Privacy

Tonîtza şi geniul copilărkî

Art➔ Safari

Curator
Curator asistent
So6s2oltă.n
Coana Spiridon
ZoltanSo6s
Ioana Vlasiu
Cora Fodor
Andra Tonltza
Teodora Gliga
Georgeta Fodor
Aurdia Diaconescu
DorelMarc
Ioan Haplf"a
D�iomân Gy6rgy

l'<llograf Gabriel Ghizdavu

Arhitc:ct Attila Kim

■ şi geniul copilăriei

� Primăria Mi<•

W Capitalei olri�cartocl.)'JXJ.,fCffl
ColcqtprintJ.
i

Privacy
Cuprins
Contents
Cuvânt înainte
Fortwo rd
,,Plodul e un fenomen aparte'.'
Nicolae Tonitza şi pedagogia
"'The Kjd is an Outstandin g Phmomenon·: Nicola e Tonîua. and Ped agog)'
IOANA VLASlU
Odaia cu copii
Chîldren's Ro om
COR.A FOOOR.
Povestiri inedite
Fragmente de viaţă
Novd S1ories. F'ragmenls of Life
ANDRA TONITZA
Odaia copiilor. Scurtă privire asupra
contextului sociologic şi psihologic
A gli mp se al the Sociologic al an d PsychologkaJ backgro und
to th e Childrens' Ro om
TRODOflA GLJGA
Reprezentări ale feminităţii şi copilăriei
în publicistica românească
(sfarşituJ secolului aJ XIX-iea- primele decenii ale s«-Olu.lui aJ XX-iea)
Re prcscntati ons o fFemln i n jty an d Chîldhood i n t he
Romani an PubUcations (end o f thc 19th century-fi rst d ecad c s of the 201,._ century)
Gl!OQG.ETA FODOlt
Cuvânt înainte
Exporilî a Tonitza şigeniul copilăriei prezintă temati -
ca compl ex ă a copilului în creaţi a pictoruluî şi d enotă
pasiunea lui pentru vârsta copilirid. care nu� opreşte
doar la rq>rC"zcntărîle de grafici fi pi cturi.. Era pro­
fund inte-rC'sat de practic.a pedagogiei, de Învăţământ
- cn-â nd în acest sens .şi un alfabet speci a). desti nat
imtâţărH mai uşoare şi mai crea ti ve a literel or. �Î anu­
me: ,.Oc-senul alfabetuJu j v iu "• respe cti v a ilustrat c ărţi
pe ntru copii din care cn m ai cunosculâ şi î ndrăgită
c-ste MFra m , u rsuJ pola r" d e Cezar Petrescu. Leg at de
acest volu m: pri n d onaţia gene roasă a unui spo nsor
tâ.rgumureşean, iubito r d e frumos, colecţia muzeului
s a- tmb ogăţlt cu o altă raritate, u n exemplar dî n cartea
„Fram, ursul pol ar·. ce i nclud e dedkaţi a p erso nală a
lui Tonitza &cută un ei bu ne c unoşti nţe d e famili e, do c­
t orului Ho ria SJo boziamL
Aslfd. a mpla expoz.iţie din cadrul Art Safari 2019
cupri nde lucrări d e pictu ră., grafică şj scuJpturi prec um
şi obiC'Ct e v estiment are al e copiilor din mediu] ruraJ şi
urb an. j uc ărij, obiecte de uz. şcolar, to at e di n perioa d a
contempora nă ar tis tului, prec um şi secţiuni dedic.ale
6 Jucării şi jocuri din universul copilăriei
To ys an d Game-S o fChîldho o d
AURl!J..L\ DIACONESCU
9 Copilăria ca interfaţă ludică a culturii.
O privire din perspectiva antropologiei
C-hîldhood as Ludi clnterface o f th e Cuhurc.
A Look from thcAnthropol ogicaJ Perspecti ve
DOR.l!LMA.R.C
19
de-a ...
d e -a ..
➔
IOAN'HAPLEA
25
Drăcovenii
DR.AGOM.ĂN GYlhtGY
Repere biografice
33
Selecţie de texte de şi despre Tonitza
Scurtă biografie a autorilor
37
BibHografie selectivă
Tonitza şi geniul copilăriei
Foreword
d ocumc.ntdor d e a rhivă. cuprinzănd fil e de manuscris. The exhibition p rescnts th e complex topic of th e child
fotografii document are, dt"CUpaj e din pre-Sa timpulu i cu in the creati on of the pa.inter and mfrror s hi s passion
cronici sem nat e de Nic olae Ton ltz:a sau desp re crea ţia fur th e childh oo d agc. whkh d oes not sto p at graphkaf
sa. p ublicaţii cu ilustraţii al e artistului, cărţi şi rc-viste an d p ajnting reprcsenta tio ns. He was d eepty i nvolved
cu şi d esp re tumea copiil or din perioa da resptttîvă şi. în the ped agogical practice and leachlng - buiklin g up
m aterial e audio ce C"\'OCă personalita t ea artistu ui.
l in this sense a special atph abct, d esti ned for an casi er
Un spaţiu -atdkr dedicat copiilor mici şi mari a subli­ l earni ng of the leucrs, a mo re creati ve one: •orawing
'.
n a t l egătura magică pe care Ton itza a a vu t -o cu ace st of the Lh-i ng Alph.abc-t' He also drew for children' s
i
uniVC'rs c u prinzător al i nocenţei. books, out o f whkh th c mo st famow one îs -Fram,
De asemenea, catal ogul d e fa1ă complet ează cu thc Pol ar Bear". by Cc-zar Petrescu. Comi ng to disc us s
m ult profesio nalism şi mi nu ţie- ştiintilică desfaturarea ab out thîs volum e , through th e gen erous endea,'Our
e.xp ori\i ei, ofc-ri n d temei un o rizo nt mai l arg dC'C ât c d of a IOC'al spo nsor an d hîs do nation, our muse um has
i mediat al ar telo r vizual e, cup ri nzând fi inYe stigând gai ned another ra re p ossessio n, an c.xcmpla r o f th e
pro blematica copîJului ti a co pilă riei di n mai mult e book -Fram , the Polar Rear� whkh ânducles Tonitzis
pcrsp«tive: ist oric ă, sociol ogic ă. ped31,,ogicâ, antropo­ perso nal dedicatio n to a do se family acquaînta n«- ,
l og icii, biologic ă. e tn ologi c ă. c u bî nevenitc ro ntrîbuţiî Docto r Horia Slobozâanu .
din s fera literaturii şi a muz:icologî d . C onsc qumtly, by asscmbling this ambitio us exhi­
Astfel o pera lui Tonhz. a dC"\ine un ambasad o r al bit ion, c ro ss ing ove r the tradîti onal pattc-rns, noi onl y
a rtei româneşti. at estând or ib'lnalit atea ti sen s bilit at ea
i by th e numbcr o r works signed by Tonitza e v« d î s ­
un uî spirit com plex. pl a)Td i n a gallc-ry so far, w c intcnd ed to otfer a m uch
l arger visi on. ln thi.s sense. ap art from the pain tings.
graphic works and sculptures, we u sed clothi ng pîeccs
ZOLTAN so6s an d objects bdongi ng to chiJdrcn li ving i n th e cou n ­
trysid e a nd i n the urb an area5, toys, sdiool objects,
c urator Pa viUo n Muzeal
Tonitza şîg<m'11l copilăriei
45
51
73
77
81
92
95
aU from thc artis f s lifetjme. Also, th ere a rc SC'CtÎons
dedicat ed to a rc.hîve documen ts co mprisi ng pages or
manu scripts . docum entar y photographs. nc-wsp ap«
li ncs fro m th e pres s o f those tim es regardi ng chron­
icles sig ne d b)' Nicolae Tonitza or wrîtîn gs about bis
wo rk. publi c atio ns \\ith iJJustrations bdon gi ng to th e
a..rtist. bo oks. m ag azincs l'C'garding th e childrcn·s world
in tho se d ays and audio m ateri al s e voking lh e art-
ist's perso nality.A worksho p dedic ated to the c h i l ­
dren, young er an d old er ones . emphasized the ma g -
ic connection that Tonitza ha d with this immmse
uni,·ersc of in nocencc.
This catalo gue compleles with pro fessî onal d «l i ­
cati on and sci entific m i nute ness th e concept or the e.x­
hibition. scttin g th c thcme i nto a broad er conte.xi th an
the îmmcdi ate vi.sual art, embra ci ng and in,· estig ati ng
the pro blem o f the child an d childhood fro m several
angles: hi sto rical, socio log kaJ, pedagogical. anthropo­
logka l , biologica.J. C'thnolog.ical. with wd comed con tri­
butio n s from thc fidd s ofliteratu.re and mu si colog y .
Accordi ngty. Nicol ae To nit:z.a' s w ork b«o mc s a n
ambass ad or o f the Romani an art. atlesti ng th e o rigi nal­
ity ancl the sensitîvit)' of a surprisin gly com plex spirit
who en dowe d us wîth a trcasur ed h erit age.
ZOLT.lN so6s
curato r Muscu m P avilio n
Tonitz.aand the Oiildhood Geni11s
Privacy

Nic�wTaaiil:u
Fumma, iri On�iHlll(lffl
l&«tOmbrii: 1,1,
:z.cc C' an j mai m arC' d ecât Tonjt z a), care Î ncepe clin 1906
să sculptC'.ZC capC'lde sal<" d C' co pii sufc:ri nzî. mai Î ntâi
modd aţi vibran t in d escen denţa lui Rodin , apoi elibC'­
raţj de psi hologie' şi s pirit ilus trati v, cl:ar continuâ nd să
fi<" până tâniu. recon figurată stilistic, o t C'mă majo-
r ă a sculpturii lui. Copilul Îtl lu me nu est e frumosul
titlu aJ unui t ablou de To nitza, rum s -ar putea crede,
ci aJ un ui ans am blu scu.Jptural dC' Brâ ncuşi, clin 19171,
compus din trei pies e tn kmn, Primul pasşi o Coloană
;,rcununată de u11 Căuc, lucran- care, nemulţum indu-l
pe aut or. a fost dC'zm C'm brată ulteri or. Mai mu lt decât
por tretde de copil. Copilu l i n lume„ cu car acterul ci na­
rati v explicit, revelează o pr eocupare, cu rădăc ini po s i ­
bil autobiografic e, p entru ceea ce ascun de copilăria c a
premoniţie a viitorului. Nu C'.ste atesta tă vreo influen ţă
di rectă asupra lui Tonitza din par tea. lui Brâncuşi, cu
atât mai puţin a lui Pîcasso, d ar nici nu ar 6 fost nernie
d C' vreme ce cu toţH participă la o aceeaş i ambi anţă cul­
tu rală in care ecourile s ensibilităţii si m boliste cu a sa
reevaluare a umanulu j - a suferin ţ ei/bolii, dra gostei şi
mo rţii - erau n că puternice. Dar Tonitza a \,ăz.ut, de­
î
sigur Cap ul de copil din col ecţi a lui Al ex an dru Bogdan­
Pitqti. pe care se-ŞUC' că l a- cuno sc ut şi fr«ven ta.l.
ln acda şî timp, \'0in ţ a de tnnoirC" artistică propri<'
tnceputu.Jui de secol X X . îşi c ău ta m o del e în epocile
auroral e. l a Î nce puturile u manjtăţii s au a ncep uturile
l î
existcnţd umane. ,.Pri.miti v il': artiştij popul ari, amato­
rii/ autodîd acţÎÎ, c opi ii SC' proiec tează tn prim-pl an ul in­
t eresuJu i istoricilor, et nolo gilor, ped agogilor, arti ştilo r,
estetici end or, gânditorilo r preocup aţi de arlă.
10
Awtrrtdtfatf/J
ulcipc-cuton
""""
4-u:14an
Muuultud,eţt'.-n.'VJtt,
N'ICOIM"Tonttu
&ll'NI Awirrdofrrifi'
d.munie peh.inie,
,a.a x,4,,6cm. (ş,,-1,lOJ
B ibliOkUAadt.mieiRom.hic. Buc.u�1b
IO\'t'ntare a expresiei grafice a co pilului ca artă a
fos t un proces i n ddung at , d esfăşurat d e-a lungul in ­
trq;ii a doua j umâtăti a secolul uj a JXIX-iea o d ată cu
rom antismul. Rcfi«ţia ar tiştHor as upra „ m â.z.găldilor'"
copiilor a me rs i n paralel şi s -a tntrcpătr uns cu studîuJ
s av ant al artelo r populare, preisto ric e' ŞÎ .primith��
A cC'St proc es a urm at două djrecţH, pe de o part e rttV a ­
lu ăril<' f"acut<' d e artişti, pC'd e alt a ce rc etările i ntreprin •
SC'de sp eciaJiştj - arheologi. istorici. etnologi e tc., in
contextul dezvoltării ştii nţelo r şî dom enHJor cuno aşt<'•
rU de l a sfarşitul secolu ui al XIX-iea . F en omene aflate'
l inconştien tul izb ucn eşte fir es c, şi pri n ace. ast a su nt ro­
la periferi a art ei sau, hotărăl, d in colo de fron tiC'rel e ei
adm ise, sunt reC'valuate c a artă. A ntrop olog ul D an iel
Fabre• rC'lrasează procesul subtil prin c are generaţi a
romantic ă (Uszt, G eorg.C' Sand, Champ!leury. Flauber t ,
Baudel ai re), pornin d d e l a exp erien ţ e al<' copîlâriei, a
reconsîcleral ca ar tă ctta ce S<' s itu a di ncolo de fro n­
tie.rd<' d tr adjţi onal accept at e ş-i a descifrat cum s a-
tr«ut d e la cd ebrarC'a însuşirilo r copilului - ac uita-
t e a simţuril or, m ai a les a prM.rii, curio :dtate infinită.
imagina.tic - la cerc etare a producţiei copill or. Abi a la
Început d <' secol X X , o d ată cu <'xplozia m o dC'rnis m u­
l ui, s-a ajwu la propui.sarea acestui „cdălalt al arte î"'ca
m odd d e urm at Geneza ca tegoriilor d<' artă i nfan-
tilă, artă po pulară, artă p reistoric ă a fost simultană
şi strâns i ntricată.
ln p erim etrul artei româneşti ...prim itivismul"' a
devenit subiect d C' delib eTare ln critic a de ar tă od ată
cu expunerC" a tn 1910 a Cumlnfeniripământ u lui a lui
Brâ n cuş-i (datând din 1907), când ap are. şj prima rapor ­
t are a ace stei sculpturi la arta preisto rică. To t atunci,
„Plodul e un fenomen aparte:' 1
Nicolae Tonitza şi pedagogia
IOANA VLASIU
Ton itza este unul dint re pi ctori i românj des pre- care s-a
scris foarte mult,d e la numC'roase artico le. la m ono ­
grafiÎa şi până l a biogr afi i romanţ ate'. Este pr ezent Î n
toate m arile mu.ztt român eştî şi i -au fos t consacrate
ma i muhe e.xpozJ\ii p o stume', pri ntre care re trospectjva
di n 1964, d C' l a Muzrul N aţio n al de Artă al Românki,
com enta tă de cei maj importanţi critici ai mome,ntu­
tui . Artko!ele lui Tonîtza însuşi. pe car<' exe getu.J s ău,.
Barbu Bre.zi anu, şi -a d at ost en eala să le numere. SC'
rid.ici la impresion antul total d C' 7.54, au fost p arţial p u­
bli cat e, de ase-.men ea, şi bogat a sa corC'spondenţâ1, ri!,'ll·
ros adnot at ă . În cd<' ce urm ează, im i propun să rC"VÎ n
as up ra unora di n scrierii<' c ăro ra blbfiogr a6a to nitziană
l e -a acordat p u ţi nă at C'n ţie, şi a nume ce le consa crate
educaţiei , i n primul rând a copilul ui. dar şi artistu luÎ,
să urm ăresc tn ce rapo rturi s e află cu num eroase-te rC ' ­
prezen liri ale copilul ui în opera s a, dar şi cu contextul
artîstic şi cultura l al epocii ln carC" prC'OC'Upiri1e legal<'
de copil şi copilărie' se ramifică in nume roase disci­
pli ne ale cunoaşteriL
Artist cu dotaţie' multiplă� - pictor. desena.tor,
zugr av d e bis eric i. critic de artă. j urnalist şi profesor,
bântuit d e contradicţii şi inconsecvenţe. Toniua a fost
un om aJ timpul ui s ă u, i mplic at febril i n viaţ a p o lîtîcă
şi cultur ală a prim C'j jum ătătj a se co lului tr«ut. Pictur a
sa. mai ales după 1924, en tuzia sma , provoc a SUJ'<"rl a­
tl\' e, col ecţiona rii şj-o di s puta u. Tonitza vind<"a tot. o
spune prietenul şi asoda tu.J lui. din Gmpul celor patrn,
sc ulptorul Osca rHan, in amintirile sale . Dacă re:U"rvC'k
in apredC'f'C'a sa nu au lipsit, temp<"rame ntul său tum ul­
tuo s fi strălucirea artei s ale l -au propuls at în prim-pla­
nul vieţii artistice. Despre' arm oniile sal<' d<' culoare
a î ncep ut să se sp ună. de pri n 1924 - 1925 incol� că
sun t „s clipitoare'", .. nemajîntâln it<'� ..pUne d e surprize
ş i i spit ",
<' .,f ra gC'd e
"'
sau „arzătoare': Pic tura lui , cum cl C'
ase m enea s -a spus, C'un „fenomen cu totul neo bi.şn u ­
il':. mărturiseşte un Mtemperamenl artistk cxapţional'",
atrage pr in „ndi njşte". .,.nea stâm păr", . ne istovi tâ vervă
co oris tică': ..C'fc:rvesccnţă a imaginaţieî':
l tur ij pic assi enC' di n perioadel e albastră şi ro z , domina tă
C u to a te acC'stea. pictur a l ui Tonit:z:a nu a î ncet at să
fie o probJC'mă pentru critică. D acă î n op era mai tut u •
ror artiş til o r e.x.istă e zitări, incongruenţe, rupturi, pi c­
tura lui a d<"Concertat prin t r -o contradicţie mai adânc ă
şi care ar pu tC'a 6 formulată drept c ea din tre ade\'ârul
vieţii şi artificiul artet Arta lui Ton itza porn qt C' din
exig en ţe etico-so cial <' , di nt r -o pa rticip are profundă ş j
p atetic ă la spectacolul suferinţei uma ne. Do mi nantă
Camil Rcssu, intr-un ad evărat manifest, îşi rec u noaşte
sursd e picturii sal e innoitoare în ... primitiv ul ţăr ănC'SC:'
Pri mele cerce tări alC' unor ist orici sau i st orici d C' ar tă
-Alexandru Tzigara-Samurc aş, Nico la <' I orga , George
Oprescu - despre arta ţărăn easc ă sunt contemporane.
U nul d jn tre c d mai avizaţi critici de artă româ ni.
l a incC'putul anilo r 1920. d eţin ător aJ unci rubric i l a
ldua europeană , d e i ntroducere i n artă, mai ale s in cea
a vremii lui , Şte fan Ncn iţescu, at ra ge atenţia asupra
noii trad jţii p e car<' f i -o r ev end ci con temp oraneit atea.
i gr amatic, P<" lângă pic turi şi sculptu ră ro mâ neasc ă şi
Sdectând un dC':Sen b o şim an, printr<' subiec tek rubri ­
cii s al<', car<' merg d e l a Poussin , Tiepolo, Watteau şi
Ingres până l a im presio n işti, Picasso, Mun ch, Chagall.
Kokoschka. Archip<" nko etc. , Neniţescu s e dovedeş-
te un cun osc ăto r al surselo r moder nităţii, afirmând c ă
..«.ea ce a fost p entru cla sici smul , ·eacului al XVITl-
lea ar ta gr<"Cea sc i . m odd şi tradiţie, ce e a ce a fost apoi
pen tru romantis m art a s.ud.îci şi Oric:ntul. modd d e
tradiţi e, cee a « a fost ma i apoi p en tru impr esion ism
art a j ap onez ă şi co oris mul veneţian. model şi tradiţie,
l
est e, i n m are partC' , pentru art a contem po ran ă. i n fa n ­
tilis mul şi creaţi a exo tică, neag ră."10 Neniţescu me nţî -
onea zi însă ş-j o o pi nie contrar i , care ex c lude exp resia
pl astici a copil ul ui din câmpul artei, a tui Coct<"au, de
pildă., din tr-o scrisoare cătrC' Paul Guillaume, colec ţ i ­
:
onar de artă neagr ă .,Arta neagr ă nu s e i nrudeş t<' f u l ­
gerelor dC'zamăgitoarr ale copilărid sau ale nebunid,
d stilurilo r celor ma i nobile a le ci v ilizaţ:îC' i omeneşti."
Com entează, în continua.rC", pictura boşimanilor, pC'
fundalul unor ap rec ic:ri de ordin g ener al despre arta fÎ
po ezi a africană . delim itând u-i caract eristicile -pl ată,
Î nchisă În contur um plu t cu o culoar e s au dou ă, com ­
p arând-o cu arta copiilo r şi bolnav ilo r psihic: ,.S-ar
părea că to cm ai acC'Sl profil ii atrag<' atât a pe mo derni
ş j s -ar păre a ci pro6lul, sjJue t a. este în strânsă legătură
cu zăcători.le i nconşti C'ntuJui fi de ci cu c ea mai nem i j ­
locită exprima.re a personalităţ.iL Nebunii, în dC"S en <"le
lor \'ăd i n siluetă: la clânş j ca şi la prim itivi şi la copil.
man t"ici. ca ută să dC'scituşeu-. conştie np, incon şti en ­
tu 1�11 Mi s e pare, m ai mult decât probabil, ci ape ten ţa
pen tru profil şi absenţ a voJumului'a. din pictura lui
Ton itza, d e l a începutul anilo r 1920, să nu fi fost străin ă
d e astfel de com'lngC'r i .
Pl'C'OC'Up area siste m atic ă pentru desenele de copii
ş j colecţionare. a lor era, desigw, mai ve che pe pl an e u ­
rope an, intensificându-se consid erabil î n jur d e 1900.
De pildă Karl lampr echt1', profesor ia UlllversUat<"a
din Lcipz.ig. fondat or al l nstitutul u j p<' ntru isto rie' şi
cuJtur ă unj versaJă, adu nă o colecţje de nu maj puţîn
de 140 ooo des en e' de copii dl n toa tă lwne. a. Ip o tez a
d e la care porn eşt<' est e ci stucUc:r<"a lor po at e veni in
sprijinul d atării ar tei prC'isto rice fi a artelor popu lare .
Cerc etând cultura indlenilor Pueblo , Aby Warb urg,
fost elC"V tocmai al lui Karl Lamp r«he•, prt'U'tlta. î n­
tr-o con ferinti di n 1923, rezultatele unui experiment
grafi c întreprins cu un grup de copii P uebJo cre ştinaţ i
Apariţi a în acest<' cl<"se.ne a şarpelu i c are deţine un rol
important in mito l ogia P ueblo. lară ca aceşti copii să
la înc eputurile s al <', această orientare v a stă.ru j l aten t
chiar şi atunc i când raporturile s al e conftîc tu ale. cu so ­
detat<"a se vor m ai îm blânzi şi e.sente.k crom atice tari,
solare, o pictu ralît at<' rcgăsită în buni parte d ato ri-
tă întâlnirii cu pictur a lui l uch ian, vor institu i iluzi a
unui unh•<"rs mai s C' nin.
Apro ap e tot CC' d esC' n eaz.ă sau pict<"ază Tonjtza,
până căt re î nc eputul dea.ni ulu j trC"i. p oartă ampren-
ta unUÎ spirit de Tt'.\'Oltă. Mai m ult declt alţi pictori,
Ton itza este marcat d e dram atica expe.rie nţă a fro ntu­
lui. Pickaz.ă prizonieri. râniţi. dezertori, orfan i. fe. md
la cimitir, im agini din azile şi o s picii. orbi, cerşetori.
Pictura lui nu sacrifică emoţia . dim potri,·ă. caută mo­
dalităţi est etic<" comp atibil e, eficie nte . Se naşte ddul
Din lu mea celor umili To nitza arc, ca fÎ Luchian. o
acută conştiinţă a margin alităţît l m agîniJC' c u salti m ­
b anci şi c ircari care indirC"ct vizcază realităţi sociale
simÎl arC' , compktează un n"pcrtoriu iconografi c pro ­
fu nd sem nificativ. C a şi v an Gogh. p e care ii apropi a
de Dostoievski. Ton jtza este solidar cu d<"Uădădna-
ţÎÎ şi v ictimd C' societăţii - un „ preot aJ iclC' i Jor um a­
nitare„ cum ii numeşt<' c ronicarul d e la Ramp,i pe.
pic torul ro mâ n . Pentru amândo i. ctta ce van Gogh
numea ,.de.zkgare a probl eme i vi eţii"' nu era d esprin-
să de voc aţi a artis tică şi atât unul, câ t ş:i altul adm irau
pictori anga j aţi social ca Oaumier şi Millet . Un ah ar ­
tisl cu care To nltz.a lşi găs eşte a finităţi est e des enatorul
Thco phile St<"in le.n'. fo arte admirat în toată Europ a .
de l a Barcd ona, und e n en tuziasma pe tânăr ul Picasso
(numai c u ci nd an i mai vârst nk dC'c ăl Tonitza), fÎ. i ată,
până l a Bucureşti. Pictura dC' Î nceput a lui Ton itz a, te.r­
oi, a pro ape m onocromă, redusă l a griuri. alburi fără
strălucire şi l a ocr ul inde cis al c artonului lăsat l a vedcrC"
pc i ntîn se părţi aJe ta bloului. - o pic tur ă ofilită şi p ar­
că plin ă d e fum, spunea Cisek. neî nţelegâ nd intenţia
pic torului p entru car<' refuzul rnh.tptăţilo r cul o ril est e
unul program atic -. supor tă in multe privî nţ<' comp a •
raţia. ico nog rafi c şi stilisti c, cu cvas i -monocroml a pic­
ş.i ea d<' tragediile margin alităţji
Copilul in lu m <'
Ca pa rte a clim at ului C'Vocal mai sus, figura cop i ­
lul uj devine o bse.sjv prC"zenlă Î n toată op era tui To nitza .
chiar daci, oda tă cu rupt uril e şi rec onfigurările stilis­
tice, aparC'ntek ei se m odific ă de- a lungul anilor. Nu
aş: ezita si invoc aici cxempJul lui Br inc uşi (doar cu
mai fi avut c ontact cu cultura lo r tradiţion aJă, l -a farul
pc W arburg să vadă o pC'rsis t enţâ a m itulu i dj ncolo d e
transm iterea lui. conştientă. 1•
Ca s ă nu m ă îndepărtez pre a mult d<' contextu.J
române. s e, d ar fară să îmi propun o i nvesdgare siste ­
matkâ a modului în care inl<"resul pentru produ cţi a
grafic ă a copilului ca artă ş.i a- făcut loc in cultura ro­
mă.ni, trebuie menţio n ată e.xpozlţi a revist<'l de av an ­
gardă Contimpomnul, din 1924, und e figurau pro­
eur�ani (pri ntre alţii Paul Klec), m ăşti asiatice, idoli
ceilonezJ şi păpuşi. ultim ele d atorate Didei So om on
l
Callim ac hi, au.to are şi a uno r grafii cu caracte.r infa ntil.
Did a Solomon Callimachj nu era nici artistă decora­
toare. nid pi c toriţă, era ac triţă, ilu.strând as tfd cat C ' ­
goria am at orului sau. edmologic vorbind . a cdui carC'
lucrează din pură plăc ere .
Artistul-copil şi jocuril e l uj
Expresi a vizuală genui nă , nC'aJt erată de ed ucaţie,
a primilor o am C'n i, a copilului, a ama to rul ui n eîn­
stmit -.,a.nalfabetur plastic - ii atra ge' şj ii i ntrigă
pc Toniua. S e Între abă ce este ac <"a putC",re misterioa-
să c are ii îm ping e pe ..prim ul dese-nator aJ grotelor�
P<' icon arul care pict a pe sticlă sa u P<" Iuşc ă. unul di n
„
„tovarăş.ii d <' aprigă hârj oneală din copilărie, cel ca re
sculpta cu o îndem â nare extrao rdjn arâ oame ni ŞÎ dihă­
nii. .să dcscnC"le, să picteze, să mo delezd-:•• Ton itza
şi a- pus m arile inlTC'bârî leg ate de artă - ce este i mpuJ­
suJ creato r, ce e.ste t alen tul, când şi de ce de vine' c ine\71
artist? Fă ră să -şi 6 radlcalizal prac tica artislici, el fac e
indiscut abil part e clin ctta c e PauJ Klee numea „cul­
tura ek-m ent arului pur'" 17, c onslituth' â modernităţii la
incC' p ut d e secol X X . Klee ins�i a ţî nut, de altfel, să se­
clelîmite zC' d e ett a ce e ra c alificat drept i nfan tilism al
artei sale şi să explice ase m ân.al'C'. a cu de.se nel e d e copii
pr-in adm i ra ţia pen tru „ n atural<"ţc", prin ciutarea ele ­
m<'.ntului Unear pur. ..Copilul desenează fi pic te ază a ş a
c um gâncle-şte. Pict urile saJe sunt - clacă ră mân purC'
ş.i nea.Iterat<'- i m aginile. unei confruntări intime, ale
unui pro gres interio r in in ţd egerC'a Jwnii. ln naturale ­
ţea lor, d e au o legita te proprie. EIC' evo c ă s tări înde­
părtat e, i ntime. d e mult piC'l"dute, c are n u p ot 6 r<"adus e
dC"cât cu greutate. '" " Discursul des prC" c o pil şi pictura
copiluJuj est e, in cazul tui KJ«� unul des prC" memo rie' ş
i
purit ate, ultima. ne ave rtizează el, fiind m ai muh d u w ­
rie. Pictura copilului e. s te excmplarâ doar cl acă. s pune
Klee, rămâne pură şi nealterată. D<"spr<' c urăţen ia fi
sincer itat ea copilului, pe c are \'ÎSe. azi să o r«upe rez e.
scrie şi Tonitza. <:tta ce c aută. pC' c ăi diferite', fi unul,
ş.i altul, e ste ut opi cul „ochi inocen t": Sp re deosebire de
Klee, pi c torul româ n pare, l a o privire superfic ială, să
nu se 6 a propi at , în grafica sau pictura sa. d<" figura-
ţi a d e tip i nfantil Şi totu ş i , pr ofilurile d<"Cu pat e tâios,
c u sugestie vo u me tric ă prrcarâ, ap atiz ate., ignorarea
l l
perspecth·d, v îzibil e în pictur a lui in jur de 1924-1925,
simplîfic arc a delib erată'', am enda.tă dC' Osc ar Walter
CisekJO ca „ps eudosim plicitate": nu pot 6 desprins e d e
rC"0ecţfa lui as up ra „desemnului infantd�
Privacy
 Oe l a m ai VC"che a idmtific-a re a unor de m ente
precise d e viziune grafică i nfan tilă, Cîsek trece , pest e
trei an i , la un comen tariu din car e toposul copilări•
ci nu lipseşte. d ar este altrel utilizat în aprecierea lui
Tonitza. Criticul alunecă d e la consid eraţii stUistic c la
altele de ordin general, pri v in du-l pc o muJ T onjtz a .şi
comportamen tul lui , care s -ar asemăna cu cd al copη
lul ui Cât e s te deliberare şi cât aulen ticitate a ici, e dificil
de aproxima t. ,.Jocul unui copil e o p arte din via ţ a lui
cca m ai sinceră . To t astfel mi se parc tijocul pictoru•
lui . C.opilul c un suveran in felul lui . Tonitz.a rămân e
un f eno mc n, in p ornirile căruia co pilăria şi rafi n a •
mentul S4a u con to piL''
Cu al te concluzii şi accen te de cât în cuul Tonitza.
Osek refa discunul des pre ...sufle tul de copil� intre•
ţesut cu temele coneu ale stângăc iei, i neboalitâţii în
stăpânirea tehn icii pict urii. decriptate ca man if es.•
târi al e sinccr ităţîi, purităţii ş-i , in cele di n u rmă. ale
incon ştien tului, şi în etta cc ii privqte p e Mar ius
Bun e.seu şi Dum itru Ghîaţă, in cronicUe sale de la slăr­
.şitul de c eniu lui trei.11 Nu în tâm plător, Ghi aţă, fostul
..pictor d e duminică': fuse se lans at , nu d e mult, de G .
0prt'SCu şi Henri Fodllon. tocmai ln numele autentici­
lăţii aut odidactului .
Ş i alţi critici s. -au do vedit aten ţi l a această pr o ­
blem atică, i n ca zul TonH:za Jncâ din 1926, Şte fan
Nen ite.seu, aprt"cii nd c uloril e fra gedc ş i calitatea u.ntoa•
s ă a pastei. îl conside ra pe T on itz a „pictorul gi ngăşi­
e i"'. ,.un romantic al co pilăr ie i", ,.id colo cu caracte r
ilustrath<': Sal ut a motivul ui jucăriilor, sem n al unei
şi m ai comple te „ adânciri in si ne:u Pe st e do i ani. tn
1928, cu ocazia expozî\it'i tui Tonitza de l a Căminul
Artelor, Nmiţcscu rC'venea , bro dând pe t ema copilă­
rie i: ..Expoziţia sa aduce noi demente de preţuire ti
t ot pc atât de- serio ase./..) N u est e un căutător de- s tiJ.
/.../.Cen de copil se păstrează întotdeauna î n el, ceva
aproape d e joc pen tr u oam enii can- nu ştiu c â j ocul
I<' e ste adesea copiilor culme d e seriozitate .:"» Chiar
da că la Tonitza discursul explicit d es pre i nconştien t
lipseşte , oda tă cu apoJoi:,.ria sinc trităţil pe care o face
cu dh: e rsc- prilej uri, suntem un deva prin apropie r e .
1nt r-un tex t i ne dit. c iorna une i scrisori cătn- Carol al
II-iea, d csprc c are nu ş-tim da că a fos t trimisă s au nu,
Tonitz a dezvoltă idee a:
J..J Un co pil este în suşi omul, pe trea pta luj cea
mai nc prihânltă ca inţdeg crc , c-c a mai nemărginită ca
închipuire , cca m ai rezonantă suflct�t<'. El in.rcgis ­
treazâ to t cc stă sau se petrece în j uru-i, cu o pr« i •
z.iune deconcertantă.I mpresiile ci.pătat e i n copilări<"
de sp re lucru ri, oameni şi fapt e rămân în tipărite î n noÎ
indelebil şi ne fasonează mentalitatea d e apoi, fixând -o
pentru totde aun a . De aceea. când, rătăciţi. vr em sâ ne
rq;âsim , ne s co borâm (ce t:k cu?) - ne înâlţăm până
la sufletul copilulu i . Eu. per so n al , Î nvăţ de la co piii mei,
ctta ce maeştri mei nu m -au pu tut in văţa: si nce rita tea.
1n cugeta re:, în faptă, în ar tă.ln su fictuJ copiilor m ei mă
descop ăr, î ncetul cu î ncetul pe mine.Pc mîn e cura t.
cd d e altă da tâ, a cum fasonat. corupt, falsifica t de s is te ­
me le „ şco aJdor«'"' pri n c are am trecu t /.../,.
14
două s au trei tente neamesteca te, de dilll<"ns iuni d i s ­
cre t ine gal e ...Pictorul aşternea m ai întâi u n grăun te
de culoare n c-agră peste u nuJ gri sau alb a str u. Alteori
punea un accC' nl brun închis peste u nuJ verde. Sau -
inY ersând - punc ta o tuşă cafe n ie peste o p ată roz. ,
albastr ă ori ve rzulc. Dozându-şi sjme tric cromatica ,
iz.butca să d ea cxprcsi<' modelelor sal e . un halo ira­
di ant� d e o m an- luminozitate. privirea acestor ..în ­
geri cu o chi dilataţi d e azurM rămân ea necontura tă sau
_. At mai adăug a , legat
„doar i nte rmitent punct a tă .....
de această descriere teh nică şi poetică în aed.aşi tim p ,
c ă Tonitz a regăsea, im ·oluntar sau nu. toposul antic
al Ate-nc.î cu ochii st răluc.itori (gl.aumpîdt'),d ev enit
occhi glaudli. la simbolişti - fie ci scriitori sau pict orÎ
- i n jurul lui 1900.
T ematiza.rea privirii nu se re duce- , în ca zul lui l a
figurile de copii Unul din cele maî pătnuuă.toan- au­
t o portrete clin pictu ra românească c-ste A1doportret1,l
to11i1zimt din anul 1923- Au toport re t d<' maturitat e,
imagi nea pic torulu i cu capul uşor d at pc spate, cu ochi
ime nşi. exoftalmici, care p rivesc cu inte nsitate spre un
orizont înac«sibil. es te un dogiu ad us privirii curioa­
SC', nesăţioas e. lacom e, d ar, şi tucide .şi ardente. Oacă
c să dăm crezare numeroase lor măr turii ak- celor care
l a- u cunosc ut. privirea Iu l iscoditoare era d e neu itat.
Poate că nicăieri nu a fo s t To nitz:a mai baudd.airian d e ­
cât in acest aut oportret din care ne priveşte „ cu ochiul
fix, animalic extatic � cu utopicul ochi Uloccnt. p e care
a vi sat să-l recupert"zc .
Im aginea pe care ne-au lăsa t-o despre Tonitz a
apropiatii lui este una idi lică. as emănătoare cu cca a
lui Bach , d atorată Anei Ma gdalena B ach, compun ând
n ctulb urat. încon jurat d<' ncnumăra ţ jj săi co pii. Tonitza
picta şi d în mijlo cul copiilo r, ai lui, ai surorilor lui
văduve. ai prietmîlor. Î nt r-o c asă în care mai sâlâşlu­
iau şi nou ăsprezece pis ic i, fi ecare cu numd e e i . Scara
se aduna in jurul pah arelor de vin o so c ietate vese lă d e
priet eni a rtişti sau amatori d e artă. m ai mult s au mai
putin bo cmi. care se integra in clanul fam ili al. 0 La
acest portre t-rob o t s e adaugă imagine-a franc iscană. d e ­
senată tn cu\'ln te de Tud or ArghC2:i'44• care -I surp rind e
pe artist pictând. ne.stlllgherit d e păsăr ile can--i stăteau
pe umeri şi pc şevalet. cu car<' ·•orb ea şi-l inţelc-geau .
Me.na jeria s-a îm bogăţit oc azional cu un i cp ur<' cu a l ­
bea ţă sau cu şo ricd ul alb, boteut Ghiţă. care se plimb a
pe borul pă.lâric i pictorul u i şi pe care, se spune. Tonitza
l a- r 6 împrie te n it cu pisicile!0 Jon Pdtzu �i am in t eş­
t e ci picto rul s e exprima cu o can doare de copilan dru.
avea , ·oca ţia prie teniei, era de o bunătate fără margin i
şi sărea În a jutorul cdor în suferinţă... Mărtu risiril e s<>ţi­
ci lu i su nt ceva mai d epar te de a cea stă vh:.iune edenică.
Tonitz a nu a avu t niciodată a telierul pe care şi l a- d orit.
a rămu un per pe tuu chi�.d o rmit orul ţinând d e obi­
cci Joc de atelier şi cameră elejoa că a copiilor.
Foart e prezent în via ţ a cdor tn-i copii a i lut
Tonitz a ii st run cşl'e . stabilind u -le înd a torir i , prin­
tre can-. nu cca mai puţin împor tantă, era cea de a-i
poza. Copiîi erau În de m naţi la rândul l or să d ese n c ­
u zilni c , liber sau d upâ na tu r ă .L<' org.anî.zcază. a casă
14
lnt r -un articol târziu, din l966, Nenjţcscu iJ cite ază
p e Fran cisc Şirato. care fa ce legăt ura. int re admiraţi a lu i
Tonitu )><'ntru dese nele copiil or şi cultivarea na.ivită•
ţii care s e citeşte, de la u n moment dat, in pictura lui;
Tonit:za, spune d, ,. adm ira desen ele co piilor şî a vrut
să facă ţi d cum fa c co piii. A vrut naMtatea lor ş i s-a
sărăcit, a ajuns la manieris m:•as C eea cc intercsc-ază.
este nu atât jud ecata de val oare, mai curân d ned rc:ap ­
tâ , din partea unui priete-n şi colaborator apropiat,
cum c-ra Şiralo, cât constatarea unui im pact direct.
fie şi disc uta bil, al d esenu lui i nfa ntil as upra picturil
tui Tonitza. m ai dificil de detectat din p ersp«tîva dc
astă:ti.Desp re a cC'eaş i expoziţie din 1928, d e sp re can­
scria Şte fan Neniţe sc u, s e pronunţă u n ele v d e liceu la
vremea aceea . nu altul decât viit"oruJ dramaturg Euge n
Ionescu, în revista Li«ulu i S( Savau. l a numai l9 an.î ,
Eugcn Ionescu scrie sub im periul em oţid i n faţ a ope­
rei d e a rtă.Este c riteriul l ui declarat. dar. dîn<o o de
l şi ad ole sc enţe Î .Tonitz a, .,un M oz.art aJ picturiî româ ­
partidp ar<"a afectivă măr tu risită.e st e în măsură să d eli•
mi tcze avizat caracter istici ş i me tamorfoze stilistice ,
să se-m nal('z c an alogii cu artişti europeni. să em ită ju­
d ecăţi de valoare fără i n hibiţii de d ebutant. Cu pictura
lui Tonitza empatiZC"azâ p uter nic. Articol ele l ui Eui,'<'n
Ionescu, ignorate de bibliogr afia tonitriană, atrag at en­
ţia asupra ambiguităţii copiVpăpuşă pe care o perc epe
la Tonitz a ca se mn al f ragilităţîi ti vulnerabilităţii con•
diţid umane. Eui,'<' n Io nescu î nsuşi \' a s pecula co nfuzia
anim at/înanimat. în volumul său de deb ut. di n 193.z.
cu titlu re \'t"lator,Elegii pentrufiinţe mid. lmagi nează
ai ci un un ive rs u man m ni aturiz at. al „.fiintel or mici�
i scrisori fictive, în car<' face un exe rciţiu d e imagi naţie,
'"
.o ţ a ră de carton şi va tă a păpuş ilor-copii şi copiilor/
păpuşi. care convieţuiesc într-o lwne oni rîcâ: ..Ţara asta
a m âzbt ă lit-o. pe carton. un c-opU. C opilul v isaz.ă: nu-l
H
trez.:i. a, l mprcvîzibil, fa anU matu rităţii,Eugen I onescu ,
atras d<' posibilităţile exprimării \·izualc . Î nce pe să
d escn<"ZC in cd mai au t<'ntic s pirit i nf a ntil Produce o
se ric de l ucrări care vor fi litog rafi ate.J n Blanc e t 11oir».
un mic albwn re cen t reeditat , d e se nele sun t înso ţite de
propriile lui co men tarii. care repropun confuzi a re al/
in-aJ a oamenil or-păpuş i. di n elegiil e ti ne reţii fui .
Discurs-ul d espre j oc şi jucării se d o, e· d eşte un bun prî ­
k- pt"ntru pot.iţio nări ideol ogic e. Pentru Jon Pas", c i­
j
tând u -l p e An atole France, co pîlăria e ste di rC"Cl n-.spon­
sabilă. ..v inov ată". d e dcven irc:a adu ltu lui. C-Opil ul care
nu se joacă p oate d ev eni justiţiarul de mâîn c. T on itza
,,cdc contra stul dintn- copilul sărac şi copilul răsfăţa.�.
cum făcea şi Baudela i re, una di ntre lecturi e asidue al e
l im edia t,. scrie rile lui sunt revela: cu siguranţă. Tonitz a
tui Tonitza. in Lejoujou du pa uvre' 1• Î n ur mâ cu aproa•
pe un secol. O expoziţie de ju cării a, e· a loc in l926, la
Ac ad em ia Artelor Ot-co ra.tive. din str. Câmpineanu
l 7 , con dusă dc M .H .Maxy, pe care acd aşi Ştef an
Ncniţe.sc un o con sjdcra ca pe o „ necesita te vădită". fără
să se oprească mai mult asupra c.L
Tematizare a păpuş il or şi jucăriilor nu i i apar ­
ţin e doar lui Tonitz a. Ea apare la diverşi pictori djn
epocă - Com<"liu 1-1.ichăîle sc u, M .H. Max y , Vasile
Pop escu, ton Tco dorcscu -Sion. Nina Ar bore"'. lucia
Ot'm.Bă.Jăcc:sc u, Alex an dru Pho eb us printr e al\ii -
dar con juncţi a cu toposul copilări.ci, cu p reocupări
expoziţii, părin ţii Vnân d l oc şi d e juriu, p d e cwn­
părâ.tori .La r ân duJ lor. copiii erau primul juriu care:
exami na lucrările tatălui, joc la care acesta se pre ta
cu t oat ă s erio zitat e a .
Ton itza a pledat n robosit pentru u n t i p de e duca ţie
car<' să prottj c:ze <opî.lul d e inten-enţiile neavenite al c
părintilo r ş i profesorilor in dezvolta rea lor fireasc ă .El
aYe rtiza că, o blig aţi l a precocit at e d e educatori opa ci
la par tic ularităţi.I<' psihologici infantile, imitân du-i pe
a dulţi, copiii î şi pie rd „pro speţimea s uflete ască şi i n­
telectu ală"' şi d e vin un fel de „maimu ţe sodale". Dacă
a r 6 sâ cău tăm un coresp on dent dire c t în pi ctură al
scr ierilor lui T onitza, operaţie nu in tru totul legitimă,
f etiţa gătil'ă de du minici p pozând ţan ţo ş -convenţ i a •
n aJ. di n ta bloul intitulat Muzn pam,Jletamlui , c u nuanţ a
de kitsch ş j ironic P<" c are i -a atribuit-o pictorul, po at<'
"'..
6 o astfel de „maimuţă socială La polul opus, îj văd
pe copîiî din tabJou l -vedetă al ex-poziţie i d e faţă, Odaîa
copiilor, şi din tablouri cu subiect similar. repli aţi na r•
cisâs.t tn a ctivităţile lor. Nu Î ntâmplător. Î n mai mult e
din tre aceste lucrări, copiii sunt reprezentaţi din sp a te ,
ctta cc acce n tue ază i mpresia de-conce ntrare. izo ar e în
l te a mers Tonitz a pe această ca le în prop ria s a experi ­
un vers ul p ropriu ş:i naccc-sibîlitate.
i i
Jn anun ţurile Brute în p resă pen tru conc ursurile
d e desene de copii d e c are s -a ocupa t, pictorul preci­
za, in mod expre s, că părin ţH nu tre buie să intervin ă
Î n nîciun fel in producţi a copill or lor, nici dire ct ş i mai
p uţin încă olerindu-J c modde spre copiere. Critică.
d e câte ori i se iveşte prilejul cu argumente c are ţin d e
p sîh ologia ireductibilă a copîlul uî , mc todde aut oriza­
t e În şcoUJc p rim are, care ii obligă p c copii să lucreze
d upă c.ai<'le d e mo dde. s â dC' sent"U' d upă na tu ră sau
sâ ilu s tre ze pove şti sau te xte neaven ite . Pornind d e la
conv ingerea că. \ ·orbire a. cu graduJ eid e abstracti zare.
est<' m ai difi cil d e stăpânit. T onitza cre dite ază li mb a ­
jul grafic aJ c-opil ului cu o ca pacitate de comunkare
sporită. .,Oric e dese n de copil c are C' lăs at la propriil e
lui posibilităţi d e î nţelegere, interpretare şi exprimar e
va însemna un tâJc.M•, Şi mai d epart e: ..Când pedago ­
gii vor parveni s ă priceapă că desenul est<' un mijloc d e
comunicare mu lt mai uşor şi m ai plin de VTajă ca scri ­
sul o biş nu it - atunci alta va fi În t rea ga a titudi ne a dăs­
călimii noastre faţă de arta d e senu lui. artă pc can- orice
copil ar trebui s-o stăpân ească d e timp uriu d acă nu ar
6 sist ema tic ind<'părtat de ea prin tirania unor m eto de
exasper ante ţi crc tine .M;SO
Ca un cxpcrimmt ped31,,ogic po ate fi citată rela ţia
s a cu 6ul lui Io nel Teodorc anu. Ştefan (Afane). pe c are
l a- incuraja t să devină pictor. A purtat o corcspo ndcn •
ţâ susţi nu tă cu tânărul de numai 13 an i , e xers ându-şi
vocaţi a dc educat or. I se adresa ca unuj priete n. i SC'
conf esa chiar, di ncol o de dif eren ţ a de v ârstă, pentru
ci, scrie Tonitz a, t"St e „un sufle t in c are nu a u pătruns
Î ncă guno aiele vi cţii.'"H Un sfat dat d e Tonitz a mamei
ad o le scentei Adl na P aul a M oscu. p e care o În dr uma în ­
t r-ale d esenulu i. c.ra: ..Lăsaţi pe duduia s â t ucre:ze cc îi
place .şi cum ii place dar numa i s ă lucrc.zc atent. p as io ­
"'..
n at ş i zil nic- li organize ază l a 17 ani o expoziţie p c can­
o conside ră o „demonst raţie î mpotriva „ma eşt ril or•
c-onseC\-ente p riv ind educa ţia. cordate cu e ducaţia
artistică, imp actul lor asupra operei, ii s ingul a rîze ază
prin tre c onemporan ii să i
S c rieri ti p e dagogii ar tisti ce
Plus ul sau c.xc e suJ. dupâ un H. de literatu ră din
pictura lui Tonitz a î -a ad us din partea scriitorilor,
mai de g rabă. dogii şi rc cunoa şt<'re. Eugen Ionescu U
situe ază p e Tonitz a i n a propie rea p oe:zjd l u j Francis
Jammcs , poe tul franc-ez pre ţuit dc-s imboli şti, tr adus
d<' Io n Pillat in 1927, cu al e cărui versur i au fos t co m ­
parate propriîle sale ele g ii . In tuiţia lui Eugen l onC'SCU
su rprin de dubla inz.estrare , lit erară şi vizuală a lui
Ton itza, al e cărui alunecări sp re ilustr ati\• , spre lite -
rar. au fost nu o datâ amen d at e d e ad epţii puris mu lui
pic tural. Barbu Brczlanu se apleacă asupra prieteniei
tui Tonit.za cu Jond Tcod orcanu, ..mit ologul" 'c o pilărie i
neşti� ii nu mc.ştc sc.riitorul, ap are su b trăsăt urile tui
Ivan Ancu\ a. ca personaj i n romanul Arca lu; Noe al t ui
Ion el Trodorcanu : ..,Avea sp râncene zburlite , su b care ,
in fundu) orbitelor, a rde au ochii ccmqii, ochj de sjngu ­
râtăţt 0b ruul lui păr<"a sculptat in lemn bi sericesc-:'•
Aşa c u m. unrori. I onel Trocloreanu adoptă per•
spccti va copilul ui. în un de di n romanele s al e, ş.i
Ton itza încearcă, în numt"foasele foileto ane publicate
in presă. .sub titlu ri ca D,'11 scrisor ile umd copîL 0;11j u r ­
nalul unui copil sau din O,rnet u l unui lic.e,m", să i ntr e
in pidea copillor .şi ad o lescen \îlor. Producc o ser-ic de
pro punând o inversar e de roluri. S e iden tific ă cu ei,
Î ncearcă să privească lwnca a dulţilo r cu ochii lo r. Jn
Silică ce l mlc, poate cd ma i pregnant din ace ste exer­
ciţii literare, T onitz a ince-arci/mimcază nedulUC'rirea
copil ul ui Î n faţ a mo rţii.
Un proiect de col aborar e intre To nitz:a p I onel
Teodoreanu este a bcc«larul Aifabe1'ul viuH, co nce-
pu t de pictor şi pre faţat de scriitor, car e at ra ge a t en-
ţia asu pra complicităţii scrisului cu imagin<"a.Iond
Teodoreanu iJ ved e pe Ton itza ca pe „un scamator c are
c-oncretizea:r.ă a bst ractul� a trăgându -i pe copii î n mira •
c-uloasa transformare a litere lo r in imagini
Tonit:r.a a bsoarbe osmotic ide ile tjmpului. care se
recunosc in filigr an i n scrieril e sal<' . Amest ec etero-
clit d e p amfle t, de jurnal ism politic incish•, de c ritici
de artă şi literatu ră mora liza to are ţintind la un efect
c ite a. iar unul din sfatur ile sak.către viitor ul picto r
Afanc Tco dorcanu, fiul Iu l Ionel Trodorcanu, era „să
înveţe carte ", căci „un picto r ig norant r ămâne t oa tă v ia­
ţa un bctcag ...J7 Bauddaîrc rămâne un repc r «rt ş i d e
neocoliL Ad mi rat or al artci franccu de secol XIX, al
generaţie i de l a 18.30, mai cu S<"amă. d espre can- dc a J .
tfel seri c, Tonitz a publică, în 1921-l922, trad uceri din
Bauddaire. d e a- lungul a şapte foil e toane.» I nt ere sul
tui este vi u ti în 1927- când ii mulţum eşte poetu lu i
Alexand ru Theodor Stamatiad pen tru „mînunatul
Suflet al luiB audelai re '" pc c are ace sta i-l trimisese..,
13
şi profesorilor oficiali./._/Căci copilul acesta nu a f a .
c-ut c u nimeni, absol u t ni men i , cursuri de pîctură."$.1
Apar a ici, rez um ativ, con vi ngerile lui Tonitza de-spT'C'
lib ertatea in disp e ns abilă dez\·oltirii darurilor n atu•
rale ale copilului/ad ol e.sc en tului şi t ez e ale polemicii
pe carC' a dus-o cu l nvC'fltJnarc î mpotri va acad emi i •
lor d<' artă de la noi. Odată ajuns profes o r la Şcoala d e
Arte Frumoase di n Ja şi. va ajunge i ncvîta bil l a conflic­
te p e tem e d<' ped agogic artis tică cu unii colegi, f on
Cosmovici d e pildă. fid eli unui învâţăm ăn tconven ţ i o ­
na J .T ot Baudel ai rc parc să-i f i s ugerat ceea c e p oa te fi
nu mit un elogiu al au todidac tului: ,. Astăzi, dl. G. (este
vorb a despre Cons ta nti n Guys căru ia ii este dtdica tc
eseul Pictorul v;eţU moderne care a descop erit s ing ur
j st atuia lui Mihai V ite azul, pri n fa.ţ a P alat ului Rega.l. de
to a te trucurile m eserie i ş i c are, fară sfatul nimănu i , ş i -a
fa.cut singur e duca ţi a, a dcvcnit un mare maestru tn
felul său şi nu şi-a păstra t din înge n uitatea începutu ri •
lor d ecât aed « va de care era. neY oie pentru a adăuga
bogatelor lui facultăţi o sarnarc ncaş-te pta tâ:0 Este un
alt (d d e a fo rmula c«a ce î n pedagogie se num eşt e
principiul non-inte n e· n ţiei, făr ă a fi dar c ăt d e d e par­
en ţă, fie cu copii fie cu ti ne rii dorn c i să dc\'înă artiş ti.
i Dc.mian, Bob Bulgaru ), o dimen s iune explicit ped ago­
Da că c să dăm crna.re re flecţiil or amare ale Eca terinei
Ton itza, bunde in tt"nliî şi teoriiJe profesate de Tonitza
nu şi-au ati ns i ntoldeauna s copul.
Pc urmele lui J ean Jacques Rousseau ş i a tezelo r
tui privind fu.neţi.a moddatoarc: d e s ocie tat e a ed uc aţi•
ei, n te resul modernităţii pe nlr u c-opil .şi copilărie nu a
i
fa.cut de cât să creas.ci. .ln l90(>, T'C'formatoan- a sued e•
ză EUcn Ke� cita tă de Tonitza in sc.ricrile sale. p ub l i ­
4
ca Secolul copilârie i.' carte sor tită une i considc .rabîle
N'..-:ol.aeToniin
lmffll...t -u,p7-pp,trbtţ.i.Îtl llif'lM'nlfliU"IW.
l65tptn:nbrit1,U,
is
ln celebrul sâu e se u. Pictorul vieţU moderne, Baudelai re
propune o nouă imagin e a a rtlstuJui, defi nit pri n ana•
logic cu co pilul. barbar ul şi con vales«ntul➔ li uneşt e o
imensă curioz.ita te p privirea proaspătă asupra lumii,
de und e p defin iţi a baudelairiană a gcniuJuj: .. ge niul
este co pilăr i a regăsită du pă \'o e': Lu i T onitu, c elebrat
i
ca pict or al co piilor, al ochilor l or. nu ii va 6 scăpa t nki
descriere-a b au ddairian ă atât d e pregnantă a privirii
co piluJ ui: .. Ace stei curioz.itâti adânc i şi vese le ii at r i ­
bu im noi privirea fixă şi ani malic extatică a co piilo r
in fata noul ui , oric are a r fi e l.....,.. Bauddaire il judeci
foarte dur pc pic torul limita t la m qtcş.ug .Nu ...speci­
alistul l egat d e paletă ca şerbul d e glie " est e artist. d
acela can- se dăruie lu mii, vr ea să ştie, să in ţeleagă , să
judece tot, es te .., cetăţean spiritual al universului.....,
Artistul nu tre:buic să rămână st răin d e lumea politică
ş.i moral ă .Cee a ce t re buie să-i fi plăcut şi mai mult lui
Ton itza şi să-l fi k-gitima t î n nevoia sa de a se exprima
ş.i prin scris c:st c ci Bau ddai.n- pre ţuieşt e natura mi x ­
tă a pktor u1ui dotat cu o bună doză de s piril literar .
Că a, e· m dC' a fac e cu o lec tură asimila tă o dovc-de.ş -
te ţi faptul că evocarea fui Baudelaire i nterv ine. încă
djn 1920, ca re f e rin ţă tcort'lică Î n c ro nicile lui Tonit za.
De pildă. pen tr u a de sci fra publicului „primitivi sm ul
sint eti c " al lui Ha ns Ma ttis-Te utsch. Tonitz a recurge la
„extra ordi nar ul tip vi.zu al c are a fo st Baud elaire" şi la
cre zul ace stuia că emo ţia se poate t ransmite exclus v
i
pr-in sin tt'U crom atică.0 Poe tul f rancn îl secondca •
ză pe Tonitza , î n cck m ai diverse împre jurări, cum ar
fi scrisoarea foarte-dură către Jănică (Io n) Cosmovicî.
pr ktenuJ d e altă da tă, care are ca motto un ve-rs b au­
ddairian din celebrul poem Une Charogne (Un hoit):
.,0erriCre Ie s rochcs une chiennc UlquiC'te nous regar­
dait d'un oeîl fachi.. 0
➔"
S a- r put ea spunC'. fară a greşi prea mult, că Tonitz:a
pic tează priviri.ln fufonomîiJ c pe care te examin ează.
este a tras, înaint e de orice, d e privire. Colec ţionarului
Virgil Cio fle c i i scrie: ,.Vreau sâ pic tez ochil triş ti a i
"'
co piilor de t urci dl n Dobrogea" sau „ochU d e juncă
ai unul copîl din Pi.atra N<"am\ , d upă cum, un acela şi
model. o f etiţă din Făgăraş.. apare in d ou ă d e sene c are
dffer ă doar prin ochi. într-unul ochii privesc, î nt r- a l ­
tul sunt orbi, lipsiţi de văz.. Privire-a este tulbu re, apoasă
când rep rc.zintă nou-născuţi. parcă nedespri nşi dln U ­
ch d ul am nioti c. Ade .srori este i nt ensific ată pri n red uc ­
i
ţi a la pupilă, ceea cc a făc ut să fie pomenită rcprcunt a•
rea o chilo r În f resca medie v ală autohtonă .N u a vem d e
a fatt cu portrct.e propriu-zise, chia r d acă To nitz:a va 6
a vut î n min t<' un anume' cop l ci cu m agini nost algice­
i î
ale p rim ei copilării. No u -nâscutul est e o pag in ă albă.
nu arc p s iho ogie. personalita t e. caracter, individualita•
l
te , toa te acestea sun t provocări pentru pictorul portre­
l'ÎSI.0c ac ce-a. probabil. figura nou-născutului e destul
de p u ţin prez en tă in a rtde plastice. D ar pentr u dîsc ur­
sul lui Tonitz a d esp re puritat e. tema nou-născutuJ uj,
atât d e fre cv entă În pictu ra lui. s -a d ovedit pot rivită.
Barbu Bre:zianu a desc ris cu a cribie mod.urile in
ca re sunt pic taţi o chii copiil or pri n sup rap une rea a
audî enţ c î n anii care au u rm at . A ntropologic, psih o­
log k .istoric, pedagogic, sociologic. nu În ultim ul rând.
artistic - copilul. ca zon ă de in teres, este om niprc­
ZC'nt . Jncepănd din 1925 p ânâ in 1932. Tonitu publică
un m an- număr de articole axate p e e duaţîc in gene.ral
şi pedagogic artistkău. Anul 1931 est e un an de vâr(
Se pregătea Expoz.iţîa in tern aţion ală a c opil ul ui Î n
ca r e Ton tn a fost implicat, o bun ă ocazie d e a reveni
i
asupra unor ideî mai vechi şi de a l<' d ezvolta. Merită
IUC'.nţi ona t şi c ă, la nivel o6dal, i nt eresul p en tru c opil
se manifestă pr in sp ec t:ac uloaS<" manif estări pu blice.1n
ca drul „Săptămânii copi ului". organiutâ Î n 1931, a avut
l
loc o d efilare pe Calea Vkt orie i, de l a Ateneu pân ă la
unel e era urm ărită d e Carol al 0- e a .
l
Nîcolac Tonit7..a s- a remarcat p rintr-o scruibilita•
te şi reaptivita te pu\i n o biş nuite faţă de copil, v ăzut
ca altc rit a te absolută. ca ..f enomen apa rte„ şi np robl e­
':
mă Pentru Ton itza. ca a rtjst. copilul nu e un oarecare
motiv pictural. �al c u un p e isa.i sau o nat ură moar -
tă.I nteresul pen tru v ârsta co pilărie i are, in c azul lui,
spre deosebire de alţi npictor i ai copilului"'(Anas tasc
gici.ln spirit roussc-au-is t , are convingerea că ed ucaţia
este in măsu ră să schimb e lumea, să o fa că ma i bun ă şi
mai dreaptă. Afirmă că progresul sau stag nare-a soc:ic ­
tătii dep ind direct de m odelul educativ. ş' Cât despre
ed ucaţia prin d esen a copilulu i , rostul c.i n u c de a -l
fac e un profesio nist aJ ar tei, ci de a-i dc:1Y oha se-nsibi­
litate a. iar u n o m se nsibil. crede Ton lt.:r.a, est e u n o m
mai bun. De allfd definitia arti st ul ui pe can- o propune
este farâ limite. este artist „om ul de înaltă sensibilita­
te� fie că S<' manifes tă public sau mLO A organi zat trei
concursur i dc desc.ne ' pentru copii la scară na ţion ală,
ş.
cu i ntenţia ddiberată de a of eri un model şcolii, pc care
o crit ca viruk-nt ş i constant. Anunţu) p entru concurs
i
st atua subliniat ; .Nu SC' vor lua in co nsid era re d«.ât de ­
senele exec uta.te direct de mâna copHul uî fi o glin dind
cât mai ne altera t mcnta litat<'a l ui."s-' Ob sesiile lui erau
in consens cu i nt eresul general tn epocă p en tru copil şi
dîlcm ek e ducaţiei'° pe can- l e evocă ln stilul său pro­
lix: ,.Câţiva vizionari ca Ro usseau . Tolsto i. EJJ cn Key,.
Eisl an der'1 .şi toţi c ci ce azi se miş că pentru înfăptuirea
unui nou aşezământ d e educaţie in lume sub nume-
le- d e şco ală a cti vă, au înec.real şi încearcă să trezea scă
om enirea ad ultă să-şi recunoască progenitura şi să s us­
pcnd e un a buz de put<"re în contra nat urii să se d cz ­
�tkească spre a r«unoaş.te dreptul l a viaţa prezentă
a copilul ui .şi să nu i -o s acrific e tn , e
· d e rca une i v ieţi d e
aduJt pe care de multe ori nu mai ajunge s -o tr ăi asc i ' ." 0
In tere sele larg c ult urale ale lui Tonitza, tre când
dîncolo de orizontul obiş nuit al unui pictor, asupra
cărora am î ncerc at să atra g atenlia . ii dese mne ază. o
dată în plu s. ca reprezen t ant de e xcepţie al mo derni t ă ­
ţii, aşa cum s -a conturat e a Î n aria române-ască. a primei
ju mătăţi a seco lului trecul, obligându - ne să revizujm
pcr s pecth•a oarecum reductivă, pitor<"sc -sentimmta-
lă asup ra. pictor ul ui .
Privacy
1. N .Tonitn. Otsmulul copiha1ui, MMiWia'U, Biblic,u,u.
N.aponall a R.nmin.iei .limul\umeK ti fi(';a,:-c.ut.\caLe
lri:nd CMll,,;q pc,Mnl l«t.ura atffltl I tc:iuului meu ti
$UptiiLeci.
1 JbrbuBtnbnu. N. Tonitn, Meridian,e, , Buc-u:tt1a.•'67
/a, biDl.ios,rMic ah;wstm a w:rinbde'Jf)ttfi
de N .Tonitu/.Pfflttu pc,ri,:,ad.a dcdupi 1"'7 vni
BibliogtlWdm e..1�ul de rai� .
J N .N.Tonitn, Cornpondmţl. a,06-r,3:9. Ed:il,ic incri•
jiil. sielccl,ic.. iM rocfu«tt. , cronologic.tlOIIC,indiude
BarbuBrcxwwfi trin a Fonu n CKU.MeridiMK".1'7'-
4 Am rdu.uaiddtenco�iidin Ioana VLuiu,
Toniw p 1..iAmpkik artd rom,lnqri.ln Toriitu
l a &Ide.� luc:hba u. Editura ArilmM.
Buanqti 2002 k11.-al osJ.
5 Lucite,.Expoxiţia N .TOM:u, in R.unpa, i, ia•
llll1,uk.1,11.
6 PmttuS!dnlcn l'ffl).lagib]yn AAINQJ., Wu, Soo,Jism
and C.� Tbtosfiik-Aleundrc StrinLmSPolicical
Artis1icPnrtiu..Ntwr:m�r 1. :0,7 onli n e .Un dt
damator &ancn adminiide Tom1:u.di.ţ,3 a.r e a n.
cutd.k'Ya Jlmiţc, in au.ud.ptrioadi.es1c Frmd5qu.e
Pou.lbol.. vni Jan.,pqotl \\-ottl � Odxn.,,b: a
PouJbot.. in RC'Yucdercnr#IU „i:r�i ctc"':No.4-
2002 orili:nc-.Poulbot a dnenit $Ubt.1anriv com1111.
sinonim pmttu copii M $lr.b:ii.JUbittt &�ni al
&escndarsalc.
7Jlq!todw î:n Ft icdriffl Tcja Bacil. !l.nn.:wli, Dv..\Corit.
Ji:ok:i.p..tjO.
a Damei F.1btt••cd de r..n!.: Lepcupl c ,kpnmitif .
lenf'ant.. , Gradh.iva (E.n lipi ., I�mu cnlig:•
Mlt02siepkfflbtc.' Mlll. cuuulti Le,5 m..i,: 201,­
URL:ht1p:/ljoumalJ..opc!M'drtiM.orgfJndhival'tJ.-O :
OOJ: to.4ooalgradhh·.i.1J,4).
j \'c,dThcodot EMs.'.1:1,Ca.mii St.c.t.Meridiane-.
81XUtqti. 1� p . 27-JI•
1 0 ldtt.aniropc.ml. tJ-.» iulie ljl4.tt�ur; ln Şccb.n
Ncnil!H"I. Scrimde istotw. and Pde critid pw,,
tid.Edi!ic lngtijrt.\ p introdu«-ttde Adina Nuiu.
�bţl de Fklric.a Cruc:c-ru, W'litu1ul Ctdtunl
Romin.8ucu:q1i.:oofl, p. U:O.
u lbidc-.m.
u \'nt 1n ..:C$1.H!Mprofilul de !cmcic Fiu"1arOJttb:d
Bdla. npu, bS-.ul06dal.n-prnduspcCJOPffU
rn-isld Urli'lt'md liti:rar, lll. 27. aiuli,,:, 1jl;'.
13Publidi Auffotdcrun,g,:um. Smu:nd:n't'0II
Kin&ruich.nungm, Voigtlandcr, l cipdg.•�
u Pffluu ltgltun \\'uburxflamptttbl vui Lucian
F�c.an.dL
15 tnu,gn&omthc Rtpmolthc Pud:ilo JD!i.MISof"Nortb
AmCOO. bupt/l.bout.j'-1«.cqltc'rmJ...
16 N.N.Toniln. Scnmdaptc.'l.fU. Cad.nt inMMc de
Tudor Atghai.Cukg,en- dtknt' , cu ildDOtt.ri şj o
pttbţ-1 deRaulŞorban.Mcridbnc:.Bua.1f'C'tli ljN.
17Apud Cuol.t Cicdion°\\'ddl'.r.Paul Klc,e.Jn l1:lmS.­
Mt1C de Olp 11,1fnc-_.fi dr. RudalfCdb.PrctaţJde
AQdm PltfU.MC'fidianc,Buc-u:rqri.1 ,-p, p.,,-
1 8 Apud l'bidcm. p.'-l-
19 Ina din 1,0,. Tonit:u not1. tn jurnalul du p,uimn.:
_Simplidutca 1i chiar mivitatc:a mijlla.cftlll' lmni­
<:t fK ffiUvixibll.\c,moţia attb.1uliu: HU1ntC'fUit..l..
t,:;auncicmopi Cm nportdiR'Cl (U $Împlii:kalft
trMfuoerii tn arm:-.N.�'.Tonit:u, Saicridesprt
artL...p.,).
lO OK.a W.tltC'fCuiek.bcuri fi croriid plarti«.
Mcridiant, l.967-p .ll.4.
li CroMUdcsptt ).briw Buncs.'.ti dinljl7 condm-1
io.tc au:«c lffllc-.111:in,ghld coeren�fi c«1dxia UllUI
mani&s1: .S•ar pute.I.chiar ad:mi11tcon,utttta cu acr
de paradox: incplitllca t vd:larn)ui BlmcKu.Cki
t ttam� bunidond.l pentru ţifnireipu1cmid tt
o.uttU.minoontrolabiU • i11«1111Pfflndui lnlucr.\•
rik a«"SNi pt"iAgisl/...Jln�MUI t iMOlldewrw.
�fi libm111c $U�••• trfikscdc,ru:i
UIT tnt:ndon:nJ n-.tli'lalft ooutri ln pklUr�".adid
int.r-oatU bopli ln cxpraia mijlo;Kdor,s:Srdln«
ptivqt.ttffl5iWICilfi..,�;..$U;lltt,:�J•••IBunc,cu
C.utbtpcrlltu d mai po;1tc fi capii.":()5Q, Waltct
Ciwk.op.dt., pp. 10,-111.
u. AdtY.1nil.u m.utiit, 19l&.ttpt«lw in Ştefan
Ncni!ţKV.�:it., p. 1.1}.
l) A.dcmui. 5 fd,ruari,e, ,,11. ttpmdus Îtl Şlfflln
Ncniţts(v.op.dl., P.17'-
uTon.had idtl, ln ;a,:-eastl w:ri,oatl'. ,pri jin pentru edi­
tut"a.i:mpR'unl c u .aimrulCaar l',:ţR'Sna.ii unei
n-m!c dc u.litMc pmttu copii.Muf.CV!��i�de
Artl.Buc:utqti. Sc(\Ude-documenw'"-
15 YlM!"-iomincasd, noicmbric llj66. p .•46-,s,-rcpo,
du,;lnŞccW'.INcni!ţKu.�it�p.347-
1' lkvi,;ta li1cr.11r.\.11 liccukd Sf. 5.:iva. lll. &.ilar.1, 2 a ,
rcpmdu1tn. Eugen. ICl!ICKU.Rbboicu � lumt'­
Publîd:,dd.rnmlnffd.EdiP,: ingrij;itipbiblio­
gnficdc �briatw.V.ank fi Atad5-1. Ht1 mmit.-.
BIX'llrqti. 1911-voi. 1,pp. 178-tllo.
11 Ţarldcc:utonţi r.ili. l:nWp l oncKU.Eltgiipc,I),,
u,:,fii*mki.L.titun "Cm:ul An,i&rR.om.inc':
Buc:utqt i. ,,,,. \'cd,ţiAlin a Bdu.lond«\. Torii tu .
Van Gogh:�du l s,mlimcnt.J patcthet•
i.11ntwic-fdwuariie.:oll l .w.4Sl-6J.
l&Eu8fflc 1'lnes(Q.BLmc ct noit, tm.11ginaitt/C.tl6mard..
�i.tn Rniilta BibliotcdiAcad,mtiri Rominc. µ Din5'riso-.idilttcltii:ul de ri li.Blaxian.di:n l)
Parii. :017. Eug,?,nt loncKOntcţi au.wula.patru
drp pmttucopi:i ,Conte pouren.fan1s de_
de ltoÎS am. Nu:mem l , l, J.,&.)cm-Pitn-c �laJF
Ed:ikUt.Edi!ioni UniveuitaiR'S.t-'76.
1' Judrii. l:n Sodalb;mul, lJd«c-mbric, ljll.
JOCopilul - o pmblcnu. ln Cuttncul. u �-ljJl,
rc-prnd:us p,uţial 1nN .Toniln. Scrieridespre.-ti_
pp.m,-u3.
)l �8M1dc&litt.�tm'ocbabiu. Al't'( DOtKfl
c,t noces dt PaulDimolf , Libni:ric l'>dagr•""· P#tS.
,,2,. pp. 41.l.- -OJ. Un alttext , mii amplu. pc u� S6 N .lbn.itu. Expoxitiil intttnal,iona!J a copilu lui, în
lffl!J- ta Morak dujc,ujou.
,µ,\d('Ylful )I dcumbric tjl6 ;ipid,Şttfan Nmife$C'11o
op.dt.• p.l.l.1.
»Vai ,i DevorM.cud-nNina Arbort.1k$prcburio•• SI ln anii 1926, 1jl7.'-'"'· Expoupi cu doen cdecopii VM
re-11 judrii.ln Rarnp1.16 ianwrit ,,,.a.
34 Apud N.N .Ton.it:u, Cottsponc!.mţLp. 116,.
JSFoikotomdc Ml»st publiu,'IC in CuttMul. 1,>1-1,µ.
Pfflt.ru rdcn:ntc-bll,&p:ilfittcompkt'"-,-ni Bubu
Bl'Uiaffll.op.dl. Toniw prcplca u:n volumcu
KC'-lc foiletoane-, intirubt De b an Rlflct dc cop,11 la
.$Ulktcdc copi. P�tuldr coptrtifi mamu,,ruc.
I c d..irtilognUlc, cu COR"cturi de Toniw , IC afU tn
Athir.i S.tbu Rttxi;a:nu. l:nrtitutul de WoriilAttei .J,; .
()pn-Ku":Parte-din foikotoilll('Mlb;tpubiiatcd,,:
N
.... cobt P. Toriitu.ln N .N .Toriil:u. WmiNti culo.i­
rc, l!d:itun IonOungj. BIX'llrqti. 19'1.
J6 N .N . Toriiw.Dnenul al!abdului ffllpentru copiii
miciţi copiii bllttlni.Textde Barbu B«xiami.cu o
pttf;tp de Tu.I« Argbed ti o inuoduu:rc dc lond
T<Odotunc, Edi.tura kl nCreu,p. Bu,curqti. lf7l, p. SJ Sod.tlismul.a noicmbric,1,:.&.
,- Prd.-ia lu i bdTcodotN.nUd.ttculdinlflt.du
volumul r.i �a abia in tj61.dc.Koptrit,Niu1 P
compdat c:u 1tt1c de &tbu Bm:ianu.
p ScrÎl:IOMc d:in s «10mboe ,,36,vnl N N . .Toniria.
Cornporidcnţi....p . 176.
)li Subtitlul Curio«i�• es1ctiu.Dupl B.Mldcbitc.", ii:i
R.u:npa, 11 oel«nbfi c , 6..111.15dccnnbn.e ,,u: ,. u.
l) ianuarie lSlll.
l9 N .N . Torii tu.Cotnpondcll41.. ,. pp.244-.1.4;.
,(O Ch•lc,, Bauddairc, PklOrUI neţii modtmcfi alteeuri•
o:dlti Antokipt, prd'a'5. tradu«tc"ţi Mkdc a.adu
Toma, Editura Mtrid:ianc.Bucu,qti, 1,:tl.p. Jl,6.
,11bi.:1cm.
.oN . Toni tu.M111ti,-.Tcuts.:h. tn AriMul, 6 no­
ic mbric , -,io.
-O Scri-.n-din tJJ;.MuuulN,tpnlVIde Ani. B!Xll,qti.
Scctu Docvmcnian-, in v .IS,J). Scrisoarea nu firu,�•
din N . N .Tonit:u, Compoi:idcri�. .
"lwbu Bc-cxia:nu, Toriitu_p..107.
-45 Joa M.tnotiu, ['\'OQIT N.N . Toriicu. Manusais du:•
tilografi.it, hts.titulUIde1"1«ia And ,J;.Opm;cu":
Arhiva &tbu Bc-cxianu.
.fl6 N .N.Tonitn,Ocs,,mul a !flbcwlui viu pmttucopiii
miciţi copiiibltrinL p .�
,1 Ion.Manoliu.tvocarC"N . N .lbn.it:u.M.u,U$(:fis dKt).
lograliu , Athi.,. Barbu llrcxiiffltl, Jnst:itutvl dc btori;a
Attei'"G.Oprtsc:u":
-tll kln Pt-ltt. E'fOUtt N.N. TonitQ..Arfliva
Wiodi!uxiu niiJl.omilM'.8ucwq:tl
'-'N .Tonit:u.Ar u. Descmnului ln dm1.nul plriMCK ti
la IC� in Dn-pca1.ca.u ianuarie. i,ll. Acest a.rt:i•
col an- u:n rnouo tn !rmcffl pcUite'deoc.und id nu
J. a m idcMifie.11: .la gribouilbgn dc MSmb..nb nc
$Olll p.u;ibsu.Th Pilur qui$.11ÎIIN.:ompn-Ddrc ih
milenrdcstC!nda�ptoioridcsdellmcmt:i..nli•
M. lfflfant nt dtuin c pu«qu"ilffllil.ii &euinccc
qu'ils.ut:
So Ib idem.
51 N.N .Tonitn. CompondenţL,p. 168. Afant
Ttodotc".-iw pan-: d rai 6 �r.itouni;ntir-c dco$c .
bid • i:ntilnirii cu pictorul.wd �fib.aiSlrbu leKu.
�IT uccnidc.F.dîtur;a Anutasi.l.Bucu.Tqti.lf.\ri
-..rJ.pp.1-1-1.
mart ie ,,2,.
N. N . ToriitQ.. Corc,ş;pondcn ţl..., p.140.
s, Cbades &udclain-.Pietonii ric1i:imndcmt-
pp .J&)-J&4.
S4 EDtn Kq.· 5"'CIOWI wpilo l1.11 , Editura di �;\p
ptdaffid.Bucu:rqti.1,,a.fn 1011.MutiNI de
Ard Mootf'nJ.din NewYork • orpniat a:podjia
Centuryoilllc Child : CrOIOing byDtsign. 1,00-
2000, u:mlrind inlb-�-..m.tjori • principiilor ci
Nbali'lt' aru.pradcnoltmi dts:ig_nutuiobi«tdor
dcs.1inakcc,piib.
ss \'fflBarbu Brnianu.op.cit., Bibliograli'"-:\ Saitrilt .
lui Tonitn,n,. lf)-"J9•
Curmtvl.15 ianuarit. 1,>1.
57N . Tonîtu. .Aru.OGem.niului 1n cffllinul l)fflntCKPN
� 111Drtputca. u ianuarit.1,11.
«p.ni.utidiiutift,i\'ca A,&,i)ul. vhu1 decopii -
Expo«iţi c de pkt.u� Pd,esc,11.fundaţia RcgdcMih-..i
l. Sala A�JIC!!Utli Romi:n Bu.:urcfti lioct. - ,5nov .
lSl.U· O.V.ml lnain tc deIon Vl�iu . Orpni:utori
klrlVI.uit!.lniim Bi�fi..-.lentidru T�u.
Dt,;ptc"ptOl!ria saMltqil, dedcsieratdc copi i din
t(Olilc primarc p obi«k modditcdc d. Ion Vl.uia
Krit1n Po\-ntN.'11 nUud.Bucu:rqti.,,.u.p.113: ,.f
H p1lft !bi.fipo,icd. nugreş,:1.d din confrunta­
rea artriprimitive a ţlira nilor.eti produail pllffll al
gtnitnţiilor .SC> 1W.SC.ICpot$Ub i5 adcrirurik
Qtt
uct,uinne,.uc pt-.lllru o bui 1)$ibologid a C'.tt';aţid to•
mânq1i." Lilmoilrtealui TOM:u.lon Vbsia p ublh­
$C A m.uit u:n altprictffl al copiilor-.ln Uimea noui.
.omardc.1j,40.
fie> \'aiG .C .An!loocs;i:u.Mltcartt pcwffld pf(Olla
romi.ne.ud. tn Politica ad:111:rii. 30 pn-1,:geri publk c
p coimutddn orpnÎUltde lnstilUl'UlSocial Jlomi:n.
fir.I an. �c w i,,r Pnutc-1Mrt:noitmbric
t,27 ti,iunie lfl.J.. C.G. Ani�CS1C fiau1otu.i
c.J.fţii Patlfoaifi culturaiUtta m.udo,,&x:un-,i.
r,:7.Tttn.l wpilolui m1mln printtc.'pttCKUpiri•
$C
I c i(OOi n.iimw,i de 50dologic .Tn:i.tn. U«.ieni.&
pil&.publ:id an<llestionMprim« la grupui l c de
Mpii, 1n Sodoiogjc rom.\n,r.ud. t, tJ)fi, p .jJ: ldcm.
Corucdn� pc,d� ale-sodok,gidc:op.1ului.
in Sodol.-,gi,ctomlntiUd, lll,), an l 19)6. nunic,
p...w-u.Grija pcntnl copil. rixu, u.di!crildr adult,
cu IIIOUpri 41IW"'Oi proprii.ÎDl'.Onlund:ibilc. ;ap•c ln
RomilUa tn.Kritrid.itwlde- b st\rplul J«Olului al
Xt<-lta.'lt'Xi p Adrian.Mliu:u. Coril.\ria larominL
Scbi1tpt'lhlour i cu pnind.fMll.ri p ildolN«llp.
Ed:iru,a Compi'lnia.8U.:Utc.'fti.loo6;Nkoku Roman
(cci«d.).Copilklarom.1.neaKl1nttt!illmilicşj.$0dt.
""""(.s«olck xvu�xx). N=ra. Bu.:urqa.i. 2015
Tot u:n simplom al acncu i i:ntett$Mc intmduccn-.,.
l a u ianuarit l))lj,fo piladr prog,unc- a po,rukd
Wio Bua.Jrqt.i. itifiint;.itdoiltcvdou.l l u:ni in W"ml,
\ tra nsmite: i nocc nţa nu are nim ic de ascu ns .Exp o:cîţ.ia
afflWiuniiOu ropiikit. Guda emisiunii. Tanri Radio.cu:mC'fac.u•
_.,..._ s;pu:nc• �tipgt,idtori.!'oartc umwitc part-$Cdc cd
mkl J!m.isiunt;a a i,,rub.lbddc Tudor Atghcxi.
61 1c-�-ts Ehlandtt, J86s,-•Sl4,-.5Crlitor"� � IJP.m.
61N .Toniba.Arta Dfft.rnnuJui 111dm..lntd p1rintcKP l a� tn
Dupca1n. u bnu..rit.ljlfl.lbnitu pomcn,q,c dotpM. aici.un pro­
fff<Ofde ptd;iffi c, .mllumin.ttul iubit« aJc:opul«.bi 0r1ipn·
d:lnPilllnNtoarnţ
„ The Kid is an
to dr aw docs no t a im at producing artis t.s.Toniua was
awar c o f a U thc p cdagogk th eorics which hc rc-fcrn-d to
in bis p ublicati ons and which he aJso sou ght to ap ply
Outstanding in h.is own ped:agot'lc p ra ctic<'.. HC'ncc th e organi:zatio n
of nation \\-idc drawing c ontc sts for chiJdren.
Phenomenon." TonitzaS c.xtc.nsâvc c ultural inte.rests . going beyo nd
the usuaJ h ori.wn of a p ajnt er. makes hitn oncc morc
Nicolae Tonitza th e c.xcepti o nal rcpresmt a tfrc of mo demity, the way
and Pedagogy
it took shapc în thc Rom anian spac c în thc fir st half of
th e prC'\•ious ccntury. urging us to gh·e nu anccs to the
somewhat rrductj vc pcrspccti\'c . pkturcsquc-scnt i •
mc:ntaJ,o n the artis L
JOANA Vl.ASJU
Nicol ac T onîtza (1886-1940) îs amo ng t he most c.s•
tcemed and studied Ro manian artjs t from thc first half
of th c 20th c entury. Th e initial point o f my rcsca rch
was thc auributc o f "'p aînt er o f th c childre.n.., oftcn use<l
whcn rcferrin g to th e ar tist. whkh also he-c ame onc
of thoSt" dichC'S thc artist s arc asso cîat e d with when
thcy get to he ack nowle dgcd by thc public. lt îs nevc r•
thdess true that thc rcprcsc.ntations o f thc child wcrc
rath er frcquc-nt în bis painting , bu t his conn ccUon to
thc children and th e cbiklh ood c anno t b e rcd.u c ed t o
thc prcsmce ofthjs them c 1 . revîe wcd the chronicles
of n- no wn cd ar t crit ks likc.- O scar Walter Cisck and
Şte fan N cniţcscu, but also of thc famous p laywr ight in
thc mak.ing Eu gen Io ncsc u, wh o had assimilated widdy
sprcad id eas o f thc e poch n-garding how the mo dcrn
crc ations rece ivcd and in te grated în new stylistic synta •
us the art ofthe primitivc/thc p op ular artist, t.hc ama ­
tcu r and thc chiJd Tonitz a' s p ajntings were thus eval ua­
tc d as part o f a whole cultu ral conlC'.xt, Romanîan and
Euro pean, whi ch I concisc ly rcconstruct ed .
J was then intercs ted in soroc ofTonitxa S O\\'ll wri •
tings, which mirror the cultural lug gag e with which he
approaehcd thc v isua J art cxc rcisc. I drcw th c attcn•
tîon upon hîs familiarity with t hc writings o f Olarlcs
B audelairc, whooe fen:e nt reader he a ctualJy was. His
Îdcas ab ou t thc modern artist. whom he compa.rcd to
thc chj ]d, the pri mitive and the conval e.scent, imp a cted
thc Romanian artisL I co rrd.ate d thes e co nsiderations
wîtb thc l ong l asting prcoccupatio ns o f thc artist r e •
g.ardi ng children ' s e duc ation. He bdîc\'cd that thc pc ·
daE,,ogy should t ak e into acco unt thc p artîcuJaritîcs o f
thc agc , to make sure tha t the chlld en joys a natural d e•
\'t"J opmcnt, ·with no rc stricti ons. Thc infanti l e dra wîng
is u ndcrstood as a means o f pri vil egcd c omm unicati•
on and o f scnsiti v ity expansîon. Encoura gin g th c kid
Odaia cu copii
COkAFOOOR
Personalitate de mare compfexitatc a manifestăr ilor „cu spaim a lo r pentru t ot cc l e este lumină, pentru t ot
artistice interbelice : pictor•colorist rafinat. grafician, ce estc mişcarc sl ob odă, graţic .şi j oc. p entru t ot c e cstc
zug rll\' d e bis crici. comentato r intuitiv şi foartc acid bucuri e a vieţii. . . "1, surpr înde „fcrmecătoarea lor ine.x•
1
al fenomc:nului pl astic , gazetar şi profC""Sor, Nic olae pc ri enţă· rdn· antc fiind şi cdc caTC" ap a r su b titJuJ D;n
T on itxa ofer ă, atât prin creaţia sa, cât ş i prin scric rile lumea celor umili sau Obosiţii.
saJc, o per manentă su r să dc i nterpretare, reint erp reta • Rn· cni nd, se p oate urmări tras eul de fomtare a a r •
re. reconsiderare şi readu ce.re in prim -plan. ti stul ui, dc la Bârl ad, undc iş i pctrec e copilăria, Tonitz a
Recent a a chiziţie (2017) a Mu.z.cului de Artă d in îş i c ontinuă studUJc l a Şcoala de Arte fr um oasc d in
lar gu Mu reş, lucrarea Odaia copiilor, a provocat tcma• l aş i . la dasa profes orulu i Gheor ghe Popovid. Ac esta
tic a unei ampl e t>.xp oziţii, c u titlul Tonitza. lmoginî ale djn urmă , alături d c Emano il Bardasa.re ş i de C.D.
copilăriei, in intcnţia cărci a , pr intrc altc direcţii creîo• Stahi, era u n pict or academi.sl strâns lcg at dc v echil c şi
nate, se disti nb"C şi c ea a discrq, anţdor lumii copiJăliei. rigiddc prece pte. dc altfd, ale bu nu l u i m eşteşug. Deşi
În diferite Olroii sociaJc , prin prisma atât a lucrăriJ or corecte . erau lip sit e total d c trăirea realităţi i , de p ulsaţi a
lu iTonitza, cât şi a a lt or artiş.ti contemporan i c u el, care vieţii vremiL Ig norând sa u chiar dis preţu in d t>.xisten•
au ati ns şi acnt subiect. al c opilului şi c opiliriei. Astfel. ţa tncon jur ătoare ca subiect d e lucrare. considerănd-o
spaţiile expoziţie i au dev en it, metaforic. o i mcnsă o dai c mult prea prozaică. aceşti profesor i rcspinbtCau orict"
cu copii. paradoxa l tăcuţi. S onore su.nt l ucrările, apro a• avânt tin eresc al elevil or l or, i mpunând u .J c cu str ict eţc
pe 15<>, fiecare cu sa\·Oarca, i ncârcâtura şi co no taţia c i . propr ia im•ăţ.ătu ră c a fiind cca corcc tă. Atmo sfera î n•
Câteva dintre lucrările d in co l ecţia târ gumurcşcanâ. chistată preu-.ntă in Aca dc mie Î •a detcrminat tănăru •
asup ra cărora m ă v oi o pri, rclcvă ace-st u nivers d espre lu i T on ltza, impe tuos ş i de gajat in a titudlne şi l e h nîci.
c are s •a scris .yî se \' a scrie foa rte mu lt, despre care ni num eroasele puse uri d e nesupun ere. inclusiv ab an•
sc p arc că ştim atât de mu lte . şi pc carc, m ai mult. J.am donarea c i . Dis preţu] să u faţă dc a ca demism ş i faţă d c
trăii şi totu şi, r ămâne m ere u un mister.Lumca l or. a prom ot orii ac estuia, şU d eclară deschis într-una din
c opiilor, t" intr• o p erpetuă dinamică. c u in edite aspecte, tns emnăril c saJe: .,AcadcmismuJ - e tapă p arazitară
cu neaşteptate şî surpr în zătoarc provocări. -estc tocm ai renunţarea l a na tură: adică la obse r va ­
ţi a directă a vicţiî 4•
„
Lucrarea Odaia copiilor, a u st eră. in foarte p uţine
nuanţe, aproap e mon ocromă, di ntr - o etapă de Înce put . Orizontul i se dc.schîdc , odată a juns l a Mil ncMll,
chiar dacă nu emană e.xphdt senzaţi a. în alte lu cr ări în 1907. un de . pc lângă num('roas el e r ămăşiţ e ale aca ­
fiin d declarati v acest tucru, c c a o d efi niţic a simplită­ dc mismufuî apar fe rm enţii înno iril or şi se a firmă t"XJX'·
ţii c opîlări ei imaculate , un instantane u foar te rdC'Vant. rimcntele tincrd gen eraţii în divcn-itatca manifestăril or
su rpr inz.ându•i in mom entul activităţii lor esenţiale : j o · arte i modernc. Aici, studiază l a Acackmia Regală c u
eul Cromatic a rcdusă. t" in c onsonanţ ă. cu mesajul cc se pro fesorul H u go Frdhe:rr von Habc rm ann. simp ati:c.ân •
arc, însă. cap de afiş o a ltă lucrare cunoscută a lui
du•sc şi aprccii ndu • sc recipro c .Tehnica min uţi oasă.
studi ile s crioasc d c desen Care.' prim ea ză a cum, în dc •
Tonitza, Muzaţ,amfletamlui, cc infaţişcază o fetiţă din trimentuJ culo rii. vor ducc l a maturi zarea stilului său .
tumca c opiilor „În straie scu mp e . copii hr ăniţi cu im• ln anu ] urmă.tor. 1908.,est e prczcnt pentru pri•
beltugarc şi rafin ame nt , c opii incur ajaţi de p ermanen• ma dată Într - o c.xpoz.iţie colectÎ\'a, fii nd u• Î rcmarca te
tc atc nţii şi dcz mî erdârl, c opii pe rfect sănăto şi. da r i n lu crăril e de critica tîmpului ln paralel, p artic ipă ş.i l a
su fletu l cărora . prematur cătrănii. dospcau dureri i nă • viaţa artistică rom ânească, cu caric aturi cu cara cter s o ­
bu şit e şi cTC"şteau spăimintătoarc abionif'). Co loristic a daJ.miUtant. pu blicatc l a re vista Fumica1 t i c u cro nici
este mult mai frap antă. mai ostenta tivă pe ntru a ritma, de artă În rcvist c dc spec ialitate. Caracterul reb el se rr •
din nou. cu ceea cc sc d o rc şt e a se transmite : multă le vă fÎ în faptu] că nu Îşi va încheia stu diilc u niversitare
emfază. Astfd, cclc do u ă lu crări ant31,o0n ke po arizează nici l a Academia bavarezi, părăs ită În 1909. L a sf' arşitul
l
Trcifril{i(Ci,piii�i) d ouă l u mi ale c opilul ui pc care Tonit7.a l e- a surprins în ac estui an. după. o fecundă e.scapadă. italiană, ajunge
l�-l�l muJtitudi nca dc p ortrete ş j compoziţii cu infinitdc nu ­ l a Paris. C onta clul c u stilul gra fic francez, mai de ga­
11ldpcairto,i
S,X-$0fflf anţe cmoţi onaJc . Pr eponde re nte sunt cete în car e , prin • jat, s tudiat în c olecţiile Cabi.n e1u.J ui de st ampe-ş.i nu
Col«ţkp,nwtâ tr-o cmp atic caracteristic ă ac estui artist faţă dc c opiii numai: D aumier, T oul ou sc•Lau trcc., Jcan•lo uis Forai.n,
19
Privacy

Nirol•T-it:u
Fo1t•dob.l,wlllc{
uleipc"c..wtori, ◄O,:_.'"6 cm
temiw.1 d r-Toniln,
. IM!ilbtlt{1J14-1,.:;I
MJ;U.,M )udi:t,c-uiMtittt
cu lucrăril e dnl vivo de-Ja l..ouvn:' (du pă care va face
numeroas e schiţ e fÎ in terpre tări, exc TSân du• ş i mâna
ş i da\'Oltându- şj stîlul). cu imp res io nism uJ cu care
coche tează pent ru puţin timp.le ctura cărţilo r d e artă ş i
esteti că, a re vistelo r şi a :dardor d e actualita te satiri că,
g aler-i.ikfi expoziţ.iil c de pîcturâ. t oat e împreună devi n
fundame n t p entru viitorul stil Ex peri enţ a î nnoit oare
occidtn tală i.şi pune ampren t a asupra cn-a\iei sale ul t e ­
rio are: Chan nc , D egas,TouJou sc--Lautrec, Francisquc
Poulbot şi mai vechii colorî.-şti Tîz Ja n, Vcro nesc ş i
Corcggio. După patru ani de hălăduire constru ctivă, d e
ddiniTc a p ersonalităţii a rtistice', În vara lui 1911 se rd n­
t oarc c î n µră ş i îş i î nche ie studiile obţi nân d diplo m a.
Ultn-ior, pictează bîsC'rid, participă la cxpo:dţiî,
colab orează la diferite reviste ş i zfa.TC' cu report aje.cro­
ni ci ar ti sti ce şi teatral e, inte rviuri şi notC', fiind în 1911
unul di ntre fon dat orii Sin dicatul u; artelo rfrumo aM şi
ad eptul mişcării de orientare- socialistă, lucrn rdkctat
ş i în g rafica milltanta.
Particip are-a activă la război. fii nd ş.i prizonie r in ­
tr-un la g ăr b ulgar, îl marchează profund ctta CC' se rC ' ­
ficc tă în numeroasele d esene ţi pi clu ri a,•ân d ca s ubiect
prizonie ri. răniţi. orfani, dezert ori sau femei l a cim itir.
înfăţişând chipu ri d e copii. Acestui cadru al „p oezî -
0
c i asp1't"" i se alături şi lucrare a Cop;; din Făgâra •.
l
Expres ia l or surprinde o oarecaTC' mâh nir e şi matu rit a­ un cearcăn elegiac.
t e prem atură d etermin ate d e condiţia umilă.. Pidoardc
desculţe dtno tă faptul că de mult e ori copilări a p oate
avea tonuri g ravt d e visare. Scena Încr rmenîtă e do mi ­
nată de vălul unei triste ţi amare pote nţată d e griurile
apăsăto are. Aş ezate cumin ţi pe băncuţă, cdc tr ei fetiţe
dC"Vin subiect al unei l ucrări în cal'<" spec ificul naţi onal
(fari a fi i nteres at in mod speci al În.să de- a cest aspec t)
c suge r at din nou prin temati că d ar şi prin dclTl<'nte
concTC'tc d e port popular. Două din tr e de pri\·e:sc i n1, '<' ­ Lini a fluidă. descrie rotu njim i ag reabile ale forme-l or.
nuu la c d cc doreşt e să le portrctbnc. cca mi că afişâ n ­
du-şi i noccnţa prin ochii t on it.zi enj , red aţi in pet e mki, nuanţd or calele din funda l, P<' părul brun şi a- p oi Într-o
negre. P e lângă privi re• .si ngurul lucru care l e lc:-agă
de copilărie- es te m ica jucărie- vio i reda tă in nuanţe d e
gaJbm. albas t ru şi roş u, di n mân a fC'tci din prim-pl an .
Bun portretist, artistuJ n u c interesat de redarea mi­
nuţioasă a detalill or fiz.ionom kc ci d e acccntuarc -a e x ­
presi ei prin ese nţializarea t răsăturilor. Din cltC'Va Un ii, conturu ri şi c ulo rl
aproape SCM'matizat e şi chi ar cu o undă d e pic turi naj­
vă, d fixează c hip urile cu o duioş i e deloc edul corată.
Fu ndalu] aust er. nede finit , sublinia:z.ă acc-astâ at ­
mos fC'ră md anoolicâ. O es,enuJ c in ch egat. li nia ţi nând
în contu ru ri bine delimit ate c uloarea . Aceast a din
ur m ă , uşor frăm ân tată ş sob ri . e întrC'ruptă de acor­
i conside rabil; mai ntâi, că ne obişnui m să aflăm sin g uri
duri d e ro şu ferm, defi nind straidc specifice-rontl
Vo lume tria şi \ltr tîcalitat ea sunt asigurat e d e mânecile
bufante ale îilor ş i de curgerea Unici d e pe cămaşă pc
fota. DctaliHc omammta!c se menţi n in zo na li near i t ă ­ fură spre pol.icromîe"19•
ţii angulare evitân d sinuozităţile 1ntr-un lim baj l apid ar.
Profunzlmc a vizuală a compoziţiei c asig ura tă prin profil ează şi l ucrarea Portrrt de bdîat.
plas area dcsaescândă a cdor trei perso naje, care for­
mea ză cu li nia băncuţei pe care sunt �t e. o piramî­
di vi zuală cu b aza bine- sublin iată.
Ab ordând o tC'mă ai cărei protag oni:Jti sun t copili
ţi copilări a. Ştefan Di.mitr e sc u dez vălui e o faţetă fară
t onuri îndulcite. atât la ni\'d coJoris:ti c� comp oziţi�
n ai. cât ş î la ni\'dul co municării unci stăr i, de mult e
ori.in aceea.şi si nton ie a mes ajului ca cca a ami culu i
să u, Ton itz.a. Expune o îmagine sever ă a durităţii vie ţii
camufl a tă cu măi est rie Înt r-un subi«I i ngenuu cu pro­
t31,o0n işti nevin ova ţi.
La T onitza. in aceeaşi vastă catego ric- a redării
copilări ei ş i.mai re str âns. in cea a capetel or de copîi,
se înscri e unul di ntre ce le maî rcprezcn t ath-e p ortrC'tc
pentru art a sa. întrunind to at e caUtăţilc de ext'CUţic ş i
t eh nici, su btilitat e coloristici armo nici ş i. i n special,
de profun dă expresivit ate. Este vorb a d e unul din •
tTC' p ort retele mn:în ei artis tului.Irina .afl at Î n c olecţia
�,tuuul ui d e Artă din 1ăr gu Mure-ş su b denu mirea d e
Portret defată11• Tonîtza renun ţă l a tendinţele decora­
t i v s- cenografice d e fundal, folo site d es in alte rep rCU'n ­ pr in comenzile pe care St" vede obliga t să l e onort"U.
târi de acest fel şi. p c fo ndul roşca t, mo dula t doar di n
aplicare-a uşo r vib rată a t uşd , contul't"a ză in lini e suplă, lăuze au munca artistică. Î n a fi concomitrot ,..detecti v
portretu l pli n de delicat eţe al fetei. ln d concentrează
t oată emo ţia in terioar ă propri e, transpunând- o tn i m a ­ lu i familial s e d o\'e desc a fi private de consi.stmţă În
ginea copilul ui Nu e doar inocenţ a cu rioas ă a privirii
surpri nsă in ochii foart e oorcc t constru iţi în orbitele
Es te a stfd unul di ntre cei mai prolifid artişti român i
care au aborda t cu atâta intensit ate acest subi ecl .
In anul î nfiinţării, l91S. la l aşi se raliază şi d gru­
pării Arta română . Ult erior se-va !>tabili l a Bucureşt i .
Expunând împreun ă, de mult e ori chi ar p c ace­
eaş i sîm eză, Tonitza se a propie de Şirato ş Ştefan
i
Dimitresc u, l eg ând u-i gânduri, idcî ş i p reocupări c o­
m une , to ţi lTC'i având cln"\-·o hată şi o puternici l atură
cr iti că şi didactică . Această comuniun e prietenească fi
spiritu ală, căreia , di n aceleaşi consid erente, i se-va a l ă ­
t ura ş i O scar Han, se ,-a concretiza i n Grupul alor p a ­
tru.având prima apoziţie în prim ă vara anului 1916.
Dar. în ain te de- coa1,'Ul area grupului, T onit za a p e­
t recut, di n raţi un i materiale, un „ autoexil"'' la Văk-nii
d e Munte, di n p rimăvara anului 1911 până in toam-
na lui 1924-Este un a di nt re cele mai f ec und e pe ri oa­
de pentru creaţi.a sa, care s e cize le ază, se-îm plineşt e în
c ul oare şi fo rmă şi prim eşte:- noî valenţ e În profunzi­
mea ex presiei. Rezult atul s -a la.cut vizibil Î n expoz.iţî a
di n iarna anul u i 19157 deschisă in ca drul „Salonului
Sin dkatului Artelo r Frumoase': Marc parte a lucrărilor
conlin ca s ubi ecte intîm i.stc, cu studii ii portre te ale co ­
piilor sâî şj d i verse ip osta ze cas n ice al e soţi ei; sur prin­
zăto r, nu fo ar t e muJtc peisaj e.• ch iar da că zona und e a
stat c.ra generoasă cu astfel de pri\·dişti.
Trept at. s e desprin d e de oriC'ntarea gravă ş i p r o ­
t estatar ă care i -a domina t creaţi a la i ncq,ul, simţi n­
du-St" asC"menca lui Luchian - cd pt' care l -a a dmirat
adânci . ci şi o undă de t ri st eţ e în colţur ilor buz elor or i ­
entate tn jos şi pe p eoa p ele uşor câiut e . adumb rit e de
l
O carac te ristici a redării privirii este -aplical'C'a.
unui punct inc hi.s, sci.părător, pc i ri.sul doar cu un Ion
mai d eschi s. ncamcstecând tonurile•. O \'al ul disti ns
al f eţei. cu fruntC'a înalt b oltită. lasă liberă arhitectu­
ra păr ului. Volumul carnaţki dens C' e construit din
a proape imp crcC'pllbil e acorduri d e o cru cald. "ibrând
epid erma, iar umC'rii obraj ilor sunt atinşi d e sub ti -
l e nu anţe trans lucide c ulminând in cannin uJ buzel or.
Annonia cromatică d erivă şi di n cur gerea fi rească a
baie de lu mi nă p c chipul şi bustul iradiante.îm prumu­
tând expresia un de de l a altele. Cul oare-a oscilca:tă \'OÎt,
c u difer ite i nt cnsită\i. pe- tonalităţil e roşului ş i ocrul ui
Astfd, se implîneştc atât d e natural imaginea fragilită­
ţii şi mela nco liei a dol escenţei intr-o îmbinare id eală de
Acest rafinat por tret ni s e infăţîşc-ază. ca o don·m•
tă mater ializa re a pri ncipiilor sale-tcorrticc. riguros
respecta te În atât ea lucrări şi organ jzate În pr«cptc-
lc sal e d espre pictu ră: ,.Pen tru stu diul portretulu i ş i al
nu dului o pal etă mai redusiJ ne va fi d e un folos pr actic
Î asort ate, ţinând su b b raţ, Î nt r- o p oziţi e ne firească, pisi­
o lum e de combi.naţU ce zac ln cdc câteva ruk>ri - ş.î
a p o i învăţăm a stabili acordurile, strâns e ş i subtHe,
p e catt pale tele pre a boga te nu ni Ic î ngăd ui e, cdcî ne
Eboş at. dar pă strând caracte risticile �'li. lului, se
Referi ndu -se la acest e port rel c, Bar bu Brc.zianu le
gă�tC' u n corespond ent în Jwn ea lit erar ă. spunân d că
de ar de fini un stil "care face din NC'CUlai Tonitza cd
mai se nsibil poet al candorii cop lă.rid ş i al alcanul u i
i conturată d jn câte va trăsătu ri, pcisajdc c u cas ele albe,
tinereţii - un echival ent in arta plastjcă al bunul u i său
confrate Ionel Tcod orcanu"'0•
Din diruiTea pen tr u copii. din convi ngerile sal e
Î n exprim ările' nepervertit e şi in s c-nsibilit atca mic i ­
lor 6inţc ş i din dorin ţ a de a-i îndruma p c c ei talent aţi.
i nstitui e, in peri oada 1916-1928, primul concurs c u
d escn dc acest ora, r«ompensat cu u n p remi u anu-
al. Nu este exclus ca s ut ele d e des ene primite să-î fi
influenţat în vreun fd creaţi a acel or timpur i , cu sig u ­
ranţă p erc epţia. aprecii nd u-l e pe cdc spontan e, fari
in te rvenţia ad ultului .
Continu ân d cercetarea t n registrul portn-tdo r
d e copii ş i adolesc enţi. s e constată faptul ci Tonit.za.
d ato rită ncccs-ităţil or de ordin financiar s au di nt r- o
amabîUta tc fo rţată faţă de d fcritdc p ersona j e care U
i fe nomen"' care „ are aces t d ar lnah d e a şti să păstT'<'zc
cumpărau lucr ăriJ c. a trebuit să fa că şi un dC' concesj J.
nu bunul u i mc.ştC'şug ci propriilo r principi i care-i c ă ­
11
şi chir urg" • Aceste expe riment e din afar a anturaju­
trăi re. lipsindu -le tocmai acea s ensibilita te ş i implicare
afectivă a artistul ui. El e s unt o reproducere' corectă, dar
profund ş i can-, prin creaţi-a sa, i -a oferit revel aţi a l u­
mi nii in pîcturi - parte a lumii celo r „d e&vorizaţi":
solidarizând a stfd cu -ac cytia'. De scoperă culoarea de
sor gin te luchian escâ şi inf i ni tele posibilităţi ale accs-t e­
Îa. ln expo ziţia in dis c uţie.legătura cu l uchian c fă cută
tot prin i nterm ediul unc î lucrări din col ec ţia 1ârg umu­
reşca nă, cu tîtluJ ln grădinâ , căreia i se poat e găsi un
evidc.nt corespo ndent in atmosfera l ucrării Juj Ton itza,
Grâdin â din Văle11j1•. In comparaţi e, cadrul folosit de
luchian cs-tc maî rC'strâns , cu accent pc:- c ele trei perso­
naj e din prim-plan: unu femini n acomp ania t d e do i
l
c o pii. plasaţi În t r- o g rădi nă cu iz imp resi oni s t.d e fac ­
lură MoneL Ansamblul ebo şat al lucrării pc care tuşele
sunt aş ezate Î nt r- o kjeră iuţeală co ntrola tă, de mon­
str ân d stăpânirea tehnicii nlla prima, fără să dorească
sâ d efinea scă p or trete, cro matica vioaie. si nce rit atea
su biectului asiguri împ reună prospeţîmc-a Întregulu i.
Sugerart"a formei prin culoar e est e apres-i a unei simţîri
su flete şti vib rant e, ş i folosindu-se de viziunea con­
trastelor de- culoare. art istul amplifică l atur a , i talităţil
l or lirice. Luchian conferă noi valenţ e luminii p c pân ză..
ln planul gal eri ei d e subiecte, Tonit za va marşa
d e ct>l.c mai multe ori pc p or t retel e in1,'<' nue de co pii.
a j ungând la a cea exp res k sp«ifică a oc hilor. care -i
d efi neşte stilul incon f undabil Portretul fi. in cadrul
acest ei t eme, univt1'sul copilăr icî, a găsit o rcprc z C ' n •
tare cu valoare d e si mbol.prilej ui ndu-i nume roase
exp<"ri enţc ş:i vers iuni. Debu tân d de tim p uriu, intens
fecund În pe ri oad a ş ed erii l a V-alcnii d e Munte. t>l va
relua ace-st subi<'Cl al p ortretu l ui in occ.-nţci pân ă spre
sfâr ş itul ,i eţii. tr ecându -l prin diferitele e tape d e m a ­
turizare a copilului De cd e mai m ulte ori ii strv<"<lu
drept m odele.copiiî sâî11: Catrina, Prlrc ş i Irina, fa .
când num ero a se schiţe ş i studiî p entru un dorit, dar
-:
nerealizat, ..a lbum d e familie Ult erior. pc baz a acest o r
studii şi l ucrări prt>merg:ăt oarc . d rcuşc-.ştc sâ a jungă a
l
11
o si nteză profun d pers onală a tem<'i , lar ă a particu ­
l ariz a, ci tr atân d gener ic subi ectul,Î n atât ea por trete
ale .Adolcsu.nţet·. Tonitza se-impune În con ştii nţ a p u ­
bli cului cu această tipolo gie a figu rii ingenue. cu ochii
mari, difuz,j şi suges tivi, rdkxiC' a purităţii su fleteşti,
d espre care s-a scris atât de muJt.
I n prim ăvara anului 1926, ar c loc prima expo ziţi e
a GrupuJu; celorpatru l a care, pc panoul Tonitza, apa ­
1
re ş i lucrarea Fala cioba11u lui � a flată acum in colccţÎa
1ârg umurqcană. Lucrarea se alătur ă multor altor a. mai
ale s d esene ş i stu dii, pc care Ic-a realizat În pcrcg rină.­
riJc sale. alături de pri ete nul său. Ştefan Di mhrcscu, in
zona Făgăraşul u i şi În vara Î n care a lucrat la Ca stdul
br âncovC'nc.sc dt> la Sâmbăta de Sus. Chiar dacă mai
puţin i ntcn.să in sug estiv itate', nefiin d un portret p r o ­
priu -zis ci un perso naj În peis aj, această lucrare po artă
caract eristici a l e stil ul ui său. ins crise atât pc figura
copil ului. cât şi pc modul de abordare a fun dal ului cu
vege taţi a ele gant caligrafiată. P er so najul, mult ap ropia t
d e privito r. ap are ş ezân d pc iarba ha şurată, Într-o re­
dare anatomi că swna râ. chiar rudimen ta ra, a mâini­
l or ţi pici oarelor. D ar accentul cad e pe decora tivism u]
straido r p opulare. r<"Zuh at prin îmbi narea neg r ului cu
mec ani că a realităţii, fără a interp reta subiectul, mai
edulcorate , pent ru stimularea gustuJuj În doielnic al
unora dintre comanditari.
Un astfel d e exc-m pl u e ste fi Muza pamjletaru luf 3J,
reprezentân d -o pc m icuţ a Vwr ic a Şeicaru. Aceast a era
fiica publicistului Pamfil Şe icaru.:", dirc- ctorul g azetci
Curenwf•. l a cart' Tonil7.a a colab orat cu cronici, pen­
tru o lun g ă p erioadă"'. Detaşarea fi to taJa lipsă de afect
man ifest ate de a uto r cu pri vir e l a această lucrare pot
fi i nterp ret.ale nu d oar prin ap resia destul d e neutr ă
a p ers onajului d ş i prin pris ma faptului ci a reali:z.at
d ouă exe mplare foarte asemănăt oare, cd d e-aJ d oil ea
aflându- se in patrim oniul M uz C'ul u i Ţării Cdşuril or.
di n Oradea . Diferenţ a con stă în s crierea in coltul din
st âng a. su s , p c , ·erti cală. a titlul ui lucrării, cu caractc.re
j apon iz ante, amănunt car e dis p are (sc-t ntre:tăreştc sub
stratul de fundal) in lucrare a di n co ec ţi a târgumurc ­
l de gra de până l a ro zul delicat aJ obra jilor ş i cel en gl ez
şcană. Afinit ate.a p entru japo njsme se rc-găsc-.ştc in mai
multe lucrări, mai mult sau mai puţin di rect . inclu s iv În
cazul d e faţă, i n mo dul În care a rcalîxat ochii migda laţi
ai f etei, uşo r obli ci, păst rându -şi to tuşi anat omi a. Spf('
deoscbiTC' d e m uJtdc po rtTC'te de copii, acesta cs.te unul
neutru. cu t răire şi exp res.ic mult red u se . Red ată fron­
tal, ca într-o poză dîst antă, de aparat. cu fun da m are.
galbroă. in părul coch et aran jat. cu hainele dcg ant
ca rigidă, cu ochii l arg deschişi, dân d a cru l d e împăiat.
fetiţa face parte dintre acei „copii in strai e scump e':
Oarecum ironic c ales fi titlul
Urmân du -i cursuJ biografic. din 1933, od at ă
cu moar t ea b unuJu i s ău pri ete n Ştefan O mitrcscu,
i mat eria preţioasă şi rară':.
T oniua se Înt oarce l a l a .şi şi prei a p ostul rămas lib er, l a
catedra dC' pi ct uri a Acade mici de Ar te Fr um oase. dc­
VC'nind şi rector. I n vara aceluiaş i an d cscopc.r ă „ploaia
„
d e lum ini a Ba Jciculu i. At m osfer a de l a ţărmul mării,
mki fi lnghc:-suitc, p ersonajdc exo tice , pline de gratie ,
to at e H deschid apetenţa pent ru abordarea uno r noi
motive' . Pal eta K rafinează fo arte mult (a jungând a
l
mani erism, dup ă opini a unora), a tingând iri zări de
ocru , g ri ţi roz.. Ş ai c i est e atras in con tinuare d e su­
i najele luau na ştere di n int ersect area l or. d ar păst rează
biectul personajdor din lumea co piilo r: studîi, se.bite ş i
ul eiuri r q,rC"U'ntând copii de turci ş i tătar i cu fig ur i-
le lo r dC' u n farmec special e parân d fiinţe at empor ale.
adău gâ n d noi ,-alcn\c pri n solutiîlc pro puse . demon­
strân d as:tfd propria variaţi e de rCSUT'S<". E o p ennanen ­
tă conf runta l't" cu moti vul
Un alt artist preze nt cu lucrări t n expoziţie.cărui a.
În t r-o cronică din l926. To nitza Îi apTC'c ia .. pasiu nea
'"'
pen t ru mat eria preţioasă ş i rară . consid erându -l „un
şi să răsfrângă, in orice pată aşt('rnutâ pt' piruă., to ată
prospeţimea , tot tumultul, ...to ată sucul en ta În t reţe­
sâturi d e s e,'ă pc care o înfăţi ş ează nat ura însăşi. În
to ate exemplarele vii"u este Nicolae Petraşcu. Capitolul
portn-tisticii, dc ş-i mai modest reprezent at in creaţi a
tui Petr aşcu. este unul im p or t ant ş i caracteristic. Cel e
maî f recvent e s unt autop ort retdC' in diferite etap e ale
vit'ţii -stăruitoare modalitate d e sondare a propr iei
23
roş -u, În alt ernanţă pe haina in dungi. Alb ul cămăş ii
bu fante amplifică ingenuit atea fC'ţei pe care marchca-
7.â d oar printr-o pată ro.şi e ,g ura mică.inocentă.. Chi ar
dac ă nu au rotunji mea cu care ne -a o bişnuit. ochii sun t
fi ci ne definiţi l n detaliu, ci do ar su 1,'<'raţi prin d ouă
fante negre, i nt ense. P rin discrete urmc- de culoare
b run-roş iatic ă. p omeţii ş i nasul mignon compl etea ză
restu l chipulu i Înca drat d e părul bălai. Pălări oara nea ­
gră Î ntr egeşte portul
In plan secund se profil ează pc fo ndul gr i­
albăstrui cu rol d e ec ran at mosferic, trunch iurile un or
copa ci ca niş.tc umb re brune, filiform e a p aritii , e · rti­
cal c. ritmate dC' " e · rddc fru nriş uf ui vag conturaL Nu
interesează redarea realistă ci se ntimC'n tul emi s: ne­
vino vată po e:de naivă..
Alături d e Tonilu, Şt efan Dim ilrescu a căut at
fid cUta tt'a faţă d e- natur ă, dar nu tn sens mim etic, d
djn dor in ţa de captare a autenticul ui ş i a spirituaUtăţU
traiului ţăranului româ n şi d e cu noaştere a spe cific ului
diferitelor zone al e ţârii. A ceastă d ori nţă.manifestată
alături d e Tonitza încă din anii studcnţid, St" concretî-
N".1onb1tToniw
AirtrttdtfatA
ulti ptpAn;d. .u,:)6,; cm
Jffl!NI $11, $IIIlbnilU.fltd.lul li,1;-1J1SI
Mtutul fudc'!tan.MUl'\'cl
zea ză prin câlător iîlc sale in Ţara Oltului ş î Făgă raş ului,
in D obrogea şi În Mo ldova. Im agi nile s ur prinse reflec­
tă nu atât pit orescul peisajului cât insuş.irilc spaţiulu î
românesc. cu caracteristicil e umri, poziţionân d omul
fi entita tea umană În centrul subie ctelor sak-1◄• El lşi
va im pune disti nc t propri a viziun e atât in pictu ră,
cât ş i in grafică. defini ndu-St" ca un subtil i nt er pret al
realităţii româneşti.
Gravit at ea şi s im plit atea tratării portrdistkC', regă­
sit e tn multe clintTC'lucrăril e s al e, ap ar cu preg nanţă ş i
in tra.ta rea unor subiecte aparent la ndrt"� cu m sunt c dc
persoan e -sau ima gi ni cu membri ai fam iliei sur­
prinşi Î n int erior ş î , mai rar. in peisaj. D emonstrând
o fi nă observaţi e a exp resiei, fără a mar ş a in să pc o
intC'riorizare profun dă, a rt istu) SC' axează pc- o bţinerea
efe c te l or d e lwnin ă . a frămâ ntării tuş elo r şi a armoni ­
ilor co l oristice. Por tre tul d e copil alături de alt e două
repreze ntând perso n aje matu re, dj n colecţi a M uzeulu i
de Artă târgum ureşc-an, est e doc\'ent pentru caracte­
risticile m enţionat e.
Portului d efală17 inîapşcază un pc.rso naj familia),
drag artistul ui, respe ctiv pe fii ca cca mare.Marian a. Ea
de vi ne subiectul mai multor lucrări3'. Lucrarea conţine
culorile caractC'ri.sticc . preferate de Petraşcu: albastrul
de Prusia caTC' mătură f undalul, roşul b ucurându -se-de
osp talitatea pânz ei la fd ca in tr-o sărbătoare ve ne ţia­
i
nă . : c d de cadmiu pe buzd c d e o exp resivă gr a vit ate, in
in „ croirea" hain ei subliniind baza întregului; terra
di Siena arsă. pe-ntru a oo n feri a dân cime ochilo r u şor
inc-creă.naţi l a acestea se ad augă in dubitabil: albul ş i
negrul pentru potc- nţ area con traslul ui dintrc lwnin ă ş.î
umbră . AlbuJ. cal'<" face să vib reze pân z a. t ocm ai pri n
folos irea sa parcimoni oasă, ca o scânteie re de l umină
în ansamblul î ntu necat, ş i negrul. care conferă sobri­
etate ş i s olidit ate. Fig ura fetiţe i, rt'd.ată chi ar bâîcţ eştc
nu est e una ddi cată, nki ch a r inocentă-, d ar prim ează
i
buna stăpânire -a mijloacdor de rcd.are a por tretului ş i
con st rucţia suprap unerilor succ esiVt' d e culo are a tât de
specifi că artistului comp arat cu Ar ghezi av ând amân ­
do i, în vi zi une a lui Ton îtza...aettaşi pasiune p entru
Prezenţe avangardiste in ex poziţi e vin să recons t i ­
tuie ş i să complet eze a tmosfer a artî.stică a ti mpulu i in
ca TC' a creat To nitza, cu lu crări afili at e le me i. Alătu ri d e
Corneliu Michăile scu (După bal,d in colecţi a Muz eul ui
de Artă Constanţa), M . H. M axy, cu două l ucrări.
D upă 1918, o dată cu parcurgea faui a,'3.llgardistc.
vi2:iun ca lui Maxy. ca moci de punere tn p agi nă a d t > ­
mentdor constitutive al e unei compoziţii, se Îmblâ n ­
ze şte, depăş ind faza joculu i de linii tăioase , cân d pers o­
robust eţea dcscnuJuÎ rezultat di n folosil't"a schematică,
accide ntată a contu rurilor . La ni velul tem aticii, adese a.
aceas t a e În cons onan ţă c u convingeril e sale soda ­
list-dcmocr atc care c uprind eau şi atenţi a pe nt ru viaţa
cd or nevoîaşi s au a prole t aril or. foarte anc oraţi În at ­
mosfe ra mediul uj u rban. Căci aş a c um se exp rim a in
l1ttegral î n articolul di n 1927- ,.Subi«tde? Subiecte cc -
1:ăţmCfLir fntrca ga , a· l oarc a subiectelor înconjur ăto are
arc pen tr u mi ne un Înţdc s în afară de cmoti vit atc"lt.
ln st ruc turi rămân do ar remi nis cenţe al e faţe tăril or
con st ructiviste şi ale lin.id ex pres io niste , Maxy susţi­
nând tn cont inuar e că desci nde d in s fe r a c ubismului,
lucru re,fi«t at tn lucrăril e sal e ult erioare , fără să. mar ­
ginalizez e dem ent ul cromatic aş a r um se În tâmpla l a
cubi:Jti ci di mpotri vă, ii ,-alo rifică di n pli n. Se re marcă
şi o recuperare a demc.ntu lui figurativ, d ar nu rC'nunţă
la bidimens io nal, personaj el e fiind a platiz ate şi aplkatc
pe un fond diviz at de multe ori pr in d rq>tc- ş i curb e.
Privacy
Acest e car actnistid se regăsesc şi În cele două lucTări
aJe anilor ' 30, di n patrimoniul de ar tă tâ rgumure-�an.
rc-sp cctiv: Câtt' doi şi Cu umtl,1 1 .
Lu cra.re -a !Ate do,"°, după cum me nţionc a:tă şî
titlul,surprin d e cxempU6ciri c.xpJkite aJe binomul ui
universal şi etern valabil: mamă-copil,femeie-bărbat ,
lumjnă-umbră sau lumi n ă -in tuncr -ic ,sla tic versus miş­
care,geme nii. p erec hea d e picioare e tc . Tema figura tă
arc core sponde nt i n binomul com pl emt'nt ar al cul ori­
lor : roş:u -vcrde, galb en -vio let.,albastr-u-oranj. Structura
lucrărij emerge din zo na cubistă prin faţetăril e pro p u ­
se. Cup lul ma mă-copil,e red a t i n gran iţel e unei ro bus­
t eţi caracte ristice . re găsită în multe alte l ucrări, pers o ­
najele fii nd reda te fm ntal,uşor turtite, d eli mit ate d e o
li ni e d e contur ne gru .Suprafeţele d e culo are cu acce.nt
pe apl a t su nt puse cu larg heţ e, Î n un de zone făc ând
aproape im perc eptibilă trec crca tonal ă .Triunghiului
compoziţio nal cu vârful in jos, forma t di n cde treÎ gru ­
puri d e p ersonaj e U cores pund e cd aJcătuit de conul
de- um b ră şi lumi nă, cu vârful ori entat î n su s, rc:tu ltat
di n plasare-a un ei lămpi solitare-,redată sumar în part ea
su p erioară a compoziţiei. ca sursă ar tificială d e l umi­
nă. ducâ ndu- mă cu gândul Ja sursa d e lumi nă (becul)
di n Gueniîca tui Pîcasso,lucrare real izată î nsă ul terior.
Figurile gem enilor care se ogli ndc-sc ( un alt bin om; fa ­
ţ ă -sp ate ) sunt a stfel î nchise în fa sc ic ol ul d e lumjnă .
Ta ndemul static -djnam ic e plas a t În rq;istruJ clin
dr eapta ş:i e reprezen tat d e s tatuia antichizantă cu alu­
zie la perso n ajul femi nin Venus dln Milo rămas in timp
ca im ua bil reper al frum useţii ş:i. intrcpăt.runsă, efeme­
ra um bră a unui băr bat i n mi.şcare. Se ad augă ţi dubla
se mnific aţi e a i cârci termeni sun t pe de -o par te. si m ­
boHstka a c ee a cc este v echi, antic, da sic şi, pe d e a hă
par te, ceea cc est e mod ern. în perm a nen tă fluctuaţie şi
dinami că a i nnoirHor.
Imanenţa vizuală e oferită d e fonn de aproap e
aplatizate şi sim plific a t e .Spaţiul e comp rimat, determi­
na t d e a lăturarea celor trei registre verti c ale şi a c elor
două triunghiur i care se in tersectează. cu rcferirc la
pictura c ubistă. .Pe rspectiva e anulată iar rezolvare a
plastici epurată t,i si n tetiza tă, echil îbruJ o perei de t i p
nou eliminâ nd tipul clasic de com puner e .
Temati ca socială. i nspirată din \-iaţa miz eră a ce ­
lor nevo iaşi : a mun c ito rilor. a negusto rilo r amb ul an ţi,
chi ar a tara nilor sa u redând diferit e obiceiuri tradi­
ţjo n ale, prezen tă În c-.xpoziţia di n 19.17.este conti nu­
a tă mult timp. i n expoziţiil e care au urma.t. de rivând
di n conving erile saJc de stânga . Doi ani mai tănîu,
'"
tn c-.xpoz.îţia „Grupului de artă nouă di n 1929. Ma xy
rei a această t ematică şi printre lucrări ap are ş:i pri ma
vari a ntă in titulată Cu urmi, I . C ea din c ol ecţia muz e ­
ului tărgumure-şean este o a doua \'ari. an tă, rt"alizată in
1934,c u a celaşi titJu: Cu ursut li''. lAJcrarea păstre ază
doar faţe tările de factură c ubî.stă fără a analiza perso­
najel e , fragm en tându -Ic . şi rezon anţe expresionist e in
li nie. Gam e i de griur i rcgăsite în multe alte l ucrări, în
care sun t redat e d eme ntde d.i n regist r ul din dreapta al
tabloului. ii cont rapun e culorile vioa i e: roşu, albas­
t r u. verd e cu care sunt reda.te schema ticele fig uri din
stâ nga, lîp s ite de volumetrie. Faţă de ac est ea , perso na­
jul princ îpaJ, băt rânul din prim -plan apare supr adi­
mensionat , intr-o manier ă masivă, foarte dc-s uzitată
de artisL Ursul c construit din pete de culoare bru nă,
pusă frag men tat. Oe mul te ori, pe-rsonaje:k,sau alte
clemente constitut.ivc ale compoziţiei, Je d esenează
foarte sumar p e suprafeţe mici d e culoare nemodul ată. .
Aheori, fonna \'Oit c onstructivă este d omin ată d e duc­
tul pu ternk exprc-sionjs t.
Depăşind avangard a. pcisajul c.xp ozîţîo n al al artiş­
tilo r, pri ntre preocupăr il e cărora se regăs esc şi subiec­
t e privi nd copilul şi sec ve.n\c din l umea a cestuia,este
com pl etat de Eustaţi u Stoe ncscu, no toriu portretist aJ
proti pc. nda dcî i n perioa da i nt erbelică. ro t eme inică în­
su şire- a b unulu i meşt eş ug cap abil d e o si nteză funn ală
îo arte p ersona lă. Tuşa proaspătă,. dczi.nvoltâi, cc aleargă
al e rt pc- suprafaţa pi c lurală şi subiectu l candid al cătu ­
i esc numito rul comun a l celor trei lucrări: Matemitate,
Copil ln mastY1 (di n p atrimoniul Muu-ului de- Ar tă
C raiova) şi Ann onie în ro-z (din co kcţia tâ rgmureşe a­
nă). Ultima menţio nată e o d emon straţie de virtuo­
zitat e l a sc ară redu să. Pe cartonul de m ici dimcn.siunj
reuşq-tc să concen treze i ntrea ga spontan eitate a rtistică
tocm ai d at orită apti tudinilor sale tehnice,a î ndem ână­
rii saJ e , î ntr-o lucrare aera tă. aproa p e o eboşă. Tocmai
lip sa detaliil or elabora te şi spri ntene ala tuşelor de pc­
n d puse sac ad at, perspectiva plo njan tă - părând a fi
lumea c elor m ic i văzută d e sus dar nu la modul ar o ­
gant, domin a tor, c i protectiv - şi frăgezime- a t emati­
cii, Îm't'lită in rozuJ nuanţa t ,dau sa voare- compoziţiei .
ln comple tarc-a acestu i aspect vine şi redarea unui a lt
demen t dra g copiilor, Î n registrul inferior, o pisică gh e ­
muită care -şj mă n âncă gustare-a . ln tr eaga im agine c un
i nstantan eu foarte na tu ral. plin d e si mpljt at e d ar care
emană candoare şi familiaritat e.
Tematica copilului În difer ite context e nu e a.olată,
ca a pare a des ea in c reaţi a lui. Stocnescu, cu apd uneori
la ..M en.indc" lu i Velazquez, pc-care -l admira. Nu d oar
l ucrările artistului spa niol prin subiect ele ,com poziţia
şi croma tica abo rd ate ii i n0uc nt cază p e Stoenescu c i
şi modul acestu ia de via ţă. de sorginte no bili.Astfel.
copiii di n lucră.rile sal e ti ambi anţa tn care apar,
a parţin, mai d egra bă, cdor privilcg.iatj, din c atego ria
�fozei p amfl e tar ului .
Astfe� i n o da ia ru copii ş i -au găslt loc ul d e o ­
p o trivă co pii din lwnca satului sau de fa oraş, di n
'"
F-ăg.ăraş sau d e la Salc ie...«i umill sau ..co pH in straie
sc umpe': intelegând u-sc in p ropriul lim baj al c ando ­
rii. Într o - bucurie pe ntr u.copii mid şi co pii bătrâ nf'
cum sc exprima Tonll z a .
1 �ttOprn. Crili.:adt ..U tn pn-si butu:ttţ1tW.-.1m•
lor,,,µ, ,,31. 8uc.'Uttlti. 1mpp. 1,-i...
1.N . Ton.itu,Scrieridespn-u1i.Cin·hlt bu:in.1 td.tTudor
Argbm.O:il�tdt tatt«1-1nollrifi opttMţlid t
R.-dŞtfb.ln.196-1. p. U)
3 .ibid.em.p.m
+Prttt Oprn. op .cit. p.114
s RtristJ.umiwiJtkl infi:in,ţitl1n 1,o4.condUHdtCitoll"
5tuic-tri fi N.D.Pn,na a t t aduiu ln p,IFlilt n i t.
di�ri1t «ntri utiriu.q,igr-.mt.plfM. precum p
aricMUri wu .11t.tWunţiL luli.1Mllfin, Umotuldin
pr�tominHKl"'rindtatt.1 mtl in.:olitiedtffl
tt'ffltd •Fu:rnia';h.11J"Jlwww..bb1oriuola:dw Î'I'_
WcbfgfflC'nJhnkolhimorul,pres.-l'OffiUltiUQo'\ÎI),
dtu.�-Otid•citirc.1,rtviS-ki•furnk..a..
6 V.1l tMin Ciad. Pe u:rmcltlui NkG&u TOfliW.
8uwrqti.lj&4.pp.1-1 1A.
7 1n �din1,1s i figut11t fi luc:ruudin Ml«li i
tvgumu:rq,eW. cu titlul fflfflpoNil dt:u-tul.,ptveto
$Q, Patbcci. Ei6« p,u1C'diMr-o $UÎtldt IN i mu ltie
pic,iedtdkuc-acC$1.Vtwbitd•.-1 AltimbiDdlor,i
implicit portrenllui cu lc,nt.\ 5«W.t.
IK.11.Zamb.:du 1. Pi.gini dHp« .vtJ..,CultFcdt lnk
� pn-1'.a!;ldtMM'inMilwadit.Bucu:rqti.1j6S, p . u�
, loMlil Vb,;iu, .TOfli tu ŞHnllmp llirik and tominqti': tn
Tonitn l .1 &Id,:-. Bucurqc• i .:o4!.p. 10 .
1 0 t.Galiut.iin1jiiM,.dtB.ubuBfc-:tb.nu.incol«ţi.t
Mm:c-ub.:ii dtArt1dinTkpMurrJ,dqic-,1 n u SC'6
illid. 8rc,D.1M&. N .N .Tonitn.Bucutt1ti.1,u,a t .M .
i.. infortnillpt pttlwij ;dt Doini P.tultMiU. Ton.itu.
Bucurctn.101..f;. p. )I.
u .DoriMP�ukmu. Toaitn.. 8ucu:tq1i,2014.PP.3'-�
u8.-bu B:ttnuiu. Tonku.. 8ucu.tq1i.1j67,pp .i.os-uo.
I) lua-;un .-p.mc.ip,u fa Expoxiţt. "C"a-upulcdot p,u:N·. tib F.iq,onţW.dt pK-tllfl fip;i.fid Nkabe- TOflitu.
<:.rta Romme.-.._-\l;-u INttit 15116 fipoMt 6 Mu-1 &Attl.d R.S.11.am.iniJ. mai,iul:it1 w,.
identi5ut.l in im.igina umdptrdt cu lucdridintx• C.U.llf.l7',.
podpt..Stull fW"IA p,ur.-dindttapt.1. p t rlnâul
,1 11P-.1m61 ŞdCM"u(i.a,4-i,SO) a lo$t d:tr«1«ulşi tt,h,:;,
dit FotopwMt rc,p,od'uw1nb:poliţb.N .N .
$W . torul,tff.AâWuiCuttlllul ln perioJdi -,11• 'j.U.
Tonitu.Mtiuvldt Ard d R.P.R_Bucurqli. i111W.1• c:u o bogMA.ctniwie pub6dstid. iltk lnµfidt ti
ri,e,.m.v1W1'6•· Cal.1lot dtC'"-IJltUMeuiu.Şttf.u:i std1n1Utie.undt .st m1bikţ1C'dupi.-1 Ooi,lN. Rldloi
Oi!cscu fÎ SUb lonneu. p. .lJ-�aao.. p,1r11ţ Mondbl hap:/ho.wikip«li.1.otglwilâ/
dinCol,eqi.-Pmrnor �:iool.-B.tirlKu. P-.1mfiLM'.'.IJ"'98ric:110L
uHoria ffoqW.,.$td.m Oimit:C'l5eU·.tn Aru.nr .10. :: CUttDNI a fmt wwl dintr('uitffUIÎMmlNriff D.1tt
Bu.:ur-=tti. Jj;-6.p. 14, din ptrio.ad;i in1ierbdid. bltp://m.wikiptdia.Mp
1 ;Cristim Bt!W'di.:t. .INifflUllride5ptt IM1i ltli Ştd.m ww/Qatt111ul (fini:ciondtilt 1.1lWUd,:o.u,µotJ).
Oim itrt':lal:tn AtU plamd, nr. 1. Buc:u,qti. l) 8,ubu 8R'1UMI. op.dt .• p. 1 1 0 .
J,Sj.p.1)- l 4 N . Toniln.op .at_ p .U.J.
1) lua-;uc ttprodud in .11bumul Cbudio P.inda i,Şc.d.m :s N. T0tiitu. op .dt_ pp. 414-1,,µ.
OimitlffCU. ikx-�I. i,,S. p .JJtULM. 17. 16 lucntt.a .-puticip,u1.1 Expcr.dţu«imtmonthi G.
14f.ucntt.HSk ttprodu.d in Expoxqia N. N. Tomtu. Pdr.u.org;miW deMuuul dt \ni : .-111..P.R. kl
M,.u:nildtAtti .ii R.P.k_8\icu:rqti.i.11V.1ari,e,. m.vut ptricw,d.1 IOCIIOmbrÎt •IO nokmbrit,,;,.CM.nr .46..
1'6-4- Caulogdc, G,:,cwpu PdtllMI. Ştdan Di� fi :,lnait.tiogtti&poii!JriG Prt . �i.a71- 1 w1.Paub.
St.tbJoncKu,inc.lpitolu.lAl tie hicliridtpic:tu:tiaitt Coruunti_.u fi Doi iu Sc:hobd.Bunttt1ti p. s,._
Mlfip,nul Îno:podpt. Oli. nr. :o.dar CSlle ttpro­ Mt!Oattlt meoţiontnlpt l.inig,tlucrar-u i ndusitn
d\1$,\ P"'tit fi1.1c.u.llf . U) mmţionlndu-s.t ap,u1,e. o:podţk.m.pc.-aivMuiMlil cu pb.ia. uld. ptpln•
nmp. bMlnlt\ll R.tgi,oNJ dt \lU : din Pbqti. d. 71,sx 6tcm,Ml;Ui bMuuul K. llZ.1mb.accun
IS 8;ubu Brn:i.1.._,,op.dt.• p. 1 0;7. Ppt«ltun-.lnia«".I mommt.fC';aSaitn«il«ţî.­
16 N .Tonitu. xritri dcsptt ard.Cuvln1 ln.1in 1.t & Tudor MaW1.i.tim l .C.hn,rght Pdratcu. rq,,ectiv: F.unilb
Argl:itn.Cu l�dt tak.CU Minollrişi o pn-r�d.t ;utistukti.d.:iud i,u fi Adoltsctn,ţii. WUl.i 151:6.
RaouiŞorb.m.Bucu:rqti_lj6l..p. 7.t. :IPropricuri mltriari: M . H .M.uy.Lu.:ntt rq,rod'u,Iln
17 &rbu &m i.anu. op. cil_ p . uo.
18N . N. Tmiw.�b.Costin �t=:1n Avitillll.
Jj:O. ilf'lld Barbu Jknianu. op.dt.. p . uo.
2, Pdr,:Optt.._M . JI. Muy ,Bucu,qti.1'74.ciopcn.i.)·
.lniţ i.-lt pmtruUpm:ipt. Ot'\'ClrblcuM.flMuy"in
î:nttgnl.nr . 11. ffflt.•INttit 'jl7.P.S
)O PrnpricuriMlk'riori: M .flt.b�
,, N .Tonitn.op .dt.•p.,.t
.io lucmn, p.1ttid� la 5.llonul C>firiudîn ,,p,rt• 31 �11.neano . Ewnpu Scoent.scu. Bucu:rqri.
prodm;ilnai!Ulgul ittt1.1d npoxitiicu c:.tt. nr .l.)• lj l!J.pp.24-lj.
Children's Room
COltAFODOR
Chîldre n·s Room a cquircd i n 2017 by Mureş County
Muscum w as th e starti ng poi nt of a maj or cxhibition
entitlc d lonjtza. lma g es of Childhood". The i ntcnl i•
on was to emphase s the dî.screpancies of the c hildho ­
od world i n differen t social cnvironments: Chlldr enS
Room vs.. Pam phJc t eer·s Mus e. Fig urativdy enlargin g
th e s pa ce of thc "childrcn' s room" thîs project com ­
pris es an ove rview of both Ton itza's v.orks,alrcady
exi sting in th e collc ction of Mureş County Muscum
and aJso of thc ones signed by oth er arti sts , his con­
tcmp orari es, prC'Sent în thc samc collection - Şt efan
Luc hî:an, Gheorghe Petraşcu. Ştefan Oimitre:scu
and Max Hcrmann Maxy - who approachcd this
su.bjcc t. in portra its and comp ositions. i n a pe rso-
nal manne.r, inY estigatin g th e possîble connect îons
bc twt"C.n thc artis: t s.

24 25

Povestiri inedite
Fragmente de viaţă
ANDRA TONJTZA

Povestiri irredite rcprnintă o scurtă analî.z:i ş:i o p r e ­

&cşt ML1"4r-' l'..ltJo wtdt
zenta re a unui text extras din seria }1,rnalul u1111i copil.
prove ni nd din t r o- anto Jogic c are rt" unqte m ai multe
scrie ri ale picto rului Nico lae Tonitza.. P ov estirea al easă
d e mi ne este scrisă la pc.rsoana întâi. personajul pri n ­
cipal fiind Catri na, fijc a cca marc a artistului.Povestea
redă c âteva fra gme nte di n vi aţa familiei pljnă de eveni ­
ment e. di n anul 1924, pe perioa da unei mutări dint r-o
loc alitate i n aha . Pe măs ura d erulării textul ui ,To n.itza
in vită cu d elicateţ e c ititorul în căldu roasa i ntim itat e a
că mi nului său . Pentru cititor este un prilej de a sesiza.
prin i ntermediul privirii. inocen te şi subtil e a Catrin e i ,
via ţa ş i op era c el ui numit c u mu ltă afecţiune, de către
publicul larg , .,pictoml copUior·.
Cunoaş:t em cu toţii sjm patia profu ndă pc ca re o
nutr ea To nitza pen tru candoarea. spo ntan eita tea şi
altrulsmul copiilor. lată « spun ea , d î nsuţi, în 1931, În­
tr -un articol i ntitulat: Copilul -Oproblemă1:
„Copiii(...) cufermecâtoare-a lor ;11experierrţd, cu
armonioasa lor dezordin e, rn întraripata lo r nedisdpli­
mi, cu spaima lorpentru tot u le t'ste impusprin tradiţie
ş; autoritat e şi cu pasiu nea lor pen tru to t ce estt' lu mind,
pentru tot Ct' este mişcare slobodă.graţie ş.; joc� J1<11tru
tot Ct' ate b1m,rie a vieţii, pentru tot a t"Ste daînt't'rt'sa­
tă înfrăţire, cu semmii planf'lari su b egal milosti va săru­
tare a urrui soan, pe canJonrte mulţi dintre ei. curii11d
poate. nu-l ,•or mai vMe a. . . :
Dar î na inte de a -i da cuvântul Iul Ton itza, aş dori
s ă -mi expri m gratitudinea faţă de Mu zrul Judeţean
Murct , care a organizat această sup er bă expoziţie. Mă
bucur enorm că un asemenea omagiu c-.stc adus stră­
bun icului. meu. Mă si m t ca î nt r o- reuniun e de familie
pictată:- bunicul Petre, străbuni ca Ec ateri na şi mătuşi.­
te mel e, Ca trina şi Iri n a. suni aici , lâ ngă mi ne, di n­
co o de ti mp . Trans pun ându •i pc-pânx.ă cu măie-stria
l in 1924 etc.). Activitatea i ntelectuală di n anii ..VăJcnH
sa pic turală. atât de radiantă şi de subtilă. To nitz.a ii
face să trăiască etern .
Textul pe care am a l e-s să \'l-1 prcz.int es te extras
dintr-o an tologi.e1 de scrier-Î divers e -aJ căror au tor
e ste îns uş i Nicola e N .Ton t za . Textd e p rw.•i n din surse
î
familiale. Majoritatea m anuscris e. a u fost s decţiona­
tc , actual.îzal e şi transc rise d e citre t a tăl meu. Nicol ae
P. Tonjtza. 6uJ lu i Petre şi nep o tul artis tului . Auastă
Oe b lln
s p Iiidmpu: Cur i iu(fii a. CC'.1 IMrt), Pd rt (ml).NkiolM:
(pictorul).NiN (liic;,;lnluu. N'tllfflCiu::sti). faltrina (Miţi.. picio ,
rultii.ni puiQ in.brllţt) fi l ri n.-(6ic.1w. micj)
Buctuqti.1J.)S
rcdacta te la p ersoana in tăi. ca şi c um ar fi fost scrise d e
către co pHi mare lui pictor . Oe fapt, autor ul es te Ni colae
Ton itza î nsuşi,c are , c u ac eastă ocazie. se c-.xprimă
pr-in «hii copiilor săî.
Gt'lla, scriso area pe are am a.Ies-o, face par te di n
această serie. De-scrie m om ente d.in sânul familiei ma­
rclu i artist în d even ire, prccum şi emo\iil e şi percepţia
ev enim entelor din p erspectiv a un ei fetiţe de zece ani,
Catr in a, cea ma i marr di ntre co piii pîclorului-'.
Nara ţiunea inctpe in toamna anului 1924, câ nd fa­
milia Tonitz:a s -a mutat la Bucureşti. părăsin d li niştita
şi fermecăto are a via ţă rurală d e la Vălenii d e Munte.
und e petre cus e trei ani. Pen tru Tonjtza, această peri­
oadă bucol i că a fost marcată de o i ntensă crea tivita-
te,c a re . dublată de o m uncă î ncrâncenată., i a- p er mi s
ar tistul uj să sc im pli nească in domeniile c are ii e rau
cele mai dragi, cel al picturii şi cc. aJ sc risului A par­
I
tic ip a t l a numeroa se expoziţii d e i mpo rtantă naţiona ­
lă (Arta Româ,râ in 1921, 192.1 şi 1923. l a Maîso n d'Arl ,
de Munte'" (192.1-1924) cstc la fel de înten să ca ş:i cea
pic turală. artis tul pu blicând su te de articol e, cron id
cultural e� critici de artă. pamfl et e şi carica turi m ilitan­
te În numeroase ziare fi periodice. rum a:r fi Avintul ,
Owin tul Libt.7',Adt'nirul a rtistic şi Utemr sau Rampa.
Pi ctorul-sc riitor e ste pri ns de o asemt'nea frenezie
creatoare în cât iş.î dedici ap rtlapt' to t tim pul şi c:ner ­
gîa activităţilor ar tistice şi in tdectua lc. Fiul său , Petre

,,,,
(dte;diu) ant olo gie prezi ntă t ex.t e origîn al e şi in edite , nepubli­ Tonjtza,, buni cul meu. (..Puiu'" tn scrisoare) ne mărtu­
cat e până atund, cu ex.ccpţja câto rva te.xte dcs prt' ar tă risea că, a tunci cân d IC'l'm i na d e pictat din zori şi până
uldpc-pind
4-l._ilJ;,lCffl şi piclură.Cupri ndt', pri ntre aJtde.• o serie d e povestiri scara , î ncep ea să seric pâ n ăî ncă târziu în noa pte.
Mu.uulckAn.\Craion. şi seri-sori intitulat e Din j umalul u11ui copî1, care sunt

27

Privacy

NiMbt� . Tonitu luctmd
8u«1tqti., ,,,
To t at unci este p erioada în care Tonit7..a. înconju­
rat În fiecare zi d e s oţie ti de co pii, înspirat de atmo sf e­
ra căm nului, în cq,c să desenez e şi să picteu in t r-un
i i
ritm n d nfrânt, dând naştere unor opere num ero ase şi
variate. care ilust re ază inti mitatea fam ilieL Este o abo r ­
dar e picturală foarte rar în tâln ită î n istori a artei Toţi
membrii famili ei - &at eri na Tonîtza, soţia pictor u ­
lui , C atrin a. Petre fÎ Irina, copiU lo r - apar sub dh: ers e
aspecte al e vi eţiî l or cotidi ene s au, uneori, ca modele
pentru alte personaj e imagi n at e de către artîst. Tocmai
aceste ta blo uri le pute ţî a dmira î n c adru l expozjţi ei .
Cd mai ade sea. copiH nici nu-şi dăd eau se a­
ma că sun t modd e p en tru d ese ne fl pi cturi, tatăl
lor observ ându-i zi şi no apt e, participând la edu­
caţi a şi joc uril e lor.
Seri a d e des ene. pi cturi şi scrier i , rC'alizatc la
Văl en ii dc Munt e, reprezin tă o mă rtu rie preţioasă a
vieţii de familie a marelui picto r. Dar pentru T oniua
estc ma i alt"S modalitatea d e a -şi e xprima toată d rag os ­
t ea pe care o poartă c el or apropiaţi., şi aceasta înt r -un
fel ap roape t"te.m, i mortalizându-i pe pânză şi pc hârtîc.
Astfel, Gdla ne con ducc în a«astă ambian­
ţă inti mă şi sc-J.ldală în lumi nă.. Este o im ersiu-
ne în ctta cc era cd m ai sacru in viaţ a marelui a r ­
tist. şi anumc familia
Pov esti rea e ste extrem dc densă şi b ogată î n info r ­
maţii care ne pa-mit să stabilîm legături c u dem ente
aJe bio grafiei l ui Ni colae Ton iua.
fncă din prim ek rânduri, cu puţi ne c uvint e, su.ni
prn.ent ate părţile inte nse ti esenţia l e ale vkţii famili ­
e i To nitza. Est e evocată mai tntâî experien ţa picto rului
in Primul Război Mon dial, vorbin d desp re durerea d e
pidor a t atălui său. narat oarea face rcf erin\â la o � ­
chelă. datorată rănilor d e pe front şi de care artistul v a
s uferi î ntreaga \'iaţă.
şi mai d esluş it. Plân setul \'ene a de pe c erdacul nostru.
di n ce ln ce mai rugător, mai d ispera t
Cu v reo săptămână ma i înai nte. ne p01, e stise mof
Jon. tăi e tor ul d e lemne -cind a v en it să s e încălzeas­
că în bucătări e - că d n -a a\'Ut nid mamă, nici t ată,
că l -au găsit o amc:nîi. într-o se-ar ă d e început de i arnă,
ÎO\tt:lit În ţo al e, pc scăril e bisericii. Mi-am adus ami nte
de:- povestea lui Moş Jon şi, f"ar ă rnia m ea. am început
să tremu r di n c ap pân ă -n pic i oare şi să bocesc ca o
ne bun ă . cu fruntea în p e ptul mamei N u ştiu pen tru
i
ce - pentru acel eaşi gânduri ca ale md e, sau poate de
mila mea - mam a începu ş i ea să tremure şi să plângă
înăb uş it. strângâ ndu- mă lângă dânsa.
Dar atu n d plânsetul su bţi re şi disperat, de afară.
încetă deodată. ca sfărşit pentru totd eatma şi numa i ­
decât d upă asta auz:irăm t n uaŞa mare. care dădea p e
cerdac. nişte zgârietu ri d e unghii. Am ciulit urechUe -
şi mama şi eu - şi d eo dată ochii no ştr i în lăcrim aţi se
tntilnirâ, Înseni naţi d e sp eranţa unei f erici ri.
Fără să ma i stea o clipă p e gând uri . mama a luat
lampa d e p e masă, am trecut amândouă i n sală - e u
tremuram, p oate şi de fr i g , din cc i n c e mai tare, dar
ac um nu mai boceam, c i strâng eam din di nţi. ca să-mi
înăb uş u n chio t de buc uri e - ş i scoas erăm dru!>'Ul de
fier. care zăvora uşa. Când mama pus e mân a pe c lanţă
şi crăpă uşa. nă\'â.li peste noi un puho i năpraznic d e
vânt şi piu a . care ne-a stins lampa, ump ându-ne de
i l
g ro ază. M ama impi nsc:- uşa la Joc, dar în clipa asta, eu
ţipai. î nspăimânt ată de o cildurâ lipic ioasă care îmi
ati ngea pici oarel e goale. Luându-mă de mân ă. mama
mă băgă în o daie, unde nu ardea decât candela -şi
în mijJocuJ o dăii văzurăm atunc i. pricăjit, murd ar d e
noroi şi cu ochii rugăt or i a i ert are, o jăvruţă mic ă dc­
câine, care se 1âra pe burtă, umilit, d upă no i . C e să-ţi
m ai spun de c hiotul m eu d e buc ur ie, pe care nu mi
l a- m ma i putut stăpâni. şi care a t rezii dln som n pc- toţi
copiii - şi de gro az a bi etu! ui căţeluş, când s -a ,•ăzu t
1 T0S'rTZA N .N'.:ot.c-.Seritrid� ,n.-.1'.ditu,a Mendi.mt.
luc:wqti. 1'6,ş. Din Cop)ul- O p-6blc-ml{1j,µ).
1TO�TrZ.AP. NOO!.-(AMOIGgir). N.N. Tm itu. Lumini fi cu,,
loatt.Edi tunIon Ctt.angl.8ucw-qd,1n1 .
)tn ltxt. IW'oUo.1tta menţion,e;11dcit&:,vioriptfn.1tltst.u.Pdtt
(Puiu)fi�MWaA.hi1»(Mica). Ond 'l'O!bqoede$ptt
"mama•.dtYOf'Mdit50ţiautultlhli.J!u�rin..Tmitu.
��•. 6.ind�irol_.Ton.it u .
30
�� T oniin(fiul piciorului) cu.Miţ�. Oma Tonitu
Cnio\· "-<1'6-1
Mai d eparte , autorul menţionează lipsa de bani şi
dificultatea cu care iş i \'ind ea op erel e. dar ş;i preocup a­
rea s a continuă de a asi gura existen ţa celor d ragi .
Oes c ricrC""a casei $Î a pt"îsajdor di mprejur, atât d e
fin ă fi poetici. şi mai d ep arte , evocare go spodăriei.
ne transpun in decorul casei d e l a Văl en ii de Munte şi
cititorul e.ste în vitat încet-În cet în atm 05fe ra i ntimă a
famili ei. Trăim alături de ei t oată intensitat ea emoţ i ­
il or din noaptea actta, in care GelJ a ş i a- făcut pri ma
oară apariţi a Î n vie ţile l or, mai al es mom entul în cart"
Catrina şi mam a ei plâ ng la unjson de f rică şi de milă.
Des cop erim , aşadar, prin int ermediu] ac est ei p o ­
\-Cstiri, to ată dra gost ea şi tandreţea pe care fl-o poartă
unii altora, toată compasiu nea ş.i sen sâbilitatea pe care
o nutrea u faţă d e na tur ă şi d e toa te fi n ţel e vii.
i ...D ra gă �'lîticuţâ. d e az.i dimineaţă. adică mai
Ton itza scri e la p ersoana întăi, di n perspectiva fii­
cei sale. c are avea zece ani în momentul i n care se des­
făşoară aceste even îm ent e.
Şi tot uşi. stilul scrierii şi. ma i ales, construcţi a tex­
tului nu suni co pilăreşti. Su biectd e ab ord ate (uneori
foarte du reroase , cwn ar 6 moartea micuţului Coco r.
ce l mai mic di nt re f ra ţi) ne fac să ne gândîm , mai de­
grabă, la tem atici şi probleme apropi ate de cefe ale unui
adult Picto rul-sc ri itor al eg e o manieră origin ală. prin
ochii C.atrine i, de a ne p0\'esti fragmente d i n vi aţa pc- r ­
sonală.. Poveste şte propriil e lui amin ti ri \'âz:ute di n altă
perspectivi. Este o al eg e«' literară foarte in te.re:san tă.
cea de a p o\•csti prin v ocea copiilor săi. îdentHicân­
d u-se astfd cu e i şi văzând prin o chii lor e,,enim entele
comune ale famili ei . Astfd, pentru el est e o modalitat e
d e a se pune în rezonanţă cu ei, d e a le Înţekge em oţiile
şi de a încerca să le aline suf eri nţde.
Graţie acestui procn şi exe rciţi u permanent de
emp ati e, Ton itza reuşeşt e să d esc rie fi să reprez.in­
tc copiii şi copilâri a cu o f i n eţe infinită şi cu o pre ­
cizie extraordinară .
Înconjurat de noi toţi., ţ opăind şi urlân d fÎ certându-ne
pentru d. ca hun ii. L-am hrăn it, l -am spălat , l-am d i ­
chisit cum s -a putut in noaptea actta şi l -am cul cat,
î nfăşurat în cârpe încălzite p e s obă. sub pătura noast ră .
A doua zi diminca\ă, duc ându -l afară să-şi fa că aface­
ril e. a întrat pe s ub gardul live zii. a pornit-o sp re deal
şi dus a f ost.La doui luni după asta. tot înt r-o noap-
t e - acum bătea un crivăt c umplit şi \11.scol ea - ne­
am trezit i ar cu d . plân gÎn d şi zgâriind la uşă. Ac uma
nu ne-am mai În spă.imân taL l - am dat d rumul reped e
şi, cum a întrat în o dai e ( era mărişor acu m şî flocos ,
d ar tare slăbit d e nemăncare). a şi încep ut a sări pe
noi, lîngându-ne pi ci oarel e ţi măînile ş i s cheunând
cara ghios, a veseli e. Eram cu t otiî aşa de fericiţi, Î n-
cât a trebuit să ne ale-gem cu câte o păl muţa l a partt"a
do s nică, fiind că l -am lăsat să ne sărute pe nasuri. cu
li mb a lui roză şi caklă. (Mama zice că nu e -.hi gi en ic„
şi că facem limbrici).
Dragă Miticuţă, astea s -au p etrecut acum d oi an i.
Pe unnă G ella a crescu t mare. că dacă se ridi-
ca tn pici oare, punea labd e Jlt" umărul tate i, iar noi
călăream pc ea. În ţ)acel e noastre. ca pe un bidi\'iu
d e ad e\'ârat. N e-a spus ma i târz.iu un c io ban, c are s -a
oprit, \'âzind-o, in poarta noastr ă. că e din câinii lui şi
ci mama GdJei m ai t ră ieşte (atunci când fug î� pri.ma
oară. a fugit dr ept la stân ă. de dorul mă-St"i), doba-
nul n e- a spus şi noapt ea in care a ajuns acolo. a di că
tocm ai a doua noapte - şi ma ma. cău tân d ln calen­
dar, und e însemnas e, a văzut că motul nu min ţea - i ar
t atăl d e un lup, din pădurea d e lân gă stână.. Ci ob anul
a spu s că ne-o lasă bucuros, că o în grijim cu dfa!, 'OS ·
t e, dar să-î dăm un bolovan d e sare . c-aşa e obiceiul.
l-am dat doi bol ovani (atunci ne -am spart şi eu şi Mica
şi Puiu, p uşculiţele) şi c iob anul a plecat, zi cându-ne
,·d omni şoarelo r„ la toţi. chiar şi lu i Puiu -fiindcă
p urta şi d rochiţă ...,
Carmtn Cio,nn. Tmi tu. Catrin.. TOM:u. &ic.apiceorutui.
N'ICOl/111"P. Tonil:u fi. Prtrv.Tonitu
BUC11rqd.1j118
Este o metodă de care se va folosi d e -a lungul î n ­
tregului său parcurs d e creaţie; scrie, pictează. mereu,
cu ochii un ui co pil. Ses z ează perfect privire-a in oc en ­
tă ti nai\'â a cdor mici a s upra acest ei lu mi. P e acestă
c al e, oferă şi copilul ui din e şansa să se expri me. Asta
l
per-mite ca imaginaţia tui d e artist să fie c â t mai liberă .
C opilul di n d având grijă întotdeauna să evit e com:en ­
ţiil e şi barierde construite de c ătre ceilalţi, ar tistu! ip
păstrează un spirit liber fl neco nstr âns pentru a merg e.
cu cât ma i multă uşurin ţă, pe drumurile creativităţii.
Grila
(Din scrisorile umd copil)
.....Marţi. 11 dimjneaţa.
ad evărat , d e as tă - no apte. cas a noast ră de l a Văleni e cu
susu-n j os . Ne întoarcem iar la Bucureşti. , căci tat a n -o
ma i poate răzbi aicL n doare m ereu pici orul. aproape
se târăş te de i ci col0\ sprijjnît i n bas.ton şi e m ereu c h i ­
nu lt de grija zil ei d e mâi ne.
Ix când am , ·en il aici, ca să stăm o vară î ntreagă
(şî ne -am tr t"Zit stând trei veri şi trd ierni) - t ata n-a
ma i vândut decât vreo dou ă-t rei ta blouri, pc care le
tri mitea l a Bucureşti pri nt r-u n pri eten şi care-i aducea
În dărăt foarte puţini bani p entru ele. Nu ştiu und e rnm
l ocui la Bucureşti, de b un ă seamă că nu într-o casă ca
a s ta , pe c are o părăsim acum, o casă marc. aş ezată pe
d ealul in aJt din spre Slăni c, de pc care se \'edc .:ca in
strachi nă,. t ot tir gul di n vaJe, de parcă nu-i ad evărat.
d mai mul.t un tablou cu pătrăţele mîc i alb e, cu roto­
go aJe d e ,tt:rde. cu balonaşe \'lo lete şi roşii şi c u petece
alb as tre. I ar di n vârf ul livezii din spatel e caselor. spân­
zurată p e povârni.şui re pede c a u n munt e, se ved e încă
şj mai depart e, a şa d e d eparte , că nu-ţi vine să crai că
păm â ntu! pe care stăm d e privim e tot acel a pe care-l
\'e dem pînă în zările fără de sfir şiL Parcă e altă lume
29
31
acol o, cu alte ap e, cu alte deaJuri, cu alte văi. ş.i altfd
colora tă -ca în vis.
AlaJtăî eri, tat a a ,•indu t t oa ti gospo dăria noastră:
purttii, raţ.de, gâftd e, puU fi curcanii - căci las-că nu
a\'e m cum să l e ducem până la Bucu reş ti (ne mulăm
lucr urile cu un camion, ia r noi mergem cu trenu!), da r,
după cât am înţeles după j alea talii şi a mam ei, când
s-au desp ărţit de orătăniile noastre dragi, era la mijloc:
şi o altă dure-re: nu i se ajung e-au t arii gologanii pentru
călători a noastră a tuturora şi st rămutatul cal abalâcu­
ril or. Numai cu Gdla nu ştim ce să facem. L a Bucureşti
n-o putem l ua. Ta ta a î nc h r i ai acolo un apartament
i
mic . l a etaj, şi z.ice că nu sântem nici măcar sîn guri în
curte. Am prom s -o propri etarulu i no stru de aici, care
i
nc:--o cer-use d e atâtea ori. d ar stăm Încă nehotărâţi. Nu
ne î ndur ăm ni meni să ne despărţim de ca
Ah ! dar eu iţi ., ·orb esc de Gdla şi tu. p oate.
habar n-ai cine-i dânsa.
Să-ţi spun d e la capăt.
Acum doi ani, pe toam nă tir zîu. t ala era bolnav
la Bucurt'fti şi noi e ram si ngur i aici, adică noi: P uiu.
Mica. C ocor ăl mic (care a m urit până in primăvară
de bronşită. sâră cutul, şi l-am îngropat ai ci, in c imiti­
rul din Vălenî) şi mama. Plo ua de vreo săptâmtnâ. era
mereu frig, umed şl întunecat şi ,•ântul ne ingrozea,
mai ales nopţile� când n i se păr ea l a fi ecare clipă ci ne
smul g e g eamurile o gloată întreagă d e tâJhari şj că dau
să t ab ere a supra noastră, urltnd lntr -o no apte ca ast a
urâtă, auz.im un plânset su bţird, pri n vin t şi pl oai e.
Un plânset de copil mic. pe care cin e va îl chinui eşt e,
sugrumându -l încet . Ne-a cuprins frica p e to ţi, că ci nu
pricepeam ce să fi e şi ne făceam fel de fel d e închipui ri,
cari m ai d e cari m ai in fricofătoare . Apo , de la o Vft'm e.
i
nu s-a m ai auzit nimic. Mama ne -a pu s să ne facem
rugăciunea, ne-a învelit zdra\·ăn În păturile noastre şi
ne -am culcaL Mama inc.ă m ai trebăluia pri n o daie , sau
poate scri a tate i la Bucureşti. că nu sti nsese încă lampa.
câ nd , d e sub păturite noastre căldu ţe, auzir ăm a ră.şi,
i
venin d d e af ară. djn vân t, di n pl o aie şi î ntu neri c. plân ­
setul acela mitîtd şi rugător căire noi. Mama stătea ln
pic ioare lâ ng ă f ereast ră , cu u rech ea lipită de geam şi as ­
c ulta, tremurân d . Am sărit di n pat şi fricoasă, m -am l i ­
pit de- mama Oe acolo. d e lângă fereastră, se auz ea i nci
And:raTonitu. •ani.cum.-nud. Cat mtn.Cioml';t.Tonitu
8,xurqti.lJ,I
Novel Stories.
Fragments of Life
ANDRA TONJT2A
Novei st ori es is a sh ort analys îs and also a prese nt a­
tion of a tex.t cxtrac ted from the "'Jour nal of a Child .
seri es. comin g from an anth ol ogywhich brin gs to­
gether SC'\·e raJ writings of pai nter Nicol ae Ton ît:z.a.
lhe story we h ave ch ose n is a first per.son nar rativc,
writtcn by Catri na. thc dde r dau ghter of the artist. It
depi ct s a f ew f rag.ments o f th e famity lif e, full of n ·ents,
from 1924, d uring thc tîm e of frcq uently mo \'lng &om
one locality t o another. As th e kxt u nrolls, th e rea-
de r îs ddicately i.m'l.ted insid e th e warm privac y o f th e
Ton jtu fam ity hom e.
h is a mannc r of perce iving, through th e t")'C'S o f
other s, with i nnocence an d grace f uln ess. th e life and
the work o f the g reat artist, affectionatel)' caJJed "th e
pafote r o f th e chîld ren-:
Privacy
 Odaia copiilor. Scurtă privire asupra
contextului sociologic şi psihologic
TEODORA GUGA

C opilăria şi copîii nu au existat întotd eauna aşa cum

ii În ţelegem noi in ziua d e a ri . Ce ea c c lj SC' permitea.
ceea Ct" e rau capabili să faci sau erau inc ura jaţi să i m ­
plinea.scă s -a sch im b at d e -a l un g ul istoriei modeme. î n
concord anţă cu cC'r in \ele social e şi economice: oricum.
mod ificarea ese nţială a fost ci s -a a juns la inţclegcrea
mai cl ară a c reierului şi a C" voluţici c og niti,·e. C opiîi,

ş ti m a cum, nu au n evoie doar de gr ijă şi afecţiun e , d ar

şi de tlmp şi spa ţiu pe nt ru a s ejuc-a; j ocul est e eS<'nţial
pen tru procesul de Învătarc. d ar, in ace laş i ti mp. ti pe.n­
tru a a tenua impactul stresului şi al traum ei.

Defin ire a copilăriei de- a lungul istori ei

lsto ric ul PhHippe AriCs a fost cel care a dem on ­
s tra t că. in Europa medievală, idtta de co pilări c nu
exista. Indivizii treceau mai mult sau m ai puţin direct
de la ncaj utorart"a fizici şi dqx-n denţ a de copilărie la
so cieta te a adultă. ,.Oe î n dată cc copilul putea trâi lips t
i
de s olicitudi nea cons tantă a ma me i sal c. a doicii sau a
persoan ei c are îl l egă na,. c.l aparţinea societiiţji adult' e
'"
(AriC: S , l973). Confo rm opiniei tui Arie!, înc epând di n
sec o lul a l XJU-l ea ş i până in cd de -al X V I i-ea , copiH
au fo s t v ăzuţi ca o bi ec te d ej oacă. obiecte ale afecţiu­
nji şi ale am uzamentului ad ulţilor, dar şi in ca litat e d e
c re aturi i no cente , ne per wrtite de cunoaş t erea m atură .
Apar h ai n de pen tru co pii, ca reflex al veseliei şi i no ­
cen ţd proprii a ct"Slei per-ioad e a vi eţii. 1n scc olde XV1
- XVTI, co nchide AriCs, a înc eput să SC' con tu reze un
nou conce pt al c opilăriei. Ac esta presup unea n ece.s t a­
i
te a unei perioade de pregătire şi disciplinare, in ai n-
te ca i n dividul să dobândească abilităţil e d epline ale
maturităţii, c are s e co ntura in mod firesc ca ed ucaţie
for mală. Tendînţ a aceast a v a fi fost inftuenţ ată ş i de că­
tre Reforma s ecolul ui a l XVI-iea, cu accen tul <'i asupra
importanţei unei vie ţi disciplina tc.
Un ii au cr iticat vizi unea lui AriCs asupra copilăriei.
În m od sp ecial in tcrprrtăriJ e s ale privin d rep rc.z.en tări­
te artistice : portretele copiil or s au portrete de famiUe.
AriCS considera portretele din p er io ada modernităţii
timpu rii ca rc.prcu ntări fidde., ignorân d faptul că do­
rin ta d e i mortalizare răspund ea. mai degrabă. nevoii d e
afi rm are a statutului s oci al. (Ev ans, 1997).D verse surse
i
Od.lM:toţiil'or documentare alc istor iei rec ent e sus ţin şi :tq,"ll.tnen•
(dte;diu) teazâ l egătura strânsă i ntre t ransfo rmăr ik societăţii şi
1,,,-1, ,, perc epţiil e asupra copiil or şj copilăriei. 0um in îs mul
ulcipc-anon
sec olul uj al XVIII-i ea, cu i n cn-derea s a î n capacita tea
6&,;•68,J cm
Mu.uu.l�ilf!Mutq şi n evoia fiinţelor umane de a atÎ n!,� deplina raţiune
Ul..dood.t,pod
prim.ajtu:Mt.1rtt as«. :O:
C'Al«ţill M.i.uiSpk.airiu8ucu.rqti. ,,,,
pe ntru b i ne.le sodrtâţii, a în tărit convin gc:rea că pe ri•
oada destinată ed ucaţi ei trebu e prelungită.. A î n c e ­
i
put să fie m ai puţin tol erat ca adulţii să petreacă p rea
mult timp, aşa cum s e obiş-nuia. .. copilărindu -s e". cu
excq,ţia uno r perioade sc urte , de fin it e ca Hti mp lib er"'
(lh.ane. l981). Difere nţele majore intre SCXC' şi dase
s-au p erp etu at: fe tele puteau inci să f ie mărit ate l a 14
ani,in ti m p ce băicţij erau incu raj aţi , adeS<.'Ori, să îşi
con ti nue studiil e. Copiii lucrătoril or să raci mun ceau,
di n necesitate , pen tru a suplimenta ven itul fam ilicÎ,
din m om entul În c are c.rau fi zic capabili să o faci-. ş j au
conti nuat aşa, până târziu, În sec olul al XIX-iea. Şi azi .
În m ulte părţi al e lumJj , copiii obiş nuiesc să munceas ­
că alătu ri d e păr inţii lor, de î n dată ce l e permite f orţ a
fukă (Licbcl. zol;). Astfel, copilăr i.a parc o cons trucţie
socială, existân d d oar aco l o unde i s e p er mite şi numai
pe ntru cei care i şî perm it să pre.lungească perioada de­
pend enţei de invătătură.
2.. O în ţeleg ere biologică n ouă., a copilăr iei
ln ti mp ce aşteptările faţă d e Unc riî din specia
umană d ife ră d e la socie tate la socictat c, toat e fiinţe­
l e umane trec pr in modificări bioJogke dr am atic e, de
la naşte re pân ă l a vârsta matu ritâ\ii. Od raslele sp ecie Î
noastre SC' nasc t"Xtrem de neajutorate. Mult e alte m a­
mifere pot wnbla curân d după naştere (sp re exrmplu

33

mânjil). Însă oam enJj au nevoi e. adesea, de mai mult de d e a În ţeleg e ce a rputea să ii facă pe copii rezi stcnţi l a totuşi. functia sa nu est e hedonistă din mom ent ce să aru n ce, cât de bine reuş esc să ţină un obiect fară ca
un an pen tru a fac e primii paş:î bip ezJ. Dinţii ne cresc e ven imentele ex.trem e aJe vieţii. l a fel ca şi pen tru alţi pen tru majoritatea copiilor este , de fapt, im·estiga- ace sta să cadă (Gljg a, 2018). Desenul ar putea . l a fd d e

lrot şi suntem depcnd enţi de alţii după vârsta alăpta tu•
luL Pri n urm are . micuţîî noş tri sunt deo s ebit de vulne­
ra bili .şi neccsîtă îngrijire co nstan tă. Această perioadă
lungă de d ependenţă - sau copilărie - nu i
ar exista d acă
nu ar oferi av ant aj e t n acc.-1.aşi timp. Spec il e p r ecoct" nu
au timp pe ntru a înv ă�a . Cun oş ti nţd e. pe care l e et a­
lează l a scurt timp după naştere� t rd:,ujc să fie insc riS<'
în g en d e lor. Ac est lucru Î nseam nă că., de la generaţie
la generaţi e, a celaşi tip .şi can tit ate d e cuno şti nţe s e va
m an if esta , de timpuriu. in vi eţile l or. P..- de altă partc.
copili oam enilor Înva ţă. î n cepând chiar cu primele m i ­
nute după n aşte re şi i n corpo rea:tă ra pid. cunoşt:inţd e
la care sunt expuşi într-o anumită cultură s au m ediu.
Lim bajul es tc un exemplu clar, î n să şi vârst a mersului
diferă de l a cultură la cultură, chiar ş.i în cadrul ţărilor
europ ene (Hindley. l�6). A a vea atât de mult de im-ă­
�at rcd.ucr, in să,• din timpul nccesar că utării brand şi
aten ţiei faţă de noi in ş i n e . Şi este clar ci tinere le min ţi
au ne-vo ie de multe resurs e! Maim uţel e au un tipar dc
creştere a creierului care înregistrcati. o evo lu ţi e rapidă
înaint e de naştere şi in ccdneşte s e nsibil după actta. ln
contrast, oamenii manif estă o c reş tere rapidă atât îna­
inte, cit şi d upă naştere. Leonar d şi Robcr tson (1992)
cstim ca zi că, dat orită a ccstt"Î c reşt eri rapide a creier u ­
lui , .un copil sub .5 ani foloseşte in tre 40 şi 85 d e pro­
cente di n metab olis mul de rq,aus p entru a- şi m enţine
ere.ie rul activ. î n timp cc adulţii folosesc numai intre 16
şi 1; de procen tc. Astfel, co pilăria - adkă starea d e de­
pendenţă p re lun gită faţă de cei care ne îngrijesc - are
scop ul de a face posibilă învăţarea netulburată➔ C opiii
tşi consumă toată energia in drz"\ultarea creie rului,
fară să mai i rosească energic pen tru asigurarea h rand
sau adăp os tului . Fiin d in m od constant tn prea jma ce­
lor care ne îng rijesc , inS<' amnă că avem timp pentru a
ac umula cunoştinţe mai complexe - n icio altă specie
nu arc. un sistem d e comunkare atât d e compl ex c a al
nost ru. Oe ase me nea . mai În seamnă că putem e.xp1o-
ra lum ea in sig uranţă. ştiin d că cineva e a colo pent ru
a ne fe ri d e pericole. A 6 de pende nt duce totodată l a
vulnerabilita te, in ca zul În care s untem lipsiţi de a ten ţia
şi grija celorlalţi (Bdsky. 201 1); un creie r atât d e d ornic
de energie es te, in acdaş.i timp, mult m ai vuln erabil l a
li psa d e hrană ; un individ care Înva ţă rapid şj absoar be
atât de mult di n luc ruril e p e ca.re l e vede i n mod Ube.r.
e.ste to tod ată î nclinat sâ asimilez e \lloJenţa , sărăc ia ş i
foamea in m od liber. Efectul pe care răzb oiul ii are
asupra c opiilor este izbito r. ln contextul dezvoltării in­
tdeg erii şliinţificc a ceea cc cop-m a trebuit să în dure,
impactu l imedi a t v izJbil al Primul ui Răz.boi Mon dial
asupra l or şi. in mod special , asupra celor provenin d
di n familii mai sărace, nu a trecut ncobS<'rvat de către
artişti. Ton itta a fost unul di ntre ei . Chia r şi copîiî săi
s -au născut in mom en tul in care războiul er a in plină
de sfăşu rare . MuJţj cUntre cei care au surpri ns pr i n sc h i ­
ţe m ommtu l au a les te m.a copilului su(erin d . E st c (oar­
le dificil pen tru un părinte să s e co nce.nlreu nwn ai p e
em oţiil e nega tiv e .şi Tonitz a tr e buie să 6 simţit nC" \o · ia
contemporani. copîlăria a fost o probl emă care trebui.a
î nţele asă, pri n mijloace.le l a î n demân a fiecăruia.
).. O l ume a co piil or
ln 1907. în v«inăta tca Rom ei, rc numjtă a tu nci
p entru c riminalital'e �i incultură, Maria M on tessori
d eschi dea Casa Copiilor - u n loc dcdkat copiHor şi
educaţie i . Maria. un me dic şi antrop olog al copilăr i ­
ei, a specificat î n capitolul i ntroductiv al cărţii sal e,
S«TrtuJ copilăriei, că p run cia era o pmbkmă socială.
Observase că, in multe casc. copiii e rau toleraţi până
să devină folos itori . Nu b ene ficiau de nicio organiza.re
specială a sp aţiul ui l ocui nţ e i. Foarte rar aveau un lo c a l
lor în casă, c.rau lipsiţi de mobili er propriu, însă, n-au
d ojmi\i când fol oseau sc aunclc adul\ilor sau mas a l or:
t rebui.au să tacă şi să nu ati ngă nim ic. ,.Mult m ai pot ri ­
v ită p en tru un co pil ", era de părcre ca , .,ar 6 o cameră
izolată de zgomotele străzii. un de să fie linişte ş j pac e
şi un de lumi na şi căldura pot 6 ad aptate şi contro late".
Cc anum e să faci copili intr-un asemenea lo c! Să d e ­
s eneu, să t n veţe forme, litere, să expl ore ze propriet ă ­
ţile fu:.ice al c obicctdor. să gătească, să cânte l a divtrs e
i nstrume nte. ln Casd e Montessori, copiil fac ceea cc li
s e pare i ntercsanl
Nu ş-tim da ci Ton itza a dtit căr ţile Mariei
�fontessori. însă nu es te imp osib îl , date 6in d scrieri-
Ic sal e pe această temă, mai a l es eseul c u titlu î nrudit.
CopîluL o problemă. S-ar explica as tfel .şi d e «' a at es
să pic lC"U' un t'a bk>u su rpri n zând do i c opii, de aproxi•
m ativ 3 - 4 ani. fără vreun adul t pri n ap ropi ere. Ei stau
lângă fereas tră, iar În l umina dară s e ,•ăd d ouă piese de
m obilier. Una dintre ele ar putea 6 o bancă şi ladă de
d epozitare a jucăriil or, în timp cc a doua e ste un scaun
p otrivit unui adulL Copiii nu U folos esc p entru a şe de a,
d ca masă. p e carc. au aş ezat mici obiecte. Unui di ntre
copii in terac ţîo ncază cu de, poat e desenează. , iar al
d oil ea privq-te , În timp ce stă pe b anc ă .Titlul picturii
ne sugc.rC"ază ci ei se află î n propria o r în căpere. l a (el
l
ca şi în Casel e Montes sori, gă sim aid spaţiul şi ti m-
pul anume de stinate copHJor, nrtulbu r ate de p rezen ţa
un ui a dult, ac est a di n urmă rămânând un o bs erva to r
dis tant. Cu toate c ă mobilierul parc împr um uta t di n
cam era celor mari, a.id primeşte o nouă fun c\ionaHtate.
p en tru a fol os i Î ndclcln kiril or copiilor. ln a ce st spaţiu
a l lor, und e numai lumina poate pătrun de dîn l umea
exterioară, copiii sunt , in s:îarşit, î n sig uranţă şi. ne -am
a şte pta. şi fe ridţi.
4. Jo cul, cheia de zvoltării umane
Aş a cum Mo ntessori sugera in cartea sa. sec oJul al
XX-iea a fost un secol a l copilărie i Progresel e m edkaJe
au î nse m nat CTC.'fter ea şanselor d e su pr avieţu ire a c o p i ­
ilor din Î ntreaga lum c d upă vărs-ta prun ciei . ln acdaş.i
timp, progresul ce rcetărilor din domeniul d eZ\'oltării
copilului ne -a a j utat să în ţelegem m odul in care copiii
i nvată. Acwn, ttim că educ aţia formală e.stc la fd de
i mportantă ca .şi jocul Dacă j ocul procură şi buc urie
ţic activă şi invăţarc dcsp rc lwn e (G olinkoff ,2006). bin e. să nu vrea să fie neapăra t replic a v rc.une i imagin i
Ha.ight, Bla de, Jacobscn, şi Sherid an au demon strat ci din m emori e , ci un fel d e a explora ceea «' mâinil e, un
accî copii care au fost t raumatizaţi pot utiJiz a jocul d e creio n şi o bucată de hârtie pot să fa că .
rol c u mamde lor p entru a-şi surmo nta probtemek Cerc etător ii în că dcz.bat cum să ddinca scă jocul,
Aparc nta Upsă de scop a comp ortam en tului funcţia sa ş j d acă e.s tc dc regăsit în dezvoltarea prec o­
mu ltor copH a d at d e gândit părin ţil or şi oamenilor ce a altor sp ecii (Burghard. ZOl4). Pentru copiii ed uc aţi
de .ştiinţă deopotrivă, însă şti m că, in muJ tc c azuri; de Ma ria Montesso rî, activităţile nu erau ddoc un joc:
ac est e ma nffest:ări suni de fapt învăţ are ac th'ii.Seo şi ea ii desc ur aja să folosească ju cării, tnl ocu nd u -l e cu
î
Ginsbu rg au descopc rit că, la vâ rsla de 4- .5 an i, copiii obiec tc uzual e. Este a devărat că d e multe ori copiii
construiesc concepte m atem atice de b ază î n timpul găses c o biectele reale, folosite de părinţU lor, mai int e ­
j ocul ui. l ndîfercnt d e p ro, en
· it nţa l or socială, acthi­ rc.sante d ecât repJîciJc de j ucări e. ceea ce atestă d jn nou
la tea m atematică a prc.val at în majoritatea sjtu aţHl or: ca pacit atea l or d e a fi excelenţi ele\11 sociali. Şi mai i m­
copiii explorau tip are şi forme in sp aţiu. făc eau afirma ­ portant c că iş i pot crea p ropriile jucării şi că pot trans­
ţii leg ate de mărim e sau comparatii intre două sau m aj forma m ediul tncon juritor potri,it nC\·oilor lor. Or ice
multe piese, ptnt ru a evaJua mărim ea rela th•ă sau nu­ î ncipere poate d eveni cam eră a copii.lor, a tun ci cân d
mărul obiecte lor. Astfel, joc ul liber al copiilor conţîne scaun ele sun t Întoarse cu picio arde în sus .şi pătu ril e
rădăcinile În văţării ma tematice . lu fa za d e dezvoltarea sunt arunca te d easupra pentru a construi o ca.să sau o
timpu ric.10\'ituril e, aruncăril e şi căţără.rile repeta te a le b arcă. Tocmai această de.schid ere fară sfâq.:it a jocul ui
copiil or, implicând fi fo osirea a divers e ob e cte (dintre
l i face din copiliric cC"V a unk, o t emă ca re t:rc.zeşte me ­
care. mu lte, părin ţii s e grăbesc să l e scoată di n g ura rc.u Întrebări şi o provocare continuă pen tru ed uc atori .
copiilor) re prezin tă,. de fapt, o mo dalitate d e în văţa• E sle o realitate p e care a r trcbui s ă o înţdegc.m cu toţii
re privind textur ile obiect elor, form a şi g reutatea l or ş.i. deopotrivă.. să o păstră m aşa cum c..
şi to to dat ă . pri vin d propr-iul corp - cât de departe pot
8îbliogra6t
tnns. Ri.:hatd J. .tn Ddl'DCc ofJ fistary. Jkl,i;ky. J., &de laban. M. (lou). AM.ul �rfflcw: Ch.ildhood�btbmwtia EdU1U1t10r1.M-Ulwah. NJ:
GntuBoobi,,;:t P.umlinganddlildtt,isbmti �'dopn,mclbttnd t.,,,."tmCC' Edb.-:ium Auodatcs. �..,t-10.4-
lwbd.M . ho-s). Pnictcting 1btRicfiu oC\\'otldng ol lht bqi:n.nin1,Joum.ll olChild Psydlologyatld Juigbt \'lBlackJ. Ja,::obsenT.Shtrid;:in KPtttend pur
Child:te11 inJdtolld 0CB.mtrin1 Child labour .Bolivia l'Jycbi..t�jl(,t).�.oii. and emot on lt•ni:ns i n tnu 1Ndud mothcn: and
Tfin I Ntw Lqisbti� .W(l«h .Tht lnkmatioml Monteuori. M .{1'6(>).Tht Sttn-t of<llildhaod.1.nm. MJ dlild:tm.itn::Siflger D .GdinkoffR M . flinb,Pud(
�lwlo(QISdtm·, Righu.1)0).j1,-S4� Coadlo{Nottt lnmc, tN:Fidel. tJ6,6).10. K .c,d„ Pb:,•1.umin,g: tlowP\ayMotin!Jel:uid
lh.uit .P (. 1, 111).O.ildhood in Uistory.Clu1dhood. Coli:nb,6; O. G. S. li.. M.. &Hinh•Piiod: . K . [nh.uius Cbiklttn'sCoan.it i wand Sod.\l.f:motion.u
\\'d!att a.ud �ticeLondon: &ltsfonf.6-1� (1006).Pb:r-lie11ming: How pbymoduses And GfOlto1b. Ntw York. NY:Oxbd Uniw.rsit:, Pfcu:
JUridky. C.B., Filliox.-. A . M., Kl�. G.• Nkoltt.­ e11h.mcei; childtt:n'$ topitiwan,dsoci.al-tmotlOIUil 1006XN,Jl.u.
Mffllltr,O.,&Siln.d. E . A .h"'6).Oilfertt1co i n grcr-1h. Odwd Uo ivm:dy PruJ. Cdip.T (. 1011).Tdl1n11fW1mol«noistfromnplor„
,ig,e ofwill:ing in fM-Europtilfl longittidin,\I sam,. StoKit_Ginsburg JIP.WlMt i, �.nullr;:ippm­ torybmaviow-. in urlydM'doprntnt.Fmt1tkn în
pia..Hu.ma.nllioloj�J64-J7'· priMtt iti tarlychlldliood m;:ilhtmatkw,du,:;a,, fl$l\'.bolog�, . ljJ.,.
lC'ONtd. W.R .• & RobttlM!rl.M . L(ljj:t). NwiLiarw tiari?lcs,ons&om ntWttf!e".u\'.h.Ln: Cltmtniu BwJh.lrd1. G.M. (:ol,).Abrie(J'ifflPH'a& lllt l ons
RtquittmffluAnd 1hlm.m El'Olution.: .abi• DH.Sarama f.OillwtA.M.CW. .F.nwin,gYoung C'\'OIWONty bi"°')'olpb,:. A.rum.Bdw.�
omergdic1modeiAmerican J ounwol Cluldre11 m Mathtm,1ou.:SUnd.u-ds &irbdf Cogn.1.,0-,a..
llumanBioloJr. 4(1).17,-1,s.
ChiJdrc.n and childhood have not aJway s ttiste d as wc
A glimpse at the unden-tan d the m 1oday .What c hildre n werc. allowe d
to do , bdievecl capa.blc of or encourage d to achievc
Sociological and changed throughoot m odern his tory in lîne with social
and ec onomic needs; h owC\·er, the biggest and dc6-
Psychological background ning change cam e about w ith a b etter und erst an ding of
brain and cognitive devdo pmc.nl We now know that
to the Childrens' Room child:rcn d o not onl)' need care and affectîo n but th e
Ume an d spacc to play� pla y îs critîcal for early learning
but aJso t o buffering the imp act of st ress and traum a.
TîODOkA GUG.A

34

Privacy

tn efortul de a inţdeg e profilul fe minit'ăţjj ro mân eşti
afinnat in primde decenii al e seco lu lui a l XX-iea.
Te.xtde sunt d u blate d e im agin j ş.ide reţi nut este fap­
tul că malern it alea. Î n spirit naţi onal. devine d e fapt
un leitmot..iv aJ l"<'pl"<'zcntărilor feminităţii române-şti,
inclu siv du pă în cheierea Pri mului Răz.boi Mo ndial. ln
esen ţă, d scursul este acdaşi. do ar c ă se schi mbă op ­
i pc cde ale masculin ităţii'. Efortul d e r ăzb oi, unul co­
tica şi finalitat ea destinului femin in, armon izându -l
de fapl cu impcratjvde noului stat na�onal lnainte de
i:z.bu cnirt'a războiului , începân d din a doua jumătat e a
sccoJ u lu î al XIX-ka , st en- otipul femin in e ra dtja clar
conturat: ..cine' C'fiinţ a nobilă care d u pă u i-a dat nou ­
lui ndsmt vieţă din sângele seu. ii nutnlte, ii cksmiardâ.
ii s1,râd e, îl invmţâ a vorbi. um bl a şi a se ruga?
Efemei a c a munui.
Cine efiinţa swwd, d e o potrilid răpitore
tmpesu fi sufl et esce ?
Efemeia ca fecioră .
Cine efiinţa nuea sublbntl ca" e soţia crednin'o­
sd bdrba tu.l ui î:n durere şi fr1fericire, care i da l1 d sfa t ,
f ; lns ufo pornirm, i i înrumjeazii,i i infrânâ ş .;./ i u ffl­
a. care numa i în el şi prin el trâesu o vie/â de i u ­
bire şi de dtvotamenl!
Eftmeia ca soţie.
Cine efiinţ a emoţionă/ore Gan nu pdrdsescc palul
moşnegulu i. ca re-i nlimi durerile...r
Efemei a c a fiică.
Cine efiinţa eroică ca rr ca lcă pe câmpu l de bdt n e!
Efm1eîa ca soră de caritate"•.
¼adar, ma mă. fecioară, soţi e. fiic ă, so ră d e c ari­
t at e, martiră. Consid erăm că ordine a ace-sto r trăsături
de- profil nu est e deloc aleat orie, profiluJ sint et ic al fe ­
minităţii sfărşituJ uî de v eac XIX inco rp ora Într- adev ăr
ca trăsătură pri ncipală mat ernitatea. E a este ac e ea care
ddinc�e t n primul rând şi, am spune. Î n mo d absolut
femeia . Ea est e surs a, muza care in spiră st ereo tip u] fc-­
minin refl ec t at În p ublidstkă dar şî În literatură ti artă.
Astfel că n-prczen tărilc fem inj tăţH se regăsesc Înt r- o
multitu dlne de medii. I nclusiv la ni\·dul prese . d ar şi
i l
la nive l \-i zuaJ, istori c sau n arativ. Toate rep rezen tăril e
converg Înspre accentuare-a ac estei t ră săt uri definito rit
Din ca d ecurg. de fapt, toate celdalte trăsătu ri al e pr o ­
filu lui feminin - unul oarecwn at emp o raL ln calitat ea
ci de mamă, feme ia este gardian al vîitorului naţiunU,
ag en t ul trans miţăt or al valoril or id en titare- româneşti.
O e pildă, maternita tea deschide ,i zual revis ta
Famili a , publicaţie cdjta tă În c ep ând cu 186;, l a Pest a.
OC' altfel, Famili a reprezi ntă una dintre p ublic aţiile care
a bordeaz ă aproape cu reg ularitatt" sub ecte despre co n­
i ţâ .. erok.ă care calcă pe câm pul d e băta e ? Un âng er al
diţia felnC'ilor. Imagin ea este una embtematică, iconic i.
su rpri nz ând int r-adevâ.r o „famîtie modern ă" într-o
ipostază cotidian ă: mama şi fii ce b rodân d fi cân tând la
pi.an, taţi ţi fu le cturând, artistul pictând. probabil, un
pe rso naj feminjn. Fără înd oi ală că ima gin e a a fost a s t •
f d gânclîtă p en tr u a a tra g(' atenţia sau a sug era pu blic ul
căruia i s e adresează noua pu blic aţîe - adi că familie i .
D ar ca es lt' toto da tă re pre:tentati vă fÎ pent ru a sugera
de- fapt diviziunea pe gen a ocupaţiilor şi preoc upăril or
cotidie ne. O m agine „cât 1000 d e cU\int e': dubJată de
î Octavian Tăslâuanu.: ,.&a un inger tr imis de Du mrieuu
,,
o multitud in e de altt" reprettntări care stau d rept do v a ­
dă a importanţei pe care dezbaterea asupra fem eil or o
câştig.ase in sociC'tatea românea scă din a do u a jumătate
a secolului al XIX şi ince putuJ se-<oluluî XX „Ma rele
Război': un evenimt'nt ma.sculîn pri n exc el en ţă, va
i nfluenţa şi reprezen tările femin ităţii. cum d e altfd şi
lecti v, va impune e vid en t fi reaşezarea fiecăr ui a î n p r o ­
îectuJ şi efortul naţional
ProfiJul femîn i n va fi, deci, .adaptat'' Marelui
Război. lnsu ş1ril e româncei sunt delimitate astfel Încât
efortul d e război al bărbaţilor să fi e unul de s ucces. De
ahfd, războiul. ,•ăzut c a o „ afa «rc- mas culin ă': con fir­
mă diviziun ea fun cţională a genurilo r. Astfd, Într -o
co nferinţă ţinută de Căpitanul C . Negru la Societ ate-a
Femeilor Ortodoxe. in 191;, UnHle pro6JuJui sunt mai
mul t decât dare. Porni n d cu un d emers îstoric, cu rol
d e e xemplu , disc ursul se î nchei e cu ddimiatrea . .ins u ­
şfril or bune a l e/urnei române, p entru c a prin infidenţ a
lor asupra bdrbaţilor. sd ea şi ea parl e la împlinirea visu­
l ui scu mp# sfânl nouă tutu ror românil or, spr ijinind pe
a cei care a r ş ovâi în im plinrea d a t ori ei l o r , şi lna,rajân•
du-rre la sacrificu p e lo/i db11-e,r en-a ţiunea a ctu ald, un
maiferidtă a nea,mdu ;, aici ea e chemată să impli­
,i en scă visul tuturor gen eraţiilor ca re zac sub pămân -
tul românesc"6. Po rtretul feminin in vreme de răz boi
Î nK'amnă to t matern ita te prin e:xcdenţă, pusă . d u pă
c um afirmam ante rior, sub egida efortu luî şi împlin irii
ideal uluî national „Soţie şi mamă de cetăţean" impun
femeii dato ria de a î ntări ş i d e a d.e:zvolta sentimente •
le patriotice a le bărbatu lui ş.iale copiilor: ,.Tu fe,rrde
tre.b11 ie să-ifereşli de l aşitate, dând cel ui diJJtâi mrajul
sacrifici ul u i . jertfă ... şi sâ inspiri copilului tâu iubirea dL
,r enm, ln af(' înălţime. încât să-l f a â bt st.are sd illfnmte
n, 1:oioşi e moart ea""'.
ln vreme de rhboi de ci, repre zen tările femin ităţii
sunt de lerminat e de efortul comun de r ăzboL Fro ntul
d e aca să este- spaţiul d e aqlune, ..războiul dus dt' fe ­
mei': Pc acest fundal st'rnr accentua trâsturi e femî ni •
ne pr ecum: maternit atea întd easă acum prin prisma
ro lului de formator pe care- m amel e ii au: educarea
eroil or le re,ine mamel or cu precăd er� m oblizarea şi
menţinerera spirt uJuj mai aJes ca soţie fidelă. Se supra•
p une însă acu m. ca efect dircc:t al r ăzb oiutu i, o altă tri•
sătură a profilului fe minin percepul'ă ca fiin d în nă sc u ­
t ă . aceea a carităţii.
Pr ofilul fem in i n absolut adaptat ş.ipatenta t de- fapt
de răzb oi este acela al surorU d e caritat e. acea fiin•
păce î, can- culegi' mur indii şJ schb1giuiţii.forăfricii de
şuera h,I glonţ u lu i şJ d e bubuitul tunulu i, prrtu tind enea
,..
und e s e are a Una rea d u rerilor# stergerea l n aămil or .
Noul rol, care ii este d cS<'mnat, fi pe care d e altfel şi-l
asu mă fară protes t. acce ntue-az. ă , ca trăsătur ă a caractC"­
ru ui fem jn i n , sacrificiul cc d ecurg e din b un ăt at ea in•
l
n ăscută a femeilor. O trăsătu ră care oart'cu m nsumca ­
i baz dt' formării noului c dăiean . Din nou, mal'ernita•
z.ă, de fapt, t oate calităţile un ei femei . tr ansformând-o
"'
î nt r -o fii nţă„exccpţion aJă , d upă cum măr turisea
Reprezentări ale feminităţii şi copilăriei
în publicistica românească
( sfâr titul secoluJuj al XIX-Jea - pri mel e d ecenU ale secolul uj al XX-ie a)
GJ?OR.Gl:TA FODOR.
RoluriJe de gen ţin de in divid ca ac to r social şi impli­
c ă s ocialî zare-a pri n norm e privind masc ulin it ate-a sa u
femi nita tea, no ţiuni culturale t ransp use În comp or t a •
ment e. atit udini, ac tivităţi prescris e de societ ate- pentru
femei sau pentru bărbaţi1• Ac este compo rtam ent e, î n
C'\'Oluţia isto rici. s-au tran sform at În stereo tipuri d e
gen . Acestea su nt de fap t ac ele structuri cog nitive prin
care fiec ărui gen îi sun t atrib uit e anu mite reprezentări
cultur al e i ncorpo rând atât o co mpon ent ă desc ri p t i •
W - acce-pţiîle tr ad j ţional e des pre c um sunt femC'ile
şi bărbaţii. cu m se co mp ortă şi ce carac teristici sun t
specifice 6c:ci.ruîa din tre genu ri, cit şi o com ponentă
pn-scriptjvă - normele general acce ptate c u privire
la cum trebu ie să fie femeile şj bărba\ii şi cum t re•
bui e să se co mp ort e'.
Studie rea trecutului a evid entiat faptul că 6 ecare
so cieta te şi-a construit un astfel d e id eal d e fe minitat e
ş i m asc ul n it atc . Tntr-o p ri mă fază, comp onent a d e­
î prnfilurile femj nităţii - ster-eotipu l feminin -şi. mai
sc riptivă a st ere otipurilo r se traduce î n tr -un efor t ini c •
lt'ctual . es te- vorba de ide al ur i c onstruite-, at en t fasonat e
pe i mpcrat..i vele societătH, apoi diseminat e aten t prin
multîpl e canal e de di fuzare, cu scop ul de a le t rans­
fur-ma Î n normă . At are portret e, d c-,, enhe- sterwtipu ri,
sun t o rdl ecţie fidelă a dorinţ elor şi aşte ptăriJ or unei
so cietăţi, o altfel d e i magîne d espre sine, p ro i ectată ş-i
care ofe ră c erc etăt orilor un ter itoriu fertil d e analiz ă in
efortul de a În ţel ege valo ril e unei societăţi trecut e -
din p<-rspe ctiw raporturilor d e gen .
Stereo tipurile ma sculinităţii şi feminităţii s -au
str uctural prin raportare unu l la cdălal t in decu rsul
epocii m ode rne adaptându-� t n p erman enţă la C"\·oJ u ­
ţiik fi uneori şoc uril e trav ersate de soci etăţil e eur o p e ­
ne. Aborda.re a, s tudi erea lor întregeşte de fapt in\d e g e­
rea ace stor e ,�n mente a le istori ei ca re au afec tat, unde
i
chiar au red efinit, raporturiJe de gen .
PrcunLuJ d emers işi propune să evidenţieze câte •
w. aspect e pr ivind maniera in care profilul femi nin şi
cd al co pilăric.i s-a u st r uct urat şi (re)d efinil la sfârş.i­
tuJ secolului al XlX-l ea fi . mai aJ es, in prim el e de cenii
ale secolulu i al XX-iea. sub impactul Pri muJui Ră.z.boi
M onclîal, eveniment care a reprezenta t un şoc fi la n i ­
velul iden tităţii d e gen.
Demersul este t otodată util în efortul de a accen •
hwrnd';t tua im portanţa reco nstitu irii unui subi ect multă vreme
aJdptmrtM
J,,SX4'Cllt
Col«ţkpriwtd
om s , lăs at în u mbră. d e căt re îstoricii români, dar care
i
a recup erat t erit·o riu cons st en t În u lt jmii ani
i
37
în c a lea mea. un serafim bălaiu, pogorât din ur îu spre
a prop ol/ddu i pe păm ân t i u birea şifru mus eţeafeme•
îi... Mă u ita m la en cu evl avie ca l a o icoa nă din t r -un
tem plJ,...l n so r a Add a 1.�d enm femee a id eală, Garr ş i -a
jertfit frwnweţea trupulJ1i p e a lta rul i u birii de-apro a ­
pdu L Vedeam o suprafemee, o a d evdrată mireasă a
dmgoSlii propovăduite de cel c e -a murit pe cru ce pen tru
credinţa ÎJr i u bire'"'.
No uJ d estin, adapta t războiului, cunoaş te C"Vide n t
şi o repreze:ntare vi zuală. Vai de pildă fot ografiile pu ­
bli cat e în p re-să care re dau im agin ile unor femd care
ş i -au asumat efortul de război intr- o astfel de ipostază.
Caritat ea. milo sten ia, sac rificiul o transfo rmi. aş adar,
În tr- o martir ă dcopot ri\'ă: .,Care eJlonn a mraln, în•
i
gm•:scă, c ne efiinţa vnd nicâ de a d orat. ciirda cn-din•
ţ a i i dii p u tere su p rn -ome11escă ...fÎ ca re scie să m o a rri revendi căril or de em anci pare, au toarea creione-ază tot •
pentruDumnez eul ei pen tru ca să tmucă pen tr u l-«Î?E oda tă co ntu rurile steuotipulul fem in i n, marcând astfel
femei a ca martir ă· • 10
Re preze ntăr iJe feminitâ\ii din p erio ad a războiu Juj
sun t d om nate , aşadar, d e maternit ate, car itate , spirit
i
de sacrifi ciu, trăsătu ri acceptate şi mai aJes apreciat e de lă în podoa� şi pi etre scumpe, săfi e a lin t a tă şi mâgulî-
c ătre con t emporani: ,.Înfaptu l lnln-gir iî n eamu lu i nos•
tru ;,, unit a tea s a faicitii de a cuma , ,n,î ne o stml11c.ită
parte mam el o r. cari aJ1 dat ţării eroi l�n dari... Apoi
s oţiilor şifiicelor romdne. car; au n d11s to a tejertfele şi
abnegaţîunHe suporla te ...n um a i# numa; c a să oţele a s ­
că braţde acel ora, cari emu du şi la lu pte nâmillice p er r •
tru elibt-ra rra neamu lui''.
Sfarşîtul războiul ui w. accentu a aceste trăsături al e să cugete, săjudece, să i a p arte kA sporul de muncă, uu
femi nităţii ca semn d e rc cunO.tltere şi ap reciere a ef o r- ­
tuJui d e răi.boi : .....frumuseţea unei fem ei, ca a sorri de
ca rita te ... trebuie sd aibâ un alt a r de iu bire pe pă mân t .
Un a ltar sfânl, la care să se brd,i,r e o b1imă d e bărbat"u. 1:ăţjj franccu, und e in câ d jn timpul contlag raţlei şi.
Vorbim înt r-adevă r d espre trăsături , fitttti p ercep u•
le ca fiind de fapt înnăscute şi nicid ecum forjate sau
d etermjnate de contextul excepţional al răzb oiului. de ­
oarr ce: ..Fi e ţărancă.fi e i nteledu a lii,fe md a ro mân â i11
toate timpu rile a fost un m odd de ais,1 ide" 1>. fn optk a
contemp or anHor, sa crific iu] de s jn e- aJ frmeîi generice
imbina, astfel, patri otismul civic cu recun oaşterea, d e
c ătre femei, a sacrific iului făcu t de bărbaţi: bărbatul era
direct cetăţean. fe.lnC'î a doar prin sus\inerea a«sl uîa
până la ren u nţare d e sln eu.
l n ac elaşi timp. însă. se p une şi problema r eco nfi­
gur ării roluluî feminin. fi deci o reactualizare a trăsă­
turilor femi nităţii, d etermin ată de nouJ context c reat aJ un plus pent ru fam ili e şi pe ntru societat e . Ac um c-ste
Ro mâniei Mari, deoarece ..această ge11 eraţi1me de femei vorba de-spre un part en er-iat, pc-- picio r de egalitate de c j,
are 1n actit1u l său 1111 merit care trebu iefixat pmtru
toa /e timpurile, ro pildă negrăit defrumomă a virtu/i•
0
lor lor de celâ(erre, m ame şi soţii româ11e· . De-z baterea fapt, percep ut e ca un Î ntrqţ: ..Ea va avea, în parte c-11 s o ­
privind profilu) ..româncei bune" cunoaş:te d e acu m
o racord are la i mpcrativd e no u1ul cadru p oliti c şi
sociaJ con turat prin realizarea proi ectului naţional.
,.Formarea bunului ro mâ n" implica în mo d obligato­
riu con tu rarea ro mâncd care treb ui a să pună de fapt
tea ap are ca trăsătura princip ală a profil ului feminin, o Ulc e a .şi e-a part e dln profilul femeii gene rice: ..cd di11tâ­
maternit at e În spirit c etăţene-se. la fel ca şi in dezba ­
le rile prC"Ced.ente, indjferen t de genul au torului, e xistă
39
Stu diu] S<' concentrează cu prttădere asupra pu b U ­
cisticii ro mâneşti, o sursă până rt'cen t mai p uţln fre c­
vt"ntati de către isto rici, dar care po alt" să ofere „pulsul"
transfunnărilo r - preocupăril or - înteresdor, d ar şi
crî.zdor traversate de o soci etate la un moment dat. O e
as.emenea, este vorba nu doar despre un mediu de- dez ­
bat ere, un baro metru al societăţii, ci şi de un age nt d e
formare şj modd are a unei opînîi publi ce ln condiţii•
Jc, Î n care intd ectuaU din dife rite dom en ii iii expun in
ac est meclîu ideile pr-i"i nd câîJe şi mijJoacde de forma •
re ale român u u i ş: românc e i moderne, co nt ribui nd d e
l i
fapt la formal'C'a stC'reotipurilor de !, "<' n.
Stu diu] S<' bazează p e cerc etări deja efe chiate' cart'
au evide.nţfat c-x1st enţa în mediul p ublicisticiî ro mâ ­
neşti a un o r veritabile d ezb ate ri privind rolul şi locul
femeil or Î n societat e-a român ească. l n baza l or. put em
studia .por tretul ideal a l român cei': putem contur a
aJ es, putem ur măr i e,,o luţia şi ad aptare-a acestuia la
pr-efacer iJe soc ie tăţil l nclîferen t de C'\'c ni menl, unete
dintre trăsăturile aces tui p ortre t rămân neschimbate.
In diferen t de genul aul'or ului , cu precizarea faptului că
la încep utul acestei d ezbateri v ocil e suni pred.omjnant
al e autoril or bărb aţi. sensul fi ncnţ"a repreu-ntărilo r
est e ac«aşi: femeia. d efinită prin trup şi sexualitat e, iş i
găs e-şte şi împlineş te destinul î n famili e, dat oria d p u •
blică - câftig aJ modernităţii - se- împli neşte de fapt
pr-in î ndepljni rca î ndator irilor pe care ea l e are ln ca­
drul privat al familiei. ,.Perfe cţiun ea femeii", a român­
ceÎ, e d efinită de c i in p ri mul rând p rin maternit ate. La
carC" se suprap u n, În st rân să corel aţie cu impe ratl\·ek­
momen lulu i ti, de f apt, de te rmi na te de aces tea. trisă•
turi deriva t e . Femeia e mamă, d ar fi fecioar ă, soră d e
ca ritate ş.i. î n extremi s, m artiră. Aces tor trăsături lî .se
va oferi, in plin secol aJ naţiunil or, reafirma te de altfel
p uternic În vremea Mardu.î Ră zb oi , amprent a naţio­
nală. Feminita tea românească se w. con tura şi împrqţ•
n a de amprent a e fo rt ul ui p e care eHt ele român eşti ii
de puneau cu scopul in depliniril id eal urilor naţi ona•
le. l n ac est conte xt, trăsătu ril e pro6Jului feminin sunt
"'
p ut ernk îm preg.nat e de „ efor tu] naţion al : păstrarea
traditillor şi a id entităţii ro mân eşti se suprapun eau
peste t răsăturil e i ncluse in „ co dul gen etk al femeilo r":
maternitate a, da r înţ el easă in spirit naţî onal
P u blic isti ca române-ască, m ai al es cea transilvănea­
nă, oferă multiple astfel de definiri, toate convergând
inspre st ereotipizarea profilul ui. Trim ite rile sun t utile
un consens in pr-ivinţ a d es clnuJuî femin in. l ntr- ade văr.
vodJe feminine se aud şi cer int r -un glas drepturi-
le care să le- per mită î mplin i rea acestei me,nir i . Mari a
Baiulescu este d oar una dintre aceste a . E a accen tua tră •
săturiJe femi nităţii - maternitat ea în primul rând -
În spirit naţion al, cetâtenesc: ,.Drepturile no astre sun t
d a to rii pe can ui le im punem; dat orii ma i l argi f a ţă d"
neam pfa/ă d e ţa r ă . Femeia nu d o�e. prin drepturile
u k solicită, ind ependenţa râu infeleasă. ea cen- tot1âră•
fia drea ptă 1n muncă, pentru bi11de fam iliei. poporului
fÎ ţăre.i sale"". Dincolo d e evide nt a prud enţă menită a
tem pera poa t e îngrij orări le- privind redefi nire a rapor•
tur ilo r d e gen dete rmin ată de ră zboi, atrage m at enţia
asupra ierarhizării, trăsătura prin cipală a prufiluJ ui
feminin rămânând mat ernita tea. In dir ect. pe fundalul
şi schimbăril e la ac est nivd: ,.nu mai eSle. fo concepţi a
vremurilor tr u dite ce l e trăim etfoca ţiw,ea păp11şească
a fem eii, a uleifeme î oriental e. care a 1te a ptâ i mbrâc.a-
1.â••• Va dî.spdren din rândul căsniciilor. a ceastăfemeie,
jumăta t e cu rt ezan ă ,jumătate ro ab ă , care d11ce vîeaţa s n
i11d ole nln în iner/ie omorârrd vremea . umplându-şi ca­
pu l d e /«tură monstruoasă..". Dacă &i,·olităţile intr au
În c oduJ feminin, dC'terminat e mai degrabă de c ontext.,
cadr u şi lipsa o p ortun ităţll or, nouJ con tC'Xl va pe r mite
de fapt accC"fltuarc-a profilului „femeii bune': care „m şti
i
numa i ţNn tr u a lfamild sale. c 1u trebu i sâfie tributară
şi poporulu i sâ u "". Şl in spa ţî u1 occid ental d ezb at erile
com'<'rg în aceeaşi direc ţi e , , e · zî de pîJdă cazul socie-
mai ales, În pt"ri oada im ediat ur mătoa re , to t maî mulţi
francai, bărb aţi şi femei d eo potrivă, au admis ci roJul
femeii in societate-a lor s -a schimb at ln mo d ir evocabiJ
şi că rC'VC'nirea l a v echil e id entităţi nu mai este posibi­
lă". O e ai ci, necnitat ea compromîsutui i ntre val oril e
tradiţionale şi noil e imp erative social e.
M atcmîl'ate fi ce tăţe nie . un nou pr-o fil. un echili­
bru care SC' caută intre trăsâlu rik fundam en tal e, p er•
cep ule- ca şi Î nn ăscute, al e femi nităţH ş noiJc trâsă•
i
tur i „mod eme': Impac t ul ş-î co nsecin ţe le războiu lu i
au însemnat, în prim uJ rând. eşi rea fem e ii din cadrul
i
pr-iva t. i ncf'C'dC'rca t n for ţele proprii în semnând, de fapt,
datoria faţ"ă d e familie - maternitatea - fiind la fd d e
imp ortantă ca şî datoria faţă de ţ ară, ccJe două fund, de
ţul ei, rrispunde"a n pârării p stuţ'În erii vieţiîfamilia l e�
şi totod a tă n pârâriî şi susţb1erii ţârii sal e·•. E. Oăianu
rez.wna p oate cel m ai bine t răsăturil e fe minită\H În •
t r- un ..,alfab et de aur" relev.mt in creionarea profiluJuî
feminin aflat in ana liză, chiar dacă profund im preg nat
de per-c eptele biblic e, dovada faptului că rd1gio zhatea
i11 ideal alfemeii cum se ca de ...este deci {U'w,fammtul
căt,,., familia s a. U'md d e a ctivita te dinlăun trul casei
Privacy

wAl&&Ul',IIU ll.llnUU
.-ste şi r dm ăne în t oat e timpurile pen im cek mai m ulte
fem ei ţa mfogăd1ânfri... al doilea ideal al m odelului
bibUc este voia de lucru... al treilea ideal nifeme îi ..
.-ste caritate a socială. . . al patrâka ideal rrgal nifemeii
de fapt. ororile război ul ui. De precir.at estc faptu l ci
accentul pus asupra form ăriî copil ului c:-vof uează Î n
două direc ţii disti nct e. Astfel, dincolo dc n-pn-z en t i •
ril e g en craJ,e aJc co pilul ui. în care domină trăsaturile
„viitoru Juî ce tăţean a l Rom âni ei Mari": avt'm acel eaşi
difcrt" nţicr i de gen î n privinţa modului d e fo rmar e.
Astfcl copilăria fctdor, c de fapt, l abo ratorul viitoa­
relor mam e d e români. Educaţ:îa fetel or ş i a băi eţilor
trebuî e , aşadar, să 6e adaptată g enuJu î şi expectanţe•
lor pent ru fie care di ntre ace.st ea . Iar acea stă formare
st' facc inclusiv pri n in term ediul jocurilo r care câş tigă
to t ma.î multă imp o rtanţă î n procesul formator. .jocu l
conslih1ie prima man ifestare a vieţd lu i .Jocur ile copi•
;/or stau ;n rapor t d in-ct cu activitatea ce vor m-ea de
irrde pUn il mai târz.ilL C.Op;;; prinjoc se p repa.rri pt'rtlr u
„u
viaţa sen'oasâ . Jocuril e În să tr ebui e diferenţi at e pc'
gen. clei fo rmarea ,şi de5tinul băieţilor ti fetelor este­
unul dif erit. Educaţi a treb ui e, deci. s ă tină cont d e a cest
crite riu de difen-nţi en- pe g en : ttfet iţa de 3 - 5 a n i, ca o le . An aJiza pc"Tio adei Mare.lui Ră.z.boi şi a cele i inte rbdi•
viitoare mamâ, este absorbitii în joc ul cu piip,qile , ba·
i Tn,nqtnnb.";1n Wu Hca&amb. .n11tm.®:WW l
kţii in jomr k lor mai sgum otoase d'a caH fi soldaţii ..
dau dovada de aptîtudlnîle lor barbă-teşii vîît oa.rr, ai vor r ămasă i n sfera t radiţion ală şi definită de matern it ate ş i
dev� n i meseriaşi, fun cţion ari, cânrrui ton-·u; ttPăpu1a
i
ate joculfavor t alfetelor... jocul este o pregătire pe n tru
via ţă ... fem eea a'tlând a l t rost în viaţii decât bârbt,tul, şi Totodată, pri n prisma re prezentărilor femînită.\iis e
i
jocu.r lefete lor s un t dife rite de ale băieţilor. Cde dintâi să conturează fÎ profilul copil uluî, diferenţia.I la nive l de
joacă cu papu1dc. de -a mama. de•n gospodi n a. n«om1a; formare, pe gen. PrN>e uparea pentru viitorul lui, c ău t a •
c.ei din urm ii sejoacă de•a soldaţii, construies4 dărrim d , rea cdor mai optime căi d e formare•ed ucar e SC'jusdfică
călă resc pe beţe . înalţă şi coboard s,n ei . Rolul păp uşelor
;,,jocurilefete lo r e de a d esmlta şi perftcţio na irtstinctul la 1918 p care. imp unea şi formarea noil or generaţii În
de mam ii•.. Piiprqa tste cea m ia im perioasă tre bubrfă şi spir it naţion al - co pilul -românul - cetăţeanul de
in aed.aşi tim p, ce l mai î11că11tălor înstir r<I, di n copilă•
i
r afeminină. A ingriji, a îm brăca. a im pod ob i , a p une şi
scoa te hainele, a învâţa. a ocări, a legiina, a desmi e rda. a pilărid sun t dovada modul ui i n care. maril e ev en j.
adorm i , a•şi irrchipui că ceva este d,re m: tot vUt or tdfe ­
mee î este aid . To t vi.săn d şi juc â11d1Me ... copiliţa ajunge
42
a...&.-1-r==,.n-.
teoausul
de 1n1111S4:te
Ptlltru cepa
virt11oase este ml/ura sufeltulu i... al d ncdea ideal... este
frica Do m11ulu i... re l igiositatm, evai'lîa"n.
Oî.scumtl dominant i n perio ad a in terb elică se.
concentrea:tâ, deci. tot asupra trăsăturil or stereotipiz a•
te de j a: ,.mame şi soţii mite şi e vlavioase, gospodine
fetiţă.fetiţafa t d •ma re , şift,ta man- fem ee. Prim11I copil
corrtin u ă un de pe urmii papuşă•)$.
Copilul este. supus şi d i n fluenţelo r• sufluJui mo ­
dernităţii. D e fapt. n-prczen tăril e Gopilărieî urm ează un
tipar sim ilar cu cd al femi nîtăţiL Vân t a inocen ţe i -
cum o văd pictorii -in opoziţi e cu im agi nil e din pre.
să. de piJdă. c are in făţîieazâ copii in ipost:az.c mod eme,
c u tunsor i ş i vcstime.ntaţ_i e mo dern ă . Vezi im aginne p e
care le publică revi sta Rntitat ea Oustra tâ. cu ocazia o r •
ganiz.ării unui concurs d e frumllS<'ţ e p en tru c opii".
Reprez entăril e feminităţi i şi ak copilăr i ei c:-volu ­
e.ază. aşadar, in jurul noţiunÎÎ cen trale de ma ternitat e.
R em arcabilă CS'l e m anie ra in care in funcţi e de prt"fa•
ccrilc, provocăril e ş i şocuril e trav ersat e de societatea
rom ânească. a ces te tr ăsături defin itorii aJ e profil ului
feminin şi ale copilăriei deopotri v ă sunt adaptate nou •
lui context Rcprt"U'ntâril e fe minităţii sunt Î ntr• adev ăr
sterrotîpizate dar. in ace laşi ti mp. dinamice şi ad aptabi•
cc, deşj su cci ntă. a c:vide nţi at �i existenţa unor d h e· r­
genţe privin d id ealul femi nităţU int erbelic e fem eia
spaţiul privat v ers us femei.a moder n ă . activă. implica•
tă, care nu s e m ai regăs e.ş te in acest profil st ereotipizat.
m ai m ult ca oricân d prin proiectu l na ţional realizat
m âine aJ Român1ei M arL
ln ansamblu , reprezentările fe min ităţii şi ale co•
mente ale isto riei det ermi nă schimbări reale. şi nu
doar l a nivd de re pn-zenlar e . şi in ceea ce pri\'ef •
te identita t ea d e gen.
lumrice şi lum în atc„ de can- societ at ea avea nevoie pen­ l n co n diţiil e in ca re pr incipa la tni.sâtură a profi.
tru a cre.şte. ş i ind ruma ..gen e raţît m ik v îitot,re spre r,11i• )ul ui fem inin estC' mat ernitatea, o ric e analiză as upra
rirea patrie i ;11 tregite, şi soţii, ca. ll' sâ im partd, ca. tova ni • rep�z.entâ.rilor femi nităţii poate inc or po ra şi an aliza
� de v iaţa. gr eul cu bărbaţiî m ult ;ncerraţi şi trudiţi aî rt"preu n târilor copilărieî.D e fapt. es te vorba de spre o
timp ului n ostru"'u. Aces t idnl femi nin i p găseşte e c O • faţe tă a acdufaşi proces d e const ru ire a g enuJu î. î nţel es
urile şi in limb ajul vizu al Nume reprCU"nlalive a.l e p i c ­ ca şi u n co n struct c ultur a l can- î nce pe din etapa copi•
turii româneşti î nt erbeJice i i consac ri cre aţiî. Vezi de lăr ieL l nc â dîn primH ani de viaţă. copiii sun t crescuţi
pildă Nicolae Ton itza care rc:alizea ză, in tre 1919-1926, p educaţi p or nind de la aşt eptăril e. divizate pc gen, pc
o scrie d e lucrări care a u ca l emă principală mate.mita• c are. societ atea le. an- pentru bărbaţi şi feme i . A ces tea
te a şi co pilăria. Vezj d e pildă Mate r ni tatea (studiu pen• se î nvaţă deja prin soci alîzarc-a prim ară, fiind rduat e şi
tru Pc veramlii, 1923-1924); Mam a şi copil sau Ştefan rt"Întârit e p erman ent pe parcursu] vie ţii, fără a 6 puSC'
Oimitrescu. Mama cu copU, 1928. După cum afirma sub scmnuJ intn-bării, de ap ar ma jorităţii îndiviz:iJor
M aria Baiult"'SCu: ,.Toţi pi clorii. sculpt o ri i , poe ţii şi ser i• ca fiind natu rak, ,. norm ale " (fără o reflc.-ctarc preala •
i "'
îtorH mar m, ide alizat ît, capodopen-k lor pe mama, bilă asupra definiţi ei sodal e a „ nonnalităţii )it'· Astfel.
impirrh1d u •se din icoa,r a ,.;•». Dar, apr«ierca m atern j. din perspec tiva. gcnul ui. copiU sunt c resc uţi şi educaţi
':
tă\ii est e. poat e, d eterminată ş i dC' team a şi î n grij o rarea. ca njş -t e „ aduJ\î în mi n iatur ă Femi nit ate a ş i mascu•
c ă schi mbăril e provoca te d e război vor atent a. de fapt. linitat ea deopotrivâ se „ învaţă" aşa dar din copilări ei .
la acea stă trăsătură fu nd amC'nt ală a fem eii. Intuim. i ar Copilul. 8fcl cum a fo st şi î n la &lle Epoque , d evine
documen tele confirmă, ci exis tă un dis curs paralel. o par te fundamenta lă a Hproi ectului na ţion al Î n con ­
altă rc:al ilate a u nd fem ei mod erne. emanci pate , p entru strucţî eH. M aturizai brutal i n an ii războiul ui. d tre•
c are m aternit atea nu mai C'St e trăsătur a d efi n itorie . Este buie forma t c u a tenţi e, î nt ruc ât viitorul napunii est e
vorba d espre femeia modern ă: acth•â. sp ortivă. i mplj. În j oc. Oe fapt, cu c opiii î nce pe punerea În practi că
14
cată in c otidîan, in tr•u n cuvâ nt, ind epend en tâ . şi inst1tu ţ1on alizarea idealului masculin şi femi nin in
Schi mbare-a est e edificatoare şi î n plan vizual: fe• slujba naţiunii ş-i a progresului. C'..opil ul ttmo del'" est e.
mcia. m od ernă, tunsă scurt - a la garro,i ne -, după de fapt, viitorul c etăţ ean catt treb ui e să aibă obUgat O •
i H
cum stau d ovadă im agin ile di n presa v remii riu ."sîm/ul dator ei şi dragostea de m uncâ . cde două
i
Mo delul nou de feminit at e este priv it cu in grijo• caHtăti fu n dam en tal e a e om ului m odern: .,in z dde
l
rare, p en tru că tl am eninţă. de fapt, pe ce) tr ad iţiona l: n oastn-. . . Ş<.oalei ... i u cere sâ săde ască iii elev i Gât mai
.Jumeaui,face co n tabîlitate, injură servi torul. ben cafele amin e sim ţul datorie i şi dragostea de m w,că.,.. Copilul
tur ceşti. zdră,rgâuqtt' clapetele m a l in ilor de s<ri.s sau es t e c instit. dre pt. silitor. respon sabil. r ăbdător, dC'\'Olat.
işîscoate k, iw.ală p ulpde roturide şi safocătoare de sub ascultător, o rdonat în fol osul fam illC'i şi al ţării deopo•
roch iţa strdvezîe "n. tr ivă . Există un „a.bccro:ar de aur„ ş-i pentru cond u ita
l n de pă.rtarea. de feminitatea t ra.dîţîonală nu p oa­ fi direcţiile de e ducaţi e a c opiilor: .. Rugăd uuea co p i •
te decât să stârnească critki ş i îngrijorări di n partea /ul ui/D ă Doamrre,r' lupta pe n tr u ţard/ Pideri ;n b raţ,
c dor pentru care st'g.Tegarea gen urilor, deli mîtar ca voinţd tarr/Dâ Doa mne o pa« dreaptă pe lume/ lnalţă
SC'XUată a sfC' rdor de activitat e sunt un da t indispc. n • Ro mlin îa Mar e !Dâ tatiilu i ce cre de n' ti nei FamHîe de.
sabil. Femin it at ea îns eamn ă mater nit ate, m ate.rn ita• r ăuf e rită / f>i i .mi Doamne m in te şi p u tere/Săfie m ama
te a Îns eam n ă garanţia c ea mai put ernici a salvgardării fer ic ită. IDa Doa m m să fiu bun , a,min td Ca şi co pilu l
valo rilo r t radiţional e du pă m odelu l creion at de poeţi cd din tem plul. ...... JPe buze purre •m i adevdr ul/
i
sau pic tori: Hdin ceata lor grâbi tă se despr n de , în tn"fl Sâdeşte •rr irri mia•1m· dreptate/Ca vorba ta s ă m • i creas­
Lă.sân dll·fÎ co dnli de me n',1de/C u d1îpul st ins ofemc•
ie/Llm g ă •u11 ră zo r ea s.tă ing rijorată/Privqtâtjos şi
ci i •n s ufle(/ Dând roade d1 1 lci şi'm btlşug ate M''.
Pr eocupare.a pentru formarea „cor«tâ" a co pilu•
săm,l îşi desddddMăr rgâe to r s'apleacil/Sâ ridice 1111făt luj în seamnă un accent pu s mai ales asu pra e ducaţiei
bdlan . .. ./Ea blân d ridicân du•I. stâ11 d ingenund,eatâ/Şi sale. F.duaţîa �i for marea ace stuia cap adtC'azâ nume•
dâ copilului să .sugă roase efo rturi intelectual e. D ezba teril e pri\'ind cdu•
D a . acea.sta .-sie m ama poporului nostru. d m 1 • caţi a cormâ sunl cele care domină spaţiul publicistic
n â, trudita, blâ11dâ, c11cemică ş; illdel ung răbdătot,. românesc. Vârstă a ino cen ţd, copilăria treb ui e trata tă
re. repnuntând e rolca m îro,rosîţâ a tr«u tu lu i. care cu mare aten ţie �i prudentă p en tru c â viitorul depin de,
a păstrat co moarafrum o asă uform ează i11dMdu• de fapt, de mo dul de educare al c opiilor: ..psîltologia
alitatea ,r oastră..". copilu lu i r e.sumă in scur t îsto,;a m orală a um ani tăţii;
i
Şi nu fapttle succ. e .sive ale v,'eţei sale mi 11 tak s un t dife r tiele ş i
,.modă, nr t â , spor t. pli mbare; im portanttle etape u a pam,r s uman itatea in tim p ul şi
Toate le-a1' wăţal nevasta; spaţiul bifin i t ... Copiii, acefli sed11cdt o ri lnconştîen/i,
Dar .săfacă de m ă,tcarr. pri n perfe cta lor sminâlate , prinfericita lor lipsă de g r i •
Bn-, cum poţ; p retin de nsta!'m j ă , prin inocenţa lor adorabilă, ad11c pe. păm ăJtl e poca de
aur imagi11ar r.1-i Aceasta este , d e fapt, imagin C'a . idilică
Repreuntărtl e copilăriei a copilăriei pc care artiş tii -pi c torii o vor surpri n•
..vUto rul urmi c opil depinde de m am a lu i'" de a tât de magistral in planul un uj li mbaj vizual. E, de
asem enea. ş i po ate o m anie ră d e a uita. t rt"CC, g es tiona ,
41
1 SimoN Rodit, Dt- 11 n:ilurik�idffllillţikdeg,m li 6CNqru.('�wcc-ufcmeri rorn.inci inimpttju,, .14Gtorg.cti Foci«.Mari11 Ut1t D.m. F'romthc Cttll
1,,,.
0
modelele „Doing('.ender. p ..UDdoinaGc:nd� miScgtdit pn.:11UR>trtt(NN.muJ.Jt.omitlCSC. \\'.irtoGl'IIU Romll\U.fden1ilie$on lbc M�XII
in „Rntbta tomWdeMKioklp-"'.SfflC> nouJ. Publ icapuriikJlnfari l:niliU:ric i"'. p. i . the lntct'/O'MPaiod.Comunio..-.ve suspnuti 1nc-,1,,
anul xxvm.IU . 1-�. pp . 17-186. lklcu:tqn. ;ilbid.em.pp..14-1;. d:rulconfcn:11"1 „Wat l-l«atomb. E&d,i on Hutth.
lOl,-p.l]J. IGeorgeta. op .dl. p. 16;J,. Dt-mography.Tfff it«)·ll.nd Modem ThougM(l!)tb,
i &us.Thomas. ,GochlcchkN!ercotyp,t: Von Rolltn. , <ku.'IWI C .llsUu.wJ .Horaobumor .Semet i iooa• USI«duries)°'.CJuP,Napca. 10111.Mitc".rilli tncurs
fdcndtitm und VorunMlen"'. fu Ruth Bcd:tt: n,e din wbokt.Buaar·c,i. Ed.UlriridC .S6:11t;a. depublic.an-.
Bcillte Korienditk(coord.). tlmdbUl'.bvt1d ,,16.pp.i.;-4,- i; S.n.,D�fcmd.tn .Rcalitilllca ll-,stntS:nr.4, 17
GcKhk,cbkrfoNcbu.ng,Tbeorie . �iMboden.Empiric. 1 0 Ccotg,eU.op. dt.• p. 163- fhlW'k. ''17•p . 6 .ffl'111ginik ,unt pd,li.:-..cie tn
\\' iab.:len: VS \'edo1gfiaScwd;1l :"iucMm.alien.
' pp. u am.. Pop Hllfs•longin.rncbcsl:Ufcminin:l.tn .Rcalir..iea llus:tnti";11n , .IU .40.lJlJ. p. 6 .
•65-•76 ApudSimona Roib&.op. dl.. p. 173- .TnMilv1tu-: nr . u„ noiembrie.ljlO. p.,oo. 16 Din OdiM11n c._<llclpi .dt:md e �bria &iulc$cu,.
.l�Fodor.Womm asTopkffl .JnkD«tu11I uOctm.#1C .nsUumu.op.cit.•p. ,.,. op.ck�p.6GJ.
�NtesC.-Scud'ţ: .. Amicul u F' a milier.m ..Sl!Jdia t)[lcn.,.Popfl on,Longin.op.cit.•p.,oo. 17 Don !Jg00to. 1n .Tn1,u;n.,.•, Sibiu ApUdCavril Tod:ia.
Uniw.niutu Prtni Mlklr 1-ti�«i.i", u .ion, pp. 4Mitcb0.Îffl'Ni!u.Fcmrilc. &.Lirde Rbboi P mctu'.!IOr• P..ndou-.11.tbm,.modei.în „Socituika de-mlini:"'.
"'-,,.:G�Fod«.ta �1 fl:llnCM di �lidvi)iuţari frifl«'le (,,...-1,1!). l n .$ludu IU . lj-16. »-rJiunÎle. 1J16.p .41;,j.
Tn1Wlnnia: Otuo ruolotld:�xi� l ddfi magi• Poide1
l : Rom11Un Pl:llitic::11 Scie� �-: u{J). tllb.hri.ilwiuks.::u.op. cil.• p.6o2..
1Wdd11 l don� ddl1 coppta eddntppOffifamiU.i. pp. 41J-A.4S. htqu:l/nbn°rcd\,ng.org/um:nbrc• 1,Simotia Qod;u,op. cil.• p. l]J.
iti „Tr-,tnm.ui Jlcric-w";voi. xxn."°' i. Swnmer.
lOIJ. pp. l6-41:C°.«11J.ct.f. Fodor.1bc Unwom1inly
Fiiceffl\\'ar":lbcGrui \\',ulhtoUgtalbcE:yftof
1, &-.016'-UCW1r•4486;,j. p.•1'·
ElenaPop fl ou-Longin.op.ci t. •P. 90•·
1 6Mari1Bailllelcu.Ottplllfilc şi dill!Oriilc 110._ttt.l:n
,O .Jndţlitnru"'. l n t .11.IJU.pp. 10-u.
Jl C:Z . Bu:tdugm.Rugkiunca ropiluluiCintiti delup1li
fi birui.nţl. 1n �i•·· An 1. n r,. .ffloli. 1,,,.p.1s,.
Ronun.i.ui \\'omffl. lrl ..Snidi11 Uni�niUlll Prttu .Tr.a.Mllvlnu': n r).
. iunie , lJlO. p .J,1,- JlT11Un.,. N .8ob4D0.1. Stvdiu l copilutuiprin
�Wor.Sttics 1u,r,ona-:lOl1-pp. ,;i-10- 17Jbickm. p.):O. ..otKc rv�un,e"; tn„Edbc"'IU·.An l. nr. s-nwi.
•Gto�ta. Femc-u. tn ,.Familia": nr .,._ 4/1 6 >apfilic
l9'),p.l6-J. 1,
11Jbidtm.
Mi:d.aCbiO\�mu.op. cit..p .0,-
191 J.p.t;►
»Ibi dem,p . jl,
J<1IbkLtm.
l .
,�Fodor-.�tufant.,O.n , "OurSacnln 10 &.bria 8aiuk$c:u.op.da.,p .Jl,-
J;Otili.l\lb.ku.�in«luatiunc11frtdor,tn
Klr th e Countty!" \\'u11ndGmder ideDrityin n Dr.E. Dluw, Rqinl Alf11bduJui d e Aur , in
df«:t5 ..Tn.ns.m'1RU':nr.1.,mai. lljlO.pp. 47-S4· ..F.d� i11·. An z. nr. 1.,,,,_ pp. 16-:t; .
on PublkIlt-;d1b.0.:-moenphy ..nd Mttitdibellin uEkNPopJ�.Lonpll.op.cit.,p. ,0). J6 „R.clllil lltcillllwtr11r.n.r..... ,rmU#ico. ljl&. p. )4-
lhc lOlbCc:ntiuy. lkm.�kr Llln,g. 10111.pp. 77-9& l JM.uia Bliube'u.ZilUMlmclor.tn „Tr1Milnni.l': n r .
7-ll. iuliM1�1,l&.p.6oi.
Representations of Femininity
and Childhood in the
Romanian Publications (end
of the 19th century
- first decades
of the 20th century)
G.1!.0RGETA FODOR.
The pres ent study i s centrcd upon the manner în whîch the f('mi ­
ni ne pro6. e and th e one of th e childhood c:-volv e against the back•
l
g.round of t hc gre at chaHcnges taking place a t thC' en d of th e 19th
centu r y : th e burs t , th e progressi on of the Great War and th e )'(°MS
that followC'd..The aîm is to cm phasiu., în thc 6rst pla ce., the d ecp
im pact that thc greai evrot of the histo ry h ad on gen der identity
throughou t history .
The s tudy is main ly b ascd on ar tides from Rom ani an publi•
calions. thus un dcrli n ing the im p ortance that this documentary
source has on reconst ructing as pccts like gen der id entjty.\\' e now
know that children do noi only n<"C'.'d care and affectîon but the
time a.nd sp ace to pJay: pl ay is c riticai for carty Jeami ng bui a lso t o
buffe ri ng th e impact ofstrcss and trauma .
43
Privacy

Ro.tt.tikton,.j 1«Arit.
MEA.M ,tS
sau praf. niţii P - o Jac in mini atură cu pari bdtuţ; in pă­
mânt. m alţii crudş. ingrăd;ndu-i şi lîpin du-i apoi m lui
muiat cu a p ă . La casa copiii lasâ uş; fiferestn-, dnr nu le
fac acoperişuri ca sapoală umbla lntr-iruele. Din inleri­
'"
oml „casei nu lipseau paturile� sobde. cârpe puse pe pe ­
reţi ;nchipuirrd covoarel e,fouau se,a u,re, sobe, străchin i .
Pr di nafară le fac pri.spe. O casă c;e m mai asemă nătoare
e cea săpată în mal de pămâ nt. care avm acopr!"41d, dar
;; lipsqte pe-retek dinfaţă.Fete le (micuţde gospodine
n.n.) î# aşez au papuşile În paturile casf'.i." (T .PamfiJr
,.Jocuri dr co pif" - 1913).
CopiluJ primeşte prin joacă experienţe noi (de
";
"constructor� de „meşte-şugar de „agricultor..), iş i
de2,·oltâ aptîtudJnile şi spiritul de obSC'rvaţi<'. ate n­
ţia şi i maginaţ i a. Re alizarea unei j ucărij U amu•
zâ ,d ar i1 bu cură şi iJ e ducă in ega lă măsură, dez.
rnltându •i i niţia tiva.
Cc fd de jucăriî aveau co piîi? Din ce material e?
One le fa.cc-a? Răspunsuril e le d au cole cţiile muzeale .
Jucăriile S •au c onstitu it În obiecte muze al e şi p oartă
cu de amintiri d e nruitat, unde sun t atât d e frumoase
încât până şi oopîH de azi te admiră. Muz« d e prest i •
giu din ţ ară au av u t un ad e\tărat „succ <'S de p ublic" cu
c.xp o ziţii <le jucării (}.fozeul Satulu i ..D m itrie Gust f' .
î
Muuul Naţi o nal al Ţăranul ui R omân din Bucu reşti,
MUttul Etnografic Braşov. Cas telul Bran (und e Hv e•
de ta'' exponatelor a fo st tric idet a pe care a folosi t -o
Regde Mihai în copilări a sa regală - la 6 ani Mihai
I. era rege, la 6 anj un copil mai folose-fl<' tricicle-
ta!?), Mu.zcul dvili:taţici Dacice -fÎ Romane din D ev a
(care de ţine 500 de ju cărij in co lecţilk- sal e). Muze ul
Mo l d<>vt'.î etc.). ln topul juc ăriHor de co lecţie se- află p ă ­
puşîle, căluţii d e lemn . o biectele <l e ju cărie re aliz ate d in
lut , tn-n ulctde fi maşinuţele care au supravieţu it d e l a
în ce pu tul sec olului X X .
M aterialek fol o site l a re alizare a j ucăriilor erau b u ·
ciţile <l e ţ esătură d in haine uzat e. Ciorapi vechi Bcuţi
""""'­
(dtc;diu)
ca.,,:;;
ulcipc-anon
:o.;s4,.;cm
Cok-cţi,,rpr i'f�ll
ghem şi leg aţi st râns cu sfoară au oferit prim ele mingi
d e joacl pe tăpşanuri.L a mijlo cul s c:<oluluî XX am
cuno scut băieţi. d jn gcnerati a mea. care juc a u fotb al
c u „mi ngi din zdrenţe: Băşica de la animald e sacrifi­
ca t e umflată cu o ,ea\ 'a de soc ş i bine l egată, era pusă la
uscat şi se folos ea dn:-pl minge . Pe ntru d stracţia cel or
i
m id, i n ea se p uneau b oa b e <l e porumb ca să „z ornăi e-:
do ar că viaţ a u n ri asem enea mingi era de stu l d e scurtă.
p entr u că n u rezis t a lovituril or d e picior.
Din î ndemânan:-a bunicil or ie.ş eau şi mingile
m eşteri te din păr de v ită s au d e cal aduna t d e la ţe să l a ­
tul ani malelor. Pri n scărmănat .,S<" - păturea" cu palme­
le până ave a mărim ea unui căpşor de pru nc, apoi „se
pătura· cu forţă până ajungea tare ca Mhien1r: Cca mai
bună mi nge av ea 7-8 cm in di ametru. Cd care S<" j u ­
cau cu această categ ori c de mingi a\'Cau su perioritate
faţă dc cei care se j ucau cu min gil e din cârpe. Mjnge a
c u rumeguş. era Înve lită in hârtie creponată de culo ri
diferite şj prinsă cu elas tic. Pri n interm ediul unui fir
de clastic. minge a S<" atârn a de un deg et şi cu palma se ViMAl•jw.trit, Nptcf>Idi,,fWPUU.,M--.1 juwitdilCp,tpur�
lo ve a atin gănd succcsiv păm ântul. Nu c. rau re zis t ente, MEAP0MS
pe ntr u că hârtia cn:-p onată se r upe-a destul de re ped e,
dar e rau atrăgătoare pe ntru c o pii. p rin croma tică şi
prin distracţia ofer ită de e a.
M ater ial ul aflat la îndemână la discreţie era lu­
tul dîn care se- rcaliuu j ucării v esele, viu colorate . cc
al cătui e sc o a devărată lume in m ini atu ră. p C'st" cc au
i ale vârste i cdei mici.
î ncânt at co pilâria multor gmeraţiL Ca ocu paţie, p n:- ­
lucrarca l utului arc o existe n ţă multi mHmară. mo­
ti v pentru care tn:-buk să adâstăm mai mult la is toria
ceramicii. Di n c ele 9 m ilenii de exis tenţă a ce rami­
cii la nivd mon dia� in România mcşte1ugul es te
at est ai d e 8 mile ni .
i
lu tul a fost fol osit de primii artjşti ai omeni•
rU. Î n mo delarea prim elor fig urine ce reprez en tau
Omul şi Animale le . Mitul mod.dării Omul ui î nsuşi,
din huma primo rdi ală. a străbătut evuril e cek- vechi
a l e omen irii, ajungând până la noi. Î n tipar ul c u nos­
c u t al GaJat e ii - o pera lui J>ygmaUon, care, om fiind,
a ru gat pe Afrodit a să de a viaţă plăs mu irii sal e, d e
care s •a î ndrăgostit.
lu tul muiat in ap ă şi frământat, amestecat cu n i 4
sip p entr u degresare. mo del at. u scat şi ars. a lnt ovâ4
răfit constant Omul. marcându -i p aş U suind spre a zi,
î nsemnându- i ckvm.irc a in ti mp, prin ccl mai pre•
cis. dacă n u şi singu rul ncalend ar„ al e p ocil or suc ­
CC"SÎ\'C', nu mite cu te rme ni criptici p en tru nearhc o-­
lo gi. cu nume le „situri lor"' u n de. p en tru prima oară,
s-au desoopcrit (Cârna, Vi nca. Tu rdat, Cuc u te.ni .
Vădastra, Boian etc.).
Graiul tăcu t al o biecldor ce ramice, wnil c sau
somptu oas e. oglindeşte c ân d cloc otul răsc olito r al
v n:-mu rilor insângera te. când molcoma desfăşurare a
vieţii unui neam d e agric ult ori şi păst o ri, nev eniţi de
n c iun d e, nemiş cat <le mii <l e ani pe ac«a.şi \'a tri d e
i
mun ţi. câmpii şî bălţi.
Obi«tde de lu t ii inso ţcsc pe om d e-a lu ngul v i e ­
ţii Ele se află in mâin He co piilo r sub forma fl ui cricc-­
lor. a jucăriilor d e to t fdul: animale, păsări, mescioare ,
Jucării şi jocuri din universul copilăriei
AUR2.UA OIACONJ:SCU
Mo tto :
..Copilo, pu ne-ţi mâinile tale. pe ge nunchii mâ,
Eu cn-d că veşnicia s-a n âscut Ia s n t .
Aid orke gând< mai inat.
şi inima4ţi svdaieştt' m a i rar,
ca şi cum nu ţi -ar bate in piept,
ci adânc i,r pa,rrânt u,1deva."
(Lucia n Blaga , ..Su fktul satu lur)
Du pă dcfi njţi a de rncidop edi c ,._o jucărie este de obi­
cei u11 obiectfolosit lajCM1câ.Jocuri şijucârU ai.stă din
cele mai vechi timpuri şi î11 culturifoarte diferite. Fle
mriaui de lafoarte simpl.e la foarte compl.exe: de 1n
un bdţ care in i'mnginaţ"ia unui'�opil poale fi un căluţ.
1n apamle meca 11ice ...
Cele mai \- ·e c hi j ucărij au aparţinu t uno r civilizaţ ii
antice. După câte se pare. păputile sun t cele mai vccht
Fra gment e de păpuŞi au fost descoperite in Eg ipt şi
Babil onia,. la fd ca şi minge a. ln mormâ ntul unui copil
egiptean s -a u găsit popice din p atră care <'rau lovite
i
cu o min ge d e pi atr ă .Copiii romanj se j ucau cu ma ­
rion ete şi pi ese di n fildq. forme geometrice ca n:- să se
im bin c , sau care , ceea c e demonstre ază ci vehicu l de de
j ucărie sunt po pu lare din timp uri stră\'cchi. ln Angli a
scc oJu J uj al XVUJ.l ea au apăru t jocu rile puzzle ce
of e rt"au copilului ocazi a d e a învăţa şi de a se d e zvolta
p c pla n in tdectu at
Dacă am considera j oaca munca u nui co pil. atunc i
j ucăriile ar 6 undtde, iar o unealtă ad evăra tă ii poate
ajut a să•şâ în de plinească bine munca. Când trage sau
împ inge un c ăruţ, copilul işj de zvoltă ca pacita tea. loco.
mo toare, când sare co ard a, capacit atea de coord onare
a m î.tcirilor, c ând s tă î ntr•un picior să lovea scă minge a
în vaţă sâ4şi pă.strezt' echilibrul iar mânuirea cu buril or
ii dă precizie Î n mişcări. Când se j o a că in grup, co pitul
iş î însuşeşte rq;uJj sociale, cum să coopcrez.c:, În echipă
sau cum să se controle ze cln<I su po rtă în frâng erea.
la În ce putul sec olulu i XX. Acad emi a R omână
lan se-ază o S<"ri e de ches'tionare pentru cuno aş.ten-a
culturii materiale ş.i spir ituale din s atul române.se tra­
diţional. Cele mai \·aloroase lucrări au lu a t premiul
Acad emici Această t radiţie con tinu ă şi in perioad a
î ntrrb elicâ şi, poate. în fruntea c ercetării a fost lingvis­
tic a cu chcstionarde l ansat e <le Sextil P uşcariu pen­
tru realJZarca „Marelu i Okţionar al Llm bii Român eN
(un număr de 9 caiete che stionar <li n d omeniile de
scăunaş e. căr uţe, chipuri o men eşti - resturi, d e fapt.
al 6guri ndor p reistorice cu sensuri magice Î n . co p i •
lăria" omenirii dăi nuin d a p oi. in bâlci urile d e ţ ară.
şi nu numai (târgurik d e .,M o şi"), d oar ca bucur ii
Olarij de la Pisc-P uche ni (Ilf ov). Co rb cn i şi Obog a
(Oli). Costeşti şi Vâlsâneşti (A'll•!l, Vlideşti (Vâlcea).
C orun d (Hargh it a). Biniş (Cara ş -Se verin), Hâ.lma giu
(Ar ad ) ,Tar gu Lăpu ş (1',,iaramurC"Ş), Rădăuţi (Suceav a)
e tc., au o fer it „pu ilo r d e ţărani" j ucării care mai <l e care
mai frumoase şj mai hazlii, mai atrăgăt o are şi mai îm ­
biet oare l a cum păra L Ace ste cc .nt rr ad uc până astâz:i
tradjţi a 6g urindo r p reisto ric e : păsări de tot fduJ, bene-�
găin i î nconjurate de pui ce repn-zentau un simbol. cu
ec ou magic la fecund t at e.
i atd iere specializa te, crau inaccesibile ţăranuluî,copilul
la jucăriile <le lut. co pilul i ndrăge.şt e atât forma,
c romatica , cât şi, nu în ulti mul rând. utilit at ea . prin
acea ca t eg ori e d e 0u ic.rici, mai a le s cele c are .gâlgâi e",
du pă ce au fost umplu te cu apă . Tip ol ogia jucărillor
diferă de la un cent ru de olari la altul, sau c hiar în c a •
drul aceluia.şi centru.
O pri mă categori c e.sle repn:-zent ată de instrum en­
tele muzkal e .,prim itÎ\'C.. - ulcioarele ftui e rice, can:-
sc modelează la roată, la fd ca şi \'a se-le mari, flu ierele
antr o pomorfe şi zoomorfe can- se d esăvârşesc manual
(cai. câJâreţi. le i , f('mc.i cu rochi a do pol - imagine ce
ne duce în u rmă. până la figuri na .Venera di n Olte ni a
„
n eolitică ( ocalit atea Cârna ). c are are n ciut e p e trup
l î
ele.ment e de port. câmafct ornamentată, fota, betele
l a talie t,i mă rgele).
O a do ua ca1eg ork se constituie dln miniaturi
avim orfe şi zoomorf e (pă sări d e o gra dă, păsări exo tice,
cai, câin i, peşti. urşi. berbeci e tc.).
A trcia categorie o reprezintă min i at urile <l upă
vasele de u z gospodare.se ( oaJe simple. o ale cu mănuşă
imitând pc cele folo site t a t rans portul c iorbelor l a câ mp
47
bază al e cult urii p opulare , trimise- in to at e prov in c:Ule
român e.şti - ,.Casa",
..Bucătăria·: ..Păsto ritul'", ..Albi năritul· etc.).
Pc modd ul Acade miei Ro mân e, in anul l923, pen•
tru cunoaşterea problemel or sa tului românesc , revist a
nl amura", ad n-s ându -se- intdeclualilo r satulu i, l e cerc
să se- rcfe.re şi la o biectde de joc ale co piilor. pentru
vârs ta la can:- co pitul es te cu prin.� d e o nepoto lită ne\/ O ­
ic de a se mişca ,d e a o bse rv a. d e a într e ba. d e a ave a cu
orice preţ o ocu paţie. La ace a dată, luând în considera •
re mai mult criteriile didactke. jucăriile erau dispus e în
unnâtoa.rdc ca tegorii:
l . Jucării care î m ită undtde <le munci
2.. Jucărîi care imită arm ele
3 .Ju cării care imită instr umentele mu zical e
4 . Ju căriî din <lomC"niul sportu lui
5 . Ju cării de invcntjvitat e.
şi, o ca te gorie aparte,
6 . Păpuşile
PC"lltru to a te ca te goriile de j u cării. imp or tanţ a o
rcprcu nt a nu numai impro\'lzaţia ci, mai alc-s, divcr•
silatc a form elor În care un copil se pu tea juca cu una
şi ac«ati jucărie. ln general, un copil de l a s al nu ave-a
mai mult d e 2 3 - jucării cumpărate , uneori nic i pe
aceste a, ci d e crau realiza te in gosp odărie . Aceste ju·
cârii erau im po rt an te pc-ntru că nu au sufe rit i nfluen•
ţa produse lor d e fabrică. inter venind a.id şi rălxlan-a
pări nţilor şi a bunicilo r, p entr u că, de porunca jocu­
luj ascultă şi adultul,d roar«<", în viaţ a lui, adesea se
amc-stecâ jocul seri os cu munca ,as tfel înc ât de ori se
confundă ori alt ernează. .
ln p erio ad a interbdicâ, ritmul mo d(' rnîtăţii cu 4
prinde şi copilăria, a p are primul trenuleţ dectric . m a •
ş.ini d e cusu t mi niaturale , mu zicuţe (fufau), păpuşile
cu cap d e por ţdan, to a te mai p uţin acc e sibile copi4
ilor din sat e. (CapC'lde de portel an ale păpuşilo r se­
ad uce au din German ia - Thuringia fiind re nwniti
pentru produ cerea lor.)
Copiii S<" folose au d e j ucării ca să4i imite pe ad ulţi.
Fi lozoful grec Arist o td scria: .,Dami jnnăsmt al imita­
"'
firi ( e ) sădit î11 om din vre me a copilârie i (.Poelica").ln
jocul copiilor în tâln im m ulte actMtăţi cotidiene, prin
joc d eprinzân du -se cu indd etnicirile casni ce văzu te
la părinţi, situaţi e foarte fide l ilustrată de et no graful
Tudor Pamfile (188J-1931) - unul di ntre laureaţii p r e ­
miilo r A cad emie i R omân e: ..C asa jşî fac copiii mici;,,
pâmât1t, o simpl.ă gaură sau bort(}. alţii şi-o fac din colb
- cu t oartâ p e de asupra - ul cioare, gălelu şe, c o şule ţe ,
far fu rio are . s trăchinuţe,c ănt, s tre curăt ori).
ln timp, s-a produ s o se-lecţie d e fonne a j ucării­
lor d u pă sexul şi \'ârst a c o pilul ui. fiind fol os ite intr-o
':
ad c vâr.ttă „diviziune a muncii Păp u.şite sau min iatu r i •
le d e vase erau p refera te <l e fetite În j ocul „d e• a mamaN
.şi „de -a gătitul� i ar ulciorul,flui erul,cucii. pistoal e -
le , călăr e ţii şi caii (m oddaţ i in mai multe centre ,erau
pur tăto ri a i erou lui pn-desti nat vi clo rid, repn:-z cntân d
in închipuirea mi cuţil or caii năzdrăvani ai basme lor
noastre popul are).To a te ac est e ju cării stârneau ima gi•
naţi a băieţil or in jocurile „de -a haiducii", .de -a ostaşii�
.,hoţii ş i vardiştif'. ..tari, , ţară. vrem oştenj"'..
Cu t oată mo dernizarea l egată <l e C"\·ol u ţia vieţii
sociale şi cconomice, copiii mai sunt a tr aş i de j ucăr iile
ţ:ărăneştî d e lu t, c-mo ţionâ ndu 4se in f aţa lo r.
ln ge neral. deoare ce o bi cctde din magazine sau
(î n to tde auna i nve ntiv) i.ş-i procur a jucăriH e djn nat ură,
începând cu praşti a - o s implă creng ută bifurca tă, cu
o b uca tă d e pi ek pri nsă cu dastic, păpu.şil e di n pănuşe
de porumb, pipirig şi mătasea por-umbul u i. săbii <lin
stânjen el şî papură, vi ori (cete rc, lăut e , d râmb e) din
tulpin i (tuJeic) de poru mb, co şu ri îm ple tite din nuie le
de l a cele mici, pentru culesul fruc1dor d e pădure, la
cel e mai mari, folosite la cule sul ciupercilor sau trans­
portul mân cări i Fot ografi a ţărănc ii d in Haţe g care
spunea: . ....p e cap duc spine.a cu mâncare. t n sp ate port
co pchilul şi mai torc o ţâră', reprezintă un docum ent
ilustrativ al ţ.ărăncil. o ogli ndă a hămicieÎ şi in cp uiz.ării
feme ii tru dnice de la saL
Ca pie S<" ,.cap <le scrie'"' (c ul e- S<" d in natură) amin ­
ti m şj co şurile <li n scoarţă de c o p ac, de l a cele de
mici dimc nsiunj, pentr u c ulesul fra gil or şi a afi ne­
lor. până la cde de dimensiuni mari.fol osite de p i •
rinţî în gosp o dărie pentru cere ale (fol osit e uneori ca
unit ate de ca pacit at e).
Dintre ju căriile din lemn am î n tim arcul cu săgc\i,
pist oale. puşti. ci.Iuţ i - le agăn sau în şeuaţi,j ucării tra­
forate (î n spec i al păsări), cu tii surpriză - speriet oare
Privacy

(at unci când se trâ!,>ea capa cul. ieşea din cutie un şar ­
pr din ceramică, cu doi colţî care înţepau mâ na. ges t
însoţit întotde-a.una d e- strigăte d e spaimă). m ăgăru şi
din segmente de le mn î mbinate cu clastic şi un ar c pla­
sa t in b aza jucări ei Apăsân d arcul, se dăd ea m pr esia
i s trivite cu putere cu piciorul . Sunetul era apropiat d e
că animalul St" dezmembrează. M ai amintjm câru ­
cioa.rde de dif erite clîmens:iuni. Titirezul (stărl eaza.
pârpâ.rita) era o piesă cu rădăcin i in ep oca neolltică .
Conf ecţi ona te inîti,aJ dln pi atră rotun dă. cu o gaura
la mijloc. prin care se trecea un băţ, el era folosit ş.i la
to rsul fibrelor te.x1Ue at aşându-se fusulu i, p en tru a-i
da g reu tat e. când ..se p rinde a„ torsul şi fusul era prea
uşor. Titirezul nc-olitk se num ea „prâ s nd "' .şi imprima
lucru m ecani c fusului. Zbâmâitoarde se foloseau pe n­
tru al u ng.are-a pă.săriJor din semă nături, da r şi ca obiec t
de joacă pentr u copU.
P rim ăvara , când smi celele de salcie şÎ tufele de
aJun er au b ogate in sc \tâ ( mâ.z.gă). di n scoarţa l or, pr in
':
d«ojln" şi r«on.stitu frc. după re alizare a „ muştiucului
se făc eau fluiericil e - totul era s ă aî la înd emână un
bri ceag b un. După ce delim itai bucata nece-:sară (15 -
20 cm) cu plâ.sdd e briceagul ui se lo vea scoar ţa cu grijă
ca să nu se crap e, se sco tea de pc ram. re-aliuî „ muştiu­
cul" şi rep uneai scoarţa la loc. Sunetul era puternic. la
fd ca aJ fluie rdor cumpărate dl n târguri
l n această. categorie . di n fluierul piciorul ui d e
cocoş . după cc i St" scotea osului măduva ş i se l us ­
truia, se obţinea un ins tru me,nt nwnit „ţipătoa ­
re". care scotea un soi de sun et asc mânitor cu cel
aJ cocoşul ui de mun t e .
Pe acela .şi princip iu a l d eco jirii ramuril or d e salci e,
aJun, tei sau d e mest cacan. prin spiralare Î n formă co ­
nică se con fecţio na b uciumul (suflo i, dârloi, tTo mp el i ,
tu lnic). Cu u n briceag bine asc uţit, dîn crengil e drepte
d e- alun se făceau „b ot ele î mp is tr ite" prin eli mi narea
unei părţi din scoarţă după un mo del anume, fi nd pre ­
î
ferat e motivde geo mrtrice fi spirala.
Din ramurile de soc se con fecţiona u puştile.
Dint r-o ramur ă mai groasă se scot ea mîezul moale ,
dt"'\·e n ind astfel „ţea\<a puşcoiuJuî': Se ale gea un băţ
mai subţir e şi lung. numit „ arb u� Din câlţi se faceau 2
i
„gloanţ e"' care se mestecau in gură până s e umez ea.o. se
rotua je-a.u şi primul „gl onţ" se î mp ingea până l a capăt.
iar al doilea cu ajutorul „arbiului"' se împing ea pân ă
P�di„ur--.1
ME.�M.f
Imaginaţi.a ti lu di cul d ez voltau , deopotr ivă. omul
sa tul ui t radiţ onal , din co pîlul care supli nea lip sa
i Expoxit� fudrii. ÎMl:nl.:miffittmudclltŞÎWlfflSilt
unor j ucării sofis ticate cu multă vi sare şi îndem â n a ­
':
re. Puţjni cunosc „scrâ ndobuJ f ă eul in amintirea Iul
l u da l scarî oteanul, cel care , d upă v înderea lui Iisus. a
aruncat argi nţii fi s-a spânzurat. l n diverse zone arc
denumiri precum : ţuţu ), ţ uţul uş. sdrănci, vârtej, \' â r ­
tilo i. Datul ln scrânci o b se pra ctica d e la sărbătoar ea
Floriilor până la Ispas. Scrânciobul se amplasa, cd m ai
a<le.sea, în faţ a cârdu mîJ or pt"ntru atrage rea tine ri o r.
l d e la oi şi capre. prec u m şi numitele „eapnt. pro\'e nite
ln judeţul V aslui, un scrâ nciob din lemn avea de-numi­
'"
rea de „h oră sau „roa ta mare
".
Am ma î prin s scrâ nciobul tn pr îma copilărie sub
de:numirea de ..sfărdor - un segment d e gri ndă Î m­
plâ nta t în pământ (pociu mb), cu În ălţimea de 70 -So
cm, cu un ax Î n jurul căr uia se putea roti o grind ă or i ­
wnt ală de 5 -6 m➔ Băieţii ridkau fet de- care se aşeuu
pe g rindă şi rotea u .sfârdolul': Se practica in special
la Paşti şi sărbătoril e de primă var ă . Aceştia sun t stră­
mo şij l eagănelor din parc uril e d e distracţii de astăzi.
S ezon ier, c el mai adesea cu prile jul târgu rilor mari de
vară. Î n sate . era p rezen t c aru selul (c ă!uşduJ). o instala­
ţie distra ctivă constând din mai mult e mach et e de an i ­
ma l e. în spcc îaJ c ăluţi din lemn, pe car e se urcau copiii
şi care se im•âr teau î n jurul uneÎ axe , fiind suspendate
de bârne transversal e. E ra prezent, de ase men ea. rin­
ghîşpilul. care funcţiona pe aula.şi pri nci piu cu caru­
se:l ul . locul căluţHor fiind l ua t de scaune sccu rizat e, sus­
pt"nd ate cu lanţuri. Era o distracţie p entru tineri, mai
ales „demon straţiile„ făcut e de bâîeţi. prin răsuci rea
scaun ului din faţă şi, apoi. rev eni rea la po ziţi a i niţială,
sau „ aruncarea în afara orbitei" scaunulu i. Ac est e fig ur i
le făce au bâîcţH in specia l f etelor, toată scena fiin d î n­
soţită d e chiuituri şi r âs ete . Frumoase vre muri!
„Ţintarul" sau „Moara': cu rădâc in j in Egiptul
antk. a fost f oart e cunoscut co piilor din lumea satu­
lui şi nu num ai. S e reaJjza uşor, o foaie de hârt ie , un
creio n şi 18 boab e de fas ol e, câte 9, 9 în culori diferi­
t e, formau recuzita , şijocul contribui.a la dezvolta rea
;o
la mijlocul ţevii timp î n care glon ţul din gura �evii să­
rea şi pocne a . Din ramurile de so c s e mai confecţiona
pu şcoiul cu apă (proşcălă u) . Oîn târguri SC' cumpărau
d opurile pocnitoare, ca r e -şi făceau efectul d u pă ce ttau
acda aJ unei a rme d e fo c.
Z meidc erau confecţi onate din hârtie colorată şi
beţ jgaşe sub\iri, din l emn sau stuf El e tşi au originea tn
Orie nt şi si mb olizau ridicarea su fle tului l a cc.r. ln sate ,
un zmeu frum os, care se ridica l a m are in âltime, era o
bucurie şi o mând rie pentru mâ nuitor.
Vărstele biologice aJe omuJui s -a u perind at Înt r-o
a mbiantă d ec antată sec ol d u pă secol. defi nite ş.i În p e­
i pe lângă m amă , bun ică sau o soră mai marc s ă Ic facă
s de de c ostu m. inctpâ nd cu scutecd e dîn \CSături d e
lână. d«orate i n spedal , cu motl\'e as trale (s oarel e) în
Ţara Făgăraşului şi În Târnavc, leagănul de lemn, pur ta t
p e .spa te sau p e ca p în Meh ed inţi. str ăchinile - trei şi
cinu ţd e d e pământ - trei, purtau in de firel e d e ie r­
buri p use În întâmpinarea ursitoarelor .
Costu mele „coconilor " din Mar amureş. repre-z.in tă
o replici ginga şă a cd or bărbăt eşti. ia r costwnul f e ti­
ţdor din Mă.rg ini mea Sibiul ui, Pădu re: nj sau Râm nicul
Sărat sunt reproduceri mi niaturale al e portului fe ­
me iesc. Toa te aces tea au rc-prac-nta t m odele p entru
gard erobele păpuşilor.
La bâlciurile di n sate erau nelipsite păpuş.ile de
t ur tă dulce, col orat e, a\•ând lipite p e cap figuri de in ­
geraşi. ln şir ul pro duselor care se cons tîtttiau ln ..puiul
târgu1uf' erau şi m ărgdele din tu rtă d ulce col orată in
roşu ş ro z. căluţi dec oraţi şi n im ioare cu oglinjoa-
i i
r ă aşteptate nu numai d e copii, d ar şi de fetdc mai
m ari, ca doul fiind tăl mă cit ca un semn de si mpatje
(chiar senti ment) djn partea băi.atului care dăruieşte
această sursă emo ţională.
O juciri e apreciată în l umea co pilări ei era cal e­
idosco pu). Oe formă circ ul ară sau de pris mă o pacă .
era înz estrat cu f rag ment e de oglinz i şi stklă. în bucăţi
m ici. divers co lo r ate . Prin rotire producea o n finita te
i
d e combinaţii de i magini multicolore sim etrice . Şi. să
':
nu uităm, o jucărie apreciată - .,Hop a Mitică cu b aza
semisfC'ri că, di n plumb , p rin care se asig ura vertk aU ta ­
tea piesei C.opiilor mai măricei, iama, li se cons truiau
s âni1', iar vara , scr ânc io b uri.
�Jflntri«difluntM"A
�lEAP..�fS
găn<li rij copiluJu î. l n secolul al XfX-le a a Început să
fi e înlocuit c u şahul.
Dintre jocuril e copilăriei, poate cd mai interesant.
a fost jocul de arşice , un vec hi joc d e noroc prac tica t d e
băieţi pe înt reg ter it oriul Romănid, prec u m şi l a ar o ­
m ân i sau m ac edo-român î. S e utilizează mai muJt e ar şi­
ce, a dică o sci oare (astragale). de la înch eie tura genun­
chilo r picioarelo r din spat e al e oilor, mîdlor, caprelo r.
iezilor s au ale viţeil or. Cd e m ai pre ţuite erau .soalbde'"
d e la b uturile rezultate d e la fierberea pas tramd.
Ar:şicul avea 4 feţe -două neted e, o fată concavă
şi una con vexă şi put ea a\'e a următ oarele poz.îţîi: O m,
lmpărat , Gaur ă, Armaş şi «a mai \'al oroasă pozjţie era
când artic ul cădea i n cap. multpre ţuhul Ţuţ . Valo are a
descrescătoa re a p oziţiil or es te : Tu\, Îm părat. Amuş.
Om, Gau ră. Jocul se numea ..de-a afli «Je". ,.jocul gi­
':
oaldor ,.d e- a ca prel e„ sau „î n c ioacă" higăne şt e) (în
tabloul lui Pie ter Bruegd, .,Jocurile� În coltul din s t ân ­
ga. p e o p rispă, două f e te jo acă ar şkc). Originea t ur­
cească a mul tor te rmen i ai j ocului (af'$k, giol, bei etc.)
ne pune i n l egă.tură cu vechim ea lui -d jn timpul in
care Imp eriul Oto man stăpân ea ţinutu rile BakaniJo r,
Dunării şi al e C ar pa ţilor. Jocul s-a prac tica t pană în
pr im a part e a secolului XX, atât la român i. cât şi l a m i­
norităţile de la noi.
Mai multe ştiinţe cont emporane dm „ ed esc o pre­
ocup are pentru stabilirea rolului jucărli o r şi a jocu­
l thc:y h ave to b e obey e d .
r ilor În viaţ a co piil or . Biologia l e consideră o mo­
d alitate d ec:Ubc.rare: de energii. un ti mp al recreării-,
Î n care copilul se poate dibera de pornjrile agre sive.
Pe d agogia şi psiholo gia urmăresc roluJ instruc tiv- edu ­
cati v aJ acest ora în d ez\'Oltarca copil ul ui . in dîferi te
etape- al e vi eţii Matematica aplic ată abordează jocul ca
pe o activitate cc im plică d oi sa u mai mulţi parten eri
care trebuie „să pună la calc„ o s tra tegie de joc. copilul
i nvitân d să socializeze. Toate aceste discipline ajung
la concluzia că jocuJ aduce buna d ispoziţie. matu.ri­
zează copilul ii p ermite să ac ţi oneze liber şi il ajută să
Jucărîile din t abii erau m ai rare -câruţc, t obe.
o gen tuţă pic tată foar te a trăgător cu scene di n natură,
„D umb rava minunată". Î n c are se puneau sandviciurile
pentru şcolarii mici.
ln categoria undklor me şterite d e cd mi ci, din
lo calităţile din preaj ma apelo r, erau plas ele de p esc uii,
du pă exem plul luat de Ja părinţ i . un fd d e î mpletitură
numită „găitan... folosi nd drep t sculă un mosord de aţă
cu n işte cuişoare. Pe acea vreme, plasele de pri ns pqte
(năvoadde, voloacd e. pro stO\·oful) se împleteau din
bumba c rezist en t, răsucit. sau fujor din 6bre de cânepă.
Dîntre toat e juc ăriile îndrăgite a le copilârit"Î, c de
mai apreciate erau păpuşil e i mp-rovi2at e di n z drente
b oite (vopsit e cu frunze de muşcată. d e nuc, coajă d e
arin, afine, b oz), lemn, ştiuleţi d e poru mb . Indiferent
d e mat eria primă folosită, erau costu mate cu iişoare.
fot e, catri nţe, iar capul tnf'"aşurat cu basm a. In te resul
etn ografi c pe care ii prr:zintă păpu şil e cons tă nu numai
in dibăc ia şi im· entiv itatea im provÎZ:a{iil or, dar şi in
cos tumaţi a lor ce difer ă d e la o regiun e la alta. Păpuşil e
d e la înce putul secolului XX nu aveau o garderobă pre­
cum c eleb ra Barbî e (care d e curân d a i mpljn it 60 d e
ani) da r. fcdţdc St" strădui au sâ le con feqioneu straie
precu m ctle al e f emeil or, aşa ci de erau imbricate în
portul locul ui, uneori În t r-un mod deos ebit d e frumos ,
-:
d e un de ş i zical a „îmbră cată ca o păp uşa
Copilele de aproxim ativ 3 -4 ani ch ia r stăruiau
o păpuşă . T . Pamfil e des crie că „În mod ru dim en tar, o
pdpuşâ s�fnce din trdpîdonre a le unul băţ, retezate cn
să stea pe loc ne t ed . La cap i se pu nea un capac de cutie
de chibrituri rotunjit. u11 ciocan de pdpuşol sau un cîlin­
dru din l emn. Ca pu l se i,wefoşle cu o pâ11z.ă a lbă, l sefa c
CCfffll(fdi'"JIIIJ'llr.'I
MEAP.MS
49
obse rve şi s ă tragă prop r iile conduz H d espre cee a ce se
în tâmplă În jurul lui.
Ineditâ p entr u domeniu es te c ontribuţia lui Tudor
Argh ezi, care a apelat l a joc şi l -a trans pus în c reaţia sa
literară, subliniin d dubla j postază a jocului. una cu im ­
plic aţii 6Joroficc. în care: jocul d.e\'Ul e- o meditati e d e s ­
pre: de stin şi soartă -d e fapt un p rete.xl pent ru d ez­
văluirea realitâtii. A doua i postază se sup rapune p es te
universul lu dîc , pe care poetu l ii „umple "' cu vieţuitoa ­
rel e cunoscut.e copilul ui : păsări. câini, pisici. ca i e tc .
Urmărin d Î n zilele noa stre o e.xpo:z.iţie d ejucirij,
adulţii tş:i re trăie sc copilări a , und e exponat e fiind de
Bibliog,alxsdtttivl
1..'\nu�ol. tudlriîwcbi a:p,ut l;:iC.Stdul Brvi ,hit• 6. Nkalw0.-:'.l!ln-..,loail dt aq;i«la toml.ai· lnAnWl"11 u . PMIUPopoiu.Judlriik tt�k.https://
pd/Kti""-new,,.rolstiridrbunl \'Clit Muuului dt Etnog.nlic.aT,&milv,mid. l9j7-1Jj&.
1.Ana popubri f'Offlinieill$<'..i, Editvta Ac:adc,m,ri. 1j61 1. 7. Judriilcî.a tr«.ut şi prtunl
)· T.anc:ttd B.5nJ4c,an,u u..•
Port.t,N;Uuri, aidtUf i. bl:tp$:/t,.'ol..jta,rgltolwol/dh)..ng.m 10:oos;&,
l!.S.P.LA..,,,7. L.lonMutlt.i.Prnhlffn.apoc,uriioc"OOa$tR"(OpiU,
+Autdia Di«ontKU.Cobnd;:itlll1nTnaruilnnb. � in Cerutlri etnologi«-�i ditiiklor. llF.d.
DuunltOkianului. lnOak!t1o/1m - Minuva. 1971.
Si�FuncbţidCultw.lk.RomulusC'.up·. ,.1.aura 0ml. Bunidî.judlriilotdin s«olulttteut.
5.\MULantin � • .J:>prffl'lini muuall: Arbi 'l'il rc-p(ie,.hd.toP..p,:7-466(1puou).
10. P.wl �. Ara.de Îlltimp. Edi tu.fi;Emi�1,a,.
dinpbnli'.l n Rt-Yb1.a MuffdM nu.l1J 90.
Toys and Games
of Childhood
AURJ!UA DIACONESCU
B ein g used fur a long time. the to y s were already <lis ­
covere:d in ancîe:nl civi1is ations (Eg)tpt and Babyl onia).
Along the ages. the y existed unccasingly în the life o f
thc chj ldren who se IO\'t" and wisd o m was to pla y, whil e
the play itsdf Vl'aS at the sa me ti me th e v.-ork of a child.
ln lhis cas e. the lO)'S b ecam e their tools . esp«i.ally
fo r thc ag e whcn th c ch ild is touched by the re:stles s ­
ness o fkno wledge, o f asking que-s ti on.s. discove ring
the sur roundin g world.
Whe n playi ng în a group , the child ad o�s some
sodaJ rulcs. how t o coo p erate withi n a tea m, t o con­
trol hi s de f eat. but also to undcrs ta nd thc fa ci th at th e
gam e i.s playc-d by certajn rules an d though not written ,
Ouring the ti me betwC'C'n the two w orld wars and
no t only then, thc Romanfan viHages �re poor and
the toys fo r children werc b eing mad c in the hous e ­
hold, fro m matcrials a t h an d: e-.spcdally the day, the
wood. the old texti)es. Toy s w cre horn fro m the h ands
of thc parcnt s and grandpare nts brin gîn g a l o t o f joy
fu r th e childre: n. Though simpl e. th ey were fascina tîng
an d att ractin g by thef r calmu an d appea rancc.
The toys fro m the r ural enviro nm ent rcmaîncd
i mpor ta nt, as the y ra.rdy met with the indust ri-
al i nf lue:ncc. For t he res t o f the categorie.s of toy s, an
51
ochi, gi,rd, ,rns şi urrchl cu cărbune, 4"erneală sau cusu te
cu amld negru. Trupu l; se irrfăşoarri cu cârpe sau p e ­
Ike (.• . ) i se punea fon te sau panglid colorate la mijloc".
Jo cul cu păpuşile i nc etea.ză la vâr st a de 12 - 13 ani
Un obicei care ates tă su prapunerea sărbătorii
creştine a Apos tolului Andrei (Patronul spiritu al a l
României) peste Anul Nou la rom ânH dîn T ransnis tr ia
':
se nume a .Boce tul Andreiul u l F etd e. d upă cc conf ec ­
ţionau o păpuşă din cârpe, numită MAndriciu·: su bst i ­
tut al A nul ui V echi, o aşezau pe la viţă ca pr un mort .şî
o jdt""au. Obice iurile s -au pierdut , da r au lăsat in urmă
obiectd e cân dva pur tătoare d e si mboluri - păpuşil e
din că.rp e care preced mascotele din piu.ş.
Univ ersul copHlor pc lângă jucării c u prind e şi jo ­
curi a e co pilărki, parcă des prinse din via ţ a d e zj d e zi.
l
aşa încât pân ă ş:i den umir ile sugerau a ces t lucru: ,.d e-a
bâta" (mai ales l a pri vq;b juri). jo c uri sc enete „Baba
':
şi Uncheşul", ,. de -a calul", ,.fripta ,.lap te gros"', ,.ţ urca",
..ca pra nouă", ,.de-a oil e': ,.d e-a prins ul", ..d e-a puj a -g a­
ia". ,.de -a g.hi citel ea", .,d e-ascunselea-: .leapşa", ,.trasul l a
pn1a· (cu rădăcin i in D acia Ro mană). Războiul a f os t
atât d e intr at in sufie tuJ ro mânilo r, ci .şi copiii l -au p r e ­
lu at în tr-un joc aJ lor „d e-a pânz a::
Cunoscând activităţile gospodăreşti, au învcntat
j ocul Nsc:osul curechiului di n but e': adică a scoate , prin
forţă. un co pil ( o varză) di n şirul de copil (p utina).
Toate acest ea au avut mai mult farmec decât jocurîle
de astăzi . Ele erau menite s ă ajute la ed ucaţia copil ului
ca re învăţ a să se poar te cu ceilalţi copii, să acţio n("U'
În echipă, sâ-.şÎ ajute eomp an io nul cu care se aftă „Î n
"'
aceeaşi t abără şi. de ce nu , s ă-şi în vingă rivalul Înt r-o
competiţie cins tîtă. cu reguli nescrise, d ar respectate .
pc vremea străbunicilor. J ucăriile se- transformă i n in ­
strum ente necesare i nstruirii şi fericirii micuţilor, i ar
pro ducătorij d e azi. in colab orare cu e ducatorii (aşa
ar tr eb ui s ă fie !) pun În practică noile teorii a l e valo ri j
educa\ionaJe a joc ului.
Condu zi a o trage fon Muşl ea : ..Ju căriile #jocurile
celor mld oglîndC'Sc şi pâstre-az.â amh1tiri şi supravieţuiri
de obkduri. ritu ri# credlnfe, cântea. kg<nde. vrriJ;#
dansuri ale adu lţîlor carr u,1eorî nu mal trtHes.c decât in
aceste manife stări copilârrştf.
furmlulAnltDa,ţ.ro
u . �a ao.a. fidritf'Offlinqtitndiţion;a,,
I cdinlut,în Rnuu dt L.in,gviit�pCulturi
itomklc-.ud n:u/:01+
1). � Rcqu..Manifnun-.c,xpc,iiiifflull initdii
n-..iiud I.aMuuu.lŢhanului Romln�1n 11.msu
M,,ucdor nr.ll19'L.
1�HcnrrSUhl.Amintiri şipnduri,F.ditura
MinttVa.t,ilL.
i mp ortan t p ar t was pl aycd by t he i mprovis ation an d
even more by the diversity o f the ways în whkh a chiJd
could pl ay "'lth one and the sa mc toy .
Th e- mir aculous w orld o f cloHs (among thc oldes t
toys î n h uman hist or y) rem ains im p or t ant becaUSt" în
all thc c ases t hc:y faîthfully cop e-ci the specific doth­
i
in g o f the arc a. Toge th er wilh the day ves s ds. lhese
type of tO)'S d1:vdop ed i nto the game of"playîng mom
and dad" or "'pl aying cooking" enjoycd by the girls ,
,vhil c the whîstle.s, the cuckoos, the pi.stoJs or the hor s ­
es inspi.red the games o f the b oys "'plll)in g soldiers�
"'playi ng outla ws" etc.
RcgardJess o f thc mo dernization and the e \-olution
of th e society and «onom y, t he childrc.n no wad a)'S are
still a ttrac tcd to the peasa.nt toys, espec:ially thc clay
ones. lhey come fro m th e time when i ns tead o f the
.
nowadays soph s ti cated t oy s the re: wc re the pri m i -
i
tÎ\>e ones. b dng nevcrth ele.ss accompanicd by a l o t o f
dreaming and skilfuln ess.
Privacy

J ocurUe au fost cl as ificate după difer it e criterii d e către
d n ogra6; de pot fi , a stfel, ritua le sau neritual e, d e no­
roc. jocuri ca re se- adres ează corp ului. m âinilo r (d e î n ­
demânare) sau ale mi nţii (d e cal cul): cei cal'C' j oacă pot
6 s au nu di n aceea şi famjUe . Jocuril e p ot fi i ns.ăş- i de
confruntare int re do i i ndivîzî sau i ntre grupu ri, tab ere ;
po t fi di urne sau nocturne; in un d e pot i nter veni chia r
probleme de dj vînaţi e s au cos mol ogie. P e lângă jocuri­
le manuale , exis tă jocuri oraJc (ghicitoril e sau cîmiU­
t uril e . enig mel e, rim dc , j ocuril e d e c uvi nte, glum d e
sca tologiceş-i c oncursuril e de spus obscenităţi) studî at e
şi descris e de unii et nog rafi.5
M . Griaulc, spre deos e bire de Mauss, realiz a nu­
mero ase stu dU. opun ând crC"dî nţci adult e. emi nament e
precare, jocuril e cop iilor, rcmi niscen te de for mate, d ar,
und e î ncă vivac e, ale tradiţiilor şi cuhdo r dispăru te
(1938). Urmând linia luj Gri aul e, alti C<"TCe tâtori, ca S .
L al lcmand şi Le Moal, s a- u preocup at mai ales de tra t a ­
men tul ritual al naşt erii sau d e dive rsdc etape socio - r c ­
lig ioasc- a le trecerii d e l a copilări e la st adiul d e adult'
Nu pu te m trece insă cu vederea contribuţia esenţi­
ală a antro pologului franttz Gilb<"rt Ourand, care sp r i ­
j inea şi dc z\tolta opin iil e a le- nu mai puţi n c dcbrului
e tn olog fi antropol og , Cl aud e Lcvi-Strau ss , co n form
cărora. ,.fiecare copil ocaducc- de l a naş.ten-, sub forma
unor structuri mentaJ e schiţat e , i ntegralit atea mijl oa­
cdor de c an- disp une omenirea din tru î nce put. p entru
a -şi d efi ni rd a ţiilc cu lumea... ,. Mediu l cultu ral poate
<led să a par ă î n acelaşi ti mp ca o complkarc-,d ar m ai
ales ca o specificare a unor schiţe psihologic e a l e co pi­
lări ei . C opîluJ este calificat d e CL Strauss drep t social
po liform. calit at e prin care vocaţHle şi c enzUTi!e cul ­
t ural e vor sdecţîona formd c d e acţiune şi de gândire
ade cvate cutărui sau cutărui gen de viaţă�'
C ercrtâtorii ame ricani. apar ţi nănd şco lii „CuJtun­
and pc-rsonality", d om.id să d etermine- in cc (ci socie t ă ­
ţil e crtt ază anumite tipuri d e te mpe rament, au arăta t
fdul cum, de- rc-gulâ. indivîdul uman devin e ceea ce
\'r ea ambie ntul din el . Astfel . M . Mcad. Î nt r-o lucrare
cons acrată copilări e i, apăru tă În anul 1930, analizează
roluril e parentale, descri e achiziţi onar ea d eprinderi­
lor fizice, re pereaz ă formele de transmit ere a \'aioril or
soci al e către c opii. Au toarea insistă asupra ce rcetării
coe renţei nec esare socie tăţîlor, can- trebui e s ă -şi ofere
mijl oacel e propriei k>r reproduceri. Di n acC"St m oti\' ,
acu za li psuril e educaţiei societăţii americane de l a acea
\'reme, o punănd disponibilit atea taţj J or din soci etăţi
tradiţional e din alte arii cultural e absente ismului p ă ­
r in ţilor ame rica ni Totodată., subll ni a ci unele aspect e
ale relaţiilor di ntre părinţi şi co pii nu răspund sco­
pur ilor pc care aa-a stă educaţie ar trebui să Ic urm ă­
rc-a scă.. Alt au tor, A . Ka rdin er . susţi nător al cu.rentului
.,perso n alităt.ii d e bază", Î n anul 1939, căutând să se pare
d ementdc constituti"e al e unu i ansamblu cuhUTa� i n ­
dudc-a intr e .institu ţiile primare„ disciplinele impu-
s e copiilor mici: m od aUtăţi.Je aJăptărij •, cond iţi onarea
relati vă la dep end enţa sau aut onomia comp orta mentu ­
lui , a titudînea tol erantă sau represivă faţă de saualit atc
ş .a . Aceste tez e. oricât ar pârca de discutabil e, au avu t
;4
.Pvrttttditj.uit
(d,rt.dir,,)
l�l �
.Jdptpoild
4J.XJ6,S""
.\Irat.Ul Jt,,rk�Mlln-J
Î n societ ate a americană a Statelor Unit e me ritul d e a da
un i mpuls ce.redăril or antropologice spedalb: ate , tim p
d e maî multe deceni i . Astfel, le d atorăm ce rce tători­
lo r americani.pe- lâ ngă manuale fi ghid uri d e anch etă,
mono grafii fi stu dii comp ara tive intTl:pr insc dup ă m e ­
t oda apljcată asu pra formelo r d e C"ducaţic primară (J.L
Child, B.B.Witing), publicat e in 1952, resp ectiv 1953.
Acest e stu dii comp arati \'e. fol osin du-se de parametri
c uan tificabili. au fost extins e asupra a a proximativ 200
d e soci etăţi (Ellmology, 1971, 1976,1977).�
N ici alte arii cultural e nu au fost n eglijat e, cum a u
îost wnelc tropical e, u nd e şco al a e tnopsihia trică de l a
Dakar, stu dia copilări a interdisciplina r , rc-alizân du-s e o
d escriere mi nuţi oasă asupra tânăru.Jui wolof preocupat
d e ln\'ăţarea d atorie i şi a darului, rap ortal'C'a l a propriul
său corp şi l a corpul celuila lt. a propierea de unÎ\'c r-
sul obiec t elor, acced ere a l a sc him bu l ver b al1• Studiul
antrop o ogic a l cop lăr i ei, indiferent d e fluctuaţi i le le •
l i
oretkc şi s ensibilit:ăţj Jc regionale , a permis apariţ a ş-i
i
de z\'oltarea unor su b-teme. cum ar fi i niţi erea. s exua­
lit atea. ad opţi a ş .a.
Tematica generoasă a copilârici a intrat dcsjgu r ş.i
Î n ate nţi a teoreticienilor români, la tnce pul a lit<"Taţi­
lo r (fokl ori ştilor ).p,c,dagogilor (î nWţător iJ or) . teolo­
gilor (prcoţUor ). ln peri odic e p recum „H>aie pen-
t ru min t e. in i mă şi Ute.ratur ă" (1859), .,Colwn na luî
..
Trai an" (1883),.Educa torut" (1883)... Famili a (1883),
„Tribuna.. (1884), ,.Gattta sătea nul ui" (1885), .,Revist a
„ ..
nou ă {1889), ..Gaz eta dc- Transih•a n ia (1891) -au
a părut multe descr i eri al e joc urilo r de co pii răspân dit e,
la ace-a dată. la rom âni. intr e cei mai activi culegători
fii nd: Petre l s p iresc:u. Iosif Hod oş. GJ. Pitiş, I. Pop­
ReteganuJ.D ou ă ch estionare ample , lans ate În a doua
jumăt ate a s ec .al XIX-i ea de că tre 8.P. Haşd eu (1884)
şi Nic.D ensuş ianu (1895) furni.u-ază ce rc etătorilor un
m ater ial i n f ormati v bogat, privind numdc u norjocuri
d e copiiş-i teh nicil e sau regulil e după can- acC"Stc a se
organiu-a z ă .De ase menea, in 1891, 8.P. H aşd eu a ţi nu t
la Facult atea de Lit ere şi Filo zofi e din B ucu reşti prel e­
gerea ,.Jocurile fi cânte cel e tk copii".. Activit atea de
cul eg ere-. studie re şi siste m atizare a jocur il or d e copii,
Î n familii1c tradi\io naJe, intră şi tn at enţi a etn o g rafu ­
lui /et no lo gul ui Tudor Pamfile care a public at , i n 1906,
î n „A nald e Aca dcmi eî Române.. (tom. XXVIII -
Memoriile S ecţiei Litera re, p .273-423) studiul de mari
dimensiu ni int jtuf at ,Jocuri ck copii adunate din Satul
Ţepu (jud. Trc11ci) dc:... l n a ed.a.şi volum al Analelor
a a pâru l �i stu diul dr. Alexandru B ogdan Rihnica
câ: ntc:ulor de copU.
la 1888, şi revistdc d e săn ăt ate pe inţdc sul tutu.ror,
adic ă d e p opul ari zare a ştii nţei mcdkale. acordau la
noi u n s p aţiu generos jocurilor c opilărcştî la ru brica
..C"ducaţic-� Întrucât „educa ţia copiil or Încă din prim a zj
a naşterii lo r t rebuie'" să fie c ca mai prindp al ă preocu­
p ar e a pâ rin\il or, căd d e la dânsa d epi nd e- sănătat ea,
i nteligenţa , buna creşte re, î nt r-un cu\'ânt viitorul lor!."
lncă d e atunci, p ediatrU milit au pentru nat urale ţe ţi
soc ialiure, .copiii cu copiii": fii ndu -le perm se- .,toa•
i exemplu, jocu rile cu mi ngea , cu cercul cu pict rid -
te jocu rile in of en sive� care- tre bui au executat e pe cât
Copilăria ca interfaţă ludică a culturii.
O privire din perspectiva antropologiei
MARCOOJU:L
Motto :
..Co pilul r âd�
Tnfdepdun en p iubire a mea e jocul
Tanărul cân lă:
Jocul 1i înţc:lepciunea mea e iubirra
Bătrânul Iac e-;
Iubi rea fi jocul m,11 e inţelepdunea...
Trei feţe, Lu ci an Blaga (1919)
Unjve.rsuJ co pilăriei şi jocului ci asoci al, cu multitu di­
nea aspectelor şi faţe telo r sal e, a fost d e -a l un gul tim­
pul ui şi va 6 aborda t din multiple pt"rsp ectÎ\'C'! artistică,
lite rară, sociotogkâ. ps ihologică, pcd..ago�'lcă, istorică,
etno og ică. antropo ogică. dar şi muz eologică.
l l
Din perspectiva an tropol ogică,jocul reprn.înt :ă o
ac tivitat e proprie omulu i. defin t ori e chia r p entru fiinţa
i
umană. o const antă a exi stenţei sale , la fel de i mpo r •
la ntă ca şi religi a sau a rta; astfel. alătu ri de- alte formul e
prin care- s a- încerc at surprind ere a c oncentra tă a uma­
nul ui, precum homo rdîg iosus (omul n>ligios, c-nd;ncio s
-M. Eli ad c, A .Hardy ), sau homo aestheric:us (om11I
eslel, arlîst -J . W . Goethe , E .Oissana)rakc). trebu -
i e m enţionată şi actta d e homo ludens (omuljucâtor.
jucău1-Friedric h Schill er, Johan Huiz.inga), alături
d e.sigur d e ahe formul e sin tetiz atoare ale umanului ,
consac rat e, prec um homo s apiens (omul lnl eligmt , b , ţe ­
lept - K. Li nnaeu s), homofa/Nr ( omul creator,făuritor
-H .Arendt,M .Schdc r) etc.
Fără îndoială, una dintre «Ic ma i reprt7.e11t ath:c
lucrări scrise vre od ată despre joe, di n perspectiv a pre ­
po nderent antrop ologică şî a lc orici cultu rii, aparţi ­
ne oland ezului Jo han Huiz.in ga şi poartă titlul Homo
luck11s.. lnc:err;arr de deter mîn are a deme11tulu i ludîcal
rulturH,1 lucrare apărută in anul 1938. Au torul, a ju n­
sese- l a convinge rea că i n�i civiliz aţi a umană s e naşte
şi se d eZ\'Ollă in j oc şi ca joc. jocul fii nd a pl pentru a fi
configu rat drept unul din tl'C' d eme nte.le fundam ent al e ,
esen ţial e ale vi e ţii. Acest pun ct de veder e- l -a exprim at
şi în discursul „Oe.spre limite le .ioc-ulu i şi al e s erio z.ită­
ţiî in cultură� rostit mai dcvl'C'me, i n 1933. cu prile jul
in stalării ca rect or al Uni versităţii d jn Lcid en. cc-a mai
vech e di n Ol and a . Hui.z.inga mărtu risea. in introduce-­
re a cărţii amintit e, că n u a pornh la drum c u intTCb a­
rc a ce loc ocu pă jocul pr intre cele lalte fenomene d e
cultură ci, mai degrabă., in ce m ăsură are cultu r a însăşi
caract er d e joc, în ce rcând as1fd să integre ze noVunea
d e j oc i n ae.tta de cuJtură. şi nu \'ăzută î n primul r ând
53
posibil cu copii „de ac«aşi eta te", în truc ât şed erea lor
s inguratici şi lips a de jo c a veau i ncon"e nimţd e lor. S e
recomand a asociere-a copilului cu cci de vâ rst a lui „şi
nu să se jo ace cu guve rnant ele sau cu servit ori ai ca sei,
care sunt oame ni mari, şi negrc-.ş-ît că p ă ceril e acestora
l
difer ă tn totul de plăc erileş-i jocul unui copil': At, adar,
„copilul trebuie să se amuu- cu alt co pil şi aceasta este
ceea cc treb uie să dorea scă socie tatea, căc i aces t a t'Stc
mijloc ul pri n care un copil se poate fonna, se po at e
':
face i nt elig en t şi i se poate asigura o creşt er e voi nici
l ncă d e atunci se const ata că. d acă rămâne copilul iz o­
l at şi melan colic , ,.d nu c unoaş te adevăra tul joc., care
est e unul din d ementel e cel e mai pute rnic e pe ntru
sănăt at ea lui . si ng urăt atea fiindu-i fat ală pentru con­
stituţi a lui fi zică şi m orală". ln condUUe, ,.caracter uJ
c opiilo r tr ebuie form at Î n co mpa nie cu alţi co pii morali
şi sub p riveghcre a părin ţilor. Căci de aici d epi nde sănă ­
ta t ea şi fer-icirea lor:u
l ns ă, pe ntru co piii satel orş-i mahala lel or nu se- pu­
nea problema iz olă r ii, d m p otrivă. e.i se-jucau d e regulă
i
În g ru pu ri, uHtde fiind a d esea pline., mereu insuflcţî-
tc d e forfot a jocu rilor copiil or, mai aks d e vârst e mai
m i d ,înc ă neabs orb ţi de un d e res p ons a bilităţi gos­
i săniuş). l-a J)<"rifcri a oraşel or , în pe ri oad a modernă şi
podărqti. Medicii d eplâng eau, În articolele amintite,
Î n primul rând, copilăr ia petl'C'cută în famlliilc înaltei
burgh ezii s au Î n mediil e a ristocra tice:, und e „est e de ­
plorabil a vedea izola ţiunea fi vegetaţiun ea unor copii
cărora n u se p<'rmit e de a se juca cu copilul vec inutui
pentru că aces ta nu posedă ac d aş.i titlu de no bleţe! Şi
nki a se ame steca pe drum cu ace.i ce nu sunt d e ran gul
lui. neavând ca maraz i cu care să se di streze şi chia r a se
bale cu ci. căci jocul l or sin guratec îl fa c monotoni şi-i
tâmpesc ... Ace.şti copii, di.n cauza t i tlului lo r de nobleţe ,
nu Î mpărtăşesc nki jocul şî nld orice altă plăcere, di n
cauză că părin \ÎÎ Ic i nt erzk c ontac tul cu c opiii nâs-
cuţi din părinţi fa.Tă t iduri d e nobleţe . Pc- ntru a ct'Stc
pretenţii absurd e, suntem sigUTi când zicem că nici pă­
rinţij nobili nu pot !,'USla f eric irea pe care adcsc- a o au
păr inţii nenobili când vâd cârdul d e copii jucându -se-
şi al ergând prin grădini. pc câmpie sub raz. d e soare-
tui şi Î nghiţând a erul c d curat, c are-i dă noi p uteri şi
ii d ez\'oltă muscuJ aţiunc-aH.u Ace-astă tristeţe ascu nsă ,
amint ită mai sus. emană şi din unele l ucrări ale arti.şti­
lor care apar Î n tematica noastră expoziţională. La fel a
copiil or d efavori:r.aţi. m argi naliz.atî, sărac i. ceftd or i s au
orfani. Expo ziţia o rganizată de Muzeul Jud eţean Murq
in c ol ab orare cu a lte instiluţii pu blice p ar tenere şi co­
lecţion ari particul a ri, poat e const itu i un bun p rilej de
refl ecţi e p entru recupe rare.a id eii d e copilări e t răită l a
modul cât mai p rofun d, autentic. î n per-io ad a i nterb e­
lică . De a ltfel atrag e t otodată şl a te nţia asupra validate i
const atări ci „ cuantumul de c opilărie- netrăită se râz­
bună d acă nu e t răită l a tim pul său':u
O sc-amă d e etnog rafi şi ant ropologi susţi n câ ma­
jor itat ea jocurilor t radiţional e aflate a zi in rep er toriul
c opiilor, precum fi o bu nă par te a cdor sportive, a\'C'a u
cân dva un caract er religio s şi un su bstrat magic. Spre
ca, foart e răspâ ndite Î n me diul r ural. au avu t cândva.
ca o funcţie ps ho-biologic ă sau fi ziologici, ci una care
i
depăşe şt e ac eastă condi\i e, fund d e f apt o func ţj e. o
activita te cu tâlc .�
ln prefaţa editi ei tn li mb a română, din anul 2007.
a lucrării lui Hui zi ng a, filo soful Ga briel Liiceanu afi r­
ma referitor la rep lica pla stică a jocu rilor realiz a tă
pr-in pictură sau des en. că artistul trec e p e supra faţ a
păru.ci cu gându) că î n rep rezentare a ctcmuhri-Judic
est e consfi ntită nu do ar o trăire trecută, d şi deţinere.a
unei ş-tHnţc a luc rulu i, o cart e desp re joc nefiind atunci
altcev a d ecât e\'ocarea unei experi enţe col ecth: e şi a
unei cunoaş teri s ubânţe les e. ar pictu r a, poat e fi mai
i
m ult d ecât atât: când tn locul unei si mp e TCpreuntări
l
ajungem să "e dem o imagine cu tâlc, deci un simbol. >
F'tlosofuJ român se refe rea l a lucra re a Jocuri de copii,
realizată d e Pi eter Bruegd cd Bătrân. l a 1;60, ap rcdată
de speciaJ¼ti c a reprezentân d sau c oncen trând nicî ma i
mult. n ici m ai p uţi n d ecât şapt ezeci şi opt de- experien­
ţe lu dkc. Din ta bloul creat, s-ar degaja un soi de ost e ­
nt aţie- lu dici., i ar această sen zaţi e de „prea mult joc'" ne
obligă să ne gâ nd im ci „jocul nu este doar o exp eri en­
ţă cu hotare ferme, ci. d eschilând ace-astă cxpo ziţje a
j ocului in t T u- n sp aţiu convcnţiona� Brucgd a a vu.t mai
degrabă i n \'cd ere o di mensiune a existenţei, o rcaJjt a­
te care debordează graniţele copilăriei, invadâ nd , ca o
figură a cărei exist enţă ne sc apă deocamdată. î ntr eaga
regiune a fiîntei uman e""'.
Abordănd tematica gen('roasă a cat al ot•1.dui d e faţă.
se- po a te a.fuma că antropologia sod ală, fără a n eglija
co pilăria, nu i -a acordat nici o dată un l oc prepond e­
rent. Se constată, rea lizân d un scurt periplu in lum ea
pre ocupăril or din dommiu, că in Franţa, s pre exe mplu.
cel eb rul e tnogra f şi e t no o g M arc el �fauss, cons acra-
l
se- co pîlărici doar aproxim atÎ \' 20 de pa gi ni Ac est a
de finea jocuri le ca fiind a ctivităti t radiţi onal e având ca
sco p o plăcere s enzorială cu vale nţe estet ic e. Etnogra ful
franc ez consid era jocurile stând l a baza mcşteşu !,rurilor
ş.i a numero aselor acth'ltăţi el evat e, rituale sau natural e.
ce sunt probate m ai in tăi î n activitatea gratu tă p e care
i
o constitu ie jocuril e. Acestea se repartizau ln societat ea
tra diţională pc vârste , sexe, gen erapi, ln spaţii, timp .La
o anchetă di n perspecti v ă etnografică asupra jocul u i.
Mauss recomanda să se încea pă cu un studiu psih o-6-
ziologîc aJ activităţH jocului referitor la sco pul jocului,
oboseală, desti nderea, plăc ere-a jocului . Aici se studi ază
raporturil e între cor p şi spirit, precum şi to t cea ce ţî ne
de psiho-fiziologie şi. totod ată., d e psiho-sociolog ie .
la bază, un simbolism sol ar sau lunar şi li se atribu­
iau funcţii cos mogonic e. Nu doar copiii, ci şi adu lţii,
bă rbaţi sau chiar femei,juc au i n societa tea tradiţiona­
lă mingea,. sp� exemplu. cu credi nţa „ca să l e cre as-
că câne pa·: O se rie de jocuri pun ea u În scen ă perso­
naje fa ntastkc care, in vre muri str ă\'cchi., se afl au ln
mij locul unor veritabil e scenar ii ritualice de mascaţi,
pen tru îmbunare-a unor fiinţe suprana tural c 15: unele
remi nisc<'nţc se văd ş-i astâri. i n und e zone t'lnofo do­
l
ric e. în jocul c u capra sau tu rca. l a sâTbătoriJc d e i arnă,
transmise- pri n jocuril e feciorilor adulţi. Alte jocuri
rituaJi« deosebit de- m p or ta nt e i n ari a noastră cultu ­
i „
rală. regională. erau dife rite variante al e „Căluşulu i
jucat e de fecio ri, sau .Papa ruda... rit magic de i nv ocare
a pl oii. nt erpre tat de fete su b 14 ani. maî rar de băieţi,
i
tre i joi după Rus alii, in to ate zonel e tării.tar exe mple ­
le a r put ea continua.
Dacă i n mediu l rur a l , ta anum ite intcT\'al e de
vâr stă, şi in timpul activităţilo r agro-pasto ra lc , cop i -
j ja \'cau libert at e li mit ată î n prac tic area un or jocuri
din cauza repartizării u nor sarcini gosp odăreşti, după
puteril e lor (fiin d mai lib ed.spre ex em plu, iama t a
inte rbelic ă exist a o maj marc libertat e pentru copii, în ­
trucât părinţii lucrau În s paţii c u regim restrictiv, unde
co piii nu aveau acces ( atdicTC, ma nufacturi.fabr ici).
Cl asa mij locic-ş-i î nalta burg hezie . de asemenea, i nccr­
cau să l e ofere copiilor dif erit e moduri de petrece re a
tim pului, jocu riş-i jucârii di \'cTSe, precum ti primde
l ecţii pe ntru d eprind ere a bunelor mani ere, a dansulu i.
cursuri de pi an sau vioară. lim bi str ăin e ş. a.
Di n p c npecti\'ă antropo logică. este d e preci za t că
societ atea ş i -a i mpus rcgulll e şj int erdicţiile î n jocu ri · ­
le şi preocu păril e copiilor in func ţi e d e categor ia lor
sodală, de njv dul de educaţi e şî cultură. Cu to a te aces­
tea, ,.etanş eizare-a " nu a reuşit niciodată com pl et. iar
transf eruril e „ mate riei lu dic e" intre lum i s -au operat
neîncetat. Nici dimensiun ea economică. a afa c<"Tilor
asociat e copilăriei. nu este de neglijat. lnc ă d e l a sfărşi­
tul se colului al X I X i-ea. jucăriil e, au î nse mnat pentru
nume ro ase manufactur i o afacere profi tabilă. oferea
fund tntrcţjnută c u dorinţa d e a ali ment a permanent,
conCUTe.ntial c hiar. jocurile cu diferite accesor iL Se- va
ajunge c a ,i n timp. tip ok,,gia jucăriilor să se dive rsifice
foarte m ult, ieşi nd t r ept at din sfera naivităţii pe care o
pre supunea jocul înfan tiL d acă ne referim l a jucăriile
desti nate băieţilor. care preferau săbiile, puş-tilc. pis ­
toalde, cartuş ie rel e sau măciu ci, su b forma jucăriil or
3nofensh:e": Ap are a stfd, incl din p eri oad a interbelici,
atitu dinea asu pra jocurilor \'iolent e şi se acuză pări nţii
inconştienţi. care dC"Şi sunt ..cu mi ntea î ntr eagă� oa•
lll(':nÎ a dulţi, acce ptă totu fÎ...să cump e re co piilor anne
ucigătoare - ca obiect e de joc". 0c ranarc at c ă, in
anul l934, alt ernati va l a jocuril e r ăzb oi nice-. recoma n ­
dată băie ţHor, era cca a constr ucţiil or. a jucirijlor cu
meca nisme. cu c are pu tea u învăţa cum se construies c
casc-, c um funcţi onează trenur il e , vapoarele. a vi oand e.
unelte sau diferit e i nst alaţii. pen tru a le de zvolta inde ­
mâna rca . D e a semenea. e xerciţiil e fizice şi activităţil e
Privacy
organizate î n sân ul unei comunităţi d e \'ârstâ s pt'<' o
m ai b un â e ducare civici (cerc et âşia), li se pă reau esen ­
ţiaJe şi pedago gilor românj d in perioada interbelică.
Astfd. o m arc p arte din aceste d ez.iderate cădeau in
sardna şco lii, ab solvi nd părin ţU de unde activităţ i. ei
r ămânân d. atât în straturile urbane. câ t ti i n ce.le rural e,
respon sabili, ma i în tâi, cu asig ur are a ed ucaţiei în „cd
ş apte ani de-acas ă':11
La fd. jucărille preferate ale fete lor, păpu şile. nu
sun t scutit e de o bs er vaţii. Dac ă od ni o ară se spun ea că
i S pec ialiştii im plicaţi in a cest progr am ş.i alti cercetă­
prin jocuJ l o r fe tde işi de zvoltau sen timentu l ma.tern
şi învăţau să coasă rochiţe pentru păpuşi, învăţau să
comun ice adresând păpuş iJor cu vîn te duioase, pt'<'gă­
Un du -se astfel să d evin ă viitoarele mam e. c u timpul
atitudinea lo r se sch m bă. Păpuşil e \ o
i · r 6 t ransformate
în eroin e d e cinema . agente de spionaj., man echine l a
modâ (ca să nu mai vorbim că. mai reo:.nt, apar păpu­
şile di n se ri a Barbie). Interp retarea fenomenului est e că
modelul mini atural u rm ează tipolo gia feminin ă pro­
dam ati ca ideaJă În rfflste , p e marel e ecran (apoi., pe
micul ecran), iar şcoala morală devine o şco ală a im a­
ginii, a spect aco lului d e sine. De ase me.nea, ins ist enţa
pe Umbajul trupului, erotiza rea şi de.sa craliz area lui au
indus modificări de substa n ţă in joc urile şi j ucăriile fe­
minin e prin tradiţi e '•.
Od ată cu instituţionaliurea cercetării culturii t r a ­
diţionale, prin apa riţia institutelor şi arhiveJo r multi­
med a de folcl or şi or ganizarea catedrdo r de profil î n
i l
învăţământul su perio r, st udiu ! jocurilo r de copi i s- a
realiza t din tr-o pcrspecth•â academici. Înt r-un mod
riguro s şi s istematic. fară a constitut însă, un capitol d e
un prea m are int ert's pen tru specialiş ti. Din tre ce i pre­
ocup aţi de studiul acest ei secţiuni a cultu rii populare , li
amintim pe: C .Br ăiloiu, Emilia Comiş d, I.C. Chiţimi a.
I. Muşl ea . N. C.onstanlines cu. I. Evsc e v.Prin lucrările
lui V. Med an (198o) şi Emilîa Comi şel (1982) se o fe ră
specialiştilor o tipolo gi e a jo c urilor de copi i alcituită
pe criterii muzkal e riEt'Uroase.1' O scri e d e aJte lucrări
vor a..- ea ca o biect ritualur ile de t rcccrc de l a vârsta co­
piJăriei l a a dole scen \ă şi, de la aceast a . la vârsta adultă.
Jocurile sunt atrac tive nu numai pr in con ţinutul
ce gise.�1e ecou in su{l,etuJ c opilului. dar şi prin forma
caf'<' coresp unde gradului de de2voltare psihică şi fizkă
a ace stui a, o fe rin du-i bucurie şi împlin ire. Et nolog ul
foldori stul, etnomu zkologul Emilia Comişel rem a r ­
ca o .deo sebită sensib ilit ate lin gvistică a co pilul ui .
înclin area lui nat uraJă spre număr, verbiaj (vorbărie,
a bunden ţă de cuvinte). bogat a fan t ezi e ritmică şi ver ­
baJăH. S e tti e că jocurile solicită d inamis m, m an ife.s­
tare a i steţimii, con centrare a a te nţ ie i. mem orar e de
form uJe şi tc:xte, ghicitori, melo dii, ge sturi. reguli ale
jocului. precum şi multă improvizare. ln acest sens .
pute m enumera do ar câteva: De-a mâţa fi şoareu-
le, De-a pr;n.sa. ln piet rîule, ln arşiceif„ osi.şoare/111
Gioalc- e tc., jocuri care. multe di ntf'<' ele pregitc:-au, de
fapt. copilul. pentru a reacţiona rap id sau dlm pot:rivâ
cu pr ud enţă, lnţd epdune. pn-zen ţă de spirit şi c alm în
orice situaţi e d e via ţă".
La nh·d oarec um gu1,e mam ental. înstitu ţionalizat ,
..strategic� in colab orare cu Ministerului Cultu rii.int e­
res ul fokloriş tUo r. e t nografilo r. etno og ilo r şi antrop o ­
l
log ilor români de azi , s -a conc rrtizat pr in constitu irea
Comis-id Naţionale pentru Salvg ardare-a Pat rimoniul ui
CulturaJ Im ate rial, un de sp«ialişti di n d omeniul
un vers t ar. a l institutel o r de cercetare, aJ muudo r
i i
ş a. .. au acord at o atenţi e deosebită e voluţîei studiutui,
cerc etăril or avân d subiectul co pilăriei şi aJ jocul ui.11
t o ri , au arătat că nenumăratele t radiţii şi obiceiur i care
î nconjoară naşterea şi moartea, la toate p op oarele.
nu -i împiedic ă p e ant ropolo gi s ă d efine-asc ă s truc­
tural t'<'p ercle unui fo nd cultu ral comun. Şi folclorul
românes c, alături de cel al altor popoare, a conser vat
- spre exem ptu - mult e credi nţ e vechi, in legăl'ură
cu ..· enirea pe lu me a unui prunc şi de sp aţiul f ragîl,
oscil ant a l celo r d ouă l umi c are şi- dispu tă. Preg ătirea
l conving erea că, deprin dt"Tea l ectu rii, câş tigată din co pi­
pentr u naaŞlC'f'<', in societate-a tra diţion ală. co mporta un
a devărat progr am de manife stări şi ritualuri. int erdic­
ţii tî transfo rmări psihologic e, viiloarea mamă t r e ­
bui nd s ă parcurgă o a dev ărată iniţiere. să-i în ţe leagă
t ai nele şi s-ă utilizeze inclusiv cuvin t e ritualke, prolec-­
toarc,a tât ln perioada prenatală. apoi de lăuzi e, cât şi
d e cre.şte re a copilu lui nou-născut." ln satu! tradiţio­
n al, moa şa avea un ro deoseb t în as istarea l a naşte -
l i
re. Di nco lo de atrib uţiil e ei sanit are şi d e experienţa
sa prac tică l a care făc ea ape familia, moaş a juca ro ul
l
i niţiatului, iar toate ritualu rile in depli nîte de moa-
şă erau menite să-l ajute pc acest suflet noo-n ăscut să
i ntre in lume cu sen timen tul că este protej at. foJosin­
d u-sc in acest s ens un întreg arstnal magic şi ritualic.
Pf'<'g nanţ a mo delului famHial şi inerţia soc ială n u sun t
lară legătură cu tipul d e locuire în habitatul rural sau
u rb an, cu împărţirea s paţiu lui i ntre m emb rii fanUHei şi
func ţionalităţile casti.
Se şt ie că, În satul românesc. naşt erea unui copil
co nstitu ia- , pc lângă un C'\' en jm en t imp or tant din ridul
vieţii, fÎ o răs cruo: În vi aţa famj)je i. iar c omunitate.a
p articip a la acest moment O serie întrea gă de obiceiuri
leg ate de naş tere şi botez sunt înf'<'gîstrate in etnografie
şi folc lor.u „Dacă găsim că es te fires c să se schim b e le ­
gile cân d se s-dlimbă vremu rile. nu ne a pare p oate la fel
de- fi resc faptul că unde atitudini şi cuut me ale co m u ­
n ităţii au traversat veacurile . deosebindu -se în vn-murÎ
":
d oar prin accesorii şî prec izări S1atutul celui care vine
pe lume, .,relaţia l ui cu apropiaţU, ca şi înca drările. in ­
t erdicţiile şi delegările care-i privesc p e a c�tia sunt i m ­
pregnate de un me nt al străvechi. precwn şi de o foarte
..- ech e rec unoaşte re a importanţei afectu lui Î n viaţ a
or icăru i cop l a rostului grijii pent ru cei născuţi in
i copii. amin tită maî sus. manifesla tă totuşi in sistent î n
a fara o biceiu rilor -împotriva hiriî- (firii - n. n.) - sau
ajunş . pr int r-un joc al sorţij. la margi ne a fa milîei':l'4
i dactea:ta un scurt ma terial, d ar c are fac e, d up ă părerea
Un as pect foarte impor tan t d e analiz at est e şi cd al
ra portul u i dintre copiJăr îe -jocuri-jucării. Prin dăru irea
juc ăriilor, co piilo r li se ofe ră de fapt sim bolu ri - ma ş i ­
nuţa, s pt'<' C'U'lllp u, fi nd doar unul dint re de - p e te ­
l i
me iu a co peririi mimetice a frust rărilo r resimţite câ nd ­
l grafică": Artistul, după ce ami nteşte de intere.sul marc
va d e a dulţi Oe ase m ene-a, foarte populari erau căluţii
de lemn, aşa cum se găs esc rcprCU"ntaţi şi î n expozltia
tem atică la care fac em f'<'fe rirc in acm studiu.
Un loc s pecial În viaţa unui copil trebui e să-l r e ­
pre zin te cartea. ..Copil ul trăieşte in lume-a lui fabuloasă.
căreia Încearcă s ă i- afle treptat cores pondenţde in real.
dar srnt im en tul plutirii între universuJ im agi nar şi ce l
concret se men ţin e la vârs ta a doles cen ţei şi uneori se
pre lun geşte la maturitate. Co pilări a, dădJtă din păr ţi
ale im agin arului şî amânând u scăciun ea în ţeleg erii ra­
ţional e, se hr ăneşt e cu poveşti�l.$ ascultate la inccput de
la bunici şi părin ţi , ap oi desco perite in cărţi.lnţdeasă
ca un tezaur de infonnaţ e şi mijloc de form are e.se nţi al
i sim ţurile copilului lucreaz.ă cu desă.vâqire pe alt plan
pen tru a prel ua din ea experienţ a civilizaţiei. cartea s tă,
din păcat e, prea puţin În mâinile copiilor din România
mo dern ă , iar sărăcia sufletea sc ă şi intelectuaJă. care ii
pafte pe ad olescenţii nedeprinşi cu lectu ra. ii al arma pe
educal ori , deja În perioada in terbelică .S e pleca de la
lărie , rămâne o ba7.ă solidă pentru to ată. viaţa. şi inve rs:
dat orită un ei li pse de îndrumare În l ectură la copil şi
tân ăr, majoritatea oame nilor nu simt n ecesitatea de a
citi.2' lsto ricul şi heraldistul G eorge lkzvicon i amintea ,
in 1943. că dacă co pilul este culth• a t câtuşi d e puţin. el
Însuşi simte nevoia de a pătrunde in t ai nele lucrurilor
şi ale p meş · tilor prin lec tu ră. i ar ,.dacă aceas tă cultură
se Înrădăcinea ză . copilul. apoi tân ărul în cepe s ă caut e
(s ingur - n. n ) cărţi"'.
Revenind la cartea cu pO'oeş · ti, a prec ie m in mo d
deose bit câ. Î n tem atica exp o:riţid organizată de
Muze-ul de Artă din T g .Mureş., d e care ne ocupăm,
a fos t in tegrat un modul privi nd ilustraţi a d e carte
realîza tă de N . Tonitza l a Fram . u rsu! polar, scrisă de
C ezar Pe trC"SCu. Scriitorul dot'<' a să combată pe cei care
decl arau „că nu m ai există copii (copilărie ), că ve.acul
a s târpit candoarea din inim a lor. că o preco citate bo ­
l
na vă şi o e.xpc:rientă pre ma tură a un versuluî exteri o r a
i mân a şi im aginaţia lo r au fost suplinite. î ncetul cu î n ­
uci s p entru totde auna copilăria"'u. Sus ţi nea că d eseori
„co m parăm cop il ăria noastră cu a cdc>r de sub ochii
no�ri. Ş u ităm că tot aş a ne- au d eplân s pări nţii şi bu ­
i Din acest e con sideren te pedagogi«, enunţ ate d e
nkii odinio ară. socotindu- ne ir eme diabil pi erduţi. Dar
su fletul copilăresc este unu! şi acdaşi, etern': La şa pk
anj după prim a apariţi e a cărţii. scriitorul se d«lara
sati sfacut că dnerii săi c itito ri nu găsesc „basmul î nchi­
puii intru nimic dem odat , intru nimic naiv, intru ni ­
mic ji gnin d o presupusă cu precocitate şi un pr esu pus
scepticis m de odraslă su percivilizată� in dreptâţindu-i
credinţa în co pilăria et ernă şi nealt erată de exp erienţa
\'<'acului m ateri alist şi te hnic"?'
ln legătură cu aceas tă t en dinţă a pedagogiei în t er­
bclice (şi nu nu mai) de exag erare in pt'<' cocit atea un or
unel e case bu rgheze, cu iz aris tocratic, N . Tonltza r c ­
noastră, mai m ult decât un tratat de pedag-ogk, studiu
regăsit in expoziţia noastră, in cop e d upă un manus ­
i
cris , care p oartă titlul Desemn ul co pilulu i. elaborat se
pare in anul 1917. pt'ntru public aţia .Artă şi tehnică
asupra studiului desen ului la co pil, scriindu- se de-a
lungul VTC'lllii „tot atâtea broş uri, articol e şi volum e cât
de spre Cop ernic sau Maria Tereza" şi „m ereu cu a ce ­
iaşi profc:-sorală gravit ate", co ndamnă „u mflarea aceas t a
doctă î n faţ a dese mnulu i unor co pilaşi"' care i s-a părut
„î nt otd eauna hilariantă ş:i barocă': Ton itza considera
că „o ame nii prea serioş i. prea b urduf de în văţătură şi
prea siguri de me to de le lor ştiinţifice:, n -au ce căuta in
trebu ril e copilului� in tru cât copilul nu e î nc ă un „om�
lot aşa precum cimpan zeul aduJt nu e un .,str ămo ş
al omului� Artistul explică faptuJ că „şi inteligen\ a şi
decât a cda aJ ado lesc ent ulu i şi d ecât ac ela al omu-
lui ajuns la deplin ă dezvoltare ". Avertizează c ă „marca
greşeală a părinţi.lor (călăuz.:iţi d e ucigător d<" fals e sis­
tc-me p edagogice), a fost aceia d e a fi as as inat, cu bună
ştiinţ"ă, vârsta copilărîei. obligân du-şi prog eniturile să
.. mimeze" pe adult"'.. Ar ată că „precocita t ea îacut ă a co­
pilaş ului, care s tâm�tc Încântarea familiei şi entuzias­
mu! primilor profc:-sori- este un spectacol jal nic: Şi dă
exemplul unei i nlâlniri cu un astfel de copil „pr ecoce...
fiul unui ofiţ er su perior „cu rep ut aţi a unu i o m d e o
rară intel igenţă şî dc-săvârş.ită cul tu ră", ca.re, l a abia trd
„ „
ani şi jumătate ..ştia să cânte la vioară. s ă .dansn.c
tango, să recite din La Fon taine şi B auddaire. Cu toate
acestea, artistul ii co ns idera pe c opil ne fericiL Tonîtu
mai prrci:za că , d acă din co pii cu peda!,,ogi pisâlogi se
poat e sco te . de cele m ai mult e ori, ,.n işte biete maim u­
ţe sociale'": apoi „dint re copilaşi i lăs aţi î n voia soa r -
tei , nu rare o ri s e Întâmplă s ă zbucnească i ndivizi c u
o rară prospeţim e sufleteasc ă şi intelectu ală". Marek
artîs t recunoştea,. în fin al, că Ja aceşti a din u rmă, am
aflat cde mai pit orcşli şi c ele mai expresive d ese m ne
- atâta timp cât n- au ajuns pe băncile şcolii prima­
t'<'". p en tr u că „din clip a aceas ta s-au prăpădii: ochiul ,
cetul, d e ochiul, mâna ş imagin aţia ,.D omnuluî" sau
i
.,D oamne i� î nvăţăto r, rcspcctîv în văţăto are.
N . Ton i.za.apr eciem includerea tn cadrul expo ziţici
muz.cu!uî mureşe an a unei s ăli int era ctive, prin me ­
tod e in o..-ati..- e. und e copiii vizitatori î şi pot dezlâJl\ui
talen tu! ti im agina ţi a, de se nân d in voie după propria
imaginaţie; a lţii pot desena sau pi c t a d u pă mo dde din
op er a lu i Ton îtz.a ori, d ep ri n zân d c ali grafia cu deg anţa
şi valenţele a rtistice de odinioară, scriitura , care es te,
de fapt, tot un de.sen aJ grafiilo r; alpi, m ai indem.âna­
tici şi cu ima gi naţîe pot recons trui jm agini pi ctura -
le, portrete de co pii utilizân d ac tu al a me todă a tm­
bîn ării prin puzzle.
Rămănând t oi in acest uni..-ers aJ ed uca ţid, se re­
m.arcă În exp oziţi e mo dulul in care es te reprcuntal
un aspect din dasa ş colară, cu băncuţele i ncomode de
„
altă dată. nu to t mai „ergonomice ca cete din z.iua d e
astăzi, cu tăbliţa pe c are s e scria cu ţăruza, pe o par te
înt re lini i , iar pe cea laltă în pătrăţ el e , socotitoarea -
ustensile sau recuzită c are În soţeau viaţ a îmtă\ăce Î -
lo r d e odinio ar ă. ajunşi oam eni mari. un ii „dom ni cu

;6 57

multă c arte� ob ecte l e expusc:-pro,.,c ni n d din col ecţiil e
i
Muz.eu lui d e Etno g rafie Bra şov. Nu se p oate trece cu
v ederea din această s« Yenţă lucrarea exc epţională şi
expresivă a m arelui artis t Oc ta v Băn dJâ. fnc.urcat in so­
coteli. din col«ţHJe M u zeuJuî de Artă Cons tanţa.
Un aspect imp ortant aJ co pilăr iei este şi cd lega t
de imbră cămi ntea purtată de copii de -a lungul timpu­
lui , veşmintdc fi uniformele ac estora nccesîtând şi ele
o atenţie apa rte . Costumul po pular a de ..-enil l n peri­
oad a interbdîcă ţinuta de gală recomandată copijJor
şi tinerilor l a e venimen tele lo r programa t e .Confir ma t
prin portul femeil or în casa regală, a fost revit alizat de
intelectualii care se apl«au asupra satului românesc .
La fel d e popular a fost însă şi costumul d e marin el
In t re 1937 şî 1940, s -au impus unifor mele de st răjt"Ti şi
cerce taş i (ca mai apoi. î n pc:rioad a com un istă. să fie
introduse uniformele de şoimi ai patri ei ti pi onieri). O
obse rva ţie ar putea fi ac eea că fiecirt'Î epoc i ii c ores ­
punde propriu) mod de vestjm en taţk, iar. rap orta t la
copilărie, de asem enea. s ă cuantifice o S<"r îe de s im­
bolur i em- blemă şi Î nţelesuri, încărc at e de plăcerea .
mândri a sau, dimpotrivă. refuzul de a l e p u rta , ca for­
mă de revoltă şi de n ea.su mare a u nor valor i stră ne de
i re- a unui sco p, el este şi exponent al unei dori nţe. Aşa
univers ul copilări ei.
O ab ordare muJtidisciplinară a c opilărie i ti a jo­
cului o pt'<'sup une şi dific ila t'<'prt:ttntare muzrolo gi că .
Indifere nt d acă vorbim de t'<'prC7.C'ntarea cu a juto rul
disdplindo r ce valo rifică p atrimo niul artistic sau al
isto riei. etnok>giei o ri an tropologiei , e fortul co mun d e
a realiza o recup erare, o res tituire a univers ului cop ­
i
lăriei presu pune asu mare a unui d eme r s dificil. Aces t a
necesită un a lt fd d e com un ic are, s pec ifică mu:z.ro og i­
l i storialitate a obiectului vechi făr ă ca pri n aceas t a s ă
ei , pro„'t'>c area unui di al og dintre obi«tuJ dC"Vt:nit pa ­
t rimon iu, p utere a sa de semn ificare şi limitel e muzeo.
t ehnice , sp aţial e d e expunere.Prin mw:C'U se dorqte ca
să se înţelea g ă obiectul şi l ocul acestuia în vi aţ a socială.
culturală şi în î ntreg siste muJ de comunicare. Obi ectele
caf'<' int erm ediază faptele, acţiunile sociale.• implicit
cdc l egate de co pilărie fi joc. exe rcită asu pra individ u­
lui din societatea tr ad iţională şi o constrân!,'t"f'<' exte­
rioară (conform teori ei lui E. Du rkheim), acesta fiind
obl iga t s ă se conformeze conYenţiilo r şi nonndor soci­
aJe. Rezultă de a.id că şi modul de utilizare al obiectelor
nu este întâm plăt or c i se supun e unor rânduieli st ri cte.
atât în cazul unor ob ect e utilit are cit mai ales în c azul
i
cdor ritu ale (în duzând aici ti jocurile rituale) .Sp aţ iul
muzeal trans formă „val oarea d e consu m", d e „folos ire�
în v alo art documentară. în valoare pa tr imonială sau
artistică.dar estompează ce va din aur a colţului sacru.
odăii sacf'<', di n ecuaţi a t răită in s paţiul vie ţîi cotid i ­
ene. Astfel, Od ai a ropiil or, ('l(Cepţi onaJ a luc rare a lu i
Tonitza cu can- Muzeul Judc-tean MuTC'f, , prin achiziţia
sa, ş i -a îmbogăţit substan ţial, val oric ti simbolic , z.e s .
trea patrimonială -contribuie la recupc-rarea aces tui
un vers al co pîJări ei şi j ocului În c ărcat de o marc taină
i
şi lini:Jtitoare atmo sferă. Pri ntr-o expoziţie. o atenţie
specială est e acorda tă apoi ra portului din t re artefacte şi
t empora litat e. Întrucât un ele obi ecte p ot d ura ş i astfc.l
t ranscend e limite.le tem porale al e i n dividulu i care le-a
creat s au/ şi po sed at.
Pentru a arg umen ta cât mai bine rolul şi imp or ­
tan ţa obiectului m uu-al în co mun icarea culturală, ne
\'Om folosi de un stu diu• pc care il considerăm e d i ­
fica tor p entru teor ia s istcmuluî obiectual În gene,r e .
l ntr-un muzeu. constitujre-a sau prC7.C'ntarea un ei co ­
lec ţii se:- substitui e timpul ui. deoarece, a şa cum afirm a
şi M .Rheims, c it at de J .Baudrillard, ,.un fenom en ce
Î nsoţe şt e deseori p as iun ea de a co lecţio na e pierderea
':
sen tim entului timp u ui actual "' Fun cţi a f un dam en tală
l .,dimmsi urrea rMlâ in care trâJesc este supusă dbr1msiu- la succesul scon taL
a col ecţi ei ar fi. aşadar, rezolvare a timpului reaJ l ntr- o
dim ensiu ne sistem atică ş i sim bolică .C.tta ce găseşte
omul î n o biecte nu e sig uranţa su pravieţuirii. ci faptu l
că t răie.yle, la modul ciclic şi control ai. proc esul propri­
c.i sal e existen ţe. şi că prin aceasta . dep ăşeş te simboli c
existen ţ a re ală, al cărei evroimt'nl i revcrsibil ii scapă..n
Printr-o c olecţi e privată sau mu zeală publică de obi ec ­
t e, omul �i asig ură su pravi eţuirea simbolică, ii re petă
redefin it chiar di nco o de moarte, inte grân d chiar
l care presu punea. o d et ermi nare a frumo su!uî prin a fi ­
şi mo artea în serie şi in ciclu. Oric e obie ct es te pri n
funcţia sa - prac tîcă, culturală. soci.ală - şj o me die ­
î ncâ t , obi ectele tridimens ionale c up ri nSt: in t emat ica
expoz.iţi eî care înso ţesc pictu ril e. gra„rurile. sculptu rile
ce rdi efe ază copilăria ş i jocul, nu fac a ltcev a decât s ă
d ea p os ibilit at e coabitării d orin ţelor. vi selo r. implîn i ­
r lo r sau dim potri,'â, a frustr ăril or exp erimentate d e
i
i n divid. ObiecteJe muu-aJe rdev ă totodată şi o valoare
de ambianţă, redată d e istoriaUtate. Acestea dec urg din
faptul că f un cţion alit a tea obi ectelo r mod eme devine
aibă o f uncţi e sist emati c ă d e semn. Da că ne referim la
un ele obiecte i nserat e in expo1iţi e, se o bse rv ă to tuşi
că de . nemaiavând incident in praclicâ,ap ar î n faţa
no astră, a vizitatorului doar penlro a sem nifica; î n să,
obiectele nu sun l afu n cţion aJe ş.i nici doar decorath-c,
e e au in cadr ul sis tem uJuj o fun cţie sp«ifi că : semn i ­
l s paţiul mu zeal. care est e întotd eau na unul con venţî­
fi că (in dică) timpul, in ca zul nostru, al un ei copilării
p etr«ute undev a. cândva. Oa.r. în obie ctul ..-echi nu e
rel uat timpul real, ci semn ele şi i ndidi culturali ai dm­
puhn". aşa încât, spt'<' exemplu, costumde populare
pu rtat e de copii. cum ar 6 c de ('l(ptts-e ln mo dulul l egat
de copilăria in satul di n 1.0na Făgăraş, provenind d e la
Muzeul Ţăran ului Român, C<" însoţesc lucrările lui N .
Tonit.za ex.puse"•, nu fac a ltceva decât s ă rcleve acest e
Î nsemne care nu sunt d oar al e pu r.tării unui anu mit
ve şmân t , ci şi a un ei mărd etnocultural e. Rdev anţ a
cea mai su gesti\•ă a o bie ctului e tnografic est e pute rea
d e sugesti onare a medi ul ui tra diţional de proveni en -
ţ ă . De ase menea. în am enaj area m ediului cotidian ,
impHc it a loc uinţei, confi guraţia mobilîe ruJ ui redă o
imagine fiddă a s tructuriJor familial e şi sociale al e
un ei epoci. Fi ecare cameră arc- o d esti naţie strictă,cc
corespunde diverselo r funcţii ale c dulei. 1n ambian-
ţa tradiţional ă , mo bilele se impUcă În t r- o un it ate mai
curând de- ordin moral decât spaţial; de se grupează ln
ju rul unei axe ce asiguri crono logia regula t ă a condu­
itelo r. s imbolizând prez enţa familiei fată de ea Î nsăşi.
ln spaţiul privat, fiecare mobilă şi ficarc:- came ră sau s-a m an jfestat şi se manifes tă, devine esroţială pentru
odaie l a răn duJ eî îşi int erio rize-al.ă fu ncţia şi marche a­ istor ic (inclusiv cd d e artă), et nolog . antropolog. caf'<'
ză demnitate-a simb olică a acesteia, iar casa. in în tregul lasă obiectele (patrimoniale) in seama muzeografiJor şi
ei, de săvârtqtc in teg rare are.la ţmo r personale in gru p . studiază lumea copilări ei sco ţând -o la lumină. tu mea
Destinaţia încăperilor ş.i amenaj area interio ară a locu­ în care acest e o biecte şi jucir li s- au născut şi pc cei care
in ţei depinde şi ace.st ea d e anumite obiceiuri, tradiţ.ii. le-au c reat ti le -au folosit şi, mai ales, le-au in.suftcţiL
cutum e lega te şi de s pecificul ocal,z onal sau regio­
l Experien ţ a de mu zeu arată. insă că. de c ele m ai muJtc
nal Mobilele şi obi ectele au ca fu ncţie, î n primuJ rând. ori. aceeaş i perso ană întruchip ează şi mu zeogr aful fi
perso nificare a f'<'laţiîlo r umane , umplerea s pa ţiului pe cercet'ăto rul unei anu mite tematicî. ceea ce nu im­
care îl î m part Î ntr e de. ca şi faptul d e a a \-c a .,su flet": piedică însă deliberat să ducă t'<'prezentarea muzeală
11U morale pe care trebu ie să o ser1111ifice":" Profunzim ea In se r area. şi Î n expoz.i\ia de care ne ocupăm. a
caselo r copilăriei şi c aracterul lo r evocato r in ami ntire un or obiecte et no grafic e alături de ce.le cu st'm ni fi c a ­
sunt reda te de structura co mplexă de int erioritate in ţi e artistici a fost nece sară .ş i îmbucurătoare, întru-
care ob ecte le pot reitera prC'U'nţa co pilăriei, creion ănd
i cât ace stea exp rimă ide ntităţi şi apartenenţe.o, evocă
in limitde unei co nfigu ra\ii simbolice „sălaşul c opilă­ ..întâln iri"' intre c ulturi şi dviliz.aţii, soc ietăţi ş.i grupuri
rieî� Privin d tablourile di n expozi\i e, put em ob serva (săt eşti şi urbane), ele fiind selecta te deliberat pen tru
că s a- mo difi cat in timp şi conc epţi a privind decorarea ca pac it atea l o r d e a exprim a s peci fic ităţi, dar şi simi­
lo cujn ţ ei. gustul tradiţional (sau aristocr atic. bu rghez), la rităţi, c on tacte intre lumi diferite şi oameni diferiţi.
fiin d d ova da co muni cării î ddl or, luc rurilo r. tc-h nic ilor,
nităţi ascun se .ln z.ilde noastre, valoare-a nu mai con.stă tipului d e locui re, de educaţi e, joc e tc., contactul cul­
in apropi ere şi in timit ate, ci in funcţional. in formaţi e, tural rezultând din confluenţ a acest or idei. a form elo r.
invenţie . control (şi mai ales confort - n. n), dispo­ materiaJelor, sim bolurilor şi semnificaţiilor !'
n jbiJlt ate continu ă faţă de mesajele obiec tive . Acest Jocurile de c o pii tradiţio nale p ot fi abord ate şi ca
c alcul în temeiază d sc ursul loc ataruJui modern." Di n
î aspecte al e fu ncţîei formath·e Î n proc e.s uJ modelăr ii
org.anîz area mediu lui tradiţi onal şi/ sau aristocratic, person alităţii etnic e. Dato rită mu!tîtudinii de arhaism e,
rez ultă însă şi o logic ă a am bi an ţ ei.�' Aceas t a se: carac­ concomit en t cu ni..-dul sporit de adapt abilitate , cu re­
!
terizează în mare prin u rmătoarele nu mai a\e· m de -a zonant a dint re necesităţil e psihice şi cognitive ale v â r ­
fa« cu coerenţa, naturală a unei unităţi a gustulu i. ci stei copilări ei şi ofe rta jocurilor tradiţi onale, a pO\·eşt i ­
cu coerenţa unui sî.ste m mltu ral d e sm111e . Astfd, pr c- .s ti­ lo r, bas me.lor ş..a. Fenome nele etnocultural e, sp ecifice
giuJ transcen de nţ ei a fost ce dat c elui al ambianţei . D ar subculturii infantile. c.laborcază în subcon şti en tul copi­
obiecte l e din t r-o expo ziţi e pol \ e· hi c ula mesaje care v i ­ lul u î structurile arh etipale nle mntricri arrceslmle, care
zează comunkarea simb olică şi fac po sibilă tnţdegt"Tea va disce rn e d ementele aut oht one de cel e st răin e. con ­
comu niunii om- natur ă. ndivid-grup şi chi ar a lumij
i tribuind astfd la formarea şi con solid area iden titar ă 0 .
reaUtăţîi paJ pabîl e cu lume-a de di n co o.
l P ute m amin ti aici şi î ncerc ările unor c.e.ntre de
Mu zeol ogii pomC'St' l a drum in proiectarea unei valorificare a tradiţiei de a repune in valo are unh·e r ­
expoz.i\îi c u i ntenţi a, mărtu ris ită sau nu, c ă n trim tn
î suJ co pilâric.i ti al jocuJuL Un exem plu de u.rmat ar fi
cel al speci aliştilo r duje:ni, care au rcuş:it o repertorie­
onal şi limitat, c ons trângăto r. cu găndul ci vor putea f'<' a unor vechi f'<'mÎni.scen ţe foklorice tradîţâonale in
rec.omlitui o preze nţii. ci obi ec tele expuse ne ••o r arăta lu mea satul uî con tem poran. C ei î ntc:-re:saţi de fenom en
c al ea de succ es ( alteori de eşec) a omuluj_ în cazul nos­ pot afla aspect e ale copilăr ieî şi joculu i. descoperi nd
tru a copiJuJ ui din noi, sprt" totaHt atea socială. eco n o ­ in c upri nsul lucrării: C.oli nde i,i reper toriul copiilor.
mici, rdi!,'loasâ . teh nică. simbolică. artistkă (esteti că) Plugu şorul, Sorcom, 01iral e:sa, ln Paşti câ nd merea m
pe car e o rept'<'zin tă comunitatea ca ptumtâ În sălil e la udat, R11gâciu11i î n rrper-torîul copiilor, Descâ,rteu Îtl
muzeului H Mu ze ogr aful îşi propune, drep t con..-en ­ folclorul copii'lor, Aspecte ,iup/iale (nunta) i11 foldorul
ţie funda mentală de reprezc.nta rc pri n mw:eotc.-hn icâ. eopiîlor, Zooghidtori i,ifolclor ul copiilor, Ou/ale fÎ z i ­
recon stituir ea cit mai autenlic ă a unor fapte d e cultu ră cale. in folclorul copiilor, Folclorul ele vîlor despre 1eoalâ
i
şi civilizaţi e, lipsa tiestu lu i asociat obiedul ui. singur ul f profeso ri, Doctorul înfolclorul copîilor, Numărători ;,,
care poate- învia cu ndel't:irat obiectele, rrpruintâ ofo r ­ folclorul copiilor, Cânteu fÎjocuri de copii ş a. .0
mă de uita n, u n împexli mmt important ir, calea imagi­ Se nasc În spre f i n al o seric d e întrebări: în ce m ă ­
na ţid privîtomlui.l' sur ă cultura in care trâim a zi se desfă.şoarâ in form ele
Ix regulă însă, ce rcetătorii di n cadrul muz.cu! ui nu joc ului? l n cc mă.sură spiritul ludic ac ţionează a sup ra
se ocu pă strict de relaţi a om -o biect, ş.i este firesc să fie omului c are trăieşte această cult ură? Care sunt asem ă­
aş a de vreme ce lucrează Înt r- un muz eu care fo oseş- nările şi care su nt drosebirile i ntr e lumea copiJăr ic-i de
l
te o bi ectul ca sem n mo rf olog.i c pentru rec uperarea şi altădată cu cea d e azi?
sugera rea un ei atmo sfere şi a unui profil u ma n , spiri ­ Ern est Bernea, sociolog, fil osof, d: nolo g , tatăl r e ­
tual, in ca zul nostru, cd aJ copilul ui şi al jocul ui din numituluî picto r, grafici an ş.i muz.colog Horia Bern e.a
trecui. cu mijloacele artcL 1n acest sens, preocup ar ea (directorul fo ndato r al Mu zeuluî Ţăranu lui Romăn),
pentru contextele, extrem d e diverse. in care c o pilul fascinat de universul copilăriei, de inl erogaţiiJe ei

;8 59

Privacy
coplCfite cu ..de cd" - uri, uneori chiar mcta61icc- ,
t".xist enţîal e, uim itoare, scria. l a mo du! profund şi sen­
sibil,d espre- co pil. A.Gest a s e întreba J>t" bună drep ta te:
./2t" mi nune stă în această făptură mici� c.um d e l a-
chem at măsura lui c ătre gân durile nelin iştitoare? C e
':
tain ică l eg ătură îl poartă pc cul mîle \'lcţîi? .. 1n cău t a ­
4
rea unor răs punsuri, V<"ll<' a cu co nstatările c ă un c opil
e st e ma i aproap e d ec.ăl noi, a dulţii,d e firea lucrurilor,
mai a proa pe d e D umnez eu; ci riJde omulu i \'ârstnic se
scurg în tr- o form â banală,că fduritde luc ruri ale lu mii
act"Steia şi st" n su) adân c al l ucrurilor ii scapă. pe ntru
că omu l tră.iqte to tul în fugă- . nu p r ind e frumuse ţea şi
nici lumina ad evărului; «Je m a i mari ros tu ri fi st"mne
ti scapă, pentru ci felul În cart" îş-i trăieşte via ţ a tî t n ­
c:h.id e porţik intdesulu.L C ons latarea 6JosofuJui era că
.,omul. cu fiecare zi u trece , st" înd epărt ează de pla iuri­
le bucuriei, dar pale inţe le pc iu nii; 0 trufia .şi dragostea
pen tru cel e t rec ătoart" îJ fac să co boare cete mai de jos
trepte al e concliţiC'i umane, pierzând accesul la un de
tain e, s im ţul pătru nzăt or tl pun e tn s tăpânirea sub ­
stanţel or ultim e al e exist enţei. Omul vârstn ic pîer de .
para doxal d e multe or i ,s imţul a dâncimilor, pentr u c ă
.,,simţul dumne z eiesc moar e in ek Dar, ., copîlul, fiinţă
nu vă fa«ţi l a fel cu pruncii. ni c i c ă \-'e ţi i ntra in împ ă ­ W"ltmlil�. moşitului. hygicndde),IU. 7,IUi.8d11la,
r ăţia cCTUrilo r.,.° Copilul est e a stfd „o f"aptu ră bibli- Fţl.lJ6-1.U.
uAd:ri,1n �bjuru , CopiUria b tomin i. Scbqtfi w
ci au tentic ă, o făptură a vie ţii neinti nate, es te- o floare bwu:ri c u pruM:i.Şcolllri şi 1dnlt..:c�Editun
deschisă lumin ii, un inde mn la simplitate şi frumus e­ Compllllia. l006.p.]O.
ţ e ·: ln d .vorbqtc" frân tura d e ct"r da tă omului o da.tă IJ �kdiciNpopul,1rJ. loc.de • •p. 1-'l.
uIonD.Sitbu,Jum.tlulunui ;,nnaltlll fldjunwJ.,'Ol.l i .
cu încep utu!': Fil osoful conti nu a . sp unând că un copil Editura ScriJuJ n.n.incsc.� f9j16,p.140.
este un mare d ar al vi eţii noastre pe pămănt, el a duce 1j Mtl îstC'Y.DkpMllrde m..lgic,..dt.mnmlopefi milOlo­
i noccn\a, drăgâlă.şen îa ş:i bunătatea .El îndul ceşt e via ţa gic n: ,niJ.ncud.Edrtura Am;atl"JMd. T irniJOUa. 19:98,
pp.:oj-106.
n oastră atât d e amară : făptura sa mică cu arÎpi la suf l et
16 Adri a nMlljuna.op. eh_ p .7�
ne dă multe in văţâmin te . C i nev a spunea că „zâmbe­ 17 lbidtm.pp.;4-75-
tul unui co piJ este- pc-ntru mamă ca o rugăciune pent ru 11 tbi&m.p.N-A k'\'NC'il l 'lllll l'.stn,� iLt tnu ,til,io­
!Wk de copii,Editura &cdsior. Timifo,ara,1"'4.
Dum n<'U'U"'. C o ndw:fa cTa câin preajma copilului stă­ 1JLbubibl:iogufic.1 11Rcpenoriuhri �ion.dal po11:rimo­
r uk mt"reu o atmo sferă d e lumină ţi frumust"ţc (chi ar niulcukunl�iocwcuprindt u�toatdt ttferint,c
şi i n c opilăriile- mult Încercate ). J«'lltrak: Ou!ftmb.. lC.:PtoblC'mlll.1(.,1j,ocu.:rilot ti.
dntttdnrderopii,lnîold« � in pm;pc,c­
Ind emnul lui Erne st Bcrnea e ra următoarea : tivl compar.doBu.:urqd ,Editura Minern. 1'71:
.•Cân d Între băril e bat la p orţil e gându lui tău îm povă­ Comifci, Emilu : Foldond «ipiiklr ,in lstorMJitff-;a,,
ra t şi cer dez l eg are, c ân d umbrele ami ntirilor alunecă turii romint,Ynl. I.&.cunşti.EditunAaukmiti
R.S.R .• 11)64;: L:lcm .Fokbtulcopi:il « .Studiu şi uito­
pe pert"ţii sufletului şi cer o rază de soare, a tunci stai d e
logk.Bu,:urqti, Editura Muxluli. ,,a:: [Y5ttV,h' ui :
v orbă cu copiii. Aplecat asupra ad.incuril or, umbli ca focurile-tradipoe:l.al cllkcopiilor. Timito11ra.Edituu
str ăbătut de fiorii un ei zări \'lrgine. Pri etenii te cred ne­ Excdsior.1 ,,_.. : fon,csc:u,Ndu: Lud,$01.tt ,lbd,
Bu.:urqti,l!ditvra Mu:ri,Qlt 1.911:Mc.,d,1n, Virgil:
bun şi tumca te- arat ă cu d egetul ln r ătăcirt" a t a prin p a ­ Foldorul copilor,Clu.jNo1pou.lntrq,ri.001:1"1"11
0 2J ,\ Y«lu Simion Fioru Mui.an.�Crt'IIL. romltii,
jiştil e unei lumi d e dumne zeiesc tumult În se tea ta dt" Poligrafid Cluj. ,,ito:: MUflt11.loreProbttm111ita
Î nţeles şi vrajă. te întâl neşti doar cu co piii Cuvân tul tău jo,:,urilotno1111tt copillrqri. inU'tt de ctnog111°
intovkifittd c notede-.Bf�f.di'tun LU,nrid
Citua1.1'(1S: hpin-Ku.Pt-trc..cultp!or,1ipogr11f
fudr1 i i fijocuri d.tcopiiadunatede_ Sibiu. Edi tun
ti tip.atul [m;lllutului tipognlic,,88:,: llmbrior. Al:
Obicdu.ri patditi�i..tom.lni.tn .,C,omo,orbiri liter11o
l'I"':IX. ill,s::Ncwxoviciu. Emilio1n:JOC'Uria,pilhttti
biNţcnic. o1dun111e &...•Or.iv� i Ti pnv,aii,1 to.dr
Kadcn. ,,:11: P.am.fik-,Tudor. locuri de ropiiiadUM�
di n-..eul�u.j u d .Tecuci, 1n ..Auldt Aadcmic i
,om
Romw·. xxvm. MemoriittStqiunii Lii.rr;t..tt.
i,o,6:Pllfflfik. Tudor: focuri decopi:i,Memori ul al
doik-11 dt...•ln..,.A..nillde Aadcmiti R.�Dt·.10m
XXL"'<.Memoriil e S«Punii Ui.rntt,81.1n1rqti. 1,0:;:
P.JPil�•Vutd.tmi,P.N .: f(K u :i «ipilltc5ci cults,c
d.t b Rom.inii dinM11.:-cdoni,1. d e•• •,i n .An.dete
Ac..demi1:i R.om.i,w,': stN11.IOmXV. �kmori:ilc
.scqiunii litcntt.S.Uc�1.l.ilotipognlbC.arol
Gobl.iij, :Thlouiu.Gmorghe: Jocuri decopii. în
Comou--11Numului.vn.Bucu:rq.1i.IJ<l;J ..,_
lO Emili.a Ccimi:fd ,Foldotul ropiilor.SLudiu �i llnltO&opt•
Editura M-.1xi nli. Buc:urqti, 191.2. p. 111..
l.l R.tpcl10n:I n.aponalde p111ri m OMI cultural Î:m"lllt•
rid I {Rlpcnoin-n.aţi,.mill du p;ilrirnoilM'cultu•
rd lm.nwtmd.().CU1tt:EC!Mti tutuld,eMemorit
Cultunli,Bu.:-urqti. :ooa.apîtoltd J«uri de copii -f1
lintttt,pp .6 J-]l.
u "-'himll,biuru ,op. d l..pp .•;-46.
$c:
Editun C,ni fi Sulkt-CultunNo1pon.lll1. Bu.:urqi.i.
•'9j, apilolde:N111lffff.Picrdt:rn. Sdldko_.4
Jllhidem,p.6;.
J;J Ibi dem.p . So ·
J• .I\ Jtft'dirlllueriti k N.Tonil:u,CGpil din F'.59rat şi
Copii din �J!fO''fflÎnddincokqii pa tti,
ad.ue II se-SC,1fi lKmilt:Copii dt ţv;mi,din
coi,:qillt llibliotttiiA.:-adtmie'i Rominc ,Buairqti:
„l\dnwţi',din col«ţiil c8 ibii011.:di Academiei
Romint,8UC11tqlÎ.
JS Jun. Jbudrillud.op.dt.,p.u .
)6Ibiditm.p.u.
17 Ibidem,pp.:.S-lj.
,S Ele"" Pbtori,MuU'UI- vn local11idrii. în Anu11tvl
Mu7.nilu i &n.ogra6c � Tnmilnniri.Ouj,,N,lflO(•
:oo,.p.:s__,.
" 1bidl"m. p. :.,o.
,io ,�,C051�problml.uid IIfos1abordllli dt noi&tuli,
111lnlucrlrir.Oorc,IM1tc..Valen.ţc-de discar- , .
lui m lrllill l:n.nlorifi.:-uu plllri monhdui cultural
di nşMiu l mullX'l.ni c .Prtoe�ri tcOMict11ctu.ak
ş i de pm;p«ail-L 1n .uie"ldc·ASER",..uocbţil &
Şliitit,cIl.n.olOfiu dUI Rom.ini.a. nr.+:008,Editura
?i.b.undtli Ţ:lrii Crişu: il« .0r� pp. )t)-»o:
L:lcm .Eduuţi.aiM crculturalj di n medi u l multitl•
nk l n«IMa:tulgloblllidrik.'Uttnt c,opiniLStntcgil
posibik-lnpcdo11A:il �� m uualli,ln.Caittck
A.SER.NOC i;a!,ilCI"ŞtiinţeFlootogic cdin R.om.ini.a.
nr.6.1 010 ,l!cfitura Muuului Ţ.irii Crifuri!or.
Ow:lu.pp. 1 J;-1...S: ldt. m, Muscumco mmu.ni.:-111:ion
1111d t1hnolop:al con�i ulion.{C".omu:n.iatt m u •
7.JtolJ.i şi amltll'lllllintt dno&og;c.,i). ln.\'Olumul
(O,,

nouă şi OC'prihă njtă necwnpărată d e ispite le aparenţe ­
':
lor in şdătoart" ,cul eg e pretutînd en i u rmele minunil or
E. lkrnea era de păre re că d e ac eea Usus iu b ea atăt de
mult co piii ş i i -a arila t ca pe un s jmbo al creştini s­
l v ersul ca ndid al copilăriei de altă dată, surpri n s atât de­
mu Ju i. o lumt"" nouă cart" punea. preţ pe n evinovăţi e şi
naivit a te i ngereasc â , pe frăg ezim e şi st't e d e in ţdes: ,.O e
Bibliognlie lld«ti'ri
sună sec pentru ccî virs lnici. d ar i ntoarct" ca p e o fru.n.
&e şi f'oldor.Edil;ic insrijiu& Ion Tlllot,Bu.o.i:rqri.
l!dil!JuMi nern.19:;:: Nugu.C.b. I.: Cinicu şi
z.ă sprt" s oare sufl etele copiilor c u ochi d e mirare': <1t1 jocvride copii. Edi ţie tngrijitl.pttbţi,bibliogra,
Un ar gu ment in plus la o invitaţi e de a explora u n i ­ &etiinda:bib&g: ndi c d e...•b-Utttti.Editu:11
�fiDaV"il.l,Sl.
R.deri�p11tricubre Bog,.11111..Akiundra: Ri-lmb dnk-­
bin e şi i neg a la bil de Nkolat" Ton îtza. în ochi de- co pil utor dtcopii. ln .,.An.uek Aa.dcm id"'.gri,1 U ,IOm
XXVlll 1,oj-l,ol,: Ctmc-.,.Wgenia:Contnl!u!ii
1 11urcrtun illdormui.copiii«.tnSlmst.a d e,emo,
gr,afi,e p roklnr,10m 1a. n r .4,,1,n,::Comtm nDt$C.'U.
N°'Kobc-:Foklor ti lil„cntu:kjocuriltdtropii,în
�Unitcwdt..Boon.ul.Crqtttto1copiilot,
Bolikcopiilor.).hArnollfri,Ttltllkrftpl.rului.
lnţ�t,a.
24 Adri.an. �bju:u. op.dt..p .UJ!.
ljlbidem ,p..lo6..
.?61hidem .
21Gbeorp lkrnconii.L«eari pmtru coputi Utltrct.t n
Ptofilu.ri de-ic--ri fi dt axi.Artieok.Edîtuu Ubrinri
UniYtUbtl"..I.Oril»(.B.ucwqri. tj<l).p ,:,µ.
:a Ctxu Pdtl"KU. Cit-ţi dt Cdcitm ,1n ,.,\ni fi4,eh,.
n.id grilfid ".c aietul6 ,d«anbritIJ)l5om.amt
l tcti'l'C".ommumulion. Contnt. ltltcrdisq!tin.uil')• ,
IU,1014 -k\'.ţbDN C.ommu.nicatio n. pp. :;,-:69.
Editura Affi ipcbg XlCJ Pffl;,. Tg. Murq.
,11\'cd p Ligia Fulp. Sti111U1ul actual III obiectului muuo1l
i n Cllit1dc A.SER. A.11oci.!illde ŞtiinţeElnologic-e
din Romlnb. nt.4,Onidca, Mt111t'UlŢ.trii CriJu:rilot.
MOII. W· l,S.-l'.96•
.µ. Rili AOf.lldri.Jocurilede Mpii tradiţionillc.Asp,t(tt;alt
funqki form,1tivc,.tn .R.nisud c-etnologk fi cuJtu,
miopi"":voi. XX Chi1inlu.
. l016,p. ••·
�hTdIU!un.dunu FffJbc�.1r11d1:pduniLt şi mi nu:n.io

BwdtiDud. Jc,u,, Sl,:lfflWI obitc1dot. Edituta
f.diî:nox.Cluj .•m
BtfDN. EmC5l. lndcmn J11,irnplit111 c,f.ditura Vffmn.
Buairqti. :006
Bc,n,koni,Ghtotgbt.L«turlpt11tru<Opii tilincttt., ln
M11juna.AdMilll,Copil.tria la romhli.Schiţe fi t>
Nou r i cu pnmd.Şcobriti adaLts.:t"ti.Editw-11
Comp.anill,loo6.
MIIR'.,Dom.V,lc,:nţtdt diKUrwlui mu-1 lnY.IJori,
l'icatt11 pwi:m«liuluia.liur.al din s�iu l mullX'l.
im.nwthi d .I) ,ClMEC.fnS1itU1ul d.e-Memorie
Limbi fi ltk.tMuri. re'Yi51,1 Sodcd!,ii de:Şdint,e
filolop:c din Romfmia. voi .1,JJ. JIUC'Urqri. .:ooJ:
Fo.uţi.Marb:Jocvrllt d e copii.O dc:finiţkpotti,,
l' , ,J, ,pp.17-.2,-
Ibidem.
,o Jun&udriU11td . S.lfflll.11 obiectelor,Editun
pittropiilor,Centrul tudcţt.an pclllnl �ea
ti PNmonm Cuku:ii Tr�iţion111t a,:;.Out'
No1pou.:oo,.
CuJlunlt Bucutqti. 2003.
Subu. IonD -J urNlul unuij urmli51 fltljunwl.,'Ol. U . ,,n;
d . in kkiotli1trar. l'OI.JV. Tlmi1t1 11t.a , 1101·;1
A . Bogd,ul: Cint«cti jocuri decopii , lldunMCji
f.diinox. au;. ,_,,,,. ..,. E�l 8ernn.1Dd.mm Iii sin.ţ,llladle'.Edituta Vreme,.
81KUrqt.i.loo6.p.,,-.
Jl()p.dl.,p.6.4.
Ed.itvfl SauuJmm1nc,.c-_Crllion. 1,jl6.
0

Profiluri dei1:ri fi dtu i .Artieok.Edituf11 l.11,rlriei
Unm"rsi.1arc
J .Clrli!N(.Buairqti , 1JO
Bon�.Pi crn-: hud.Michd.Dicporiar dt ctnoloeic ti an,
lmpologit,Editun.Nirom. l,1� lffl
Ulmifd.E:milî-1.Folclorul copiilor.StudN şi .-nwlogic,
Edil.lira Muxiail;\. Blxuttfti. 1 ,-&:.p. ,a.
Du:t .an dGilbtn
, , Sttuictu:rikIIMropoloei«- ut im,iginll­
rului. 111trodt1«'ft i n ahttipoloti11 Fflnall.Editun
Uni" "rJ.lkxu:ttţti.1tJ77
I van Es«-v ,fc,cu:il,t tradipMlllc d.tropi i.Edîru:r.a
Execkior.Tim lf(lara. ,,,_.
l'l'm [$«v ,Oic:ţion•de mape,demoooloJ1t ti m.itoloeit
rom.lntui::LEddur.a Am;arrord. Tim� 1„11
Ferghttc RitunGe\llnu.Pud.lnjd,tpdu:nik fi rninun,i.,
tlik(Clpliklr,Centrul Judt\t>fflpcnttu�n-..
ti �11CulturiiTr.uliţi�Cluj.Cluj,,
Napou, 1007.
FuJg11,Ugill. SU!utul11ctual al ob l«tului muJJW., ln
Cllit-1de A.SER.Asoci,1li11 d.e-Ştii-.� di n
RomillU,nr . Ora&� MuuulŢlrii Oif,Jrib,
4,.
:ooa.pp. :jj-ljJ.
Huni.,_Job11n,Homolud.ms.JtlM'Qn"de de1erm1n11�
11demmrului ludicolllculturii.Editu:r.a fhlllWlbs.
Bunirqri•.2007 .
Liiumu,G.uirid. Pn-Jimlnri b o tnidtg,erc • de m ni,
L�ii j«vlui inltunc11ailtu;rii". ln �lbahii
Huinnp. Jobillll.llomo lu.:11:M .fncctntt&de,
tmnitwcII dem cn.culu.i ludic al c ulc.vrii,Editvu
Hum,1niw;,8u..'.Ulq;ti,l007,pp.)-U.
nit. Pteocu.:phi 1eotttiu...:tiuk şi de ptnp«livi.
în C.ictdt ASU.Asocbţi,1 dtŞriiDţt &nc>lopcc
di n Romlnb.nr.•·lool..Ed1tu:ra Mwieuluifirii
Crifurilor,Orlllka,W· ;Ji;-JJO.
M11tt,Dord.Ed�i,1intncukurdl dinmcdiu i mullk1°
nic în con1ntt1J glomlixlriioeurmi.r,opinii. su�usiî.
posibilt fn�gi11 f(Cll.ri fi mulleillU.f:nC aictdt
A.SER.Moebţill de Şti il 'f('Etnolop:c din Romlnb.
nr.6,lOIO ,Edit.un Muuvlvi ŢlriiOquriJor.
Ot/l(jc;a,pp.tJ}-1.68.
.Marc:,Dom. MIJ:SCWl'Icommw:ikaOOQ .meltthn c«I ,
gnlconi.rx.uulix.ib)n (Comank.ttm!JU'llişi
cot11n twliurc rtnoklgid).tn "Olumulcol«:li'I'
Communiclllion. Contat,tmcrdiscipliiwiry.m.
Mll..i,$«:ţiut1t11Comrnunk:d:ion.pp.25'-:�
Editura Art11pdag XXI Pre-.Tg, Muttt,
Medici""popubti ('"i1d.i b.utntl pentru vu.lpl1:li.m"il
mtd:idnd_cbirurpci, mtdidnri \Ot1Cl'Îlllln:,ll'lllfi tJJ •
l ui.b)'JX'"na&). n r .Ε Bdib.las& .
M ilnU'I .SimionFlomii ,N•tNb mm.ini.Editu111Gr.u
�Sufld - Cu.ltura N�ionall.h-u,qti.'-"S­
<h.i&i. Rilia. Joairik de copii tradipo,l.ilc.Aspecte<W
fun ctidron:nativc-. ln .Rnisu dol" ctnolop.şi cu.ttu,
ro&c,gW;d XX.CbilinJu.10 16.pp.4,e-:,0.
Pl-llffOI. Cav. cwpde Cdciun.ln ..Artifi tmnicign,
fid".Cllietul 6.de<:c,m� 19,a.,:nw.ttir ljJ„
Pbw.n.E lc n11. Mu1.IM - un Io,: 111 uiliriil:n.Ani.urui
Mu:uului Etnognkal TfUIJilnn..iti,Out'.Nllp(IQ,
:oo,..pp.,.,.,,_:,, .
Rq,c,noriul �ionA d epurimon.iu «iltu.nlim11Lrri,
,11. r (R.ipc-rtoitt n.1ioluldup,urimoi.nc cu!lutrl
, Job,1nHuixin p,flomo loikns .JMffl:.uTd c& tu •
min.lrc IIdtmffltului ludic d «1ltutii.Edîru:r.a
socio logica) resc-arch ma d e by thc tcams of O . Gustî
llum miW.Buiairqd,xoo;.Sttuttun lucririi C$Cle
m ai mult dtd! cdi6tatoatt.dC$f?etunti klUl'itnidt:
N,1lun tiirnpor11n4a joc-uluia imomm cditcultu�
Childhood as Ludic du.ring th e same period, în which we find th e mi nu -
te description o f the g estu re an d sound world of th e
Coticq,cru fi c,xprb:natt11 n,opaniidejoc la niYd
lingvistic: fc,culji comprnpua fu:nq-ii CR'atoattd c
Interface of the Culture. children fro m Făgăra ş n 1929, an cxtcnsiYe accounl o f
î
cu.tlud: fc,cul lijuiti ţi11: Jocul ti Rhboiul:Joad fi th e g ame as C'SSC.nt:ial occupa tîo n of th at a ge an d finally
t ntck?duni::11 focul tipotti,1:Fvnqia m,1�
: i
Formele lu.:liu111 clilollOlitcF «mckl:idi« dt 1111,d;
A Look from the some things ab ou t the mu sic of lh esc games.
We pl ace o ur t"ntire CSSa)' un der the inc idt" nce o f
CMlix��<p«i JUb ,pc,cicWi": Elcmentllll lt»dii::
11 l cuituri.K1u.ak. Anthropological the words o fZacharias Lic htcr. the fictive c:harac tc-r
l Jbkkm,, PP,)6,J,, of Mate i Călin esc u (a ki nd o f Georges de Sanno is o f
JGahrid: UictMIU, .Pnfiminani l,1oinţdtg,ett a dtm.­
niLli1ii jo,:vlui tnlumuadturit- U'I Ptd�ţa Jucririi Perspective Tonltz a) . H e says: ,.That whkh dri\'e s mc- clost"r to thc
dtitc.p.,- childre:n is thdr capa dty o f l ea ving în ab sur d as ifit
◄ lbi dem,p.6. were natural an d thc othcr w ay around,of surprisi ng
ţ Mucd �bU1'11. Manual &ctDfl!P'#lc,l�itu.1ul
DOllLMAR.C th e a bsu rd s îdes o f th c natural. Th e child ren h avc the
Eu.:mp,Nn ,� .lOO). p. m.i- 10:;.
6 Pietre Bontc:.Mi.:hctbard,Okţion.irdtdtlnk,ptti m­ v o cation of paradis e an d only th e fact that th e socicty
ttopnlopt.Editura Pulirom_ la1i, 1,,,-p.1611. force s thcm to a dapt progressivdy to ît s nonns. prt"" ­
7 C.ilbffl Duund. Su-octut ik 11Mropoloci« aloe invgi�
rului. lMroducffl'l:n.lfflclipologb. gencraU.Editun lf wc wcre to synthctiz e thc material of our study. ît vcnt s them from ac hicvi ng ÎL Hert" is why G od l o\ 'eS
Uni ""N.lkxurqti.•mPP.j�,6. coul d resumt"" t o th c ful)o \\ing St""quence-s: the S('("--hc ar chiJdren, hC'TC' s why from terrible and consuming, His
î
a Ibidem.pp. J-Ju: .in:id i m llickwnG .Our.md rel a tion and the knowledgc- throu gh s eeing or hc-a ring , flame turns gcntl e whcn touching chem f...): losi ng th e
-;ali;:r,n;a d alimentul primll«IW.uhc,lipu l lllimc:nw
esttbpldc. tht"" simpli6c ati on s u sed t o ge t doser to th e Truth, paradis e m c-a ns cast i ng th em ou t o f ch ildhood."
, Pieri\" Boncie.Mid:d lnrd. loc. cit. surpris ing the univ('J"Sa( ch aracter o f th e chîldhood
10 Ibidem. practices (grea t mystc-ry). the r d atio nship child-vill a­
u �k&i""popWllri{rt1ffll ilbutMi pentru vu.t,
pri,,11n;i. medicind.diifu:gici. medicinei g e i n th e cont emporar y world ofTon ltza. th e cssc ntia J

60 61

de-a ...
(OANRAPLl!.A

D acă ar fi să si ntetiză m ma terialul studiului nost r u , d
s -ar putea rezuma l a următoare e s«\'e n ţe : relaţia ,, a z .
l
auz şi cunoaşt erea pri n privire sau auzire, s im plificăril e
l a care s e apclea.zi pentru a propiel'C'a de Ad ev ăr, sur­
prin derea c aracterului unÎ\'nsal al practicilor co pilă­
reşti (mare tai nă). rda\ia co pil-sat î n lumea conkm p o ­
rană lui Tonj tza , cercetarea sociolo gic ă integrală &cută
d e «hipde lui D .Gus tî in aceeaşi perioadă şi în c are­
găsim descrisă, cu lux d e amănunte , lumea gestuală şî
sonoră a co piilo r făgărăşeni din 1929,o amplă relatare
d('s pre joc ca pra ctică esenţială a vârst e i şi, in sfăr Jit.
c ât e ceva d csprt"" muzica ac est or joc ur i .
Punem întregul nost ru es eu su b în cidenţa cu vin­
telor lui Zach arias Lichter, pers o najul fictiv al l ui Mate i
Călînescu (un fd de G eorg es de Sannois aJ lui Tonit.zal;
d spun <"! ..C eea ce mă apropie mai mu!t de copii est e
cap acitatea lor de- a trăi i n a b surd ca ş.i în fir esc şi,
in vers. de a su rprindt" la turile absurde alt" firescul u i
C opiii au vocaţî a paradisului şî doar faptul c ă sod­
e tatea ii for ţca.ză să sc a d aptez e progrcsh, l a norme-
le d ,ii Î mpie dică să ş i -o re aliz ez e. lată de ce iubc-ştc
Oumneu-u pe copii, iat ă d e cc ,din teribili şi p ustiitoa­
re. flacăra Lui s e fac e blăndă cân d U a ting e 1--.I; pierd e­
rea paradisu Ju i e izg on îr ea din copilări e."
Ne Înt rebăm in rând uril e cc u rm ează c ât d e audi­
bil e sunt port rctde de- co pîi al e lui Nicolae Tonitz a sau.
ma i bine- zis . care est e lumea sonoră pe care o conţin.
Această z�-omotoas.ă. agitată şi exuberantă lumt"" a c u s ­
tici man ifestată i n cân tec ş i jo aci - activită\i d ealtfel
foart e sonore - est e prezc.nlă În v reun fc.1 Înt r-o rep re­
zentare a dresată privirii?
l n ultima VTeme sc , or · beşte şi se «r cd.e ază i ntens
tras eul care l ea gă văzul şi auzul. aces te anato mii t ranz.i ­
toriî în care lntâlni m uree.hi prcvâzăt o an." şi priviri a s ­
cultăt oare . l n lim ba e bra ici, a prM se- spune LEHAVIT
(o'Jro,), iar a ;,,ţde�. LEHAVJN (',;,�,1). Cun o aş te rea
prin ved ere nu asigură i nţelcsul pân ă l a capăt, fiin d
necesan." mi n ime modi.ficir i fonetice pe ntru a o bţine
în ţelesuri fără rest . Sc.hi mb art""a lui T in N asigur ă Î nţ("-­
l esul prin vedere: fie- ca acest N să fie comp onent a au d i ­
ti\•ă a prMrii, cea care face c a un por--tret s ăţ i cânte.Ne
ajută la aceas t a i nsu.şi pictorul Ton itza care, în t r -un di­
alo g cu alter ego-ul său, Georg es d e Sannois, dintr -unul
din eseuril e adunate tn Cronidfantaz.iste-rreliterarr,
l a între barea d ac ă face asoc iaţiî atun ci când pictează.
mărturis eşt e: ..Fireşt e! Şi tncă d e toa te fdurile. D a r m ai
vârto s auditive (s..n.]': Tu dor A rg hezâ. cu neîn trecutu -i
lirism, în Cuvânt îna inte la amintitul volum, seri<"!
„Pensul a lui sua vă spune, gândeşt e t i Gâ11tâ ls.n.J.1 a- m
a scult at de mai multe ori. emoţio nat. sunetul de harpă
':
aJ unul întclec t cu vibraţii şi rezonanie multiple
ln 1921. cu prilejul unei expo ziţii proprii, Tonitza
aJc gt"" ca motto al cat al ogului un citat prduat di n Henry
BarbllSS(': ..Celu i qu i vcu t creuscr jusqu ·a la veritC' doit
si.m plifi('r°:1 Traseul spn" a devăr obligă, cu atte c uvint e,
la succ esi\-' e esenţializări: ca să dai dt" ad evăr ş i să-l poţi
reprezenta trd,uk să fii capabil să-l o b serv i ,să-l recu­
noşti. să-l id en tifici, să t e uimeljti de d şi să-l arăţi alto ­
ra Lumea a.ceasta a co pilăriei est e purtătoart d e a d evăr
ş.i de sp re eaTon itza spun<"! ..COpilării? Fireşte-: copi-­
lării! Dar în zbeng ujala copilului est e înto tdeauna u n
c e s erios pt' care foar te rar ii pot ati nge- maturii - i n
acte. e lor g ravisime. Mai aJes in ar tă.. (18, p . u4). Est e
l
stratul g en erat or p e care Bl ag a ii numeşte „bin ecuvân­
tat şi rodnic ca stratul mumelor: fn această lum t"" mi­
racul oasă a copilăr iei nu se p o ate pătrunde cu mîjloacc
in vazive , cu undte iscoditoare şi ina decntc .Ea o bligă,
pr-in f ragmt atca ci'. prin d efetismul cdor ce o alcătu ­
iesc,l a acces ări emict" cart"" te silesc să devii co pîl p en­
tru a o put ea Î nţdege pân ă la un loc: ,.Fie că es te băiat
sau fată. cu silueta sa îndesa tă, cu capu) man" aşezat pe
un corp dtja subţiat dator ită me rsu!ui, cu g e stu rile- sal e
rotunjite, cu faţa înfl or itoar e şi tntoarsi către lwnea
care il atrage , micul faun ne adu ce- in minte fiinţele din
fabule,fmmu/ sprinten dansând ;npoien;,cu11aiul intrr
buz, [�n.)" (6. pp.42-43).
Prin jocurile pra ctica t e, prin muzica pt"rforma -
tă, prin manifcstărilt" tipiCC' vârstei, practic a te in tr-o
socic-tate ag lu ti nat ă d<'7î nt eresat. co piii e.xt erio riua ză
st ru ctu ri arhe tipa l e general wn ane, u bicuitate-a dnică
a lor pledând i n fa\'oarea unul universalism al vârs te i.•
Nestc- arhe tipuri, ca manifestări ale inconştientului
uman, .. c a ptivează şi c aphtrea ză con şticn tuJ în chip hi­
pno tic " {C. G.JungJ, iar exterio ri.zarea lo r (au din lu­
me-a copiiJor un fd de socie tat e in terna ţio nală despre a
cărei fascina ţie Tonitza scri e în 1932 în studiul i ntitu l a t
UJpiJ14/ - o problemiL :
.,C o pm (ne ap ar] cu ft'Tmccâtoarea lor inexperien­
ţ.ă, cu armon ioasa lor dewrdine, cu înaripata lo r
nedisciplină, cu spaim a lor de- to t cc- le este impus
pr-in tradiţie şi autoritate şi cu pa siunea lor pen tru to t
ce este tu m.ină, pentru to t cc est.e mişcare sl o bodă.
graţie ş-î jo c� p entru tot cc es te bu curia \'le\ii, pentru
lot ct" est e dezînte"sntâ infrăţlre ,u semeniiplanetan'

63

Privacy
[s.n .j sub eg al mil ostiva să rutar e a unui soare pe care
foart e mulţi dintrt" d, curând po at e. nu-l vor mai
v ed ea . .."(18, p . 112).
Pe ntru a î ncheia acest segment in troducli v.apdâm
la o adânci rcfl«ţje legată d e copilărie şi citată di n ese­
u l Despre copii, din carlt"a Via ţa ş; opî11jj/e l ui Zachari as
Lkhte r d e �1.atei Călinescu: .,Ceea ce mă apropi e mai
mu lt de c opii - spun t" Zach aria s lichtcr - t"Stc cap a­
cita te-a lor d e a t răi in absurd ca şi Î n firesc ti, , invers.
dt" a surprind e laturile absurd e alt" firescul ui Copiii au
voca ţia parad isul ui şi doar f aptul c ă societ al t"a ii forţe a ­
ză să sc adapteze progT't"Siv la nonndc ei.ii împi edică
s ă ş i -o rcalizeu . l ată de ce iu b eşte Du mnezeu p e copii,
iată d e C t", din terîbilă şi pustîitoare, flacăra Lui se face
blân dă câ nd ii a tjnge"' (J, pp. 49-50).
Picrd en:"a acestei atitu dini para disi ace se instalea ză
odată cu atingerea pra gu lui matu rităţii,a momen tul ui
în carc „mrea c-stc rt"ttută d e nevoite \'Îcţif" (Blag a). de
cotidi anul prrsan t, ..pi erde-rea par adisului c izgonirea
di n GOpilăric" (3.p.50).
Am in c erc a un pas maî d epart e sp u nând câte cn' a
dt"Spn- asociaţia copilărie -lumea satului . acea stă
lume fiind ş i uni versul copiilor lui Tonjt za. c opii . rtsi­
piţi prin c ă.tune ascunse in inimi d e codri"' (18.p .tl2).
ln discursul să u d e rt'Ccpţic l a Acade mia Rom ănâ..
rostit la 5 iun ie l937 şi intitulat Elogiu sat1dtd românesc,
Luci an Bla ga su r prinde pr actic ş:i exprim i filosofie
simbioza aceast a id ea lă a l umii rural e cu ce-a a copilă­
riei: .,.Pentru a -ţi tăi a d rum spre plen jtudjn c a vi eţii d t"
sal tr ebuie să cob ori in sufl etul copilului C opilăria c
de altfel vârsta s ensibilităţii mctafiz j« prin cxcdenţ: ă .
Şi s atul, ca zarişlc integ rală.. are n e voi e d e ac t"astă sen ­
sibilitat e pentru a 6 cu prin s în cet"a ce cu ad evăra t e-stc.
Copilăria mj sc part" singura p oartă d eschjsă spre m e ­
tafizica satulu i. sprc act"a st ranie .şi firească,in acelaşi
ti mp. metafizic ă vie . adăpostită in ini mik care b at sub
acoperişuril e d e paie şi oglin dită i n feţ ek- bântu ite de
soar tă. dar c u ochii atârnaţi de ccr'" (1.p p . 9 - l o).
Aceste „put eri an on i me " pc care.mai târziu, Blag a
le v a denumi ddenni na,1te stili.stkc sunt vectorii Ct"'ntri ­
peţi aj unei lu mi care vrea să se păstreze. să se perp et u ­
eze, i ar dacă lucrurilc se schi mbă. , sc hjmb area să sc faci
org an i c ,d u pă o tramă a con tinuităţii şi nu d upă una
5
a saltu lui. C opîlărî a rurală este cc-a c are a sig ură acest
t raseu Î n care lucru rile <"Volllt"'ază molc om, nebrusca -
t e d e in iţiative a\'C'n turoase: .C opilăria pctrt'C ută l a sat
mi se parc s ingura mare copilă.rit". Cine nu prh: eşte in
urma sa peste o asem enea copilărie, mi SC' parc aproap e
un cond amnat al \'Î<'\ÎÎ f ...J .Copilări a şi sa tul se între ­
gesc rec iproc,alcătuind un întreg i nscpara bîr (1,p . 9 ) .
Oriz ontul ma tricial v ălu rit i n care se mişci şi co ­
pili di n picturile tui T onitza. fi e în Neamţ.în Bistriţa.
in Făgăraş sau în su dul Dobrogei,march eaz ă disc.rct cu
spec ifidtăţile locului Eul in dt"venî.re al mic ilor „flori
aJc vi eţii': .. Avem un or izon t sufle tesc al n ostru, aed
.spaţiu ind efin it ondulat ca plaiurik- ţării, manife st at
înd eosebi in dofod şi in cân teale n oastre (s..n.). şî nu
�ai P�J!n î ntr-un u nanim sentimen t român esc aJ d cs­
tmulw (1, p. 22).
băicţj şi se b ucură de aprcc ic rî: .,... pc toat e care fli e l a
carte ne plac. Cart" ştie la carte e şi fru moasă . Şi cdc
frumoase ne plac'" (10. p . 22).
Con cluziile lui T rai an Hcrsc ni , tr ase În urma aces­
t ei amplasări d e lungă durată in lu mea copiilor din
Oră.g ut vin să gcnt"'ralizezc şi s ă dis til eze moti vaţiile
din spat ele practicilo r Întâlnite ..,Dc C t" se strâng copiii
laolati şi d e cc fac grupare im preu nă.? Mo tivele sunt d e
natură existenţială şi nu le putem descoperi d ec ât clin
analiza integrală. a materialu lui. raporl'a t la cuno ştin ţele
gencraJe des pre structura sociali a conştiinţei o meneşti
( ... J .Fap t sig ur este ci cetele de c opii fac part c di n uni •
tăţî soci al e,sun t adică mu lţimi d e oameni cu o conşti­
in ţă. comună şi o activitatc laolaltă." (10. p. 41).
Alo ys Fisc her observă ci cercetarea at ent ă a lumij
copilăriei,a tipurilo r de as ocie r e a copîilor Î n ,,cele.rea
muncilor,jocului , sărbăto rilor et c . of e ră da te mai p rc­
tîoaSt" decât studierea a so cie rilor adulţilor -pent ru că
reprezi ntă u.n f enomen neprdlcu t şi necomplicat.u.n
fapt s îm plificat �i intuitiv, neacoperit Î ncă d e fonnulări
a bstracte. constlluţii, stat ute , legi ş.î măsuri m perso­
i
nal e. Cetdt" d c copii n e praintă intr -un anumit fel gru­
parea omeneasc ă in stare nă.scăn dă,forma vie . ncinstj­
tuţ:ionalizată a SOCÎ.t" tă\ii" (10. p 4 . 0). Unit atea ce tei nu
provine djn alianţ a unor di v iz iuni aJe mun cii so dale ca
la adulţi. d rez ultă din t r- o solid aritat e prin si militudi­
ne, un itat e desc opc.ril.ă. odată cu conştiinţ a d e noi.
Apropie rea. jocului copilârt"sc dt" c delalk practi c i
fol cloric e este manif estă: ,. , . _c hia r jocul cert" o ceată ca
s ă fi e jucat . d preexistă cetdor ca institutîe socială, dc ­
poz.itat în tradîţUlc satulu i - cine vrea s ă-l j oace trebu•
ie să se strângă cu alţii laolaltă.Aşa se face ci întâlni m
aici d<Mlă fenomene cu totu l distin c t e: cea ta sp ontani.
di n nevoia de asociaţie a omulu i• .şî jocul, care toarnă
ceata În furme rigid e şi greu de trecut pest e de .U"tde
n- au n ci o organiz.aţ c , j ocurile au,ce tcJe n -au n ici o
i î
reglcme. nt art" exterioar ă, jocurile sunt chi ar reguli d.c
acţiune� cetdc se desf ac în vo i e.jocurile imp un o d i sc i ­
plină, creează o o pinie pu blici a copiilor,o morală de
grup şi sancţiunl d e natură socială" (1� p 4 . 5).
Ul şl man ifestărilt' ad ultc. păstrarea,conformis­
mul. accept are a. ce ntrip etul - sun t atitudi nile juste;
„(ln ti mpul jocului) t otul tr ebui e păs tra t aş.a cum se
/nu, cu m sejoacă, cum trebuie., conformîsmul devine
regulă generală.. un conform sm as pr-u. baza t pc tr adj­
î
tic şi aproa pe i ncorpora t in riturL Spîritul novator se
si mt e în ge nunchea t În faţa regulii sodale. ne pu tinci os
şi redus la ascultare.Ni căieri exterioritatea şi constrăn ­
gerca , cde d ou ă caract eristki ale faptului social re mar­
cat e dt" Du rkhcim , nu apar mai lămurit ca Î n j ocu rile
dc copii" (10. p . 47).
Regulilc t reb ui e respect ate. stricătorii dt"joc sunl
aspru ju dcc a\i şi urm ăriţi d e b oicotul general. pentru
că jocul est e instituţia copilăriei in care se reglcmcntea­
ză c omand a şi supun erea,iniţiativa ti a.scultarea.relaţia
di ntre pedepsitor şi ped ep s it rtc ., od ată cu tn-cerca al ­
t ernati vă prin toate roluril e.
lnch ei em acest segm en t al eseul ui nostru re ve­
nin d la Tonjua. lumea mîrifică a copilări ei pe care o
66
Interesul pcnlru lu mea copilJor se î nstalcază in
preocu pările Juj Ton itza prin 1910-1921, p c cân d se
a fla cu familî a sa l a Vălen ii dt" Munte ,şi-l v a acapara
până la sfarş itul s ău di n 1940.Exact În această p er i oa ­
dă.Ş coal a d e Sociolo gi e de la Bu cure.şti'. su b cond u ­
ce,rea lui Dimitri e Gusti, incc-pc o amplă campani e
d e inves tigare a lumii sa tul ui pri n vaste i ncursiun i de
culege re şi do cwnent an - . Sun t in tens ti pe muJtiple
pl an uri int erogate comun ităţi ru rale s pedfiCC": Fun dul
Mol dov t"i (1928),Drăgu ş (sudul T rans ilv anie i. 192.9).
Runcu (Oltenia,1930), Cornova (Orhe i-Ba sarabia,
1931) şi attele. ln urma aces tor im-c s tigaţii dis.pun em
d e extinse relatări de sp re această lu me greu de înţe­
les, din care fac e part c ti lum ea copîilo r,observ ată cu
discreţi e şi priccp cre in ţcJeg.âtoan-. Descricrilc păs tra­
t e. Înrcgi.str ărîJe şi fO(ografiil e făcute, fişde În tocmi te,
comen t ariilc analitke ale materialelor \'În să ne a jut e
s ă intrăm in un versul viribil şj acusti c al copiilor din
i chipic.rii şi rdaţionarea faţă d c ad versar.. (20, p . 653).
sat e. ac ei aşi c opii de pe pânzele lu i Ton itu.trăitori ai
aceloraş i VTemu ri ti părta.şi la umbl are a i mprc-un i prin
aceeaşj matr ict" stilistic ă .
Unuldin mat erialde c are nc-au sta.t la ind t"mână
a f ost studiul lu j Traian Hcrsenj (socio og Î n «-h i -
l rituale e tc .), o v iaţă juridlc ă (rcg uli, obic eiuri,sanc­
p a lui Gu.sti) intitul at Drriguş.un snt din Ţa ra Oltului
(Făgăraş) - uuîtdţ; sociale, apărut în 1933 sub auspicii­
le Institu tul ui de Ştiin ţ e S oc iale al Români ei'.Lucr are a
d escrie a «astă lumt" a co pilăriei observată in t r -un sat
din Făgăraş.. aceea şi lume a copiilor făgărăş eni ai lui
T onît:za. Investigarea a dura t 28 de ril e (17 iuli e - 14
august 1929) şi l a ca au par ticip at 89 de memb r i , cadre
un vers t are.cercetători, artişti. proabpăt ab solvc-nţi. i n ­
i i
tre" eiTraian Hcrsen i. Mirct"a Vu.Jc ânescu, Henri Stahl,
Constantin Brăil oiu, Mih ai Po}'\ Har)' Braunc.r. Ac him
Stoi.a . Tudor Vianu. Pe tru Comarne-scu. Ernest Bc. rnea.
I on I onici ş .a. Ajuta t consisten t de acest studiu aJ l ui
Traian Hcrseni. în cercăm În con tinuare să pe trecem
un timp i n ace astă ahnosferă interbdică pri ntre copiU
un ui sal din Făgăraş.priviţi şi asc ult aţi în aceleaşi vre ­
muri d t" T o nit:za şi Hers en î .
Ix la Început.sociol ogul amintit lăm ureşte seg ­
ment ul de intc-res pr odus d e a ctivitatea spec ific ă a aces ­
t ei vârste'! .....pen tru c ă \'Îaţa socială a copiilo r d ucc şi
la unităţi so dale independente,a fost n evoie şi de un
s tudiu dire c t asupra copilului . Aşa sc explică şi dc cc,
călăw:iţi dc realit ate, n e -am ocu pat numai cu o p arte
din c o pii, cd care s -au d espri ns mai mult d e viaţ a d e
famili e şi î nc ă n -au În cep ut să intre Î n rândul cel or
mari.adică vârst a di nt:re 7 - 8 şi 15-16 ani " (to .p . 9).
Activitatea ccntrală. a c elor \'l.zaţi c-stc j ocul, tn care
copiii desco peră foloasdt" c oop cră.rii. în care se cont u ­
re ază to at e s itu aţiile sociale d e mai târziu.în care rcg u­
la C"Sle kambig by doing (D ewcy) şi l a fronti era c ăruia
se- ncgo daz. ă . prin troc. d e-sc opcrir ea real ului; este lc ­
r itoriul Î n care se cede ază di n vis e şi se obtin c poz i ti ­
vism: ,.Viaţa socială a copiilor, în afa r ă d e vi aţa satului,
se p etn.-ct" mai ates t n legătură cu joc.urii� [s. n.);in jurul
jocuril or se formează cete.le, se ţ es rel aţiil e d e prieteni e.
i zb ucnesc conflictele şi se creea ză o lu me în treagă de
valo ri şi dc raporturi sodale .Joc urile alcătu iesc vi aţa
pr iveşte şi in care se in teg rează. concursul de d t "SC' ­
n c al copHJor pt' c are-l iniţiază, cunoaştt"rt"a adâncă a
a c estui univers şi id entificart"a cu d, ii fac pc protcs­
tat aruJ Tonitza s ă ia atitudînt" faţă d e metod ele ne ­
ad ecvate ak- t,eo lii vre mii şî in acest sens ii scrie lui
Mihail Sa d o,�anu: .Cu capul greu de nume, dt" dat e
şi s ist eme. copilul a i eşit în lume cu sufle tul rătăcit
ca o vatră in spuxa cârci.a ni meni nu s- a mai indurat
să ar unce un vreasc nou. ca s ă pâJpiic aco lo o lumi ­
n ţ ă invioră.to arc
i
":11
Ace-ea.şi atitudine critkă o manif es tă T onitza faţă
de păr inţii car e -ş i vor copili drq>t Î ntru chipare a unor
gen ii pr« oc c .ln St"n sul acesta. în cr onica De.serruud co ­
pilului , T onitu. scri e: 11
Despre muzica copiil or s a- u sc ris lucruri tem ei­
n ic e (E.. Com şel. V . Med:an , E .Cernea . Ctin Brâiloiu,
i Atu nci când muzica se insâil cază în juruJ saltului d e
O . Densuşianu ş. a. ) . 0c ac«a, răsfoind colecţiil e din
folclorul c opiil or, am indr izni avansarea unor ipote­
u- noi in legă.tu ră cu con figurarea muzi c ală a acestui
rep ert oriu. Ca fenomen sin crctic, reperto riul muzi ­
cal e-ste n om1at prin reguli gramatkaJc alcătuito are .
recogn oscibile atun d c ănd mate ri alul vine direct d e
la ei ti nu este un material învăţat la şcoală: totodată
d este le-g at d e o funcţional itate prop rie şi St" practic ă
Î n mediul copilăresc.
A m remarca întâi. vastul poligon de int erfcrcnţă. in ­
trc vorbire şi cântare,scandarea intonată. fronti era in ­
decisă care separă cuvăntul ..-or bit d e cu\tântuJ cântat 14
A poi sunt d e re marcat structurile int ona ţionale
numite oligocordii şi stenohoriî. melodii cu sunete pu ­
ţi ne sau cu melodici în g us tă, lumi acusti c!' s ărac �
uneori este dificilă st abili rt"a cen trilor tonali,a unu.î fi r
roşu a l di sc ursului c are i mp une anu mite tonici pc care
n u le a. t ttîm,c i l e presu pu nem . Am p ult"a spun t" c ă s i s ­
t cmde acestea sonore s ârac t" sunt d e fapt acdc în cep u•
turi aJc- articulării muzica l e omc:nc.ştî. Seria ritmic ă d e
opt puls aţii şi to ată complex a e i ip ostazie re p ed.ca ză
l
pentru e xistenţ a unui siste m ritmic copilăresc un ive r•
s aJ. întregul gen pledând p en tru o lume fără frontiere
la ac t"astă vârs t ă .Tt'r ţa mic ă descen dentă.. cvarta � r ­
fcctă şi secu nd a marc stau la temelia aces tor sisteme
Î n care „d ou ă sun ete - cu atât mai mult t rei - sun t
sufic i cntc ca s ă o c ons til uie ( muzkaJ,cu con diţ a ca ele
i ad un ă. laolaltă cdc
s ă fie t ot atât d e strân s solidar e ca ti stddc unei co n ­
s tdaţii.. (2,, p . 200).
l n legătur ă cu ce ntrarea disc ursulu i muzicaJ. am
d esch i d t" o mk ă paran teză.. l n funcţie de p oziţiona­
rea acestui cen tru, sune tel e al c ătuit oan- ate mc.kxlici
pr imesc funcţionalităţi spccificc. Atu nc i cân d ne rcfe•
r im la muzic ile folcloric e. ide ntificarea a cc:stuj ccn tru
este uneori dificilă şi ace-asta cu cât mate.r ialul sonor
utilizat c-stc mai rt"'dus.Instalart"a men tali a unei sau
alt ei tonici ge ne rează execuţii cu semnificaţii diferi­
t e .P arado xal, cântăm acclaş.î cântec, dar dac ă avem Î n
minte tonici dif erite. cântt'Cdc su nt deosebit e.
A m considcra ca inte rvale gt"neratoare pen-
t ru folcl orul copiilo r - in sistemu l rt'Ccpt de notaţi e
- cvarta p er f«tă SOL-RE şi terţa mici SOL-Ml. ln
cântc c dc îndrobşte cu noscute i n care sc câ ntă Melcul ,
autonom ă a copillor " ( to , p . 22).l n ele copiii îş i educi
mân a, privirea , ureche a-, at enţi a, �-piritul d t" obsc.rnţi e,
i maginaţia, caracterul. altfd spus, iş i formează pcr s o ­
naHt atc a. Pîag et vcd t" î n jocul copilu lui u n sector d e
acti v itate i ndispc n sabiJ echilibrului s ău afectiv ş i inte ­
lectual ..... a c ărui motiv aţie nu este ad aptart"a la real. d
di mpotri v ă, asimilarea realuluj l a Eu, fară con strănge ri
sau sancţiuni" (20, p . 653).
Teoriile legate de jo c se refer ă în s pecial l a su rplu­
sul d e energi e.la at avis m sau la p�>itire.a pent ru vi aţa
ad ultă: din perspectiva acestor teorii.jo curile sun t de
pa tru feluri: • . .joc
. u ri dt" c.xc.rc:iţiu (la sug ar). j ocuri
s imbolict" sau de-a. . .• care se mai numesc j ocu ri d t" 6 c ­
tjune, in cart" n:-aluJ ş i im aginarul se am esteci perma­
nent,jocurile d e con strucţ.ie., in ca re se d escoperă şi sc
manipulea ză rel aţillc cu realul şi jocuril e cu reguli, i n
care t"SC'nţi al e sun t co mun icare a ti cooperarea cu CO t"­
Prin rela ţiile dt" coordo nare, d e su b ordonare sa u
su praordo narc ...jocul imp une copHJ or o vi aţă econo­
mică (jucării, nstru mente, gajuri et c .), o viaţi s piritu•
i recuz.îtă şî o rcgic spccifict". Im-pre IrozJ şj colindatul
ală ( moralitate , c redinţe.con cepţii,c ântc.cc, fo rmul e
ţiuni etc.) .şi o vi aţă admi nistrati v-p olitică (organ j .
zan-,diviziuni ale functiilor, con duceri.-, subord ona­
"' etc.)" (10, p 48)..
Traian Hers eni ob servă în dt".sfâş:urarc şi d escri e cu
tux d e amănunte 24 d e joc-uri d iferite ale copi ilor din
Drăguş: ele se in cadrt"az.ă in tip uril e de jocuri sîmboJj .
ce sau de 6cţiun t" , d e construc ţÎe şj cu rcguJj; Dc-n g â •
d11.lx -a ou ' docil,Ot'-n arde foc u',D e-a hâi! la drum,
D e -a prime.a. D e -a v;ne lup u', D e-a pituluşu, De-a puii
i
ş.; c oara, D e -ajlorUe.D e-a poarta mfalui.D e -a s11suri­
ca, D e -a ur«Muş.a . D e -a btlinca,D e-n mas a. D e -a­
mpdratu'ceresc. D e-n tunnâlai,D e-a iepuriJ, D e -a ho fii.
D e -a ha/îi ş.i polifi.ştii. D e -a fuka-n babd,D e-a mg aşu·•
D e -a ocolii·.D e -a cnre-(1 prinde.D e -a min ge. a . Despre
de, copilul Lron Jurcovan din clasa a dn ct"a, Î n vârstă
dt' 11 ani. spun e; .la şcoală am în văţ at� D e-a curl'iuşa,
Ha; lle.an â l a p oiami. IN-a chîmiţa, D e -a lupul şi oa,·a ,
D e -a fugn cu stmgurile. De-a orbankea, D e -a hoţU.
D e -a capra.D e -a albina, De-a t1rabîa ş; vân ătorul.ce­
lela lte l e-am în văţat n oi , unul de la a huL La şcoală am
Învăţ at destule j ocu ri şi le jucăm şi pc acest ea, dar ne
maî plac cdelahe "" (10,p . 23).
A socie re.a în ved erea jocului se fact" în fun cţi e d e
rudeni e, vecinătat e,vârstă, clasă şcolar i.gen.capadta ­
tc d e j oc, abifjt:ăţi. prietenii etc.: ,.,Am găsit mai multe
gru păr i de c o pii, pri ntre carc două foart c răspân dit e:
cercu rile de joc şi tovă.răşiHe pentru pa za vitelor; alte le
!
ocazi on ale d e sărbători, pent ru scaldă, hoinăreală, furt
d e fructe e t c .Ne -am in te resat ap oi d.c relaţiilc sîmpate­
tict" alc c opiilor. P rie tenu , d uşmănii, d�,ostc etc.( ...].
Cele mai muJtc cetc de copii se construîcsc în vederea
j ocului" (10., p. n).
C a să te intcgrcz j înt r- o «hipă (ceată), tre buie
să te price pi la j oc,să te p oţi juca, la fel cum „in tr-o
societa te d e muz kanţi trc-buie să l e price pi la muzi ­
ci.. (10. p . 41). Conflictele izbucnesc in l egătură c u cei
Miimăruţa, Fluh,rd e. Soard.e de., inte rvalul cânt at
SOL-ţ,,.iJ nu imp une ca ton ică pc nkiu nul dintre cde
d ou ă sun ete.c i se presup une exis tenţa unui ce n -
tru care nu se aud e, care e-sle DO şi cart" va apăr t"a ln
Sîstt'mul este auten tic, cu cenl:rul disc ursului situat pe
t:rcapta cea maî d e jo s a p enta t onîci pcrmutative:
..,o
cvartă desCC" nd cntă SOL-RE. tonica d evin e SOL şi,în
Se construî eştc un discurs cu tonica aflată în ce n­
trul su n ete lor a lc ătuitoare şi care c-stc şi ea o p e n ­
tatonic anhcmitoni c ă:
Al doile"a tip.. c d gencTat d e cdul a SOL-RE se com ­
pletează mai rep ed e cu picni.evoluând spre s cări
moda le (cordii).i ar tîpul generat d e celul a SOL-Ml
pre zin tă o remanc nţă e volu t:iv ă pr in apariţia ret ar­
dată a pic nHor FA sau FA DIEZ.
Acu m. mate.rialul sonor este SOL-Ml-RE ti ci
trei i ntcrvale pc care l e intă.1•
njm cd m ai fre cvent in folclorul românesc, şi
l n construire.a formul elor mdod:ic e s e întâmplă.
ca în toa.tc sistemele orale , să se pro ce deze prin
permutări care viz ează ep uiurea completă a p o ­
s ibiUtăţilor combinatorii.d u pă care un de dîn d e
Tctrmonii
67
care nu se ştiu j uca : ,.Pc Vichcnti t" B., l a t oat.e joc urile
nu l-am lăsat. d e ce nu se şti e aş a juca şi nu prea fuge
tar e - e ma i mân io s, ne mai batem cu ci. când cân tăm
(s.n.J el cântă mai sus şi strici . S e j oa c ă cu all;ii. d ar noi
"'
nu-l lăsăm (to ,p. 21).
Locurile d e j oacă sunt cdc al e micului faun l a care
fa«a refe rire Mau rice Ocbcsse.'·0 Despre clC',, acela ti
lt"On Jurc o\'all spune „Când suntt"m acas ă . ne juc ăm
pr-in grădini; d ac ă su ntem cu vitele . ne juc ăm in câm p.
ele pa sc şi noi ne j ucăm. Sărbător ile ne jucăm şi pe uU­
ţ.ă" (10. p. 12).Şi continu ă: M„.in câmp n e jucăm.mai
cân tâm {s. n.).Cân tăm d n a ces t ea d e bandă (d e gru p)
i
fi altele fd d e fd - Jon a luî I .S . ti Vasile a lui Mois e"
sun t care cântă bin e. Şi noi maî c ăntăm , dar nu şti m
aş.a b ine.. (10, p . 17).
ln general.jocuril e sunt î nsoţite d e cântare, fie pe
întreag a lor desfăşur are,fie doar în anumite cpis oa -
dc ale lor. Există practici legat e în s pecial d e sărbăto­
rile de i arnă - colindoJu( I roz ii ş; zăuritul -in care
este prt" po nd ercn ti comp one nt a mu ric a1i îns oţită d e o
co piilor. ace laşi Leon Ju rcovan povesteşte: ,.,la Crăciun
colin dăm; cei mai mari merg Irozi,cei mai m ci cu
i
steaua . c fru mos atunc i . !r ol.ii suni cei mai mari şj mai
câ n tăreţi. Până vom fi Î n clasa a cince a. nu ne pune,c ă
nt" a leg dascălii. Cu steaua ne aJeg em no . copiii.care
i
vrem , câte doi; unul merge cu băţul şi c u d esagii.c d ă ­
lalt cu steaua .Cu steaua nu mă lasă şi nu mă duc nici
cu, nu -mi pla ct". Irod c mai frumos., d ar cu st eaua nu-i
frumos . Fără slt"a se mai duc , a şa. pe la rud e.pt't a ve­
cini , altfel nu .Iro zii colindă tot salul. ccilalti cât vreau
ci_, unii tot satul,a lţii numai câtev a case. Irozii sun t mai
mulţi. câte u-cc,cât s pune dascălul, d ar mai mult de
zece nu p une " (10.pp. 1 7 - 18).
Obicci maj nou in T:ransiJvania. zduritu l . pract i •
cat în n oaptea d e An ul No u. csle r ău văzut d t" locaJnid.
chiar şi de. copii. Con damnabil pri n lip sa d c tra diţlt",
prin argumen tativul mode rn al C t"kb ră.riî şi prin con ­
secinţele CC" de curg din practicarea lui , ziuritul t".stc
astfel d escris d e Leon Jurcovan: ,.S e zăun-şte ln noap ­
tea de Anul Nou - alunei merg mai mulţi copii. câte
5-6. un ii cu bice le. unii cântă (s..n.J. u nul cu clopo ­
tul. Zăurt".sc mai al es l a crâ ş mt" ş:i la rud e,la ăia c ar e -s
mai b ogaţ i . la crâş mă capătă vin şi se î mbată. alţii le
dă b an i Nu mă duc nici la zăurît - e r uşin e s ă strit'l
la p orţil e oam enilor, nu m ă lasă n ki tăicuţu l, d ar nici
cu nu mă duc. Acum doi ani,Ion R. (10 ani) şi Jon S .
(11 ani) s -au înjunghiat d upă zăuril. Erau maî mu lţi. S .
era b osu: ci strân gea banii şi cân d să împartă,S . a zis :
Mtu' R . să nu -i mai d ăm ." Atun ci R . a s ărit la d şi a b ă ­
gat briceagul cu vârful in s pinare - i-a pus m a m ă -sa
rachi u .şi i -a trecut - da r c ănd l -a pri ns G.la .şcoată,l -a
bătut bin e.î -a da t r ăsplata"" (to . p . 18).
Fetde nu participă la ac este ceremon ii in callt atc
de practican te:; uneori cântecde li se adresează. d ar •...
fc:tde nu mc.rg la zăuri.t,nici la st ea, n ici la coUn d a� nu
se duc n ici să Ic plăteşti.N -a lăsa t Ownn czc u aşa ca să
se d uc ă şi fe te le; -se d uc prin un de sa te şi fetele. d ar î n
Dr ăguş,nu " (to ,p . 19). Ele sun t colindate d e cetek de
dc:zvolt an-a matcr ialului sonor al altor cântec e, ma te ri ­
al can- se \· a ampHfioa t reptat viz ând în fin al o pen­
tatoni c an hcm itonici:
rO
ju rul c.i. melo dia cvolu ea.z:ă spre un dîscurs plaga] in
care RE t"$lc cvarta de spr-ijin a n oi i lonki:
Suprap use. cele d ou ă mat eriale ar arăt a a şa :is
Problema C<"nl ruluî discurs iv, i n stadiuJ gene rativ
al formul elor m d odkc, devin t" difidlă în momen ­
tul in care, in acd aşi text mu zi cal ne întâlni m cu
ambdc ce lule, atât SOL-Ml, cât şi SOL-RE:
etc.
anume cvarta perfectă , te r ţa mică şi secund a marc.
DificultăţjJ c ccn trări1 cresc atu nc i c ând unul dintr t"
sunrtc es tc rostit fÎ nu c ănlal!
s e i mp un prin cir culaţie . Lucrurile,in c azul te ­
t:r aton iilor şi a l penta.t oniilor d in fol clo rul copii•
l or, ar p ut ea arăta �a:
Privacy

Pent-atonii
Oda tă cu Înain tam in vâr stă, cu apariţia diver•
s dor s ufe ri nţe
in-orâlc din drago ste , din cauze
ma teria le sau clin nedreptăţi d e to i fdul se impune
un nou tip de discurs care a firmă cent rul SOL. dar
sunetul cad enţei fi nale este MI. caz neîn tâl nit în
sistemu l cad cnţia l co pilăresc
di\'c � gradc de s t.abilita te , d u pă tipul c adenţe lor
m odaJc can:-l 6xt" a ză:
, ,.Cel are ,,.e..M�in MLindmc p,lnlI•MX''lir. ltt­
!Ni c $:\iimpific c�
1 Sc-votbqud,espttdm1cnllŞÎ dcmul Kft&Orett11;ii bi,,
clonu-.dc,pttdmplillplc nnntc de b r . pc,ntni ,11 Jc 11 Dcsc::rit"rtl .odtlloeuhd.IYfşcn,imioool�.dupl
pulff dl &-dl o:cvmsaic-IMtttic. poludc �
ne5Unl 1l tndcmillli..Oaltfd,otdemd nucxbtl un
&11 gm in utcdifctmţadi.nttt «c,11 unod1m Pcttl
umw:iaKC.tSI.Ificomplcxd,ccim.11nifadri Nnt
•Mfiem.aifMtt.Nomulţi oralit..tta. nw.ni.festiin
foklond copiikw cel fMÎKCfflNolt ccan.
Jnsufidmt -,,Om. a.:cst u:nhu,;;allimiDf.mtil nepUnt:
pt g;\nd'ori. Faptul cljnculcopillrC"Kpc p,1m.hlt
şc&dlpui utm.UIII« p !muţit de un arnbknt
KWtic mult mal w,&;,r dodiicd M adulţlb.vcwbqw­
dcsptc o insul o1rexccntu;ul ck'f)C'dfidliS{;i louk,
dup,1atedl '1''1n.1:I.To.t� Mducc upndul ll tm"•
r.:itivîsmţ i la� ia �dwimâf••n.i.
) Oe;,l t fd.dupl 1: udito.ln'lc �de�ti
CIC. m.11urbw-.dupl05tencala �Ilirii m�ntul ci
Qtmiji«.wn�m c� abapkul ttUWt sl
�mvi.ttu!;ilc«tpilmet.
4 O� cu:m.pwtk s;tcxptimA un mttopoloa. fundul
QtLrmn pc-c;,rc l,lnnult1i,.-, p:.inu.p mlmllip
�re�de tnddunpîntrcbul11i1o1 n-. du ci
MIP,,IKhimbl.cuio.ic dp�tnadcpatcd.
(meflf;1b&Nffgn;uiln,::onjudtoo1tt 00°1 birui e inu�
Khim!Mtt,11 l ucni"i mottcnil P umuwal..pc-nolWli•
u t .11m spune aoil şi dM dupl d.
ţ lntr,un at1tfflllrstudiu.d nostna. «mtind pcsu-,oodt
.Aces t MI finaJ capătă wh:n&-bcxasibbk"U'�un.c�•Wd
frK1Mi1.1tff disc-un ulu i mu:,i,,:,11 ntc� cu fnc•
tdit..ttel tdidul ui!am $plltlCd riu;:mc_.. ff1C vllu.ril.l
intomuia la.:ul în attcprillrntilll .Tl'il$tUI Î:ntlm•
or.jindui muxicillfK Kd\ji drum. Xffllfi pl!fi aI '
cd din clltffior.Al'tmddnd Oumt1Cttu 11 chcam3 pc
Ad.tm din Clwdce;a. din 1h51vini n load pmmh.
tcxtu1 lil,b,;i1MC LEl-l01 EHAJI î
arcfunqioncu.1n«omttimJ.de 1i:rlMQleg<"llhil,,
tLJ«ulfipna i arului�Jic.u o�.c.uo
'1C.CCS-'re ;a unei lumi pc, mbu:ri.
c.vm �cpiso.dde inc«nodc.llbbit1t in ,c,es.
te de:caitri vi"'a vie. adtT.intl.contndkklriefÎ
frlmlnt.d l lu.mii IQ!Wu:idc .lltkbtl. ln prt'ttflţil
Kflt«dcscntri sociologictdc marc nbtt, rlmiln
in u.mhn cdulronrilc seMi::mmulc aleilldorittiJor
de drt un.uwiţl .
uJn cronkl.Expodpl N .Tonitu• Autoc:ridd tn ure
pic,orulIp pune fndi5eul;kproprii ctt.lpt. d �
�b. Uft'tn. in,,:�(i ptnlnl �rel
.-dtdrutikwsitulu:i ..dult ti coplhcK: .Su.flt'll.11
'1C.nU(pc-are f(O,lla mi1-a ţimituoiru (u.J).l,:,m
d ibuii nu '11.it 1n.� fi dMCCUl ţ.\unutui nosttu.
dtfo idul lui dt • sc lmpod,:,bt (1,-p .16).
l) ..F�c.Mltaţi plrit1!Ji !Uni athde u.klfi$li-ţi vidl
�lo14iidt INi ttprdcţi dlm.ai..pc,tixt• I•..Jcdu•
aţi .Suni alljii Cilri INUcfdoc grijilor .-....orajunge
cum o 6 'l'Ota Mllidi Domnuluifi cum Ic•• rost sem
•..•.Od din copiii cupblklt� (...J
ies. de cele in. multe ori.n�bic11tnw.mtlţc­
CUlc.apoi<intrecopi l;,pi llsa!Ji n YDbsoaneL Ml
r.m-orisc1.ntlmpll�di�i!WTmc.uond
prospcţimtwflc!lusdţi i:n�I.aa,:qtb. di:n
utml..in a.O.li«Ic IN i pitotqtiji cele m,i aprffh�
dC"lffn.nc • uila timpdt INU,junsptbJDdlc t(Oo
Ii i primii\".Din di p• acusu ,• .,pr�dh: ochiul.
ml""ţii �.- lor Ml btl�te. Wcw l pc
m«'lul.de ochiul.ml 1uţi in»giiwţb •domriuiui­
s.1u a •do.amnd.:
1-4 l.nt ru:n
, liludiu &,;ptttlOUlp,l mudaJJ. : mcdkul10 1111
ŞtdMI Jbl)li::• �tcl:nlqpt.wtcu iKcst subiect
&spre o pm.11lill compirtimcnun-• mg:ni!iei:.&1c
posibil CIi ffl'lll'Îali si IY'ptttin k UllCH
�N,
CAUNF.SCU, MATEI. .J)cs;prcwpii"în V�a popiniile
l uiZacbui.u Lichtc:r.Editun Hu.m;i.nilas.Buc.urqti.
l016.pp...ll-So.
CE.JLl•lfA.WGENL--\• .,Contribuţiibccttdiltu lil,klo,
ruliu copii l o r- ln Rtvisu de Etnognficţi Folclor.
BUOJtqtLL1a (5J1J). n t .•• pp .1;,0 1.97.
COMIŞEL. EMILIA. Fold«..<npiilor.Editun Mudc:d.1.
Buwtqt.Lt,3.1.
DEBESSI!.r..LAURJCl!.la �dtftduuuon. Pr­
Univffsitaitti &-Fr•ncc. hris.t,S.l!EbpdtNu­
�ci.cr.:idu«red c M,lgd.U"�Chchoi, l!ditur.:i
Oid;iclidţi J\od� Bucurqti, ,,11i.
OEBESSE, �L\URJCE, CIOOf".:I••Jtşymolugicdc lfflb.nt de
l a IWS$,)l)(Câl'idi:11..-Kc-nu.teii&.:. Bourttlitt.1,st,.
Psibologi.acGpilUh.1i dtb �tettk�cnţ;\.t til •
dbccnQtCnmt.l:itlll Bok-zf iMuia r. b.nwi Ecliwu .
Oido1ctk:l şi �Bucurqd.1,;o.
C.Oi,A._.\?,,'CA,.Pn- li: mburii pthiDdCl'ITCCatt'i fokk,r u .
luicopii lor tn Tr.m,;ilnni.JI• in Studiişi comunidt: i.
Si bila.lJ]l.pp.11•)6.
llAPI.EA. JOAN°ŞTEFAN. Studii de$t.tm1k.lp ling­
vbu::li mi.uic;;dl.Biblioteca J\c:idcm i d Qt Mw:id.
.GbtorgbcDi:nw.�OujoN.wpoa.lOn.
I IERSf..�.TllAtAN •..Ct'k "jocuri de copii�it1 Ddcut­
un At din ŢmOltului (F,5g;lnf)-Unitlţi� .
l:rud11J1ul &-ŞtiinţeSod.tAc.d Ronw..niri. Bucu:qd.
,,.w. 11Udiu publicat mlmlrin.A.rh.iv,.pmtfu
Şmn p; Rd:iffll.l.Sociiti. an.XL M.1•4. IJ»,
HUlNZJNGA. f()IIA.."1.Jlc,moluden$.. Proew cnubc­
ptmngvm M lf"'lclcmmt dcrcullllut.H .O. TJ«nlt
\\'ilin k •Citonil'!ţJI, HomoJudens.. (n,:crarc d c
dcterminan- • d.mitn1ulu.i ludical culturii.tm1ucert
din ol.mdcxl H .li. .R.adiin .c:uo pttf.,ţl de G.lbricl
Ukt.ll!IU. Edltu r.:i tlum;mitu. Bucurqb, 1001.
JSPIRE.SCU. PE.TIU'.. tudriifi j(,cu.ri &-copii.Sibiu. 1 a3j.
LEVl, ADRIAN.Diilopri iud,11.cc.F.ditu,-.,. Pmteo5.10C4 .

11$Cffilin310t Qt J'ff'ffl'Î tltllţ l i llnu:Î itlrac&or;KU:5tic MÂRZA.TRAIAN •..Contribuţiillc:u�cruprindo

Mdodka se frâng e. copilăria r ămăne in unn ă
ca o mire asmă de altădată. asistăm la a bilitare a
m danc olid, a gt"stuJu i c acknţial smer it Şi pen tru
ci ontogen ia oglindeşte filo g en i a, putem În tre­
zări în ma tcria1dc co pilăreşti etapele i ncipi en te
aJe c ântării omul ui.
ln s tudiu] său dedica t c ântcculuî pro pr iu -zis
de stil \'Cehi. Trai an Mârza, un s trălucit ctno m u •
zicolog român , sp un e: Jn forma cea mai simplâ a
sistemulu i, expresia co ncen trată a sa o reprain tă
o scar ă bitonic ă in relaţie de terţă m îc ă co bor âtoa •
re SOL-MJ. ln tr -o fur-mă m ai co mplex ă , expresia
sa conc t" ntrată o re prezin tă sca ra triton ic ă S O L ­
RE-MJ, c c sin tetiz.ează d eja toate caden\de modale
di n c ântccul po puJa r rom âne.se cu c arackri.sticile
bîpolarităţii tonale (cca a o>artd RE-SOL, cea a
terţe i m ic i d escen den te SOL-�11 şi cc-a a sccundd
mari RE-Ml). Ajungtm apoi la sc ara te tra ton ică
LA-SOL-Ml-RE" (14. p .3o8).
Er oluţi a a r 6 SOL-Ml, SOL-Ml-R E., L A ­
SOL-Ml-RF... u ltima funnulă fiind cons tituită din
două bicordur î conso nan te . baza mdodicii o lt e­
neşti, n ăsău d ene, bucovi nene ş.î a ce lei di n su duJ
Transitvan ic.l „Se poate deci cons idera c ă g e rme­
nul un ui s is te m de ca d enţ are com ple t iJ co n stituie
fie for ma c ca mai sim plă a căni apl'Nie c.onun•
trată amîntq.te de camcten'sticaformulA a ropiîlor
(s.n.). fi<' în săşi scara te tra tonkă atâl de car ac teris­
tică mdodidi rom âne.şti"' (1-4. p .309).
ln for ma lor c oncien lr ată. ac<"s tea ar fi câte -
va obser vaţii 1,ega tc de m ate rialul sonor al rcpier­
loriu lul c opHJor. Referitor la ceilalţi parame tri
m orfo ogici (ritm, fonn ă ar hilec tonjcă şi ver sifi•
l p,nc din grupu l Ciltt •ocup•c.u ..adtul CfflfflOo
caţic) pe rsonalităţile enu mera te şi altde au sp us
lucru ri esenţiale în lucrăr ile lo r d edica te su biec ­
tulu i Despre ci taţi. nume c unoscute sau o bscure,
Tonitza scrie: .,Bî nccuvân ta tă ţ ara unde- oamen U
d e geniu se revoltă la aplauzele publice ti , a· i d e
ţara in care şarla tanîi c erşesc de l a p u blic certi fi ­
cate de geni a litate."'
Aş dori să inc hcî acest s umar parcu rs teoretic
cu cuvin tde unu i ah discret cron icar plastk. cd
care ani la rân d. într-o mode stie şi cu o dcdîca -
re ae mplarc, a sem nat cronica plas tic ă a revi stei
Tribuna de la Ouj . medicul Ioan Zăgrcanu: ,.«Cd
m ai s<"n.sibil poet al ca n dorii c opilări ei• cum pc
dre pt l -a d e fin it Barbu Brezianu pc Toni tza. s -a
vrut u n c ronicar a l epocii sale.Servindu •se: d e
gama unor c ulori şj de sene lirice <""moţion ale , d a
i ntreprins neî ndoi eln ic o a cţiune d e cd.uc.aţic soci•
a lă, un prote st uman imp otriva con diţiil or precare
şi a prî,,aţiun ilor de to t felul care grevau intre cd e
d ou ă r ă z b oaie , cxîs tienţa c dor pe care nt" -am obiş­
nuii să•i n umim «florile vi eţii".. (l9. p .57).
().1.·'>, 1. ): ,11U1$1l clwmare o� dubll. Ut inttrptttiltt;i.
uotc d A,nm,-;,.tn-bui ..tbd. pin.i b i ntilni •
rucuDumn clie!J u:n dublu U'ucu: unul cu �ii it1
atiericwP iltul.cu $u.llrtultic.u�tul.l n iMcricit.
Uc;,plt.punc:tul omninm,al«bdou.iIT.ccOk
,ccbfi:itlddmt;lc ckwdOW itincDriipnntud tn.•
tilnitucuA.Gerllrul
1 Uvrr:mNttSpe<:tffl Şooali de Sociolop-de 1..­
Bua.:itqti •lui Dimitrie Gwtl """ iruti t�b cu cel
mli ln.-alt prMÎgÎU ln.dCllfflltMI din euro�
I1\-Mni inw111iprei din Odf1.U4. TnbnHcneni Bcu
1.- .Bdnd ttbi pl..Jkuri âtComtl.111.in Bu:tltl fi
Coruwtin �b.noi«be.
J Mw:k.d.lucrurileJt.w b fel AldNitorii &-mani.uit de
mmid pentru copii (Bttuu.Suu.foMKU J,1.) 1u
pndit fonNtu mu.ikilll • 'Kff1on'5CfVÎ:ndl5oscdc
foklonll klr. Ulil«st _,,aufi ct� mua:idciopilll •
rettifrumo.uie, d;urq,cr.:ibilcCil '9c:mlpl nterioue
mediului in:fanril De.11t1bt a,;imil.Mc, Wdrndl
itnpttuNc.u «te-,'ffiubllc pprcfcr.ltc.
10 l«u.l de joold.al copiilor nu q,npuncpesteklcul
JC
.dullilor.Dou,'ffflldnk.Kd taitariuocup,c de
copii sctn11m.fi:lrml:otc un luc d rcu.mJabin.Ciltt
l'u�rcsi,J•jocului.SCiltt.$pÎnllAl.tcde•
l.lftul de JP"'iul lnconjurlitot.Eiiw- un.Jp,lţiu. ln att
lucniril c şc �dup.ikplppt'Oprii .olu.mit
a,;u.pr.1cehii sin1actic..du nu din Cro.l.ttAUdinCiluu
infortll;,pd li:mi tMc .dp,ofwibil prin tcndin,ţa N W •
r.:iUiiciompuummtukusc:n.wrW,motorKti'1icde
.lapiotl OpaAlliliLllcblcnli.intrinsccl�idui
mru:illl att n g cncn $pi11!,iul mtWC..i·c , .p .s1).
ljCu iltc cuwintc .pierinddell SOLpoţi�otbo
tonici ,w de,U o domi:nn.\: iltfd spu,; .pled &-b o
intcrop1iitwu deb.un wpum. Sunt cdc doul lu.mi
KU�iupt utccopiliIc ptOplltl.CRtt de cd
16 MuJtvtni;ri rt'R'relll!inilse doctorul.xi Virgil Puâ. cel
cu c .print.r•u:n F5t deb,p p pmttu miMonor.anta
prit�nic . m -apw,l:n posoi.11 unui 'f'Olumdeitlt.ul
tiMld (uistmt de cdipcDlnid.lPub)."Olum.c u c
..dufli.ftt$1.Ccronicibobltl.�did,m modeste,.
I c noastrerfindu:imemori ei ntd:iolog_u!u:i lo..n
Ziarnnu. autorulaonkllor p.1$1kcMfu!Ulc ÎtlYC!l t1 •
mul U1Nninnul m mi:,dkinl4i aru.pm,on.atis:.t1cu
l.ldit1 ul"JM un I.uz:.Fl"'"� demn.deurmat $Uf
u:n»n.medial p cuhvr;d.
B.iblio1u6c
.·· l.-st: • Crand OîdWln.:n.aite&-bPsy,.'.bolope,
81.ACA .lUClA."'1...Elogiu utulwronwtlcsC.ln bwoMk.
:
Ediwn Jltu:n.mi ta.8Uo0:1rt.fb, �pp.7•u.
BRAILOIU,00:ssTANTIN .Opere.\'Ol.JJ.cu o pttf••
�de Emi luComi:fcl,Edi1un Mw:katl a Utikit1ii
Compoltitorilor di::n R.S.� 8ucurqti , l969-
piitor stl'UClUtllc '1K'dntccuJuipopul;,rtomlncK
wdii� tn. Studiide ctnomuzkolopt.Edi ţie tng,ijitl ji
p rd"'illi dt ro..n Haplca. J!dilur.i. Arpq;p0M. au; .
Nipou.100].pp.1',4•JIO.
MEDA.�.VIRGIL.Foldorulcoplilor.CCES illpi.Ouj.
Out-N.poca..1,ao.
MUŞI.EA. toN...PtoblmujocuriSornOdrc aipilltqtr.
1n Certtdri t'1nogn6ccti deilldor.voll lEdiţie­
ing,ijitl şi prd�de Sori1:doş. l!ditun Mintrn.
Bucutqti. i.911.pp.,40,f•�4-
NASTAsJ..MATEl. lRJNA:ROSTAS.7.0LTAN.(co•
ord.).Alfflll ffllllttin dcriv.i• Asp«tt dc'rn ,111:iYcia1c
vitţ.i i lltll ff�ilrC intetbdiu. EchtW'IEikon.,Ouj•
Napoc,..:016.
T0�1Tl.A. NlOOLAE.Croniciflntubtc,.:ndit"ran-.
Ediw,-.,. l.8!1.1111u, 800.nqti. r,z;.
ZĂGR.EA.'-UI OA.N...Un�,rwl «lf"Uriri li Nkol..c
Tonian•.tn UmWlSmul l n mcdidn1p .u-tl..F.diţie­
ingrijill dc Dui lcl,11 Pw.l.c.uo pn-6'lide AN
BLlD!Nllil.S o postfaţi de Jlomulll.$Rm;M.Edirun
Pro Cultu,-.,.. Bucuttfti.1oi6.. pp.>"'S1-
Li..mU$st..P.ru. ,,,.,, 1.arotmc.. �wdc di cţion•t ,11I
p,îbologic,i. J!ditun Ttti.h-urqti. :oo6.

63

ln spite aU thesc , thier<"" is a S<"ries o f s tudies an d

de-a...
JOANflAPLEA
Th<' un ivel'St" o f the childho od an d the game was
s tudie d al on g the y ea rs from muJtiple p ers pcctivc:s:
artistic. Hterlll)', so do logkal. ps ychological, pcd·
a gogic. historic al. e thno logical, anthropological,
but a lso museoJogkal
Thc prt'SCn t s tudy s t't'ks to in vestjga tc an d turn
to accoun t thc childhood and thc game from the an ­
thro p olog icaJ pierspcc tive.From its beginn ing s, this
discipline intcnde d to im,c stî ga te the place tha t lh<'
mal eria ls on thc suhjcct.
The difficult mu.-seological rt"prnen tation rcqu lres
a multidi scipli.nary a pproac h o f thie topîc. lt doesn" t
mattc.r if we spea k abou t thc re prcsenta tion by u.-se of
the disciplin es tha t rc.n der valua ble the artis tic pat­
ri mony of the history , rlhno logy o r an thropology,
the joined t"ffort to recover, re\''Î\'e thc unh-er sc o f 1he
chîldh oo d i nro Jves und ertakin g a pro«d.ure tha t needs
anothC'f typ<' o f communic ation , c harac tc ristic to m u­
scolo gy : laun ching a dîa1og brtwcen thc objcct that
bccame a picec o f p a trimo ny, its p ow cr o f trans mitting
sîgnificance an d thc- musrologîcal te ch nkaJ lîmits -
the cxhîbition space.
The stu dy alte mpts to conn cct the an thropolo g i•
cal t.hcoretic al pari o f the proble m an d its rcprcsc-n t a •

gam e occupies amon g other cu ltural phenomena an d
to wha t cxtc n t thie cuhure itsdf h.as a pla.yful featu r e .
trying thu s to intt"grate thc n otion o f ga me withîn
the one o f culture . n ot seein g i t prima riJy as a ps y ­
ch o-biologicaJ fun ction or a physiological one , bul
exct't'ding this co n diti on . a ctu ally bcin g a function , a
mcan in gful activît)'·
With thc in stitu tionalization of the research o f
thc traditîon aJ culturc, through the c mcr gcn cc of the
fulkJore multimedia i nstitutc-s an d thc a rchjves an d the
organizatfon ofthe s pecific d c partm ents withjn thc su •
pcrior cd ucation forms. the stu dy o( the childho od an d
Îts games ga..inc d an academic perspective. lt b«amc
systcmatic an d rigo rous, none thdess \\ithou l tur njn g
in to a ch ap tcr of grea t in l ercsl for the s p«i.alist s .
ti on i n this exhibil ion gravha tin g aroun d the artist N .
Tonitza, with his unmatchabl e works d e pictîng faccs
and cyes o f c hildren , bu t no t cxdush·dy. accomp anjed
by vaJuablc wor ks o f otht'r famous Romani an ar tists
an d thc s dec tion o f an obj cct intcgrating patrimony
whi ch îs very rc prt"Sen tatjve.
Along with the to pic , there comes a series of qucs ­
tions: to wh a t exten l thc cuJtu.rc thal wc live i n today
is mirrorcd in thc fonn s of the game? To what extcn t
the lu dic spirit ac ts on tht" hum an lîving în this cuJ­
ture? \"hat arc thc re scmblance:s an d thc differe nccs
bctween the formC'f wo rld o f chîldhood.like for i . n ­
st.ancc UK" pt"rio d betwccn thc wars an d the one cx. ­
is:tin g to da y? The se a re questions Sttkî ng for answcrs
and rc-presen tation.s through 1.he organiz ation o f a
thema tic t"xhibition.

Fiulpădurarului
u.Jci pc c arton
3o x33 c m
Mu.u-ul "Vasile Pârvan· Bârlad

Privacy

apărării chi m ice. Ne punem măştiJc dc gaz<. Ne ascu n • d c 7.ă.padă. Când ajung la fereast ra respons abilului de
dc m du pă tu6.ş . Aşte ptăm.
Uşa cofetăriei SC' d esch i d e brusc, vânzătoarea i ese
in f ugă. pe uşă n ăvălesc: nori grd d e fum. Eu şi Fritz. f u . i ar cân d ii aru n c, sim t cum trosneşt e. cil pc cc să sc
gim în ăuntru. E un f um d e abi a , ·ed em in jur, fosă cu•
tfa o găsesc. Mer gem in spat ele puitulu i, cu o ţi n, Fritz
de-şarlă î n ea tăvile cu prăjitur i . Fumul c tot mai d ens ,
măştile d e gat sunt pre a mari, f umul înce pe să intl'C' pe
ded esub t . Fugi m afară, cărând cut i a îm preună..
Ne i ndTC'ptăm spre- staţia de autobU2, ne aşc•
ză..m p e bancă . Fritz scoat e un doboş., eu. o in d i a •
nă . Frişca este cenuşi e, f oarte amară, arc gust de
fum. lnccrc să mănân c.
(Şapt e fractu ri)
In cisivul d e lapt e din stâng a sus, atunci când. În rc• abia Ic mai au d , pmtru că TC'ped c -rep ede o iau la pi­
staura ntul grădi nii zoolog ice, m- am u rcat pe un sc au n,
agăţând u-m ă de spătar; aşa am vrut să spun un banc,
Însă s caunul S•a răstur nat. iar cu am că zut fix i n dintc.
Capul, atunci când am căzut d e pc scara patului
etajat, izbi nd u-mă d e calorife rul din fontă.
Ca nin ul. at unci când am mu�t cuiul ru gi nit di n
crcmquJ pc care-l prim ise m de la Fe ri.
Braţul, atunci când Gaz.si s- a răzb unat p e min e ,
pe ntru că i •am spus muie când m i a- pus piedi că odată .
Glezna. atu nd când am vrut să sar peste şa nţul de
pe şantier şi am căzut pc conducta d e beton.
Coasta flotantă, atunci cân d din t r -o ţeavă de
ţ
plum b şi un lan mi -am făcut un nunchaku pe ntru a
mă răzbun a pc Dz.sik a. iar t n tim p cc mă antrenam, am
vrut să-l ridic . vârându- mi-I l a subs u oară, ca Br uslL
Şoldul, atun ci cân d f ratd e lu i Zo zo s- a c.ăţărat
după min e in copac şi m• a aruncat d e acol o, la d ouă
tllc dup ă cc, d e pc acopcriţul blocului, ii b ombarda•
sem, p e Z ow şi pc-soră •sa. cu bombe de mu.şla r.
(BuJgă rd e cd marc dc zăp adă)
Res pons abilul de bl oc locukştc la parte r, î nto t­
deauna iş i ac-ri.seştc camera l a ora prânz ului Fix atu nci
când v in cu de la şcoa l ă . S unt supăra t pc-responsabilul
de bl oc, pe ntru că mi -a tâia l cu briceagul mi ng ea albas­
tră de cauciuc şi pe ntru că, punând u•şâ o- pc g enunchi,
m i -a rupt rache t a d e badmi nto n ş i. în plus. pe ntru ci a câncl cei ma ri mi-au dat !ceţii d e zbor.
de montat ban ca din fata bloculu i ca să nu mai stăm la
t aclale sub fercastra lui, ci că-l dcranjcazi zgom otu l. Oe
mu lt vr eau să mă răzbun pc-rc-s po ns abilul de b oc.
l FJcctrici anul bărbos l ocui eşte la lTC'i Nu Se v ede pe
ln timp cc eram la şcoală a nins întrun a; mergând
.spr e casă, ză p a d:a -i atât de marc încât. d e nu păşesc
cu mar c grijă, imi i ntră -n d zmc. Oe d epa rte văd c:ă
responsabilu] de bl oc iar acri�I<", perdddc cu pă ­
un i Outură din cauza cure ntului. Mă aplec. frământ
un b ulgăn" d e zăpa dă. Zăpa d a e puţin apoasă, a d c •
ră foarte bine. B ulgărd c este tare ş umed, simt a st a
i i nterzisă.. L a- m rugat o dată, cu şj prietenul mcu M¼i,
şi pri n mănuş i. Mă uit la fereastra rcsponsabiluJui de
bloc. îmi vi.ne o id e e .
Arunc bulgărele d e zăpadă in zăpadă, sc a f u n-
dă, mă aplec. il caut. ap o i Î ntâi cu o mână, pc-ur mă cu
amândouă, incc p să-l rostog-ol csc spre fereas t ra res­
ponsabilul u i de bloc. C a şi cum aş vrca să fac un om
74
blo c , b ulg.ărck-i deja atât d e m are. încât abia pot să•l
r idk. 1l ridic totuşi. Cu d ouă mâ i n Î. de asup ra cap ului.
s pargă-o două ,dar până l a ur mă rămâne Î ntreg.
Zboară prin aer, tTC' cc pri n fere ast ra responsabi­
l ului d e bJ o c, perd eaua cu păuni sc deschide i naJn .
tca lui ca o uşă, pentru o clipă văd interiorul ca merei.
,•ăd fr anjurile f rumos alini at e al e covor ul ui persan. o
măs uţă rotundă. lă cuită, pc măsuţă o minge d e fo tbal
di n sticlă a[ b . afb astră. lângă mi nge.. un fotbalis t di n
p orţda n, dc gât ii atârnă o medalî c de bro nz leg a tă cu
p an glică roşie. Bulgărele se tndTC'aptă fix s pre- măsuţă.
d ar nu mai văd dacă o şi ni mereşte , căci tocmai atunci
perdeaua sc în chide, ia r buf nitura şi zdrăngâncala d c­
dor spre cas a scârilor.
(To p do isprezece)
Ix pc a t reia bifurcaţie a nurutui, c ând s -a
rupt funia lui Tarun.
De pc scăunelul aşezat pe un scaun, când am vrut
să iau de sus, de pc credenţul din bucătăr ie, laptele
co nde nsat a scuns acol o.
Oe-pc b al ust radă, pc ulti ma treaptă de j os. când
ne- am ju cat dc- • a baba.oarb a in casa scărilor.
Ix pe toboganul ruginit, când s-a
rupt sub greutatea mea.
Pc t rotuar u l in ghcţat ti alunecos, când
Mi� mi -a p us piedică..
Ix pe bi cidetă. când am peda lat cu mâinile libere
şi am vrut să m ă urc cu picioarel e pc ghidon.
Oe-pc tramb ul i na a treia, când am vr ut doar să
priv esc În jos la ap ă .
Ix pe gardul colectivei. când am cărat a fară
ştiul e ţii de porumb.
Oe-pc scara miradorului. când
am vrut să..I ocupăm.
La şcoală, d e pc pervazul de beto n. când nc- am ju•
cal d e- a ase diul cetăţii
ln pârâu. când am adunal tubîfcqi .
Oe pc a d ouăsprcuc ca trea ptă a scării d e incen diu,
(E.le ctricianuJ bărbos)
d , d ar c un rockcr sa dea, arc un mag netofon cu be nzi,
p e ăla îşi ascultă în fiecare d up ă -masâ, d u pă cc vi ne
d e la muncă. muzica rock s ecretă. El c s lngurul di n tot
blocul care arc magnctofon, ccila l,i au numai pic up .
pe pic up nu se poate ascult a muzkă ro ck. nu sunt d is •
euri cu muzici rock. 1n ora.,ul nos tru. muz ica rock c
să ne lase să ascultăm împrC'ună muzica aia faină, d ar
ne- a zis să ne c ărăm.
Nu ne cârâm, nc o prim î nain tea uşU salc, nc lipim
u rechiJc d e ea şi numai dc•a l dracul ui ascultăm şi noi.
Nu sc pl'C'a aude bi ne, at,a că nc l uăm vechile găletuşe
d e plastic cu care pc vTCmuri ne jucam in ni s ip. Mişi l e
Drăcovenii
DRAGOMAN GYi)kGY
(Scar a d e fi er)
Scar a d e fie r c foart e lungă, ajunge până l a ecajul
patr u . E v ops ită î n negru. Sta u la b aza ei, U ajut pc fra•
tele meu să urce pc ea. El are d oar patru a n i. c cu muJt
mai mic d«ât m n e. Cân d am fost d c vârst a lui, cu
i tos şi un tub de p astă d e dinţi. ap oi SC' aşteaptă până
cântăream mai mu!L Eram m ai mare şi maî grclL Ştiu
c i el va rc�i. li spun să nu •Î fi e frică, va rruşi. Nu-i c
frică, zkc. însă ru văd că-i cstc . Sc caţără incct Î n sus
pc scara de fier, picio rul ii alunecă . n a p uc d e gk znă,
ajutându -l să şi-J p ună înap oi pc fuscel. n ajut să UTCC
mai depart e. U rcă p uţin. apoi i ncă puţin. D upă carc-
sc opreştc. Nu mai vrea. Văd cât de tare strâ nge bara
d e 6 e r, degetdc i s -au albit de efort. li zic să urce mai
s us, d acă nu. o să păţeas că l a fd ca mine pe c ân d eram
de ,·ârsta l ui. Şi mi c m i a- u sp us băieţii mai mari sâ urc
mai sus, dar n ici C'.U n -am vru t. Îmi strigă d c sus că nu
vrea să mai urce. ti strig de jos să nu•i fie fri că. el o să
f'C'U�ască. El e mai uşor d ecât am fost eu. are oase mai
subţiri. Urcă o treaptă.. Ap oi mai mul te, tot mai sus.
Apoi sc opreşte. lş i d espri nde o mână de scară . o duce
la spate, se î ntoarce , un picior i se bălă ngănc în ae r,
totuşi nim ereşt e fus celul , acum are scara ln sp atele lui.
aş a sc caţără, apucâ ndu-se de ea cu m âna l a spal'e. La
fel lac u.sem ş i cu, însă nu eram destul de sus . F ratdc
meu <" maî curajos. Mai uşor şi maj curajos . Văd cum
iş î indoaic genunchii. Ştiu că lui o să•i rc-uşcască. li
strig dc jos să sc culc e pe ,tânt, dup ă cc s -a d esprins de
pc scară, să-şi de s facă b ratdc şi să SC' culce pc vânt.
Daci o fac� cum t:Tcbujc, at unci c foarte sig ur că lui
o să-i rt'uşcască.
(Trei TC\ele u tile)
B omb e fumj gene
Trei mi ngi d e pîngpon g mărunţîle se dizoh•ă i ntr•O
.Jllmăta te de sti clă d e acetonă, apoi se a da ug ăjumăta•
Ic de p ahar dc suc. numai cd d e cul oare " ·e rdc e bun,
apoi trebuie adă ug at rumeg uş cil cu prin d e ca amest e­
cul să devi nă gros , apoi se t oarnă trd cutii d e capete de
chibrit. apoi din toate ast1: a sc frământă, se formea ză
un dlln dru caTC' se înfăşoară tn hârtie d e ziar, s e apri n­
d e la un capăt şi du pă aia. fuga. Se mai pol a dăuga şi
bucăţi de a n ve lopă d e bicicl c tâ. at un ci f u muJ "'-a. dn·e nî
ş i mai negru, num ai ci trebu ie să ai grijă s-<> tai in bu­
căţi mic i. mi ci de t ot .
Clei p�ntru păsări
l a magazinul d e optică s e găsesc biberoan e d e p us pe
sticla de l apte. Există dc culo are m aro înc his şi ma ro
7}
gă.u�tc fun dul cu un briceag, lipim gura găkţHor de
uşă. iar uTC'Chilc de gaură, aş a se aud e mult m ai bin e .
Aproape- atât de bi.n e dc parcă am fi şi noi î năunt r u la
elcctridan uJ bărbos.
ElcctricianuJui bărbos ii place c d mai muli melu .
dîa aia care î nc epe cu nîşte bătăi de clopote, pc aia o
ascultă dc cel p u ţi n c incisprcz.ccc- ori, Î n şir. Când sc
termină, auzim un clic, a poi band a d erulân du-se, din
nou un clic .şi melodia sc re- a dc l a bătăi.le de clop ot.
i
E un număr foarte fai n, ne place-foarte mult şi
nouă . E atât dc fai n. î nc ât c musai să d ansăm. Suntem
nevo ţi să d ansâm fară să ne m scim capul. altfel gă­
i i
le ţil e ar cădc-a şi n-am mai auzi ni m i c . Ne lipi m strân s
urechil e de găleţi şi. i m plicit, de uşă. ne agăţăm un ul d e
altul şi ţopăi m p c pre şul electricianului bărb os. Găleţile
alunccă•n col o ş i •ne<>acc d ar nu cad, doar ne scârţâie
În urc-ch i , fr«ându -s.c d e u ş ă . l ntr-un fd. asta face ca
muzica să fi e şi mai bu nă .
Mjşi mimea ză cântatul, işi ţi ne l a gură praşti a şi
c ân tă muţcJtc hdls bdJs, hclls bdls . Elasticul praştiei
e î nfaşurat pc furca ci di n lemn, chîar că arată exact ca
un micr ofon a devărat.
l mi scot şi C'.U praştia, o ţin şi cu la gură, câ nt şi eu.
Hclls bdl s, hdls bells , hdl s bells .
Ţo păim, agăţându- ne unu J de altul. gălea ta ne
toarnă muzka fix î n c ap. Nu Mişi e adevăratul cântăreţ,
eu sunt ad c\târatul cânt ăreţ. d doar m ă îtn lâ p c minc,
i mai loveşte o dată cu rach eta, dar alunecă pc v opsea­
eu ştiu să cânt mult mai bine. şi topii mult mai b ne.
i ua vărsat ă pc pode a . rache ta ni mereşte fix in tri cou,
Scutu r microfo nul. îmi sc utu r şi cap ul. duduie pre-
şu l s u b tălpile m el c .
Mjşi cântă cu oc hii i nchtşi, sc apl1:ac ă pC'Slc praş ­
tie, scuturând u- şi sălbatic capul Atât de sălbatic, î ncâ t
lw, e ştc cu cotul cl anţ a uşii electricianului bărbo s. Mă
TC'ped să•I pri nd. dar c prea târziu. Uşa electricianului
bărbos se- de schide. i ar noî căd e m î năuntru cu to t c u
găleată şi praştie, alun ecăm pe linoleumul di n h ol, n e
ro stogolim in cameră.
FJcctricianuJ bărbos, pu rtând doa r niş te izmene,
slă tn pici oare pe pat. î n mănă arc o rachetă de tenis
Î n c hip de ghitară la care câ ntă ţopăi nd. p e măsu\a d e
lângă pat, pri ntr e sticle de bere. magnet of onu); be n­
zite se rote- sc nei> o- re.
Când dă cu oc hii de no Î. dectricianul bărbos s c
opr eşte di n ţo păit, răstind u-se l a noi: cc mama naibii
mai c şi a s ta şi cum dracu am aj un s noî acolo. îl aud
pe Mişi spunân du •î că am vrea şi noi foart e mult să fa.
cem parte di n formaţie.
Un căc at, s trigă ele ctricianul bărbos, faceţi-vă si n­
guri form a�k. i ntre timp dă să m ă lovcască cu ra ch c -
la d e tenis. d ar nu mă ni me re şte, mă feresc. sar in t r -o
parte, observ un trico u ne gru pus pc-un umeraş agăţat
d c raftul de cărţi de lân gă pat, c be stial, un tricou au•
tc ntic de mcta lis t , cu un monstru pe jumăta te jupuit,
un ca p d e mort î n p utrefac ţi e. m arc . cu părul galb en, în
mână ţinc un t opor insâng erat, se- vcd.e că urmează să
love ască pe c i ne va. dar nu se ved c p e c ine, sc ved e doar
o mâ nă care se a gaţă d e tricoul monstrulu i , in mod sî•
gur zace la picÎOarcle lui, î ncercând să paTCZe knitura.
dar se- vede că -i pre-a târziu ş i n-are nici o ş ansă.. ln vi a\a
75
de schi s, pentr u dci sunt bune d oar cd e de cul o a -
re- maro în chis. Din astea t rtbuic 6 ertc cât mai mu l ­
t e. i n cât mai puţ ină apă , pân ă ce amest ecul se i mpute
de -a bi ndca , atunci sc ma i ad augă o lin gură de zahăr
amc-s tcc ul sc răcc:şte puţin, rămânând căldu ţ, atunci s e
ung e cu d trunchiul unui c op ac. sc Upcşte bi ne chiar
da că amestecul c foarte rece, doar că atunc i c mai greu
să•l i nt.in d
: pc-scoarţă.
Praf de p uşcă
Să fad praf de p uşcă c dificil, d urează foarte mult
şi c foarte p ericulos. Se î nce pe prin a fac e pipi pe o
bucată d e hârti e gudro nată, zilni c. dim ineaţ a şi sc ara,
ti mp d e cd puţ i n trei săptămâni, d c 6ecal'C' d ată hârtia
fii nd p usă l a uscat , l a s oare; d upă trei săptămâni se rade
de pc ca stratul d e gudro n, amc-stec ând u-1 cu acc-Jcaşi
cantităţi d e săpun d e casă d at pc răzătoare şi pas til e
zdrobite de cărbunc medicin aL
(Jaf )
l mprcună cu Fritz intrăm î n cofetări a cea
mic ă, pun e m cuti a de carl on pc jos. în aintea vitri­
nd cu produse, pri n stidă nc uită m l a prăjituri, sunt
de toate, fcljj de torl pune� d oboşuri, işl('rc-, indj­
anc. Aşte ptăm.. Aşte ptăm până icse t oată Jwnea şi
rămânem doar noi d oi.
Atunci Fritz se d uce la vân zătoare şi-i zi ce că•ŞÎ
vrt'.a banil Î napoi, p entru că tn ciocolata d e casă p c cal'C'
a cumpăr at-o eri a gă sit un cui ruginit. li şi ara tă dit a­
i
mai cuiul, pc care-l gâsiscrâ.m î n staţia de auto buz.
Vânzătoarea ia cuiuJ, ap oi i-l dă num aidecât îna­
poi. Oati nă cUn cap. zîc c că n u crcd c. zkc că nu p oate
să•i dea banii in apoi. lnccp să se cn-te . vânzătoar ea c
at entă l a Fritz., nu se ultă la cc fac eu. Mă aplec, prcla­
cându- mă că-mi le g şireturil e. d esch i d cutia. sc ot din
ea toat e c ele p atru bombe fumib"<'ne, le vâr sub puitul
cu prăjituri. Fritz ii zice ,•ânz âtoarci ci er a c ât pe cc
să•şi rupă un di nt e. d eci arc- dreptul l a d es păg ubire.
Vă n zătoa r c a •i zice că n -are dTC'ptul d ecât l a o pal mă.
pentru că•i mi ndnos şi ob raz nic.
Iau br ich eta cca v«he: . cu be nzi nă , a bunicului,
dau fo c l a bo mbe. Mă ridic î n pic ioaTC', ie:s. Cutia d e
carton o las acolo , J'C'jos . Fr itz sp une că•i pe bun c că
era s ă •ş i rupă un di nt e. d ar d acă văn :r.it oarc-a nu•l c re­
de, c- bine şj aşa. la cuiul de pc-puit, iese du pă mi ne.
Afară, sc oat em di ntr•un tu.fi.ş măştile d e gaze. Fritz
a făcut rost dc de de la taică-su,d e la coma nd amentul
mc-a n- am văzut un tricou mai haios, ii strig lu i Mi.şi
să se uite. l\.tîţi răm â ne cu i>'tlra căscată. băi- , cc mişto.
ii i n trc abă pe c.l«t.rici an uJ bărbos d e und e a fac:ut ros t
de d . n-a i auzit cc-am spus , ca r ă -le dc•aici. căc ăci o­
sulc . strigă electric ia nul bărbos. î ncercân d să d ea in cJ
cu rac he ta de tenis.
Mişi se fe reşte, a junge lân g ă mag netofon. nu ştiu
cc- aTC' d e gând. poa le vr ea să scoată b an da, dectric i a •
nul bărbos Încearcă din noo să dea în d cu rachet a d e
t enis, o să..l �î nimerească. a puc un col\ al plapumc i cc­
atârnă pc m arginea p atului şi trag d e ca. pla pum a aJu­
ncci. dectricianuJ ca de , r atează l ovitu ra. în schimb d ă •
râmă sticlele de bere' şi magnetofonul, măturându -le de
pc m asă, mag netofonu] nu se opreşte. benzile conti nuă
să sc rot1:ascâ. nid muzka n a- î ncetat, ghita rele ţipă.
mă uit, văd că di n sticldc de be l'C' sc preli nge sâng e pe
po dca, apoi văd tuburile de t empe ra pe jumătate co n ­
sum at e ş i pensulele căzând pe jos, lân g ă sticl e, precis
erau in spatd e m ag netofonului, de -a ia nu le-am văzul
până acum,. li strig lui M iş-i să se uitc, lriroul nu-i origi­
nal, şi l -a pi ctat sin gur cu temp era.
Sar spre raft, vreau să a p uc tri coul.Î nsă n• ajung
la e� intre dm p electrician ul se r idi că in jurâ nd. dă i ar
să mă lovească, îm i ni me reşte umărul. din fericire nu
din pUn , doar din lateral. cât pe c� să cad din nou, mă
agăţ d e marginea patului şi sar spre uşă , d ectricianuJ
trico ul zb oar ă p c pra g , la pi ci oarele mcl e. mă reped
să•I ridic. ii strâng la pie pt, într<" tîmp ii strig lui Mişi
să vi nă. să f ugim, ii şi aud î n ur ma mea. năvălim afară
din came ră. de - a l ungul holului , ajun ge m t n casa scă•
ril or, coborâm î n fugă trcpt clc, iet,im a fară di n bloc,
f ugim i n spat clc bloculu i. apoi În sus pe sca ra mar e de­
fie r până pc acoperiş.
Acoio nc punem p c burtă pc prda ta de nai lon aş ­
t ernută pest e catran, ăsla • i locul nostr u se cret, ştim ci
aici d ectricianuJ bărbos n- o să ne găsească niciodată.
Tri coul c complet mototolit. U nctc zi m cu grijă, vop­
seaua d e pe d incă nu
s a- uscat. chipul monstrului a ră mas intact, doar
că p arc mai insângerat. c foarte mişt o . n î ntinde m pe
nailon să se usuce la so are. ne întin dem ş i no i. d c- -o
parte şi d e aha a lui .
Stăm culcaţi pc spat e, ne uităm la cer, aud cum
1'.tîşî î nce pe să c ânte hdls bdls, hdls bclls, c ânt şi ni,
nu muţ e şt e , ci cit dc ta TC' pot , c u tălpile b at ritm ul pc­
catra nuJ negru. bate şi Mişi, stăm culcaţi, urlând cât
nc ţi ne gura hdls bdls, Î n tin d mân a. -apuc tricoul, gân ­
djn du•mă c -o să•l purtăm cu schî mbu� pentru că d e­
acum î nainte amâ ndoi suntem nişt c rockeri adevăr aţi.
exact ca c cctrici anul bărbos.
l
Privacy

Camîl Res su şi pentru ateli erul d e olărie- al tu i
Aurd Popp, l a Bai a Mare.
Exp ozîţic de pi ctură. Sal a Arta. BucureştL
Expune Portretul lui Ga l a Gal actio n (O mul
uneî tumj noi), cumpăr at d e co ecţio narul
l lntemci ază Acad e mia liberă d e pi c tură şj sculp­
A lex an dr u B ogdan-Pite şti.
l a in iţiativa deschiderii „Sal onu lui um oriştil or r o ­
'"
mâni , l a care apune.
S e retrage- l a Vă.ltnii de Munt e pen tr u a se con­
sacra pi c turii şi cu d orin ţa de a d esch d e o şcoa lă d e
i ";
pictură in ae r libe r.
1922
La s oli cita rea Mi nisteruluî Artelor, face o călă­
t orie d e studii şi d ocumcntarc-in Transilvania.l u ­
ând legătura cu artiştii plastici m aghi ari. PubUcă
dese ne politice in revistele Ifjlltnunkăs fi Proletăr
Gyemekujsig . din Cluj.
Prim redac t or la revist a Artde frumoa sc- .
1923
Propu ne legiferarea obh gaUvitâţii prop rietarilor de
a c onstrui at e li ere p entru artişti. Ja mansarddc-- im ob i ­
ld or ce se ..-o r conslru i .
Var a pi ctează l a Techir ghiol.
1924
Exp ozîţiC' pem>nalâ, SaJa Mais on d'Art, Bucureşri .
P arti cipă l a a XI V a- Biena lă de l a Vene ţia.
1925
Exp ozîţiC' pem>nalâ, SaJa Si ndicatului Artdor
Frumoase, B ucurcştL
CampanÎC' de lucru in Făgiraf,
Ma ngali a. TechlrghioL
'"
S e retrag e din „Arta Română şi fon dează t mprcu•
nă cu Francisc Şirato. Ştefan Oimîtr escu şi Oscar Han,
':
..Grupul cel or patru
Exp oziţia de artă românească veche ş.i modernă,
P aris, MuStt Jeu de Paume.
Exp o1iţia pict oril or moldoveni di n Bucureşti. la şi,
Sal a Vi aţa românea scă.
1926
P rim a expoziţi e a „Grupului celor patru";. S al a
IJc-ana. Va exp une la toate e xpoziţiile anua le ale gr upă­
rii: 1927, 1928. 1929, 1930, 1933.
Coord one ază numărul special din Universul tite­
ra r, dedkat lui Luc hian.
Vara picte -az.ă în regi unea Năsă ud
Institu ie concursul na ţional dC' desene d e copH
sub 13 ani. pri mul cUn cde trei pe care le va orga n i ­
za şi in 1927 şj 1928.
1927
Exp ozîţia pkto rilo r ş.i sculpto rilor reprC"U'ntativi.
S al a Grigoresc u . Bucureşti.
Expo zîţia de artă rom ânească, c u ocazia C'.ong re­
sului Presei Latine-. Bucureşti.
Campanie de lucru în fosta ctitorie- brânco vc nea s ­
ci de l a Sâmbăta d e Sus Qud eţul B ratov) .
1928
tură, Bucurc-.şti. î mpreună cu G .Prt raşc u, F. Şiralo. P.
l orgulC'SCU-Yor. Fr. Storck, C onstanti n Vlădescu, G .
�fomu. Predă pictură, dC'SC'.n, artă decorativă bizan ti nă.
Expoziţie personală, Căm inul Artei, Bucureş ti .
1929
Pavili onul român esc al Expoziţiei lntC'maţion ale
d e la Barccl ona. Medalia de a ur.
Exp oziţi e pe.rso nală, Căm inul Artei, Bucureş t i .
Exp oziţi e d e deS<"ne şi acuarele l n atelie rul său din
str. Raco viţă, nr. 5, B ucure şti.
1930
Exp oziţi e d e ar tă ro mânească, Bruxdl C"S,
A mst erdam. H aga . Am,er s .
Exp oziţie personală d e acuatt.lc-, Tea trul
.Mari a Vc:ntura•, Bucureşti.
Exp oziţi e perso nală d e deS<"ne in locuinţ a sa din
str. Popa S oare nr. 35-- Promotor al P rimei e.xpoz:iţii a
Copilulu i, Bucureşti. Sal a Ue ana.
1931
lncepe zu grăvi rea bisericii Sfantul Gheorgh e Nou,.
Bucureşt.Î, împreună cu C . Bacal u şi .Jea n C. Bu iuk. lu­
cra re l a care va renunţ a tn 1932.
Exp oziţi e d e ar tă mod ernă , cu u c a -
z.i a cde i de -a XXVD-a Conferinţe a U njunii
Interp arlamentare , Buc ureşti.
Exp oziţi a profesorilor şi foştil or devi ai Ş c olii de
bd e-arte din l�i. Caş i.
Cola borea ză la org anizare-a Expoziţiei
Internaţiona le a copilului. Bucu reşti.
Concepe a bect"d aruJ „Alfabetu l \'lu· cu o prefaţă
d e Io n el Teod oreanu. Cartt'a va fi pu blic ată ck Barb u
Bre:z.i anu, in 1962. Ilustrează carte a pentru co pii „Fram.
unul polar" de Cezar Prtrescu.
1933
Este ch emat să preia fosta catedră d e pic­
tură a Ju j Şte fan Dimîtrescu, l a Acackm i.a ele
Arte Fr umoase di n laş:î.
Pri mul contact c u B alcicu l .
1934
Exp oziţi a Grupul Han - Şirato - Tonîtza,
S ala Oalles. Bucureşti.
Vara. campanîC' d e lucr u ln z.ona Pia tr a
Neamţ .şi \lale a Bicaz .
Expune cu G. P etr aşcu, M .Bu nescu. P .lorgule sc u ­
Yor, la St'.'diul re\llstei „Aria şi omu l". Bucure şti.
1935
Exp oziţi e pe.rso nală, Sala Si ndicat u lui Artelor
Frumoas e, Bu c ure şti.
Repere biografice
după BAR.80 BREZJ.ANU
1886
13 ap rili e se naş te l a Bârlad viit orul pictor, ca fi u al
lu i NecuJa j ş.i Anastasia Toniţă.
1892-1902
Urmea ză cla sele el ementare şi g im naziale l a
Bârlad lncep e să desenC'U' şJ să pi cteze foartc- de vrt' ­
me. ln 1901 fac e prim ele cari cat uri politic e i n maniera
tu i Constantln JiquidL
1902
Se înscrie la Şcoala de Arte Frumo asc- din
laşi, cu Gheorg he Popovici - pictură şi Dimitrie
Tronesc u - s culptu ră.; di n 1906, cu Gheorg he
Pan aiteanu-Bardasare - pi ctură.
1903
CălătoriC' d e studH În Italia. in t r -o e xcursi e arheo ­
logică organiz at ă de profesorul G rig ore Tocilescu.
1904
Zugrăveşte bisc- rica dîn satu l Groze:şti,jud e ţul
B acă u, imprC'ună cu Ştefan Di mitrescu. C onstantin
B aca lu şi Dim itr ie Pav lu.
1906
li scrie lui NîcoJae l org a În legătură cu in cidentele
di n Pi aţa Tea.tru1u.î Natio nal djn Bucure.şti.
1907
Din solidaritate cu doi stu denţi exmatri cu­
l aţi. nu se mai prez jntă la cxa mC'nul de dipl o ­
mă . Plea că la Miinch en.
1908
Este a dmi s l a Kănjglîch e Ba yerische Akadc-mie
der Bilden d e Kllnstc-, Miinchm. Profesorul său , Hug o
\'0n Habe.rmann ,îl îndeam nă să studieze ar t a bizant i­
nă din c olecţiîl e g ermane. Expune pentru pri.ma oară.
Sala Kunstverein . Călâtorcşte l a î nde m nul profeso­
rului său, l a Ravenna.
1909-1911
Călătoreş te t n Italia . Ajunge la Paris un de st ud i ­
ază VTC'mdnic î n a tdkrd e lui Ed mon d Am a n }C - 'a n
ş j Pierre L aprad e. Pictea ză pei saje. desch ide- o ex­
poziţie pers onală in atdier uJ sâ u din M ontparnasse.
77
Exp oz.îţÎa de artă românească din cadrul E.xp ozJţiei
Internaţion ale dC' l a Bruxelles .
Expun e cu Francisc Şi rat o şi Oscar Han,
Sala D alles, Bucu rcştî.
l ncepe să zug răvească schitul de l a Ourău împreu­
nă cu un gru p de studenţi , printTC' care C'.ornclîu B ab a,
Căli n Alupi, Varahil Moraru, M .Cămâ.ru ţ ş .a.
1936
.Vacanţă actiW" l a Ourâu , cu studen\îi.
Iarna. pi ctc-az.ă l a Salci e .
1937
Rec tor la Acade mi a d e Arte Fru moase din l a şi .
Expoziţi a ele artă rom ânească in Pa \llllonul ro mâ­
nesc al Exp o ziţie i universale .Arts et te ch niquC"S dans
la vi e mo d erne� P aris. Prim eşte .Dipl omă de onoare':
1938
Ultim a cxp ozîţiC' impreună cu Francisc Ş îrato .
Expoz.îţÎa colectivă a artiftil or de la Bakic.
Primeşte p remiul „Ele n a şi Gh. Vlast o" al
Acad emiei Române, penlru lucrarea „Orbii". Bolnav de
scleroză cerebra lă. este d e stit uit din i nvăţămânl
1939
Pavili onul Românesc di n cadrul Exp o:âţkî
lntemaţiona le de l a New York .
79
Tri mite colab orări - cro n ici, pagi nj de jurnal - la
ziare ş j reviste clin ţară ş:i lucrări, la expoziţia asociaţie i
Xi ne,rim c-a Artjs tică:
1911-19u
Col ab orează la zugră,..irea bi seric il or cli n
Poeni. j u de ţul Vaslui, şi S co rţcni. jud eţul Bacău.
l n anii următori. va zugrăv i biserica cUn Netacşti.
ju de\u l llfov (1914).
1912
Ab solvă Ş co al a d e Arte FrumoaS,C din la.şi.Obţine,
pr-in conc u rs, certificatul d e pictor de- biSC'rici. La
Bucure-şti. ii vizîtC'ază pe luchfan.
1su3
Război ul balcanic - este m obilizat l a Bârl ad.
30 o cto mbri e - sc- îns oară cu Ecaterina CUmescu.
1914
Se naşte- pri muJ co pil, Catrina (Titi).
1915
S e naşte cd de - al d oilea copil, Pl:-tre (P uiu).
1916
Expune împreună cu Ştefan Oimitrescu, la
Bucurqti. la S al a di n Pasa jul Majestic.
1916 - a ug ust 1917
Cade prizonier la Turtuca ia . Este în chis in lagă­
rul d e Ja Kărdj ali. BuJg aria . Scrie şi ilustre ază o revistă
)'<'n tru t ova răşii de prilonîC'raL
Se naşte c el ele -a l treilea copiJ. Iri n a (Miea).
1918
Ex pune la pri ma expoziţie a a sociaţiei „Art a
Română", la I aşi, precum şi l a următoarel e, care vo r
a vea l oc anual, la Bucure-fl.Î, intre 1919--1924.
1919
Se stabileşte d efi nitiv la Bucure şti.
1921
Creează prototipuri pentru fabric a de ceramic ă
..Troiţ a". Bucure.şti. î mp reună cu Ştefan Dimitrescu.
1940
26 feb ruarie, Încetează din v i aţ ă .
A partic ipat la Sal oanele ofi ci ale d e pictură
ş.i sculptură.l a SaJoande o ficiale de g rafică şi
gravură, Bucureşti.
A fa.cu t grafică de ca.rte - ilustraţii şi cop ert e -
pentru cărţi de liter at ură şi di..- erse publi caţii.
A pu bli ca t numero asc- caric atu ri p oliti c e şi peste
700 de arti cole În num eroase re viste şi zi are di n la şi.
Bucure-şti. Conslanţ a, Quj, Cernăuţi. pri ntre care
,.Arta Română .,l aşul: ,.Sc ara", .,Rampa", ,.Furnjca",
,.Curentul": .. Dreptat ea"; ..Steag ul": ..Presa", ,.lz.bând a"'.
,.Cu vânhtl lib er ': .,.S ocialismul", ..Avântul", ,.F a pta·:
..Ţara Nouă", .,Luceafarut: ,.Adevărul literar şi artistk:
,.Hiena": ,.Clop otul", .. Re visla Vânătoril or", .,Flac ăra':
"; ";
„Tineretul sociali st ..Spre :tiu ă": .. Clop otul ..Universul
";
lit erar", ,.lum ea ..Si nte za",,.Cu\•ănt ur , ..Proletarul".
,.Săptămâna literară"; ..Gaz eta Literară". .Bil e te de p a ­
";
pagal", .,Far ul nou ..Die G emeinschaft": ,.Bo ab e d e
gr âu", .. Mişcare-a.., .. Vremea.., ,.Păreri libC're� ..Ş coa l a şi
"'
viaţa': ,.S eco lu l: Almanahul z.iaruJuî „Curentu ). .Arta
şi omuJ': ..Ţărănismul":. .Pr ogresul soci al"; ..Dimi neaţ a':
„A.B.C''.. ,.Zorik". .lnsem nâri i('ŞC'ne"',.Teatrur
Privacy

pute rile lu i proprii-văr rog a mi le păstra şi a mi le
î na poia , căd n·a ş dori să s e pi ardă Vl'C"· -O una"...
Răsfo ic:-sc cu emo ţie desc: n de r«omandate cu atâta ori a medhlJu i im ediat , din fra gc-d a pruncie.
căldură de bunul pâri nle-ş.i rămân uim it: S unt În el e,
la rând, zece copii, trase „p e g eam'" de p e U"Ce ilustra ţiî. tovă.r ăşette desenele copiilor, arc- pentru min e tot atât a
di n z«t" num('f'(' consc:cutivc. al e unei f oart e r ăspândite grc-utatc în cercetările mde . ca fi grifon ârilc micuţ i •
şi dubioase re\'·ist e p en tru copii.
Autorul aces tor şmec he n- isp răvi, ca ş.i părin •
tele exaltat d e t alentul „c.xc epţio n ar al prog en itu rii
-s unt di n Bucureşt i .
ln «rc o s t atistică: l a o sută de pli curi cu d ese ne de
copii, primite. ş easeze ci de plicuri cu prind aseme nea
cond amnabile- excrd\H-î n majoritat ea c az.urilor. f i ­
reşte, cu buna ştii nţă a pări nţilor.
Od a o moşic-di n apropi erea Bucureştil or -
tmi vin e. printr" un om special.d ouă camete mari şi
deg ante in c ari sunt calchia te , după diverse jurnal e de
modă parisien c, ultim e le ac-aţU al e croitoresc:Jo r di n
l'avc nue d e fOJlt'ra.
Nu lip seşte nici ai ci r«omanda ţî a d e a păstra cu
sfinţenie exerciţiile d omn işo arei c are arc „o extra•
':
ordi nară imaginaţie-
Un domn fÎ o d o amnă din provincie-invăţător
ş i i nW.ţăt o art l a ş coa l a und e- urme ază fiul lor -con •
cur ent -îmi atr ag riguros atenţia asu pra însuşirilor
.,uimlt oa n-" a k moşt enitoru lui, cano "mi prni ntă un c a ­ m i�) -a dat zvo ană, prin tre tovar ăşii de hoinăre-a­
iet. unde spiritul şi ck-senul humoristuluî I orda ch e -e tă şi ghiduşii. ci. scriu la ga ze tă şi ci. ştiu să fac dra ci, şi
transcris cu o p rc:cizJunc- in adevăr „uimito are"'.
Un ah caiet, al unu i ele v d e licc-u, cupri nde exe-r­
ciţîi şcolare: conur i, cuburi, piram id e.• ulce le-(sub
""
cari stă scris in gotice: ..problem ă de persp ectivă ... ) - î ndrăznesc să m
fragment e di n nasul lui S eneca, un deg e t de la picio rul
lui Apollo, o jumătate din un-che a Afrodilci.
1n 6ttarc- di n acest e exerciţii văd lămurit creionul
sufic ien t a l maes trului de d esc:m n , îngrijo rat de prestl•
giul ekw.lui , cu car e i ntrO asemen ea im prejurare c rede
că e necesar să se confu nd e .
Natur al că t oa te aces te trucări-(e cazul să Î ntre- •
bui nţ:ăm un alt cuvânt) -dcscuraj c-ază pc acela c are
poartă a lte gândur i copiilor şi gândeşt e altfel de-spre
tducato rii lor imc-dîaţL
1n schim b bucuri a pe care ş i o- dă inocenţa dtor­
va-o h! tare pu ţjn i!-din tre c oncurenţi şi modestia
cu care pări nţii întovăr ăş esc trim itt"Til e lor. fac să uiţi
rep ede şi să :r.âmb eţti îngăduit or asupra îsprivilor ne­
cugetate a t e celor d in tâi
ln g ădui nţa nu îns eamnă, totuş-i, resc:mnare.
Con cursul acesta p en tru co pii a fost organiz at cu
scopul precis d e a con trola obsc-r v aţiHc mdc antc-rio arc­ naţie, dc:cât alt a. forţată să trr acă prin c aseta d e me tal
şi a trage- co nduz ii lc- cd e mai cum pătate asupra un or
probl eme car ă mă preocupă de multă vn-me.
Este , în deobşte, greşită ideia c ă e ducaţia ar tistică a mai niciod a tă do mnul.
tinc-rim ii nu se p oat e fac e de cât În şcoli de specîaJjt ate .
Prima ş i cea maî pu te rni ci dintre- educa\ii-(n c­
gândim mai mult la c-duc:aţia scns îbiUtătU pe c are şcoa­ ra , intre 10 -u . când d eschid la rg ferestrdc dinspre
la o neglij c-ază sau o suprimă) -se fac e în familie.
Mc.şte1ugu.J artistic s e î nvaţă, a ori care me.Şt(lllg
-şi ii În\'eţi pretuti ndeni p e glob-dar nu devîne
nici o da tă mijl oc ck exprimare artistică de căt daci c
82
stimulat, co rectat şâ rafina t d e sensibilitatea noastră, a
cărei, rafinare a înce put-su b priveghem pări nţil or
lată pentru ce. corespon denţa parinţilor, care Î n•
lor ris ipi\Î prin oraşe bo Jna v e ori prin c ătune ascun •
s e î n i nim i de codri.
Univers ul literar, 26 septembrie 1926
De la suflete de copii
pentru suflete de copii
N . TONITZA
C-Opiii din cartie rul meu mă cunosc ca pe un cal brea z .
Nu fi în<lcă Ic dau c ovrigi cu susan, ori mă j oc cu e i
„ri.ş ca"', o ri le î nalţ zmee cu zbâr niitori dc- t.in ichc-a şi
„poşte': Ci pentru că unul din ei, un anume- Mitruţă
Vasca -(unul bălan şi dul ce, de parcă n'ar 6 îeş it dîn
om. d din tr'un d o vleac galben. copt la s im ig erie, cu
oamen i şi Rori, cu vopsdc.
M'au ,•ăzut ştren g arii, pc stradă. m a1 în totdeau­
na cu mu tra hurn.t.U .şi c u bastonu l greu. Oe-ace ia nu
- i invad eze curtea. nici să-şi lîp ea s -
că năs uc urilej i lave-d e geamurile locuinţei mdc, ca
să-mi ispitească a ctivitatea , pentru ei lao laltă inc ăntă•
to arc- ş i misterioasă .
ln sch imb. imj scriu.
lm i scriu pc file smuls e din c aie tu ) d e „aritmetic ă"'
-pc margini de hârti e de jurnal e•... pc fragmente dc
muca val e găs jte în uliţă. ... pe spărturi dc tăbliţă nea•
gră , pe capace de „penare"', ... p e tot ce le tngăduk sări•
ci a lor neştiuto are , ori pc tot cc- Je scoal e in c alc grab a
febriJă a comun icării.
Ace-astă va ria tă şi numeroasă corcsp on dcnţă nu mi
s e d epune În cu tia de scrisori, ţintuită la Ufll antretu•
lui. afară. Poate p entru c ă, o ricât şi-ar Întin d e ei arcul
t rupului subţire, vârfui dc-ge tdor l or tot n'ar parveni să
ajungă până la fundul cutici mel e poş lal e. Sau poate li
sO 6 explicat, c ă o scrisoa re ln trodusă direct in o daia
adresa ntului , soseşte mai sigu r şi mai curând la d estΕ
dda uşă. unde nu mai di n căn d i n c ând scormone ş •
te. cu o cheiţă in vizibilă, j upân easa sa u cu coa na-şi
Pri n urmare copii îmi aru ncă epistolele lo r de- a
d reptul ln od ai e. ş.i anume dîm i nea ţa i ntre-6-8 ş i s t'a •
stradă. ca să mă de b�z de fumul comp ac t al pîpdor
şi de mirosul te rb en tinat al culoril or.
Prag ul fe r�trdo r unde aflându-se deasupra t r o ­
tuarului l a o î nălţime cc de pâşc-ştc stat ura un ui om
Selecţie de texte de şi despre Tonitza
(manuscrise, man uscrise dactilogar fia tc, scri eri d e presă)
-documi:n.1d,:f'"IVUIdin.Arhin.Bubu Brt:lWIU".
IMÎl'tltuldt &toria,. And ..<'ot0� Optt.scu."'"1Aaidemki
Romin.t.Buaittpi.dKinu.t'l)td&at "11It1
Desemnul
copilului
N . N. TONITZA
Şi am scris d espre dest'mn ul copilului tot atitca artico­
le, bro şuri şi vo lume, cite Sau scris de-spre Coper nic
sau Mari a Te.re-za.
Şi mc-reu cu ace iaşi profesora lă gravitate..
UmOar-ea aceast a d octă. in faţa desrm nului uno r
copilaş i. mi s'a părut În t otdeaun a hîlariantă ş.i ba.rocă.
Oamen ii prea serioşi , prea bu rduf de- Învăţătură şi
prea sjguri de „meto dele" lor ştii nţifice , n'au cc- c:âul'a În
tre burile copilului.
,.Plodul" e un rcnomen a par te.
Intre d şi omul matur nu e-stc altă p otriveală a pro­
ximativă d ecit fu ncţia i ntesti nu lui.
C opilul nuc- un „om"'-t ot aş.a prc.-cum cimpanz e­
':
ul a dul t nu e un ,..străm o ş al omului
Şi in telig enţ a şi sim turile copilului luc n-ază cu de­
săvirş îr c- pc alt plan dcdt ace la al ado lesc c-ntuJuj ş.i dc:cil
acela a l omu lui ajuns la depli nă d ez\'o ltare.
Marea !,T ' e şală a pări nţilor, (c ălăuz.iţi d e ucigător de
false sisteme p edagogice), a fost aceia d e a 6 asasinat.
cu bun ă ştii nţă, virst a cop lări ei, obligin du-.şi progeni­
i
turile să ,..mimez e" pe adul t
Precocitatea făcu tă, a c opilaş ului. care stirneşte
inc inta.rea famjJjd şi en tuzias mul prim îlor profesori-
est e un spectaco l jal n ic.
Am avut tris tul pril ej să î ntiln esc un ase-me•
nea „ copil prcco«"' in c asa unui ofiţe r super io r,
care a ve-a re putaţia unu.î om de rar ă i nteUgc-nţă şi
desăVÎflÎlă cultur ă .
�i n'a vc-a dedt tre i anişori şi jumătate . acest
copilaş „ şt ia" să cinte l a vio ară, să „danseze„ tango, să
redttu din Lafont aine ... B aud dain-,-(c u toatcci,
'"
pe limb a lui natală, pronunţa . ,c usit în Joc de cuţit şi
..futulaf î n loc de fluturaş).._.
Fireşte: nu toţi pări nţii sun t a.tit d e u-loşi săŞ:i vad ă
co pilaşiî c il mai repede .şi cit mai -..J)C'rfect"' ... ed ucaţi.
Sunt alţii car i n'au ddoc grija l or: ..... or ajung e
cum o fi voia Maidl Domnului ti cum k-o 6 scris ..."'
81
matur, copii Sau văz.ul siliţi să recurgă-p entru reuş i ­
ta intT'C'pri nde rii lor-la par ştie sa u la .. co inac': după
is te ţim ea spo rtivi a corespondentului fi fduJ mat e ria ­
tu tui p e cart' e ticluită cores pondc-nţa.
Comun icările lor sun t în drobş te scurte� lzbucni•
toare şi de un inc-dit c ucerito r.
0.-pildă:
„Domn ule pic tor când ne dai. voi e să. venim .şi
noi să vede m pozele pe c are Ic faci ma ta?! C a să ş ti m
şi noi. Gogu Şi.şman.."
Sau:
„Ţam văz.ul azidim ineaţă p e f erea stră fem eia în
pielea goală care a i pu.so î n perete mama mi a i:is ci de
ce spun porcăr ii c ă m.ă pkznşte pest e bot c u îam zis că
da c ă nu crede să \'le să. se uite şi n·a vrut şi t at a ma n •
tKbat c c număr est e l a mata ş i iam spus că cinci şi d
mia zis: puşlama ! ..."
Un altul - Petric ă Ion Lintcş-unul prizărit,
ş leam păt. cu un per ma n ent zâm b et vino va t p e o braji d e
o pal oa n- ume dă, im i scr e , şi su bscri e--fermecător:
i ln timpul cerc etărilo r făc ute î n cadr ul Institutului de
.Eu am luat lecţi de pictură cu ţaţa Flo rica care c
profesoară la troala d e f ete c am căpătat d e sânpetru o
cutie de past eruri ş est ompă d e pdc şi radi er i d e d c ­
i n umăr d e d ese ne repreun tind fiecare- câte o literă a a J .
fant. Am pictat Î n vacantă t rt'i: vo evodu �flHAI după
c al en darul gospodindor. -a lui Victor d ela comer­
cială o br azul cu roz oc hi cu bl eo .şi bu.z.a tot cu roz.; ln
fund ţ aţ a Fl orica ma pus să. fac un stea g şi 1am pictat cu fie înt r-o giză.. 6e Î ntr-o pasăn-, fie intr-un pe.şte sau În
galben cu roş şi cu alb astr u de ţ aţ'a Flori ca nu mia pus
mâna de loc d ec ât pc l a bă� că era strâmb. Finu lui tata,
Costică Cali.st:rat care ţinc- bo dc-g a LUGOSEANCA i n
piaţa marc. mi la luat şi la dat săi pună giu rgiuve lele
şi g ean1 şi a z.js c ăl tr imiti di n par tea mea lui \·OC'\'Odu
Mîhaî să va dă c iosâ ,:ic ă şi l a t rim is da nu vine răspuns
c ă la trim is recomandat l a p oştă ...
„ Pormă am pictal PACn.EA NU SE TRECE după
cum am văzut eu in c artea d e cctirc-. di n capu meu .
L-am pictat cum ma ·nvăţat ţaţ a Florica Î n c ăma ş ăs tro­ mai mult in jo acă, să desrocu in văţând sa u să in ve•
pită de sănge şi cu baione tă la armă .şi arul 1am făcut
cărămiziu cu ghiu de gaibe.ne şi fum alb cu scânt ei. Pe
l ln tre tim p . in subsolul pagind -paralel-se: d e s ­
urmă d upă aceia a m pic tat pe d .Tudor Vladimirescu
şi pe d . Iorga cu b arbă şi cu pălărie mare , da civil
pe d . Tudor c ălare cu c ăc iulă.. la d . Io rga m'a aj ut at
şi ţaţa Floric a c ă mama zice-a ci. nu seamănă la b a r -
bă ş îs o las p e ca.l a t ablou a cest a am pic t at î n fon d
poarta d da alb aiuHa ca să aibă pundc in tra cu calu.
Le-a marât a l şi pastea lui finu Costică ş:i d a zis : c a cd
Nwn ai lui? Vreau să vi n să \'li aril şi mata. Când să
vin? Si ma m a vrea să. vie să vad ă ce ziceţi, pute m venl
acu ma? vă. salut : Prtrici Ion Ll nteş -c lasa treia prim.
str . Io n escu 5 loco.. :·
ln sfârşj aha . d da un pui d e acto r. oltean , -
priet en cu copiii mei:
,.Ascultă! Trimitem pri n sora lu i băiatu tău ai a g ra• Tudor Ar g hezi: Acum nu maî şt iu c:âţi ani, sin t mulţi dc
să c reo ande ta lc co lo rate c ă \'Tt'"au săi fac p e tata cun
s jfo n pilit -aw:i?!... da să.mile.ascuţi cam p erdu t lama
i ră.z.boaic-, Ton îtz.a i a- dăru jt fikd m el e, care se juca Î nc ă
ca n- m ai dato ieri! Ori dăm pricc-a g u tău şi o gumă
i pc cO\·or cu fe tele ei d e c irpă ş i po rţelan, un p ortret de
Pătrat,CU Jo n Sârbul..
..Nu uita! şî o c oaJă de hârtie nu ştiu când termen
că sunt grăbit! Pătra şcu Jon Sârbul ..
Da c ă din co pil cu pi sălog pedago gicc:sc pc cap.
ks. d e cde mai multe- ori, n işte biete maimuţe social e.
apoi din tre copilaşii lăsa ţi i n \'Oia soartei. nu rare ori se
întimplă să. zbuc n cască in divizi cu o rară pros peţime
su.flctească şi intele ctual ă .
L a acCftia din unnă. a m aflat cele mai piton- şti şi
c el e mai expreSÎ\'l" d ese mne- atita timp cit n'au ajuns
pc băndle şco lii primare. Din clip a acea sta s'au prăpă•
dit: ochi ul, m in a şi imagin aţia lor au fost suplinite , tn­
ce tul pc inertul, de ochîul, ml na .şi îma gin a\ia ,..domnu­
luf" sau a „doamnei':
Un c az eloc\'en l, i ntre- atîtea altde.
Desemnul - copii
- şi părinţi
N . N . TONlTZA
Am pc biroul meu c ătc:va su te de- d ese ne, \'Cn ite din
toat e unghiurile ţăril, p en tr u un concurs intre copii.
Din vraful acesta im presi onan l , ochiul meu s'a
o prit cu drag nwnai la v r e - o patru c inci hirtioarc mo•
deste şi mototo lite , peste c:ari tremură . in urmele cr ei o ­
nu lui n egru. o sincerita te nc:vin ov at î ngcnio asă.
Restul: copii dirc cte depe revistele periodice, o ri
transcrieri plat e, du pă o biec te u zuale , un de mâ na ne­
dib ace a copilului se simt e co ndusă de pedan tismul
maestr ului d e desen sau de- suficie nţa părinţilo r cu
obsesii enciclopedice.
Bizar e-stc c ă cei mai en tuziasmaţj d intn- părin•
ţii coresponde nţi sun.I tocmai ac.ci ai căror copii suni
lipsiţi cu desăvârşire d e sî mţul pito rescu.tui ca şi de
simţul corectitudinii.
Aş a de pildă, deschizând un plic dc- dimen s i •
uni neobiş nuh.c, scot la Î\'eală. mai î ntâi. o scrisoare
scur tă şi cuprinz.ăt oare:
,.Vă trimll zece- dln dc.senel e copilului meu.
W:Org es, în vârstă de 12 ani -pc c ari sun t sigur c ă l e
veţi aprecia la justa lor w.loarc.
.,E un copîl c are are-dup ă c um spu ne toată tu­
mc-a de-alt mi nteri-un t al en t rxc epţî onal Lucrările cc
vă trimît -făcute toa te di n mi nte şi ajuta t numai de-
,.Când termen viu eu săţil arăt-dă mai rcpcde!
Copilării?
Firc-şl'e: copilăriîl
Da r în sbenguiala co pîluJuî este tnto tdc-auna un
serios pe carc foa rte rar tl pot atinge maturii -î n
actel e- lor g ravissim e .
Desenul alfabetului viu
pentru copiii mici şi
copiii bătrâni
8AilU 8JU:ZIANU
Isto rie a Artei in legătură cu viaţa şi o pera pîctorulu i
Ton itza . scot·o cin d printr-un vcchi s cri n. a m dat de un
fabctului: d e la a la z ...
Rind pe rind cunoscutdc semne- căpătau viaţa lor
proprie , se î nsufleţea u transfonnându-s e pe ne-ştiut e,
vreo altă făptură a ecrului o ri a pământului
Ne-cutai Tonîua a lăsat scris şi fdul de intn-­
bu inţarc al acc-stui alfab et viu: Da toria micului d ese na •
tor este a CC'ca de a îm plini toate &'<>lurile din chenare•
le a lbe, încercând să recons tituie- di\•e:rsd e perîpeţij şi
schimbări; d e l a simpla ca llgra.6e:rc- a litere i , el v a porn j
să. schiţez e o imagi ne, c are inatul cu încetul va de vc-­
n î in «l e din ur mă un adc·\'ăral desen. Astfd, sări n d
din pă.trat tn pătr at, ca Într-un şotron. se v a deprinde.
ţc alfab etul dest'nincl
făşoară o istorioară in c are povestitorul a căut at s ă pre-­
sare dl mai multe slove- de ac daş i fd cu litera cocoţată.
Să nădăjduim că mkuJ citito r wface trea bă bună
ajungân d cit mai. rep ede (cd puţi n o dată cu gi ndacul
Ar ăpilă). p e o stro\'UI h arnicei a lbi ne Xlpî.
Abecedarul lui Tonitza
TUDOR ARGHl!.-ZI
atunci, parcă. sau mai bin e zis probabil intre cdc două
păpuş.ă.Jnsti nctiv a trasă d e lucrurile deose-bitc- . incă de
mic ă. i l -a m arăta t.
Privacy
 -Uite , Mitzur a, cc-ţi aduc<' do mnul T onit:z.a
Tocmai prim is e. dt ea de marc, din Italia. o
domn�oarâ c usută di n catifea. gătită şi n iţel
roş covană, florentină..
-C e z ici? Ip place?
-E mai fru moasă d edt toate păpuş ile mde !
Por trctuJ avea nişte ochi din ac eia cum nu•
mai pensul a în ze stratului me şter a vea h aru] să-i în­
vie frag ezi şi adincL
Am stat d e v orbă cu artistul Avea fi d un pro ­
im d e a becedar pent ru co piiî l ui d e pal etă. şi SC'
ni meris e că î ncep u sc:- m şi eu unu ), în distihu ri şi
catrene pentru ai m.d..
Pe negindite căzusem la înv oia lă să l ucrăm
un a b eced a r î mpreun ă.
C<' s-a î ntî m plat nu ştiu peste ce ştie toată lu­
mea: ah ră:.r:boi, alt e co nsecinţ e . Fusesem odată la
Ton itz a acasă , În Bucure .şti. şi l-am găsit îm presu­
rat d e păsăr uici can- -i zbu rau prim pr e jur în atdîer;
odai a lui. li cun oşteau. i se-lăsau pe wneri. d vorlx-a
cu d e, iJ înţel eg eau.
Dar proiectul de atunci nu era chiar ab«cd.aruJ d e
faţă, romanţat oar«um, cu tal en tul şi intuiţiil e col eg u­
lui B arb u Brerianu.. Mi SC' part" că nu aş fi uita t, daci nu
cumva comit o con fuzi e i ntre cde d ouă proiecte.
Eu încep eam, exp erimen tal, cu lite:rde mari.
ln văţas em să cit ească pe olteanca in virstă Maria , din
Ciup<"rc<'ni. cu de. pc firmel e d e pr ă\•âJij. Am mai po­
vestit cin d"-a, pe undev a, uimirea ci cind a descifrat,
literă c u lite ră, primel e cuvint e, ş.i răspunsul ei frumos:
,.Păi, asta-i limb a noastră. ard e- m-ar fucuJ!" Era sup er­
lativul ei obi şnuit. da că nu fierb ea bin e fasolea sau nu
mai găsea pisi ca, ascunsă, prin âte un p od
Tonitza pornise şj el, mi. se pare şi cred că
nu mj SC' pare. de l a majus cule , cu fig uri in t eri­
oare, in grosi mea. lor .
Ori şic um, abe«darul lui T oniua, cu mari şi im en•
s e întîrzi eri, şi v echi p eregrin ări pe la roituril e de pc
\'remuri, im per-m eabil e şi cu imagi naţi a sarăcăcioasă.
iată-l gata tipărit.
P refaţa fusese să fie scri să odinioară d e l ond
Trodoreanu, supra punîndu -sc:- astfel op erei unui d c ­
c«lat, pe rgamentul unui defunct mai rcccnL Ni ciunu]
di n eÎ nu a trec ut prin viaţă fără să las e. afară d e p ul b e ­
re, c ite ceva în Urn ă.
Unul, in des en uJ l ui. a dota t co pilăria;
cestălalt, tinereţea.
Las fi eu să ca dă peste mormintel e lo r o frun ză d e
hirti e. D oi î ndrăg ostiţi de lumin ă .
Dar o dată c u evocarea unor fi guri d e aid-nainte
a bsen te, im.î permit plăcc.rca să reg.ăsc:-.sc î ntoarsă l a U ­
t eratu râ. p ana scriitorului Barbu Braianu , aşte ptată d e
t oţi dţi i -au cunoscut d.asticitatea, nuanţd e şi g ing a ş e ­
le tran spa ren ţe. Fi e- i in t r -un ceas bun, şî fi e bi nevenită
întoarcerea poetu lui subt s emnul curc ub eului d e aur.
• T ext d e Barbu Brc.z.ianu . cu o prefaţă de Tudor
Arghai fi o in troducere d e l ond Teodo rean u.
Editura Ion Cr�ang.ă, Bucurefti, 1982... P refaţa l ui lond
Teodoreanu da tează din1931, dar volumul va a părea
Atât d e marC' este pe ntru min e ac eastă i mpresi e
dC' î dentltate suflet ească in t n- Tonitu şi Jammes.. Î ncât
sun t încr edinţat că a cesta s -a „ rug at să nu moară"' copi•
luJ dln rdatî v recentul tablou d e Tonitza.
Duke-aţ a monoaom ă a coloritul u i. desenul sim­
plist, suavitatea pe.rson agîilo r l ui Tonitu şi c hi ar lipsa
de ..vulurn� frecv entă p-icturiJo r Iul. t oate contribu-
ie la re darea unei a tmosfer e d e dure roasă nostalgie,
constantă in tablouril e lui Tonitza şi care li con­
stitui e personalitate a.
Tonit:za a pi ctat păpuş i: le- a dat exp rrsi a suferin ţei
cd or mici, ade ,·ăra.td e victim e şi jucări i al e faralităţii.
A pictat port rete dC' co pii: l e a- dat expresi a d e i n­
conştientă senină.l ate a păpu şilor .
A pictat feţe î n durerate! dovnÎ. cio bani etc., care
pa r niş.te biet e păpu.şî. în ve chite, părisîte , prăfuite.
A pictat şi flori (pare-se Înt rucâtva înOuen ţat d e
una di n man C'f'C'le lu i Luchî an), ne în chipu it de fi ne şi
i
fragîle, căro ra l e -a dat expresia v ieţii, in.zestrându -J e cu
un suflet chi nuit or de S('nsibil.A pictat n udu ri nenatu­
r al e şi monocrome ( nu -i cusur, c i calitate). de-o duJ­
c�aţă ui mitoare, a căror SC". nz uaUta te a d e.spă.rţil--o d e
po e:d.a pu ră a li n UJo r. realizând opere de-o artă misti că,
spiritu ală, id ealistă.S-ar putea cred e că, in unde port re­
t e, Ton itza este numai s en i n, că nu m ai arc expresia du­
reri .E o iluzie: in.săş:i această sen i nătate est e o dov adă a
i
tristeţii ca re mocneşte i n suflet. Da că fig ura din tabk>u
C'st e atât de rece şi i mobilă, e ci. d acă ar fau o singură
miş.care, cât d e mică, ar izb ucn î i n plăns.
Op era lui Ton.itza are o exp resie d e ironie tristă,
indulgentă., o exp resi e d e ingenuitat e alteori: dar nu­
mai exp resie, p entru c ă Ton il:ta (ca ş:i J ammes d ealtfel)
nu-i un ade v ărat naiv.Această nai\'it at e copilărească ar
6 mai degrabă un refug iu; rezultatul unui proces su f k ­
t esc, este un pa s mai d epar te d e scepticismul ultra-în •
tdigenţîlor -ori cât s -ar părea de paradoxal E o î ncer ­
ca«' de înseninar e a tout prix, de evada� di n cătuşde
pesi mi smului raţional şi zdrund nălor. Obosiţi de in•
tdigenţ a n- ce, neîngăduitoare. sce pticii, în !,'Oallă du pă
f eri cirea care nu poate exista de cât î n „cercul strâmt"
omene� recad i ntr -un mi sticism prim.îtiv, rdn cep să
creadă. să iube ască.
Ră.mă.şiţde scepti cismului s e î ntrevăd totuş i in i r o ­
ni a dure roasă care l e car ac te riz ează personal t atea..
i
Tonitta este un i ntdigenL
Ac est sm.zitiv port-pictor al durerii, de şi î ncă
neevoluat cu desă,·ârşire, estC' totuşi. înc ă d e pe-ac um.
o SC".nsibilitate ar ti sti c ă cât s e p oate d e sinceră , rară
4i. fa.ră î ndo iaJi, in du da in vidiei netal entaţilor r i ­
vali. va 6 unul din prea pupnU supravi eţuitori ai a rte i
plastice contem poran e.
&vi.sta Utemră a liceului „Sf. Sava·,
mwl I . nr . 6 , 25 octombrie1927, p . 8 .
• Eug en Ionescu, Cron.ici pl astic� re produse în
..Ră z boi cu toată lumea"', Humanitas, Bucun-şti,
1991, vob, pp.158-159.
86
a bia in1962, descop erit, edit at şî completat cu tex•
t e d e Barb u Braia nu.
Povestea literelor sau a
fost odată o literă...
IONl!.LTEO'OOQ.l!.ANU
Pictorul T onj tza dăruieşt e copiilor o îndntătoan- .,crr ­
a ţiune·: ace st caie t d e desm , pe care l -ar 6 săru t at Ion
Creang ă , dacă ar mai fi trăit, cu buzd e lui d e marc
artisL Ion C reangă n -a v ăzut in alfab et se.mnd e grafi­
ce aJe sunetdor : el a descoperit în alfab et fiinţe ,'U. Şj.
vâzindu-le. l e-a şi po reclit
lu i .d" i -a sp us ghebosul; şi, desigur. copi.H d ă s ­
căliţi de C rean gă. auzind o po reclă c are defi nea plastic
s emnul un ei abstracţiÎ, s-au familiariz at cu ab st r a c ­
ţi a însăşi asociin d-o cu o glum ă, c u o distracţi e. cu un
ztmbet, nu cu un efort. nu cu o Încruntare. Şi. cu un
Umb et poţi ademeni pe co pil să al erge sprinten de- a
lungul tutu.ro r iniţierilor cult-u rale. ca dup i licurici, de
pildă, pe cită vreme cu o Încruntare iJ con damni doar
la c ul tu ră . d ind intre-gii lu i i njţi eri un caracte r silni c,
care-l va răzvrăti mereu î mpotri va ac<'stuj efort impus.
Aşad ar. iată cde do uă S('mne tute lare sub care
s e p ot g rup a iniţierile culturale al e c opilului: su­
risul ş-i lncrunt arc-a.
N u văd decit d ouă ope re de această natură. î n
produ cţia româneas că. situate sub s emnul surisufui:
cartea de cetin- a lui I on Cre ang ă ş-i c aietul d e des en
al pictorului Ton.itza.
Şi ştiţi de ce? Fiindcă şi Crean gă şi Ton.itza sunt ar•
tl�ti. şi surisul. care le p oartă ca un vin t d e mare op era.
e surisul im·oluntar al artei.
lniţi erea pi ctorului Tonit:za e plă cere. joacă., dis­
tracţie, fiindcă a.re seducţia artei. şi fiindcă înd estul ează
mereu nC'\. ·oi a de miJ(afC' şi \--ar îa ţie a co piilo r.
ln r ăspărul autoril or de caiet e de desen, care abs­
t ractiuază concretu l. sterilizî n du-l pi ctorul Ton.itza. in
ac est: caiet, concn-tizea 1.ă ab stra ctu l, fadnd pe copii să
particip e activ la ac<'ast.ă miraculoasă. metamorfoză .
T oni tza porneşte de la alfabet.E l i a o Uter ă ş i o în­
chid e î n cuşca gra fi că a unui patraL Întocmai cum un
s camato r, ap ucin d un o u. ar spune s pectatoril or :
-Ved eţi, am in mi na mea un ou. Un sî t n -
plu ou. U n ou ca toat e ouăle... Atenţi e!
Ho cus-pocus -fiJipus-abracadab ribu.s..
Şi sp«tatori i văd că din ou a ie.şit un iepure, o p ă ­
lărie şi o ploaie de sc:-rp en tine.
Aş a face: ş i Tonjtza c u Ut era Închisă î n cuşca p r i •
mului patra!. O trec e î n cuşca de alătur i .E acceaş j
literă, dar sim ţi o u şoar ă pe,r turbart" Î n li nia ci, pină
a tunci moartă, in ertă: e ca un fi or d e d esmorţi re în t r u ­
pul unui şarpe . Ap oi o trece Î n a treia c u şc ă .Ş i Ut era.
tot acttaşi -faptul se p etrece la tu.mi n ă şi la ved ere -,
N.N. Tonitza.
Tonitza e într-un
perpetuum mobile.
2UGl?N lONl!SCU
Zb ucium continuu. Zbucium al intdlge nţii as cuţite
care an al izează. cerc<'tează, desc operă. n ăscoce şt e. Şi
peste î ntdigenţa rece şi aspră -o sensibilitate caldă şi
blândă. o dufo.şi e caJm ă., p uerilă..
Fur tu na actt-a din suflet ar izbucni formid abilă. in ­
un dând. do bo rând d ar, stăvilltă de z ăgazuriJ e spir itului
criti c neî n durător d e ascuţît. se exteri ori.z.ează potolit,
dar. Din am estrc ul. din tulbu ra invârttjlre a gându ­
r lo r pi ctural e. culo area se realiz ează est om pat , Lo tuşi
i ş ti . Şi privirea Jor doare", şi te străpunge -şi ţi-e milă,
precisă., p urificată.
Nic i o stridenţă, nici un gând disonant:
totul este atenuare.
Uneori, alături d e colo ri, d e nuanţe fel urite, con­
t rarii. d e boga tă di versit at e, car<' ar părea cu nepu tin ţă
d e armoni:tat i ntr e d e, dar pe care Tonil:ta l e uniform i­
zca:r.i, l e î nfrăţe şte cu d esăvârşită artă. cu extrao rdinar
si ml mu ric a l Din acest punct de ved ere. s-ar pu tea ca
T onît:za să fie înOuenţ at d e Henri Matisse. Căci ac e­
lea ş j spi rit clar, ace.ca şi GercbraHtate, acdaş:i aparent
m sticism nai v li caract erizca:r.i. Pri n clarit ate.. pri n
i bre� însufleţi�. u mani.zare .
stil, pri n vi oiciune fi mai ales pri n inteli genţă. Ton itza
e un artist francez.
Actu aJa expo ziţie ne înfăţiş ează un Tonjtz a no u.
mult deosebit de cd vec hi Se in tălne.şte mult mai
rar a ed pe simism cosmol og k. , acea nos talgic fluidi­
ci, lăsând lo c -mai mult -pictu ralului pur, v iziu­
nii col oristice . Och j d e mărge a, s tranii, nedwneriţi,
i sun t d esc hişi ochîi copilului. pc atît ochii lui Gala
i nterog at:ivt ai coprnor, ai clovnilor, ai păpuş ilor s-a u
deschis spre o altă intd egere a ,'leţii. S -au maturi •
za t . Pric ep mai mult si mt mai p uţin . Coloarea este
mai amp ă ş-i capă.tă s cop şj î n si ne. Gama cromati •
l
ci mai bogat ă . l nsplr aţia mai fecundă. pJurilatera•
l ă .E mai multă intensitate a vi eţii. E maÎ consistent
Forma, liniil e sc:- preciuază. Ide.ca se concretizează cu
mai multă pl asticitate.
Creaţia este m ai puţin subiectivă.
Senti mentalul maj rece . mai calm p er mite mai
muhă o biecti v itat e; p ermite ca obi«tul să fie conturat
c u mai mult sânge rec e. Astfel d esenuJ in cep e s ă nu
mai fie neglija t ca până acum. Se îndreaptă sp re un ne­
oclasicism. spre sculptur al, spre cul tu l f or tnC'L
Er am o bi şnui� să ved em î n Tonit:za „p<K"tur:
Aru m. î ncepem să înt.rnări m şi .,.artis tul� ..p î c ­
toruf: Dar d n u se \'a opri ai ci .E i n pli nă as ce ns i ­
une. 1 n plln ă frămân t are. î n pl n ă put ere a creaţiei
i prun c a,Şteptin d bucata d e pUn e dup ă război numai
Care va 6 noul popa s?
Revista literara n liceului „Sf. Sa..,a",
anul I. nr. 8, februarie1928,p.1 5 .
parc ă în cep e să fie alta; se- cam strimbă. se cam hi eşt e,
se cam î ndoai e, se cam convulsionează, ii r ăsar muguri,
ca şi cu m ar vrea si î nflo rească sau să zb oan-...
Şi, in s firş-ît, c ind lite ra a ajuns in a şas ea cuşcă.
vez j că din ea a îcţit un ani ma l , o dihan le, o ginganî e,
un nas de om căJă.rit d e och elari. un cap de b erb«:, un
peşti şo r. sau altă dră cove nie vie, care seamănă cu litera
din prima cu şcă, atît cit trC"buic ca să ştii că-s rud.e de
singe , fiind l otu.ţi a ltceva dedt monnolocul neinsu­
fleţit al liter i i -mam e.
Aş ad ar, in ş ase patrate.. pi ctorul Ton.itza poveste şte
copiilor care-l ascultă cu o chii. p erip eţiil e unei litere,
aven turi e ci, fă cin du-i să asist e la aceste fapte g rafice
l atu nci d orinţa de a exprima acest smtimenl parti•
d esfă şurate sub ochii l or.
Şi ac este peripeţii nu sun t numai ingenioas e, ci.
mai înt otd rauna, lnd ntăt oare.
Ix pildă litera „ m", ţanţoşă, fud ulă şi Î ncord ată la
in ceput, ca un mitocan boga t cîn d intră i nt r -o casă d e
oame n i săraci. Î nce pe să se î mbuneze, ca pătă un fel de
gu,ŞUliţe. apoi arată trei ciocul eţe gemene. şi devine o
trin jt ate d e răţuşte care s e d au d e- a să niuţa. aripă lin gă
aripă, p e -o apă li niştită: nu patt o glumă?
Sau holbata .şi burtoasa literă „o... cu moţ î n fru nt e,
can- ca.pătă doc, aripi oare şi pici on.q.e. d eve nin d un
puişor bunduc, păstri n d in că în pu(oasa lui drăgălăş.îe
for ma oufuî rigid din care a ie şit -nu evo că un piuit
d e primăwrâ pe iarbă de maî?
Sau lit era .u � care s e moai e i ntinzi nd b ratde so m­
noroase, d estinz ln du-sc- ca in t r -o apă c ăldu ţă. pi nă
dn d din g al eşa de zmierdare a li niilor ei d espletit e. ră­
sare o le bădă î nflo rită in alin t de apă, -nu -i adorabilă
ca un joc de ap e i n lumină d e t un ă?
Sau litera „v„ sub care apare o crenguţă, prcfa­
dn d-o în pasăre p ersan stiliută. - nu-i însăşi pasăre a
alb astră a visu lui copî1ă1tsd
A fost odată o lite ră... aş a î ncep, ca şi-n cddahe
po,,eşti. povc.ştil e povestite dr mi na lui Tonitta.
laşi -1.5 mai 1931
Sufletul ademenit şi
redat, apoi, de culoare
De vorbă cu
dl. N. N. Tonitza
PETRU COMA.RNESCU
(fragm ent)
Tăbnăcitor col oristi c aJ tuturo r s en saţiilor deli ca­
te, pictorul Ton.itza p rociectează, mai adeseori. durerea
di n sufle tele nev ino vate, c opilăria bogată in simţiri .şi
d om.îcă de m ai bine, suferi nţ a nesati sfacerii, sp e ra n ­
ţa Culoa rea v orbette ca fi sufl etul, sau m ai bine spus .
85
N. N. Tonitza.
O! Durerea sfâşietoare
a păpuşilor bolnave!
EUGl!.N IONESCU
Păpuşi oam en j şi oameni păpuş j -jucării stupi•
d e şi tri st e. S urâsuri jal n ice , nai\'ita te deconcertan­
tă.. Jucăriile sufer ă şi nu ş tiu ci suferă. I n genuitate.
inconştienţă. plâns.
Câteoda tă uită şi nu ştiu că u ită şi bucuria l or
zdrobeşte mai mult decât triste\ea.
Şi sunt mereu nedumerite: ochii, vai! Ochii �.tr.a­
nU Întreabă. s e miră, ar vrea să ştie şi nu ştiu şi n.u pot
şi nu poţi expli ca nimic, şi nu poţi a lin a n im ic: s ă r ­
manii copii mal adivi!
MjJ ă . Se nsibilitat e. Înfrăţi re. Durere diafan ă. . v a po ­
ro asă, d e vis. Un gest brut al ar im prăş'lfa tot. În Joc d e
umbre. de dureri naiw. d e nedumeriri stranii. de culori
diafan e şi fragile -gol.
O, şi mai a l es surâsul tragic de ironi e în lă crămată
care p ute şte peste tot, până î n cd mai mi c colţişor, Î n •
l încă in lr<' l ucru ril e tumli c are dor din t oate zăriJ e, est e
sîn uant, si mbolic -atăl de in.ţdept şi blând!
Dar florile: imaterial e pete d e culori: lum ini şi um­
Şi nu du ril e tran sparente: fonn e spirituale şi g raţi-
oas� simf on i d e lin îj curbe; rotunjim i idea le.
i
De ce stărui e şi -a ici s urâsul boln a, · şi s ce ptic?...
RevÎSld literarâ a liceului „Sf. Sava",
amd II, nr.1, 8 aprilie1928. p14-1
. 5.
Jurnal de poet. Tonitza
IOAN ALl!XANORU
Pa r a irup e din i stori e prin a cest zugrav t oţi co piii
păm î ntuJui românesc . d e p e pereţii Hurez ului prun­
di lui Brân covean u. din aWn curiJe evului me dju de p e
o brazul Voroneţu)ui. prun cii di n cast'Je Ardealuluî di n
icoan ele pe sticli, c opilul di n braţele maicii î nlăcrima­
te d e pe vet:rd e mării d jn casa \'ăduvd şi a orfanul ui
prundi acestuj n C'am d e- atit ea ori cercat de suferinţi.
Nu-i o copilări e idHici aici. De mici. prundi iali-i
in ţi ntiri m cu năfarm a lbe pc cap alăt uri d e mai ca lo r
can--şi con duct" s oţul pe dru mul din unnă. I ată-l pe
pi el e şi oas e d ar acoperit cu aur, îată-i pt' copii răm�i
orfani lucrind cu minu ţel e Jor, pregătin du-şi ci na p us­
tie. Candoarea copilul ui nu provine de evîtarea sa u
87
su.fktuJ pers onagiil or sal e ,· orb eş.te prin culoarea ad e ­
cuată stării l or sufleteşti. Rămâne o problem ă p e care o
vo m analiza -o altă dată pr ivitoare' l a reOexd e stră mo­
�ti din pictura d-lui Tonitza.
Crt".zul artistic actual
„Cn-:z.ul meu actual este c uJoarea. Dar nu c uloart"a
cliş eu , da că pukm spune astfel, -ci culoarea mijlo c
variat de expresi e a di\'e rsdor sc:-ntîmente� provoca-
te tot d e culoa re. Să mă <'xplîc: î ntâlnesc in prcwn­
blăriJe mde o p ată de rosc. Î ncad rată d e un galbe n
bol nav fi palid. Se petrece in mine, subtil. un acord
izvorât din asockrea acdui ros e cu aed galben. Naşte
c uJar şi , d evenit con şti ent. -caut să' mj întruchip ez.
să 'mi construiesc cu mijloacde mr.şteşuguJui meu ,
t.abJoul AbC'a atunci mă lămu n-sc că p ata de rose este
rochiţa unui co pil, profiJa tă pe bosch et ul t omnatic
djn grădin ă . Fi re şte va trebu l să pi ctez o fetiţă in ros e
pro filată pe un bos ch et bolnav de t oamnă. TabJoul
mC"U \ a 6 iz.butit sau nu. p ent ru sufletu] meu, d ac ă voi
'
izbuti sau nu să stabilesc fără nlci un pic de alterare,
aed a cord care a trezit in mi ne sentimentul prim, ce
m' a înd em ânat la lucru .
lată pentru ce este î nd eobşt e con damnab î) să. ceri
dda u n tabl ou altceva d e cât cecace a vroit pi ct o -
rul s ă exprim e î n el.
Bine Înţeles d acă, pc lângă stabilir ea ace lui aco rd ,
voi putea să ad aog şi alt e d ement e plastice tablou-
Iu l meu , fară să tulbur sau să inst:răînez. prin ac eas ­
ta, sent imentul de bază. ope.ra mea va c ăttiga În
intindere ş:i adâncime.
Cred că pi ctorul trebuie să p ornească dda aco r ­
du) cromatîc. S au să pkce de unde o pofi:î. -d ar
să ajungă tot ai ci . Pictur a e-st e . in primă ş j ul ti -
mă an aHză : culoare.'"
JO ianuarie1927, Rampa
Cronici plastice *
WG.EN IONE.SCU
Ton itza este un artist mare, p entru că î n de plinqle
două condiţiuni indispens abile oricărui artist: este per­
sonal şi emo ţioneaz ă .
De o extrao rdinară s ensibilitate, Ton itza izbuteşte
să exprime ad m i rabil durerea: nu o d urere dt'2nidăjdu­
ita, revoluţionară, d, dim potrivă . o profundă în duio­
şare, o înfrăţir e până la idc nti6can- cu oam en i. copii,
păpuşi, Rori, lucr uri .
Dacă Tonitu ar scrie ve rsuri, s- ar numÎ
F rancisc Jammes.
Aceeaşi sc:-nsibilitate naivă, ad orab î) d e absurdă. ii
ca racte riuaz..ă pe amândoi aceşti mari poeţi: echînJen.
tul poe-zid lui Fr. Jammes îl avem in pi ctura lui Tonit:za.
lips a suferin\ei. ci din asumarea C'Î ca arvuni a biru ­
inţe i . D e a ce.ca nu există o gran iţă intre copii şi omuJ
vîrs ln ic d e tonaJitat e. E- acela şi suflu st i ns, sc:-c. d e pline
uscată di n care-i plămădită lumea lui Tonit.za.
D e-spâti mi� ş i d espă.mintcn jp î n leagănu] curat al
vie ţU şi aJ morţH, ţin candela aprinsă a une i seninătăţi
fi nă d ejdui ri atit d e specifice sufl etului românesc.
Pasta acC'stu.i :tug rav n -are con siste n ţă tdurî că pre­
cum cea a lui Petr aşc u bunăo ară.. Ton itz a lu crează mai
mult ro cc-ara stoarsă d e m ere i n care dospeşte mai
i
deg rabă aura focului decit zum.utul î nfl oririlor din
can- numai miroa.sel e feci or dn i ce î ncă n u s -au s tO\•it ,
i
in aluatul griului d e pî.rgă se- ngin ă jarul h oldelo r g ata
de sec ero;.E cul oare a vin ului s ec, a uleiului măslini u
de d eal argilos tors de fulgert' tirzii de Dobro ge arhaică
transfigurată de Ura o sc:-mi ntdo r.
E vremea de asemenea cin d trăk.ştî mai mult din
�te şi svicniri şj -nvăpâîe ri dint r- al e stel elo r clipiri
printre frunzarele de mai. dnd e răpit de sin e pe n­
tru intiîa oară auzuJ fetiţei pădurar u l ui. Cit încă nu
ai luat ştire de co nsist enţa prop ri ul ui trup, eşti nu­
mai suflu şi-ndu n-rare, numai privire, ochi ndnto c­
mit d e-o înfri co şată puri tate in jurul căreia abia ai
apărut şi te-nspă.im intă atîta fru mUSC"ţe Ct" prisoşe.ş­
t e •n to ate c ite sî n L
Sun t feţe de co pii abia svintat e de plinsul mai ci­
l or lor. i-o prospeţime care abia şi-a f ăcut loc nesi gur
puritat ea ca.re nu S(' poate apăra decit pri n pllns d e d ă r ­
nicia ş i taina lumii.
Gura -i incâ far ă c uvint abi a sîn geră cit un bobo c
plesnit d e trandafir, o chii sunt totul, din ei nu s a- retras
inci fumc-gindi p uritate a primordială..
Co pilul s1ăpine-�1e o clipă to tuJ pentru că nu-i ecre
lumii nimi c. nu o soli cită dt'Cît in vede rea în lă crim ării
Lumea ca dar, prun cul pri m�te d e- a d re ptul iar
om uJ vir stn ic o dobind e.ştr pri n in teri oriz are. Pe cil
G-alacti on sunt c omplet in chiş i ca şi Homer c d o rb
pen tru că s-a deschis ochiul lăuntric ca şi ochii păsto­
rilor mor mi de pe pere ţii Dur ăului und e i -a aşeut de
vegh e T onitu la poalele Ceahlăului.
In t re ochii prunculu i şi ochiul lă untri c al î n ţe­
leptului se desfăşoară l umea lui Tonjtu d e -o mist u i ­
toare frumu sc:-ţe mufată-n lacrim a prun cul u i şi cca a
omu Juî de pri\'eghi, a văd uvd ş-î a orfan ului: p ensuta
Iu lT on itza adaugă lucruri lor, garoafel or şi pri"elişt i­
l or Gol!:,'<>tdor şi inte rioarel or ard oarea aun-i ca-n s u ­
flul vec hilo r ico nari .
Est e sărbătoarea Jwninîi care tred n d pri n lum e o
ia cu sin e În cărcată de frumuseţe in tru et ernitate.
Est e încă o izbin dă a gen iului ro mâne-se de-a trans­
figura natura ş.i isto ria in virtu te a iubirii .spiritului.
U,uaforu/., 7 iulie1979
Privacy

Evocări N. N. Tonitza
!!CATERINA TONITZA
(...]
ln pagin ik mele , trebuie să-l contu f'<'z pe Tonitu -
pictor in atelierul lui de luc ru. şi pc Tonltza -tatăl -
în mijlo cu] cel or Lrd copii ai să i .
Vo i încep e dec i cu pic torul, cu omul bun şi întcle­
gător. muncitor pini l a exces, fin ironist, l esne înfl ama­
bîl la orice fd d e nedreptat e, gat a totd eauna să sară in
ajutorul oricuL Avea nC'\·oie de vn-un sfat sau sprijin.
Viaţ a lui a fost me1tu strins kg ati d e munca de zi
cu ri in atelier. ,.atelierul" fiind in ace laşi tim p cam eră
de primii"<' şj dormitor. cameră d e l ect ur ă .şi d e di-seuţii
intcrcsa nk' d espre artă şi lit eratură cu cd 3 prieteni .şi
colaboratori cunOIScuţi sub numde de „grupul cdor
pa tr u·: ca şi cu toţi ceilalţi col egi, col ecţionari sa u ami c i
care iî călcau prag ul.
ln o rdc d e lucru la ş evale t. care- se- aplkau cu
striclc ţ ea unu i prog ram bine stabilit. Tony era foarte
prC'lcnţios la capitolul lumină şi Hnişt e . Rari erau cei pe
care Îl admitea in prc a.ima lui. în orcic d e creaţi e. Vi sul
lui de o viaţă înt:re-agă a fust să-şi fa că o căsuţă. cu un
ateli er construit după planuriJe lui p eBonaJ e. C a or ic e
vis-. nu s-a p utut realiza, spre marca lui su ferin ţ ă .
Tony era extrem de riguro s cu propriile.-lu i lucrări.
Bucătilc in cu B de lucru erau in şi.rate pe poli\e sau p e
pereţi, cu spatd e spre cam eră. Du pă 2 - 3 săptăm î nj d e
lucru in tens. se hotăr a „trierea" l or. Erau in toa.TK cu
faţa spre cameră şi copiiî erau primul njuriu", pen tru.
zicea Tony, formarea gu stu lui şi a ochiu lui de artist.
Cu tot a vizul „juduJuj': ind eob şt e mtuxias mat, Ton y
nu preg eta să distrugă acdc b ucăţel e ca� nu core s ­
pund eau cu g u stul şi o chiuJ l uî d e pictor î nccrc-a t şi
conştiinci os .La V-aJcn H de Mun te, s-a intimpl at o da tă.
a vizul „mae strului� Co pijj aveau obligaţia de a-şi fac e
chenar pe fiecare pagi nă.Î nain t e d e a Începe des enul:
Î n caz cont rar, des enu) -chi ar bun 6ind -t'ra sortit
distrugerii. p en tru neresp ec tarea unei indic aţiuni dat e.
Tot pe ntru stimularea d�-ostd d e pi cl ură şi pe n•
t ru sădirea conştîind oritâţîi in munc a de ... cv entu•
al pictor, copiii, l a rin dul lor, org anjzau ş.i c .cxpozi•
i
ţii pcrsonaJc " cu d escn d e lor cu ch enar, car e , de dat a
_..
a sta -juriu] -eram noi. bătrinii. Foarte „SC"veri
şi „pretc npoşt nu precu peţ eau l audd e sau o critică
a spră. du p caz. . Bucăţil e care Întrune au aprobarea „ju ­
duJuj � erau vî ndut e d e respec tiYul au to r, c hiar juriu ­
lui cu pricin a. Şi bietul juri u, fără murmu r, tre buia să
'"
achite-preţul ,.exorbitant not at p e dosul ca po do perei:
2, 3 sa u ; lei . Banii a stfel dştj ga ţi, serveau îndeo bşt e la
c umpărare a cărţil or rivnile, pe care ist e ţii le c iteau din
scoa rţă în scoarţă. pc t�c in d adevărate cJjpe d e d esfat a•
re tn t ovărăşia l or.
(. ..]
19 februarie J974
Evocare Nicolae Tonitza
JON'M.A.NOUU
(...]
Trebui e să vă spun ci imi vin e g�u sâ 1 nwn esc
4
Ncculae Ton itza, căc i pen tru mine şi fratdc meu a fos t
..mo ş Toni" şi soţi a lui (sora mamei mel e) Titina.
(....]
Primdc aminti ri datc-ază d in anul 1914 c in d mama
mea,. văduv a cu doi c opii mj ci (eu a\'cam 2 ani şî fr ate le
meu 3 ani) a fost n vitată d e Mo ş Tony şi Titina să vină
i
cu noi să p etrece m vara l a Net eze şti, unde Mo ş Tony.
sccon dat de Moş Făn u ţă (pictor Şt efan Oim itrescu) ş i
alc ătuit din profesori şi i ntdcct uaJi icŞC"ni, l a care a d e­
raseră şi Moş Tony şi. Moş Finuţă şi Cost ache B acalu.
1ntrunirea se făcea în casa ocupată d e Tribul Mano liu
(aşa era de num ită cas a pe care o ocupa u fr aţii şi sur o ­
riJc ta tălui meu). atunci era bucur ia noastră. a cop i ­
ilor, căc i toţi pa rticipanţii ne iube-au şi ne aduceau
bomboane şî c ite o j ucărie, fiecare du pă p osîbilităţilc:­
l or d e altfel reduse.
(...]
Jar nu ne-am văzu t dtva ti m p pînă în vara anul uî
1926. d nd m -am revhu t mai in tîi cu copiii -Titi,
Puiu. Mica -la Năsăud.jud. Bistriţ a, şi und e au ve nit
peste dteva zile moş Ton yşi Titina . şi ap oi şi AJecu
Oi mcscu Gu sti cu fiica lui , Nîne ta , precu m ş:i f am Hia
Zamfiropol-D atl şi copîH Ţuca şi Puiu. Vă puteţi tnchi­
pui cc v acan ţă am a vut în aed an.
...coprn erau la Năsăud de mai muJ t timp, lua� d e
un fra te al tatălu i m eu, Sandu M anoliu ca�. fiind d i ­
rectorul Şcolii Normale . îi luase l-a C'1 şj j j înscrisese la
şcoal a prim ară de aplica ţie de pc li ngă ŞcoaJa Nor mală
şi u nde coprn Tonitza. au ur mat cur su ] prima r .
Am înd oi erau fericiţi să-.şi revadă cop-iH, Mo ş
Tony î n plus se sjmţc a Înd nt at de peisajul local şi cel
din împrejurim i .Făcea plim băr i i n so�t de noi. copî•
ii, şi de mult e ori se amestec a î n j oaca noastră cu o
mi nge d e fotbal. O bună parte din tim p era des tin a t
bî nd nţdes picturii.
Ne cumpăra jucării folclori ce, spcd6cc rcgiu nîi, d e
la tî rg ul ce s e ţinea l n 6 eca� jo i , sau ne dădea golo gan i
cu care ne cumpăram no i ctta «" d orc-am.
(... ]
Şi iar au trecu t ani in care nu i-am văz ut.
(. . ]
Eu, ca� căzusem l a b acala ure at î n prim ăvară. a
trebuit să mă TC'tra g la l aşi pe n tru a-l da din nou. Du pă
ce l -a m luat. am avut dt eva co nllicte foart e ne plăcu t·e
cu tutorele:- meu, Radu M anoliu, care era un om fo arte
cur ios, ş:i simţindu-mă foar te si n gur fără frat ele meu.
i-am scris Titind arâti nd u-î toată situaţi.a tn ca� mă
Programul zil nic al lui moş Tony era u r mător ul :
scula re a la 6 dîmin caţ a. ap o î cafelu ţ a pe care o b ea cu
Titina in at elier, iar cu cu Puiu in su fra gerie.
După aceia se aş ternea l a lucru, la pict at sau la
scris. funcţlc d e starea timpu lui, in trc'rupin du-s e nu­
mai pe.ntru mese. Cind sc ria, stătea nu mai intr- un
picio r. c u coatde sprijinite d e masă şi a vîn d mal
mu J t e crei oane a sc uţite d e copilu l care era d e seTVi­
ctu. şi o i,ru mă de ras.
li er au dragi t oate animaJd e, ca de altfel şi int re " •
gei familii Aş a se face că, l a u n moment d at, aveau 1 9
pisici, 6ecaTC' c u numcJe ci, care hălăduiau care prin
casă, c are prin pod , care pr n grădi nă. l a aJC1,
i oere. Gnd
se întimp a. , d e a ltfel de stu l d e des, să-şî facă ap ariţia o
l
nouă prăsîJă de pisici. pisicii nu e rau omoriţi ( aşa s -a
ajuns l a cifr a d e 19) şi fa cerea ochilor a�tcrea era ur­
mărită ... de to ţi mem brii familici cu moş Ton y În cap.
D upă citva timp. moş Tony facc a o se l ecţi e, alc g in du-i
pe cei mai fru moşi şi mai jucăuşi 3 - 4 pc ca� ii aducea
la el in atelier. � muhe ori îi auuam r izind si nguri şi
apoi cheml ndu- ne-să ne arat e circul d e pisici. care se
prod uc.cau cu saltu ri ac robatice în juruJ a 4 - ; motocei
de hirtic atirn aţî cu sfuri de diversele mobil e din atdicr.
(... ]
Sever cu co piii tui i n cc priveşte ţinut a şi invăţătu•
ra. era neaşt eptat d e îngăduito r cu mi ne, care dacă d e
bine, de rău cu ţinuta eram l a punct,În sc himb cu În•
văţătura eram departe d e a 6 la inălţjm e.
Ştjin d pas iunea mea pe ntru aviaţie , la întreb area
Titine i: .,Tony«" facem cu băiatul acest a, că nu-.şi \ ·ed e
'"
de carte! moş Tony i -a răspuns: .,Măi Titi nă. lâsaţi
băi atul să-şi cau te sing ur drumul. l n fo nd nu est e băia t
rău şi acest a e ste principalul!"
1 - l-
Ne trim itea , pe min e şi pc-Puiu pe la expoziţii de
pictură, la l nt orccrc a vin d oblig aţi a să-i ra portăm da că
ne plăcuse, ş i ce anume, i ndkî nd numărul de ca la•
l og . Apoi se duce şi el să ne verifice l ,'Usturil e, aprobin ­
du-l e sau ironizîndu 1e.
4

să scoată în mijl ocul curţU şj să de a foc, l a o seric d e lu­
crări soco tite .slab e" (d ar care, d upă pă�rea mea. e rau
depart e de a m erita o asemenea soartă).
ln atm osfera at eli erulu i. un l oc de SC'amă iiocu pau
şi cei 3 copii ai noş tri, ist eţii Titi. P ui u şi Mi ca . mo­
dddc prefera te, care îşi î m părţeau cinstea de a poza,
t ot după un „program'" bine sta bilit Tony, marc iub i ­
t or d e copii, avea pe ntru ai lui un fd special de -a -şi
manifesta dragost ea: o împ e tire de d u oş ie şi aspri•
l î
me l„Spar tanică� după cum zicea d), cu care se făcea
iubit, resp ectat şi a d esea temut . Copiii, dup ă orcic d e
poză , avea m tsiun e-a sa spele, prin rota ţie, pc nsulde şi
să cu�ţe palC'la, muncă d eloc u şoară, a\•ind î n vedere
c.xigcnţ a tatălui, care nu ad mjt ea „dtlu ful", sub n id un
motiv. Pe ci însă• .,mis iune a" a c easta U on ora în mod
dcosebiL şi o duceau l a b un sfirşit. cu multă trager e de
inimă. l n afara o rdo r de poză, pî nă au jn trat la şcoală,
de moş Pavlu (D. P-avlu) (acest a clin ur mă sporadic)
pi c tau biseri ca satului. l uc rau din zori şi ptnă În noap­
t e cu î ntreruperi p entru luatuJ mesei ...
După ma sa de seară se încingeau discuţii \ a' r i -
at c Î ntre « trei picto r i, Tit:ina , mama mea şi fr ate l e
Î
t atălu i meu , Rad u Manoliu, care ne însoţise de la laşi
şi care a ră mas şi el mai mu lt tim p cu noL Subi«td e
erau prob abil varia te şi intcTCSanlc p entru cei mari. dar
t'xtrem de plicticoase pentru noî c cî mîd care r ru�am
cu s mi orcăielile noastr e. pîn ă l a sfirşit, să-i plictisim la
r in dul n ostru p e cei mar i .
(...]
A v en it răzb oiul şi Moş Tony a pl ecat s ă -şi faci da ­
t or-ia, căzind prizonier l a Turtu caia ş i muJt tim p nu am
ştiu t nimic d e d...Ap o i a t recut războiul şi Moş Tony
s -a Înt ors din prironie raL S-a în tors J a la şî sl ab . jigării,
cu faţ"a pă.mînti e. bolna v de mal aric.N u mai era VC"Sd
aflam şi faptu] c ă nu mai puteam suporta toat e extra •
vag anţdc tut orelui meu bi necun oscute de ea ŞÎ d e moş:
Ton)'· ca mai d e a llfd şi d e tot l aill.
Moş Tony ş i Titina m i -au răspuns imedîat, că În•
trudt s-a mutat într-o casă tn căpătoare- in st r. Po pa
Soare 35-, să vin şi c u la Buc ureşti şi să locui esc l a ei
...şi am şter s -o englez eş t e la Bucurqti, unde am
sosit i n octombrie 1930.
Mo ş Ton)' ş i Titina e rau a pro ape neschimb aţi de
cum ii ştiam cu de l a Năsăud.Ac da şâ om voi nic, în de­
sat, cu g.itul scur t. cu părul creţ şi rcbd. dat pest e cap
şi rărit d easupra frunţU mai î nspicat ce\'a , cu vorba
d omoaJă şi cu ochii vi oi şi poznaşi. Era im bră cal in
uniform.a lui de casă compusă di n pant al on i albi de î n,
cu rub aş că portocalie din acd a şî material şi încălţ a t cu
niş te p apuc i de lină cro,şetată ş i cu talpă de pislă. Gnd
tucra l a ş eval e t, îşi pu nea un haJa t alb pt' deasupra.
Viz.ite le în familia Tonitza ('rau rd ati v rare fÎ tt·
strinse ca număr: Caar Petrescu, Dr. D on na (era şi
medicul d e fam ili e), Şt efa n Vo it ec. Dr. Sl ob ozianu.
O . Han, Titina Călugăru (p e atunci Căpităne-scu)
Zamb accian, Trcm binscki şi, de cite o ri o blîg.aţîi de
SC'rvkiu ale-Acad emiei de Bdc Art e din l aşi sau c.xpozi­
ţiil e ..Gr upului cdor patru,., o cerea u. \' enca moş Fănuţă
de l a l aşi prC"CUm fi soţii Ştefania şi J aqucs Bcre iJh (ea
fiin d s ora tatăJu j meu, î ar d pro fe so r in cadrul Mjs iun U
Unh : e rsit arc FrancC'.1.(' în Român ia). Fa ţă d e moş
F'ănuţă şi d e s oţii Bc rcilh a vea o afecţîune de-fra te. ca
ş.i d din partea l or.
Din anul 1933 a dC'\·enÎl d Însuşi. musafir la d aca­
să. deoarece a luat prin concurs cxccut arca pktur H in
stil Bizantin a bisericii S( Gheorg he dîn Con stanţ a.
a\Î ' nd ca ajutor p e Costache B acal u ş i un anume Jcan
Buiuk. care î a făc u t mu J t e neca zuri. (...J Fiînd numit l a
4

copili t�buî au să dC'SCnexe zJl nk după na tură s au din ca î naint e, d ar cu timpu), tn famili e şi i ntr e pri eteni ş i -a (...] ca trdra de picturi a Aca d emi ei de Bdlc Arte di n laşi şi
imagi naţi e. in caiet e spec ial fa.c ut e p en tru ei, cu fuilc mai rC'Vc nit. Au reînce pu t î ntru nir ile ...CERCULUI" apoi �ctor J a accc-aşi acade-m ie, s -a mut at sîngur l a laşi.
numerota t e, p en tru a nu put ea 6 distrus nim ic, fără care , era o încercare a �Î nvie rii spi ritu ui JUNIM.TI,
l

88

venind la Bucureşti num ai i n inte�sdc şcolii sau cind
se făceau expoziţiile „Grup ului ccJor patru"'..
Tîtina se ducea din d nd în dnd l a [aş i ş i stătea
citva timp cu e l Era din ce î n cc mai trist, cu privirea
mereu preocup ată şi ndî niştit. Din noo avea necazuri,
de dat a ac east a iscate d e col egul lui de la Aca d emi a din
l aşi - l C osmovid, imidJOs că nu căpătase d rc c t o ­
ratuJ, ne vrînd s ă ţi nă scam a că di n pu nct de v ed ere al
tal entulu i nu-i ajung ea nid la căldîul lui Ton itz a.
1n 1939, i n una din scrisoril e către Titina, ii sp une
ci se simte foarte bol na v , că nu mai poa te-rnist a n« a •
w.rilor pricinuite d e acdaşii l Cozm ovici . Titina pl ea ­
că im ediat la la şi şi revine in sc urt dm p la Bucur(1ti.
Era de nerecunoscut! Slăbis e, avea o prh"lre go a­
lă care se mai în sufletea dî n d n d in c inci. rare- or i,
Făcea corectu ra aşa îm bră cat , Începând de la uşă cu to ţi L-a în drăgit mult pe-băiat. I -a făcu t un fd de pm• a Maestrului. A sfătu it mu lt cu ea. Du pă cc ne- am d e s ­
studenţii înjurul tui pî nă termina şi fără multă tN>rie. sie săptămlnală pe t ot timpu] c it a st at t a Durău.Ch ipu] părţit m-am adresat către el, zîdn du-i:
El făcea o c o�ctură concretă, că u tind sâ ţj trt'U'as­
4 copil ului a rămas lnt r-u n d ese n col ora t -un pui d e - Vă pl ac mult copili, Mae stre?
ci posibilităţî de sesiz are plastică. folosind uşoa� nu ­ ţăran cu ochii mari a \•i nd pc ca p o pălărie mult prea S -a o prit din pasu-i rar, s-a intoB spre mine şi. tn-
anţe caustice un de nu-i plăc ea; un de-i plăcu incuraja mare pentru măsura lui. tur ubÎndu- mă cu ochii rotunzi, mi -a răspuns:
şi a dăuga „mai fa de astea!"' 1nt r-o zi ii in so�eam pe o p otecă d in sătucuJ d e l a -Teribil! lară a mai adăug a c.cv a.
Pe at unci J a stud en ţi era o modă d e a prepara pi n­ poaJdc Ceahlăului şi ne-a m intil nit cu o fcdţă care încă (. .]
za cu grunzuri-cu aspirităţi; unii folos eau o re-z.. alţii n u a vea anii de şcoală. Era o cunoştinţă mai \ ·ech e d e 19februarie 1974
pre parau cu resturi de culoare răm asă pe paJetă.
1n ziua aceea tema de studiu era „nud d e f emeie
"'.
cul ca t Ma estrul trcdnd d e la o lucrare l a aha . şi a jun­
gind în faţa uneia a cărei pin ză du pă cum spuneam era
pre parată a stfel, se o pre a.
lntâm plător un grun zu� d e culoare uscată , mai
mare se găs ea tocmaî p e abdo men. M aestrul, s -a u i 4

vorbe a greoi şi s.e bilbiia, di n care cauză s e ruş inea şî
vorb ea foart e puţin .
Stătea d e multe-ori cul c at pc un divan sau se aşez.a
pc un scaun, cu pri virea pierdută în gol
La un momen t nu s-a mai ridic at din pat .
[...) A fo st î ngrijit de Titina şi c k copiii lo r
cu tot d evot amentul.
tat la luc.rarc v�-o 3 - 4 s ecunde apoi a întors ochii
rot unzi ca nişte faru ri asupra a utorului , a mai privit o
d ată lucrarea. după care s-a adresa t viitoruJui pictor
respirind greo i cu uşoare pauze:
-O-t a, dcsîg ur ci ai să te însori, şi să-ţi iei o so­
ţie frum oasă. ctnd ai s-o m ingii şi m i na va intilni un
gru nzurc ca ace st a are să ţi placi?
4

(...] To ată atmo sf era s -a de stins .şi to ţi au ses i -

A.,,ifd, in du pă-amiază zilei d e 27 februarie 1940, zat ridicola neconcordanţă intre mocii şî realiza rea
Titjna. Puiu şi cu min e l -am interna t l a spital... în ace­ a rtistică a lucrăr i i .
ia şi scară se stins ese. Umorul maestrului s e man ifest.a
(...] şi-n al te im p�jurări.
Se o dîh n eş te În tr-un monnî nt mai mul t decit mo­ (...]
dest l a Cimîtir-uJ Milîtar Ghencea O altă t răsătură d e caracter a maestru lui Tonltza
era emoth'Î.t at ea Nu-î plăcea să vorbe-ască î n pu blic şi
es ne i se umacau och i .
Amintiri despre l
(...]
i

La fd d acă i poveste-ai. de spre-vi aţa grea a cuiva.

pictorul N. N. Tonitza
4

d espre \'Tc un copîJ nedjit, ochii im edîa t î SC' um ezeau.

CALDJ'IC ALUPJ
Când mă gân d esc la macstruJ Tonîtza, mă văd cu mulţi
ani î n urmă student l a laşi, în acelaşi oraş şi la acei aş i
.\-('.Oală und e-şi făcus e şi d studiil e.
Pc atund e ra l a BucurcştÎ. dar într-o bună zj s -a in •
t ors ca p rofe so r l a bătrâna Acad emic de Arte Fru moase
de pe strada Arcu şi astfd l-a m cu noscut personal.
Era u n om n u prea inah, îmbrăc a t modest, c u un
m ers in ert, îngându rat, d ar cu ochU rotu nzi, nea stim­
păraţi, vctnk iscodito ri, c('rcC'tî nd formdc şi cul oril e
di n jur . Gnd iş î înd re pta pri\if'C'a asupra t a f'ară a fi a s ­
pră, ave-ai impresia că te pătr unde. Acea stă privire ş i -a
re-d at -o foarte bine în autopor tretel e sa l e,În special cel
dat at 1923 pe un fund roşu.
Eu atun ci t ocmai te rmi nasem Academja de Art e
Frumoase , dar într-o dimineaţă ci nd ştiam că maestrul
\i ne l a corectură, do ritor să-l ascult, mă înfiinţa in
ateli er prin tre stud enţi.
Dcti urca greu sc ăril e din cau za unui pici or care-l
supăra. î n atdiC'r nu se� pc-scaun decil foarte rar.
D e l a un timp imi im pusC'SCm să fiu foarte at ent la
cele ce-i p oves te sc.
l-am cunosc ut mai in deaproap e în tr-o vară dnd
a adunat in jurul său \'TC-O ciţiva pîcto ri, pri ntre care
C orneliu B ab a, Mihai Că.măruţ, Petre Hir to pcanu,
Serafim Bodn ariuc şi eu. şi am mers la S chitul Durău
d e la poalde C ea hJăuJui , u nde am făcu t o clacă ar tistică
aşa cum sp unea el , cu gtndul că col ndam apoi an du pă
i
an to ată Mo do va. Aici in mijl ocul nat u rii i-am cuno s­
l
cu t toată gcn erozilalea. şi sufletul său caJd .
Er a a propiat, prieteno s .
Pri ntr e al te l e mi -aduc ami nte cum într-o zi a venit
o ţăran că dint r-u n sal veci n, cu un băieţd d e vrro 6
an , slăbu ţ l a trup, cu ochiî negri n robiş nWt d e mari, pe
i
ca p cu o pălărie d e a ta tălui sâu, care murise de puţi n
tim p doborît de un co pac.
Femc ia răma să văduvă cu mai multi co pii, vene a
să vadă şi ea. pktura de spre care se au zise prin î m preju­
r im i şi îşi luase cu ea şi băi a tul mai ma rc [...].
Macst r uJ Tonilza a i ntr at in vor bă cu băie ţelul,
gJwnin d a c erut să-i d ea fui pălăr ia, ap oi au încins o
com-ersaţie ca intre priete ni. După cc l -a c op l eşit cu
t o t fduJ de daruri, la plcc arc Î •a spus mamei sal e să-l
a ducă mai de s pc acol o.

90 91

Privacy
 Scurtă biografie a autorilor
Au rdia Di aconesc u, mu.uograf , cercetător, şefsccţje,
Mu:z.eul Ju deţean Murci, S«ţia d e Etno�'Tafic şi Artă
populară. 1979-2008.
Universitatea Babcş-Bolyai Cluj-Napo ca,
Facultatn de Bi ol ogic - Geografie, Secţi a d e
Grografie, promoţia 1968.
Profes or tn i nvăţăm ânlul lkeaJ Reghi n, 1968 -
1972: lnstitu tuJ Pedag ogic Jargu Mureş, bibli otecar, sc.- ­
crctar de facultate, 1972 - 1979.
E x pertt n b unuri c u S<'.mnificaţk rtnografică, 2003.
Diploma şi med aU a „Mtritul Cultur al dasa l -a'"
pentru activită� in domeniul muzeal. 2004; Diploma şi
medalia „Cen tenarul Muzeului ASTRA Sibiu" p<'lltru
actjvîtatea de cercet are, 200;..
Elaborarea t ematicii şi c oordonare a realiză-
rii Expoziţiei de bază d e Etno grafic şj artă popul a-
ră a judeţu lui M ureş cu tem a: ..Vech i me. continu it a -
te, unitate ţi originalitate tn art a pop u lari din judtţul
Mureş" (expoziţie rcaUz ată d upă 44 d e ani d e absenţă a
Etnografiei î n via ţa culturală a larg u Mureşul uî), 19&4.
Studii şi articok publicate î n re\'ls te d e sp eci a­
lita te: 3 3 d e ar ti cole. C onfe ri nţe regăsite în „Caiet el e
Fund aţiei Cultural e RomuJus Gu ga ": 10 conferinţe.
Artico le de popularizare î n presa l ocală, po pulariz are
de pat rimonlu. d ati ni. o biceiu ri, anl nrs ări: 105 arti­
cole. Mate r-i.ak difuz ate l a StudJOuJ t<'ritorial d<' radio
Tg Muret: 266 de mal eriaJe difuzate. din 19-80-preunt
(colaborato r cxtern. 1990 - 1996). Catal oag e de c ol ec­
ţiC' cli n patrim oniul etnografic: 7 . Partic ipări l a scsiunl
ştiinţifice cu caract er naţional: 1 7 . Sesi uni ştiin ţifice ti
sîmp ozfoane judt"ţene ş l l ocal e: 3 6 .
Re ali zări de- expm:iţU tem porare:2 1 . Expox.iţil tem­
porar e î nc olaborare: 7 . Cărţi e ditate: .Ghid ul expozi ­
ţiei d e bază de etnografie ş i artă populari din judeţu]
Mureş ", Editura Medi apr in t, Tg. Mur�. 1997 ; "A urd
Filimon"... (aclivitate a etnogra fică). Editu ra C ezara
Codru \ a M arica. T g . Muret,, 2009; .,Ceram ica in suJuri
dc,o lut din colectiile etnografice mureşc-ne� Catal og.
Editura Me ga, Cluj-Napoca, 2011; Fu.rea de t ors. unea l­
tă. simbol ş i obicei d e artă p op ul ar ă , U.talo g . Editura
l,o'!eg a. Ouj- N apoca, 2012; Iusti n Handrea, omuJ faptei
bune, Editur a Edu , T g . Mure ş . 101}.
Studii cuprins e i.n volume cu m ai mulţi autori:0-
uăl e <le Pa.şti în ..Studii şi cc-redări <"tn oruhurak" Vo1.
I. e dita t d e Muuul Ju deţ ean Bistriţa Năsăud. Editura
Carpa tica, Cluj - Napoca, 1996; O valoro asă col ecţie
d e etnografie ş.iartă popul ară tn v ol umul .AUREL
FJUMON - consac.ra re şi destin„ editat de Bibli oteca
Judeţeană Mureş. Muz eul Jud eţean Mureş şi Fu ndaţi a
CulturalăVasil e Nete a, Editura Medi aprint. Tg. Mure-.ş.
2001; Mu �ul e tno grafic d ln Tg. Mureş - trecut , p r e ­
:u-.nt şi spe.ranţe d e \iÎl or i n V olu mul "TÂRGU MUREŞ
- ORAŞ AL ARTELOR"'. editat de Primăr ia T g . Mureş
î n colab orare cu re vista „Vatra·:
Volum manu scris: '"S1u<lii. articole şî materiaJe ( e l ­
nom uuo1ogie, etnogra fie. folcl or)"' Î n "Arh iva ştiinţi­
"..
fică a Secţi ei d e E1nogra fie .şi artă populară Colecţi a
man uscri .se, Fo ndul Diaconescu Au rdia, 2017.
G)'Org)' Drago măn s- a născui in 1973,l a Târ gu Mureş .
ln 1988 s- a stabilit cu fam i li a În U ngari a . A studi-
a t fil osofia fi Ule ratura c-ng eză l a ELTE,B u dapesta şi
l
lucrează l a o leză de doctorat d espre proza lu i Samuel
B e ckctt. d esfăşurând to todată o intensă activita-
t e d e traducător din o pere.le lui Beckctt, Jam es Jo yce.
l an Mc.Ewan, l rvine Wd.sh. A debutat in 2002 cu A
puszt:ftăs k0nyv e (Cartea d es-facerii), roman di sti ns c u
premiuJ Brody, urma.t de piesa Nihîl (Niciund e. 1003)
şi romanul A fehfr kiraly (Re gele alb, Editura Polirom,
200,). pentru care i -a u fost acorda t e premiil e Tib or
DC r y şj Sănd or Mârai .
ln numai 2 ani de Ja a pariţi e. la prestl gioasa
Editu ri Magvct0 di n Bud ap e sta, R egd e alb a Înre­
gis tra t u n succ es remarcabil, fiind t radus în pest e 30
d e limbi. Urmează romanul Mâgtya (Ru gul. Editura
Po lirom , 2015) şi două volume d e proză scurtă:
Oro.sdânk6rus (Corul l e il or), 2015 şi RendszerUj ra
(Reorânduire ). 2018. L a t eatrul naţÎonal d in Cluj ­
N apoca i s -a pus În sce nă pies a d e t eatr u GaJoşul.
Cora Fodor. isto ric de ar tă, cerce tăt or g r. Ill l a Muz eul
Judeţean Mureş- Muzeul d e Artă. 2o l7 - prcunL
M uzeograf l a Muttul Ju deţ ean Mure ş - Muzeul
de Artă, 2004 - 2017. Me mbră a U niunîi Artîş:tilo r
PJastjcî din Rom ân ia, fil lala Târgu Mure.ş. l a se c ţ i ­
un ea de critică, 2011-prezent . Stu di i univ e rsit are fa
Fa cultatea de Ist orie şi Filosofie. , Sp«iafizarea: Istori e­
Istoria artei. U niversita t ea „Babeş - B otyaf': Ctuj ­
N apoca . 1997 -2001. Srudii aprofundate În Studii
iu daic e, U nîversît at ea "Bab eş - Bolyai", Ouj-N apoca.
master, 2001-2003. Studii d octorat e in ist ori a artei,
U nivers ita tea "Bab eş - B ol)• ai': Cluj-Napoca. doctor
in istori e, 2013. B ursieră )a U nive rsita d egli Studi di
Fi renu., Fl oren ţa, 2001 ţi 2012 - 2013.
Organizator şî col aborator ex.p oziţii (S<'"lecţle ):
Galeri a <l e Artă Modernă J,,.iaghiară, 2008; Gal eria
d e Artă R om âne ască Mo dernă, 2011: Gale ri a Donaţi a
FJ.îs ab ela fi Gheorgh e David. 2015, Gal eri a Dos a Ge za,
20l6, Galer ia Ion Vlasiu. 2016. Exp oziţi a temporară
Ton i tza . Ima gin i al e copilărie i, martje -iunie 2019, toate
in Palatul Culturii. largu M ureş.
Pre- m iuJ George Oprescu al Ac ademi ei Române
pentru Catalogul Jon Vla.siu, au.tori: Ioana Vla si u, Ton
Şulea, Cora Fodo r, 1015-
George ta F odo r. l ector univ. d r., U ni versitat ea d e
Medicină, Farma ci e, Ştiinţe şi Teh nologie.Ta rg u
M ureş , Depart amentul d e Istori e şi Ştîi nte Polltice,
2018-pre z ent; lector univ. d r. , UOJvcrsitate a .Petr u
Ma ior'":Târ gu Mureş, 2012-2018; Asisten t unjv, dr.,
U nivers ita tea „Petru Mai or",T ârg u Mure ş. Cated ra
d e Istorie şi Rel aţil I nt ernaţional e, 2006-2012;
Preparator, U niver s-ita le a „Petr u Maior", Târ gu Mun-ş.
Catedra de I stori e, 2003-20o6: Profes or li mba engle ­
ză Ş co al a Ge n. Nr. 11,Şcoala Gen. N r. 12.Târgu Mureş.
2002-2003. Studii doctorale, U n jvcrs itat ea .Babeş
Botyai'" Cluj-N apoca, Fac ult at ea d e Jsto r-i.e şi FiJ osofi e,
cond ucăto r f1.Hnţi6c Pro( unîv. d r. Joan-Aurd Po p,
teza d e doctorat cu titlu l „f<"mei a i n socie tat e a med l ­
e vaJă românească. Seco ele XV-XVII': 2010. Activita te
l şi ştiinţele Um bajul ui ..Ix-spre sim ctr-i.c şi ru perile de
didac tlcâ şi ştii nţifică: pred area c ursurilor şi sem inari ­
il or d e Is toria femeil or, Istoria şi teoria art ei, N aµuni şi
naţionalisme i n e poca mo dernă . Cer cetare În dome­
ni ul ist or iei fe meilor, id entitatea de !,'<'n şi id entita tea
naţională. studii de gen.
Teod ora GUg a. speci ali z ată in psiho 1o!,'1a dcn, o l t ă ­
ri j, esteprofesor as oci at a J U niYersltăţi i E ast Anglia
Norwkh, UK şi lec tor i nvitat În programul de maste ­
rat O pen Mind. aJ U ni ven-itâţii B ucu reşti. C e rcetarea
sa se concentrează pe î nţele gerea mo dului în care
c opiii tin e ri i şi obţin informaţiile despre lume, in cl u­
siv conce pte.le de î nvăţare ş i li mbajul E.ste înt eres ată
in special de mijloc('le pr in car e copiii În vaţă să caute
ş i să sdectett informaţia şi, totod ată, de diferenţe-
le individual e al e curi ozităţjj wnane. Teo dOTa Gliga
a fost c âştl gătoarea premi ul ui B riti sh Psy ch o og icaJ
l
Associati on N ei l O'Connor pentru disfuncţion alităţi
neurol o gi ce in anul 2016.
Ioan Haplea, prof esor univ ersitar Ja Acad em ia de
M uzicâ .Gheorgh e Dirna„ Cl uj-N ap oca, la disciplin a
F.tnom uzic ofo gie. Cărţi p ublicate în calit at e d e coau to r:
�Construcţi e şi <leco nstrucţi e î n textul muz.ical popu­
l ar romăncsc - Coli nda transilvăneană': Arpeggi one,
2004 (teză de d octorat); "P relu crări de melodii
po pulare româneşti", vol. I-li. Arpeggione, 2005;
"
Folclor muzical clin Ţi nutul Neamţului� Ar �S,btîOne,
2008; "Tri o t ransUvan': Cic ar VisJOn. 2009; ,.D es pre stil
ş.i semnificaţiile lui i n etnomuzico)o!,'le ': Arp eggi one.
2016, îngriji re a ed jţi ei p entru volum u] ..Tr. Mâna -
Sud.ii de e tnom uzicologi e': Arpeggion c , 2007.
Preocupările sal e ştiinţjfice fi did actice- urmează
do uă direcţii i nov all ve in cer cet area etnomuz kologici
românească.: tehnica d e calcul şi ling vistica. iar genuJ
muzical ţărâne.se studi at Î n mod sp ecial este colin da;
acest ea rei es di n următoarea s el ecţie- de titluri (l ucrări
personal e şl al e echip ei coordonate ): ..lm-e:stigare-a
computa ţională a co rpusulu i Romani an Folkson g
Database ", .,C e rcet are a md odkii colindelor he.xasil ab i ­
':
ce cu ajut orul te h nicii d e cal cul .No i tehni ci anal i t i ­
ce-Î n tc'p e rtoriu f unebru din Transilva nia': .Teh nici
l
noi d e ccrcetarr a creaţiei muzi cal e p opul are - pe un
co rpus de colin de tran silvănene': "Etnomuzi cologi a
computa ţională - tab ou contemporan gcneraJ şi
l
loc al� ..Re0ccţil l a un mod el tipol ogic de c olindă ro­
mânea scă", ,.St ru ct ura arh e tipală a unei tipologii de­
coli ndă ardelene.ască': Jdentltate şî alterita t e': ..Scrisul
şi spus ul", ,.U nu ş l multjplu ': ,.Co nti nuit at e şi ruptu-
ră", ..Identit ate ş j alteritat e'": ..Tntr e armo ni a sunetelor şi
semnificaţia comunicării': ,.O perspectivă etnomuzi co­
l ogici asupra n-l aţic.i sunetuJu i cu s emnul", .,Folclorul
m1.1.2ical românesc clin perspecti va gramatic ii genera­
ti ve", ..Luml vechi, oglinzi noi; folclorul muzi.c al di n
pcrspecti\•a generativismul u i".• O privire semi otici
asupra discursulu i muzical popular-: .Etnom uz:ko o gi a
l
':
sim etri e i n foklorul m uzical românesc".
Dord Marc, cercetător şlii nţilic gr. D. MUU"ul Ju d eţean
Mureş, T g . Murq, Secţia Etnog rafic, 2014-prt"-
zent St udil uniYersitare l a Facultatea de Is t or ie ­
antropol ogie. U niversitatea „L Bl ag a': Sibiu, 199l-
1996, 1996. Stu dii a profundate- d e Istoria Trans itvanid,
Universitate a „ L . Blaga";. Sibiu. master. 1997. Studii
do ct oral e î n etnolo gie , U n iversitatea „L. Bl aga", Sibiu.
do ct or î n istor i e, 2008. Ş coaJa Postd octor ali. bursi er
al Acad emici Române. 2011-1013, spedalizarc a an­
tro p ol ogk . Stagi u d e studii şi cercetări î n străi năt ate
l a U njvers it at e a Lu miC're 2, L)'O n, Fran ţa. Cent ruJ de
Cercdiri ş j St udii d e Antropolo gi e ,20 1.2 .
Cercetător ştiinţific gr . IU, Muuul Ju deţean
Mureş, Se cţia Etno grafie. 2009-2014. Muz.eograf
gr. IA. Muuu l Jud eţ ean Muret,, Secţi a Ist orie,
2006-2009. Coordonator filiali. Mw.eul Naţio nal
al C arpaţil or Răsă riteni, Filial a Muzeul Oltul ui şi
Mureşului Superior. Mie.reurc-a Ciuc.jud Harghita,
muzeograf g r. IA, 2004-2006. Di rect or fonda tor,
muuograf g r. ll, Muz eu] Etnografic Topliţa, jud.
Harghita. 1997-2004.
Cadru did actic as oc ia t al Fac ultăţi i de Ştiinţe .şi
litere, specializare a Istori e din cadr uJ U nivcrsitâ\ii
de Medîc i nă, Fa rmacie , Ştiinţe şi Teh nolo gi e. Tg.
Mureş, 2018-prezc nL

93

Coord ona tor de p ractică stud enţească (tuto -

re) l a: Muzeul Etnografic To pliţa şi Muze ul Jud e ţean
Mureş, 1997 -pn-:zenL
Do menii ş i ari i temati ce de î nleres: i slori a culturii
şi civîlîzaţiei tradiţional e din Transilvan ia î n ge ner a!,
<li n jud eţele M ureş , Harghita şi Covasna i n speci-
a]; mlll'.('ologi e, exper tiz are şi v alor-ifica n- ştiinţifică
a pat rimo niuJ u i c ulluraJ naţi onal istoric. etno grafic;
t'1r'Olu ţia id entităţilor c ulturale în TransiJvan ja; antr o­
pologi e cultur ală În Transilva ni a; istoria soci ală. econo ­
mi că. juridică şi c ult uraJă a ţărinimil din Transilvania
in dife rite perioade; ist ori a transportu ril or tradiţi ona ­
le (plu tărit ul pe râuri) in Transilvania;e'\' o luţia vi eţii
conf esio nale şi spi ritual e î n Transilvani a; an tro pologic
vizuală., futografie fi fil m d ocumentar ş .a.
Coord onare /p articipări l a proi ecte de cerc etare
ştiinţifică: peste 10 campanii de ce-rcetare .P articîpări cu
lucrări l a confer inţe , congrese, sesiuni d e comunicăr i
ştiinţifice, sim p ozi oane, colocvii: pe.ste 130 participări,
di ntre care , la manif estă ri ştiin ţific e i nternaţi onal e or ­
ganizate in ţa ră : s: l a manifestări ştii nţifice o rganiza-
t e tn străi năt ate: 2 congr e se . EJaborarea/participarea
: Ac�id R..S . Romîmt..8ucu"'1i, i,1+.
la proiecte/ a ctJVităţi/ te matici cxp ozlţi onaJe peste 50
expo ziţii. Publicatil: carte de uni c au to r-3; edit or carte
ediţle d e documente-1; studii, ar ti col e ştii nţifice, co­
laboră ri În volume col ectîve - peste 70; cat al oa ge d e
expo ziţii, ghiduri, alb ume: 15; ar ticole de popuJariza n­
ştHnţific.ă: 14: prefatăr Î carie: 3 .
Exp er t î n patrimoniu cultural na ţi onal. bunuri cu
s emnificaţi e etno grafic ă.. ate stat în reg istrul exper ţilo r,
Mini sterul Cultur ii; m embru i n Asociaţi a <l e Ştiinţe
Etn ol og ice cli n România; membru in Grup ul <le cer­
cetări in te rdis cipli nare a su d-estului Trans ilvaniC'i .Ll
Ru.ssu " ; col aborato r al CentruJUJ Europe.an d e Studii
Covas na-Harghit a, de sub egid a Academlei Române;
mem bru î n co e gi ul d e red acţi e al revîstci „.Marisi a"
l
a Muuulu i Jud eţ ean Muret,, fascico d e Et no grafie
l
şi Ist ori e; s ecreta r al Comisiei Editorial e a Muuul ui
Ju deţ ean M ureş : membru in com it etul directo r a1
Fu nd aţiei Cultural e „Miron Cri stea„ djn TopU\ a.
P remii profes ionaJe: Prem iul „I.I. Russu" al
Gru p ului de cercetăr i În terdi sdpllnare a s ud-<"1tuluî
Transitv anid, 2018.
And ra Tonit za, prqedi nt a Asoci aţiei ..coprn lui
Ton itza: Absolventă a Llc eulu.i FCn don, Paris.2006;
audito r liber t a F.col e d u L ouvre, 2007 -2008; lice nţă
- Negoci ator d e artă şi M edi ator c ultural l a lnstîtu.tul
Superior de Caric.re Artistice (JCART - Pari s) cu
lucrarea d e disertaţi e: .,O pera lui Nico la e Tonitza
(1886-1940) În curentele inte lectu al e şi artistice ru ­
ropene al e epocii·: 2009-2012: Studii Eu ropene l a
Institu tul de Studil Europ ene, Par is VIII - S orb ona,
2012-2014; masterat - Istori e - Elite politice româ­
neşti, l a U nive rsitatea Luc ian Bl aga , Sibiu c u lucrare-a
de diserta ţie-: .PrimuJ Război Mo ndial vă zut pri n ochii
lui Tonit:za': 2016-2018.
Mis iuni d e t raducere şi i nterpretare france­
zi-română pentru dîve rse s ervîc ij judkiare, P-aris,
1008-2019; misiuni d e traducere pentru e ch ip e d e
Bibliografie selectivă*
realiz are d e filme document are şi emis i unj d e televizi­
:
un e E nvoyC" s-pCcial, ComplC me.nl d'enquCte, Enqul!te
exclusive. EnquCte d a' ctio n, l'Effet Papillon. 2012-
1018. Edu catoare ş l traducătoare &ance:z.ă-ro mână la
U nit ale a educativă d e pe lingă Trib unalul d e Minori
din Paris pent ru Protecţia Judiciară a Ti nere tulu i,
1015-2016; core-.sp onsabilă de or gani zarea Biroului
d e Presă de l a Bibliot eca PubJică, Cc.ntrul Geor ges
Pompidou. 1013; respons abilă cu organizarea <le eve­ Sd«tit din biNiognbpo:«1"7(uonologk): Rombu.8ucurqti,i,;,. in R.e-riJu Mu.udarfi Toaiw)..8 ,kk Tult . dtEugtBU libodi. ScNN Vl;aSll.l,
ni mente şi cu Re laţiile P ubli ce s u b direcţi a D-nei ITcodor\';,.uhil Moraru),Tonitnintdit. Sfaturidttt w:i Momimimttloir(Bu.:u:�). nr-,. 1n,. P.;a'l'd Şupn\.G11ltrb. lu,cbi.-n u, F.d:ituntA�
Kati a Dă nilă. slagiu, Institutul Cultu.ral Rom ân din llt!M zugr.n • i, n Ati:nc,u (&cflu). m.u.tJ6,. Expoii!bN".aţiolwli dt Pkiutili ;.crafid N'kolx 8u.:u:tqd»o:
floriu Postoladlit. �ioula� • lu.i TOMin. ln N .Totiitu. , n,. �fauul &Afli1I Rqd,lidi DoiNl'iiuLtaMt. lwldc:ul ln pkntn,romintaKl, Muuul
Paris, 2011-2012 : respons abilă cu organizarea stan­ Tomis {Com.1mp). s mai, 1969. Sochlistt Rominb.Orpniutori: Oo im Scbi:,bel, dtAni Comunţa.Edil'ttn AR.C lOOO, Buc:urqti
dului Atdi ers d e Paris la Carrousel d es Metier s di\rt Sml.u Pot«Kv.Pknin. dt b Dutiliia. lnOolUa {L1f11,1 .4 P.vucbin l'flpJ ,Oaiu Htrbq,Doin,;aPcn1ddci111C.. lOCl_t/ cataloj .. Japoziţ it
Qtt ac119m1$ :, dc- lu,,
ct d e la Criati on, 2010, in sub ordinea O -nci F ranc;oîs e dtt.embrit..""9. 0.NPiMi.li t . allridtTonitu
\',d GbeorJb.iu,Tonit:u. in Craniu(bşi),Zj mai ,l'7I. Valu1tin CiUo.'.itfir urmtklui N'kolat Toniin.Edil'ttn Aknnd::ru Cmsc, Tomin. Edinin MMitantlOfidd,
Sdnce, Primări a Parisul uj - S ervic iul Atdi ers de Alenndru BMltt.Gnfid milit.-itl tom.int.ud.•?-.1cobt Sport•Turiun.Buat,qti,.1"4. Bu.:.urqt.Llooll.
Paris, stagiu , 2010. Tonitn. n V. u r•(nrJU-Mwq).10 iebrwrit, i,1:1. Ocb.Ntl Paler.Tonitu �victoria;lminplor .Vi./lţ'p Y�fi opc-ntlu i Toni tu(CokqMPictoridtvniu).
Interve nţi e În cad rul Conf erinţei naţional e R..-i lŞorbui.î Tonitu.Edinin i\.krid i.-.. phttl(l).Ncxt.api�(fl),Esl!Mka$î:nctritl, tNbctori\';alt.-in.a Puiu fi Bogd;iilN"1eolMI. n r . u.
8ucurqti,lj7J. pi {1I1). lnFlitdn('Bucul'C'fti), uiun.k.1' iu:n.e. 6 �lcmiwul Oficiltl.BucUfft1i_ i oo, .
Proie ctul id entitar românesc , 1848-1947, or gani z a ­ JnMFonu�KU. Cottspoe:id,m�l N .N Tonnu. . FrUICIK iulit,1j4 DoinaPfiuLeanitt, C.ntpulcdoir p.um.�torut«u l Ofim1.
t ă de Facultatea d e Ştii nte Socio-Uma ne din ca drul Şwtu. 1nPagini dt u tl romiMuc:l. Llitul'lll StsiunuŞtefm DlmitrcKU •Nkol11t ToDiin. lOOdt uii Bucurqti. lOU.
dtb�ttt. Acad,emb R . S . Romlni.t.S«ţb.dt Iulia Mesa. �ri li 1111d mmlnepi Lucdri dt pktu!l
U nlvcrsitiţJj Luc ian Blag a. Sibiu , i n col ab orare cu
).bl'WPa�.Toniwln KmOO, tnCronica(1•19).15 Ştiin!,t Fikilc,siu. l.ntnwripAru. u iuni t 1986. din co&«1W.Muuu.lu:iN.-ţ.ioml Bruktnitw. Edittin
Faculta te. a d e Ştiin ţe Politice din cadrul U niversităţii 1Nrtit, l'74- 11.ubuBttzbnia.Tonl'l:u. Mtridwlt, Bu,:1u,�tti.J9116. Mu7.n!lui dtArti8:r�lO�
din Bucurqd (FSPUB) şi Societ at ea Ştiin ţi6că a O;an Gfipftnl. Stmni6cillţb. culorii kTonit:u. tn Aru Gh. M�TOMUt i c«1tm1pormiiUL Destinul u:not Crutin;a MarinC'SCU, FaKitiil!,Uvi:t.whtlui. �l'Wp
Istoricilor din Ro mânia, Filial a Sibiu. 10-12 se pte m ­ (Bu.:.u,qti).1 u 7-1'76.
. prit1t nb:C"U"mpbtt,m,\,fu.(Bucu:qti).n.r . 7. 1,u.. d.eSffitdtluiNkoluToniwdin Col«ţ iîltff'IC'd•
Amdil P..vd ,Exprn:ioniffl!IWfiptffll.UdtSllt, I 0/11'.111 VlaSN/ttttmi ti,8.ubu Bttxillffll N .N .Tonitn. ln llt altBibl:iot«iiN1porl..Jc- l Rom.i.nid.8t1:i6otta.
bri e 2018; prezentarea şi susţine rea temei „Primu] Mffldilllt, Buc:urqti,l'7& C•pi1olu1Smtridt Aru(Bu.:.urqu), nr .u. 1,s}. Naţbw� l Romini,ri,Bu.:.urqti, 1-m7
Răzb oi mondial vă zul pri n o chii lui Toni tza :' M1toritom.lt1i. N . N .Totii tu. 1.u:minl ti cuJa.att. An.tolop-i n.1«­ TOllitu..Armonb dtculo.Mc:,17 mlfflt-10 m.-lOfO.
Montaj de conferi nţ e în c adrul cklufui refe r i - N . N.TC>tlitu.Cornpcmdc,Dţ,I. !906-1,.1.9. Ediţ i e invi i• mitldtN'kolx P Tonîw.
. Editun km Ctt-.ngl. AdmiDist�Ptmdtnţba. Muuul Napoml
LI.flelecţ it, in ttodlKtR".,aoMlogit, nott,indtc.t dt llu.:u:rqti.tffl. Colto<c,ni. Org;aniutori: Adina R.m!Jtia. CJitffiM
tor l a ţările din Europa Cent rală pent r u Ministerul Barbu Bttzi1111111 fi Irina Fomttlt$0l, MeridWM'.. ,,,a. Pamfil Ştiuru.St!iMll'idin tmigr111iit,Eumpren. Coun. lulb �.&.Anu M.UUZllmfir
francez al Ecol ogiei, D ezvoltări i Durabile şi Energi ei. Dilllil Pintilitlr«.enx'id,RrttosptcdnTon.itu,înArta Bu.:urqi:i. J9'l. DoinitPktlnMt, Tonitu. Moriitontl Ofid.11,
Consultanţ ă pent ru t ematici l egat e de popul aţia rrom (Bu«trqt i). fit. ..,,;,. AmdilP.wd,PklUl'lll romlntlsdi Mtrbdkl. Mtridimt., Bucurqti. lOt&.
Doinit Schobd.,J>.much.ivl PojM.DllM Jk-fN)'. Bu.:.o:tq1.L ,,,... DoiruiPwlnnu.ViaptJcutia IWtll:rli. 1,16°,,�.
p entru Franc e Parai na ge. Gradin ita, Opcrario n Vill3b'CS Expoziţii!N Toah,.
. / Muzeul de-Ani .a R . S. Pamfil Ştiuru. Smtridînai&. YOI. I. �utum I O.. . Mon.iwul Oficilll. Muuuld,eAnJ c.oa-...._a. lOI&.
Roumains. Res pons abilă de te matici leg ate d e popul a­ Buaitqti.;t001. Capiu.lui ::J:uxttdt«tlori Ton : iw.
ţia rrom l a Sos Rads m c -Pa ris . Trez ori er al Association
Traducte urs, fnterprC'tes el DC-Ontolo gie (ASTRID).
Ioana Vlasiu. is to ric d e artă, membri î n Comitetu l con­
sulta ll v al Revuc Roumaîne d'H.is toire del:Ar t. în s ecţia
d e critică a U niunU A r tiştilor Plastici din Rom âni a şi
AICA (Association înt emaUonal e des critiques d a' rt).
Cc-rce tător pri ndpaJ Ja I nstitutul d e Isto ria Ar tei „G.
Opresc:u " aJ Acad emici Romăne. B urs ieră a Fund aţi ei
P aul G. Getty in 1994. A p u blicat numeroase articol e,
studii. cărţi de sprt" arta românea scă. mod ernă î n con­
text european, a partic ipat la organizarea unor im­
p ortante ex.-poz:iţii de dicat e artei in te rbelke. ln cadrul
. stitutului a iniţiat şi organizat cofocvi.î şi confer in ţe
ln
pe t eme de artă modernă . A coordonat „Dicţjo narul
sc ulptorilo r di n România. Secolele XIX-XX·. Editura
Acad em iei Române, Buc ure-.şti, 2011-20l2 fi proi ec ­
tul CNCS „Sfantul di n Mo ntpamasse d e la document
':
la mit. O sută d e ani d e exegeză brâncu şi ană 2012-
1014. Premiul George Oprescu al Academiei Române,
2015. Curatoare a ex.poziţiei Contrapunct . Exp oziţi e
retrosp e ctivă Octav Gri gores cu / Georg eta Năpăruş. • BlltbttBttzii111111.N Ton&:u.
. Editun Acadtmiti
RtpuNicii Soci.uuttJt.om.inill. BIX\lrqti,1,&7 /
M uzeul Na ţio nal de Artă Contem porană (î mp reună cu cubtl,liaJrilfit n:bw$tM l 5c:titrikwdesptt fi de
Magda P red escu). 2018. N Toricu/
.

94

Privacy
L;,,;ltea eter-nd P-ebaj
ulci pc-carton ulei pe carton
49x59cm 23 X16-,5 cm
Colccţie privată Colecţie privată

99

Privacy
J>ri54j
uk-î pc carton
27x22cm
Colecţie privată

Pelsaj
uJd pe carton
13 X 17.5 cm
Colecţie privată

100 101

Nud/am.an
ulei pe carton Cetatea d,'11 Balcic
39,8 x35 cm 1935
Muzeul de Artă Prahova ulei pe carton
·1on lonescu Quintus·
4 30x19,,; cm
Muzeul Na\ionaJ Pdeş

102 10}

Privacy
 Marină
uJei pe carton
39,8x30cm Peisaj marin
lnsitutulde Cercetări Ec oMuzcak
- uJd pccart on
"Gavrilâ Simi on"Tulcea. Comple.xuJ 43x38on
Muualde Patrimoniu Cultu ra.I MUU' uldc Artă Pr aho\'a
Nord-Dobrogean "Ion loncscu-Qui n t us"

105

Portret defeti/â cufoarfecă Păpuşă

ulci pecarton uleî pe carton
59x48an 5ox4ocm
Muuut "Vasile Pârvan" Bâr l ad Muzeul de Arlă Co nstanţa

106 107

Privacy
 Muza pamfletarului
Fetiţă de magnat 193-1
uki�carton uld pe carton
59,8 x 50,7 cm 85,.5 x 68,5 cm
Muzeul de Artă Constanţa Muzeul Judeţean Mureti

108 109

Colţ de mahala Cap decopil

u.Je.i pc car-ton u.Jei pe carton
38.,5x3-2 cm 33x46cm
Colecţie privată Mu.uul de ArtăConstanţa

Privacy
 Copil cosiit1d Portret d�fetiţii
uki pe carton uJd pe carton
40x30.5 cm 42x34an
Muzeul d e Artă Constanţa Muzeu] Judeţean Argeş. Piteşti

11}

Portretd� eopil Tefik

uJcoi p e carton ule i pe pânză lipită pe carton
52x52 cm 4ox3ocm
Muze ul de Arti Prahova Muzeul de-Artă Prahova
·ion Ionescu•Quintus" ·1on lonescu•Quint us·

114 n;

Privacy
 Auhmmală
ulei pt'carton Cafeneaua lui Mahmud
49.1 x4ocm uki pe-carton
Muzeul de Artă. Prahova .5ox4ocm
·ton fonescu-Quintus· �,fuzc-ul de- Artă Constan ţa

116 117

Casa lui Tefik

L;ma11uldaolâr;; uJd pecarto n
ulci pe-carton 4ox;ocm
4ox49cm Mu.u-ul de Artă Prahova
Colccţie privată "Jon lonc-scu-Quint us"

118 119

Privacy
 Casa luiAU
ulei pe carton
6ox5ocm
Muzeul Ţării Crişurilor, OradC'a

Femeila dndtir
ulei pecarton
6ox5ocm
�fo:tC"Ul Ţării Crişurilor, OradC'a

Portrddefatii
1925-1928
ulC'i pC' pânză
Portretul avocatului Ala,mdresm 42 x36,_;cm
ulci pecarton Muzeul JudC'ţC'an Mureş
79.;x69cm
Muuul JudC'\C'an A rgeş. , Piteşti

12}

Privacy
 Portrd tk băiat
192.5-1926 Solia arti.stului
ulei pe pânză uJci pc carton
49•.5 x41.; cm 2lX 1.5,;on
Muzeul Judeţean Murcş Muzeu.J Ţarii Cri.şuriJor. Oradc-a

125

Femeie i11 interior Portn-t de băiat

ulci pe carton u.Jei pc carton
55x40,3cm 78.;.x68cm
Muuul Ţărîi Crişurilor, Oradea Muuul de Artă Vizuală Galaţi

126 127

Privacy
Portret de fetiţă Micul clovn
uk-î pe carton ulei pe carto n
34.5x 43,Scm 49•5 X 39-,5 cm
Mu:z.eul dt" Artă Timişoara Muzeul de Artă Prahova
ion lonescu Quintus·
4

128 129

Cap de copil Fetifn ru ciorap; ,rtgri

uk-i pe carton u ei pc carton
l
2ox17on 39.8 X 28.S cm
Muuul ·vasik- Părvan" Bărlad Muzeul de Artă
Constanţa

130 131

Privacy
Fetiţâ m spatr.le
ulci pc- carton
39,6 X 29.6cm Fata cu gmoofe
Muuul de-Artă l924-192)
Con.stanţa uJd pe car ton
48x3Scm
Mu.z.eul Judeţean·Aurdfan
Sacerdoţeanu· Vâl CC'a

13, 133

Nud defemeie
ul ei p e carto n
41 x33.7 cm
Garoafe Muze-ul de-Artă Consta nţ a
uk-.î pc- carton
49x4ocm
C'.omplexul Muzeal .Iulian Antonescu'"
�,tuuul Judeţean de Artă Baciu

134 l))

Privacy
Nud
uk-i pc c arton Portrt'I de ţigancă
68x94c:m ulei pc pâ nză
Muuul de Artă Prahova 65 x 5;,.2 c m
·1on lonescu-Qujntus" Muzeul JudeţeanMure.ş

136 137

Portrf'I de mulatra
lnsitutuJ de U'.rcelâri
ulei pc carto n F.co -Muu-alc ·aavrilă Spate defemeie lnsitutuJ de Cercetăr i Eco-Mu.u-ale ·aavrîlă Simi on·
70.5 x50cm Sîmîon" Tulcea. Complexul u ei pc carto n Tukc a. Complexul Mu zeal de Patrimon iu CuJturaJ
l
Muzeal de Patrimon iu 4ox30cm Nord-Dobrogean
Cultural Nord-Dobrogean
138 139

Privacy
 Case la Ba/de
uld pe carton
42x38cm
Complexul Muzeal Arad
Portret defeti/â
ulci pc-carton
5ox4ocm
Complexul Muzeal Arad

Feti/a cu pisica
ulei pe carton Nud cu spatele
58,7X49,3cm ulei pe carton
Muuul Judeţean de Artă 6o,5x ;o,s cm
"Centrul Artistk Ba ia Marc" Col«ţic priva tă

142 143

Privacy
Flori
uJeî pc pâru.ă
30x40cm
Colecţie privată

Jaţxmaa
Prîsaj cu aroperişmi ulei pc carton
acuarelă şi tuş pe hârtie 68x49.3cm
2ox29cm Muu-ul Jude\ean Mureş
�,tuuul de Artă Braşov

144 145

Portret defetiţă
ulei pc carton
36x41an
Muzeul de Arlă Timişoara

Portret defemde
ulei pc-pânză
6ox5ocm
Muuul Judeţean Murq

147

Privacy
 Flori
1941
ulei pc carton Nud (Studiu dbr Ba/de)
30,sx21,scm 1948
Col«-ţîC' privată u.Jei pecarton
sox30,4cm
Mu.uul de Artă din Cluj-Napoca

149

Nud defemeie adcat

ulei pC' carton Florigalbt'11e
69.sx79cm u.Jei pc pănză
Muzeul Ţării 4ox5ocm
Crişurilor. Oradea Mlt.7,('ul Judeţean Mureş

150 1;1

Privacy
 Rari
uk-i pr carton
30.;x40 cm
Colecţ� privată

Fată m pâlărîe
uleî pe carton
4ox34cm
Colecţie privată

153

Portret dt' copil (Catrina)

utei pe pânză
42x37cm
Muzeul de Artă Prahova
·1on lonescu-QuJntus·

Peîsaj de;arnâ
uld pc carton
6ox 50,;cm
C ol«ţÎ<' privată

154 1;5

Privacy
 Catrina
uld pe carto n
39x3ocm
Nud cu spatde Muzeul de Artă Prahova
uk-î pe carton ·ton Ionescu--Quintus·
45x35cm
Mu:z.eul ·vasik-Grigore
-picto r şi colccţionar·

156 1;7

Naturfi statkă Flori (Criumttme albe)

uJd pc carto n ulei pe pânză
40,5 x50,5cm 4ox50,3cm
Colecţie pri\'ată Muuul de Ar tă Prahova
·1on lonescu-Quintus·

1;9

Privacy
 Fetiţă Înpat Cap de dansatoa"
ulei pe carton ulei pe- carton
61 x47,.5 cm 4ox3ocm
Colecţie privat ă Mu.u-ul "Vasile Pârvan" Bârlad

160

Stradă din &lâc

Basmaua albastră uld pe carto n
ulci pc-carton 60 X 50cm
2ox17on Mu.u-ul de Artă Prahova
Colccţie privată "Jon lonc-scu-Quint us"

Privacy
Panseluţt
ulei pe carton
29,5x40 cm
ColC'cţie privată

Portrrl d,feHţd (Copilă)

1923-1925
ulC' pc carton
i
39. 7x3ocm
Mw:C'W dC' Artă din Cluj-Napoca

Cap defemeie Femeie în negru

ulei pe c arton uJd pe pâruă
36,5 X 31cm 6ox47on
MUU'ul de Artă Prahova Mu.u-ul de Artă Prahova
,on lonescu-Quintus� "Jon loncscu-Quintus"

166

Privacy
 Flori
uJei pe carton
40 x3ocm
Fetiţă cusând Mu.uul de Artă Constanţa
uJd pc carton
6ox46cm
Colecţie privată

168

lama la Baldc
guaşă pc hârtie lipîtă pe carton
37x 28cm
Colecţie prh>at:ă

Peisaj citc,din
uJei pc carton
59x48cm
Muuul Judeţean Argeş, Pite,fti
Peisaj de fofen-astrd
acuardă fi luş hâr tie
33x27cm
MuzeuJ de Artă Braş<w

Privacy
 Pdsnj fantastic
1933
ulei p e pânză
6o,5x 51 cm
Muze-u l Ţării
Mic.a Crişurilor, Orad ea
ulci pc- c arton
39x34cm
Colccţie privată

172

Toamnă
u]d pt"carton
3; x 40-5 cm
CoJcc\ic privată

Li11i1te
ulei pe carton
62x.5ocm Baldc
Muzeul de Artă Prahova te mpera pc carton
"Ion Jonescu•Quinlw· 3ox39cm
Mw.eul Judeţean"AurcUan
Sace rdoţt-anu· Vâlct".a

174 175

Privacy
Portret de fetiţă
uk-î pe carton
]2.J X 47,4c m
Mu:z.eul Judeţean de Artă
"CentruJ Artistic Ba ia Mare"
Portret ckfemeiecupâliirle Insitu tul de Ce rcetări Eco-Mu:teale "Gavrîlă Simion"
u ei pc carto n
l Tulcea, Complexul Muual de PatrimoniuCultural
5013.5cm Nord-Doborgean

Prisaj (Cas, la Balric)

ukî pe carton
68,3 X49,) OU
Mu:z.eul de Artă dln OufNapoca

Aflu
uJeî pe ca rton
;ox 41•.5cm
Colecţie-pri\'ată

179

Privacy
Compozî/ie cu două perso11ajr
ulci pc-carton
59.5 x69cm N'mtia cupalarie
Muuul Judeţean Botoşani ulei pccarton
19x 1;cm
Colecţie privată

180

hverandâ Noapte bună!

ulci pc-carton uJd pc carton
59.5 x49cm ;9..; x49,5 cm
Colecţie privată C.olecţîc-privată

182

Privacy
Catrina.fiica arH.stului
uleipe carton
49 x59,5cm
Colecţie priva tă

Tătâroaic:â
u.Jei pe carto n
39,5 x 3oon
Colecţie privată

Ffod Micuţa tătăroaică (Baticul galben)

ulei p e carton u ei
l pc carto n
4S.9 x 29.7 cm 39.S x 3oon
Complexu) Muzeal .Julian Anto nescu'" Colecţie prh>ată
Muzeul Judeţean de Artă Baciu

186

Privacy
 Doi zarzavagii
tehnkă. mixtă
13x14 cm
Muz.ntl Judc-ţean Botoşanî

Maternitate (sh,diu
pentru "Pe l't'randâ")
1923-1924
tuş pc-hârtic-
13,5 x n cm
Co1c-cţic privată

ft-tifa CUpdpllŞIÎ
mijlocul anJJo r '20
tuş pc- hârtic- Studiu de copii orfani
16 X 14,5 an uJci J'C' carton
CoJc-cţic privată 16,5 x 18,5 cm
MuuuJ "VasîJe Pârvan" Bârlad

188

Bre.tona
Nud cu spatele 1933
uJd pc- carton uJeipcpâm.ă
50x40,5cm so ,; x 40 cm
Colecţie-privată CoJc-cţie privată

191

Privacy
 Copilîn rase
1924
ulei pe carton
3-4x34cm Tmfraţi (C..opiU pic.torolui)
Coecţie
l privată 1920-192:2
u.Jci pccar ton
59x5ocm
CoJccţie privată

193

Ticulenna (Ud'u.ra) Tdtdroaicâ

ulei pc carton ulei pc carton
51x38cm 4ox 29,5cm
Colecţie prh•ată Cotecţic prh•ată

194 195

Privacy
Pregătlri de masă
(lntm·or n1J Tn iat.ac
ulei pc:carton ulei pc:carton
58,5x69cm 1oox69cm
Colecţie prh,atâ CoJecţic: privată

197

Golgota Nudcu spalek

ulei pe pânză uJd pc:carton
96x96cm 4ox25cm
Colecţie: prîvatâ CoJc:cţic: privată

Privacy
 Feliţă cu basma
ulei 1K' pânză lipită pe carton
39,5 x 19,; cm
Fdiţă c11 batk înflorat CoJeqic pr ivată
ulei pc carton
200 41,5 X})> 5 Ctn
Colecţie privată

Copilul Sfânt Cap de copil

1929 ulei pe carton
cărbunepc carton subtîrc 1>1( 20cm
63x48on Col«ţic privată
Colecţie privată

203

Privacy
 Nud cu spatele
Nud 1933
ulci pc-pânză lipită pc carton uJd pe carton
5ox41cm 6ox51cm
Colccţie privată Colectia A . Vlad

204

Gladiole
ulei pe carton
39x16cm
Colecţie privată

BaiaSu.umeî
u.Jei pe carton
69x49.; cm
CoJecţie privată

206 207

Privacy
1llrcon ice la Ba/de Tâtâroaicâ la &/<i c
guaşă pe hârtic- guafă pc hârtie lipîti pe car ton
30.5x 35•.5 cm 2ox1.5an
ColC'cţie privată CoJC'cţie privată

208

Tdtâroakâ pn'v;ndmarea Ferita acrobatului

1934 mijlocu) anilor '20
ulci pe carton uki pe carton
102..5x71 cm 38,5 x32, 5 cm
ColC'Cţie privată ColC'Cţie privată

Privacy
 Lajoacă
CopîlJ,/ acrobatului 1923-1924
tuş pe hârtie tut pe hârtie lipită pe carton
}Ox19,5cm 9x 7,5 cm
Colecţia Olga şi Sorin Adam Colecţie pri\'ată

,.____. . r· , �
,_ \

.
1 .. ---=-
......
�
,I": I .,

� -. -,A �
- / l
'

v
Cumbrţica ✓. Copu din Făgăraş

(� ..._____.--.--____,.
peniţă,grafit şl 1925
cttioane colorate pe tuş şi laviu pe hârtie
hârtie lipită pc carton lipităpe carlon
2ox16.5cm 14,5x 13cm
Colecţle privată Colecţie privată

213

ln cerdac
1923-1924 Pe malul lacului
ulci pe carton u.Jei pe-carton
3ox27cm 29x 41.5 cm
Colccţie privată CoJecţie privată

214 215

Privacy
Copil ro fundă verde
1924-192.5
ulci pc-carton
40x32..5 cm
Colccţie privată

216

Primâvard Pritifesa
1924-192.5 1927-1928
ulci pc-carton u.Jei pe-carton
38.sx µ ..5cm sox4ocm
Colccţie privată CoJecţie privată

218 219

Privacy
 PăpUfica blo11dâ Odaia copiilor
ulei pe carton 1913-1919
19 x 14
..5 cm ulei pc carton
Colecţie privată 68.;x 68,.5 an
Muu-ul Jud<ţ<an
Mur�

220

Fdîţăblo11dd
1924
ulei pc carton
23,5 X 20,) cm
Colecţie privată

Florâ�asâ
1924
ulci pe carton
79 x 70cm
Colecţie privată

22}

Privacy
 Lebdda ,,11,a
1926-1928
uJd pc carton Catr1 11a
'
39,SxSo cm 1928-1930
Colecţie privată ulei pe carton
4ox3ocm
Colecţie privată

224 225

Tâtâroaicâ cu basma Cârciumârne

guaşă şi ulei pt" hârti<' ulei pc carton
27x23cm 6ox50cm
Colecţie privată CoJ<"Cţie pri\>ată

226 227

Privacy
 Tătăroaică i11 urdar
ulei pc carton
4ox.30cm
Colecţie prh>ată

Puritate
192s-1926
ulci pc-carton
6ox49,5cm
Colccţie privată

228 229

Copil din Fai;,fr•/

cca. 192s
ulei pc carton
Afiz, 20.sx14.s cm
ulei pe carton Colecţie privată
6ox.41cm
Col«:ţic privată

2}0 231

Privacy
Nud ru spatde (Giirli) Intimitate
1938 19}3-l934
ulei pe carton ulei pc carton
70x41 cm 40 X l9,5Ctn
ColC'cţie privată Colecţie privată

2µ 233

Fetifâ ru ba.smn
ulei pc carton
22,5x 22 cm
Colecţie prh>ată

Fetiţâ m bonetă al.bă

ulei pe carton
30..;x 21,5 cm
ColC'Cţie privată

2:14 235

Privacy
0.pd,fdiţn Bust de tân.dră cufes �'f'rde
uk-i pccarton 1927
4ox30.5cm ul eîpcpănz.ă
Muuul de Artă Craiova 4Z.5 X 37,2cm
Muuul de Artă Craiova

236 237

.._,..
.JL

Gladiole Portut defntd

uki�carton uki pc carton
50x4ocm 39x29cm
Muzeul Regiunii Porţilor Federaţia C.omunltăţii
de Fier, Seqia -Mu..ttul de Evreieşti din România
Artă Orobct'a Turnu-Severin

2}8 239

Privacy
 Portret defată
19:,8
ulei pc carton
Profild,fata 49,5x4ocm
ulci pe carton Muuul Rq;iunii Porţi.lor
39x29cm de Fier, Secţia -Mw:cuJ de
�,fuuul de Artă Craiova. Artă Drotx-ta Turnu-Severin

Natură moartâ
cu frucle şi obiecte
ulei pe carton
49,5x4ocm
Muuul Regiunii Porţilor
de Fier, S«ţia -Mw:cuJ de
Artă Drotx-ta Turnu-Severin
Portret de fatii
ulei pc carton
48x39cm
Muuul Rq;îunii Porţilor
de Fîe-r, Secţia -Muzeul de
Artă Drobeta Turnu-Severin

243

Privacy
 Catrina supămtâ
1925
ulei pccarton
69x45cm
Colecţia A .Vlad

Sllldenta
ulie pecarton
4ox3ocm
Colccţie privată

244 24;

Tătnroaică din Bale.ic (Cadril) Nud c11pi.sică

19:14 tuş şi laviuri colorate pe hârtic­
tuş şi acuardâ pccarton subţire llpită pc carton
3ox21cm 2.2.5x11.5cm
Colecţie privată Colecţie privată

Peisaj din Ma,rgalia

tuş şi acuarelă pe hârtie Stradii di11 Baldc
32x28cm cu.ardă pc hârtie
a
fedcra\îa Comunităţii 32,5x29cm
Evreieşti djn Români a Colecţie privată

247

Privacy
Rari Crizm,teme
uk-î pc carton ul ei pcpân.z;ă
.5ox4oc:m 61,5x49,5cm
Muuul Regiunii Porţilor CoJ«ţie prh>ată
de Fier, S«ţia -Muzeul de
Artă Drobeta Turnu-Severin

249

I-.-

Portret defeti/â Portn-t de copil

ulci pc carton uJeipcpâm.ă
69.7x79cm 60,.} X49,7 Ol\
ColC"Cţia A . Vlad Colecţia A . Vlad

2;0

Privacy
Fetiţă in rochie roş;e Portn-t de copil
ulci pc-carton u.Jei pe carton
20,) X 15,5cm 2.2x18cm
Colccţie privată CoJccţie privată

Soţia dovnulul Arl«Mn

uk-i pc-carton ulei pc carton
J4X}4Cm 34.x34cm
Colecţie privată Colecţie prh>ată

255

Privacy
Saltimba11c.i Paglîacd
ulei pe carton ulei pc carton
34X}4Cm 7ox70.3cm
ColC'cţie privată Muuul Judeţean Mureş

257

Maternitate Tătâroaic:â
ulei pe carton u.Jci pc carton
4ox3ocm 40x 29,.5 cm
Colccţie privată CoJC'cţie privată

Privacy
Nud cu spatde Nud
ulci pc-carton u.Jei pe- carton
5ox4ocm 59x49,5 cm
Colccţie privată CoJecţie privată

26o 261

Flori Flori
ulei pc-carton ulei pe carton
37.5x47-5 cm 49 X}9,5 cm
Colecţie privată Colecţie privată

262 263

Privacy
htricâ Cur-te la Mangalia
ulci pc-carton u.Jeî pe carton
6o,5x5ocm 59x49cm
Colccţieprivată CoJccţie privată

26;

Baldc
uk-î pc-carton Casa pescamlui
63x53cm u.Jeî pe carton
Col<"Cţie privată 4ox3ocm
CoJccţie privată

266

Privacy
J>ri54j
uk-î pccarton
;o.; x68cm
Colecţie privată

Nud
uJcipepâm.ă
;ox4ocm
CoJccţia A . Vlad

268

..
►

Vedere spre mare Japo,rna

ulci pccarton uleipecarton
4ox6ocm 49,5x4ocm
Colccţia Bancu ComC'rdaJe Române Colecţie privată

Privacy
Portret de femde Spaniola
uk-î pe carton 1927-1928
29 X ll,)Cln u.Jeî pe car ton
Col<"Cţie privată s;x45cm
CoJecţie privată

27)

Margarete Ajiz,
ulei pe carton u.Jeî pe car ton
23x 18,.5 cm so x 39·,S cm
Colecţie privată CoJecţie privată

274 275

Privacy
FraţU Ţudu Păpuşile
ulci pc-carton uJeipcpâm.ă
6o x 48.2 cm 6ox5ocm
Colccţia Bancu ComC'rdaJe Rom âne' CoJC'cţia Banei) ComC'rciaJC" Româ ne'

277

iJRICE AVEM ÎN PLAN

NE REUSESTE
, , DIN PLIN.
lazy
JU�T �ElAX
NUMĂRUL 1 ÎN RETAILUL
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
ŞI AL AMENAJĂRILOR INTERIOARE. www.lazyboy.ro

Tulcea, str. Mahmudiei, nr. 55

contact@lazyboy.ro I 0040 733 021 651

DEDEMAN�
----- DEDICAT PLANURILOR TALE

Privacy
BE AMONG THE BEST!

lntemational Concept
Yearty issued in Partnership with
Leadlng Business Organlzatlons & Major companles

22 Personalized Editions printed in 2019 for renowned

partners & clien1s such as:
■ Bucharest Chamber of Commerce & lndustry
• ABSL Remania (the Association of
Business Service Leaders)
• IWA Bucharest (the lntemational Women's Association
of Bucharest)
• Romanian Football Federation
• Top 5* & 4* hotels in Bucharest
• Corporate branded editions

Premium lntemational & Romanian Business audience

Quality content and state of the art presentation

See where your business fits in!

+40 744 586 710 / +40 744 334 124
office@welcometobucharestro

Privacy
GUSTUL PURITĂTII

Privacy
Find your comfort zone
outside your comfort zone
REZIDENT orrors fvlly sorvicod flats
around Romania„ prepared to acco•1110data
you for any type of travels•

t­
:z
Balcescu
w Eminescu
C
-
N Eforie Nord
w
o: Predeal
Explore thea all!

www-rezident-ro

Privacy
Privacy