i s-a dezvoltat continuu, cu
trsturi specifice in cedrul culturilor epocilor urmtoare,
pn trziu in evul mediu. Ea cuprinde artetacte de o mare
diversitate morfo-tipologic i tehnologic, respectiv: o
unelte; arme; piese de port; piese de podoaM;
piese de ana mobilieril. Ele au fost realizate din: os;
com de cervide (ren, cerb, cprior, elan); filde de mamut
i de elefant; dini diveri; cochilii de melci i scoici;
carapace de broasc estoasil etc.
ln ultimele circa dou decenii, unii cercettori
romani ai preistoriei (nc puini) au depus i continu s
depun eforturi in direcia elaborrii sau adaptri! unui
cadru metodologie viabil al studiului IMDA. care s
asimileze in mod constructiv progresele actuale ale
domeniului respectiv, nregistrate pe plan interna\ional.
Universitatea CreUn
Dimitrie
Cantemir, Facullatea
Men\ionam aici elaborarea (in premier pentru cercetarea

preistoric din Romnia) a unei teze de doctorat care
trateaz, Tn mod exhaustiv i prin aplicarea metodologiei
actuale, descoperirile apannd paleoliticului superior,
epipaleoliticului, mezoliticului i neoliticului timpuriu din
ara noastr (Beldiman 1999). ln acelai timp, s-a reluat
sau s-a iniial valorificarea sistematic a loturilor de
materiale provenind d1n aezri le preistorice, databile din
paleoliticul superior i pn in neo-eneolitic IBolomey,
Marinescu-Bilcu 1 9 88; Beldiman 1999; Beldiman 2000a;
Beldiman 2000b; Beldiman 2005; Beldiman, Szlancs
2004a; Beldiman, Sztancs 2004b; Beldiman, Sztancs
2005a; Beldiman, Sztancs 2005b; Beldiman, Sztancs
2005c; Beldiman. Sztancs 2005d; Beldiman. Sztancs
2005e; Beldiman, Szlancs 20051; Beldiman, Sztancs
2005g; Sztancs, Beldiman 2004a; Sztancs. Beldiman
2004b; Szlancs. Bek:liman 2004c; Sztancs, Beldiman
2005a; Sztancs, Beldiman 2005b; Terzea, Beldiman 2003 toate sursele cu bibliografia problemei i lista extensiv a
lucrrilor publicate piln acum; vezi i lista bibliografic a
autorului principal al lucrrii de fa pe websire-ul:
http://arheologie.ulbsibiu.ro/ membri). Restul abondrilor
problematicii specifice a IMDA preistorice din Romania
rmane, nc. in msur important, limitat ca metodologie
i obiective, fiind tributar tradiliilor strict descriplioniste i
lunclionaliste, neinnd cont de progresele domeniului;
intre altele, ele recurg la un limbaj comun, care se
dovedete (o dat in plus) dificil de inleles, greu
manevrabil, derutant, inadecvat unui astfel de demers.
vehiculnd date utilizabile in mic msur (cateva exemple
la Brudiu 1980; Brudiu 1987; Brudiu 1 994; Brudiu 1 996;
Roman, Punescu 1996; El Susi 1 997).
3. Obiectiva
Piesele de podoab i de port din materii dure

animale, care se dateaz in neoliticul timpuriu (culturile
Stareevo-Cri i Vin. faza A) aparin unei game
tipologice variate, in care se includ: o brillrile - din com de
cerb, os, valva de lamelibranhiate; o inelele - de os;
pandanlivele -<le os, com de cerb, dini diveri, cochilii de
lamelibranhiate i gasteropode; mrgele/a - de os, dini
diveri, valve de lamelibranhiate i gasteropode; o acele
de pr sau pentru prinderea vemintelor- de os; o nasturii-
de
Istorie, Splaiul
Romania; cbeldiman58@yahoo.com.
Universitalea Lucian
Blaga, Facuttatea de lslorie i
Patrimoniu
Unirii Nr. 176, Sector 4 040042 Bucure 53,
Nicolae Lupu, Bd. Victoriei Nr. 5-7, 550024
Romnia.
48
Sibiu,
ceramic;
de os .a. (Beldiman 1999. cap.4-12).

In 1 999 ne propuneam elaborarea unei necesare
serii de studii i articole rezervate valorificrii sistematice a
lemn; o materii dure animale: valva de molute
aquadulcicole
sau
marine
fosilelsubfosilelde vrst
podoab i de port neo-eneolitice. Pn acum au fost
Spondylus gaaderopus L.,

Pectunculus bimaculatus, Pectunculus glycymarls L. etc.;
os; corn de cerb; materiale /ilice: calcar, mannur, ist.
publ icate mai multe lucrri de acest gen (el.
gresie, serpentin .a. (Beldiman 2000a; Gabor Rezl 1995,
artei mobiliere paleolitice, precum i a obiectelor de
supra,
2,
holocen, aparinnd speciilor:
p. 525; Stankovic 1 9 9 1 , p. 86, pl. IV; McPherron, Srejovic
bibliografia citat apari nnd autorilor prezentului studiu).

de fa reia discutarea problematicii
1988, p. 334, fig. 1 1 .3/m-o; Hitler, Nikolov 1 997, pl. 12511
generale legate de br(rile din materii dure animale,
23; Coma 1973: Lazarovici, Kalmar 1995, p. 1 55, fog. 30/4,
Lucrarea
tni(tate pnn publicarea pieselor din oorn de cerb (Beldiman
2000a). Ea i fixeaz drept obiectiv etalarea oomplet, in

premiert!. a datelor asupra brri lor, rar atestate, realizate
dintr-o materie prim care, la prima vedere, nu se preteaz
6). Subliniem cu acest prilej descoperirea

aezarea neolitic Umpurie de la
unicat, n
Grdinile,
dou
fragmente de brri de lemn (Nica 1983, p. 4 1 -46, fig. 1135 i fig. 4/2); in situl respectiv se mal semnaleaz prezena
cam de cerb
la realizarea unor astfel de artefacte: oasele lungi de
altor dou piese de podoab de acest gen, din
mamifere.
(Nica 1 9 8 1 , p. 3 1 32, 36, fig. 3110 i 514; Beldiman 2000a,

p. 69-91 , g. 612-3; Beldiman, Sztancs 2005f; Beldiman,
4. B rri origine i evoluie
Sztancs 2005h).
Brrile se prezint in varianta masiv sau sunt
4.1. Paleoi/Hculsuperior
fonnate din dou/mai multe buc(i i aparin att tipului
Piese de podoab corporal, ataate, de regul pe
.inchis", respectiv au fonna unui cerc sau ovoid complet,
brae, antebrae sau la incheieturile minilor, br(rile din
ci i tipului _deschis", corpul lor acoperind 112 sau 3/4 din
materii dure animale sunt atestate cel mai devreme n
circumferina unui cerc i prezentnd dou capete. avnd
cadrul culturilor paleoliticului superior european. Ele se
morfologie identic sau diferit.
bnl!lrl alciltuite din

e/emen/emulliple (cochilii de saa ici, melci, dini perforai de
impart n dou mari categorii:
Dat fiind gradul inalt de dificultate tehnic, durata

mare a execuiei i, in unele cazuri, dificultatea procurrii
animale), fiKate pe un firlfobr din materii vegetale sau
materiilor prime sau a produselor finite, br(rile din materii
animale (piele.
dure animale sunt mai pu(ln frecvente in raport cu acelea
pr):
atribuirea lor funcional este cert
situ din contexte funerare;

bnlllri avnd forma corpului circularti, semicirculanl sau
ovalar, Inchisa sau deschise, masive sau formare din
dou sau mai multe segmente (Barge-Mahieu 1 99 1 :
numai in cazul descoperiri lor in
realizate din materiale de origine mineral.

Se cunosc i descoperiri care atest producerea
artizanal, in serie standardizat a acestor podoabe (cele
realizate din marmur i scoica
Spondylus gaederopus) in
Buchsenschutz, Gaucher 1 988, p . 1 54-155; Binant 1991 ,
cadrul unor centre specializate, de unde se difuzau pe
p 851 00: Taborin 1974; Taborin 1 993, p. 304315;).
calea schimburilor; citm, in acest sens, descoperirile de la
inchisa,
Kovacevo, Bu lgaria (aleliere pentru producerea br(rilor
confec(ionate din filde de mamut, se numr exemplarele
intre cele mai vechi br(ri masive
i a mrgelelor din marmur) (Demoule, Lichardus-ltten
fragmentare descoperite pe teritoriul Belgiei, atributle
1994, p. 635-636), Dimini, Grecia i din aria grupului
cullurii aurignaciene; ele se dateaz la circa 25.300 510
neolitic timpuriu Blicquy, rspndit pe teritoriul Fran(ei i al
BP. (I.R.P.A-203) - in cazul sitului in peter de la Spy i
Belgiei (ateliere pentru confec(ionarea brrilor din plci
circa 23.460
de isl i serpentin) (Cahen 1985, p. 133134, fog. 6181 2;
Princesse(
500
B . P.
(I.R.PA-20 1 ) -Grotte de
la
Oile 1974, p. 232233, fog. 13; Lejeune
Hauzeur, Lowette, Jadin 1992, p. 105107, fog. 6-7/1 3;
el a/ii
1987, p. 7 - 1 7 , fig. 5136-38; fig. 1 1 18). In inventarul celor
Cahen, Caspar, Constantin
doua morminte celebre de la Sungir' (Rusia) se aflau att
Bumez-Lanotle, Caspar, Vanguestaine 2005).
br(ri formate din elemente bate pe un for (dini perfora(i),
1993, p. 24, fig. 6-8;
Existen(a unor centre specializate nu excludea ns
ci t 20 de brri din filde de mamut. Aezarea de aici a
confec(ionarea local a brrilor, in cadrul curent al
t200 B.P. (GrN-5425), fiind atribuit fazei recente a culturii
(piesele realizate din lut ars, lemn, os, corn de cerb).
fost dlat la circa 24.430 400 B.P. (GrN-5444) i 25.500
activiti domestice din diferite aezri i arii culturale
KostenkiSungi sau Kostenki-Streteckaja, contemporan
5. Efectlvu l i tipologia brliirllor din materii

dure animale descoperite in Romnia
cullurii gravettiene din Europa Central i de Sud-Est

(Koztowski 1 992, p. 44-45). Alte piese atribuite culturii
gravettiene, confec(ionate din filde, avnd corpul de
forma tubular, cu secunea lat. fiind decorate cu motive
In cadrul tipologiei recent elaborate pentru IMDA
oeometrice gravate sau avnd corpul ingust, cu sec(iunea
paleoliUc, epipaleolitic, mezolitic i neolitic Umpurie
rectangular,
din Romnia, br(rile aparin categoriei/grupei tipologice
biconvex sau circular se cunosc din
aezarile de la Mezin, Ucraina (Boriskovskij 1953, p. 282,
III G (Podoabe . Br(ri) (Beldiman 1 999, cap. 4; Beldiman

III G sunt atestate,
fig. 1 4 1 142; Kozlowski 1 992, p. 76, g. 86); Cosau.
2000a). Artefactele din grupa tipologic
Republica Moldova (Borziak 1 993, p. 334-335, fog. 3145,
in
13), Cskvar, Ungaria (Kozlowski 1992, p. 72, fog. 77).
Stareevo-Cri
mod diferenal,
i
cadrul culturilor neolitice timpurii
Vinea,
faza A.
Efectivul
cunoscut
actualmente (2005) numr 14 piese, care provin dintr-un
4.2. Neoliticultimpurlu
numr de 7 situri: dou dintre ele sunt localizate pe teritoriul
In cadrul primelor culturi neoliUce din Orientul
Olteniei (Circea i Grdinile), alte doua pe teritoriul
Apropiat, Anatolia i Europa, brtarile se ntlnesc relativ
Banatului (DrobetaTumu Severin i Gomea), dou in
lrocvent; ele se conlec(ionau din materiale diverse:
Transilvania (Ciuj-Napoca
Gura Baciului i Cerior), iar
49
unul in Moldova central-sudica (Trestiana) (vezi fig. 1 i

tabelul nr. 1 ). 6 din1re siluri apa<1in culturii Stareevo-Cri, i ar
unul culturii Vlnl:a. Piesele atribuite cuKurii Stareevo-Cri
Tabel nr.
Brlllri neolilice mpuru din
domina din punct de vedene numeric ( 1 1 ) . cele apar1innd

culturii Vi nea, faza Afiindin numar de 3 (vezi tabelul nr. 2).
materii dure animale descoperite
provenienl i bpologia.
'i''
' Situl
.;,,
lndJCativul
piesei
,-1
-''
Locrea/
Nr.
Tipul
Inventar
Cultura
in Romnia:
Contextul
descoperirii
1 97 1
Crcea
CRH 25
. Ha n u ri"
III G2
ICSU
a3
STC
Seciunea
N ivelul !
Gro a
CRH
1 97 1
CRH 26
III G2
ICSU
STC
efevul, contextul de
,.
Nr.
1 total ' .
piese
Seciunea 1
Nivelul !
Gr din ile
..Islaz" GRI
GRI 1 0
1 979
III G2
ICSU
a2
STC
Seciunea 1
Nivelul !
Groa a 6
Cluj-Napoca
Gura
Bac i u lu i
GBC/1 5
III G1
a
MNIT
STC
1968-1 970
Caseta B-81
Nivelul !
GBC
Cerior
..Petera
CRCII 1 0
Cauce" CRC
SCUI I I 26
III G11
I I I G4
MCCH,
c 1 40
STC
MIAMB
STC
1 999 Nivelul !
1 987
I I I G2
a
Sec unea VI
Caroul 29 0,35 m
Drobeta-
Tumu
Severin -
SCUI 1 1 27
1989
III G2
M IAM B
a1
STC
Secunea VI
Carou l 65 -
Schela
0,60 m
Cladovei
1 987
SCL
SCUI I I 28
III G2
MIAMB
a2
STC
Sectiunea VI
Ca oul 39 0,80 m
SCUIII 32
Trestiana
.La Stroe
Beloescu"
TRS
TRS/1 62
TRSII I 20
GCS 105
Gomea
.Cunita de
Sus" GCS
GCS 106
GCS 107
III G1
MIAMB
f4
III G2
MIB,
al
8749
III G2
MIB,
8771
STC
STC
STC
MBM,
I I I G1
N 1 1 92
e4
MBM,
!l
A 47.580
III G1
MBM,
N 1 630
f4
Sector C
3
Locuin!a
Sector C
Locuinl!! 5
Ca oul
VNA
A 1 5 .386
III G2
Neprecizat
ICSU:
Institutul
de Cercetri
Socio-Umane
al
Montan, Reita; MCCH: Muzeul Castelul Corvinilor,

Hunedoara;
MIAMB:
Muzeul
de
Istorie
i Art
al
5-
0,70 m
Bordeiul 24
VNA
Neprecizat
VNA
Neprecizat
Total
Academiei Romne, Craiova; MBM: Muzeul Banatului
14
Municipiului Bucureti; MtB: Muzeul de Istorie Vasile

Prvan, Barlad; MNIT: Muzeul Naonal de Istorie
Transilvaniei, Cluj-Napoca; STC: cultura Slartevo-Cri;

VNA: cultura Vine.. .
50
J.cta ln"osri 'tutownsis
Tabel n r. 2 Brri neoliticetimpurii din materii dure animale descoperite in Romnia: apartenena cultural.
' cUifilni
Sltul
Faza/
Etapa
IB
Numt"
, ,.....
ples.;..:;
2
Crcea - .Hanuri" (CRH)
1
1
Grdinile - ,.lzlaz" (GRI)

Cluj-Napoca - Gura Baciului (GBC)
Stareevo-Cri
(STC )
I C - II A
III - IV
I II B - IV A
A
Vinea (VNA)
Cerior - .Petera de la Cauce"

CRC
Drobeta-Tumu Severin - Schela
Cladovei (SCL)
Trestiana - "La Stroe Beloescu"
TRS
Gornea - "Cunia de Sus" (GCS)
Clasificarea tipologic a br\arilor din materii dure

animale adopt criterii diferite. redate in tabelul nr. 3. Ea nu
are un caracter rigid, definitiv i complet, avnd in vedere
efectivele mici care au stat la baza elaborrii sale,
consecin a rarilii apariiei unor astfel de artefacte. Din
numrul total de 14 piese, opt au fost realizate din com de
cerb. patru din valve de lamelibranhiate i dou din os.
Se constat faptul c unele dintre criteriile de
clasificare aplicate in lucrarea noastr anterioar
(Beldiman 2000a) au fost modificate datorit revizuirii
datelor disponibila i a accesului la piesele recent
descoperite. Ne propunem s revenim, in viitorul apropiat,

asupra subiectului brrilor din materii dure animale cu un
amplu studiu de sintez exhaustiv.
Dat fiind faptul c majoritatea absolut a pieselor din

materii dure animale este fragmentar (inclusiv una dintre
cela analizate cu prilejul de fa - SCUIII 28), rolul

funcional de brri al unora dintre ele se poala susine,
deocamdat, numai ipotetic, pn la descoperirea unor
exemplare intregi. Nu putem exclude posibilitatea ca unele
dintre ele s fie segmente de pandanlive semicirculare sau
carliga (piese de centur? - Giirle/hakan?).
Tabel nr. 3 Brri neolitice timpurii din materii dure animale descoperite in Romnia: criteriile clasificrii tipologice.
Tipul
(criteriu:
forma general a
corpu l ui)
Deschis semicircular
Subtlpul
Varianta
(criteriu:
morfologia seciu n ii
corpului)
(criteriu:
morfologia capetelor)
'
a circular
'
1 convex
_,,, . . .
2 Deschis cu capetele
b subcircular
3 Deschis cu capetele
c oval
3 zoomorf
d semicircular
4 perforat
o use
suprapuse
4 Inchis
2 ngroat
e convex-concav
f rectangular
g triunghiular
in condiiile strii da conservare precara a pieselor

din materii dure animale (descoperite in majoritate
absolut fragmentare, consecin probabil a distrugerii
intenionate sau sub aciunea factorilor tafonomici), lista
tipurilor, a subtipurilor/ variantelor/ subvariantelor nu poate
avea dect caracter provizoriu, putnd suferi remanieri mai
reduse sau ample. Ea se poate lrgi i restructura prin
apariia unor exemplare intregi sau fragmentare care
combin criteriile/atributele deja decelate sau care
prezint alributenoi.
6. Repertoriu
Efectivul total al brrilor de os neolitice timpurii
cunoscut la ora actual numr numai dou exemplare,
provenind din lot altea situri. lnserm in continuare datele

asupra contextului descoperirii lor, descrierea i analiza
parametrilor specifici.
6.1. Drobeta-Tumu Severin - Schela C/adovel,

jud. Mehedinl
Aezarea pluristratifical este plasat la circa 7 km

in aval de ieirea Dunrii din sectorul Cazanelor, pe
teritoriul sud-vestic al municipiului Drobeta-Tumu Severin
(fig. 1 ). Ea ocup o pol'liune lung de circa 1 ,5 km a primei
terase a Dunrii, strbtul in partea de vest de cursul unui
prau i avnd o nalime de 6-8 m faa de nivelul Huviulul.
Cercetrile s-au desfurat cu intermitene in perioada
1 965-1990 sub conducerea dr. Vasile Boronean (Institutul
51
de Arheologie al Academiei Romne, 1 965-1975: Muzeul

de Istorie i Art al Municipiului Bucureti, 197 5- t 998). Ele
au avut, de-a lungul timpului, caracter de salvare, silul fiind
ameninat de creterea nivelului apelor lacului de
acumulare al Hidrocenlralei .Porile de Fier" 1 i de
eroziunea continu produs de Dunre. lntre 1991 i 1996,
spturile s-au desfurat prin colaborarea OJ dr. Clive
Bonsall (University of Edinburgh). care a condus o echip
pluridisciplinar internaional. Rezultatele cercetrilor au
fost prezentate in rapoarte de cercetare, lucrri de sintez.
comunicri. articole, studii, ca i in lucrarea de doctorat a
dr. V. Boronean. Publicarea monografic detaliat a
descoperirilor a ramas ns un deziderat, astfel c pentru
materialele (publicate sau inede) provenite din sit nu
dispunem intotdeauna de date complete privind descrierea
i contextul de provenien.
Stratigrafia aezrii include trei uniti principale,
dup cum urmeaz. 1. Slratul epipaleolilic, superficial, a
fost desemnat de noi cu sigla SCUl. 11. Stratul mezolitic,
gros de circa 0,70 m. plasel la o adncime de circa 1-1 ,20
m. a fost desemnat de noi cu sigla SCUI I . Descoperirile din
aezare au prilejuit dr. V. Boronean definirea culturii
mezotitice pentru care a propus denumirea de Schela
Ctadovei-Lepenski Vir, dezvollat in mileniile 9-8 B.P. III.
Stratul atribuit culturii Starrevo-Cri are dou niveluri i

este gros de circa 0,30 m: este desemnat de noi cu sigla
SCLJIII. Nivelul 1 a fost atribuit fazei a 11-a, iar nivelul 11
fazelor a llla -a IV-a ale culturii Starevo-Crl. ln cuprinsul
slratului neolitic s-au cercetat mai multe complexe de
locui re de suprafa i adncile (bordeie), recuperndu-se
un bogat inventar ceramic. litic cioplit i leruit. artefacte
aparinnd IMDA, resturi paleofaunistice etc IMDA
descoperit in aezarea mezolilic i in cea neolilic
timpurie (Starrevo-Cri) de la Drobela Tr. Severin/Schela
Cladovei nu a beneficiat in c de o valorificare exhaustiv;
de-a lungul timpului. autorul cercetrilor a sustinut diverse
comunicri sau a publicat rapoarte de cercetare, articole.
studii de sintez, capitole ale unor lucrri monograr,ce, in
care matenalele au fost prezentate selectiv, de multe ori cu
date insuficiente unei anal1ze coerenle. Materialele se
pstreaz in coleciile Institutului de Arheologie Vasile
Prvan din Bucureti al Academiei Romne, ale Muzeului
de Istorie i Art al Municipiului Bucureti i in cele ale
Muzeului .Porilor de Fier" din Drobeta Tr. Severin
(Boronean 2000 - cu bibliografia mai veche: Bonsall,
Lennon, McSweeney 1997: Bartosiewicz, Boronean,
Bonsall el a/ii 1998: Lazarovici 1 9 84, p. 64-7 1 . 1 03:
Punescu 2000, p. 439-453: Stuparu 1 994).
SCUIII 28
MIAMB
III G2 a2
Fig . 2 -4 .
Brar de os descoperit in campania de cercetri
a anului 1987, in Seciunea VI, Caroul 39, 1a adncimea de
0,80 m, in inventarul Locuinei 2. Piesa este inedit i ne-a
fost pus in anul 1994 1a dispoziie pentru studiu de autorul
cercetrilor, dr. Vasile Boronean. fapt pentru caro linem
s-i exprimm. i cu acest prilej, mulumirile noastre. Nu
dispunem de date asupra atribuirii complexului unuia sau
altuia dintre nivelurile de locuire Slarcevo-Cri alestate in
sit.
Piesa este un fragment reprezentnd circa 113 din
circumferin, pstrnd un capt intreg (fig. 211).
Fracturarea s-a produs in vechime, probabil prin aciunea
factorilor tafonomici. Culoarea brundeschis indic
aplicarea probabil a tratamentului termic.
Materia prim este constituit de un metapod de
bovine, probabil domestice (Sos laurus). fragment
proximal (fig. 213-4 ).
Brara este de tip deschis circular, cu extremitile
opuse, seciunea corpului circular i captul ngroat (III
G2 a2) (fig. 212). Captul are form general tronconic
neregulat: OJ seciunea circular. Piesa nu prezint pe
segmentul pstrat nici un fel de amenajri specifice pentru
ataare cu ajutorul unui fir/fibr oarecare. Pe faa inferioar
i in seciune se observ foarte bine esutul spongios al
metapodulul (cavitatea medular), iar pe capt o parte a
suprafeei ar1iculare (fig. 3-4 ) .
Parametrii morfometrici sunt exprimai in mm.
Dimensiunile piesei sunt urmloarele: diametru! exterior
circa 84: dia metrul interior circa 60; dia metrul maxim al
seciunii 17. Captul: lungimea 28; diametru122.
Ca prim etap a fabricrii, debitajul a inclus

prelevarea unui fragment proimal de metapod, probabil
prin percuie directldespicare sau prin abraziune in
suprafa. Urmele de debilaj au fost eliminate prin
fasonare, aslfel c nu ne putem pronuna de o manier
sigur asupra procedeelor la care s-a recurs. A doua etap
a fabricrii, fasonarea, a condus la regularizarea captului
i a corpului prin abraziune oblic i transversal, punnd
bine in eviden structura anatomic (esutul compact i
spongios al metapodului) (fig. 4). Finisarea corpului
brrii, prin Frecare cu o bucat de piele sau de material
texl. a nlturat, in bun msur. striurile de abraziune
bine marcate. specioce. Acestea se mai pot observa, in
mod discontinuu, pe unele poriuni ale feei superioare (fig.
4/1 ).
Ceea ce atrage atenia la piesa in discu(ie este
curbura accentuat a corpului su, care nu este specific
elementului anatomic ulilizat ca materie prim (fig. 2/4) . De
aici a rezultat concluzia dup care, pentru obnerea
acestei curburi, necesare corpului circular al brrii s-a
recurs la un procedeu mai rar atestat in cadrul IMDA
preistorice descoperile pe teritoriul Romaniei, respectiv
modelarea prin deformare plastic a osului, probabil prin
nclzire in mod repetat. In urma aplicrii tralamenlului
termic s-a produs i modificarea disconlinu a culorii
naturale a osului in brun-deschis. Este dificil de precizat
dac deformaree plaslic a fost aplicat inainte sau dup
Fasonare i finisare.
Urmele de utilizare se concretizeaz in lustruirea i
tocirea superficial a suprafeelor (fig. 4), ca i in prezena
unor microstriuri fine i rare, dispuse aleatoriu, observabile
52
cu lupa i la microscopul oplicde mic putere.
cioplit din silex i alte roci locale; topoarele lefiuite
6.2. Gornea, com. Slehevla,jud. Cara.Severln

In hotarul satului Gemea au fost depistate circa 40
(dreptunghiulara, trapezoidale, calapod); piese de cupru.

Cel mal bogat material paleofaunistic din staune aparine
(Bos
subfazei Vinea A2. Bovinele domestice domin
taurus); alturi de ele este prezent specia slbatic (Bos
de puncle arheologice. reprezentand situri preistorice,
primigenius); urmeaz ovicaprinele. suinele i cervldele
romane, prefeudale i feudale timpurii; dintre acestea,
(cerb i cprior).
nou au fost cercetat sistematic. Una dintre cele mai
Observaiile stratigrafice din situ! n discuie au
importante aezri neolilice se aft la circa 25 km in aval de
permis definirea evoluiei fazei Vinca A n trei etape i
oraul Moldova Nou, la 3 km vest de satul Liubcova i la 2
precizarea unor sincronisme ntre aceste etape i alte
km sud de satul Gemea, in punctul numit .Cuni\3 de Sus"
descoperiri, ca i sincronismul de lung dural cu faza
Denleul Dunrii, pe terasa mijlocie a nuviului. la poalele
central i din Balcani. Cronologia absolut propus de dr.
(fig. 1 ); ea este plasat in de presiunea Liubcova din
Starcevo-Cri IV, petrecut pe un spaiu larg din Europa est
dealului Cunia. Oriental spre sud. aceast teras,
Gh. Lazarovici pentru faza Vinca A este urmtoarea: A1 :
cuprins intre paralele Valea Gomii i Ogaul Cuniii,
4500-4250 b.c.;A2; 4250-4000 b.c.;A3: 4000-3750 b.c.
km; in
Materialele descoperite n aezarea de la Gomea
prezent. limea ei s-a micorat la 700 m, prin amenajarea
.Cunia de Sus" se pstreaz, n majoritate, n coleciile
avea iniial o lung1me de 1 ,5 km i o lme de
lacului de acumulare al Hidrocentralei .Po11ile de Fier" l.

ln punctui ..Cunia de Sus" cercetrile arheologice
s-au desfurat in perioada 1968-1960 i n 1969, sub
Muzeului Banatului Montan, Reia; loturi mici sunt expuse

n muzeele din Moldova Nou, Gornea i la MNIT, Cluj
Napoca.
IMDA nu a beneficiat nc de o tratare detaliat; ea a
conducerea dr. Gheorghe Lazarovici (MNIT), cu finanarea

Muzeului
Judeean
Cara-Severin
(astzi
Muzeul
fost menponat n termeni generici in diverse lucrri de
Banalului Montan. Reia. Au fost executate 53 de
sintez sau figureaz in cataloagele unor expoziii. Se
seciuni. suprafee i casete, insumnd o suprafa
menioneaz un bogat inventar specific, din care fac parte
excaval de circa 1600 mp. Aezarea neolitic se intindea
i numeroase obiecte de podoab: mrgele cilindrice de
pe circa 20 ha. avnd dimensiunile aprox. de 500 x 400 m.
os;
Pe leras s-au gsit urme sporadice de locuire Starcevo
confecionate din oase umane, intre care .un cap de femur
Cri, fr complexe (fazele liS - IVB). S-au descoperit i
perforat pentru a fi purtat ca amulet, fragmente de oase
explorat peste 50 de complexe (locuine de suprafa;

bordeie; gropi: de provizii, de imprumut pentru construcii
extragerea l utului. menajere). In zona central a silului.
stratul de cultur depete
pandentive
din fragmente de oase lungi;
perforate"; brri din valva scoicii
piese
Spondylus gaederopus
.a. Publicaiile in care se prezint IMDA de la Gomea

.Cunia de Sus" nu au furnizat date suficiente pentru a fi
1 m grosime, cuprinznd
utilizate intr-o analiz coerent, conform metodologiei
exclusiv depuneri ap3'11nnd fazei Vinca A. Au putul fi
actuale a cercetrii. Artefactele au fost pa'1ial accesibile
Identificate. pe baze stratigrafice i tipologice, trei sub faze
studiului direct in coleciile Muzeului Banatului Montan.
de evoluie (A1 -A3).
Reia (Lezarovici 1977; Lazarovici 1979; Mantu 1 995. p.
Dintre descoperiri se evideniaz ceramica, foarte

caracteristic pentru fiecare subfaz; bogatul utilaj lilic
226,Anexa 1, nr. 1 O; El Susi 1 996. p. 36-39 - cu bibliografia

mai veche).
GCS 105
II/ G1
MBM
Fig. 5 - 8.
Materia prim din care a fost confeC\ionat piesa
Brar de os descoperit in Caroul 5, 1a adncimea
de 0.70 m. in Bordeil 24. Complexul respectiv este atribuit
fazei A3 a culturii Vinca. Arlefactul care ne retine atenia
alei este publicat sumar de dr. Gheorghe Lazarovici, intre
obiectele de podoab confecionate din oase considerate

umane. El este descris astfel:
e4
N 1 1 92/A 1 5.386
...
Un cap de femur perforal
pclntru a fi purtat ca amulet . . ." (Lazarovici 1977, p. 53-54,
este o epifiz femural (cap femural) proximal dreapt de

bovine domestice (Sos taurus), exemplar avnd o vrst
mai mare de 3,5 ani (fig. 5/4-5). Determinarea a fost
efectuat in 1 995, la solicitarea noastr, de arheozoologii
Drago Moise i Adrian Blescu (Centrul de Cercetri
Pluridiscipllnare al MNIR). crora le adresm multumiri i
cu acest prilej.
Brara este de tip semicircular.
avnd corpul
83. 107. pl. LXV/8; Lazarovici 1979, pl. Xll/020). In anul

t994. cu sprijinul autorului cercetrilor, piesa ne-a fost
convex-concav i extremitile perforate
pusa la dispoziie pentru studiu la Muzeul Judeean Cara
5/2). Ea are form general semisferic asi metric, corpul
Scverin. Reia, de ctre dr. Dumitru eicu i dr. Georgeta
masiv i capetele perforate (fig. 6). Parametrii ei morfo
(1// G1 e4)
(fig.
El Susi. Tuturor le adresm mulumiri pentru sprijinul
tehnici au rezultat prin alegerea i adaptarea morfologie!
cordat.
anatomice specifice a materiei prime. Prin prelevarea
Piesa
este conservat
integral.
Pe
suprafaa
epifizei proximale s-a urmrit punerea n valoare a esteticii
capului femural (faa superioar), in partea central a feei
pe care
onloriore. ca i n interiorul perforaiei segmentului terminal

(coplului) drept se pstra o crust calcaroas groas,
nemodificat tehnic, devenit corpul brrii. Acesta din urm
compact i foarte aderent, nlturat mecanic (fig. 5/1-3:

llg 6-7).
o prezint form semisferic a capului femural,
are secune masiv convex-concav (anatomic i de

fasonare). Fa\3 superioar a conservat aspectul anatomic
nemodificat, iar faa inferioar are suprafa\3 concav
53
neregulat!!, datorit esutului spongios afectat de

fasonarea prin cioplire, reclaj i scobire (fig. 6. Segmentul
terminal stng, scurt i gros, are form convex neregulal
in plan i seciunea blconvex est metric (anatomic i de
fasonare; el reprezint o poriune a calului femural (g.
7112). Segmentul terminal drept, lung i sub!ire,
quasirectiliniu, are form trapezoidal Tn plan i seciunea
convex-concav (anatomic i de fasonare) (fig. 713-4).
Ambele segmente sunt perforate transve.,;al.
Perforaa captului stng este de form circular in
plan i tronconic in profil, cu pere!ii concavi; ea este
amplasat excentric spre stnga; a Fost executat de pe
faa inferioar i alezal superficial pe faa superioar (fig.
7/1-2. Perfora!ia captului drept este de form circular Tn
plan i bitronconic asimetric in profil, cu perei rectillnii,
mai ampl pe faa inferioar, afectnd ciru 2/3 din
grosimea captulul respectiv; ea este amplasat excentric
spre stnga i a fost executat bilateral - ini j iat de pe fata
inferioar (fig. 713-4).
Parametrii morfometrici sunt exprimai in mm.
Dimensiunile piesei sunt urmtoarele: diametru! exterior
70; diametru! interior 55; lmea captului stng 29:
grosimea captului stng 8; limea pof1iunii centrale a
corpului 47; grosimea pof1iunii centrale a corpul ui 31 :
limea captului drept 11 25; grosimea captului drept 6.
Perforejia segmentului terminal stng: diametru! exterior
pe fala inferioar 1 1 ; diametru! interior 5. Perfora !ia
segmentului terminal drept: diametru! exterior pe fata
superioar 6; diametru! exterior pe fala inferioar 7;
diametru! interior4.
In privina etapelor de fabricare, analiza urmelor
pstrate permite formularea urmtoarelor observaii.
Debitajul a inclus prelevarea epifizei femumle, care s-a
realizat probabil prin percue direct, respectiv prin lovituri
aplicate transve.,;al cu ajutorul unei unelte litice masive.
cum este, de exemplu, toporul lilic l eluit. Detaarea
epifizei i a capului femural s-a fcut pe o linie oblic unind
calul femural i micul trohanter. Fasonarea a urmrit
amenajarea concav a fe!ei inferioare i regularizarea
segmentelor terminale, pentru a permite ataarea
probabila e p i esei la incheietura minii. Fasonarea s-a
realizat prin percu!ie direct transversal, viznd
indepArtarea esutului compact sub!ire, dar foarte dur, al
calului i al capului femurel; urmele de impact liniara.
scurte, transve.,;ale, grupate, se observ pe marginea feei
superioare, in partea posterioar central (fig. 715.
lnlturarea !esutului spongios s-a facut probabil prin raclaj
sau scobire cu un ti liUc. Regularizarea marginilor i a
extremitlor segmentelor terminale s-a ob!inut prin
percu!ie direct/retuare inve.,; (aplicat de pe fala
superioar spre fala inferioar); aceasttl din urma opera!ie
a condus la apari!ia morfologiei lor specifice sinuoasa,
vizibil mai ales la marginea stng a segmentului terminal
drept (fig. 713-4).
Perforarea s-a executat prin rota!ie conUnu,
probabil cu ajutorul unui sfredel. Perfora!ia segmentului
terminal stng este tronconic in profil. executata de pe
fala inferioar in !&sutul spongios i alezat superficial pe
faa superioar (fig. 711-2). Perforaia segmentului terminal
drept are forma bitnonconic asimetric in profil . mai ampl
pe faa inferioar. Striurile elicoidale, specifice rotaiei
rapide a vrfului litic perforant sunt bine marcate pe pereii
54
acestei din urma perforaii. ln zona de jonciune a celor

dou conuri sa conturat un prag, care micoreaz
diametru! interior(llg. 7/3-4).
Urmele de uUiizare se concretizeaz in delomnarea
prin tocire supe rficial a marginilor interioare i exterioare
ale perforaWor. ca i a esutului spongios de pe faa
inferioar (fig. 711 -4). Brara se ataa probabH la
incheietura minii cu ajutorul unei fibre (nur) de origine
vegetal sau animal (fig. 8).
7. Analiza i sinteza datelor
contextului de proveniena i a starii de

se consta t c ambele piese au losl
In privinta
conservare,
descopere in cuprinsul unor complexe de tipul locuintelor,

una probabil de suprafata (locuina 2 - p ies a SCUt i t 28),
alta de Up bordei (Bordeiul 24 - piesa GCS 1 05). Piesa
SCUfii 28 se pstreaz in stare fragmenlar (ciru 113 din
circumferin), iar piesa GCS 105 este intreag.
Materia prima este reprezentata de oasele lungi de
bovine: metapodul probabil de vil domestic pentru piesa
SCUIII 28 i femurul de vit domestici! sigur determinat
(Bos taurus) pentru piesa GCS 105.
Oalele morfomelrice (dimensionate) permit
conturarea unor concluzii legate de rolul funcional.
Dia metrul interior redus al brri lor (55-60 mm s ugereaz
folosirea lor ..clasic" (prin ataare la incheietura m inii) de
ctre indivizi avnd un diametru re lativ mic al pumnului i al
incheieturii.
Dabitajul, ca prim verig a .lanului operator a
implicat recurgerea la procedee relativ simple, precizate
mai ales prin studierea detaliilor morfologica ale piesei
GCS 1 05. Capul femural a fost prelevat prin percue
directlfraclurare, utilizndu-se probabil un toporlitic.
In cadrul secvenei fesoni!lrii se poate accepta
existena mai multor etape, dup cum urmeaz. In cazul
piesei SCUfii 28. regularizarea suprafeei corpului,
modelarea i regularizarea segmentului terminat s-au
objinut prin abraziune oblic i lransversal pe substrat
rugos dur fix (plac de gresie) i mobil (galetlung de gresie,
avnd secunea oval sau circular). Un exemplu care ni
se pare concludent pentru ilustrarea acestei etape tehnice
il ofer modul de Fasonare (reconstuit experimental) a
brrilor din cochilii de scoici din aezarea culturii
Harappa (circa 2000 i.Chr.) de la Balakot. Pakistan (Dales,
Kenoyer 1977, p. 13-19, fig. 5-14). Piesa a fost finisat pe
intreaga suprafa, recurgndu-se la procedeul polizrii pe
substrat flexibil mobil fin, respectiv prin frecarea cu o
bucat umed de piele sau de material texUI. Ope raia a
condus la estomparea sau eliminarea aproape integral a
urmelor specifice de fasonare (striuri de abraziune) i a pus
in eviden textura specific a esutului compact
(compacta) sau spongios (spongiosa) al metapodului.
Importana documentar deosebit a piesei in discue
rezid in atestarea aplicrii deformrii plastice a osului prin
tratament termic. O astfel de situaie a mai fost constatat
in cazul pi proximale (mner) a dou linguri-spatule
descoperite in aezarea Startevo-Cri de la Dudetii
Vechi, jud. nmi (Beldiman 2000c , p. 1 72-177, fig. 4/DVM
12 i fig. 5/DVM 16). Pentru problema deformrii plastice a
materiilor dure animale vezi i Bolomey, Marinescu-Bncu
1988. Piesa GCS 105 a fost Fasonat prin percue direcl
------ cta ri UM
transversal, raclaj, scobire, retuare invers, perforare

prin rotae continu unilateral i bilateral cu ajutorul
sfredel ului.
Piesele analizate pstreaz indicii superficiale
interpretabile ca urme de folosire. ln cazul piesei SCUl li
28, urmele uzurii func\ionale se concretizeaz in lustruirea
i toci rea suprafeelor, ca i in prezena unor microstriuri
rare, dispuse aleatoriu. Piesa GCS 1 05 prezint
delormarea prin tocire a marginilor interioare i exterioare
ale perforaiilor, ca i a esutului spongios de pe fala
inferioara. Ea se ataa probabil la incheietura minii cu
ajutorul unei fibre (nur) de origine vegetal sau animal.
a.
Rolul funcional. Analogii. Concluzii
Ca i in cazul brrilor din cam de cerb sau din

valve de scoici, in privina rolului func(ional al pieselor
analizate remarcm dou situa! ii distincte, din punctul de
v e d e r e a l a m e n a t r i l u n or d i s p o z i t i v e d e
suspendare/ataare.
In primul rnd, piesa SCUIII 28 nu pstreaz urmele
unor amenajri specifice pentru fixarea prin suspendare,
foarte frecvente In cazul pandantivelor - de exemplu, o
perforaie transversal sau un an!canelur pe
c1rcumferin, aa cum se observ pe unele artefacte
descoperite in alte arii de rspndire a culturii Starrevo
Cri (Kulzian 1944, pl. IX/6; Srejovic 1 969, pl. X i XIV;
Trogmayer 1989, p. 311 -313, fig. 1/4 ). Circumferina piesei
in discuie. ca i a multora dintre piesele similare din corn
de cerb sau din valva de scoici, pstrat in proporie de
circa 112 - 1 13, sugereaz faptul c este vorba de obiecte
avnd forma general circular sau oval i un diametru
interior peste 40 mm, ceea ce le face apte pentru utilizarea
ca brri.
In al doilea rnd, piesa GCS 105 prezint un
dispozitiv de suspendare (dou perfora\ii transversale,
plasate la extremiti), aa cum este i cazul altor artefacte
descoperite pe teritoriu l Romniei, realizate din valva de
sco1d (vezi tabelul nr. 1 ). Aceste piese au fost purtate,
loarte probabil, ca brlri.
Cele expuse mai sus se constituie in argumentele
principale (alturi de unele analogii foarte apropia le, oferite
de p1esete realizate din materii dure animale sau alte
materii prime - ceramic, materiale litice etc.) care susin
incadrarea tipoiogic ipOtetic a arteladeior discutate cu
ocazia de fa in grupa bnl(l!lrilorde tip deschis.
Dat fiind faptul c majoritatea absolut a pieselor din
materii dure animale este fragmentar. inclusiv una dintre
cele analizate cu prilejul de fa (SCUIII 28), rolulfunc\ional
de brar al acesteia din urm se poate susine,
deocamdat, numai ipotetic, pn la descoperirea unor
oxemplare similare intregi. Nu putem exclude posibilitatea
ca unele dintre ele s fie segmente de pandantive
semicirculare sau crlige (piese de centur? Glirtelhaken?). Este de remarcat, InsA, faptul c
pandantivele curbe realizate din cam de cerb (segmentul
bazat al axului) sau ae materii prime prezint, de regul,
perforaii sau canelurl pentru fixarea firului de suspendare,
aa cum am precizat mai sus. ln plus, datele regsite in
publicaii nu sunt intotdeauna prea clare, nedispunnd
nc de studii speciale dedicate acestui gen de descoperiri;
astfel c nu putem avea certitudinea c piesele din materii
dure animale redate in desene sau fotografii sunt intregi
sau fragmentare.
Analogiile cele mai apropiate ale piesei SCUIII 28
pe care le-am putut identifica in literatura consultat sunt:
segmentul de brar din cam de cerb descoperit la
Grdinile-.lzlaz", jud. Olt, atribuit culturii Starrevo-Cri,
faza IB (Nica 1981, p. 31-32, 36, fig. 3/10 i 5/4; Beldiman
2000a, p. 70, 90, fig. 6/3); trei piese fragmentare provenind
din situi de la Karanovo, Bulgaria, atribuite neoliticului
timpuriu i publicate ca piese de centur (Giirtelhaken);
dintre acestea, dou sunt din corn de cerb i una din
metapod de bovine (Hiller, Nikolov 1997, p. 279-280, pl.
12711 O, 15-16). Morfologia schematizat evoc artefactele
de podoab decorate cu prolom zoomorf, probabil de
arpe, cum se constat in cazul unui ac de os de la
Lepenski Vir(Srejovic 1 969, fig. 79).
Pentru piesa GCS 105 nu am identificat, pn la ora
actual, analogii in literatura consultat. O brar
realizat din valva scoicii Spondylus gaederopus, de form
semicircular, avnd extremitile perforate se cunoate
din descoperirile de la Drobeta-Turnu Severin - Schela
Cladovel (piesa SCUIII 32). fiind atribuit culturii Startevo
Cri; o alta, de acelai tip i din aceeai materie prim,
provine de la Gomea-.Cuni!a de Sus" (piesa GCS 107) i
aparine culturii Vine&, faza A- vezi tabelul nr. 1 (Beldiman,
Sztancs 2005h). Utilizarea ca materie prim a segmentelor
de femur (inclusiv capul femural) este atestat in cuurile
eneoliticului i ale epocii bronzului european: este vorba,
ns, de oase umane. iar artefactele realizate nu fac parte
din categoria podoabe lor (Camps-Fabrer 1 993).
Artefactele analizate in cuprinsul studiului de fal
documenteaz pentru antichitle preistorice din regiunile
noastre existen\a unui tip nou al grupei obiectelor de
podoab din materii dure animale, respectiv br\rile de
os. Aceasta este incadrarea tipa-funcional ipotetic pe
care o susinem pentru artefactale analizate i pe cara am
incercat s o argumentm de o manieri pertinent in
rndurile de mai sus, pe baza datelor disponibile.
Subliniem cu acest prilej, in incheiere, raritalea
obiectelor de acest tip, ceea ce le sporete valoarea
documentar. Totodat, ele par a fi prezente exclusiv in
etapele timpurii ale culturilor Startevo-Cri i Vine&,
putnd avea, astfel, valene de indicatori crono-culturali.
Bibliografie
BARGE-MAHIEU 1 991 - Barge-Mahieu H., Fiches
(7), in H. Barge-Mahleu. CI. Bellier, H. Camps
Fabrer el a/ii, Fiches typologiques de /'industrie osseuse
pnlhislorique (sub red. H. Camps-Fabrer). Cahier IV Objets
do psrure, Aix-en-Provence, a p.
Anneaux
BARTOSIEWICZ, BORONEAN, BONSALL el slii

199a - Bartosiewicz L., Boronean V., Bonsall CI. el a/ii, Schela
Cladovei: A Preliminary Review of the Prehlstoric Fauna,
MesMisc, 16, 2, p. 219
BELDIMAN 1999 - Beldiman C., Industria materiilor
55
dure animale in paleo/iticul supetior, epipa!eolilic i neoliticul

timpuriu pe teritoriul Romniei, tezll de doctorat, lnsblutul de
Arheologie Vasile Prvan al Academiei Romne, Bucureti
BELOIMAN 2000a - Baldiman C., Obiecte de podoab
neoiiUce timpurii din materii dure animale descoperite pa
teritoriul Romniei: br\ri din cam de cerb, BMG, 5-7, 1999
(2000), p. 31-45
BELDIMAN 2000 b - Beldiman C., Industria materiilor
dure animala in aezarea neolilic timpurie de la OudaUI
Vechi (jud. Timi), Ane/86, 7-8, 1 999-2000, p. 163-191
BELDIMAN 2005 - Beldiman C., Zoo-symbolism and
E a rly Neolithic p o rlable ari in Romania, i n
hbp:l/arheo logie .ulbsibiu. rol membrifclcarcea. htm
BELDIMAN, SZTANCS 2004a - Beldiman C., Sztancs
D.-M., lnduslria materiilor dure animale in cadrul culturi'
Startevo-Cri din sud-veslul Transilvaniei: o lingur-spalul
descoperil In Petera Cauce, sat Cerior, cam. Lelese. jud
Hunedoara. CONiniana, 8, p. 27-56
BELOIMAN, SZTANCS 2004b - Beldiman C., Sztancs
0.-M .. Consideralions sur les objets de parure en matieres
dures anlmales du dep6tde Hbeti, dep. d'lai, Roumania,
in Gh. Oumitroaia (coord.), Cuculeni. 120 ani de cercetari.
Timpul bilenului, Colocviu internaional, 21-24 oclombrie
2004, Centrul lnlernallonal de Cercetare a Culturii Cucuteni,
Muzeul de lslorie i Arheologie Piatra Neam1. Rezumate,
Pialra Neam1. p 26-30
BELDIMAN, SZTANCS 2005a - Beldiman C .. Sztancs
D.-M., lnduslria preistoric a materiilor dure animale din
Petera Cauce. in S. A. Luca, Cr. Roman, Dr. Diaconescu. H.
Ciugudean, G . El Susi, C. Beldiman, Cercetari arheologice in
Petera Cauce (//) (sat Cerior, cam. Lelese, jud. Hunedoara),
Universilatea Lucian Blaga Sibiu, Institutul pentru
Cercetarea i Valorificarea Patrimon i u l u i Cultural
Transilvnean in Context E u ropean. B i b l i otheca
Septemcaslrensis V, Sibiu, p. 1 55-254
BELDIMAN. SZTANCS 2005b - Beldiman C .. Sztancs
D.-M .. Piese pre istorice de podoab descoperile in peteri
hunedorene. Corviniana, 9, p. 41-80
BELOIMAN, SZTANCS 2005c - Beldiman C., Sztancs
0.-M., Piese de podoaba preistorice descoperite in peteri
hunedorena, in http://arheologie .ulbsibiu.ro/ membri/ el
cv%20beldiman.htm; http: il arheologle.ulbsibiu.rol santierel
hunedoara/ plese_filesl frame .hlm
BELOIMAN, SZTANCS 2005d - Beldiman C., Sztancs
0.-M .. Technology ar perforation in the Prehistory of Romania:
animal teeth omaments and their imitalions, in lntemational
Congress "Prehistoric Techno/ogy" 40 years /ater: Functional
studies and the Russian /egacy, Museo Civica di Sloria
Naturale di Verona, Universa degli Studl di Verona, Verona,
223Aprii2005,Abstracts, p. 99-101
BELDIMAN, SZTANCS 2005e - Beldiman C., Sztancs
D.-M .. Perforated Teeth and lmitaUons in the Eneolithic of
Romania: the Deposits, in 51h lntemallanal Meeling of the
/CAZ Warked Bane Research Group, August 29 - Seplember
3, 2005, Ve/ika Tumavo University, Abslracts, Veliko Tumovo,
p. 5-6
BELDIMAN, SZTANCS 20051 - Beldiman C., Sztancs
D.-M., Prehistoric Omaments in Osseous Materlals rrom
Romania: Bracelets (Eay Neolithic), in 5th tntemaUanal
Meeling of the /CAZ Worked Bane Research Group, August
29- September 3, 2005, Veliko Turnovo University. Abstracts,
Veliko Turnovo, p. 6-7
BELDIMAN, SZTANCS 2005g - Betdiman C., Sztancs
0.-M., Industria materiilor dure animale in preislorla
Transilvaniei: descoperirile apa<llnnd epocii eneolitice de la
eua-.Gorgan, cam. Ciugud, jud. Aiba, Apu/um, 42, p. 27-52
BELOIMAN, SZTANCS 2005h - Beldiman C., Sztancs
0.-M., Bnlri nea/il/ce timpurii din materii dure animale
descoperite In Romnia, comunicare prezenlal la Sesiunea
56
anual a Muzeului Vasile Prvan Brlad, Edia 1. Valen1e

ale cercelrii patrimoniului cultural naonal, Brlad, 1 7
seplembrie 2005
811'-IANT 1991 - Binant P., La Pnlhistoire de la mort. Les
premierespultlJres en Europe, Paris
BOLOMEY, MARINESCU-BlLCU 1 9BB - Bolomey A.,
Marinescu-Bncu S., lnduslrla osului in aezarea cucutenlan
de la Orgueni-Oslrov, SCfVA, 39. 4, p. 331-353
BONSALL, LENNON, MCSWEENEY 1997 - Bonsall
Mesolilhic and
CI., Lennon R., McSweeney K. elalii,
Early Neolilh<: in the lron Gates: A Palaeocietary Perspective,
JEA, 5, 1 , p.
50-92
BORISKOVSKIJ 1 953 - Boriskovskij P. 1., Paleout
Ukralny. fstariko-arheologiteskie ocerki, MIA no. 40,
Moscova-Leningrad
BORONEAN 2000 Pa/eolithique superieur el
epipaleolilhique dans la zone des Portes de Fer, Bucureti
BORZIAK 1 993 - Borzlak I.A., Les chasseurs de renne
de Kosoioutsy, site paleolilhique lardir plusieurs niveaux. sur
le Dniestr Moyen (Rapport pnllim1naire), L'Anthropo/ogie
(Paris), 97,2-3, p. 331-336
BRUDIU 1980 - Brudiu M., Prelucrarea oaselor i
coamelor de ren in aezarea paleolitic de la Cotu Miculinli
Uud. Botoani), SCIVA, 31 , 1, p. 1 3-22
BRUDIU 1967 - Brudiu M . , Le travail de l'os el du bois
de renne dansle Pahlolithique superieur de la zone du P r u 1
Moyen. Rpertoire lypologique. in V Chlrica (sub red.), La
genese el l'evolution des cuflures paMofilhiques sur le
lerriloirede fa
Roumanie,
B i b 1 i o 1 h e c a
Archaeologica lassiensis 1 1 , lai, p. 73-86
BRUDIU 1 994 - Brudiu M., lnduslria cornului i osului
in paleoliticul superior din nord-eslul Romniei, SC/VA, 45, 3 ,
p . 273-282
BRUDIU 1 996 Brudlu M .. ContribuUons l'etude de
l'art paleolilhique en Roumanie, in C. Pereo. C. Giunchi (sub
red.), Xlfl International Cangrass of Prehistoric and
Prolohisloric Sciences. Forli. Italie, 8-14 September 1996. 1
Abstracls, The Sectians, Forll, p. 209
B U C H S E N S C H UTZ. G A U C H E R 1 98 8 Buchsenschutz O., Gaucher G., Bracele1, in A. Leroi-Gourhan
(subred.), Dictionnaire de la Pnlhistoire, Paris, p. 1 54-155
BURNEZ-LANOTTE, CASPAR, VANGUESTAINE
2005 - Burnez-Lanotte L., Caspar J.-P., Vangueslaine M.,
Technologie des anneaux en schiste dans le groupe de
Blicquy/Villeneuve-Salni-Germain Vaux-ei-Borset
(Hesbaye, Belgique): interferences de sous-systemes
techniques, BSPF. 102, 3, p. 551-596
CAHEN, CASPAR, CONSTANTIN el a/ii 1 993 - Cahen
D .. Caspar J.-P., Constantin CI. el a/ii, Dix ansde progres dans
la connaissance du Neolithique ancien en Halnaul et en
Hesbaye, in J. Barlel. J. Barthelemy, R. Brulet el a/ii (sub red.),
L'erchl!!ofagie en Regian Waflonne 1980-1990, Dossier de la
Commission Royale des Monuments, Ses el Fouilles, 1 ,
Namur, p. 20-25
CAHEN 1985- Cahen D., L'Exploitatlon des materiaux
lithiques au Neolilhique ancien. in A. Mathis (sub red.). Les
atefiers de tai/le du silex dans la nlgion d'Aubel, Catalog de
expozilie comentat, Service de Prehistoire de I'Universlle de
Liege/Commune d'Aubel, Liege, p. 13 135
CAMPS-FABRER 1 993 - camps-Fabrer H., L'emploi
d'ossements humains durant i'Holocene sur le pourtour de la
Mediterranee
occidentale el dans les Pays voisins, PAM,
2 , p . 65-117
COMA 1973 - Coma E.. Parures neolithiques en
coqulllages marins decouvertes en terroire roumain, Dacia,
N.S., 17,p. 61-76
DALES, KENOYER 1 977 - Dales G. F., Kenoyer J. M ..
Shell Working al Ancient Balakot, Pakistan, Expedition, 19, 2,
p. 1 3-19
------- i tu
DMOUlE, LICHARDUS-ITTEN 1 994 - Demoule J.

P., lichardus-IHen M., Fouilles franco-bulgares du se
neoltthlque anclen de Kovacevo (Bulgaria du Sud-Ouesl).
Rapport pretiminaire (campagnes 1986-1993), BCH, 118, 2,
p . 561-645
El SUSI 1996 - El Susi G., VnStori, pescari i
cresclltori de animale in Banatul mileniilor VI T. d. Ch. - 1 d. Ch.
Studiu ameozoologic, Museum Banaticum Temesiense,
Bibllolheca Hislorica ei Archaeologica BanaUca III, Timioara
El SUSI 1997- El Susi G., Analiza resturilor faunlsllce
din aezarea de la Livezile-.Baia", in H. Ciugudean, Cercetari
privind epoca bronzului i prima vllrstll a fierufui in
Transilvania , Conlribuii de G. El Susi i 1. Al. Aldea,
Bibliolheca MuseiApulensis VII, Aiba Iulia, p. 45-64
GABOR R!OZI 1995 - Gbor Rezi K.. Neolilhlc Clay
Trinkels. CommArci1Hung, 1 994-1995, p. 5-25
GEORGIEV 1981 - Georgiev G. 1 . , Die neolitische
Siedlung bei C:avdar, Bezirk Sofia, lzvestija Solia. Cultures
prehis
toriques en Butgarie . 36, p. 63-1 09
HAUZEUR, LOWETTE, JADIN 1992 - Hauzeur A.,
Lowelle Ch., Jadin 1 . , Ensemble rubane, bracelel en
ceramique el ceramique du limbourg a Grandville-Sous la
Molie , Chercheursdela Wallonie, 32, p. 101-111
H1LLER, NIKOLOV 1 997 - Hiller SI., Nikolov V. (sub
red.), Karanc vo. DieAusgrabungen im Sudsektor 1984-1992,
voi. 1-11, Archologisches lnslilu1 der Universl Salzburg,
Archaologisches lnslilut mit Museum der Bulgarischen
Akademie derWissenschaflen. Sofia, Salzburg-Sofia
KOZLOWSKI 1 992 - Kozlowski J. K., L'art de la
Prehistoire an Europe orientale, Paris
KUTZIAN 1 944 - Kutzin 1., A Krds Kuttura. DissPann,
Series 11, No. 23, Budapest
LAZAROVICI, KALMAR 1995- Lazarovicl Gh., Kalmar
Z , Din istoria Transilvaniei (mileniul VI i. Ch.) . Guta Baciului,
Muzeui Na!ional de lslorie a
Tra ns i1vani e i ,
Bibliolheca Musei Napocensis XI. Cluj-Napoca
LAZAROVICI 1 9 77 - Lazarovici Gh., Gornea.
Preislorie. Muzeul de Istorie al jud. Cara-Severln,
Caiele Banalica 5- Seria Arheologie, Rei!a
LAZAROVICI 1979 - Lazarovici Gh., Neoliticu/
Banatului, voi. 1-11, Muzeul de istorie a Transilvaniei,
Bibliolheca Musei Napocensis IV, Cluj-Napoca
LAZAROVICI 1 984 - Lazarovicl Gh., Neoliticullimpuriu
in Romnia. ActaMP, 8, p. 49- 1 04
LEJEUNE 1987 - Lejeune M., L'art mobilier
paloolilhique et mesolithique en Belgique, Artefacls 4,
Treignes
MAKKAY 1990 - Makkay J., Knochen, Geweih- und
EberzahngegenstandederfrUhneolilhischen Koros-Kullur,
CommArchHung, p. 23-58
MANTU 1995 - Manlu C. M., Cleva considetalii
privind cronologia absolut a neo-eneolilicului din Romnia,
SC/VA, 46, 3-4 ,p. 21 3-235
MCPHERRON, SREJOVIC 1 988 - McPherron A.,
Srejovic D. (sub red.), Divostin and the Neolithic of Central
Serbia, Deparlmenl of Anlhropology, Universily of
Piltsburgh/Narodni Muzej Kraguevac, Pittsburgh
NICA 1981 - Nica M., Grdinile, o nou aezare a
neolilicului Umpuriu in sud-eslul Ollenlel, ArtlO/t, 1 , p. 27-37
NICA 1 983 - Nica M .. Obiecte de lemn descoperile in
aezarea neolllic limpurie de la Grdinile O ud. OII), ArhO/t, 2,
p 41-46
OTTE 1 974 - Oile M., L'induslrie osseuse
ourignacienne de la Grone de la Princesse a Marche-les
Dames, Province de Namur, Belgique, But/SRB, 85, p. 232233
PAUNESCU 2000 - Paleollticu/ i mezofntcu/ din
spaiul cuprins intre Carpai i Dunare. Studiu monografie.
Bucureli
ROMAN, PAUNESCU 1996 - Roman P., PunescuA.,

Ostrovul Corbului. 1a. P. Roman, Istoricul cercetarii.
SSpSturile arheologice i stratigtafia. 1 b. A. Punescu,
Locuirea mezoliticS de tip Schela C/adovei, voi. 1 , Comisia
lnlemaonal penlru Sludlul Pre- i Protolstorlel Balcanilor a
Academiei de llln!e din Heidelberg i lnslilulul Romn de
Tracologle al Minislerului lnv!mnlulul, Bucurell, p. 141147
SREJOVIC 1969 - Lepenski Vir. Nova praistorijska
kultura Podunavl'u. Belgrad
STANKOVIC 1991 - Slankovic S , Neolilsko nasel'e na
lokalitelu Blagolin Kod Trslenika, ZbornlkNM, 14, 1 , p. 79-88
STUPARU 1 994 - Sluparu C., Noi descoperiri
arheologice la Schela Cladovei, Drobeta. Buletin tiinlific
lrimeslrial, 1, 1 , p. 4-6
SZTANCS, BELDIMAN 2004a - Szlancs D.-M.,
Beldlman C., Piese de podoab din materii dure animale
descoperile in Pelera Mare, sai Cerior, com. Lelese, jud.
Hunedoara, Corviniana , 8, p. 97-109
SZTANCS, BELDIMAN 2004b - Sztancs D.-M.,
Beldiman C., Podoabe preistorice din materii dure animale: o
mrgea de Spondylus sp. descoperil in Pelera din Bordu
Mare (sai Ohaba-Ponor, com. Pui, jud. Hunedoara), RevBist.
18, p. 9-21
SZTANCS, BELDIMAN 2004c - Sztancs D.-M.,
Beldiman C., L'industrie des malieres dures animales dans le
sile appartenanl a la cullure Cuculeni de Mrgineni, dep. de
Bacu, Roumanie, in Gh. Dumroaia (coord.), Cucuteni. 120
ani de cercet!Jri. Timpul bilanu/ui, Colocviu internaional, 2124 octombrie 2004, Cenlrul lnlema!ional de Cercetare a
Cullurii Cuculeni, Muzeul de lslorie i Arheologie Pialra
Neam, Rezumate, Pialra Neam(, p. 34-35
SZTANCS, BELDIMAN 2005a - Sztancs D.-M.,
Beldiman C., Luca S.A., Ciut M.-M., Bone andAnllerArtifacls
of lhe Co(ofeni Cullure, Lale Eneolilhic: Recenl Discoveries
from Transylvania, Romania, in 5th lntemational Meeting of
the ICAZ Worked Bona Research Group, August 29 September 3, 2005, Veliko Tumovo University, Abslracls,
Veliko Tumovo, p. 8-9
SZTANCS, BELDIMAN 2005b - Sztancs D.-M.,
Beldiman C .. Prehistoric Omamenls in Osseous Malerials
rrom Romania: Pendanls, Disks and Perforaled Teeth
(Co!ofeni Cullure, Lale Eneolilhic), in 5th International
Meeting of the /CAZ Workad Bona Research Group, August
29- September 3, 2005, Veliko Tumovo University, Abslracls,
Veliko Tumovo, p. 9-10
SZTANCS, BELDIMAN 2005c - Szlancs D.-M.,
Beldiman C., Podoabe din materii dura animale aparinnd
culturii Coofenl descoperite recent in Transilvania,
comunicare prezenlal la Sesiunea anual a Muzeului
Vasile Prvan Brtad, Edla 1. Valene ale cercetrii
palrimoniului cultural naional, Brtad, 17 seplembrie 2005
TABORIN 1974- Taborin Y., La parure en coquillage de
I'Epipaleolilhique au Bronza ancien en Franca,
GalllaPr(;
histolre, 17, 1 , p. 101-179
TABORIN 1993- Taborin Y., La parure en coquil/ageau
Peltlollthlque, XXIX" Supplement a Gallia Prehisloire, Paris
TERZEA, BELDIMAN 2003 - Terzea E., Beldiman C.,
Pelera nr. 1 din Dmbul Colibii: dale paleontologice i
arheologice, RevBist, 11, p. 33-43
.
TROGMAYER 1989 - Trogmayer 0., Friihneolhische
lmportgegenslnde aus dem Marosmundungsgebiel, in S.
Boknyi (sub red.), Neolithic of South-Eastem Europe and ils
Near Eastern Connections. International Conference
Szolnok-Szeged 1987, Budapest, p. 311-313
57
Abrevieri bibliografice
ActaMP
Acta Musei PoroHssensis. Anuarul Muzeului J udeean Slaj, Zalu
AnaleB
Analele Banatului, Muzeul Banatului, Timioara
Apulum
Apulum. Acta Musei Apulensis, Muzeul Naional al Unirii. Alba Iulia
Arh0/1
Arhivele Olteniei, Bucure WC raiova
BCH
BMG
BSPF
Bu//SRB
Bulletin de C orres pondance Hellenique, Paris

Buletinul Muzeului Judee an oTeohari Antonescu. Gi u rgiu
Bullelin de la Sociale Prehistorique Francaise, Paris
Bullelin de la Sociale Royale Belge d'Anthropologie el de Prehistoire , Bruxelles
CommArchHung
Communicationes Archaeolog i cae Hungariae, Magyar Nemzeti Muzeum, Budapesta
Corviniana
Corviniana, Muzeul Castelul Corvinilor , Hunedoara
Dacia, N.S.
Dacia. Revue d'Archeologie et d'Histoire Ancienne. Nouvelle Serie,

Arheologie cVasile Prvan al Academiei Romane. Bucureti
DissPann
Disserialiones Pannonicae, Budapesta
Drobe ta
Drobe ta .
Severin
Expedition
GalliaPrehisloire
Buletin tiinific lri meslrial,
de
Drobeta-Tumu
Expedition. The Universily Museum Magazine of Archaeology & Anthropology,

University of Pe nnsylvania, Phi lad e lph ia
Gallia
Pn!!histoire.
Fou illes
metropolitaine, Paris
et
monuments
archeologiques
/CAZ
International Council of Archaeozoology
JEA
Joumal of European Archaeology, London
L 'Anlhrapalagie
L'Anlhropologie. Institut de Paleon tologie Humaine, Paris
en
France
MesMisc
Mesolilhic M iscellany, University of Edinburgh, Edinburgh
MIA
Malerialy i issledovanija po arheologii SSSR (Materiale i cercetri de arheologie a

URSS), Moscova-Leningrad
PAM
RevBisl
SC/VA
ZbamikNM
Prehistoire et Anthropologie Mediterraneenne. Universite de Provence, Aix-enProvence

Revista Bislriei, Com plexul Muzeal Judeean Bislria-Nsud, Bistria
Studii i cercetri de istorie veche i arheologie, Bucu reti
Zbomik Narodnog Muzeja, Belgrad
Lista figurilor
Fig.
Fig . 1 Br ri neolitice timpurii d in materii dure

animale descoperite in Romnia: difuziunea i repartia pe
cuuri.
Fig. 2 Brar de os - piesa SCUIII 28: 1 propunere
de reconstituire morfo-dtmensional; 2 p arame trii
morfologici de baz al tipului III G2 e2 (br ar circular cu
extremitile opuse); 3 originea specific i scheletic a
materiei prime (metapodii de bovine); 4 localizarea
anatomic a piesei finite.
Fig. 3 Brar de os - piesa
SCUIII
28: vederi
generale.
Fig. 4 Brar de os - piesa
SCUIII
26: detalii: 1 -2
faa superioar, ex tre mi tate; 3-4 faa i nfe ri oar,

extremitate i sune.
Fig. 5 Brar de os - piesa GCS 105: 1 parametrii
morfo-dimensionali (foto); 2 parametrii morfologici de baz
ai tipului III G1 e4 (brar semlcircular cu extremitile
pe rforate); 3 paramelrii morfo-dimensionali (desen ); 4
originea specific i scheletic a materiei prime (femur de
bovine); 5 1ocalizarea anatomic a piesei finite.
58
Muzeul Porilor de Fi en> ,
Institutul
Bra r de os - piesa GCS
1 05: vederi
generale.
Fig . 7 Brar de os - p1esa GCS 1 05: de tali i:
perforaia caplului stang, vedere pe faa superioar;
2
perforaia captului stng , vedere pe faa inferioar; 3
perforaa captului drept. vedere pe fala superioa r; 4
perforaia captului drept, vedere pe fala inferioar; 5
vedere a corpului pe faa su perioar .
Fig. 8 Brar de os - piesa GCS 105: propunere de
reconstituire a modului de ataare cu fir.
Lista tabelelor
Tabel nr. 1 Brri neolitice timpurii din materii dure
animale descoperite in Romnia: efectivul, contextul de
provenien i tipologia.
Tabel nr. 2 Brlri neolitice timpurii din materii dure
animale descoperlte in Romnia: apartenena cultural.
Tabel nr. 3 Brlri neolilice timpurii din materii dure
animale descoperite in Romnia: criteriile clasificrii
tipologice.
------ }\ctaltrosei 't:utown.sis
Objets de parure
an matlilres dures anlmales du

Rou ma nia: bracalata an os
Neolithiqua anclan da
Resume
L'etude propose en premiere une analyse
morfo-technologique delaillee sur deux pieces de parure
en os, decouvertes dans deux sites neolithiques de
Roumanie: Drobela-Tumu Severin - Schela Cladovel,
dep. de Mehedini (SCUIII 26) appartenanl a la cullures
Starcevo-Cri, phases I I I-IV el, respectivement, Gomea
_Cunia de Sus-, dep. de Cara-Severin (GCS 105),
appartenanl a la culture Vinca, phase A. On continue
a insi la serie des publicalions des auleurs qui lrailenl la
parure neolilhique en maMres dures animales du pays
(voir la bibliographie).
Les artefacts font partie de la sMe des objels de
parure interpreles hypolhetiquement comme bracelets
en malieres dures animales (voir les tableaux nos. 1 -3). 11
s'agil des objels recuperes dans des contextes bien
precises (logements) pendant les fouilles menees par
Vasile Boronean (SCL) el Gheorghe Lazarovici (GCS).
L'objet SCUl li 26 est fragmentaire, appartienl au
type circul aire ayant les extremites opposees (III G2 a2).
11 est realise sur fragment proxima! de metapode de
bovines: son diametre i nterieur mesure 60 mm. Les
stigmates de debitage ont ele effaces par les procedees
de faonnage; on peut supposer le recours a la
percussion directe/fendage, sciage axial ou debilage par
usure. Le faonnage a ele acheve par abrasion oblique el
transversale el lustrage intense. Ce qui attire l'attenlion
c'est la courbure bi en marquee du corps de la piece,
oblenue lres probablemenl par d<Hormalion plaslique
(trailemenl thenmique). En ce sens on peut citer autres
deux cas, ceux des manches des cuillers en os de la
mme culture decouvertes dans le site de Dudelii Vechi,
dep. de Timi. Les lraces d'usure, superficielles, se
mahirialisenl en l'emoussement des surfaces el
microstries rares, a disposilion alealoire.
L'objel GCS 1 05 est enlier, appartienl au lype de
bracelet demi-circulaire ayant les extremites perforees
(III G 1 e4); il est realise sur segment proxima! (tte) de
femur de bovines: son diametre inleneur mesure 55 mm.
Le debilage a ete realise par percussion directe. Le
faonnage a ele acheve par percussion directe oblique,
raclage, evidage de la spongiosa, perforation par rotalion
rapide sur une ou deux faces. Les traces d'usure sont
superficielles el observables au niveau des perforations
qui ont les marges emoussees par le lien qui a servi pour
altacher le bracelet a la poignee.
Les lraces d'usure superficielles se malerialisent
en l'emoussemenl des surfaces el microstries rares, a
disposition al<ialoire.
Elant donnee que la majorile absolue des peU!es
piilces courbes en matiilres dures animales se
conservent en elat fragmentaire on peut admeltre de
maniere seulement hypolhlique leur fonclion de
bracelel. Unes des analogies proviennenl de site
Karanovo suggerent aussi leur rOie possible de
pendeloques courbes ou p i eces de ceinture?
(Giirtelhaken?). Si la piece SCUIII 28 trouve quelques
analogies dans les decouvertes de Roumanie (voir le
tableau no. 1 ), la pl.t!ce GCS 105 paraTl un unicum.

Finalement an peul souligner la rarele de ces
lypes d'artefacls et leu r rOie possible de fossiles
lndicateurs pour la dile periode de la Prehistoire dans
cette partie du continent.
Explicatlon des figures

Fig. 1 Bracelets en mati.t!res dures animales du
Neolilhique ancien de Roumanie: repartition regionale el
attribution cullurelle.
Fig. 2 Bracelet en os - piece SCUIII 28: 1
proposilion de reconslilulion morpho-dimensionnelle; 2
paramelres morphologiques elementaires du lype III G2
a2 (bracelet circulaire ayanl les extremites opposees); 3
origine specifique el squeletlique de la maMre premiere
(metapodes de bovines); 4 localisation de l'artefact fini
sur melapode.
Fig. 3 Bracelel en os - piece SCUIII 28: vues
genera les.
Fig. 4 Bracelet en os- piece SCU111 28: dela ils: 1-2
face superieure, exlremite: 3-4 face inferieure, exlremile
et seclion.
Fig. 5 Bracelet en os - piece GCS 105: 1
paramelres morphologiques el dimensionnelles (pholo);
2 paramelres morphologiques elementaires du type III
G 1 e4 (bracelel demi-circulaire ayan\ les extremMs
perforees): 3 parametres morphologiques e l
dimensionnelles (dessin); 4 origine specifique el
squeletlique de la matiere premiere (femur de bovines) ; 5
localisation de l'artefact fini sur femur.
Fig. 6 Bracelel en os - piece GCS 105: vues
generales.
F ig . 7 Bracelel en os - piece GCS 1 05: dela ils: 1
perforalion de l'exlremile gauche (conventionnelle), vue
sur la face superieure; 2 perforation de l'exlremile
gauche, vue sur la face inferieure: 3 perforation de
l'extremile droile (convenllonnelle), vue sur la face
superieure: 4 perforation de l'extremite droite, vue sur la
face inferieu 1'8; 5 vue du corps sur la face superieure.
Fig. 8 Bracelel en os - piece GCS 105: proposition
de reconstilution du mode d'attache.
ExpllcaUon des tableaux

Tablaau no. 1 Bracelets en matieres dures
animales du Nealilhique ancien de Roumanie: effectif,
contextes de provenance et typologie. ICSU: Institut de
recherches Socio Humalnes de !'Academie Roumaine,
Craiova: MBM: Musee du Banal Monlagneux, Raa;
MCCH: Musee uChaieau des Corvins, Hunedoara;
MIAMB: Musee d'Histoire el de I'Art du Municlpe de
Bucarest; MIB: Musee d'Histoire de Barlad; MNIT: Musee
National d'Hisloire de la Transylvanie, Cluj-Napoca;
STC: cultura Stareevo-Cri; VNA: cultura Vlnea.
Tablaau no. 2 Bracelets en matieres dures
animales du Neallthique ancien de Roumanle: attribuUon
cul\urelle.
',.
Tableau no. 3 Bracelets en matieres dures
animales du Neolilhique ancien. de Roumanie: les
criteres de la classificaUcin typologiqua.
;Jicta 7n"Osri l:utowtl5is
59
Fig. ! Br1ri ncoli t i ce timpurii
din materii dure animale descoperite in Romnia: difuziunea i rcparti ri a pc culturi.
Fig. 2 Brar de os piesa SClJJ I I 28:
morfo
2 p a r a m e t ri i
baz ai tipului III Gl
1 propunere de reconstituire
dimcnsional;
morfo logici de
al (brar cu extremitile
originea
specific
opuse);
scheletic
3
a
materiei prime (metapodii de bovine);

4 localizarea anatomic a piesei finite.
60
Fig.
3 Br1ar de os - piesa SCL!lll 28: vederi generale.
Fig. 4 Br!ar de os - piesa SCL/111
28: detalii: 1-2 fala superioar, extremitate; 3-4 fa\3 inferioar, extremitate
i scc1iunc.
61
Fig. 5 B rtar de os - piesa

GCS 1 05: l parametrii
m o r fo - d i m e n s i o n a 1 i
( fa to); 2 p a ra m e tr i i
morfologici d e baz ai
tipului III G 1 e4 (brar
cu cxtremitlile
perforate); 3 parametrii
m o r fa - d i m e n s i o n a 1 i
(desen); 4 originea
spccilic i schcletic a
materiei prime (femur de
bovine); 5 localizarea
anatomic a piesei fmite.
Fig. 6 Brtar de os - piesa GCS 1 05: vederi generale.

62
Fig. 7 Brar de os piesa

GCS 1 05: detalii: 1 perforaia
captului
stng, vedere pe
faa superioar;
captului
perforaia
stng, vedere pe
faa inferioar;
pcrforaia
captului drept, vedere pe

rata superioar; 4 perforaia
captului drept, vedere pe
fata inferioar;
vedere a
corpului pc faa superioar.
Fig.
Brar de os - piesa
GCS
105: propunere de reconstituire a

modului de ataare cu fir.
63
PRELUC RAREA CAN I NILOR DE M ISTRET' N CULTURA

PRECUC UTENI , N LUMINA DESCOPERIRILOR D E LA
TRGU FRUMOS (JUD. IAI)
Nicolae Ursulescu.
Luminita BEJENARU,
Vasile COTIUG
A. Introducere
Printre produsele dure animale care au reinul in
mod deosebit alenia populailor neolibce i eneolilice de
prelubndeni, penlru posibililatea de a fi prelucrale i
lransfonnale in unelte sau podoabe, se numr caninii de
mistrei, indeosebi cei de pe maxilan.d inferior, cunoscui in
literatura de specialilate sub numele de defense. Aceast
predilecie manifesl pentru respectivul tip de malerie dur
animal a avut probabil mai mulle cauze.
In primul rnd, caninii de mistre alrag i aslzi
alenia, printre celelalle descoperiri arheologice, prin
slrlucirea lor sidefie, prin mrime, ca i prin aspectul
nalural ce amintele o arm (pumnalul curb).
Apoi, fa de celelalte resturi animaliere,
defensele de mistre sunt piese destul de rare, neputndu
se procura dect de la masculi, iar piesele de mari
dimensiuni doar de la exemplare mature. Particularitile
morfo-struclurale, corelate cu poziia anatomic, sexul i
specia, pol explica, astfel. aceast selecie a caninilor de
suide penlru ulilizarea lor ca malerie prim.
In fine, chiar animalul de la care proveneau
defensele se bucura de apreciere i respect din partea
vechilor comuniti' . Alturi de taur i cerb. mistreul era, in
religiile preistorice, un simbol al forei virila i rzboinice'.
Penlru vntorii preislorici, ca i penlru cei din perioadele
ulterioare, omorrea unui mistre era o piatr de incercare,
care le aducea consacrarea, faima i respeclul comunit(ii.
Sursele etnografice arat c, adeseori, numrul mistreilor
ucii de un vntor era certificat de numrul colilor pe care
acesta ii purta in salb, iar unele descoperiri funerare par
s confinne acest lucru'.
Avnd in vedere motivele diverse care impuneau
ateniei oamenilor preistorici aceast categoria de
materiale dure animaliere, este normal ca defensele s se
gseasc in diferite contexte arheologice. incepnd cu
sfritul paleolilicului. Defensele sunt prezenla,
deopotriv, in morminte, in resturile locuinelor. in gropi de
deeuri sau de cu. precum i in straturile cu depuneri
cullurale.
Dei sunt aproape intotdeauna semnalale in
rapoartele arheologice, mai ales ca obiecte deosebite,
studiul sistematic al artefactelor din defensa se afl de abia
la incaput. Este remarcabil, lolui, ca i aceast categoria
de artefacte, prelucrat din rnalerial dur animal, a
beneficiat. in ultimul timp, de o melodologie unitar penlru
studierea sa, in cadrul Caietelor elaborate de Comisia de
nomenclatura a industriei preistorice a osului, organism
64
internaional al Uniunii lnternaonale de tiine Preistorice

i Protoislorice'.
O prim cerin( a acestei metodologii ..o conslituie
abordarea exhaustiv a calegoriilor tipologice din cadrul
unui sit', urmat de ,analiza comparativ a lolurilor
complele de materiale din situri contemporane cultural"
dintr-o anumit regiune i, apoi in zona mai vasle'.
Considernd corect i justificat o asemenea
abordare metodologic pentru valorificarea tiinific a
artefaclelor de os, corn sau din. rezultate din cercetrile
arheologice, ne-am propus s studiem exhaustiv i s
prezentm caninii de mistre aprui in spturile
ntreprinse in aezarea precucutenian de la Trgu
F rumos-Baza Pfltule.
Pentru inelegerea contexlului arheologic in care
au aprut aceste piese, considerm c e necesar
prezentarea ctorva dale eseniale despre acest sit.
Slaliunea ar:heolooic de la Urou Frumos-Baza
Pfltule este cea mai vast aezare precuculenian
cunoscut pn in
prezent pe teriloriul Romniei,
intinzndu-se pe o suprafa de circa 1 O ha' (pl. 1 ). Aici se

intreprind spturi sistematice ncepnd din anul 1990, in
2005 desfurndu-se cea de a XVI-a campanie.
Cercetrile de pn acum au trebuit s fie limitate la
anumile sectoare, din cauza construciilor care acoper o
parte din teren, a regimului diferi! al proprietii, precum i
datorit reslriciilor de ordin financiar. In total, a fost
cercetat, prin spturi sistematice. o suprafa de peste
2000 m' (pl. 2)'.
in zonele cercetata, stratul cultural (gros, in
medie, de circa 80 cm) prezint vestigii numai din faza a III
a a culturii Precucuteni (aproximativ 3900-370013600 b.c.
necalibrat sau 4600-4600/4500 CAL B.C.). Din punct de
vedere strabgrafic. au fost delimitate lrei niveluri (1-111),
fiecare cu cte dou orizonluri (A-8), marcate prin structuri
proprii de locuire (pl. 3-6).
Au fost identificate 14 locuine, dintre care una
adncit (nr. 7). Din cele 1 3 1ocuine de suprafa, opt erau
amenajata direct pe sol, iar cinci aveau podele de lut ars
(nr. a, 9, 1 1 . 13, 14), pe o slructur de lemn. Deasemenea.
au fost sesizate 55 de gropi, precum i spai rezervate unor
activiti economice.
In acesle slructuri de locuire i in afara lor (in strat)
a fost gsit un bogat material osteologie, analizat, in mare
msur, de o echip coordonata de prof. Sergiu
Haimovici'. In cadrul acestui material sa remarc i cei 95
de canini de mislrel. care alctuiesc una din cele mai mari
------ J\cta mosei 'tutO'IIensis
colecii din siturlle neolilice de pe teritoriul Romniei.

Considerm c numrul mare al acestor piese ne permite
s ajungem i la unele concluzii staUsUce obiective. cu o
marj de eroare Tn parametri acceptabili.
Marele numr al col\ilor de mistre din aceast
aezare nu trebuie s surprind, avand in vedere c
mistreul, in cadrul animalelorvanate, ocup locul al doilea
(ca numr de indivizi). dup cervidee'.
B.
Particulariti anatomice
ala canlnllor de
mistre
Caninii de mistre, numi i colii, sunt cte o
pereche pe fiecare falc, deci doi canini superiori i doi
inferiori. La temele sunt scurji i cu rdcina nchis la
maturitate, iar la masculi sunt mult mai lungi (limita dintre
coroan i rdcin este tears), cu radcina larg
deschis bazal. datorit creterii continue a dintelui
[cunoscut sub numele de defens)".
Caninii superiori la mascul. groi i curba. sunt
ma1 scufii dect cei inferiori, fiind improprii prelucrrii.
Detensele pot atinge, in forma natural, 20-25 cm
lungime. fiind adnc implantate in osul mandibular. Partea
libera a defensei se uzeaz. pe msur ce crete i apas
pe caninul superior corespunztor. Caninll definitiv! cresc
accentuat dupa vrsta de un an, iar tocirea lor incepe la
vrsta de 16-18 luni; la 2,5 ani tocirea este clar vizibil". Pe
msur ce animalul nainteaz in vrst, creterea
caninilor ncetinete, procesul devenind extrem de lent de
pela apte ani".
Defensa are forma u n ei lungi piramida
tnunghiulare, recurbal, la nivelul creia se pot distinge (pl.
7)
- trei fe!e: mediat (uniform convex), lateral

(uor ondulat in sens longitudinal) si posterioar
(concav);
trei muchii/ creste: anterioar (convex), lateral
o posterioar (concave );
- dou extremit\i: apical i bazal (prin
nrelucrare, dup ce defensa devine artefact, partea bazal
poate fi nu mil proximal, iar cea apical - distala).
Peretele dentar. a crui grosime scade progresiv
dinspre extremitatea apical spre cea bazat (cavitatea
dentar modificndu-se corespunztor), are in structura
oa, la maturitate, dentin. acoperit la exterior de smal.
Smalul, materie animal de maxim duritate, acoper
vArful dentar, cobornd apoi spre baz, pe cele trei fee. La
noiiBiul feei mediate i a muchiei anterioare, smalul are
yrosimea cea mai mare i acoper intreaga lor suprafa.
Dimpotriva, la nivelul feei posterioara, smaul acoper
doar extremitatea apical, disprnd pe msura eroziunii
dentare naturale, care cuprinde aceast suprafa.
Anatomia defenselor este similar pentru cele
doua forme de suine: mistreul si porcul domestic".
Diferena const in mrimea dinilor (dimensiunile pentru
mistrel intrec cu mull pe cele corespunztoare porcului
domestic) implicit in grosimea peretelui dentar i, prin
urmare, a rezistenei lui, ceea ce face ce defensa
mostreului s fie mai favorabil prelucrrii unor artefacte.
C. Prelucrarea
Comport cteva operaiuni succesive.
1.
Obinerea materiei prime
Eantionul de nasturi dentare de mistre", luat in

studiu. cuprinde 95 piese", dintre care cele cu urme de
intervenVe antropic, in numr de 90, sunt, in exclusivitate,
canini inferiori de masculi. Cele cinci piese neprelucrate
reprezint trei canini superiori de mascul (nr. 5, 40, 65) i
doi canini inferiori de femel (nr. 72. 82).
2. Debila)
2.a. Desprinderea d inte lu i. Observaliile privind
debitajul primar (desprinderea dintelui) le-am putut face
doar pe piesele care pstrau partea proximal.
Numeroase urme de spargeri (probabil cu
percutoana de diferite dimensiuni), incizri i decupare (cu
varfurl dure - burine sau margini ascuite de lama), precum
i de flexiune, vizibile pe artefactele care au pstrat partea
proximal, indic, prin poziia lor, operaii de extragere, din
caninul inferior, a prii superioare. cana urma sa fie
prelucrat. Cel puin 60 de piese poart astfel de semne
(pl. 8/1 ). Se pot deosebi trei modaliti de fracturana:
fransversaM (fig. 8/4) - circa 40%; oblicl (fig. 8/3) - circa
20 %; /regulat (fig. 8/2) - circa 40%. Deosebirile dintre
aceste trei procedee nu sunt intotdeauna foarte clar
observabile.
Fracturarea este urmat de desprinderea plcilor,
uneori nemaifcndu-se lefuirea prii proximale; aceasta
este intotdeauna situaia la fracturarea iregular. Doar in
cazul aplicelor nu se poate preciza modul primar de debitaj
(fracturarea canlnului), inlruct acestea au fost lefuite la
ambele capete.
2.b. Despicarea longitudinal. A doua etapA a
debitajului cuprinde dou momente: pregatirea suprafeei
de lovire i despicarea propriu-zis.
Obtinerea supra(etej olane de lovire pe creasta
anterioar a dintelui se face prin aplicarea unor lovuri i,
mai ales, prin leluire. Aceast aplatizare (asemntoare
cu pregtirea suprafeei de lovire la nucleul de silex) a fost
necesara pentru aplicarea loviturii de despicare
longitudinal a celor doua plci. mediata i latero
posterioar.
Pentru a uura despicarea, la unele piese se
observ realizare!' unei nulri pe faa posterioar a
dintelui (pl. 9/1c: nr. 76), ceea ce reduce rezistena la
despicare i marete gradul de precizie a loviturii de
desprindere a plcuelor.
Desoicarea prooriu-zis se realizeaz de o parte
i de alta a axului sagital, cu relaUva uurin, in
conformitate cu structura lamelar a denUnei, care permite
o desprindere mai uoar a celor dou plAci, pe grosimea
maxim a dintelui, intre creasta anterioara i faa
posterioar (pl. 912).
Prin aceast tehnic de debitaj a fost obinut
majoritatea covritoare a pieselor (85). Exist, lns, i
cteva excepii. Astfel, trei piese sunt obnute prin
spargere longitudinal-frontaiA (pl. 10/1 ). Piesele astfel
obinute au seciune triunghiular, pAstrnd creasta
anterioar intacta; la baza triunghiului este vizibil canalul
dentar (pl. 1 0/2). Alte dou piese (nr. 54, 64) prezint
aceeai seciune triunghiular, dar, de aceasta datA,
pstreaz creasta posterioar (pl. 10/3), ele fiind obinute
prin despicare lateralA. Aceste dou procedee de
despicare (indeosebi primul) sunt mai dificile din punct de
vedere tehnologic, dar dau posibilitatea obinerii unor piese
65
cu un aspect deosebit fa de prima tehnica. prin care
mari dimensiuni, curbate. fie pe plcute decupate, de
rezulta doar plci.
form dreapt sau aproape dreapt.
obnerea unor piese de dimensiuni mai mici, di n plAcile
ase plAci, dintre care trei perforate (nr. 22. 24, 75). cu rol
2.c. Dacu parea. In unele cazuri, cand se urmrea
mari se decupau anumite suprafee, care, ulterior, erau

fasonate (pl. 11 11). Cele mai frecvente par sa
fl
fost
plcuele extrase din lata mediat a dintelui (pl. 1 112: nr.

20), acest proces fiind favorizat de structura peretelui in
aceasta zon. Plcuele extrase din faa lateral a dintelui
apar mai rar (pl. 1113: nr. 58).
3.
Fasonare a.
Fasonarea
impl icA totalitatea
operaunilor prin care eboa este transformat intr-o pies

finit (podoab, unealt sau arm). In principal. !asanarea
imphca lelulre i, doar in unele cazuri, ascuire i/sau
perforare.
a.
l efu irea. Se realiza in principal
necesi1a leluire doar in cazul plAcutelor extrase din faa

longitudinal (pl . 1 211 b, 2a).
de pandantiv (pl. t412-4), iar alte trei (nr. 7, 70, 41 ) . fiind cu

baza rupt (pl. 15/1-2). nu tim dac au fost sau nu
perforate. Surprinde faptul ca. dei exist cteva defense
intregi, nedespicate (nr. 3, 4 .a . ) . nici una nu a fost

transformat in pandantiv. prin perforare (pl. 1 513-4), aa
cum s-a constatat in mai multe culturi neolitice i eneolitice.
ca de exemplu in cultura Hamangia". Tot din plci s-au
ob nut dou spatule (nr. 20, 32). prin lefuirea i rotunjirea

pri proximale (pl. 1 1 12. 4), iar intr-un caz
(nr. 1 1 ) - un
rcitor. prin lefuirea prii distale (pl. 14/3).

Dintre piesele realizate pe plcute decupate,
prin lefuirea
suprafeei interne i a marginilor. Suprafaa extern

lateral a dintelui . care
In prima cateoorie se ncadreaz . in primul rnd,
este uor canelat in sens
in
afar de pandantivul (nr. 88) i aplica (nr. 21 ) la care ne-am

referit deja (pl. 1 4/1 , 6), menonm un vrf cu dou muchii
tioase (nr. 26). pe care se observ urme de uzur (pl.
1 31 1 ) i trei rzuitoare (nr. 27, 66. 78). obnute pnn
ascu\irea laturii anterioare, spre partea distal (pl. 1 312-3).
lefuirea se realizeaz, in general. prin frecare
O menune aparte merit o piesa perfect lefuit
longrtudlnal. Gradul de lefuire difer de la o pies la alta,
pe toate prtile (nr. 19) i parial zim\al pe o latur (pl. 1 6 ) .
atenuarea
denivelri lor
uneori
A fost descoperit i n nivelul al ti i-lea, deasupra locuin1ei nr.
ajungndu-se pn la aplatizarea total a suprafeelor. dar
2. Este un fragment al feei interne a unui canin in ferior
urmrindu-se
dintelui,
sunt i cazuri cnd rmn denivelrile (mai accentuate sau

mai slabe) din structura dintelui. La piesele bine lefuite se
acord atene tuturor marginilor. Astfel. laturile lungi sunt
rotunjite sau chiar ascuite, iar caplului proxima! i se
corecteaz marginea neregulat,
rezultat In
dreapta. cu baza tiat transversal. marg1nile leluite (cea

posterioar rotunjit, iar cea opus ascut) i captul
distal (apical) rotunjit pnn lefuire. Fasonarea a fost fcut

prin frecare longitudinal. Pe margnea ascut au fost
urma
realizati 12 zimi superficiali. crestai spre marginea distal.
fracturril caninului. In dou cazuri (nr. 20, 32), prin
Piese similare, descoperite la Trpeti - jud. Neamt".
lefuirea marginii proximale, s-au ob1nul spatule, la care

partea distaiA a fost mult subiat, devenind, probabil. un
mner (pl. 1 112. 4 ).
b.
Asculrea. Se realizeazA de obicei spre partea
proximal a dintelui (pl. 1 212). unde peretele este mai

subire, dar, uneori, era ascuit i partea dinspre var!. Prin
ascuire se obineau tiuri sau rzuitoare, dintre care
unele prezinta clare urme de ntrebuinare (pl . 1 3 : nr. 26. 27,
68. 69).
c. Perforarea. A fost constatat la ase piese (pl.
14), dintre care cinci (cu un singur orificiu) au indeplinit rol
de pandantiv. O singur pies (nr. 21 ) prezint dou orificii
(pl. 14/6), fiind vorba probabil de o aplic. Din cele apte
perforaii, trei s-au rupt n dreptul orificiului (pl. 14/2, 3, 6).
iar patru s-au pstrat intregi (pl. 14/1, 4-6). Orificiile au fost
!Acute dup lefuirea plcii, indeosebi la partea proximal,
mai subire. In cinci cazuri s-a practicat perforarea
circular, unidirecional, dinspre Interior spre exterior,
rezultnd un orificiu cu form tronconic, iar intr-un caz (pl.
1 4/3) perfora rea a fost realizat bidireonat, astfel c
orificiul se prezint sub forma a dou trunchiuri de con,
dispuse cap la cap. Orificiile au diametre maxime intre 4 i
6 mm. Grosimea peretelui in dreptul perforaiei oscileaz
intre 2 i 5 mm.
D. Artefacte (tipologie i
funcionalitate).
Din totalul de 90 de piese la care s-au constatat
urme de intervenie antropic, considerm ca circa 113 a
ajuns in stadiul de produs finit. Dintre acestea, jumtate

erau
in stare atat de fragmentar, Tnct nu s-a putut
determina funca pe care au indeplinit-o. In 17 cazuri erau

piese intregi sau fragmentare, dar determinabile din punct
Pulineti 1 - jud. Soroca" i l a Luka Vrublevetskaja, pe

stnga Nistrului", au fost interpretate
ca i nstrumen te
pentru decorarea ceramicii cu iruri de puncte - decor
despre care se credea anterior c ar fi fost realizat cu

pieptenele sau cu o "roti' dinat"'.
Intr-o categorie aparte se ncadreaz piesa cu

seciune triunghiular (nr. 8), obinut prin lracturare
frontal, care prezint o lefuire perfect pe latura de baz .
foind vorba, probabil, de un leluitor pentru ceramic (pl.

10/2). Aceast presupunere este intrit i de modul de
prelucrare al captului piesei, care pare s fi servit drept

rcitor.
CAutarea de care se bucurau caninii de mistre
pentru prepararea unor artefacte explicA de ce, extrem de
rar, probabil in lipsa materiei prime adecvate, s-a apelat la
inlocuitori, precum caninii de porc domestic - acetia
neavnd, ins, calitile originalului. In lotul de materiale de
care dispunem avem trei piese de acest fel (nr. 9, 1 0 , 8 1 ),
dintre care primele dou cu urme probabile de intervene
antropic - amndou fiind descoperite in acelai conlext
arheologic (locuinta nr. 12 di n nivelul al ti-lea). La ambele,
debitajul primar a fost de tip oblic (pl. 1 515, 6). Una dintre
piese a fost spart longitudinal, obnndu-se o plcu,

care nu a fost ins fasonat pe partea interioar (pl. 1 5/6).
Cealalt a fost spart longitudinal medio-posterior (pl.
1 515), probabil pentru extragerea unei mici plcute; ceea
ce a rmas putea s fie prelucrat in continuare. De
remarcat c ambele piese au lungimi destul de mari (59 i
72 mm), ceea ce le face comparabile, ca dimensiuni, cu
unele artefacte de mistre.
de vedere funcional. Piesele au fost lucrate fie pe plci de

66
------- .l'.cta :m-osri 'tuto'Oensis
de la cu/ture Precucutani a la lumiere des recherches

de Ttlrgu Frumos (dep. de lai), in: Scripta
praehistorica. Miscel/anaa in honorem nonaganarii
magistri Mircea Pelrescu-Dimbovi(a oblata (eds. V.
Spinei , C.-M. Lazarovici, D. Monah), Editura Trinas,
lai, 2005. p. 21 7-260.
E. Concluzii
Cele 98 de p ies e repertoriate (95 coli de mistre si
d"' de porc domeslic) au fost descoperite in contexte
arheologice di lerite: 25 proveneau din locuine, 16 din
gropi, 52 d1n strat, iar cinci sunt passim.
Este interesant faptul cA toate cele cinci piese fr

urm e de 1nterven1ie a ntropicA au fost gsite in primul nivel
<le locui re, ceea ce ar putea sA indice faptu l c, ini \ia l, s-a
incercat s se foloseasc i ali dinli ai porcului mistre

docl cani nii inferiori de mascul (trei piese proveneau de la
canonii superiori iar una de la un canin inferior de femel),
dar. ul teri or, s-a renuntat la asemenea experimente,
ptt>lucrnle l im11ndu-se n umai la canini inferiori de
masculi.
Rspndirea pieselor in toate nivelurile i in

co ntexte de descoperiri ne sugereaz c nu a
un ate lier anume pentru prelucrarea acestui lip de
m ole rie prim i c producerea pieselor fini te se putea face
In once locuin. Bineineles, nu excludem posibilitatea ca
In cercetArile vi oare sa apar i un atelier specializat ,
dooarece, prin compararea un or piese. se observ
ropetabllitalea un or procedee de prelucrare. Remarcm,
totodat numrul destul de mare al ti puri lor de obiecte
obmute din prel uc rare a defenselor: plci neperfo rate ,
plAci-pandantiv, p lc uepandantiv, p l cute- apl ic A, unelte
pentru pre l ucrare a i decorarea ceramicii (spatule,
rftzuitoare, rcitor-lefuilor. instrument zimat),
rAzultoare . vrfuri (d e sgeat ?). Se pare c, in afar de
8.
9.
diferite
olstat
ocopul principal - obnerea de podoabe, defensele erau

uneori int rebuin tata i pentru rea lizarea unor unelete,
probabil mai ales pentru modelarea i decorarea ceramicii.
In acest fel , detensele completau repe rtori ul artefactelorde
Oile. os. corn. aram, ceramic i, desigur, lemn. produse
do com un11ile culturi i Precucuteni.

Note:
Tac1tus, Germania, XLV; J. Chevalier, A. Gheerbranl,

Dicionar de simboluri, voi. 2, Editura Artemis,
Bucureti, 1995. p. 306-307; V. Kernbach, Dicionar de
mitologie general. Editura tiin\ific i E nciclopedic,
Bucureti . 1 989, p. 44, 360.
1. Evseev. Dicionar de simboluri i arhelipuri culturale,
Editura Amarcord, 'Timioara, 1994, p. 107; J.
Vertemont, Dicionar al mitologiilor indo-europene,
4.
7.
Editura Amarcond , 'Timioara. 2000, p. 223.

D. Berci u , S. Morinlz, Sapturile de la Cemavode,
Materia le. V, 1959, p . 1 03; E. Coma, Problema privind
practicarea vntltorii in cursul epocii neolitice pe
teritoriul Dobrogei, Ponlica. XIV, 198 1 , p. 10.
H. Camps-Fabrer (ed. ), Fichas typologiquas da
l'industrie ossause prehistorique, Cahier IV,
Publications de I'Universite de Provenea, 1 99 1 .
S . Marinescu-BTicu, C. Beldiman, Industria materiilor
dure animale in cadrul culturii Slartevo-Cri pe
teritoriul Romlniei: aezarea de la Grumzeti, jud.
Neam, M emAnt , XXI, 1997, p. 275.
N. Ursulescu, D. Boghian, Principalele rezultate ale
cercetrilor arheologice din aezarea precucutaniana
de la Trgu Frumos (jud. lai) - 1, Cod rul Cosminului,
S.N., 2 (12), 1996, p. 38.
Pentru stadiul actual al cercetrilorin aceast staiune,
vezi: N. Ursulescu, D. Boghian, V. Coli ug, Problemes
10.
11.
12.
S. Hai movici, L'etude du materiei arcMozoologique

provenu de la losse no. 25 de /'habitat
p r e c u c u t e n i e n n e de Trgu Fru m o s , i n :
Archaeozoology and Palaeozoology Summercoursas.
Socrates Intensive Programme, Academic Year 20002001 (ed. byl. Bejenaru), lai, 2002, p. 1 31 - 1 50.
N. Ursulescu, D. B oghian , S. Haimovici, V. Cotiug, A.
Coroliuc, Cercetari interdisciplinare in aezarea
precucuteniana da la Tdrgu Frumos (jud. lai). Aportul
arheozoologiei, Acta Terrae Septemcastrensis, 1,
2002, p. 40-4 1 ; S . Haimovici, A. Coroliuc, Tha Study of
the archaeozoological Material founded in the pit no.
26 of the Precucuteni III Setllement at Tllrgu Frumos
Baza Ptule, SAA. VII, 2000, p. 1 69-206; S. Haimovici,
op. cit., 2002, p. 1 3 1 -150.
1. Ion, C. Gache, C. Ion, N. Valenciuc, Zoologia
verlebratelor, Editura Universitii .Al. 1. C uza" lasi,
2003, p. 383.
V. Cotta, M. Bodea, Vinatul Romniei. Editura
Agrosilvic, Bucureti, 1 969, p. 1 78.
Ibidem.
13. E. Bourdelle, Anatomie regionale des animaux

domestiques. III (Porc), Librairie J.-B. Baill ire el fils,
Paris, 1920, p. 123-125.
14. Ca metod de lucru, am pomii de la alctuirea unei
baze de date, in care am consemnat toate informaiile
planimetrice. matrice i anatomice, referitoare la coli
de mistre descop eri i in aezarea precuculenian de
la Tg. Frumos. Numerele de ordine ale pieselor, pe
care le vom meniona in text, se refer la inserierea din
baza de date.
1 5 . In baza de date au fost cuprini i cei trei canini de porc
domestic (nr. 9, 10, 8 1 ), deoarece prezentau urme de
intervenie, astfel c numrul total al pieselor l uate In

eviden este de 98.
16. P. Haotti, Epoca neolitic in Dobrogea. Constan\3,
1997, fig. 5611 : Medgidia-Satu Nou.
1 7 . S. Marinescu-Bilcu, Cultura Precucuteni pe teritoriul
Romniei, Edura Academiei, Bucureti, 1974, p. 50,
fig. 2317=2511 ; ldem, nrpeti. From Prehislory to
History in Eastem Romania. BAR International Series
107, Oxford, 1 98 1 , p. 29, fig. 48142=52/28,
48/44=52125.
1 8 . S. Bodean, Aezrile culturii Precucuteni-Tripolie A din
Republica Moldova, Editura Pontos, Chiinu, 2001,
p. 84 i fig. 35/4.
1 9. S. N. B ibikov, Rannetripo/'skoe posalenia Luka
Vrublavetskaja na Dnestra, MIA38, 1 953, p. 26 - fig. 1 0
p . 3 1 8 - p l . 26j. Piese asemntoare continu s
apara i i n faza Trlpolie B 1 (V. Sorokin, Consideraii
raferitoara la aezrile fazei Cucuteni A-Tripolie B 1 din
Ucraina i republica Moldova, MemAnt, XXI, 1997, p.
62, fig. 36112-13: Saba li novka 1).
20. S. Mari nescu-BTicu , op.cil., 1974, p. 50; ldem, op.cil. ,
1 98 1 , p.29.
=
67
le travail des detenses de sa n gll er dans la cultura Precucuteni ll la l u miere des decouvertes de
Trgu Frumos (dep. de lai)

- Resume La premiere partie presante le !ieu que le sanglier et sa chasse occupaient dans la vie et les croyances
des anciennes communautes. L'article met en discussion les decouvertes de defenses de sanglier de l'hab1tal
eneo!lthlque ancien de Trgu Frumos, appartenant a la 111-Sme phase de la cultura Precucuteni. Dans les SIX
horizons d'habitation de l'agglomeration, datee approximativement 3900-3700/3600 b.c. (non-calibre) ou 4800-
460014500 CAL B.C., on a enregistre 95 defenses de sanglieret trois canines de porc domestique 11 s'ag 1t d'une
de plus grandes collections de pieces de ce type, ce qui permet une descnption plus detaillee de certe categorie
de pieces, ainsi que la presentation de quelques consideraliOns d'ordre plus general. On decrit les etapes de la
chaine des operations hces du travail des defenses de sangl1er (dbitage prima1re, fendage, decoupage,
faconnage: polissage, aiguisage, perforation) et on essaye d'etablir quelques roncUonnahtes de ces pieces:
plaques non-perfores, plaques-pendentif, plaques-appl iq ue, instruments pour le travail et la decoratlon de la
ceramique (spatules, racloirs, grattoir-polisseur, instrument dentele), pointes (de fleche ?). On arrive a la
conclusion conformement laquelle les pieces obtenues du travail des defenses de sangher ont servi surtout
comme des parures et pour le travail de la ceramique. Tenant compte de grand nombre des decouvertes el de la
repetition de quelques procedes technologiques, on avance l'hypothese de l'existence d'un atelier pourle travail
des defenses de sanglier - atelier encore non.<Jecouvert Uusqu' ce moment, on a louille une surface d'enwon.
2000 m' d'une agglomeration qul s'etend approximativement 1 O ha).
Pl.1
Ta19u Frumos. Le plan
de
!'habitat de Trgu Frumos

Pl.2
Trgu
Le
Frumos.
plan
general des roullles
Pl.3
T'Yu
Frumos.
Plana
du
secteurA, le 1-er n!veau

Pl.4
Trgu
Plane
Frumos.
du
secteurA, le 11-e niveau

P1.5
Trgu
Plane
du
Pl.6
secteur A, le Ili-e niveau

T!YU Fru mos. Le plan
Frumos
des
fouillesdu secteurD.
Pl. 7
Le sanglier: le crne et des

particulairites
anatomlques
des crnes.
PI.B
Le debitge: le detachement
du dent (1)
par la fractura
iregulaiere (2), obllgue (3) et

transversale (4)
Pl.9
D e b i t a j e : le f e n d a g e
longitud inal sagillal. 1 : la
preparaUon du fendage; 2: le
fendage proprement dil
P1.10
Le
fendage
frontal.
1:
longitudinal
preparalion; 2-3
pleces finis
Pl.t 1
Decoupage
et polissage de
petites plaques
Pl . 1 2
Faconnage par le pollssage
Pl.13
Piece aigues
Pl.14
Piece perforees oblenues de
(1 ) e l aiquisage (2)
defenses de sanglier
Pl.t 5
1-2 plaques non-perforees;

3-4:
delenses
conservees;
5-6:
enterment
canines de
porc domesUque
P l .t 6
Piece dentalee a un cOte
Pl. 1 . Planul aezrii de la Trgu Frumos.
68
Jlcta :nh15ei 'tutO'Oe11Si5
S1r. tefan cel Mare
aart
a
Casa
'1(
&ub1la
S\'11
Platform
\
'
r.
"
JI[11Uh.!lS:
Ptulul nr 2
Plalfonn5
X: - Stlp electric
o - Carcu s5pat
S c - an spat
- - ant de delimitare a aezrii
Pl.
,
1
[
1
1
1
Pi
\ lulul nr. J
)(
Cantar D
SECTOR B
1(
pthuly!nr 1
il5
llul
Sil c:r_ -:_:;
Beci
Ptulul ur 4
Ptulul nr. 5
:!:
1 r.
Platform
Patului nr. b
SECTOR C
,..,.,._
.___
__ -...bf,.;
.,
'::-t
,,
1
1
1
Ptulul nr. 7
. VI
11
Ptulul nr. 8
,,
1
'
Ptulul
\\
)(
Ptulul nr. 1 0
Iti
S XII
.' X
S ECTOR o!
,'\'III
nr.
--- -ii;:v
-.......
J
J
1
S IX
l SVJII
S IX
..
()
SO m
2. Trgu Frumos. Planul general al spturilor.
69
)lcta ei l:uto\?en.sis
r--+4-t--t-i
Pl. 3. Targu Frumos. Planul

sectorului A. nivelul !.
L....s. "
L....
Pl. 4. Trgu Frumos. Planul sectorului

A, nivelul l i .
P l . 5 . Trgu Frumos. Planul

sectorului A, nivelul III.
70
:1\cta IDosei "tuto-oensis
1-1----.,:f-.""h:--t---e-+--..;r-
t--+-----!-.=----H--'
r---+-
- - -1 -
1-----1--+---,...,..+---+-----'<--t- -
- _j -
- -
- -l 1
_1 1
...
_.a;
f==
4 ...;o,
?=di
m
<..
.l
O Suprafele spate
Carouri nespate
Groap
an de delimitare din prima etap de locuire

Limitele probabile ale locuintelor
Vatr
- Directia amprentelor bmelor din podea
Pl.
6. Trgu Frumos. Planul spturilor din sectorul D.
71
S u p rafee de erodare de ntar
Canin superior,
dreapta
Muchia
a nterioar
Extremitatea
bazal
_...,..
(prox i mal)
...41111111'--- Muchia lateral
j[[Z'iP
Can i n inferior, dreapta

Pl. 7. Mi streul: craniul i particulariti anatomice ale caninilor.
72
------ }li:ta ln"osei "CutO'Oensis
1'1. 8. Debitaj: desprinderea dintelui ( 1 ) prin fractuarc ircgular (2), oblic (3) i transversal (4) .
73
.l\cta :nh>sei 1:uto\>ell5is
2
Pl. 9. Debitaj : despicarea longitudinal sagital. 1 : pregtirea despicrii; 2: despicarea propriu-zis.
74
------ Jkta Jn'osei "tuto-om.sis
Pl. 1 O. Despicarea longitudinal-frontal. 1 : pregtirea; 2-3: piese finite, cu vederea seciunii

triunghiulare i a canalului medular.
"'ta :m-osei 't:utownsis
75
4
Pl. i l . Dccuparea i lefuirea plcu!elor.
76
------- Jkta 1lh>sei l:utO"Oensis
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1
1
1
1
'
....
2
P l . 1 2. Fasonarea prin lefuire ( l ) i ascuire (2).
------ 77
3
Pl. 1 3 . Piese
78
ascuite.
------- }lcta nrosei "t"uto-oensis
Pl. 1 4. Piese perforate obinute din coli de mistre.

. 1 :m"sei \:: utownsi.s
79
Pl. 1 5 . 1 -2 : plci ncpcrforatc; 3 -4: dcfcnse intregi; 5-6: caniniinferiori de porc domestic.
80
------ cta unsu
2
Pl. 1 6. Pies parial zimat pe
latur.
81
I nd u stria corn u l u i in aezarea c u cu te n i a n d e l a

D r g u e n i -Os trov
Alexandra Bolomey,
Silvia Marinescu Bilcu
Precizam i cu un alt prilej cum preistoricienii din

lumea ntreag recunosc in prelucrarea osului i a cornului
crearea unor ade"rale .i ndustrii" similare celor ale pietrei,
ceramicii, melaleloretc.
Totodal reamintind c .industria' osului de la
Drgueti a vzut lumina tiparului in limba romn
(SC IVA, 1988. 4 . p.331-353) vom prezenta aici doar
problemele legate de prelucrarea cornului intrucl ea a
constituit doar un sub capitol al volumului Drgueni (2000,
p. 779) publicat in limba englez i difuzat cu precdere
de Wasmunlh Verlag in slrintate, motiv pentru care
credem a nu fi mutil i publicarea unei "ariante romneti.
Cte"a precizri i nouni biologice cu aplicai in
arheologie sunt necesare.
Se cere insistat asupra faptului c in limba romn
uzual cuvntul cam se folosete fr discriminare
pentru trei forrnauni deosebite, in timp ce in multe alte
limbi eJ<ist tenmeni distinc. Cele 3 noiuni menionate
sunt: 1 . in"eliul sau teaca cornoas de la coarnele
bovinelor, ovinelor. caprinelor etc. Acesta este, ca i axul
penelor de psri, unghiile, nveliul copitelor etc., un
deri"at mineralizat al straturilor profunde ale pielii. Datorit
structurii sale se dezintegreaza foarte repede post
mortem. aa nc\ nu se gsete niciodat in aglomerrile
arheologice; detaate in mod deliberat curnd dup
moartea animalului, tecile comoase au fost folosite ca
recipiente de but sau ca ornamente ale coifurilor cu
siguran cu cel pun 1000 ani i.d.Ch. dar posibil i mult
inainte. 2. Procesele cornulare sau axele osoase ale
bovinelor, ovinelor, caprinelor. Acestea sunt apendice
frontale pennanente prezente la ambele sexe ale specii lor
respective. Ele apar la o vrsta lnar i cresc in
continuare in lungime i in diametre pn la maturitatea
animalului, dup care urmeaz numai o ngroare a
pereiar. Ele sunt formale din esut osos modificat, puternic
vacuoliza Iar la Interiorul lor ptrund, pe distane mai mari
sau mai mici in funcie de specie, caville sinusurilor
frontale. Procesele comutare sunt de regul sensibil mai
scurte dect tecile cornoase care le acoper; in timpul viei
animalelor cele dou formauni sunt legate intre ele prin
structuri fibroase i elasUce: prin dezintegrarea acestora
dup moarte. teaca devine independent faa de ax. 3.
Coarnele cervidelor (cerb rou, cprior, cerb loptar, ren,
etc.) sunt apendice frontale ciclic caduce, care se dezvolt
pe dou excrescene denumite pivoi sau pe pediculi. Cu
excepia renului, la care ambele sexe au coarne, la
celelalte cervide se gsesc numai la masculi, ca un
caracter sexual secundar, a crui aparie i dezvoltare
este sub controlul hormonilor proprii sexului.
Deoarece coarnele cervidelor au fost mult folosite din
preistorie i pn in evul mediu, (iar la Drgueni ele sunl
destul de numeroase) vom insista puin asupra unora din
caracteristicile lor.
82
Baza cornului, imediat deasupra pivotului, este

nconjurat de un inel de excrescene, denumite perle,
care formeaz rozeta. Cornul are un ax principal sau
prjin. de pe care se desprind, in funcie de specie i de
vrsta animalului, un numr "ari abil de raze secundare. B
se termin prin cupulil sau coroan.
La cerbul rou (sau carpabn) razele secundare sunt
(de jos in sus): raza ochiului, raza de ghea. raza mijlocie
i coroana. Coroana poate fi in form de furc , palm.
lopat i dubl.
Creterea coarnelor incepe la 8-10 luni la cerb i la
cprior.
La cerbul adult. ctre sfritul lunii februarie, coarnele
se desprind i cad. Curnd dup aceea (in martie-aprilie),
pe seama pivotului incepe sa creasc un nou rnd de
coarne. care ajunge la dezvoltarea maxim in luna iulie. ln
toat aceast perioada coamele sunt moi, slab
mineralizale, cu suprafaa aproape neted i sunt
acoperite cu o pieli! cu rol protector i trafic, denumit
catifea. Aadar, coarnele cerbilor omora din primvar
pn in iulie nu se preteaz la prelucrare sau foloSire, fi1nd
nerezistente. Ele se recunosc lesne dup aspectul neted i
greutatea redus.
O seciune transversal printr-un corn pune in
eviden\ dou zone distincte: o zon central, cu esut
spongios, i un inel exterior de esut compact, similar celui
din diafiZl! oaselor lungi ale corpului. lnoepnd din luna
iulie, esutul compact ocup intre o treime i o jumtate din
diametru! cornului, conferindu-i o duritate deosebit de
mare.
Cnd minelralizarea este complet, caUfeaua i-a
incheiat rolul, ea se desprinde de pe pielea capului i,
nemaifiind hrnit, se usuc treptat, se scurteaz i
rmne atarnata de ramificaiile coamelor. Pentru a scpa
de aceste "zdrene, animalul ii freac coarnele de
trunchiul arborilor. Aceasta frecare provoaclj o /ustruire a
vllrfurilor ramurilor, deseori confundati! cu lefuirea In
urma folosirii in activiUJi umane. Mai cu seam la cprior,
ale crui coarne sunt mai scurta i mai puin ramifreate,
acest lustru natural poate fi foarte intens i nsoit de
zgrieturi imprimate de scoara copacilor.
Dup perioada rutului (octombrie-noiembrie) apar
semnele premergatoare cderii coamelor. o dung
discret iniial, devenind treptat tot mal vizibila datorit
fenomenului distructiv din esutul osos care intervine la
limita dintre peduncul i rozet. Cu fiecare desprindere de
coarne pivoii pierd cea 2 mm din inljimea lor, aslfel incat
vrsta animalelor se poate aprecia dup acest criteriu.
Suprafaa de desprindere a cornului (=medalion) este plat
sau convex.
Vrsta optim a cerbilor roii este intre 3 i 15 ani,
cnd au o perlatur bogat a rozetei i a intregului cam.
Aceasta depinde insa de starea de sntate a animalului,
------ i u
abundena
hranei,
natura solului,
etc.
varstnice (peste 15 ani) coarnele incep s
La
animalele
se simplifice, s
nu exist pn in prezent lucrri de evaluare exhaustiviJ a
industriei cornului de cervide, dei lucrri destinate unor
se subeze , putnd ajunge ta forme de-a dreptul bizare
anume piese nu lipsesc, dup cum in toale lucrrile
(=monstruozitll(l).
referitoare la o aezare sau cultur sunt menionate i
La
cprior.
cidul este similar: coarnele cad n
octombrie; noul rnd i lncepe creterea prin noiembrie,
ilustrate uneltele cele mai spectaculoase. Numai din

motivele expuse ne vedem conslrni de a lua drept model
dar coarnele raman moi pn in martie; de prin luna mai
lucrrile de sintez privind industria cornului in neoliticul
sunt complet compactizate. Avnd o durat medie de via
din vestul Europei. (A.Billamboz,
mai scurt ( 1 2 ani), vrsta optim a cpriorului este intre 3

1 6 ani.
evaluare cantttativ i tipo-luncional ci mai complet a

celei
de
la
Drgueni-Ostrov.
1977) ncercnd o
Considerm
cA,
Reconstituirea folosirii de ctre oamenii vremurilor
deocamdat, nu este cazul s menionm asemnri sau
preistorice i nu numai, a cornului de cervide, pretutindeni
diferene fie in aria Precucuteni-Cucuteni-Tripolie, fie in
unde conditiile de med 1u au permis vieuirea acestor

animale se conlund aproape cu inceputurile cercetrilor
arheologice. Aceasta pentnu ca de pild, harpunele .baton
de commandement" etc. din com de ren pentru paleoliticul
superior
mezoliticul
(nord
european).
harpunele,
spligile perforate . etc. pentru epipaleoliUc/mezotitic i

neolitic nu puteau trece neobservate. Dar lnumuse! ea
unora
dintre
obtecte.
ingeniozitatea
realizrii
lor au
alte arii culturale apropiate geografic, pentru simplul motiv,

deja subliniat, c nu am putea s ne referim dect la
obiecte finite i nici acelea toate anterior recunoscute, ca
s nu mai vorbim de absen!a oricror referiri la tehnicile de
prelucrare.
Debitarea coarne/ar. Din totalul exemplarelor

coninnd regiunea bazei cea. 80% reprezint coame
czute. Artam la inceputul acestui capitol c procesele
impresionat atat de mult nct au concentrat atenia
honnonale din
descoperitoritor in defavoarea unei serii intregi mai puin
provoac o desicare a esuturilor din coarne. aa inct ln
au trecut neo bservate, cu toate c utilitatea lor in viaa de zi
momentul cderii lor (ianuarie-februarie) sunt uscate i

grele, motiv pentru care s-ar putea s fi fost preferate ca
materie prim.
spectaculoase ca fonn . Din acest motiv mue dintre ele
cu z,
a populaiilor preistorice era
mai
mare, dei
perioada
nulului
(octombrie-noiembrie)
modificrile lor evolutive pot renecta mai bine solile
Majoritatea regiunilor bazate au proporii modeste
creatoare cutate i gsite, in slarit, dei frecvena lorinlr
(diam. rozetei =6-7 cm: a razei =3,5-4cm), dovedind vrsta
o aezare cercetat poate da indicii de caracterizare
tnr a animalelor de la care provin. Exist ns i cteva
economic (i social) a locuitorilor ei. Exemple simple
exemplare "capitale", indicnd vrsta optim de dezvoltare
sunt revelatoare: intr-o aezare temporar se vor gsi
a coamelor (6-10 ani) - diam. rozetei =7-9; 8-9,5 cm (fig.
obiecte finite (pu!ine) pierdute sau/i abandonate, nu i
4/6; 6/3; 9/3, 8).
deeuri de prelucrare; intr-o aezare stabil de lung

durat, deeurile de prelucrare. pstrate ca materie prim
Cele mai intregi exemplare pstreaz regiunea

bazat i axul spart distal fa de raza a treia i inaintea
vor intrece numrul pieselor intregi, inc utilizabile, luate
cupulei tenninale. Dar i asemenea piese, ca i aproape
de locuitori in momentul prsirii aezrii. Intr-o asemenea
toate segmentele, fie ele proximale, mediane sau distale,
aezare o cldire in care numnui de rezerve, deeuri I
au razele secundare ndeprtate chiar de la baz, sau la
piese in curs de prelucrare este deosebit de mare relev o

locuin\-alelier. deci un locuttor a crui indemnare il
desemna ca un meteugar n prelucrarea cornului.
Referindu-ne aici i acum exclusiv la neo-eneolitic
vom sublinia c fenomenul de neglija re a exemplare!ar de
mic distan de ea. Aa se explic de ce peste 40% din
eantion n constituie razele secundare. segmentele i
varturile
de
raz.
Cifrele
din
tabelul nr.
trebuie
considerate orientative i nu luate in sens foarte strict, ele

avnd doar menirea de a reflecta reprezentarea diferitelor
corn ,oarecari" a fost general. Dar in lrile stabile socio
pri ale cornului in unna debitrii lui. Aa de pild razele
economic
descoperirile
tenninale, chiar izolate sau sub fonn de vrfuri se
arheologice, asemenea piese au fost contiincios pstrate
recunosc uor prin aplatizare i textur; in consecin ele
pu\in de trei decenii i interpretat in lumina cunotinelor
bine numnui destul de mare de perei, chiar i civa pere
acumulate crora li s-au adugat descoperirile din noile
de ax din regiunea median au fost socotii separat.
i/sau
cu
respect fa
de
In coleclii. Astfel, studierea tor a putut fi reluat acum mai
spturi executate cu metode mai precise, un mai bun

echipament
optic
de
investigare,
folosirea
replicilor
experimentale, etc. Aa s-a recunoscut existenl3 unei
au fost numrate ca atare. In schimb pentru a marca mai
Principala/a tehnici de prelucrare. O bun parte din

tehnicile descrise de A.Billamboz (1977, p. 100-104) se
recunosc i pe eanlionul de la Drgueni.
adevrate .industrii" a cornului i au putut fi reconstituite
1. Secionarea in sensul aunii perpendiculare sau
tehnologia folosit. stadiile intermediare de prelucrare,
oblice pe fibrele cornului a fost practicat in primul rnd
chiar identificarea unor obiecte utile trecute pn recent cu

vederea (A.Billamboz. 1977).
Faptul c in sud-estul Franei, o bun parte din
Elveia i in sud-vestul Germaniei condiile de ngropare a
pentru dabitarea cornului in segmente,

a. Pencuia lansat, ca operaie rapid i puin precis
este recunoscut mai ales pe secionrile zig-zagate (fig.
3/4; 10/5: 1 219).
multor stauni neolilice au favorizat pstrarea cozilor de
b. Percuia aezat sau aezat cu percutor a fost
lemn care impreuna cu piesele de com i cele litice fonnau
destul de des folosit Tncepnd cu desprinderea cornului
adevrata unealt, a fost un mare avantaj in nelegerea
de pe !rontai (fig. 6/2 = 1214) pentru desprinderea razelor
funciei multor obiecte. Tol astfel s-au putut unnri evoluia
secundare (fig. 212 = 9/4), pentru secionarea loialA sau
diferitelor unelte, momentele apariiei unor fonne noi etc.

(A.Billamboz, 1 977).
parial a axului (fig. 4/1 = 11/1 ) sau pentru capetele
Pentnu neo-eneolilicul din estul i sud-estul Europei
c. ,Sciage au silex" se recunoate frecvent pe razele
ingriji te ale plachetelor (fig. 6/8 = 9/5; 7/17).
83
;ll cta :n>-ose "t:utovell5is
seo.mdare (fig. 1 5119: 1 615).

d. Secionarea cu sfoar ud i nisip. Unele seciuni.
deosebit de nete, au putul fi parclicate astfel . dar fap1ul ca
sunt i lustruite poate estompa de fapt o tiere prin .sciage'
(fog. 5/4 = 12/3: 1 1 12).
e. ..Splint and groove technique", motenit din
paleolillc, este singura tehnic aplicat numai asupra
axului longitudinal, pentru prelevarea unei baghete. Dup
amenajarea a dou profunde nluiri practicate de-a
lungul fibrei, prin lovituri puternice se scoate partea
cort cal intermediar (lig. 318 = 13/6).
2. Decorticarea - operae de nlturare a stratului
cortcal rugos, executat prin percue aezat.
3. Evidarea - constnd in nlturarea spongioasei se
face cu ajutorul unei unelte de sileK printr-o micare de
rotae a minii.
4. Perforarea se opereaz de regul pe axul
transversal dup o prealabil decorticare, cel putin a zonei
ce urmeaz a fi gurit.
5. Lustruirea se aptic unui numr limitat de obiecte I
ea elimin completperlaa i rugozittile naturale.
Prescurtri R = raz: ED = extremitate distal: EP =
extremitatea proximal:
D = diametru! mare; d = diametru! mic
Analiza induSiriei cornului din statiune.
Ne vom opri numai asupra unor piese mai

semnificative.
O. Coama intregi. Aa cum artam mai sus termenul
desemneaz piese cuprinznd baza i axul pn dincolo
de R3. ln toate cazurile ins, chiar i pentru piesele tinute
pentru materie prim, toate razele secundare au fost
suprimate prin tiere transversal i percutie. Toate
ilustreaz faze succesive de prelucrare, urmrind probabil
acelai scop. Vom reveni insa asupra etapelor de
prelucrare i a finalizarii lor.
O. 1. Coarne intregi cu razele secundare suprimate.
Una dintre piese este un corn drept pe pedicul, provine de
la un mascul matur avnd o sutur front>oparielal
consolidat i pedicul scurt. Toate cele trei raze, ca i
bifurcatia terminat au fost suprima te prin tieturi - sprturi
neregulate. Alte amenajri nu s-au fcut. Circumferin
pedicul - 140 mm; circumferin rozet = 247 mm;D x d =
B5x73mm.
O altA pies este un corn stng czut. Raza ochiului
este forte aproape de rozet. Rozeta este foarte rugoas,
chiar eKuberant pe marginea median i nucal, in
schimb, inexistent lateral. Caracter individual? Cauze
biologice? Suprimat? Nu se observ nici un fel de incizii
sau percutii in zona respectiv, a crei margine este parial
neted, parial vertcal, parjial oblic. Din aceast cauz
baza cornului nu este circular sau subcircularll . ci ca i
cum i-ar lipsi un segment de cerc. Nici imaginea la
s\ereomicroscop nu lmurete mai bine cauza acestei
structuri ciudate. La nivelul bazei razei ochiului se gsesc
lovituri de "vrfiuire ca pentru ascurea unui creion. Raza
de ghea( comparativ foarte sub re) este frnt neregulat.
Le raza a treia s-a incerca\ o tiere transversal evidentiat
de o ntuire clar pe trei plrimi din circumferinta bazei,
dar ulterior raza a fost frnl neregulat prin forjare.
Asemenea i bifurcatia terminat. Circumferinta bazei
rozelei = 225mm; D x d baz = 78x6B mm(fig. 114 = 1011 ).
84
0.2. Corn intTTJg. c u incercare de desprindere

longitudinal, razele secundare suprimate. Spre deosebe
de toate celelalte piese pe care suprimarea coarne lor s-a
fcut prin forjare, pe aceasta suprimarea lor a fost foarte
ngrijit, urmele activil1ii de suprimare fiind evidente; la
raza ochiului operaia a fost fcut prin subtierea bazei (ca
pentru ascuirea unui creion); eliminarea urmtoarelor
dou raze s-a realizat pnn incizii transversale repetate sub
bifurcalia terminat, spargerea axului fcndu-se oarecum
oblic, interiorul lui golindu-se de tesut spongios, marginea
fetei celei mai avansate subindu-se sigur prin lovire, dar i
prin folosire (?). S-a realizat astfel o lingur-scaf. Pe faa
median in tot lungul axului i pn la vrful ciotului de raz
a ochiului s-a inceput tierea unui an1 adnc pe una din
nuirile naturale ale cornului. Intrebarea este dac piesa
a lasi folosit cu extremitatea distal (ED) sau nu. Urme
evidente de folosire (cu excepa vrfului) neexistand.
presupunem c piesa ar putea fi in curs de prelucrare. Pe
suprafata .nucal" a cornului se observ lovituri de tiere
care au contribuit la fracturarea axului. dar marginea
subtire realizat pare a fi efec t ul unei a uni dinspre canal
spre exterior, dei acestea nu se disting. De aceea este de
bnuit c la suberea marg1nii respective ar fi contribuit
lolosirea .vrfutui" piesei. O a doua intrebare este dac
anul .cioplit" urmrea despicarea longitudinal total a
cornului sau un simplu an1 de scurgere. Dar pentru ce?
Circumferin!a rozetei = 205 mm; D x d baz = 73,5K69 mm
(fig. 113 = 1012).
1.0. Fragmente de coarne din regiunea bazei.
1.1 . . . . . ... ... i raze secundare suprimate.
Corn drept czu t , raza ochiului suprimat pnn
subtierea bazei (ca la ascurea unui creion); raza de
ghea suprimat prin incizii transversale repetate. Axul
spart transversal imediat deasupra razei de gheat
(spargere veche?). Raza ochiului se desprinde chiar de la
nivelul rozetei, aa nct msurarea acesteia este
problematic. Pertele dezvoltate; conturul baze1 ovoidal.
O excrescen\ (ca o perl) chiar pe suprafa1a de
desprindere a cornului. Circumferinta baz = 200 mm; D x
d rozet = 69x59 mm (fig. 211 = 9/1 ).
Cam drept czut. Proporii mici. Perlele rozetei
nelormate sau desprinse post-mortem (?) anterior i
lateral. Raza ochiului lrnt prin forjare la o bun dislanl
de baz. Raza de ghea abia schitat. sub form de
ingroare. Deasupra ingrorii axul a fost tiat prin incizii
transversale repetate. Circumferinla bazei = 150 mm (cu
uoar spargere recent); D x d rozet = 50x(44-45) mm
(fig. 314 = 1 219).
Cam drept czut. Proporjii corespunztoare unui
adull Raza ochiului s-a pstrat pe o bun parte din
lungimea sa, iar spargerea este recent. Partea nucal a
bazei cornului i axul ndeprtate sigur, cel putin parjial, din
vechime, dar parc i adaosuri recente. Spongioasa e
vidat. Probabil pies intermediar. Nedimensionabil.
Exist i piese pe pedicul cu o porjiune proximal din
corn. una provenind de la un animal foarte tnr, are baza
razei mai ingrijit tiat prin lovituri succesive (fig. 1 1 18).
1. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . i incercare de perforare.
Corn stng czut - pies de proporjii relativ mici.
Raza ochiului tiat la o anumit distanl de baz - tierea
fcndu-se transversal prin incizii repetate. Raza de
ghea\ a fost tiat chiar de la baz prin incizii similare.
Axul frnt transversal la circa 60 mm de raza de ghea,
------ ctai u
prin sub\ierea baze1 (ca la ascuirea creionului). De

remarcat c61oale 16ieluri/e au losl. fi!lcule cu o mni!l foar1e
sigu. La baza cornului, deasupra rozetei, in dreptul razei
ochiului pe ambele fee, la ece/ei nivel se an zone de
rcire a compactei, ceea ce a dus la tergerea
rugoziltJori la o uoar depresionare a zonei respective.
Se urmrea numai aceast depresionare pentru o ligatur
mai stabil? Sau aceasta va fi fost (dupii cum presupunem)
inceputu 1 aciun ii de per1orare7 Piesa pare arsa la capetele
tiate ale axului i razei ochiulu1. Baza Circulara. perete
forte reliefat. Cincumfenn baz = 168 mm; D x d rozetll =
58x48 mm (fig. 3/6 = 1 212).
Un ali cam drept czut, raza och1ului i raza de
gheal tiate de la baz cu deosebit grij (inainte de R3),
de asemenea t1at pnn percue i fractura re. Sub rozet s
a inceput nlturarea rugozit!ilor (prin percui), piesa fiind
pregatit probabil pentru perforare. Splig sau aralru.
Circumfenna baz = 290 mm; D d rozet = 9b75 mm
(flg. 416 = 1 113).
1 . 3.
. . .1 perforate.
Cea mai semnificativ pies este un aralru dintr-o
baz de corn pe pedicut, partea activ de form conicii a
fost realizata pnn sub(ierea peciculului. Perloraia larg (3
cm diametru! interior), oblic transversala ampl st la
nivelul R1-R2. care au fost indepartata prin cioplire. Alcul,
pastrat pe o lungime de 20 cm., are ED spart neglijent.
(fig. 518 = 1418).
O a doua pies este o baz de corn czui. R1 a fost
ndeprtat prin tiere i percu(ie. Axul perforat
transversal. D1n nefericire piesa este fragmentar.
Supralaa de desprindere a cornului este parial lustruit
(fig 312 = 1 216 ) .
1 . 4. . . . . . . . . . . . . . .. 1 cu inceput d e tiere a axului.
Corn czut de la animal de talie foarte mare, R 1 i R2
ndeprtate de la baz prin tieturi transversale succesive
asoc1ate cu percutii. Portiunea de ax pstrat a fost diferit
lucrat pe cele dou fee; pe faa intern (median)
peretele a fost ndeprtat prin tieturi longitudinale; pentru
desprinderea plachetei dorite, la baza ei s-au aplicat
taieturi transversale i percuii. Pe faa externa (lateral)
prin ciopliri succesive practicate din direcii opuse,
perpendiculare pe lungimea axului s-a adncit compacta
cornului. in vederea frngerii lui Jransversale. De remarcat
c dopresiunea rezultat nu se afl la aceeai nivel cu
!i\1etura transversal de pe fala intern, ci intr-o pozia mai
d1stal. Tol pe faa extern, sub sprtura transversal se
observ portiuni scurte de anuri longitudinale. Pe o
lrt11me perlele au fost ndeprtate. Ar putea fi eventual un
topor-decan in curs de prelucrare. Circumferina bazei =
60mm: D d = 84x72mm (fl!l. 411 = 1 1 11 ) .
1 . 5. . . . . .
. . . i cu jgheab.
Baz de corn pe pedicul. provenind de la un animal
foarte mare. Prin .groove and splint technique" s-a
IndepArtat jumtatea superioar a unei bune pf\i din R1 i
poriunea corespunztoare din ax, indeprtndu-se par1ial
opongioasa s-a obinut un fel de jgheab. Faa posterioar a
uulu1 a fost neregulat cioplit (fig. 811 ) .
O alt baz de corn (dar czut) provenind de la un
o111mal de talie mic, a fost tiat similar cu p1esa
tocedent. Faa inferioar a R1 i faa posterioar a axului
o u fost tiate oblic. Spongioase a fost complet nlturat
ubmllndu-sa astfel un jgheab deschis la ambele capete
(fig. 812). Ultimele dou piese repet pe segmente limitate,
la regiunea bazei cornului, procedee folosite pe coarnele

"intregi" (compar cu fig. 112 = 9/12 = 1 0/4) pentru
obinerea recipientelor. Evident nu avem motive de a
afirma c in aceste cazuri scopul urmrit era acelai.
2. O. Fragmenre de ax.
2. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . .fr raze.
Fragmentele care reprezint aceast categorie nu
sugereaz obinerea unei forme anume.
Una dintre piese are la ambele capete tietur oblic,
net, dar nu in acelai plan. Pe una din feele fragmentare
se afl un ir longitudinal de incizii puin adnci dar late i
neregulate. probabil fr un scop anume (fig. 1 215).
Menponm i un alt fragment de ax lung, aproximativ
de deasupra razei de ghea pn la baza bifurcee
terminale. Nu avea R3. Suprafaa este forte poroas. toata
spargerile sunt aproximativ transversala dar neingrijita
(fig.1 3/9).
De asemenea exist i piese care au fost ingrijit tiate
cu sfoara la ED, dar rupte din vechime la EP - spongioase
golit (fig. 215).
Un astfel de fragment cu inceput de despicare
longitudinal pe ambele fee provine din zona dintre raza
de ghea i R 1 sau dintre R3 i blfurcaia terminat.
Proxima! spargerea axului este perfect transversal,
conturul axului in acest punct fiind elipsoidal. Spargerea
razei secundare este recent. Spargerea distal a axului
este pa<1ial veche, pa<1ial recent. Pe toat lungimea
fragmentului s-au practicat dou nuiri longitudinala
urmrindu-se nlturarea unei baghete din cortex (lat de
17 mm), operaie care nu a reuit, dect par1ial. Pounea
rmas, delimitat de cele dou anuri, prezint
numeroase urme de percuie. Spongioase a fost
ndeprtat la ambele capete, dar nu pe toat lungimea
fragmentului (fig. 3/8).
2. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i cu raz.
O pies provine de la un animal mare cu R3 tiat
transversal forte ingrijit, baza palmetei (empaumura)
spart. Spongioase razei 3 ndeprtat, operaie fcut
parial i la EP (fig. 4/3 = 1 1/6).
Un alt exemplar are axul ingrijit tiat transversal sub
R3, care este ns spart recent. Distal axul este spart
neregulat. Spongioasa ndeprtat pe toat lungimea. Pe
ambele fee laterale ale axului, nuiri longitudinale
adnci dovedesc intenia decuprii unei plachete (fig. 4/2 =
1 0/6).
3. O. Poriune de perele din ax, despicat longitudinal.

Despictura este foarte ngrijit, cu formare de muchii
feele plate, cu striuri longitudinale (fig. 7/4 = 1 417).
3. 1 . Parale de poriune de ax (probabil dinspre baz)
despicat longitudinal, cu exteremitatea proximal curlat
i subiat pentru a putea fi prins intr-un mner:
extremitatea distal tiat transversal i ascuit cu
ajutorul silexului, are un aspect ,nefinisat". Pare a fi fost
pregtit pentru a fi transformat intr-o dalt de mari
dimensiuni (fig. 6/B = 9/5).
3. 2 . . . . . . . . .cu o raz ntreag.
Piesa conine R3. Peretele axului a fost tiai
transversal imediat deasupra razei, tietur mai pun
precis spre captul proximei al cornului. Pe peretele
axului, spongioase uor adncit. Vrful razei este frnt
recent (cel puin par1ial). Este evident c raza a fost folosit
(probabil la spat), deoarece pe o bun parte din lungimea
sa striurile naturale ale cornului au dispArut, in locul lor
85
aprnd i striuri de uzura (rg. 4f7 = 1 1 /5).

3. 3.
.. . . . . . cu o raz fragmentara
din
bifurcaia terminat.
O pies (de la oo animal tnr) are raza pstrat
pat1lal, peretele axului deteriorat; spongioase neadncit

(fig. 3f7
= 1313) in timp ce o alta a avut peretele axului
tiat transversal; sub tietur se afl nume roase

impresiuni de decorticare i lustru de folosire. Spongioase
razei - parial evidata. Piesa seamn cu un pistol (fig.

1217).
4.2. .. . . . . . . . . . . . . . cu razele tiate.
Una dintre piese are o razll l.iatlfrnl neglijent (fig.
despicai longitudinal. suprafeele create prin daspicare
3/5) celei de-a doua i s-a retezat numai vrful prin percLJ1ii
lustrue i cu s triuri longdinate, spongioasa pe alocuri

adncRa , raza fractural(fig. 311).
repetate, in timp ce altui exemplar provenind de la un

animal tnr i s-a retezat transversal una dintre raze, cea
Peretele pastrat din ax are strict lungimea bazei razei.
Faa bombat. Spongioasa complet evidat:i in zona razei
3. 4. . . . . . . . . . . . . .cu baza unei raze.
Spargerea
distala
e ste transversal.
spargerea
proximal
este
aproximativ
mai
ingrijita;
transversal.
ciopt. Raza a rost spart foarte aproape de baz prin

achiere (ca la ascuirea creionului). Interiorul razei a fost
gol de esut spongios, fr s se perforeze ins i
de-a doua avnd un .blseau' i lustru puternic de uzur pe

tiate i a palmelei i inceput de evi dare spre cea de-a
doua raz. A folosit ca palmator(?).
Mai multe piese au razele tiatelfrnte prin percuie,
la una dintre ele se vd unmele putemicelor lovituri dale
atalia o raz ct i la EP.
spongioasa axulu i . Suprafeele create prin despicarea
4.3 . Topor de mn' realizat din zona de bifurcaie
axului sunt foarte netede. cu slriuri longitudinala pe toat
raz-ax. Tierea axului s-a f:icut in sens longitudinal.
lungimea lor. Piesa destul de intens ars a fost in mod cert
aceast regiune reprezentnd extremitatea distal a
o pies intermediar .gaine a ailelle'(6f7 = 13/B).

dect
piesei, ca extremitate proximal fiind folosit raza. Dei

eficacitatea .toporului este problematic, dat fiind c tiul
precedenta . motiv pentru care observatiile sunt mai vagi.
su este formal din esut spongios i compacta aferent,
Raza secundar are i spargeri recente; captul distal al
unealta a fost intens folosit (fig. 1 315 ).
Pi es
Similar.
mai
prost
conservat
axului are i crust aderent . ceea ce nu permite observaii

asupra spargerii; captul proxima! al axului a fost spart
neregulat. Pe una din fee mai exista o nuire inlenonat
(?) nceput i abandonat (?) , scpri ale silexului(?) in
timpul prelucrrii. Pe aceeai fa piesa este intens ars la
brun-rocat-negricios; parial cu lustru (fig. 6/6 = 1 31 1 1 ).
Un alt exemplar pstreaz o mai mare parte a
5.0. Raze (fig. 415: 5/6-7;
7/5-9, 1 4 , 16; 1411 : 1 5/6, 9;
1611-3 etc.).
5. 1 . Cu vrf natural. Dovezi categorice de Folosire a
vrfutui nu exist. Pe unele apare ns la vrf a "Faet',
care s-ar fi putut forma i in mod natural. prin frecarea

coamelor de pomi. Un exemplar are vrful .Ieit" cu puin
spongioas vizibil. un altul are vrful foarte lustruit
in
peretelui din axul spart longitudinal. Suprafeele create prin
form de lam (dei oompactizarea sa nu era total).
despicarea axului sunt netede i cu striuri longitudinala.
Cteva piese sunt arse (716, 1 4 ; 15/6).
spongioase din loc in loc e vidat sau adncit. Raza a fost
5 . 1 . 1 .Raz cu EP cu unme de percuie i ardere, ED
tiata ingrijit aproape de la baz (are i o achiere produs
spart neregulat, oblic. Pornind de la EP, intr-a poziie
probabil in momentul fracturrii razei). EP spart recent; ED
latero-intem, s-a procedat la o despictur de 56 mm
uor rotunjit (fig. 511
1 3f7).
lungime, cu o lrgime intre 3-6 mm practicat pentru
Printre piesele mai deteriorate menionm un perete
fixarea unor piese de silex. ln acest mod se obinea o
de ax cu baza unei raze (probabil R1 ) cu o crust puternic
unealt compus de lipui .SECERILOR" (fig. 611 = 1311).
(fig. 615), precum i un perete de ax. segment terminal cu

baza razei trei. Aceeai tiere longitudinal a axului prin
relativ ovoidal, lefuita de jur-imprejur, lustru puternic de
,splint end groove technique": captul distal al peretelui
uzur. ED cu "biseau dublu. de asemenea cu un intens
rotunjit. spongioase uor adncit. Baza razei puternic
lustru de uzur in zona dintre cela dou 'biseau -uri. Destul

de probabil va fi fost folosit ca "retuor" de mari dimensiuni
ciocnit prin folosire.

Astfel de piese sunt destul de frecvente In lotul de la
5.2. R1 tiat din ax, EP ingrijit tiat i amenajata
(fig.
1211 ). Astfel de piese. dar cu vrful rotunjit i
numeroase urme de uzur in tot lungul razei curat de
Drguani, unele ins sunt simple rateuri de prelucrare.

4.0. Zonede bifurcaie.
rugoziti, se mai afl in colecie, dar in stri mai proaste de
4.1 . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . cu raze.
conservare.
Un exemplar provine de la un animal tnr avnd
5. 3. Raze secundare cu vrf rotunjit. Nu este forte
doua raze terminale cu vrfurile foarte ingrijit tiate
clar dac aceast rotunjire nu poate aprea i in timpul
transversal i marginile lustruite. Axul saprt neingrijit

("Pratie") (fig. 1 1 12).
Blfurcae termlnal da la un animal matur/btrn cu
vieii animalului prin frecare. Unele au ns cte o faet

("biseau"), o pies este aplatizata i cu striuri rugoase slab
marcate (fig 716
1 5f7). Prezint interes un exemplar al
razele asimetrice. Una este scurt i conic cu un .biseau

simplu, lustruita i ou vrful atenuat prin folosite, cea de-a
crui var! nu este propriu-zis rotunjit ci dar tocit. El are i o

faet minuscul; strict vrful este ars i lustruit (flg. 7116).
doua este lung, aplatizata i lat, cu un .biseau" puternic

(fig. 5/2 = 1 1{7).
Morfologic, raza are un traseu ondulat, textura suprafeei

poroas, in seciune, compacta este groas.
O alt pies de la un animal tnr are tot dou raze:

vrful uneia are un .biseau' dublu, cellalt este compresal.
Pa una dintre fee piesa este perforat, pe cealalt numai
inceputul operaiei de soobire a compactei (fig. 513
13112).
Un foarte interesant exemplar are prima raz i
amors din R2. Captul distal al primei raza a fost ingrijit
O serie dintre aceste piese au fost atinse de foc.

5. 4. Vrfuri
de
raze cu o tieturA oblic ("biseau").
Tieturile se prezint sub variate aspecte: lungi, nele,

regulate, sigur inlenonate: neregulate, adncile cu aspect
nefinisat, sau scurte, neregulate, mai degrab spargeri
accidentale, ort cu aspectul unor "faete". Majoritatea au
rugozit, adeseori slab marcate, unele au urme de ardere
86
(destul de probabil neintenionat), o serie dintre ele au

spongioasa evidal.
Sunt lungi intre 3-7 cm, foarte ingrijit tiate i finisate

la ambele capete, unele dintre ele au fost complet
1 . Vrfde raz cu ED frnl I EP iiat ingrij i
decorlicale (fig. 2/5). Piesa cea mai lnlreag a fost
la EP spcngioasa indepartata pe o poriune scurt. Avnd
formndu-se astfel un prag intre aceast poriune i
5. 4.
marginea pulin lefuit, alenuat prin frecare. Decorticat;
decorticata pe aproximativ dou treimi din
in vedere c ED are unne de uzur este probabil s fi fost
suprafaa natural a cornului (fig. 7/15 = 1 5/1 0).
pnns ntr-un rnaner(fig. 715= 1 512).
5. 5. varturi de raza cu dou sau mai multe tieturi
oblice ('biseau'), unele dintre acestea putnd fi alturate

sau in planuri opuse. Aceas t prelucrare tinde in mod
indiscutabil la ob nerea DLILOR. Semnificativ;!! in acest

sens est e o foarte frumoas pies finit.
5. 5. 1 . DLTI. Un vrf de raz loarte bine lustruil,
are EP spartllrant (pnn folosire) iar ED cu "biseau dublu
5.8.2.
Segment
de
perete
de
raz
lungime,
perforat
transversal. Capetele sparte nesemnificativ (fig. 16/1 0).
5.8.3. pies ornamentat (?) fragmentar. tiat tot
dintr-un fragment de raz, decorticat, are o profilare

inelar foarte ingrijit tial (fig. 1 6/9).
I.O. VARIA
Pornind de la observaiile fcute pe coarnele "intregi"
asimetric, mai lung pe faa conve i muchia dallii Ieit.
privind stadiile de pregtire, cu precdere a regiunii
Pe cele dou fete oblice se pstreaz

1mpresiun 1 transversate (fig. 1511).
bazilare a cornului, avnd ca rezultat forme adecvate unor

recipiente, ne-a fost facil nelegerea oblinerii acestor
numeroase
5 . 6. Raze secundare cu vrful indeprtaVsuprimat,
operae care in unele cazuri pare a se datora mai degrab
folos.,ii i nu indeprtrii intenionate. In alte cazuri
piese.
1. 1 .
Recipiente. Acestea se realizau deci prin mai sus
menionatele stadii succesive de prelucrare a coarnelor
fndeprtarea s-a fcut prin loviturkioplituri evidenta i
intregi. stadii pe care le redm mai jos.
atfll de neregutat, nct pare o fractur ntmpltoare
secundare (prin lieri transversal a i percuie ), pstrndu
poatechiarnatural (prin clcare).
sedoaro parte dinR1 (fig. 1/3-4; 9/1; 1 0/1 -2).
neregulate, sau chiar tiere circular, in rest sprtura aste
5.6 1. Indepartarea vrfului razei
ciopluri regulate (care au
s-a fcut prin
produs un lustru local),
punndu-se n evidenl spongioasa. Prin captul proxima!

s-a procedat la
indepMarea spongioase! (fig. 717 = 1 5/3).
Se disting o serie de piese: Ed cu margini rotunjite i
lustruite prin folosire (scormonire?); vrf ndeprtat prin

reteza re transversal, fr dovezi de folosire; ED cu aspect
accidentat (neregulat) dar foarte lustruit; cu cioplituri
a. Intr-o prim faza s-au nlturat toale razele
b. Prin percui repetate evidente. baza presupusului

corn de masacru i s-a dai un profil convex, oarecum neted,
similar suprafelei de desprindere a unui corn czui (fig. 1/2
= 9/2).
c. Perlele rozelei s-au nlturat prin lieri, percuii
i/sau leluire (fig. 1/2 = 9/2 = 1 0/4).
d. Prin "groove and splint technique", aplicat in
lungul an\urilor naturale ale cornului, s-au ndeprtat
evidente pentru ndeprtarea vrfului, dar suprafaa de pe
perelii anterior i superior (fig. 1/2 = 9/2 = 10/4 ).
piese din pricina sprturii recente a EP nu pot fi ncadrate n
spongios de pe toat lungimea cornului (fig. 1 /5 = 9/3).
care s-a despnns este neregulat i nefolos. O serie de
nici u n tip.
5. 7. Raze secundare cu vrful suprimat pe o poriune
e. S-a procedat la ndeprtarea ingrijil a \esulului

Dat fiind forma recipientelor anterior gsite la
Drgueni (A. Crimaru. 1977, fig. 39/5) i in staiunea
mare. Sub mpririle se refer la poriunea distal.
Cucuteni A2-A3 de la Izvoare - Piatra Neam (fig. 15/5)
5.7.1 . Tiere distal lransversal sau aproximativ
transversal, spongioase ndeprtat (scobit)
presupunem c aceste operaunl destul de elaborate
incepand
do la cap tu/ distal, pslral la captul proxima/, care are
marginile rotunjite parial (fig. 514 = 12/3); sau spongioasa
unnreau pregtirea cornului in vederea obinerii unor
complet n deprta t pe toat lungimea piesei (fig. 2/4 =
1 515). une ori cu tierea dislal extrem de ingrijil,
rugozitalea ndeprtat i evi dare complet. Exist i piese
cu spongioase nendeprtat. Toate au rugozil mai ales
la captul dislal.
5.7 . 1 . 1 . Piesele trebuiesc considerate:

corculare,
13110;
nu?).
"recipiente"
teci, manoane, manere (fig. 2/4; 5/4; 1213. 5;
1 5/5).
5.7.2. Spargerea distal neregulal (intenlionat sau
i aici s-ar putea face subimpriri in funcie de
ospectul poriunii proimale cu sau fr unne evidente

(c1oplituri) de pregtire a taierii. Dar cum partea proximal
nu este activ, iar ele nu au fost folosite (neexistnd nici un

1ndiciu de pregtire a lor) orice subimprjire ar fi lipsit de
oons. Este totui posib ca la cateva piese s se fi
Inceput/incercai indepartarea spongioasei la unul sau la
ambele capete. Unele nu au rugozilli. dou sunl pulemic
01platizate.
Curba intern a uneia are un ir de mici incizii

rugulale.
5.8. Segmente de raza (gaines f tenon) = dopuri.
recipiente cu uoul sau dou "ciocuri" din regiunea bazei

cornului. Totodat, din restul axului se puteau confecliona
alte obiecte utile (spatule, placheta. ele.).
1. 1 . 1 . O astfel de pies cu dou "ciocuri" (din pcate
lragmentar) obnul dintr-un corn de animal lnr a fost

recuperal la Drgueni din umplutura unei gropi (fig. 6/4 =
15/4).
1. 1. 2. Pahar (?) cu conturul gurii ovoid/elipsoidal
(8Bx65 mm), pereii foarte subliri (21 -25 mm). In mijlocul
postamentului (fundului) decor de impunsturi dispuse in
dou cercuri concentrice. Aceleai impunsturi fine i
deasupra fostei rozete complet nlturat (fig. 8/3 = 1 5/1 ).
In. = 57 mm; d. bazei = 7Bx74 mm; circumferina rozetei =
242 mm. Este cea mai remarcabil pies de cam din
slaiune i a fost lucrat pe baza cornului unui animal
matur.
1 . 1 .3. Dou fragmente de recipiente (funduri) de

contur ovoid (56 x 43 mm i 60 x 43 mm), provin de la
animale
tinere,
date
fiind
dimensiunile
reduse
In
comparalie cu ale piesei precedente. Ambele pstreaz In

interior
impresiunile
de
silex
cu
care
s-a
cural
spongioasa, fr s se mai fi procedat la o netezire (fig. 2/3;

7/10; 1 5/2-3).
87
11.0. Linguri.
11.1 . D intr-o baz de corn de di mensi uni modeste, a
fosl liata a cupul-lingur d in care se p bt reaz o parte
din cu i din toart. Pe ambele fee ale toii, i in
interiorul cuului, se observ striaiile l ongitud inala de
decortica re. Nu este exdus, ca in cu rsu l tierii ma rgin ilor
piesei fini sarea s fi euatinlruct acestea (m argi nile) sunt
sparte neregu lat (fg. 7111 = 1 5141. grosimea perelor = 2-4
mm; lungimea fragmentu l ui = 77 mm.
11.1 .2. Un alt tip de l ing ur a fost lucrata dintr-o
placheta! perete. S-au atenuat rug ozi lile feei externe pe
mner, poriunea activ!i (fragmentar) fand decortical pe
ambele fee, aa incat faa intern a esutului spongios
formeaz un cu puin adncit (fig. 7112 = t414). Lung.
frag. = 14,3 mm; l. max. = 32 mm.
1 1 . 1 .3. Fragment de cu putnd proveni d e la o pies
sim ila r . EMteriorul decorticat i l ustruit. interiorul adncit
prin evidarea complel a es utu l ui spon gios. Urme
p uternice de uzur (fig. 1518). Lung. trag. = 75 mm; l.
max. = 35 mm; gros. max. = 5 mm.
O alt p1esil de acelai gen a fost intens folosit; ED a
cuul ui fiind lustruit i tocil pe ambele fee, cea
e><lerioar avnd brbituri i slri u ri late i ad nci , de uzur.
Pare a fi lu cra t cu ea pe materiale abrazive (fig. 711 =
1 6/13). Lung . frag. =81 mm; l. = 29mm.
Aceleiai categorii ii va fi apari n ut i un exe mpl ar,
care ns pri n dimensiuni, curbur longi tudi nal i
transversal indic un p erete de raz secundar (fig. 14/6).
Lung. frag. = 1 1 2 m m ; l!i. max. = 24 - 26 mm.
Dintr-o li ngu r (?) realizal pe com decorticat, s-a
pstrat d oar cuul. Faa extern plan-convex, cea
intern uor concav, concavitatea p;!istrndu-se p n la
gur. Toate margin ile sunt rotunjite , vrful lingurii este uor
lustru it. Spargerea s-a produs imed i at sub ingustarea cozii
(fig. 7113 = 16/14). Lung. frag. = 48,5 mm; l;!i. max. = 24
mm; l . gurii = 20 mm
111.0. Spa tule
111.1. Din co rn decortical care pstreaz numeroase
impresiuni longiludinele de silex, car e trdeaz
reproducerea intenional a grosimii peretelui . s-a realizat
o frumoas spatul . Piesa are ambele capete oarecum
rotu nj i te, dar unul d i n tre ele este dub lu fa de cellalt.
Captul mai alt a fost activ, el fiind i mult ma i subire . 40
mm de la captul lat, faa inlem este perfect plat; restul
piesei este foarte slab concav, iniial asimetric, spre captul
ingust - aproape s imetric (fig. 713 = 1 415) . Lung. frag. = 167
mm; l. max. = 26 mm; l. min. = 11 mm.
Nu ar fi e xclus ca i piesele prezentate la 11. 1 . 3. S fi
fost folosite ca spatu le -l in g uri .
IV.O. Placheta.
IV. 1 . Plachel din pe rete de ax de corn mare, cu ED
rotu nji l;!i i mai lat decat EP. esu tul spon gios aproape
ters, ca i rugozilile din zona ED (fig. 14/2). Probabi l se
inten\iana obnerea unei spatule .
IV.2. Din te hni ca "groove and splinl", frecvent folosit
la D rgu eni - Ostrov, dup cum s-a constatat pe coarnele
intregi , fragmentele de ax, etc., a rezultat o serie destul de
numeroas de placheta, fie din pereii de ax, fie din perei i
de raze. In general nu numai marginile lor longitudinala, ci
V. O. Bagheta.
V. 1 . Dou piese de c ontur drept. decupate una din
peretele de ax (fig. 1 6/12), alta din perete de raz (fig. 1 6/B)
au putu t fi folosite ca retuoare (A.Billamboz, 1 977, fig.
4014).
V.2. Tot din peretele de ax s-a realizat o bagheta cu
captul mai ingust, slab rotunji t i cu impresiuni ca de
naluor. Captul opus este l it, cu muchie dreapt,
puternic lustruit prin folosire (fig. 1 6/ t 1 ).
VI. O. Achii.
Vl.1. Foarte numeroase su nt a chii lelde eun de
prelucrare .
V1.2. Nu l ipsesc nici fragmentele de piese

lorm i d eslinaie nu o putem preciza .
a cror
In ceea ce privete repartia substanelor dure

animale in cadrul aezrii trei loo.m se i ndi vi dualizeaz ca
avnd o mare concenlrae de obiecte (i
deeuri) de os i
locuinele 14, 15 i 16.
ln locuina nr. 1 4 pe l ng apte lespezi destul de
mari (o parte din ele av nd aspect de rnie nefasonate)
se aflau 14 lopoare de silicolil (Intreg i sau fragmentare) in
diferite stadii de prelucrare, ase vrfuri as cu e de os
(printre care i o pies in cu rs de fin isare) i 1 1 piese i
fargmente de corn, unele in diverse stadii de prelucrare
(di ntre care menionm un capreol "monstruozit" i un
corn:
manon destinat unei herminete). Este neindoielnic c

intre topoare , piesa de os nefin isal i lespe zi
eMisl o
co relaie , primele fiind lefuite pe cea din urma. Care este
expli caia restului de obiecte de os i corn in numr relativ
mare pare mai puin d ar, dei i aceste piese ar fi putu fi

fin isate tot cu ajutorul lespezilor abrazive.
i in inventa rul locuinei nr. 15 piesele de corn (intregi
i fragme ntare) ocup un loc importan l , aici descoperin du
se 26 astfel de obiecte.
Loc ui na nr. 1 6 era una dintre cele mai mari din
aezare. In proximitatea ei se afla loc ui na 16 bis (la mai
puin de 2 m di stan ) pe podeaua, fr;!i brne a creia
zcea un bul g re mare de silex in curs de prelucrare,
inconjurat de apte nuclee fragmentare, ase percutoare,
achii (129 mici, 36 mijlocii, 14 mari ), diverse lama, dou
"chasse-lames", trei fragmen te de corn ( folosi te), dou
raze secundare, precum i o coast de bour cu o zon
apl atizat.
Printre chi rp icul locuinei 16, sub el i de jur mprejurul
l ui s-au gs it peste 50 de piese i fragmente de coama
( parte din ele nesate intr-o groap puin adncij), patru
piese de os flnisate i trei "czluri" de prel ucra re. Motivul
apropierii dintre cele dou cldiri-ate lier, ale cror funi
sunt a tt de dare, ni se pare suficient de elocvent pentru a
nu mai necese co me ntarii .
Cele dou "ateliere" al turate di n l ocuinele 16 i 1 6
bis (ca i acela d in locuina 1 4 ) ne-ar p utea eventual
indreptfi (cel puin in actualul stadiu de publicare a
descoperi rilor) s emitem, cu prudena de rigoare, ipoteza
unor me teri specializa care lucrau unelte de cam (i
poate i de sile - vezi bogAia acestui utilaj - cap. V) i
pentru schimb.
i capetele rotunje i/sau trunchiate sunt ingrijit realizate,
greu de precizat dac

sau dac
erau destinate altor operaii (fig. 7/2, 4, 1 7; 14/3).
uneori
chiar
lustruite.
Este
reprezenta u "ebauches" pentru spatule/linguri,
88
------- Acta mosei l:uto-oensis
ln
In loc.
In gr.
Total
Cam intreg
strat
3
Corn relativ inlreg
B 1iurcai e
terminat
B1furca\1e
Ars
Unul czuVcapital; unul despicat

longitudinal i golit; unul despicat
longitudinal cu Inceput de evidare.
Czute, tirbite pe faa median, an
prSQtit pentru percutie.
Unul cu R III; dou cu R 11 (dintre care
o pies-pratie); dou cu R 11 i R III.
cu raz
fr raz
12
cu raz
11
16
cu
raz
ax
i 3
17
21
10
10
20
ntreag
33
19
55
segment
27
18
50
vrl
52
12
69
25
cu ax
fr ax
1
9
1
19
11
70
27
fr raz
1 Ax
1
1
'
Raz
Baz
Perete
cu
frag .
cu ax
simplu
Czturi
raz
11
4
42
24
12
12
Bibl1ografe
5.
6.
A. Blllamboz, 1977 =A. Billamboz, L'industrie du bois de

cerf en Franche-Comte du Neolithique et du debut de
fAgedu 8ronze, Galia Pn!histoire, tom 20, 1977, fasc.1
2 SCIVA. 1988 = Alexandra Bolomey, Silvia Marlnescu
Bncu, Industria osului In aezarea cucuteniana de la
Dmgueni-Ostrov, SCIVA, 39, 1988, 4, p.331-353
3 A. Crimaru. 1977 =A. Crimaru, Dmgueni. Contribuii
la o monografie arllao/ogic, Bacu, 1977
Drgueni, 2000 = Silvia Marlnescu-Bncu, Alexandra
Bolomey, Dmgueni, A Cucutenian Communlty,
Bucureti, 2000.
Legenda Hgurllor
Fig. 1 Piesede com. 1 , din gr.34dln loc. 1 6; 3 din loc. 2.

Fig 2 Piese decom . 2 . din gr. 34 a loc. 16; 3, din gr. 17;
4.din loc. 14 ; 5 din gr. 15.
Fig. 3 Piesedecom. 1-3dinloc. 16.
Fig 4 Piesede com. 1, dingr.22; 5-6, din loc. 16.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
Observa\ii
Dintre care: unul .dam" (?); un

capreol .monstruozit"; doi tineri (1-2
ani )
Trei capreol; una cu R 1; patru cu R
1/11; opt cu R III.
Percuie aezat splinl-lech.
Unul - vas in curs de prelucrare; unul
in fonm de pistol.
Un ovin sau capreol; un capreol; unul
cu groov tech; un lnr; un manon; o
lingur; o plachet; ncercri de
decorticare i !IOiire a soon!lioasei.
Dintre care: una de capreol; una
atipic; una R 1111; una R 1; una R 11;
cinci tenmianle; o teac.
Un temon simplu/dep?; unul perlorat;
unele
spongioase
evidtae
i
decorticate;
percuie aezat;
o
secure.
Un capreol; dli; dopuri; mnere;
biseauri duble i simple; piese
intenmediare.
Ax tiat groove tech.
Dou pe pedicul; unul capital;
reciQient; fund de recipient.
lustru;
Despicturi
longitudinala;
decorticri soongioas evident.
Splint tech.tieri transversale; percuie
asezat.
Plachet; spatul; gaines; splint tech.;
groove tech.; pies penlru decorare
Ceramic; com desoicat lraamentar.
Flg. 5 Piese de com. 1 ,8, dinloc. 16;3, din loc. 15.

Fig. 6 Piese de corn. 1, secer din loc. 14; 2, calol
fragmentar; 3, din loc. 16; 4, din gr.28; 8. din loc. 15. Scri
diverse.
Fig. 7 Piese de corn. 1, din gr. 22; 5, din loc. 10; 6-7, 14, din
gr. 1 5; 8, din gr. 14; 9,16 din loc. 16; 11-12, din gr. 27.
Fig. 8 Piese de com. 3, goblel din gr. 15; 4-5 delalii de
prelucrare.
Fig. 9 Piese de cam. 2, din gr. 35; 4. din gr.34 din loc. 16; 5,
dln loc. 15.
Flg. 10 Piese decom.2, dln loc. 2;4, dlngr. 35.
Flg. 1 1 Piese de corn. 1, din gr. 22; 2, din gr. 34 din loc. 16; 34, 8. din loc. 16.
Fig. 12 Piese decom. 6 , d in loc. 16; 7, din loc. 17.
Fig. 13 Piese decom ( 1 ,3-12) ; i os (2). 1 , din loc. 14; 10, din
loc 16; 12. dln loc. 15.
Fig. 14 Piese de com.4-5, din gr. 27; 8, din loc. 16.
Fig. 1 5 Piese de corn (5 din aezarea cucutenian de la
Izvoare). 1 ,6, din gr. 1 5; 2, din gr. 17; 4, din gr. 28: 7, din gr.
14.
Fig. 16 Piese decom(1-6, 6-14)ios (7) .
.\cta nh>sei 'i:uto\?rnsi5
89
Fig.
90
1 Piese de corn. 1 , din gr. 34 din loc. 1 6; 3 din loc. 2.
------- Acta :IDI>sei t:uto"ensis
Fig. 2 Pi ese de corn. 2 din gr. 34

... ela m\Jse utownsis
loc. 1 6; 3 din gr. 1 7 ; 4 din loc. 1 4; 5 din gr. 1 5 .
91
Fig.
92
3 Piese de corn. 1 -3 din loc. 1 6.
------- cta i uens
Fig. 4 Piese de corn. 1 din gr. 22; 5-6 din loc. 1 6.

' ' l ol
)t)\lsei "t11tovensis
93
Fig. 5
94
Piese de corn. 1 , 8 din loc. 1 6; 3 din loc. 1 5 .
---- Jl.cta :ll'lvtei "t11to-oeMis
Fig. 6 Piese de corn. 1 secer din loc. 1 4; 2 calot fragmentar;

3 din loc. 1 6; 4 din gr. 28; 8 din loc. 1 5 . Scri diverse .
.ll cta Jlh>sei "U:"uto"Oensi5
95
Fig. 7 Piese de corn. 1 din gr. 22; 5 din loc. 1 0; 6-7, 1 4 din gr. 1 5 ;
8 di n gr. l 4; 9, 1 6 din loc. l 6; l l - 1 2 din gr. 27.
96
------ ctanNMi tu
Fig. 8 Piese de corn. 3 goblet din gr.
1 5 ; 4-5 detali i de prelucrare
.ll<to m"sei l:utcroensis
97
Fig. 9 Piese de corn. 2 din gr. 35; 4 din gr. 34 a loc. 1 6; 5 din loc. 1 5 .
98
------ ::\cta lth>sei uto'oensis
Fig. 10 Piese de corn. 2 din loc. 2; 4 din gr: 35.

99
------
7
Fig.
100
I l Piese de corn. 1 din gr. 22; 2 din gr. 34 a loc. 1 6; 3-4, 8 din loc. 1 6.
-------
}lcta ln"o5ei "tutcroensis
Fig. 1 2 Piese de corn. 6 din Joc. 1 6; 7 din Joc. 1 7.

-- 101
--
Fig. 1 3 Piese de corn ( 1 ,3- 1 2) i os (2). 1 din loc. 1 4; 1 0 din loc. 1 6; 1 2 din loc. 1 5.
102 ------- cta v
Fig. 1 4 Piese de corn. 4-5 din gr. 27; 8 din loc. 16 .

.llcta nNsei "U::uto"l!ens\5 ------ 103
Fig. 1 5 Piese de corn (5 din aezarea cucutenian de la Izvoare).

1 ,6 din gr. 1 5 ; 2 din gr. 1 7; 4 din gr. 28; 7 din gr. 14.
1 04
------
cta "IDt>sei "tutOWI15i5
-"
' '
. ...;
,_
..
,,.
/
'"'
11
Fig. 1 6 Piese de corn ( 1 -6, 8- 1 4) i os (7).

------ 1 05
UNELTE DIN CORN DE CERB DESCOPERITE N

AEZAREA CRNICENI-HOLM 1 1
Ruxandra A/aiba,
fu/lan Grdinaru
Pri ma meniune a staunii arheologice
Crniceni-Pe Holm sau Holm, comuna
lgnai, judeul lai, cu bogate urme de
locuire Precucuteni I I I i Cucuteni B,, o
datoram arheologului Nicolae Zaharia, care a
descoperit punctul in urma cercetarilor de
teren realizate in anul 1 956. lnformaiie
notate atunci au fost publicate in anul 1970'.
La baza aceluiai platou, 1. Grdinaru a
semnalat o nou aezare, in anul 1981 , cu
inventar incadrat in una din secvenele finale
ale civilizaiei Cucuteni B,. El ne-a i pus la
dispozie, pentru cercetare, uneltele din corn
de cerb. Ambele puncte au fost prezentate pe
larg in Repertoriul arheologic aljudeului lai,
semnat de V. Chirica i M. Tanasachi. Pentru
a se face distincia intre ele, prima staiune
descoperit pe platou s-a numit Holm 1, i
ultima, din care vom prezenta patru unelte din
corn de cerb. Hofm 11'.
Promontoriu! ocup o parte din terasa
de dreapta Prutului, aflat spre limita de vest
a comunei ignai, in vecintatea satului
Probota, pe stnga oselei Crniceni
Probota (lai-Botoani). Din punct de vedere
geografic se afl in subunitatea sculptural,
cu peisaj silvostepic, a Cmpiei Moldovei,
compartimentul Cmpiei Jijiei inferioare i
Bahluiului, din centrul Podiului Moldovei.
Dei in staiunea Crniceni-Hofm Il nu
s-au realizat spturi arheologice, in urma
unor investigaii intmpltoare aici a aprut o
locuin\atelier, cu inventar bogat, datat in
etapa Cucuteni B,., prin specificul ceramicii
pictate. Cele peste 130 de greuti de lut ars,
folosite pentru intinsul fibrelor in rzboiul de
esut vertical i cele 25 de fusaiole sau
prisnele tot din lut ars ce ingreuiau baza
fusului de tors. uurnd invrtirea lor, indic
un atelier in care se prelucrau fibrele prin
practicarea torsului i esutului. De aici, dintre
formele ceramice s-a publicat o amforet',
prevzul pe umr cu patru proeminene
conice, apuctori, pictat in dou culori, rou
i negru, in stilul grupei , specific uneia
dintre ultimele secvene culturale din evoluia
splendidei civilizaii Cucuteni. Vasul cu gtui
tronconic concav, la baz cu prag i corp
globular, prevzut pe umr cu patru
proeminente conice, apuctori, prezint
apropiate analogii in cultura amforelor
sferice. Dup A. Niu, forma de amfor a
Fig. ! . Crniceni-Holm Il. Unelte din corn de cerb:

1 plantator; 2 brzdar din corn de cerb.
Civilizaia Cucuteni B2.
ptruns din nord, in Podiul Sucevei i in Depresiunea Prutului', iar
prototipul amforetei de la Cmiceni-Ho/m 11, poate fi amfora sferic de la
Dolhetii Mari, Flliceni'. Motivul pictural se compune din elipse. In
interiorul uneia se aH o siluet feminin, iar in al alteia un spic sau o
ramur. Tot de aici provine i o strachin pictat, un vas cu dou guri i
alte recipiente intre care unele de tip Cucuteni C, degresate cu scoici
sfrmate'. De asemenea, cteva unelte din corn de cerb, despre care
vom vorbi in continuare.
Pentru spaul geografic in discue nu avem dovezi privind
descoperirea unor resturi de cereale. Cultivarea lor, in schimb, se poate
deduce prin prezena uneltelor necesare pregtirii terenului in principal
spligi i brzdare din corn de cerb i alte piese. Uneltele pentru lucrat
pmntul sunt cunoscute in toate culturile neo-eneolitice. O pies din
corn cu inserjli din silex s-a gsit la Cncea, punctul La hanuri, cultura
Crcea-Gura Baciului', alta la Valea Rai. Piesele destinate practicrli
1 06 ------ cta mosei 't'utO'Ilenss
"tiate intenonat, unele cu, altele fr urme

de uzur, pe lng lustrui nalural aprllnd
uneori
cal de folosire"". Intre ele i
scormonitoare de dimensiuni mici". Forme

similare se gsesc i in mediul ariudean". ln
sta unea Dumeti-Tntre Pliraie astfel de piese
se aflau in locuinele 7-9, in groapa 2 i dar i
in strat.
Uneori.
in loc de perforare,
pentru
fixarea cornului s-a realizat doar o lintuire.

Numeroase piese
cu vrful rupt sau ascul.
prezint doar o incercare, un inceput, de

pertorare, posibil erau in curs de prelucrare,
precum cele din aezarea de la Bereti
"
Dealul Bulgarului ,
descoperite in
multe
preajma
dintre
ele
locuintei nr.
1,
surprins stratigrafic in nivelul doi", Scnteia
La Nucr .
Scormonitorul sau spliga simpl nu
mai era doar o ramur. Piesele de acest fel
aveau partea tioas lat, obnut printr-o
despictur sau finisare-uzur oblic.
2. Unealt/l, poate brdzdar, ce s-a lucrat

pe cornul principal (fig. 112; 2; L = 214 mm),
"relativ inc graei!, artnd c la lepdare
individul se gsea cam la a doua eliminare",
cum a precizat S. Haimovici in studiul alAturat
(Prezentarea materialului faunistic din punct

de vedere arlteozoologic), avnd in vedere,
cu deosebire, vrsta probabil a animalelor

de la care provin. La baza prjinii are o
perforare transversal, de form cilindric,
realizat in dreptul unde apare un ram, ce a
fost indeprtat i locul lefuil. Partea activ de
la vrful prjinei aproape rotund (Il = 20 cm)
s-a tAiat oblic, pe diagonal, prin lovire i
lefuire. Probabil, se prindea cu ajutorul
orificiului de un angrenaj de lemn, pentru a fi
tractat sau mpins.
Astfel
de
unelte
se
cunosc
din
epipaleolilic la Schela Cladovei, Porile de
Ftg.2 Cmiceni-Ilolm II.

Brzdar din corn de cerb - fotografie.
Civilizaia Cucuteni 82.
lucrrilor agricole. probabil pe soiurile aflate in apropierea apelor sau la
.;onfluena acestora. au fost grupate in patru tipuri: plantatorul, spliga,
brftzdarul i secera.
1 . Plantatorul descoperit la Cmiceni-Holm 11 s-a realizat dintr-un
ramlo un capt rupt din vechime (fig. 111: L_= 196 mm; "- = 28 mm).
Spro
vart seciunea prjinii este lefuit prin uzur i achiat.
Morlologia anatomic ascuit a razei sau a axului de corn de cprior nu
mal necesita
lunCIIonaliti
o prelucrare special a prii active. care putea avea

diverse. Utilizarea acestor piese se fcea prin apucare
duoct4cu mna sau prin inmnuare.
Planlatorul s-a folosit inc din epipaleolitic la Schela Cladovei ,
Porile de Fier'. Este prezent i n fiecare aezare cucutenian. In

ttatunaa Trpeti-Rapa lui Bodai, cum remarca S. Marinescu-Bncu,
11tau numeroase coarne de cerb sau cprior, cu dimensiuni diferite,
Fier". Mentionam i brzdarul de la Trestiana

din mediu Cri" sau de la Licoteanca i
Suceveni in mediu Stoicani-Aideni".
cultura
VIn ca-Turda,
la
Din
Rast- Grindul
ifarului, in afara celor dou exemplare de

corn amintite deja, se mentioneaza i unul de
piatr". In cultura Boian sunt mai putine, iar in
arealul culturii
Hamangia, un rmoc s-a
descoperit
Ceamurlia
groap",
la
iar
pentru
de
cullura
Jos,
intr-o
Gumelnlta
mentlonm exemplarul de la Cscioarele (L =
35,6 cm; " = 3,5 x 2,3 cm), care, spre vrf se

subiaz, pe corp are o pertorare circular i
inc o incarcare de perforare. Se considerA
c acest tip de unelte reueau s rstoarne
brazde de pn la 15 cm". Apar apoi in
Pracucuteni III, pentru ca in Cucuteni A,

datorit
dezvoltri demografice sA fie in
numr mu mai mare. Piese similare au fost
eloi lllwei 'CutO"Omsis ------- 107
semnalate la Trueti-uguiela"', lai-Splaiul

Bahluiutur. La Malna-Cu/mea NisipoasfJ au
fost consemnate In toate cele patru niveluri
Cucuteni A,-A,, Impreuna cu zeci de spligi
din com de cerb" . A. Lszl6 a stabiiH pe baze
taxonomice, dou tipuri. Primul are un orificiu
de fixare, tAiat pentru mrirea stabiiHal. in
patru fee ptrate sau dreptunghiulara. Pe
baza urmelor lAsata prin uzur s-a putut
determina pozia oblic in timpul func\ionrii,
cu o inclinaie a in jur de 40', cu analogii la
Cucuteni-DfJmbul Morii. Al doilea a lost
perforat cilindric sau doar rotunjit uor, cu
pozi\ia de deplasare orizontal, stabilitA pe
baza urmelor de uzurA". Analogii apropiate
se cunosc i la Bereti-Dea/u/ Bulgarului,
unde, in dreptul ramurilor tiate au cte o
perforare cilindric sau in form de
paralelogram", Valea Lupului i Cucuteni
CelfJuie. Cornul de cerb de la Gura Vii
Si/iia, perforat spre rdcin, cu trei brae,
dou mai groase ascuite spre vrf in form
de !Ai i unul mai subre, lefuit prin folosire,
se apropie mult de brzdare" . Piese perforate
transversal, cu un capt convex i altul lefuit
se gsesc i la Ariud"'. In cultura Gumelnia
apar la Cscioarele. In plastic s-au surprins
bovidee ce redau animale la jug".
3. Fragment de corn lepdat, tot masiv,
degradat (fig. 34; L = 182 mm), "provenea
dup S. Haimovici de la un exemplar ce se
gsea cam la a cincea sau a asea lepdare a
cornului". Era perforat transversal spre rozeta
indepartata prin lefuire. In apropiere de
perforarea oval, pentru mner, se mai afla o
mic perforare ce corespundea cu alta din
interiorul celei mari. Piesa se prindea probabl
in acest fel cu un fir ce a nuil uor osul.
Prjina a fost tiat transversal prin cioplire.
4. Unea/It!, poate o stJptJ/igtJ scurta, dar
masiv, descoperit in locuin\a de la
Crniceni-Ho/m //(fig. 5-Q; L= 159 mm), a fost
lucrat pe un fragment bazat al unui exemplar
matur, "ce se gsea cam la a cincea sau a
asea lepdare a cornului", cum men\ioneaz
S. Haimovici. Spre rozeta indeprtat prin
lefuire, a fost perforat. Pe aceeai parte cu
perforarea s-a realizat tiul, aproximativ
transversal. Coada forma cu spliga un
unghi drept. Prin uzur s-a lefuit. Lungimea
mic a piesei se datora, probabil, unei
indelungate utilizri. Cllnd orificiul era
rezistent, vartut spligii se reascu1ea, ca i la
brAzdare, pana la epuizare. Dac insa piesa
se rupea in dreptul orificiului, era aruncat.
P i e s e s i m i l a r e a p a r inca d i n
epipaleolitic, la Schela Cladovei, Porile de
Fier". Un corn apropiat ca form s-a
descoperit la B one ti-Dea/u/ Mira, in
staiunea cercetat in 1 926 de VI.
Dumltrescu" i In aezarea de la Brad-La StilnctJ". Trei spligi lucrate

pe cornul principal provin din aezarea de la Scnteia-La Nuci". Prima
din ele are partea desprins de pe craniu netezit, cele dou ramuri
laterale de pe cornul principal curate i tiul oblic, acum rupt. Tot de la
Scnteia-La Nuci s-au publicat lnc dou piese. Prima s-a obinut dintr
un ram ce a fost perforat aproximativ pe mijloc, iar a doua era probabil tot
o splig lucrat pe cornul principal al unui cerb maturi" .
V. Sorochin, avnd in vedere numrul lor mai mare in arestul de la
est de Prut, stabilete trei tipuri de spllgi, cu dimensiuni cuprinse intre
11 25 cm, cunoscute In culturile neo-eneolitice i ale epocii bronzului: cu
partea activ de forma lamei de testa, dispus fie diagonal, fie
perpendicular i cu partea activ in form conic". G. F. Korobkova a i
supus piesele unor analize de arheologie experimental. Spligile cale
mai eficiente i universale, pentru toate tipurile de soiuri, s-au dovedit a fi
cele cu lama dispus perpendicular. Cele cu vrful conic se consider a
fi fost mai bune pentru soiurile tria bile i pentru sparea gropilor, iar cele
cu lama in diagonal au servit mai mult pentru indreptarea perelor la
construile de locuine".
Pentru cultura Slcua mai cunoscute sunt exemplarele
descoperite in staiunea eponim, pe Piscul Comioru/ui, ce au sub
Fig.3. Crniceni-Holm II. Pies din corn de cerb degradat.

108 ------
ramiflca!ie eate o perforare oblic, nu perpendicular, in primele faze

dreptunghiular, apoi cilindric" .
Consideraii. Funcionalil!ile uneltelor realizate din corn de cerb
trebuie s fi fost multiple. R. Vulpe menioneaz din inventa rele aezrii
de la Calu. astzi Piatra oimului-Horodile un fragment de topor bard, lucrat tol din corn de cerb lustruit, perforat cilindric, transversal.
Totodat, prezint i un aU fragment, probabil neterminat, tiat in form
de prism", ce s-a vrut a fi fost un ciocan lnc neperforat. Piese
perforate transversal, cu un capt convex i altul lefuit se gsesc i la
Gura Vii-Silite". Prin retuarea longitudinal a conului se ob!ineau i
alte piese, intre care una descoperit la Trpeli-Rpa lui Bodai, dar cu
vrful rupt, s-a apropiat de forma pumnalului, la fel ia un capt cu o mic
mciulie pentru a putea fi mai uor !inul in

mn" .
In staunile cucuteniene i tripoliene, din
toale fazele, materiile dure animale din care s
au lucrat artefacte de os, corn, mai ales de
cerb, denlie. cochilii .a. au fost preferate mai
ales pentru rezistena ridicata a acestora, In
raport cu prelucrarea relativ uoar, prin
cioplire, lefuire, ferestruire, sfredelire. Cel
mai des s-au lucrat coarnele maturizate,
lepdate toamna. Coarnele detaate de pe
craniul cerbului omorat nu aveau rezisten!a
celorlalte. Prezen!a uneltelor lucrate din
;Jicta llh>sei t:uto'Oell5i5 ------ 1 09
UNELTE DIN CORN DE

CERB DESCOPERITE iN
AEZAREA CRNICENI
HOLM II
Rezumat
Prezena
uneltelor lucrate
din
coarne de cerb sau cprior, de vrsta i

cu dimensiuni diferite, in aemrile
cucuteniene din toale fazele, vin s
arate c Cervus elaphus se gllsea
destul
de
curent In
jurul
siturilor
cucuteniene, totodat i In apropierea

aezrii de la CAmiceni-Holm 11, aflat in
dreapta Prutului, In centrul Podiului
Moldovei.
1.
Plantator realizat dintr-un ram,
la un capt rupt, la altul cu vrful

achiat i lefult (fig. 1/2: L_= 1 96 mm;
o_ = 28 mm).
2. Brzdar lucrat pe
=
cornul principal (fig. 3-4: L
"relativ roca
gracil,
2 1 4 mm),
artnd
ca
la
lepdare individul se gsea cam la a

doua eliminare, cum a precizat S.
Haimovici
In
st u d i u l
al turat
(Prezentarea materialului faunislic din

punct de vedere arheozoologic),
avnd in vedere, cu deosebire, vrsta
probabil
a animalelor de la care
provin. La baza prjinii are o perforare
Fig.S. Cmiceni-Holm IL Splig din corn de cerb.

Civilizaia Cucuteni 82
coame de cerb sau capfior, de vrsta i cu dimensiuni diferite, in aezarile
transversal,
de
form
cilindric,
realizat in dreptul unde arborele se

ntlnete cu ramul ochiului tiat de la
baza i lefu. 3. Fragment de com
lepdat,
tot
masiv,
perforat
dar
cucuteniene din toate fazele, vin sA arate ca Cervus elaphus se gllsea destul
degradat (fig. 5-6:
de curent In jurul silurilor cuculeniene, totodat i In apropierea si tutui de la
provenea dup S. Haimovici de la un
Cll m iceni-Holm 11, aflat in dreapta raului Prut, in centrul Podiului Moldovei.
exemplar ce se gsea cam la a cincea
Plugul primitiv, fllr avantren, cu brzdar din com de cerb, la inceput
182 mm),
sau a asea lepdare a cornului". 4.
neperforat, apoi perforat, tras de om sau de animale, poate mai mult pentru a
Unealta, poate o s!Jp!Jiigs scurt, dar
trasa brazda pentru semine, a constituit un pas important pentru culturile
masiv (fig. 5; L
agrare". Funcionalitatea divers, includea cu siguran folosirea lor in
lucrat pe un fragment bazat al unui
grdinrit, ce avea probabil o pondere importantA. Informaiile arheologice nu
exemplar matur, "ce se gsea cam la a
exclud nici posibilitatea folosirii traciunii animale, a bovinelor, fapt dovedit
cincea
paleonlologic pentru cultura Vdaslra". C. S. NicolescuPiopor analiznd
corn u l u i " ,
materialele descoperite la Rast-Grindul ifarului, cultura Vin. consider ca
sau
159 mm), a fost
asea
cum
lepdare
menioneaz
a
S.
Haimovici.
.spliga primiv (din piatr sau corn) se transform acum Intr-un rmoc
pentru ptugul primitiv. De asemenea. profesorul S. Haimovici. in studiile de
arheozootogie efectuate pe materialele osoase specifice staiunilor eneolilice
a identificat, cu deosebire bovine, Intre care mut maturi, folosiV nu att pentru
1.
N.
Zaharia,
M.
P e t re s c u
carne, cat pentru traciune". Animalele de tracVune s-au menionat i pentru
Oimbovila. Em. Zaharia, Aezari
aezarea Ftoreti, din Precucuteni III, un bovideu asimetric, specific pentru boii
din Moldova (1970, p. 272, nr.
de la jug, la care pantecele se aplatiseazll de partea tnjelei. fragmentul
1 99c), cu o scurt descriere i
descoperit are o proeminen pe frunte". Jugul total apare mult mai trziu, ca
cteva
jug de grumaz, ce deformeaza genunchii.
materiale. Aceleai
Introducerea plugului in agricultur, in direct raport cu exigenele

axiologice compatibile nivelului eneolilic european sau extraeuropean, a dus la
creterea rolului brbatului in eneoliticul final".
e x e m p l i fi c r i
menionat
in
de
date s-au
repertoriul
Aezi!lrilor culturii Cucuteni din

RomJnia, semnat de O. Mona i
t. Cuco ( 1 985, p. 76, nr. 241),
unde a fost denum tot Holm.
110
------
1tcta :IDosri Tilto"9m.5i5
Fig.6. Cmiceni-Holm I l . Splig din corn de cerb - fotografie.

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
1 O.
V. Chirica, M. Tanasachi, Repertoriu/ arheologic a/judeului /ai, Voi. li, 1985, p.

433, LXXXII.2.A.
A. N1u, V. Chirica, Deux vases cucuteniens aux caracteres anthropomorphes
recemment decouvertes dans le dep de lai, La civilisallon de Cucuteni en
contexte europen. Session scienlifique lai-Piatra Neam 1984, p. 289-290 =
1989, Doull vase cucuteniene cu caractere antropomorfe recent descoperite,
Hierasus, VII-VIII, 1987, p. 17-37.
A. Niu, Continuitatea ceramicii pictate intre culturile Cucuteni-Tripolie i
Gorodsk-Usatovo, in Cerclsl, 8, p. 195.
M. Oinu, Contribuii la problema culturii amforelor sferice pe teritoriul
Moldovei, ArhMold, 1, 1 96 1 , p. 49, fig. 3/1; H. Muller-Karpe, Handbuch der
Vorgeschichte, Kupferzeit, Munchen, 1974, p. 19, pl. 865/A6.
R. Alaiba, 1. Grdinaru, Noi descoperiri de ceramicll de tip Cucu/ani C in
Podiul Moldovei, in Thraco-Dacica XXII, 200 1 , p. 67, fig. 2/9; 3-7.
M. Crciumaru, Paleobotanica, Ed. Glasul Bucovinei i Helios, 1 996, p. 29.
O. Berciu, Contribuii la problemele neoliticu/ui in Romtlnia in lumina noilor
cercetllri, Bucureti, 1 96 1 , p. 72, fig. 1/1.
M. Carciumaru, op. cit., p. 28-29, fig. 5/4 .
S. Marinescu-Bilcu, Ttlrpeti. From Prehistory to History in Eastem Romania,
BAR lntemational Series, 107, Oxford, 1981 , Londra; pentru partea
arheozoologic vezi i
Necrasov, lirbu, p. 57,
fig. 1 39/11 , 14-18, 22.
11.
Ibidem, fig. 1 39/2 1 ;
147/10.
12. Fr. Laszl6, Hromszek
vamegyei praemykenaei
jellegii telepek (Stefins de
/'epoque premicenniene
dens le comita/ d e
Haromzek), Oolgozatok,
Cluj, V, 2, 191 1 , p. 257,fig.
91/2.
1 3. 1. T. Oragomlr. Principalele
rezultate ale sllpl!lturilor
arheologice de la Bereti
Dea/ul Bulgarului (1981),
judeul Galai, MemAntiq,
IX-XI, p. 97, fig. 9/1-4.
14. Ibidem, p. 95-96, fig. 2/14.
1 5. C. M. Manlu, M. Urbu, N.
Buzgar, op. cit. , AM, XV111,
1 995, p. 125, fig. 9/2.
16. M. carciumaru, op. cit.. p.
28-29, fig. 5, 1-3, 5-7.
17. E. Popuoi, O unea/tii
pentru cultivarea p/antelor
in aezarea neolitica de
tip Startevo-Cri, de la
Trestiana, jud. Vaslui,
Hierasus, 1979, p. 29, fig.
1.
18. 1. T. Oragomir, Eneo/iticu/
din sud-estul Romniei.
Aspectul cultural Stoicani
Aideni, 1983, p. 47.
1 9. C. S. Nicolescu-Piopor
el a/ii, Asupra activitllii
antierului arheologic
Rast-Dolj. 1. Sllpllturile de
le Grindul ifarului, SCIV,
11, 1 , 1951 , p. 270,fig. 1 .
20. O . B e r c i u , C u l t u ra
Hamangie, Bucureti,
1 966, p. 85 i urm, fig.
96/6.
2 1 . V I . D u m i t r e s c u , T.
Bn\eanu, op. cit., p. 59
iurm.
22. M. Petrescu-Dimbovia el
a/ii, Trueti. Monografie
erheo/ogic!J, E d i t u r a
Academiei Romane,
Complexul Muzeal
NaVonal .Moldova" lai,
Bucureti-lai, 1 999, p.
258, 261 , fig. 1 59/1-2;
1 60/28.
23. C. Martiniuc, V. Chirica, A.
J\cta ln'osei 'tuto-oensis ------
111
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
Niu, Poziia geomorfologictJ i cultural-cronologicfl a

aeztJrii Cucuteni A de la lai - Splaiul Bahlui, SCIVA,
28. 2, 1 977, p. 1 89-190, fig.3.
A. Laszl6, S. Haimovici, Natura et Cu/ture. Colloque
de Liege (13-17 dec. 1993), Liege, ERAUL 68, 1 995,
p. 502.
A. Laszl6, Le sud-est de la Transylvanie dans le
neolithique tardif el le chalkolilique. Nouvelles
donn6es el considerations, The fourt millennium . . .
1993, p. 6 4 . fig. 5-6; A. LasziO, S. Haimovici, op. cit. ,
p. 502. fig. 5.
1. T. Dragomir, op. cit. , p. 97. fig. 8/1-2.
A. Niu, C. Buzdugan, C. Eminovici, op. cit. , p. 36,
fig.6/1.
Fr. Laszl6, op. cit., Dolgozatok, Cluj 2, V, 1 9 1 1 , p. 257,
fig. 91/3-5.
M. Dinu, Sur le debut du systeme patriarcal dans le
centre el le sud-est de I'Europe,Actes du XII'
Congres International des Sciences Prehistoriques
el Protohistoriques, Bratislava, 1-7 Septembrie
1991 , 2, Bratislava 1993, p. 534, fig. 2-3. O fonn mai
ampl in 1995, Sur le debut de l'agriculture el du
syst6me patriarca/ dans le centre el le sud-est de
l't:urope, SAA, li, p. 59-74.
V. Boronen, Recherches archtiologiques sur la
cu/ture Schela Cladovei da la zone des 'Portes da
Fer", Dacia, N.S., XVII, 1973. p. 5-39; M. Crciumaru,
op. cit. , p. 28-29, fig. 5/8-9 brzdare.
VI. Dumitrescu, La station prehistoriqua de Boneti,
Dacia, 1933, 111-IV (1 927-32), p. 95, fig. 413.
V. Ursachi, Zargidava. Cetatea dacictJ de la Brad,
1995, Bucureti, p. 20.
C. M. Mantu, M. tirbu, N. Buzgar, Consideraii
privind obiectele din piatrtJ, os i corn de cerb din
aezarea cucuteniantJ da la Sctlntaia (1985-1990),
AM, XVIII, 1 995, p. 125, fig. 9, 1, 3; C. M. Mantu, S.
urcanu, Scnteia. Cercetare arheologicil i
restaurare, Ed. Helios, lai, 1999, p. 15, nr. 63-64.
C. M. Mantu, M. tirbu, N. Buzgar, op. cit. fig. 9/4; C.
M. Mantu, S. urcanu, op. cit., fig. 65.
N. S. Bibikov, Rannetripo/'skoe poselenje Luka
Vrublevetzkaia na Dnestra, MIA, Moscova
Leningrad, 38, 1953, tab. 22A. b, v, g; V. l. Marchevici,
Pozdne-tripolskie plemena Severnoj Moldavii,
Ki$inev, 1981 , fig. 5, 1 ; 51 , 3-5, 8, 9; 69, 1 , 3; 70, 9, 1 3;
E. K. Cerny$, Eneolit Pravobereznoj Ukrainy i
Moldavli, cf. B. M. Masson, N. la. Merpert. R. M.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
Munceaev, Eneolil SSSR, Arheologia SSSR.

Moskova, 1982, tab. LXXXV, 22, 25, 27; V. Sorokin,
Outils de /'habitat tripolien lablona 1', Le paleolithique
el le neolithique da la Roumania en contexte
european, BAl, Bl bliotheca Archaeologlca
lasslenssis, IV, lai, editori V. Chirica, D. Monah IV,
1991 , fig. 1 0, 1-3.
V. Sorokin. op. c.
D. Berciu. op. cit., p. 218, fig. 6 1 , 63-64, 1 , 3.
R. Vulpe, Les fouilles de Calu, Dacia V-VI, 1 94 1 , p.
35, 36,49, fig. 34/ 1 ; 35 i 34/7, primele euL= 16 cm, "
= 6 cm, respectv L = 17 cm.
A. Niu, C. Buzdugan, C. Eminovici, Descoperirile
arheologice de la Gura VtJii (municipiul Gh.
Gheorghiu-Dej, Carpica IV, 1971, p. 36, fig. 6/2-3.
S. Marinescu-Bilcu, op. cit., fig. 139/1; 147/1.
C. S. Nicolescu-Piopor ela/ii, op. cit., p. 269, fig. 1 ;
VI. Dumitrescu, T. Bneanu, A propos d'une soc de
charrue primitive en bois da cerf, decouvert dans fa
station neolithique de Cflscioare/e, Dacia, NS, IX,
1 965, p. 59-67; V. Neamu, La technique da la
production cereaMre en Valachie el en Moldavie.
1 975, p. 46-47, fig. 1, 2-3; D. Monah, Cucuteni,
demier grande civilisation eneolithique du sud-est de
I'Europe,Anatolica, IXI, 1993, p. 153.
V. Gheie, C. N. Mateescu., L'elevage et l'ulifisation
des bovins au neofithiqua moyan et tardif du Bas
Danube et du sud des Balkans, L'A. 8 1 , 1 , p. 1 1 5 i
unn.
C. S. Nicolescu-Ptopor el a/ii, op. cit. , p. 270. fig. 1 ,
1 -2.
S. Haimovici, Quelques problemes d'archeozoologie
concemant la cu/ture de Cucutenl, La clvllisatlon de
Cucuteni en contexte euroen, BAl, 1 , 1987, p. 1 61
iunn.
M. Dinu, Sur le debut du systeme patriarcal dans le
centre el le sud-est de /'Europe, Actes du XII'
Congres International des Sciences Prehistoriques
et Protohistoriques, Bratislava, 1-7 Septembrie
199 1 , 2, Bratislava 1993, fig. 2, 1 . O fonn mai ampl
in 1995, Sur le debut de /'agricultura et du systeme
patriarcal dans le centre et le sud-est de rt:urope,
SAA, li, p. 59 i unn.
M. Oppennann, Tracii intre arcul carpatic i Marea
Egae, traducere Ondine Cristina Dasclia, sub
ingrijirea M. Babe, Ed. Militar, Bucureti, 1 988, p.
43.
LISTA FIGURILOR
Fig. 1. CArniceni-Ho/m 11. Unelte din corn de cerb: 1 planta tor; 2 brzdar din corn de cerb. Civilizaia Cucuteni B,.
Fig. 2. CArniceni-Ho/m 11. Brzdar din corn de cerb - fotografie. Civilizaia Cucuteni B,.
Fig. 3. CArniceni-Holm 11. Pies din corn de cerb degradat. Civilizaia Cucuteni B,.
Fig. 4. Crniceni-Holm 11. Pies din corn de cerb degradat - fotografie. Civilizaia Cucuteni B,.
Fig. 5. Crniceni-Ho/m 11. Splig din corn de cerb. Civilizaia Cucuteni B,.
Fig. 6. carniceni-Holm 11. Splig din corn de cerb - fotografie. Civilizaia Cuculeni B,.
112 ---- :J\cta Jth,5ei 'tutoven.5s
ANTLER TOOLS UNCOVERED IN THE SITE OF CRNICENI HOLM Il
Summary
The presence of tools created from antler or roebuck horns, of dlfferent ages and slzes, in the Cucutenian
settlements of ali phases. come to show that Cervus elaphus was common around the Cucutenian sites, and also
nearthe Crniceni-Holm 11 site, situated at the rightofthe Middle Prut, i n the central Moldavian Plateau.
1. Planterworked from a limb, with a broken end , and another with a chipped and smoothed top (fig. 1/2;
L_= 1 96 mm; 0, = 28 mm). 2. Rutterworked on the main horn (fig. 3-4;
L = 2 1 4 mm), "relatively graei!, showing
than on dropping the individual was at aproximately the second elimination". as S. Haimovici shows in the adjoining
study ( The analysis of fauna material from an Archaeozoological point of view), taking in consideration, most of the
times, the probabie age of the animals these come from. At the base of the pole a transversal perforation can be
observed, of cylindrical shape, created at the point where the arbor meets the limb ofthe base and polished cut eye.
3.
Fragment of lost horn, masive, perforated but degrated (fig. 5-6; L = 1 82 mm), results after S. Haimovici !rom a
specimen at the fifth or sixth etimination of the horn". 4.
Too/, may be a short scoop,
but mass1ve (fig. 5-6; L = 159
mm), was worked on a base frabment of a mature specimen, "that was at about the fifth or sixth elimination of the
horn", as S. Hai movici states.
UST OF FtGURES
Fig. 1. Crniceni-Holm t i . Antlertools:
1 planter, 2 antler rutter, Cucuteni B,Civilisation.
Fig. 2. Crnlceni-Holm 11. Antler rutter photo. Cucuteni B, Civilisation .

Fig.
3. Crniceni-Ho/m 11. Degraded antler piece. Cucuteni B, Civilisation.
Fig. 4. Crniceni-Holm 11. Degraded antlerpiece photo. Cucuteni B, Civilisation .

Fig. 5. Cmiceni-Holm 11. Antler scoop. Cucuteni B,Civilisation.
Fig. 6. Crniceni-Ho/m II. Antler scoop photo. Cucuteni B,Civilisation .
PREZENTAREA MATERIALU LUI FAUNISTIC DIN PUNCT D E

VEDERE ARHEOZOOLOGIC
Sergiu Haimovlcl
Cele patru resturi avute in vedere sunt reprezentate
prin fragmente de coarne de cerb (Cervus elaphus),
strpunge dintr-o parte in alta prjina. aproape rotund cu

0 = 20 mm.
evident mascul. Acestea aparin clar la patru indivizi ce au
3. Pies mai masiv, probabil a aparinut unui
vrsta diferite. Toate sunt reprezentate doar prin partea
individ ce lepdase cam a treia oar cornul su (fig. 3-4).
bazal
Roze la bazei prezint dimensiunile: 0 mare = 69 mm, 0 mic
cornului,
incepnd
cu
rozeta
acestuia,
el
prelungindu-se mai mult sau mai pu!in cu prjina sa, care
= 56 mm, circumferin\a = 203 mm, baza fiind mai pu\in
este retezal de ctre om. Ramut de ghia\ i cel al achiului
oval ca la primul exemplar. Lungimea prjinei, pn la o
sunt retezate chiar de la baz, zona fiind lefuil, acelai
seC\ionare uor oblic = 1 87 mm. De asemenea, i aici se
lucru aprnd i pentru conturul ini!ial zim!Bt al rozetei.
gsete cam la 45 mm de baz o perforare ce strpunge
Toale coarnele provin precis de la exemplare de cerbi ce le
prjina. ceva mai voluminoas ca la primul exemplar
au lepdat, ele fiind doar adunate de ctre om, care,
(ruptura de la nivelul ei nu ne ngduie s-i msurm
evident, nu a dobort animalele respective; men!ionm c
diametru!, dar se pare c ar fi fost uor oval.
dei specia leapd cornul primvara, culegerea lor da pe
4 . Al patrulea com, bine masiv, provenea de la un
substrat poate fi executat pe parcursul intregului an, el
exemplar ce se gsea cam la a cincea sau a asea
nedistrugndu-se rapid.
lepdare a cornului, deci un individ deacum cu totul matur,
In cele ce urmeaz vom da o descriere sumar a
ce lua deci parte la boncluit (fig. 5-6). Roze ta are 0 mare =
acestor resturi, parcurgnd-o in func!ia de gracilitatea
76 mm, 0 mic = 67 mm, circumferin!B = 253 mm, aceasta
(vrsta) lor.
btnd
1. Un simplu fragment de ram tiat transversal,

neperforat (fig. 1/1 ).
2. Com relativ inc graei!, artand c la lepdare
individul sa gsea cam la a doua eliminare a acesteia (fig.
1/2; 2). Rozeta bazei are urmtoarele dimensiuni: 1<1 mare =
62 mm, 0 mic =
43
mm, iar circumferin\a =
174
mm,
ctre
rotund.
Lungimea
prjinel
pn
la
seC\ionare bine oblic, de doar 155 mm. De asemenea
aici exist, la cam 58 mm de bazi!, o perforare ce strbate

de la o fal la alta, ea fiind uor oval pe o parte,
cu 0 =
35/32 mm i pe cealalt, aproape rotund, cu 0 = 30 mm.

Nu dorim s intrm in modalitle prin cara s-au
fcut att ciopliturile ct i gurile din cele trei fragmente
observndu-se i metric c conturul era oval. Lungimea
comulare. inem doar s spunem c nu apar de loc urme
prjinei, pn la o sec\ionare bine oblic este de 1 93 mm.
de prlire la foc, aa cum gsim adesea la coarnele de
La circa 48 mm de baz se gsete o perforare, ce
cervidee care au fost prelucrate in vechime.
------ 113
UN PAN DANTIV DIN SCOIC I O U N EALT PENTRU

PRELUCRAT OSUL DESCOPERITE N AEZAREA
GUMELNITA
A1 DE LA NSURTEI
- " POPINA 11"
'
'
Stilnlc PANDREA,
Viorel STOIAN,
Costin CROITORU
Aezarea Gumelnia A 1 de la lnsurei Popina 11" a fost identifica! pe o popin (martor de

eroziune), esle situat in lunea inundabil a
Clmuiului i se aM foarte aproape de aezarea
Gumelnia A2 de pe .Popina 1" de la lnsurei (Pandrea
ela!. 1999) (Fig. 1).
in campaniile 2004 - 2005 am cercetat o
locuin de suprafa, iar printre perei prbuii ai
acesteia am descoperit unelte i fragmente de unelte
din os, piatr cioplit, piatr lefuit, vase i fragmente
de vase Gumelnia A 1 in asociaie cu fragmente de vase
Precucuteni 11-111 (Pandrea, Vernescu 2005: 264-265,
fig. 2-6).
Cercetrile din anul 2005 au scos la iveal dou
obiecte foarte interesante, care au fost descoperite
printre resturi de perei prbuii pe podina locuinei L2.
Este vorba de un pandantiv din scoic i de o unealt din
piatr utilizat, foarte probabil, la confecionarea
uneltelor din os.
utilizate pentru susinerea altor piese de podoab .
1. Pandantiv din scoic (Fig. 211)

Este lucrat dintr-o singur valv de scoic, are L
= 74 mm i 1 = 44 mm precum i 5 perforaii (o perforaie
mai mare cu d = 5 x 6 mm i patru perforaii mai mici cu d
= 2 x 3 mm). De asemenea, se observ urmele altor
patru perforaii in jurul crora piesa este spart. Acest
aspect arat c piesa a fost utilizat mult timp, fapt care
a cauzat distrugerea piesei in zona perforaiilor, precum
i faptul c a fost refcutireparat.
In opinia noastr, aceast pies este un
pandantiv care a fost purtat mult vreme. Dispunerea
perforaiilor, precum i faptul c perforaiile mai vechi s
au spart, ne fac s credem c perforaiile de la cele dou
capete erau utilizate pentru introducerea unui nur, iar
cele trei perforaii dispuse la baza pandantivului erau
2. Unealt din piatr pentru prelucrat osul (Fig.

212)
Este o plac din piatr lefuit cu L = 163 mm, l =
mm i grosimea de 27 - 29 mm. In seciune are o
form semicircular, partea superioar fiind plat.
Partea superioar este lefuit i este strbtut pe axul
lung de o nuire lung de 1 52 mm, larg de 5 - 6 mm i
adnc de 2 - 3 mm. La partea inferioar se observ
urme de lut, fapt care ne determin s credem c
obiectul era .incastrat" intr-un .postament" din lut.
Avnd in vedere faptul c roca din care este
lucrat obiectul este o gresie, suprafaa superioar este
plan i neted, precum i faptul c nuirea are urme
de utilizare (limea i adncimea variaz), considerm
c aceast pies era utilizat la prelucratul osului. In
opinia noastr, faa superioar era utilizat pentru
lefuirea suprafeelor plana, iar nuirea era destinat
obnerii vrfului uneltelor de tip impungtor sau
strpungtor.
54
Cele dou piese ofer informaii importante

despre podoabele locuitorilor aezrilor Gumelnia A 1 ,
dar i despre tehnologia prelucrrii osului.
Pandantivul din scoic, descris mai sus, este
deocamdat prima pies de acest fel descoperit in aria
cultural Gumelnia A 1 .
Unealta din piatr utilizat la prelucrarea osului,
pe lng faptul c ofer informaii referitoare la
tehnologia prelucrrii osului, este un indiciu al existenei
unui atelier pentru obinerea uneltelor din os i corn in
aezarea GumelniaA 1 de la insurei - .. Popina 11".
BIBLIOGRAFIE
Pandrea et al. 1 999. Pandrea, S., Sirbu, V., Neagu, M. Cercetri arheologice in aezarea gumelniean de
la fnsurei- .Popina /",jud. Brila. Campaniile 1995- 1999. lstro X: 35-70.
Pandrea, Vemescu 2005. Pandrea S., Vemescu M. Cteva observaii referitoare la raporturile dintre cultura
Guimelnia i cultura Precucuteni. Cultur i Civilizaie la Dunrea de Jos XXII: 263-278.
114 ----- cta nNi
IN SURATE!
Judetul Braila
"Popina 1" si "Popina Il"
Scara 1 :500
/
7
FIG. 1 nsurei - "Popma
'
./
Poplna 1
!" I "Popina II"
J\cta Jlh>sei 't:ut.wensis ---- 1 1 5
/ .
,..
1:
B
o._.1i=:=2-3cm
1 =:::i2...3cm
O ..i:
i.
2 3cm
-.:::-.
:::=
FIG. 2 nsurci - "Popina

11 6
Il";
1 . Pandantiv din scoic;
2. lcfuitor pentru unelte din os
-------
}lcta W'osei '(;utownsis
P O DOAB E D I N MAT E R I I D U RE AN I M A L E
APA RTI
NN D C U LT U R I I C OTO
F E N I D ES C O P E RITE
R E C E NT N TRAN S I LVA N I A
Diana-Maria Sztancs *
Corneliu Beldiman **
Marius-Mihai Ciut***
1 . 1ntroducere
Studiul de lal ofer

analiza unui mic lot de materiale
preistorice. rezultat din cercetri
recente ntreprinse n trei situri
apaflinnd culturii Co!ofenl. dintre
care doua se ana fn arealul
endocarslic hunedorean. iar unul
pe valea mijlocie a Mureului (fig.
1 ).
Primul sit este Petera
Cauce (sau Petera de la Cauce).
plasat in regiunea estic a
Munlilor Poiana Rusc. rn
apropierea satului Cerior. cam.
Lelese. j u d . H u n edoara.
Cercetrile sistematice s-au
derulat aici intre anii 1997 i 1999.
sub conducerea praf. univ. dr.
Sabin Adrian Luca i a lui Cristian
Roman.
Al doilea sit este Petera
din Borrlu Mare. situata pe rama
sud-vestic a Mun!ilor Orliei. pe
teritoriul satului Ohaba-Ponor,
corn. P u i . j u d . Hunedoara.
Explorri speologlce au intreprins
aici, n anii '90, membrii Clubul
Speologi l o r P rote u s d i n
Hunedoara, condus de Marin
Baicoan.
Al treilea sit este plasat in
aer liber i se aH pe teritoriul
satului eus. punctul .Gorgan.
c o rn . C i u g u d . j u d . A l b a .
Cercetrile sistematice s-au
derulat in perioada 2000-2005 sub
conducerea dr. Marius-Mihai
Ciut.
Lucrarea prezent se
inscrie in seria abordrilor noastre
recente rezervate podoabelor
preistorice d es c o p e r i t e in
Romnia. Intr-<> prim form de
redactare, incluzand descoperirile
din materiale diverse (ceramic,
materiale lltice. materii dure
animale) fcute pe teritoriul jud.
Hunedoara. ea a fost prezentat
cu ocazia sesiunii de comunicri
1 Podoabe din materii dure animale apaf\innd

eultwii Coofeni descoperite recent in Transilvania localizarea siturilor: 1 Cerior-Petera Cauce; 2 Ohaba
Fig.
Ponor - Petera din Bordu Mare; 3 eua-,.Gorgan".
tiinifice organizate de Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara in octombrie 2004;

etalarea datelor in formal PowerPoint. aferent comunicrii. figureaz pe websits-ul
Institutului pentru Cercetarea i Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvnean in
Context European. Universitatea Lucian Blaga. Sibiu (hllp://arheologie.ulbsibiu.ro).
Paflial. rezultatele acestor cercetri s-au prezentat i in studiul publicat recent fn paginile
}lcta Jlh>sei "t:uto-oensis ------ 1 1 7
revistei Corviniana (Betdiman,

Sztancs, 2005a( Betdiman,
Sztancs 2005b - cu bibliografia).
Exprimam, ti pe aceasta
cale, multumirile noastre prof.
univ. dr. Sabin Adrian luca, lui
Cristian Roman i lui Marin
Balcoana, care ne-au pus la
dis pozitie p e n tru s t u d i u
materialele d i n peterile
hunedorene pe care le-au
cercetat.
2. Contextul descoperirii
Petera Cauce de la
Cerior (CRC) prezinta in sala
principal un consistent pachet de
sedimente, de vrsta holocen,
nederanjat p r i n i n t e rventii
anlropice mai vechi sau recente.
din care s-au recuperat
numeroase vestigii de locuire
preistorica. Au lest decelate, pe
baze slratigrafoce, opt etape de
ocupare, marcate printr-un numar
corespunzator de niveluri: nivelul
1, atribu cuKurii Stareevo-Cri,
fazele IC - IIA; nivelul 11, atribuit
culturii Turda; nivelul III, atribuit
culturii Petrell; nivelul IV, atribuit
culturii Tiszapolgr;
nivelul V,
atribun culturii Bodrogkeresztur;
nivelul VI, atribuit culturii Cotofeni;
nivelul V I I , atribuit culturii
Wietenberg; nivelul VIII, atribuit
evului mediu. Situl plurislratifocat
din Petera Cauce este, pn in
prezent, cel mai reprezentativ
exemplu de loculre preistorica in
mediul endocarstic din estul
Muntilor Poiana Rusc, oferind
cea mai consistent i variat
s e c v e n t a d e s t r a t i g ra f i e
arheologica de lip cavemicol in
situ din zon. ln acelai timp,
acest s a oferit prilejul derularii
analizelor complexe
m u l t i d i s c i p l l n a re a s u p r a
materialelor recuperate, prin
initierea colaborArii cu specialiti
din diverse domenii (arheologl,
speologi, geologi, mineralogi,
a r h e o z oo l o g i , c e r c e t t o r i
specializati i n tratamentul statistic
al datelor, in studiul IMDA i al
industriei litice etc.); rezultatele
acestor colaborri s-au
concretizat in cele dou volume al
monografiei situ lui, recent editate,
ca i Intr-<> serie de articole i
studii (luca, Roman. Diaconescu
2004; luca, Roman, Diaconescu,
Ciugudean, El Susi, Beldiman
2005: Beldiman, Sztancs 2005a -
118
Fig. 2 Podoabe din materii dure animale aparinnd culturii

Cotofeni descoperite recent n Transilvania: pandantive sau
mrgele amenajate pc canini de cine (CRCNI 3-4) - vederi
generale, de detaliu i reconstituirea ipotetic a modului de
ataare pc fir.
cu bibliografia).
Petera din Bordu Mare de la Ohaba-Ponor (OPN) este binecunoscuta pentru
materialele de epoc paleolltlc, foarte importante, descoperite in anii '50 de catre
colectivul condus de Constantin Nicolescu-Piopor. Sondaje restrinse a executat in
peter i Alexandru Punescu in 1983, 1 986 i 1994, iar explorrile speologice periodice
din anii '80 i '90 au permis recoltarea allor materiale paleonlologice i arheologice.
Deasupra unui pachet de sedimente, cantonnd resturi consistente databile in paleoiHicul
-------
J.cta Jn1>sri 'tuto-oen.sis
mijlociu, se ana un nivel subire

atribull paleoliticului superior
(cultura aurignaciana). ca i mai
mulle niveluri de vn;ta holocen,
documentnd o locuire de slab
i n t e n s i t a t e ( s e z o n i e r :! )
aparinnd cullurilor Startevo
Cri, Co\ofeni i celei de-a doua
epoci a r,erului. Reamintim faptul
c din nivelul databil in paleoliticul
superior s-a recuperat o pies de
podoab unicat, cel mai vechi
artefact de acest fel cunoscut
pn acum pe teritoriul Romniei
(canin de lup perforat). Intre
materialele atribuite culturii
Slartevo-Cri, razele III-IV se
numr fragmentele de vase
ceramice i o mi!lrgea mare
confecionat din valva scoicii de
origine mediteranean
Spondylus gaederopus. Din
nivelul aferenl locuirii Coofeni s
a recuperat rece n l . prin
cercet r i l e intreprinsa d e
speologi, u n pandantiv din corn
de cerb (Nicolescu-Piopor
1957; Punescu 2001, p. 264296; Luca, Roman. Baicoan
1997; Sztancs, Beldiman 2004a;
Sztancs, Beldiman 2004b).
In situl de la eua
.Gorgan"(SEG) s-a pus in lumin
existen1a a dou secven\e de
ocupare, aferente: a. unul facies
cultural de mixtur, Decea
M u r e u l u i cu e l e m e n t e
nszapolgar (faza B. final); b.
cullurii Cotofeni, subfazele lllb
l l lc. Aceasta din urm se
manifesta cu doua etape de
locuire distincte, decelate
stratigrafic (notate cu siglele A i
B). ln cele 1 O secliuni i suprafele
excavate s-au explorat, parial
sau integral, 2B complexe: 1 2
locuinte d e suprafala (atribuite
cullurii Cotofeni: L 1L 1 2, dintre
care L 1 , L4-5, L 1 O, L 12 aparin
etapei de locuire A. iar L23, L6,
L9 etapei de locuire B); 2
complexe rituale (atribuite
faciesului Decea Mureului
nszapolgar: C1 -C2); 1 4 gropi cu
destinalii diven;e: pentru fixarea
suprastructurli construciilor,
rituale, menajere. fntn? (2
atribuite faclesului Decea
Mureului-nszapolgar: G3, G14;
12 atribuite culturii Coofeni,
etapa de locuire A: G 1-G2, G4G13). Dintre acestea, ? complexe
au livrat artefacte incadrabile in
categoria industriei materiilor
d u re a n i m a l e . M a t e r i a l e l e
Fig. 3 Podoabe d i n mateni dure animale aparinnd culturii Coofcni

descoperite recent n Transilvania: pandantiv sau mrgea amenajat(} pe
canin de cine (SEG!ll 1 6 ) - vederi generale i de dewliu.
------ 119
analizate provin din cercel4rile efectuate

in perioada 20()().2004 (Ciut, Gligor.
DaisaCiul, Rabsllber, Kolbe 2005 - cu
bibliografia; Be!diman. Sztancs 2005c;
Beldiman, Ciul4, Sztanc:s 2005 - cu
blbliogralia).
3. Obiective. Metodologie
Studiul
nostru
li
propune
tratarea delalialll , exhaustiv. conform
unei metodologii unitare. care in
considerare toate aspectele (materie
prim, procedee de fabricare, urme de

utilizare, propuneri de reconstituire a
mOdului de ataare etc.), a unei categorii
de artefacte catalogate, ndeobte, in
mod
.tradlonal"
nejustificat.
ca
.descoperiri mrunte' i tratate ca atare:

este vorba de podoabele din materii
dure animale (din. corn de cerb, cochilii

de scoici).
In
cont e x t u l
mai
larg
al
valorifrcrii sistematice a descoperirilor

aparinnd
animale
industriei
( I MDA)
materiilor dure
preistorice
din
Romnia. obiectiv urmrii d e noi in

ani
(a
se
extenslv
ultimii
In
lucrarea
vedea bibliografia
Obiecte de
podoaba neolitice timpurii din materii
dure animale descoperite pe teritoriul
Romaniei: braari de os - Beldiman.
Sztancs 2005d, inserat In sumaNI
prezentului volum), demersul de fal
urmrete s ofere o sintez a datelor
asupra podoabelor din
materii dure
animale descoperite recent in trei siluri

aparinnd culturii CoJolenl din spaJiul
transilvan. MenJionm taptul important
c aceasl culturA nu a tcut. pn de
curnd,
obiectul
sist e m ati c e s u b
unei
a n a l i ze
raportul
I MDA.
Materialele au rmas inedite sau au fost

publicate sumar In studii, articole i In
cele dou monografii dedicate culturii
(Roman
1 9 76:
Ciugudean
2000).
Testarea expresiv"i i a polenJialului

lnformaponal al IMDA In cadNI culturii
CoJofeni, stabilirea parametrilor specifici
ai
comportamentului
p u rt t o r i l o r
tehnologic al
acestei
culturi
se
contureaz, astfel, ca un ali obiectiv al

abordrii noastre. In curs de deNtare
(Beldiman, Sztancs 2005a; Beldiman.
Sztanc:s 2005b:
2005c;
Beldiman.
Beldiman,
Szlancs
Szlancs
2005d:
Beldiman, Ciul, Sztancs 2005).

Studiul artefactelor se face in
mod
Fig. 4 Podoabe din materii dure ammale aparinnd culturii

CoJofcni descoperite recent in Transilvania: pandantiv sau
mrgea amenajat() pe camn de mistret sau cam1vor (SEGnJ
1 4) - vederi generale i de detaliu
120
unitar,
c o n form
reper el or
metOdologice actuale al e domeniului.

Este aplicat clasificarea tipologic i
protocolul de analizA propuse recent i
care au stai la baze elaborArii tezei de
doctorat a auloNiui secundar (Beldiman
1 999). ca i a redactllrii mai multor studii
------
Jkta ln'l>ei 'tvtownsis
i articole. unele foarte recente (Beldiman, Sztancs 2005d - cu

bibliografia). Lotul IMDA de la SEG, fonmat din 7 piese.
beneficiaz de parametri care confer studiului premise
optime i contureaz obiective finale majore, dintre care
putem men\iona, i cu acest prilej, posibilitatea definlrii unor
repere specifice - metodologice, lipologice. paleolehnologice.
paleoeconomice, crono-culturale, la care s se raporteze
datele similare din alte siluri, publicate sau inedite. Facem i
specificarea c lolui iMDAde la SEG este, pn acum, cel mai
amplu provenind dintr-o aezare Co\ofeni deschis, studiat
dup metodologia actual a domeniului.
Materialele pe care le prezentm beneficiaz. in
concluzie. de dou avantaje notabile; primul este provenien\a
din contexte slratigrafice precise; al doilea se refer la
posibilitatea de acces direct i de efectuare, in consecin\, a

unor analize detaliate. viznd aspectele paleotehnologlce.
3. Repertoriu. Tipologia
Efectivul total avut in vedere numr 11 piese.

repartizate pe cele trei situri dup cum unmeaz: Cerior "Petera Cauce": 3 piese; Ohabs-Ponor - Petera din Bordu
Mare: 1 pies; eus -.Gorgsn 7 piese.
Grupele tipologice i tipurile reprezentate sunt: din\ii
perfora\i (4); pandanlivele (3); rondel perforal (1 ); cochilii
de scoici - materie prim pentru rondele perforate (2); cochilie
de melc fosil perfora ( 1 ) (vezi tabelul nr. 1 ).
Tabel nr. 1 Podoabe din materii dure animale apal'\innd culturii Co\ofeni descoperite recent
in Transilvania: tipologia i dislribu\ia cantitativ pe siluri.
Sltul
Tipuri i efective
Dinti
perforal
Pandantlve
Total
Rondel perforat
i materii prime
Cochilie
perforat
3
1
7
11
CRC
OPN
SEG
Total
3.1. Dini perloral
Doi canini inferiori de cine (CRCNI 3-4, lip III A2 h)

(fig. 2), provenind de la acelai individ. descoperi\i in Petera
Cauce. nivelul Co\ofeni. pstra\i in colec\iile Muzeului
Castelul Corvinilor)) Hunedoara. Sunt exemplare intregi, in
stare de conservare excep\ional, avnd lungimea de 36-37
mm. Suprafetele pieselor sunt cele anatomice; singura
pol'\iune unde se constatA interven\ia tehnic este baza pl'\ii
apicale, unde s-a practicat cte o perforae bilateral, de
fonm circular in plan i bilronconic simetric in profil, avnd
pere\i concavi. Debitajul se refer la prelevarea caninului din
maxilarul inferior, probabil prin fractura rea acestuia. folosindu
se metoda percu\iei directe; pe suprafe\e nu se observ nici un
fel de urme care s poa fi puse in legtur cu extragerea prin
alte procedee tehnice. Fasonarea ia in considerare
prepararea, pe ambele fe\e. a pol'\iunii pe care unma s se
execute perforarea prin n\uire axial/oblic superficial, cu
ajutorUl unui vrf litic; scopul opers\iei a fost acela de a asigura
fixarea vrfului cu care s-a executat perfora\ia, evilndu-se
derapajul acestuia, frecvent intlnil in cazul perforrii pieselor
mici, dure i cu suprafe\e convexa; unmele operaei au fost
pal'\ial eliminate prin realizarea perfora\iei respecUve. A unmat
perforarea bilateral simetric prin procedeul rola\iei
allemalive a unui vrf litic i alezarea perfora\iei prin rota\ie
rapid. Opera\ia a conferit morfologia uniform circular
perfora\iei i a generat unme tipice sub forma striurilor
elicoidale pe perelii concavi ai acesteia. Dia metrul exterior al
perfora\iiloresle de 5 mm, iar cel interior de 2 mm.
Unmele de utilizare sunt localizate pe suprafe\ele
rdcinii (fala extern i Intern), care au aspectul tocit i
lustruit. Prin examinarea cu lupa binocular, pe aceste
suprafele nu se constat existen1a striurilor fine. scurte,
dispuse aleatoriu. Urmele de tocire i lustru sunt inlerprelate
ca generate, probabil, prin utilizarea caninului ca obiect de
podoab, fixat prin suspendare pe o fibr oarecare. probabil
fie de piele sau fir textil, lal/cu diametru! de circa 2 mm. aa
cum sugereaz diametrul lnterior al perforaliei. Acest mod de
ataare a determinat micarea continu i frecarea
artefaclelor pe u n suport texlil sau d e piele (probabil vemnt).

Alte unme de folosire sunt localizate la nivelul perfora\iei, pe
ambele lele: aceasta are conturul uor defonmat in jumtatea
proximal (superioar) i puternic tocit. cu marginile rotunjite.
Astfel de unme lipsesc pe restul circumferin\ei, care i-a
conservat aspectul ob\inut prin perforare; este de luat. astfel.
in considerare ipoteza fixrii verticale pe fir a piesei ca element
de colier - mrgea (Luca, Roman, Diaconescu 2004, p. 78,
238, pl. Vllf7-8; Beldiman 2004c; Beldiman, Luca. Roman,
Diaconescu 2004, p. 85-91 , 469-475; Beldiman, Sztancs
2005e, p. 1 65, 239-240, pl. XXXIV-XXXV).
Canin inferior drept? de cine (SEG/11 16, Up III A2 h)
(fig. 3), descoperit in situl de la eua-.Gorgan", in inventarul
L5, pstrat in colecliile Universillii 1 Decembrie 1 918 Alba
Iulia, Facullalea de Istorie. Apal'\ine subfazelor lllb-lllc, etapa
de locui re A. Este o pies fragmentar. cu lungimea ini\ial de
33 mm i cea pstrat de 31 mm; lipsete vrful coroanei, al
crei smal\ s-a exfoliat in vechime; iar suprafe\ele sunt
afectate discontinuu de coroziunea rdcinilor de planle
ierboase. Este un pandantiv sau element de colier. element de
anfilaj cu dispozitiv de fixare sub fonma unei perfora\ii
proximale dispuse central. Nu se constat unme de debilaj
(extraC\ie din maxilar) i de fasonare. Inainte de realizarea
perfora\iei s-a procedat la prepararea superficial a
suprafe\elor prin abraziune axial i transversal. Perforarea
este bilateral asimetric decalat, efectuat prin rota\ie
rapid (continu) cu ajutorul unui vrf liUc fixat intr-o tij de
lemn sau al sfredel ului cu arc. Pe perei perfora\iei se observ
striuri elicoidale specifice. Diametrul exterior al perforaei este
de 4/3,5 mm, iar cel interior de 3,5/2 mm. Ca unme de uzur
remarcm tocirea fin i rotunjirea marginilor perfora\iei
(Beldiman. Sztancs 2005c; Beldiman, Ciut, Sztancs 2005, p.
30-3 1 , 52. pl. 7/SEG 11 16).
Canin superior drept? de porc mistre sau cemivor
(SEG/11 14, tip I I I A2 e) (fig. 4), descoperit in situl de la eua
.Gorgan", in inventarul L5, pstrat in colec\iile Universit\ii 1
Decembrie 1 9 1 8 Alba Iulia, Facultatea de Istorie. Apal'\ine
subfazelor lllb-lllc, etapa de loculre A. Este o pies
fragmentar, fracturat in vechime i recent la partea
}lcta Jn-osei t:uto-oell5is ------ 121
proxlmal - la nivelul perfora\iei. avnd lungimea anatomic

de circa 50 mm i cea pstrat de 38 mm. Suprafe\ele sunt
afectate disconlinuu de coroziunea rdcinilor de plante
lefboase. Nu se pstreaz urme de debitaj, iar fasonarea a
fost superficial, urmrindu-se regulariz.area suprafe\ei prlii
proximale i a pr1ii meziale prin abraziune oblic.
Amenajarea dispozitivului de suspendare s-a fcut prin
perforare bilateral simetric, racurgndu-se la rota\ie rapid
(continu) cu ajutorul sfredelulul; strlurile ellcoldale spectnce
se observ pe perelii perforaJiei; aceasta este dispus central
la partea proximal: Nu se pstreaz urme de preparare
prealabil a suprafelei pe care s-a amplasat perfora\ia.
Diametrul exterior al perforaei este de 4 mm, iar cel interior de

3,5 mm. Urmele de utilizare se materializeaza In tocirea fin i
rotunJirea marginilor perforaJiel: Fracturarea accidental la
nivelul perforaiei s-a produs probabil In Umpul uUIIzrii (al
fiXrii piesei pe fibr) (Beldiman, Sztancs 2005c; Beldiman,
Ciuf!, Sztancs 2005, p. 30-31 , 52, pl. 7/SEG 11 14).
Fig. 5 Podoabe din materii dure animale apartinnd

culturii Cotofeni descoperite recent n Transilvania:
pandantiv pc fragment de defens de mistrc1 (SEG/11
1 5 ) - vederi generale i de detaliu.
Fig. 6 Podoabe din materii dure animale apartinnd

culturii Cotofcni descoperite recent n Transilvania:
pandantiv pc fragment de defens de mistrel (SEGm
32) - vederi generale i de detaliu.
3.2. Pandanliva
Pandantiv pe fragment (perete) da canin da porc
mistret (SEG/11 1 5 , tip III 83) (fig. 5), descoperit in situl de la
eua-.Gorgan. in stratul de cultur, pstrat In coleqiile
1 22 ----- ctai u
dispozitivului de suspendare s-a fcut prin perforare bilateral

asimetrtc (mai ampl pe faa superioar) prin rotaie rapida
(continu) cu ajutorul unui vrf lltic fixat intr-o tlja de lemn sau
al sfredelului cu arc; slrturt elicoidale specifice se observ pe

pereii perforaiel. Aceasta este dispusa excentric spre
marginea dreapta;
nu se observ urme de preparare
prealabil a suprafeei de amplasare a perforaiei. Diametru!

exterior al perforalei este de 3 mm, iar cel interior de 2,5 mm.
Urmele de utilizare sunt reprezentate de toclrea fina i
rotunjirea
marginilor
perforaiei,
ca
de
fracturarea
accidental/! la nivelul perforaiei, probabil in timpul utilizllril (al

fixarii piesei pe fibr) (Beldiman, Sztancs 2005c; Beldiman,
Ciut. Sztancs2005, p. 30-3 1 , 52, pl. 7/SEG 11 15).
Pandantiv pe fragment (perete) de canin de porc

mistret (SEG/11 32, tip III B3) (fig. 6), descoperit in situl de la
eua-..Gorgan",
in
inventarul
G7.
pstrat in coleciile
Universitii 1 Decembrie 1 9 1 8 Alba Iulia. Facultatea de

Istorie. Apaf1ine subfazelor lllb-lllc. etapa de locuire A. Este o
pies ntreag, avnd lungimea de 7 1 mm. in stare de
conservare bun; pe fee se observ depuneri discontinue de
oxid de mangan. Obiectul are form general trapezoidal/l
asimetric in plan i curba (anatomica) in profil, cu margini
curbe. partea distal tocit, extremitatea distal ascuit i
perforaie mezio-proximalll, dispusa uor excentric spre
marginea dreapt; suprafeele sunt parial modificate tehnic.
Debllajul s-a realizat prin prelevarea caninului din maxilar,
probabil prin fracturarea acestuia din urm. apllcndu-se
percuia direct/despicarea; a urmat prelevarea unui fragment
de perete al caninului prin acelai procedeu al perculei
direcle/despicrii.
modelarea
Fasonarea a fost intens; constatm:
extremitll
proxlmale
prin
retuare
Invers;
regularizarea superficial a feei superioare i a marginilor prin

abraziune axial i oblic. Pe pf1ile respective se observ
serii de strturl dispuse axlal, bine marcate, estompata prin
toclrea produs in timpul folosirii. Perforaia este asimetric,
mai ampl pe faa inferioar, executat bilateral prin rotaie
rapid (continu) cu ajutorul unui vrf litic fixat intr-o tij de
lemn sau al sfredelului cu arc; slrturlle elicoidale specifice se
conserv pe pereii perforaiei, ele fiind estompata prin
aciunea fibrei de ataare (tocire/rotunjire margini i pere);
perforaia are form oval i este dispusa uor excentric spre
marginea
Fig. 7 Podoabe din materii dure animale aparpnnd

culturii Co)ofcni descoperite rcccm n Transilvania:
pa ndant i v pe segme nt de raz de corn de cerb
(OPN/lll 1 ) - vederi generale, de detaliu i
reconsutuirca ipotetic a modului de ataare pc fir.
Universitii 1 Decembrie 1 9 1 8 Alba Iulia. Facultatea de
Istorie. Apaf1ine subfazelor lllb-lllc, etapa de tocuire A. Are
form general
curb
(anatomic),
exlrematea distal
ascuit i perforaie proximal. Suprafeele sunt paf1iat

modificate tehnic. Este o pies fragmentar, fracturat in
vechime la partea proximal - la nivelul perforaiei. avnd
lungimea pstrat de 48 mm; in resl, starea de conservare
este foarte bun. Etapa debitajului a insemnat prelevarea
caninului din maxilar, probabil prin fraclurarea acestuia din
urm aplicndu-se percuia direct; a urmat prelevarea unui
fragment de perete al caninului prin anuire axial i percuie
direct; marginile au contur neregulat; marginea stng
poart urmele operaiei de nuire axial, Iar marginea
dreapt pe acelea ale fracturllril prin percule direct.
Fasonarea
fost
superficiala,
urmrind
regularizarea
suprafe)elor prin abraziune axial i oblic. Amenajarea
dreapta;
nu se observa
urme
de
preparare
prealabil a suprfeei de amplasare a perforaiei. Diametru!

exterior al perforaei este de 7/6,5 mm, iar cel interior de 4/3,5
mm. Urmele de utilizare sunt localizate att pe suprafee i
margini (locirea i rotunjirea acestora), ci i la nivelul
perforaiei (tocirea i rotunjirea marginilor i a pereilor
acesteia in timpul utilizrii - al fixrii piesei pe fibr. Tocirea
intens a pf1ii distale i a exlremilii distale poate indica insa
i utilizarea piesei ca unealt (vrf pentru perforarea pleilor?)
atmal la gt in timpul folosirii, ipotez pe care nu o
excludem i asupra creia ne propunem a reveni cu alt prilej,
pe baza unor date recente din literatura intemalonal/l
(Beldiman, Sztancs 2005c: Beldiman, Ciutll, Sztancs 2005, p.
30-3 1 . 52, pl. 7/SEG 1 1 32).
Pandantiv din com de cerb (OPN/111 1 , tip III 86) (fig. 7).
descoperit in Petera din Bordu Mare de la Ohaba-Ponor, in
nivelul de locuire corespunzator culturii Coofeni, pstrat in
coleciile Muzeului Castelul Corvlnilor Hunedoara. Piesa
este intreaga, realizat pe segment terminal de raz de corn

de cerb (probabil raz de coroan), avnd lungimea de 74
mm. In scopul conservrii, artefactul a fost acoperit cu un strat
de lac. El prezint o fisur de deshldratare axiala larg, in
dezvoltare, care afecteaz/l feele pe aproape toatll lungimea
lor. Prelevarea segmentului respectiv (debltajul) s-a fcut prin
:\ctg ID-osei 'tuto'Oensis ------ 123
percutie d i rect/cioplire
oblic i fracturare prin
flexiune multipl, generndu
se la partea proximal planuri
oblice largi, pe care se
observ urmele de impact ale
unei unelle litice (foarte
probabil). Perfora!ia este
plasat central pe partea
proximal , fiind realizat
bilateral prin ndeprtarea
compactei. recurgndu-se la
cioplire oblic in dublu sens,
urmal de rotalie alternativ
in spongiosa. Conturul
exterior este oval neregulat.
oriental axial in plan; perelii
sunt largi oblici, purtnd urme
de cioplire nele; conturul
interior este oval simetric.
Diametru! exterior al
perfora!iei este d e 1 7/13 mm,
iar cel interior de 7/6 mm. Nu
se observ urme de utilizare
datorit aplicrii stratului de
lac. Dimensiunile indic rolul
funclional de pies de
podoab - pandantiv fixat
axlal. Este vdit inlena de
e x p l o a t a r e e s t e t i c a
morfologiei ascule specifice
segmentului terminal al
razelor de cam de cerb (Luca,
Roman, Baicoan 1997, p.
17, 26, pl. 1/1; Beldlman,
Sztancs 2005a, p. 55, 78, fig.
9).
3.3. Rondele
RondeltJ pe fragment
de valva de scoic de apa
dulce Unio sp. (SEG/11 17, tip
III E4) (flg. 8). descoperit in
silul de la eua-.Gorgan", in
stratul de cultur, pstrat in
colec!iile Universillli 1
Decembrie 1 9 1 8 Alba Iulia,
F a c u l t a t e a de I s t o r i e .
Apane subfazelor lltb-lltc,
etapa de locuireA. Piesa este
pstrat fragmentar, lipsesc
mici porpuni ale
circumlerin!ei. exfoliate
recent; forma sa este oval
neregulal. Ea reprezint un
element de anfilaj tcnd
parte, probabil, dintr-un
colier. cu dispozitiv de fixare
pe fir sub forma unei perforalil
dispuse central. Diametru!
piesei este de 22120.5 mm.
S u p r a fe l e l e p s t r e a z
aspectul anatomic
nemodificat tehnic; circa 113
124
Fig. 8 Podoabe din materii dure animale aparinnd culturii Co!ofeni descoperite
recent n Transilvania; 1, 3 rondel pe fragment de valv de scoic ( Unio sp.)
(SEG/U 1 7) - vederi generale i de detaliu; 2 originea materiei prime.
din circumferint este constituit de marginea anatomic a valvei, prezervata special in acest
scop in timpul opera!iei de debilaj i fasona re; restul circumferintei are contur sinuos, rezultat
prin debitaj i fasona re. Perfora!ia are contur neregulat rezultat in urma aplicrii procedeului de
perforare prin percu!ie indirecta sau presiune cu ajutorul unui vrf (lilic sau de os). Debilajul s-a
realizat prin prelevarea (decupa rea) unul fragment de valv probabil prin percu!ie indirecta sau
presiune aplicat succesiv cu ajutorul caplului unei lama lilice; piesa urmtoare (valv)
ilustreaz elocvent aplicarea acestui procedeu. prin perfora!ia liniar specific pstrat.
Fasonarea a urmrit regularizarea marginilor prin abraziune axial i oblic. Amenajarea
central a dispozitivului de suspendare s-a fcut prin perforare de pe fala superioar,
recurgndu-se la perculie indirecta sau presiune, cu un vrf liUc sau de os; aa cum s-a
subliniat deja, marginile de morfologie neregulal specific indic recurgerea la o asemenea
solue lehnlc. Dia metrul perforatiai este de 5/4,5 mm. Urmele de utilizare nu sunt decelabile
(Beldiman, Sztancs 2005c; Beldiman, Ciut, Sztancs 2005, p. 30-3 1 . 52. pl. 7/SEG 11 17).
Valva de scoica de apa dulce Unio sp. perforata (SEG/11 33, tip V A2 c) (fig. 9/1, 3),
descoperita lnsltul de la eua-.Gorgan. in inventarul G7, pstrat in colecliile Unlversitl 1
Decembrie 1918 Alba Iulia, Facultatea de Istorie. Aparine sublazelor lllb-lllc, etapa de locuire
A. Pies intreag; lipsesc mici poriuni ale circumferintei i suprafetei externe, exloliate recent.
Valv de form oval neregulat. cu morfologia anatomic in bun parte ne modificat, avnd
diametru! de 48,5128 mm; perfora!ia are o lungime de 12 mm, llimea maxim de 1 ,5 mm i
ltimea minim de 0,5 mm. Ca urme de intervenlie lehnic prezint o perforalle liniar, plasata
excentric transversal. Piesa folosea drept materie prim pentru extragerea fragmentelor In
vederea confec!ionrii rondelelor/mrgelelor discoidale plate perforate central. Perforalia de
------
cta11lvsei tutowll5is
forma liniarA are contur

neregulat, rezultat n urma
aplicrii procedeului de
perforare prin percuie
indirect sau presiune.
p r o b a b i l cu a j u t o r u l
extremilpi unei lama litlce.
Debilaj u l se refer l a
prelevarea (decuparea) unui
fragment de valv probabil
prin percuie lndirect sau
presiune, aplical succesiv
cu ajutorul caplului unei
lama litice pe suprafaa
interioar a valvei; in urma
aplicrii acestui procedeu a
rezullal perforaia liniar
specific pstrat, avnd
margini de contur neregulat.
datorit mtcrodesprlnderllor
produse prin ocul de impact
(Beldiman, Sztancs 2005c:
Beldiman. Ciut, Sztancs
2005, p. 30-31).
Valva da scoica da
apa dulce Unic sp. perforata
(SEG/11 34, tip V A2 c) (fig.
9/2). descoperil n silul de la
eua-.Gorg a n " , n
inventarul G7, pstrat n
coleciile Universitii 1
Decembrie 1918 Alba Iulia,
F a c u l t a t e a d e I s to r i e .
Apar1ine subfazelor lllb-lllc,
etapa de locuire A. Piesa
este ntreag; lipsesc mici
por1iuni ale circumferinei i
suprafeei externe. exfoliate
recent. Valva are form oval
neregulat. cu morfologie
anatomic in bun parte
nemodificat. Diametru! ei
este de 66/33 mm. Nu
prezint urme de intervenie
tehnic; probabil servea
drept materie prim pentru
extragerea rragmenlelor in
vederea confec, i o n r i i
r o n d e l e l o r/ m r g e l e l o r
dlscoidale plate perforate
central (Beldlman, Sztancs
2005c: Beldiman. Ciut,
Sztancs 2005, p. 30-31 ).
Cochilie intreaga da
Conus fuscocingulatus
perforata (CRCNI 12, Up III
CI) (fig. 10), descoperit n
Petera Cauce, in nivelul
C o o te n i , p s t r a t n
coleciile Muzeului Castelul
Corvinilor Hunedoara.
Cochilie fosil aproape
fntreag provenind, foarte
probabil, dintr-un punct
fosllifer aflat rn regiune, fie
Fig. 9 Podoabe din materii dure animale aparinnd culturii Coofeni

descoperite recent in Transilvama: 1 , 3 valv de scotc ( Unio sp.) (SEGill 33)
vederi generale i de detaliu; 2 valv de scoic ( Unio sp.) (SEG/ll 34) - vederi
generale.
cel de la Buituri, fie din zona satului Rocani, com. Dobra. Suprafeele sunt n stare de
conservare foarte bun, permind observarea tuturor urmelor care au determinat modificri
ale parametrilor anatomiei. Marginea este fracturat integral recent. Lungimea piesei este de
36 mm. Pe suprafaa anatomic, uor convex, a pr1ii proximale se observ dou perloraii.
Prima dintre ele este plasat spre margine, are form subcincular pe faa superioar i perei
concavi: pe faa inferioar este foarte ngust, avnd contur oval asimetric; parametrii si
morlomelrici o exclud din categoria interveniilor tehnice, de natur antroplc i indic originea
taphonomlc - produs de organisme litofage; astfel de cazuri sunt semnalate i pe alle cochilii
culese din punctul fosilifer de la Buituri. A doua perloraie este plasalll central, are form
circular in plan i tronconic n profil, mai larg pe faa inferioar. cu marginile rotunjile; ee a
fost realizat prin rotaie allemativ n vederea transformrii piesei n obiect de podoab
(mrgea sau pandantiv). Diametru! exterior al perloralel este de 4 mm. iar cel Interior de 2.5
mm. Pe suprafaa exterioar a extremiti! distale se observ urme de tocire. produse probabil
n timpul purtrii, prin frecarea piesei pe suport textil sau de piele (veminte?). Fixarea se fcea
axlal cu capete libere (mrgea) sau axial cu nod (pandantiv) (Bai coan 1999, p. 28-29, Hg. 3a;
Luca. Roman, Diaconescu 2004, p. 78, 237, pl. Vl/3; Beldiman. Sztancs 2005a, p. 49, 77, fiQ. 8).
4.Analogll. Concluzii
In cazul culturii Coofeni, dinii perlorai (canini, incisivi) provenind de la specii vnate
(cerb) sau domestice (clne, bovine), ca i pandanlivele realizate pe fragmente de canini
(defense) de mistre sunt apariii relativ frecvente In siturile micilor comuniti pastorala din
mediul montan; in acest sens, putem cita ca analogii descoperirile de la Bile Herculane
.Petera Hoilor" (Roman 1976, p. 1 52, pl. 52/19-39; Clugudean 2000, p. 258, pl. 132).
Ca element de paleotehnologie reinem recurgerea la perlorarea bilateral foarte
precis, realizal cu sh'edelul, un caz ilustrativ fiind acela al caninilor de cine din Petera
Cauce, remarcabili i prin starea de conservare foarte bun. Nolm rarilatea canini lor ntregi de
mislre i a pandanlivelor din aceeai materie prim, piesa de la eua contribuind, in acest
Jkta Jnoo5ei 'tutO\?ensis ------ 125
sens, l a imboglirea repertoriu lui descoperirilor, cu rezerve asupra
piesei SEG/11 32,
pentru realizarea unul element de

anfllaj (unic, de tipul pandantivului
sau de colier, de tipul mrgelei);
pentru acest caz nu am identificat
analogii In literatura consultat
(Beldlman. Sztancs 2005a, p. 49. 77,
fig. 8).
Considerm, in incheiere, c
datate etalate au valoare ilustrativ
pen tru structura specific a
inventarulul podoabelor culturii
Coofeni. definit acum mai clar pe
baza criteriilor tipologice actuale. De
asemenea, se ilustreazA concret
unele repere ale fenomenului
paleotehnologic legat de prelucrarea
IMDA In cadrul culturii menionate,
datele elalate putnd deveni un punct
de referin pentru studiile viitoare In
acest domeniu.
Aportul IMDA la elucidarea
unor aspecte palaotehnologlce i a
unor manifestri simbolice ale
culturilor preistorice esle Ilustrat
c o n c l u d e n t i p r i n a n a l i z a
materialelor provenind din aezrile
culturii Coofeni cercetate recent in
regiunile inlracarpatlce. demers ale
crui prime rezultate coerente au fost
prezentate cu prilejul de fa.
care putea avea i rolul func\ional de vrf (perforalorpentru piele?)
O situaie special (prima de acest fel cunoscuta de noi) este prezena rondelei
de valv de scoic: piesele de acest tip sunt frecvente, intre altele, in cul turile Cucuteni
i Decea Mureului (Szlancsuj 2004; Sztimcsuj 2005 - cu bibliografia; adresm i cu
acest prileJ mulumiri colegului Sztimcsuj J6szef Sando r pentru datele suplimentare
furnizate cu mult amabil itate i accesul la conlinutul studiului in manuscris).
Materialele de la eua documenleaz i etapele tehnologice ale confeqionrli
acestor piese de podoab, prin prezena a dou valve, una abandonata n raza
incipient de prelucrare - SEG/11 33. debitaj prin perforare, iar alta intreag - SEG/11 34
(Beldiman. Ciut, Sz tancs 2005, p. 30-31 . 52, pl 7/SEG 1 1 1 7 ).
O situaie, de a sem enea . rar este documentat printr-o all descoperire ,
efectuata. de aceast dat, in Petera Cauce: este vorba de utilizarea timpurie a
res u rse lor fosiliferc locale in p roc u ra re a materiei prime nece sare confeclionrii
podoabelor. Ne referim. concret. la cazul folosirii cochiliei de Conus fuscocingulatus
Note:
Universitatea Lucian Blaga.

F a c u l t a t e a d e Istoria i
Patrimoniu Nicolae Lupuo, Bd.
Victoriei Nr. 5-7, 550024 Sibiu,
Romnia.
Universitatea Cretin Dimitrie
Cantemir>, Facultatea de
Istorie. Splaiul Unirii Nr. 176,
Sector 4 040042 Bucureti 53,
R o m n i a
cbeldiman58@yahoo.com.
Universitatea 1 Decembrie
1 9 1 8, Facultatea de Istorie,
Str. Nicolae Iorga Nr. 13 Alba
Iulia, Romnia.
Bibliografie
Fig. 1 0 Podoabe din mateni dure animale apartnnd eultum Coofeni

dcscopetitc recent in Transilvania: pandantiv sau mrgea amenajat(:!)
pc cochilie de Conus}itscocmgulatus (CRCVI 12) - vederi generale,
detalii I rcconstttuirca tpotcllc a modului de ataare pc fir.
BAICOAN 1999 - Baicoan

M., Molule descoperite in urma
spturilor arheologice in Petera de
la Cauce, Speomond, 4, p. 28-29
BELDIMAN 1999 - Beldiman
C . . Industria materiilor dure animale
in paleoliticul superior, apipaleolitic i
neoliticul timpuriu pe teritoriul
Romdniel, tez de doctorat, Institutul
de Arheologie Vasile Prvan al
Academiei Romane, Bucureti
BELDIMAN, C I UT,
SZTANCS 2005 - Beldlman C .. Ciuta
M.-M.. Sztancs D.-M., Industria
materiilor dure animale In preisloria
Tra n s i l v a n i e i : d e s c o p e ri r i l e
apar1innd epocii eneomice d e la
eua-.Gorgan", corn. Ciugud, jud.
126 ---- ctg i u
Alba, Apulum, 42, p. 27-52

BELDIMAN, SZTANCS 2005a Beldiman C., Sztancs
D.M., Piese preistorice de podoab descoperite In peteri
hunedorene, Corviniana, 9, p. 41-80
BELDIMAN, SZTANCS 2005b Beldiman C., Sztancs
O.M.. Piese de podoab preistorice descoperite in peteri
hunedorene, in http://arheologie.ulbsibiu.ro/ membrii el
cv%20beldiman hlm; http: 11 arheologie.ulbsibiu.ro/ sanliere/
hunedoara/ piese_fileslframe.hlm
BELDIMAN. SZTANCS 2005c Beldiman C .. Sztancs
D.M., eua, com. Ciugud, jud. Alba, Punct: Gorgan. Date
privind industria preisloric a materiilor dure animale, in M.V.
Angelescu; 1. Oberlander-Tmoveanu; FI. Vasilescu (coord.),
Cronica cercetrilor arheologice din Romania. Campanie
2004. A XXXIX-a Sesiune na(ionalil de rapoarte arheologice,
Jupiter-Mangalia, 25-28 mai 2005, CIMEC, Bucureti, p. 370374
BELDIMAN, SZTANCS 2005d Obiecte de podoaba
neolitice timpurii din materii dure animale descoperite pe
teritoriul Romaniei: brri de os. Anuarul Muzeului Vasile
Prvan Brtad. 1 . 2005 (sub tipar)
BELDIMAN, SZTANCS 2005e Beldiman C., Sztancs
D.M., Industria preistoric a materiilor dure animale din
Petera Cauce, in S. A. Luca, Cr. Roman, Dr. Diaconescu, H.
Ciugudean. G. El Susi. C. Beldiman. Cercei/Iri arheologice in
Petera Cauce (//) (sat Cerior. com. Lelese,jud. Hunedoara).
Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Institutul pentru
Cercetarea i Valorificarea Patrimoniului Cultural
Transilvnean in Context E u ropean. Bibliotheca
Seplemcastrensis V, Sibiu, p. 1 55-254
CIUGUDEAN 2000 Ciugudean H .. Eneoliticul final in
Transilvania i Banat: cultura Co(ofeni, Muzeul Banatului,
Timioara
CIUT , GLIGOR. DAISA-CIUT , RABSILBER,
KOLBE 2005 Ciut M.M., Gllgor A., Daisa-Ciut 8.,
Rabsilber Th., Kolbe E.. eua. com. Ciugud,jud. Alba. Punct:
Gorgan, in M.V. Angelescu; 1. Obeander-Tmoveanu; FI.
Vasilescu (coord.), Cronica cercetrilor arheologice din
Romnia. Campania 2004. A XXXIX-a Sesiune nationa//1 de
rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia, 25-28 mal 2005,
CIMEC, Bucureti, p. 367-369
LUCA, ROMAN, BAl COAN 1997 Luca S. A., Roman
Cr.. Baicoan M .. Materiale arheologice din peteri ale
judeiului Hunedoara (1), Corvlniana, 3, p. 1 132
LUCA, ROMAN, DIACONESCU 2004 Luca S. A.,
Roman Cr.. Diaconescu Dr. . Cercei/Iri arheologice in Petera

Cauce (/) (sat Cerior. com. Lelese. jud. Hunedoara). Cu
contribuii de Eugen Oandea. Cosmin Suciu i Corneliu
Beldiman, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Institutul
pentru Cercetarea i Valorificarea Patrimoniului Cultural
Transilvnean in Context European, Bibliolheca
Septemcastrensis IV, Sibiu
LUCA, ROMAN, DIACONESCU, CIUGUDEAN, EL
SUSI. BELDIMAN 2005 Luca S. A., Roman Cr., Diaconescu
Dr.. Clugudean H.. El Susi G .. Beldiman C . . Cercetri
arheologice in Petera Cauce (//) (sat Cerior. com. Le/ese,
jud. Hunedoara), Universitatea Lucian Blaga Sibiu,
Institutul pentru Cercetarea i Valorificarea Patrimoniului
Cultural Transilvnean in Context European, Bibliolheca
Seplemcastrensis V, Sibiu
NICOLESCUPLOPOR 1957 Nicolescu-Piopor
C. S., anllerul arheologic Ohaba-Ponor (reg. Hunedoara. r.
Haeg), Materiale, 3, p. 41-49
PUNESCU 2001 Punescu A., Pa/eolitlcu/ i
mezo/lticu/ din spatiul transilvan. Studiu monografie, Bucureti
ROMAN 1976 . Roman P. . Cultura Co(ofeni, lnsmutul
de Arheologie, Biblioteca deArheologie XXVI, Bucureti
SZTANCS, BELDIMAN 2004a Sztancs D.M.,
Beldiman C.. Piese de podoab din materii dure animale
descopele in Petera Mare, sat Cerior. com. Lelese. jud.
Hunedoara. Corviniana. 8, p. 97-109
SZTANCS. BELDIMAN 2004b Sztancs D.M.,
Beldiman C .. Podoabe preistorice din materii dure animale: o
mrgea de Spondylus sp. descoperiti! in Petera din Bordu
Mare (sat Ohaba-Ponor, cam. Pui. jud. Hunedoara), RevBist,
18, p. 9-21
SZTNCSUJ 2004 Sztncsuj J. S .. The Aeneolhic
Hoard al Anud. A review of the available finds, in Gh.
Dumilroaia (coord.), Cucuteni. 120 ani de cercelilri. Timpul
bilan(ului, Colocviu lntema(lonal, 2124 octombrie 2004,
Centrul Internaional de Cercetare a Culturii Cucuteni, Muzeul
de Istorie i Arheologie Piatra Neam, Rezumate, Piatra
Neam, p. 25-27
SZTANCSUJ 2005 Sztancsuj J. s . . The Aeneolithic
Hoard al Ariud. A review of the available finds, in Gh.
Dumilroaia (coord.), Actele colocviului Cucuteni. 120 ani de
cercetri. Timpul bl/an(ului, Colocviu intema(lonal, 21-24
octombrie 2004, Centrul Internaional de Cercetare a Culturii
Cuculeni. Muzeul de Istorie i Arheologie Piatra Neam, Piatra
Neam (sub tipar)
Abrevieri bibliografice
Apu/um
C/MEC
Corviniana
Materiale
RevBist
omond
Apulum. Acta Musei Apulensis. Muzeul Na ianai al Unirii, Alba Iulia

Institutul de Memorie Cultural Ministerul Cullur1i i Cultelor. Bucureti
Corviniana, Muzeul cr:Caslelul Corvinilor Hunedoara
Materiale i cercetri arheologice Bucureti
Revista Bislri ei Complexul Muzeal Jude ean Bistri a-NAsud, Blstri a
Speomond. Revista FederaUei Romane de Speologie, Bucureti
Lista figurilor
Fig. 1 Podoabe din materii dure animale apartnlnd culturii Coofeni descoperite recent fn Transilvania - localizarea stturilor. 1 Cerlor-PeJ(era
Cauce; 2 Ohaonor- Petera din Bon::lu Mare; 3 eua-.Gorgan.
Fig. 2 Podoabe din materii dura animale aparjnAnd culturii Co1ofenl descoperite recent In Translvania: pandantive sau mtrgele amenajale pe
canini decaine (CRCNI J.4)- vederi generale, de detalbJ i reconstituirea lpoteUcl a modulul de ataare pe nr.
Fig. 3 Podoabe din malerii dure animale aparinnd cullurli Co1ofenl descoperite recent in Transltvania: pandantiv sau mArgea amenajal(l) pe
canin de taine (SEG/11 16)- vederi generale oi de detaliu.

Fig. 4 Podoabe din materii dure animale aparlnlnd culturii Coofeni descoperile recent in nansitvania: pandantiv sau mAigea amenajat(l) pe
canin de cine (SEG/11 1 4 ) vederi generale i de detaliu.
Fig. 5 Podoabe din malerii dure animale apar'\lnlnd culturii Coofenl descoperite recent Tn Translrvanla: pandantiv pe fragment de defensA de
mislrel (SEG111 15) vederi generale i de detaliu.
Fig. 6 Podoabe din materii dure animale aparinlnd cullurli Colofenl descoperite recent in Transilvania: pandanUv pe fragment de defensl de
mislrel (SEG111 32) vederi generale i de detaliu.
Fig. 7 Podoabe din materii dure animale apal'llnAnd cuiiurii Colofenl descoperite recent in Transilvania: pandantiv pe segment de razA de corn de
cerb (OPN/111 1 ) vederi generale, de detaliu i reconstituirea ipolelic.l a modulul de ataare pe fir.
Jkta ln'osei t:utO'Ilell5i5 ------ 127
Fig. 1 Podoabe din materii dure animale aparinnd culturii Co10feni descoperite recent in Tnnsilvania: 1, 3 rondeiA pe fragment de valvl de
scoic (UnMJ s.p. ) {SEG/11 17) vederi generale i de delaliu; 2 originea materiei prime.
Fig. 9 Podoabe din materii dure antm.ale aparinnd culturii Co(ofeni descoperite recent In Transilvania: 1, 3 valvA de scoic (Un/o sp.) (SEG/11 33)
- vederi generale i de detaliu; 2 valva de scoici (Unio sp.) (SEG/11 34) -vederi generale.
Fig. 10 Podoabe din materii dure animale aparinnd culturii Colofeni descope te rvcent ln Transilvania: panc:lanUv sau mA ea amenajat() pe
cochilie de Conus fuscocingulatus (CRCNI 12) - v ede generale, delaJii i cons
irea ipotetlcA a modului de ataare per...
Llehl tabelelor
ri
situri.
re titu
ri
rg
Tabel nr. 1 Podoabe din materii dure animale aparinnd eullurii Co!ofeni descoperita recent in Transilvania: tipologia i distribulla cantltallvl pe
Parures en matieres d u res an imales de la culture Cotofeni decouvertes

recemment en Transylvanie, Ro uma n ie
Resume
L'etude propose une analyse morpho-technolog1que detalllee menee sur un petlt lol d'ob)ets de parure travailles en matieres
dure animale (dents de canides. derenses de sanglier, coquillage, bois de cerf). lls ont ete decouvertes dans trois sites appartenant
la culture Cooreni du Neolithique final de la Roumanie: Cerior - .Grotte Cauce", dep. de Hunedoara (Montagnes Poiana Rusca,
secteur Est) (CRC); Ohaba-Ponor- .Grotte de Bordu Mare", dep. de Hunedoara (Montagnes Oratiei, secteur Sud-Ouest) (OPN) et
eua - .Gorgan", dep. de Alba (SEG) (voir la carte. fig. 1). La plupart des pieces ont l!tl! dtlcouvertes dans contextes
stratigraphiques bien preases. Trois pieces ont ete rl!cuperees pendant les rouilles menees en 1997-1999 dans le s1te CRC par
Sabin Adrian Luca et Cristian Roman. Un objet provlent des recherches speh!olog1ques des annl!es '90 effectues dans le site OPN
par le Club ProteuS> de la viile de Hunedoara. Les pleces de CRC et OPN sont conserves dans les collections du Muse
<tChateau des Corvlns de la VIIle de Hunedoara. Le site SEG a llvre autres 7 pleces, lssues des roullles des annees 2000-2004
dlrigees par Marius-Mihai Ciuta. Elles se conservent dans les collections de I'Unlversite 1 Decembre 1918, Faculte d'Histoire,
Alba Iulia.
L'ouvrage !'ait partle de la recente serie d'articles el d'tudes qui ont pour but la publication systematique des lots de
llndustne prl!h1storlque des mabilres dures animales et de la parure de Roumanoe (volr la bibllographle). La methodologie gnrale
est celle appliquee dans la these de doctoral de l'auteur principal et c'est inspire de la concepbon des Fiches typologiques de
/'industne osseuse prehlstorlque, i\d1tes par Henriette Camps-Fabrer. L'effecllt oltudll! compte 11 p1eces. Les types presentes sonl:
les dents percees (4), 1es pendetoques sur dMense de sanghereten bols decerf(3), 1es rondelles sur coqullles de lamellibranche ( 1 )
e t malleres premieres (coquilles) e n cours d e transrormation (2), coquille d e gasteropode rossile perforol ( 1 ) (voir l e tableau). Le
Rpertoire rassemble toutes les dates sur les ob)ets: etat de conservat1on, morphometrie, description integrale-morphologie, l'etude
technlque (les etapes du debitage, du fa90nnage, les traces d'utilisation - decelees l'cell nu et binoculalre). L'etape technlque du
debitage est illustr par l'applicatlon des solutions techniques simples, comme la fracturation par percussion directe; pour les
coquilles an a le cas (rarement attestl=) de dbltage par percusslon Indirecte ou pression. Dans l'tape du fac;:onnage et de finition an
a applique des procdes plus dlverslfil!s que pour le dl!bitage: l'abrasion multidlrectionnelle domine, tand1s que la perforat1on (par
preparation par rainurage superficial; par rotation alternative de deux cottls; par rotation continue l'aide du (oret main - sur les
dents; par entalllage et excavation de la spongiosa sur le bols de cert; par presslon ou percusslon indirecte sur les coquilles) permet
d'amenager le dispositir d'attache. Les traces d'utilisation decelees sont localisees souvent a la partie proximale (rracturation) el au
niveau des bords des perforations, qul ont !'aspect lustr et emousse; on constate aussi des fractures subes probablement durant
rutilisatlon. L'etude a permis a permis le recours en pramiere au protocole d'analyse Integrale des objets de parure de Roumanie
datent du Neolithique final - la culture Cooreni. La perle (ou pendeloque) sur coqullle rossile entiere (CRCNI 12, Conus
fuscocingulatus) documente l'ldentification et l'utilisat1on des ressources rossilireres de la region par les prehistoriques. Elle a ete
recueillie probabtement d'un gisementfossilifere localise surle territoire actuel de la viile de Hunedoara ou de la viile Roea ni, comm.
Dobra, dep. de Hunedoara. On note aussi la raretl! des dtlrenses entleres de sanglier perfores et des pendeloques surfragments de
drenses de sanglier. On exprime la reserve sur le type de la piece SEG/11 32, qui peut etre une pendeloque mais aussi bien une
ponte pertoree sur la partie proxmale. Les ob)ets sur coquilles de lamellibranches (Unio sp.) sont aussi des apparitions rares parm1
les parures de la cultura Coofeni; on a une rondelte et deux vatves en cours de transforrnation, dant une presante les traces de
debitage par percusslon indirecte ou pression, indlces clalres sur la Chaine opratoire de la fabrication. L'ouvrage propose la
reconstitutlon du mode d'attache des arteracts etud11!s.
Expllcation des figures
Flg. 1 Parures en mat.ires dures animates de ta culbJre CO!oreni dtkouvertes rlkemment en Transylvanie, Roumanie - emplacement des
sites: 1 Cerior--Grotte Cauce: 2 Ohaba-PonOf- Grotte de Bordu Mare; 3 eua-Gorgan.
ra y
Fig. 2 Parvres en matibres dures animales de la cultura Coofenl decouvertes rcemm nt en T ns lvanle, Roumanie: pendeloques ou
perles sur canines de chien (CRCNI 3-4) - wes g6nl!rales et dt1tails, proposition de reoonsbtuUon du mode d'attache.
Fig. 3 Parures en matires dures animales de la cultura Cotorenl dcouvertes r6cemmenten Transylvanie, Roumanlc: pendeloque ou perle
sur canlne de chien {SEG/11 1 6) - vues gnerales et dlltails
Fig. 4 Pa res cn matibres dures animales de la cultura Coofcnl dcouvertcs reoemment en Transylvanle, Roumanie: pendeloque ou perle
sur d9fense de sanglterou canine de carn
(SEG/11 14) - vues gl:lnerales et detaus
Fig. 5 Pa res en matleres dures animales de la cultura Cotofeni dt1couvet1es rcemment en Transylvanie, Roumanie: pendeloque ou perie
sur defense de sanglter (SEG/11 1 5 ) - vues g rales et details.
Fig. 6 Parures en matii:lres durcs animales de la cultura COtofeni decouvertes r6cemmcnt en Transylvanie, Roumanie: pendeloque ou perle
surdtHense de sanglier(SEG/11 32) vues g6rales el df)tails.
Fig. 7 Pa res en matieres dures anlmales de la cultura Coofenl decouvertes Mcemment en Transylvanle, Roumanie: pendeloque sur
andouiller perfor. bois de cert (OPN/111 1 ) - vues gt1n6rales et d6ta11s . proposilion de reconstltuhon du mode d'atLache
Fig. 8 Parures en matires dures animales de la cultura Coofenl dtk.ouvertes r6cemment en Transylvanie, Roumanle: 1, 3 rondelle sur
fragment de coqullle de lameilibtanche ( Unlo sp.) (SEG/11 17) vues gn rales el dlltaits; 2 origine de la matiere premlre.
Fig. 9 Pa res en matibres dures animales de ia cultura Coofeni decouvertcs rcemment en Transylvanle, Roumanle: 1, 3 coqu llte de
lamelllbranche (Un/o sp.) (SEG/1 1 33) - vues generales et dlltalls: 2coquille de lametlibranche {Unio sp.) (SEG/1134) - vues generales.
Fig. 1 O Parures en matieres dures anlmales de ta cultura Co!ofenld6couvertes rcemment en Transylvank!, Roumanie: pendeloque ou perle
sur coquille fossile de Conus fuscoclngulatus (CRCNI 12}- vues glmrales et dtails, propositionde reconslituUon du mode d'altache.
ru
ru
ru
ru
tvore
nl!
t1
Liste des tabteaux

Tableau no. 1 Parures en matieres dures animales de la cultura Co10rem d6couvertes rcemment en Transytvanie, Roumanie: typologle el
distnbution
n tative par sites.
qua ti
128 ------ :\cta iDosei t:uto-oensis
U N E L ETE D I N OS D I N A EZ RI L E N O U A S I T U AT E
N PARTEA D E S U D -EST A J U D E U L U I VAS L U I
Marin Rotaru,
Gheorghe Gheorghe
Aceast tema a stat in alenlia
Printre oasele de animale aflate la suprafata cenuarelor, unele sunt prelucrate Tn

omoolatii crestatj, considerai de unii ..rboaje
noastr i cu ocazia unor studii mai
unelle. Cele mal tntlnile unelte sunt
vechi'.
strvechi uor portabile folosne desigur, la inerea evidenei caracteristic cresctorilor de
Materialele
descoperite
publicate se an in colecliile Muzeului

Vasile Prvan" din municipiul Br1adl.
Cercetrile
efectuate
in
de
aezrile
suprara
situate
in
vite"' ori instrumente pentru btut firele

prelucrare a piei te,-&. Omoplaii crestai
...
la rzboiul de esut sau folosite in procesul de

constituie una din trsturile fundamentale care
definesc coninutul culturii Noua''. Cert este ca omoplaii erau tinui in mn de capatul rupt
i folosii dinspre mn spre zona circular a pArlii glenoide cu zi mii, pe zona longitudinal.
Depresiunea colinar HorinceaEian
Muli omoplai au zimii puternic tocii ca urmare a unei intense folosiri. Pentru realizarea
Prul dar i pe Valea Br1adului au dus
acestor unelte erau folosili omopla(i maM de bovine (fig. 1 12, 3: 211 : 4/2. 5: 511 , 3: 6/1 -4 ; 7/1 ,3;
la descoperirea unui bogat material de
9/3, 1 1 / 1 -2: 1 7/4, 6, 7-8), dar i omopla\i mici de ovine cum sunt cei de la Pepeni - Cerchez
oase
prelucrate,
completeze
care
colec1ia
vine
descoperit
anterior. aducnd noi elemente in acest

domeniu (vezi harta).
C e rc e t r i l e
n o a s t re
se
adaug altora m a i vech efectuate d e

Ghenu\ Comanl, Titus Udrescu. N.
(fig. 1 5/6) i Rai . Hulubl (fig. 15/1 ). Din aezarea de la Rao - Hulub! provine o copil de cal
crestat (fig. 1 5/2).
lmpunqatoarele sunt de asemenea destul de numeroase. Confecionate din achii
de oase tubulare, apofize spinoase, se ntlnesc in toale aezarite: Giurcani -N (fig. 213: sn:
7/5): Floreni Mgeana (fig. 215-6; 5/1 4 ; 8/3, 9): Rai- Huluba( (fig. 3/6); uletea - Bri!eni (fig.
5/9, 1 51: L(eti-Srata (fig. 7/4); uletea-ipole (fig. 9/4 1. prevzut cu incizii transversale i
oblice; Murgeni - Oila (Jig. 8/4); Giurcani SV (fig. 9/2); 1 6/6, 9); Pota Elan (fig. 9/7; 1 0/5:
Zaharia, M. PetrescuDmbovila i Em.
1 1 /3-5, 7; 16/1); Horga-Pod (Fog. 1 2/1-21: Popeni-Cerchez (fig. 1 2/2. 5; 1 5/3, 7); Zorleni
Zaharia. Adrian C . Florescu
Fntnele (fig. 1 7/2): Halta Dodeli (Fig. 1 7/3). lmpunglorul de la Giurcani (fig. 1 7/1 ) este
Harta aezrilor
aparinnd cultura Noua,
din partea de sud-est a
judeului Vaslui, unde s-au
fcut descoperiri.
1.
Pota Elan
2. Valea lui Darie

3. Urdeti
4. Pepeni-Cerchez
5. Giurcani N
6. Giurcani S
7. Rai-Hulub
B. Murgeni-Oita
9. L!eli-Srata
1 O. Floreni-Mgeana
1 1 . Epureni-oldneti
12. uletea-Brieni
1 3 . Horga-Pod
14 . uletea-ipote
1 5 . Halta Dodeti
1 6 . Zorleni-Fntnele
}lcta n>-osei 'tutO'Oensis ---- 1 29
confecionat dintr-o tibia, iar impungtorul dublu de la Pota Elan
ipole (fig. 5/12). In aezarea de la Giurcani N s-a descoperi! o
(fig.
pies da os cara se pare c a fosl plsea de cu1n (fig. 515).Armai
1117)
este
confecionat
dintrun
canin
de
mistre.
fmpunglorul-pieplene confeciona! dinlr-o apofiz, descoperi! la
fi
Horga-Pod (fig. 1211 ), esle unic In aria culluril Noua. S-au

descoperi! dou lmpungloare din corn de cerb la ulelea-ipole
descoperila la Pepeni-Cerchez (fig. 13/3-4) i o reprezenlare
de prezentat nite
oase tubulare seqionate dintr-o tibia,
plaslic zoomorf lucrat pe o falang medie de cal. Fa\8

anterioara reproduce schemabc un cap de animal, probabil de
In curs de prelucrare i la Urdeti (fig. 1216).

sunt lucrate din oase tubulare, retezate la unul
sau ambele capete. Aceste tipuri de unelte erau folosite pentru
berbec (flg. 16/4). Piesa a fosl descoparil la Giurcani SV i

seamn cu o reprezentare plastic descoperitA la Giurcani Nzs..
Cele aproape 1 30 de piese provenite din 16 aezari
fixarea impungtoarelor de bronz, lama de silex. dli de piatra

sau os. Mnerele se inllllnesc in aezrile de la Rai-Hulubi! (fog.
dovedesc o adevral induslria a osului la starnul
epocii
3/4; 14/5); Giurceni N (fig. 5/8), in curs de prelucrare i (fig. 14/7);
bronzului, cu o larg palaiA de utilizare. Sun! obiecte salva1a din
ulelea-ipole (fig. 7/2); Floreni-Mgeana (fig. 7/6); L\e
cercelri da suprafa\. Mulle au disprul prin degradare dalolil
Si!rala (fig. 7/8); Urdeti (fig. 8/6); Pepeni-Cerchez (fig. 1 3/8);
lucrarilor agricole. a intrrii rn contact cu factorii atmosferici i
Epureni-Soldneli (fig. 14/1, 3-4); Giurcani SV(fig. 16/5, 7).
foarte multe continu s existe nederanjate in situri.
Alaturi de rusaiolele de lut, in aezarile Noua sau gasit

i fusaiole de os confecionate din capete de femur, cu bazele
rmas cea mai important materie primA pentru realizarea
faelale i perforate. Menionm pe cele descoperite la Floreni
sunt rare i de cele mai multe ori descoperite in depozite.
Pentru locuitorii de la sraritul epocii bronzului osul a

uneltelor. Pune sunt uneltele de silex i piatr, iar cele de bronz
Mgeana (fig. 5/4), fragmenlar; Giurcani SV (fig. 5/13), cu simbol

solar, Valea lui Dane (fig.
1217);
Epureni-Soldneli (fig. 14/2), In
curs de prelucrare; Pepeni - cerchez (fig. 1 5/4); Pola Elan (fig.

1 611); Halla Dodeti (fig. 1 7/5). Fusaiole de os ce s-au descoperi!
la Grbov\,,, TAvdrli,J, Ulmu1J.
Nole:
1.
Dltite-rzuitoare conslilu o altA categorie de unelte.
Anlichil!ile
2n),
cu incizii transversale
(caneluri) penlru o priz mai buna; Pola Elan (fig. 4/4), de form
lriunghiular sau (fig. 10/1, 3, 6; 1 6/3); Epureni - oldneli (fig.
9/5);
Pepeni-Cerchez
(fig.
9/6);
Rai-Hulub
(fig.
Elanului,
1 997;
Marin
Rolaru.
Gheorghe
Gherghe, Aezarea de la sfritulepocii bronzului de la Rai

Gura Huluba(, comuna Murgeni, jude(ul Vaslui, Elanul. nr.
30, mai2004, p. 1 , 9- 1 1 .
msele de bovine. Asemenea unelle s-au descoperit tn
aezrile de la Floreni-Mgeana (fig.
tn bazinul Elanului, Thraco-Dacica, IV. nr. 1-2. Bucureti,
1983. p. 72; Coslachi Buzdugan, Marin Rolaru, In
Sunt confecionate din achii de oase tubulare, din oase late sau
din
Marin Rolaru, Noi descoperiri de la sfritul epocii bronzului
2.
9/1 ),
Piesele au fost preluate de Muzeul .Vasile Prvan" din

municipiul Brlad Tmpreun cu intreaga coleqie conform
confeclionata dintr-o msea de bovin. Asemenea unelte se
unui invenlar de 1024 de piese arheologice pe dala de 24
intalnesc frecvent in aezrile Noua.
ianuarie 1 978.
Pieoteni-rzuitoare reprezinl o categorie de unelte
3.
inllnesc in aezrile dela Giurcani SV (fig. 2/2): Urdeli (fig. 7/7);
sfarilul
Slalomicie,
conlinunale.
Repertoriul
epocii
bronzului
fnceputul
i os de ls
epocii fierului
descoperite tnjudo(ul Vaslui, Memoria Anliquilalis, 1981, VI
ulelea-ipole (fig. 8/1 ); Horga - Pod (fig. 12/4 - 5); Pepeni

Cerchez (fig. 1 513,8).
VIII, p. 58-72;
sunt confecllonate din oase lungi (tibii). la care
4.
Titus Udrescu. Descoperiri arheologice tnjumdlslea sudicS

a Moldovei cu privire la cultura Noua, Carpica, IV, 1973-
5.
N. Zaharia, M. Pelrescu-Dmbova. Em. Zaharia, Aezri
sunt executate oritici de prindere, prin care trec nite curele, care
se leag de picior. Prezentm
pe cele descoperite la uletes
ipole (fog. 4/1); Giurcani SV (fig. 4/3); Giurcani N (fig. 7/9). In
1 974. p. 17-42;
aezrile din zon s-au mai descoperit patine la Pota Elan, Rai
din Moldova. Do la paleolilic pn In secolul al XVIII-lea.

1970(Bucureli).
Cerchez'4 dar i de la Cavadineti' i

6.
GArbov".
Secerile
Coman,
Coman, Marin Rotaru, Obiecte de lut a. pialr'
mruni, realizai din captul osului sau pe partea lateral. Se
Hulubt i Popeni
Ghenu\
arheologic a judeului Vaslui, Bucureli, 1989; Ghanu\
confetlionate din coaste de animale, cu zimi mai laii sau mai
Tuoik. mai
puin
numeroase
Romllnia. Aezri i necropole, Clrai, p. 467;
provin din
aezrile de la Giurcani SV (fig. 1/1 ) , cu 6 guri de prindere i
Adrian C. Florescu. Repertoriul culturii Noua - Coslogeni din
7.
I.T.Dragomir, Maleriale, 6, 1959, p. 467;
dou de la Pepeni-Cerchez (fig. 8/5; 1 3/7). Sunl confecionale din
8.
M.Pelroscu-DAmbovia, SCIV, 4, 1 953, 3-4, p. 455:
oase late i prezint urme de folosire Tndelungat. Sunt ntlnite i
9.
Adrian C. Floroscu. ArhMold, 2-3, 1 964, p. 159 i nolele 42,
in aezri le de la uletea ipote '', Andrieeni11, GArtlDV\,..
43;
sunt prezente in aezarea de la Pota Elsan (fig.
10.
Ibidem, p. 159, 171
3/5; 11/8), dar s-au descoperi! i la Pepeni - Cerchez, ulelea
11.
Adrian C. Florescu, Repertoriul. . , fig. 145A/2;
12.
Ibidem, fig. 145A/1;
13.
Ibidem, fig. 1 45A/3;
ipolem, GrbovJ''.
Arsicele-slefu/toare s-au descoperit in aezrile de la
Sunl
14.
Marin Ro1aru, op. cit., fig. 7/1 , 3, 10-1 1 :
asemi!nloare cu cele descoperile la GArbov\". Un leluilor s-a
15.
1 . T Dragomir. Sapaturi/a a
Floreni-Mgeana (fig.
214 ) i Pola Elan (fig.
10/7).
descoperi! la Rai-Hulub\ (fig. 1 3/6).

Razujtoarele-slefuitoare sunt confeqonate din coaste
de erbivore. dar i din oase lubulare. S-au gsi! la Pola Elan (fig.
10/1 ); Rai-Hulub (fig. 3/2); ulelea -ipole (fig. 8/2) i Murgeni
Un confeconal dintr-un os lung s-a descoperit
la Rai-Hulub (fig. 1211 ) i seamn foarte bine cu brzdarul de la
provine din aezarea de la Giurcani
18.
20.
Ibidem, fig. 1 1 9/3-5;
Marin Rolaru, op. cit., fig. 218: 4/13; 19, 24;
2 1 . AdrianC. Florescu, op. cit. , fig. 1 37/2-3;6-7: 9-15;

22. Ibidem, fig. 145A/4, 8
M. (fig. .
23.
/bidom, fig. 1 31/7-8;
24.
Ibidem, fig. 146/2;
25.
din canini de mislre provin de la Giurcani N (fig.
512) i ulelea-
do la Cavadineti,
AdrianC. Fiorescu. op. cit. , fig. 1 19/1;
lriunghiulare cu peduncul (fig. 5/1 0-11). Dou
1 213). i n aezarea de la Pola Elan s-au descoperi! dou l!Ml.lri
rheologice
17. Marin Rolaru, op. cit., fig. 7/14;

19.
Oi,a. Aceste obcte se intalnesc in multe aezri Nouan.
Grbovl-
Maleriale, VI, p. 454 i unn.
16. Adrian C. Florescu. op. cit., fig. 148-149;
Coslachi
Buzdugan,
Marin
Rolaru,
Reprezentri
antropomorfo i zoomorfo din epoca bronzului. Revisla
muzeelori monumen1elor, nr. 4, 1983, p. 62-67, rog. 214.
130 ------
UNELTE DE OS DIN AEZRILE ,.NOUA" SITUATE IN

PARTEA DE SUD-EST A JUDEULUI VASLUI
Bona tools from ,.New" settlements placed In

the South Eastern slde of Vaslui district
Rezumat
Resume
Cele 130 de piese de os reprezenlale provin din
16 aezAri .Noua"
rAspAndile pe Valea Elan ului i a BMadului i au o largi palel de
utilizare. Acestea dovedesc el ia sfritul epocii bronzului osul a

rAmas cea mai important materie prim pentru realizarea
unellelor.
The 130 presenled pieces of bone proceed from 15 .New"

settlemenls spread on 1he Elk Valley and Bariad Valley end lhey
have a wide pelelle of usa. Those certify lhal al 1he end of Bronye
Epoch, the bona was the mosi important eaw material for the
manufactura of tools.
USTA FIGURILOR
Pl_t
Fig.t
Fig.2
Flg.3
Fig.4
Fig.S
Fig.&
Fig.7
Ftg.B
Fig.9
fg.10
1-laUnd WII.ri N<a.a din panea de sud..l a,iucle\ului Vaslul...-s..uftasldeampertrt

deos:1 10C11Ke "Tup*.';2-Jomcrnla1i: (l2, Giurcani'SV:3,PofUEian)
Unele dem: 1 omoplat cnwa; 2 plepta"._n\.zuitor:J, !t-6lmpunglloa'e;4 8tfCtaefui\or: 7 UM-rtzultorQ.I
tlcilil (1.3 Giurcanl N: 2.7 GhJn;ani S-V:4-6 Flcnni-Mageana)
Unelle ela os (2-3, 5-8)fldeaNn (1, 4): 1 1mpungltotlnCUB ela Pf81u:2rlzUitor; 3 pieptena din coud: 4
m. 5 ac: lllmpun;AICircin qchlede01 (1 ulelea-ipale: 2, 4, 6 Rai-Hulubll: 3, 5 Po?la E._,)
UneRe ele os: 1. 3 1l8tfne de os: 2. 5 CIITIDfl
l !i a.1lll: 4 dalt.ldrultor din trawnenl de os lat {1 - ulaloa
ipolo;2.5 -Rai-Huluhlt; J - Giutalni -SY:4- PCI'fii! Eian)
1. Jomplaicrw: 2. 1 2 llmUiale dinCIInln !Jemislre: 4. 1 3 1UYiofo deOI: 5plheade OJt: 6dllll-fbul
l
:lar
7.9, 14. 15llt: B com de ndez..t 10. 11 varturidos.lgeti(1.3,9. 15- ulelea-8rtieni;2,5. 7.
8 fCUII -N;II- Epweni-okfAne?li; 10. 11 Po$.. Eian;4, 14 -FkWni-M6geana: 12- IAetea..ipot; 13Giurr.iiin i-SV)
Omoplatl deiCOp&ttllle PQJta E'-'
unena oooe: 1 . 3 omoplatioesmli; 2.6,8mlneru /U!panlruac:a:4.5a!oanl ; 7 pie:9palinl(1
- RsiHulubl\: 2 uletu-ipclle: Epumnt-oldlne$1i: 4 L.A\eJti-SArlttl;l 5. 8-9 - Giureari N: 8 Fklreni
Mageana: 7 Urde$ti)
Unehedoos: 1 pleptet'IG-r.lzuitcr;2rlzUtor: J-4.8-9, 1 1 1mpung;5Naft"Tuplo:";6m&ner(IUbpenln.t
aca}: 7 fuuioll de lut: 10 dattA-rlzultor (12 ulelea-ipotl!l: 3. g Floreoi-Mige&ra: 4 - Murveni--Oe; 5
Popeni-Cerdlet: 8. 8 - Urd&Jtl: 7 -GiurcaniS.V; 10.11 -Epurali-oldlnotti)
Uoelle de os: 1. 5--6 dAit 2. 4, 7 lrnpungMoere; 3 omoplat cn=1ta1 (1 R..I-Hulub.AI: 2. 1 Glurc:ani--SV; 3
Fl<nt1i-Migana; 4 --Aat.a.ipule; 5 -Uetli-SOI"Tilll: 6 -. 7 - PotaEion)
Unoll8 de os descoperite la Elan: 1 rtzuiCor: 2. 4 i-f"lzullolre: 3. 5 1mpungitwre: 8 diiU; 7
F'1111 . 11
Fig.12
Flg.13
FJU.14
Fig_15
F'g.16
Flg-17
---
lJf18IID do 111 deamperilll
la Pota Elan 1-2 omopa.

crest.ti; J-5 lmpungAioare: 8 pieptene-rlzuilor: 7
irnpungltor dublu: 8 ac
Unetladeo,(15. 7 ) $i co m (6): 1 1mp.lflg.:llor ?lpiept-;2
Tmpungator dublu: 3 spllltol!i: 4-5 pioplont 6 lmpung6tor din
comdecerb: 7 rusaioUI; {1. 4-5HcltgaPod: 2-JGiurcani N:&
Unkl,li; 7 Valrsa lui Oarie}
Unelle decn: 1 brl.r.dar deos: 2, 5 1mpun'iJMoa!11: 3-4 oue
seclon.lte: 6 loful1or; 7 sec.eti "Tupik: 8 mAner: 9 spatull
( 1 . 8 RaiHulubat 2-5. 7-8- Popeni-C-erd.z: 9 t.Ugcri
Oo!ol
Unalle de os: 1. 3. !t- 7 1me: 2 !u!aioll ln wrl de

preluo-llre; 8 obled de utilitale neprecil.aiA ( 1 -4 - Epureni-
okllne$ti: 5, 8 - Rai-HtoluWi 6 - !Miea-Brlleni: 7
Giun:ani-N)
Unelle deos: 1, 6omoplalict8slatl; 2 mpitlclecalanlllll:
3. 8 pieplenl rlZuUoan; 4 Juuioll: 5. 7 1mpungltoare (1-2
Rai: 3-8 - Popeni--Cerc:hez)
UMna de 011: 1 lulaiola: 2. 8. 9 fmpuoglloaro; 3 daltJ din
-..:f1iedoo: 4 ruenta111 zoomorf6: . 7, 8m6nen(13
PGJla Eien.4-9-GiuTcllni -SV}
Unefte da os: 1-3 llf1M.I"9.11oant: 4, 6-8 omopla ; 5
fusaloll ( 1 - c.anl- N; 2, 4.6- Zorleni-FAntlnele; 3. 5. 7-8
- Hda li)
UST OF PICTURES
Dnlwing bonl 1 Tho map of nlfemenls belonglng 1o lhe NcMie C1JIIunl
from lhe South-Easlem sJde oi 'llalul i dlllrld. lllltle,. havt
Flg.1
Fl'iJ.2
Fi;.3
FJU.4
Ftg_S
Flg
Ag.7
Ftg.8
Fl'iJ.9
Flg.10
flg_11
Fig.12
Ag.13
Flg.14
F'rg-15
Fig. l . Unelte de os: 1 secere "Tupik"; 2-3 omoplai

crestai; ( 1 -2, Giurcani - SV; 3, Pota Elan)
F1g_16
Ag.17
lleonmadlldiiCO"ttJrlol
Bone iOCIIs: 1 "Tuplk" &cylhe;2,3Q.IIIingkJerl1ed lhoulderl;
{1, 2 Giurani S.V; 3 Potla Elan)
8orle too11: 1 Oolnl-.j llhoulder: 2 comb-..nper: 3, 5, &
pindMn: 4 an!Ue boml !dst.r. 1 dlilel-sc:rac- Mit!
lnc:iM:Inl (1, 3 - Glufc.nl SV; 4. 6 FlorC!rii--Mige..)
Bone IDoli (2, 3, 5. 8) .-'1:1 stag hiiT1 (1, 4): rJ(M'
blling nanut.clut"ed: 2 uraper: 3 cornb wflh rib: 4 hatde; 5
neecle: 6plncNrfromOfbOne(1 - ulltU-ipot
2. 4, 8 -Aa-Hulublf, 3. 5 - Pota Elan)
Bone klats: 1. 3 bone-IJ\IIde sbtes: 2. 5 c;utlrnWdenled
shoulden: 4 chlset-ICnlper """' wlde bone made (1
uiiiiU-ipot; 2. 5 Rai-Huklbtll; 3 Glurt:an S-Y:4 Po$18
Elan)
Bone lools: 1. 3Q/tHng donled shoulder: 2. 12 emulell flvm
c.anine1 ofwild ba.-, 4, 13 bone made spirdediK: 5 knlfe
handle: 6 chiHI-. 7. 9. 14, 15 J*H;h.-; 8 1\ag hom
cut 10. 11 hudsolamJW(t, 3.9. 15-uletu-Srtilent 2.5.
1. 8-GUuniN:8Eiueni--old4'1illfl:l 10,11 POfiii Elln;
4. 14 flfnniMigelll'l8; 12 . ula&ea-4Jol; 13 0Ualni8-
-, .. ......
.. ... ....... (- Elon)
Bone loola: 1. 3 QICIIngldented shoulden.: 2. 8. 8 hanclln.

lube b needle:e 4, 5 plnc;htn; 7 allnb: 9 llulle (1 IW
Hulubl; 2 uklluipot 5, B. 9 Glurcani N: 8- FII:Jnri.
MtgYW: 7 Utdefll)
Bona toola: 1 canb-scnper, 3, 4, 8, 9, 11 plnmerl; 5
.,.._. aqlhe: 8 fcr neetha; 7dle dllc; 10
dlisel-aaper (1, 2. 4 uletee-ipoC: 3. 9 .
MAguna; 5 LJ4tt11SI,..ta: 6 Popeni-Cercttez: 7 Pofta
Elon)
Bona tools: 1, 5, 6 dlbeb: 2. 4. 7 pi'ldMn; 3 c:Ub1g
should.- (1 Rai-H'-*bl; 2. 7 - ni SY: 3 - FbrwV
Migoana; 4 .-... 5 l.t\etti-Sir..; 6 Popmi
C8rdlc; 7 ".".. Elan)
Bona took: 1 2. 4 lmlbsl&cnipln; 3, 5 plnch-.; 8
chiM!: 7 ank(Po$1.8Ellwl)
Bona IOGli: 1, 2 cut11ng/d.nled ahoulde11; J, 5

plncheJ/comb: 8 7 dauble pinc:Mr: 8 needle
(Pc:lft.Elan)
Bona too18 (15, 7) 1nd ll8g hOrn (6): 1 plndlerlc:Gmb; 2
double 3 aplla: 8 1*'cfw (ltag ham): 7 aplndle
diiC (1, 4. 5 1-bp.Pod: 2, 3 auc.nl N: 1 Unfetll: 7
V.. .. Darie)
Bone iDDia: 1 tw.; 2. S ; 3, 4 ..ctioned bonn: 8

PQbher. 7 e.eyii'MI: II 9 ...... (1, 8 FW-HuUJi2,
5, 7,8- PapeniC.cheZ:9M)Borw = 1, J, 6, 7 ; 2 aplrd. dllc beH1g
manufec:tl.rrwd ;8CJbtectofnoapedfic8\lon use(1.41-
oldpne:fll; 5, 8 - Rai-Hulublt 6 - !Jetu-&tilerJI: 7 GlwcenlN)
Bone loGia: 1. e danted ahi:Udera: 2 twNso' hool
dented:3.8: -4 spirde clsc; 5 , 7 plnc:tw-a (t,
21W:3.8PotlaElen)
Bane !Oall: 1 ..... dllc:; 2,6. 91*'1d*S: 3 Chllel; 5, 7
Buneluola: 1,3pWhers;4,8,8.Sihaulden:5
li*'dt cbc ( 1 - GiuCIIni N;2,4.8- ZorWII.f':3,5,
7,8-H... )
------- 131
7 : ::)
t"
:.:-
Fig.2. Unelte de os: 1 omoplat crestat; 2 pieptene-rzuitor; 3, 5-6 mpungtoare;

4 aric-lcfuitor; 7 dalt-rzuitor cu incizii
(1 ,3 Giurcani N; 2,7 Giurcani S-V; 4-6 Floreni-Mgeana)
1 32
------
}J.ctaJnvsri 'tuto'Oen.5is

"
u
=
:::-.;:::
.
: -
, D - - 5
Fig.3. Unelte de os (2-3, 5-6) i de corn ( 1 , 4): 1 mpungtor n curs de prelucrare; 2 rzuitor;
3 pieptene din coast; 4 mner; 5 ac; 6 mpungtor din achie de os
( 1 - uletea-ipote; 2, 4, 6 - Rai-Hulub; 3, 5 - Pota Elan)
il\cta :nh>sei "t:utO'IIensis ------ 1 33
Fig.4. Unelte de os: 1 , 3 patine de os; 2, 5 omoplati crestati; 4 dalt-rzuitor din fragment de os lat;
( 1 - uletea-ipote; 2, 5 - Rai-Hulubf; 3 - Giurcani - SV; 4 - Pota Elan)
-134 -- J.cta mosei uto'Oensis
Fig.5. 1 , 3 omplai crestai; 2, 1 2 amulete din canin de mistre; 4, 1 3 fusaiole de os; 5 plsea de
cuit; 6 dalt-rzuitor; 7, 9, 1 4, 15 impungtoare; 8 corn de cerb retezat; 1 0, I l vrfuri de sgei
( 1 , 3, 9, 1 5 - uletea-Brieni; 2, 5, 7, 8 - Giurcani - N; 6 - Epureni-oldneti; 1 0, I l - Pota Elan;
4, 1 4 - Floreni-Mgeana; 1 2 - uletea-ipot; 1 3 - Giurcani - SV)
Jlcta Jn-l>sei "Cutcrom5is ------ 135
Fig.6. Omoplai crestai descoperii la Pota Elan.
1 36
------
Fig. 7. Unelte de os: 1 , 3 omoplai crestai; 2, 6, 8 mnere 1 tub pentru ace; 4, 5 mpungtoare;
7 pieptne; 9 patin (l - Rai-Hulub; 2 - uletea-ipote; Epureni-oldneti; 4 - Leti-Srata;
5, 8-9 - Giurcani N; 6 - Floreni-Mgeana; 7 - Urdeti)
J\cta :rovsei t:uto-ornsi5 ------ 1 37
. .t
. :/
. . . -...
.
:.
:. . :
: .. '
\1:
1
i:
10
Fig.8. Unelte de os: l pieptene-rzuitor; 2 rzuitor; 3-4, 8-9, l l impungtoare; 5 secer "Tupik";
6 mner (tub pentru ace); 7 fusaiol de lut; l O dalt-rzuitor
( l -2 - uletea-ipote; 3, 9 - Floreni-Mgeana; 4 - Murgeni-Oita; 5 - Pepeni-Cerchez; 6, 8 - Urdeti;
7 - Giurcani S-V; 1 0- 1 1 - Epureni-oldneti)
1 38
-------
:4cta Jt>oosei t:uto-oeii55
--.--
6 fl. 1
-',','. :
;:-..
Fig.9. Unelte de os: 1 , 5-6 dli; 2, 4, 7 impungtoare; 3 omoplat cresta!

(l - Rai-Hulub; 2, 7 - Giurcani-SV; 3 - Floreni-Mgeana; 4 - uletea-ipote;
5 - Leti-Srata; 6 - Popeni-Cerchez; 7 - Pota Elan)
)lcta Jn\">sei t:'11to-oenss ------ 1 39
}.:

--
.....i.
.. ... ,
. .1.
.:
:
..
\:;
:.-::.
.
..
.
,, . .. . .. .:.
. -;;. :
:t-:-( :.:.
/"'. ...i. :.
.
.
. . ,y
:
'
-- Fig. ! O. Unelte de os descoperite la Pota Elan: 1 rzui tor; 2, 4 piepteni-rzuitoare;

3, 5 mpungtoare; 6 dalt; 7 aric-lefuitor
140
-------
;l.cta Jlh1sei l:utO'I?m.si5
Fig. l i . Unelte de os descoperite la Pota Elan: 1 -2 omoplai crestai; 3-5 mpungtoare;

6 pieptene-rzuitor; 7 mpungtor dublu; 8 ac
--
-- 141
. !. :: ::
. .. .
-----
'
.
l .
<
.:
;:-.
'='
. .
. , :
_ .
:. .
.
':,_ '. '
.
,-:
:.
- ;.
. 2
--
..
- ...
: i'
Fig. 12. Unelte d e o s ( 1 -5, 7 ) i corn (6): 1 impungtor i pieptene; 2 impungtor dublu; 3 spatul;
4-5 piepteni; 6 mpungtor din corn de cerb; 7 fusaiol;
( 1 , 4-5 Horga Pod; 23 Giurcani N; 6 - Urdeti; 7 - Valea lui Darie)
142
0.- .
Fig. l 3 . Unelte de os: 1 brzdar de os; 2, 5 mpungtoare; 3-4 oase secionate; 6 lefuitor;
7 secer "Tupik"; 8 mner; 9 spatul
( 1 , 6 - Rai-Hulub; 2-5, 7-8 - Popeni-Cerchez; 9 - Murgeni-Oia)
;llcta llh>5ei "Cutowii5S ------ 143
-
'
. :-: .
. . . ..
.
- ;':-:
C
4
H"
7
Fig. l 4. Unelte de os: 1 , 3, 5-7 impungtoare; 2 fusaiol in curs de prelucrare; 8 obiect de util itate
neprecizat ( 1 -4 - Epurcni-oldneti; 5, 8 - Rai-Hulub; 6 - uletea-Brieni; 7 - Giurcani-N)
1 44
---
}kta )1)-osei l:utcroensis
- ,.
..:
..{:
.
.
{
T
,.... ... .
{t,:.
Fig. l 5. Unelte de os: 1 , 6 omoplai crestai; 2 copit de cal crestat; 3, 8 piepteni rzuitoare;
4 fusaiol; 5, 7 impungtoare ( 1 - 2 - Rai; 3-8 - Popeni-Cerchez)
}lda IDosei "tlltO'Qensis ------ 145
j:- :_[;, :
, ,
. .-: f
:.
-:
"""'
--
:>
: :-
Fig. l 6. Unelte de os: 1 fusaiol; 2, 6, 9 mpungtoare; 3 dalt din achie de os; 4 reprezentare
zoomorf; 5, 7, 8 mnere ( 1 -3 - Pota Elan; 4-9 - G iurcani - SV)
146 ------
- .: :
,; ' ' :< ,

.. .. :. ,,
t
:.-il
::. . _:
:
MWfi
'Va
Fig. l 7. Unelte de os: 1 -3 mpungtoare; 4, 6-8 omoplai crestai; 5 fusaiol

(1 - Giurcani - N; 2, 4, 6 - Zorleni-Fntnele; 3, 5, 7-8 - Halta Dodeti)
Jlcta 1\h>sei "tutO"Oensis
--
-- 147
Satu l tra d it i o n a l ro m n e s c ,
matri ce a a rtei n oastre nati o n a l e
Aurei Istrati
Expoziia ne propune o intoarcere spre rdcinile noastre
originare, o evocare a satului tradiional vzut ca matrice spiritual a artei
romneti.
lzvort din vatra satului, ana meterilor populari, in care utilul
intr intr-o comuniune intim cu frumosul, d seama despre
continuitatea noastr pe aceste meleaguri.
E drept, funcia ei ritualic, simbolic, s-a pierdut in timp, cea
utilitar, in bun msur i ea. Cu toate acestea, ea rmne inc vie,
indeosebi prin funcia ei estetic.
Geometrismul esenializat al formelor i al motivelor, vitalitatea
cromatic, uimitoarea capacitate de a defini spontan, prin intermediul
liniei simplificatoare, fiine i lucruri, o inclina ie nativ pentru animarea
suprafeelor cu ajutorul ritmurilor, pstrnd nealterat unitatea i
expresivitatea ansamblului, constituie tol attea argumente estetice fa
de care sensibilitatea omului modem nu poate rmne indiferent.
" . . . Esena formal in arta rneasc este pretutindeni precis, definit
i clar in caracter. Culoarea nvioreaz forma fr a o distruge. Acest
sentiment unic i preios pentru graia formei, ce triete intens prin
culoare. il deosebete pe romn fa de popoarele din jur i din deprtri.
Romnul nu amplific, ci simplific. Sentimentul su practic, fle c se
exprim printr-o cof sau o furc de tors, e totdeauna plasat pe obiectul
ce i trdeaz scopul pentru care a fost creat." (Francisc irato)
Dei in creaa popular relaiile form - funcie, form - tradiie
limiteaz posibilitile de innoire a limbajului. achiziile n-au incetat s
apar nici in acest domeniu. Ele au fost ns integrate numai dup ce au
suferit selecia neierttoare a timpului i numai dup ce au fost acceptate
de comunitatea creia ii erau destinate. inchipuite cu pricepere i
dragoste, aceste obiecte uzuale in care regsim ecouri ale
Palatul Culturii, Sala Voicvozilor

Expoziia "Satul arhaic romnesc"
1 48
-------
Xcta mosei 'tutO'OmSis
ndeprtatului neolilic, ale daco-romanitii sau ale

Bizanului, stau mrturie a capacitii noastre de a
sintetiza varii inHuene pe matricea fundamental a
civilizaiei populare. Aceste repere estetice sdite
adnc in contiina noastr se regsesc sublimate in
arta cult.
Prin Nicolae Grigorescu. artistul care a
reorientat definitiv arta romneasc, satul devine sursa
fundamental a creaiei. Tradiia instituit de acest mare
rapsod al plaiurilor romneti va fi continuat i
imbogl ulterior de lefan Luchian, Nicolae Tonitza,
Gheorghe Petracu .a.
Deprtndu-se deliberat de srbtorescul
ranului, imagine viguroas i durabil, capabil s

perpetueze in noi ipostaze, prin tefan Dimitrescu i
Dumitru Ghia, dimensiunea arhetipal a ranului
romn.
Tematlca a fost ilustrat semnificativ i de
creaiile altor artiti interbelici, cum ar fi cele semnate de
Aurel Beu, Adam Blatu, tefan Constantinescu,
Cecilia Cuescu-Storck, Nicolae Drscu, Iosif lser,
Gheorghe Pelracu, Sabin Popp, Ion Theodorescu
Sion, Nicolae Tonitza, lon uculescu .a.
Dei in configurarea individualitii lor artistice
ei au avut, de cele mai multe ori, aceleai surSe: tradiia
colii romneti i aceea a colilor europene
reprezentate ndeosebi prin arta lui Cezanne, Derain
(faza poslfov), Matisse, Dufy, Bonnard, o privire
global asupra creaiei acestora ar impune constalarea
c inHuenele i elementele preluate de la antecesori,
profesori sau nu, sunt n pictura lor, greu de descifrat.
(Amalia Pavel)
Asemenea lui Ressu, Corneliu Baba avea s
exploreze n adncimea sufletului uman, evocnd n
"Odihn la cmp", precum i n "Cinele" sale,
dimensiunea dramatic a vieii satului. Artistul
evolueaz ntr-un spaiu al clasicitii . . . redescoperind
chipul i universul ranului ca pe un simbol al
permanenei". (Constanlin Prut)
O configuraie estetic unic o ara n arta
romneasc creaia lui Ion uculescu. Cronologic
vorbind, ea ar trebui situat n perioada postbelic, ns
datorit debutului su consistent i autoritar exprimat in
anul 1 930, ca i evoluiei sale in perioada anilor '30- '40,
cultivat adesea pn la ostentaie de ctre neinspiraii

imitalori ai picturii grigoresciene, Carnii Ressu impunea
in arta noastr o nou viziune menit s ne comunice
dimensiunea dramatic a existenei, acceptat din veac
cu demnitate i drzenie de ranul romn. Prin arta sa
devenim martori ai unul act creator de sintez in care
principiile clasice, realiste coexist cu deformrile voit
nativa, ca i cu decorativismul investit cu valene
simbolice sugerat de pictura popular. Artistul
considera c, pentru a dobndi un contur estetic
propriu, arta romneasc trebuie s sa ntoarc la
"izvoare", la tradiie, arta popular fiind pentru el reperul
cheie in aHarea formulelor estetice "neistovite", capabile
s produc o autentic innoire (Manifestul Program al
lui Ressu din 1 91 0).
Delimitat net de idilismul smntorist,
viziunea sa impune in arta noastr o nou imagine-tip a
------ 149
perioad care conine germenele creaiei sale

ulterioare, artistul a fost asimilat perioadei interbelice.
Personalitate complex, vdind deopotriv
chemare pentru tiin i art, uculescu s-a indreptat
spre cea din urm pentru c, singular, raunea nu-i
oferea rspuns la struitoarele ntrebri pe care
curiozitatea i firea sa nelinitit i le puneau asupra
vieii.
Dup un debut in care recunoatem influena
organic asimilat a creaiei unor mari maetri ca
Andreescu, Luchian, Petracu, pictorul s-a indreptat
ctre resursele originare ale tuturor marilor noastre
izbnzi spirituale: folclorul i stilistica popular. Aceast
intoarcere, pun obinuit pentru un om care strbtuse
deja drumurile cunoaterii raionale a lumii, s-ar putea
s-i afle explicaia in aceea c uculescu, lund
contact cu marile realizri ale artei moderne romneti
i de pretutindeni (Van Gogh, Gauguin .a.), a intuit c o
formul artistic care se mai vrea a fi viabil in contextul
unei lumi din ce in ce mai raionalizate i mai incoerenta
pe plan spiritual trebuie s se intemeieze pe un act de
ruptur.
De aceea, asemenea lui Gauguin, el s-a
detaat in mod deliberat de izbanzile artei culte, pentru
a-i regsi sinele intr-un trecut cultural ndeprtat, al
crei sens lumea noui'J n pierduse. Referitor la acest
lucru, Gabriel Liiceanu remarca faptul c, acestea
(tablourile totemic-simbolice ale artistului) .Nu sunt
evocllrl nostalgice, ci Invocri traversate de sensul activ
al recuperrii".
Se poate spune astfel c, apropiindu-se de
stilistica artei noastre populare, el incerca s-o retriasc
"in spiritul furitorilor ei" (Petru Comamescu). in acest
scop, el i-a ieit in ntmpinare cu firea sa nelinitit, cu
izbucnirile vulcanice ale temperamentului su,
rupndu-i echilibrul pentru a-i resi fora elementar
originar. "Raiunea, spunea artistul, a dirijat o pictur
senin senin ca scoarele romneti. Pictorul secret
din mine a visat la altceva - la misterul cosmic".
Artistul depete, aadar, in mod contient,
prin sublimarea motivelor, limitele slilizrii populare. Nu
trebuie uitat ns c el a putut s exploateze infinilele
resurse ale artei populare, abordnd-o cu mijloacele
artistului modem.
Creaia sa traverseaz trei perioade mai
importante: folcloric, totemic i, in fine, ultima aceea
a semnelor sau a simbolurilor. Ppua, troia, vasul
figurin, covorul popular, alturi de motivul psrii i al
fluturelui, ca i privirile unor ochi care ne fixeaz, vor
constitui leitmotivele operelor maturiti sale artistice.
Tablourile sale ne ntmpin cu o cromatic vie, de o
for neobinuit, ce-i dezlnuie nestvilit energiile
asupra retinei noastre.
Ion uculescu ocup un loc aparte in pictura
romaneasc. Pentru ndrzneala viziunii sale, pentru
faptul de a fi ridicat unele date folclorice ale noastre pe
planul universalului, el ar putea fi aezat alturi de
Brncui. Cei doi artiti se ntlnesc in intenia comun
de a revitaliza arta prin intoarcerea la formele ei
150
originare. Dincolo de aceasta, ns, diferenele

temperamentale i-au spus cuvntul. Creaa lor s-a
indreptat spre poli opui: unul al linitii i al meditaei
profunde . Brncui i cellalt al nelinitii obsesive i al
misterului uculescu.
"In pictura lui uculescu, afirm Gabriel
Liiceanu, se joac de fapt drama modemului care pus
s acioneze in lumea larg a societii civile, a uitat de
legea sngelui; pe scurt, drama celui care, trind
extrema gestului totalitar sau a individualitii
supradimensionate, i-a pierdut fiina tribal ca lume
cal m a consensurilor interiorizata".
Urmai direci ai colii ieene, care au avut ca
mentori pe Octav Bncil, tefan Dimitrescu i Nicolae
Tonitza, artiti precum Mihai Cmru, Costache
Agafiei, Petru Hrtopeanu, Victor Mihilescu-Craiu,
Clin Alupi, Nicolae Popa, Otto Briese .a., au abordat
natura ca pe o realitate la scara umanului, fr a avea
orgoliul de a fi in "spiritul timpului". Ei au dat, prin fora
Clin Alupi, Cas n vie

talentului lor, strlucire simplitii i viabilitate spiritual
tradiiei acestor locuri.
O evoluie aparte, de o manier vizibil
contaminat de spiritul modem, o au artiti precum Dan
Hatmanu, Adrian Podoleanu, Corneliu Ionescu, Val
Otto Briese, Cas din arul Domei
----
}lcta lt>'osei 'tuto'oensis
Ghiorghiu, Liviu Suhar, Nicolae Matyus, Mircea lspir,

Ioan Gnju, Valeriu Gonceariuc, Dimitrie Gavrilean. Ei
dezvolt in creaia lor o nou direcie a artei ieene, in
care realul, transfigurat, mbrac haina inedit a
simbolurilor.
Alturi de reprezentanii artei culte amintili deja,
au evoluat pe simeze, in vitrine i pe podiumuri, creatori
populari anonimi sau cunoscui contemporaneit!ii,
selectai dup criteriul autenticitii i reprezentativitii.
Principiul fundamental al expunerii a fost cel al unitii in
diversitate, altfel spus, acela al dobndiril unitii printr-o
aparent contradicie menit s aduc o bogie
constituliv fr a leza in vreun fel ansamblul
expoziional.
S-a evitat o expunere didactic prin instituirea
unui dialog "'n ecou" astfel nct obiectele expuse s
intre intr-o comuniune estetic fireasc, libera,
nengrdit de concepii stereotipe.
Au fost create centre de Interes arhitecturale pe
osatura coordonatelor fundamentale ale satului
romnesc. Scoara a fost elementul fundamental care a
polarizat valori de diferite tipuri capabile s intre in
comuniune spiritual att cu obiectele etnografice ct i
cu arta cult.
Densitatea i laconicitatea vizualului au intregii
semnificativ spectacolul conceput de organizatori.
Scoar(, Cetatea Alb
Ucraina
-------
1 51
A urei Istrati
T h e T ra d it i o n a l Vil lage, M o u l d of Ro m a n ia n Art

The exhibition proposes t o return to the original roots in a n evocation ofthe traditional village seems a s a
spiritual mould of Romanian art.
The genuine artoffolk craftsmen, combining in an intimate mix the useful and the beautiful, also proves the
continuity of the Romanians on theirs lands.
It is true, its ritual symbolic function gat lest in time, and the same goes for the utilitarian one, in mos! ofthe
cases. Yet, the folk art is stili ali ve, due !o ils aesthetic function.
The essentialized geometric shapes and motifs, the chromatic vitality, the amazing capacity !o
spontaneously de fine, through simplifying lines, belngs and thlngs, a native tendency to animate surfaces using
rhythms, preserving unaltered the unity and expressiveness of the ensemble, are aesthetic arguments in front of
which the senslbility of modem man cannot stay sti li. Although in the folk art the form-function and form-tradltion
relations Iim it the possibililies of renewing the language, acquisltions have continuously appeared in this field.
Yet, they have been integrated only after they suffered the merciless selection of time and only once they were
accepted by the community they were destined to. Skillfully and with dedication carried out, these daily usage
items echoing the faraway Neolithic, the Daco-Romanian epoch or the Byzance, are testimonies of the
Romanians' capacity to synthesize various influences on the fundamental mould of folk civilization . These
aesthetic reference points deeply fixed in the Romanian conscience are sublimated in the cult art.
In the works of
Nicolae Grigorescu, the painter who definitively reoriented Romanian art, the grea!
rhapsoden> of Romanian lands, the village becomes the fundamental source of creation. The tradition he
inaugurated will be subsequently continued and enriched by tefan Luchian, Nicolae Tonitza, Gheorghe
Petracu etc.
Deliberately different from the festive character quite often cultivated up to ostentation by the uninspired
imitators of Grigorescu's painting, Cam il Ressu imposed in the Romanlan art a new vision meant ta communicate
the dramatic dimension of life, accepted sinea always with dignity and firmness by the Romanian peasant. By its
art, we become the witnesses of a creative act of synthesis within which classical, reallstic principles coexist wilh
the intentionally naive deformations as well as with the decorativism invested with symbolic valences suggested
by the folk painting. The artist thought that, in orderto achieve its own aesthetic features, Romanian art needed to
go back to the sources, to the tradition. folk art being to his eyes the key element In finding out genuine
aestheticformulas. a bie to produce an authentic renewal (Ressu's Manifest Program in 1 9 1 0).
Strictly delimited from the smnatorist idilism, his vision imposed in the Romanian art a new typical image
of the peasant, a vigorous and lasting perception a bie to produce new hypostases ofthe archetypal dimension of
the Romanian peasant, as it happened in the works of tefan Dimitrescu and Dimitrie Ghia.
Like Ressu, Corneliu Baba was the one who explored the depth of human soul, evoking in "Resting in the
Field", as well as in his "Suppers", the dramatic dimension of rural life.
The direct successors of the school of lai, whose mentors were Octav Bncil, tefan Dimitrescu and
Nicolae Tonitza, artists such as Mihai Cmru, Costache Agafiei, Petru Hrtopean u , Victor Mihilescu-Craiu,
Clin Alupi, Nicolae Popa, Otto Briese etc approached nature as a reality at the human scale, without showing
any ambition of being "in the spirit oftime". They gave, by the force of their talent. brightness to the simplicity and
spiritual viability to the tradition ofthese places.
A special evolution, in a manner visibly contaminated by the modem spirit, is the one of artists such as Dan
Hatmanu, Adrian Podoleanu, Corneliu Ionescu, Val Gheorghiu. Liviu Suhar. Nicolae Matyus, Mircea lspir. Ioan
Gnju. Valeriu Gonceariuc, Dimitrie Gavrilean. In their creations, they develop a new direction of the art of lai,
wlthin which the real is transformed by the genuine coat of symbols.
The comparative method which was used enabled the link between the objects themselves and between
folk art and the cultured art regarded on the whole.
This was made without altering the uniqueness of the exhibits.
In the opinion of the museographs (curators) Aurel Istrati {The Art Museum) and Marcel Lutle (the
Ethnographical Museum) the exhibition best promoted the patrimony ofthe two museums.
1 52 ------
Co l ecia " D r. C o nstanti n Teo d o rescu " - o p a g i n d i n

istoria a rtei conte m pora n e
Doina Rotaru
inc de la inceputul secolului trecut, Hegel spunea c.
prin calitatea sa de lrezorier al valorilor cullurale, muzeul se
impune ca factor de prim ordin al contiinei sociale.
Instituia muzeal, erijat in depozitar al comorilor
artistice datorate secolelor anterioare de creaie, s-a bazat
pe o decantare a valorilor operat pe un timp extrem de
indelungat, limrtndu-se la a oferi publicului aceste opere cu
valoare stabilit de tradiie, publicul fiind constrns la o
acceptare pasiv, plin de respect religios fa de o ierarhie
imuabil a valorilor.
Una dintre problemele de mare interes rmne
atitudinea pe care trebuie s o adopte muzeul la de creaia
artistic contemporan, receptivilatea acestuia fa de
complexitatea fenomenului artei contemporane, maniera de
a propune noi valori, fr temerea de a se dezice la un
moment dat de o valoare propus recunoaterii sau de a
race cale ntoars in considerarea unor fenomene.
Este greu s se discearn intr-o realitate imediat i de
mare mobilitate, dar nu trebuie s uitm c arta noastr
contemporan este purttoarea unor pereniti ale
spirilualitii romneti, ea este argumentul cel mai viu al
conlinuit!ii unor tradiii culturale i. prin urmare, ea trebuie
s-i ocupe locul firesc in expresia muzeal a evoluiei artei

romneti.
A te descurca in hiul de direc!li i curente ale artei
contemporane. bazat pe revoluia rapid a mijloacelor de
exprimare, devine o intreprindere extrem de anevoioas,
dar nu lipsit de curaj i implicaii sociale, estetice,
interpretative. Fenomenul artistic contemporan, procesul de
inaintare al vieii plastice, al modulurilor creatoare, al
constituirii formelor artistice sunt mai rapide dect facultatea
marelui public (a acelui public pentru care, in linii generale,
arta prezint interes) de a se adapta psihologicete ritmului
vertiginos de apariie, de succesiune a noului.
Arta nu este un conglomerat de soluii, reflectate in
forme felurile, nici un inventar de teme i subiecte, i,
indiferent de generaie sau orientare estetic, artitii se simt
solidari in demersul lor creator general. Ei decid s-i
invecineze operele cu scopul deliberat de a sublinia nu att
divergenele de viziune sau opiunile stilistice i
complementaritile, ct mai degrab necesitatea de a defini
un .spirit al timpului".
De aceea, redeschiderea expoziiei d e art
contemporan .Dr. Constantin Teodorescu" pe simezele
}lcta ID'OSei 'tuto'oel15is ------- 1 53
Muzeului Judeean Vaslui, are semnifica\ia i importan\a

unui oportun eveniment cultural. in spaiul artistic al
Moldovei, o asemenea iniiativ valideaza o opune i
confirm o vocae. Opiunea se refer la exigenele
limbajului plastic modern, pe linia unui sincronism europen,
vocava are in vedere disponibilitatea pentru dialog cultural a
unui mare colecionar: doctorul chirurg, Constantin
Teodorescu.
Colecia, donat nc din 11 martie 1989, se dorete a fi
izvort nu att din necesitatea implinirii imediate a unui
orgoliu narcisist. c\ din dorina adnc resimt a stabilirii
unor inevitabile i judicioase ierarhii valorice a fenomenului
artistic contemporan.
maestru - discipol, ceea ce i-a conferit o anume coeren

arhitectural, de edificiu stilistic unitar, in ciuda diversiti
tematice i a strii de spirit care genereaz aceast
diversitate.
Colec\ia ofer ceea ce am putea numi .un echilibru al
alternanelor", in ambian\a acesteia desluindu-se tendine
i orientri diverse, solu\ii tradiionale, dar i provocri
specifice ce uzeaza de instrumentarul plastic modem.
Aspira\ia ei la modernitate nu contrazice, in nici un
caz, conliin\a unei continuit\i stilistice, nu ignor
semnificaiile ideilor pe care se cldete specificul
spiritualitii de totdeauna a lumii romneti, dei
majoritatea lucrrilor stau sub semnul afirma\iilor maestrului
ColecVonarii au fost i sunt aceia ce vin in intmpinarea

receptrii fenomenului complex al artei contemporane.
Acetia nu se mulumesc numai sa guste i s aleag lucrri
de art, ci, prin alegerea fcut, ei joac un rol pozitiv in
succesul micrii artistice a timpului, asumndu-i riscul
nelegerii unui fenomen nc prea apropiat de noi pentru a
ngdui cuprinderea lui intr-o perspectiv a certitudinilor.
Dei se situeaz prin excelen sub semnul unui
provizorat al valorilor, in ciuda precaritii sale, coleciile de
art contemporan au o valora real de instrument de
cercetare i cunoatere, dovedindu-i eficiena in
actualitate, sub lriplul aspect al dimensiunii sociale,
interpretative i inovatoare.
Dr. Constantin Teodorescu i-a alctuit colec\ia
asemenea compunerii unui concert: a luat un motiv, 1-a
dezvoltat, s-a oprit i 1-a dezvoltat in corelaie cu rela\ia
Corneliu Baba: .Vin de departe, de la captul de inceput al

secolului, cnd Cezanne mai tria, iar Picasso nu sfrmase
nc forma, i m-am nscut ca s fiu pictor realist. Prin
tradiie, prin educa\ie, prin temperament i gndire m
consider posesorul unui registru nelimitat de nelegere a
valorilor artelor plastice, indiferent de manier i tendine.
Piclez ns ca mine i doresc s m recunosc prin calitatea
picturii ce o fac i emoia ce o pol transmite".
Succesiune de propuneri viznd particularilVIe viziunii
artistice, cele 170 de lucrri de pictur, grafic i sculptur,
expuse in cele cinci sli ale muzeului, confirm existena
unor mrci stilistice inconfundabile, avnd ca punct de
plecare pe maetrii Ion lrimescu i Corneliu Baba pn la
Sorin Dumitrescu, Mircea Dumilrescu, Drago P\racu,
Vasilian Dobo, Suzana Fnllmaru, TeodorVian i al\ii.
Dar semnificaia cultural a unei expoziii nu se las
154
-------
"cta mosei l:utownsis
se dovedete a fi o constant a plasticii romneti.

Grania dintre figurativ i abstract e greu de intuit la
pictorii de atitudine raionalist pentru care culoarea nu a,
pur i simplu, numai expresia unei stri de spirit, ci l
element al unei construcii pe deplin echilibrate, rezultat al
e -0
'-
unei rigori interioare. Obiectul real a redus la esen,

devenind semn. pat de culoare intens, a crei relae cu
j'i :.
... _ ..
..
r .,..j
l" t'
-
;:
-.1
motivul real e aluziv sau metaforic, sistemul de conolai

instituinduse in felul in care il foloseau emblemitii Evului
Mediu.
Emblematic
este
corola
unei
non.
grdina
suspendal, petala cu nfiare fantastic, inftorescena

larg deschis care capteaz lumina (Ion Gheorghiu). inima,
form ce concentreaz sensurile universului uman, astru
ce guverneaz micrile intregii lumi (Ion Nicodim), silueta
unui monument bizantin umanizat (Gheorghe 1. Anghel),
germenele vieii - fragila. puternica smn (Sorin

Dumilrescu). tendina spre esenializare a lumii. dublat de
un rafinament al culorii i o caligrafie desvrit a
descifral din suma notelor calificative cu care punctezi pe
participani: varietatea expoziiei poate fi. in schimb. un
indiciu cu privire la mutaiile de concept i viziune ce se
anun
in
cuprinsul
fenomenului
plastic.
polivalena
expresiei artistice impunndu-se ca un argument puternic in

favoarea nesecalei capaciti de surpriz i evocare a artei,
precum i a satisfaciei unei mplinite curiozilti spirituale.
Orice
colecie
are
valoarea
un i
previziuni
comprehensiva. cuprinznd un anume demers plastic. a

unor artiti care i-au asumat decisiv mijloacele de expresie
exlrase din arsenalul artei moderne, adecvate viziunii
proprii, identiti inconfundabile. trecute de cutrile fireti
ale inceputului.
Unii prin respectul comun fa de virtule desenului i
ale culoru, ca modaliti semnificative de reprezentare a
raporturilor
artistului
cu
universul
realului
(cu
toat
diversitatea stilistic a operelor. a evoluei necontenite,

uneori imprevizibil a artitilor, mai presus de trsturile de
directii
temperament. ce produc un sistem de inlerferenle, de

suprapuneri i delimilri). se proiecteaz cteva
esentiale.
in primul rnd, colorismul i luminozilalea, constant a
sensibilitii plastice romneti, un colorism care opereaz

pe scara valorilor. anmoniilor. a trecerilor gradale de la un ton
la allul i care se regsesc deopotriv in suculena
rgurativului ct i in expresia abstract. aceasta din unn,
pornit de la simplitatea sever - la inceputurile ei de
esen bizantin - pn la epurarea drastic de cert
factur abstracionist.
Pictura lui Constantin Piliu, Gheorghe
1. Anghel
sau
Ion Nicodim - graflsm pur care traduce o puritate de

sentiment - se situeaz sub semnul ordonrii geometrice i
tonde s subhnoeze ceea ce. in crearea frumosului, apal'\ine
nu numai sensibilitii, ci deopotriv i raiunii.
Descoperim un rafinament al culorilor in surdin
(Gheorghe
1. Anghel, Ion Popescu-Negreni, Ion (Alin)
Gheorgh1u, Tra1an Brdean, Ilie Boca, Sorin Oumilrescu,

Iacob Lazr, Adrian Podoleanu. Iacob Lazr), al culorilor
potolit
sonore
(Ion
Pacea.
Ion
Sliteanu.
Corneliu
Vasilescu, Elena UChelaru) sau un colorit de maxim

sonoritate (Vasile Grigore. Ion Pacea, Iulia Hlucescu). pe
to1 un1ndu-r o muzicalilate a luminii i culorii. intuia de a
compune cu ele, intr-un dozaj perfect al raporturilor. Acest
sim desvrit al msurii. aceast capacitate de organizare
i echilibru, in gradare ca i in contrast, in potolit ca i in
ntens, in static ca i in dinamic, in simetrie ca i in asimetrie,
;J.cta lt>vsei t:utO"Oe1'15is
desenului (Vasile Kazar). crearea unui spau paralel cu cel

real, impresia de intindere i adncime sub semnul arcului
care ordoneaz sensurile sau lumea apocaliptic stpnit
de prezena sumbr a corbului (Corneliu Vasilescu), jucria
- elementul ludic prezent intr-o lume grotesc (Ilie Boca),
lumea lui Vasile Grigore unda totul - obiectele, aerul,
lumina. umbra, prezena uman - sunt culoare de o
senzualitate aparte sau cea a lui Ion Pacea, unde soluia
st1hsllc este aceea a unei simplificri severe a formei.
preluat din sugestiile artei populare.
O constanta de alt natur este aceea a imaginarului
fantastic,
in care fantasticul nseamn .o intrerupere a
ordinii recunoscute, o nval a inadmisibilului in irul

inallerabilei !egaliti cotidiene" (Roger Caillois).
Pictura lui Florin Niculiu nu reprezint proiecii ale
.
.
VISUlUI, ale stno 1ncont1ente. Compozia lui are o coeren
care d existenei subiective o valoare egal cu aceea a
existenei obiective in care fiecare detaliu e plauzibil In
planul realului, dar relaile dintre ele ascult de o att logic,
aceea a poeziei. La Sabin Blaa efectul suprarealist se
produce prin crearea atmosferei unei ,.vrste de aur
indefinibil spaial i temporal", poate un .illo tempore" sau o
lume dinlrun alt univers. dar a crui retoric decurge din
d esenul exact i redarea secvenial, aproape
.
Cinematografic a gestului personajelor. Pe de alt parte.
Tiberiu Nicorescu ne propune o viziune suprarealist . dar nu
a unei
morfologii a
fantasticului,
ci
a unei
dialectici
existeniale suprarealiste. Marcel Chimoag, un artist la

care ideea capt fonna emblematic a alegoriei, intr-o
sintax de lip romantic, care se asociaz cu simbOlul
heraldic al Renaterii timpurii, ne propune un repertoriu al
simbolurilor prevestitoare de primejdii. susinut de fora
expresiv a desenului. ncercnd. dup cum mrturisea. s
...
creeze pentru sine

dephne
i pentru oameni. condiyile unei
responsabiliti
ale
istoriei
sale".
Lumea
fantasmelor, a visului de data aceasta, este prezenta In

lucrrile
lui
Drago
Plracu.
iar
Mircea
Dumilrescu
evolueaz de-a lungul unor coordonate expresioniste. cu

d1screla
implicayi
constructive,
cu
adnci
semnincai
metaforice.
In "?ea ce privete lemele abordate, in colecia .Dr.
Constann Teodorescu", peisajul, In calitate de iconografie
a unei geografii culturale, este omniprezent, afirrnndu-se
ca unul dintre cele trei genuri principale, alturi de porfret i
natura moarta. crora li se adaug peisajul intim (interiorul

camerei de locuit sau colul de atelier).
Putem remarca dou direcii, una mai discret, care a
--- 1 55
--
dus mai departe flliaia tipului de sensibilitate i senintate

grigorescian, demonstrnd funciarul ataament fa de
natur, imagini fireti de o demn i neprefcut simplitate,
un aer rural in care nu se insinueaz nici un atribut al
.ruralitii"
(Ion
Popescu-Negreni,
pictor
ce
caut
permanenele dincolo de schimbrile de lumin, Rodica i

Iacob Lazr,Adrian Podoleanu}, un univers cvasiparadisiac,
eminescian, o insul a lui Eulhanasius (Horia Bernea), a
dialogului cu trecutul, cu istoria, in care peisajele devin
proiecii ale unor stri de suflet iscale i slalomicite de
intlnirea
cu
natura
(Gheorghe
Rducanu},
spaiul
(icoanele pe sticl de la Nicula}, pe de o parte, precum i

apartenena La un areal spiritual, in spe cel bizantin.
Opere contemporane
cu
o cert acoperire moral i
estetic, ce i-au ocupat deja locul pe simezele permanente

ale unor muzee, ele constituie o imagine larg sau ncercri
de explicitare i de sinteze asupra mutaiilor din gndirea
estetic contemporan, demonstrnd totodat c accesul La
opera
autentic
impune o
anume
iniiere,
depirea
comodili de gndire care refuz ceea ce nu inelege,

faptul c, valoarea nu implic seducia monden la diversele
ei niveluri.
desfurrii unor ritualuri magice avnd la obrie o poetic
Colecia .Dr. ConstanUn Teodorescu" este ncrcat nu
de origine folcloric (Dimitrie Gavrilean}, succedaneu al
numai de conotaii afectiv nostalgice i de memorare a unor
.vacanei" sau aluzie melancolic la ea (Petru Hrtopeanu).
valori, ea se constituie intr-o ipostaz a unui muzeu imaginar
A doua direcie a dialogului pictural cu geografia -
al sufletului contemporan, in care orice demers critic incepe
adevrat repertoriu al melancoliei paseiste, dar i indiciu al
prin operaiuni de selecie i sfrete printr-un demers de
unei identiti - o constituie motivul urban, dar nu metropola
ierarhizare, ambele realizate in numele valorii, adevrului i
sau simbolurile ei, ci oraul-lrguor, mai precis strdua,

ulia trgului provincial, panic, patriarhal (Dan Halmanu,
a atitudinii fa de fenomenul contemporan al creaei

artistice. Ea confer muzeului un caracter care oblig,
temeiul acesteia fiind
Spiru Vergulescu).
msura
ordinea,
Imagine a
O ispit geografic este i peisajul acvatic, un mediu al
preferinelor, seleciilor, dar i concesiilor colecionarului,
irizaiei, total puri ficat de pitoresc, dar i tentaie de a obine
caracterizat de un romantism temperamental supravegheat
i demonstra virtuozit (Ion Pacea, Iulia Hlucescu).
continuu
Pdurea , un adevrat insemn naional al spaiului romnesc
consecvent ca atitudine i sustras oricror categorii ale
(Rodica i Iacob Lazr), peisajul copacului stufos, apt s
retoricului.
genereze i s ntrein o atmosfer spiritual caraclerislic
de
nevoia
clasicizant
de
ordine
calm,
Fr zbav, pragmatic, consecvent siei i aspiraiilor
(Petru Hrtopeanu}, locuri propice insingurrii, fr conotaii
sale ce vizeaz perenul, luptnd permanent cu inulilul i
sociale
element
facilul de circumstan, doctorul Constantin Teodorescu nu
fundamental al universului, participanl la dramele umane
a incetat s-i dea concursul pasionat i dezinteresat
(Sabin Blaa}, sunt tol attea replici interioare la stimulul
muzeelor i altor Instituii de cultur, a incercat i a reuii s
(Ion
Pacea,
Ion
Nicodim},
apa
ca
provocator al realitii.
adune .obida neliniti lor de artisr, zdrumicat in Linitea
Portretul i auloportretul, ca instrumente ale dialogului,

ce au darul s nlture tcerea, libere de orice solemnitate i
care stabilesc contactul prin aa-numilui .Biick Konlakl", au
atelierului, unde fiecrui gnd al artistului ii revine rndul s

se mplineasc i s devin fapt.
Spirit inzestrat cu un gust precis al valorii, de formaie
un aer programatic-esleUc in opera sculptorilor Marcel
renascentist,
Guguianu.
Vasile
demonstrat c este util pentru istoria artei s se inregistreze
Condurache i a pictorilor Ion Popescu-Negreni, Traian
direciile de evolue a artistului i c opera emancipat de
Brdean,
Dumitru
Spiru
Pasima,
Vergulescu,
lflimie
Dan
Brleanu,
Hatmanu,
Adrian
Podoleanu, Drago Ptracu, Constantin Piliu.
doctorul
Constantin
Teodorescu
destinul autorului are o semnificaie stilistic prin care se

fixeaz in muzeul de imagini mai distinct dect prin orice
Demersul creator al maestrului Ion lrimescu. care a

inscris .mai multe pagini admirabile in istoria sculpturii
romneti", demonstreaz c o sculptur nu este doar .un
caracter. Aceast suit de imagini, deschis permenentelor

.aluviuni" de .structuri ale stilului", poate constitui o imagine
a imaginilor, in care se poate reconstitui configuraia artei
asamblaj de volume, planuri, linii i puncte inerte, mute", ci,
contemporane romneti, ca argument viu al continuitii
"o interioritate care se exprim, ca invizibil ce devine vizibir
unor tradiii culturale i care trebuie s-i ocupe locul pe
(Eugen Schileru}.
Natura moart - lumea tcut a obiectelor, care
care-I merit in muzeele de astzi.
ilustreaz chipul interior al picturii romneti i care a

insemnat mai mult dect un capitol iconografie - este
pOi obine
prezent in numr preponderent in cadrul colectiei, de la

lecia esenial a economiei de mijloace cu care
maximum de expresie a maestrului Corneliu Baba, care

aparine unui spau al clasicitii, la cele ale lui Traian
Brdean, care au ceva .din materialitatea unui basorelier, la
cele gracile, spiritualizale ale lui Constantin Piliu (elev al lui
Alexandru Ciucurencu, desenator de anvergur , colorist
rafinat, fidel sintaxei figuralivului), Ion Popescu-Negreni, Ion
Pacea i Vasile Grigore. Concluziile lor, evident diferite,
porneau de la aceeai aspiraie de a stabili caracterul pur
pictural al realului.
Interesul colecionarului se manifest i sub un alt
aspect, acela al artei sacre, subliniind c , sub raport estetic,
icoana (pe suport de sticl sau lemn} se integreaz
sensibilitii
moderne.
Ea reprezint pentru
contiina
contemporan cel mai important document plastic care

reflecl lumea spiritual a ranului romn din Ardeal
1 56
-------
:4cta mosei t:ut0\1m.si5
SPATIU
L MUZEAL
I CREATIA
TINERILOR PLASTICIENI f
f
A
CA TEVA METODE DE ABORDARE
Mariana Coco
Primul muzeu de art

contemporan romneasc - numit
Muzeul de Art Contemporan
Romneasc pn in 1 990, iar apoi
Muzeul de Art Vizual - i-a
constituit opiunile pentru diferite
tipuri de manifestri in urma unor
selecii fireti, in timpul celor
aproape patru decenii de existen.
Ele au rezuttat din corelarea a doi
factori importani: publicul i
materialul informativ ce trebuie s i
se transmit .
In cele ce urmeaz voi
selecta cteva exemple
semnificative ale relaiei cu publicul,
i in special cu tinerii plasticieni, fr
s epuizez - ar fi i imposibil aceast secven din activitatea
instiluei. Trebuie specificat c, din
punct de vedere profesional indiferent de etapa la care ne
referim, inainte sau dup 1 990 ideologia oficial nu a afectat
esena activit!ii Muzeului de Art
din Galai, el fcndu-se cunoscut
in rndul plasticienilor nc din anii
70, tocmai prin deschiderea
manifestat pentru cele mai
ndrznee manifestri plastice.
Comunicarea cu tnra
generaie a fost abordat nc din
acea, perioad att din perspectiva
relaiei dintre muzeu i publicul su,
ct i din aceea a muzeului privit ca
spaiu de afirmare a tinerilor
creatori.
Referindu-ne la primul
aspect, trebuie s spunem c in
afara ghidajelor tematice, a leciilor
de istoria artei i a diferitelor tipuri de
expuneri s-a impus, in timp,
necesitatea folosirii unui material
ilustrativ,
prea puin existent in
magazinele de specialitate. Acest
lucru ne-a determinat adesea s
concepem o suit de materiale
video pornind de la manifestrile
specifice muzeului, sau corelate cu
d i ferite p r o b l e m e plastice
dezvoltate i n special in liceele de
art. Avnd o valoare in primul rnd

documentar i urmArind s imbine
noiunile teoretice cu imaginile
corespunztoare provenind din
patrimoniul muzeului, caseta video
sau CD-ul au devenit un instrument
util in activitile de pedagogie
muzeal desfurate de instituia
noastr.
Tot u i , c e l e m a i
consecvente programe au fost
elaborate, in special, ca un dialog
interactiv cu generaia tnr.
Am pornit de la premisa c
opera de art este un conglomerat
in care se pot descifra nu numai
valori ale esteticii ci i implicaii
diverse ale valenelor unei civilizaii;
de aceea. analiznd aspecte care
se leag fie de zona pragmatic fie
de cea speculativ a structurii
umane, putem stimula interesul
publicului i sugera cile de acces
spre nelegerea ei intr-un mod
atractiv. Aceast nelegere o putem
canaliza prin prezentarea operei
plastice cu datele concrete ce o
denesc ca pe un "obiect" ngloba!
in seria complex a valorilor
civilizaiei, ale crei esene se
cristalizeaz in substana sa.
Datorit profilului muzeului
nostru - art contemporan - tinerii
au artat intotdeauna mai mult
receptivitate fa de el. De aceea. in
strategiile concepute, manifestrile
pentru tineret au fost, in general,
mai bine structurate. Se poate
spune c, in aceast situaie,
cerinele i pregtirea elevilor i
studenilor au putut fi mai bine
definite dect ale persoanelor
mature - provenind din straturi
sociale diferite i mai puin
previzibile ca opiuni artistice.
lmplicndu-i pe tineri ca
protagoniti ai activitlor culturale
i-am transformat, implicit, i in nite
lideri de opinie pentru un grup de
prieteni sau rude ce deveneau
ulterior un public potenial/real al
muzeului.
lnc din 1 992, o colaborare
dintre Muzeul de Art Vizual i
Liceul de Art s-a dovedit foarte
benefic. La Festivalul Internaional
24-27 JUIN 1 992
"L'Europe des Fleuves", desfurat

la Sceaux. lng Paris, muzeul
nostru a participat cu o manifestare
interesant i anume baletul cu
tema "Ecce Homo", o Interpretare
inedit a destinului uman, executat
de elevii Liceului de Art, pe
ritmurile expresive ale "Boleroului"
de Rave!. Printre cei 2000 de
participani la Festival, muzeul
nostru i Liceul de Art a u
reprezentat u n u l dintre ftuviile
Europei de care se leag attea
semnificaii istorice i cutturale.
lntorcndu-ne la spaiul
muzeului, o manifestare care a
atras in vara anului 2001 un public
numeros a fost o prezentare de
obiecte de design vestimentar
EgyptiaV\
t:OM ( HYC
.ll cta :mosei 'tutO'Oensis ------ 157
inspirate din costumul Egiptului

antic, desfurat sub genericul
"Egyptian couture, conceput i
coordonat de un specialist al
muzeului m p re u n cu d ou
studente d e l a arte plastice. Acestea
au realizat doua colecii foarte
diferite ca stil i material, au
conceput pi e se vestimen tare
moderne, dar cu trimiteri reale spre
zona istoric anunat. Pentru
crearea cadrului adecvat au fost
expuse i cteva lucrri de mari
dimensiuni inspirate din pictura
egiptean i care fuseser realizate
de una dintre autoare. A fost
implicat i secia de balet a Liceului
de ArtA, micarea scenic mnd
conceput de un c a d r u d e
specialitate al liceului. Pentru
realizarea costumelor au fost
folosite materiale nu foarte scumpe,
dar exploatate i ngenios prin
prelucrarea plastic.
D e i p o a t e p re a o
manifestare monden, in esen
aciunea "Egyptian couture" a fost
cu adevrat o modalitate d e
educaie vizual deoarece a pus
accentul pe ideea c un costum
trebuie privit ca o oper de art. El
este un ansamblu de forme, culori,
materiale ce se supun unui echilibru
plastic i bineineles bunului gust.
Spectacolul realizat a fost o
modalitate de a stimula fantezia
creatoare i in aceeai msur o
cale eficient de a antrena publicul,
de a face cunoscut i mai bine
neles spiritul artei contemporane.
Important in astfel de manifestri a
fost i faptul c o bun parte din
spectatori au devenit colaboratori ai
muzeului, pentru buna desfurare
a spectacolului; in acest fel, muzeul
devine pentru ei un loc familiar, pe
care nva in acelai timp s-I
aprecieze ca deintor al unor valori
ale spiritului.
Un alt tip de manifestare a
fost "Temps elastiques", realizat in
200 1 . in cadrul Muzeului de Art
Vizual de doi studeni de la
Universitatea de Art si Design din
Cluj-Napoca: S ilvia Costin si
Bogdan Teodorescu . Practic,
expoziia organizat in muzeu a fost
o repetiie", o "avant-premier"
pentru experimentul realizat apoi la
Nantes, in cadrul unui Congres

Internaional de art modern.
Demersul lor - borcane pictate din
care s-a realizat o instalaie - se
inscrie in estetica postmodern,
imbinnd referirea direct la
obiectele reale cu cea a tehnicilor
tradiionale. Obiectul transferat In
zona artistic este unul dintre cele
mai banale, dar cu conotaii foarte
precise in practica vieii noastre.
Borcanul (cu murturi, cu conserve,
borcanele trimise studenilor de
prini), devine un element sugestiv,
evocator pentru toat suita de
habiludini construite de-a lungul
timpului intr-o societate obinuit s
supravieuiasc, s intmpine
ostilitatea vremurilor, prin grija
continu pentru proviziile necesare
traiului; toate acestea sunt implicaii
simultane dezvoltate de proiectul
celor doi studeni. La celalalt pol al
demersului tinerilor creatori se an o
preocupare pur plastic: tehnica
picturii pe sticl, cu numeroasele ei
posibiliti de abordare.
Simbolistica atribuit obiectului ce
se afla in atenia lor este i aceea,
curent, de conservare; in acest caz
conceptul este extrapolat din
domeniul cotidianului in cel al artei;
obiectul este innobilat de o
destinaie superioar, de a inchide
ermetic o pictur. Obiectul cu
n s u i ri co n t i n g e n te s e
metamorfozeaz astfel intr-un
spaiu impregnat de subiectivitatea
artistic.
Piesele create de cei doi

tineri erau intr-adevr de o mare
diversitate a efectelor plastice
folosite i cptau preiozitate prin
picturalitatea lor. prin reliefurile i
adncirile practicate, prin calitile
tactile dezvoltate i prin reperele in
arta informat i a copiilor.
Penltu a pune in valoare
acest experiment de o
spontaneitate i de o luciditate
cuceritoare, a fost nevoie ns de o
concepie m u zeografic ce
decurgea din nelegerea relaiei
dintre obiecte i ocuparea expresiv
a spaiului destinat lor. S-a imaginat
o intreg scenografia pentru a
valorifica cele 200 de borcane
pictate cu imagini irepetabile,
intr-un asamblaj coerent i sugestiv.
S-au folosit rafturi, drapaje, astfel ca
suita de obiecte s se situeze la
diferite nivele in sala de expunere,
s ocupe i s dinamizeze spaiul.
Deschiderea expoziiei s-a
bucurat de un numeros public,
dominat de tineri de diferite
profesiuni. Ea a fost nsoit de un
simpozion, in care au fost expuse
orientrile muzeului in direcia
promovrii experimentelor i s-au
prezentat mai multe eseuri legate
de semnificaiile dezvoltate de
expoziie. Cu aceeai ocazie, a fost
urmrit un film realizat de studeni
de la secia foto a Universitii de
Art i Design din Cluj- Napoca.
De altfel. in colaborare cu
Universitatea de Art i Design din
Cluj-Napoca, Muzeul de Art
Vizual Galai a organizat in anul
2 0 0 2 o e x p o z i i e i n t i t u l a t
"Producie 2002", care a pus in
valoare cele mai noi tendine din
invmntul de art clujean, cu
ex pe r i m ente i n teresante a l e
s e c i i l o r d e p i c t u r , textile
contexturi i sculptur.
Sub genericul "Studioului
tnrului plastician" s-a deschis in
o c t o m b ri e 2 0 0 3 e x p o z i i a
"Rmie" a Dimei Fabiana,
student la secia de pictur a
Universitii Naionale de Art
Bucureti. Tema expozitiei avea
ca punct de pornire genul tradiional
al naturi lor moarte, dar interpretarea
se situa tot in zona postmodem.
Supradimensionarea motivului,
1 58 ----- ;J.cta 11Joosei 'tutoven5i!
organizarea compoziional cu aspect aleatoriu, o

dezordine aparent evitnd expresia calofil i
facilitatea unui echilibru ce nu ne mai este oferit,
accentele ironice, sunt cteva din procedeele ce
exprimau o modalitate de a dezvlui o fa ascuns a
lucrurilor.
Cu trei ani in urm, in acelai spaiu de la etajul
muzeului - unde se desfoar expoziii in programul
"Studioul tnrului plastician"- Dima Fabiana
deschisese o expoziie in ultimul an de liceu. Evoluia
tinerei plasticiene i o maturizare in abordarea picturii
erau vizibile. Ea inlocuia lirismul adolescentin al
buchetelor de flori cu motivele mai prozaica ale
obiectelor obinuite rspndite in ambientul cotidian.
Expoziia dezvolta o convergen de procedee ce
tinde au s contrarieze i s evite o abordare de rutin a
structurilor vizuale.
Totul crea o atmosfer mai puin confortabil
dect cea a expoziiei din adolescen i dozarea cu
luciditate a propriilor procedee plastice devenea o tem
a acestor lucrri, exprimnd implicit propria maturizare
in a problematiza existena.
La inceputul anului 2005. in acelai program
care le ofer tinerilor plasticieni posibilitatea s se
afirme, am organizat expoziia de tapiserie, obiecte i
instalaii a La urei Dumitrescu , absolvent a Universitii
de Art i Design din Cluj-Napoca. Expoziia a fost
pregtit tot in urma unui studiu al spaiului ce trebuia
ocupat i lucrrile au fost realizate - cea mai mare parte
a lor - in urma unei consultri dintre organizator i
tnra plastician. Rezultatul a fost o suit de lucrri
care erau o sintez a mijloacelor plastice asimilate de
tnra plastician in coala clujean, o expresie a
propriilor cutri i opuni stilistice dar i experiena
cptat in urma unui stagiu efectuat la Academie
Royale de Beaux Arts din Bruxelles, din 2003. Tema
propus de autoare, "Labirint", a constituit suportul
ideatic, simbolic al acestui sens al definirii: parcurs
iniiatic, descoperirea centrului ascuns, gsirea unei
soluii, capacitatea de a discerne intre cile adevrate i
cele false, descoperirea i cldirea unui nou sine,
dincolo de piedicile inerente itinerariului strbtut.
In mod firesc, ideea de labirint ne conduce spre
figurarea lui linear, grafic, pe care artista a evitat-o
ns in favoarea unei mai complexe abordri a relaiei
dintre simbol i imagine.
Materia, culoarea i raportrile la universul
mirific al naturii s-au dovedit a fi in acest moment
preocupri esenale pentru Laura Dumitrescu, aa cum
reiese din obiectele sale textile. Pornind de la tehnica
basse-lisse, tnra plastician simte permanent nevoia
s depeasc bidimensionalitatea tapiseriei prin
folosirea frecvent a firului netors, care d expresivitate
nodului tradiional i amplific volumul pieselor.
Apar astfel configurri abstracte unde tonaliti
saturate de rouri, oranjuri, violeturi i accentele de
negru capt o sporit adncime prin reverberaiile de
lumini i umbre in continu micare ale straturilor de
fibre ce scap ritmului egal, cu geometrii exacte ale
}lcta :!lrosei 't:uto-oen.sis ------ 1 59
tesutului. Astfel, obiectul devine un labirint al unei
plasticieni in devenire, anai nc intr-un proces de
creia gestul ordonator al artei i-a pstrat
invamnt, li se ofer un spau de prestan cum este
;"aterii
intreaga boge a vitalitii.
cel al muzeului. Prima este c muzeul are nevoie de
Suita de obiecte experimentnd procedee nci

de tratare a paslei de hrtie - derivate din clasica tehnic
a prelucrrii hrtiei din Extremul Orient - continua acest
acest dinamism al unui elan creator pe cale de a-i

descoperi identitatea.
A doua concluzie readuce In atenie autoritatea
labirint al cutrilor folosind materiale neconvenionale;
instituiei muzeale. Colaborarea cu tinerii plasticieni nu
mici deeuri provenite din viaa cotidian (pliculee de
trebuie s Insemne nici un moment abolirea unor
ceai, nururi de cadouri, fibre textile etc.) se transform
principii de acuratee i exigen a seleciei valorice i a
in accente preioase in alchimia prelucrrii pastei.
expunerii.
Compoziiile
valoarea, nici tinereea nu nseamn Intotdeauna o
pun
in
eviden
similitudinea
dintre
Dup
cum
experiena
nu
garanteaz
aceast suit i obiectele textile, similitudine provenit
miz sigur in aceast privin. Dorina de a atrage
din vibraiile cromatice rafinate i din valorile tactile ale
tinerii in spaiul muzeistic nu trebuie s insemne
contexturii lor.
Inlocuirea unor prejudeci - prejudecata unor modele
O dorin permanent de a explora teritorii noi

ale
expresivitii
inventivitate
materialelor,
rigoare,
un
amestec
sensibilitatea
intre
cromaticii,
lnchistate de expunere - cu altele. Libertatea fr reguli

i lipsa de selece a valorilor sunt un pericol la fel de
mare ca i perpetuarea unei atitudini conservatoare.
contureaz un promitor inceput de drum in expoziia

Laurei Dumitrescu deschis la Muzeul de Art Vizual
din Galai.
Mariana Tomozei Coco
Cteva concluzii se desprind din
practica
acestor manifestri unde absolvenVlor sau tinerilor
Critic de arta
Muzeul de Arta Vizual Galai
THE M U S E U M A N O THE WORK OF THE YOU N G PLASTIC IAN S

S EVERAL APPROAC H E S
summary
Du ring the nearly four decades ofexistence the Museum ofVisuai Arts from Galati has had numerous
programmes of museum pedagogy forlhe artistic training of young people, and programmes of promoting the
works ofyoung artisls.
Regarding lhe first category we can mention activities such as: the participation of the Museum of
Visual Arts al lhe lntemational Symposium "L'Europe des Fleuves - Paris, 1992 (wilh a balle! show on the
expressive rhylhms of Ravel's Bolero", as lhe resul! of the cooperation wilh the Arts Highschool from Galati)
and a series of shows presenting clothing design inspired from history of costumes. One of the mosi
singnificant shows was named " Egyptian couture" (modem clolhes inspired by the costume of the Ancient
Egypt ), created in 2001 by two students from Plastic Arts; lhe museographical (curatorial) coordination
emphasized the idea that a costume must be looked upon as a work of art in space.
The work of the young plasticians was promoted by shows situated in the post-modemistic area
("Temps elastique" 2001 ; the exhibition "Remains of the student Dima Fabiana, 2003) and by the
cooperation with the University of Arts and Design from Cluj- Napoca, having in view the emphasis on the
latest trends ofthe painting, sculpture and tapestry learning in Cluj-Napoca ( the exhibition "Production" 2002)
Laura Dumitrescu's exhibition "Labyrinth", 2005, explored the graphicalness of materials in an original
way, covering various techniques: tapestry, objects included in lhe "hand made paper" technique and
installations. The young artist had an excellent cooperation with the coordinating museograph (curator), as
objects needed to be arranged adequately in lhe exhibiting space in order to render correctiy the artistic
message of the exhibition.
Consequently, the museum needs the dynamism and the creative enthusiasm of young artists.
Nevertess, when promoting these programmes, the museum must stick to ils professional authority, selecting
lhe authentic values, without neglecting lhe above criteria.
Mariana Tomozei Cocos

Art Critic
160 ----
B i e n a l a l nternat i o n a l de
G rav u r C o nte m po ra n " I o s i f lser "
- m o d a l itate d e c u n oatere a te n d i ne l o r a ct u a l e
n d o m e n i u l g ravu rii m o n d i a l e
Florin SICOIE,
Directorul Muzeului Judeean

de Arta Prahova
Deintor al unui bogat patrimoniu d e art

romneasc de secol nousprezece i douzeci,
Muzeul Judeean de Art Prahova, cu cele dou
secii ale sale, Muzeul de Art din Ploieti i Muzeul
Memorial .Nicolae Grigorescu" din Cmpina, ocup
un loc aparte n peisajul muzeal din ara noastr. Tn
contextul vieii culturale romneti actuale, in care
teoria sincronismului, promovat de Eugen
Lovinescu, i gsete o dat mai mult validarea,
Muzeul Judeean de Art Prahova ncearc nu numai
s-i mbogeasc i s-i pun n valoare coleciile
existente, ci i s continue tradiia de reflectare a
fenomenului artistic contemporan.
Arta contemporan i gsete o tot mai mare
diversitate de exprimri artistice. in acest context,
ntlnim, de la o ar la alta, formule artistice care se
difereniaz printr-un fond cultural specific, prin
asumarea rapid sau lent a celor mai moderne
tehnici artistice i materiale. Pe acest fundal devine
deosebit de important schimbul de informaii artistice,
de unde oportunitatea organizrii de aciuni
specifice, de tipul simpozioanelor, taberelor de
creaie, bienalelor sau trienalelor dedicate anumitor
genuri de plastic (arte decorative, sculptur,
gravur, grafic ele.). Activitile promoionale
focalizate asupra artei contemporane i iniiate de
instituiile muzeale rspund unor obiective specifice,
cum ar fi caracterul programa tic, abordarea tiinific
a documentrii i organizrii, promovarea donaiilor
din partea artitilor n scopul mbogirii patrimoniului
i stimularea cunoaterii profesionale reciproce ntre
artitii romni i strini.
Acestor tendine le rspunde i Bienala
Internaional de Gravur Contemporan .Iosif lser",
aflat, n anul de graie 2005, la cea de-a VI-a ediie.
Istoricul acestei manifestri derulate sub egida
Muzeului Judeean de Art Prahova pornete de la
faptul c pictorul, desenatorul i gravorul Iosif lser
( 1 881 - 1 958) este unul din artitii romni de mare
valoare naional legat prin via i oper de

Municipiul Ploieti. in 1 993, cu ocazia organizrii
Retrospectivei de Pictur .Iosif lser", Muzeul
Judeean de Art Prahova a lansat ideea iniierii unei
bienale in domeniul gravurii. Din raiunile invocate
mai sus, manifestarea a fost aezat sub auspiciile
acestui artist interbelic, n a crui oper gravura a
deinut un rol major. Tn cadrul celor cinci ediii
desfurate pn acum (1 993 - 1995 - 1 997 - 1 999 2001 ), importana manifestrii s-a accentuat
conti n u u , att prin creterea numrului de
participani, ct i prin evoluia ascendenta, din punct
de vedere cantitativ i calitativ, a lucrrilor nscrise n
concurs. La ediiile trecute au participat mai bine de o
sut de artiti din Romnia, Belgia, Canada, Frana,
Germania, Italia, Macedonia, Moldova, Polonia,
Rusia, Slovacia, Spania, Suedia, au fost expuse mai
mult de 400 de lucrri i peste 50 de opere premiate
au intrat n coleciile Muzeului Judeean de Art
Prahova.
B i e n a l a I n t e r n a i o n a l de G r a v u r
Contemporan .Iosif lser" este singura manifestare
de acest gen din Romnia i constituie una dintre
cele mai interesante modaliti de cunoatere a
tendinelor actuale ale gravurii universale. Ea se
adreseaz tuturor artitilor romni i strini interesai,
indiferent de vrst, este deschis tuturor tehnicilor
de gravur i se finalizeaz printr-o ampl expoziie
dotat cu premii. Distinciile sunt acordate, in urma
unei jurizri profesioniste, de instituii i organizai
precum Ministerul Culturii (prin Direcia de Cultur,
Culte i Patrimoniul Cultural Naional Prahova),
Consiliul Judeean Prahova, Primria Municipiului
Ploieti, Uniunea Artitilor Plastici din Romnia,
Societatea Colecionarilor de Art din Romnia,
Muzeul Judeean de Art Prahova, ca i de diveri
sponsori. Operele premiate, dar i o mare parte din
celelalte lucrri prezentate intr patrimoniul Muzeului
Jkta m-osei t:utO'Oensis ------ 1 61
de Art din Ploieti.

Tn ceea ce privete ediia din acest an a
bienalei, ea constituie, credem, un fenomen cultural
in sine. Pn in momentul de fa, au sosit 1 95 de
lucrri din 28 de l!ri (Romnia, Argentina, Austria,
Belarus, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehia,
China, Croaia, Egipt, Finlanda, Grecia, Israel, Italia,
Japonia, Lituania, Macedonia, Norvegia, Polonia,
Rusia, Serbia i Muntenegru, Slovenia, SUA,
Thailanda, Turcia, Ucraina), aparinnd unui numr
de 1 05 artiti. Pentru 1 36 de lucrri din cele 1 95
primite, exist deja acordul de donaie din partea
autorilor. Inscrierile la bienal nu sunt ncheiate, un
mare numr de lucrri, aflate nc in colete primite din
toale colurile lumii, urmnd s fie nregistrate i
introduse in concurs. Este limpede c o asemenea
reprezentativitate i geografic, i din punctul de
vedere al tehnicilor, permite s se ia pulsul direciilor
actuale ale gravurii mondiale. Trebuie, de asemenea,
remarcat participarea important a colilor de
gravur de veche tradiie din Polonia, Japonia i
Italia, cu un numr de 1 9, 14 i, respectiv, 1 1 artiti.
Sunt prezente, in acelai timp, lucrri aparinnd,
practic, tuturor tehnicilor de gravur: litografie,
xilogravur, linogravur, pointe-seche, aquaforte,
aquatinta, mezzotinta, intagfio, serigrafie, relief print,
imprimare d ig i tal, gipsografie, timbru sec,
monoprint, cyanotype, CAD etc. Unele lucrri sunt
realizate in tehnici de ultim or i demonstreaz, o
dat mai mult, att impactul tehnologiei asupra artei,
ct i capacitatea artei de a folosi tehnologia pentru
a-i lrgi mijloacele de exprimare, evoluii fireti in
cadrul unui fenomen de globalizare care nu poate
ocoli domeniul culturii.
Tehnologia i-a avut i i are, deci, rolul ei in
organizarea celei de-a VI-a ediii a Bienalei
Internaionale de Gravur Contemporan .Iosif lser",
nu numai in ceea ce privete tehnicile de gravur, ci
i in materie de contacte umane, internetul
constituind una d i n cile de acces rapid la

comunitile artistice din cele mai ndeprtate pri
ale lumii. Meritul esenial in aceast privin ii revine
comisarului bienalei, el nsui pictor, grafician i
gravor, Valter Paraschivescu, eful secei de servicii
educative, care i-a folosit imaginaia i contactele
artistice personale pentru a face cunoscut Bienala
Internaional de Gravur Contemporan .Iosif lser"
in toat lumea.
Importana bienalei este dublat i de faptul
c majoritatea artitilor participani i doneaz
lucrrile Muzeului Judeean de Art Prahova,
contribuind astfel la mbogirea patrimoniului
acestuia cu opere ce aparin artei internaionale,
situaie greu de imaginat in cazul unei bienale de
pictur sau sculptur. De asemenea, prezena unui
mare numr de lucrri realizate in diferite tehnici de
gravur i datorate unor artiti reprezentativi din toate
zonele geografice ale lumii permite valorificarea, prin
expunere, a unei adevrate oferte educaionale,
publicul avizat, dar i cel foarte tnr avnd acces la o
adevrat panoram a gravurii mondiale.
Acest eveniment artistic poate fi privit i din
alt punct de vedere: dup izolarea impus de regimul
comunist, instituiile muzeale din Romnia au reintrat
in circuitul mondial de valori, i-au depit
complexele, au devenit prezene atractive pentru
artitii din toate regiunile globului, interesai de
ptrunderea operelor lor in coleciile muzeelor.
Pentru c, aa cum sublinia, in catalogul celei de-a V
a ediii, regretatul critic de art Ruxandra Ionescu,
fost directoare a Muzeului Judeean de Art
Prahova i iniatoare a Bienalei Internaionale de
Gravur Contemporan .Iosif lser", .orict de mare,
orict de important este galeria unde ajunge s
expun pe timpul vieii un artist, deosebit de
important, cu att mai importanta, dat fiind vrsta
tnr a artistului, este intrarea lui prin lucrari intr-un
muzeu".
Surnrnary
Contemporary art is characterized by a great diversity of artistic expressions. We find, from one
country to another, different artistic formulae, due to the specific cultural background and to the capacity
of assuming the most up-lo-date artistic and material techniques. The promotional activities referring to
contemporary art, which has been initiated by museums, have some specific goals, such as the
programmalic feature, the scientific approach, the purpose of promoting donations from the artists and
developing professional relations between artistfrom Romania and abroad.
This is the case of 'Iosif lser" International Engraving Biennial, organized by Prahova County Art
Museum, which is now al lhe 6" Edition and have a large international participation (over 1 00 artists from
28 countries, exposing over 200 works). We must also remark a multitude of skills and of artistic
expressions.
162
-----
J.cta moaei t:uto'l?en.sia
Arta astzi
Mihai Tarasi
Asistm astzi la o multitudine d e manifestri
artistice ce se desfoar cu o vitez greu de urmrit cu
toat explozia mijloacelor informaonale. La aceast
vitez se adaug intr-un sens "bulversant" existena
Simultan a unui numr din ce in ce mai mare de direC\ii,
medii i limbaje de exprimare artistic, vechi sau noi, care
ncearc s-i legitimeze intr-un fel sau altul dreptul de a
exisla i de a ro recunoscute.
Aceast ,stare artistic de care trebuie s lum
act se numete postmodernism, i dei era promis in anii
'60 de ctre ,.pop-art" i anunat poate chiar la inceputul
secolului de '"micarea Dada", se mplinete la sfritul
anilor '70 i inceputul anilor ao insoind dezvoltarea
societii de consum. Oferta lui ca i plaj de invesligae
estetic este extrem de generoas.
Editorii revistei arhitecturale PRECIS 6 (1987, 724)' prezinl postmodemismul ca o reacie legitim la
.monotonia"' viziunii universale a modernismului asupra
lumii. Dup cum scrie David Harvey, fragmentarea,
nedeterminarea, i neincrederea profund a tuturor
discursurilor universale sau .totalizatoare" (pentru a
utiliza termenul preferat) reprezint piatra de hotar a
gndirii postmodeme. Redescoperirea pragmaUsmului in
filosofie (spre exemplu Rorty. 1979) schimbarea centrului
de greutate a ideilor referitoare la filosofia tiinei
avansate de Kuhn (1 962) i
Feyerabend (1 975),
sublinierea de ctre Foucault a discontinuitii i a
diferenelor istorice i privilegierea de ctre acestea a
.corelaiilor polimorfice in locul cazualitii simple sau
complexe", noile descoperiri in domeniul matematicii ce
evideniaz indeterminarea (teoria catastrofei i a
haosului, geometria fractal), renaterea preocuprii
pentru validitatea i demnitatea .celuilalt" in etic, politic
i antropologie, toale acestea indic o schimbare
profund i larg rspndit in .structura sentimentelor.
Dup prerea lui David Harvey, datorit crizelor
supraacumulrii, care incep la sfritul anilor '60,
dimensiunile spaiului i timpului au fost supuse presiunii
conlinue a circulaiei i acumulrii capitalului, ceea ce a
atras o reacie foarte puternic a produciilor estetice i
culturale, care sunt .in mod special influenate de
experiena schimbtoare a spaiului i timpului datorit
faptului c ele presupun construC\ia de reprezentri i
artefacte spaiale din fluxul experienei umane. Ele sunt
Intotdeauna mediatoare intre Fiin i Devenire." Aceste
transformri, in fapt, au dus la estetizarea societii.
Harvey scrie: "Experiena spaiului i timpului s-a
modificat, increderea in asocierea dintre judecile
tiinifice i cele morale s-a prbuit, estetica a triumfat
asupra eticii ca punct central al preocuprilor sociale i
Intelectuale, imaginile domin naraiunile"'.
Reacie la manifestrile moderne, dup unii, sau
reflex modem trziu, dup alii, dar cu siguran cu un
grad estetic crescut, postmodemitatea ofer o produce
artistic care adun sub denumirea de art manifestri
de la nivelul academic la cel comercial sau

.underground", de la formele clasice la cele vulgare, de la
.rap" la Bach, sau de la banda desenat la pictura lui
Balthus sau Kiefer sau de la instalaii la sculptura
sofisticat a lui Paul Day, toate promovate intr-un model
de "puzzle" care seamn cu un turn Babel al limbajelor
artistice.
Aceast realitate, in care teorii i practici artistice
extrem de diferite ajung s coexiste i s se manifeste in
acelai timp, aproape c taie "cheful" descifrrii in sensul
unei clarificri axiologice ci de ci obiective care,
pornind de la premisa c este imposibil ca tot ceea ce se
face s fie .bun, sau s poat fi considerat ca atare, s
determine ce i cum ar putea fi acceptat ca fiind art i
eventual care este sensul acesteia astzi. Dup unii
autori. printre care Marius Babias, producia artistic
despre care vorbeam st sub semnul globalizrii: .Al
treilea topos al globalizrii, care atinge direct evoluia artei
la inceputul mileniului - dispariia artei ln modelele
prezentrii ei i identificarea artei cu modelele realitii,
precum noul rol in colonizarea vizual a vieii cotidiene - ,
privete nelegerea de sine schimbat i noile moduri de
funcionare ale artei i culturii intr-o pia mondial
neoliberal, fr granie"'.
Societatea de consum postrnodem a impus, o
dat cu drepturile i libertile sociale, mecanismul
economic de "cumprare ca ideologie tolerant i
universal care se adreseaz global consumatorilor,
indiferent de particularitile lor etnice, politice, geografice
ele. Oamenii de pretutindeni devin poteniali consumatori.
Indiferent de gradul de instrucie sau de nivelul de trai, ei
trebuie s gseasc produsele care s-i satisfac,
indusiv cele artistice. Astfel, produsele vor trebui s
acopere diversitatea de nevoi a cumprtorilor dup
principiul bine cunoscut al comerului "clientul nostru
stpnul nostnu".
Este un fapt cunoscut c produca artistic a
urmat totdeauna ideologia timpului su (innoirile
ideologice fiind precedate sau succedate de manifestri
in plan artistic) i a fost folosit ca mijloc de promovare a
ei. Asta datorit capacitii artei de a face credibil orice
mesaj, puterea de convingere fiind una din caracteristicile
profesionale sau dac vrei .profesioniste ale ei. Astfel,
ideologia puternic ncrcat religios a Bizanului a fost
preluat de reprezentrile artistice ale vremii, umanismul
Renaterii a impus un cadnu de manifestare artistic care
s-I reprezinta, iar pozitivismul modem mereu inovator
i-a gsit expresia in .puzzle"-ul .metanaraunilor"
manipulatoare care sub aparena lor haotic promoveaz
acelai sens totalitar al noului i al reconstruciei iluzorii a
unei istorii umane universale. Urmnd acelai mecanism,
producia artistic postrnodem rspunde bine ideologiei
puterii financiare suprastatale nou instaurate care, dup
cum spuneam mai sus propune, intr-un mod profund
democratic, satisfacerea nevoilor consumatorilor
.licia :mvse "tutovensis ------ 1 63
indiferent de nivelul lor de instruire, etnie, sistem politic,

identitate cultural, etc.
Departe de a fi in criz, producia de art i
gsete Jocul sub umbrela aceasta, care o accept i o
susine in toat diversitatea ei in cadrul aceluiai model
tablouri specince - intre altele pe cele ale lui Gilbert
&
(1988), Enzo Cucchi (1 990), Louise Nevelson
( 1 99 1 ) i Cindy Sherman (1 994-1995) - pentru a promova
George
filosofia mrcii.'
Legitimarea sub protecia pieei suprastatale a
de .puzzle" modem, dar mult mai tolerant i simultan de
existenei simultane a numrului extrem de mare de
data asta, ce poate suporta orice demers orict de
expresii artistice, cu toat acoperirea pe care o ofer
excentric sau .cuminte" ar fi el, pentru c el i va gsi cu
estetica nvingtoare, nu linitete in mare msur
siguran consumator. Procesul de estetizare la care este
vechea problem a polemicilor aduse in prim plan de
supus societatea o face s rspund pozitiv la procese
ctre modernitate, adic care-i Arta? (cu A mare) Cum e i
i metode de lucru cu simboluri i concepte, pe care arta a
firesc, ea nu poate fi linititl!i
dovedit c le stpnete,
judeci estetice care s separe ceea ce credem c ar
i care servesc cum nu se
poate mai bine nevoile de .marketing" in condiiile unei

lumi care, dup modelul cybemetic i cu ajutorul lui,
pentru c emiterea de
putea fi art de ceea ce credem ca nu ar putea fi . apar1ine
omului ca rezultat al unor sentimente eterogene care
aaz o interfa conceptual intre realitatea fizic a
seamn dup prerea lui Thierry de Duve cu cele pe
lucrurilor i consumatorii lor. Astfel, banii nu mai sunt reali
care se ntemeiaz dragostea'. Deci, oricum ar fi, va
ci sunt accesai prin cri de credit, lumea virtual a "net"
exista o Incercare de recunoatere a .artei adevrate"
lui intermediaz intlniri i .chat"-uri care-i dezvolt un
intr-o produce care astzi poart numele de artistic i
limbaj propriu, Intre oameni aflai la mii de kilometri
se legitimeaz
distan. simulatoarele i jocurile pe computer ofer o
aceleai metode, tehnici i limbaj (pe care arta i le-a
astfel datorit faptului c uzeaz de
aciune intermediat i cu acelai grad de virtualitate, i
asumat
nsi procreerea devine un concept care poate fi
presupusele inteni de expresie strict retinal) i care
satisfcut in laborator, in eprubeta. Pe piaa actual
acoper, dup cum spuneam, de la genuri artistice noi
produsele se vnd avnd acoperirea conceptual a
cum ar fi banda desenat sau arta media la industria
.brand"-urilor
.enterteiment" -ului, .advertise-ing"
ca in cazul produselor Nike la care se
refer Marius Babias: .Ce rol joac lumea mrfurilor in
din
momentul
in
care
.terminat-o"
sau
cu
campanii
electorale i publicitare, pn la forme artistice clasicizate
formarea identitar a corpurilor ne-o arat conceptul -
ca pictura, sculptura, instalaia, arta conceptual etc.
brand de _cyber - sport" al concernului Nike, care s-a
Acceptarea global a acestora de ctre societate ca
transformat dintr-un productor de pantofi de sport
obiecte i subiecte de consum, adic marf destinat
intr-un productor de simboluri.
Imperativul cyber -
diferitelor nivele de instruire i gust nu rezolv integral
sportului a fost confecionat in .techlab" - ul su din
problema critic a evalurii lor. Modemismul. de la
Oregon. La deschiderea Niketown la Berlin in
1999
apari!ia lui, a influenat condiia existenial i atitudinal
spaiul urban era folosit ca brand. Nu te lsa folosit de
a individului. Indoiala .cartezian" combinat cu .educaia
oraul tu. Folosete-i tu oraul" suna moto-ul de atunci.
revoluionar" promovat de
De curnd strategia de marketing s-a ndeprtat i mai
democratizarea societii care ctig din ce in ce mai
spiritul
modem
cu
mult de propriul produs .techlab"-ul, ntind spre subiectul
mult teren, a dus la o nou atitudine general, cu un
nsui i spre transformarea lui intr-un .corp virtual".
caracter contestatar evident, care s-a manifestat din plin
Propriul
produs
.sneaker",
cel
care
realizat
transcenderea valorii sale de ntrebuinare - era destinat
in anii
'60, '70 i se pstreaz in continuare. O dat cu
acest spirit revendicativ, modemismul las motenire i
unui mediu de u@zatori cu o reprezentare paramilitar a
confuzia
corpului. Nu trebuiau cumprai pantofi de sport ci opiuni
ncepnd cu
de .lifestyle" i oferte de sens. Nike a construit imaginea
impresionismului, funcionarea
sportivilor cyber in linia in care a fost construit Lara Croii,
coerente i clare este distrugerea consensului cu privire
al crei .corp techno" face amalgam cu capacitle
la ceea ce este sau ce trebuie sa fie art, care acionase
spirituale. Cerinele sportive, ca perseveren i for, au
pn atunci.
fost cuplate cu inteligena cyborg - lui ca model teoretic al

noii subiectiviti formate ca marf . . . Acest .corp virtual"
revendic totalitatea social; el colonizeaz protezele
procurate i simulrile electronice ale adevratului corp i
il
subjug;
el
constrnge
capacitile
principiul halucinrii.)' i arta este
percepiei
la
folosit (ca mijloc de
limbaj expresive-persuasiv, sau ca .subiect-obiect") in
axiologic.
apariia
De fapt, ceea ce
(i
mai
ales
cu
ingreuiaz,
acceptarea)
unei judeci
estetice
Tn Jocul acestei pierderi, care a determinat

.glceava" asupra adevrului artistic, a artei i neartei,
postmodernitatea
aduce
Intr-un
sens
mpciuitor
nounea de .alternativ". Cred c dac ar trebui s definim

postmodemitatea intr-un singur cuvnt acesta ar fi
alternativa. Acest concept,
chiar dac
nu
clarific
lucrurile, mcar le linitete i lncearc s acopere
azi
strategiile lor economice: .i se afl aici - ca o incununare
manifestrile artistice complexe care se desfoar
sau care au avut loc de-a lungul timpului. Astfel,
consumului
de
libido-uriaul
magazin,
aproape
compatibil cu conceptual art, .Comme des garcons". Tn
simultaneitatea nlocuiete succesivitatea distructiv a
spatele mrcii infiinate in
polemicii modemiste Jiniare.
complex
program
1 969 de Ray Kawacubo st un
estetic care cuprinde mod, art
Tn aceste condiii, in care, datorit schimbrii de
plastic, design i marketing . .,Comme des garcons", care
paradigm
organizeaz
apannd oricrei perioade de dinainte ating gradul de
in
contemporan,
magazinele
folosete
in
sale
expoziii
campaniile
de
art
publicitare
cultural,
criteriile
estetlce
de
evaluare
relativitate la care nu se mai pot impune categoric, ci pot fi
1 ----
doar operaionalizate efectiv, iar criteriul nou al pieei

primitoare . permisive i globale, care sasface "poporul"
nu reuete s depeasc, cel puin in parte, un anumit
nivel, capacitatea de a discerne arta de nonart din toata
producia artistic realizat cu aceleai mijloace, devine,
sau o chestiune, care ine mai mult de cultivarea unui
..organ cu ajutorul cruia s poi .naviga printre
tendinele care se manifest in jurul nostru, s accesezi
dup nevoi criteriile pe care le cere analiza cerut de ctre
demersul in cauz i s incerci s stabileti nivelul de
pia la care consideri c se face disncia intre art i
restul produc ei artisce (aceasta ar presupune dorina i
conditiile necesare unei insiruiri in domeniu) sau
acce tarea fr rezerve a ideii c tot ce se produce sau
este asumat sau promovat ca art trebuie luat ca atare, i
s-ar putea baza pe definiii de felul: .Prin definiie, o oper
de art este un obiect recunoscut ca atare de ctre un
grup"' a lui Marcel Mauss sau pe felul in care Richard
Wollheim rspunde la propria intrebare: .Ce este arta?
Arta este suma sau totalitatea operelor de art"'.
Realitatea artistic actual, departe de gndurile
pesimiste sau nu ale celor care anunau de la Hegel
incoace moartea artei, reclam din partea celor interesai
un efort in plus in cercetarea fenomenului i a asumrii
unei judeci estetice cu privire la art, fie el chiar i numai
din punctul de vedere al unei eleci personale.
D.Harvey, Condiia postmodernitii, Ed. Amarcord.

Timioara, 2002, p.15.
D.Harvey, Condiia postrnodemitii, Ed. Amarcord,
2002, p.332
M.Babias. Subiectivitatea - marf. O povesre
teoretic, !dea Design &Print Editura, Cluj, 2004, p.15
M.Babias, Subiectivitatea - marf. O povestire
teoretic, ldea Design &Print Editura, Cluj. 2004
p.103
M.Babias. Subiectivitatea - marf. O povestire
teoretic, ldea Design & Print Editura, Cluj, 2004,
p.40
Thiery de Douve, Kant dup Duchamp. ldea Design &
Print Editura, Cluj, 2003, p.34
Thiery de Douve. Kant dup Duchamp, !dea Design &
Print Editura, Cluj, 2003, p. 1 1 , Marcel Mauss, Manual
D'ethnographie, Paris: Payol. 1 971 , p.B9.
ldem, p.16. RichardWollheim, Art and its Objects,
New York: Harper&Row, 1 966, p. 1 .
"Este evident c interogarea ontologic a artei se
poate ivi din alt parte i c nu trebuie neaprat fcut
in limitele logicii. Celebrul text al lui Heidegger,
.Originea operei de art" , atac deliberat, prin
invluire i in mod subversiv, acest cadru conceptual.
Rmne totui un fapt c, o dat ce o teorie a artei
incearca s se fundamenteze pe o ontologie, are
deseori tendina s o fac pornind de la distincia
predominant din filosofia analitic dintre ontologie i
epistemologie. in care i se d prioritate celei dintlli.
Intrebarea "in ce condiii este ceva art ?" preced
"de jure intrebarea "in ce condiii este posibil o
cunoatere a artei?".
Art today
We are witncss to n grate numbcr ofartistic manifestations that take place vcry fast and are very hard to follow in spite ofthc
expl osion ofinfonnational means. Dcsidc thc speed there also is rhe sunultaneous cxistcncc ofa growing numbcr ofd ITeren t artiStiC
pathsJ medias and lnngunges, old orncw, that try 10 asert thcmsclvcs and thnt try 10 provc their right to exist and be recogni:zcd.
Thts artistle state that wc havc to get mto contact w nh ts callcd postmodernism, and although it was promi.sed by the "ptlp
<Jrf' currcnt in the '60 and maybc even foretold by thc ''Dada movemcnt'', it blooms in thc la e '70 and early '80 along with the
consumcrist society. Postmodernism is pcrceivcd as a rcaction agJmst modernism and ts posiuvist totalitarism. According to David
l larvcy n comes aftcr thc changes ofthc culturnl pnradigm that appcar duc to the ovcrucumulation crisis that startcd in lhc late '60, duc
to wbich the imc and space dmcnsJons where put undcr thc continuous prcssurcs of c rculation and accumulation of capital, which
drcw n vcry strong re.1clion from thc esthetic and cultural prodw.:c. Thus "esthetics triumphcd ovcr cthics as. a central po mt of soc1al
<Jnd intcllcctual issues . . . ". Reaction to modem mani festntions to some or late modem reflex to othcrs. but sure ly with a high csthetic
\alue, postmodernism ofTers an artistic production which, under the namc ofan, sums mam fcstations ranging from thc academi c levei
to commcrcial or "undcrground", from class1c fonns to vulgar oncs, from ..rap" to Bach, from thc com1c strip to the painrings of
rt s
Balthus or Kiefcr or from installations to thc sophisticated sculpture of Paul Day, alt p
ro
moted in a "puzzle" which rescmblcs a Babel
tower of a i tic n'lcnns. The possibility of the cxistence and simultancous functioning (ahcrmllive) of such n higb number of
pcrfomtance:, considcred artistic is assurcd by the consumcrisi market thal "cats up" and promotcs any type ofproduction ou the basis
that it ''-'III sun:ly tind a consumcr. Far from being in acrisis. thc: production o fan finds it'i place under this umbreila, which accepts and
supports
11
in ali its divers i ty in tbe fashion ofthc samc modem ''puzzle", but more tolerant and simultancous this time, which can
withstand any try, howevcr ccccntric or "cha.src" it may be, thc artisuc lnnguage ncvcr bctter serving thc publicity needs of n highly
csthctiscd society. In thcsc conditions, whcn tbcre is no more consensus regarding an axiologica! cya luation and the mackct cannot
fully substiruted itsel fto it, artistic reJiity, far from the pessimist thougbt:. ofthosc who prcdictcd thc dcath ofart rrom Hegel onwards,
requires an extra cffon fonn thc oncs interesled in thc rcscarching ofthc fenomenon and i n thc understanding ofnn csthcllc J Udgcmcnt
regardmg an, eavenjust from the polnt ofvicw of personal ehoice.
Not :
1 . D. Harvcy, Conditia postmodemtll, Ed.Amarcord. 2002, p.332
Bibli ography:
D. Harvey, ..Conditia postmodcmiti" Ed. Amarcord, 2002
Thiery de Douve, 'Kantaftcr Duchamp", !dea Design & Print Editura, Cluj, 2004
M. Bnbias, "Subiectivitatea marf. O povestire teorclic". ldca Design & Pnnt Editura, Cluj. 2004
.llctct ID'Cisei t:ut01:1ensis
1 65
Arta contemporan vs. Muzeul clasic

Mihail Voleu
in acest an, p e 2 6 octombrie, Muzeul d e Art din

lai srbtorete 145 de ani de la nfiinarea primei
vechilor i mai noilor nume din circuitul artistic i asta in

condiiile unui public din ce in ce mai debusolat in faa
Pinacoteci Naionale. Esle, poate. un prilej de analiz a
invaziei imagistice. A aprut, astfel, un gen aparent nou,
intregii activiti de-a lungul timpului, dar mai ales.
arta contemporana, gen tradus prin altfel de exprimri
constituie un moment de rscruce, de privire spre viitor,
dect cele deja digerale de marea mas a publicului
prin asumarea schimbrilor impuse de cerinele unui
cunosctor. Imagine obiect, instalaie i ready-made, ca
public lot mai divers, dornic de noutate, de spectacol
i arta video sau petiormance-ul, au inceput s fie noile
vizual. Desigur, protejarea i valorificarea patrimoniului,
mijloace de expresie din ce in ce mai utilizate de ctre
ca funcii de baz ale muzeologiei noastre, au constituit
artitii tineri, alturi de cei care deja aveau experien in
i constituie. de la un an la altul, prioriti in realizarea

calendarelor de manifestri expoziionale. Tn paralel,
acest teritoriu inainte de anii '90.
muzeului nostru i-a fost solicitat, nu de puine ori,
conservatoare c a o tentativ d e anulare i chiar
colaborarea
la
unele
educaional,
fie
proiecte
Privit,
la
inceput,
de
ctre
mediile
fie
cu
caracter
distrugere a valorilor autentice aflate in patrimoniile
temporare
ce
ncearc
muzeelor din Romnia, patrimonii supraponderate. in
proiecte,
mediatizarea unor artiti clasici sau contemporani, din
mare parte, de arta prolet-cultisttl a anilor '60 , '70 si '80,
sfera artistic romneasc sau internaional. Dac ar fi
arta contemporan ii ctig in scurt timp adepi mai
s enumerm doar cteva din manifestrile organizate
ales in rndul tinerilor, laul fiind un centru artistic

universitar cu veche tradiie. in acest context, inevitabil
in ultimii ani, ar trebui amintite, pe lng expoziiile

retrospective cu piese din patrimoniul muzeului -
de altfel, anul 1 999 este momentul in care Muzeul de
retrospectiva Otto Briese,
"Alexandru Ciucurencu i
Art i va deschide, in mod oficial. porile acestui gen
"Gravura contemporan romneasc",
de manifestri. Festivalul Internaional Periferic ajungea
discipolii si",
cele in colaborare cu instituii de profil din ar - "Tablou
deja la a 3-a ediie, primele dou avnd ca loc de
de familie " -
desfurare
Cella, Costin i Lisandru Neamu,
Centrul
Cultural
Francez
din
lai.
expoziiile Paulei Ribariu ( Templul i padurea), Ion

Grigore,
Paul
Vasilescu
sau
Dan
Constantinescu
(Zidurile memoriet). La acestea se adaug colaborri cu

instituile
culturale
strine,
dintre
care
amintesc
expoziile itinerante "Monumenla Romaniae Vaticana",

"Arheologie urban", mpreun cu Centrul Cultural
Francez i Goethe Institute, expoziiile de grafic Max
Klinger,
Ruprecht
Geiger
sau
Kathe
Kollwitz
(in
colaborare cu IFA Sibiu i Goethe Zentrum), "Lumini

interioare - Veneia", expoziie de fotografie i sculptur
organizat cu sprijinul Institutului llalian de Cultur,
"Artiti contemporani
japoneze,
din
Israel", Festivalul culturii
precum i seriile "Magic Pencil" i "As is
When", dezvoltate i ca programe inter-active de

educaie muzeal, organizate in colaborare cu British
Council.
in paralel, muzeul devine cadrul oficial al unor
altfel de manifestri, cu un alt specific dect cel amintit,
specific pe care mai toate instituiile de profil din ar i
din zona rilor foste comuniste i-1 atribuie dup 1 990,
an in care, pentru culturile din aceast zon a Europei,
a aprut un oarecare sentiment al marginalizrii i asta
mai ales datorit tendinei de raportare la cultura din
vest, fie ea european sau de dincolo de ocean.
Schimbarea contextului politic i social a determinat,
totodat, o prbuire, pe alocuri, a unor ierarhii valorice
din mediul cultural romnesc. Aici a intervenit muzeul,
cu un rol determinant in reaezarea pe criterii valorice. a
166 ------ }\cta mosei 'tuto'oemi5
Organizatorul i curatorul festivalului, Matei Bejenaru,

artist vizual i lector universitar in prezent la Facultatea
da Arta Plastice, Decorative i Design din lai, a ales ca
locaie muzeul, alturi de spaiul fostei Bi Turceti i a,
deja c u n os c u to l u i , C C F ( p e n tru s e ci u nea
performance). Astfel, Galeria d a Art contemporan din
cadrul muzeului devine, in acel an, gazda unor artiti
romni contemporani a cror activitate era deja
cunoscut in ar i in afar, artiti ale cror proiecte
s-au reunit sub titlul " Corespondena", proiecta
desfurate in cele 7 spaii existente, spai ce urmeaz,
fiecare in parte, a se individualiza din punct da vedere
conceptual
Dan Perjovschi, Teodor Graur, Lia
Perjovschi, Cristian Alexa, Marilena Preda-Sanc,
Joszef Bartha i Matei Bejenaru.
Urmtoarea ediie. a 4-a a festivalului, s-a
intitulat " Cartografieri personale" i a
prilejuit
reintlnirea cu Teodor Graur. cu ali artiti romni, unii
dintre acetia activnd deja in strintate - Dan
Mihaltianu (Berlin), Alexandru Patatics, Calin Man,

Cristian Alexa (New York), ci i cu doi artiti din Ungaria
- Gabor Gerhes i Peter Hecker, cteva dintre proiectele
acestora dovedindu-se ins a fi doar reacii vizuale
spontane sau simple a(r)titudini, izvorte din dorina de
a relaiona neaprat cu cadrul oficial al muzeului.
Intre timp, in lai, arta contemporan ctig
teren, dar mai ales susinere financiar din partea unor
instituii puternice, cum ar fi Centrul Internaional pentru
Art Contemporan, Bucureti (CIAC) sau Pro Helvepa.
Acestora li se adaug, in 200 1 , Ambasada Regatului
rilor de Jos, precum i Prefectura Departamentului

Marne din Frana, care, prin intermediul CCF din lai va
organiza in cadrul muzeului a 5-a edie a festivalului,
devenit intre timp Bianala de Artl!J Contamporanl!J.
Expoziia s-a intitulat "lnteacii" i a prilejuit intalnirea
cu 6 artiti francezi din Departamentul Mame Clementine Treu, Cecile le Talec, Jean-Michel
Hannecart, Francois-Xavier Leloumelle, lvan Poliart i
Christian Lapie - expozipe ce a insemnat totodat
punerea in paralel a dou exprimri plastice - cea
oarecum tradional, la congruena cu noile concepte
ale artei contemporane europene (nu intmpltor,
deschiderea s-a fcut in zona de trecere a Galeriei de
Art contemporan iaean spre spaiul destinat
Bienalei).
De remarcat faptul c, pe lng susinerea
financiar despre care vorbeam, arta contemporan a
beneficiat in aceast perioad de o puternic
mediatizare in pres i televiziune, fiecare ediia fiind
consemnat prin apariia unui catalog realizat in condii
grafica deosebite, la care se adugau, nu in cele din
urm, textele i articolele unor critici i curatori de art
din Romnia i strintate.
Muzeul de Art din lai ajunge astfel s se
bucure de recunoatere Internaional i in ceea ce
privete deschiderea spre scena artei contemporane.
Mul artiti i curatori strini sunt fascinai i totodat
interesai s dezvolte proiecte artistice i curatoriale in
spaiul generos al Palatului Culturii.
Astfel c in 2003, ediia a 6-a a Bienalei a
dezvoltat un proiect conceptual ce a cuprins ca locaie
toale cele 4 muzee din cadrul palatului. Cu titlul generic
"Coluri profetica - despre viitol', curatorul invitat al
bienalei, Anders Kreuger, critic de art independent din
Stockholm, fost director al Institutului Nordic pentru Artl!J
Contemporanl!J (NIFCA) cu sediul in Helsinki, a
conceput i dezvoltat acest proiect special pentru oraul
lai, un ora ncrcat de istorie, de tradie. care trebuie
ins, dup prerea acestuia, s priveasc i s
dialogheze cu viitorul, dal fiind situaa limit in care un
ora de provincie din Romnia se auto-percepe la un
moment dat din cauza situaiei socio-economice i
politice.
Ideea de col, ca metafor topografic,
combinat cu ideea de profetic, dincolo de semnificae
religioas, iat dou componente ale unui concept in
}l.cta 1lh>sei t:utO'Oensi.s ------ 167
care viitorul se contopete cu trecutul, in care artitii

prezeni la Bienal ii vor prezenta proiectele in spa\iile
diverse ale muzeelor din cadrul complexului. Acestor
spa\ii li s-au adugat un hol de la etaj, in vecintatea
depozitelor, unde vizitatorii nu au acces de obicei.
Deschiderea s-a fcut intr-un mod original, in holul
central de la parter, unde artistul turc Huseyn Alptekin
propune publicului prezent un spaiu de relaxare,
ordonnd cteva saltele cu "destinaie imaginar", care
prin factura i aspectul lor comercial att de
contemporan cu spiritul societii romneti de consum
de dup 1 990. relalioneaz puternic i contrastant cu
pavimentul heraldic de inspiralie neogotic. realizat
dup modelul catedralei franceze de secol XIII, Saint
Pierre sur Dives. Dac ar fi s enumerm doar cteva
dintre proiecte, ar trebui amintit, in primul rnd. numele
lui Ioan Grigorescu, artist romn poate mai pu\in
cunoscut in lai, personalitate a artei contemporane

romneti nc din anii '70. Prezent in Galeria de Art
contemporan a muzeului nostru cu o selecie de
proiecte realizate pe parcursul a trei decenii de
activitate, foto video i obiect, Ioan Grigorescu in cearc,
prin intermediul foto-instalaiei, s readuc in realitate
episoade ale perioadei comuniste, imagini ale
dezastrului provocat de cutremurul din 1 977, momente
din timpul unui miting electoral din aceeai perioada.
culminnd cu dialogul inchipuit al artistului cu liderul
comunist din acea vreme. Am insistat asupra acestui
artist nu din raiuni naionaliste, dar mai ales pentru
faptul c numele lui Ioan Grigorescu este indisolubil
legat de un anumit trecut, amestec de nostalgie al
spaiului citadin ieean i bucuretean. amestec de
ironie i revolt social totodat. Tot n acest spaiu s-au
derulat proiectele altor doi artiti, Miriam Backstrom din
Suedia, care ne propune, prin intermediul unei serii de
ase fotografii color, impecabil prezentate, s
parcurgem spaii din Muzeul oraului Stockholm, sub
titlul Museums, collections and mconstructions, precum
i proiectul unui artist din India, Praneet Soi care triete
in Amsterdam. intitulat Capturing the worfd's memories,
reprezentnd cteva picturi realizate in maniera
hiperealisl i avnd ca subiect fragmente din viaa de
noapte a oraului Los Angeles, picturile avnd ca suport
ambalajele filmelor foto pe care artistul le folosea in
periplul su prin oraul american, iar titlul proiectului su
168
reprezint tocmai sloganul folosit pentru reclama de

ctre firma ce comercializ respectivele produse.
Pentru Muzeul tiinei i Tehnicii au fost alese mai multe
proiecte, dintre care amintesc pe cel al artlstei
finlandeze Henrietta Lehtonen, care ncearc s
relaioneze spaiul gol, dar foarte expresiv din punct de
vedere al arhitecturii i decoraiuni lor neogotice al uneia
dintre sli, cu fragmente pictate de cer instelat din
Tampere. oraul su natal. Tot in acest muzeu i nu
ntmpltor in Sala televiziunii, artistul francez Bruno
Serralongue face o proiecie digital cu aspecte de la
Expozi\ia Mondial din Hanovra 200 1 , imagini
reprezentnd "arhitecturi temperate" ce contrasteaz
cu piesele vechi de colecie ale muzeului. Un alt proiect
a fost gzduit de Muzeul de Istorie al Moldovei, in Sala
"Orest Taffrali"; de aceast dat, respectnd oarecum
specificitatea spaiului, Arturas Raita din Lituania
prezint, prin intermediul filmului video, aspecte din

istoria acestui popor, indeosebi perioada celui de-al
doilea rzboi mondial, cu ceea ce a insemnat,
deopotriv ocupaia nazist i ulterior cea sovietic.
Poate c spa\iul Muzeului Etnografic a fost cel mai puin
integrat unui proiect cu specific - sala pus la dispoziVe
deschide ns cmpul vizual spre un alt spaiu de la
etajul palatului, nefolosit pn in acel moment ca
galerie. Aici ii vor gsi locul mai multe proiecte, foto,
video i lnstalalle, unele in spiritul reprezenlrii land-art
(A.K. Dolven, Norvegia - Between Moming and the
Handbag), Raza EI-Hassan, Siria/Ungaria - Self
Connected Tree), Ore Wappenaar, Olanda, cu seria fato
TreeTent, Tent Village si Tent Forgiving Birth) si Grup
N55, al crui proiect, Terra, se axeaz in principal pe
sondarea mijloacelor i drepturilor de proprietate,
-----
}l.cta nl'osei t:uto-oen5i5
exemplificarea fcndu-se prin prezentarea, in

expoziie, a unei propuneri de machet-modul de tip
habitat. Reintorcndu-ne acum in spaiul Muzeului de
Art, voi mai aminti, pe scurt, alte trei proiecte, dou
dintre acestea fiind desfurate pe holul muzeului - este
vorba de Lia Perjovschi, selectat cu proiectul End/ess
proiectul artistului vienez Erwin
Collection-Giobe,
Wurm, care invit publicul s participe i sa execute
cteva "One-minule
sculptures", pe un podium
amplasat in vecintatea coleciei de copii dup statuile
antice, dar mai ales proiectul artistului suedez Matts
Leiderstam, cunoscut att in Europa ct i in SUA,
exprimri sau alitudini artistice. Nu pt.Jtem refuza ns

deschiderea spre nou, atta timp ct istoria artei
universale a demonstrat c fiecare etap evolutiv (sau
involutiv, dup caz) a trebuit s fie consemnat de
ctre critica de specialitate a momentului. Am putea
oare s iradlem, de exemplu, din manualul de istorie a
artei romneti perioada cuprins intre anii 50 i 90?
Este un semn de intrebare la care probabil s-a rspuns
de attea ori, cu diverse ocazii, att la noi ct i in alte
ri de dup marele Zid.
Artitii contemporani devin in timp clasici, iar
muzeul clasic devine, o dat cu acetia, tot mai
contemporan, fr a fi nevoit s-i
abandoneze
activitile specifice. Muzeul trebuie s fie in serviciul
umanltllil i nu invers, timpul i spaiul nu trebuie
s nchid arta in spatele uilor i a zidurilor. El este
o fiin uman, un actor al schimbrii, iar vizitatorul
nu mai este doar un client docil care s
se
mulumeasc a privi, ci el nsui creator ce poate
- l-am citat
aici, aproape integral, pe Hugues de Varine, cu un
fragment din lucrarea sa Nouvelles Museollogies,
aprut in 1 986 . . .
participa la cercetarea muzeal viitoare
pentru practica i proiectele inter-active desFurate in

galeriile din cadrul muzeelor de art din lumea ntreag.
Pentru "Coluri profetice", artistul suedez a ales o
lucrare din galeria de art european a muzeului nostru,
"laul la 1842", lucrare aparinnd pictorului polonez
Ludovic Stavski (1 807-1887). Back ta the Future, iat
mesajul pe care ncearc s-I transmit artistul,
amplasnd in faa lucrrii respective (cu aprobarea,
desigur, a conservatorului) a unui telescop prin
intermediul cruia vizitatorii puteau vizualiza un detaliu
din lucrare, in paralel cu un alt telescop orientat spre
Fereastra deschis a galeriei, unde se putea lua pulsul
contemporan al unei strzi paralele cu cldirea palatului
(aceleai imagini fiind totodat captate i transmise live
pe internet, de pe site-ul creat cu ocazia bienalei).
lat doar cteva din ncercrile de relaionare a
artei contemporane cu specificul arhitectonic expresiv
al unui spaiu muzeal, cum este in cazul de fa, cldirea
Palatului Culturii din lai. Am insistat indeosebi pe
aceast ultim ediie a bienalei tocmai pentru faptul c
in 2003 s-a reuit participarea tuturor muzeelor din
cadrul complexului, precum i integrarea unui spaiu
mai puin convenional, in circuitul expoziional. Din
pcate, nu avem semnale pozitive pentru ediia din
2006, Palatul Culturii nemaifiind solicitat, deocamdat,
pentru a gzdui proiecte din cadrul bienalei. Este,
intr-adevr, un efort administrativ i financiar destul de
mare, dac avem in vedere greutatea cu care
societatea romneasc in general, are deschidere spre
evenimente culturale din care nu se ctig dect la alt
nivel dect cel al beneficiului material imediat. Clasic
sau contemporan, tradiional sau activ, muzeul nu va
lsa niciodat poarta deschis spre tendine anarhiste,
aa cum s-a insinuat, nu de puine ori, de-a lungul
acestor manifestri. Arta, ca i societatea romneasc
in general, a avut i are nevoie in continuare de o
perioad mai ndelungat pentru a consuma astFel de
Contemporary Art vs. the

C/assic Museum
Regarded,
throughout
ils
long
existence.
as
traditional museum, The Art Museum in lasi opens its ways
towards contemporary art no sooner !han 1 999, Jlnlng up, at

the begmmng lnsecurely, with other institutions of the same
profila in Romania and in most of the ex-communist countries in
Europe. The first performance belonging to this genre
co1ncides with lhe 11Co"espondences " exhibition, which took
place withi n the 3" edition of the Peripheric festival. The
organizer and curator of this festival, Matei Bejenaru, chose as
lhe location, the space offered by our museum, which, du ring
lhree editlons, hosted a series of manifestations (such as
exhibitions, symposiums), having as target the promoting of
contemporary art in lasi.
Thus, In 2000. the museum hosted a new exhibition,
organized in collaboration with the Prefectura of the Mame
County In Franca, with works belonging to the contemporary
artlsts
In this reglon, gathered under the
name
of
14/ntersectlons". In 2003, the year when the festival becomes
the 8/enna/e, the guest curator Anders Kreuger (Sweden)

proposes a theme whlch wlll detennine the large amount of
partlclpating artlsts to develop their projects within the rooms
belonging ta ali faur museums in the Palace of Cultura;
moreover. part of the exhibition circuit was also a less
conventional space, located on the building's last floor.
Consequently, the achievement after this latest editlon was that
the classic, traditional museum space, which was previously
inactive when related to contemporary arl, became an area
where various means of expresslon met, belonging ta another
aesthetlc genre, an area in which artsts of diverse creative
structures, coming from different regions,
changing
a neo-gothic,
succeeded
extremely expressive
in
building,
architectonically speaking, into a unique gallery. The Art

Museum in lasi succeeds, at the same time, to enter the circuit
of contemporary art manifestations that take place in Europe
and ali ovar the world.
------ 169
Reprezentarea tendinelor artei

contemporane naionale i internaionale
in muzeele romneti
- probleme de estetic i expunere
sesiune de comunicri,
1 7 septembrie 2005
Ctlin GHEORGHE
critic de art i teoretician
Muzeele in contextul artistic contemporan naional i internaional

Abstract:
Arta contemporan este diferit interpretat in practica muzeal i in discursul teoriei artei postmodeme. Cu toate acestea,
muzeele occidentale au inleles necesitatea aplicrii unor tactici i strategii de atragere a publicului, combinnd design-ul
expunerii cu ocuparea plcul a timpului liber. Muzeele din Romnia ncearc s se acomodeze la discursul i praclica
intemaional, pentru a putea avea acelai succes de public. Recuperarea retrospectiv prin cercetare ar trebui astfel dublat de
o analiz prospectiv prin crearea condiliilor unei receptri care s nu se lase incomodate de canaane.
Contamporary art is differenlly interpreted in lhe museum practice and in the postmodern art theory. Spite this situation, lhe
Wastem museums understood the necessily to apply taclics and stralegies to atlract the audience, combining the displaying
design wilh the pleasanl spending ofleisure. Romanian museums try ta adapl lo the international discourse and practice, for lhe
same success in audience attending. The retrospective recovering by research should be doubled by a prospective analysis
which would crea le the condilions for a recepton untroubled by canons.
Arta contemporan este un fenomen care se manifest

sub forma mai multor medii care solicit expunerea in
diferite tipuri de spaii: de la obiectele i instalaiile
expuse in spaii nchise neconvenionale pn la
expunerea in spaile deschise publice: periormance
uri, interveni. lucr;}riin situ.
Discursul instituional muzeal propune, intr-o ordine
istoric i cultural, promovarea departamentelor de
dup manifestrile tipic americane ale expresionismului

abstract.
in marea ei parte, stilistica artei din Romnia este
influenat de evoluia fenomenului artistic occidental.
in aceste condiii, majoritatea lucrrilor expuse in cadrul
.secunilor de art contemporan" ale muzeelor
romneti pot fi ncadrate stilistic in curentele
avangardei istorice (impresionism, expresionism,
art contemporan, considernd contemporan
suprarealism, abstracionism) ori ale avangardei
producia artistic a artitilor care au activat dup cea

de-a doua jumtate a secolului trecut i a celor care mai
triesc in timpurile noastre.
americane (expresionismul abstract). Foarte rar pot fi

vz u te lucrri din zona avangardei post-belice
(conceptualiste: body art, graffiti art, land art),
manifestate mai curnd in alte spaii.
Teoria a rtei p o s t m o d e r n e , n s , consider

contemporan arta care exprim experienele tematice
i stilistice de dup produciile avangardei istorice. In
unele cazuri se vorbete chiar i despre ceea se
ntmpl in perioada post-greenbergian, respectiv de
in ceea ce privete singurul muzeu cu specific

contemporan din ar, MNAC, acesta i-a propus ca, pe
lng nelegerea muzeului ca loc al retrospeciei i
conservlirii
unor valori puse continuu in discue. s
1 70
)ltta mosei t:utO'I?eii55
poat fi vzut i ca laborator, in care arta se manifest
Problemele de estetic sunt legate. in primul rnd, de
ca proces i nu doar ca produs al contemplrii i
impactul vizual i de experiena estetic a vizitatorului.
refleciei.
Vocabularul esteticii este un amestec de elemente
Astfel, imaginea sa devine aceea de muzeu In progres,
psihologice i economice, de la problema percepei. a
care, pe tang arhivarea i gestionarea coleqiilor, i
reprezentrii ,
propune s participe la o acune de sintez a artelor
problemele de produce. distribue i consum cultural.
memoriei
ateniei
estetice
la
contemporane prin activarea dialoguh.ii intemaonal i

intrebuin!area aplicaiilor noilor medii.
Spaul muzeal nu este. de cele mai multe ori, locul cel
mai
potrivit pentru expunerea
lucrrilor de
art
contemporan.
Muzeul poate
fl
ns un instrument de formare a
receptrii fenomenului artistic contemporan. datorit

notorietlii sale culturale i chiar de petrecere a timpului
liber. care intr in zona practicilor sociale ale vieii de zi
cuz.
Elemente adiacente ori suplimentare esteticii sunt

introduse in spaul expoziional pentru a facilita
confortul i travaliul refleciei culturale.
Cafenelele. magazinele (un amestec de librarii i rafturi
de suveniruri).
bibliotecile,
camerele de relaxare,
ghidajul. toate particip la crearea unei atmosfera care

asigur condiiile unei ct mai eficiente receptri.
In slile muzeului. designul funcional. mobilierul de
vizionare. joac, la randul su, un rol important in
receptare.
Managerii muzeelor ar trebui s dispun de acel know
how al prezentrii artei din perspectiva unui serviciu
Muzeele
de
art
contemporan
de
pe
scena
interna!ional pun accent pe dinamica spaiului prin

posibilitatea de a ac!iona asupra pereilor si mobili i de
a construi spaii specifice pentru prezentarea lucrrilor.
cultural, chiar dac, de cele mai multe ori, in spatele

acestei interfee se afl
strategiile de
in-formare i
formare, dublate de cele mai pun importante pentru

publicul larg, inteniile de conservare i restaurare.
ArMectura i designul spaului devin elemente cheie

ale expunerii.
Regndirea spaului prin trecerea de la expunerea in
forma .salonului"', la aceea in .eubul alb" i apoi in .cutia
neagra", pune in discuie aceast dinamicitate a
spaiului expoziional configurat de transformrile
artistice contemporane.
Estetica nu mai este elementul de referin atunci cnd
vorbim despre o expozie de art contemporan. In cea
mai mare parte a lor, aceste expoziii pun accent pe
reflecie ori chiar pe relaia uman.
------ 171
Informaia documentar devine mult mai important

dect estetica, punndu-se accent pe comunicarea
reacilor fa de aspectele formale sau cele de coninut
ale artei.
Majoritatea muzeelor i construiesc site-uri i editeaz
cartoline, cataloage, casete video i DVD-uri. Pe site-uri
apar, de cele mai multe ori, forumuri de discuii intre cei
ce viziteaz expoziile. Cataloagele devin subslitute ale
obiectelor de lux, aparnd adesea ca accesorii
intelectuale pe msuele din camera de zi. Cultura poate
fi neleas astfel i ca industrie a schimbului de
argumente i a stilului de via.
Un alt factor determinant in selectarea lucrrilor care
formeaz coleciile de art contemporan este piaa de
arUl, influenat, in cazul fluxului de opere in Occident,
de finanatorii priva. iar la noi in ar, nc de Stat.
172
Atunci cand vorbim despre diseminarea actelor i

produciilor artistice contemporane se poate vorbi i
despre o problem concurenia/, cat vreme apar
mereu noi insUtui care suplinesc muzeul, ca spaiu
privilegiat expoziional.
Astfel, in Occident, anumite institui bancare ori de
asigurri nfiineaz propriile lor colecii i sisteme de
finanare a evenimentelor artistice.
In Romnia funcioneaz, ca i in Occident, iniiativele
independente, respectiv nfiinarea fundaiilor i
galeriilor.
In pofida criticilor insUtuonale, muzeul poate rezista
printr-un discurs orientat spre cercetare i acomodare la
noile cerine ale publicului.
-------
}lcta Jnoosei 'tutoven.sis
Asociatia Cultural Vector

1
Dan Acostioaei
Asociaa Cultural Vector a fost fondat in anul

2001 de un grup de tineri artiti, filosofi i sociologi
din lai.
Printre membrii, astzi, se numr:
Matei Bejenaru, artist. lector universitar, drd. la
Universitatea de Arte " G. Enescu", lai,
Ctlin Gheorghe, teoretician, asistent universitar,
drd. la Universitatea de Arte "G. Enescu",
lai, Dan Acostioaei, artist, lector universitar, drd. la
Universitatea de Arte "G. Enescu",
lai, Bogdan Teodorescu, artist, asistent universitar
la Universitatea de Arte "G. Enescu"", lai,
Drago Alexandrescu . .ilrtist, preparator universitar
la Universitatea de Arte "G. Enescu", lai
Livia Tencariu - asistent de proiect, artist,
masterand la Universitatea de Arte "G. Enescu",
lai,
Iulia Tencariu - animator cultural, psiholog
Gentiana Baciu - animator cultural, sociolog
Vlad Morariu - animator cultural, filosof, masterand
la Universitatea "Al. 1. Cuza", lai, i alii.
Activiti:
cARTfest (festival de muzic teatru, dans, demonstrai
sportive etc.)
cARTfilm (festival de film de scurt metraj i documentar),
Serate culturale cu locuitorii Ttraiului,
Proiecte de art contemporan in spaiul public,
Un volum de istorii orale,
Pictarea unor faade de blocuri din esplanada Oancea
Ttrai,
Organizarea de parcuri de joac pentru copii,
Crearea de module spaiale i structuri - mobilier stradal,
Spectacole de Crciun pentru copii,
Proiectele curente majore ale Asociaiei Culturale

Vector sunt:
1. Proiectul cARTier
11. Bienala Periferic
III. Revista Vector
IV. Galeria Vector
1. P roiectu l cARTier (Susinut de Programul

Cultural Elveian in Romania,
Fundaia Pro
HelveUa SDC)
Scopul proiectului cARTier este de a crea un

spaiu cultural comunitar in cartierul Ttrai din
oraul lai, ca loc al reconstrucjiei legturilor
sociale i implicarea locuitorilor in viaa cultural a
comuniti.
Principlalele obiective:
1 . Stimularea locuitorilor cartierului de a lua parte la
o via cultural activ
2. lmbuntirea aspectului estetic-vizual al
esplanadei cartierului
3. Impunerea proiectului cARTier ca model demn
de urmat i in alte comuniti.
11. Blenala Periferic

Bienala Periferic este un eveniment de art
contemporan organizat in lai, unul dintre cele mai
importante de acest gen din ar i chiar din aceast
regiune a Europei. De la prima sa edie. in 1 997,
Periferic a adunat atitudini artistice legate de relaia
CENTRU-PERIFERIE i a creat un context artistic
independent in lai.
Locurile cele mai importante de desfurare ale
expoziiilor, dezbaterilor, conferinelor i workshopurilor
ocazionale de Bienala au fost pn in momentul de fa
Goethe-Zentrum - lai, Centrul Cultural Francez - lai,
Baia Turceasc i Palatul Culturii din lai.
Baia turceasc - lai

Construit in prima jumtate a secolului al XIX-lea, spaiul
labirintic al Bii turceti din lai este un loc perfect pentru
evenimente de art contemporan. Unul dintre
proiectele Asociaiei Vector este de a transforma aceast
--
-- 173
cldire inlr-un modem cenlru de art contemporan

cu spaii penlru expoziii, conferine, arhive de art
contemporan i penlru rezidena artistice.
III. Galeria Vector

IV. Revista Vector
Galeria Vector este un spaiu artistic non-profit, care
expune i dezbate art contemporan in contextul
cultural, social i politic, fiind, in acelai timp, o
platfonn care, alturi de Bienala Periferic i Revista
Vector, susin i dezvolt scena artistic
contemporan local.
Prinlr-un discurs de analiz estetic i critic (social,
politic, cultural, instituional), Galeria Vector
activeaz proiecte de atitudine poetic i social,
respectiv de rezisten fa de ineria cultural prin
interpretarea i prelucrarea artistic a infonnaiei
relevante din perspectiva viei contemporane. La
baza programului expozi\ional se afli! intenia
dezvoltrii unui modul educaional: prin proiecte
propuse de studeni (vizionri, expozii. discui.

ateliere) i aciuni educative iniale de profesioniti,
precum i intenVa conslruirii unui modul profesional
prin proiectele propuse de curatori i artiti deja
fonna in practica artlsUc. tniVind, de asemenea, un
poiect de cartografiere artistic a contextului regional,
Galeria Vector isi propune sa realizeze o expertiz
cultural a scenelor artistice din regiune, organizllnd
arhiva VAD (Vector Art Data Bank), o banc de date
artistice regionale (lai, Cluj, Chiinu, Kiev, Plovdiv,
Belgrad. Novi Sad etc.), ce va conine date despre
artiti, instituii i proiecte.
Asociaa Cultural Vector

Cuza Vod 41. et. 1 , lai
tel/fax 0040 232 237486
email: vector_cartier@lai.astral.ro
www.periferic.org
http://www. vec\or-<:artier.ro
Vector Cu ltural Association

The Vector Cultural Association was founded i n the year 2001 by a group of young artists,
philosophers and sociologists from lai.
The Major current projects of the Vector Cultural Association are:
1. cARTier
11. Periferic Biennale
I II . Vector Gallery
IV. Vector Magazine
The Purpose of the cARTier project is to create a community cultural space in the Ttrai a rea
from the city of lai, as a place of reconstruction for the social links and to involve the
inhabitants i n the cultural life of the community.
The Pe riferic B ien nale a contemporary art event organised in lai one of the most important
from the counlry and even from this region of Europe. Since it's first edition, in
1997, Periferic
has gathered artistic attitudes connected to the CENTRE-PERIPHERY relationship and created
an independent artistic context in lai. The most important locations of the exhibitions, debates,
conferences and workshops of the Biennale in lai have been since now the Goethe-Zentrum ,
the French Cultural Centre, the Turkish Bath and the Palace o f Culture.
The Vector Gallery is a non-profit art space, that exhibits and debates contemporary art in the
cultural, social and politica! context, being at the same time a platform that, together with the
Periferic Biennale and Vector Magazine, sustain and develops the local contemporary art
scene.
1 74
-----
Jlcta )th)5ei utove11.5is
Activi tatea l u i I a cov Antonov i c i d e c e rceta re

i p rotej a re a m o n u mente l o r re l i g ioase
din zona Brlad u l u i
Laureniu Chiriac
In problema cercetrii, protejrii i conservrii

monumenlelor istorice din zona Brladului cea mai
important contribuie rmne cea a episcopului Iacov
(Ioan) Antonovlcl (1856-1931), de altfel i principalul
autor de referin al scrierilor despre aceste edificii. De
fapt, ceea ce a fcut Nicolae Iorga pentru istoria naional
i pentru cunoaterea multor biserici i mnstiri din !ar a
reuii s fac Ioan Antonovici pentru istoria zonei
Brladului i a monumentelor sale, aa nct - din acest
puncl de vedere - episcopul poate fi considerat un fel de
"Nicolae Iorga al Brladului". Nu degeaba renumitul istoric
la socolil pe Antonovici ca fiind "unul dintre marii episcopi
care merg pe drumul lui Melchisedec".' Intr-adevr, prin
tria credinei i prin devotamentul fa de biserica local,
prin dragostea sa fa! de !ar, prin priceperea i, mai ales,
prin munca depus pe trmul culturii, Iacov Antonovici
reprezint una din cele mai luminate fe!e bisericeti i un
bun istoric al locurilor.
Nscut in satul Similioara (din comuna Bogdana,
lostul jude Tutova). Ioan Antonovici a urmat aici i, apoi, la
Brlad cursurile colii primare, dup care a frecventat
cursurile Seminariilor teologice din Hui (intre 1 872-1876)
i lai (1 876-1 879). Cu un consistent bagaj de cunotine, a
intrat in slujba bisericii i a colii, devenind in timp un
adevrat apostol al locului. in aceast dubl ipostaz, de
pstor sunetesc i de profesor la colile din Brlad. a
muncit cu mult druire i pasiune timp de patru ani. Totui,
nu s-a mulumit cu studiile pe care le avea i a urmat
cursurile Facultii de Teologie din Bucureti ( 1 885-1 889).
Pe lng acestea, a mai urmat i pe cele de limb i
literatur greac i latin, dar i pe cele de filozofie.
pedagogie i psihologie. Dar cel mai des, din dragostea sa
pentru studiile istorice, a frecventat cursurile de Istoria
romnilor, de arheologie i epigrafie - toate predate de
cunoscutul profesor Grigore Tocilescu, de care-I lega o
profund afeciune. Leciile acestuia i-au folosit la
identificarea datelor din teren i la descifrarea actelor
medievale.2
Cu o bogat experien in studiul istoriei i al
roligiei, Iacov Antonovici s-a reintors in Brlad cu aceeai
menire didactic i pastoral, aclivnd ca profesor la Liceul
-codreanu", coala Normal de biei i fete, coala
Secundar Profesional de fete, dar i fiind institutor,
d1acon. preot. protoiereu la mai multe biserici din ora.
Acest lucru a dus la hirotonisirea sa ca arhiereu (in 1 9 18).

Nu mult dup aceea, a devenit chiar episcop al Dunrii de
Jos (in 1923) i apoi al Huilor (in 1 924). In paralel. el a
desfurat o nsemnat activitate cultural-tiinific, fiind
membru i secretar al mai multor societi culturale, dar i
unul din fondatorii muzeului brldean i al revistelor "Ion
Creang" i "Miron Costin" din Barlad.'
lns, cercetarea atent a monumentelor
religioase, precum i publicarea unui material documentar
bogat despre acestea au constituit principalele activiti
care I-au propulsat pe Iacov Antonovici ca membru
corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice (pentru
judeul Tutova). iar dragostea sa pentru oraul Brlad 1-a
determinat s fac cercetri istorice i arheologice in
aceast zon, strbtnd imprejurimile, de unde a adunat
preioase date. Astfel, a adunat i a copiat documente,
planuri. inscripii i nsemnri pe care le-a sistematizat i
publicat sub form de studii i culegeri tiinifice. In
neobosita sa munc de cercettor al edificiilor religioase
locale i prin natura profesiei sale, Iacov Antonovici a tiut
s imbine arta descrierii unui lca de cult cu veridicitatea
datelor arheologice i istorice ale acestuia, cu scopul nobil
de a pune in valoare monumentul i de a-i reda mreia
epocii in care a fost construit.'
Vasta oper a lui Iacov Antonovici' reprezint deja
un preios tezaur. al culturii romne, constituind - in acelai
timp - cea mai important contribuie la cunoaterea istoriei
meleagurilor barldene i cea mai elocvent preocupare
pentru monumentele religioase din zon. Deocamdat,
scrierile acestui episcop nu au fost egalate din punct de
vedere calitativ i cantitativ de ali istorici ai locurilor, ceea
ce nseamn c ele rmn principalele lucrri de la care cei
interesai pot incepe studierea regiunii i a monumentelor
sale religioase medievale.
Pentru importana intregii opere istorice-literare i
pentru rodnicia cercetrilor sale, Academia Romn 1-a
premiat, in 1 906, odat cu editarea monografiei Istoria
comunei Bogdana i cu participarea sa la Expoziia
general a Romniei de la Paris cu diferite lucrri,
manuscrise, documente i monede vechi, fapt pentru care
organizatorii I-au recompensat cu medalia de aur i cu
placheta de colaborator. Mai trziu, in 1912, el a fost din
nou premiat de Academia Romn pentru lucrarea sa
Documente blirlddene (primele dou volume). Dup
)le ta Jtrosei t:uto-oensis ------ 175
aceea, avnd deja statului de membru corespondent al

inaltului for cultural-tiinific, in 1 9 1 9 devine membru de
onoare al acestuia. tocmai ca o recunoatere a valorii i
muncii sale.
Iacov Antonovici i-a fcut debutul scriitoricesc cu
lucrarea Geografia comunei Bogdana (Bucureti, 1 889),
ntocmit la indemnul lui Grigore Tocilescu i alctuit
dup planul Societii Geografice Romne, sub auspiciile
creia a fost iniial publicat (in "Buletinul" acesteia,
tomurile 3 i 4, 1888). Cartea este compus din extrasele
acestor tomuri i are trei capitole privind geografia fizic,
economic i poliUc. in ultimul capitol despre geografia
politic sunt abordate i probleme de organizare
bisericeasc a comunei Bogdana. cu parohiile i
monumentele ei religioase. Astfel, autorul amintete de un
act de la 1665, unde este menionat "popa Bugu!a ot
Vsteleti"', considerat drept ctitorul bisericii din anii 16801700. Construcia a fost identificat in teren de ctre
episcop, prin urmele de brne gsite pe vatra vechilor
Vileleti, in punctul "inlirim" (la sud de actualul sat
Bogdana). De asemenea, tot acolo, Iacov Anlonovici a
descoperit i urmele unui cimitir medieval, cu puine
morminte. Se pare c la aceast biseric din Vileleti
(dintre rpa Sitarului i cea a Gdesei) veneau ortodocii
din satele vecine, erbneti i Suceveni.' Aadar, cartea care mai prezint i alte trei biserici din comuna Bogdana
(din secolul al XIX-lea) - se constituie intr-o scriere de
semnalare a edificiilor religioase, dei are un cu totul ali
caracter. De fapt, menirea apostolic i pasiunea pentru
istorie I-au determinat pe Iacov Antonovici s imbine, in
cadrul operelor sale, noiuni i informaii din toate
domeniile, dar neaprat despre viaa bisericeasc i istoria
unei zone, indiferent dac lucrarea se refer la alte
probleme.
Pe baza acestei scrieri geografice i prin
valorificarea eficient a actelor privitoare la trupurile de
moie ale rzeilor din comuna Bogdana', Iacov Antonovici
a reuit s edileze una din cele mai bune monografii de sat
medieval, poate unica la acea vreme. Este vorba de
lucrarea Istoria comunei Bogdana (Brtad, 1906),
premiat, de altfel, de Academia Romn. Aceast oper a
ramas, chiar i acum, o bun i complet prezentare a
evoluiei istorice a comunei respective. Ca i la celelalte
scrieri, Iacov Antonovici explic - nc de la inceput munca sa pentru adunarea informaiilor din teren, precum
i imensul efort de a le sintetiza, pe baza interpretrii
corecte a documentelor zonei. Autorul a mprit lucrarea in
13 capitole mari care trateaz: geografia i starea fizic a
comunei, inclusiv tradiiile pstrate; antichitile gsite i
dovezile care atest locuirea permanent a acestui spaiu;
satele i ctunele comunei; populaia i starea ei social;
organizarea administrativ, judiciar i financiar;
evenimentele istorice, detaliate i puse in legtur cu
mrturiile tradiionale, documentele gsite i cronicile
1 76
timpului; proprietile funciare din comuna; starea

economic, religioas i moral a locuitorilor zonei;
bisericile de aici ele. Dup cum vedem, un studiu de istorie
social i cultural aproape complet. muncit timp de 19 ani
i care pare s ne introduc in lumea veche a satelor i a
credinelor religioase ale locuitorilor lor. Totul prezentat cu
srguin i competen. uneori, poate chiar riguros.
In privina edificiilor religioase din comuna
Bogdana, Anlonovici le descrie mai ales pe cele vechi (din
pcate, cam sumar), apoi red documentele acestora.'
Astfel, sunt menionai ctitorii bisericilor. evoluia istoric a
acestora. precum i proprietile lor, fr a omite daniile i
scutirile de dri pe care ele le-au avut. Tabloul este intregii
cu situaia obiectelor de cult i a crilor sfinte pe care le
adpostesc." Odata cu studiul celorlalte lcae de cult ale
comunei, autorul revine cu mai multe amnunte asupra
bisericii "intirim" din Viteleli (1680-1700), despre care
precizeaz ca era din bme i nu se afla sub alt biseric."
Se amintete i de un lum-clopolni pe care I-ar fi avut
acest edificiu." in sfrit, lucrarea respectiv mai cuprinde
(la Anexe) actele referitoare la istoria comunei i la satele
vecine i, nu in ultimul rnd, un memoriu al lui Alanasie M.
Marincescu (membru al Academiei Romne) privind
toponimia zonei. n
O alt scriere a lui Iacov Anlonovici - FraJil
Gheorghie i Necu/ai Roca-Codreanu (Brlad, 1908)
este important pentru cercetarea monumenlelor
religioase din zon, cci ea semnaleaz, prin actele
publicate. cteva edificii medievale de acest gen. Sunt
amintite i ctitoriile familiei Codrenilor, chiar dac multe din
ele aparin secolelor XVIII-XIX, cum ar fi biserica de la
Fruntieni (din 1 752), biserica de la Dealu-Mare (din 1765,
refcut apoi in 1913), schitul de la Micle (din 1 760-1 762,
dar neterminat), biserica din Vleni (din 1 8 1 9) i, mai ales,
biserica reconstruit a schitului Grjdeni (la 1 820)." Tot din
familia Codrenilor sunt i ctitorii unor monumente
religioase din secolul al XVII-lea, cum ar fi: mnstirea
Bisericani (recldil in 1629 de catre postelnicul Matei
Roea), mnstirea Grjdeni {recldit intre 1 685-1687 de
ctre stolnicul tefan Cerchez, inrudit cu Codrenii), prima
biseric din lemn a Fruntienilor (construit la 1685 de
Mafiei Roea) i, mai ales, biserica "Sf. Dumitru" din Brtad
{anle 1692, lot ctitoria lui Maftei Roea). " Interesant este
faptul c lucrarea prezint i documente referitoare la alte
lcae de cult (de exemplu, bisericile "Domneasca" i "Sf.
Ioan Boteztorul" din Brlad, cele din Balumireli i
Slreineti)", precum i acte care atesta existena unor
coli bisericeti {la bisericile "Domneasca", "Sf. Dumitru" i
"Vovidenia" din Brlad i la bisericile din Fruntieni, Dealu
Mare i Vleni)." Aadar, aceast monografie de familie
reprezint i o necesar semnatara a unor edificii
religioase din zona Brladului, avnd o contribuie
important la cunoaterea multora dintre ele.
Unul din valoroasele studii de monumente pe care
-------
;llcta mosei t:utO'Oensis
le-a scris Iacov Antonovici este i cel intulat Notie
trecut al nostru - pe care i cea din urm bisericu\ de sat il
istorice i tradiionale despre Schitul Mgariu din
pstreaz i in cuvinte i in lucruri? Printele Episcop Iacov
judeul Tutova (Brlad, 1911 ), in fapt o prezentare sumar
e unul dintre cei puini care continu vechea i buna
a schitului din pdurea Bujorenilor (moia Zorleni). Autorul
tradiie. Culegerea sa de
ii incepe lucrarea cu legenda crerii acestui schit", pus
baza cercetrilor cu privire la acest vechi i interesant - i
Documente blirlfldana rmne
pe seama rtcirii unui mgar in pdurea Bujorenilor, lng
prsit - ora, precum i la toata regiunea inconjurtoare.
un stejar gros (din lemnul cruia s-a construit bisericua).
Fcut cinstit i modest, discret i cuminte, fr risip de
Apoi, el continu cu elementele de ctitorire i datare ale
erudiie imprumutata, dar i fr desordinea diletantului, ea
acestui lca de cult, amintind pe primii ctitori (pdurarul
e nu numai folositoare, dar e i simpatic. De aceea,
limie Chihae, oierul Ion Brecanu, boierul Bujoreanu i
Episcopul are dreptul la stima noastr general."

Primul
Crslea Ghenovici - mare vomic al rii de Sus), clugrii
volum
al
Documentelor bi!Jrlildene
de atunci (Pahomie i Silioan proegumen) i anii de
cuprinde crji domneti de scutiri, acte de proprietate,
construcie
inscripii i insemnari adunate de la bisericile din oraul
(1 599-1602)." Antonovici sugereaz totui
existena mai veche a acestui monument, apelnd la mai
Brlad. lnc din
mulle acte care, dei nu atest biserica, semnaleaz
inceput aceast enormi!l munc de publicare a imensei
Prefaa acestui tom aflm cum autorul a
1 533." Apoi,
sale colecii de documente: "Ocupndu-m, acum civa
autorul red istoricul bisericii schitului, pe baza izvoarelor
ani, cu cercetri asupra coalelor din Brlad, anume ale
scrise, dar fr a face vreo descriere arhitectural a
acelora care-i datoresc infiinarea iniiativei particulare,
existena unor clugri in zon inc de pe la
edificiului. Sunt menionate, printre allele, actele de danie

i proprietile acestuia,
ceilali clitori i clugri ai
avuiu atunci prilejul ca sil dau peste mai multe documente
locale i totodat sil se nasc in mine dorina de a scrie
lcaului, precum i obiectele de cuii i crjile sfinte pe
Istoria oraului Brlad. Mai inainte ins de a face aceasta
care le-a deinut '' in fine, de evideniat este regretul lui
luat-am holrrea de a publica in trei volume, in curs de
Antonovici pentru indiferena cu care oamenii inelegeau
cva ani, toate hrisoavele i zapisele aflate, cum i pe cele
s ajute la bunul mers al schitului, autorul lund atitudine
ce eventual, pn la sfrit, voiu mai afla."" Deoarece este
impotriva celor care au "srcit" frumosul monument, lsat
cel
in parain mult timp. Era, astfel, atitudinea matur a unui
construciilor ecleziasce brldene, dar i pentru evoluia
cercettor de seam al sfintelor monumente.

Cea mai important contribuie a lui Anlonovici
mai
important
volum
pentru
trecutul
istoric
al
intregului ora, Antonovici il considera "o cuprindere ce

alctuiete, pentru fiecare bisericu\. o sumedenie de
privind cunoaterea i cercetarea edificiilor religioase din
cronici locale"", mai
zona
sa
hrji de o mare valoare. Intr-adevr, aici se gsesc
Documente brldene (Brlad i Hui, 1 91 1 - 1 926). Ea
(37
(33), "Vovidenia" (45), "Sf. Ilie" (57),
"Sf. Gheorghe" ( 1 1 ), "Sf. Haralambie i Mina (10), "SI.
Neculai-Eanu (9), sr. Neculai Tuchil" (13), sr.
Voievozi" (1 0), "Sf. Spiridon" (4), "Sf. Ioan" (5)." Alturi de
Brladului
este
concretizat
in
lucrarea
reprezint o culegere de acte importante, prin care autorul

a reuit s scoat din uitare trecutul istoric al unui vechi trg
moldovenesc (Brladul) i a imprejurimilor sale. Pentru
istoricii zonei, indiferent de preocuprile lor stricte, aceast
ales c-i sunt alturate facsimile i
publicate documentele de la bisericile: "Domneasca"
de acte), "Sf. Dumitru"
sintez inseamn cartea lor de cpti, intruct ea
acestea, sunt incluse i inscripiile de pe obiectele sfinte i
insumeaz studii,
documente i insemnri din toate
insemnarile adunate de prin crjile vechi ale acestor
domeniile tiinelor istorice, constituindu-se in principalul
biserici." Toale mrturiile istorice prezentate i adunate la
IZVOr scris pentru aceste plaiuri. Lucrarea
un
Documenta
loc
alctuiesc o
viziune
de
ansamblu
asupra
bilrladene il situeaz pe autorul ei pe linia marilor
principalelor monumente religioase
cercettori ai trecutului, ca Hadeu, Bogdan, Hurmuzaki,
aminte datele i evenimentele lor cele mai
Ghibnescu, Iorga etc. Pe cnd era preot la Brlad, el a
Trebuie observat ns faptul c autorul nu le descrie din
inceput prin a munci cu pasiune la culegerea documentelor
punct de vedere arhitectural i, deci, a accentuat mai mult
i apoi a continuat s studieze i si!l inregistreze toate

datele din teren, dei calitatea sa de episcop I-ar
fi putul
din
latura documentar. De asemenea, cele
Brlad,
fiind
insemnata.
15 acte de interes
bisericesc (legate de Brladul secolelor XVIII-XIX), care
tenta ctre o "comoditate mulumitoare". Numai c aceast
incheie volumul, completeaz imaginea general a viei
pasiune a sa a valorificat-o in scris, fapt pentru care
biserice din acest ora.
episcopul a cptat in timp recunotina oamenilor de

carte. Tocmai de aceea, Nicolae Iorga avea s constate i
Al doilea
cuprinde
volum al Documentelor blirlfJdene

200 de acte de proprietate ale Casei Obtei din
s se intrebe: <<Cli dintre membrii clerului nostru ii mai
trgui Barladului, lnsote de anumite explicai. Aceste acte
aduc aminte c in domeniul culturii ei trebuie s fie "sarea
- dup cum ne arata IacovAntonovici - s-au pstrat pnli in
pmntului"? i c scap de sub influena ideilor curente
1 905 intr-o ldil sigilata, cnd un anume N. Nicorescu le-a
i in loc s se amestece in "filosofii" la mod i intr-o
incredinatAcademiei Romne, spre o mai sigur pstrare.
literatur nepolrivit chemrii lor, se intereseaz de acel
Aici le-a gsit el, le-a tradus i le-a publicat. Cel mai vechi i
------ 177
mai important act din acest volum este cel din 1495, emis
de tefan cel Mare, prin care se hotmicete trgui
Brlad." DacA pentru veacul al XVI-lea nu s-a pstrat nici
un document pentru Brlad. in urmtorul secol epar ase
acte i nou rezumate ale altora. Oricum, multe din aceste
mrturii istorice au disprut sau au fost distruse in timpul
invaziei turco-ttare din 1 7 1 1 ori in timpul marilor
cutremure. Majoritatea lor se refer la administrarea
oraului, la judecile dintre pri i la numele celor care se
ocupau cu judecarea cazurilor." Pentru monumentele
religioase din zon, volumul este mai puin important, dei
semnaleaz cteva biserici din imprejurimile Brladului
sau anumii preoi din acest spaiu, cum ar fi: biserica veche
a Frunlienilor ( 1 685), Gavril - preot domnesc din Brtad
( 1 667), preotul Chiriac din Brlad (1665 i 1 667), biserica
mnstirii Floreli ( 1 686), biserica mnstirii Bursuci
(1 682), preoii lgnat i Simion din Brlad (1 700), biserica
mnstirii Rchiloasa (1 697) etc." Volumul mai cuprinde i
o "Tabl a msoritii trgului Brlad din 1815", foarte
important pentru cunoaterea structurii urbane a acestui
ora.
Al treilea volum al Documentelor Mrladene se
refer la actele de propnetale ale familiei Pldetilor,
importante i pentru cunoaterea edificiilor religioase
medievale din zona Brladului, cAci multe din ele se aflau
pe moiile Pldelilor. Acest lucru a fost surprins i de
cAtre autor, cel care a observat importana acestor acte
pentru cunoaterea satelor medievale i a bisericilor lor:
"Toate actele din acest volum sunt de un mare pre\ nu
numai pentru cunoaterea familiei Palade. dar mai ales
pentru oraul Brlad, a cArui via a fost i este strns
legal de aceea a satelor apropiate sau mai ndeprtate
din judeul Tutova. Publicarea i aranjarea lor in grupe. pe
sate i pe moii, cu bisericile i inlirimurile lor vechi, va fi de
un real folos pentru intelectualii de la sate care vor
intreprinde scrieri de monografii asupra comunelor
respective, avnd la ndemn o parte din materialul istoric
necesar: Printre monumentele religioase semnalate In
acest volum amintim: bisericile din Rdeli (162 1 ) i
Bcani ( 1640), biserica de lemn din satul Strmba
Cetuia (1670), biserica din Suseni (1 677), mnstirea
Bursuci (1 682), biserica din Bleti (1691 ), mnstirea
Bogdni\3 ( 1 691). biserica din Ceucani (1699) etc." De
asemenea, exist i multe meniuni ale unor preo din
satele de pe lng Brtad (peste 20 de nume)." Ca i la
celelalte scrieri ale lui Antonovici, consistena informaiilor
istorice nu este suplinit cu descrierile de ordin arhitectural
ale lcaurilor de cult, dar acest lucru poate fi pus pe
seama nespecializrii in acest domeniu a autorului.
Oricum, publicarea actelor care atest existena unor
biserici este mai mult decl beneficA, cci monumentele in
cauz au putul fi mai bine cunoscute.
Cel de-al patrulea volum din Documente
brladene se ocup de actele emise de olluzii i prgarii
1 78
din Brlad, dar i de altele mai vechi referitoare la istoria

oraului sau la satele din jur (actele dateaz din anii 1 4341793). Cele mai multe tiri se refer la neamul Duculetilor,
o familie boiereascA care a jucat un rol esenial in viaa
lrgului Barlad, cu muli membri in administraia local."ln
privina semnalrii edificiilor religioase din spaul amintit,
acest volum este bogat in informaii, mai ales ci! multe acte
vechi au ca martori preoi din satele nvecinate oraului, iar
multe biserici sun\ menionate ca atare. Este vorba de mai
multe lcauri de cult, dintre care cele mai importante sunt:
mnstirea de pe Lahova (1444), biserica din Mrtineti
(1 599). mnstirea Grjdeni (1 599), bisericile din Cojani
( t 603) i Cortleti (1 636), schitul Ftciuni (1667),
"mnstirea" Strmba (1670), bisericile din Crjoani
( 1 685). Romneti (1 686) i Brlleti (1691), scMul
Chilieni (1698) etc." De asemenea, nu trebuie omise nici
cele peste 30 de nume de preoi i clugri ai acestor
edificii religioase, dovad a unui cretinism popular
efervescenl." Mrturie istoric de o mare valoare este i
descrierea pe care episcopul Marcus Bandinus a fcut-o
bisericilor i credincioilor din Brtad in anul 1646
(publicat in volumul descris aici, dar dup Codex
Bandinus editat de V. A Urechia): "Locuitorii acestui ora
sunt romni, armeni i unguri. Biserica catolicA e lucrat,
fr mult meteug, din bme i e acoperit cu 'ogoz.
Preot lipsete. Se ntreine un dascAl tocmi! cu o leaf
foarte mic; acesta aduce la cunotina credincioilor
srbtorile i posturile ce urmeaz s le in i cnt
ungurete cnd ei se adun la biseric i citete lot in
aceast limb Apostolul. ( ... ) Schismaticii (adic,
ortodocii) au 8 biserici: dou de piatr, celelalte de lemn;
din acestea din urm dou s-au drpna\, iar patru se afl
in fiin pn astzi. Sun\600 de case i 5000 de oameni In
Brtad."" Aadar, o elocvent mrturie despre construciile
religioase din acest ora, precum i o bun descriere a
edificiului catolic (singura, de altfel). De fapt. trebuie
remarcat cA acest volum este destul de consistent in
informaii referitoare la viaa bisericeasc a zonei
Brladului i, in acelai timp, este unul dintre cele mai
ilustrative pentru lcaele de cult de aici.
In fine, al cincilea volum din Documente brladene
este i el important pentru bisericile din zona Brtadului,
deoarece cuprinde numai acte cu caracter cultural-religios.
Cu subtitlul de Diverse, acest tom este rezumat chiar in
prefa, iar autorul i adaug i informaiile sale personale.
Astfel, volumul include: 1. Condicele de socoteli ale
Bisericilor "SI. Nicolae (Tuchil)" i "SI. Voievozi" (pe anii
1827-1861); 2. colile de pe lng bisericile brldene (In
anul 1 847); 3. Rspunsurile epitropilor cu privire la datele
zidirii bisericilor din Brlad (cerule de Protoierie in 1872); 4.
Din Sinoadele Bisericilor Brldene; 5. Diverse tiri." Ca i
la celelalte volume anterioare, cel de fa conine anexe (cu
o list a numelor de biserici i preoi), att de utile in munca
cercettorilor de monumente religioase." De un mare
-------
}\cta mosei utO'llm.sis
interes sunt rspunsurile epitropi lor bisericilor brldene in
sunt publicate actele mnstirii. Calitatea acestei lucrri
legtur cu datele zidirii acestor lcauri, dei autorul
const in faptul c ea conne att data arheologice

(obinute prin periegheze i cercetari sistematice proprii)",
atenioneaz asupra faptului c multe din ele sunt eronate

i nedocumentale. 3 La aceast observae a lui Iacov
Antonovici, am aduga i faptul c epilropii s-au referit doar
la construcia ecleziastic pe care o cunoteau in mod
direct, nu i la etapele anterioare de construcie ale ei
ci i descrieri arhitecturale (chiar dac nu detaliate i da
specialitate). "
Din lucrare aflam c - dup tradiie - mnstirea
Floreti ar n fost fcut de clugi!ria Floarea (in 1480), de
(necunoscute lor). Importante pentru istoricul acestor
unde i-a venit i numele, numai c izvoarele documentare
construcii religioase sunt i extrasele din Sinoadele lor,
atest construcia abia dup 1 590, ctitorit de Crstea
cci ele cuprind pe ctitorii bisericilor vechi i noi, pe
Ghenovici i de soia sa, Anghelina. La inceput - apreciaz
binefclorii lcaelor, precum i multe notie istorice ale

celor nou edificii brldene prezentate." i aici trebuie
sesizale anumite erori de datare (dar mai puine la numr),
autorul -ea a servit ca mnstire de clugri, iar de la 1826

(dup struina mitropolitului Veniamin Costache) s-a
transformat in mnstire de clugrie pentru pupn timp."
preluate din pomelnice. Aadar, volumul de fa constituie
Foarte bine ilustrat este i etapa de construcpe a bisericii
o bun culegere de izvoare istorice pentru evoluia
din timpul Costchetilor (din 1 686)", ca i momentul
bisericilor din Brlad, dei el trebuie corobora! cu
inchinrii mnstirii de pe Valea Similei ctre chinovionul

Esfigmenul de la munteleAthos (la 1 806)." In sfrit, etapa
informaiile (mai exacte) din primul tom al Documentelor

brldene. In orice caz, studiul edificiilor religioase
egumenului grec Nil (fostul mitropolit al Pentapolei) este
medievale barldene nu poate fi conceput fr ultimul
aspru criticat deAntonovici, deoarece mnstirea a trecut
volum al preioasei colecii de documente, nu atl pentru
prin cea mai grea perioad a ei, fiind srcit, abandonata
metodele de cercetare ale acestor construcii, ci mai mult

pentru bogia informaiilor despre ele.
i lsat in decdere, chiar dac acest egumen a dorit s

ridice, incepnd cu 1 852, o monumental construcie in
Importana Documentelor brladene pentru
locul vechii biserici. Numai c acest plan a fost zdrnicit
cercetarea monumentelor religioase medievale din zona

Brladului este covriloare, att prin faptul c autorul
de secularizarea averilor mnslireti, noua lucrare fiind

lerminat abia in 1883 de ctre credincioi." Aadar, o
semnaleaz existena a peste 120 de edificii de acest gen,
istorie zbuciumat a celui mai frumos monument religios
ci i prin faptul c, la cele din oraul Brlad. le public
documentele mai importante, le descrie obiectele de cult i
din zona Brladului, pe care Iacov Antonovici a tiut s-I

prezinte cel mai bine i mai convingtor.
crile sfinte sau chiar inscripiile i insemnrile. Or. din
Dei face parte din ciclul biografic al operei lui
acest punct de vedere, aceast munc migloas de a
Antonovici. lucrarea Tn slujba bisericii i a coala/ (Hui,
strnge mrturiile istorice i de a le sistematiza (pentru a
1 926) constituie o scriere modest care semnaleaz
putea fi studiate cu uurin) a fcut din culegerea de
cteva edificii religioase din zona Bartadului, dar fr alte
documente la care ne referim una dintre cele mai valoroase

"
detalii despre ele. Este vorba despre bisericile "1/ovidenia",

st. Ioan" i "SI. Voievozi" din Barlad" , dar i despre
opere de istorie local din istoriografia romneasc.

Dar
preocuparea
pentru
cercetarea
monumenlelor religioase n u s-a oprit aici, cci episcopul

i-a desvrit munca cu monografia sa Mnstirea
Floreti din plasa Slmlla, judeul Tutova (BucureU,
bisericuele din lemn de la UneU, Nvrneti i Odaia

Bursucani. " t m'portanle sunt i semnalrile colilor
bisericeti din amintitul ora moldav, precum i cele din
mediul rural." Oricum, autorul i-a adunat In aceast carte
1916). Este, in fapt, cea mai bun lucrare despre un edificiu
multe lnsemnri cu privire la bogata sa activitate
religios i unica monografie a acestui aezmnt monahal.

In primul rnd, pentru alctuirea lucrrii - susine autorul -
profesional de protejare a monumentelor religioase (din

anii 1880-1923).
au fost folosite urmtoarele izvoare istorice originale:
De o mare importan pentru cercetarea
Inscripiile de pe pietrele de mormnt ale bisericii;
monumentelor religioase din zona Brladului este i
lnsemnrile de pe lelraevanghel, de prin unele cri i din
lucrarea Documente de ala foastalor schlturi Orroatii,
sinodicul lcaului; actele mnsUrii i ale moiilor ei;
Bogdnia, Prvat/1, carlbali i Manzail din judeul
actele de donaie ale edificiului; actele economice ale

monumentului religios, izvoarele sale narative etc. " Acest
Chiar dac numai schitul Prveli a fost ctitorii In secolul al
studiu istoric are dou mari pri: prima se ocup cu
Tutova (Hui, 1 929), un studiu temeinic al acestor edificii.
descrierea i istoricul mnstirii (cu poziionarea sa,
XVII-lea (inainte de 1 666) de ctre vomicul Apostol

Talpe", iar celelalte au fost construite In veacul urmtor,
lnfiinarea i continuitatea sfntului lca, tradiiile despre
totui aceste construcii au fost bine analizate de autor, att
cult, moiile, populaia i starea sa economic, scuUrile i
multitudinea de infonmai referitoare la ele. Chiar de la
milele domneti ale mnsUrii; egumenii i evenimentele
inceput, Iacov Antonovici analizeaz fiecare din aceste
oi. construcia din secolul al XIX-lea a bisericii, obiectele de
1storice mai insemnale pentru lca), iar in a doua parte
printr-o prezentare documentat a lor, ct i prin
schituri, axandu-se pe prezentarea evoluel lor istorice i a
,1\cta :nh>sei l:utO'Omsis ------ 1 79
ctitorilor respectivi, fr a omite i descrierea lor." Cu toale

c aceast descriere este sumar i cu puine elemente de
detaliu arhitectural, lotui ea este compensat prin
publicarea unor fotografii mal vechi ale bisericilor
schiturilor. Nu lipsite de importan sunt i actele (grupate
pentru fiecare monument religios), mai ales c ele nu
reflect numai un scurt istoric al acestor sfinte lcauri, ci i
o situaie economico-financlar a lor, cu toale proprietile
pe care le-au avut in timp." Oricum, lucrarea reprezinta un
studiu ulii pentru cercetarea bisericilor din zon, intrucat
conine i acte referitoare la alle lcae din acest areal
(bisericile din Bogdana, Cosleti, Srbi, Bogdneti etc.).
La Iacov Anlonovici, dragostea i respectul fa de
trecutul istoric local au fost ingemnate cu preocuparea
pentru protejarea i cercetarea monumenlelor religioase
din zon. Astfel, in baza legii pentru conservarea i
restaurarea monumenlelor istorice i in calilalea sa de
membru corespondent al Comisiunii Monumenlelor
Istorice, in Raportul pe anul 1914, el propunea urmtoarele
msuri (pentru judeul Tulova): inventarierea i
folografierea luluror obiectelor de art; intocmirea unui
album al bisericilor din jude "pn mai sunt nc in picioare
unele din vechile lcauri sfinte de lemn sau de zid"",
semnalarea i conservarea movilelor mai importante (pn
la efectuarea unor spturi arheologice); popularizarea
legii monumenlelor istorice la biserici, coli i primrii;
aezarea pietrelor cu inscripii in pridvorul bisericii din
Floreli ele.
In cadrul aceluiai plan organizat de protectie,
conservare i restaurare a monumentelor istorice,
neobositul episcop s-a impus i prin punerea bazelor
primelor muzee locale din Moldova sudic (la Brtad,
muzeul de istorie 1-a organizat cu obiecte arheologice i
colecii numismatice, iar la Hui a creat "muzeul arheologic
al Eparhiei"), dar i prin descoperirea unor vestigii
arheologice in zon (la Bogdana, Similioara, Punlieni i
cetatea de pmnt de la Brlad)." ln sfrit, apreciindu-i
munca neobosit in studierea, popularizarea i protejarea
monumenlelor istorice din judeul Tulova, Comisiunea
Monumenlelor Istorice a hotrt s-i publice lui 1.
Anlonovici amintitul Raport in revista sa de specialitate,
mulumindu-i in mod public pentru interesul de care a dat
dovad in nfiinarea muzeului din Brlad i cerndu-i
scuze pentru c, la cererea sa, din lips de fonduri, nu a
putul fi sprijinit financiar activitatea de protejare i
restaurare a unor monumente religioase din zon."
Dup o via de om, imaginea sugestiv pe care a
surprins-o Nicolae Iorga despre Iacov Antonovici (in
necrologul din 2 ianuarie 1932) rmne una de esen, cci
marele istoric nota: "La Hui, in casa lui de crturar, s-a
stins episcopul Iacov Anlonovici. Cnd avea timp liber,
vldica Iacov nu cauta emoii politice i nu strngea banii
care nu se coboar in pmnt. ci scotea din lulca de
rzei hrtiile pe care diecii de odinioar insemnau in cea
1 80
mai bun limba romaneasca legturile de tol felul ale unei

societati adorabila in armonia ei rara pretenii. cari de
folos au Ieit din aceast truda binecuvntata i, astfel,
niciodat amintirea celui amintit cultivator al istoriei
neamului su nu va disparea, i spre lauda hamicului
printe care iscodea izvoarele, s-a cautat i s-a gsit in ele
taina vieii romneti care a fost. Aadar, iat prinosul de
recunotin i respect al contemporanilor pentru cel care a
gndit permanent la pstrarea vestigiilor de credina ale
zonei Brladului.
NOTE
1.
N. Iorga, Episcopul Iacov Antonov/cl, in "Neamul

romnesc", XXVII, Bucureti, nr. 212 ianuarie 1932, p.
4-5.
2. Pentru a cunoate viaa i activitatea episcopului Iacov
Antonovici, a se vedea urmtoarele lucrri: V.
Urscescu, Slrblllorlrea P.S. Iacov Antonovicl,
episcopul Huilor, cu prilejul impliniri/ virstei de

70 de ani la 18 noembrie 1926, Hui, Tipografia
Corlateanu, 1929; Constantin P. Beldie, Viaa i
scrierile Episcopului Huilor, Iacov Antonovicl,
Brlad, Tipografia C.D. Lupacu. 1932; Traian Nicola,
Colegiul Naional "Gh. Roea Codreanu" Blirlad
150 de ani, Barlad, Editura Adisan, 1996, p. 107-109;
Maria Popa, Ioan Antonovicl i monumentele
istorice din aparhia Hullor, in "Acta Moldoviae
Meridionalis", XXI, Vaslui, 1 999-2000, p. 466-494.
Traian Nicola, op.cit., p. 106.
Maria Popa, op. cit., p. 466.
3.
4.
5. Opera literar-istoric a lui Iacov Anlonovici cuprinde
lucrri de o mare importan pentru zona Brladului,
dintre care amintim: Geografia comunei Bogdana
din plasa Tergu-Simila, judeul Tutova, Bucureti,
Stabilimenlul grafic Socecu i Teclu, 1669; Istoria
comunei Bogdana din plasa Simila,judeul Tutova,
Brlad, Tipografia George V Munteanu, 1906; Fraii
Gheorghie i Necu/al Roca-Codrlanu, fondatorii
Liceului i coalei Secundar&-Profeslonale de fete
din Blirlad, Brtad, Tipografia George V. Munteanu,
1906; Notie istorice i tradiionale despre Schitul
Magarlu din judeul Tutova, Brlad, Tipografia
Modem, 1 91 1 ; Documente blirllldene, voi. 1-V,
Brlad i Hui, 1911 -1926; Cetatea de pllmlint de la
Blir/ad, in "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice
(BCMI)", VII, Bucureti, 1914, p. 13-15; Mnstirea
Floreti din plasa Slmlla, judeul Tutova, Bucureti,
Atelierele grafice Socecu, 1916; Carle pastora/il
ctre clerul i cretinii din Eparhia Hul/or, Hui,
Tipografia Corlteanu, 1 924; fn slujba bisericei i a
coa/el (1880-1923), Hui, Tipografia Corlleanu,
1926; Neamul Roca-Codreanu. Testamentul unul
nobllromln, in "Rzeul", nr. 4, Barlad, 1926, p. 1291 32; Documente de ale foastelor schituri Orgoetil,
Bogdllnia, Plirvetii, Cllribail i Mnzaii din
judeul Tutova, Hui, Tipografia C011a1eanu, 1 929;
Ion/ii Tit/na (printele /oanlchle), ctitor al turnului
de pe lng biserica Sf. Gheorghe i al bisericii Sf.
Haralamble i Mina din Blr/ad, in "Tribuna
Avnlenilor", iulie-septembrie 1943, Bartad, p. 1 -14;
Note Istorice i tradiionale privitoare la bisericile
din judeul Tutova. voi. 1-11, Hui, 1901-1931
(manuscrisele 1 26 i 3 1 6 de la Direcia Judeean a
-------
Jkta nrosei t:uto'oensis
6.
Arhivelor Na!ionale lai).

Ioan Antonovici, Geografia comunei Bogdana . . . , p.
41.
7. Ibidem, p . 42.
ldem, Documente privitoare la trupurile de mole

ale rzeilor din comuna Bogdana, plasa Slmlla,
jud. Tutova, in "Vocea Tutovei", 1 8 iulie-19 decembrie
1898. Brlad, p. 4-5.
9. ldem. lstoria comuneiBogdana . . . , p. 281 -296.
10. Ibidem. p. 301-306.
11. Ibidem, p. 341 .
12. Ibidem, p . 342.
13. Ibidem, p. 356-408, unde sunt redate peste 280 de
documente privitoare la comuna Bogdana, la satele
nvecinate, precum i un memoriu toponimie al dr.
Athanasie M. Marinescu.
14. l d e m , Fraii Gheorghle i Neculal RocaCodrianu . . . , p. VIII-XI.
15. Ibidem, p. VII.
16. Ibidem, p. XXXII-XLVI.
17. Ibidem, p. XLVII-L.
18 ldem, Notie istorice i tradiionale despre Schitul
Magariu .... p. 3-4.
19. Ibidem, p. 6-7.
20. Ibidem, p. 8.
21. Ibidem, p. 9.
22. N i co l ae Iorga, op. cit. , p. 5.
23. Ioan Antonovici, Documente bilridene, voi. 1 - C!lri
domneti de scutiri, acte de proprietate, inscripii i
insemnilri, adunate de la bisericile din oraul Brlad,
Brlad, Tipografia Neculai P. Peiu, 1 9 1 1 , p. l.
24. Ibidem, vol. l , p. 11.
25. Ibidem, voi. 1. p. 1 -280.
26. Ibidem, vol. l , p. 286-390.
27. Ibidem, voi. il - Actele de proprietate ale Casei Obtiei
trgului Brlad, Brlad, Tipografia Neculai P. Peiu,
1912, p. 1-4.
28. Ibidem, voi. i l , p. 21-49.
29. Ibidem, voi. il, p. 56- 1 1 6 .
30. Ibidem, voi. III - Acte d e proprietate d e ale moiilor
Pldeti, Brlad, Tipografia Constantin D. Lupacu,
1 91 5, p. l.
31. Ibidem, voi. III, p. 1 - 1 55.
32. Ibidem, voi. III, p. 28-30 i 52-189.
33. Ibidem. voi. IV - Acte de la muli oltuzi i dregiltori ai
8.
34.
35.
36.
37.
Brladului i alte acte vechi de prin secu/ii XV. XVI,

XVII, XVIII i XIX, BMad, Tipografie Constantin D.
Lupacu, 1 924, p. 53-121 (sunt peste 50 de acte
referitoare la marea familie a Duculetilor sau emise
de acetia).
Ibidem, voi.IV, p. 2-158.
Ibidem, voi. V - Diverse acte cu caracter cultural
religios de la bisericile i colile din zona Tutovei, Hui,
Atelierele Zanet Corlteanu, 1 926. A se vedea i
Prafaa.
38. Ibidem, voi. V, p. 105-117.

39. Ibidem, voi. V, p. 82.
40. Ibidem, voi. V, p. 83-103.
4 1 . Constantin P. Beldie, op. cit. , p. 3 1 -38.
42. Ioan Antonovici, Mllnllstiraa Floreti din plasa
Simila,judeul Tutova. . . , p. 1 - din PrefaS.
43. Ibidem, p. I II-V.
44. Ibidem, p. V-VIII.
45. Ibidem, p. XI-XII.
46. Ibidem, p. VIII-XI.
47. Ibidem, p. XXXIII-XXXVII.
48. Ibidem, p. XVI-XVIII.
49. ldem, In slujba bisericii i a coalei (1880 1923) ... ,
p. 24.
50. Ibidem, p. 36.
51. Ibidem, p. 85-88.
52. ldem, Documente de ale foastelor schituri
OrgoeU/, Bogdllnia, Pllrvet/1..., p. VIII.
53. Ibidem, p. III-XI.
54. 1bidem, p. 1 -125.
55. Ioan Antonovici, Raport a, b, c, in Anuarul Comisiunii
Monumentelor lstorice, 1914/1915, Bucureti, 1 9 1 5, p.
94-95.
56. Ibidem, p. 94; ldem, Cetatea depmntde la BIJrlad,
in "BCMI", VII, Bucureti, 1914, p. 13-15.
57. ldem, Raport a, b, c . . . , p. 95; ldem, Note istorice i
tradiionale privitoare la bisericile din judeul
Tutova ... , val. 1-11 (unde prezint msuri minime de
protejare a unor monumente religioase).
58. N. lorga, op. cit, p. 5.
The acUvlty of Iacov Antonovlcl of research anei
protection of the rellglous monuments of the Brlad area

- summary -
I n the problem of research, protection and conservation ofthe historic

monuments of the Brlad area , the mosi important contribution remains that oi
the bishop Iacov (Ioan) Antonovici (1 856-1 931 ), also he is the first reference
authorofthe writings ofthis edifices.
At loan Antonovici, love and respect oflhe local historic pasi ware belng
twinned with the preoccupatlon of the protection and research of the religious
monuments of the area. On the base of this productive activities of bishop
Antonovlci. could be known ovar 100 hermitages, churches and monasterles
from Brlad are a, and over thirty of this kind of edifices were restored du ring his
time.
And for this, his activity ls very important for knowing the historic and
religious monuments from this area, hi conlribulion in this domain being
overwhelming In understanding the history of the picturesque a rea of Brlad.
------ 1 81
Contribuii brldene i vasluiene la dezvoltarea

patrimoniului Muzeului Literaturii Romne din lai
0/ga Rusu
ara de jos a Moldovei, inima ei - Brladul, precum

i alte localiti tutovene i vasluiene, au o contribuie
nsemnat in dezvoltarea patrimoniului Muzeului
Literaturii Romne lai, cu cei 12 satelii literari ai si.
i aceasta datorit, pe de o parte, transferurilor de
la anumite inslitui. precum i donaiilor de la diverse
personaliti.
Biblioteca "Stroe Belloescu din Brlad, prin
transfer, intregete colecpa de carte veche
bisericeasc. prezent in cea mai mare msur la
Muzeul Mitropolit "Dosoflei", cu: Antologhion, Psaltire
slavo-romn (1 680), Sinopsis (1 757), Evangheliar
din secolul al XIV-lea. La acelai muzeu, care mplinete
35 de ani de existen, sunt expuse multe din donaiile
familiei Antonovici, la loc de cinste fiind cele ce au
aparinut lui Iacov (Ioan) Antonovici (1856-1931),
cunoscut pentru activitalea sa de protoiereu de Tutova
( 1 900-1902), vi car al eparhiei Huilor, sub numele de
Brldeanul ( 1 9 1 8-1 920), arhiereu, vi car al Mitropoliei
Moldovei ( 1 921-1923), episcop al Dunrii de Jos (1 9231924) i al Huilor, din 1 924 pn la moarte, devenit
membru de onoare al Academiei Romne in 7 iunie
1 91 9. Astfel: Triod de Coresi, Sfnt i Dumnezeiasc
Evanghelie, Bucureti 1 682, Apostol, Bucureti 1 683,
Hronicul romano-moldo-vlahilor, lai 1836, Psaltire,
Liov, 1643, Octoih, 1 81 6, Horonograf, 1837, pot fi
vzute in vitrinele Muzeului Mitropolit "Dosoflei" alturi
de 12 din cele 22 de icoane din colecia unui alt cunoscut
colecionar "cetean de onoare al municipiului Brlad",
medic i om de teatru - tefan Bucevschi, descendent al
pictorului Epaminonda Bucevschi, prieten cu Mihai
Eminescu, de la care Muzeul "M.Eminescu" din Copou
are masca mortuara a poetului, executat de sculplorul
Filip Marin, precum i pe cea a lui C.Dobrogeanu
Gherea.
Intre cele 57 de numere de inventar provenite de la
familia Antonovici, la Muzeul "C.Negruzzi" de la
Hermeziu, comuna Trifeti, judeul lai, se afl
C.Negruzzl povestind copiilor, ediie de Octav Minar,
ce are pe pagina de titlu consemnarea: "Agli
Antonovici, cls. III, L.I.R" (Liceul lorgu Radu, n.n.),
precum i cri bisericeti i carte veche romneasc,
titluri cu care am reconstituit, in parte, biblioteca familiei
Negruzzi.
La numrul de inventar 24 73 in depozitul de valori
al Muzeului Literaturii Romne lai se aH Mnstirea
Floretl din plasa Slmlla, Judeul Tutova; studiul
istoric, hri, ilustraiuni, 1 9 1 6 , cu consemnarea
autorului: "Hui, 4/22 ianuarie 1 920, Domnului Gh.
Kirileanu, bibliotecar al Casei Regale, - in semn de
182
prietineasc dragoste + Iacov A.Brldeanul" i cu

iscalitura lui Gh. T.Kirileanu.
Tn anul 1 982, la 26 aprilie, ca urmare a cererii de
transfer din partea Complexului muzeistic lai,
prestigioasa istituie brldean, Liceul "Gh.Roca
Codreanu" transfer, la Casa "V.Pogor", 1 35 de
valoroase c i reviste, intre ele manuale de
gramatic, algebr, pedagogie, cursuri de istorie
universal semnate de August Treboniu Laurian,
A.D.Xenopol, Simion Bmuiu, I.M.Melik, Letoplseele
rii M o l d ovei ( 1 84 5 - 1 8 4 6 ) , tiprite d e
M. Koglniceanu, Etymologlcum Magnum Romaniae
de B.P.Hasdeu, Descrierea Moldovei de D.Cantemir,
ediia princeps a traducerii semnate de C.Negruzzi, in
1 835, Treizeci de ani sau viaa unui juctor de cri,
trei dintre volumele Scrieri complete de Iacob
Negruzzi, Editura Socec, Bucureti, 1 893, V.A.Urechia
Istoria coalelor de la 1800-1864, tom 1, 11, 1892 i
multe altele ce se afl etalate in biblioteca Muzeului
"C.Negruzzi" de la Hermeziu.
De la Bogdnia, jud. Vaslui, din 1 973, instituia
noastr deine Vieile sfinilor pentru toate lunile
anului, ce sunt expuse in aceeai bibliotec. Descifrnd
inscrisurile de pe paginile acestor cri anm: "Aceast
Sf. carte iaste a noastr, Luchian ieromonah duhovnic,
anul 1834, oct. 3" (pe Vieile Sfinilor pentru Juna
aprilie), .25. 1 . 1 894 - Iacob Dumitru, paroh, com.
Bogdnia" (noiembrie), .Aceast sfnt carte iate a
noastr, Luchian ieromonah duhovnic, 30 oct. 1834"
(iunie), "S se tie cnd au trsnit in biseric la leat
1 854 . . . " (august).
De la Vaslui, Adrian Mitru doneaz 57 de numere de
inventar, in 3 iunie 1 982, donaia coninnd c.
reviste, manuscrise ale unor poe ieeni i vasluieni,
fotografii ce au apari nul fratelui su, ziaristul Valer Mitru
( 1 9 1 2-1 980), cel pe care Aurel Leon il numea "prietenul
de zi i de noapte al tipografilor" i care a lucrat in
redaca revistei "Cronica". Printre ele, i o carte a unui
profesor din Vaslui, V.I.Cataram, Sunetul Junlmll:
Vasile Pogor, lai 1 942.
Tot de la Vaslui provine o panglic tricolor, care nu
este de fapt nici donaie, nici achizie. dar se afl in una
din vitrinele Muzeului v. Alecsandri" de la Mirceti. Tn
1 928, cnd Academia Romn inaugureaz Mausoleul
de la Mirceti, mutnd sicriul lul V.Aiecsandri ce fusese
depus in 1890 in grdina conacului, la manifestri
particip, alturi de delegai ai scriitorilor, membri ai
Academiei Romne, mulme de oameni, intre care
sergentul de la 1877 cu nc nou dorobani din Vaslui,
care depun pe sicriu o panglic tricolor. Cu prilejul
-------
Jlcto Jnoosei "tuto'oensis
lucrrilorde restaurare din anii 1 992 de la Mirce. cnd

s-a deschis cavoul in care se afla sicriul lui V. Alecsandri,
alturi de osemintele prinilor si, aduse de la biserica
SI. Sipridon din lai i ale Paulinei, sopa scriitorului, s-a
gsit panglica tricolor care, restaurat la Laboratorul
de la Complexul Naional Muzeal "Moldova" din lai, a
devenil exponat de muzeu. lat c pe lng achiziii i
donaii legatul dorobanilor, ca omagiu pentru poetul
care le-a cntat vitejia, a devenit un exponat ce intr in
palrimoniul unui muzeu fr nici un act.
Numeroase sunt ns actele de donaie ale
brldenilor i vasluienllor intrate in fondul de valori ale
instituiei noastre semnate de: Cezar lvnescu, Crisan
Simionescu, Lucian Vasiliu, Ion Enache, Traian Nicola,
Stelian Babei, Simion Bogdnescu, lorgu Gleanu,
Mircea i Sergiu Coloenco - de la care avem cri cu

autograf, manuscrise, fotografii -, precum i numeroase
lucrri de art plasc semnate de George Pacu, lulian
Teodor Giurc, Vasilian Dobo, MariusAdumitroaie, .a.
intre scrisorile aflate in manuscris din patrimoniul
Muzeului Literaturii Romane lai, exist dou scrisori
adresate de deputatul de Vaslui i vicepreedintele
Camerei, membru (din 1 928) al Partidului Naional
rnesc, Petru Andrei ( 1 8g1 -1 940), sociologul,
filosoful i omul politic ieean, al Huilor, Iacov (Ioan)
Antonovici, el nsui devenil senatorin anul morii sale.
Interveniile din cele dou scrisori demonstreaz
implicarea senatorului de Vaslui in rezolvarea unor
probleme ale bisericii. Dm in continuare textul celor
dou scnsori (i nv. 1 g8 3 11 -2 ):
.--_______.:..________.:..________,
'j.,'-'\"
lai, 2 Noiembrie 1929
t S5.,;..4
N':" ,q 2'f
P Sfinte Printe
V rog mult s m iertai c v necjesc
din nou cu chestia lui Grosu. Mi-ai fgduit c
il
vei preoi pentru comuna Dumeti din
Vaslui, unde nevasta lui e fnvtoare.

Nu tiu cum s-a fcut dar prinlele
Urschescu 1-a constrns s fac o alt
cerere. Aa mi s-a spus i mie.
Nu tiu de ce printele Urschescu face
attea mizerii unui tnr candidat, care are
toate drepturile. tiu c se fac intervenii
politice liberale pentru alt preot.
Dar
PS. Voastr vei fi desigur cluzit numai de

dreptate i de interesele Sf Bisericii i vei
impune subaltemilor O-voastr s nu se lase
mnai de alte sentimente dect cel al dreptii
i omeniei.
Cred c nu este in interesul parintelui
Urschescu si!! se ocupe ali strini de O-sa i
si!! se tie c se pronunll inaintea Episcopului
ci!! dnsul face totul aa cum vrea el.
Avnd incredere in PS. Voastr ctJ vei

soluiona chestia cu dreptate i cu tactul pe
care vi-I cunoate toat lumea, v rog s
primii expresiunea sentimentelor mele de
fi/ia/i!l supunere duhovniceasc.
P Andrei
Deputat de Vaslui
}lcta 11h>sri t:utO'Oensis ------ 183
lai, 29 Decembrie 1 929

fnalt prea Sfinite,
Dupa tradiionalul i cretinescul nostru obiceiu va urez pentru sfintele sarbStori i anu/ 1930 multa sanatate i
voie buna. Doresc sa avei pentru a pAstori muli ani pe credincioii de sub ingrijirea spirituala a Prea Sf. Voastre.
O data cu acea.sta urare pe care vil rog s-<J primii de la un adevarat fiu sufletesc, vil anun cil coala de
agriculturil din Dobrov!l a fost mutatil in altil parte, iar localul ei va fi pus la dispoziia Prea Sfiniei Voastre, pentru a-1
utiliza in scopul bisericesc indicat de D-voastr!l. Dupil s!lrb!ltori voiu merge la Bucureti pentru acest lucru.
Sil mil iertai dacil imi permit sil vil rog ceva, dar tiu cil Prea Sf. Voastril e bunil i adtlnc inelegiltoare, de
aceea indrilznesc sil vil fac o rugilminte al cilrei scop e tot satisfacerea nevoilor sufleteti ale unor cretini. E vorba
de parohia din Mnjeti, jud. Vaslui. Preotul G!llucil, parohu/ acelei biserici, trebuie sil iasii /a pensie acum, eSei
dupil cum tii, e in imposibilitate de a oficia serviciul religios din cauza bStrilneii. Pentru aceastil parohie se
prezint!l candidatul Petre Capril, care am convingerea cil vil place i Prea Sf. Voastre, cilci e un om de isprava i va
ine sus prestigiul bisericii noastre stilmoeti. Eu v!l rog din suflet sa binevoii a-1 hirotonisipe dtlnsulpentru aceasta
parohie. Vil rilmtin recunosciltor. fnc!l o dalti va rog sil primii felicittiriie mele pentru noul an i sil fii ncredinat de
devotamentul fiului D-voastril duhovnicesc. PetruAndrei. Vice-Preedintele Camerei.
Manifestarea, incadrndu-se Zilelor Europene ale Patrimoniului, tema " Memoria celor care au trecut . . .", ne-a
indemnat s ne aducem aminte de instituiile i personalitile care, contientiznd sentimentul de apartenen la
valorile umanitii, ale ri i , ale regiunii. ora ulu i lor, au contribuit la imbogirea i diversificarea patrimoniului nostru
naional.
Rezumat
Comunicarea Contribuii brldene i vasluiene la dezvoltarea patrimoniului Muzeului
Literaturii Romne lai subliniaz faptul c la alctuirea patrimoniului acestei instituii un rol deosebit au
avut dou instituii bTrldene: Liceul ..Gh. Roca-Codreanu" i Biblioteca .Stroe Belloescu" din Brlad,
precum i Tnsemnate personaliti ale plaiuri lor tutovene. intre acetia: Iacob (Ioan) Antonovici - episcop
de Hui sub numele Birldeanul i medicul tefan Bucevschi de la care avem Tnsemnate cri bisericeti
i icoane expuse la Muzeele ..Mitropolit Dosoftei" i .. C. Negruzzi" de la Hermeziu, manuscrise, fotografii,
cri cu autograf donate de: familia Antonovici, Adrian Mitnu, Cezar lvnescu, Lucian Vasiliu, Cristian
Simionescu, Ion Enache, Traian Nicola, Stelian Baboi, Simion Bogdnescu, lorgu Gleanu, precum i
lucrri de art plastic semnate de George Pascu. lulian Teodor Giurc, Vasilian Dobo, Marius
Adumitroaie .a.
Le travail ..Contribuii bTrldene i vasluiene la dezvoltarea partrimoniului Muzeului

Literaturii Romne lai" souligne le fa it qu' la constitution du patri moine du Musee un rie
tout
fait differant
aient eu les deux institutions de la viile de Brlad: Le Lycee .Gh. Roea
Codreanu" et La Bibliotheque ..Stroe Balloescu", lant comme d'importantes personnalites de

region de Tutova. Entre eux: Iacob (Ioan) Antonovici - eveque de Hui sous le nom
Birli'ldeanul et le medecin tefan Bucevschi qul
donne au musee de lai des l ivres
ecclesiastiques et des icnes mis en vue au Musees .. Dosoftei" et
..
c.
Negruzzi" de
Hermeziu, des manuscrits, des photos donnees par: la familie Antonovici, Adrian Mitru,
Cezar lvnescu, Lucian Vasiliu, Cristian Simionescu, Ion Enache, Traian Nicola, Stelian
Baboi, Simion Bogdnescu, lorgu Gleanu, aussi bien que des ouvrages d'art plastique
signees par George Pascu, lulian Teodor Giurc, Vasilian Dobo, Marius Adumitroaie et
d'autres.
1 84
------
:4cta 71>"05ei "t:utown.sis
Manuscrise din colecia scriitorului George lvacu

Alina Rotaru
Nscut la 24 iulie 1 91 1 , in comuna Cereli, din fostul

jude\ Tulova - actualmente jude\UI Galai, George
lvacu a absolvit coala elementar in Cereti, apoi
Liceul ,Gh. Roca-Codreanu" din Brlad, iar studiile
universitare le-a facut la lai, mnd liceniat in 1 933 in
Litere i Filozofie. De-a lungul anilor a desfaurat o
activitate laborioas i ca profesor dar i ca scriitor. A
colaborat la ziarul .. Lumea " , nu inainte de a fi redactor al
revistei anlifascisle .Manifest", care in 1 936 a fost
suspendal. Alturi de G.Clinescu colaboreaz ca
secrelar de redacie al ,.Jurnalului literar" pentru un singur
an ( 1 939-1 940), in 1 940 ..Jurnalul literar" fiind suspendat.
Din caracterizarea fcut de Acad. Zaharia Stancu
(preedinte al Uniunii Scriitorilor, in 1 974) cu prilejul
numirii lui George lvacu ca membru corespondent al
Academiei R.S.R. reiese c George lvacu s-a implicat
atl in ziaristic, scriind la ziare ca ..Romnia literar",
.Victoria", .Revue Roumaine", .. Romanian Review",
..Arcades", ..Contemporanul" ele., ci i in activitatea de
promovare a politicii i ideologiei existente in acele
vremuri.
Nu este cazul s insistm asupra acestor momente
pentru c scopul este acela de a surprinde cleva din
ideile pe care George lvacu, i nu numai, le promoveaz
in manuscrisele pe care muzeul nostru le deine prin
donaie, prin bunvoina Raluci lvacu - mea
scriilorului.
Majoritatea manuscriselor sunt din perioada 1 9401 9 50, coninnd comentarii asupra operelor sau
aclivil!ii literare ale unor scriitori de marc, precum i
vederi de ansamblu in ce privete drumul urmat de
literatura romn.
Un vast material, lipsit de finalitate din pcate, este cel
despre Alexandru Macedonski, ca teorilician literar.
Acest poet va accentua orientarea estetic generat de
.Junimea", dar intr-o viziune modern, afectiv,
innoitoare. Iniiator al revistei ,Literatorul" (care aprea la
20 ianuarie 1 BBO), Macedonski va direcona ideologic
cenaclul .Literatorul" (1 ianuarie 1BB3) al crui preedinte
era V.A.Urechia, cenaclu frecventat de creatori de
orientare modernist, care au publicat in revist, reuind
s concretizeze o tendin important in literatura
noastr. Ultimele dou decenii ale secolului XIX sunt
importante pentru c este perioada cnd Macedonski i
precizeaz coordonatele eseniale ale concepiei sale
critice i ideologic-artistice. Prin ,.Cursul de analiz
critic", Alexandru Macedonski inscrie o etap
importanta in evoluia ideologiei literare romneti,
punnd problema raportului intre .. universal" i .naional " ,
cu argumente din sfera psihologic-estetic, care se va
contura mai trziu ca noiune definitorie a ,specificului
naional " . Activitatea de teoretician i ideolog a lui

Alexandru Macedonski este marcat de elaborarea
sistemului estetic al simbolismului in cultura noastr. Aa
cum spunea i George lvacu in studiul su .Macedonski, in dubl calitate, de poet i simbolist, se
ocup teorec exclusiv de poezie inlroducnd noiunea
de logic specific poeziei i subordonnd acesteia
logica judecii critice". Trebuie reinut aspectul c
Macedonski este primul care a dat definiia simbolismului
la noi, susinnd c simbolismul este poezia viitorului i
reducnd la zero celelalte micri literare care se
manifestau concomitent: realismul i naluralismul.
Desigur c aceste concepii inovatoare emise de
Mcedonski au fost contestate de junimiti i
smntoriti.
in articolul cu titlul .Dascli iluminiti, ctitori ai colii
naionale", George lvacu s-a oprit la Costache Conachi,
boier moldovean cu tabieturi orientale, care .in timpul
cnd nu vorbea pe un ton caustic i rece, intorcea intre
degete nite mtnii din boabe de ambr, dup obiceiul
moliciunii orientale i pstrase i vemntul oriental,
astfel c vzndu-1 jumatate culcat pe divan, infurat in
cuiele caftanului su de mtase i ale ubei de blan,
calm i aproape nemicat, in afara minilor care se jucau
mainale, in repaus, cu ochii numai mici i cenuii, care
strluceau din mp in timp, i cu buzele care se stngeau
eslompnd un surs, aceast figur batjocoritoare i cu
lotul european fcea cu atitudinea, costumul i
mlniile un contrast ciudat".
Dup prezentarea in amnunt a acestui portret,
George lvacu se preocup de Coslache Conachi,
poetul. Anm astfel c, din cele o sut de poezii, publicate
la lai, in 1 856, de ctre fiica sa Caterina Vogoride
Conachi, marea lor majoritate sunt de natur erotic i cu
o pronuna ta expresie preeminescian.
in ce privete .,Corespondena lui Proust" a lui Mihail
Sebastian, aceasta este o analiz asupra modului in care
autorul a reuit s prezinte succint o bibliografie a
corespondenei lui Proust, s fixeze personalitatea
covritoare a mamei lui Proust in opera i
corespondena lui, s identifice elementele structurale
ale marelui seriilor francez (construcia operei, tehnica
stilului, elementele de strategie literar). Informaiile pe
care ni le ofer George lvacu sunt succinte, reuind ca
in fraze scurte s ne prezinte structurat cercetarea
intreprins de Mihail Sebastian in legtur cu Marcel
Proust. Aftm asfel c scrisorile lui Proust au fost
regrupale in colecia ngrijit de Robert Proust i Paul
Brach, editat de librria Pion sub titlul .Corespondande
generale de Marcel Proust"; colecie ce numr ase
volume aparute intre 1 930-1936. Tot din articolul semnat
:Jicta 1nt>sei "CutO"llensis ------ 185
P e rs o n a l iti brilene i brldene

pe axa t i m p u l u i
Elena Ilie
Braila i Brladul, Brladul i Brila . . . se pol stabili, in
a/ara coordonatelor geografice (i anume pentru Brila, Uulul
drum al lailor ce trecea inevitabil prin lrgul Brladului i
reciproca. cltorii ce-i alegeau drumul Moldovei spre
Silislra. legau in cltoriile lor Brladul de Brila), evidente
leglurl spirituale, intre care cele din domeniul lileraturii, in
genere. pot reliefa intlnirile pe asemenea traiectorii a unor
barldeni, prin natere. adoplie sau aflnil!i spirituale cu unul
dintre cei mai reprezentalivi clitori de destine literare i nu
numai, disputat de brileni i de intreaga cultur romaneasca
deopotriv - O. P. Perpessicius. Ne-am oprit in intreprinderea
de laii! la acele personalitli a cror activitate poate fi
circumscris vestitei i inediteiAcademii brldene.
Dintre cei trei fondatori ai sociellii brladene, de larga
intindere cultural, cu potrivita titulatur de Academie George Tutoveanu. Tudor Pamme i Toma Chiricul -.
regsim in impresionanta bibliotec, a marelui crturar
Perpessicius, pe primul din aceast enumera1ie, pe George
Tutoveanu. cu una dintre cele mai subslan!iale i calde
dedicalil.
G. Tutovaanu', Logodnica lui Vifor. Edilia a 11 a. Bucureti,
.Curentul", 1936;
Pe fila de gard: .Prietenului meu. 1 Iubitului Maestru 1
Acestuia i se adaug participanp slalomici la edinele de

nceput ale Academiei - Victor Ion Popa, /. M. Racu, Donar
Munteanu, Vasile Voiculescu.
VIctor Ion Popa,
Maistorau/ui Aure/ ucenicul lui
Dumnezeu Cronica vremii i vieii lui V/a/cu, Bucureti,
Fundalia pentru literatur i arta .Regele Carol li", 1939

Pe fila de gard: ,domnului Perpessicius. 1care-a fost cel
mai nduiotor 1 de cald judecAtor al scrisului 1 meu, cu

dragoste ii inchin 1 aceasta carte. in care sA vadA 1 mai mult
gindul ce m a indemnat! s scriu decit chipul cum am lizbuM.
Victor ton Popa!
VIctor Ion Popa, SfirleaztJ cu fofeaz, Bucureti, Editura
Adeverul S.A., 1936
'
Perepssicius. 1 Pentru care vrednicia strtJmoeasc 1 nu'i

numai o poveste: 1 G. Tutoveanu.- 1 Bucureti. 1 15 Mai, 1
1946.-.
l'i' C{.
/ )
.
.)
"""J
,/ 11
Pe fila avanl-litle: .Lui Perpssicius 1 cel care a fost mai

ingaduitor1 decil loijudectorii mei. Pentru c 1a tiut sA vadtJ
puintel i dincolo 1 de viaa mea liberfJ 1 recunotin, 1 Victor
Ion Popa 1 1936 mai
1. M. Racu' La Usieux, cu sfinta Tereza, Bucureti,
Editura O. Bianchi, 1 943
Pe fila de gard: .Domnului 1 Perpessicius 1 cu aceleai
sentimente 1da afecla i stim 1/. M: Racu 1 1943, 20 iulie'"
1. M. Racu, Amintiri i meda/ioane literare, BucureU,
Editura pentru literatur, 1 967.

Pe foaia de titlu:
/ .
.Domnului1 D. Panaitescu 1 hamicului i competentul1

italienizant i cu sentimente 1 de simpatie i consideraie 1
statornice . / /. M. Racu 1 1967, iunie
1. M. Racu', Poeme. Bucureti, Editura pentru literatur,
1967
Pe fila avanl-lille: Domnului 1 Perpessicius. 1 Criticului
..-----,
cl4
.-i"J"./4--
.-.' .1.
1 88
literarcare 1 a avut pentru producia mea beletristictJ statornice

1 atitudini generoase i 1 cuvinte de buna apreciere 1
incurajatoare. 1 Poetului fantezist, de o 1 delicet finee i de
inge- 1 nioase evocri intime/ Admiraie, afecpune 1 i vie
preuire, pe cara 1 i le exprim i cu prilejul acestui tragic. cintec
de 1/ebadtJ (.zic fumei nu adio, iau lira i m ducj 1/. M Racu
11967, 9 decembrie
Oonar Munteanu. Simfonia viepi, Sonete', Imprimeria
.Vcreti";
.o Panailescu
Perpessicius, 1 criticului erudil,
------
cta mosei 't"uto'Orn5is
1. M. RACU
AMINTIRI
fi
MEDALIOANE LITERARE
G. S A C O V l A
G. lliRAlLEANU
academic/anului 1 i literatului superior, 1 cu admirat/una. 1

omagiu./Donar Munteanu 13 mai 1958"
Vasile Volculascu, Destin, Bucureti. Editura Cartea
Romaneasca, 1933
Pa fila de gard': .Domnului Perpessicius, 1 o coldiald
aminre pentru poet/ V. Voiculascu 1 1 933"
Din acaasl panoplla a personalitilor Academiei
Mrlddana nu lipsesc reprazenlani ulllmei generaii: G. Ursu,
Popescu,
Constantin OjmoflacheZeleljn
Ion
G. Ursu, G. lbrtJilaanu i Bdrladul, contributia la fonnatia
spirituala a marelui critic, FIJIUceni, lnstijut grafiC .M.
Saidman", 1 939
Pe fila de lillu: . Lui Perpessicius, 1 Omagiu da admiratia 1
criticului literar. 1 Acest alb miJijior. 1 G. Ursu, 1 Praf. Uceul
Nicu Gane, IFSIIicani
G. G. Ursu, pe fila avant-tille, a volumului Versuri, George
'
Tuloveanu , Bucureti, Editura penlru literatur, 1968:
L.L<.
G.
a.TJ...
u R s u
-:1"">:
""'-?'
ak:,.,..
":.i:..-Xr: --t; ....L..-
[),, ,.,r ,.'
j;"
% ).:,.?4
G. Ibrileanu
;j f'tlmJi/Mt<b' lfA.)70/iM
t'?r7J,a,,/UJ,... e.4-LJ.Jr:r1 (Ud.. )tJM!'C,-If. U..tcu.'.
.,.4./u..l..- r..t-1, ti.?Y,
ltl.. aJ"'nL,I'Iu->o
..r-."t?; "'-..
i Brladul
Contribujle la formaia spintuall
nuarolul
crit:c.
0 ?/f!J.Jj '"
;/JtJ-JIM
ZILE DE AUR
fntl/lifW."...,_
J mu lf.r3
- 939 NSTITUT GRHr .!'of. llt.fO.J\
... """-
:.eta m-osei "Cuto"Oensis
.Maestrului Perpessicius, 1 Omagiu deosebit da admiratie i

gratudina 1 pentru atentia generoasa acoldatiJ Birladului
literar, 1 cu regretul ciJ n-am putut cita numai din 1 memorie in
prefata. intrucil linSrul meu coleg 1 Ion Popescu a avut unele
lipsuri in bibliografia. /DevolaluiD-voastrtJ, /G. G. Ursu
Ion Popescu', pa fila avant-tille, a volumului Varsurf,
George Tutoveanu: Bucureti, Editura pentru lileralur, 1 968
.Maestrului Peroessicius 1 cu recunolina ce i-o datoreaza 1
un modest ucenic. Omagiu. 1Ion Popescu 1lai, 8 oei. 1968.
C. D. ZeletlnM, O suiS de poeti. versuri ale tinerilor din
cenacluri i cercuri literare, Bucureti, Comitetul de stat pentru
cullur i arta. Casa central a creaiei populare, 1967.
Pe loia de litlu, cu pix: .Maestrului 1 Perpgicius 1
vaneratia, C D Zelelin"
Oedicaiile de mai sus se constituie in elemente deloc de
------ 189
O SUT
constituie una din inltoarele pilde ale struinei in poezie,

pe care puini au slujH-<> cu mal mult credin ca d-1 G.
DE
Tutoveanu": Perpessicius, Opere, Bucureti, Editura Minerva,
POEI
voi. 7, p. 375
3. iat .menunile critice" ale lui Perpessicius in legtur cu

La Lisieux, cu sfinta Tereza. publicat inlia
aceasl ediie:
oar in 1934 i reaprut zilele acestea intr-<> a doua edllie. ca

o dovad de audien, cu lotul mbucurtoare. pe care astfel
de lucrri o au in largile cercuri ale cititorilor notri": in /. M.
Racu, Setea linitei eterne . . . La Lisieux. cu sfinta Tereza,
op.cil .. vol 10, p. 1 79 i, mai departe, la p. 1 82, despre prima
ediie: . Scriind pe vremuri despre ntia edilie a crii d-sale. La
Lisieux, cu sfinta Tereza, insemnam c d-I I.M. Racu s-a ferit
versuri
ale tinerilor
s fac apologia, fie reconslituirea documentar a vieii i
cenacluri
margine, pe acela cu mult mai cuceritor al jurnalului, al
cercuri literere
4. este adevrat. Perpessicius a consemnat clduros apariile
din
patimilor castei sale eroine i c a preferat acestor drumuri de
relaiunei unui pelerinaj la locul de obrie al Carmel Hei.

volumelor de versuri ale lui 1. M. Racu. pentru unele poeme
aprecierile sale foind inalt nivel: ... . . poeme, al cror echilibru
interior. a cror sobrietate de ton, al cror contur ireproabil n
de arta cea mai perfecl i vdesc in d-1 1. M. Racu i un
virtuos al poemului concentrat nu numai al poemului de
Com tetul d e stat

nlru tJlturu i art
Co,a c:anuQ[O o
treoJI i pgpulcre
liiCUtili - l?67
neglijat in conturarea relaiilor dintre scriitori i critic, relaii

care se desfoar pe o gam variat a aprecieri lor ce in all
de calitile intrinseci ale proresiunii de critic i istoric literar a
lui D. P. Perpessicius. cl i de cele referitoare la creaia sa
poelic. Sensibilitatea i delicaleea lui Perpessicius sunt
recunoscute. iar gndurile autorilor de mai sus vin s
inlreasc nc o dal aceast imagine a criticului, care a avut
intuiia valorii fiecreia din produciile literare asupra crora
s-a aplecat i a gsit cuvintele potrivite fiecrui caz, crora Li
se adaug - de o parte i de alta - autorii atmosferei lerare a
timpului.
O a doua categorie de piese din fondul D. P. Perpessicius
care vine sa ntreasc demonstraia noastr privitoare la o
legtur profund a criticului, istoricului i poetului brilean cu
al li mari oameni de cultur romni, legtur ce se ntinde pe o
compoziie", op.cit, voi. 8, p. 255-256

5. Remarcabil coperta. semnat 1. Mihail
6. pe copia xerox a foii de gard a volumului Destin
7. G. G. Ursu semneaz prefaa volumului
8. edorul ediiei
9. al doilea exemplar
1 O. In Sone/e/e lui M/chelange/o, din Gazeta IHerarA, 17 iunie
1 965, Perpessicius despre Zeletin: .Poet de categoric
originalitate. familiar, in egal msur, al refleciei i al
metaforei. . . Poet original de mari perspective."
In interviul din
... Zeletin despre Perpessicius: .Pentru
tnrul care eram pe atunci era o favoare extraordinar sA m

bucur de prietenia unor oameni att de plini de har i att de
invali. Dar cel mai mult l-am iubit pe Perpessicius. Era un om
profund, cu un respect religios pentru sufletul artistului, atat de
uor de rnit. Avea o delicatele innscut i o manier
inseslzabil de a-i ascunde erudia. Perpessicius se interesa
deopotriv de artistul din mine i de om."
Rezumat
Cele 1 2 dedicaii ale unora dintre personalitile culturale
gam larg s calitilor, de la prietenie, admiraie, pn la
care i-au legat numele i activitatea de Academia brlildeanil
.Casei Memoriale D. P. Perpessicius" exist. din pcate, doar
istoricul literar D. P. Perpessicius i totodat le dezvluie pe
respect profesional,
este corespondena.
In patrimoniul
o parte a corespondenei lui Perpessicius. in varianta

xerografiilor. Este vorba despre un numr de scrisori adresale
lui C. D. Zelelin i una adresal lui Ion Buzdugan. Aadar.
personaliti de sorginte brilean i brldean se regsesc
pe axa timpului i in categoria corespondenlei, ceea ce
deschide perspectiva unei alte intervenii, de comunicare intre
pun in valoare legturile profesionale ale autorilor cu criticul i

cele umane, de cald i stalomic prietenie. Se constituie
astfel inlrun material documentar, profitabil pentru istoria
cultural de patru decenii (1 930-1970) a dou orae: Brila i
Brladul.
Summary
tritorii de azi ai Brilei i Briadului, pe o viitoare ax

temporar.
Note:
1. biblioteca perpesslcian cuprinde peste 10.000 de volume,

crora se adaug extrase, colec1ii de reviste i ziare. xerocopii
2. in fondul D. P. Perpessicius exist i Sonete. (Editura

.Bucovina" 1. E. Torouliu Bucureti, 1 938), fr dedicaie, dar
cu
semnul
The 12 dedicalions received from some of the cultural

personalities That have linked their name and activity to the
Academy of Bariad illustrate the profesional ties of the authors
propriellii
lui
Perpssicius
cu
semnele
with the literary critic and historian D. P. Perpessicius and also

reveal the human ties, of warm and laslingfrienship. These
make up a documentary that is valuable for the cultural history
of about four decades ( 1 930-1970) of the two cilies: Brila and
Brlad.
caraclerislice nu doar ale citirii, ci i studierii critice a poetului.

Referitor la
acestea.
crilicul
consemneaza:
.. . . . Sonete
-- -- -190 ----
ct a
--5ei m
-eM
Coresponden Perpessicius - George Tutoveanu

Ioana Coereanu
Cele patru scrisori pe care le facem acum publice i care
fac parte din fondul Perpessicius al Muzeului Literaturii
Romne lai sunt adresale. la dale derile. poetului bridean
George Tuloveanu. Textele lor nu acoper un interval de timp
care ar putea aduce un plus de infonnalii referitoare la
existenla semnatarilor pe o perioad ce ar reui s ofere
conexiuni ample el furnizeaz secven1e disparate ns
elocvente asupra unor preocupri ale celor doi scriitori.
Plicurile i mrcile potale confer informa\ii asupra
lraseulul acestor mesaje plecate din Bucurell, de la domicilii
nu diferile. strada Romn 1 22 sau Eminescu 122. dar care
ondic faptul c a fost schimbat doar numele strzii unde locuia
e:pedilorul. adic Perpessicius.
Comentm in cele ce urmeaz textele scrisorilor in
ordinea lor cronologic.
Prima dintre ele. cea din 12 septembrie 1 948, an in care
Perpessicius este ales membru corespondent al Academiei,
expedial din Bucureli repulalului .glorios veteran al poeziei
romneti . G.Tuloveanu, este un rspuns ntrziat al
criticului comentnd o stare de fapt din cadrul redactiei revistei
Vla\a Romneasc din al crui comitet de direc\ie. ales in
1948. tcea parte i Perpessicius. Comentariul aduce in la\a
cititorului i aprecierile criticului asupra sonelelor semnate de
George Tutoveanu, sonete ce urmau s apar in revista sus
amintit.
Urmtoarea epistol datat Bucureti, 16 August 1 952
(an in care Perpessicius public .dup o trud monumental"
volumul IV al operelor lui Mihai Eminescu) pstreaz aceleai
date marcate pe plic, iar textul ei, care face referire la sonetul
onedil Moldova mea. comenteaz, de fapt, munca de
traductor de limb francez a unul tnr i prieten poet,
Grigore Slceanu, recomandat cndva de Al. T. Slamaliad
(poet consemnat in Istoria Literaturii Romne de G. Clinescu

la simbolili pag. 701-702). De asemenea. observAm c i
poetul tefan Petic se an la acel moment in alenpa
preocuprilor lui Perpessicius. Titlul comunicrii, tefan
Pe tiei in lumina noilor manuscrise. sus\inut la Academie.
aduce lmuriri asupra celor patru caiete manuscris aHale in
patrimoniul Biblioteci Academiei.
La distan\ de mal bine de un an, textul scrisorii care
incepe cu .scumpe i venerale domnule Tutoveanu", din 27
Decembrie 1953. se refer la un alt sonellrimls spre publicare,
.poema inedit Strmoii, dimpreun cu traducerea in
francez a aceluiai Grigore Slceanu.
De data aceasta comentariul asupra tlmcilorului
devine reparator.
Textul scrisorii din 27 iunie 1 954 aduce din nou in
discu\ie memoria poetului tefan Pelic, printr-un larg
comentariu asupra omagiului in versuri pe care Tutoveanu n
dedic poetului sus amintit.
Gndurile i comentariile transmise constant de textele
celor pentru scrisori dovedesc att participarea lui
Perpessicius la via\a literarA a confrailor si scriitori, dar, in
acelai timp, dezvluie severitatea blnd, delicat
preveniloare a criticului. fcnd evident sensibilitatea i
noble\ea suneteasc ale acestuia.
Nici una dintre scrisori nu comunic banaliti
conven1ionale, ci demonstreaz consecven1a comunicrii
intre poet i critic, de asemenea. fidelitatea colaborrii; stilul
comunicrii expeditorului este constant inconrundabil pe
parcursul textelorcelor patru scrisori.
Dialogul epistolar dintre poet i critic scoale la Iveal
profunda nelegere a fenomenului poelic, dar i a naturii
umane. a sensibilit\ii i fragilil\ii poetului in general.
Reproducem in cele ce urmeaz textele celor patru scrlsort:

Bucureti. 12 sept. 1 948
Scumpe domnule Tutoveanu,
Rspund cu apreciabil ntrziere scrisorii dvs., in care ai anexat trei sonete pentru .Via\a romneasc" i explicaia e
urmtoare:
Epistola a sosit intr-un timp in care loii boierii erau plecai in concediu - in\eleg pe cei care hotrsc in gospodria Vieii
romneti", secretarul de redac\ie i ajutorul su,/ Cicerone Theodorescu i dr. Sorin Grossu/lar din comitetul de direC\ie. cei cu
greutate: N. Moraru, Zaharia Slancu, Ion Clugru. Din pricina aceasta dou luni l mai bine nu s-a inut nici o edin la redacia
revistei, dup cum tol din pricina asta, abia acum este moii numrul 3, ntrziat peste msur i care va aprea, poate In
octombrie. Cci am uitat s v spun: lucrul in redaC\ie e de natur colecliv. Totul se citete i se trece prin ciur i prin drmon, In
comun. Ceea ce aduce inlrzieri fatale i justificate.
Am predat acum cleva zile sonatele la redac\ie i, de bunseam. c vor H discutate. Nonnal ar fi s spun c vor fi i
publicate. nu numai pentru c sunt ale unul glorios veteran al poeziei romnati, dar i pentru c sunt cu adevrat frumoase i, pe
doasupra, chiar actuale/ d.p. sonalul inchinat Pcii/. Dar enigmele unei redacpi de o compozi\ie atl de eleroglit, sunt infinite i,
de multe ori. impenetrabile. ln orice caz, la discu\ie voi lua parte i fiP sigur c voi vorbi cum se cuvine- afar de cazul c, ilumina
de duhul sfnt, nu va mai fi nevoie.
Altminteri, m bucur c duce\i o via de in\elepl, in sihslria dvs. fericit, cum spune\i, i c ave\i rgazul i senintatea de
o grava. cu savant migal i art, sonete din ce in ce mai perfecte. Bucuretiul, cum li\i. nu ngduie astfel de aplicauni. E i
motivul, poala, pentru care poezia. afar de cea militant i inrolat in br1gzi, nu prospeiaz in clipa de fa.
Dorindu-v sntate i voie bun, in lucrul dvs . s rog s primili salutrile mele cordiale i devotate.
Al dvs.
Perpessicius
------ 191
Bucureti, 16 august 1952

Am primit, cam de multior, sonetut dvs. inedMoldova mea, insot de dou versiuni franceze, ale tAnrutui nostru amic 0i
poet Grigore Slceanu. De opera sa de tlmaci de pe rumnie in gala-roman 0Uam cte ceva de la prietenul AJ.T. Stamatiad
care-I apreciaz foarte mult truda aceasta de transvalsare lirica. Cu un sfert de secol t mal bine in urm, cred ca i-am publicat i
eu in Universul Literar un lung text din Hugo, ceva din Napoleon. Mamintescca era un lucru quasi-quam.
E cert ca traducerile sonetutui dvs. nu sunt deopotriv de izbutite, amfJndou. La dreptul vorbind in amindoua sunt efecte ce
lipsesc celeilalte tlmciri. De pild: Au temps queje revais au bois donnanl e preferabil lui Au temps que je donnais au fund du
bois sans fin din sonelul ce incepe cu versul Ma be/le Moldavie . . . . infintt superior, in detalii i ansamblu celui ce incepe cu Ma
Moldavie .a.m.d.
C, indiferent de rezerve, tlmcirile rmn un lucru de valoare, nu mai e nevoie s subliniez. Dar, \in s adaug o
constatare, pe care o socotesc fundamental i care mi-a fost cu osebire plcut s o vd verificat la una din intrevederile cu
Stamatiad, clruia i-am citit sonetul dvs.
Nu v pol comunica mai simplu i mai convingtor totodat, emo\ia pe care mi-a transmis-o Moldova mea, in ciuda micului
ei leagn de 14 versuri i a cuvintelor sale att de cumin\1. E o pagin de antologie i, de bunseam, unul dintre cele mai
frumoase din sonetele dvs.
Stamatiad era de aceeai prere i acordul acesta m-a umplut de bucurie.
A fi vrut s v comunic i de pe atunci bucurii, dacA nu egale, cel pun nzulnd spre ale dvs., dar tot ce s-ar putea spune e
prea trist i parca fr orizonturi. I e pcat c anii trec i cu ei se duce i entuziasmul.
Cu titlu particular v informez c am \inul inainte de vacan, la sea a VI-a a Academiei, o comunicare despre tefan
Petic TnluminfJ noilormanuscriselcele4 masive caiete antoare la Academie. pe care le-am depnatcu atene/.
Dorindu-v o vacan\ fructuoas in odihn i-n poezie, v rog, scumpe domnule Tutoveanu, s primi expresia devotatelor
mele sentimente.
Perpessicius
Bucureti, 27 decembrie 1953

Scumpa i vanerate domnule Tutovaanu,
Sunt cam multe zile, de cnd am primit de la dvs. o poem inedit Strmoii dimpreun cu traducerea lui Grigore
Slceanu, in franuzete. lnc de atunci mi-am fixat impresiile i am intuit frazele de rspuns, inct, v rog s m credei i s mfJ
ierta\i. pstrasem convingerea c v-am i rspuns din timp la epistola dvs. Acestei convingeri se datoreaz, in parte. i
inlrzierea rspunsului meu.
Poeme dvs. e cu adevrat frumoas, emoionant i evocatoare. ParUcularitile ei de stil, cu alte cuvinte podoabele ei ies
i mai mult in relief confruntate cu stihurile tlmcirii franceze. Grigore Slceanu e un meteugar mai mult dect meritoriu . El se
strecoar cu destul abilitate printre Charybdele originalului i d intotdeauna o traducere Huenl i quasi-corect. E cazul i cu
Strmoii. Ca n alte ale sale experimente din trecut, ns, i indeosebi in piesele emotive, el suplinete prin corectitudine
formal i printr-un parnasianism har extrem, toate acele blazoane proprii i particulare fiecrei limbi in parte. Lucrul se vede i
mai clar in ultimele dou strofe. unde .la bande des cymes" este i nu este zporul cocorilor, ce se pornete toamna, unde .mon
ancien etre" este mal puin sugestiv dect visul din Mttni i, mai ales, unde Je chant des bergeres e aceva dect doins de la
stni. Era, oare, preferabil s foloseasc /a doina care i-a avut larma pe vremea lui Alecsandri? M indoiesc c ar fi fost mai
sugestiv decit Ceahlul, transfigurat inlr-o entitate geografic de spe\ cehoslovac. Cit despre .hotnogii de straj', nici urm
n-a mai rmas din ei in .sentinelele la pnd" cari bareaz ndrznelile ,des temps du noir choses', tlmcire 0i ambigu i
inexact pentru .din vremuri tumultoase"l n-ai fi de prere s spune\i: din vremi tumultuoase")/. Concluzia tuturor acestor detalii
e una singur: c te dificulti se ridic, attea din ele, Insolubile, in drumul tlmcitorului de poezie! I totui, citita, cu nesocotlrea
originalului, versiunea Slceanu e nu numai cursiv, dar, i valoroas i amgitoare.
Dar frumuseea ar fi s nu v mai fi scris aceste lucruri intr-o epistol anterioar. In cazul acesta, folosesc prilejul s v
exprim, i cu prilejul Noului An i cu acela al srbtorilor, sentimentele mele de admiraie pentru activitatea dvs. poetic,
neobosit, i s v doresc sntate i ani muli i rodnici.
AJ dvs. devotat, Perpessrcius
Bucureti, 27 iunie 1 954

V mulumesc, cam trziu, dar cu aceeai emo\ie din clipa primirii, pentru mult frumoasa oi mai ales nobila poemfJ ce-ai
inchinat memoriei lui tefan Petic, i pe care a avut amabilitatea s mi-o comunicai i mie la implinirea unei jumt de veac
de la trecerea lui in rndurile dreplor.
192 --------_.--
Dar dac poema izbutete s evoca In primele trei strofa i grae numai referinlelor la UUurile operei sale, esenla i
caracterele acestei opere, strofa din unm, a patra, imi pare una din cele mai ingenioase. de vreme ca acumuleaz odat cu cal
mai elocvent act de juslilie, din cte n-a cunoscut acest damnat al ursitoarelor i unele din cale mai sugestive imagini poetica. E
ca i cum a11 fi zidil elegantei stele funerare, ce ali inllat memoriei lui tefan Petic, un soclu durabil de marmur neagr ca
pentru cavalerul negru ce a fost in scurta-i trecere prin vial, in care ali grava! ins, in litere de aur unele din cale mai simple i mai
consolaloare adevruri (i pentru care v-a cere ingdulnla s le repet, apsnd ca pe grave pedale in locurile cale mal
sensibile):
Tu dormi, uitrii prad, i lama o s vie

S-ateamll pe mormntu-tigtoria-i pusUe;
Doar ea, cu multmal bun, din neguri/e-l reci
Prin ipatu-i de-arcuuri, te-aplllnge-n veci de veci.
Este limpede c simpla dvs. palm i ar fi ajuns s umple cu generosu-l omagiu adncul abis al indiferenlei oficiale. lns
cine s se mai gndeasc la cai rposa (cine-i de vin c merg aa de iute, a!undndu-se in uitare? Ni s-ar putea rspunde?)
cnd ziua de azi n-ajunge ( . . . ) slipudiate sau laureale, inumerabile, ca dup dou anotimpuri la fel de umede?
A prins, desigur. de veste de exislen1a unei gazele literare al crui prim rost ar fi s prznuiasc pulin i datele memorabile
ale literaturii romne.
Jumtate de veac de la moartea unul liric de delicatelea lui tefan Petic, ce prilej mai bun pentru a condamna acel trecut,
care 1-a stors inainte de timp i 1-a pus la remorca .generoilor" cari ei, srcu!ii, nu s-au jucat cu democralia. Dar cine s
inleleag marile leclii ale istoriei? In nici un caz papagalii celor cteva formule-talisman cu care oblojesc toate operaliunile. V-am
spus. cred, c mai anul trecut, cnd mai aveam oarecare vagi contacluri cu E.S.P.l.A. am descoperit. intr-un anteproiect de
antologie a poeziei de la origini pn azi. c ar fi urmat s apar anul acesta un compartiment de ciumali. ca nu trebuiau s
figureze . . . i Petic. Se va fi reparat de-atunci incoace? Nu mai tiu nimic. Poema dvs. mi-a reamintit c i eu am prezentat mai
acum vreo 2 ani, la una din seciile Academiei, o comunicare despre ..tefan Petic , in lumina noilor manuscrise care a interesat
pe unul i pe altul, intre altele i pe preedintele Uniunii Scriitorilor.
C manuscrisul n-a ieit din ( . . . ) mucede ale lnslilulului nu e dect prea firesc. Dar s nu abuzez. V mul!umesc deci din
nou. cit mai clduros cu putina i v doresc lung i verde sntate care s favorizeze cit mai multe poeme asemenea cel ora ce
mi-ai fcut cinstea s-mi comunica'i.
Cu cele mai bune sentimente
Devotat
Perpessicius
Corespondenti Perpessicius - George Tutoveanu

REZUMAT
Gnduri le i comentariile transmise constant de textele celor pentru scrisori dovedesc a ti participarea lui Perpessicius la
viala literar a conlra!ilor si scriitori, dar, in acelai timp, dezvluie severitatea blnd, delicat prevenitoare a criticului fcnd
evident sensibilitatea i noblelea suneteasc ale acestuia.
Nici una dintre scrisori nu comunic banalli conven!ionale, ci demonstreaz consecvenla comunicrii intre poet i critic.
de asemenea fidelitatea colaborrii; stilul comunicrii expeditorului este constant inconfundabil pe parcursul textelor celor patru
scrisori.
Dialogul epistolar dintre poet i critic scoate la iveal profunda in\elegere a fenomenului poetic, dar i a naturii umane, a
sensibilitlii i fragilillii poetului in general.
RESUME
Les pensees et les commentaires transmis constanlemenl par les textes des quatre lettres
prouvent egalement la participalion de Perpessicius a la vie litteraire de ses confrere, les ecrivains,
mais, en meme temps, ces textes devoilent la doux severile, delicate prevenante, en faisant ainsi
evident la sensibilite et la nob lesse de l'esprit du grand crilique.
Pas une de ces qualre lettres ne nous communique des banalites convenlionnelles, mais
prouvent la constance de la relation enlre le poele el le crilique, et surtout conslance de
communicalion enlre les deux. Le style du textes de l'expediteur rest conslemenl inconfondable.
Le dialogue epistolaire, poete-critique. met au jour la profonde comprehenlion du fenomene
poelique de meme que la profonde comprehenlion de la nature humaine.
------ 193
I u b i re , c e l est i terestr
Lucian Vaslliu
In codul nostru ancestral exist i o vreme a pomenirilor
(amintiri. aduceri - aminte ).
In pomelnicul vratic, Stelian Baboi e aezat, precum o
pies de ah, pe tabla (in ptratele invizibile) a foii de scris.
Acum. dup un timp de la nlarea sa la ceruri (1 iunie
2004 ), cu loc de veci oferit gratuit de PrimAria lai la
Cimirui "Etemitatea", am putea reconstitui profilul moral i
scriptural al autorului numai din titlurile crilor publicate: In
billaia soarelui (1967), Prima iubire (1977 - dup zece ani
de tcere editorial), Convorbire lllrzie (1991- ali interval
amplu i de aspr recluziune} , Priveghiul profefilor,
R e c ulegere fn a m u rg . Iubirea p e p a m a n t ,
Cutremuriltoare/e adevaruri despre o m i lume. . .
Prozator, dramaturg i eseist, spirit volubil, metafizic,

ludic deseori (.Sunt cel mai mare prozator al tuturor
timpurilor!"), Stelian Baboi (nscut la 12 septembrie 1938,
in localitatea Mnzai a fostului jude Tutova. actualmente
Vaslui) a pornit pe drumul fril intoarcere, dinspre Brlad
spre Braov (studii liceale), cu un episod timiorean i cu
un final de (aproape) imbatabil ahisl lilerar la lai, unde a
fost student, metodist la Casa tineretului, redactor la
"Flacra Iaului", director la Casa de creaie, profesor
(iubit) de liceu, lector universitar la Institutul agronomic,
confereniar doctor...
L-au cullivat, in chip special criticul literar Virgil Cuitaru
i mai ales in ullimii ani poetul Cezar lvnescu (prin editura
Junimea").
La rugmintea lui Stelian Baboi. am avut ansa dup
eruditul Ioan Petru Culianu, s parcurg dactilograma
romanului nuviu, epopeic, Priveghiul profeilor. Carte
nucitoare, scris la allitudini estetice rare, in mulliple
registre, uznd de un lexic prodigios, sadovenian, un op in
cheie "narativ" sud-american, esenializat. pitoresc.
greu confund abil.
Din pcate (cum se ntmpl deseori in lumea
nedreapt, ullrasubiectiv a artelor - de odinioar i de
astzi), romanul nu a fost s apar la timpul cuvenit, ci doar
in anii notri de harababur asumat.
Statornic susintor al prieteniei, conviv inepuizabil al
maratonului ahistic i cultural din redacia de altdat a
revistei "Cronica (intre martori, poetul Nicolae
Turtureanu). berladnicul nostru dionisiac a intrai, de june,

in hora cenacliera, spontan de la Vaporul anilor '60,
gzduit de neuitatul "navigator" Constantin Liviu Rusu,
nsoit de inepuizabila doamn Olga ...
"Vaporul" (ncpere, habitaclu idealist ). cu "Titanul"
Baboi in prim plan, i-a nsu mat, intre alii, pe Mihai Ursachi,
loanid Romanescu, Eugen Andoni, George Bli,
Cristian Simionescu ...
Mulle legende ale lailor din acei ani deja mitologiei i
ateapt cronicarii, in formula memorialist-anecdotic a
"Junimii" din vremea lui Titu Maiorescu, lacob Negruzzi, Ion
Creang.
La una dintre srbtorile devenite tradiionale, de Snta
(Sfnta) Paraschiva (Parascheva, pre grecete ). la
primria bahluian, Stelian Baboi a primit premiul "Vasile
Pogor". Constat acum, trziu c premiatul jovial ii semna
junimistului Pogor - fiul, prin inuta-i volubil, spiritul
coroziv. prin accentele civice... Mult s-a bucurat atunci
autorul Priveghiului profeilor, aa cum aveam s remarc i
la primirea distinciei de "Cetean de onoare al
municipiului Brlad" (anul 2004 ).
Poate nu ntmpltor. bunul Dumnezeu ii repartizase
locuina ultim in cldirea fostului i redescoperitului hotel
"Binder", cldire de patrimoniu cutremurat de dou secole
de istorie, situat n coasta actualei piee "Eminescu
(Fundaiile Regale), pe latura fostei strzi Dimitrov. Acolo,
in interioarele fascinante ale celebrului "Binder" se
consumaser inubliabile inllniri politice, culturale, boem
superioare ale junimitilor, de la I.L.Caragiale la Teohari
Antonescu... Muzeul Literaturii a aezat, ntr-o zi de
Bunaveslire, o plac amintitoare pe zidul scoroji!, n
prezena, intre ali a preotului Dumitru Merticaru i a
enoriaului Stelian Ba boi. . .
I n ultimii ani d e via pmnteasc, scriitorul i btuse
crare spre parcul caselor Pogor-Brtianu, ca loc de tihn
i reflecie: "Luciane, adu-mi un numr din Dacia literar
i un pahar cu ap de ... Junimea, aici, pe banc. Eu m
deplasez din ce n ce mai greu .. . "
Iubire, precum in ceruri, aa i pre pmnt!
Su mmary
Prose writer , playwrigbt and essayist , Stelian Baboi let us gived birth to 1 2
scptember 1 938 , to Mnzai , the county Vaslui (tbe old county Tutova) captured the
attention of many literary critics - special bis in Virgil Cuitaru and Cezar Ivnescu .
His works can outline easily his moral and scriptural profile of Stelian Baboi :
"In the beating sun" (1 967) , "First love" ( 1 977) , "Late conversation"( I 99 1 ) , "The
deathwatch Prophets" , "Love on Earth", etc.
In the year 2004 , Stelian Baboi received the distinction of "Citizen honorable
of town Brlad'' .Stelian Baboi abandoned us and resting now to Iai , in the Eternitatea
cemetery.
194
-------
;\ctG JI'l'osei t:utO"Oenis
Briofite din colecia Muzeului de ti inele Naturi i

din Trgu Mure
Dana Botos
Muzeul de tiinele Naturii din Trgu Mure

posed o bogat i valoroas colecie de plante
exsicate. in lucrarea de fa sunt prezentate 83 de
probe de briofite, insumnd 67 de uniti sistematice
(50 de specii, 1 2 varieti i 5 forme), ce aparin la 51
de genuri, 36 de familii l 3 clase.
Analiza numeric a materialului briologic i a
raportului cantitativ intre unitile sistematice
consemneaz pentru clasa Anlhoceralopsida, o
specie, pentru clasa Hepaticae, 10 specii i o varietate
i pentru clasa Musci, 39 de specii, 1 1 varieti i 5
forme.
in tabelul de mai jos prezentm statistica
laxonilorde muchi din colecia muzeului.
uniti sistemalice
ANTHOCERATOPSIDA
HEPATICAE
MUSCI
total
familii
1
10
25
36
determinare i, la unele, de revizuire, precum i numrul de

inventar sub care se regsete specia respectiv in
Registrul de inventar al Muzeului de tiinele Naturii din
Trgu Mure.
Conspectul specillor
1.
Fam. Anlhocerolaceae
Anthoceros punctatus L. - jud. Neam; intre semnturi,
lng pdurea .Peste Recea" i satul Unghiu (cam.

Dragomireli); alt. cea 370 m; 25 VII 1 948; leg. el det. C.
Papp; HM 1 0562.
genuri
1
10
40
51
Din tabel rezult c grupul cel mai bine

reprezentat este cel al Muscilor cu 55 de laxoni.
Colecia a fost achiziionat de la Grdina
Botanic a Universitii .Babe-Bolyai" din Cluj
Napoca i face parte din "Flora Romaniae Exsiccata" a
Herbarului Universitii. Speciile au fost colectate din
diverse zone ale rii: judeele Alba, Arad, Arge,
Bacu, Bihor, Bistria-Nsud, Braov, Buzu, Cara
Severin, Cluj. Hunedoara, lai, Ilfov, Maramure,
Neam, Prahova, Sibiu i Suceava, precum i din
nordul Bucovinei i din Cadrilater, intre anii 1 9 1 51970.
Pentru sistematica i nomenclatura briofitetor
s-au ulilizat lucrrile ( 1 , 3, 5, 6] din bibliografie,
rezu l tatul fiind actualizarea sistematicii i
nomenclaturii unortaxoni.
Datele tiinifice au fost traduse din limba
latin. Localitile au fost reactualizata.
Materialul briologic a fost determinat de
specialiti consacrai: Al. Barza, M. Guuleac, A.
Muhldorf, C. Papp, M. Peterfi, E. Plmad, P. Pteancu
i Tr. tefureac. De asemenea, Tr. 1. tefureac i C.
Papp s-au ocupat i de revizuirea determinrilor
anterioare a unor specii de muchi.
in continuare prezentm conspeclul speciilor
de muchi din colecia muzeului, pentru fiecare
evideniind habitatul, altitudinea pantei (la
majoritatea), data recoltrii probelor, numele
persoanelor care s-au ocupat de colectare,
CL. Anthoceratopsida
numr de:
specii
1
10
39
50
varieti
1
11
12
forme
5
5
11. el. hepaticae

Fam. Aneuraceae
Riccardia pinguis (L.) S. F. Gray - jud. Braov; in rpele
calca roase numite .Prpstii", lng Zmeti; alt. cea 1 000

m; 10 VIII 1 921 ; leg. et det. M. Peterfi; HM 9639 sub
Aneura pinguis Dumortier
Fam. Melzeriaceae
Metzgeria furcata (L.) Lindb. - jud. Cluj; in pdurea .Fget",
lng Cluj-Napoi:a; alt. cca600 m; 21 lX 1 921 ; leg. et del. M.
Peterfi; HM 9758.
- jud. Maramure; pe stnci umede, lng Peleritea (com.
Vima Mic); alt. cea 300 m; 29 IX 1 923; leg. E. 1. Nyaradi,
de!. C. Papp; HM 1 0030.
Metzgeria pubescens (Schrank) Raddi - jud. Suceava;
Piatra ibu, lng cam. Crlibaba, in pdure, pe stnci
umbroase, sol calcaros; alt. cea 1 000 m; 1 1 IX 1923; leg. el
det.A. Muhldorf.; HM 9754.
Fam. Hygrobiellaceae
Anthelia Juratzkana (Limpr.) Trevisan - jud. Bistria
Nsud; pe marginile umede ale lacului Lata, sub vrful
lneu, sol granilic; ali. cea 1 920 m; 1 4 V111 1924; leg. etdet.A.
Muhldorf; HM 9634.
Fam. Cephaloziaceae
Cephalozia bicuspidata (L.) Dum. - jud. Cluj; pe stnci, pe
crare, M-ii Capul Dealului, din belug, Feneel?; alt. cea
800 m; 24 VIII 1 9 1 5; leg. et det. M. Peterfi, rev. C. Papp;
HM 1 0029.
F am. Lophocoleaceae
Acta :nl'osei 'tutO"Oensis ------ 195
Chiloscyphus polyanthus (L.) Corda var. rivularis

(Aut.) Loeske. - jud. Hunedoara; in locul numit
,.Kisbarlang", 1ang Ohaba-Ponor (com. Pui); 10 VI
1 918; leg. el det. M. Peterli, rev. C. Papp; HM 1004 1 .
Fam. Plagiochilaceae
Plagiochila asplenioides (L.) Dum. - jud. Bihor; in
brdet, deasupra staiunii climaterice Stna de Vale;
alt. cea 1 1 00m; 21 Vll 1 937; leg. Al. Borzaet sociis, det.
Tr. tefureac; HM 1 0629.
Fam. Grimaldiaceae
Grimaldia fragrans (Balb.) Corda - jud. Alba; pe
pmanl, M-ii .Piatra", Cheile Rameului, sol calcaros;
alt. cea 1 250 m; 2 XII 1 940; leg. T. Bunea, det. Tr. 1.
tefureac; HM 9209.
Fam. Conocephalaceae
Conocephalum conicum (L.) Dum. - jud. Hunedoara;
pe sol, in valea Scmaul, lng Dumbrvia (corn.
llia); alt. cea 280 m; 23 IV 1 943; leg. et del. P. Pleancu.
rev. Tr. tefureac; HM 10564.
- jud. Prahova; M-ii Bucegi, pe sol, in valea Jepilor,
deasupra staiunii climaterice Buleni; ali. cea 1 1 00 m;
29 1V 1 940; leg. P. Cretzoiu, det. C. Papp; HM 1 0563.
Fam. Lunulariaceae
Lunularia cruciala (L.) Dum. - jud. Cluj; in culturi
umede, lang Cluj-Napoca; alt. cea 350 m; 18 VII
1 91 5; leg.et det. M. Peterli; HM 9757.
Fam. Ricciaceae
Riccia fluitans L. jud. Cluj; in .Lacul Deu", deasupra
corn. Chintu (corn. Chinteni?). mpreun cu Lemna
minor l. i Lemna trisu/ca L.; alt. cea 480 m; 6VII 1 939;
leg. etdel. E. l . Nytm3di et t. Peterli, rev. Tr. lefureac;
HM 10565.
- jud. Neam; in locuri mllinoase, in pdurea .Peste
Recea", lang confluen1a rurilor i potul i Recea; alt.
cea 360 m; 15 VII 1 948; leg. et det. C. Papp; HM
1 0566.
III. CI. Musci

Fam. Sphagnaceae
Sphagnum palustre L. var. pal/escens Wamst. - jud.
Suceava; rezervaia complex Poiana Stampei, spre

staliunea balneoclimateric Valra Domei; alt. cea 910
m, 26 VII 1936; leg. S. Forstner, det. Tr. tefureac;
HM9210.
Sphagnum quinquefarinum (Lindb.) Warnst. - jud.
Bistria-Nsud; in "Mnslireni", lng Mureenii
Brgului (corn. nha Brgului); alt. cea 750 m; 1 5 IX
1 946; leg S. Forstner, del. Tr. tefureac; HM 9218.
Sphagnum squarrosum Crome - jud. Arge; in Cheile
Argeului, lilng .Tunel"; ali. cea 800 m; 4 XII 1 940;
leg. P. Cretzoiu, det. Tr. 1. tefureac; HM 9216.
Fam. Andreaceae
Andreaea nivalis Hook. - jud. Hunedoara; M-ii
Retezat, pe pietre silicioase, udate, din rezervaa
natural .Adptoarele Caprelor"; alt. cea 2150 m; 1 5
IX 1970; leg.et del. E . Plmad; HM8831.
Fam. Tetraphidaceae
Tetraphis pe/lucida Hedw. - jud. Suceava, in pdure, in
Masivul Raru, pe lemn putred, lilng campulung
196
Moldovenesc; alt. cea 1 300 m; 1 3 1X 1 923; leg. A. Muhldorf.;

HM 9641 subT. pal/ucida (L.) Hedw.
Fam. Polytrichaceae
Pogonatum aloides (Hedw.) P. Beauv. - jud. Neam1: pe
drumul dinlre Poiana Schitului i M-tele Curturele, sol
nisipos; ali. cea 400 m; 8 VIII 1 948; leg. et det. C. Papp; HM
1 0630.
Polytrichum formosum Hedw. -jud. Suceava; pe pmant, in
regiuni subalpine, Masivul Raru; alt. cea 1400 m; 12 VII
1 924 i 6 Vlll 1 926; leg. e\del. C. Papp; HM 10039.
Fam. Fissidentaceae
Fissidens adianthoides Hedw. - jud. Cluj; in locuri inierbate
cu lufiuri, in corn. Ciurila; alt. cea 650 m; 25 1V 1 923; leg. E.
1. Nyaradi et E. Pop, det. C. Papp; HM 1 0033 sub F.
Adianthoides (L.) Hedw.
Fam. Ditrichaceae
Ceratodon purpureus (L. ap. Hedw.) Brid. - Ucraina;
Cernui, in pdure M-tele elina, sol humic, comun; alt.
cea 500 m; 10 V 1 923; leg. el del. A. Miihldorf.; HM 9755
sub C. purpureus (L.) Brid.
Ceratodon purpuraus (L.) Brid. var. europurpuraus Moenk.
jud. Cluj; valea Ciurilei, 1ang corn. Ciurila; alt. cea 650 m; 25
IV 1923; leg. E. 1. Nyradi el E. Pop, det. C. Papp; HM
1 0032.
Fam. Leucobryaceae
Leucobryum glaucum (L. ap. Hedw.) Schimp. - jud.
Hunedoara; in cerete, pe pmant, 1ang Orlea Subcetate;
alt. cea 400 m; 31 VIII 1 943; leg. el det. Al. Barza, rev. Tr. 1.
tefureac; HM 921 7.
Fam. Pottiaceae
Barbu/a unguiculata (Huds.) Hedw. fo. apiculata (Hedw.) Br.
eur. - jud. Cluj; in pdurea .Fgel", Cluj-Napoca; alt. cea 600
m; 28 1V 1 92 1 ; leg. M. Pelerli, del. C. Papp; HM 1 0034.
Synlrichia subulata (L.) Weber & Mohr - jud. lai; pe
pmnl, in pdurea Bmova; alt. cea 400 m; 1 O VI 1923;
leg. et det. C. Papp; HM 10035 sub Tortula subulata (L.)
Hedw.
Tortella tortuosa (L. ap. Hedw.) Limpr. - jud. Prahova; in
fget, pe stnci sllicloase, deasupra Azugi; alt. cea 1 00 m;
8V1 1 94 1 ; leg. P. Cretzoiu, del. Tr. l . tefureac; HM9214.
- jud. Suceava; in pdure, Masivul Raru, in rpe
calcaroase; alt. cea 1 300 m; 1 3 IX 1 923; leg. el det. A.
Miihldorf.; HM 9756 sub T tortuosa (L.) Limpr.
Tortula papillosa Wils. ex Spruce - Ucraina; Cernui, pe
arbori fructiferi, intre exemplare de Orthotrichum pumilum
Sw.; ali. cea 250 m; 1 0 IX 1 923; leg. el det. A. Miihldorf.;
HM 9759.
- jud. Cluj; Cluj-Napoca, Grdina Botanic a Universitlil
.Babe-Bolyai", pe trunchiuri; ali. cea 400 m; VI i Vll 1 92 1 ;
leg.et det. M. Peterli; HM 9760.
Weisia splachnoides Thunb. - jud. Bistria-Nsud; pe
marginea mloas a lacului Lala, M-lii Rodnei, sub vf. In eu,
sol granic; alt. cea 1600 m; 14 VIII 1 924; leg. et det. A.
Miihldorf.; HM 9638 sub Dissodon splachnoides (Thunb.)
Grev. eiW.Am.
Fam. Grimmiaceae
Rhacomitrium hypnoides (L.) Lindb. fo. robusta Lindb. - jud.
Maramure; in vrful Mlilor ible, in locul numit .Dealul
ars", sol lrachilic; alt. cea 1650 m; 1 VII 1923; leg. E. 1.
Nyaradi del. c. Papp; HM 10036.
------
:4cta iDosri 1:'utO"Om5is
(Hedw.) Brid. - jud.

Hunedoara; M-ii Retezat, pe slncrii, in rezervaia
natural; ali. cea 1600 m; 8 VIII 1970; leg. et det. E.
Plmad; HM 8832.
Fam. Funariaceae
Funaria hygromatrica (L.) Siblh. - jud. Cara-Severin;
in "Valea Padeului", lng cam. Ndrag, pe pmnt;
alt. cea 350 m; 1 0 Vl1 1 943; leg. P: Pteancu, det. Tr. 1.
tefureac; HM 1 04 1 7 sub F. hygrometrica (L. ex
Hedw.) Sibth.
- (Ud. Cluj; in pajili monlane, lng cam. Feleacu; alt.
cea 600 m; 22 IV 1 923; leg. E. 1. Nyrdi, det. C. Papp;
HM 10038.
Fam. Mniaceae
Mnium cuspidatum (L. ap. Hedw.) Leysser - jud. Ilfov;
in slejereriul Cereanca, pe pmnt; ali. cea 85 m; 1 V
1 94 1 ; leg. F. Bun ea, de!. Tr. tefureac; HM 1 0628.
Mnium punctatum Hedw. - jud. Arge; pe roci
silicioase, in crpturi, in Cheile Argeului, lng locul
numit ..Tunel"; ali. cea 750 m; 4 XII 1940; leg. P.
Cretzoiu, de!. C. Papp; HM 1 0568.
Mnium stelara Reich. - Ucraina; Bila, lng Cernllui,
in pdure. sol humic; alt. cea 250 m; 7 IX 1 920; leg. el
det.A. Mi.ihldorf.; HM 976 1 .
- jud. Prahova; M-ii Bucegi, in poiana Colilei, pe
pmnt; alt. cea 1 2 1 0 rn; 3 X 1 937; leg. P. Cretzoiu.
det. Tr. 1. tefureac; HM 10414 sub M. sta/are Reich.
ex Hedw.
Fam. Bartramiaceae
Phi/onotis fontana (L. ap Hedw.) Brid. var. fa/cala Brid.
- jud. Cluj; M-tele Mgura Chicera Taicului, deasupra
cam. Mguri-Rctu; alt. cea 1 400 m; 26 VII 1 918;
leg. et det. M. Peterti, rev. C. Papp; HM 92 1 1 .
Fam. Orthotrichaceae
Orthotricum anoma/um Hedw. var. saxatile (Brid.)
Milde - Bulgaria - Caliacra; pe pietre. lng Balcic; alt.
cea 100 m; 26 IV 1 937; leg. el de!. C. Papp; HM
1 0037.
Fam. Hedwigiaceae
Hedwigia ci/iata Ehrh. var. viridis Bryol. eur. - jud.
Suceava; in valea Crlibaba, pe stnci umbroase; alt.
cea 900 m; 1 O IX 1 923; leg. el det. M. Guuleac el A.
Mi.ihldorf.; HM 9762.
Fam. Fontinalaceae
Fontinalis antipyretica L. ex Hedw. - jud. Arad; in
Buceava-oimu (cam. Brazii), in ap curgtoare; alt.
cea 300 m; 28 11 1 943; leg. P. Cretzoiu, det. Tr. 1.
tefureac; HM 1 04 1 5.
-jud. Arge; in rule\ul Mihail, lng cam. Bughea de
Jos; alt. cea 600 m; 1 O Xll 1940; leg. T. Bunea; dat. Tr. 1.
tefureac; HM 1 0416.
-jud. Bihor; in rule, lnga staiunea climaleric Stima
de Vale; ali. 1 1 00 m; 31 Vlll 1 938; leg. E. Ghia. dat. Tr.
1. lefureac; HM 1 0418.
Fam. Climaceae
Climacium dendroides (L.) W. et M. - jud. Neam; in
pdure, in Valea Mare (cam. Rzboieni); alt. cea 250
m; 1 IX 1 937; leg. el de!. C. Papp; HM 1 0045 sub C.
dendroides Dill. (L.) Web. et Mohr.
Fam. Neckeraceae
Rhacomitrium lanuginosum
Neckera complanata (L.) Hubener var. longifolia Schimp. jud. Hunedoara; pe trunchiuri, pe pante, M-tele ,.Cetate",
lng Deva; ali. cea 350 m; 4 1 1 9 1 6; leg. el det. M. Peterfi;
HM 9763.
Neckara crispa (L.) Hedw. - jud. Suceava; Cmpulung
Moldovenesc, in pdure, Masivul Raru, pe stnci
calcaroase, din belug; alt. cea 1 300 m; 3 IX 1 923; leg. et
dat. A. Muhldorf.; HM 9764.
Fam. Leskeaceae
Pseudo/eskea atrovirans (Dickson) B.E. - jud. Bislri\8Nsud; vf. lneu, lng Valea Vinului (com. Rodna); alt. cea
1 800 m; 8 VIII 1 91 8; leg. M. Pterfi, dat. C. Papp; HM
1 0042 sub Lascuraea atrovirens (Dicks.) Moenk.
Fam. Thuidiaceae
Abietinella abietina (L. ap. Hedw.) C. Muller - jud. Buzu; in
fget, lng Mljet (cam. Nehoiu), pe pmt; alt. cea 80 m;
20 X 1 940; leg. P. Cretzoiu, det. Tr. 1. tefureac; HM 1 04 1 9.
Anomodon attenuatus (Schreb.) Hi.ibaner - jud. Arge; pe
scoara de Fagus sy/vatica L., in Cheile Argeului, lng
"Tunel"; alt. cea 700 m; 4 XII 1940; leg. P. Cretzoiu, de!. Tr.
tefureac; HM 1 0570.
jud. Neam; pe trunchiuri putrede de Fagus sylvatica L., in
pdurea .Curturele"; alt. cca 450 m; 8 Vlll 1 948; leg. et det.
C. Papp; HM 1057 1 .
Anomodon viticulosus (L.) Hook. & Tayl. jud. Braov; M-ii
Piatra Craiului, pe pietre umede, la "Prpstii", deasupra
Zrnetiului, sol calcaros; alt. cea 1 700 m; 22 Vll 1 937; leg.
P. Cretzoiu, det. Tr. tefureac; HM 1 0634.
- jud. Prahova; pa lng trunchiuri de stejar, in pdurea
Balota, intre cam. Puchenii Mari i cam. Brcneti; alt. cea
200 m; 20 1 1939; leg. P. Cretzoiu, det. Tr. tefureac; HM
1 0633.
- jud. Vaslui; corticol, pe poriunile inferioare ale
trunchiurilor, in pdurea Blteni; alt. cea 200 m; 25 Vl 1925;
leg. etdet. C. Papp; HM 1 0043.
Thuidium abietlnum (L.) B. E. - jud. Neam; pe soiuri uscate,
pe dealul Mgura Petricica; alt. cea 50 m; 3 VI 1924; leg. el
de\. C. Papp; HM 1 0044.
Fam. Amblystegiaceae
Acrocladium cuspidatum (L. ap. Hedw.) Lindb. var.
angustissimum Moenkm. - jud. Neam; pe pmnt, in
pdure, lng Totoeli (cam. Tupilai), sol argilos; alt. cea
430 m; 22 VIII 1 948; leg. al de!. C. Papp; HM 10572.
Amblystegium varium (Helw.) Lindb. - Bulgaria - Caliacra;
pe pietre, izvorul .Cismea Hagi-Bonac" (Ceatal Cime),
lng Balcic; alt. cea 50 m; 26 IV 1 937; leg. et dat. C. Papp;
HM 1 0048.
Calliergon stramineum (De Net.) Kindberg - jud. Cluj; M-ii
Bihor, in adncul sfgnetului umed, lng Padi; alt. cea
1100 m; 7 VI I 1 96 1 ; leg. et det. I. Pli, rev. Tr. l. tefureac;
HM 1 0328 sub Ca//iergon straminaum (Dicks.) Kind.
Drapanocladus aduncus (L.) Wamsl. var. po/ycarpus (BI.)
Br. aur. - jud. Cluj; in bli, lang corn. Apahida; alt. cea 360
m; 2 VII 1921 ; 1eg. l . Prodan, det. C. Papp; HM 1 0040.
Drepanocladus aduncus (Hedw.) Wamst. f. psaudofluilans
(Sanie) Moenkm. - jud. Ilfov; in bli, in pdurea Cernlca; alt.
cea 90 m; 3 IV 1938; leg. P. Cretzoiu, dat. Tr. 1. tefureac;
HM 1 042 1 .
Drepanocladus uncinatus (Hedw.) Warnst. f. plumosus
(Schpr.) Moenk. -jud. Bacu; pe sol umed, lang Bacu; ali.
:4cta :m"sei t:'utO'Oensis ------ 197
cea 800 m; 22 VII 1 949; leg. el det. C. Papp; HM

10632 sub O. uncinatus (Hedw.) Wamst. f. plumosus
Moenkm.
Fam. Brachytheciaceae
Brachythecium rivulare ( B ruch) B . S . G . var.
cataractarum Saul. - jud. Neam; pe pietre goale i
inundate, .Prul lui Martin", lng Mnstirea Duru;
alt. cea 900 m; 4 VIII 1 924; leg. et det. C. Papp; HM
1 0050 sub Brachythecium rivulare Br. eur. f.
cataractarum Sau t.
Brachythecium salebrosum (Hoffm . ) B . E . var.
robustum Wamst. jud. Neam; in fgetul numit
Pdurea Poieni", lng Neam (Trgu-Neam sau
Piatra Neam?); alt. cea 250 m; 1 IX 1 937; leg. et det.
C. Papp; HM 1 0049.
Brachythecium velutinum (L. ap. Hedw.) B.S.G. jud.
I lfov; pe pmnt, in pdurea Bneasa, lng
Bucureti; alt. cea 75 m; 8 111 1 938; leg. P. Cretzoiu, det.
C. Papp; HM 10573.
Eurhynchium piliferum (Schreb.) Bryol. eur. - jud. Cluj;
Cluj-Napoca, in Grdina Botanic a Universitii
.Babe-Bolyai", intre ierburi; alt. cea 400 m; 23 X 1 916;
leg. etdet. M. Peterfi; HM 9766.
Eurhynchium prae/ongum (L. Hedw.) Bryol. eur. Ucraina; Cernui, in grdina botanic, pe pmnt
dezgolit, in special, in crateget, din belug; alt. cea 230
m; 1 5 V1 1 923; leg. et det. M. Guuleac; HM 9767.
Homalothecium sericeum (L.) Bryol. eur. - jud.
Suceava; corn. Crlibaba, in rpe calcaroase; alt. cea
900 m; 10 IX 1 923; leg. et det. M. Guuleac et A.
Muhldorf.; HM 9765.
/sothecium viviparum (Neck.) Lindb. - jud. Arge; pe
scoar de Fagus sylvatica L., in valea ..Argeul", lng
..Tunel"; alt. cea 700 m; 4 Xll 1 940; leg. P. Cretzoiu, det.
Tr. tefureac; HM 1 0569.
- jud. Neam; pe scoar de Fagus sylvatica L., in
pdurea .Curturele"; alt. cea 450 m; 8 VIII 1 948; leg.
etdel. C. Papp; HM 1 0567.
Sc/eropodium purum (L.) Limpr. - Ucraina; Cernui, in
grdina botanic, in locuri umbroase, ierboase, pe
pmnt, din belug; alt. cea 230 m; 1 5 Vl 1 923; leg. el
dat. M. Guuleac; HM 9768.
Fam. Plagiotheciaceae
Plagiothecium Roseanum (Hampe nom. nud.) B.E. fo.
flagel/acea Warnsl. - jud. Alba; pe rdcini de Alnus
sp. , in ..Valea Feneului", deasupra Feneelului
(Zialna); alt. cea 680m; 24 VIII 1 91 5; leg. M. Pterfi,
det. C. Papp; HM 1 0047 sub P. Roseanum (Hampe)
Br.eur. fo. flagel/acea Wamst.
P/agiolhecium undulatum (Hedw.) B.S.G. - jud. Sibiu;
M-ii Fgraului, in pduri umbroase i umede, valea
Blea, sol humic; alt. cea 1 1 50 m; 20 IX 1 966; leg. 1.
Gergely, det. E. Plmad; HM 1 0631 , sub P.
undulalum (L. ex Hedw.) Bruck., Shimp. et Gumb.
Fam. Hypnaceae
Pylaisia polyantha (Schreb. ap. Hedw.) B.S.G. - jud.
Ilfov; in pdurea Cernica, lng com. Brneli; alt. cea
90 m ; 15 X 1 937; leg. P. Cretzoiu, det. Tr. tefureac;
HM 1 0420 sub Pilaisia polyantha (Schreb. ap.
Hedw.) Bruck., Shimp. el Gumb.
198
- jud. Neam; pe trunchiuri de Prunus domestica L., lng

Valea Mare, corn. Rzboieni; 25 VIII 1 937; leg. el det. C.
Papp; HM 1 0046 sub P. polyantha (Schreb) Br.eur.
Hypnum cupressiforme L. ap. Hedw. var. /acunosum Brid. jud. Buzu; in pdure, pe pmnt, lng Mljet (corn.
Nehoiu); alt. cea 400 m; 20 X 1 940; leg. P. Cretzoiu, det. Tr. 1.
tefureac; HM 10329.
Hypnum Schreberi Willd. - Ucraina; Cernui, in pdurea
.Bila" , sol humic-argilos, din belug; alt. cea 250 m; 25 V
1 923; leg. etdet.A. Miihldorf.; HM 9640.
Fam. Rhytidiaceae
Rhytidium rugosum (L.) Kindb. - jud. Suceava; pe stnci
calcaroase, M-tele .Piatra ibu", lng com. Crlibaba; alt .
cea 1 1 00 m; 10 IX 1923; leg. et det. M. Guuleac el A.
Miihldorf.; HM 9642.
Fam. Hylocomiaceae
Hylocomium proliferum (L.) Lindb. - jud. Braov; M-ii Piatra
Craiului, in locul numit .. Prpastia", deasupra Zmetiului,
pe pmnt, sol calcaros; alt. cea 1 1 00 m; 22 Vll 1 937; leg. P.
Cretzoiu, det. Tr. 1 . tefureac; HM 921 9 sub H. splendens
(L. ap. Hedw.) Br. Sch. el Giimb.
- jud. Prahova, M-ii Bucegi, in Poiana Colilei, pe pmnt;
alt. cea 1250; 3 X 1 937; leg. P. Cretzoiu, de!. Tr. 1. tefureac;
HM 9215 sub H. splendens (L. ap. Hedw.) Br., Sch. el
Giimb.
- jud. Suceava; pe crare, M-ii .Pietrile Zimbrului", in
Masivul Raru, pe pmnt; alt. cea 1400 m; 5 VI 1 938; leg.
et det. C. Papp; HM 10031 sub H. sp/endens (Hedw.) Br.
eur.
Lista locurilor de colectare
JUDEULALBA
M-ii Piatra, Cheile Rmeului (M-ii Trascului)
- Corn. Roia Montan
- .Valea Feneului", Feneel (Ziatna)
JUDEULARAD:
- Buceava-oimu (corn. Brazii)
JUDEULARGE:
- Cheile Argeului, .Tunel"
- ruleul Mihail, corn. Bughea de Jos
- valea .Argeul"
JUDEUL BACU:
- Bacu.
JUDEUL BIHOR:
- statiunea climateric Stna de Vale
JUDEU L BISTRIA-NSUD:
- lacui Lala
- .Mnstireni " , Mureenii Brgului (corn. Tiha
Brgului)
- vf. lneu (M-ii Rodnei);
JUDEUL BRAOV:
- M-ii Piatra Craiului, ..Prpstii"
JUDEUL BUZU:
- Mljet (com. Nehoiu)
JUDEUL CARA-SEVERIN:
Valea Padeului", corn. Ndrag
JUDEUL CLUJ:
- Cluj-Napoca, Grdina Botanic a Universitii .Babe
Bolyai"
------
"-cta ln'osei t:uto"omsis
Cluj-Napoca, pdurea ..Fgel"

cam. Apahida
com. Ciurila
cam. Feleacu
.Lacul Deu", Chintu (cam. Chinteni?)
M-lele Mgura Chicera laicului, cam. Mllguri
Rctu
M-ii Bihor, Padi
- M-ii Capul Dealului, Feneel?
- valea Ciurilei
JUDEUL HUNEDOARA:
- M-tele Cetate, Deva
- M-ii Retezat, rezervaia natural .Adptoarele
Caprelor''
- Ohaba-Ponor (com. Pui)
Valea Scmaul, Dumbrvia (cam. Il ia)
JUDEUL IAI:
- pdurea Brnova
JUDEUL ILFOV
pdurea Bneasa. Bucureti
cam. Brneti
pdurea Ce mica
slejeriul Cereanca
JUDEUL MARAMURE
- M-ii ible, "Dealul ars"
- Peteritea (corn. Vima Mic)
JUDEUL NEAM:
Dealul Mgura Petricica
M-tele Curturele
Neam (Trgu-Neam sau Piatra Neam?)
pdurea "Curlurele"
pdurea "Peste Recea"
..Pdurea Poeni "
"Prullui Martin"
Totoeti (corn. Tupilai)
- Unghi (cam. Dragomireli )
- Valea Mare (cam. Rzboieni)
JUDEUL PRAHOVA:
Azuga
M-ii Bucegi, Valea Jepilor
M-ii Bucegi, Poiana Cotilei
pdurea Balota
JUDEUL SIBIU:
- M-ii Fgraului. valea Btea
JUDEUL SUCEAVA:
- Cmpulung Moldovenesc
M-ii " Pielrile Zimbrului" , Masivul Raru

.Piatra ibu" , cam. Crlibaba
rezervaia complex Poiana Stampei
valea Crlibaba
BUCOVINA:
Cernui, grdina botanic
- M-teleeina
- pdurea "Bila " , Cernui
CADRILATER:
- Caliacra, izvorul .Cismea Hagi-Bonac", Balcic
A b rev ieri
alt. cea = altitudine circa

corn. = comuna
del. = determinat
HM = herbarul Muzeului de tiinele Naturii din Trgu
Mure
leg. = legii
M-tele, M-ii = Muntele, Munii
rev. = revizuit
vF. = vrf
Bibliografie
1 . Boro, A., 1968, Bry09eographie und Bryoflora
Ungams, Acad. Kiad6, Budapes\.
2. Cucu, V., 1978, Al/asul judeelor din Republica
Socia/isli1 Romnia, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti.
3. Drgulescu, C., 1 983, Catalogul briofitelor din colecia
de herbarii a Muzeului de Istorie Natura/11 Sibiu (material
din Romnia) . SI. i Corn., Muz. Brukenthal Sibiu, t. nat.,
Sibiu.
4. 1ordan, 1., Gtescu, P., Oancea, D.l., 1 974, Indicatorul
localitilor din Romnia, Ed. Academiei R.S.R.,
Bucureti.
5. Manoliu, Al. et alii, 1 998, Plante inferioare din Masivul
Ceahlu. Alge, ciuperci, licheni, muchi, Ed. Carmi, lai .
6. Plmad, E., 1998, Flora briol09ic a Romniei.
Musci, voi. 1, lase. 1 , Presa Universitar Clujan, Cluj
Napoca.
Mosses of the botanica/ collectlon In the
Natural Sciences Museum from Trgu-Mure.

(summary)
This paper talks about some of the mosses found in the botanica/ col/ection in the Natural
Sciences Museum from Trgu-Mure.
This col/ection contains
83 pieces of mosses,
which belong to
68 syslemalics units (51
species, 1 2 varielies and 5 formes), 51 genres, 36 families and 3 c/asses. It was bought from the
Botanica/ Garden of the .Babe-Bolyai" University in C/uj-Napoca and il belongs to the .,Flora
Romaniae Exsiccata " of the University Herbarium.
Jlcta ln'c>sei 'tuto-oensis ------ 199
DAT E C O M PARATIVE P RIVI N D C O M POZITIA

'
CALITAT IV A E P I B IOZEI S U B STRAT U L U I D U R D I N
ZONA M O D E R N , N AN I I 1 994 I 2004
Angelica Curlica
Cunoaterea, ct mai detaliat. a struclurii i a modului de funcionare a ecosistemelor, reprezint o

condiie esenial pentru inelegerea legilor ce guverneaz aceste ecosisteme, pentru mennerea echilibrului din
cadrul acestora, dar i pentru protecia lor.
Din ecosistemul marin, zona costier este supus celor mai multe i mai variate presiuni antropice,
biocenozele existente aici suferind cele mai evidente modificri funcionale i structurale.
Bentosul este un adevrat barometru care inregistreaz, cu acuratee, modificrile ce au loc in mediul
acvatic i care se datoreaz att presiunilor antropice ct i modificrilor climatice actuale.
in perioada anilor '70-'90, cand procesele de eutrofizare/poluare au determinat apariia a numeroase
perioade cu infloriri i hipoxie. asociaiile bentale au cunoscut o scdere a biodiversitii i o reducere a populaiilor
in unele zone care in mod normal abundau in specii (GOMOIU, 1 976,1981 , 1 985).
in prezent. dup cum arat i cercetri recente (IGNU, DUMITRACHE,1 995; DUM ITRACHE,2004),
fauna bentonic prezint uoare tendine de redresare, care se datoreaz diminurii presiunii ecologice i
antropice.
Caracterizarea locului de prelevare a probelor
Probele au fost prelevate de pe digul de nord al pljii Modern din Constana. Aceasta este o zon in care
att impactul antropic ct i cel natural sunt foarte puternice.
Exist o scurgere ce provine de la restaurantul zorile"" aflat pe falez (scurgere care nu este recunoscut
ca atare), se face plaj, iar in aceasta zon apa are o adncime foarte mic astfel inct temperatura apei sufer
modificri semnificative de la un anotimp la altul, pe timp de iarn pe pietrele ce alctuiesc digul se formeaz ghea.
in timpul furtunilor. valurile sunt foarte puternice, putnd rade efectiv toata epibioza de pe stabilopozi.
Material i metod
Prezenta lucrare se bazeaz pe studiul calitativ a 80 de probe (45 in 1 994 i 35 in 2004) prelevate din
ifralitoralul superior, caracterizat de biocenoza midiilor de piatr. Zona de prelevare este reprezentat de digul de
nord al plajei Modern din Constana.
Probele prelevate au fost aduse in laborator. Aici au fost supuse unei examinri preliminare la binocular,
pentru a se determina (pe ci posibil) speciile care la conservare se strng i nu mai pot fi determinate, iar speciile
de talie mai mare au fost conservate pe specii sau grup de specii, pentru un studiu ulterior, mai aprofundat.
Rezultate i discuii
In urma determinrilor efectuate au fost identificate urmtoarele specii:
200 ------ }lcta :mosei t:uto-oei155
Speciile bentale identificate in zona plajei Modern

din Constana in anll 1994 respectiv 2004
Nr.
crt.
Specia
1 994
Dup cum se observ din tabelul de mai sus,
in
2004,
pe lng speciile ntlnite in mod obinuit:
2004
COELENTERATA
HYDROZOA
1.
Obe/is genicu/ata
(Johnston, 1 847)
2.
Actinis equina (Linne, 1 770)
ANTHOZOA
PLATHELMINTHES
3.
Stylochus tsuricus (Jakubova,

1 909)
Tetrastema sp.
5.
Nemalode
NEMERTINI
NEMATODA
+
+
Actinia equina
+
POLYCHAETA
Exogene gemmifera
(Pagensl. , 1 862)
7.
Fsbricia sabei/a (Ehrbg . , 1836)
8.
Nereis rava
Nereis zanata
(Malmgren, 1 867)
Nereis fucata
9.
1 0.
11.
12.
Hedisle diversicolor
(O.F.Muller, 1776)
P/atynereis dumerilii
(A.M.Edwards, 1 834)
13.
Janua pagenstecheri
(Quatrefages, 1 865)
14.
Nectochete
+
+
+
+
Nereis zonata
+
+
MOLUSCA
LAMELLIBRANCHIA
15.
Mytilus gsl/oprovlncialis
(lamark, 1 8 1 9)
16.
Mytilaster lineatus
(Gmelin, 1795)
17
Middendorfis caprearum
(Scacchi, 1 836)
GASTROPODA
BRYOZOA
18.
Conopeum seurati
(Canu. 1 928)
Hediste diversicolor
CRUSTACEA
CIRRIPEDA
19.
Ba/anus improvisus (Darwin)

AMPHIPODA
20.
Gammsrus sp.
21.
22.
Hyale ponUca (Rathke, 1837)

Marinogammarus o/ivii (M.-
23.
ldothea baltica (Audouin, 1827)
24.
Sphaeroma pulchelum
Edwards. 1 830)
ISOPODA
Platynereis dumerilii
------- 201
nu au mai fost regsite in probe :
Nereis fucata
Obelia geniculata
a. vedere dorsa/a
Exogene gemm1fera
Janua pagenstecheri
b. vedere venira/a
Fabricia sabei/a
Nereis rava
Hyale pontica
Dar au fost ntlnite specii noi fa
de 1 994, cum este cazul:
Middendorfia caprearum
vedere dorsala
Stylochus tauricus
202 ------ J\cta m'llsei l:uto'llen.si
CONCLUZII
Din observaiile efectuate se observ.J urmatoarele:

in probele prelucrate in 1994 am gasit 1 7 specii, in timp ce in 2004 numtJrul acestora a crescut la 20 specii;
in ceea ce privete polichetele, din cele 5 specii gasite in 1994, in 2004 am regasit numai 3 (Nereis zonata,
Hediste diversicolor i Platynereis dumerilii) la care s-au adtlugat alte 3 specii noi (Nereis re va, Nereis fucata si
Janua pagenstecheri). Absena speciei Fabricia sabei/a, se datoreaza lipsei stratu/ui de nisip care se depunea de
obicei pe aceste pietre. Tn anul 2004 au fost perioade in care marea a fost foarte agitata, iar valurile au sptllat
acest nisip odata cu a/ga Enteromorpha sp., ale ctlrei ta/uri favorfzau depunerea nisipului. Aceste perioade cu
mare agitattl au favorizat insi!J apariia celorlalte trei specii, care au gi!Jsit hrani!J din belug.
fn afari!J de modifici!Jrile inregistrata de zoobentos, am putut observa i o schimbare a a/ge/or ce acoperea aceste
pietre. Dactl in 1994 aici dominau speciile de Enteromorpha, in 2004 locul lor a fost luat de speciile de
Cladophora, al ctlrei ta/ rezisttl mult mai bine la aciunea valurilor.
In concluzie, putem spune ci!J observaiile fi!Jcute, arattl ci!J, pe substratul dur ce alci!Jtuiete digurile de protecie ale
plajelor, se observi!J o uoara redresare a biocenozei caracteristice, printr-o cretere (este adevtlrat ci!J destul de
redustl) a numi!Jrului de specii existente aici.
Acest lucru se datoreaztl faptului ctl in ultimii ani presiunile antropice au inceput stJ scadi!J, iar comunittli/e bentale
au inregistrat o uoar.tJ imbuni!Jti!Jire. Cu toate acestea, ele rtlm!m inci!J fragile, ca i ce/e/alte biocenoze marine.
BIBLIOGRAFIE
GOMOIU M.- T, 1976 Modifici!Jri in structura biocenozelor bentale de la litoralul romi}nesc al M;}rii Negre. Cercetilri
Marine, IRCMConslana, 9 supl. : 119-142.
GOMOIU M.- T, 1981 Soma problems conceming ecologica/ changes in the Black Sea, Cercetari Marine, IRCM
Constanta, 14: 1 09-127.
TIGANUS V. , DUMITRACHE C., 1995 Sur la diversite actuel/e de la macrofaune bentiques du /ittoral roumain.
Rapp. Comm. lnl. merMedit., C/ESM, Monaco, 34:45.
DUMITRACHE C. & colab., 2004 The presant state of benthic communities in the Romanian coasta/ waters.
Cercetari Marine, INCDM Constanta, 35: 61-75.
COMPARATIVE DATA ON THE QUALITATIVE COMPOSITION OF ROCKY-BOTTOMS EPIBIOSIS,
FROM MODERN BEACH, I N 1 994 ANO 2004
Cur/isca Angelica Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta
A c variu
Abstract
lt's essentially to know in the mosi detailed way the structura and function of ecosystems for understanding
the laws that govern them.
So only this knowledge provide us information for maintaining and preserve the ecosystems.
The marine coastal areas suffer from the mosi numerous and various anthropic pressures. Hence, ils
biocenosis reflect these in the highest degree on their structural and functional level.
It is benthos the barometer that records accurately the changes caused by anthropic factor and climatle
modiftcations, in aquatic ecosystems.
Between '70-'90s when eutrophication 1 pollution detennined al gal blooming and hipoxia, the biodiversity and
populations size in the benthal associations which were commonly abundant in some areas diminished.
The mentioned data revealed that on the stony subslratum (rocky-bottom) of protection dams there's a slighl
reconstruction of the characteristic biocenosis by enhancement (quite a small one) of species numbers.
Though on this area the anthropic pressure has diminished the benthal communities have yet remained
fragile as the other marine biocenosis.
Keywords: rocky-bottom, benthal associations
------ 203
Studiu privind evaluarea potenialului turistic i

de agrement al zonei Trgu Lpu
Dancs lstv;in,
Dancs Francisca,
Angela Splcan
Poziia geografic
Brevlar geologic:
a r a L p u u l u i r e p re z i n t z o n a
depresionar d e pe valea superioar a
Lpuului, inclusiv culmile i munii care o
nconjoar:
-la sud: Culmea Breaza
-la est: Dealurile Suplaiului i Munii ible
-la nord: Munii Lpuului i Munii Guti
-la vest: Masivul Preluca i Dealul Pietri
Se gsete integral n sudul judeului
Maramure, situat n nordul rii, avnd o
Geologia variat a Zonei Lpuului

c o n f e r p i to r e s c u l c a l m al l o c u r i l o r.
Transformrile scoarei de-a lungul erelor,
determinate de erupii vulcanice ln nord, nord
est, transgresiunile i regresiunile marine ale
Depresiunii Lpuului n s u d , sud-vest,
marginal Depresiunii Transilvaniei, au dat
natere unui relief spectaculos pe fondul celor
trei tipuri principale de roci: magmatice,
metamorfice i sedimentare.
Astfel, n prile eruptive din zona nord
est, incluznd Munii Vratecului, Munii Neteda,
Munii Bloajei, Obcinele Lpuului i culmile
ibleului ntlnim formaiuni vulcanice formate
din curgeri de lave destul de tinere reprezentate de vulcanite neogene de tipul
riolitelor, andezitelor, dacitelor, bazaltelor - i
chiar i intruziuni mai vechi, de tipul neckurilor.
Spre sud , sud-vest acestea sunt in locuite
de formaiuni sedimentare: gresii, marne, argile
i chiar calcare. Bogia acestora n fosile
lncnt att specialistul , ct i mai puin
suprafa de 9 1 8 km'.
Cea mai mare altitudine este vrful
ible, 1 840 m, iar cea mai mic altitudine la
intrarea n Cheile Lpuului de aproximativ 300
m.
Este o unitate goegrafic distinct situat
intre:
23'45'
24'20'
longitudine estic,
respectiv 47'20' i 47'40' latitudine nordic.

Comunic spre:
- S, S-V cu podiul Someelor prin
Culmea Breaza i Dealul Coroieni.
- V cu Depresiunea Copalnic prin Dealul
Pietri.
- N, N-E cu Depresiunea Maramureului
prin pasul Rotunda (1 080 m) i Neteda (1040 m)
ln Munii Lpuului, respectiv pasul Minghet
(Munii ible).
- E cu Dealurile Suplaiului prin aua Larga
(spre Valea Someului Mare).
cunosctorul care poate descoperi cte ceva din

lumea animalelor i plantelor pietrificate lntlnite
aproape la frecare pas n Cheile Babei, Zona
Peteritea-Vima spre Cheile Lpuului, Rzoare,
Hrtopul Mare, zona Lacului Dobricel, Dealul
Pietri. Fauna de molute din aceste orizonturi
este pred ominant, cu lameli branchiate,
gastropode, cefalopode, cu specii de: Cerithium,
Modiolus, Corbula, Gallicula, Pecchiolia,
S p o n d y l u s b i f ro n s , P e c te n , C h l a m y s ,
Cardiopsis, Crassatella, Vulsella, Pitar.
Formaiunile metamorfice sunt bine
204
----
}lcta :ro-osei "tuto-omsi.s
r e p rezentate
de
isturile
micacee
muscovitice, biotitice - i cuaroase, care apar

ca stncrii slbatice pe pantele Dealului
Rzoare.
C a n to n a t e n z o n a e ru p t i v i
metamorfic sunt bogatele zcminte filoniene
neferoase deAu , Ag , Cu, Pb, Zn, Mn, Se, Te, Sb,
Ge.
Minerale deosebite i roci care ncnt
ochiul i inima au fost adunate de locuitori i
colecion,ari, expuse i n muzee (ex. Muzeul de
Mineralogie Baia Mare) i ar putea fi pstrate i
in oraul Trgu Lpu. Dintre minerale, mai
semnificative ar fi: antimonitu l, calcopirita,
y a l e n i t u l . s fa l e ri tu l , bari t u l , m a rc a s ita ,
rodocrozitu l , pirita, sideritu l , aragon itu l ,
arsenopirita, calcozina, gipsul, anhidritu l ,
auripigmentu l. calcita, malachitul, realgarul,
rodonitul etc.
in principal, asupra reliefului au acionat
ageni endogeni i exogeni. Dintre ultimii, factorii
climatici i apele au determinat procesele de
eroziune fluvial, dezagregare i alterare.
Rezultatul acestora este imaginea de ansamblu
deosebit. Zonele impdurite, cu ltivate sau cu
lnee sunt domoale, privite din orice vrf sau a
dau impresia nemrginirii.
Doar n zonele n care apar la zi recite,
ntlnim abrupturi, perei nclinai pn la
vertical , chei, stncrii, n aflorimente naturale,
in cariere, n haide sau pe suprafeele afectate
tot mai intens de eroziunea solurilor (n urma
despduririlor, defririlor, punatului excesiv).
Formaiuni noi, aluvionare se formeaz
actualmente n albia rului Lpu i afluenilor
si. lubitorul de natur poate urmri i aici
transformrile ce se produc de la an la an i
poate coleciona roci i minerale lefuite in forme
deosebite: opal, jasp, agat, cuarit, granat, etc.
Potenia lul natural al depresiunii i
imprejurimilor ar putea fi valorificat eficient prin
constituirea unor rezervaii i parcuri naturale,
monumente ale naturii sau chiar a unor spaii
ocrotite. Unicitatea peisajelor, a unor specii de
plante i animale, ecosistemelor, cmpurilor
fosilifere impun concretizarea faptic prin
declararea lor oficial, respectiv amenajarea i

ntreinerea ct mai grabnic a lor.
Bibliografie:
-
D. Aichele - M. Golte-Bechte - Mi virit itt?

Viragkalauz 1 991
Bott Rozica, Rus Dumitru - ara Lpuului,
Editura Corvin, Deva 2000
Crciun Florentin, Mircea Alexan & Carmen

Alexan - Ghidul plantelor medicinale
uzuale, Editura Recoop, Bucureti 1 998
Cucu Vasile - Atlasul judeelor din RSR,
Editura didactic i pedagogic, Bucureti
1978
Erdely (aut6terkep - Magyar

t e l e p ii l e s n e v e k k e l ) t e r k e p e e s
helysegnevtara - Offsett es Jatekkartya
Nyomda Rt, Dudapest 1 995
Mac Ion, Budai Csaba - Munii Oa, Guti,
ible, Casa editorial pentru turism i
cultur .Abeona", Bucureti 1 992
Dr. Matyas Vilmos - Utazasok Erdelyben,
Editura Panorama 1 990
Nicolae Meszaros - Fauna de molute a
depozitelor din nord-vestul Transilvaniei,
EdituraAcademiei RPR 1 957
Pellant Chris - Kozetek es asvanyok,
Egyetemi nyomda, Budapest 1 994
Charles C . Plummer & David McGeary Physical Geology - Wm. C. Brown
Publishers, Sacromento 1991
Rdulescu Dan, Dumitrescu Radu Mineralogia topografic a Romniei, Editura
Acad RSR 1966
Patrimoniu - Buletin al Oficiului judeean
pentru Patri m o n i u C u ltural N aio n a l
Maramure, Anul l. Nr. 2, 1 998
------ 205
Redactor tiinific: Mircea Mamalauc

Secretar tiinific: Oana Carciug
Traduceri: Gabriela Dumitrac
Culegere text: Marieta Caradin Focneanu
Tehnoredactare: Bogdan Artene
Ti prit la: S.C. IRIMPEX S.R.L. Brlad

slr. Republicii nr. 85
Tel./fax: 0235 424170

01 Acta Musei Tutovensis I Barlad 2006

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 Acta Musei Tutovensis I Barlad 2006

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.

Coperta: lect. univ. dr. Corneliu Beldiman

ACTA MVSEI TUTOVENSIS

ACTA MVSEI TUTOVENSIS

Prin tradiia i prestigiul ctigat n cele nou decenii de existen muzeul

90 de ani de existen muzeul brldean, muzeu care

90 de ani ai muzeului i-am

considerat a fi un excelent prilej pentru demararea acestui proiect. De altfel primul

numr al revistei va fi dedicat parial momentelor generate de mplinirea celor 90 de

1-cta m-osei "tutO'Oen.sis

amalauca Alexandru Ioan Cuza f epoca sa subrecl

al unei oxpoll' permanente

hl, Cristina Carata- ValonficaroOJ patrimoniului

the Section of Natural Science

Section of Natural Sc1ence

Bone and ham reworking dunng Estem

The museum from Brlad between past and

Bazarr..1 Gumeln/f A. 1 d"' /nsurlfQI

Podoabe dm materii dure ammale aparinbnd cultunl Coofeni

h;f'/fllfY. bona bracelets

sottlements placod in the South Eastem sida of Vaslui district

losi/JS<J,.. mothodS of knowledge of the

Dan Acostloaol- Vector Cultural Association

Alina Rotaru- Manoscriso din colectia scnilorului George lvacu

185 Alina Rotaru The manuscnpts of George lvacu's Collaction

Lucian Vaslliu- Iubire, celesta i torestra

194 Lucian Vaslliu OMne and teffestrial love

Angelica Curllca Dato comparative privind compoziia

200 Angelica Curlllca- Comparative data on lho qualitatlve

calitativlJ a eplbiozei substratulul dur din zona Modern, In ami

Musoum from Tdrgu Mure

composltion of rocky-bottoms opiblosis, from Modem Beach In

1994 snd 2004

M U Z E U L BRLDEAN NTRE T R E C U T I VI ITOR

Lund ca reper o perioad de mijloc dintre

europeanul Pavilion Marcel Guguianu cu inegalabile

personalitate care a marcat mai bine de trei decenii

valori de patrimoniu naional i universal, precum i

Vasile Palade, de numele su fiind legat dezvoltarea

expoziiile de tiinele naturii, Personaliti brldene,

fr ndoial impreuna cu colaborutoni

gzduite de un edificiu. relativ nou c rP 11

fr precedent a muzeului In timpul directoratului silu i

1 ali patnmom 1 tl dmtmstr

ernnfi<Jtive au fost contribuiile

Jhtl e1re .,i-au pus intr-un fel sau altul

poCJ hll muwulul

r mmlc d1n ceea ce s-a realizat in decursul celor

nouA doconiJ de existen nu ar fi fost posibil dac

duvenirea instituiei i a enumera aici

profesorilor Alexandru Sidecaru,

Corduneanu, Mircea i Mihaela Anton, lvas Manuela,

arheologiei Eugenia Popuoi, la directoarea acestei

17 ani, dna NicoletaAmutu, la care se

m litu1a barldean nu ar fi beneficiat de aportul unor

oameni deosebii care au fcut i fac cinste acestei

mai adaug o pleiad de muzeografi mai tineri sau mai

puin tineri despre care sper c se vor putea face referiri

Lista celor care ar merita s fie amintii in acest

elogioase de ctre cei care vor urma sil duc pe mai

ultimelor dou decenii trebuie spus c dezvoltarea a

noastre sunt lacunara, acestea incep s fie din ce in ce

continuat intr-un ritm cel puin comparabil cu cel din anii

mai bogate o dat cu anii '40 - '50, de cnd avem