Politică Economică Aplicată Vol III

MITITÀ CONSTANTINESCU
POLITICA
ECONOMICA
APLICATA
VOLUMUL 3
PRODUCTIE
MUNCA
COMERT
CREDIT
Edltura «TIPARUL ROM/04E5C» S. A. R. Bucure0i
www.dacoromanica.ro
MITITÀ CONSTANTINESCU
POLITICA°
ECONOMICA
APLICATit
VOLUMUL 3
PRODUCTIE
MUNCA
COMERT
CREDIT
I 943
Editura «TIPARUL ROMANESC» S. A. R. Bucurelt1
www.dacoromanica.ro
Pa rte a I-a
COMPLEXUL INDUSTRIAL
www.dacoromanica.ro
Partea I-a
COMPLEXUL INDUSTRIAL.
A) Determinante *i obiective.
In prirnele capitole din volumul intâi, consacrat proble-
melor privitoare la schimburi, monetà i preturi, ale acestui
ciclu de Pontcá economicd aplicatà, am evidentiat realità-
tile importantului sector al schimburilor noastre cu streinä-
tatea si am scos in relief caracteristicele acelor realitäti,
intocmind astf el, tabloul clinic al anomaliilor de structurä,
precum si al deviatiunilor, al diformärilor functionale pe care
le inregistra evolutia organismului nostru economic, pe acel
sector, cu incepere din pragul marei crize trnondiale de la 1929.
Din ,continutul acelui tablou clinic, se desprindeau urrng-
toarele linii caracteristice, ale stärei subnormale mai sus men-
onate :
Cea dintäi caracteristicd era lipsa de unitate in poli-
tica balantei noastre comerciale, importul fiind supus unui re-
gim oarecare de control si dirij are, pe cand exportul fusese
läsat la regimul economiei libere, aproape intreg acest inter-
val de timp, incerparea de sincronizare, in politica acestor
doug sectoare, fäcändu-se deabia dela 1938;
Din aceasta cauzä, fiecare din cele doug sectoare, im-
portul i exportul, si-au creat structuri, dirijeri i rezultate,
In mare parte, autonome i in disjunctiune unele fatd de altele,
determinând astfel, stdrile de oscilatie, de clätinare adâncg
desechilibru din balanta noasträ de pläti ;
Asa fiind, din punct de vedere al anomaliilor de struc-
turä, se relief a ingrijorätoarea caracteristicd :
Importul cuprindea in continutul i osatura sa, in va-
loarea sa medie, circa 80% numai produse fabricate ;
La export, un alt fenornen, tot atatt d ingrijorgtor:
www.dacoromanica.ro
G PARTEA I. COMPLEXUL INDUSTRIAL
circa 80% din valoarea lui medie, era alcátuit din materii
prime si produse simplu transformate ;
De asemenea, exportul s'a sprijinit, din ce in ce mai
cnult, pe o singurá constantd produsele petrolifere, pare au
detronat cerealele; dar produsele petrolifere se gáseau in ne-
intretruptd scAdere cantitativ5, si a productiei si a exportului,
mentinându-se balanta comercialg excedentará numai dato-
ritá unei favorabile ccnjuncturi internalonale a Ipreurilor
moncliale. La cea dint5i inversare insd, Mai adâncä, a zisei
conjuncturi, balanta noastrá comerciara' era amenintatá s'A se
prnuseascá, in deficite, astfel cum s'a intámplat la finele
anulrui 1937 si la inceputul anului 1938;
Celelalte produse exportabile cerealeile, lemnul,
malele vii, produsele animale, etc., sau erau de calitate me-
diocri sau erau incärcate cu preturi interne, mai mari decat
cele corespunzátoare pietelor Imoncliale cumpárgoare, sau
erau si mediocre si scumpe, in acelas timp, astfel CA, ex-
portul lor se fäcea, din ce in ce mai anevoios, prin metoda de
incurajare" costisitoare, adicá printr'un dumping" inten.s ;
Din punct de vedere al diformatiunilor, al devierilor
de orientare si functiune, datorite lipsei de unitate in poli-
tica schimburilor cu streinätatea si a unei dirijári rationale,
tendinta devenea din pe in ce mai ingrijorátor antagonistá,
intre cele douà sectoare ale balantei comerciale. Astfel, irn-
portul se dirija, din ce in ce mai mult, spre tári cu devize li-
bere sau forte si partial blocate, párásind tárile in care aveam
disponibilitgti in ccnturi de clearing; lar expoeturille, se in-
dreptau, progresiv, spre tárile cu clearing, micsarându-se
loarea lar, in tárile cu devize libere sau forte si partial blo-
cat e ;
Consecinta acestor anormale i ingrijorátoare devia-
tiuni, de indrumare i functionare a balantei noastre comer-
ciale, s'a resimtit, direct si imecliat, in structura balantei nca-
stre de pati, unde s'a inregistrat, fárá zábav5, urmnorul des-
echilibru
a) Scáderea alimentárei activului balantei de pláti, in in-
strumente de transfer, in devize eficiente si necesare
primordiale si. importante ale tárei ;
1)) Cresterea concomitentá a pasivului balantei de pláti,
www.dacoromanica.ro
PARTEA I. - COMPLEXUL INDUSTRIAL
a obligatiunilor de plata, in streindtate, pentru inzestrarea ar-

matei, pläti diverse de Stat, pläti pentru importuri de materii
prime si altele de prima necasitate, pentru aconomia natio-
nala, etc.
Astfel, balanta noastra de plati provoca legitimele ingri-
jorari ale unui detsechilibru ce ameninta a se repeta, 'Jupa
scurt timp, de la grava noastra carenta 'de pläti externe, ce
nu fusese inca reparatä compleet.
lar aceasta noud i grava arnenintare a desechilibrulni,
survenea chiar in conjunctura favorabilä a cresterii i menti-
nerii ferme a preturilor mondiale ;
Se invedera astfel cat de fraga si de primejdioasä era
situatia balantei noastre de plata, rasturnata in deconfitura
discredit extern,, la cea dintai clatinare a conjuncturei inter-
nationale; se invedera ce dependeti eram de hazardul mobil
al acelei conjuncturi, preeum si de contributia altor State,
pentru problemele grave, de aparare nationala, de 'consolidare
desvaltare a propriei noastre economii ;
Exportand, in acelas timp, mai mult materii prime si
marfuri simplu transformate, i importand, pentru o covarsi-
toare valoare, produse fabricate, ne epuizarn, in mod lent,
bogatiile nationale, exportand cantitati mari si. de pret coTelativ
mai redus, pe tona de marra, pentru a importa marfuri fabri-
cate, dar la preturi respective mult irnai ridicate, pe aceeasi
tonal de marfá ;
Realitatile caracteristice mai sus specificate mai dave-
deau o profunda asimetrie in structura economiei noastre na-
tionale : factorul agricol dorninant, iar factorul industrial in-
ferior, fatä de necesitatile interne ale t'Arel.
In acest desechilibru al preponderentei agricole, totusi
preturile cerealelor erau inferioare celor industriale, iar cali-
fatea produselor agricole era cel putin mediocra, Uta de pro-
dusele similare streine.
Asadar, dei aveam caracteristica de tara agricola, totusi,
economia nationala nu beneficia de totalitatea avantajelor ce
ar fi putut decurge din aceasta caracteristica, din cauza ran-
damentului redus, pe unitatea de cultura, din cauza calitätei
mediocre a produselor si a lipsei organismelor, interne i ex-
terne, de valorificare,
www.dacoromanica.ro
S PARTEA I. - COMPLEXUL IND1JSTRIAL
Cu o astfel de dominantd agricold, economia nationalä

avea sä suporte presiunea, mereu crescandd, a sporului de
populatie, in special la sate, presiune demograficd ce re-
clama o supapd de wurare ;
Aceastd situatiune, aceste realitäti caracterizate prin
punctele de mai sus, ddinuiau in economia noastrá nationald,
dei aveam resursele i nogAtile n.ecesare pentru a schimba
si reduce structura importului nostru, pentru 50%-75%.
precum i pentru schimbarea i desvoltarea componentei 'ex
portului nostru.
Aceste vitii, aceastä stare patologicd de care suferea eco-
nomia noastrd nationald, exprimatd prin itabfloul clinic mai
sus expus, reclama o grabnicd interventiune, o naud funda-
mentare i refacere a sectorului acestuia, de primordialä im-
portanfá, anume :
Printr'o nou'd politicd a schimburilor noastre cu strei-
nätatea ;
Printr'o politicd de industrializare a tärei.
Noua panted comerciald externd, reclamatä de realitä-
tile i imperativele nationale, mai sus mentionate, urma
corecteze viltaile de orientare i devierile functionale, expuse
in punctele precedente.
Continutul, obiectivele, modul de aplicare si icateva din
prim ele a-ezultate ale acestei noi politiai de comert exterior,
impreund cu experientele ce i-au urmat, in acest domeniu,
si cu repercusiunile lor asupra preturilor i monetei, pAnd la
1940 inclusiv, an de angrenare efectivd i addned a ecano-
miei in faza de rdzbai, toate aceste experiente succesive
de politicd economicd, in sectorul schimburilor cu streinäta-
tea, au fost analizate in volumul Intdi, onsaciat acestar pro-
bleme.
Noua politicd de industrializare a tdrei, ce face obiectul
primei pd.rti din acest volum, era menitd sà creeze complexul
industrial, necesar tdrei :
a) Pentru reducerea quantumului produselor fabricate
din importul romdnesc, schimbandu-se structura imai sus spe-
cificatd a ivi;
www.dacoromanica.ro
PARTEA L - COMPLEXUL INDUSTRIAL 9
Pentru schimbaiea structurei exportului si o rationalä

desvoltare a lid, fäcándru-1 mai putin sensibil la clätinärile
conjuncturei externe i repartizand, pe mai multe compo-
nente, riscul i repercusiunile acelor clätindri ;
Pentru a da Orei industria i potentialul de räzboi,
Cat mai desvoltate cu putintä ;
cl) Pentru ,asigurarea unei independen.te economice cat
mai largi posibile ;
Pentru a stabili o justä proportionare i simetrie, un
just echilibru, intre factorul agriculturä i factorul industrie,
inläuntrul economiei nationale;
Pentru a crea supapa de canalizare i usurare a pre-
siunei demografice, formánd si remunerând anima nationar,i;
Pentru o mai bunä i mai larga valorificare a resur-
selor naturale nationale, sporind boatiile i veniturile tärei.
Astfel fiind, potrivit acestor imperative, trebuia sä se
desfasoare politica cregrei complexului industrial.
Evident, nu se poate contesta progresul insemnat,
värsit de industria noasträ, in ultimele decenii.
Datele statistice stau mgrturie netägdduitä a desvoltärii
realizate pe a.cest täräm, de economia noasträ. nationalä.
Potrivit datelor statistice oficiale, rezultä cg, numärul so-
cietätilor anonime industriale s'a sport dela 331, in 1919, la
1.145 in 1937, iar capitalul lor a tremt dela 1.007 ml. lei In
1919, la 33.772 mil. lei In 1937, reprezentänd, in 1919, un pro-
gent de 50,8% din totalul capitalurilor societätilor anonime ;
In 1937, acest procent s'a ridicat la 71,9% din acelasi total.
Valoarea productiei la marea industrie, trecea dela 48.354
mil, lei in 1930, la 64.567 mil. lei In 1937 i la 76.476 mil. lei
In 1939. Am luat cifrele numai din ultima decadà, pentru ca
ele sä fie mai apropiat comparabile late ele, prin variatiuni
monetare at mai reduse.
Fatä de 1927=100, indicele general de productie la ma-
rea industrie, era in 1936=153,3, iar In anul 1939=219.
Din punict de vedere al fortei motrice, industria de trans-
formare trecea, dela 492.715 H. P. in 1930, la 774.542 H. P.
In 1939. Personalul angajat se ridica dela 174.327 salariati, in
www.dacoromanica.ro
10 PARTEA I. - COMPLEXUL INDUSTRIAL
1930, la 304.470 in 1939; salariile plätite au crescut dela 6.944

mil. 1ei in 1930, la 9.416 mil. lei 1939, lar valoarea Imate-
riiloT prime prelucrate a evoluat dela 24.958 imil. lei in 1930,
la 40.519 mil. lei, in 1939.
Astfel fiind, din aceste date se constatau väditele progrese
realizate de industria noastrá Aoeste progrese rezultau insä
din adunarea aritmeticä a datelor statistice.
Dacä insg analiza adâncea compunerea lor, pentru a se
stabili §i care era structura acestui organism industrial, pre-
cum si care erau functiunile lui in raport cu imperativele eco-
nomiei nationale, realitätile nu erau tocmai artát de knbucu-
rgtoare.
In adevär, dacä se examina, in prianul ränd, structura
ca unele ce
capitalurilor societätilor anonime industriale,
erau unitátile cele mai importante din acest sector, deci
dätätoare de ton, se constata cä., din numärul total de 1.145
de atari unitäti, cu un capital global de 33.772 mil. lei, in
1937, cele mai numeroase erau cele cu capital pan la 10 mil.
lei, reprezentánd 64.7% din totalul societätilor anonime in-
dustriale, iar din aceastä grupg de 64,7%, cele mai numeroase,
majorirtatea, erau cele cu capital pänä la 3 mil. lei.
Numärul societätilor anonime industriale cu capital de la
10-100 mil, lei, reprezenta numai 29,4% din totalul acestor
societäti, iar cele cu capital peste 100 mil. lei, adieä adeváka-
tele si puternicele intreprinderi industriale, nu erau de elt
In numär de 68, din totalul de 1.145, reprezentánd deabia
5,9% din acest total.
Dacä se analiza apoi care era situatiunea din punct de
vedere al fortei motrice, utilizatá de industria romaneaseä,
dupà datele recensämäntului din 1930, se constata eä, din cele
140.948 unitäti industriale, numai 13.515 erau utilate cu forte
motrice, iar din acestea, 3.878 unitäti, adicä 29%, aveau o fortà
motrice panä la 5 H. P.; 7.329 unitäti, de la 6-50 H. P., si
numai 2.308 unitäti, aclic5 numai 17%, erau investite cu forte
motrice de productie peste 50 H. P.
Examinändu-se, de asemenea celnalt element al unei in-
treprinderi industriale, indicativ al puterii i proportiilor ei:
www.dacoromanica.ro
numárul luprátorilor, -- din acest punct de vedere se cons-

tata, dupá rezultatul aceluias recensämänt din 1930, cá, din
totalul personalului In numár 616.743 lucrätori, intreprinde-
rile cu 6-20 lucrätori reprezentau 18,9%; cele cu 21-50 lu-
crätori insumau 10,4 %; cele cu 51-500 lucrátori erau 40,4%,
iar cele cu mai mult de 500 lucrátori, erau numai in pro-
portie de 30,3%.
In ponsecintá, se constata, din datele mai sus mentionate,
In primul rand, cä industria noastrá era, in realitate, pulve-
rizatá, pe sute si mii de unitäti, märunte i räzlete, fárä piu-
terea, financiará i technicá, necesarg unei masive creatiuni, iar
In marea si covärsitoarea ei majoritate, färä utilarea rndim-
pensabilá unei productiuni organice, moderne si eficiente.
Dacá se analiza, mai departe, structura i functiunile
marei industrii de transformare, pentru a 'le desprinde ramu-
rile industriale mai importante ce s'au desvdltat, lin cadrul
progreselor invederate de ,cifrele amintite In paginile prece-
dente, se constatau urmätoarele realitáti, potrivit datelor
oficiale din anul 1937
cel mai mare numár de intreprinderi, II insuma indus-
tria alimentará, cu 991 de unitáti, din totalul de 3.512, apoi in-
dustria lemnului cu 670 unitáti; veneau apoi Intreprinderile
textile cu 574 unitäti, cele metalurgice au 356 unitáti si cele
pentru materiale de conitructie, cu 258 unitáti, in total 2849
de unitáti, din globalul general de 3.512 intreprnderi indus-
triale ;
examinând mai adâncit, fiecare din grupele mai sus
menIionate, pare alcátuiau covärsitoarea majoritate a indus-
triei noastre de transformare, se constata &A : din cele 991 In-
treprinderi ale industriei alimentare, 324 erau mori, 138
teascuri si miel industrii de extracte a uleiului vegetal, 48
mezeldrii, 49 de produse zaharoase, 37 de ghiatä. artificiald,
39 de häuturi spirtoase, 20 de paste fáinoase, 10 de otet, 16 de
bränzeturi, 191 de spirt si 20 diverse. Din atari unitati mici
mijlocii, se compunea marea majoritate a industriei ali-
mentare, cea mai Inserrmatá componentà, ca numár si a doua
din punct de vedere al papitalurilor, din organimnul nostru
industrial ;
www.dacoromanica.ro
din cele 670 intreprinderi ce constituiau industria lem-

nului, 461 erau unitäti, mai mult sau mai putin modeste, de
cherestea; 68 de tamplärie, 18 de ambalaje, 16 de calapoade
qi cuie de lemn, 10 de perii, pensule si bidinele, 7 de vechicule,
3 de dopuri §i. articale de plutd si. 23 diverse;
din cele 574 intreprinderi ale indust.riei textile, 157
erau teatorii de bumbac, 99 pentru fire §i tesätorie de läng,
95 de tricotaje, 51 filaturi §i tesätorii de mätase, 21 pentru
perdele, casan,ci, etc.; 17 pentru pälärii §i. clo§uni, 21 de fran-
gfiii, 10 de canfectiuni i 73 diverse; din ace_st ,continut se
alcätuia aproape totalitatea industriei textile ;
din cele 356 intreprinderi metalurgice, 64 erau ate-
liere mecanice, 24 ateliere de räcätuserie, 30 pentru iMpleti-
turi .-i articole de sarmä, 30 pentru articule de menaj, 47 tux-
nätorie de fontä; 30 pentru sarmg, cuie sii. uruburi ,qi 27 di-
verse. Astfel era compusä marea majoritate a grupului in-
dustrial metalurgic
din cele 258 intreprinderi industriale pentru constructii,
161 erau cärdmidärii si. cuptoare pentru tiglä, 23 Intreprin-
deri pentru prelucrarea pietrei, 33 pentru ipsos si var §i 4
diverse;
se mai adAugau apoi 116 täbki-lrii din grupul indus-
triei pieläriei; 86 tipografii O. litografii; 40 intreprinderi pen-
tru confectiuni de härtie si carton; apoi se mai gäseau, din
grupa industriei chimice : 34 intreprinderi pentru culori,
lacuri i vopsele; 15 pentru esente si parfum-uxi; 19 pentru
säpun, lumänäri, sodd etc.; 13 pentru amidon . i. gluicozä; 10
pentru asfalt, unsori *i. vaselind; 6 pentru clei §i. ingrWminte;
14 farmaceutice; 25 pentru articole plastice i 31 diverse,
complectând, astfel, marea rnajoritate din numärul unitätilor
ce alcatuiau industria chimicg nationalä.
Aceasta era componenta majoritarà a industriei noastre
de transformare.
Adunänd laolaltä., toate aceste unitati industriale, se in-
suma cifra de 2875 intreprinderi.
Fatä de totalul de 3.512, la care se ridica numgrul corn-
plect al industriilor de tranrsformare din tarä, in 1937, vedem
cä cifra de 2875 reprezintä circa 80%,
www.dacoromanica.ro
PARTEA I. COMPLEXIII, INDtSTRIAL 13
In consecin.ta, din atari ramuri de activitate, din artari

unitati de productie, se cornpunea cota majoritarra de 80%. a
Btructurei industriei noastre de transformare. Datele i ana-
liza de mai sus, invederau, in mod netagaduit, la ce trebuiau
sä fie recluse progresele realizate de acest sector al economiei
nationale, si cum trebuiau interpretate cifrele care glasuiau
infaptuirea acelui progres.
In acelasi timp, datele i analiza de mai sus, subliniau
urmätoarele caracteristice din sectorul realitätilor noastre
industriale, anume :
industrie pulverizatä pe un mare numar de unitati
marunte, fara inzestrarea i eficienta necesara unei masive
omogene productiuni ;
din aoeasta pauza, regia ridicata a fiecarei unitäti, im-
plica un cost de produclie urcat, decal daca s'ar fi rea-
lizat creatiunea pe mari unitati industriale standardizate;
industrie in desvoltare pe ramuri de activitate, in ma-
joritatea lor, secundare ca importanta, in raport cu imperati-
vele economiei nationale si ale apararii lard. ;
industrie ce evolua si se crea, in mod neorganic, fära
niel un plan general preconceput, f dra sincronizare si directa
legatura cu inrberesele generale nationale, ci dupa chibzuinta
initiativei si a intereselor particulare;
industrie ce nu putea, in consecinta, acopen i in mod
metoclie, 'rational i eficient, niel necesitatile economice ale
%Hi., care trebuiau sa fie satisfacute prin import; nici necesi-
tatile elementare ale apärarei nationale, ce trebuiau indeplinite
prin comerizi in streinatate chiar i pentru ertiCole ce s'ar fi
putut abrica in tara; niel necesitatile de valorificare si export
ale balantei comenciale si de plati, cad exportam, pentru 80%,
materii prime sau simplu transformate.
Asa hind, industria noastra nationala, cu toate netagadui-
tele progrese realizate, era, pe deoparte, cu :mat insuficientn
cerintelor i posibilitatilor tarii, iar pe de alta parte, se desvolta
ariti-economic i neorganic, dupa initiativa intereselor parti-
culare, pe axe i ramuri de activitate, nesin.cronizate i in diLs-
junctiune cu imperativele hotaritoare ale eiconomiei, indepen-
dentei i aparärei nationale.
www.dacoromanica.ro
14 PARTEA I. COMPLEXUL INDUSTRIAL
Ca atare, si fata de aceste constatäni, se impunea elabo-

rarea unei noi politici a productiei, elaborarea unui plan de
creare a complexului industrial national, care, pe deoparte.
sä corecteze vitiile de structura i functiune ce se constatau
In sectorul industrial existent, lar pe de and parte, sa desa-
värseasca uimplinirea i complectarea, progresiva, a marelor
lacune pe care le invedera acel sector, potrivit imperativelor
economiei i apärdrei nationale, mentionate In paginile pre-
cedente.
Potrivit acelor criterii si imperative, trebuia deci reou--
gimizat intreg seotorul nostru industrial, trebuia creata
desvoltata productia acestui sector, iar nu dupa gusturile si
intärziate sau rafinate, ale consumatorului nostru,
sau dupä' criteritle, individuale ori mercantile, ale altor in-
terese.
De asemenea, politica si planul crearei complexului indus-
trial de mai sus, in conceptia mea, erau dictate de impera-
tivele si realitatile apärarei $i economiei nationale, mai sus
expuse, färä deci a fi dependenti sau In functiune numai de
capacitatea internä de consum a tarei.
In adevar, In multe imprejurari, am avut prilejul sa
constat cà, desvoltarea industriei nationale, era masuratä cu
Unitatea de consum intern a tärei.
Evident, debuseul intern este foarte important, $i trebue
luat in considerare, In prima linie de socotire a rentabilitatii
unei inidustrii nou create, mai ales ca acest debuseu are pers-
pective foarte largi $i avantajoase de marire, la noi In tara.
Consumul intern nu trebue sä fie, Insä, unicul criteriu de orien-
tare in politiea de industrializare a tärei, caci mai exista un
alt debuseu: cel extern, care reclamä o anumita categorie de
fabricate, $i care necesita, deci, un sector industrial $i pentru
satisfacerea lui.
Desigur cá, bunul de export, astfel creat de industria
specializatä nationala, urma sa-si gäseasca un debuseu in
interior, pe masura desvoltarei standardului de viata
lizatie al populatiei naldonale, dar nu trebuea asteptatä desvol-
tarea acestui standard al constunului intern, pentru crearea
complexului industrial, caci debuseul extern nu doreste &cat
www.dacoromanica.ro
PARTEA I. COMPLEXIIL INDUSTRIAL 15
sa fie setrvit cu marfd, in conditiile dorite de el. Ori, din ace.3t

punct de vedere, Romania poseda i resursele naturale de
buna calitate, i energia i mana de lucru ieftina, pentru ca
poatä pätrunde, pe debuseele externe, i sa-si intretind, astfel,
industria speciald creatä in acest scop.
In cocrisecinta, potrivit conceptiei mele, politica de creare
a cornplexului industrial national, nu a foist In functiune ex-
clusiva de consumui intern, iar organizarea lui lasata la bunul
plag al gustului sau capricillor acestui consurn.
ConAatam, din realitätile mai sus sintetizate, precum si
din altele de aceeasi natura si gravitate ca, economia natio-
nalä suporta indeajuns consecintele alcatuirei unei industrit,
in mare parte neorganice, dupa interesele capitalistilor
sau dupa gusturile consumiatorului intern, pentru a nu
mai stpori suma acestor consecinpe.
O conceptiune obiectiva i o viziune justa a potentialului
ecanomiei noastre nationale, au format convingerile defunc-
tului Vintilá Brätianu. El, prin rabdätoare i pozitive studii,
printr'o adanca, temeinicä i indeaproape cunoastere a reali-
tatilor noastre economice, a putut masura adevarata putere a
fortelor native, cu care fusese inzestrata tara noastra, precum
adevaratele i marile ei lacune de organizare i complectare.
Sprijinit pe aceste realitati ale tärei, Vintilá Brätianu a
construit acea obiectiva i larga politica econognicä' nationala,
menita sa comtplecteze i sä desvalte structura noastre
economice.
Din pacate insa, la adapostul acestei sincere si generoase
gandiri, s'au strecurat abilitátile interesate ale profitorilor
care, fluturand flamurile altruiste ale nationalizarilor, au alte-
rat nobletea onesta a unei patriotice gandiri, injgheband, de-
seari, la umbra ei, cuibareala egoista a unor chiverniseli mer
cantile, personale si rentabile.
In repetate randuri, am avut priaejul sà aud, personal,
pe Vintila Brätianu, exprimandu-si adanica lui mahnire, pentru
felul in care, in dese cazuri, conceptia i gandirea lui politica.
fusesera alterate i gresit aplicate, precum i regretul ca im-
prejurarile politice interne, nu i-au mai ingaduit masurile de
rectificare cuvenite.
www.dacoromanica.ro
16 PARTEA I. - CO1VIPLENUL INDUSTRIAL
In trecerea sa, la Ministerul Industriei i Comertului, d

dr. I. Costinescu a afirmat, de asemenea, o politic:6, practicS
hotäritO, de sprijinire i desvoltare a industriei nationale,
invederind intuitiunea i optica precisO, atat a problemelor,
cSt si a solutiunilor ice se impuneau; insA timpul cat d-sa a
condus numitua departament, a fost mult proa insuficient.
Asa dar, lipsa de continuitate si a unui plan unitar, in
crearea industriei romanesti, cane sä tinä seama de imperativele
apärdrei i economiei nationale, ne-au condus la alcAtuirea re-
telei industriale, desperechiatO in mare parte de acele impera-
tive, träind clintetui protectionism exagerat, cu cheltueli de
regie i productie desvoltate, rezemate in mare parte pe im-
partul materiei prime sau semifabri,cate i cu prepuri de pro-
ductie destul de rldicate.
Cunoscând deci aceste vitii organice ale industriei noastre,
In mare parte anti-economied i deseori parazitarà, am
considerat cA aceastd stare däundtoare trebuia corectatà, iar
nu potentatä i mAritd.
Aceastà corectare era cu atat mai necesarä, cu cOt, eco-
nomia noastrà nationalä era un. organism ce lucra sub capaci-
tatea lui de productie, devenind, din aceastO cauzà, o economie
deficitard i scumpd, ale cdrei lacune i goluri, tnebuiau aco-
perite cu masive imparturi din afarä.
In acelas timp, tinând seama cA economia noastrg natio-
nalä era un organism care consuma sub capacitatea lui, sub
necesitatea lui de asimilare, asa dar cu un mare potential de
viitoare desvoltare. trebuia deci ca aceastà märire a capaci-
tglii interne de asimilare, sd fie satisfälcutg, nu prin imparturi
sporite, ci pnin proprie productie nationalä astfel ieftenitg.
In lucrarea sa: Evolutia economieei Tomilnesti", defunctul
Virgil Madgearu a studiat aspectele posibilitgtilor de desvol-
tare industrial:O., in functiune insä de capacitate intern:1 de
consum (pag. 198 si urm.) arOtand, numai In raport cu acest
consum, limitele in.dustrIalizarei si aducand astfel, o pretioas5
contributiune, acestui aspect astfel restrâns al problemei.
Asa dar, necesitAtile, imperativele actuale i viitoare ale
economiei nationale, specificate in talaloul clinic, dela paginile
precedente, indicau, in mod stäruitor, politica de urmat pentru
www.dacoromanica.ro
PARTEA I. - COMPLEXUL INDUSTRIAL 17
corectarea vitiilor de structura i de funcionare ale economiei

nationale, prin crearea complexului industrial de care avea
nevoe.
Aceastä necesitate de industrializare, ceruta staruitor, prin
nenumäratele lor consecinte, de &are realitatile economiei
noastre nationale, oorespundea í tendintei gemerale ce se des-
prindea din evalutia generalä a tarilor agricole.
In adevar, acestea s'au evidentiat, in ultimele decenii,
printr'o sustinuta actiune de industrializare, de trecere dela
econottnia agricola, la economia mixta, industtrialo-agricolä,
In timp ce, taxi cu veche structura industriala, au fäcut conside-
rabile sfortari, cu rezultate incontestabile, pentru a desvolta
factorul agricol, in asa masura, in cat sä poata satisface nece-
sitatile interne, prin productia agricora proprie.
Aceasta tendinta spre autarchie, a tuturor tdrilor, a fost
foarte interesant fixata de d. A. Reithinger, In lucrarea sa Le
visage économique de l'Europe" (pag. 46 i urm.) in care se
arata cum tariile industriale europene (fard U. R. S. S.) inre-
gistreaza o scaidere a productiei lor industriale, cifratä in in--
dicii urmatori, anal 1913-100: 1928 indice de productie indu-
strialä 111; in 1935, acelas indice scade la 105; in St. Unite
indicele productiei scade, dela 159 in 1928, la 128 In 1935;
In schimb, raffle agrare europene (fail U. R. S. S.) in-
registreazä urmatorul spor al indicelui productiei industriale :
dela 126 In 1928, la 139 in 1938, iar celelalte tari ale lumii
(minus St. Unite) trec dela indicele 180 in 1928, la 280 in 1935.
Pentru U. R. S. S. indicii evolueazä In felul unmator: 143 In
1928 si 518 in 1935.
Asa fiind, imperativul de industrializare cerut de reali-
tatile subnormale, de tabloul clinic mai sus specificat, al eco-
nomiei noastre nationale, se incadra in tendinta generala de
evolutie a tuturor tarilor agrare i in tendinta generarä de
autarhie practicatä de toate tarile, iar ingrijorärile semnalate
de d.. Delaisi, de a vedea cele douai Europe" ale sale, cea in-
dustriala i cea agricord, desvoltandu-si fiecare complementara
care-i lipsea, erau verificate de realitatile economiei europene,
care aruncau, astf el, Romania inteo perspectivä foarte ingrijo-
ratoare: aceia de a nu-si mai putea plasa productia agricolä
Vol. III. 2
www.dacoromanica.ro
18 PARTEA L - COMPLEXUL INDUSTRIAL
In tárile industriale, decât foarte greu, iar, din aipsd de indu-

strie proprie, de a fi silitä s'a' importe fabricatele necesare,
riscánd de a nu avea cu ce sä le plateascd.
In consecintá, autarchia, practicatä de aproape toate fortele
economice mondiale, determina, obliga i econamia roma.-
neascd, la aceiasi politick in afard de realitátile specifice ale
tabloului chnic Imai sus mentionat, care impuneau, prin ele
ínsäi,tcrearea complexului industrial romanesc.
Asa fiind, pe temeiul imperativelor specifice ale apärgrei
econamiei nationale, mai sus specificate; in vedecrea corectá-
rei vitiilor de structurá si a deformatiilor functionale, de care
suferea industria si economia nationalä; tinând seama si. de
politica generará, de autarchie, a celorlalte economii, am
elaborat si pus in aplicare o politicá de reorganizare a produc-
tiei industriale, de creare a complexului industrial românesc.
Aceastä politicá avea sá se desávárseascá in douä faze:
faza I-a: crearea i desvoltarea industriilor de bazá,
In siderurgie, (fier, otel, metale utile), in mare metalurgie, la
derivatele nobile din petrol, in industria chimica i textilá, etc.
faza a II-a: crearea i sprijinirea industriilor desvoltá-
toare, de transformare si ramificare din cele de bazá, potrivit
necesiatillor arátate, ale aparárei i economiei nationale.
Mai inainte insä de a trece la analiza continutului poli-
ticei i planului de indusitriali7ane veciticate, amintesc cu
acest prilej, cá un alt plan general pentru reorganizarea eco-
nomiei nationale, a fost inc.eput a se intoami la Consiliul Su-
perior Economic, sub prezidentia i indrumarea d-lui C. Ar-
getoianu.
In luna Aprille 1938 cAnd, ca ministru al Economiei Na-
tionale, am pus in aplicare politica i planul meu de reorga-
nizare a schimburilor cu streinätatea si a productiei nationale,
d. C. Argetoianu, trecánd la prezidentia Consiliului Superior
Economic, a procedat, in primul rand, la reorganizarea acestui
Consibu, apoi la alcátuireg luarärilor preliminare, necesare
desbaterilor unui plan general al econatniai nationale.
In vederea intocmirei acelui plan, Cansiliul Superior Eco-
nomic a publicat ulterior, un, conspect antemergátor, ou titlul:
..Orientári generale pentru alcátuirea unui plan ecceomic pe-
www.dacoromanica.ro
un termen mai lung". Cu prilejul intocmirei ziselor Orientäri

generale", s'au elaborat, la numitul Consiliu, o serie de studii
lucräri pregatitoare, cari au fost adunate i publicate, in
vara anului 1939. intr'un volum intitulat: Aspecte ale Eco-
nomiei romänesti", cu un ,,Cuvânt lämuritor" al d-lui Lupu
Kostalci. la a,cea epocä Secretar general al sus amintitului
Consiliu i Cu o introducere a defunctului Victor Scarldtescu,
fost director al Oficiului de studii la Consiliul Superior Eco-
nomic, In acel timp.
Lucrärile pregätitoare, publicate in sus n.umitul volum, se
disting prin sarguinta stiintificd i prin läudabila intentiune
de a fixa caracterizärile diverselor sectoare ale economiei
nationale, preoum si a preciza solutiunile necesare redresärei
sau reorganizärei, fiecäruia dintre ele.
Astfel, d. Gvidiu VIddescu a fäcut o apreciatà sinteza a
problemei cadrului administrativ, atat de necesar unei bune
desvoltani economice, in studiul sgu: Organizarea aparatului
de Stat", in care examineaz4 structura i functiunile organe-
lor de Stat, prerum i importanta problemä a responsabilitátei
publice. De asemenea, d. Ion Veverca a elaborat cloud inte-
resante i documentate studii, asupra industriei nationale
economiei energetice, precizánd dominantele caracteristice, din
aceste doug sectoare ale economiei nationale; D. Ion Vasiliu a
desvoltat inventarul complex al cerintelor e,conomiei agricole,
incepand dela vitiile structurei proprietätii rurale si de la
acelea ale investitiilor pentru productie, trecänd apoi la
aspectele productiei i valorificärei agnicole, cu cerintele lar
de indrumare pentru viitor. Victor Scärldtescu intregeste
continutul volumului cu douà studii de un inteTes special:
unul asupra comertului intern, in care se analizeazg aspectele
caracteristice ale evolutiei comertului intern românesc in
ultima ,decadä, subliniind revendicArile legitime ale lui, precum
necesitatea proteguirei elementului etnic románesc; cel de
al doilea studiu este consacrat problemei de doctrinä i politicg
economical a libertätii si a interventionismului de Stat, in do-
meniul economic, problemä In care autorul invedereazä apre-
ciata sa formatiune i culturä economicä. In acelas volum, d.
Petre Constantinescu, are un studiu documentat asupra co-
www.dacoromanica.ro
mertului exterior si asupra politicei noastre valutare, cu o

sugestiva schitare a evolutiei de dupa razboiul din 1918, su-
bliniind dificultatile ce rezultau, pentru moneta i economia
nationalä, din desvoltarea schimburilor noastre cu streinatatea.
De asemenea, d-sa mai analizeaza i problema creditului,
la noi in tara, sub aspectele ei atat de variate i subtle. Fa-
cand unele rezerve asupra catorva din opiniunile emise de d.
P. Constantinescu, in acest studiu, subliniez totusi abilitatea
d-sale de orientare, inlantrul acestei complicate probleme,
precum i remarcabila icunostinta a d-sale, in acest sector de
specialitate.
D. Florin Em. Manohu, contureazä, in liniile ei dominante,
problema evolutiei preturilor noastre interne, analizand,
mod deosebit, discrepanta, foarfeca dintre preturile agricole
si cele industriale. D. Vasile Feraru publica un studiu asupra
politicei financiare a Ord., cu o expunere a evolutiei inainte
dupg razboiul din 1916-1918 si apoi ou o mai adanca analiza'
a bugetelor pe ex. 1938-39 si 1939-40. Fail a fi de word
cu unele din opiniunile d. V. Feraru, totusi este de apreciat
dexteritatea cu care d-sa se orienteaza in complexui proble-
melor financiare, precum i sarguinta unei obiective patrun-
deri a lor.
D. Ion Ivanescu trateaza problema monopoluriflor subli-
niind, formele sub care ele se infatiseazd, in viata economica,
legislatia privitoare la ele, precum í inraurirea lor asupra
economiei interne. D. Vasile Emandi, inteo sinteticä dar cu-
prinzatoare expunere, studiaza' diversele modalitati technice
aspectele economice ale problemei transportwrilor, subli-
niind, ca final, o rationala politica tarifara ce trebue sä se ur-
meze: aceia a intereselor economice, pe care transporturile
trebue sa le stimuleze, lar nu aceia a excedentelor sau echili-
brelor bugetare, de natura sa paralizeze economia nationala.
D. Const. I. Oprescu, face o documentata analiza a evolu-
tiei i aspectelor complexe ale miscarei cooperatiste, la noi in
tara. Desi nu sunt de acord cu unele pared ale d-sale, totusi
invederez straduinta sa, positiva' i läudabila, de a contura
desprinde cararterlisticele functiunile atat de importante
ale Cooperatiei, inteun studiu ou sincera i onesta dorinta, de
www.dacoromanica.ro
documentare, ce räspunde, in cea mai mare parte a lui,

obiective ale autorului.
D. C. Radulescu-Livezeni ataca o problema' foarte intere-
san-CA i putin discutata in literatura noastra economica, anu-
me: asigurarile mutuale si agricultura, aducand astfel, prin
studiul säu, adancit i pozitiv, o pretioasä ,contributie la aceasta
preocupare economica, atat de importanta.
Toate aceste studii, cu parte din rezervele personale
mai sus exprimate, con-stituesc remarcabile straduinte, po-
zitive adanciri, laudabile analize ale aspectelor i realitatilor
noastre economice, elaborate cu obiegtiva i serioasa inten-
tiune, de realizare a poordonarei solutiunilor i actiunei eco-
nomice, dupa un indreptar unic, conform unui plan rational
si organic.
Aceste studii, vreclnice de pretuire pentru continutul lor
si de lauda meritata pentiu autorii lor, au stat la baza intoc-
mirei orientarilor generale, in vederea elaborarei unui plan
eccmomic, sub prezidentia i sträduinta d-lui C. Argetoianu, la
Consiliul Superior Economic.
Imprejurärile politice i economice, intervenite Insa in
anii 1939 si 1940, expuse In bunä parte si in volumul intai,
nu au ingaduit luarea in considerare a susmentionatelor
elaborad, niel macar in scurtul rastimp cat C. Argetoianu a
fost insarcinat cu conducerea guvernului, In toamna anului
1939.
B) Crearea complexului industrial.

I. Industriile pentru reducerea si restructurarea
importurilor.
Potrivit celor expuse in paginile precedente, pentru ca fac-
torul industrial romanesc sa fie cat mai adequat imperativelor
Várei, el trebuia s'A corespunda necesitätilor de modificare a-
anca a structurei importurilor noastre, precum i necesitäti-
lor de schimbare, simtitoare, a continutului exporturilor si de
amplificare a lor.
Asa dar, complexul industrial trebuia s'a cuprinda in pri-
mul rand:
www.dacoromanica.ro
industriile pentru producerea, la maximum posibil, a

materiilor prime importate ;
industriile pentru producerea succedaneelor acestora;
industriile pentru producerea a cat mai multora din fa-
bricatele ce se importau.
Paralel cu ele, complexul industrial trebuia sä-si creeze sau
desvolte, industriile pentru producerea bunului, a mgrfei de
export, precum i pentru imbungtatirea calitativä a produselor
ce s'au mai exportat in conditii anevoioase, (cereale, produse
animale i vegetale, diverse, etc.).
Astfel, In sectorul industriilor pentru crearea sau imbung-
tatirea produsului de export, avea sg-si ggseascg desvoltare,
industria cregrei derivatelor i subproduselor, cat mai nobile,
din petrol, din lemn, din materia prima animalg sau vegetala
Crearea i desvoltarea complexului industrial, menit
usureze volumul importului nostru i sg-i modifice structura,
trebuia deci sg realizeze productia de materii prime si articole
fabricate, pe care le importam, in cantitati i valori insemnate,
dar pe care le puteam crea, in targ la noi, pentru o bung parte
din ele.
Asa dar, planul industrializgrei eiconomiei noastre, trebuia
sg ailag ca punct de plecare, cele mai insemnate categorii de
importuri, pentru ca, la fiecare din aceste importuri, pe baza
studiilor facute, sa se stabileascg ce anume bunuri, mgrfuri
articole, se puteau produce de noi, In ce cantitate fatd de nece-
sitatile noastre interne, si In ce conditiuni.
Aceste studii fuseserg desgvarsite, prin lucrgrile valoroase
ale Comisiunilor speciale pentru materiile prime, ce consti-
tuisem la Banca Nationalg, si pe baza acestor studii temeinice
§tiintifice, am elaborat planul crearei complexului industrial
national, ale cgrui subdiviziuni, In legaturg cu fiecare grupg mai
insemnatg de importuri, le voi expune mai jos.
I. Industrializarea la grupa importurilor de textile.

Grupa textilelor, postul eel mai insemnat, ca valoare
al 4-lea ca volum, din importurile noastre, comporta solutiuni
speciale pentru fiecare din subdiviziuntle ei: pentru bumbac,
www.dacoromanica.ro
pentru fibre textile liberiene (in, canepg, iutg) i alte textile;

pentru Lang, matase naturalá i pentru fibre textile sintetice.
a) Astfei, in ce priveste bumbacul, micsorarea importului
acestei principale materii prime, se putea face:
prin intensificarea culturei bumbacului, in lark cul-
turà care realizase frumoase inceputuri, dar ale cgrei lipsuri
mari, trebuiau compleatate printeo organizare, un control si o
bung finarrtare;
pang la desvoltarea culturei de bumbac, urma sg se in-
tensifice importul firelor de bumbac, industrial sau tärgnesc,
pentru ca, in primul rand, filaturile de bumbac din targ sä
lucreze la maximum de capacitate qi concomitent, s5 se desvolte
numgrul fuselor.
Capacitatea de consum intern, pentru a fi satisfacutg, re-
clama un numar de circa 350.000 de fuse. La epoca intocmirei
planului de industrializare, nu existau decat 240.792 fuse. Tre-
buia deci desvoltatd industria filaturelor de bumbac, pang la
complectarea numgrului de fuse necesare satisfacerii consumu-
lui intern:
industria tesäturilor de bumbac avea o capacitate de
productie suficientg pentru satisfacerea necesitgtilor interne; ea
mai necesita numai ameliorarea calitgtii fabricatelor, printr'un
bun finisaj;
pang la realizarea punctelor mai sus argtate, de redu-
cere complectg a importului de bumbac, brut i in fire, ope-
ratiune ce trebuia sä se desvolte progresiv, pe multi ani,
micsorarea importului acestor textile se putea face prin utili-
zarea fibrelor sintetice i, partial prin desvoltarea inului i ca-
nepei. Procurarea fibrelor sintetice, trebue sä se facg, pang la
complecta lor fabricare la noi in tar* pe cale de import, din
tgrile in care avem disponibilitäti de valutä, in clearing, iar nu
din cele cu valute forte sti libere.
Desvoltarea productiei fibrelor sintetice era si este de o
deosebitg importantg, pentru economia nationalg, precum 4 cu
insemnate posibilitäti de realizare, in Romania.
Cu acest program, dictat de realitätile 4 caracteristica im-
portului nostru, se putea ajunge la crutarea a circa 3 miliarde
lei, plgti peste hotare, iar majoritatea lor, in valute forte.
www.dacoromanica.ro
b) Cu privire la fibrele textile liberiene: in si cânepg,

trebuia desvoltatd, in mod positiv si rational, ,cultura acestor
textile. Inceputurile fgcute, in acest sens, cu topitoriile de in si
canepd, dacg au purces din bune intentiuni, nu constituiau in-
ceputuri suficient de rational si economic infgptuite.
Era necesarä de asemenea o micä sporire a numgrului fu-
selor, pentru firul de in si anepg.
CAt priveste iuta, sizalul si manila, incontestabil cu cali-
tgti superioare cânepei, pentru anumite intrebuintdri, puteau
totusi sà fie inlocuite, cu destul succes, prin aceastg textilg ro-
rnaneasc'ä, dispensändu-se, astfel, transferul de valute forte, in
care se plgtea importul sus mentionatelor textile.
c) Privitor la läng, acest insemnat articol de import putea
fi redus prin: 1) ameliorarea cresterii oilor, cu scopul ca, prin-
tr'o continuare de adaptare a rasei merinos, foarte delicatg
exigentg ca ingrijire, sau printr'o desvoltare a varietätei
spancg, i printr'o mai bung ingrijire a oilor, sg se realizeze o
4mbundtgtire calitativg a firului de rang; 2) prin organizarea
unei burse a lanei, mijloc de valorificare mai rentabilg pentru
producator; 3) printr'o mai largä utilizare a ränei tigae si a fi-
brei sintetice.
d) In ce priveste ingtasea animalg, intruneam toate condi-
tiunile naturale necesare, in lard la noi, pentru o bung pro-
ductie.
Sericicultura s'a afirmat prin unele inceputuri, mai mult
scolastice, cleat cu rezultate practice comerciale.
Lipsa unei productii indigene de materie primg, a impiedi-
cat desvoltarea unei industrii a mgtasei naturale, iar fibra sin-
teticg, rayon-ul, Ii face azi, o serioasä concurentg, in special in
mediul micului consumator.
Totusi, aceastg industrie poate fi de bung si sigurd renta-
bilitate, si la noi, crutändu-se astf el, importul de o insemnatä
gamg a mgrfurilor de lux, cu care se alimenteazg tara.
Varietatile de textile, mai sus mentionate, au reprezentat,
In balanta noastrg de pläti, o valoare mijlocie de circa 6 mili-
arde de lei, in perioada 1928-1937, prätibilä, in majoritate, cu
v alute forte.
Din cele mai sus ardtate, foarte succint, mai mult enuntia-
www.dacoromanica.ro
tiv, se poate constata ca, printr'un program rational, positiv si

perseverent, inteo serie de ani, importul textilelor, din balan-
ta noasträ cu streinatatea, se putea reduce considerabil, dacä nu
complect.
Aceasta importanta problema, a fost adânc, amänuntit si
stiintific studiatä, sub toate aspectele ei, la Banca Nationalä, de
Comisiunea pentru materiile prime textile.
In acest scop, am facut apel, la colaborärile distinsilor no§-
tri specialisti, si astfel Comisiunea a ceasta, s'a cons tituit sub
pre§edintia d. lng. C. Cassasovici, eminent technician si iscusit
industria § in ramura textilelor.
Imi amintesc, cu deosebitä satisfactiune, eat de positivä
dar si eat de inimoasa, a fost colaborarea d. Ing. C. Cassasovici,
In lämurirea problemelor i preconizarea solutiunilor.
Rapoartele precise si documentate, intocmite de d-sa; con-
vorbirile substantiale i rodnice, ce aveam cu d-sa, au con-
tribuit, in mare masura la afirmarea unei politici economice,
rationale si eficiente, pe acest sector, atat in ceeace priveste
importurile, cat i planul de industrializare in sectorul textile-
lor.
Prin colaborarea cu d-sa, ca reprezentant obiectiv i adanc
cunoseátor al acestei ramuri de activitate economicä, s'au putut,
deseori, gäsi modalitätile potrivite pentru aranjarea raporturi-
lor noastre de schimb i pläti cu Egiptul, marele nostru fur-
nizor de bumbac, precum si pentru promovarea, pe -Carlin
positiv, a industriei noastre de textile.
De asemenea, acceptase a-mi da concursul In aceastä Co-
misiune si d. G. Ionescu Bráila, fost director general al Serv.
Zootechnic i Sanitar-Veterinar din Ministerul Agriculturei si
Domeniilor, presedinte al Consiliului superior zootehnic, unul
din initiatorii inimosi ai Institutului national zootechnic, entu-
siast apärator al importantei problemelor zootechnice la noi
ernerit cunoscator al acestor probleme, nu numai sub raportul
stiintific, ci si sub acel practic, care intereseaza a-tat de mult
economia nationalà.
In aceastä Comisiune mai acordau colaborarea d-lor, ini-
moasa i rodnica, si d-nii: Ing. S. Ghiolu, distins technician si
pozitiv cunoscator al acestor probleme economice; d. N. Rizes-
www.dacoromanica.ro
cu-Bränesti, mare industrias in textile, cu o generatie de inain-

tasi in aceasta specialitate, dotat cu o remarcabilà putere de
initiativä si de realizare economica.
De asemenea s'au mai distins, in lucrärile acestei Comisi-
f
uni, prin pretioasa lor colaborare de specialisti si d-nii Al. Bur-

ghele, C. Calmuski, V. Misicu, Gr. Schileru, N. Turturescu,
Al. Valota precum si d. D. Bobinii si d-ra Ing. L. Georgescu,
prin rapoartele positive si stiintifige depuse la aceastd Co-
misiune.
Subliniez, cu acest prilej, si activitatea de coordonare a lu-
crärilor Comisiunei, a-tat de pretuita, efectuatä de d. M. Gr.
Romascanu, precum si lucrärile,documentate ale d-lor N. Bädu-
lescu 0. N. Diaconescu dela Banca Nationala.
Acestor distinsi industriasi, specialisti, oameni de stiinta
si inimosi straduitori in sanul Comisiunei sus mentionate, le
aduc, si cu acest prilej, expresiunea caldelor mele multumiri,
pentru colaborarea ce mi-au dat, mie personal, Institutului de
emisiune si problemelor importante mai sus mentionate, ale
economiei nationale.
Toate lucrárile acestei comisiuni, de o realA si exceptio-
nal:A valoare stiintificA si economick au, fost publicate in bi-
blioteca Báncei Nationale ce am oreat in acest scop, formand
volumul V. din seria Contributiuni la problema inateriilor
prime in Romania".
2. Industrializarea la grupa importurilor de metale feroase.

Trecand la analiza celui de al doilea mare component din
structura importului nostru: metalele feroase, aceastá grupg
era alcátuitá din urmátoarele mari subdiviziuni de importuri:
minereuri de fier, deseuri, fonte, oteluri, laminate, produse de
prima transformare, produse pentru industria utilajului si a
mijloacelor de productie si produse pentru industria marilor
lucrári publice.
In aceastá grupä am intrunit cele dou'a posturi, ale im-
portului, potrivit nomenclaturei dela Bruxelles: fier si lucrári
din fier, precum si aparate, masini si motoare, ambele insu-
mand. aproximativ 6 miliarde lei, ca valoare medie, in perioada
www.dacoromanica.ro
1928-1937, adicä 28% din valoarea medie a importului total,,

pe acea epoca.
Cu privire la acest important element al schimburilor
noastre cu streinätatea, pe baza studiilor intreprinse de Comi-
siunea I-a pentru materiile feroase, dela Banca Nationala, am
ajuns la urmatoarele concluziuni, la urmatorul plan de ac-
tiune si industrializare.
Mmereurile de fier ale t'ad., erau suficiente, &lipa eva-
luärile facute, pentru 20-30 ani de productiune sporita
Explorarile insa, pentru atari minereuri, erau foarte incom-
plecte. Ele trebuiau adancite i serios intreprinse, pentru a se
stabili, in mod positiv, continutul zacamintelor utilizate, al
celor deschise si al celor probabile sau necunoscute
Aceasta operatiune putea conduce la alte identificari ale
disponibilitailor de minereu, mai favorabile si mai indestu-
l'atoare. Utilizarea minereurilor mai sarace, atracare in tara,
putea de asemenea usura aceasta problema
Pe aceasta bazà rationala, se putea desfäsura un program
al desvoltarei economiei metalurgice din tara. In acest scop-
insa, era necesar a se practica o politica de colectare asidua' a
fierului vechi din tara, si de aducerea acestei materii prime.
De asemenea, pentru crutarea zacämintelor de minereu din
tara, era necesar a se continua importul, in mod transitoriu.
de aceste materii prime, ca prudenta, pentru ()rice eventuali-
tate.
Cu privire la combustibilii necesari, studiile mentionatei
Comisiuni aratau ca, pe temeiul experientelor facute, din car-
bunele aflator in tara, se putea obtine cocsul necesar, in com,,
plectarea i chiar inlocuirea progresiva a carbunelui de lemn,
utilizat in mare majoritate. Pana la obtinerea cantitatilor su-
ficiente de cocs, prin productia indigena., era insa necesar im-
portul de cocs, pe aceastá perioada transitorie.
Productiunea fontei, devenea in consecinta mai usuratd,
prin programarea desvoltarei productiei, ata de minereu in-
tern, prin explorari intensive, cat si de combustibili.
Astfel, usurarea i sporirea productiei de tonta', conducea
la aceia a productiei fierului, in primul rand, prin schimbarea
progresiva a metodei de lucru cu fier vechi in furnale Martin,
www.dacoromanica.ro
trecandu-se la metoda cu fontg si minereu, metodä care consu-

mg mai multg fontá deck fier vechi, pänä la proportia de 75%
fontä si 25% fier vechi (rebuturi proprii ale uzinei).
Necesitatea utilizgrei convertizorilor, fie ca unitäti de pro-
ductie proprie, pentru produse ordinare, fie lucränd in duplex
cu furnalele Martin, pentru materiale de calitate, se evidentia
astfel prin situatia specificä in care se ggsea problema produc-
tiei noastre de fier, fatg de cantitatea de fier vechi posibilg de
procurat.
In al doilea rand Insg, oricare ar fi fost metoda technicg
de lucru, se invedera ca necesarg infiintarea cel putin a unei
noui unitati, compusg din douä furnale inalte, care sg lucreze
Cu cocs i minereuri, pentru a se spori astfel cantitatea pro-
ductiei de fontg.
In felul acesta se putea spori productia interng a fierului
si otelurilor.
Productia fierului mai urma sg fie sporitg i prin utili-
zarea rezidiurilor de pirite, provenind dela fabricele de acid
sulfuric, astfel cum se proaedeazg in Italia si Finlanda.
tirmärind astfel, in verticalg, desvoltarea productiei side-
rurgice nationale, Incepand dela minereu de fier, prin pro-
dusele intermediare, pang la otel, se impunea märirea cores-
punzätoare a industriei nationale producätoare de ()lei, pentru
ca astf el, sg ne putem apropia cgt mai mult cu putintä, de
obiectivul propus : reducerea importului, i asigurarea inde-
pendentei economice, prin satisfacerea necesitätilor interne,
Pe bazg de productie nationaa
Din punct de vedere al capacitgtii interne de laminare,
Instalatiile existente erau suficiente, depäsind chiar nevoile
economiei noastre.
Privitor la aspectul calitativ, iar nu cantitativ, al desvol-
tdrei productiei nationale de feroase, potrivit studiilor deg--
val.:site de Comisiunea specialg a materiilor prime feroase, fa-
bricarea otelurilor de calitate se putea desvolta, printeo ame-
liorare a metodelor de tratare, de omogeneizare i super-ra-
finare.
De asemenea i productia otelurilor superioare, speciale
pentru piesele turnate, putea atinge desvoltgri foarte satisfg-
www.dacoromanica.ro
atoare, in raport Cu consumul intern, pe care le putea acopen,

prin mijlocirea cuptoarelor electrice existente in tark
Pentru otelurile superioare de unelte, era insà necesard
crearea unitatiii metalurgice, care sd producä fie otelurile
simple cu carbon, fie cele speciale.
In acest scop, minereurile de fier dela Vlahita, lipsite de
fosfor qi mangan, erau cele mai indicate a fi menaj ate si uti-
lizate numai pentru producerea otielurilor de calitate efectiv
superioark cu ajutorul unui convertizor acid si a unui trata-
ment subsequent de supra-afinare, cu sau färä adäogare de
ferroaliaje, dupd necesitatea otelurilor speciale ce S e dorea
a se produce.
Astfel, productia anualä de fontd a Vlahitei, era suficientä
ca sd acopere, cu prisosin.tä, necesitätile interne de oteluri
speciale.
In privinta ferroaliajelor, in tail la noi se putea produce,
ru u§urintk ferrosiliciul si ferromanganul, iar cu investitiuni
foarte neinsemn. ate, se putea rezolva si restul problemei fa-
bricärei ferroaliajelor.
Astfel, din schitarea rapidd si. extrem de succintd a liniilor
generale din programul creerei complexului industrial, la me-
talele feroase, se constatä, importantele posibilitati de
realizare, de reducen i foarte insemnate la cifra celor 6 miliarde
de lei, a importurilor noastre de atari metale, precum si mä-
sura, foarte Imbucurätoare, in care se realiza independenta
noastrd economick pe acest sector, paralel cu desvoltarea po-
tentialului nostru de apgrare nationalk
Comisiunea I-a a materiilor prime feroase, dela Banca
Nationalä, a fost prezidatä de d. Inginer C. Orghidan, clistins
technician in domeniul metalurgiei, presedinte al Uniunii Me-
talurgistilor Romani, si conducator al multor intreprinderi
industriale private.
D-sa a pus la dispozitiunea acestei Comisiuni, toatä dis-
tinsa d-sale technicitate si o deosebità ravnk
De asemenea, la aceastà Comisitme si-au mai adus cola-
borarea, deosebift de pretioask si d-nii: Prof. Ing. Tr. Negrescu
si Ing. O. Balente, care au Intocmit raportul asupra fierului.
Aceastä lucrare de o superioarä valoare stiintificä si econo-
mick unicä in felul el, a constituit un fundamental, principal
www.dacoromanica.ro
§i detenminant aport al Comisiunei, In lucrárile ce ne intere-

sau, §i onoreazä, in chip deosebit pe autorii ei §.1 §tiinta ro-
mâneaseä.
Tot la aceastä, Comisiune au colaborat, d. Inginer Dan
Giu§cd, care a intoca-nit 'un remarcabil raport asupra proble-
mei minereurikr de fier in Románia, §*1 d. Ing. Gr. Schileru
care a intocmit un raport de un deosebit interes, despre cocs,
ca crnaterie primä §i posibilitáti de aprovizionare, ambele, de
o subliniatá valoare documentará, positivá §i economic51.
Aceastä. Comisiune a mad prenumärat : R. Gr.
Criveanu, Th. Flc§inescu §i. T. Oprea, a edrar colaborare a
fost atát de pretioasä. §i de radnica pentru problemele ce ne
preocupau.
Imi fac o deosebitá bucurie a le exprima, §i Cu acest pri-
lej, viile mele multumiri, pentru contributiunea d-lor, atát de
pretioasä, ce mi-au acordat, la rezolvarea importantelor pro-
bleme ce fäceau oblectul preacupárilor mele, in sectorul atát
de insernnat al materiilar prime feroase.
3. Industrializarea in grupa metalelor neferoase
§i a metaloidelor.
Cu privire la aceastä grupg de importuri, atat de nece-

sare economiei nationale, se impunea a se face o distinctiune,
anume : unele din aceste märfuri importate se puteau pro-
duce §i in tara, partial sau total, -- altele insá nu, iar pentru
acestea din urmá, trebuia sá se continue procurarea lor de
peste hotare.
In prima categarie se gáseau urm'aloarele metale §i me-
taloide: taurul, argintul, cuprul, plumbul, aluminiurn, zincul,
manganul, magneziul, antimoniul §i cromul.
In categaria a doua se gáseau cositorul §i nikelul. De
problema acestor rnJetale s'a ocupat Comisitmea a II-a a ma-
teriilor prime, dela Banca Nationalä, sub pre.sidentia distin-
sului nostru geolog, d. Prof. I. P.-Voite§ti.
Din valoroasele lucräri ale acestei Comisiuni. s. desprin-
deau urmätoarele caracteristice, privind fiecare din metalele
neferoase §i metaloidele mai sus mentionate
www.dacoromanica.ro
a) Dintre metalele neferoase, cuprul brut reprezenta va-

loarea cea tmai mare a importului : 202 mil. lei, in 1937, din
368 mil. lei, cat reprezenta totalul importului de metale nefe-
roase brute. Cantitativ, euprul brut insuma 4.934 tone, in a-
celas an, din totalul de 10.990 tone de metale neferoase brute
impartate.
In indicii fartä de 1928 100, importul de eupru brut,
atingea in 1937, nivelul cifrei de 527, fatd de aluminium-265,
de zinc 122, de cositor 97 si de plumb = 2.
In procente, fata de totalul importului de metale nefe-
raase brute, din 1937, cuprul brut reprezenta 54,9%.
Importul eel mai segzut de cupru, din decada 1928-1937,
a fast In an.ul 1929, cu 929 tcxne In sumä de lei 60 mil., iar ea
valoare, a fost In 1932, cu circa lei 30 mil. lei, pentru 1.186 tone
de cupru.
Tärile de originä ale importului de cupru brut, erau,
acelasi an: Belgia (peste 30%), Statele Unite, Anglia i Yugos-.
lavia.
Cu privire la importul produselor fabrkate din cupru,
acesta reprezenta, In indice, fatä de 1928 =--- 100, numai 104 In
1937, si 106 In 1939, cu urmAtoarele cantitäti i valori: 1939 =--
3.726 tone si 540 mil .lei; In 1937 3.636 tone si 713 mil. lei;
In 1928 3.508 tone si 505 mil. lei.
Din punct de vedere al valorilar, impartul produselor de
cupru, reprezenta circa 80% din totalul importurilor de pro-
duse fabricate neferoase, pe intervalul 1928-1938.
Productia internä de cupru primar si secundar, nu acope-
rea deegt 15-18% din consumul intern al acestui metal.
Fatà de impartanta deosebitä pe care o prezinta acest me-
tal, in economia nationalä de pace, iar In timp de räzboi, fiind
considerat, impreunä cu fierul, otelul i celelalte neferoase, ea
un metal strategic'', se impunea studierea posibilitätilor de
reducere a importuritor de cupru, pentru satisfacerea eat anal
mare a consurnuIui intern, prin productia noastrà proprie.
Din atest punct de vedere, raportul analitic i docurnen-
tat, de o reed valoare stiintifieg i economicä, prezentat Comi-
.siumei a II-a pentru materiile prime neferoase, de cAtre d. big.
N. Metta, fast Subdirector general la R. I. M. M. A., dis-
www.dacoromanica.ro
tins specialist in problemele siderurgiei i inclustriei metalur-

gice romane, acest raport releva urmätoarea situaliune:
ncamintele noastre de cupru erau putine la numär, re-
duse ea intindere, relativ särace si de o compozitie variabild.
Toate aceste imprejuräri, nu puteau constitui, arata d. Ing.
N. Metta, o bazd favorabild intemeierei unei industria ex-
tragive, remuneratorii, asemängtore celor din streinätate.
Astfel hund, in prezent si inteun viitor apropiat, consumul
nostru curent de cupru, nu putea fi satisfäcut de at tot prin
import.
Acest import putea totusi, sä" fie redus partial si treptat,
prin -urn-igoarele mijloace :
a) fatä de desvoltarea progresivä a productiei de aur si plumb,
din tara, i productia caprului de asemenea putea inregis-
tra o sporire la circa 3.000 tone anual;
13) de asemenea, depozitul de cupru secundar al tärei, se
putea urca la circa 1.200 tone anual, aclicA la 20% dm consu-
mul de eupru secundar;
x) toate deseurile de bronz, alamä, etc.,trebuiau sä fie pre-
lucrate, in viitor, in tara, gratie convertizoarelor indigene si
instalatiilor de rafinare.
Se putea, astfel, atinge un total minim de 4.000 tone cupru
anual, realizat In tara, deci circa 50% din totalul eonsumului
anual intern de circa 8.000 tone, acoperit numai prin import.
In ceeace priveste consumul nostru de cupru, In caz de fáz-
boi, acesta se va putea sprijini pe exploatarea i utilizarea mi-
nereurilor de cupru, existente in tara, cäci, in imprejurärile de
razboi, problema rentabilitätii comerciale nu mai poate fi o
piedicä.
Din acest punct de vedere, o desvoltare a explorärilor
identificArei zäcämintelor de cupru se impunea, precum
adaptarea industriei extractive si de rafinare.
Cum rentabilitatea acestor industrii, fatä de consistenta
zäcämintelor noastre de cuprii, nu era asiguratä, Statul tre-
buia sä sustinä aceastà activitate economick atät de necesarä,
in timp de ràzboi.
In concluziune, din cele mai sus expuse, se constata ca,
porturile noastre de cupru, puteau fi reduse, in timp de pace,
in mod evolutiv, la circa 50% din necesitätile consumului in-
www.dacoromanica.ro
PARTEA I. - .COMPLEXUL INDUSTRIAL 33
tern, iar in timp de razboi, minereurile de cupru existente,

puteau asigura necesitätile Orel, cu saerificii financiare din
partea Statului l cu realizarea prealabilä a unui program de
adaptare si desvoltare a industriei respective de extractiune
de rafinare.
b) Cu privire la piumb, situatiunea reducerii importului
se infatisa mult mai favorabil.
In adevar, importul acestui metal, sub forma brutd de
materie prima, de semi-fabricate, produse finite, aliaje i com-
pusi chimici, inregistra o puternica scadere, cu incepere dela
1929, cantitativ i ca valoare.
In ce priveste plumbul brut, importul a scazut dela 2.753
In 1929, la 30 tone in 1936, spre a se ridica la 60 tone
in 1937, punctul cel mai scazut fiind anul 1936. Ca valori,
importul plumbului brut trece de la 60,5 mil. lei, punct maxim,
in 1929, la 429.000 lei, punet minim, in 1935, spre a se
ridica la 1.738.000 lei in 1937.
Importul de plumb brut, reprezenta astfel, 24% din tota-
lul valorii importurilor de metale neferoase brute, in 1929,
pentru a scadea la 0,5% din acelas total de import, in 1937.
In ansamblul importului de plumb, din perioada 1928
1937, produsele finite reprezentau valoarea i cantitatea cea
mai mare, precum i tendinta cea mai aceentuatd de crestere,
in perioada 1935-1937.
In al doilea rand se aflau eompusii chimici i aliajele de
plumb.
Semi.fabricatele de plumb inatisau aceiasi evolutie, ea
si plumbul brut, adica o tendinta de accentuatà reducere a
importului, in sus mentionata perioadA decenala.
Astfel, importul produselor fabricate de plumb, a. trecut
dela 929 tone, maximum in 1929, la 77 tone minimum, in 1936,
spre a se riclica la 162 tone in 1937. Ca valoare, acest import
a evoluat astfel: 40,3 mil. lei in 1929; 4,3 mil. lei In 1932
(punct minim); 6,7 mil. lei in 1936 i 10 mil. lei in 1937, re_
prezentand, in acest an, 1,2% din valoarea totala a importu-
rilor de produse fabricate netemase.
Din punct de vedere al tarilor de provenienta, importu-
rile de plumb s'au elasat, in zisa perioada, In urnigtoarea or-
Vol. III. 3
www.dacoromanica.ro
dine de importantä a tarilor: Germania, Franja, Belgia, Aus-

tria, Ungaria, Anglia, PoIonia, Italia, Yugoslavia.
In ultimii ani ai perioadei 1927-1938, Frarrta i Belgia
au fost inlocuite de Austria si Anglia, ca insemnatate a impor-
turilor de plumb.
Fatä de aceastä situatiune, productia incligena desvoltata
evolutiv, in perioada decenalä mai sus amintita, a detenrni-
nat scaderea adanca a importurilor de plumb.
Productia interna de plumb, era astfel in masura sa
ase opere 2/3 din consumul äi ei, in special sub forma de brut,
semi-fabricate, unele fabricate i aliaje, precum i compusii
chimiei: miniul i litarga.
In ceace priveste perodusele finite, ce se mai importau,
parte din ele contineau articole dispen.sabile pentru eeonomia
nationala, iar parte s'ar fi putut fabrica si in tara.
Realizarea 1or interna, nu necesita insa cream-a unei in-
dustrii speciale, ci se putea grefa pe cea existenta, printr'o
desvoltare progresiva i armonica, pana la satisfacerea nece-
sitätilor interne, cu toste articolele de plumb, rezultat ce
se putea atinge.
Daca totusi importul articolelor de plumb a inregistrat o
sporire, in anii 1936 si 1937, cereetandu-se eauza s'a constatat
pa era determinata de pretul ridicat al plumbului intern,
fixat de cartelul R. I. M. M. A. Phönix, pret care era cu
circa 100% mai mare de cat eel international.
In felul acesta, perspectiva de eomplecta reducere a im-
porturilor de plumb, si de autonomie economical a tat-el, in
raport cu acest metal, era foarte favorabila iar planul de
desvoltare al acestei industrializäri, putea avea ea obiectiv:
acoperirea complecta a necesitatilor tare-i.
In vederea lucrarillor Comisiunei a II-a pentru materiile
prime, metalele neferoase, d. Ing. Radu Criveanu, mem-
bru al acestei Comisiuni, a intocmit asupra problemei plum-
bului, un temeinic si documentat stucliu tiintifiic, care pre-
zinta o indoita insemnatate: pe acea technica si pe acea eco-
nomicä, calitati ce invedereaza valoarea lui.
Raportul d-lui Ing. Radu Criveanu, impreuna cu alte
cateva privitoare la metalele neferoase, n'au ajuns a fi publi-
cate Inca', In Biblioteca Bamii Nationale, la volumele respec-
www.dacoromanica.ro
tive din seria: Contributiuni la problema materiilor prime

In Romania".
Acest raport se gaseste iris In archivele Institutului de
emisiune.
Zincu/ reprezenta de asemenea un post insemnat al im-
partului nostru de metale neferoase: El insurna, in 1937, la
import, sub forma brutä de materii prime, 5.409 tone, adica
circa 50% din totalul irnporturilor de metale neferoase, din
acel an, cu o valoare de 77 mil. lei, reprezentand un procent
de 21,2% din valoarea totalä a importului acelorasi metale,
din acela§ an.
Punctul cel mai scazut, ca import de zinc brut, 'in decada
1928-1937, a fost anul 1930, cu 2.308 tone, lar ca valoare a
fost anul 1931, cu un import de lei 30,6 mil.
Tarile de origina, din care s'a imixyrtat zincul brut, in
ultimii axil ai perioadei 1928-1937, au fast : Belgia i Lu-
xemburgul : 37-60%; Polonia 10--20%, atingand 71% in
1937, apoi veneau Anglia, Yugoslavia, Germania si alte state
cu o cantitate de minima' importanta.
In ce priveste importul produselor fabricate din zinc, ele
reprezentau o redusä valoare i cantitate : 1.113 tone, in
1937, fatä de 5.409 tone zinc brut in ace-last an, si ca valoare,
25 mil. lei, fata de 77 mil, lei, in acelas an; iar in raport
valoarea totala a importului de produse fabricate din metale
neferoase, produsele de zinc reprezentau, in 1937, numai 3%,
fata de procentul 85% al produselor fabricate din cupru.
Consumul total de zinc, al Orel, era intre 6.000 8.000
tone. Soc. Phönix" producea circa 6.000-7.000 de concen-
trate de zinc, cu circa 49,50%, zinc, iar minele Statului, pro-
duceau circa 3.000 tone in 1938 cu un continut de zinc ase-
mangtor. Astfel, prin sfortari de productiune i prin crearea
unei topitorii, in Ora, se putea ajunge la satisfacerea necesi-
tätilor interne de zinc, prin productia nationala.
Din punct de vedere al fabricatelor, Romania nu produ-
cea decat mddul de zinc (zincweiss-ul).
Aluminiul brut, acest metal care a inregistrat o desvol-
tare exceptionalä, in metalurgia internationalä, pe ultimele
decenii, a fost in continrua crestere si la importurile noastzre,
realizand 179 tone metal brut, in 1937, fata de 68 tone in 1928,
www.dacoromanica.ro
cu punctul minim in 1932, la 20 tone import. Ca valoare,

Mil. lei in 1937, fata de 5 mil. lei in 1928 si de 1,4 mil. lei In
1932.
Astfel, importul de aluminiu brut, a reprezentat, in 1937
un procent de 3,8% din totalul valorii importului de metale
neferoase brute.
Tgrile de origing din care s'a im.portat acest metal, sub
forma de materie prima, au fost, in 1937 : Franta, Cu 56%,
din totalul importului nostru ; Anglia 27%; Germania 9% si
Elvetia 6%; deci, majoritatea importului se efectua din tari
cu devize forte si partial blocate.
In ce priveste importul produselor fabricate din alumi-
niu, cantitatea i valoarea lor a fost mai insemnatg, si cu
aceiasi tendintg fermg de progresivä prestere In decada 1927-
]938, atingand 611 tone in 1937, Ltd de 94 tone in 1923
si 83 mil, lei valoare, in 1937, fatal de 24 mil. lei, in 1928.
Astfel, importul produselor finite din aluminiu, in 1937,
a fost de 9,9% din valoarea importului total de produse fabri-
cate neferoase, pe acelas an.
Tgrile de provenienta a importului s'au seriat astfel, in
ordinea importantei lor : Germania inlocueste Franta, cu in-
cepere dela 1933, apoi urmau. cu mici cantitati : Elvetia, Un-
garfa ,Anglia, etc.
Dei importul aluminiului, ca maferie prima brutg, nu re-
prezenta, in 1937, deck 3,8% din totalul importului de me-
tale neferoase brute, lar ca produse fabricate numai circa
10% din totalul importurilor de produse fabricate neferoase
totusi, importanta lui pentru economia i pentru apgrarea na-
tionalg a devenit atat de mare, incat el era indispensabil, iar
obtinerea lui era un imperativ indiscutabil.
Din acest punct de vedere. Romania intrunea conditiuni
suficiente pentru asigura o productie inferng, de atari
proportii. 'Meat sg-i asigure acoperirea tuturor necesitkilor de
cons= intern, chiar mult mai desvoltate, deck erau in epoca
1.938-1940.
Zgaimintele de bauxitg pe care le poseda tara, erau in-
destulgtoare, in aceastg privinta. Combustibilul i energia
electricg iargsi se gaseau in targ, in chip suficient.
www.dacoromanica.ro
Astfel, industria productiei aluminiului, era mai mult

clecat posibilà, in tarà.
Ea era si absolut necesara.
Era absolut necesara, nu numai pentru a reduce impor-
turile de acest metal, dar pentru a ne asigura o conditiune
esentialà de apgrare nationalä i independentà economicg,
fata de alte täri.
Aluminiul, devenit unul din cele mai de seami metale
strategice", putea Inlocui de asemenea, In dese utilizgri,
cuprul, otelul sau cositorul.
Astfel, planul de industrializare In acest sector, cuprin-
dea crearea acestei industrii extractive si prelucratoare pen-
tru aluminium, de o importantà capitalg pentru apararea
economia nationalà.
D. Nicolae Stati, membru al Comisiunei a II-a pentru ma-
teriile prime: metalele neferoase, a intocmit un foarte
cumentat i merituos raport asupra aluminiului, raport ce
constitue, In acela§ timp, un studiu technic i economic, asu-
pra acestei probleme, de o cuprindere si osebifá valoare
e) Cositorul, sub formä de materie prirng, brut5, a inre_

gistrat la import, o evolutie progresivg, In ultirnii ani ai deca-
dei 1928-1937, fairà insa a realiza In 1937, cantitatea maxima'
importatà in 1929. Cifrele sunt urmätoarele : 1937-407 tone ;
1929=423 tone ; ca valori insà, datorit5 preturilor niai ridi-
cate, in 1937, suma importurilor de cositor brut a fost de 72
mil. lei fatà de 71 mil. lei In 1929
Punctu1 cel mai scAzut al importului de cositor a fast in
anul 1933, cfind au intrat In tarà numai 239 tone cositar brut,
cu o valoare de 23 mil. lei.
Fatà de totalul imparturilor materiilor prime neferoase
din 1937, in cantitate de 10.990 tone, importul cositorului brut,
din ace an, nu reprezenta decat circa 4%.
Din punct de vedere al tarilor de originA, importul de co-
sitor brut cel mai mare s'a fäcut din Anglia, In perioada
1928-1937, reprezentand un procent de 65-70% din totalul
importului de cositor. Olanda urmeazd apoi cu 6-19%, iar
Germ.ania cu 4-7%.
Privitor la importul cantitativ al produselor fabricate din
cositor, evolutia ultimilor trei ani, din decada 1928-1937,
www.dacoromanica.ro
este descendentä, cci importul scade dela 159 tone, in 1935,

la 53 tone, in 1937; lar ca valoare, dela circa 17 mil. lei, la
circa 7 mil. lei.
Importul cel mai ridicat de produse fabricate din cositor,
s'a inregistrat in anul 1930, cu 181 tone si cu o valoare de
16 mil. lei, lar cel mai scgzut a fost in anul 1932, cu 36 tone
cu o valoare de 4.641.000 lei.
Din totalul valorii importurilor de produse fabricate ne-
feroase, valoarea importului fabricatelor din cositor, repre-
zenta numai 0,9%.
Din datele mai sus expuse se constata cg, iraportul de co-
sitor, sub diversele lui forme, nu reprezinta o prea mare va-
loare monetarg.
El avea si are insg o altà valoare, o altg importantg ; a-
ceia de a fi indispensabil econorniei nationale, clesi utilizat in
cantitgti reduse.
Fatg de aceastä importantä industrialg a tcositorului, se
constata, de asemenea cg, tara noasträ nu poseda zäcgminte
stanifere, in ccmsecintg, nici topitorii de cositor.
Exista in targ, o micg industrie de transformare a cosi-
torului, rgspan.ditä pe mici unitgti de productie, pentru care
se importa intreg materialul larut de prelucrare.
In aceastd situatie, planul de industrializare pentru re-
strangerea importului de cositor, nu se putea referi decgt :
c) la sporirea capacitgtei de fabricatie a micii industrii de
transformare, pentru a se elimina importul fabricatelor de
cositor :
[3) la o rationalizare a utilizgrei cositorului brut, pentru a
se economisi cantitativ ;
y) la organizarea colectgrei deseurilor de cositor ;
s) in ce priveste infiintarea unei topitorii de ,cositor, pen-
tru ca tara sà se dispenseze de importul cositorului brut 0
sg ajungg numai la importul minereului de cositor, pro-
Nema era si in functiune de acceptarea cartelului mondial a/
cositorului, de a ne exporta minereul necesar.
Pentru lucrgrile Comisiunei a II-a insgrcinatg cu stucliul
materiilor prime neferoase, raportul asupra cositorului a fost
fgcut tot de d. Prof. Ing. Traian Negrescu si de Ing. Ovidiu
Balente.
www.dacoromanica.ro
Autorii acestui studiu, dei s'au gäsit in fata unei pro-

bleme de proportii mult mai recluse, decat acea a fierului,
fusi, au consacrat i acestui ,capitol, desavarsita d-lor compe-
tenth' t rigurozitate tiintificä, punand astfel la dispozitiunea
Comisiunei si a noasträ, o lucrare positivä si de temeinica va-
loare.
Acest raport nu s'a putut "he'd publica in seria volume-
lor respective, din Biblioteca monetara, economicä i finan-
ciarg a Bancii. Nationale, dar el se gäseste pästrat in arhiva
acestei institutiuni.
Nikelul. Importul acestui metal, din punct de vedere
cantitativ, sub diverse forme, a evoluat, in decada 1923-1937,
In unnatorul sens : dela 24,1 tone, in 1928, la 104 tone, in
1937, cu un minimum de 17 tone in 1932; astfel, indicele im-
portului cantitativ trece de la 100-1929, la 430=1937, deci se
ajtmge 'la un import impätrit de nikel.
In ce priveste valoarea importului de nikel, se trece dela
13,3 mil. lei, in 1928, la 28,5 mil, lei in 1937, adicA indicii va-.
lorilor evolueaza dela 100=-1928, la 213 in 1937.
Din punct de vedere al volumului, importul nikelului se
descompunea in urmätoarele categorii: nikel metal, 85%;
aliaje de nikel, 13%; sgruri de nikel, 2%.
Ca valoare, importul de nikel se descompunea astf el: alia-
jele de nikel, 59%; nikelul metal, 38% si särurile de nikel 3%.
In ceeacie priveste tarile de provenientä, importul de nikel
s'a seriat astfel, In perioada 1928-1937: Austria si Germania,
82%; Anglia 4%, Statele Unite, 4%, restul Lind importat din
Franta, Ungaria, etc.
Din punct de vedere al posibilitätilor reducerii importu-
lui de nikel, adicà al realiza.'rei autonomiei noastre economice,
In acest sector, studiile facute constatau cà Romania nu po-
seda zäcäminfe de minereuri nikelifere.
In consecinfa, alimentarea necesitätilar interne nu se pu-
tea face decAt pe cale de import.
Cu privire la crom, mangan, antimoniu i rnercur, dei
irnporturile privind aceste articole, sub diverse forme repre-
zentau o valo are foarte reclusä :
Cromul, import in 1937, in valoare de lei 32,1 mil. pentru
1.080 -tone ; ;
www.dacoromanica.ro
Feroaliajele de mangan, in 1937, tone 2.843, in valoare de

lei 12,7 mil.;
Antimoniu, in acelas an, 45.451 kgr., In valoare de lei
1.954.000;
Mercur, in acelas an, 11.642 kgr., in valoare de 2,8 mil.
lei, totusi, necesitatile economiei nationale, pentru atari arti-
cole, in vreme de pace ca i in vreme de razboi, mai ales,
preclun i pentru asigurarea unei cat mai largi independente
economice, ne-au determinat a desvolta studiile Comisiei
a II-a, pentru materii prime neferoase, si la ele, caci azi nu
se poate concepe industrie metalurgiga, fara participarea im-
portanta a metalelor si metaloidelor mai sus mentionate.
Daca deci din punct de vedere al valorii km de import, de
procurare, in vremuri normale, aceste metale nu ridicau abso-
lut nici o problema i nici o dificultate in vremuri de izo-
lare econ.omica cInsa, cum se intam,pla In razboi, de pilda,
industria de 'armament nationala are absolutä nevoe de pre-
zenta lor, fie prin stocuri anterior facute, fie prin productie
proprie.
Din punct de vedere al productiei interne, studiile sus
mentionatei Comisiuni, au condus la urmatoarele concluziuni
si prevederi de program :
Privitor la tcrom, studiul adancit, de o exceptionala des-
voltare i vailoare stiintificä i econamicA, elaborat de d. Prof.
Ing. T. Negresou si de Ing. Ovidiu Balente, publicat In vol.
IV, partea II-a, din seria Contributiuni la problema materii-
3or prime din Romania", In Biblioteca Bancii Nationale,
condrucea la urmatoarele concluziuni
Fatà de situatia zacàmintelor de cromita din Romania,
era posibila organizarea unei industrii a sarurilor de crom
(cromati, bicromati, alaun de crom si acid cromic). Celelalte
saruri de crom se puteau produce, fie la una din industriile
chimice existente, ca si alaunul de crom, fie intr'o fabrica, In
legatura cu zacamintele de crom din Banat.
In ce privea insa ferocromful, necesar industriei siderur-
gice, In prima fazä, se putea produce de o Intreprindere na-
tionalä, dispunand de curent electric eftin, pe baza cromitelor
de import (din Yugoslavia sau Turcia) cad cromitele zacamin-
telor noastre, aveau raportul crom-fier loarte mic.
www.dacoromanica.ro
In viitor Insg, prin metode speciale de lucru, se puteau

utiliza i minereurile noastre.
In prealabil se impunea insa, o studiere mai amAnuntità
a zackmintelor noastre de cram, din Banat.
f3) In ce priveste manganul, acest element imiispensa-
bil la fabricarea, chiar obisnuitä, a fontei i otelurilor, nu nu-
mai a celor speciale precum i pentru reImprospätarea ar-
mamentului i munitiilor, in timp de räzboi, se constata
noi dispuneam de minereuri die mangan, calificate drept mo-
deste de d. Prof. lng. T. Negrescu i Ing. Ovidiu Balente.
Din exploatarea acestor rezerve, se putea acopen i consu-
mul intern, de minereuri utilizate ca atare. Exportul acestor
minereuri, care se practica, dintr un prisos nereal, dupà
opinia distinsilor autori mai sus citati si la preturi derizorii,
trebula sà inceteze, sau sä fie conditionat, de akte explorkri
ori investitiuni industriale, In acest sector, eficiente si precis
executate.
Cele 2.000-3 000 tone de feromangan ce se importau,
puteau produse, din materiatul existent In tara.
Problema manganului, la Comisiunea II-a pentru materii
prime, crnetale neferoase si metaloide, a fost cercetatà de d.
Prof. Ing. T. Negrescu i Ing. Ovidiu Balente, care au ponsa-
crat acestei probleme, toatä competenta recunoscutä a d-lor,
Intoomind astfel, unicul studiu de adânca analizä si de largä
examinare, technicä i economicg, asupra acestei restranse
dar importante materii, pentru independenta metalurgiei na-
tionale.
Studiul d. Prof. Ing. T. Negrescu i Ing. O. Balen.te asu-
pra manganului a fost publicat In Biblioteca Bäncii Nationale,
la volumul IV, partea II-a din seria Contributiuni la pro-
blema materiilor prime in România".
Referitor la antimoniu, din pretiosul referat, Intocmit
de d. Ing. N. Metta, la sus mentionata Comisiune, i publicat
In vol. III, partea I-a din lucrarea Contributiuni la problema
materiilor prime in Romania" se Invedera cd, productiunea
intennä de antimoniu, cu toate imperfeqiunile de calitate ale
metalului ce se putea obtine, era totusi utilizabilá i mai
www.dacoromanica.ro
mult decat suficienta pentru acoperirea necesitätilor interne

ale tärei.
Acest metal, dei inclispensabil unei industrii, in special
la aliaje, i dei productia anuald depasea necesitätile tdrei,
totusi nu aveam In tara, o industrie metalurgicä a lui, din
cauza cantitatii restranse ce se intrebuinta i a greutatilor de
extractiune pentru a se obline un metal curat.
3) In ceeace priveste mercurul, lucrOrile Comisiunei si ale
noastre au fost calauzite de stucliul d. Ing. T. P. Ghitulescu,
foarte temeinic si docurnentat, de o reala valoare thnttficà,
In care problema mercurului a fost examinatà si sub aspectele
preocupárilor noastre de independentä economica. Acest stu.
diu-raport, a fost publieat in Biblioteca Bancii Nationale, la
vol III partea I. din seria Contributiuni la problema mate-
riilor prime in Romania".
Din cuprinsul sus mentionatului stucliu-raport, rezulta ca,
din consumul pe 1937, de 11.797 kgr. mercur, sub formä me-
talica, si 6.780 kgr. mercur in derivate, productia interna' de
mercur nu alimenta decat eu cateva sirle de kgr. anual, pro-
venind din lueräri de exploatare rudimentare.
In anul 1927, a Ineetat de a mai functiona singura uzina,
relativ moderna, pentru productia mercurului metalic, cu o
capacitate de prelucrare pentru 40 tone de minereu pe zi.
Zacamintele de mercur din tara erau in Muntii Apuseni
si In Muntii Harghita-Calirnani, primele mai bine, cele din
urma mai putin cunoscute.
In aceasta situatiune o serioasa si encienta explorare era
imperios necesara, si pe baza rezultatelor ei. se putea apoi
proceda la examinarea solutiunilor posibile, pentru asigurarea
interna, a unei cantitati de merma, cat mai mari cu putinta.
h) Din datele, documentarile i studiile mai sus citate, se
invederau realitatile importului nostru de metale neferoase
metaloide.
De asemenea, fatá de necesitatea indispensabila. a obti-
nerii lor, pentru industria t'Arel, deci pentru a ne asigura in-
dependenta economica, in timp de pace, si mai ales pentru
timp de razboi, se reliefau posibilitatile ce avea tara pen-
tru producerea lor interna.
www.dacoromanica.ro
Cu exceptiunea cositorului mkeluiui, pentru toate ce-

lelalte metale neferoase i metaloide, mai sus examinate, tara
avea posibilitäti partiale sau totale de satisfacere deci pe
deoparte, de reducere a imparturilor, adica de usurare a ba-
lantei noastre d p1äi, iar pe de alta parte, de sporirea pu-
terii de productie interna, i, in special, de asigurarea apärärei
nationale, precum i a independentei economice, in rapert cu
acele produse absolut necesare.
De asemenea, suma investitiunilor, reclamatä de progra-
mul industrializarilor extractive si prelucratoare, mentionate
in paginile precedente, atat pentru productia metalelor fe-
roase cat si a celor neferoase, nu era relativ uroatä si se
putea realiza prin finantäri interne.
In ceeace privea gäsirea elementelor technite de inte-
meiere conducere a rxfflor desvoltari sau creatiuni indus-
triale, nici aceastä problemä nu constituia o dificultate.
Energia i mana de lucru, se gaseau de asemenea in tara.
Ceeace urma sä se importe, erau instalatiile technice si in-
dustriale necesare.
In atari conditiuni, planul de crearea complexului indus-
trial, pe acest sector al pioduselor importate, feroase i nefe-
roase, se putea pune, in mod rational si pozitiv, in aplicare,
bune i certe rezultate.
Inainte de a trece la analiza altei grupe de importuri,
In mod deosebit, sá exprim vale ì calduroasele mele trnultu-
miri, d-lui Prof. I. P.-Voitesti, eminentul nostru geolog, care,
la apelul meu, a acceptat sa prezideze lucrärile Comishirriei a
II-a pentru studiul materiilor prime si a produselor din in-
dustria metalelor neferoase, extractiva i prelucraloare, dela
Banca Nationalä.
Recunoscuta sa competentä i convingerea luminatä Cu
care d-sa a calauzit 1ucrrile acestei Comisiuni, indruman-
du-le atat pe linia rigurozitatei stiintifice, cat i a imperati-
velor economiei nationale. au fast de un real si deosebit folos
pentru Comisiune.
De asemenea exprim, si cu acest prilej, multumirile mele
calduroase, distinsilor mei colaboratori, membri ai zisei Co-
misiuni, care au intocinit reraarcabile studii-rapoarte mai sus
mentionate, d-lor : R. Criveanu, inginer sef la Ministerul In-
www.dacoromanica.ro
zesträrei Armatei ; Ing. T. P. Ghitilescu, dela Soc. Mica ; Ing.

N Metta, subdirector general al R. I. M. M. A.; N. Stati, in-.
giner la Soc. Mica ; Ing. N. Petrescu, director la Soc. I. A. R.,
precum i celorlalti distinsi membri i colaboratori, din zisa
Comisiune: d-nii Ing. Drosescu, A. A. Eliad, administrator dele-
gat la Soc. Metrom i Farola i id-lor D. E. Wädeseu si Fi. Oro-
molu, dela Banca Nationalä a României.
4. Industrializarea la grupa importurilor de coloranti.

Cu privire la aceastá categorie de imparturi, situatiunea
pe anul 1936, se infatisa in unnidtoarele conclitiuni :
Culorile mmerale erau importate in valoare de 47,6 mil.
lei, pentru 2.659 tone ;
Culorile organice sintetice, pentru 217 mil, lei si 4.262
tone :
Cularile organice vegetale, pentru 2,4 mil. lei si 120 tone.
In total deci se im,portasext In 1936, 7.062 tone eulori, in
valoare de 267,2 mil. lei.
Din datele mai sus eitate, rezulta de asemenea ea', circa
80% din importul de eulori. ea valoare, Il detineau cele sin-
tetice.
Fatä de aceastà situatiune, in tara se produceau, In ace-
las an, 5.174 tone, In valoare de 68,8 mil. lei culori minerale,
pentru acoperirea eonsumului intern, adäugate la cele impor-
tate; mai sus mention ate.
In ceeace priveste culorile sintetice si cele organice vege-
tale, tara noastrà nu avea nici un fel de productie, totalitatea
necesitAtilor Interne Bind satisfgcutä prin import.
Studiindu-se si problema productiei nationale de atari co-
loranti, In scopul usurärei balantei noastre comerciale, al spo-
rirei forteler industriale nationale precum i pentru a asigura,
si in acest sector, independenta noastrA economic5, Comi-
siunea a VI-a insgrcinatA cu studiul materiilor prime si pro-
cluselor din industria chimicä, ne-a depus un important stu-
diu-raport, intocmit de d. M. Babor, dela Institutul de Chimie
Industrialä din Bucuresti, studiu elaborat cu o deosebità
competentä i cu o excelentä pätrundere stiintificà i eca-
nomico-industrialä, a problemei.
www.dacoromanica.ro
Din documentatul raport-studiu al d-lui M. Babor, publicat

In vol. II. din seria : Contributiuni la problema rnateriilor
prime in Romania", se evidentia cg, 2/3 din necesitätile con-
sumului intern de coloranti, Il reprezenta grupa culorilor
organice sintetice; 1/3 grupa culorilor minerale, iar cele
organice vegetale reprezentau un consum constant de 1%, care
nu ave 4 aproape nici un interes deosebit pentru economia
nationalg.
In ce privea grupa culorilor minerale, care se produceau
In tark la acea epocg, pentru 66% din consumul 'intern, des-
voltarea productiei nationale se putea ridica päng la acope-
rirea a 35% 90% din necesitälile zisului consurn.
Referitor la productiunea culorilor organice sintetice, ele
reclamau, In prealabil, realizarea urmgtoarelor conditiuni :
a) märirea productiei de gudron, dependentg de productia otelu-
lui si a fontei ; b) studierea extragerii hiclrocarburilor aro-
mate, din petrolul româneso si a sintezei lor din gazele natu-
rale ; c) infiintarea, in tara, a industriei acidului azotic.
Toate aceste trei cerinte erau astfel posibil de realizat
ele se integrau in programul desvoltgrii industrializgril ote-
lului si a fontei, a derivatelor industriei din petrol si industriei
importante de acid azotic.
Aceste realizgri industriale prealabile, fgceau deci posi-
bilg i infgptuirea industriei colorantilor organici sintetici, care
reprezentau o cifrg EAU de insemnatg in importul nostru.
5. Industrializarea la grupa importurilor de mase plastice

si de riisini naturale.
Cu privire la aceastä categorie de importuri, datele sta-
tistice ne indicau urmgtoarea situatiune :
pentru masele plastice (galalit, orlalit brut sau lucrat,
caseing, celuloid), importul ion era in progresie continug.,
atingänd, in 1937, 2.625 tone, cu o valoare de 32.1 mil. lei ;
pentru igsini naturale (rgsini pentru cult si farmacie,
pentru lacuri, colofoniu, terebenting, etc.), volumul lor s'a ri-
dicat in 1937, la 4.990 tone, cu o valoare de 66,4 mil. lei.
Statistica vamalg ne poate evidentia insg, si o allá mare
cantitate de mase plastice, importate sub forrnd de incorporare
www.dacoromanica.ro
In diverse obiecte, clasate la alte articole vamale de im-

torturi.
Insemnätatea acestor mase plastice, ca inlocuitoare de di-
verse materii prime, era foarte mare, lar tarile occidentale,
inzestrate cu o desvoltare a industriel lor chimice, au putut
realiza exceptionale utiitati nationale, din productia lor.
In vederea productiei acestor mase plastice si in tara' la
noi precum si a rasinelor naturale Comisiunea a VI-a, a
materiilor prime si a produselor din industria chimick a ajuns
la concluziunea, insusità prin programul nostru de industriali-
zare, anume .c6: masele p1astice pot fi produse in tara noasträ,
avand materiile prime pentru dabricarea lor: petrolul, gazul
metan si lemnul.
In ce priveste productia celor cu baza de petrol, ea recla-
ma, in prealabil, utilarea industriei petrolifere pentru separa-
rea de aromatice si obtinerea de hidrocarburi etilenice, aceti-
lenice, etc., despre care vom vorbi la programul pentru des-
voltarea industriei; subprodusilor chimici ai petrolului.
Referitor la productia interna' a ràsinelor naturale, in spe-
cial a colofoniului i terebentinei care reprezentau,, in 1937,
o proportie de 82,36% din totalul importului nostru de räsine
naturale, in valoare de 66,4 mil. lei, solutiunea era posi-
bilá a) plantarea esentelor bune producätoare de räsine,
b) recoltarea terebentinei din coniferele noastre; c) studierea
extragerii directe a räsinei, din lemn.
Studiul-raport, foarte interesant i valoros, intocmit pen-
tru prima oarä, in tarä la noi, in ansamblul s'Ad tehnic
Cu aplicare la necesitätile economiei noastre nationale, a tost
elaboratul constiincios ì tiintific al d-lui C. Fostiropol, sef de
lucräri la Institutul de Chimie Industriará.' din Bucuresti, si
s'a publicat in vol. II. al seriei: Contributiuni la problema
materiiior prime in Romania", din Biblioteca Institutului de
emisiune.
6. Industrializarea la grupa importurilor de cauciuc.

Importul acestui grup, continan.d: .cauciucul brut, guta-
perca, cauciuc regenerat si de retopire, produse fabricate din
caugiuc, anvelope, camere, bandaje i altele. pentru vehicule,
www.dacoromanica.ro
PARTEA I. - COMPLEXUL INDUSTRIAL 4'7
etc., s'a cifrat, in 1937, la 4.398 tone, cu o valoare de 364 mil.

lei, fatä de 4.756 tone, cu o valoare de 931 milioane lei, in 1928
(importul maxim, in decada 1928-1937) si fatä. de 2.575 tone, cu
valoare de 342 mil. lei, la punctul cel mi scgzut al impor-
tului, din anul 1931.
Tärile de origin& ale acestor importuri atat de diferite, au
fost, in sus mentionata decadà, precum urmeazg :
pentru cauciucul brut: Anglia si Olanda.
pentru gutaperc4: -Germania i Anglia:
pentru anvelope, camere, bandaje, etc., la diverse ve-
hicule: ;St. TJnite, Anglia, Franta, Germania, iBelgia, Italia'
alte tari;
pentru incaltgminte din cauciuc: Suedia, Cehoslovacia,
Austria, Franta, Germania, Norvegia, Polonia, etc.;
pentru articole de cauciuc combinate cu textile: An-
glia, Franta, Germania, Austria, etc.;
pentru4 articole technice de cauciuc: Germania, Austria,
Franta. Ungaria, St. Unite, etc.
Fste inutil a se mai sublinia importanta mereu crescandä
a cauciucului, in economia de pace, färä a mai insista asupra
importantei lui hotäratoare, in ttimp de fa'zboi.
Fatä de aceasta" situatiune, de element indispensabil, pe
care o prezinta cauciucul, se impunea studiul i experimenta-
rea practic5, pentru aclimaiizarea plantelor din ale cgror
-sircuri se putea extrage caueiucul natural, i in principal,
se invedera ca absolut si urgent necesarg, infiintarea unei
industrii nationale, pentru fabricarea cauciucului sintetic, cu
-oricke sacrificii ar fi reclamat.
In acest scop, România poseda tot ceeace Ii era trebuitor.
Problema creerei acestei industrii, la noi in tug, a fost
studiatà la Comisiimea a VI-a mai sus mentionatà, dela Banca
Nationalà, iar d. Ing. N. Petrescu, membru al acelei Comi-
siuni, a intocmit un pozitiv i valoros studiu-raport, asupra
problemei cauciucului, in ansamblul ei, cu documentiiri atat
pe planul international de productie sintetic6 i naturalg,
si pe planul preocupsárilor de independentà a econorniei noas-
Ire nationale, n acest important sector.
Acest studiu-raport, de o roan'. valoare stiintificA sr. eco-
www.dacoromanica.ro
nomica. a fost publicat in Biblioteca Bicii Nationale, la vol.

II. din lucrarea: Contributiuni la problema materiilor prime
In Romania".
De asemenea, d. Prof. Ing. G. Borneanu, membru in ace-
iasi Comisiune si director al Uzinelor Chimice Române, a ela-
borat o pretioasä sinteza technico-economica, asupra substi-
tuirei cauciucului brut, Televand caracteristicele esentiale ce
prezinta industria cauciucului sintetic i aducand, In acelas
timp. insemnate sugestiuni i orientan i generale, in aceasta
importanta problema. Studiul-sinteza al d-lui Prof. Ing. G. Bor.
neanu, a fost publicat in Biblioteca Institutului de emisiune,
In acelas volum mai sus mentionat al lucrarii Contribu
tiuni la problema materiilor prime in Romania'.
Cu acest prilej, socotesc ca o placutá indatorire a mea, &II
relev calduroasa, entuziasta i mult pretuita colaborare pe care
a consacrat-o, tuturor apestor adancite i tiintifice lucräri
le Comisiunei a VI-a, d. Profesor N. Danaila, la acea epoca
Director al Institutului de Chimie Industriala, de pe
Facultatea de Stiinte din Bucuresti, in calitate de Presedinte
al acelei Comisiuni.
Valoroasa indrumare stiintifica i technica, pe care d-sa
a dat-o lucrarilor acelei Comisiuni; orientarea lor de aplica-
tiune practica in raport cu necesitatile iFte independenta ale
economiei hoastre nationale; coordonarea studiilor, cercetart-
lor i documentarii, pentru probleme asa de variate i divi-
zate, ca acelea ale industriei chimice, zelul sal stimulator;
calmul ordonat al metodei sale, de pozitivä documentare
stiintifica i de dud' oranduire economica, toate aceste
insusiri i merite au fost consacrate, de d. Prof. N. Danäila,
lucrarilor sus mentionatei Comisiuni, ducand astfel, la impor
tar,te i pozitive orientari, solutiuni i rezultate.
lust* programul nostru de crearea complexului industria/,
pe acest sector, are la baza lui, toate aceste pozitive, documen-
tate i serioase studii, elaborate sub competenta i insufle-
lita prezidare i contributie stiintifi,ca, a d-lui Prof. N. Danäila
a d-Ilor membri din Comisiunea respectivä.
Si cu acest prilej, exprim d-lui Prof. N. Danäila, cele mai
calduroase multumiri ale mele, procura i distinsilor mei
www.dacoromanica.ro
PARTEA L COMPLEXUL INDUSTRIAL 49
colaboratori din acea Comisiune, care au intocmit valoroasele

studii-rapoarte mai sus mentionate: d-nilor Prof. G. Borneanu,
Ing. N. Petrescu, C. Fostiropol, M. Babor; deasemenea i ce-
lorlalti distinsi membri si colaboratori din sanul Cornisiunei
al VI-a, pe cari imi fac o deosebitä bucurie a-i aminti i aict,
cu calitätile ce aveau la acea epoc-A, drept omagiu pentru fru.-
moasa muncä depusk anume. D-nii: Prof. C. Bungeteanu
dela Academia Comercial: O. Bolgiu, geolog al Soc. Creditul
Minier; L. Buruiand, conferentiar la Faeultatea de Medicinä
Veterinarà din Bucuresti; I. CAlinescu, medic veterinar; J.
Cornea, asistent la Institutul de Chimie Industriala din Bu-
curesti; C. N. Dacu, conferentiar la Sc. Politechnica; Al. Daia,
Inspector la Ministerul Agriculturei i Domeniilor; N. Dra-
go. Director la Soc. Neopetrol; D. Ganbaldi. droguist; E.
r..;eorgeacopol, conferentiar la kic. Politechnicg; D. Gheorghiu,
Director la Soc. ,,Redeventa"; S. Gheorghiu, Director in Mi-
nisterul Finantelor; D. Grozescu, Directorul ameliorärei pädu-
rilor particulare; C. Iliescu, asistent la *c. Politechnic6; Horia
Lazgr, Directorul regimului silvic; I. Murgäu, Inspector gene-
ral financiar; A. Nedelcovici, Administrator general la C. A.
P. S.; G. Pamfil, Decanul Facultätii de Farmacie din Bucu-
rest; D. Pavel, Profesor la 5c. Politechnicd; D. Piatkovski,
asistent la Institutul de chimie industrialä; N. Popa, sef de
sectie la Institutul de chimie industrialä; A. Rainu, conferentiar
la 5e. Politechnick R. Verona, sef de sectie la Institutul de chi-
mie Industrialk V. Zaharescu, Inspector general chimist in
Ministerul Apärgrei Nationale si A. V elculescu, sel de sectie
la Institutul de chimie industrial.
Strädania de fiece zi a competentei d-lor, technice i e-
conomice, precum i zelul neobosit in colaborarea ce mi-au
acordat, au adus noi i pretioase contributiuni, pentru ratio-
nala indrumare a problemelor materiilor prime si a planului
de creare a industriei chimice, in economia noastra nationalä.
In felul acesta fiind studiate posturile cele mai de searnä
ale importurilor noastre, precum i posibilitätile interne de
inlocuire a lor, totalä sau partialä, prin producerea in tarà a
cAt mai multora din materiile prime si din fabricatele ce im-
portam, am lost astfel in mäsurä sä" elaborez planul creärii
Vol. III. 4
www.dacoromanica.ro
complexului industrial, care sä asigure atat reducerea cat

refacerea structurei importurilor noastre.
- Complexul industrial menit s satisfaca necesitatile na-
tionale acoperite prin import, cuprindea astfel importantul
grup al textilelor, acela al metalelor feroase, acela al meta-
lelor neferoase i metaloidelor, al colorantilor, al maselor plas-
tice si rasinilor riaturale, al cauciucului i produselor chimice,
In genere.
Totalizand complexul industrial de creat, In toate acests,
grupe, el corespundea la marea maioritate a importurilor
noastre.
In acela§i timp, el constituda si industria de baza indis-
pensabill apararef noastre nationale.
El ne asigura, totdeodata, si o apreciabila independentä
economicä, pentru orice vremuri, creind balantei noastre co-
frnereiale un centinut rational si mai corespunzator posibili-
tatilor i cerintelor noastre nationale. In mod necesar, el adu-
tcea si o facere a posturilor balantei noastre de plati, mult
mai conforma cu dmperativele economiei nationale.
La aceste necesitati ale tarii, raspundea planul de indus-
trializare, conturat In pa.ginile precedente. El era complectat
printeun alt program, menit sa creeze complexul industrial
nentru crearea bunurilor exportabile i pentru refacerea struc-
turei exporturilor noastre, pe care il vom analiza in paginile
urmatoare.
11. Complexul industriilor pentru crearea bunurilor

exportabile si pentru refacerea structurei
exporturilor noastre.
La ineeputul aicestui capital, consacrat crearii complexu-
lui industrial, am rezumat caracteristicele situatiunei anormale
apti-economice a exporturilor noastre, mentionand, printre
alte dominante, si urmatoarele:
exporturile noastre erau alcatuite, din materii prime
si simplu transformate, pentru circa 80% din valoarea lor ;
märfurile ce alcatuiau, asa dar, exportunile noastre,
erau, in general, de o valoare cu mult mai reclusa, pe torda,
www.dacoromanica.ro
-decá't cele ce importam i hipersensibile, la once fluctuatiuni

ale preturilor mondiale;
in pomponenta lor, elementul dominant erau produsele
petrolifere, care detronaserg cerealele, lar primele erau in-
tr'o constantä si ingrijorätoare scklere, i ca productie si ca
volum de export;
celelalte inkfuri de export: cerealele, lemnul si deri-
vatele lui, animalele vii i produsele animale sau vegetale. etc.
erau de calitate mediocrá, In mare parte necorespunfátoarta
cerintelor rafinafe ale pietelor occidentale, i comparativ mai
scumpe decat concurentele lor streine.
astfel fiind, exportul lor nu se putea face decát cu sfor-
-Odle dumping-ului", in majoritatea cazurilor;
comertul de export era lásat la regignul liberului
schimb, dezorganizat i pulverizat pe mii de exportatori, in-
-dependenti unul de altul, in mare majoritate streini:
Epsit de once sincronizare interna, si de once diri-
guire externá, exportul nostru se indrepta spre regiuni econo-
mice si valutare, in mare Tnajoritate, neconforme ou cerin-
tele primordiale si hotárItoare ale balantei de pi:6#, deci ale
apgrárii i economiei nationale.
Acestea erau liniile esentiale si dominante ale tabloului
-clinic De care Il infAtisa exportul nostru.
A-at in. primele pagini ale acestui capitol. cát si In volu-
mul intai din acest ciclu, am analizat i expus politica comer-
cialà de reorganizare pe care o reclama aceastá stare patolo-'
gicä a exportului neetru, precum i politica de creare a buTru-
lui exportabil, menit sä Inlocuiasca structura defectuoasd a
exporturilor noastre.
Aceastá politicá de imbunätálire calitativa i cantitativa
a produselor noa.stre exportabile, precum i de creare a unei
noi serii de produse fabricate, menite sà inlocuiascd materiile
prime si simplu transformate ce exportam, in ceeace pri-
veste produsul industrial, nu cel 2.gricol, va fi analizatii In
urmátoare.
Astf el, planul de industrializare ce elaborasem i incepu-
-seat a pune in aplicare, avea de scop:
www.dacoromanica.ro
crea.rea fabricatului exportabil, de volum mai redus.

pret mai ridicat, pe tong, care sg inlocuiascg materiile pri-
me sau simplu transformate ce exportam;
crearea fabricatului exportabil, potrivit cu cerintele
rafinate ale pietelor streine consumatoare;
crearea fabricatului exportabil, la preturi interne de-
revenire, cel putin comparabile cu cele streine ce ne concurau,
<laca nu mai eftine cleat acestea ;
Prin aceastg modalitate de productie industriala, sincro-
nizatg cu O politica de organizare comercialg, interng
externa, a exportului, alstfel cum a fost expusa in volumul
mai sus mentionat, se puteau ,corecta anomaliile
.daunatoare, de care suferea exportua nostru.
Complexul industrial preconizat, cu obiectivele de mai
-sus, urma sa cuprinda:
industrializarea mai adâncita a produselor petrolifere;
industrializarea lemnului i derivatelor lui ;
industrializarea produselor animale i vegetale, toata-
aceste grupe de bunuri alcatuind circa 80% din valoarea to-
tala a exportului nostru.
L Industrializarea produselor petrolifere.
Cu privire la acest sector, realitgtile pe care le invedera

problema produselor noastre petrolifere, impuneau o politicä
mult mai complexg., care trebuia sá imbratiseze urmgtoarele
ramificari:
politica productiunei petrolifere;
politica industrializgrii mai intensive a ziselor produse ;
politica pomercializärii acelor produse.
a) Politica productiei petro/ifere. Cu privire la prima
serie importantä de preocupari, la politica productiei petro-
lifere, urma sg se aibg in vedere solutionarea urmgtoarelor ne-
cesitati :
cc) chestiunea rezervelor noastre de hidrocarburi gazoase
lichide, iar in legaturg cu aceste rezerve, se evidentia pro-
blema prospectiamilor si a explorarilor ;
www.dacoromanica.ro
PARTEA L - COMPLEXUL INDUSTRIAL
13) chestiunea productiunei propriu zise de titei brut, a ea-

rui cantitate era in continuA descrestere.
) Privitor la chestiunea rezervelor, la prospectiuni si ex-
plorAri, imperativul cel mai urgent era de a se e# din situa-
tiunea dAunAtoare in care ne gäseam.
Multe societAti petrolifere, aveau obligatiunea de a face
lucrAri de explorare, prin lege sau prin insdsi actul de conce-
siune. Aceastà obligatiune se aducea la indeplinire insk de cele
anal multe ori, in condiltiuni defectuoase, fie cA nu se indeplinea
asa cm se cuvenea, iar sanctiunile contractuale, in acest caz,
-erau indeajuns de Mahe pentru a nu impresiona pe eel in cull*
-- fie CA se indeplinea, dar rezultatele ei nu se comunicau in
mod sincer. Astf el deseori, organele Ministerului nu putean
cu preciziune, care era rezultatul real obtinut prin explo-
fárile particulare, si ce se ascundea, in subsolul explorat, sub
rezultatele deseori negative ale acelor explorAri.
In consecintk importante semne de intrebare i indoeli a-
copereau hArtile geologice ale rezervelor noastre, incerte sau
-negative.
Pentru a se remedia aceastä stare de lucruri, in cazul in
care intreprinderile petrolifere particulare nu intelegeau sä-4i
indeplineasick in mod punctual (si constiincios, obligatiunile de
explorare ce le incumbau, in atari imprejurAri, planul de or-
ganizare a productiei petrolului, prevedea crearea unui organ
tehnic comercial, constituit special pentru acest scop, prin mij-
locirea cAruia, Statul sA desAvArseased prospectiunile i explo-
rArile, atAt pe terenurile lui proprii, neconcesionate inck pre-
-cum i pe cele ale intreprinderilor particulare, in earentA de
executare, in afarA de sanctiunile ice trebuiau aplicate
acestora din furmA, in aceastA ipotezà.
In felul acesta, organele de Stat puteau ajunge sA cunoa-
scd realitätile, mult mai apropiate i exacte, cu privire la si-
tuatia rezervelor noastre certe, de gaze si titei.
In afarA insd de crearea acestui organ de Stat, special in-
sdrcinat cu indeplinirea prospectiunilor i explorArilor, pro-
gramul de reglementare a prospectiunilor i explorArilor, mai
cnprindea si urmAtoarele puncte, citez pe cele mai insem-
nate, ce trebuiau aduse la indeplinire:
www.dacoromanica.ro
S'A se impiedice intreprinderile petrolifere de a mai

prospecta si alte regiuni, decat cele atribuite lor ca explorare-
exploatare;
In schimb, s'a' se recunoasca intreprinderilor petrolifere,
un drept de redeventa asupra terenurilor ce fusesera prospec-
tate de ele, drept platibil in bani sau in natura, la alegerea
Statului, potrivit stabilirilor de quantum ce urmau a se face,
de catre o Comisiune technica, in raport i cu valoarea lucra-
rilor de prospeictiune efectuate ;
S'a se suprime sau sa se micsoreze taxele la care erau
impuse terenurile de explorare;
Sa se simplifice, la cea mai reclusa necesitate, formali-
tatile pentru obtinerea autorizatiilor de explorare si sä se ac-
celereze rezolvarea cererilor facute in acest scop;
Sa se alcatuiascá un numar de tinuturi miniere in ra-
port cu problemele mari de explorare, ce se stabileau ca nece-
Rare nentru Stat;
Dupä explorarea acestor tinuturi, explorarile sa se con-
tinue pe suprafete mai reduse, riscurile fiind astfel mai re-
stranse;
7 Sa se institue un regim de incurajare si de rasplatä e-
chitabila pentru explorator, in raport cu lucrarile efectuate de
acesta. In cazul cand rezultatul explorgrilor ar fi fost negativ,
sa se acorde exploratorului un drept de preferinta la concesio-
narea terenurilor de exploatat; daca rezultatele explorarii erau
pozitive, sá i se acorde o suprafata de teren in exploatare, in-
deajuns de Intinsa, pentru a compensa, astfel, cheltuelile i
riscurile lui ;
8. Sa se infiinteze taxe mari la terenurile pentru cape nu
se fac un minimum de lucrari pentru explorare, in afard
dreptul Statului de a le face, prin organul sau special de pros-
pectiuni i explorari, In contul intreprinderii respective ce
avea atari obligatiuni.
Acestea erau cele mai importante masuri, preväzute ir.
planul de reorganizare si stimulare a industrializarii petrolului
In sectorul prospectiunilor i explorarilor.
Ç) Cu privire la problema stimularii i reglementarii pro-
cluctiunei insasi de materie prima, de hidrocarburi lichide §i
www.dacoromanica.ro
gazoase, descresterea continud a productiei era indeajuns de

ingrijorätoare, ca sä legitimeze toate preocupärile de stimulare
si reglementare ale acestora.
In adevdr, productia României, de petroL a evoluat in fe-
1u1 urmätor :
In mil de tone.
Anii 1932 1933 1934 1935 1936 1937 1938

Can
tatea 7.851 7.385 8.473 8.394 8.704 7.150 1 6.594
iar in anul 1939, a s,cdzut la 6.226 tone; in 1940 la 5.759 tone,

iar in 1941 la 5.495 tone, adicg la un nivel cu rnult scdzut pro-
ductiei cu 10 ani inainte, din 1932.
Acest fenomen däunator al scäderii productiei petrolului,
era specific %aril noastre, deoarece aproape in toate celelalte
täri, aceastä pretioasä bogdtie si fortà, era in progresivä.
crestere.
Fatd de 1936, productia de petrol, in 1937, era in crestere
cu 16,7% in St. Unite; cu 6,3% in Rusia; cu 10,9% in Vene-
zuela; cu 31,1% in Iran; cu 21,8% in Indiile Olandeze; cu 12.5%
In Mexico si cu 7. 7% in Irak.
Si mai ingrijorätor 'Msà era faptul leä sfortärile de foraj,
In Romania, erau in crestere, in timp ce productia era in
sic ä dere.
Astfel, forajele eresteau, dela 312.500 metri in 1935, la
329.000 metri in 1936, ajungänd la 390.000 metri in 1937, in timp
ce productia inregistra scäderile mai sus mentionate, ceeace
conducea la urmätoarea scä'dere a productiei pe metru forat : 27
tone in 1935; 26 tone in 1936 .. i. 18 tone in 1937. Tabloul respec-
tiv dela Anexele acestui volum, cuprinde datele complecte, in
cifre absolute si indice, cu privire la situatia productiei de pe-
trol fatà de foraj.
In aceasta situatiune, potrivit studiilor, cereetgrilor si an-
chetelor intreprinse, erau de infiiptuit urmätoarele punete mai
importante :
www.dacoromanica.ro
Organul de Stat special, ce se cerea a fi infiintat de ne-

cesitatea prospectiunilor i explordrilor, trebuia sd aibä ca
importantä atributiune i supravegherea, studierea
rea exploatdrei zdcdrnintelor de petrol, pentru ca aceastá ex-
ploatare sd nu se execute, in chip anti-economic si ddundtor po-
sibilitätilor, actuale si viitorarre, de randament al zdcämintelor.
In acest scop, mentionatul organ trebuia, cu precddere,
ia mdsura limitärei productiei la sondele eruptive, impiede-
cändu-se, astf el, degradarea randamentului zdedmintelor ;
Sá se micsoreze redeventele, in special la sondele cu
productiune zilnicd redusä;
stabilindu-se un raport intre cheltuelile de extractie
un minimum de productie pe scondd, sä se scuteascä, astfel,
acest minimum, de once redevente sau impozite;
Sä se incurajeze, prin plata de prime, productia sonde-
lor cu debit zilnic foarte rnic, dacä se constata cá färd acele pri-
me nu s'ar putea realiza, la zisele sonde, o productie rentabild;
Sd se incurajeze exploatarea prin galerii.
Am citat, la punctele de mai sus, numai dispozitiunile e-
sentiale din programul de reglementare i stimulare a produc-
tiei hidrocarburelor lichide, ldsând deoparte, pe cele de impor-
tantd secundará sau tertiard.
Prin acest program, se tindea astf el la sporirea productiu-
nei, nu numai la exploatdrile recunoscute i cu debit satisfàcd-
tor, ci i la acelea la care randamentul zilnic era scäzut
chiar sub limita de rentabilitate normald.
Prin aceastd modalitate, urma sä se obtind maximum de
productiune cu putintd, din zdcdmintele respective, färd a mai
Idsa in pdräsire, sau fdrä nici o valorificare, insemnate cantitati
bogätii de titei, care nu erau luate in considerare, pentru cd
nu reprezentau un maximum de cdstig cu minimum de efort,
astfel cum se obisnuia a se proceda de multe intreprinderi.
De asemenea, prin aceastd politicd, se impiedeca exploata-
rea anti-economicà sau ddundtoare a zdcdmintelor noastre, ex-
ploatare care conducea, in scurtd vreme, la degradarea unor
intregi i bogate regiuni petrolifere, färä ca economia nationald
sd fi putut obtine din ele, maximum de valoare, asa cum pu-
teau da.
www.dacoromanica.ro
In iceeace priveste productia hidrocarburelor gazoase, cum

rezervele noastre de atari materii prime erau foarte mari, im-
portanta ce trebuia acordata acestei productii, nu consta atat
de mult in sporirea ei cantitativa, cat in politica de utilizare
complecta a ei, spre a se evita cat mai mult pierderile, adica
accentul trebuia sä cadä pe politica de valorificare
lizare a ziselor hidrocarburi.
b) Politica industrializdrii intensive a produselor petroli-

f ere. Cu acest capitol, ajungem la una din cele mai importante
lacune i intarzieri de care suferea industria noastra petroliferä.
In adevär, nota caracteristica a zisei industrii, in Ora noa-
stra, a fost preocuparea extragerii cat mai intensive a titeiului
brut, cu o exploatare anti-economica a zäcamintelor petrolifere,
si o industrializare redusà a titeiului obtinut. Virgil Madgearu
califica, din acest punct de vedere, industria noastra petroli-
ferä, in felul urmator : exploatarea petrolului este extensivä,
lar prelucrarea este sub randamentul optim (Evolutia econo-
miei nationale", pag. 201). Industria de rafinaj romaneasca, se
afla, cel putin, cu o decada in urma stadiului avansat, parcurs de
industria similard din St. Unite. In ceeace privea insa com-
plexul de industrie chimica, conexa i derivata din produsele
petrolifere, aceasta industrie care, in alte tari a desavarsit
progrese exceptionale, reusind sä obtina o gamá importanta de
sub-produse chimice, foarte scumpe ca pre% pe unitatea de vo-
lum, cat si ea utilitate economica, aceastà industrie chimicä,
la noi in tara, era aproape inexistenta, dei aveam toate ele-
mentele neicesare înfiintàrii ei, incepand cu pretioasa materie
prima.
Gazele de eraking, din care se extrage, in alte pH, o gamä
foarte variatä de produse: benzine, alcoli i rasine, etc., la
noi se intrebuintau, in mod curent, pentru combustibil; pro-
ectul de a se construi douä instalatiuni pentru fabricarea ben-
zinei sintetice din gazele de craking, nu utiliza, in acest SCC9,
deck un prooent de cir,ca 20% din gazele produse.
De asemenea, dei din 'Acura rezultata, in alte tad se ob-
tine o mare varietate de produse, la noi numai 25% din päcura
,este supusa procedeului craking-ului, sau fabricarii asfaltului,
www.dacoromanica.ro
parafinei i uleiurilor, restul intrebuintându-se pentru com-

bustiune sau pentru export.
In dese cazuri, materia noastrd primd, astfel exportatä,
se industrializa intensiv, in alte OH, de unde apoi cumpOram_
noi, la pretnri ridicate, produsele chimice, de care aveam nevoe
si pe care le-am fi putut fabrica la noi.
Dacä aceasta era situatiunea, anormala i dOungtoate,
privire la industrializarea hidrocarburelor lichide, la cele ga-
zoase, pierderile econemiei nationale erau siinplamente can-
siderabile.
In adevAr, studiul de industrializare a gazelar de sonde,
se reducea la separarea complexului de hidrocarburi mai grele,
dernimite gazoling. Acest proces de industrializare se aplicd
insd numai la 2/3 din totalitatea gazelor produse; restul gaze-
lor sau erau aruncate in aer, sau intrebuintate la combustiune,
desi cantineau pretioase hidrocarburi din care, industria streing
obtinea produse chimice de o insemnatà valoare.
Unele incercOri foarte reduse ca, fabricarea negrului de-
fum i separarea gazelor lichide pentru incOlzitul domestic,
erau aproape fOrd insemnOtate, fatà de considerabila capacitate-
posibRitate de valoni i utilitdti, ce se puteau ()Mine din gaze.
Pentru a avea o idee mai precisA asupra pierderilor reale
pe care le incerca economia nationalà, prin nevalorificarea in-
dustrialä a hidrocarburelor sale gazoase, citez urmdtoarele ci-
fre din Raportul Comisiunei a VI-a pentru materiile prime pe-
trolifere, publicat in Biblioteca Bäncii Nationale, la volumul
al seriei : Contributiuni la problema materiilor prime" (pag_
82 si urm.)
Din productia 01E, de hidrocarburi gazoase, pe 1937, de-
2.740.000.000 metri cubi, s'au intrebuintat :
pentru extragerea gazolinei, 70% 1.930.000.000 m. c.
ca combustibil in santiere i rafi-
närii, circa 12% 320.000.000 m. c_
pentru extragerea titeiului, circa
4% , 110.000.000 m. c.
s'au ars si suflat in aer, fàrà intre-
buintare, circa 14% 330.000.000 m.
Total 2.740.000.000 m. c_
www.dacoromanica.ro
PARTEA L - COMPLEXUL INDUSTRIAL 59'
Din cantitatea de gaze supusä desbenzingrii, pentru obV-

nerea gazolinei, de 1.930.000.000 m. c., ardtati mai sus, au rezul-
tat la operatiunea desbenzingrei, circa 1.870.000.000 m. c. gaz?,
care s'a folosit in felul urmgtor
sub formä de combustibil, circa 40% 740.000.000 m. c_
pentru extragerea titeiului, circa 9% 180.000.000 m. c_
arse si suf late in aer, fgrä intre-
buintare, circa 51% 950 000.000 m. c_
Total 1.870.000.000 m. c.
Din cantitatea de 1.930.000.000 m. c. gaze, s'a extras o can-
titate de 282.000.000 kgr. gazoling.
Astf el fiind, din datele de mai sus rezulta á, numai 70%
din totalul gazelor s'a utilizat pentru extragerea gazolinei, res-
tul de 30% s'a ars sau s'a pierdut. La rândul sgu, din procentul
de 70% de mai sus, supus desbenzingrii pentru obtinerea gazo-
linei, a rezultat un considerabil procent de aga zise gaze sg-
race, continând insä hidrocarburi superioare, ca butanul
propanul din care 49% s'au intrebuintat ca combustibil, iar
51% s'au ars ori suflat in aer, fàrà nici o intrebuintare.
Aga dar, pierderile incercate de economia nationalg, prin
lipsa de industrializare a hidrocarburelor gazoase constau :
in ne-extragerea gazolinei din procentul de 30 'o gaze;
prin gazele sgrace" suflate in aer, care au o putere
caloricg de aproximativ 9.500 caloiii la metru cub; nurnai 50%.
din aceste Igaze, pot inlocui totalitatea ca.ntitisitilor de pgcurá
intrebuintatä ca combustibil i cgreia i s'ar putea da o valori-
ficare industrialg sau de export, mult mai pretioasg. Restul
de 50% din gaze, ar putea inlocui lemnul i cele.lalte combus-
tibile, in Capitalg st alte °rase;
pierderea propan-butanului, neextras din gazele natu-
rale, din care, prin pirolizg i polymerizare, se obtin; benzina
polymer si hidrocarburele aromate.
Se pot deci aprecia, din cifrele i datele de mai sus,
considerabilele pierden i pe care le incerca econornia noastrá
nationalg, datoritg lipsei de valorificare, lipsei de industriali-
zare a boggtiilor reale, pe care le reprezentau hidrocarburele.
gazoase.
Pe temeiul acestor importante i hotärâtoare consideren-
www.dacoromanica.ro
te si interese ale economiei nationale, se impunea elaborarea

unui plan organic de intensificare si desvoltare a industriei
petrolifere, pentru a se esi, astfel, din faza incipienta i retro-
gradatà, in care se gäsea acea industrie i, deci, a se realiza noul
complex industrial, necesar obtinerii optime de produse i va-
lori, pe care alte tari le realizau.
Acest plan de intensificare i cornplectare a, industriali-
zarei, in sectorul produselor petrolifere, prevedea un anumit
program de realiari, cu privire la gazele naturale si cele de
craking, precum si un alt program, cu privire La industria-
lizarea titeiului brut.
a) Industrializarea gazelor natura/e qi de eraking. Cu pri-
vire la aceste produse, planul de intensificare a industrializArii
cuprindea urrnätoarele prevederi :
Productia benzinelor polymer. Aceste benzine, din ca
In ce mai cautate in consumul mondial, datoriti desvoltärei
anotoarelor cu compresiune mare (automobile, aviatie, tre-
buiau produse in WA la noi, cdci altcum, dacä ne mentineam
numai la fabricarea benzinelor naturale, ce se obtin prin dis-
tilarea titeiului, benzine inferioare color polymer, ca nu-
mär de indici octanici i ca valoare octanica" de amestec,
In acest caz, calitatea inferioarä a benzinei noastre, ne silea
o vindem la preturi inferioare;
Productia izooctanului, prin polymerizarea gazelor de
craking
Acest produs ce se poate fabrica) la noi, este de o utili-
tate considerabilà pentru prepare/ ea benzinelor cu indice
octanic superior lui 87. In aviatia militará streing, benzinele
cu 100 indice octamc sunt de consum normal si obligatoriu.
Numai aviatiile de scoalä isau comerciale, consumá benzine
cu 87 indice octanic. Programul "pentru avioanele noastre, pre-
vedea marea majoritate de consum, in benzine cu 87 si 97
indice octanic, iar numai avioanek de scoald puteau consuma
benzine cu un, indice octanic inferior.
Izooctanul putea icomplecta si Lnlocui, cu succes, pro-
cedeul obtinerii benzinelor cu 87 indice octanic, din benzine
selectionate amestecate cu 0,8% tetnaetil de plumb. In acelasi
timp, benzinele cu 100 indice octanic, obtinute cu izooctan,
www.dacoromanica.ro
au super ioritatea fata de cele cu 87 indice octanic, deoarece

reduc consumatia cu circa 15% si desvoltä' o putere cu 15-30%
mai mare.
Astfel fiind, se ihtelege dela sine marea si hotärktoarea
importantà ce prezinta fabricarea izooctanului, pentru apära-
rea nationalk dintr'o materie primä, (gazele de craking) care
se pierdea in combustiune.
3. Productia hidrocarburelor aromatice, ohtinute prin pi-
roliza si polymerizarea hidrocarburelor gazoasr....
Fabricarea acestor produse era si este foarte utilä pen-
tru industria farmaceuticä, a colorantilor, explosivilor, a la-
curilor si benzinelor de aviatie cu indice octanic mare.
In alte täri, hidrocarburele aromatice se preparà din cAr-
buni. Cum insä, la noi nu avem niel o atare industrie si cum.
prepararea hidrocarburelor aromatice prin polymerizarea pro-
duselor petrolifere gazoase, da" un randament de 7-10% fatä
de cel mult 1% obtinut prin prepararea din cärbuni, este
firesc ca programul productiei hidrocarburelor aromatice
fie legat de planul intensifieärii industriei produselor petro-
lif ere;
4) Alte produse ce urmau a se obtine prin piroliza i po-
lymerizarea hidrocarburilor gazoase:
Etilenul, din care se preparA apoi lyperita, alcoolul
etilic, ethyl cloridele, clorhidrina, etylen, dicloride, dibromide,
etc. De asemenea, se mai poate prepara din etilen i glicolii,
utilizabili In explozibilul, cu cara cteristice speciale: glicolul
dinitrat.
Propilenul, din care se poate prepara alcoolul izopro-
lic i eterul izopropilic, acesta din urmg fiind foarte utilizat,
ca ì izooctanul, pentru fabricarea benzinelor de aviatie cu
indice octanic.
5) Rezinele sintetice, de asemenea, se prepar5., pe o searä
intinsk in America si Germania, din hidrocarburi gazoase,
urmänd ca ele s'ä poatä fi create, si la noi in ará, pentru al
se reduce, astfel, o serie insemnatA de produse, pe care le im-
portam, din alte täri, astfel cum am 'ardtat in capitolul pre-
cedent din acest volum, referitor la industrializarea reclamatä
de necesitätile importului.
www.dacoromanica.ro
.62 PARTEA I. - COMPLEXUL INDUSTRIAL
La punctele de mai sus, am expus, astfel, numai principa-

tele valorifi,cári industriale din sectorul hidrooarburelor ga-
zoase.
Tahloul grafic No. 1 de la Anexele acestui volu.m,
treazä, in chip elocvent, marea varietate de importante pro-
duse chimice, cu puternica utilitate practica, ce se putea
pot obtitie din hidrocarburi1e noastre gazoase, precum si. ex-
trern de simplista si redusa valorificare industriará ce ele aveau
si au la noi.
Acest tablou invedereaza, de asemenea, cat de mult mai
aveam de facut, pe acest taran', si cat de in urrna eram i sun-
tem fata de progresele industriale, realizate de tárile ce po-
sedau aceiasi Matehe primà ca i noi.
De asemenea, acel tablou cu importan.ta produselor lui
chimice, pentru apärarea nationala, sublinia cal de imperioasiä
era punerea in aplicare a unui plan pentru realizarea
industrializarii, indicatä In acel tablou, precum i cat
-de urgenta era aducerea la indeplinire a mentionatului plan.
6. Parte din aceste hidrocarburi, pele sarace" sau rezidu-
ale, se puteau valorifica, precum am mentionat mai sus, prin
transportarea lor, la marele centru de consum prin combus-
tiune: In Capital:a si la marile intreprinderi industriale, spro
-a inlocui, in special, pacura i lemnul de foc.
Asa fiind. in planul de industrializare al acestui sector.
se cuprindea i prevederea de alimentare a orasului Bucuresti,
-cu gazele reziduale din regiunea petrolifera.
Studiile technice i calculele de rentabilitate, facute de sus
mentionata Comisiune a VI-a pentru materiile prime (vezi
Raportul acestei Comisiuni, publicat In vol. II, al seriei Con-
tributiuni la problema materiilor prime", (pag. 94 i urm.), in-
vederau posibilitatea de executiune. rentabilitate i exceptio-
nata utilitate a planului de transnort si alimentare a Capitalei,
eu gazele reziduale din regiunea petroliferd, spre a servi ca
-combustibil, atat pentru scopul domestic cal i pentru cel in-
dustrial.
Din datele i expunerile precedente, privitoare la planul de
valorificare si industrializare a hidrocarburelor gazoase, se
poate constata marea utilitate a lui, pentru economia nationald.
www.dacoromanica.ro
In adevgr, transformate in echivalent monetar, toate ace-

ste avantaje, potrivit calculelor fdcutp de Comisiunea mai sus
mentionatd (vezi volumul mai sus citat pag. 98 i urm.), se
puteau realiza urangtoarele sume, calculate in lire sterline :
din recuperarea integral a gazolinei afla-
-VA in totalitatea gazelor petrolifere 604 000 L. st.
din vânzarea gazelor reziduale pentru
combustibil la Bucuresti, circa 500 000 L. st
din polymerizarea termicg a propanbuta-
nului pentru obtinerea benzinelor polymer . , 505.000 L. st.
din polymerizarea termicä a propanbuta-
nului pentru obtinerea hidrocarburelor aroma-
tice 262.000 L. st.
Total 1.871.000 L. st.
Fatä de aceste sume, investitiile necesare industrializgrii
valorificgrii mentionate, reprezentau urmgtoarele cheltueli :
instalatiile de polymer, instalatiile pentru productia hidro-
carburelor aromate; conducta de alimentare cu gaze reziduale
a orasului Bucuresti, precum i reteaua de distributie in oras,
toate laolaltg, se cifrau la suma globalä de circa 2.010.000
L. St., ceeace insemna cg, la o investitie totalg de L.st. 2.010.000,
e,conomia nationalg realiza valori nationale, anuale, de 1.871.000
L. St., adicg aproape amortizarea integralg, inteun interval de
timp, exceptional de redus.
La aceste valori, urma sA se adauge i produsul valorifi-
cgrei restului de gaze sgrace, surplus rgmas dupg alimentarea
orasului Bucuresti.
In afarg de avantajele incontestabile pentru apgrarea
economia nationalg, expuse in paginile precedente, pe care le
invedera planul industrializgrei i valorificgrei hidrocarburilor
gazoase, acest plan mai infätisa i incg un alt mare folos
national, anume: se contribuia, astfel, la conservarea zgcgmin-
telor noastre de produse petrolifere.
Fiecare tong de benzing polymer, produsg din gaze; fie-
care tong de gazoling; fiecare tong de gaze reziduile, care in-
locueste pdcura ca combustibil, contribue la conservarea
productiei i zgcgmintelor noastre petrolifere.
Astfel, si din acest punct de vedere, din calculele fgcute
www.dacoromanica.ro
64 PARTEA L COMPLEXUL INDUSTRIAL
s'a putut stabili ea, aceastä industrializare a gazeior, econo-

misea circa 13% din productia noastra de titei brut.
Asa fiind, acest program de industrializare si valorifi-
care a hidrocarburilor gazoase, prezenta toate avantajele na-
tionale si de rentabilitate technicä. Prin aplicarea dui, se puteaa
realiza urmAtoarele rezultate
a) se sporea bogätia i venitul national prin valori noi create,
care altcum se pierdeau in mod pägubitor pentru economia
nationalä ;
a4ceste valori, astfel create, se amortiz.au, in tiMpul cel
mai rapid si in conditiunile cele mai avantajoase ;
apArarea nationalä era preväzutä cu carburantii si pro-
dusele chimice esentiale i primordiale pentru vreme de-
räzboi ;
economia nationalä producea, pentru export, bunuri de-
valori superioare, iar la import, putea comprima aducerea
multor fabricate, pe care le producea astf el singurä ;
se menajau alte 'Acura i lemnul, care puteau
fi valorificate in mod superior, pentru economia nationald, nu
intrebuintate, in mod banal i anahronic, ca combustibil.
13) Industrializarea intensivd a hidrocarbure/or lichide.
In afarà insä de programul pentru valorificarea i indus-

trializarea hidrocarburelor gazoase, planul creärii complexu-
lui industrial mai prevedea i programul pentru intensificarea
industrializärii hidrocarburelor lichide, adicä a titeiului brut.
Cum am mentionat si in paginile precedente, gradul de
transformare si industrializare a titeiului brut, extras din sub-
solul nostru, de cätre industria petroliferä romanä, era reduis
fatä de procesul inaintat de fabricare si transformare ce se-
ealizase in alte täri producätoare de titei.
Luându-se ca termen de comparatie, pentru industria noa-
stra de rafin,aj, corelativa ei din St. Unite, care reprezinta_
totusi unele puncte de inferioritate, prin instalatiile ei si mai
vechi, fatä cu cele din Franta, se constata, totusi, rendemen-
tul scgzut al industriei noastre.
In adevär, industria americanä, realiza, prin craking, pro-
www.dacoromanica.ro
-centul de 20% benzinä, raportat la tona de titei, fata numai

de 4,74% din industria noastra; acest plus de benzina crackata
se realiza, in St. Unite, in detrimentul procentului de petrol,
motorina si pacura.
De ,asemenea, randamentul de uleiuri era, in rafinariile
americane, de 3.20% din unitatea de titei, fata numai de 0,79%
din rafinariile noastre, adica de patru ori mai mare.
Produetia de asfalt era, in industria americanä, de 2,70%
la unitatea de titei, fata de 0,92% in rafinäriile romanesti, adica
de circa trei ori mai mare; productia de cox se ridica la 0,83%,
In St. Unite, fata de 0,28% in Romania.
Fäcându-se astfel, un calcul al sporului de valoare ce s'ar
fi realizat de economia noastra nationala, daca rafinariile ro-
mane de titei ar fi putut obtine acela§ procent de fabricate, ca
si cele din St. Unite, se constata ca, in aceasta ipoteza,
valoarea loco fabrica a productiei noastre petrolifere ar L.
fest de 12.417.460.000 lei, adica lei 1.779 pe tona de titei, fata
de valoarea din 1937, loco fabrica, real obtinuta de economia
nationala, numai de 10.233.679.000 lei, ceeace revenea la 1.465
lei pe tona de titei.
S'ar fi realizat astfel, un plus de valoare de circa 2.200 mil.
lei, pentru economia nationall
De notat este ca., in ipoteza egalarii randamentului rafi-
neriilor americane, de catre cele romane§ti, concomitent cu
sporirea cantitätilor de anumite produse, in raport cu tona
-cle titei prelucrata, s'ar fi desävarsit §i realizarea unei imbu-
natatiri calitative a diverselor produse.
Pe temeiul acestor consideratiuni, mai sus expuse, pro-
gramul intensificarei industriei de transformare a titeiului
.brut, prevedea urmatoarele puncte mai importante :
desvoltarea productiei de benzina prin cracking;
desvoltarea productiei uleiurilor;
desvoltarea productiei parafinei;
desvoltarea industriei asfaltului ;
desvoltarea si crearea produsilor secundan i ce se mai
pot obtine si anume: acizii naftenici, ceara de petrol, sapunu-
rile, unsoride consistente, vaselina, uleiurile de vaselina, insec-
ticide, diverse produse farmaceutice, rasini sintetice, etc. etc.
Vol. III. 5
www.dacoromanica.ro
Graficul No. 2 dela Anexele acestui volum, aran ce varie-

tati bogate de sub produse, se puteau obtine, printr'o ratio-
nalä si intensiva industrializare a materiei prime petrolilere.
Aceste subproduse, de valori foarte importante si de uti-
litati economice incontestabile, multe dintre ele cu insem-
nate folosiri in apararea nationard, se puteau prepara si
In tara la noi, dispensandu-ne astfel balanta comercian si
cea de plati, de posturi pasive destul de numeroase si apre-
ciabile ca valoare.
O latina parte din aceste produse, pe care noi le importam,
erau fabricate, In alte OH, din materia prima exportan'
de noi.
7) Industria fabricarei benzinei i uleiurilor sintetice.
In afara de punctele mai sus mentionate, din programul

de intensificare a industriei rafinajului, acest program mai cu-
prindea i crearea industriei pentru producerea benzinei si
uleiurilor sintetice.
Poate s'ar parea nerational ca, in tara care era clasifican
a sasea producgoare de petrol din lume, sa starue preocu-
parea fabricarei benzinei sintetice. Si totusi, aceasta preocu-
pare era foarte rationard i temeinica.
In adevär, se constata ca mncepând din anul 1937, produc-
tia de petrol incepuse sä scada. Tot din acelas an, se Inregis-
treaza i coborirea cantitativa a exportului nostru de ,produse
petrolifere.
Graficul No. 3 de la Anexele acestui volum, ilustreaza
aceasta evolutie defavorabila a productiei i exportului produ-
selor noastre petrolifere.
Acest fenomen era 1nsá specific nrei noastre, deoarece,
In toate celelalte tari ce posedau zäcaminte petrolifere, pro-
ductia era In progresiva crestere. Nu voi intra in analiza di-
verselor cauze care au determinat, in Romania, aceasta stare
exceptionala de scädere a productiei produselor petrolifere, ci
mentionez nurnai o realitate e trebuia avun in vedere si exa-
minan in acelas fin-ir') si la lumina altor imprejurari, care
,eontribuiau la agravarea situatiunei.
www.dacoromanica.ro
In adevgr, paralel cu aceastä scddere a productiei de pro-

duse petrolifere, se inregistra la noi, o sporire a consumului
intern de atari produse, datoritä cresteriti numärului aulto-
vehiculelor, a cresterii cerintelor armatei si a formärei stocu-
rilor de iäzboi.
Din punct de vedere al cresterii tractiunei automobile, la
noi in. tarä, desvoltarea ei avea si are perspective considera-
bile, deoarece Romania avea 591 de locuitori pentru un auto-
mobil, fatä de 4 locuitori in America, 20 de locuitori in Fran-
la, 34 in Suedia, 38 in Belgia, 42 in Elvetia si 51 in Germa-
-nia, potrivit datelor din 1936. De asemenea, consumul de ben-
zing pe cap de locuitor era in acelas an, 6 kgr. in Romania,
lata de 484 kgr. in America, 108 kgr. in Anglia, 78 in Suedia,
62 in Fianta, 35 in G-ermania si 15 in Italia.
In atari conditiuni, desvoltarea tractiunei automobile si
consumului de benzinä, constituiau peritru Romania, o in-
contestabilä evidentä care avea sä se desavarseascA inteo ca-
dentä destul de rapidd, mai ales dacd se realiza i imbundtà-
tirea stärei soselelor noastre, cum este firesc SA' se intample.
In afarà insd de cresterea consumului intern pentru pro-
duse petrolifere, i desvaltarea exportului reclama o sporire
productiei interne.
Astf el fiind, concomitent cu desvoltarea necesitätilor de
-consum, interne si externe, productia noasträ de produse pe-
trolifere evolua in sens contrar, adicä scAdea progresiv si con-
stant.
In acelasi timp, situatia rezervelor noastre sigure de zà-
Cárninte petrolifere, precum i descoperirea de noi rezerve,
stadiul in care se gäseau aceste probleme, nu indrituiau
un prea rational optimism, ci mai egrabä serioase ingrijo-
räri.
In consecintä, solutionarea acestei desechilibräri grave,
deoparte, intre consumul intern si extern de produse petroli-
lere, in continua' crestere si pe de allá parte, intre productia
acestora in continuà scädere, nu se putea gäsi decat prin in-
tensificarea prcductiei naturale, .prin introducerea gazogene-
lor la tractiunea automobilä, precum si prin fabricarea ben-
2inei sintetice.
www.dacoromanica.ro
In acest din urmä scop, rezervele noastre de cärbuni se

dovedeau a fi cu prisosintä suficiente, pentru atari utilizäri.
Pentru toate aceste legitime consideratiuni si realitäti,
am socotit de imperioasä necesitate a se prevedea infiintarea_
industriilor necesare pentru fabricarea benzinei sintetice, prin
lichefierea carbunilor nostri.
Studiile foarte documentate, din puna de vedere al po-
sibilitätilor tehnipe, al procedeelor si. formulelor de utiiizat,
al costului investitiunilor si al productieipentru fabricarea
benzinei sintetice, au fost .desävärsite prin laborioasa activi-
tate stiintificä si de economie aplicatà, a comisiunei a VI-a
pentru matei iile prime, dela Banca Nationalä, sub indruma-
rea competentä a d-lui Prof. N. Dänäilà. Aceste studii au fost
1ncorporate in Raportul general 'al acestei Comisiuni si 1-am_
publicat, in Biblioteca Institutului de emisiune, la volumul al
II-lea din seria ,,Contributiuni la problema materiilor prime
in România" pag. 134 s'i urm.
Astfel, potrivit expunerilor succinte din paginile prece-
dente, politica creärei complexului industrial românesc, re-
clama.% de imperativele economice si de apärare nationalä,
prevedea J'in sectorul produselor petrolifere, urmätoarele preo-
cupäri mai importante :
reorganizarea si intensificarea prospectiunilor si ex-
plorärilor;
desvoltarea si intensificarea valorificArei si industria-
lizärei hidrocarburelor gazoase, inclusiv alimentarea Capi-
talei, pentru combustibil, cu gazele reziduale ;
intensificarea industrializärei prin rafinaj, a hidrocar-
burelor lichide;
crearea industriei organice de produse chimice de-
rivate:
crearea industriei de benzing si uleiuri sintetice.
Prin aceastä politicä, prin acest program, se puteau rea-
liza urmätoarele importante avantaje ,pentru economia si a-
pärarea .nationalà:
1. Identificarea, mai conformä cu reahtatea, a rezervelor-
si zäcämintelor noastre de produse petrolifere;
www.dacoromanica.ro
Ca consecinta a unei mai positive si precise identificári

a zácámintelor, Statul i economia nationalá aveau de inregis-
trat considerabile potentialuri de productie i plusuri de
-valori;
Crearea unei industrii chimice mai complecte i cu mult
mai sat!siäcgdoare pentru interesele economice ale tdrei, prin
mijlocirea cäreia se puteau reduce considerabil, importurile
noastre de produse chimice, creind, In acelas timp, o serie nouà
de bunuri exportabile ce puteau modifica, favorabil pentru
noi, balanta noastra comerciará. Puteam asa dar, sà ne dispen-
säm de a mai importa multe din aceste produse fabrioate,
scumpe ea valoare pe toná, iar in schimb, puteam sa expor-
tara produse fabricate de asemenea natura, in locul materiilor
_prime sau simplu transformarte, mai ieftine, ce alcátuiau 80%
din exporturile noestre;
Apárarea nationalä avea la dispozitie produsele chimice
superioare, (IncepAnd dela benzina cu 100 indice octanic pen-
-tru aviatie, pana la elementele explosivilor de specialitate,
-etc., fárá a mai mentiona gama considerabilá a produselor
chimice intrebuintate de armad in timp de rázboi, ce puteam
produce la noi in tarà;
Menajam zácämintele noastre de titei i economiseam
consumul de produse petrolifere, printr'o realizare a calitätilor
superioare si a fabrioatelor nobile, precum i prin introduce-
rea carburantilor gazosi i sintetici;
Se inlocuia pácura i lemnul de foc, In Capitalä, cu un
.rombustibil mai ieftin, rezervându-se pentru noi creatiuni de
valori industriale, cele douà ,produse mentionate (pacura
lemnul);
Se sporea bogátia i venitul national;
Se realiza o politicá a productiei de petrol, mai ratio-
mara i mai ccnforma icu interesele superioare ale apárkei
-economiei nationale;
Se putea realiza o desvoltare i consolidare a partici-
parei elementului national, 'In cadrul unei industrii principale
-a tdrei, in care acel element era intr'o situatie ata de redusä.
de inferioarä.
www.dacoromanica.ro
'70 PARTEA I. - COMPLEXUL INDUSTRIAL
Am citat astfel, numai pe cele mai importante din avan-

taj ele i rezultatele ce se puteau obtine, prin aplicarea planu-
lui expus in acest ca,pitol, cu privire la intensificarea produc-
industrializärei petrolului, fara a mai mentiana pe cele
insemnatate secundarä, atat de numeroase.
In vederea elaborarei acestui plan de actiune, a politicei
petrolului reclamata de interesele nationale, hied din primele-
saptamani ale preluarii conducerii Ministerului Economiei Na-
tionale, am avut un strans contact cu reprezentantii autorizati
.ai industriei petrolifere, cu care am !discutat diversele aspecte
ale problemei si care mi-au facut i,nteresante documentari,
preciziuni i propuneri scrise, asupra situatiunei i revendica-
rilor intreprinderilor petrolifere din tara, in cadrul Comisiu-
nilor con.stituite in acest scop, la zisul Minister.
Mà folosesc si de acest prilej pentru a exprima viile mele
multumiri d-lor Ion Marinescu, la acea epoca Director Ge-
neral al Soc. Concordia"; ing. G. Gane, T. Masterson, Zanescu,
de Chastelain, Otto Stern, ing. Th. Fiesinescu, P. R. Bollton, ing.
Teodor Dobrescu, Director General al Soc. Creditul Minier";
Moriati, ing. Fratostiteanu, ing. Teodoreanu, ing. I. Rarincescu,
ing. V. Patriciu i ing. D. Russu-Abrudeanu.
De asemenea, mi-au fast foarte pretioase si de o temei-
nica utilitate, studiile i lucrarile obiective si de o netägaduità
valoare stiintifica i economica, elaborate de mentionata Co-
misiune a VI-a pentru materiile prime. Aceastä Comisiune a
intocmit un voluminos i dacumentat Raport general asupra
pr:oblemei petrolului nostru, sub directa indrumare si contri-
butiune a d-lui Prof. N. Danaila.
Exprim calduroasele mele multumiri i cu acest prilej, atat
d-lui Prof. N. Danaila, cat i colaboratorilor cari au contri-
buit, prin straduinta lor zeloasa si meritorie, la intocmirea
mentionatului Raport general, anume : id. O. Bolgiu, geolog la
Soc. Creditul Minier"; d. N. Drago, Director la Soc. Neo-
petrol"; d. D. Gheorghiu, fost Director la Soc. Redeventa"
a,poi la Soc. Creditul Minier", d. N. Petrescu, Director la Re-
gia Autonoma I. A. R. si d. M. Gr. Romascanu, dela Banca Na-
tionala.
www.dacoromanica.ro
c) Politioa comerctaliztirei produselor petrolifere.
In afara de programul desvoltarei ì intensificarei Indus-

triei petrolifere, expus in paginile precedente si paralel, con-
comitent cu acel program, se impunea insa i punerea In a-
plicare a uned. ,politici rationale, cu privire la comercializarea
produselor noastre petrolifere, atat pe piata internä cat i nrin
export.
In adevar, astfel precum am subliniat, atat in primul ca-
pitol din west volum, cat i in volumul intai exportul nostru
era un sector al economiei nationale, lasat la regimul liberului
schimb, spre deosebire de acela al comertului devizelor re-
zultate din export si al importului, care erau supuse unui regim
de control i de economie dirijata.
Asa dar, supravegherea interesului general national, asu-
pra exportului produselor petrolifere componenta majori-
tara a exportului romanesc era aproape absenta, iar intreg
acest comert cu streingatea, se efectua potrivit intereselor
producatorilor i expartatorilor respectivi.
Mentionam cu acest prilej cä, produatorii de petrol, in
marea lor majoritate, erau i exportatori. De asemenea men-
tionam cà, acesti intreprinzatori ai Iproductiei i comertului
extern si intern de petrol, erau streini din ,punct de vedere al
capitalului, in 1937, in proportie de 72.92%; numai 14,63%
era Icapital rornanesc, iar 12,45% era capital strein in co-
laborare cu capital romanesc. Din punct de vedere al produc-
tiei, intreprinderile cu capital strein reprezentau 86,73% din
productia totala petrolifera; capitalul romanesc avea numai
10.66% din acea productie, lar capitalul mixt detinea 2,61%.
In consecinta, comercializarea produselor petrolifere, la-
sate in regimul economiei libere, a liberului schimb, calauzita
indrumata numai de interesul comercial, firesc i legitim,
al producä'torilor i exportatorilor, era desean i in disjunc-
tiune cu cerintele balantei noastre de pl8ti i cu necesitatile
econamiei noastre nationale, astf el precum invederau realita-
tile ingrijorätoare ale comertului nostru exterior, analizate
volumul intai.
www.dacoromanica.ro
Pentru aceste considerente, se irnpunea ca Intreg sectorul

exportului romänesc implicit deci acela al produselor De-
trolifere si al comertului lor intern, sa treacä., din regimul
liber-sehimbismului, la acela al economiei dirij ate, astfel cum
se impunea i pentru acela al preturilor interne, spre a se sta-
bili, In acest mod, o unitate nedeseichilibratd i omogenä, Dre-
cum si o sincronicA armonizare Intre principalele sectoare ale
economiei nationale : export import preturi monetä.
Acest regim de dirij are a exportului produselor petroli-
fere, in cadrul exportului general din care fAcea parte
se mai impune si din dorinta ea, colaborarea cu capitalul si
technica streinä, sä poatä fi at mai eficientä si mai sändtoask
Din acest punet de vedere, conceptia mea nu ka fost nici-
°data' menoloba. Am socotit, dimpotrivà cä, o tard de recentä
si Incepätoare viatä economick asa cum este 0. noastrk in care
formatiunea capitalurilor private nationale era si este I/leg
foarte redusä; In care initiativa restranselor capitaluri natio-
nale era si este timidd Ingä ; Inteo tara In care progresul
stiintelor aplicate, si al tehnicei, era si este intärziat, in
schimb insd dotarea naturald cu bogàii i potentialari econo-
mice era si este Ina destua de Insemnatk late° atare tark
era si este necesarà colaborarea cu factorii streini de pro-
ductiune, care s'A poata aduce caPitalurile ce ne lipseau, pre-
curn i experienta, economicg i tehnick de care aveam ne-
voe pentru punerea In valoare a darurilor ,naturale cu care
era Inzeatratä tara, In mäsura si In sectoarele In care noi nu
o ,puteam infdptui, prin propriile noastre forte.
O atare colaborare, rational:6 si sänäloask cu factorii tech-
nici i financian streini, seriosi i priceputi, colaborare In care
interesele economiei nationale erau respectate, nu putea fi
cleat folositoare valorificärei i desvoltärei fortelor naturale
si interne ale tärei.
Bentru a crea deci, cadrul general si potrivit \unei atari
eficiente i rodnice colaboräri, era necesar ca, desele nemul-
tumiri, frictiuni i chiar tensiuni, ce existau intre interesele
particulare ale Intreprinderilor petrolifere si cele generale de
Stet, sä diSpark luändu-le locul un regim de sincronizare a
ziselor interese intre ele.
www.dacoromanica.ro
Aceastä sincronizare ipunere de .acard a mentionatelor

grupe de interese, nu se putea realiza Mil o actiune de indru-
mare si eaTguzire a Statului, i in acest sector, potrivit nece-
sitätilor generale nationale, armonizarte cu interesele comer-
ciale ale producAtorilor respettivi.
Prin aceastä modalitate, se puteau evita si desele prile-
juri de criticä, uneori nejustificate, din partea opiniei pu-
blice, impotriva diverselor colaborAri cu capitalul, tehnica
exfperienta streink in multe im,prejuräri atat de utile inci-
pientei noastre economii nationale.
Pentru aceaqte considerente, am socotit necesar ca poli-
tica petrolului s'a" cuprindd i prevederea credrei unui organ
de Stat, care sd aibd ca atributiuni, indrumarea i privighe-
rea comeroializärei, interne si externe, a produselor petroli-
fere, printr'o sincronizare eficientà i armonica a intereselor
econemiei nationale, cu acelea ale producgtorilor, in scopul
imurajärei i intensific5rei productiei si industrializgrei, din
¡eldest important sector.
Din expunerile paginilor precedente se invedereazA CA,
programul pentru prearea complexului industrial, in sectorul
prcduselor peta-olifere, avea trei importante subdiviziuni
obiective
acela al identificarei pozitive a rezervelor noastre i a
zäch'inintelor de petrol, precum si al desvoltärei productiei;
acela al intensificärei i desvolt'grii industrializArii
produselor petrolifere, in vederea creArii produselor supe-
rioare i nobile, obtinute de technica industrialà din alte Vdri;
vederea crearii industriei chimice cu baza materiei prime
din petrol; In vederea productiei carburantilor .sintetici nece-
sani tärei;
acela al unei rationale valorificari, interne i externe,
a produselor petrolifere, In care interesul comercial particular
-s6 fie sincronizat Cu preocupgrile i interesul economiei noas-
tre nationale, pentru a se realiza astf el, rodnice i sàn'atoase
raporturi de Colaborare, intre factorii de productiune streini
necerzlitAtil e interesului national.
www.dacoromanica.ro
Aceiasi conceptiune i polifica economica, indruma preo-

cuparile de actiune si in sectorul inclustrializarei bogatiei fo-
restiere, dlin tara noastra.
2. Complexul industrial din seetorul lemnului.

Bogalia forestiera a Romaniei era, in 1938, destul de in-
semnata. Padurile acopereau, la acea epoca, o suprafata de 6,5
mil, ha., reprezentand 22,1% din intindetrea totalä tarei, cu
0,37 ha. padure, pe cap de lotuitor. Cu aceasta cantitate
paduri, România se clasifica a 13-a din 26 tart europene, avand_
inaintea ei, in ordinea descrescanda a intinderilar forestiere,
urmatoarele state Finlanda, Suedia, Austria, Cehoslovacia,
Yugoslavia, Germania, Letonia, Bulgaria, Rusia europeana,
Norvegia, Polonia si Elvetia.
Bogatia forestiera a tarei noastre era valorificatd, in Ni-
varsitoarea ei majoritate, pentru combustibil si ca material
de constructie, in primul rand pe piata interna, precum si in
streinatate.
La export, lemnul reprezenta unul din ,produsele impor-
tante, inregistrand, in anii 1933-1937 inclusiv, urmatoarek-
procente res)pective, pentru anii de mai sus, din valoarea to-
tala a exportului : 6,5%, 9,8% 8%, 6,9% si 7,8%. Astfel lern-
nul i su19produsele lui, se .clasificau al 111-lea grup. de mar-
furii, din valoarea exporturilor noastre, dupa petrol Si cereale.
Forma in care se valorificau, prin export, produsele
noastre forestiere, era in marea ei majoritate, aceea de ma-
terie prima sau foarte redus transformata : cheresteaua xe-
prezenta, in 1937, .un procent de 68,5% din totalul exportului
de lemn; lemnele de foc, 12,5%, clotplitura 8%, bustenii 3().
partile de lazi 3%, lemnul de mina. 2%, traversele 2%, lemnuI
,pentrU celuloza 1%.
Asadar lemnul, dei era o constanta a exportului nostru,
el se valorifica 'peste hotare, aproape integral sub forma de
materie
Si totusi stiinta i progresele technicei industriale mo-
derne, au putut 'realiza atat de importante transformari si
obtine o gama' atat de variata i pretioasa de produse fabri-
www.dacoromanica.ro
cate, din aceasta materie prima, incat ea era si este de na-

tura sä poatà modifica, ioarte simtitor structura balantei
noastre comerciale, §i mai ales a importurilor.
In adevgr, dei industria de transformare chimica a lem-
nului este depasita, in importanta i eficienta ei, prin noi pro-
cedee de fabricatiune, multe din derivatele industniale ale
distilgrii lemnului (acetona, acidul acetic, alcoolul metilic) pu-
tand fi realizate, in conditiuni mai avantajoase, prin sinteza
biochimica sau organicä totusi transformarea industrialä
a lemnului, prin descompunere termicä, reprezenta §i repre-
zinta Inca suficiente importante tfoloase pentru economia
noastra nation'alä.
Aceasta era si este cu atät nai adevärat pentru tara
noastrg, cu cat la noi, industria de transformare si valcrificane
chimica a lemnului era si este de proportii foarte reduse.
In schimb insa, econcmia nationalä importa si importa
Inca, pentru ,considerabile sume, diverse ,produse fabricate,
ce s'ar putea realiza si la noi, din lemn, avand tot ceeace ne
trebuie.
Citez astfel
in/portal/1, in 1937, pentru 13.139.000 lei, acid iacetic.
glacial, anhidridä sceticg, acid pirolignos, acid formic, alco61
metilie, aldehida formica, acetonä, acetat de calciu, de cupru
de plumb si de sodiu, cloroform si bromoform, fenol, ,creolina,
gaiacol, ichtiol, lithol si compusii lor, dei toate aceste
produse chimice se &tin prin idistilarea lemnului;
importam, luand datele din acelasi an 1937, hartie de
tigarete pentru 54 miff. lei;bál'rtie senalibila pentru 26 mil. lei;
hartie gelatinata pentru 11 mil. lei, farg a m,ai mentio.na alte
numeroase articole banale din ha'rtie, carton si celulozg, ca :
hartie de captusit cufere, harte higienicä coafeur, har-
tie de filtrat, hartie din carpe, hartie cu celuloza hartie sati-
nata de impaghetat, papier-Maché, cartoane fine, cartoane
colorate, de.7euini de hartie, etc., etc., toate in valoare globala
de 156.002.000 lei, in 1937 dei, aceste produ.se erau foarte
posibil a fi realizate si la noi in Ora, din materia prima lem-
noasg ce pcsedam;
www.dacoromanica.ro
importam rasine i terpene, (in special colofoniu i te-

rebentina) ipentum valotarea de 66.464.000 lei, in 1937, dei
toate aceste produse erau derivate din lemn si se puteau rea-
liza si in tara noastra ;
impartam extracte tanante lin valoare de 133.013.00D
lei, dei aveam tot ceeace trebuia pentru a le produce si
la noi in tara;
De asemenea, impartam textile pentru valori comide-
rabile de miliarde, in timp ce, progresele industriei chimice de
transformare a lemnului, apdicate cu succes in alte tari, pu-
neau si la dispozitia ncastra modalitäti eficiente pentru a re-
duce, in chip simtitor, zisele inworturi, mai ales pentru con-
sumul marilor masse populare, prin fabricarea fibrelor arti-
celofibra i rayon-ul;
In acelas timp, precum am aratat si. mai sus, exportam
materia prima a lemnului, pentru valori de cateva millarde
anual, desi puteam exporta mai multa acetona, celudoza, al-
cool metilic, acetat de calciu si diverse alte procluse obtinute
din industrializarea mai intensiva a lenmului, asitel cum a-
ceasta era practicatä in alte täri.
Fata de aceasta situatiune, se impunea deci o fundamen-
tara revizruirre a politicei lemnului i promovarea unui pro-
gram de cretarea sana desvoltarea .comiplexului de industrie
-chimica pe baza materiel prime : lemnul, stuful ipapura,
existente In cantitati indestulatoare, la noi in tara.
Acest progam cuprindea astfel urmatoarele comparti-
-mente :
a) Desuoltarea industriei descompunerii termice a lem-

nu/ui.
Desvoltarea industriei produselor chimice, rezultate prin

distilarea lemnului, In afara de fabricatele pe care le ob-
tineacrn ea miangalul, alcoolul metilic, acetatul de calciu, gu-
dronul i ufletiurile de lemn, acidul acetic, acetona, derivatele
formolul era necesara i posibila indrumand ast-
fel, acea8ta industrializare a lemnului, catre produsele sin-
tetice, avand ca baza carbiidul obtinut din mangal, sau catre
www.dacoromanica.ro
escompunerile termice speciale cu randament mare in car-

buranti i hidrocarburi aromatice.
Producpunea fabnieatelor chimice, mai sus mentionate,
ce se obtineau si La noi in tara, era insa in scadere, ajungand.
la 1936, numai la 123.165.000 lei, fata de 257.610.000 lei cat
era in 1930. In schimb însâ, importul produselor obtinute din_
acelas grup chimic, a inceput a creste din 1936, atingand
13.139.000 lei in 1937.
In graficrua Nr. 4 dela Anexele acestul volum, se invede-
reaza gama variatta i impartantä a diverselor produse chi-
mice, posibil a fi obtrInute prin tratarea termica a lemnului
derivatelor lui. Unele din aceste preparate chimice, au o deo-
sebita importanta pentru apararea nationala.
De aisemenea, alte preparate au o utilizare foiarte mare,
In economita chimica i farmaceutica a tärei. Astfel, din gu-
dronul produs prin distidarea lemnului, se obtin fenal, ore-
zolii, gaiacolil i smotala; din waidul acetic, rezultat prin disti-
lare, se obtin acetatii, care conduc la anhidnida aoetica si la
clocrura de acetil, din care se prepara marea gama a farmaceu-
ticelor: aspirina, antipirina, piramiclanua i fenacetinul; din_
acetatul de calda, deriva acetona, iar din aoeasta se prepara
cloraltul d clorofonmul.
Din acetati se prepara, de asemenea, clorura de acetia, din_
care deriva aoetolfenona, lar aceasta produce cloraoetofenona,
important gaz de luptä.
Din mangalud, produs al distilarei lemmilui, se prepara_
carbura de calciu ii apoi acetilena, lar din aceasta pot deriva
o gama complexa de produse medicamentoase ca : alcoolul
etilic i apoi eterul; sullanul; acidul monocloracetic, din catre
se prepara lzotinul, lar din acesta atofanua si apol novatofa-
nul, fantanul hexafanul.
De asemenea, din acetilena provenitä din carbura de
calciu, derivat al mangalului, rezultat prin distilarea lemnu-
lui se obtin o serie foarte importantä de produse chimice
industriale. Astfed, se produc cuprenul, benzenul i vinil ace-
tilenul: din acesta se prepara cloroprenul, din carre deriva
butadienul, iar din acesta cauciucul sintetie Duna S.
www.dacoromanica.ro
Tot din acetilenä, se preparä nitrilul aorilic, din care se

poate prepara cauciucul sintetic Buna N., precum
acrilice, prin acidul acriLic.
Din acetilend se prepara si etilenul, din care derivd ype-
rita, puternicul gaz de lupta.
Am mentionat numai parte din numeroasele i importan-
tele produse chimioe, fie cu utilizarea farmaceuticd-rnedicala,
fie cu intrebuintare industrialä, ori pentru apdrarea nationala.
Din aceasta insernnatà gamd de produse chimice, extrasä
prin distilarea lemnului i tranformarea sub-produsilor lui,
economia, apOrarea nationalä ì sOnOtatea publicO, puteau
deduce mari i netbigaduite foloase, realizand cornprimdri sim-
litoare la import, creind noi produse pentru export, sporind
suma valarilor i veniturilor nationale i, In acelas tirnp, tara
asigurandu-si, in acest sector, o apreciabild independenta, atat
pe vreme de (pace, eat mai ales pentru vreme de rOzboi.
Asa fiind, pentru toate aceste considerente i insemnate
avantaje, mai sus mentionate, se impunea desvoltarea si in-
tensificarea productiei, In grupa de preparate chimice, rezul-
tate din descompunerea termicä a lemnului.
b) Desvoltarea indastriei celulozei, derivatelor ei f i a
Desvoltarea productiei celulozei si a fabricatelor de hOrtie,

era necesara pentru a se obtine In tara, totalitatea articole-
lor fabricate ce importam, precurn i a se produce marfa nece-
sard refacerii structurei i desvoltäril exportului nostru.
In ceeace priveste productia de celulozd, indreptarea a-
cest,ei fabricatiuni spre m(arele rezervoriu de materie prima,
pe care 11 reprezenta Delta Dunarii, cu importantele cantitäti
de stuf i papurà, constituia o rationala i prudentO preocu-
pare, In vederea menajdrei materiel prime mai nobile : lemnul.
Desi fabricarea celulozei din stuf si pal:rued, prezenta fata
de lemn, inconvenientul obtineril unei cantitäti mai reduse
de produs final in raport cu volumul materiei prime intre-
buintate, precum i acela al schimbdrei procedeului chimic de
tratare (procedeul alcalin, In loc de cel bisulfitic) tatusi
crearea acestei industrii s'a dovedit a fi si utilà si eficienta.
www.dacoromanica.ro
La Banca Nationalä, am autorizat insärcinarea d-lui Ale-

_xandru Daia, de cäbre Comisiunea a VI-a a materiiloir prime,
grupa lemnului, pentru a studia problema valorificArei stufu-
lui i papurei din Delta Dunärii.. D. Alexandru Daia a elabo-
zat un pozitiv i documentat studiu, din, care rezultä conside-
rabilele posibilitäti de industrializare, pe care le prezenta ma-
teria primä* din zisaltä.
Interesantul raport al d-lui Alexandru Dala, a fost pu-
blicat in Biblioteca Banc-a Nationale, la vol. I, din seria Con-
tributduni la problema materiilor prime in Romania" (pag.
-489 si urm.).
Din acel raport rezulta cä, Delta Dungrii dispunea de o
massä intactà de stuf, plaur i palpurä, in suprafatä de 315.700
-ha., din intinderea totalä a Deltei, de 411.000 ha.
Din aceastä enormä disponibilitate de materie prima, se
-putea obtine circa 1.400.000 tone minimum de stuf i papurk
din care se puteau extrage minimum 420.000 tone de celu-
lozä, fatà de 40.000-50.000 tone celulozà ce se fabricau, anual,
din lemma coniferelor noastre.
Valoarea minimalä a productiei de celuloz6 din stuff si
papurä, ar fi fost de circa 7.500 mil. lei.
Potrivit studiilor fdoute, la Institutul de chimie indus-
trialä din Bucuresti, de d-nii : Ing. R. Verona, V. Xantulis
Al. Botez, celuloza extrasä din papurä era mai curatà decat
cea din lemn si se obtinea cu maii multd usurintä.
In afarg de celulozä, din studiile intrepriffise de d. Ing.
Al. Botez, la acelasi Institut de Chimie Industrialä, s'a putut
stabili fabricarea nitro-celulozei din papurd i stuf.
De asemenea, celuloza rezultatä din stuf i papurä, putea
ii utilizatä la producerea fibrelor artificiale.
Desvoltarea productiei celulozei era interesantä, pentru
economia noastrà nationalà, nu numai din punct de vedere a
subproduselor, a derivatelor ce se puteau obtine din ea, ci
din punct de vedare al exportului ei. In anul 1937 s'a exportat
celulozA in valoare de 166.500.000 lei, ceeace inse.mna cä a-
ceasta era un articol ce trebuia sä gäseascä o desvoltare, din
ce in ce mai snare, in structura exportului nostru, pentru a
www.dacoromanica.ro
reduce in acelasi mäsurä, exportul de materie prima: che-

restea, lemn de foc, etc.
In acelasi compartiment al fabricarei celulozei, din lemn,
stuf sau papurä, programul de industrializare prevedea i In-
fiintarea fabricei pentru producerea hartiei de tigareta, pre-
cum # incurajarea creärei anexelor industriale necesare pre-
pararei si a celor mai importante din produsele de hartie, pe
care le importam.
Fabricile de bailie existente in Romania, erau suficiente
pentru ca, printeo sustinuta # incurajatä desvoltare a lor,
sa se potata extinde # la productia banalelor articole de car-
ton, hartie, etc., pe care le imiportam anual, in valoare de mi-
lioane lei.
Pentru produsele insä, care nu se puteau realiza de Care
industriile existente, urma deci sa se Incurajeze crearea noilor
unitäti de fabricatie, cum era caw' pentru hart:la de siga-
rete, care avea un debuseu intern, sigur # rentabil.
c) Crearea industriei rdsinelor f i a terpenelor.
Atat din cifrele publicate In volumul intai, cat # din cele

arätate in paginile precedente rezulta cä, erain tributari im-
portului de räsini # terpene, in special de colofoniu # tere-
bentina, pentru o valoare anuala care, In 1937, insuma lei
66.464.000.
Utilizarea oolofoniului de economia noastra n.ationala,
era destul de variatä: la industria lacurilor, a säptmului ; la
industria textilä # a hartiei ca substanta de incleit; la indus-
tria unsorilor consistente, a insecticidelor, a chiturilor #
firnisurilor. In ce priveste intrebuintarea terebentinei, ea era
# este de o mare utilitate, ca solvent, la spalatorii, In indus-
tria cerwriler lacurilor. Dar, impartanta ei Intrebuintare
este ca materie prima pentru prepararea camforului sintetic,
precum # a izoprenului, materie de bazä a fabricarei cauciu-
cului sintetie.
Astf el hind, econemia noastra nationalä avea tot intere-
sul pentru a creea o atare productiune, In vedema eäreia nu-i
lipseau niel posibilitatile interne.
www.dacoromanica.ro
Coniferele noastre prezentau materia prima necesarä, ur-

mand a se studia, in special, mijloacele de activare a secretiei,
precum i metodele cele mai potrivite de extractie directa.
Ca program pentru viitor, plantarea eseatelor de coni-
fere, bune producatoare de rasini, se impunea, avand in ve-
dare marea importanta a produselor ce se puteau obOrre
din ele.
d) Industria extractelor tanante.
In acelas sector al creárei complexului industrial cu ma-

teria prima de baza: lemnul, politica de reorganizare a pro-
ductiei nationale cuprindea i compartimentul extractelor
tanante.
In anul 1937, astfel clan am mai aratat, tara noas-
tra a importat extracte tanante in valoare de 133.013.000 lei.
Pentru inlocuirea acestui tribut anual, plattt de balanta
noasträ externa, econcmia nationalä avea si are toatá materia
prima necesarg: scoarta i lemnul de stejar, scoarta de molift,
de salde, de mesteaoan.
De asemenea se mai putea desavarsi plantarea i aolimati-
zarea castani_lor, cave oonstituesc materia prima de baza a
industriilar de extracte tanante din Statele Unite, Spania,
Franta, Italia si Yugoslavia, pre4cum si a esentelor bogate
in substante tanante ea, de pila, quercus valonea, tsuga ca-
nadiensis carr, etc.
Sustinerea i incurajarea deci. a unei atari industrii, era
obligatorie inteun program de reorganizare a productiei na-
tionale, avand in vedere marea utilitate a ei, pentru econ,ornia
e) Desvoltarea industriei cdrbunelui activ.
Acest produs, este solicitat pentru utilizari destul de in-

semnate i In continua crestere.
Asttel, el este substanta decalaranta In industria zaha-
rului si a uleiurilor; este utilizat la recuperarea gazolinei din
VOL ni 6
www.dacoromanica.ro
gazele de sonda; la fabricarea masticr contra gazelor toxice;

la purificarea apelor industriale si de bäut.
Cele dona* fabrici ce existau in tara, aveau o capacitate
reclusa de fabricatie, maxi/num 360 tone pentru anul 1938,
fata de consumul intern de cima 1.000 tone anual.
De asemenea cea mai insemnata din ele, lucra pe baza
transformarei nucei de cocos importatä, ca materie prima, iar
nu cu materie prima aflätoare in tara.
Astfel fiind, pentru a inlocui importul anual de acest
fabricat, era necesara desvoltarea productiei lui interne.
f) Hidroliza lemnului.
In abra de industralizarile mentionate la punctele pre-

cedente, necesare a fi desävarsite in sectorul lemnului, pro-
grarnul de creare a complexului industrial preveciea i in-
curajarea industriei de hidroliza a lemnului, pentru conside-
rentele urmatoare :
a) utiliza toate deseurile de lemn, deci valorifica importante
cantitati de material lem.nos, care, altcum se pierdeau f ara
vre-un folos pentru economia nationalä ;
p) hidroliza lemnului conducea la obtinerea unei varietati
importante de produse chimice, in afará de zaharuri si alcool.
Din acest punat de vedere, graficul Nr. 5 dela Anexele acestui
volum, ilustreaza, in mod categoric, gama pretioasa de pro-
ciuse ce se pot obtine prin hidroliza lemnului.
Printre aceste produse subliniem lignina, din care se poate
obtine carbunele activ i brichetele. De asemenea se mai pot
produce : acidul acetic, acetona, furfurolul, acidul butiric, xilo-
za pura, etc.
7) procedeul de fabricatie permite a se realiza diferite nro-
duse si In cantitati dorite, duna cum sunt reclamate de ne-
voile pietii. Astfel, zaharurile ce se produc prin acest proce-
deu, pot fi utilizate la hrana vitelocr, In industria alimentara
textila, iar In industria spirtului ca meterle prima.
Este netagaduit ea, zaharurile i alcoolul din lemn, con-
cureazál pe cele din cereale sau alte produse vegetale, dar
www.dacoromanica.ro
si din aceastá concurentä industriará', economia nationalä nu

putea decdt sá castige.
Datarità acestor avantaje, industria de hidrolizá a lem-
nului, invedereazá o apreciabilá insemnátate pentru economia
tárei.
g) Aplicarea gazelor de lemn la autotractiune.
In afará de creatiunile i desvoltárile industriale, din sec-

torul lemnului, mai sus mentionate, programul de reorganizare
a productiei nationale si a desávdrsirei complexului industrial,
mai prevedea i compartimentul fabricárii gazelor din lemn,
cu utilitate de carburant.
Studillestiintifice i pozitive, desävarsite in acest scop,
de Comisiunea a VI-a pentru materii prime, grupa lemnului,
dela Banca Natianalá, Invederau marea importantá pentru
economia noesträ nationalä, a introducerii gazelor de lemn,
drept carburant pentru autotractune.
In ,adevár, astfel cum am arátat in capitolul precedent,
referitor la industrializarea intensivál a produselor petrolifere,
situatia rezervelor noastre probabile i certe de petrol ;
productia descrescandd a titeiului brut; exploatárile anti-
economice fácute In zácámintele noastre; industrializarea re-
dusá i intarziatá a materiei prime petrolifere toate laceste
realiráti specifice conduceau la adoptarea unei politici de
menajare a petrolului nostru, prin valorificarea la maximum
a produsului brut obtinut, dar si prin menajarea zäcáminte-
lor Inisài, imbrátisdnd concepta creerei industriei pentru fa-
bricarea ,benzinei i uleiurilor sintetice, ca un compartiment
important din planul de reorganizare a sectorului produselor
petrolifere.
Pentru aceleasi ,considerente am adoptat, in planul de
industrializare a lemmului, necesitatea menajerei i economi-
sirei produselor petrolifere, prin inlocuirea lor partan', la
autotractiune, cu gazele de lemn.
In studiile mai sus mentionate ale Camisiei a IV-a pen-
tru materii prime, de la Banca ,Nationalá cuprinse in Ra-
portul general privitor la problema demnului, din vol. I al
www.dacoromanica.ro
84 PARTEA 1. - COMPLEXUL INDUSTRIAL
seriei Contributiuni la problema materiilor prime in Roma-

nia" (pag. 149 si urm.) se examina problema utilizarei ga-
zelor de lemn, in complexul ei, analizandu-se conditiunile
necesare pentru ea demnul sg poata fi gazeificat, technica con-
structiei i functiongrei gazogenelor; proprietatile gazului
produs de gazogene, precum i aplicarea ler la autottactiune,
subliniindu-se avantajele asupra utilizgrei benzinei, precum
posibilitatile de aplicare a gazelor de lemn, in . ara la noi.
Din aceste studii positive i tiintifice rezulta ca, pentru
regiunile in care lemnul era &Dump, iar benzina i motorina
erau ieftine, situatiunea se prezenta astfel:
costul calului putere-ora produs de benzing, revenea
la 3,75 lei ;
costul calului putere-org produs de motorinä, revenea
la 1,25 lei, iar
costul calului putere-org produs prin gazul de lemn,
revenea la 1,12 lei.
In consecinta, cestul autotractiunei cu gaz de lemn, era
de trei ori mai iefti.n, cleat eel cu benzina si ceva mai ieftin
deck cel cu motoring, in regiunile in care lemnul era mai
scump, iar benzina i motorina erau ieftine.
In regiunile insa unde benzina i motorina erau mai
scurnpe, lar lemnul mai ieftin, situatia se prezinta astfel :
costul calului putere-org produs de benzing, revenea
la 4,50 lei ;
costul calului putere-orä produs de motoring, revenea
la 1,50 lei, lar.
costul calului putere-ora produs prin gaz de lemn, re-
venea la 0,45 lei.
Asa dar, in acele regiuni in care lemnul era mai ieftin,.
costul autotractiunei cu gaz de lemn era de 10 ori mai ieftin,
decat eel cu benzing, de 3 ori mai eftin decat cel cu moto-
ring.
Din datele mai sus citate, rezulta indoitul avantaj al uti-
lizgrei gazelor de lemn, in locul benzinei, la autotractiune
pentru specificua economiei noastre nationale, anume
a) Ieftingtatea oonsiderabila a gazelor de lernn :
f3) Econemisirea de importante cantitgti de benzing, uti-
www.dacoromanica.ro
lizate in consumul intern al autotractiunei.

Fata de aceasta utilitate si de avanfajele incontestabile
mentionate, socoteam de prima importantä, pentru economia
noastra nationala, desvoltarea productiei gazelor de lemn prin
gazogene aplidate la autotractiune.
h) Desvoltarea inclustriei fibrelor textile artificiale.

Ca important punct al planuilui de intensificare a indus-
trializarei lemnului, era si desvdltarea productiei fibrelor ar-
lificiale.
Din datele specificate in volumul intai, se invedera
textilele reprezentau postul cel mai de seama al importurilor
moastre.
In adevar, textilele vegetale i articolele fabricate din
ele, insumau cifra medie de 4.958 mil, lei, din totalul mijlociu
al imparturilor In perioada 1928-1937, constituind astfel, cu
procentul de 27,43% din Valoarea importurilor, postul cel mai
Insemnat din cuprinsul acestora.
Daca mai adaogam i importurile de land si articole fa-
bricate din aceasta materie, in valoare medie de circa 1.000
mil. lei, constatam valcarea considerabila a importurilor de
textile, care se cifrau la circa 6 miliarde lei, adicä circa 35%
din valoarea totala a importurilor.
Din datele mai sus arätate rezulta cat de Insemnata era
-problema reducerii acelor importuri, prin productia natio-
nala.
In capitolul special, din acest volum, pnivitor la industria-
lizarea conexä cu grupa importurilor textile, aratam care
erau posibilitätile noastre pentru reducerea acelor importuri,
precum si care era planul de creare si desvoltare a industriei
respective, pentru atingerea obiectivului mentionat. Subli-
-niam cu lacest prilej cä, desvoltarea industriei fibrelor sin-
tetice, era si necesara i cu mari posibilitäi ele realizare, In
tara la noi.
Din studiile f Acute asupra acestei probleme, de catre Co-
imisiunea a VI-a a materiilor prime, dela Banca Nationald,
www.dacoromanica.ro
rezultau posibi1itäile con.siderabile de extindere ale mentio-

natei industrii.
Acele atudii invedereau desvoltarea extrem de rapidà pe
care aceastd industrie a inregistrat-o in tärile occidentale
europene, printre care, Germania, ocupa locul de frunte in.
1935-1937. In St. Unite i Japonia, de asemenea, Lse inve-
clera expansiunea exportului de fibre si tesäturi artificiale ; in
fruntea lor se situa insä Italia, in 1935, cu 30% din totalul
exportului mondial de fibre si tesgturi sintetice.
Cu iprivire la situatiunea productiei fibrelor sintetice in
Romania, studiul mai sus mentionat aräta cd, singurele douä
fabrici ce existau in : Apretura" din comuna Popesti-
Leordeni i Viscoza Romaneascd" din com. Lupeni, judetul
Hunedaara, insumau o capacitate de productie anualä de
2.240 tone rayon,iprin procedeul viscoza, iar productia, in anul
1937, a fost numai de 600 tone, deoarece intreprinderea eea
din urmd, nu-si incepuse fabnicatia. Aceasta avea i o capa-
citate de productie pentru celofibrä, de 540 tone anual.
Cornparand capacitatea de productie mai sus mentionatà.
ziselor industrii nationale, cu importul de fibre de bumbac,
efectuat in anul 1937, care s'a ridicat la 26.467 tone, in va-
loare de 2.301.832.000 lei, se poate constata ce considerabild
posibilitate de expansiune avea si are productia fibrelor sin-
tetice, in tara la noi.
Pe temeiul acestor date i a considerentelor privitoare la
industria ziselor fThre, am socotit necesar, pentru o ratio-
nala politicg de reorganizare a productiei nationale, ea ea sa
cuprindä i prcgramul desvoltgrei productiunei sus amintitei
industrii, färd Ica aceasta sO devinäl un quasi-monopol, in
dauna consumatorului i a economiei nationale.
Acestea erau prevederile ce alegtuiau programul creerei.
complexului industrial din sectorul lemnului.
El corespundea necesitätilor, reale si specifice, ale eco-
nomiei si apArgrii nationale, far infOptuirea lor progresivg,
In decursui anilor deternaina lrmätoRrele rezultate
1) desävarsirea i intregirea complexului de industrie
chimicä, de care economia i apärarea nationalg aveau väditä.
nevoe ;
www.dacoromanica.ro
reducerea importului de produse fabricate sau semi-

fabricate, inteo foarte simtitoare mdsurà, precum si ref acerea
implicità u struoturei importului nostru ;
introducerea in componenta exporturilor noastre, a
unor noi produse fabricate, de tonaj redus i valoare ridicatä,
pentru inlocuirea materiei prime a lemnului, ce exportam ;
crearea de noi bogätii i venituri nationale, printr'o
mai ration;alä i corespunzätoare valorificare a bunurilor fo-
restiere, precum, si a stufului i papurei, neutilizate incd.
La aceste rezultate, pozitive i foarte importante pentru
tara, se putea ajunge prin aplicarea perseverentd a politicei
programului rezumat in paginile precedente.
La elaborarea acelei (politici si acelui program, mi-au
slat ca elemente de bazà, lucrArile i studiile stiintifice, tech-
nice si economice, desävärsite cu atäta adancime i temeini-
cie, de Comisiunea a VI-a a materiilor prime, ce constituisem,
In acest scop, la Banca Nationalä.
Pentru elucidarea problemelor din sectorul lemnului, acea
Comisiune, a intocmit, pe temeiul studiilor i cercetärilor in-
treprinse, douà importante si desvoltate Rapoarte
1) Primul privitor la problema generald a lemnului in Ro-
mänia, cuprinzand infätisarea reald a problemei exploatärei
lernnului, in tara la noi; apoi integrarea Romäniei in schimbul
international de material lemnos precum si analiza amänuntitä,
a exportului nostril de lemn, dela 1909 la 1937 inclusiv. Tot in
acest Raport general se mai cuprindea analiza structurei f o-
restiere ,a României, cu desvoltdri asu,pra legislatiei forestiere,
asupra scäderii suprafetelor pgcluroase, asupra productiei
noastre forestiere, a conservärei pildurilor si administrärei lor.
De asemenea, in acelas Raport se mai cuprindea studierea
examinarea Iproblemelor : dndustriei celulozei si hartiei;
distilärei lemnului de fag: a fabricgrei viscozei si a lânei ar-
tificiale, cu procedeele lor tehnice; a gazelor de lemn.
Acest prim Raport a fost intocmit sub directa indrumare
çi activitate a d-lui prof. N. Dänäilä, cu colaborarea membri-
lor din Comisiunea a VI-a pentru materii prime : d. profesor
C. Bungetkanu, emerit i distins specialist in problema indus-
triei lemnului ; d. ing. A. Nedelcovici, harnic si competent
www.dacoromanica.ro
conducAtor al Administratiei C A.P.S-ului; d. ing Horia La-

zär, director silvic in Ministerul Domeniilor i distins spe-
cialist in prdblemele forestiere ; d. ing. D. Grozescu, directo-
tul ameliorärei pádurilor tparticulare ; d. M. Gr. Romascan
d. Alexandru Daia, inspector in Ministerul Agriculturei si Do-
meniilor.
2. Al doilea Rapart general. intocmit de Comisiunea a
VI-a a materiilor prime, din Banca National:6, era consacrat
valorificärei chimice a lemnului si examina, cu o remarca-
bird metodä, riguros tiintificà, aspectele technice, rezultatele
çi posibilitatea de productie cu rentabilitatea corespunzAtoare,
eat In alte täri cat si la nai, pentru diversele industrii de
transformare chimica a lemnului.
Acest Raport a fost Intocmit, tot sub privigherea i cu
pretioasa sárguintá stiintific6 a d-lui prof. N. Dánáirá, In co-
laborare cu urnfitarii membri ai mentionatei Comisiuni a
VI-a: d. L. Buruianä, conferentiar la Facultatea de Medicinä
Veterinarà din Bucuresti ; d. C. Fostiropol, sef de lucräri la
Institutul de Chimie Industrial:a' din Bucuresti ; d. Th. Piat-
kovski, asistent la acelas Institut de chimie industriará si d.
R. Verona, sef de lucrári la acelas Institut.
Tot pentru examinarea problemei industrializárei lem-
nului, la aceiasi sus mentionatä Comisiune de la Banca Na-
i.ionalá, s'a elaborat referatul special al d-lor M. Gr. Romas-
can si Vanghele Miicu, privitor la conservarea tray erselor
etAlpilor de lemn, precum çi studiul foarte documentat i inte-
resant, mentionat In cuprinsul acestui capitol, al d-lui Alexan-
dru Dala, privitor la valorificarea stufului i papurei din
Delta Dunärii..
Toate .aceste valoroase Rapoarte i referate, au fast publi-
cate, In vol. I din seria : Contributiuni la problema materii-
lor prime in Rornánia" din Biblioteca Mach Nationale.
Folosesc si acest prilej spre a exprima, din nou, viile mele
multumiri Presedintelui Comisiunei a VI-a, d-lui prof. N.
Dánái.lä precum i d-lor membri rnai sus mentionati ai ace-
Comisiuni, pentru valoroasa si insufletita colaborare ce
mi-au acordat, inlesnindu-mi, prin studiile temeinice i prin
munca desinteresatä, entusiastä i pretioasá ce au depus sá
www.dacoromanica.ro
PARTEA I. - COMPLEXUL INDUSTRIAL 89-
pot desavArsi stabilirea coordonatelor unei politici pozitive,

-de reorganizare a valorifiCárei industriale a lemnului, in tara
noasträ.
3. Industrializarea produselor animale i vegetale pentru

export.
In volumul intdi, am arátat cererile ce ni se adresau, pre-

cum si posibilitàile considerabile de export ce aveam, pentru
diverse produse industrializate, animale i vegetale.
TAri in .care nu exportaserArn decat materii prime sau
simplu transformate : petrol, cherestea, vite pe picioare,
ne cereau suned, conserve de carne, cascavaluri, pulpe de
fructe, conserve si preparate de fructe, conserve si preparate
de legume, adica o importantá cantitate i valori considera-
bile de mdrfuri, pe care noi nu le exportam deca inteo mä-
surd extrem de redusä.
Toate aceste noi produse alimentare pentru export, de
provenientd anianalá sau vegetard, trebuiau sd indeplineascá
insd 'anumite conditiuni de preparare, de ambalaj si de pre-
zentare, potrivit cerintelor consumatorului din pietele res-
pective.
Pentru aceasta era nevoe a se adapta industria alimentará
existentà in tara la noi, iar pentru proclusele ce nu le aveam
Inca, trebuia sd sprijinim crearea i desvoltarea industriilor
corespunzatoare.
Materia prima ce iposedam, animalä sau vegetará, era de
calitate indeajuns de bung, pentru a se putea .obtine produse
apreciate pe pietele consumatorilor celor mai rafiriati. Incer-
cdrile läudabile fdcute in acest sens, cu fabricarea bacon-ului,
la Burdujeni, precum i a conservelor alimetitare, vegetale
animale, erau inceputuri care dovedeau cat de mult si cat de
folositor economiei nationale, se putea realiza pe acest tárim,
in tara la noi.
De asemenea mana de lucru romaneascd era ieftind, com-
parativ Cu aceea din alte
www.dacoromanica.ro
Cu aceste douà componente esentiale i favorabile, se

putea organiza, in bune ,conditiuni de eficientà i rentabilitate.,
o industrie de transformare a produselor animale si vegetalc,
pentru crearea fabricatelor alimentare de export.
In acest scop, asociatiunile de exportatori i producätori
pentru export, pe care le-am analizat in volumul intai, aveau
sä complecteze, cu organizarea de valorificare comercialä, ac-
tivitatea de productie cindustrital.ä, al cdrei program trebuiau
sä-1 aducä la indeplinire, sprijinite prin concursul, material si
moral, acordat de Stat si Banca Nationalä, direct sau prin alte
institutiuni.
Astfel, un vast si considerabil teren de activitate pro-
cluctivä, se deschidea in fata economiei noastre nationale.
Acest teren de activitate fusese atins, in mi3d sporadic,
individual si neorganic, prin diverse inceputuri de valorifi-
care izolate. Rezultatele obtinute erau, evident, reduse, dar
ele invederau ce s'ar fi putut obtine, printr'o organizare de
an.samblu, in mare, curajoasà, rationalä, largä i standardizatä
dupà cerintele consumatorilor occidentali.
Miliarde de lei anual se pierdeau in fructe excelente, ce
nu se valorificau nici pentru consumul intern, nici pentru ex-
port.
Miliarde de lei anual se pierdeau prin exporturi anachro-
nice de vite pe picioare, in loc sä se valorifice, industrial, toate
bogatiile pe care technica modernd le extragea dintr'o vitä,
incepand dela carne, pang la pär i copite, pentru ca apoi sä
se exporte aceste produse industriale, de valori incomparabil
mai mari.
Miliarde de lei anual se pierdeau din zarzavaturile exce-
lente ale tdrei noastre, a-tat pentru consumul intern cast si
pentru export, neputându-se valorifica, atät din cauza lipsei
de organizare industrialä a conservärei, cat si din cauza lipsei
de industrie a transformärei.
Sute de milioane de lei anual se pierdeau, din cauza unei
primitive si incomplecte valorifidiri a laptelui nostru.
Sute de milioane de lei anual se pierdeau, din cauza lip-
sei de intelegere a desvoltärii, cresterii i valorificärei päsä-
rilor si produselor
www.dacoromanica.ro
Sute de milioane de lei anual se pierdeau, din cauza lip-

sei de organizare a praductiei si industrializärei bldnurilor ;
Sute de milioane de lei se pierdeau anual, atat la con-
sumul intern cat si la export, din cauza lipsei de organizare
a productiei i industrializarei. multora din vegetalele ce se
produceau sau se puteau produce 'in tara.
In acelas timp, miliarde. multe miliarde de lei anual se
pierdeau, trecand granita, pentru a plati märfuri importate,
ce se puteau produce in tara' la noi, din posibilitätile pe care,
organizarea productiei vegetale si animale, ni le invederau.
Astfel fiind, potentialul de desvoRare al procurare', cre-
arei i industrializarei produselor alimentare, vegetale i ani-
male, era enorm, in tara noastra.
Economia noastra nationald, prin realizarea unei atari
organizari de desvoltare a productiei si de industrializare a
ei, pe de o parte, ar fi economisit multe si grele miliarde, iar
pe de alta' parte, ar fi creat i castigat, multe si bune mi-
liarde.
Aceasta reorganizare de productie si industrializare, ar
fi contribuit, in chip covarsitor si rapid, la schimbarea si crea-
rea unui nou standard de viata pentru plugar, caruia Ii asi-
gura noi si importante venituri, cu toate consecintele bine-
facatoare ale ridicarei acestui standard si ale sporirii puterei
de curnparare, in patura s'ateasca.
Subliniez astf el, numai pe cele mai importante avantaje
ale acestei reorganizäri, in productia si industrializarea aces-
tui sector, precum si pe cele mai evidente, de la prima ve-
dere. Ele sunt suficiente pentru a invedera temeiurile, impor-
tante si serioase, care m'a' determinau a zu incheia un pro-
gram, un plan de reorganizare a productiei nationale, rara a
pune un interes deasebit si un accent important, pe acest
sector al industralizarei produselor agricole animale i vege-
tale.
Prin mijlocirea acestui plan, adus la indeplinire cu per-
severentä i serioasa organizare, se puteau realiza urmatoa-
rele rezultate :
a) Se reduceau posturi insemnate din importurile noas-
tre, realizandu-se schimbarea structurei defectuoase a secto-
www.dacoromanica.ro
rului acesta, precum si apreciabile economii in balanta

;
se desvoltau exporturile noastre pe alte categarii de

produse, de tonaj mai redus, de valoare mai ridicatd si mal
putin sensibile la variatiunile preturilor mondiale, inlocuin-
du-se astfel structura däungtoare a exporturilor, sprijinitä in
marea ei majoritate pe materii prime sau simplu transfor-
mate, in companenta arora intra, cu o mare majoritate, un
singur produs petrolul ;
se realizau noi credri de bogatii i venituri nationale,
din bunuri ce, altcum, fie cá erau incomplect valorificate, fie
cä se pierdeau ara' niel un folos, pentru economia nationalä ;
se desävärsea realizarea unui standard de viatä mai
ridicat si mai avantajos, pentru plugari, cu toate consecintele
favorabile ale acestei evolutiuni mult dorite ;
se infAptuia o indestulare interng, in sectorul alimen-
tar. mai conformä cu necesitatile economiei nationale, indes-
tulart foarte utilä pentru independenta noasträ, in ori ce vre-
muri
Am mentionat astfel, numai pe cele mai insemnate
mai tangibile dintre rezultatele ce se puteau obtine, prin pu-
nerea in aplicare, perseverentä i rationalä, a programului de
industrializare mai sus arätat, in sectorul produselor alimen-
tare, animale i vegetale.
III. Desvoltarea productiei nationale a metalelor

pretioase (aur si argint).
In cadrul politircei generale de industrializare a econarniei
nationale, potrivit directivelor i in proportiile arätate la capi-
tolele precedente, se cuprindea qi problema desvoltárei produc-
-tiei interne de aur i argint.
Promparea, in acest sector, era isvorátà din comringerea
ce-mi stabtilisem, pe temeiul dcocumentärei realizate, ca poten-
nosrtru de proclucOe a Imetalelor prertiaase, era cu mult
mai mare, decat ceeace se °latinea, in realitate, prin exploatá-
iile
Cum era si firesc, intreprinderile respective stäruiau asu-
pra punctelor de exploatare unde cantitatea de aur, pe tona de
www.dacoromanica.ro
minereu, era mai bogatä. Astfel, efortul de productiune era

ma') mic, lar rentabilitatea mai mare. Cu a,cest procedeu insa,
ramäneau multe zone §i. cantitäti de minereu mai sarace, neu-
tilizate, iar productia incerca astf el un minus de metal nobil.
Sfortärile facute de Stat, pa-in acordarea primelor de in-
curajare a productiei de aur din minereuri mai särace, nu §i-au
putut atinge, intotdeauna, scopul dorit.
In acela§ timp, procedeurile de extragerea auralui, din mi-
nereu in care se afla inglobat, nu erau din cele mai moderne
mai eficiente, pentru a se recupera maximum de metal could-
nut in minereu, ci multe din ele erau invechite, ceeace mai
provoca o altä pierdere de metal.
De asemenea, intreprinderile care cunosteau rezervele de
zäcaminte sigure de care dispuneau, aplicau o politica de me-
najare a disponibilitatilor, neatagänd deodata, imai multe punc-
te ide exploatare, ci märginindu-se la cele ce le puteau asigura
un cästig satisfacator.
Prin aceastä politica legitirmata a intreprindea-ilor Snsa,
productia de aur nu avea decât perspective stápanite §i recluse
de sporire.
Mai trebue mentionat cà, tm program de sparire reclama
§i noi investitiuni, lar multe din micile exploatari aurifere, nu
aveau posibilitatea unor atari investitiuni, din cauza unei re-
duse sau absente rentabilitäti a exploatärei.
Era deci necesarà o finantare convenabila §i de sustinere,
pentru ca aceste intreprinderi sä poatä avea curajul unor atari
desvoltäni.
Din aoeste cauze, productia aurului evolua progresiv, dirt
'an In an, dar cu un ritm foarte 'Meet
In acela§ timp, lipsea tärei noastre, producatoare de aur,
capacitatea suficientä penta-u operatiunile die prelucrare, dato-
rita cantitätii voluminoase a materialului semi-brut ce exceda
posibilitätile de prelucrare interna.
Din aceastä cauzä, in fieoare an, un insemnat tonaj de
material aurifer semibrut, era trimes In strainatate pet-Ara a
www.dacoromanica.ro
fi prelucrat si a se extrage din el aurul ce continea, precum

celelalte metale secundare: argint, plumb, ,cupru, etc.
Insasi Statul trimetea, deseori, concentratele de aur pro-
duse la R.I.M.M.A.", spre a fi prelucrate la uzinele din Frei-
berg, in Germania.
Aceasta fiind, in linii esentiale, pozitia activitatii intreprin-
derilor aurifere din tara, fatä de preocupärile productiunei,
am ajuns la convingerea cd, ritmul sporirei acesteia, era cu
mult redus fata de posibilitalile naturale ale zacamintelor si-
apoi, in ultima analiza, datcd Providenta ne-a daruit aceste bo-
gatii, ele cereau a fi valorificate, iar nu sa ramana sterile, in
zacarnintele muntilor.
Asadar, mai rational era ca ele sä fie aduse in tezaurul
Statului, cleat sA fie imobilizate, in adancimile, tainuite
inutile, ale stancilor.
Pe temeiul acestor consideratiuni i realitati, cand am pre-
luat i sarcina conducerli Ministerului Econcrniei Nationale, am
integrat in programul de reorganizare a productiei industriale
preocupärile sporirei productiei aurului, precum si a inzes-
trärei industriei respective, cu instalatiile suficiente pentru a
se prelucra, in tara', intreg materialul aurifer ce s'ar produce.
In acest scop, am facut apel la intreprinderile piivate auri-
fere, caci agestea reprezentau majoritatea productiei.
In adevar, din cantitatea de 5.180,45 kgr. aur fin produs
depus, la Banca Nationala, in 1937, majoritatea, adica
2.829,5 kgr. aur era produs de Soc. ,,Mica"; 1.044,8 kgr. erau
produse de exploatarile Statului dela R.I.M.M.A." ; restul
era obtinut din alte exploatari particulare de redusa impor-
tanta. Astfel in 1937, circa 80% din productia de aur provenea
dela intreprinderile particulare si numai circa 20% era obti-
nut dela exploatarile Statului.
Asa fiind, era natural ica efortul principal de sporire a
productiei, sa fie obtinut, in primul rand, dela producatorul
majoritar, care era cel particular.
O alta caracteristicä a productiei noastre de aur, ce se des-
_prindea din datele sumare mai sus citate, era si aceia
www.dacoromanica.ro
majoritatea acelei productii revenea unei singure Intreprinderi:

Societatil Mica".
Aceasta produsese : in 1935, oantitatea de 2.369,5 kgr. aur,
din totalul productiei de aux al tärei, de 4.460 kgr. aur ; in
1936, cantitatea de 2.656 kgr. aur, din productia totald a tärei,
de 4.688,74 kgr. aur ; in 1937 produsese 2.829,5 kgr. alit, din
-productia totald a *el de 5.180,45 kgr. lar previziunile pentru
1938 erau de circa 2.700 kgr. aur, diaxteo productie totalà de
circa 5.300 kgr. aur.
Celelalte exploatdri partiiculare aveau o productiune foar-
te redusä. Astf el intreprinderile afiliate exploatärei Mica"
Soc. ,Aur", Soc. Breaza-Zlatna" si Soc. Pyrit", au produs,
toate laolaltä, in 1938, cantitatea globald de 150 kgr. aur. De
asemenea, Soc. Petrcsani" a produs numai 4 kgr. aur in acelas
an, iar Soc. Aurum" numai 215 kgr. aur.
Cu privire la productia argintului, maximum a fast atins
In anul 1937, ou cantitatea de 25.645 kgr. fatà de minimum de
1.954 kgr. produs In 1922.
Din totalul productiei imai sus mentionate, pe anul 1937,
cea mai mare cantitate, anume : 9.184 kgr. au fast obtinute de
la Soc. Pheinix", din Baia Mare, urmatd de ,,R.I.M.M.A.", cu
o cantitate de 7.430 kgr., dela exploatdrile sale din Baia Sprie
Capnic.
Cum insä intreaga productiune de argint, la Imaximum ei
de cantitate din anul 1937, nu reprezenta o valoare insemnatd,
ci numai circa 53 mil. lei, importanta ei fatä de aur deve-
nea, in mod firesc, cu totul secundard.
Din cifrele mai sus mentionate cu privire la productiunea
aurului, rezulta o indoitä concluziune, anume :
efortul principal de productiune revenea Societätii
Mica"
anijlcace eftine §i corespunzätoare trebuiau puse la dis-
pozitie micilor societäti produatoare, mai sus mentdonate, pen-
-tru ca i exploatärile lar aurifere sä devinä mai productive,
avAnd aceastä posibilitate naturalà.
www.dacoromanica.ro
In atari conditiuni, am luat ¡contact cu reprezentantii in-

treprinderilor particulare, producätoare de aur irnai sus numite
constituind o Comisiune, din aoesti reprezentanti, in scopul de
studia modalitätile i a-mi face propunerile practice pentra:
dublarea productiei aurului, intr'un interval de 3 ani ;
inzestrarea exploatärilor aurifere cii instalatile necesart-
de prelucrare.
Aceastä Comisiune a luprat sub prezidentia d-lui lug. T.
Gigurtu, conducätor al Soc. Mica", iar in luna Noembrie 1938,.
d-sa mi-a inaintat rapoartele Cornisiunei, cu propuneri prac-
tice, in vederea realizärei directivelor mai sus arätate.
cu acest prilej, exprim viile mele multumiri d-lui Ing_
I. Gigurtu, presedintele mentionatei Comisiuni, precum i d-lor
membri pentru interesul ce au acordat acestei probleme, arä-
tându-mi, pentru fiecare societate, lucrärile ce trebuiau efec-
tuate i specifictind sprijinul financiar necesar investitiunilor
noi, reclamate de sporirea produotiunei aurului. la intreprinde-
rile respective ce conduceau.
De asernenea, aduc cAlduroase multumiri i d-lui Dr. Ing_
Eugen Bädescu, seful serviciului Aur din Banca Nationalä, pen-
tru caldul entusiasm i deosebita cempetentä, de care a dat
dovadti in toate aceste probieme.
Pe temeiul rapoartelor Comisiunei pentru sporirea produc-
tiunei aurului, am intocmit, de acorcl ou toate intreprinderile
producätoare, un plan general si amgnuntit, pentru toate lucrä-
rile si investitiile ce trebuiau efectuate la fiecare din ele, plan
care conducea, astfel, la dublarea productiei de atu-, in decurs
de trei ani, adicä in anul 1941 inclusiv. De asemenea, s'a pre-
väzut i crearea unei instalatiuni industriale suficiente, pentru
prelucrarea intregului material aurifer ce s'ar fi produs in tarä.
In baza prevederilor aloestui plan, productia societätii
avea sä treacä dela 2.800 kgr. la 3.660 kgr. in 1941
aceia a Soc. Aur", dela 20 kgr. la 300 kgr. in.1941 ; productia
Soc. Breaza-Zlatn.a" unma sä creased dela 65 kgr. la 420 kgr,
In 1941 ; aceia a Soc. Pyrit", dela 65 kgr. la 480 kgr. ; aceia
www.dacoromanica.ro
e Soc. Petrosani", dela 4 kgr. la 560 kgr. in 1941, lar a Soc.

!IAurum", dela 216 kgr. la 380 kgr.
Pentru punerea in aplicare a planului de sporire a pro-
ductiei mai sus mentionatä, calculul invest4iilor necesare a se
efectua, conducea la suma de 449.745.000 Jei, din -care lei
300.000.000 erau nec esitati de con structi a un ei instalgiuni de
prelucrare, cu o capacitate de circa 200.000 tone minereu.
Odatä cu punerea in functiune a instalatiei de prelucrare
mentionate, productia de aur a grupului Mica", putea creste,
In 1941, la 4.320 kgr.
Astfel, o productiune de circa 4.500 kgr. aur fin, al ince-
pere din anul 1941, numai pentru Soc. Mica" si afiliatele ei
(afard de Soc. Aur"), putea fi socotitä ca normald i asigu-
ratä, pe un termen de 10 ami.
Pe te,caste baze pozitive, technice i comerciale, fiind in-
tocmit planul de sporire al productiei de aur, el putea condu-
ce, in mod rational, la dublarea productiei aoestui metal no-
bil, in intervalul stabilit de trei ani.
In felul acesta, Statul i economia nationalä, realizau a-
nual, cu incepere din 1941, un spor de aur in valoare de circa
1 miliard, la pretul rotund al aurului, de 200.000 lei per kgr.
Acest ir.-nportant mijloc de platä externä, venea astfel
spareas,c6 celelalte posibilitäti ale economiei nationale.
C) Aplicatiuni.
I. Conditiunile unei eficiente puneri in aplicare.
Punerea in aplicare a politicei de reorganizare a produc-
tiei, expus'ä in capitolele precedente, executarea plan.ului co-
respunzgtor pentru crearea complexului industrial national, re-
clamau urmatoarele conditiuni esentiale :
unitate de comandament in executie si control ;
incurajarea i proteguirea factorilor de productiune ;
colaborarea ca technica i capitalul strein ;
importante mijloace financiare, ieftine In conditiuni
convenabile unor atari investitiuni ;
Vol. III.
7
www.dacoromanica.ro
transporturi rapide i ieftine

perseverentä i continuitate.
1. Unitate de comandament in executiune si control.

Cu privire la aceasta ,conditiune, punerea in aplicare a poli-
ticei comerciale externe, examinatä in voluxnul inti, precum
si a politicei de reorganizare a productiei nationale, examinatä
In acest volum si in cel consacrat agriculturei, economiei rurale
cooperatiei explica' si aratd ratiunea pentru care, in cali-
tate de Guvernator al Bancii Nationale, am fost insärcinat
Cu conducerea Ministerului de Industrie si Comert, precum
motivul perrtru care s'a creat Ministerul Economiei Natio-
nale, cu diverse etape de actiune i intregire.
In felul acesta, avea s'a' se realizeze unitatea de conceptie in
palitica economica', precum si de comandament, in aplicarea
controlul acelei politici, a planului de reorganizare ce ela-
borasem.
Despre modalitatea in care, crearea Ministerului Econo-
miei Nationale avea sä contribue la desavarsirea i aplioarea
politicei economice pe care o preconizam, ne vom ocupa
inteun capital ulterior in acest volum, in care se vor expune:
conceptia ce a prezidat la crearea a,celui Minister, fazele lui
de desvoltare, continutul de activitate ail acestar faze, adica
intreaga lui semnificare, ca organ superior de indrumare, de
coordonare si de aplicare a politicei economice amintite.
Acest Minister, cu desvoltarea lui progresiva Î cu institu-
tiile anexe ce aveau sA evolueze, sincrcnic, cu directivele lui,
constituia organul suprem al unifatii de comandament, in apli-
carea politicei economice.
2. Protectionism. Incurajarea factorilor de productiune.

Referitor la aceastä conditiune, necesarä unei eficiente si
rodnice aplicatiuni a planului de reorganizare in dorneniul pro-
ductiei nationale, dona probleme importante se ridicau, arurne.
incurajarea factorilor nationali de productiune ;
b) incurajarea colaborärei cu technica si capitalul strein.
www.dacoromanica.ro
Aceste doua probleme, antitetice in aparenta, se puteau ar-

moniza. pentru ca, din sincronica lor actiune, spre acelasi obiec-
tiv, egancrnia nationala sa poatã obtine rezultatele necesare
-si dorite.
Privitor la problema incurajarii factorilor nationali de pro-
ductiune, metocla in deobste practicatä a fost aceia a unui pro-
tectionism, fata de concurenta produselor similare streine.
Acest protectionism, in domeniul industrial, se exercita, in
general, prin stp?)ilirea unui tarif vamal, care ingreuia importul
deci goncurenta produselor fabricate streine. La adapostul
acestei armure a tarifului vamal, productiunea industriala in-
ternä se gasea in siguranta si se putea desvolta.
Acest gen insa de protectionism, insemna apararea produc-
tiei interne, de concurenta preturilor mai scazute a produselor
similare streine; in consecinta, productia interna, conamitent
desvoltarea activitatii sale, aparata i pusa in siguranta fata
de cea streind, practica si o politica de preturi interne urcate,
sub diferite motive cu mai multä" sau putina bund credin-
ta, printre ¡care, cel mai important, era acela al necesitalii
realizärii beneficiilor cat mai mari, pentru o cadenta mai ra-
pida de amortizare a investipor.
Protectlonismul pragticat sub forma de mai sus, conducea
deci, in ultima analizä, la o politica" de preturi interne ridicate
si la o scumpire a vietii. Si dacd o atare politicä isi gasea o justi-
ficare in crearea industriilor cu activitate intermitentä si de re-
(lush' durata, cum erau de pilda cele specializate pentru fabri-
carea de armament, la care amortizarea investitiilor trebuia
efectuata pe intervalul scurt al celor cativa ani de durata a ac-
tivitatii productive, pentru industriile insa cu functiune con-
tinua si permanenta, o atare politicä era cu totul anti-econo-
mica si contra-dndigata.
Modalitatea unui atare protectionism conduoea, in chip
fatal, la crearea industriilor parazitare, care nu puteau trai de
cat practicand preturi ridicate, i numai la adapostul apararii
regimului legal, de favoare i preferintä, in umbra caruia fu-
sesera create si existau.
Ageste iciuperci industriale, apärute la adapostul muced al
unor ziduri de protectionism, constituiau flora nesanatoasa a
www.dacoromanica.ro
economiei natfionale, care nu-si avea o justä ratiune de exis-

tentä.
Un asemenea protectionism reclama o jertfä prea mare
directa as veniturilor nationale, caci atari industrii parazi-
tare, nu trdiau deck in detrimentul i prin saerificiul zilnic, al
consumatorului national.
In acelasi timp, mentionatul gen de protectionism, deter-
mina, prin practica preturilor interne ridicate, pe care se spri-
jinea, si o rtrpere de echilibru intre preturile industriale urcate
si cele agricole mai scazute, fortand conducerea econ.omica a
Wei sä compleeteze nivelul inferior al preturilor agrIcole,
sporiri obligatorii ale acestora din urma, intensificAndu-se ast-
fel politica preturilor ridicate si a scumpirei costului
In luerarea sa Evolutia econerniei românesti", defunctul
Virgil Madgearu, determina marea disparitate ce exista intre
protectionismul industrial si cel agricol, disparitate ce pro-
voca ruperea de conjuctiune intre aceste doua ramuri de pro-
ductde nartionala, prem.= i ruperea sincronismului dintre pre-
turile industriale si cele agricole, cu toate consQcintele dauna-
toare ale lui.
Pentru aceste ratiuni, si am mentionat numai pe cele
mai insemnate si mai simple ca expunere am socotit cà ge-
nul protectionismului, mai sus amintit, trebuia abandonat, sauf
practicat cu o riguroasä parcimonie i preciziune pentru ca ast-
fel, sa nu mai fie posibile consecintele defavorabile ale lui, mal
sus specificate.
In schimb, am considerat cà opera de creare sau desvoltare
a unui complex industrial national, avea nevoie de un alt gen.
de protectiune.
In adevär, crearea sau desvoltarea industriei nationale-
reclama in afara de competenta, capacitate si conducere
technieä, in ,afarä de mana de lucru ieftinä si de materia prima
convenabilä i investitiunile corespunzatoare de capitaluri.
Acest total de investitiuni financiare, initiale si de regle
ulterioarä a productiunei, trebuia sà fie de asemenea natura,
!neat _pretul de vAnzare la care ajungea produsul respec-
tiv, pe piata, sa fie cel mult egal, la calitate paritark cu acela
al produselor similare, interne sau externe.
Asa dar, adeväratul i eficientul protectionism, trebuia sa.
www.dacoromanica.ro
yonstea, nu inteun zid de aparare, absolut si artificial, fata de

produsele concurente mai eftine, Mal preocupare de pretul de
vänzaa-e intern la care ajungea produsul protejat, ci trebuia
-sa' se aplice la reducerea costului elementelor componente ale
productiei i circulatiei bunului, 'Ana la piata interna de des-
Lacere.
In consecinta, rationala i organica protectiune trebuia sa
constea
in procurarea materiei prime i energiei interne, in con-
ditiuni convenabile ;
inteo politica de eftenire a costului vietii, caci aceasta
permitea o politica de juste si rationale salarii ;
inteo politica de Inteleapta si ocrotitoare fiscalitate, care
sa nu obereze noile unitäti industriale, create sau desvoltate,
,cu sarcini nepotrivite i demasurate ;
intr.° politica intelegatoare de credite ieftine i usor a-
-mortibile prin lunga durata ;
Inteo politicä de transporturi ieftine.
Acesta era ansamblul de protectionism rational ce tre-
tuia practicat, caci el conducea la reducerea elementelor com-
ponente ale pretului de vänzare en gros, deci determina o pro-
oductiune la preturi ieftine i rationale, cu care mile creatiuni
industriale puteau lupta, fata de concurenta interna sau ex-
terna.
Acesta era singurul protecticnism organic, indicat de
principiile sanatoase economire, si numai in cazul exceptional,
In care, aplicarea lui integralä nu ar fi fost suficienta, pentru
asigurarea unei norma(le activitäti productive, la unele noi
creatiuni sau desvoltäri industriale, numai In aceste cazuri,
ou totul exceptionale, sa se poata recurge, cu parrimonie si
rigurozitate, la protectionismul artificial si anorganic, de tip
-tarif vamal, mai sus mentionat, iar In aceastA ipoteza, doza-
rea avantajelor astfel acordate, sä se faca cu multa preciziune,
numai in mäsura strict necesar6 i numai pe intervalul de timp
provizoriu, trebuitor redresärii i echivalarii conditiunilor de
-productiune respectivä, cu cele concurente.
Asa dar, protectionismul care era firesc sä inconjoare noile
.creäri i desvoltari ale complexului industrial national, trebuia
s'd &log ra obiective :
www.dacoromanica.ro
infiintarea sau desvoltarea de noi unitäti productive,

viabile, capabile de a träi si de a se desvolta, prin propriile
lor forte si activitäti, in lupta economicä internä i interna-
tion.ald.
pentru acest scop, noile unitati industriale trebuiau sä
produck la preturi cat mai recluse, pentru a put-ea contrabalansa
cu succes, a,ctiunea de productie a concurentilor.
rárä aceste con3itiuni, once ereatiune sau desvoltare in-
dustrialä risca sä devinä artificialä, neviabilá i parazitarä, deci
o sarcin6 pentru economia nalionalä.
Pentru sprijinirea productiei nationale, in lupta ei cu con-
curenta, technica politicei de proteguire a gäsit i alte formule,
de pildà: oomenzi preferentdale pentru stocuri de vrem.uri
grele; prime economice de productiune; prime de export, re-
cuperate prin resurse suplimentare obtinute fie de la factori
externi, fie dela alti factori interni, pentru a nu se obera econo-
mia sau consumatorul national, etc. Ingeniozitatea i iscusinta
economistilor au creeat, in ultimele decenii, i mai ales in tärile
cu economie dirijatä, o multiplicitate de formule i solutiuni
technice, pentru protejarea i incurajarea industriilor nationale,
färä a se mai recurge, inteo mäsurà atat de simtitoare, la ve-.
chile metode de protectionism antieconomic, mai sus analizate.
Formulele technicei moderne de protectionism, mai au, in
afarà de avantajul mai sus ar5tat, si pe acela de a fi foarte dis-
crete si foarte putin vizibile sau aparente, astfel cä, färd o cu-
noastere speciald a lor, nu se poate stie de existenta lor, iscusit
camuflatr.
Cätre aceste metode si formule, de protectionism organi ,
eficient, rational, creator de unitäti viabile i rezistente prin
ele insäsi, in lupta de concurentà, intelegeam deci sá se in-
drepte politica de incurajare i sprijinire a creärei i desvol-
tärei complexului national industrial, potrivit convingerilor
mele si a experientei incercatà de diversele täri, incepand cu
a noastra.
Printr'un atare protectionism, se puteau obtine rezultatele
dorite pentru econornia nationalL adicä:
crearea de organisme productive, rezistente i eficace;
indruniarea spre o ratianalä i sän6toasa scädere a
preturilor, deci spre o normalä ieftinire a costului
www.dacoromanica.ro
indrumarea spre armonizarea preturilor industriale cu

cele agricotle;
mentinerea unui echilibru normal, necesar i folositor,
tntre puterea de cumpärare a factorului industrial, fatä de
produsele agricole si a factorului agricol fatà de produsele
Industriale;
stabilirea unei remuneratiuni, legitime si constante,
In productia industrialà i agricolä a
inzestrarea tärii cu o nouä relea de productiune, via-
hila' si activg.
Aceasta era conceptiunea de protectionism, ce intelegeam
s'a prezideze crearea i desvoltarea complexului de industrie
nationalä, necesar a fi desävärsit potrivit planului respeetiv.
3. Incurajarea colaborkei cu technica §i capitalul strein.

Printre preocupärile importante, care conditionau pune-
rea in aplicare a planului de industrializare a economiei noa-
stre, in afarà de incurajarea factorilor de productiune internä,
mai sus examinatà, se ridica si problema colaborärii cu
technica i capitalurile streine.
In adevär, astfel cum s'a putut desprinde din expunerile
capitolelor precedente, referiftoare la programul ttechnic al
noilor creatiuni i desvoltäri industriale, reclamate de neee-
sitätile tärei, marea rnajoritate a mentionatelor creastiuni
sau desvolfäri industriale, trebuiau imprumutate din streinä-
tate, sau realizate la noi, dupä procedeele experimentate, cu
su,cces, in industriile altor täri.
In consecintà, era necesarä obtinerea autorizärei de fo-
losire a procedeelor de technicä industrial:6 respective, de
la proprietarii patentelor sau brevetelor.
In al doilea rand, era cnecesarg, in multe cazuri, utiliza-
rea chiar a technicienilor streini, fie pentru instalarea
industriale respective, fie chiar pentru buna lor gondu-
cere i functionare ulterioarä, pe o anume perioadà de timp.
De asemenea, in afarä de aceste imprejursári obliga toril
de colaborare, puteau interveni i altele benevole, in care ca-
pitalul strein sä se ofere pentrru o anumit6 participare, fie
www.dacoromanica.ro
combinatà cu cedarea sau utilizarea patentului ori brevetului

ce se dorea a se aplica in lara, fie cu proicurarea technicieni-
lor i specialistilor necesari organizdrii industriei respective,
fie independentä de oricare din aceste imprejuräri, i determi-
natä numai de rentabilitatea plasamentului.
Totdeodatd, aceastä colaborare cu capitalul strein putea
sä imbrätiseze forma aducerii, ca aport, a parte sau total, din
materialul techni,c necesar instalatiunilor de productiune,
proportia convenabilá tap de restul capitalugui intreprinderii,
sau forma av.ordärei de termene potrivite, pentru plata livrä-
rilor de materiale, Anasini, instalatii, etc.
Atari colaboräri, ale technicei # capitalului strein, se-
rioase i compatibile cu interesele precumpänitoare ale eco-
nomiei nationale, erau ì sunt folositoare, deseori chiar
necesare.
Dacä, in adevär, pentru punerea In aplicare a planului
de creare a complexului industrial national, problema capi-
talurilor nu ingtisa necesitäli absolute, de apel la factorii
financian i streini, toate sumele de multe miliarde de lei tre-
buitoare, putand fi procurate dela disponibilitätile Ord noa-
stre, astfel cum conchideau studiile speciale ce fäcusem in
acest scop, # cum pregätisem chiar toate mijloacele finan-
ciare necesare, in ceeace privea insá problema technicienilor
speciaaistilor, aceasta se infätisa, deseori, ca o reald ne-
cesitate.
Nu inteleg, prin aceasta, a micsora intru nimic, valoarea
experienta cadrelor noastre de specialitate technicä # in-
dustrialä.
In toate imprejurärile, colile noastre au produs elemente
distiase, devenite apoi pensonalitäti de reald i fecunos,cutä
reputatie technicA. De asemenea, foarte multi din speciali#ii
nostri si-au desävdrit studiile i formatiunea lor, la politedh-
nicele, universitätile i marile intreprinderi industriale din
streinatate.
Valoarea, iscusinta, i destoinicia technicienilor nostri in-
dustriali, era # este deci o realitate nationald cu care ne
putem mândri.
In programul creärei complexului industrial insä, exa-
www.dacoromanica.ro
,minat la gapitolele precedente, se prevedeau cele mai multe

din realizäri care au fost desavarsite, ammai in ultimele tim-
_purl si In streingtate chiiair, astfel chi ele puteau fi cunoscute
technicienilor nostri, nurnat partial, prin literatura de specia-
litate, foarte incomplectd, ce a fost Ingdduitä a se publica.
In consecintä, utilizarea unor techini,cieni care sà posede
intreag,a cunoastere teoreticá si de aplicatiune practicd, era
este indiscutabird.
In acelasi timp, oricát de bine ar fi cunoscut, din punct
de vedere teoretic, un proicedeu technic industrial, totusi este
o mane clistantä intre literatura de specialitate industrialä
si aplicatiunea Insäsi pe santier. Aceastä mäestrie a eficientei
bunelor rezultate, in aplicare la uzind, a unui procedeu de
fabricatie, constitue esentialul problemei i ea este in functiume
de specialistul priceput i cu experientä.
Pentru aceste consitlerente, colaborarea cu technica
experienta de specialitate streinä, in aplicarea programului
de industriali7are preconizat, se infätisa ca o reara si ratio-
nalà necesitate.
Astfel fUnd, punerea In aplicare a creärei complexului
industrial national, implicând i colaborarea cu technica, even-
tual iicu capitalul strein, in conditiuni sdnAtoase, rationale
compatibile cu interesele economiei noastre natiortale,
urma deci a se prevede MáSurile fie de ordin administrativ,
fie legislative, pentru a se incuraja, In mäsura cuvenità si po-
trivitd, o atare colaborare.
Pentru täri cu situatiuni industriale incepatoare, dar cu
insemnate posibilitati de extindere i desvoltare, cum era si
este tara noasträ, regimurile xenofobe i exclusiviste, regi-
murile adversare colabordrii cu factorii streini seriosi, de
creatiune technicä i propäsire economicd, sunt cläundtoare.
Aceste regimuri exclusiviste i xenofobe, au fost fie con-
secinta unor colaboräri cu elemente streine nesericase si de
aventurd, fie urmarea unor colaboräri care nu erau, in rea-
litate, decát simple st. da'un.ärtoare acapardri, provocatoare a
reactiunilor fatale, de adversitate i xenofobie.
Tarile cu structura industriald incipientä i In dispropor-
tie realele posibilitäti de desvoltare ce ar poseda, pentru
a-si putea valorifica patentialul de bogätii naturale, cu care
www.dacoromanica.ro
106 PARTEA 1. - COMPLEXUL INDUSTRIAL
au fost inzestrate, in mäsura in care nu pot deSävärsi aceastd

operä prin propriile lor forte, este rational sd accepte cola-
borarea cu technica, experienta i capitalul strein, in condi-
tiuni s'a'ndtoase i compatibile cu interesele economiei nationale.
Astfel s'au pus temeliile tuturor marilor puteri i orga-
nizdri industriale, din icelelailte tdri: prin colaborare cu alti
factori streini, anai inaintati si mai puternici.
Tot acesta este drumul rational, pe care trebue sd-1 ur-
meze once tara, dornicä de propäsire economicd si Inzestratd
cu mari posibiitái naturale.
Aceasta tam socotit ea' este si calea logicd a desvoltärii
complectarii structurei industriale, cerutd de necesitätile eco-
nomiei noastre nationale.
In acelasi timp insk technica i capitalul strein trebue s'a*
evite ca, sub infdtisarea colaborärilor, sa tincla in fapt la de-
sävArsirea sau Jia exercitarea unor acapardri, cdci aceastd mo-
dalitate, chiar in cazul cand poate reusi, provoack mai t5r-
ziu sau mai ourând, reactiunile elementelor i fortelor na-
tionale, cldunätoare pentru capitalul strein.
Mdsura sdnätoasä i rationald in care poate fi realizatd
aceastd colaborare, mdsura in care interesele precumpdnitoare
ale economiei nationale pat fi asigurate i apgrate; mäsura
In care se pot selecticxna colaborärile serioase i pozitive, de
aventurile mercantile ale cavalerilor de industrie internatio-
nald, toate aceste rationale mäsuri i dozäri, inveclereazä
cum, principiul primordial de independentd economick poate
fi salvgardat In atari colabordri i nestirbit, in
lui, de integrare si desvoltare progresivd.
4. Credite masivejeftine i usor rambursabile

In afard de conditiunile mentionate la paginile prece-
dente, aplicatiunea si punerea in executare a unui plan de in-
dustrializare, pentru a fi eficient si a da rezultatele dorite,
trebue sà aibä la dispozitie importante mijloace financiare.
Aceste mijloace financiare urmeazd sá indeplineascd, sä
satisfacä i urmätoarele cerinte
a) sd fie masive, de proportii a satisface necesitätile res-
pective de investitie si activitate ;
www.dacoromanica.ro
sa fie ieftine ;
sä fie rambursabile in conditiuni potrivite cu
industriei respective ;
sà fie specializate.
Cu privire la importanta mijloacelor financiare, pe care
le necesita planul de creare i desvoltare a complexului indus-
trial national, analizat in capitolele precedente ale acestui vo-
lum studiile efectuate in acest scop, aratau Ca, la multe
din aceste grupe de industrializare, erau necesare ateva mi-
liarde de lei chiar, pentru fiecare, iar la alte grupe, sume de
sute de milioane de lei, trebuiau a fi investite, la fiecare
din ele.
Astfel, mijloacele financiare ce urmau a fi investite, pen-
tru executarea planului de industrializare mentionat, erau
importante i masive i trebuiau a fi utilizate, in decurs de
câtiva ani, cat dura perioada de investitiuni, urmänd apoi a se
satisface numai necesitätile financiare ale inceputurilor de
activitate §i ale fondurilor de rulement.
Situatiunea insä in care se gasea piata capitalurilor noas-
tre, de§i agitatä i foarte sensibilizata de evenimentele poli-
tice internationale ce se desinau, putea face fata unui atare
program de finantare, pe cativa ani, cu sprijinul lnstitutului
de emisiune.
Mijloacele financiare ce se puneau astfel la clispozitie,
trebuiau sä fie i ief Une.
Dobänzi ridicate nu pot fi suportate de intreprinderi in-
cepä toare.
Aa fiind, fie ea se proceda la o seadere generalä a nive-
lului dobänzilor, pe piata interna, fie ca se proceda la crearea
unor regimuri de incurajare, prin reducerea exceptionala a do-
bänzilor. in anumite compartimente, oiicare ar fi fost so-
lutiunea, rezultatul final trebuia sä fie: ieftinirea creditului;
cl De asemenea, aceste credite trebuiau sa fie §i u§or ram-
bursabile, de catre intreprinderile respective, adica acordate
in atari conditiuni §i termene de platä, 'Meat ele sa corespundä
eapacitatii de restituire a debitorului i sa* nu contribue, cu
un procent prea mare, la scumpirea pretului de cost al pro-
ductiei ;
d) In acela§i timp, creditele acordate trebuiau sa emane
www.dacoromanica.ro
.108 PARTEA L - COMPLEXUL INDUSTRIAL
dela institutiuni specializate. Numai astfel, executarea planului

de industrializare putea gasi intelegerea technica si comer-
ciala necesarä, deci i conditiunile potrivite pentru acordarea
:Teditelor.
In adevar, din expunenile %cute in capitolele precedente,
se putea constata cat de variate erau ramurile # genurile de
dndustrii, ce trebuiau create sau desvoltate.
Asa fit; nd, pentru ea aceste industrii sä poata fi sprijinite
fiinantate, in condititroile corespunzatoare specificului lor de
productie, rentabilitate # rambursare, era necesar ca #
isvoarele de finantare si acordare de credite, sa se specializeze,
pentru a corespunde, in totul, necesitatilor caracteristice ale
grupului respectiv de industrii.
Astfel, pentru crearea complexului industrial de produc-
-tie alimentara, de origine animalä # vegetala, era necesarä
o institutie de credit specializata cu technica, si problemele
speciale din acest grup de industrie.
De asemenea, pentru productia metalelor neferoase # a
celor pretioase, care invedera aspecte atat de specffice si deo-
,sebite, latä de alte industrii, era necesara crearea unui
institut de credit specializat i adanc cunoscator al tuturor
problemelor i dificultatilor.din zisul grup de industrii.
Peritru desvoltarea produetiei märunte dela sate, fara in-
ca era necesara existenta unei institutiuni de credit,
familiarizata cu aspectele i caracteristicele mediului rural si
al Cooperatiei.
Zona de productie a mestesugarilor, care trebuia angra.
nata i incurajata la marea actiune de industrializare # pro-
ductie nationald, infatisa conditii # imprejurari speciale, ca-
rora trebuia sá le corespunda o institutie de credit adequata.
In acelasi timp, pentru marea industrie, in general, econo-
mia nationala avea institutia de credit corespunzatoare So- :
eietatea Nationalä de Credit Industrial.

Pentru ratiunile de variata specialitate technica, de osebite
conditiuni economice # comerciale, de caracteristica sociala
diferita, nu se puteau cumula asupra Societatii Nationale de
Credit Industrial, sarcinile multiple # atat de diferentiate, ale
linantärii tuturor sectoarelor, din planul pentru crearea
clesvoltarea complexului industrial.
www.dacoromanica.ro
PARTEA /. - COMPLEXUL INDUSTRIAL 109-
Aceasta cumulare de sarcini financiare nu se mai putea

indeplini, prin singura institutiune de credit mentionatà, de-
oarece, in anul 1938, Societatea National:a de Credit Indus-
trial, era incärcata cu peste 7 miliarde lei angajamente
Banca Nationald, pentru creditele ce acordase diferitelor
industrii din tara, fata de redusele posibilitäti proprii, fatal de.
capitalul ski social de lei 5-00 milioane, caci alte resurse, pro-
prii sau streine, aceasta institutiune de credit nu poseda, ne
avand depuneri.
Asa fiind, aceasta institutiune de credit industrial, era-.
indeajuns de oberata i supra-incarcata Cu angajamente fat'a
de Banca Nationala, pentru ca, in sarcina ei, sa mai cadd
totalitatea masiva a multelor miliarde de lei, pe care le re-
clama ansarnblul planului de industrializare.
In acelasi timp, Societatea Nationalä de Credit Industrial,
nici nu putea face fata, printr'o serioasa selectiune i admi-
nistrare, la o varietate atat de mare de credite cu regimuri
speciale, astfel cum am aratat mai sus, oricare ar fi fost exten-
siunea technica i gruparea de specialisti ce ar fi realizat.
De asemenea, cumularea inteun singur organism de cre-
dit, a unor functiuni atOt de variate si de multiple, ar fi de-
terminat in mod firesc, o incetinire i ingreuiare a cadentei
de acordare a creditelor, deci de realizare a planului.
Asa dar, pentru toate aceste considerente, diviziunea
In raport cu diviziunea grupelor speciale de industrii,
era metoda cea mai rationala si eficienta, pe care o reclama.
un program de realizan, un complex technic i comercial, atät
de vast i de variat.
Acest principiu a prezidat, In ronceptia mea, la organiza-
rea finantarii planului pentru crearea complexului industrial
national.
Astfel, politica de finantare ce aplicam, in acest scop,.
avea urmatoarele lozinci
credite masive pentru a fi indestulätoare marilor pro-
portii ale operei de industrializare ce proectam
credite speciale i dela institutiuni specializate, pentrui
a fi corespunzatoare, prompte i eficiente
credite ieftine, pentru a fi un sprijin, o protectie in.
www.dacoromanica.ro
creatiune, iar n.0 o sarcing Cu rezultate negative, precum

pentru a determina o productie ieftina ;
d) credite usor rambursabile, pentru a nu depasi capaci-
tatea de plata si a inabusi sau paraliza opera in desvoltarea ei.
Cu Indeplinirea acestor conditiuni, planul de industriali-
zare a economiei nationale, putea pasi, fàrà ovaire, pe calea
rodnicelor Infäptuiri.
5. Transporturi rapide i ieftine.

Fenomenul economic al Productiei, procesul creatiunii
bunurilor, fie de investitiuni, fie de consum, ca si acela al
repartitiei bunurilor, atat In massa consumatorilor interni, cat
si peste hotare, nu se poate desavarsi in conditiuni favora-
bile, färà un potrivit instrument de vehiculare, fara un ade-
quat i favorabil organism al transporturilor.
Costul transporturilor poate determina ca un produs na-
tional sa fie inlaturat de pe pietele mondiale, de un altul, con-
.curent; acelasi cost este un element imporlant al formatiunei
preturilor interne si al costului vietii.
In acelasi timp Insa. instrumentul complex al transportu-
rilor (cai ferate, sosele, canaluri, Cal fluviale si maritime, co-
municatii aeriene, etc.) constituesc un factor hotaritor al pers-
pectivelor de propasire sau de inabusire a unei economii, dupa
cum el desvolta, stimuleaza productia si repartitia bunurilor,
-sau ingreuiaza acest proces economic, prin absenta, prin in-
suficienta lui sau prin costul lui prea ridicat.
Astfel, instrumentul i organismul transportarilor, a de-
venit un factor precumpanitor al economiei moderne.
In consecinta, once conceptie de politica economica, once
plan de reorganizare si intensificare a creatiei i repartitiei
bunurilor, a Productiei si Comertului, trebue sà aiba in ve-
dere realizarea unui complex al mijloacelor de transport, in
conditiunile optime de intensificare a traficului, de rapiditate
a parcursurilor si de ieftenire a costului pe tona-km.
Din acest punct de vedere, situatiunea in tara noasträ nu
era din cele mai incurajatoare.
Sfortarile fäcute in rastimpul celor trei sferturi de veac.
dela creatiunea statilui romAnesc modern, sunt, Meg indoiala,
www.dacoromanica.ro
PARTEA I. COMPLEXUL INDUSTRIAL 111
demne de toata lauda si foart,e imbucuratoare, prin realizarile

Infaptuite.
S'a creat reteaua cailor ferate, dintru inceput.
S'au creat comunicatiile fluviale si maritime moderne si
s'a desvoltat reteaua soselelor.
Suntem pe cale de a injgheba si desvolta o retea de co-
municatii aeriene.
Toate aceste rezultate sunt imbucurdtoare, i indreptatesc
sublinierea meritelor celor ce s'au straddit, pe acest sector al
creatiunii si desvoltarii transporturilor romanesti.
Trebue totusi sà recunoastem ca, procesul de productiune
repartitiune al bunurilor, in cadrul economiei romanesti,
precum i in acela al relatiunilor mondiale, s'a desvoltat in-
tr'un ritm mult mai intens, cleat acela al tra-nsporturilor.
Astfel, instrumentul transporturilor se invedera a fi in-
ferior cerintelor economiei nationale, i ca desvoltare a retelei,
si ca intensitate a traficului, i ca cost pe tona-km.
A fortiori, pentru o politica economica de reorganizare
desvoltare a productiunei i comertului, un atare aparat de
comunicatii si transport, se afirma nu numai ca neindestuld-
tor, ci se releva constituind oarecum/ o impiedecare, o franare
a evolutiei posibile prin mentionata
Citez numai cateva cifre :
Romania era a 21-a tara din Europa, ca densitate de cal
ferate in km. la 10.000 de locuitori, cu cifra 6,6, maximum
revenind Suediei cu cifra 27,5, iar minimum Bulgariei, cu
cifra de 5,0. Precum se vede, tara noasträ se clasa printre
economiile retrograde.
Din punct de vedere al densitatii cäilor ferate, la 1.000
km. p., Romania se clasafica a 18-a tara din Europa, cu 41
km. de cale ferata la 1.000 de km. p., maximum fiind rea-
1izat de Belgia, cu 555 km., iar minimum de Norvegia, cu 12
km. la 1.000 de km. p.
Numai circa 2,6% din linille noastre erau duble, pe cand
in Ungaria procentul liniilor duble era de 12%, in Ceho-
slovacia de 13%, in Polonia 25%, in Germania 42%, in Belgia
61% iar in Anglia 6376.
Si din acest putict de vedere, eram printre Wile cele mai
intarziate din Europa.
www.dacoromanica.ro
Aceiasi situatie de inferioritate o infatisa reteaua noastra,

de sosele, precum i transporturile voastre fluviale si mari-
time. Sun.tem o tara constant exportatoare de insemnate pro-
duse: cereale, petrol, lemn, etc., care necesita transporturi ma-
ritime de mare volum, lar flota noastta comerciala era si este
foarte rech:A.
Importam, de asemenea, mari cantitati de märfuri carc
Impuneau transporturi maritime insemn ate, si totusi plateam
freturi, atät pentru acestea, cat i pentru produsele nationale
ce exportam, in loc sä ne organizam insemnate venituri, in de-
vize libere, prin navlurile unei flote comerciale proprii.
Din punct de vedere al politicei tarifare, situatiunea eras
mai nefavorabilä, si mai anti-economica.
In ade.vär, in intervalul dela 1929-1932, volumul trans-
porturilor de cereale a scazut cu peste 50%, iar acela al pro-
duselor fabricate cu 43%.
Aceastä seadere a volumului transporturilor era datorita,
in buna parte, fara indoiala, crizei economice. Dar si politicei
tarifare, deoarece, costul transportului pe tona de cereale era
de circa 600 lei, la o valoare de circa 2500 lei. Astfel, transpor-
tul cerealelor revenea la circa 24% din pretul marfei, ceeace.
era cu totul ingrijorator.
Am citat acest exemplu, care invedera cà transportul pe
caile ferate devenea, astfel, aproape un obstacol al economiei
nationale. Cu tariful ridicat din 1930, s'a continuat, asa dar,
taxarea transporturilor noastre, 'Ana in anul 1933, dei pretu-
rile marfurilor suferisera o adanea prabusire, din cauza crizei
economice mondiale.
In anul 1933 s'a fäcut o scadere a tarifelor, care se men-
tineau, totusi, in ciuda scaderilor adoptate, excesiv de ridicate,
fati de ceeace trebuia sa fie, iar in anul 1937, tarifele de cal&
tori au fost sporite, din nou, cu 10% i cele de marfuri cu.
15%, sporiri afectate investitiilor i lucrarilor reclamate de
apararea nationala.
Astfel fiind, politica tarifara pentru transporturile pe ca-
lea feratä, nu era concordata i subordonata necesitatilor
imperativelor economiei nationale, ci preocuparilor de echi-
libru bugetar, ale administratiei cäilor ferate.
In acest mod si cu o atare conceptie, economia nationalii
www.dacoromanica.ro
nu gasea, in instrumentul sail de transporturi, un auxiliar si

un sprijin, ci un impediment si un organism anti-economic.
Asa dar, o politica de reorganizare i intensificare a pro-
ductiei nationale, ca aceia pe care o preconizam i puneam in
aplicare; o politica de reorganizare a schimburilor noastre cu
streinatatea, astf el cum este expusd in volumul intai, o poll--
tea de restructurare i ,desvoltare a comertului nostru, asa
cum se arata In capitolul ulterior din acest volum ; o politica
a scäderii preturilor i costul vietii, astf el cum este expusa in
volumul mentionat, o atare politicä economica reclama, in
mod imperios si netagaduit, o reforma integrald, adancd si -fun-
damentald, in politica transporturilor noastre.
Aceasta politica a transporturilor trebuia sa aibà, astfel,
ca obiective principale :
desvoltarea retelei cailor de comunicatii ;
intensificarea traficului pe aceste cal;
ieftenirea corespunzatoare a tarifelor, pentru ca, acestea
sä inceteze de a mai fi un factor de stanjenire a procesul-ai de
prop4ire economica, ci sa devinä un instrument, activ si real,
de sprijinire si incurajare, astfel cum se releva in toate
Cu o economie organizata pe baze rationale si eficiente.
0 atare politica a transporturilor, era necesara punerii
in aplicare a planului de reorganizare a economiei nationale,
expus in ciclul acesta de Politica economica.
6. Continuitatea.
Intrucat privea perseverenta §i continuitatea, In execu-
tarea mentionatului plan, aceste conditiuni nu mai depindeau
de vointa. rnea.
Despre ele, vom vorbi insa mai tarziu.
II. Organul diriguitor.

Planul pentru crearea complexului industriei nationale
trebuia sa fie incredintat in grija unui organ diriguitor, pentru
controlul bunei i conforrnei lui aducen i la indeplinisre.
Acest organ a fost creat, prin legea de organizare a Mi-
nisterului Economiei Nationale din 9 Ianuarie 1939 si a fost
Vol. III. 8
www.dacoromanica.ro
denumit : Directia clesvoltarii productiel industriale, din ace]

departament.
Acestui organ urma sa i se Incredinteze sarcina aducerei
la Indeplinire # supravegherea programului de industrializare
a economiei nationale.
In acest scop, numita Directiune trebuia sä se Indepar-
teze de la conceptia, pasivä i birocraticä, de simplä. Inregis-
trare statisticä sau de aplicare a regulamentelor industriale, in
care se macina, in mod foarte putin util, timpul i activitatea
unei Directiuni de tip administrativ, dintr'un ministe.r.
Ea trebuia sá rupä cu atari metode si practici rutiniere
sa treaca la desfäsurarea une initiative de creatiune # a
unei clinamice de eficientä nationala.
In acest spirit, subliniarrn In expunerea de motive a sus
mentionatei legi
Cu materii prime # cu mijloace de finan-tare sau credit,
se poate pi la opera atat de necesara a desvoltarii produc-
tiunii in.dustriale.
Acestei opere i-am consacrat o Directiune In organizarea
Ministerului Economiei Nationale, alcatuita din elementele
fostei Directiuni a Industriei # ale altor Directiuni din Mi-
n ister.
S'au concentrat In aceasta noua Directie, preocurparl di-
namice, In locul celor statice, de panä in prezent. Fosta Direc-
tiune a Industriei avea, in mare parte, drept atributiuni, apli-
carea legilor .cu caracter industrial, deci era rnai mult o di-
rectiune de control administrativ, pentru respectarea norme-
for edictate de legile in vigoare.
Dupa conceptia noastra, socotirn ca nu aceasta trebue sà
fie menirea principala a unei atari Directiuni ci, In primul
rand, preocuparea de a se inventaria toate fortele industriei
noastre i, apoi, a pasi, cu hotärite initiative i sprijiniri,
la desvoltarea acelor inclustrii, ce sunt insuficiente fata de ne-
cesitatile àrii, precum # la creatiunea acelora, reclamate de
cerintele economice, pe care nu le posedärn Inca, dar pentru
care avem principalele elemente ale productiei In tara.
Asa fiind, nu birou de Inregistrare sau de control static
administrativ ci, labor,atariu activ de initiative crea toare. In
acest scop si cu aceasta conceptie ,s'a alcatuit Dhectia Incura-
www.dacoromanica.ro
j'axil productlei industriale, cu caracteristica clinamicei ce tre-

bue s'a alba n însäi denumirea ei.
In vederea atingerii scopurilor ei, aceastä Directiune va
avea de priveghiat i importanta problema a formara perso-
nalului technic inferior, din intreprinderi specializate, (lucra-
tori calificati, maistri, contramaistri, etc.) atät de necesar
astazi i pentru care putean gasi in tara elementele cele mai
potrivite".
Cu aceasta conceptie, despre notla menire a Directiunei
Incurajarii i desvoltárii productiei nationale, aceasta avea
primeasca, in cadrul atributiunilor ei novatoare, i insarcina-
rea supravegherei i inlesnirei aplicàrii planului de industria-
lizare, ce trebuia pus in executare.
III. Diverse realiziiri.
Punerea in aplicare a planului pentru crearea complexu-
lui industrial, urma sà inceapa in decursul anului 1938, timp
In care am detinut insarcinarea de Ministru al Economiei
Nationale.
Aceasta punere in aplicare a fost mult Ingreuiata, din pri-
cina unor amenintätoare dificultati ,in care se gasea economia
noastra nationala, anume :
bala/4a comerciara' delicitara, ce preluasem adata cu
conducerea meutianatului departament, intr'o epoca de in.gri-
jaratoare scadere a preturilor moncliale ;
recolta de grau din vara anului 1938, cea mai abun-
denta pe care o avusese vreodatä tara, dela razboiul mondial,
recoltd de calitate mediocr'ä i care coincidea i cu cele mai
joase preturi internationale, cum nu mai existase de multa
vreme.
Era deci, de prima urgenta, a se proceda la redresarea
balantei comerciale, care ameninta grav, prin balanta
economia si apärarea nationala ; si mai era, de asemenea,
foarte urgent a se proceda la valorificarea recoltei, atät de in-
grijoratoare prin marea ei massa mediocra, conjugata cu o si-
tuatie dezastruoasa a preturilar mondiale. In volumele
I si II din acest ciclu de Politica economica aplicati, am arätat
sfortarile technice, pe care le-am intreprins pentru a realiza
www.dacoromanica.ro
Tedresarea balantei comerciale, precum i pentru a valorifica o

recoltä care, altcum, ameninta existenta agricultorilor, stabili-
tatea econorniei nationale i chiar ordinea internä.
Toate aceste importante si grave imprejurari, au contri-
buit, incontestabil, sä nu pot consacra intreg rägazul, pentru
a incepe, din plin, pe toate sectoarele, concomitent I cu un
ansamblu de mäsuri, punerea in aplicare a merrtionatului plan
de industrializare a economiei noastre.
Totusi, prin valtaarea acestor ingrijoräri i nepreväzuturi
economice, ani izbutit a de.sävarsi unele importante mäsuri o
realizäri, in executarea acelui plan.
1. Crearea institutelor de credit specializat.
In primul rand, era necesar a se asigura mijloacele finan-

ciare trebuitoare, in conditiunile descrise la paginile preee-
dente: masive, ieftine, usor rambursabile i specializate,
caci, färä aceste mijloace, nimic nu se putea realiza, din acel
plan, oricat de interlesant i eficace ar fi fost el.
a) Banca intreprinderilor aurif ere i miniere (B. I. A. M.).
Astfel, pentru a corespunde scopurilar cerute de planul

crearii complexului industrial, am transformat functiunile
atributiunile Instifutului National de credit aurifer si meta-
lifer", infiintat in 1937, creind Banca intreprinderilor au-
rifere i miniere" in luna Octombrie 1938.
Prin nouile posibilitàti legale i prin functiunile ce adau-
gam acestei bänci, îi cream elasticitatea necesara operatiuni-
lor de finantare, in materie de prospectiuni, explordri, exploa-
täri i creatiuni in intreprinderi industriale, pentru sectorul
aurului si al metalelor neferoase.
Adaptam astfel, aceastä institutiune de credit specializat,
necesitätilor de promptitudine comercialà, reclamate de progra-
mul industria.1izrij economiei nationale.
Banca intreprinderilor aurifere i miniere, avea deci, ea
obiectiv, finantarea i sustinerea explaatärilar i industriilor
aurifere si pe cele ale metalelor neferoase, precum i realiza-
www.dacoromanica.ro
rea programului de creare # desvoltare a complexului indus-

trial, in acest sector, pentru a se spori, la maximum cu putintä,
productia nationala a metalelor pretioase, precum si a impor-
tantelor materii prime, pe care le reprezentau metalele ne-
f eroase.
Incredintasem conducerea efectivá a acestei institutiuni,
inicA sub forma ei initialà, d-lui Alexandru Neagu, fost Scare-
tar general la Ministerul Finantelor si actualmente conduator
titular al acestui departament.
In acest sector de specialitate, d. Al. Neagu a eviden-
tiat calitAtile sale exceptionale, de agerA comprehensiune in
problemele economice, de nesecatä pasitine realizataare i de
vie dinamia Datoritä acestei inteleggtoare # active colabo-
räri a d-lui Al. Neagu, Banca Intreprinderilor aurif ere # miniere
a putut contribui, in mod eficace, la actiunea desvoltgrei
creerii complexului industrial, in sectorul metalelor pretioase
# neferoase, pentru care fusese creatà, cu toate multiplele difi-
cultAti ce se intAmpinau, in calea realizárei politicei definite.
Cu acest prilej, exprim din nou, multumirile mele cAldu-
roase, d-lui Radu Portocalà, presedintele Consiliului de ad-
ministratie al B. I. A. M.-ului" precum # d-lor: Cesianu, Prof.
Aristide Basilescu, Nicolae Berha, N. Botez, Mircea Oprea.
Prof. V. Stanciu # O. Rades, membri in acela§ Consiliu, pen-
tru colaborarea activá i rodnicá ce mi-au dat, in scopul C3
zisa Bancà sä-# indeplineaseA rnisiunile pentru care fusese
creatä.
11) Banca pentru industrializarea si vaioriftcarea pro duselor

agricole (B. I. N. A. G.)
Astfel cum am ardtart in capitolele precedente, precum si

In volumal intai, exportul nostru avea nevoe SA-si mo-
difice structura si SA-si desvolte volumul, cu mai multe pro-
duse fabricate, din cele ce nu realizaserA o suficientä valori-
ficare, in locul materiilor prime sau simplu transformate,
din care se compunea.
In acest scop, am expus in capitolele mai sus citate, nece-
sitatea industrializárei praduselor agricale, de origin4 vegetal
sau animará, # am subliniat liniile Caläuzitoare ale acestui
program, foarte insemnat pentru economia nationalä.
www.dacoromanica.ro
Dar, perrtru realizarea acestui program, asociatiile de ex-

portatari iproducatori ai bunurilor expartabile, aveau nevoe
sa gaseasca, In sprijinul actiunei lor creatoare, institutia de
credit speciazat, care sd le acorde Intelegerea cuvenita si-tot
sprijinul financiar necesar.
in.acestr-scop, am icreat Banca pentru industrializarea
valorificarea praduselor agriicole", in luna Decembrie 1938, ca,
astfel, aceastä institutie de credit sä corespunda sectorului din
program, consacrat crearii complexului industrial pentru pro-
dusele agrioole.
In acest mod, acest sector de productiune industriala spe-
cializata, îi gasea instrumentul de credit specializat, prin
mijlocirea canna sä se realizeze.
Banca pentru industrializarea i valorificarea praduselor
agricole" deriva din transformarea Institutului National de
Credit Agrical", ce luase fiintä In 1937, prin aporturile pre-
cumpanitoare ale aändi Nationale si ale Statului .
Institutul national de credit agricol", conceput inch' din
1936, atat din cinitiativa Bancii. Nationale si In programul de
reorganizare a retelei bancare ce elaborasem la aceasta institu-
tiune, cat si din aceia a Ministerului de Agricultura i Doa-ne-
nii, in 1937, precum se Invedereaza In capitolul consacrat
Creditului din acest volum gäsit, dintru inceput, o rea-
lizare legislativa necorespunzatoare nici conceptiei noastre
initiale i nici realitätilor economice. Din cauza acestor defecte
congenitale, numita institutiune de credit agricol, vegeta, fara
vre-o activitate serioasä.
Asa cum fusese injghebata in 1937, era o creatiune in-u-
WA' i inadaptabilä, care nu se putea incadra In situatia evo-
nomica a neastra, deoarece pe deoparte, pentru satisfacerea
marilor nevoi de 'credit ale agricultorilor de la sate, nu era
eficientä, neavand mine de ramificäri male i nigi structura
necesara acestor ramificari, nefiind niel In mäsura a si le-
creia ; lar pe de altä parte, pentru nevoile de credit ale agri-
cultorilar mijlocii i mari, bancile comerciale logale si
Capitala, precum i celelalte in3titute : Creditul financiar
rural si cel agricol hipotecar, puteau indeplini aceastä func-
www.dacoromanica.ro
tiune, pe cánd zisul Institut, national de credit agricol,

urm,a abia sä-si creeze ramificárile judetene, pentru a isbuti,
in eel mai bun caz, sä concureze báncile comerciale existente.
Se mai adáogau apoi i alte imprejurári, derivAnd din
insási legea i statutele de organizare ale mentionatului Insti-
tut, care contribuiau la ingreuiarea, chiar la paralizarea ac-
acestuia.
In acelasi timp, dacá, pentru neceSitátile curente de cre-
dite agricole, Cooperatia, bäncile comerciale i institutele de
credit agricol din tará, puteau indeplini alimentarea cu credit
a plugarilor de toate categoriile pentru necesitátile de cre-
dite, in conditiuni speciale, cerute de industria valoriagrai
produselor agricole, pentru atari credite speciale, nu exista
niel o institutie adequat5, care sà poatá suporta riseul imo-
bilizärilor i chiar al pierderilor, in scopul creárii i desvol-
tárei unei reale, puternice i moderne industrii agricole.
Pentru aceste consideratiuni ,am transformat, in luna
Decembrie 1938, Institutul national de credit agricol, ce ve-
geta, din cauza defectuoasei sale structuri congenitale, in Ban-
ca pentru industrializarea i valorificarea produselor agrico-
le", creind astfel organul de credit special ,pentru sectorul de
industrie specialä, ce trebuia infiintat sau desvoltat, potrivit
planului.
Prin legea din 5 Decembrie 1938, de creare a zisei Bánci,
organizam atributiunile i functiunile acestei Band, de ase-
menea naturá, incát ea ssá poatá avea elasticitatea i promp-
titudinea comerciará, necesará tuturor operatiunilor de hives-
titiuni, pe care le reclama programul de industrializare ce tre-
buia adus la indeplinire.
Astfel, i pentru acest sector, programul de industriali7are
isi avea instrumentul financiar de realizare.
Am incredintat aceastä nouà institutiune, organizatá
inze_stratá cu toate posibiitáile materiale i legale, aproape
aceluiasi consiliu de Conducere pe care U. avea institutiunea
anurne: d. G. Cip6ianu ,fost ministru al Agriculturei
Domeniilor; d. C. T. Teodorescu, Vice guvernator al Wincii.
Nationale; Virgil Potárcá ,fost ministru; d. Al. Alimánisteanu,
Mircea Costinescu, Ion Costin, T. Slávescu, Desideriu Fulep,
G. Onose, G. Ionescu Bráila si George Plaino; agricultori
www.dacoromanica.ro
seamä i cunoscätori ai problemelor plugäresti si zootechnice,

cärora le adruc multumirile mele i cu acest prilej, precum
d-lui G. D. Alexanclrescu, directorul general al aoestei
c) Institutut National al Cooperapiei (I. N. C. O. P.)
Pentru aducerea la indeplinire a planului de oreare

desvoltare a industriei agricole, in productia ruralä de la sate,
precum i pentru valorirficarea acestei productii industriale,
am organizat, prin legea din 23 Iunie 1938, Institutul National
al Cooperartiei (I. N. C. O. P.) având, printre principalele sale
obiective i functiuni, si pe aceta de a prevede si alimenta cu
credit, toate realizgrile de industrializare ale produselor agri-
cole täränesti, ce urmau sä se desävärseascä. prin Cooperatie.
Am socotit Cooperatia, cu toate viii1e, defectele i gra-
vele desechilibräri de care suferea, ca una din cele mai im-
portante pärghii, de ridicare i imbunätälire a productiei sä-
te.sti, precum si a standardului de viatà al plugarilor.
Pornind dela aceastä convingere, am inceput, incä din
vara anului 1938, punerea in aplicare a planului de reorgani-
zare a Cooperatiei, in cuprinsul cäruia problema industriali-
zgrei produselor agricole täränesti ocupa un loe de seamä.
Dar, aceastä cQmplexä í importantä problemä a redresä-
rei i imbungtätirei productiei agricole si a Cooperatiei, a fost
expusä in volumul al doilea, din acest ciclu de Politicg eco-
nomicä aplicatä.
d) Pentru celelalte sectoare din planul de industrializare,
corespundeau institurtii de credit existente, anume: Banca de
Credit a Mestesugarilor", Societatea Nationalä de Credit In-
dustrial" si celelalte bänci comerciale de pe piatä.
Deasupra si In sprijinul tuturor acestor institutiuni de
credit, se afla Banca Nationalä care, se gäsea si de aistä datä,
In slujba preoump:änitoarelar cerinte ale economiei nationa-
le, pentru infäptuirile atät de importante pe care le reiprezen-
ta industria1i7area tärei.
Astfel, se realizase, In executarea planului de creare
desvoltare a complexului industrial, prima parte a lui, aclieä
www.dacoromanica.ro
programul de organizare a finantgrei, prin institutiile de cre-

dit specializat, mai sus mentionate.
Elementul principal, pentru aducerea la indeplinire a sus
mentionatului plan : mijloacele financiare, masive i speciale,
erau asigurate, prin institutii de credit specializate, cu o par-
ticularä intelegere a conditiurtilor, deosebite i avantajoase de
finantare, ce trebuiau acordate fiecäruia din grupele de indus-
trializare, potrivit caracteristicilor economice # comericiale ale
acestora.
Mai rgmânea de realizat, in programul de finantare a pla-
nului de industrializare, ieftinirea creditelor, pentru ca opera
de creatitme # desvoltare a complexului industrial sg fie in-
lesnità i incurajatA, lar pretul de cost al produselor sg fie at
mai redus cu putintd.
2. Ef tinirea creditelor prin reducerea dobfinzilor.
Precum am aratat si in paginile precedente, o sAngtoasä

operä de investitiuni industriale, menità sá dea xezultate po-
zitive i durabile, nu se putea clädi decat cu mijloace finan-
ciare leftine i rambursabile in conditiuni potrivite.
Fgrä aceste conclitiuni, opera de creatiune industrial, sau
era silitä sä speculeze prin preturi ridicate, pentru ai aco-
peri sarcinile financiare, si in acest caz era anti-economicg, sau
risca s5 se prgbuseascg sub povara acestor sarcini, iar in acest
caz, rezultatul era negativ.
Pentru aceste oonsiderente, am pus in aplicare si aceastä
prevedere a programului de reorganizare a procluctiei natio-
nale: ieftinirea creclitelor.
a) In adevär, la 5 Mai 1938, am redus taxa scontului, la
Institutul de emisiune, de la 41/2%. la 334% lar taxa lom-
bardului dela 5% la 4%.
Acest prign pas, fgcut la Banca Nationalg, era semnalul
friaugurgrei unei politici de credit ieftin, c5ci, in conditiunile
specifice ale pietei noastre, dobända pereeputä la Institutul de
emisiune, era # este dgtgtoare de ton. # pe restul comparti-
mentelor barreare.
www.dacoromanica.ro
Ca urmare a mäsurei de ieftinire a dobänzilor aficiale-

dela Banca Nationalà, am putut interveni, pe cale de lege, pen-
tru modificarea regimului obligatoriu al icarnetei.
Potrivit legli cametei, In vigoare la acea epocg, plusul ma-
xim de dobändä conventionalà, care se putea incasa, de la de-
bitor, peste scontul aäncii Nationale, era de 5%.
Prin moclificarea aoestei legi, din 5 Mai 1938, intre alte-
adaptan i hnbunätätiri aduse, a fost i clispozitiunea prin care
am redus acel plus, dela 5% la 4% peste scontul Institutului
de emislune.
Astfel, prin aceste douä mAsuri de ieftinire a creclitului,
mai sus mentionate, dobända conventionala maxima se redu-
cea cu 2%, descompusä intr'o reducere de 1% la taxa scontu-
lui Bäncii Nationale, si o altä reducere de 1%, la plusul ma-
ximal care se putea pe_rcepe, de creditor, peste mention.ata
taxä.
De asemenea, cum la acea epocA, cele mai importante
mijloace de finantare, se acordau industriilor, de Ogre Soc. Na-
tionalä de Credit Industrial, cu mijloacele BAncii Nationale,
cäci acea Societate nu mai avea mijloace proprii, am stabi-
lit o reducere a cheltuelilor de formalitäti comerciale, la So-
cietatea Nationalä de Credit Industrial, reducere prin care se-
mai realiza incä o micsorare a dobanzilor, la creditele acor-
date prin mijlocirea ei, de 1% pänä la 2%.
cl) In ceiace privea productiunea agricolä täräneascä si in-
dustrializarea ei, avänd In vedere cä, pe acest sector, mäsu-
rile de incurajare si de stimulare trebuiau sä fie si mai puter-
nice, prin decizia aäncii Nationale din 20 Iunie 1938, s'a sta-
bilit dobända, pentru prima transe de 1 rniliard lei ce se acor-
da Cooperatiei, in scopurile de mai sus, la procentul adâno
comprimat de 21/2%.
In acelasi timp, prin mäsurile luate tot la Cooperatie, am
redus, la minimum cu putintä, plusul de dobandd pe care uni-
titile cooperatiste puteau sd-1 perceapd, peste procentul de
21/2% cu care Banca Nationarä le acorda finantarea, pentru
ca astfel creditul de productiune si industrializare, la sate, la
periferie, sá nu ajungä supra-incärcat i däunätor, prin pro-
centele ce si-ar fi rezervat Incop-ul sau Federalele si unitätile
de gradul I, pentru intermedierea pur formald a lor.
www.dacoromanica.ro
In felul acesta, am depus toate strkluintele pentru a se-

infäptui, acest de al doilea important pas, in aplicarea planului
de industrializare a productiei nationale: ieftenirea creditului,
indispensabilä acestui scop.
In consecintà, mentionatul plan de industrializare av ea%
astfel realizate, la finele anului 1938:
un regim de dobänzi reduse si de credite ieftine ;
un cocmplex de institutiuni specializate de ca-edit, care-
corespimdea necesitgilor specializate de finantare, ale creerii
complexului industrial.
Aceastä principalà i primä parte a planului, aceastä pri-
m5 taza a : procurarea mijloacelor financiare masive, spe-
cializate i ieftine, fiind asiguratä, puteam trece la continua-
rea aplicärei lui.
3. Desvoltarea productiei extractive si metalifere.
Din multiplele i variatele sectoare de realizäri, care erau

preväzute in acel plan, neputându-se, in mod rational, efectua_
executarea concomitentä la toate, trebuiau alese cele mai
grabnice si mai importante dintre ele, pentru a se indeplini,
astfel, punerea in aplicare cu cele mai urgente si mai hotäri-
toare.
Precum am arAtat, ata in volumul intäi, cfit si in
problema cea mai ingrijorätoare pe care o puneau ba-
lantele noastre, comerciara' si de pläti, era aceia a petrolului.
Importanta majoritate a valorii exporturilor noastre o al-
cdtuiau produsele petrolifere, care se gäseau insä inteo con-
tinuä scädere de productie, dei lucrärile de foraj erau In pro-
gresivä crestere.
De asemenea, productia de petrol reprezenta materia pri-
mä i punctul de plecare, de desvoltare, al celei mai impor-
tante industrii chimice, necesare economiei i apararei na-
tionale.
Totdeodatä, ,carburantul petrolifer era de hotäritoare im-
portantä pentru apärarea nationalä, in vremurile turburi si de-
grea incercare ce se anuntau.
www.dacoromanica.ro
Asa dar, preocuparea principalä si de precadere, trebuia

cordata sectorului produselor petrolifere, din planul de reor-
ganizare industriará, incepand cu problema sporirei rezervelor
productiei.
In al doilea rand, perspectivele i semnele aceleiasi situa-
tivai politice internationale, determinau ca preocuparea sà sr,-
Indrepte í asupra sectorului productiei materiilor prime,
special a metalelor feroase i neferoase, atat de necesare eco-
nomiei i apararei nationale, si pentru care erarn atat de mult
tributari furnisorilor streini.
Acest sector era cu atat mai important de atacat $i des-.
voltat, cu cat, in vremuri de grea cumpana, cele dintai materii
prime si produse ce se prohibesc la export, riscand astfel a nu
le mai putea importa, sunt materiile prime metalifere si arti-
colele produse de ele.
Pentru aceste considerente, cel de al doilea sector 91 pla-
nului de industrializare ce trebuia pus in aplicare, era acela
al productiei siderurgice metalif ere, incepand cu prospectiu-
nile i explorarile necesare identificärei, descoperirei zacamin-
telor i desvoltarei productiei lor miniere.
De asemenea ,cum vremurile de grea furtuna ce se pre-
vesteau, erau de natura sà ingreuieze i sa restranga actiunea
exporturilor noastre, prin reducerea progresiva a mijloacelor
de comunicatie, terestre sau maritime, si cum exporturile con-
stituiau singurul mijloc de alimentare a balantei noastre de
in atari perspective ingrijoratoare pentru procurarea
posibilitatilor noastre de plati externe, in afarä de rezerva
secreta pentru vremuri de grea cumpand, in instrumente de
plata externe, in devize-aur pe care o inteleapta prudenta ne-o
indica, aceiasi prudentä ne indruma i la punerea in apli-
care a sectorului de sporire a productiei interne a metalelor
pretioase, aur i argint pentru a dispune astfel, la vre-
muri grele, de mijloace de plata internationale, cat mai mari.
Asa dar, conjunctura interna si externa, impunea urma-
toarea seriere i ordine de precadere, in executarea planului de
industrializare a tarei: a) produse petrolifere; b) rnetale feroase
si neferoase; c) metale pretioase, incepand, in aceste sectoare,
de la inventarierea positiva a posibilitatilor i nrzrgand pana
la sporirea productiei.
www.dacoromanica.ro
Urmdtor acestor hotäritoare ratiuni, dupä ce in luna De-

cembrie 1938, terminasem punerea in aplicare a pärtii finan-
ciare prealabile din planul de industrializare, prin crearea
ultimului organ de credit specializat, anume a Bäncii pentru
industrializarea i valorificarea produselor agricole" indat5
dup5 aceastä primä parte de executare a planului, prin legea
din 9 Ianuarie 1939, am infiintat Administratia Comerciara
pentru prospectiuni i explorari miniere", denumitä pe scurt:
A C.E.X.".
a) Administratia comercialä a prospectiunilor i explordrilor

miniere (A.C.E.X.")
Din valoroasele i documentatele studii desävarsite de Co-

misiunile pentru materiile prime, ce organizasem la Banca Na-
tionalä, rezulta cä, prima necesitate i actiune de intreprins,
era aceia a stabilirei stiintifice si precise, a rezervelor i clis-
ponibilitätilor noastre de zkäminte, in materie de petrol, me-
tale pretioase, metale feroase i neferoase, metaloide, etc., pen-
tru a se cunoaste capacitatea de productie a materiei prime si
deci, a se proportiona, pe nfäsura acestei capacitä.ti, i desvol-
tarea industriei de extractiune si transformare subsequentft.
Precum arlitam insä, atat in volumul întâi, cat i in a-
cesta, cunoasterea disponibilitätilor i calitalii rezervelor noa-
stre, in zäcäminte pe diferite categorii de minereuri i produse.
era, deseori incertd i necorespunzätoare situatiilor reale, pentru
considerentele arätate in capitolele respective.
Nu mai insist asupra acestor considerente, ci subliniez nu-
mai aceastä constatare.
Asa fiind, se impunea, de mult incä, executarea unor se-
rioase i desvoltate lucräri de prospectiune si explorare.
Din acest punct de vedere, actiunea in general a fost so-
vgelnicä i mediocrà.
lata ce spuneam, cu privire la aceastá chestiune, in expu-
nerea de motive a legii din 9 Ianuarie 1939, prin care infiin-
tam A.C.E.X.-u1":
Prin art. 19 al Constitutiei din 2 Martie 1923, intreg sub-
solul tärii, cu exceptia drepturilor castigate care urmau a fi
determinate de lege, trecand in patrimoniul Statului, urma
www.dacoromanica.ro
T126 PARTEA I. - COMPLEXUL INDUSTRIAL
se prevadä, prin legea minelor, pe langa dispozitiuni de clasare

.a zacamintelor miniere si de valorificare a lor, cu ajutorul ini-
-tiativei particulate, si dispozitiuni care sa permitä Statului
valorifice, singur, bunurile intrate, prin aceasta dispo-
zitie constitutionalk In patrimoniul säu.
Prin aceste dispozitiuni, legea minelor, promulgata la 3
-Tulle 1924, In art. 170, prevedea Infiintarea unui fond, din care
sa se poata efectua lucräri pentru descoperirea i explorarea
zacamintelor, fond format din taxele de prospectiuni, taxele de
-explorare, o jumatate din impozitele miniere i taxele de va-
lidare.
Aceasta dispozititme, absolut necesara unei administra-
tiuni intelepte a avutului Statului, a subsistat In toate rnodi-
Real-He suferite de lege. Astf el, modificarea din 1929, prevedea
:aceasta dispozitiune in art. 174, iar modificarea legii din 1937
prevede aceastä dispozitiune In art. 173.
De fapt, fondul a luat fiintá In anul 1924 si a dainuit
pang In anul 1930, cand, sub presiunea imprejurarilor finan-
.ciare exceptionale, datorate crizei mondiale pe deoparte, iar
-pe de alta gasindu-se un fond de circa 200.000.000 lei n.eutili-
-zat i neangajat, prin legea din 2 Ianuarie 1930, se abroga art.
174 din legea minelor, In vigoare la acea data si se inglobeaza
sumele destinate a alimenta acest fond, in bugetul general al
Statului.
Dacä greutatile financiare dela acea epoca au putut jus-
tifica, pentru un moment, masura luata, dainuirea ei s'a dove-
clit a fi daunatoare Statului, motiv pentru care legiuitorul din
1937 revine asupra ei i reinfiinteaza, prin dispozitiunile art.
173, fondul destinat prospectiunilor i explorärilor efectuate
-de Stat.
Lipsa posibilitatilor Statului de a interveni in sectorul
descoperiri_i i explorarii zacamintelor, a avut efectul de a face
sa lancezeasca aceasta latura a mineritului, laneezire care a
avut de urmare, o acuta criza de terenuri de exploatare, in
industria de petrol.
Astfel se constatá ea, pe un numar insemnat de perimetri
-de explorare. acordate pe baza legiuirilor anterioare, nu s'a
.efectuat, pana azi, nici o lucrare, atat In cuprinsul perimetre-
lor acordate pentru explorarea zacamintelor de petrol, cat si,
www.dacoromanica.ro
PARTEA L - COMPLEXIIL INDUSTRIAL 127
mai ales, in cuprinsul perimetrilor de explorare acordate pen-

tru alte min.ereuri.
Statul, in situatiunea de a nu putea interveni efectiv, din
eauza lipsei unui organ propriu, care sà inlocuiascä pe explo-
ratorul inactiv, se gäseste si in situatiunea de a nu avea nici
un interes pentru inläturarea a.cestuia.
Se constatà de asemenea cá, in cazul cdnd, de pila,
concesionarul unui teren exploatabil, cade in deconfiturg finan-
'dark in cazul de incetarea concesiunii, pentru motivele i in
conditiile preväzute de lege, sau in cazul, de pila, cdnel con-
cesionarul abandoneazà, de bunä voe, concesitmea ce i s'a acor-
dat, Statul, proprietar al acestor zäckninte, se aflä in situa-
tia inadmisibilä, de a nu putea interveni pentru continuarea
concesiunii, desi in intervalul de timp pang la o nouä conce-
sionare, instalatiunile de exploatare s'ar ruina, din lipsa unui
organ care sä preia exploatarea, devalorizdndu-se, astfel, con-
tesiunea
In aceastà situatiune, infiintarea din nou a fondului de
.exploräri i prospectiuni trebue socotitä ca binevenità, pe de-
plin justificatä i utilizarea judicioasä i urgentà a acestuia,
ea imperios necesarä, pentru a da Statului posibilitatea sa inter-
vind el, complectdnd initiativa particulark ednd aceasta ar ardta
prea putin interes fag de importanta acestei probleme.
Cum Insä cauza pentru care fondul de prospectiuni nu a
gäsit o utilizare, justä i imediatä, inc5. din 1924, se datoreste
In cea mai mare parte faptului ea normele i formele pentru
administrarea fondurilor bugetare, nu se potrivesc pentru o
organizatie industrialä, cum trebue sà aibä acest fond, prin
natura chiar a lucrärilor pe care urmeazä sa le efectueze,
.este necesarä crearea unui organ special care, prin forma sa,
sä aibà posibilitatea ca, asigurând cel mai viguros control
al cheltuelilor i prezentând garantia cea mai mare de coin.,
petentä, sä* aibä totodatä supletea i promptitudinea necesarä,
In luarea hotäririlor sale, potrivit naturii lucrärilor pe care
le are a le executa, pe baza dispozitiunilor legale.
Pentru indeplinirea acestui gol, in legislatia noastrà mi-
nierä, se creazà, prin legea de fatà, o Administratie comer-
cialil pentru prospectiunile i explorärile miniere intreprinse
de Stat."
www.dacoromanica.ro
128 PARTEA I. - COMPI EXUL INDUSTRIAL
Din cele mai sus expuse se invedera :

o stare schimbätoare a fondurilor Statului pentru pros-
pectiuni i exploräri ;
un regim legal de dificilä utilizare a lor ;
o oarecare carentä in executarea lucrarilor de pros-
pectiuni í explordri, atat la petrol cat si la celelalte produse
ale subsolului: minereuri i metale, atat din partea Statului,
cat i din partea concesionarilor particulari.
Consecinta diretztä a acestei situatiuni, era incertitudinea
sau cunoasterea partiald a posibilitätilor noastre miniere, in
!oate ramurile de pro ductiune.
Pentru a se remedia aceastä stare däunätoare, precum
pentru a se putea promova planul de desvoltare a productiei
extractive, in vederea desavarsirei industrializàrii, am in-
fiintat A .C.E,X." -ul.
Spre a corespunde, cu eficientä, scopurilor pentru care
fusese creata' aceastä institutiune, i-am dat urmätoarea struc-
turä si capacitate de functiuni :
am indepärtat-o de regimul legal, restrictiv i tärägd-
nitor, al contabilitätii publice, i i-am dat un caracter de in-
treprindere par comercialä, asa cum ar fi once societate par-
ticularä pentru exploräri sau exploatäri miniere;
i-am creat o conducere simpla i restransä, numai din
5 persoane, pentru a fi cat mai putin greoaie si cat mai prompfä
In actiune.
i-am simplificat, la maximum cu putintä, toate formali-
tätile, in calea actiunei ei industriale i comercial;
cl) am- scutit-o de toate taxele pentru-prospeetiuni si ex-
plorki ;
e) i-am acordat dreptul de a face imprumuturi proprii,
pentru executarea programului de lucräri ce avea de efectuat,
ca pe once intreprindere particularä, pentru toate
operatiunile comerciale, putand chiar emite si gira polite.
In art. 13 din legea de infiintare a A.C.E.X."-ului specift
cam cä', aceastä institutie se administreazA dupä principiile
practicele comerciale cu cele mai intinse puteri".
Asa fiind, A.C.E.X."-ul era inzestrat Cu toata capacitatea
elasticitatea necesark pentru a desfäsura o activitate indus-
www.dacoromanica.ro
trialá si comercialä, liberatä de ingrádirile tárágánitoare si

ddunatoare ale formalismului de Stat.
Cu aceastä libertate in actiune, A.C.E.X."-ul era investit
cu urmátoarele atributiuni :
sd intreprindd studii pe teren s'i cercetári miniere;
sä facá prospectiuni, explordri sau once lucräri mi-
niere, pentru cunoasterea si. punerea in valoare a drepturilor
si. bunurilor miniere apartinând Statului, astfel cum acestea
erau definite prin art. 17 din C3nstitutie 0 prin legea mi-
nelor ;
putea sä preia once concesiune abandonatä de conce-
sionari sau retrasa de Stat, pentru a o pune in valoare pang la
reconcesionarea ei.
Pentru renlizarea objectivelor de mai sus, A.C.E.X."-ul
era obligat sä intocmeaseä planuri periodice de luerari, apro--
bate de Ministerul Economiei Nationale, astfel ca, activitatea
acestei institutiuni sä* aibd si metoda s'i continuitatea necesai 5..
Finantarea lucrärilor acestor planuri, urma sä se efectueze,
prin mijloace bugetare, cu care inzestrasem acea institutiune,
iar in caz de insuficientd a lor, desvoltarea lucrärilor avea s6
se faeä prin imprumuturi.
In vederea procurärei mai usoare a mijloacelor extrabuge-
tare, in primul rand, abilitasem A.C.E.X."-ul cu o integralä
capacitate de functiuni comerciale, pentru a putea contracta
imprumuturi si a-si procura fonduri, iar, in al doilea ränd,
ii stabilisem o legáturá de alimentare financiará cu Banca
intreprinderilor aurifere si miniere" numind pe d. Alexan-
dru Neagu, Directorul general al acestei bánci, in Comitetul de
conducere al A.C.E.X."-ului.
Asa fiind, planul de lucräri al acestei institutiuni, isi avea
asiguratä alimentarea, cu totalitatea mijloacelor financiare
de care ar fi avut nevoe.
Astfel constituitä, Administratia comerciald a prospectiuni-
lor si. explorärilor miniere, pentru executarea programului de
industrializare si desvoltare a productiei, in cadrul acestui
program general, numita institutiune si-a alatuit un plan spe-
cial pe 3 ani, pentru activitatea ei proprie, cuprinzand pros-
pectiuni si explorgri de efectuat in douä etape.
Vol. Ill.
www.dacoromanica.ro
Graficul No. 6 # ítabela 19 dela Anexele acestui volum,

reprezinta schema planului aci expus, privitor la prospectiuni.
Atat din cuprinsul lor, cat # din Programul de lurrari
al Administratiei comerciale pentru prospectiuni i explorari
miniere, pe intervalul 1939-1942" intocmit de d. Prof. Ing. G.
Macovei, Directorul Institutului geologic al Romaniei si de d.
Ing. A. Krupenski, conducatorul Directiei petrolului # al eelor-
produse miniere, ambii in calitatea de membri in Co-
mitetul de conducere al A.C.E X."-ului, din lucrarile mai sus
mentionate rezulta ca, planul pentru operatiunile de prospec-
tare avea urmatoarea structura :
Prospectiunile aveau sa se efectueze la: petrol, gaze,
crom, aluminium, cupru, aur, argint, fer, mangan i carbuni.
Lucearile de prospectiune de mai sus, aveau sa se in-
tinda pe o prima perioada de trei ani, impartitä in 2 etape;
Suprafata totala prospectata avea sà acopere o intindere
de 360.000 Ha., dintre care: 192.000 ha. la petrol; 12.000 ha.
la gaze; 20.000 ha. la crom; 55.000 ha. la aluminium; 25.000 ha.
la cupru; 10.000 ha. la aur-argint; 40.000 ha. la fer # mangan
si 6.000 ha. la cärbuni;
Suma totala necesara, pentru toate aceste lucräri de
prospectiuni, avea sa se ridice la 14.331.000 lei.
Cu privire la lucrärile de explorare, graficul No. 6 # tabe-
la 19 din Anexele acestui volum, intocmite pe baza Programu-
lui de lucrari" mai sus mentionat,ilustreaza liniile mai im-
portante ale planului respectiv. Acest prim plan pe 2 ant cu-
prindea exploräri :
pentru petrol, gaze, crom, aluminium, cupru, aur-argint,
fier, mangan # crirbuni ;
lucrarile de explorare prevazute in plan, aveau sa fie
efectuate, in doua etape: prima de 2 ani, iar ultima de 1 an ,
potrivit acestui plan, pentru petrol aveau sa se foreze
24.000 metri, cu 12 sonde; pentru gaze, 4.000 metri cu 2 sonde:
pentru crom aveau sa se sape 8.000 metri de galerie cu 4 echipe;
pentru aluminium, 8.000 metri cu 4 echipe; pentru cupru, 6.000
metri de gaierie cu 4 echipe; pentru aur-argint, 6.000 metri
de galerie cu 4 echipe, iar pentru fier si mangan, 6.000 metri de
galerie cu 4 echipe;
www.dacoromanica.ro
4) mijloacele financiare investite in aceste lucrari aveau

sa fie : la petrol, 180.000.000 lei ; la gaze 30.000.000 lei ; la
crom 24.000.000 101; la aluminium 24.000.000 lei ; la cupru
18.000.000 lei; la aur-argint 18 000:000 lei; iar la fier i mangan
18.000.000 lei, in total 62.000 metri sapati si 312.000.000 lei
atilizati In acest scop.
Astf el, aceasta parte a planului de industrializare si de
sporire a productiel rniniere, era pusa in aplicare, ,cu toatä
seriozitatea i preciziunea.
Cu acest prilej, Çin sa exprim viile i elogioasele mele mul-
d-lui Ing. Alexandru Krupenski, la acea epoca candu-
catorul Directiei petrolului si al celorlalte produse miniere si
apoi al A.C.E.X."-ului, pentru colaborarea d-sale atat de com-
petenta, de valoroasa si de entusiasta', pe care mi-a dat-o, nu
numai in acest sector, ci in toate problemele miniere. De ase-
menea, exprim calduroasele mele multumiri d-lui Prof. Ing. G.
Macovei, Directorul Institutului Geologic al Romaniei i mem-
bru in Comitetul de conducere al A.C.E.X."-ului, pentru, con-
tributiunea i activitatea d-sale, atat de pretioasa si de com-
petenta, pe care a depus-o, in aceste lucrar de reala valoare
tiir4ificàsi economica, precum i d-lui Gr. Oghinii. Director
General al Contabilitatii Statului i d-lui Ing. Buruiana, Direc-
torul materiilor prime, la acea epoca, pentru colaborarea d-ion
piing de ravna i atat de folositoare.
Astfel se infaptuia, ceeace preconizam prin expunerea de
motive a legii de infiintare a A.C.E.X."-ului :
Gratie acestei organizari, care pune la indemana Statului
un instrument, egal In posibilitatile sale de activare, cu acel
al oricärei societati particulare, aceasta va putea utilizand
la maximum personalul sat' de specialitate i institutiile sale
-de cercetari in acest domeniu sa influenteze direct oricare
din sectoarele industriei miniere, atat pentru stimularea acti-
vitatii extractive, cat i pentru crearea de rezerve necesare
apargrii nationale.
Punand Ministerul Economiei Nationale in situatiunea de
a da mineritului, In toate ramurile sale, un ritm mai activ,
potrivit intereselor superioare ale Statului, se va infaptui, pe
scopul pentru care intreg subsolul tarii a fost atribuit
www.dacoromanica.ro
Statului, prin dispozitiunile art. 19 al Constitutiei din 23 Martie

1923 0 a art. 17 din Constitutia dela 28 Februarie 1938.
Acest ritm mai activ, in domeniul mineritului, este cu atat
mai necesar astazi, cu cat toate natiunile fac sforpri uriase
pentru a-si procura sau produce singure, atat produsele pe cro-
Were, cat si metalele de once f el. Lupta pentru aceste mate-
rii prime 0 valori, devine, an de an, mai intensa si mai grea,
In toate sectoarele lumii.
In acest timp, constatam ca tara noastra reclama' din ce
In ce mai mult, alimentarea consumului sporit de metale utile;
In al doilea rand, constatam ea, productia petrolului brut, cu
toate sfortarile de forare, prezinta o scadere, lar metalele pre-
tioase, atat de valoroase astazi, nu au o productie la inaltimea
posibilitatilor noastre nationale.
Se impune deci, a se inaugura o politica, hotarita si larg
desfasurata, de desvoltare a activitätii noastre miniere, pentru
sporirea 0 valorificarea productiei subsolului, In toate dome-
niile amirttite, iar In cazul in care initiativa particular'A, nu va
putea sä ridice activitatea sa, la inaltimea cerintelor acestei
politice miniere, de grabnica' si larga valorificare a bogatiilor
noastre naturale, socotim indispensabil ca Statul sa aiba orga-
nismul necesar, intregit cu toate mijloacele technice 0 finan-
ciare, pentru a duce mai departe, §i a des'Avarsi ceeace initia-
tiva privatä nu- va fi putut infaptui.
Iata motivele pentru care aceasta Administratie comer-
ciala, a fost investitä 0. abilitata au toga ela3ticitatea comer-
ciala necesara, cu posibilitatea de organizare technica, precum
0 cu mijloacele de a fi alimentata cu toate fondurile trebui-
toare, pentru ca, in mod practic si eficient, s'A asigure desä-
varsirea acestei politici miniere, atat de necesara' tarii.
In acest fel, serviciul acesta nu devine un organ de con-
curentä al initiativei private pe care dorim sa o vedem cat
mai larga si mai activa, in domeniul minelor ci mai degraba
un colaborator si intregitor al ei, pentru completa si cat mai
grabnica satisfacere, a tuturor necesitatilor nationale din zisul
domeniu".
In acest fel, planul de industrializare si reorganizare a
productiei nationale, facea un prim si important pas de pu-
nere in aplicare, pe un intreit sector:
www.dacoromanica.ro
Acela al produictiei petrolifere ;

acela al productiei metalelor neferoase i feroase;
acela al productiei metalelor pretioase, prin activitatea
phyla de incredere i eficientä, pe care A.0 E.X."-ul o incepe
In luna Ianuarie 1939.
b) Oficiu/ pentru valorificarea produselor petrolifere.
Daca nu ar fi trebuit sà trec dela Ministerul Economiei

Nationale, spre a lua sarcina celui de Finante, la 1 Februarie
1939, aceasta activitate avea sa fie complectata, in sectorul co-
mercializarei produselor petrolifere, atat pe piata interna, cat
si la export, prin Oficiul pentru valorificarea produselor pe-
trolifere".
Prevedeam crearea acestei institutiuni, pe langä Minis-
terul Economiei Nationale, cu scopul de a se coordona politica
de valorificare a produselor petrolifere.
Astfel cum am subliniat, atat in volumul intai, cat si in
acesta, sectorul exportului nostru era lasat la un regim de
libertate economica, de liber-schimbism, ale carui urmäri
le-am analizat In volumele mentionate.
In consecinta, pentru a se corecta i inlätura urmärile de-
favorabi/e, ce rezultau dir acest regim, pentru interesul gene-
ral al economieti nationale, era necesar a se integra expor-
tul tuturor produselor, deci si al celor petrolifere sub un
regim de coordonare cu interesul general economic si de in-
drumare, potrivit necesitatilor
Acestei preocupari, acestui imperativ,i astfel cum am do-
vedit-o, raspundea crearea Oficiului pentru valorificarea pro-
duselor petrolifere".
Potrivit proectului de organizare, aceasta institutiune ur-
ma sa fie o persoana juridica, cu urmatoarele atributiuni:
1. cu privire la valorificarea interna a produselor petroli-.
fere, Oficiul avea sá OA in functiunile sale:
formarea i controlul preturilor tuturor produselor pe-
trolifere, pentru consumul intern;
repartitia produselor petrolifere pentru diversele nece-
sitäti de aparare nationala si economice ale Ord.;
www.dacoromanica.ro
problemele technice i comerciale de transport ale pro-

duselor petrolifere ;
problemele sarcinelor Escale, de once natura, ce gre-
vau produella comertull produselor pebrolifere ;
precum i once alte probleme privind 1:Talbrifica-rea,
interiorul Wei, a produselor petrolifere
2. cu privire la valorificarea pe pietele streine ale acestor
produse, Oficiul avea sA fie insarcinat ou urmä'toarele atribu-
puni
sa studieze piata mondiala a petrolului i sá urmarea-
SCà evolutia preturilor, precum si a conditiunilor de desfacere
pe diversele piete exterioare;
sa stabileascä un pret de export minimal pentru diver-
sele produse petrolifere, de comun acord i cu consultarea prea-
labila a intreprinderilor petrolifere exportatoare;
sà tina evidenta productiei si a disponibilitatilor de ex-
port, pentru produsele petrolifere, la fiecare producator sau
exportator;
sa" repartizeze asociatiei exportatorilor i producatori-
lor de petrol, cotele globale si periodice de export, pentru ca
aceasta, la randul ei, sa le distribue individual, intre exporta-
tori,- pe raspunderea asociatiei fata de Oficiu.
Pe temeiul acestei distribuiri interne, urma sá se elibere-
ze fiecärei intreprinderi exportatoare, autorizatiile individuale
.de export,,pe anumite perioade de timp, i eantitate de diverse
produse.
Cu aceste atributiuni, sumar arätate numai pentru cele
mai importante dintre ele, Oficiul de valorificare a produ-
selor petrolifere, urma sa fie condus de un Comitet, compus
din delegati al Ministerului Economiei N2tionale, ai Finantelor,
ai Apararei Nationale 0 Inzestrarii Armatei, ai Ministerului de
Externe, Ministerului Comunicatiilor, Bailed Nationale si al
Asociatiei exportatorilor i producatorilor de petrol.
Pe langa acest Comitet de conducere, urma sä function-v..
o Comisiune consultativa permanenta, compusa din zece inem-
bri, reprezentanti ai producätorilor, rafinorilor i exportato-
rilor dEk produse petrolifere, Comisiune care urma sa-si dea
avizul su, in chestiunile privind valorificarea produselor pe-
www.dacoromanica.ro
trolif ere, precurn i ori de cfite ori Comitetul de conducere ar

:mai fi crezut necesar.
Cu o atare organizare expusá numai in liniile ei carac-
teristice, cu atributiunile mai importante mentionate in pa-
ginile precedente, Oficiul pentru valorificarea produselor ne-
trolifere avea s'A implineascá o importantä lacuná ce exista in
acest sector.
De asemenea, prin acest Oficiu, se putea_realiza armoni-
zarea intereselor superioare ale economiei i apárärei natio-
nale, cu cele comerciale, ale intreprinderilor petrolifere, coree-
tandu-se i inlaturd'ndu-se, in acelasi timp, toate vitiile si a-
nomaliile de care suferea exportul nostru de produse petro-
lifere.
c) Topitoriile de aur i zinc.
In capitolele precedente din acest volum, am arátat cá,

pentru faza finalá a prelucrärei minereurilor i concentrate-
lor noa.stre de aur, eram obligati a le exporta in streinátate,
capacitatea topitoriei noastre existente, la Baja Mare, nefiind
indestulátoare.
In scopul deci de a se desávärsi, in tara la not, intreg pro-
cesul technic de productie, al metalelor pretioase, pà'nà la afi-
narea i turnarea acestora in lingouri, precum i pentru obti-
nerea integran* a metalelor secundare neferoase i a sub-
produselor chimice, derivänd din concentratele aurifere-argin-
tifere, in acord cu d. ing. I. Gigurtu, conducátorul Societätii
,.Mica", am hotárit crearea unei mari instalaliuni de topitorie,
pentru metalele pretioase.
Aceastá instalatie era preväzutá si in planul pentru spo-
rirea productiei aurului, mentionat in capitolul precedent res-
pectiv.
Prin Banca Nationalà direct si apoi prin B.I.A.M.", am
pus la dispozitie toate sumele importante, pe care le necesita
o atare creatiune industriará, i astfel, in anul 1939, a lnceput
sà functioneze topitoria Soc. Mica", de la Tarnáveni.
Pornind dela consideratiuni asemánátoare celor mai sus
expuse, si in vederea executárei unuia din punctele progra-
mului de industrializare mentionat, in capitolele precedente,
www.dacoromanica.ro
In deplinä co-intelegere cu d. Al. Neagu de laj ,B.I.A.M.", am

pus la dispozitia acestei band, creditele necesare pentru crea-
rea unei topitorii de zinc.
Dupà multe dificultäti i tribulatiuni, aceastä instalatiune
a luat fiintä, la Copa-Mick fiind singura pe care tara o -poseda.
Programul de industrializare si de independentà al econo-
miei nationale se mai intregea astfel, cu aceste realizOri.
In acelasi timp, B.I.A.M."-ul, cu mijloacele financiare
puse la dispozitie prin Banca Nationalg, desOvArsea crearea
unor noi exploatari miniere, la Bgita-Bihor, pentru extrage-
rea molibdenului si a bismutului.
IV. Sinteza i rezumat.

Din cele expuse in capitolele precedente, consacrate creOrii
complexului industrial, in tara noastrk rezultä conturul
general i cuprinsul politicei ce preconizam a se desAvArsi, pe
acest principal tOrim al economiei nationale.
Tabloul clinic al realitätilor importului nostru, impunea
crearea complexului industrial, necesar reducerii multora din
märfurile ce cumpOram peste hotare, prin fabricarea lor in
Structura importurilor noastre putea evolua, in acest fel,
spre o alcätuire mai conformd cu necesitOtile economiei i apä
rärei nationale.
Potrivit acestui plan de industrializare, multe miliarde
lei, plätite pentru importuri de textile, aveau sà fie econorni-
site, prin productia interng a mare parte din ele, fie sub forma
naturalk fie sub formä de succedanee.
Multele miliarde de lei platite pentru importuri de metale
feroase (fier, fontA, oteluri, diverse articole, maini, motoare,
etc. fabricate din acestea, etc.) aveau sa fie economisite prin
productia internk
Multe sute de milioane de lei, plätite pentru diverse im-
porturi de metale neferoase (cupru, aluminium, zinc, plumb), si
pentru diversele lor fabricate, urmau sO fie economisite prin
productiunea nationall
Multe sute de milioane de lei, cu timpul chiar miliarde,
plätite peste hotare, pentru importuri de produse chimice ,co-
www.dacoromanica.ro
loranti, produse de masse plastice, ràsinuri, etc., aveau

fie economisite prin fabricarea lor in tarä.
Pentru toate aceste multe si grele miliarde, economia na-
tionalä, sau se dispensa de a mai pati importuri sau inlocuia,
In mäsura din ce in ce mai mare, importurile de atari produse,
80% din ele fabricate, prin altele mai potrivite cu cerintele
evoluate ale färei i cu imperativele primordiale de apärare
nationalà.
In acelasi timp, crearea complexului industrial pentru pro-
ducerea bunului de export, urma sä modifice tabloul clinic al
exporturilor noastre, care aveau 80% din componenta lor, con-
stituità din materii prime sou simplu transformate, de tom)
mare si preturi mai reduse, hipersensibile la fluctuatiunile
conjuncturei mondiale.
In mod treptat, aceastà componentà avea sä fie inlocuitä,
prin produse fabricate, de mai adancd transformare, mai valo-
roase pe unitatea de masurà si mai putin sensibile la variatiu-
nile preturilor externe.
Dominanta ingrijorätoare a petrolului, in scädere de pro-.
ductie, urma sä fie modificatà in mod evolutiv, ca i exportul
de materie primO: lemn, animale vii, etc.
Structura exporturilor noastre, avea deci sä fie modificatä
indrumatá spre un echilibru normal, atAt in ceeace privea
raportul dintre materii prime si produse fabricate, cAt 1 cu
privire la raportul intre diferite categorii de märfuri: produse
petrolifere, produse derivate din lemn, cereale, produse fabri-
cate alimentare, vegetale sau animale, etc.
Astfel, exporturile noastre iesiau din desechilibrul, anor-
mal i primej dios, in care se aflau, tinzand spre o alcgtuire mai
organick rationalä si mai conformA cu interesele economiei na-
tionale.
In ofarä de aceastä terapeuticA i ingnätosire a balantei
noastre comerciaIe, prin ,planul de creare al complexului in-
dustrial analizat in paginile precedente, economia nationalli
avea, de asemenea, sà se inzestreze, in mod mai eficient, mai
complect si organic, cu uringtoarele ramuri de productiune :
1. 0 importantä i sincronizatà industrie extractivg si si-
derurgicä ;
www.dacoromanica.ro
0 importanta industrie pentru productia nationala a

materiilor prime ;
0 importanta industrie mare metalurgica
0 desvoltata industrie a metalelor neferoase ;
0 mai complecta i insemnata industrie chimic'ä
ramurile ei principale : a) industria colorantilor ; b) industria
produselor farmaceutice; c) industria masselor plastice;
0 desvoltata industrie a fibrelor textile sintetice ;
0 industrie puternica a benzinei i uleiurilor sintetice;
0 industrie eficienta a cauciucului sintetic ;
0 industrie de complecta transformare a 'produselor
petrolifere ;
0 industrie, mai eficienta si mai rodnica, de productie
a metalelor pretioase.
Mentionez, astfel, numai pe cele mai importante expre-
siuni technice, din complexul industrial, ce urmau s'a fie de-
savarsite, cu activitatea productiva a &Arara se inzestra ec o-
nomia nationala.
Din aceste realizäri, se invederau urmátoarele aventaje
rezultate pentru tara:
productia unor importante si valoroase categorii de
materii prime ;
productia unor variate i inserrmate produse fabricate,
pe care le importam ;
cAstigarea unei apreciabile independente economice ;
asigurarea unui considerabil potential de aparare na-
tionala, pentru vremuri de razhoi ;
crearea de noi bogatii i venituri nationale ;
utilizarea materiilor prime si a muncii nationale, pe o
scará n'un mai rationala si mai intensiva';
decongestionarea presiunei demografice, a sporului de
populatie ;
ridicarea standardului de viata in marea mirsà agri-
cola a t'Arel ;
restabilirea unid raport normal, intre fortele agricole
si_cele industriale interne ;
Semnalez numai aceste rezultate binefacatoare, Mai. Im-
portante, evidente dela prima vedere, ce se puteau obtine prin
aplicarea rationala si le continuitate, a programului pentru
www.dacoromanica.ro
crearea complexului industrial, necesar economiei i apärärei

nation ale.
Acel program, acel plan, acea politia de reerganizare a
productiei nationale, nu puteau duce la alte reZultate cleat
cele mai sus mentionate, deoarece ele erau isvorite, inspirate
si dictate de realitätile, de necesit4ile, de Insä0i imperativele
primordiale i hotdritoare, ale Ord..
Pentru acest sfarsit, le mai trebuia insà indeplinirea unei
conditiuni, mentionatä intr'unul din capitolele precedente, a-
nume perseverenta i continuitatea, in rationala si metodica
lor aplicare.
Si acläugam, in acel capitol : aceastä conditiune nu mai
depindea de vointa mea.
In adev6r, pe ziva de 1 Februarie 1939, a trebuit sà tree,
de la Ministerul Economiei Nationale, la acela al Finantelor,
unde departamentul gmäsese vacant, prin retragerea d-lui
Mircea Cancicov, pentru legitime si serioase motive de sg-
nätate.
Inzestrarea armatei punea urgente si importante pro-
bleme. care reclamau grabnice solutiuni financiare.
Astfel, precum am subliniat si in volumul întâi, cu cea
mai adânc'ä manire, a trebuit sä* má despart de un program
de creatiuni si de reorganizare a economiei nationale, de care
ma' legau paternitäti atat de contopite sufleteste ieu mine,
precum i realizAri ;at'at de insemnate.
Imperativul gravelor probleme insä, pe care Il mpuneau
ceasurile de atunci, la Ministerul Finantelor, era mai precum-
pänitor, in balanta intereselor generale ale tärei.
Insä, dupg cateva luni numai, dela plecarea mea din Mi-
nisterul conomiei Nationale, constatând ingrijorätoarea evo-
lutie i tendintä a balantelor noastre comerciala si de pläti,
precum i evolutia däunätoare a politicei economice, am so-
cotit necesar a atrage luarea aminte a guvernului, asupra con-
secintelor driundtoare ce intrevedeam, aduclind la cunostinta
Presedintelui Consiliului din acea epocä, intreaga situatiune,
Cu toate urmärile ei posibile, prin Mernoriul confidential din
31 Iulie 1939, la care m'am referit ì In volumul
www.dacoromanica.ro
1 40 PARTEA L - COMPLEXUL INDUSTRIAL
In acest Memoriu confidential, desvoltat i documentat,

dupa ce aratarn care era situatiunea pálna la finele lunei lulie
1939, precizand consecintele foarte ingrijoratoare ce se pre-
vedeau, preconizam i masurile de redresare ce se puteau lua.
Cu acest prilej, mentionam, din nou, principjul fundamental
din politica si p1anull de reorganizare a productiei naftionale,
In cuvintele urmatoare
In acelasi tim,p, trebue sä desavarsim politica productiei
bunului de export, si in alte zone deck cele actuale. Dela
exportul de materie prirnà, trebue sá trecem la exportul de
bun transformat, industrializat, derivat din materia prima Ice
avern.
,.De asemenea, din materia prima ce avem, trebue sá tre-
cem la productia bunurilor cu eari sá inlocuim unele din ma-
teriile prime, semifabricate, sau fabricate, ce importam astazi".
In cadrul acestui program de reorganizare a producei
nationale, adaugam aped, in mentIonatul Memoriu confi-
dential :
Prin legea pentru organiza rea asociatiunilor de exporta-
tori si produckori pentru export, publicata In Monitorul Oficial
Nr. 7 din 9 Ianuarie 1939, am cautat a se satisface marele im
perativ al politicei noastre de export, anume: inventarierea tu-
turor exportatorilor din tara, pe diverse ramuri de export; con-
stituirea lor in asociatii, pe ramuri de export, pentru a se or-
ganiza, astfel, fiecare ramura de export, avand_ cu cine sta de
vorba si lucra, avandu-i pe toti pentru a se controla reciproc;
a se sanctiona in caz de carenta la livrari sau indepliniri de
obligatii; pentru a se utiliza mai Cu folos mijloacele de cre-
dit, in scopul stimularii ramurii de export respective; pentru
a se dirija exportul respectiv In diverse tki prin asociatie,
si pentru a se proceda la imbunatkirea produsuliti 'de export
standardizat, potrivit cerintelor pietelor mondiale de des-
facer@
Organizarea exportatorilor i exportului, inauguratä
aceasta lege, rezultata din experienta necesitkilor tärei noa-
stre, pe tare le resimtim i azi trebueste neapärat adusä.
In mod real, la indeplinire in toate dispozitiunile ei, cad fail
aceste organizatiuni, exportul nostru este disparat, iragmentat.
www.dacoromanica.ro
neunitar i nedirijat, lar Mt% aceastä organizare nu se poate

produce, In mass5, marfa standardizatà necesark in marl can-
pentru Occident".
Dup5 aceasta, invederam organizarea reprezentantelor
comerciale ale Statului, in streinatate, pentru ea ele sä devinä
adevkate agentii de plasare a produselor Ord. noastre, Peste
hotare, si subliniam necesitatea infiintärei Bäncii de Export-
Import, cu avantaj ele ce reprezenta aceastä institutiune, ex-
puse In volumul intai.
Recapituland astfel, sectoarele mai importante din progra-
mul de reorganizare a poljticei noastre comerciale externe,
expus '`n volumul mai sus mentionat subliniam. in citatul
Memoriu confidential
Sistemul nostru economic pentru organizarea, incuraj a-
rea i dirijarea exportului este deci integral, anume : Asociatii
de exportatori In ; agentii de plasare In strein5tate ; Banca
pentru finantare in sprijinul lor. Cu aceste trei puternice ma-
nivele de comandä in mang, politica de Stat a desvoltärii
dirijärii exportului nostru, care le va eäläuzi activitatea, poate
indreptäti ingdejdi temeinice de schimbarea situatiunii si a
tendintelor ingrijorätoare ale exportului nostru, expuse in ca-
pitolele precedente ale acestui Memoriu".
Si. apoi continuam, in domeniul reorganizärei valorificärei
productiei, accentuänd asupra importantului sector al petro-
lului, In felul urmätor
Per.tru a remedia carenta noastr5 in acest domeniu foarte
important, am organizat Administratia comercial5 a prospec-
tiunilor i explorärilor A. C. E. X."1 pe 15110 Ministerul Eco-
nomiei N3tionale. care sä inceapä o campanie de prospectiuni
exploräri, atät In domeniull petrolifer, cat si In acela al me-
talelor de care avem gate lipsä.
Am intocmit chiar si un program de activitate pentru
trei ani, In vederea atingerii scepurilor de mai sus.
Nici o urmare nu s'a mai dat acestui plan menit s5 sal-
veze situatia foarte grea a productiei petrolifere i sä ridice
la adevärata lor valoare domeniile petrolifere ale Statului.
,,Abandonul acestei opere are consecinte foarte grave ; de
aceia socotesc &A ea trebueste reluatà f5rà intärziere si dus5
mai departe, cu constiinta de a da rezultate, iar nu cu pasi-
www.dacoromanica.ro
vitatea birocraticd ce preferd s5. lâncezeascA, (quieta non

movere), deck sà fac5 eforturi de noi initiative salvatoare".
Si apoi continuam, referitor la Oficiul pentru valorifica-
rea produselor petrolifere :
Nu existd taril in lume din cele importatoare, necum
cele produckoare de petrol. care s5 nu aibd un Oficiu al
petrolului, care sä se ocupe, nu atat de partea teehnicd a pro-
ductiei, de politica productiei, ci, in special, de politica comer-
cializArei acestor produse. Noi insk tarà Cu mare productie
de petrol si cu balanta de pläti determinat5 de exportul pe-
trolului, nu avern acest organ de Stat, care sá coordoneze
si sil privegheze asupra datelor problemei i asupra politicei
comercializArii petrolului (preturi, contingente de export, etc.).
Mai mult nc5, Statul rom5n are un mare domeniu petrolifer
si este, in acelasi timp, un mare vânzAtor de produse petroli-
fere, prin redeventele sale.
Este, deci, absolut necesara infiintarea acestui Oficiu de
Stat al Petrolului.
Acest Oficiu de Stat va lua in mänk. problema formdrei
preturilor interne si fob Constanta, pentru a se vedea posibi-
litätile 'de nivelare cu fob Golf ; problema execuilrii con-
tingentelor de export si a dirijärei exportului de petrol in
diverse tari, precum si problema supra-pretului plätit de u-
-nele täri, care peate fi adunat, de acest Oficiu, i distribuit
apoi, sub forme de prime, la export, in ärile cu care avem
diferente de pret in minus".
Dup5 ce subliniam astfel, punctele mai importante ale
politicei ce pusesem in aplicare, la Ministerul Economiei
politick in planul de executare al careea, se ince-
puserg importante realizgri I cu bune rezultate, astfel cum
au invederat datele i faptele expuse, attit in acest volum,
,tat si in cel privitor la schimburi, monet5 si preturi, in-
cheiam acel Memoriu confidential, cu urm5toarele preciziuni :
In mod sumar si rapid am schitat liniile generale ale si-
tuatiei balantei noastre comerciale si a balantei de pläti, pre-
cum si modaliatile ce credem ea' pot contribui la redresarea
situatiei, ce se deseneaz5 eu destule ingrijorAri pentru viitor.
Politica preconizatà mai sus, mai mult Inca, aceastil po-
liticà cu mult entusiasm i pus5 pe santier inci de
www.dacoromanica.ro
la 1 Aprilie 1938, la Ministerul Economiei Nationale, dar a-

bandonan dela 1 Februarie 1939 trebue reluatä de acel
'Minister, in colaborare cu acel al Agriculturii i Domeniilor,
dusa mai departe ; masurile sugerate mai sus, credem
trebuesc puse in aplicare de Ministerul Economiei Nationale,
faril intarziere, deoarece, numai_ gratie lor, vom putea obtine
redresarea necesara de care avem nevoie.
Ma aceasta actiune a Ministerului Economiei Nationale
fara aceste rezultate, situatia infra, impotriva dorintei
vointei noastre, in gravele Ingrijorári, subliniate in acest Me-
-rnoriu, generatoare de importante dificultati politice si eco-
nomice, pentru interesele cele mai de seamä ale #ftrii".
Acesta era durerosul epilog al programului de reorga-
nizare a productiei tarei si de creare a complexului industrial
-national, ce elaborasem i incepusem a pune in executare dela
1 Aprilie 1938.
Acest program, aceste inceputuri de realizari in execu-
tarea lui, aveau, astfel, aceeasi soarn ca i programul de reor-
ganizare a politicei noastre comerciale externe, expusa In
volumul intai; aveau aceeasi soarta, ca i programul de reor-
ganizare a Cooperatiei, de redresare a productiei plugäresti
a economiei rurale, analizat in volumul al doilea.
Din cele 10 luni cat am avut calitatea, ca Ministru al Eco-
nomiei Nationale, pentru a incepe o hotaran, activa, paralelä
sincronica aducere la indeplinire, a programului general de
politica economica ce elaborasem, in sectoarele importului,
exportului, Cooperatiei, reorganizarei productiei industriale, a
comertului, a creditului, etc. ; din straduintele, eficiente si in-
sufletite, ale acestor 10 luni de conducere a departamentului
Economiei Nationaledin care aproape trei am fost i Ministru
al Finantelor ad-interim din toate aceste straduinte, cu re-
zultate verificate de cifre obiective i oficiale, noile experiente
de politica economick inaugurate, dupa plecarea mea dela
IVIinisterul Economiei Nationale, nu au mai retinut decat foarte
www.dacoromanica.ro
putine, abandonand marea si insemnata lor majoritate Con-

secintele acestui abandon, s'au vazut si se \Tad si azi.
Un sentiment de expunne obiectiva, a unui important
capitol si deceniu de politica economica aplican, mii reline
de a face once alte calificari, precum si once alt comentariu.
www.dacoromanica.ro
Partea II-a
MUNCA
Vol III. 111
www.dacoromanica.ro
Partea II-a
MUNCA.
A) Consideratiuni generale social-economice.
1. Politica de creare a complexului industrial si de ex-
tinderc a lui in cuprinsul economiei nationale, nu se putea
contura i incadra, in mod rational, f5ril a se tine seama
ceilalti factori hot5ratori de creatitme : Munca, Comertul
Creditul.
Un program de industrializare a tflirei, astfel cum a fost
expus la capitolele precedente ; un plan de intensivä desvol-
tare a componentei industriale. in massa economic:4, reclama
in primul rand, prezenta i actiunea conjugatà a componen-
fei Munct, färd de care Conceptia creatoare si Capitalul, nu
pot desdvArs1 ecuatia mecanicA i economicii a Productiei.
Creatiunea de valori si de bunuri, nu este posibilä in afar5
de Munc5.
Din acest punct de vedere, Munca trebue consideratä ca
un element precumpänitor si primordial. in procesul de crea-
tiune economic5, deoarece Munca fdri-i Capital, poate crea bu-
nur sau valori.
Evolutia vietii economice, in primele faze ale ei, ne aratd
chiar dt, factoi ul Muneä este creatorul factorului Capital, si
cä" acesta nu reprezintä cicat o Munca acumulat6 si n. consu-
mat5. Acelasi proces ne este relevat de economiile rudirnen-
tare, ale popoarelor primitive contemporane. Munca deci, este
factorul initial, iar in procesul de creatiune economicA, putem
spune, ca in Biblie : la inceput a fost Munca. Munca deci, fárà.
capital, poate crea si *Il creazg chiar pe acesta.
www.dacoromanica.ro
148 PARTEA II. - MUNCA
Capitalul insg, fard conjugarea factorului Muncg, este con-

clamnat la sterilitate si, deci, este lipsit de once valoare crea-
tivä, in massa economicg.
Elementul catalizator in procesul de cre.atiune economic%
este deci Munca.
Munca fecundeazg potentialul de creatiune al Capitalului
sau al Conceptdei creatoare, iar fard de Mulled, acesti doi
factori econorrOgi sunt condamnati pästra puterile germi-
native si creatoare, fgrä nici un efect, astfel cum le concen-
treazg bobul de sgmântg, nesadit insa in pämânt fertil.
astfel cum, sämanla chiar bung, daca este tinutg, vreme inde-
lungatg, fará a fi folositg, isi pierde, cu timpul, din potentialul
ei germinativ, tot astfel, Capitalul Conceptia creatoare,
neutilizate la momentele economice oportune, nefecundate la
conjuncturile potrivite, prin factorul Muncä, isi pot pierde-
din puterea lor de creatiune. Munca este, deci, un element esen-
tial si primordial, in fenomenul complex al creatiunei eco-
nomice.
Poate aceastá functiune hotgritoare i determinantä a fac-
torului Muncä, nu a fost indeajuns de vizibilä, nu s'a impus
conceptiei generale, datoritg, in primul rand, situatiunei umile
pe care acest factor o avea, pe scara ierarhiilor sociale, din
trecut, sau chiar actuale.
Strglucirea Conceptiei creatoare i prestigiul ei, precum
si omnipotenta, ubiquitatea de fortg, de dominatiune a Capi-
talului, au determinat, in conceptia generalg, impresiunea
aceste doug componente ale mecanicei economice. sunt puterile-
esentdale.
Fatá de ascendentul i forta lor, Munca, sfaramata in mi-
lioanele de oameni sgrmani, farg putere, nici influentg, avizati
oferi inchirierea bratelor, pentru a trgi, in conditiunile pe-
care nu le puteau dicta ei, ci aceia, la usa cgrora veneau
cearg intliebuintare, Munoa, divizatä in milioane. de
brate izolate, Meg sprijin i apgrare, fgcandu-si concurenta
intre ele, pentru a trgi, era consideratg ca un element in-
ferior, dupd sgracia si mizeria pe care o exprima. ca o sinteth
caracteristicä dar numai aparentg a ei.
www.dacoromanica.ro
PARTEA II. - MUNCA 149
Dincolo insd, de aceastd aparenta' i situatiune, analiza

scrutdtoare desprindea, din functiunea milioanelor de munci-
tori, umili i särmani, rolul primordial si hotdritor al acestora.
Acest rol, nu a fost vdzut i simtlt. decat in faza de evo-
lutie a factorului Muncd, in care acesta, trecand dela forma
izolàrei individuale i neputincioase, a realizat epoca solidari-
Olii colective, a comunit4ii de fortd si actiune a clasei sale.
;si inca' in aceastä fazd, se mai contestd, pe nedrept, carac-
terul precumpdnitor al factorului Muna. astfel cum a fost
definit mai sus, in procesul de creatiune economicd.
Aceastä eroare de opticd sau insuficientd de analiza', cred
cd este datoritd i faptului cd Munca, este restransd i limitatd
de multe ori, numai la cadrul ingust al contingentelor mun-
citoresti din industrie. Cand se spune Muncä, se intelege,
deobicei i in primul rand, cercal mai redus al muncii din sec-
torul industrial. Micsorand, a3tfel, numdrul i suprafata eco-
nomicd a Muncii, ea apare deci mai putin importantä, in ca-
-drul general al fortelor active din massa economicd.
Totusi, i cu aceastd notiune restransd a Muncii, acest
-factor ii pdstreazd, pe sectorul limitat al industriei, aceiasi
valoare primordiald, definitd in pagimile precedente.
Dar, larga importantd a Muncii se intelege dacd, la mun-
citorii industriali se adaugd Munca agricold, plugdrimea, munca
comercialid i apoi munca intelectuald. Aceasta este marea fa-
milie a Muncii, din care derivd Creapunea industriald, agri-
cola', comerciara i Creatiunea intelectuald.
Sdrd,cimea plugarului, adunatd cu proletariatul industrial
si intelectual, alcdtuesc marea si importanta familie a
_Muncii, factor esential de catalizd i ferurdare, in viata eco-
nomicd, fatä de care, Capitalul, rdmane suy ezat la adevärata
lui treapta i pozitiune: aproape de simplu instrument, in com-
paratie cu facto' ul esential de realizare: Manca i factorul ini-
tiator: Con,ceptia creatoare.
Este incontestabil ca, procesul ¡modem de creatiune eco-
nomicd, necesitAtile civilizatiei actuale, prie-nesc o contributie
din ce in ce mai importantd, a factorului Conceptie preatoare
si reclama' o participare, din ce in ce mai puternick a instru-
mentului de realizare, a faictorului Capital, färd de care,
www.dacoromanica.ro
150 PARTEA H. - MUNCA
marile infäptuiri, considerabilele creatiuni ale technicei

industriei moderne, nu s'ar putea 6:oncepe.
Totusi, si in aceste imprejueäri, factorul MuncA isi päs-
ireaza functiunea sa primordiald, de catalizor si germinator,
In procesul de creatiune, definit in paginile precedente.
Datoritä acestei importante primordiale a Muncii, in sis-
temul fortelor economice de creatiune ; datorità acestei Insu-
iri pe care o infatiseazA Munca : de a fi iridispensa-
bilá Capital, in procesul de Creatiune al bunurilor
valorilor, Capitalul a cdutat sä-si asigure, in conditiuni cdt
mai ava:ntajoases cu putintd, :ubordcnarea si dominatiunea fac-
torului Muncd.
De la aceastä intuitiune a Capitalului, de la aceastä con-
ceptie ego!stä a lui, de la aceastä tendintä de acaparare si de
speculä asupra Mun,cii, a purces drama de veacuri, in care s'a
sbatut existenta nefericità a proletariatului muncitoresc.
Capitalul, purtänd in el insusi, principiul necesitätii spe-
eifice de conservare si multiplicare, de extindere si domina-
tiune -- nu putea .76 desvolte aceste instincte, organice si con-
genitale, deck in detrimentul celorlalti factori de creatiune eco-
liomicd, si in special in detrimentul Muncei.
Aceastä tendintä de acaparare, a Capitalului, este incon-
tostabil däunkoare echilibrului normal, ce trebue sä existe, in
rnassa economick intre fortele mecanice, convergente catre
obiectivul de creatiune. Specula si dominatiunea Capitalului
fatä de factorul Munck este de naturä s'A rupä eehilibrul ne-
cesar, ce trebue s'a* existe intre acesti doi factori, pentru desà-
vArsrrea actului de creatiune, provocand, astfel, convulgiuni
dAunkoare ce pot compromite ace-it act.
De acieia. in aceastà tendintä de acaparare si dominatiune
a sa, nelegitimatä i däunkoare massei economice, Capitalul tre-
bue sá gäseascd factorul Munck suficient de crganizat si pu-
ternic, pentru a se restabili echilibrul normal de forte, ame-
nintat de tendintele
Pana' la realizarea aicestei consolidäri de fortä si organizare
a Muncii, pentru ca aceasta sá poatä impiedica si neutraliza
prin propriile-i mijloace, orke incercare de rupere a echilibru-
lui creator in massa economick Munca trebue sä fie spriji-
www.dacoromanica.ro
nitä, i apäratä de factorul general coordonator i privighetor

al vietii economice, de cätre Stat.
Astfel, politica Statului in acest domeniu, trebue sà aihä
ca obiectiv: consolidarea i redresarea faptorului Mune& la
functiunea i importanta, primordialä i hotärátoare, pa care
acesta trebue s'a o aibä, in mod real, pentru ca astfel, acest
factor sá poatä restabili i mentine, fatä de Capital, echilibrul
de forte normal si necesar actului de creatiune, in massa eco-
nomicä.
Mitiga de Stat trebue chiar sà incurajeze organizarea
consolidarea factorului Muncg, prin propriile mijloace ale ace-
stuia, pentru ca, astfel, Munca sà poatä constitui i reprezenta.
In massa economick forta de contra-pondere fatä de Capital,
cu care sä se mentiná echilibrul normal si deci sà sa preeze
pozitia favorabilil in care, activitatea economicä, lipsità de tur-
burari, nelinisti i convulsiuni interne, sä intruneascä' condi-
necesare si utile, pentru a creea.
Cu o atare politicä, Statul evita consecintele däunätoare
ale provopärilor economice si ruperilor de echilibru, inläuntrul
massei nationale, determinate de tenclin.ta acaparatoare si de
dominatiune a Capitalului. De asemenea, o atare politicd de Stat
poate priveghea ca, raportul de forte dintre Muncd si Capital
sä fie de asa naturk incat el sä asigure continuitatea eficientá
In activitatea economicä, i desavarsirea, in conditiuni optime,
a procesului de creatiune, impiedicand, ca faptor ponderator,
compromiterea sau rästurnarea acestui echilibru, prin expan-
siunea sau actiunea anormalà a vre-uneia din fortele con-
curente.
2. Dacä aceasta este caracteristica dominanta a Muncii
importanta ei fa.tä de ceilalti factori, in cadrul general al me-
canicei economice ea capätä o potentare specialà in cadrul
mai restrans al massei noastre nationale.
In adevär, aceastä massg ridicä o problemà deosebit de im-
portantä anume: sporuil de populatie foarte insemnat, ce se de-
sávarseste intro cadentd destul de rapidä. Intr'un interval de
30-50 ani, populatia noastrd creste Cu un procent variind intre
30-50%, iar aceastä crestere se invedereazä mai mult in me-
diul rural.
Din cifrele i studiile statistice foarte pretioase si de o
www.dacoromanica.ro
reald valoare tiiniiicà, publicate de d. Dr. Sabin Manuila,

precum si din studiul d-dui Dr. D. C. Georgescu, Directorul Ofi-
ciului de Studii din Institutul 'central de Statistieä, privitor la
Cresterea populatiei Romäniei", a-ezultä ca, la finele acest-ai
veac, in jurul anului 2.000, adicá peste circa 60 de ani,
populatia Romaniei, In hotarele ei intregite, avea sa se ridice
la circa 30.000.000 locuitori, de la circa 19.000.000, adica sá in-
registreze un spor de aproximativ 63%.
Acest spor al populatiei, in afara de preocuparea calitativa
lui, mai ridica i problema foarte gravd a drenarii lui.
Sporul de populatie implicà necesarmente spar de hrana,
deci impune o politica de ridicare a rendementului productiei
agricole, pe unitatea de cultura.
Recent, intre alti autori care s'au ocupat de aceastä pro-
blema, in afarg de cei cu specialitate agricola, citam pe d. Co-
stin C. Kiritescu, tânar dar distins economist, care a definit
din nou, intr'un luminos cadru stiintific, problema de mai sus,
prin lucrarea sa: Criteriul omenesc in orientarea politicei eco-
nomice a Romaniet"
Dar, ameliorarea productiei agricole a tärei poate sa
larzie, fatä de ritmul cresterii populatiei care se efectueaza
aproape automat si fard intrerupere.
Presupunänd insa" hipoteza cea mai favorabila, cá sporul de
productiune alimentará ar merge concomitent cu acela al
populatiei, i in acest caz, surplusul nou de populatie are
nevoe sau sà posede instrumentul de productie alimentará,
pilmantul de pilda, pentru a trai sau sá aibä un alt mijloc
de a castiga, prin muneä, instrumentele de schimb cu care sa
cumpere bunurile alimentare, produse de altii.
Pentru prima parte a dilemei: posesiunea instrumentului
de productiune, chiar o noug impartire a pämanturilor cultiva-
bile, famase neexpropriate, daca s'ar realiza, nu ar satisface si
solutiona problema, deck partial, deoarece Intinderile culti-
vabile respective, sunt insuficiente pentru totalitatea acestui
scop.
Se va impune delci, o drenare a plusului de populatie ru-
ralä, ce mi va putea avea pamant de muncit, pentru a micsora
presiunea demograficä si a evita convulsiunile socialo-econo-
mice, in tara.
www.dacoromanica.ro
Aceasta drenare a populatiei dela sate, in cautarea mij-

loacelor de existentk pe care nu le va mai putea da ogorul,
nu se va efectua decat spre alte activitati economice si in
special spre industrie
Dar, pentru ca sectorul industrial s'a' poatä atrage i fixa,
plusul de populatie pe care 11 va trevarsa zona satelor, va trebui
ca el a prezinte condittuni multumitoare pentru bratele de
imuna ce se vor oferi. In acelas timp insd, aceste conditiuni
trebue s'a' fie de asemenea natura, incat ele sa nu constitue o
claunatoare acaparare a acestor noi contingente de Muna, de
catre Capitalul speculator, caci, in acest caz, se pregatesc noi
convulsiuni socialo-economice, Cu noui ruperi de echilibru, in
sanul massei nationale si a procesului de creatiune.
Astfel fiind, regimul care trebue creat Muncii nationale,
in cadrul specific al problemei demcgrafice mai sus amintite,
trebue s'a* fie astf el, incat el sá inlesneasa absorptia i fixarea,
in conditiuni normale, a plusului de populatiece se va produce,
precum i s'a" asigure un raport normal, de just si echitabil echi-
libru, intre Muna si Capital.
In acest chip, presiunea i amenintarea demografica mai
sus expusa, îi va gäsi supapa i canalul firesc de usurare
aenare, mentinändu-se linistea i ordinea in activitatea eco-
nomia.
O scurtä reconstituire a realitatilor noastre specifice, pe
acest teren, prin date si cifre, va ilustra mai clar, preocuparile,
tnai sus expuse, de politia sociald si economica, a Muncii.
B) Realitati specifice romanepi.

1. Munca i presiunea demograficfi.
Din studiul publicat in Enciclopedia Romaniei, vol. III,

de d Dr. Bilitu Georgescu, intitulat: Populatia in vista eco-
nomía. a Romaniei" rezuità cà, potrivit recensamantului
dm 1930, numdrul lucratorilor calificati, necalificati si al uce-
nicilor, din industrie, era la acea data, de 423.946. Aceastd
cifra trebue comparata cu aceia de 7.880.800, reprezentand
persoanele ocupate cu plugaria, la noi in tara.
www.dacoromanica.ro
Diva' datele publicate In lucrarea: Contributiuni la pro-

blema reorganizarei creditului In Romania", vol. I, din Biblio-
teca n-lonetara, economica si financiara a Bancii Nationale,
pag. 308 si urm. rezultd ea, numarul total al lucrätorilor
Inscrisi la Camerele de Munca in anul 1935, era de 466.164, al
mestesugarilor i micilor industriasi era de 210.787, la aceiasi
data', lar al functionarilor particulari era de 120.000, dupd
inscrierile la Camerele profesionale re9pective.
Raportand aceste cifre ale muncitorimei din industrie, co-
mert si mestesuguri, la massa considerabila de 7.888.800
persosne, ce se ocupa cu plugaria, la sate, si tinând seama de
cadenta rapicla a cresterii populatiei, la sate In special, de circa
60% in 60 ani, adica de 10% in 10 ani, se poate invedera
considerabila sporire de circa 780.000 locuitori In 10 ani, si de
circa 4.680.000 in 60 ani, sporire ruralä a carei drenare
trebue sa se efectueze, din mediul satesc spre cel industrial,
fära a mai socoti i sporirea urbanä de populatie, in cäutare
de existenta.
Deplasarea i exodul, dela sate la orase, va fi deci, de pro-
portii importante, si va ridica probleme i preocupari foarte
grave
Cea dintai, va fi aceia a primului contact dintre Capital
si noile contingente rurale de muncii, sosite cu aviditatea
stringenta nevoii de a träi. Conditiunile de conlucrare vor fi
atat de nefavorablle, pentru acesti naivi, noi i necesitosi re-
cruti ai Muncii, incat nu va intarzia sg se creeze, in jurul
centrelor industriale si urbane, centuri si zone compacte, de
populatie pauperizata si de proletariat, de säracie, iips i mi-
zerie, in permanenta nemultumire, convulsiune si cäutare de
hranä ; in permanenta revolta, surda i Ingbusitg, imnotriva
aspectelor inbelsugate ale civilizatiei oraselor.
In vederea acestor eventualitati, si pentru ca aceste con-
vulsiuni sg fie indepartate, este necesar a se crea in prealabil,
atat Muncii in general, cat i acestor noi contingente rural,
muncitoresti, un cadru de echitate si de conditiuni socialo-
economice, care sa asigure linitita conlucrare a lor cu Capi-
talul, i normala echilibrare a lor, pentru ca actul de creatiune
economicg i ordinea 'interna, sä se noata mentine "si de-
v.gvarsi
www.dacoromanica.ro
2. Aspectul etnic al Muncii.
O alta realitate specificä tärei noastre, ne este invederat.4

de dateie statistice, privitoare la raportul de forte dintre inunca
nationala i cea minoritara.
Din acest punct de vedere, d. Prof. D. R. Ioanitescu, in stu-
diul ski foarte documentat i valoros : Protectia muncii natio-
nale", publicat in Biblioteca de studii muncitoresti a Institu-
tului Roman de studii si edueatie muncitoreascä, releva
drama munch romanesti.`, aratand Ca, la 156 intreprinderi
industriale, cu 16 miliarde capital si 32.349 angajati se a-
fla.0 90% minoritari i numai 10% romani.
Nu se poate situatie mai tristd continua d. Prof. D. R.
Ioanitescu, in acelas studiu, la pag. 163, dar si mai pro-
vocanta pentru elementul bastinas, dispretuit i batjocorit in
propria lui tara".
daca ati lua cele 8 industrii de baza, si le yeti ana-
liza in fond nu dupa formele aparente yeti gäsi ea din
punct de vedere al capitalului, personalului si al conducerii
In fond nici una nu este româneasca".
Acestea sunt constatarile, foarte importante, pe care le face
d. Prof. D. R. Ioanitescu, privitor la raportul de forte dintre
rlementul majoritar i cel minoritar, in acest sector.
Referitor la aceasta problema, d. Ing. G. Bambache din
Ministerul Economiei Nationale, a intocmit, pe baza unor te-
meinice anchete, situatiunea statistica a elementelor munci-
toresti, repartizate pe diverse categorii etnice. in cadrul legii
pentru protectia munch. nationale.
Din datele statistice, pozitive si certe, ale d-lui Ing. G.
Bambache, rezulta urmatoarea positiune :
Examinandu-se in 1937, situatiunea generala a intregului
personal salariat de la 14.156 intreprinderi, din intreaga tara,
care inglobau un numar total de 334.153 salariati, se in-
sedera ca, 182.554 salariati, adica 54% erau români, iar res-
tul de 46%, minoritari i streini.
Fata de datele recensamantului din 1930, care inregistrau
un proeent de circa 72% la populatia româneasca, pe intreaga
tara, extractiunea de munca romaneasca de 54% era, incon-
testabil, o cota inferioara, proportiei pe care elementul na-
www.dacoromanica.ro
tional trebuia sä o aibä, in personalul salariat al Intreprin-

Daca aceasta era situatiunea pe intreaga tara, analizata
pe diverse regiuni, ea se invedera si mai desavantajoasä. In
adevär, Vechiul Regat inregistra un procent de 77%, pentru
Muntenia si Oltenia, iar pentru Moldova de ; In schirnb,
In Transilvania si Banat, manca romaneasil nu reprezenta
deck un procent de 42%, fata de 58% al minoritätilor si stre-
inilor, iar in Basarabia si Bucovina, procentul Darticipärei e-
lementului romanesc, cobora la 25% fatä. de 75% salariati stre-
ini si minoritari.
Potiivit anchetei efectuate tot de d. Ing. G. Barobache,
la 483 Intreprinderi mari, cu peste 100 salariati, se constata cä,
din totalul de 218.488 salariati, 138.298 erau romani, adicq
63%, restul de 37% fiind minoritari i streini
Aceiasi anchetä', efectuatä. la 14.078 intreprinden mici, cu
mai putin de 100 salariati, aräta cà din totalul de 115,665 sala-
riati, numai 44.256 erau romani, adicA numai 38%, restul de
27(, fiind minoritari si streini.
La intreprinderi mari, cu mai mult de 100 salariati, unde
procentul elementului romanEsc era de 63%, se constata
cä, eu cat treapta ierarhiei administrative a salariatilor era
mai riclicatä, cu atk era mai redus numärul elementelor ro-
manesti.
Astfel, la acele intreprinderi mari, numai 40% din perso-
nalul administrativ superior erau romani, majoritatea de 60('-'0
Eind minoritari i streini ; numai 52% din personalul adminl-
nistrativ inferior erau romani; numai 51% din personalul
lueratorilor calificati i numai 52% din personalul tech-
nic superior erau romani. Proeentul cel mai mare de salariati
români, 11 Inregistrau lucrätorii necalificati, care erau 63%
romä ni.
Asadar, la Intreprinderile mari, personalul romänesc era
reprezentat inteo proportie inferioarä Drocentului pe care e-
lernentul national II. detinea In massa demograficii a täret.
La Intreprinderile mici, cu mai putin de 100 salariati, st-
tuatiunea era si mai grea pentru elementul românesc.
Din personalul administrativ superior al acestor Intreprin-
deri, numai 19% erau romani, majorita.tea de 81% hind mi-
www.dacoromanica.ro
noritari si streini ; numai 20% din personalul administratlr

inferior erau romäni, majoritatea de 80% hind minoritari sau
streini ; numai 16% din personalul asimilat lucrätonlor can-
ficati erau romtlni, majoritatea de 84% fiind minontari stre-
ini ; numai 30% din personalul asimilat lucrätorilor necalifi-
cati erau români, majoritatea de 70% fiind minoritari i stre
ini ; numai 20% din personalul technic superior si 17% din cel
technic inferior erau romäni; majoritatea de respectiv 83%
80% fiind minoritari i streini. Lucratorii necalificati, la a-
ceste intreprinderi mici, erau, in prorportie de 50% romäni
si 50% minoritari i streini.
Raportând aceste cifre i procente, la cifra pop ulatiei to-
tale, romanesti i minoritare, din tara, se constata cä, la
18.035.000 de locuitori, cati. prenumära Romania, potrivit re-
censämântului din 1930, erau 13.510.000 români. dicä 71,9%
si 4.525.000 minoritari, adicä 28,1%.
Asa dar, se invedera &A, desi massa nationalà reprezenta
In sänul populatiei generale a tärii, un procent destul de im-
portant. iar cea minoritarg unul redus, totusi, in sectorul mun-
cii industriale, nu se reflecta aceiasi proportie. Intre elemen-
tele nationale si cele minoritare, ci massa na.tionalá participa
nurnai cu un procent mai redus, pe când cea minoritarg se
afirma cu un procent de pätrundere mult mai mare, decat a -
cela pe care il reprezenta, fatä de populatia nationará.
Elementul national se gäsea, deci, inteo stare de infe-
rioritate relativg, care se mai potenta i prin constatarea ur-
matoare : din datele statistice ale d Ing. G. Bambache se re-
leva cä, elementul romänesc era mai numeros in secton.17
muncii industriale, prin numärul lucratorilor, in special al celor
necalificati, pe cand minoritarii erau superiori, ca nuanär,
pe celelalte trepte ale ierarhiei intreprinderilor industriale,
cu personalul technic, inferior si superior. pänä la
pemnalul administrativ inferior si superior inclusiv
Asa dar, se constata cä, in sectorul intreprinderilor mari,
categoriile de conducere i stäpânire ale acelor intreprinderi,.
erau detinute, in majoritate de minoritari, elementul national
fiind intr'c situatione categoric inferioarä.
www.dacoromanica.ro
Situatiunea era qi mai grea, la marele numAr al intre-

prinderilor mici unde elemental national, era inteo proportie,
absolut si categoric inferioarà celui minoritar si strein
Aceastil situatiane se reflecteazd si din datele statistice
privitoare la repartitia propriet4ii industriale pe categorii et-
nice, publicate de d. N. Arcadian, in studiul s-u: Inclustria-
lizarea României", din Enciclopedia României, pag. 824. Din
aceste date rezultà eä, la totalul de 955 al fabricilor posedate
de societätile anonime. un numär de 669 apartineau societä-
tilor minoritare, 123 la societäti internationale i numai 163
fabrici, erau proprietatea societátilor anonime romanesti.
De asemenea, din numärul total de 2.177 al fabricilor pro-
prietatea firmelor individuale, numai 463 apartineau firmelor
romanesti, iar restul de 1.714 fabrici erau proprietatea fir-
me/or minoritare.
AdunAnd numOrul fablicelor proprietate societätilor a-
nonime cu cele ale iirmelor individuale, obtinem un total
8.132 unitOti din care, numai 626 erau proprietate romfmea-
scO, adica circa 20%, iar restul de 2.506 fabrici, aclic5 circa
80% erau stäpanite de minoritari sau streini.
RealitOtile ce se desprind din cifrele de mai sus invede-
reazd c5, in sectorul muncii, pe treapta cea mai inferioarO a
ierarhiei, in massa lucrätorilor, elemental romänesc era e-
prezentat inteo proportie inferioarä celei ce el o detinea in
massa totalä a populatiei t'Arel, pe cänd elemental minoritar
avea o pozitie supericarà. Pe treapta personalului technic de
toate categorile, a celui administrativ si de conducere, elemen-
tul románesc era in inferioritate absolutà, fat5 de minoritari.
Din punct de vedere al propriet5tii unitätilor industriale, ele-
mental rom5nesc era inteo considerabil6 inferioritate abso-
lut5; fatO de cel minoritar.
3. Aspectul economic al Muncii.

In afard de realitOtile mentionate in paginile precedente,
specificul românesc din sectorul Muncei, mai releva si urmO-
toarea situatiune caracteristicd, referitoare la mijloacele fi-
nanciare puse la dispozitia acestui sector.
www.dacoromanica.ro
Din datele Raportului Comisiunii pentru organizarea cre-

ditului TnLcilor industriasi, meseriasi i muncitori, instituitä
in acest scop la Banca Nationalä, Raport publicat in lucra.
rea : Contributiuni la problema reorganizarei creditului in
Romania", vol. I., din Biblioteca Bancii Nationale, -- rezulta
cä, nu exista in lard niel o institutiune specialä de credit, care
sd se ocupe cu acordarea imprumuturilor la aceste categorii
ale Munch.
La Societatea Nationald de Credit industrial, a functionat,
intre anii 1925 si 1936, o sectiune pentru mid industriasi, care
s'a ocupat cu aceastä categorie de imprumuturi, acordând suma
maximä de credite, de lei 83.923.480 in anul 1928, si apoi sea"-
zand opergiunile cu aceastä categorie teconomicä, ele au ajuns
la suma de 30.615.584 lei, in anul 1936.
Privitor la meseriasi, Cooperatia a mai ajutat aceastä
grupä a Mun.cii, prin imprumuturi care se cifrau la 378.868.000
lei, reprezentand numai 7,4% din totalul creclitelor acordate,
iar numarul meseriasilor Imprumutati fiind numai 4,9% din
totalul debitorilor. Dupg asanarea Cooperatiei, ca consecintä
a legii respective din 7 Aprilie 1934, creditele acordate, de
unitätile cooperatiste, la meseriasi, au fost aproape inexistente.
Cu privire la sprijinul financiar al meseriasilor i mun-
citorilor, pus la dispozitie de bäncile co.merciale, un numär
de 142 din acestea n'au acordat niel un credit, mentionatelor
categorii economice. Un alt grup de bänci, in numär de 332,
au acordat unmätoarele credite, in intervalul dela 1 Ianuarie
1931 1 Ianuarie 1936:
meseriasilor i micilor in.dustriasi . . 436.724.000 lei
lucrätorilor i functionarilor particulari 209.158.000
soldul primei categorii era, la 1 Ianua-
rie 1936, de 932.080.000
soldul celei de a doua categorii era, la
1 Ianuarie 1936, de 203.057.000
imprumuturile acordate la prima catego-
rie, pe anul 1935, s'au redus la . . . 115.960.000
imprumuturile acordate la a doua ca-
tegorie, pe anul 1935, s'au redus la . . 62.198.000
Din datele mai sus citate, rezultä cat de putin sustinut,
Cu mijloace materiale, era factorul Muncä, in tara la noi,
www.dacoromanica.ro
precum # cat de lipsit de organizare financiará.' era acest

factor.
Dacä la aceastä situatiune mai adgogäm i constatarea
cä, imprumuturile mai sus mentionate, obtinute de categoriile
economice specificate, pe lang6 faptul cä erau foarte reduse,
dar se mai contractau i in conditiuni foarte oneroase de do-
bandd, formalitäti, garantdi, rambursare, etc., dacä." subli-
niem i aceastä imprejurare caracteristicä, reconstituim icoa-
na fidelä a grelelor i specificelor realitäld, in care se sbätea
Munca româneascä.
C) Concluziuni *i imperative.
Din realitätile specifice ale sectorului Muncii, expuse in
paginele precedente, se desprindeau concluziuni, care condu-
ceau la tot atatea imperative, de urmat # de satisfäcut, prin-
tr'o politic6 a Muncii.
Cele mai importante din aceste concluziuni erau urmä-
toarele :
Presiunea demograficä, ce se exercita asupra economiei
nationale, reclama, intre alte mdsuri, # pe aceia a creerei
cadrului i conditiunilor de asemenea naturä, in sectorul
Muncii, incat acesta sá atragä, sà dreneze spre el # s'a* fixeze,
contingentele noi de muncitori pe care le va oferi,
industrial, exocliul rural ce va fi in progresivä crestere.
In general, positiunea efectivä a Muncii fiind nelegitim
inferioard i obijduità fatä de Capital pentru acest ccmsi-
derent general, precum i pentru cel specific demografiei ro-
mânesti, mai sus expus, se impunea o politicä a Muncii care
sà restabileasca positiunea acesteia, de fortä determinantä, in
mecanica economieä, printr'o actiune positivd de asistentä,
sprijin i proteguire, refäcänd astfel echilibrul intre acest
factor # Capital, evitänd convulsiunile socialo-economice
favorizand procesul de creatiune.
Munca nationala se gasea Trae() situatiune inferioarä
fatä de cea minoritarä.
Corolarul firesc, imperativul n.ecesar ce decurgea din
aceastä realitate specificä, era sprijinirea i incurajarea ele-
mentelor nationale, pentru a se indrepta spre indeletnicirile
www.dacoromanica.ro
muncitoresti, i formarea lor sociala i economicä, de aseme-

nea natura, incat sa poatä rezista, in proeesul economic de
coneurenta i selectiune naturald, fata de elementul rninoritar.
Munca e aproape lipsita de mijloacele financiare, d?
creditele necesare unei normale desfasurari de activitate. Nici
un brgan de credit specializat nu exista, in acest scop. Impe-
rativul firesc ce decurgea din aceastä situatiune era creatiu-
nea unui atare organ, pentru ea Munca sà poata fi ajutoratä
sprijinitd, cu credite ieftine i in conditiuni potrivite spe-
cificului economic, al acestui sector.
Aceste concluziuni, aceste imperative mai importante, ce
se desprindeau din realitdtile caracteristice ale factorului
Muncä, in tara naastra, defineau, in acelasi timp, i liniile
generale de actiune ale unei politice muncitoresti, in Romania.
Cu insgrcinarile ce detineam i cu preocupgrile ce aveam
evident cd nu puteam retine, din aceasta politieä a Muncii,
decat aspectul i problemele economice care cadrau cu com-
petinta legarà i cu acele preocupan, neavand calitatea de
a trece si pe taramul socialo-politic al chestiunilor muncito-
resti.
Cu privire insa la aceste chestiuni, era de subliniat
sfortärile facute pana atunci, in acel tgram socialo-politie al
Muncii ; intelegerea larga' i genexoasä pentru problemele si
revendicärile legitime muncitoresti; solutiunile multiple si
eficiente aduse in campul Muncii, de Gr. Trancu-Iasi, de d. D.
R. Ioanitescu, de d. Prof. Ion Nistor i, in ultimele timpuri,
la acea epoca organizarea profesionala, sprijinul social, in-
lesnirile de recreatiune i cultura, etc., realizate de d. Prof.
Mihail Ralea toate aceste strgdanii inimoase ; toate infäp-
tuirile de asistenta i sprijinire a muncii, desavarsite cu o
larga i generoasä conceptie ; intreaga aceastä opera, a fost
de natura, s'a repare unele din suferintele muncitorimei i sa
aducä ceva mai multa echitate, dreptate i umanitate, in ran-
durile sutelor de mii de muncitori romani.
In ceeace privea aspectul etnic al problemei muncito-
resti, legea pentru protectia muncii nationale, in vigoare la
acea epocä, reclama numai o chibzuitä, echitabila si encienta
pun.ere in aplicare a ei, pentru ca, impreuna cu o actiune de
sustinere a forrngrei elementului national muncitoresc, s'A se
vol. ru. u
www.dacoromanica.ro
poatä restabili raporturile i proportiile normale, Intre ele-

mentele nationale i cele minoritare din sectorul Muncii.
c) Din aeest pullet de vedere, este de relevat metoda foarte
practied si eficientà, intrebuintat5 in industria textil, pen-
tru formanea technieä a muncitorimei nationale. Initiativa
acestei metode a fost luat5 de d. Prof. Ing. C. Cassasovici, in
anul 1934, eand d-sa a creat oca dintai scoalà practicà pentru
formarea luerätorilor i specialistilor, din industria texti15,
deoarece aceast5 industrie, in continua' i importantà desvol-
tare, resimtea lipsa specialistilor si a muncitorimei na-tionale
calificate. La sfarsitul anului 1942, aceastd scoal5 prenum5ra
312 elevi.
Pentru ea aceastd opera de formatiune, a luerätorilor ea-
lificati si a specialistilor technici, in mention.ata industrie, s5
fie dusä la bun sarsit, in anul 1933 am determinat, prin ac-
tiunea directà ce am intreprins, in calitate de Ministru al
Economiei Nationale, constituirea Asociatiei profesionale a
industriilor textile, care avea ca principal obiectiv, desävar-
sirea nurnitei opere.
Asociatia strange fondurile necesare, pentru constructia
scolilor i atelierelor acestui invälämânt practic, construe-
lie ce a si ineeput.
Prin aceastä metodä, bogatä in rezultate foarte multurni-
toare i practice, industria textilä va putea sä se doteze, cu
perso-nalul technic national, necesar conducerii industriilor
textile, cu contingentele de maistri, necesare acelorasi in-
dustrii, precum i cu lucrgtori calificati, perfectionati In di-
versele specialit5ti ale acestor importante industrii.
Pilda vie i plin5 de merite, a metodei practice si efi-
ciente, pe care o infätiseazä Asociatia profesionalà a indus-
triilor textile, am socotit cà trebuia sä fie formula ce urma
fie aplicata, la toate industriile din -tar5, la care conducerea
technic5, superioar5 sau inferioarg, precum i mana de lucru
calificat5 romaneaseä, se aflau, fie in lips5, fie in stare de in-
ferioritate.
Numai pe aceasta cale, se pot realiza cele mai bune
certe rezultate, in marea preocupare a form5rei si desvolt5rei
elementului romanesc, pe sectorul Muncii industriale, pentra
www.dacoromanica.ro
ca acest element sd-si poatä dobandi importanta si situalia pe

care o reclamä, un just echilibru, inläuntrul acestui sector.
d) Cu privire la aspectul economic al problemei muncito-
resti, adicä la crearea institutiunei speciale de credit pentru
rnestesugari si muncitori, etc., care sd poatä alimenta sectorul
Munch, cu finantäri si imprumuturi ieftine i in conditluni
potrivite specificului acestui sector, -- aceastä preocupare im-
portantd, a fäcut obiectul unor stuclii i cercetäri deosebite, la
Banca Nationalä, unde am iniiintat o Comisiune speciald care
sä se ocupe cu problema creditului din sectoruf Muncii, incä
din luna Septembrie 1936.
Aceastä Comisiune, studiind in amanuatime, realitätile si
necesitätile acestui sector de credit, mi-a depus i o serie de
importante si temeinice rapoarte, cu diverse propuneri.
Din aceste studii i propuneri, am ales solutiunile cele
mai potrivite realitätilor ce comandau acel sector, precum
modaliatile tele mai practice de satisfacere a lui, aldituind
un proect de lege pentru infiintarea unei institutiuni de cre-
dit specializat, in acest scop, cu participarea Statului si a
Bäncii Nationale.
La studille i propunerile, mai sus mentionate, in pro-
blema organizärei creditului pentru micii industriasi, mese-
riasi i muricitori, au colaborat, in Comisiunea respectivä : d.
Hariton Udrea, distins magistrat, in calitate de presedinte la
acea Comisiune ; d. Titus Axente, secretar general la Consi-
liul Superior al Cooperatiei, la acea epocä; d. Ilie Calciu, Pre-
sedintele Camerei de munc6 din Bucuresti; d. Const. Cercel,
Director General la Comitetul National al Cooperatiei; d.
Alex. Dala, Inspector la Ministerul de Agriculturd i Domenii ;
D. Virgil Petrescu, Directorul Bäncii Tdrei i vice-presedinte
al asociatiei bäncilor mici i mijlocii; d. N. Rizescu-Bränesti,
mare industrias ; d. D. Mociornita, mare industrias ; d. A. Sa-
moilä, presedintele Uniunei G-enerale a micilor industriasi si
rneseriasi ; d. Isaia G. Ionescu, Subdirector general la Casa
Centralä a asigurärilor sociale; d. St. Niculescu-Bolintin, avo-
cat la Banca Nationalä. i cl. Aurel Vijoli, din serviciul Scon-
tului dela aoeiasi Banca, mentionând calitätile pe care d-lor
le aveau la acea epocä.
Rapoartele depuse de d-nii membri ai Comisiunei mai
www.dacoromanica.ro
sus mentionate, in aceastä importantä problemd a creditului

me.stesugäresc i muncitoresc, publicate in vol. I al Bibliotecei
Bancei Nationale, in seria Contributiuni la problema reorga-
nizärei creditului in. Romänia", in care se analizau si discutau
care puteau fi cele mai bune modalitäti practice de organizare
a mentionarumi credit, dovedesc viul interes i calda insu-
fletire, care au cdlduzit munca i lucrarile acelei Comisiuni,
indeplinindu-mi o pläcutä indatorire de a exprima, din nou,
cälduroasele mele multumiri, personalitätilor mai sus numite,
pentru binevoitoarea i pretioasa lor colaborare.
Prc:tectul de lege ce alcätuisem, astfel, in scopul organizà-
rei institutiunei de credit speciaLizat, pentru mici industriasi,
mestesugari i muncitori, a fost trimis guvernului, unde s'a
intalnit cu initiativa luatd si de d. Prof. I. Nistor, in acel timp
Ministrul Muncii, pentru a se realiza o atare institutiune,
Astf el, la 5 Aprilie 1937 s'a pus in aplicare legea pentru
infiintarea Institutului National de credit al meseriasilor.
Acest Institut a defvenit apoi, prin legea din 4 Mai 1939,
Banca de credit a meseriasilor", transformare ce am fAcut,
dupä experienta de functionare, de peste un an. Cu acest pri-
lej, am adus si o nouä serie de usurinte, in scopul ca acor-
darea mijloacelor de credit pentru activitatea i organizarea
micilor industriasi, mestesugari i muncitori, sä fie cat mai
largä, mai practicd si mai adequatd obiectivului urmärit.
Aceastà institutiune de credit, a fost creatä cu un capital
de 300 mil. lei, din care 230 mil. lei in numerar. Din aceastä
sumg, 145 mil. lei, au fost subscrisi de Banca Nationalk In-
stitutul de emisiune avea deci i majoritatea capitalului si to-
talitatea creclitelor de viitoare activitate.
Creditul mestesuggresc i muncitoresc, se crea si träia_
asadar, prin intelegerea superioarà si prin sprijinul larg al
Bäncii Nationale.
Institutiunea de credit mestesugäresc si muncitoresc, astfeI
intemeiatä, a corespuns necesitätilor pentru care fusese in.
fiintatk organizandu-si rarnifieiri i difuzänd, din ce in ce
mai adânc, in rândurile micilor industriasi romAni, a meste-
sugarilor i muncitorilor, mijloacele de activitate si de propä-
ire.
Astfel, in anul 1939, creditele acorclate de sus mentionata
www.dacoromanica.ro
Institutiune de credit specializat, au fost de 284 mil. lei ; in

anul 1940 de 418 mil. lei ; lar in anul 1941 de 526 mil. lei. Din
kiceste sume, 56,94% erau credite pentru investitii i 63,06%
pentru productie, in anul 1939. Deschizandu-se posibilitäti din
ce in ce mai mari de lucru, in legäturä cu Inzestrarea armatei,
in anul 1941 repartitia creditelor a devenit : 90,70% pentru
productie si 9,30% pentru
D. Paul Horia Suciu, In lucrarea sa : Dirijarea finantä-
rei micei productiuni" de un deosebit i documentat inte-
res, in ceiace priveste evolutia finantarei micilor industriasi,
a frnestesugarilor i muncitorilor, subliniazA i progresul
desAvarsit in acest sector, prin infiintarea institutitmei de
credit specializat, pentru categoriile eccmomice rnai sus men-
lionate.
Aceste progrese sunt datorite i unei activitäti, devotate
stàruitoare, depuse de conducerea Bäncii de credit a mese-
riasilor si se c-uvine sá aducem, un merit,at cuvânt de lauciä
d-lui M. Romniceanu, presedintele Consiliului de administra-
; D-lui Const. Alimän.isteanu, vicepresedintele acelui Con-
siliu; d-lor Prof. Barbu Demetrescu, Ion Damian, G. Dimitriu,
Eduard Läzärescu, Prof. Ion Matei, D. Nasta, D. Gh. Teodoru
St. Voiculescu, membri din conducerea acelei banci, subli-
Mind, in acelasi timp, activitatea eficientä i competenta d-lui
G Spiridon, director general, precum si a d-lor directori: I. Jol-
idea Rädulescu i Cioran, care au contribuit, atat de mult, la
Infäptuirea, pe teren, a bunelor rezultate cu care se cinsteste,
pe merit, aceastä institutiune de credit.
Astf el, brava, harnica i destoinica mestesugärime si mun-
citorime româneasc5, si-au gäsit sprijinul i puterile firesti, de
mu/Ica si de propäsire, pe care le meritau si pe care le asteptau
-de atata amar de ani.
Evident insä ca ,in afarg de Infäptuirile mai sus me.ntio-
nate, mai rämänea, pentru viitor, Incà mult de fäcut, cäci im-
prejurärile economice, In continuä evolutie, creazä noi
si In sectorul Muncii.
Astfel, o justà i echitabilà salarizare a muncitorimii, pen-
tru a se Inlesni o existentä omeneasc4 i normalä lucrätorului
familiei lui; o certitudine a posibilitätii de muncä si o apil-
rare a dreptului fiecärui muncitor, la putinta de a munci, pen-
www.dacoromanica.ro
tru agonisi o existentä sigurá i continuá; protectiunea

dreptului de repaos si inlesnirea utilizärei repaosului in con-
ditiuni cerute de nivelul actualei civilizatii; asistenta pentru
accidente si board, asigurarea pentru invaliditàti i bätränete,
In conditiuni reale si efective, de adevárat si suficient ajutor
pentru muncitorime, nu de aparentä sau numai partialä utili-
tate, ci de reald i suficienn folosire; educatia ucenicimei si
muncitorimei, in directiunile technico-economice reclamate
viata nationalá; sprijinirea materialä i financiarä a muncito-
rului i familiei lui, in diversele imprejurári ale vietii, iatà
numai o foarte restränsá enumárare a marilor i importante-
lor realizäri, pe care dreptatea le reclamä, in sectorul Muncii.
Precum am al-Mat si in consideratiunile generale din acest
capitol, opinia, conceptia publicà, in deobste, nu au avut si
au o pärere si un sinitämänt real, despre importanta si functiu-
nea Muncii, in massa economiei nationale.
Munca a fost minimalizatá i chiar dispretuitä; färä spri-
jin i apárare, a fost deseori speculatá i abandonan; in sáril-
cimea conditiilor ei de existent5, a fost ocolin si rare ori
In necesitatea ei de a-si inchiria bratele, a fost deseori
umilit5; la board' sau nenorocire, de cele mai multe ori, a fost
amágitä cu o iluzie de sprijin, iar la bátránete, istovitá
fárd de vlagá, si-a nrit agonia unui chinuitor sfärsit de viatá.
Din cauza acestei infätisäri i realinti triste, Munca, nt
gäsit locul cuvenit in consideratia i conceptia generará,
iar factorul Capital, preocupat, prin definitie, de necesitatea
beneficiului si a multipliarii lui, n'a putut realiza aceste ten-
dinte congenita/e, deat in dauna i detrimentul Muncii.
Cu totul alta ins6 este insemnätatea primordialä a facto -
rului Muna, in mecanica de creatiune economicd, ast Eel cum
am arätat in primele pagini ale acestui capitol, iar neintelege-
rea rolului de seamä, al acestui factor, precum i neintelege-
rea automatismului cu care legile de mecania economicá, pro-
voacá consecintele dispretului acestui factor, au condus tot-
deauna la gravele convulsiuni socialo-economice: ruperi culec-
tive a contractului de muna; greve partiale; greve generale;
sabotaje oculte sau violente; miscári muncitoresti, sau t:hiar
revolutii sociale, etc.
www.dacoromanica.ro
Ignorarea functiunei determinante a Muncii, in massa e-

conomic'd i ruperea raportului de forte in detrimentul ei.
ca impunerea i crearea conditiunilor, inferioare i subnorma-
le, factorului Munca, de catre factorul Capital, aceastd ig-
norare i rupere de raporturi, a desläntuit jocul automat al le-
gilor mecanice, care stapanesc massa economica', provocand
convulsiuni de diverse grade, in aceastä massa, i impiedicand,
In diferite masuri, desävarsirea procesului de creatiune. eco-
nomica.
Pentru aceste consideratiuni, este regretabil ea' concept;ia
generala publica, nu are adevärata i meritata comprehensiu-
ne despre Munca. Aceasta, trebue si este necesar, pentru
normala desävarsire a procesului de creatiune, esen-
tial vietii oricarui popor sä-si capete intelegerea generald.
concomitent cu pozitia i conditiunile cuvenite, pentru a putea
constitui astf el, justa si necesara forta de contrapondere, in e-
eliatia Productiunei, fata de ceilalti factori i in special, tat,6
de Capital.
Aceasta restabilire de pozitie i conditiuni, pentru facto-
rul Munck este necesarä, nu numai acestuia, ci i massei ge-
nerale nationale, pentru a se reda astfel i acestei masse, in
acelas timp, o cat mai normala si mai organica stabilire de ra-
porturi, de conditii si de nivel social. intre diversii ei factori
componenti.
www.dacoromanica.ro
Partea Ill-a
COMERTUL
www.dacoromanica.ro
P artea1111-a
C OM ERTU L.
A) Consideratiuni generale.
In virtutea tmei corelatiuni armonioase ce trebue
existe, ca structurk functiuni i obiective, intre diversele sec-
toare ale massei economice, datoritä influentei lor reciproce
de vase comunicante ale 4celuia§i complex am considerat ne-
cesará sincronizarea Comertului i incadrarea lui in aceiasi
conceptie omogenä de politicA economicg, algurea cu Produc-
tiunea i Munca.
Aceste trei mari componente ale econorn:ei nationale, nu
pot fi structurate deosebit, una fatä de alta, färd ca massa
insäsi a econcimiei, sä nu se resimtä. De asemenea, acesti trei
mari factori, aceste trei mari forte de mecanicä economicd, nu
pot avea functiuni disparate si asin,cronice, fä'rä' ca sä nu se
provoace ruperi de echilibru in massa generald a economiei,
insotite de convulsiunile Brest ale acestor desechilibfäri func-
tionale. Tot astfel, aceste trei forte de creatiune i mecanicä
internA, nu pot sä ailDA obiective neconcordante, atät intre ele,
cät si in raport cu finalitatea generalá a economiei nationale,
fàrà ca aceastä asimetrie i discordantä, sä nu provoace adânci
desorientäri i zguduiri, In massa economicg.
Pentru aceste consideratiuni, am integrat problema Co,
mertului, in cadrul politicei economice pe care o socoteam utild
necesarä
In afarà insä, de aceste consideratiuni generale de meca-
nicä economick problema Comertului a mai infdtisat, pentru
mine si urmAtorul aspect:
In adevär, Comertul, inläuntrul unei economii, poate sä-si
desvolte activitatea sa sub urmätoarele trei formule, experimen-
tate in diverse state
www.dacoromanica.ro
172 PARTEA lu. - COMERTUL
Comertul monopol generalizat i organizarea de stat,

cu excluderea absolutd a activitatilor
Comertul activitate exclusivä de initiativä particular.;
Un regim mixt, intre cele douä de mai sus : inláuntrul
aceleiasi economii, So coexiste si sä se desvolte concomitent,
pe diverse sectoare, atat Comertul monopol i organizarea de
stat, cat i Comertul actívitate de initiativd privatd.
Aceasta era si este si azi formula sub care se infatiseaza
Comertul, in tara noastra. Pe cateva sectoare, Statul si-a re-
zervat monopolul comertrului; pe restul sec toarelor, initiativa
partiiculard era si este liberä desvolte activítatea econo-
mica, in cadrul normelor obligatorii care reglementeazd diverse
eategorii de cornea.
In aceastd formulà de existentä a Comertului, In care ac-
livitatea individuala este predommanta, nu se puate sd nu se
seagna de importanta massa a valorilor de energie, de risc,
de initiativa, de curaj, si de permanentd emotie, care insoteste
actul de comert i activitatea gornerciald, de la nastere pan la
stingerea lor.
Comertul fiind, prin definitie, lupta pentru biruinta contra
concurentei, el implied si reclamd, pentru cei ce se consacrd
acestei permanente $i neincetate stari de beligeranta, de lupta,
aptitudini exceptionale, ddrze i neobosíte, de gonceptie,
curaj i actiune promptä. Astf el, cornerciantul, --
ca ori ce comandant, Imic sau mare, pe câmpul de luptd,
trebue sà cunoasca fortele i mijloacele adversarului, tactica
luí de luptä; organizeze in iconsecinta proprale lui forte
pentru a fi biruitoare; sá aiba curajul de a infrunta risoul tu-
turor investitiilor pentru organizarea propriilor lui forte; sä
aibd apoi priceperea i abilitatea de a desfäsura activitatea de
mentinere i desvoltare a clientelei, in lupta cu adversarii
sä o conduca cu o permanentä supraveghere; sä nu-si piareld
moralul i sà nu-si desorganizeze actiunea, In fata marilor
multora din neprevazuturile i surprizele, interne sau externe,
care lovesc, direct sau indirect, atät de des, si uneori atät de
greu, activitatea organind a Cernertului.
rata numai unele din aptitudinile i insusirile exce.ptio-
www.dacoromanica.ro
PARTEA ILL - COMERTUL 173
nale pe care le reclamä' Cornertul, de la cei ce se inroleazd in

armata lui: iinitiativà, destoinicie, munca fara de ragaz, curaj
la risicuri, perseverenta la loviturile numeroase ale concurentei
si ale neprevazuturilor multiple, darzenie la lupta; iar aceasta
lupta este permanentd, de fieeare zi, nu eunoaste arrnistitiu
ni,ci ineetare, pang la sfärsitul vietii.
Din cauza acestor calitati si aptituclini exceptionale,
care le reclama Comertul, de la ostasii lui, aceasta activitate
economica insumeazä i poate retine, in cadrele ei, un procent
atat de redus de elemente, din massa economiei nationale. Sta-
tisticele ne confirmä aicest rezultat al legii selectiunii naturale,
In domeniul activitatilor economice, demonstrand cà, sectorul
Comertului, cu criteriile lui de aspra i exceptionalä
retine procentele cele mai scazute de individualitäti.
Victor Scarlatescu, in expunerea sa asupra Comertului
intern", publicata in volumul Aspecte ale economiei roma-
nesti" de Care Consiliul Superior Economic, reproduce, la
pag. 179, duna un articol al d-lui Paul Sterian. urmatoarele
date: in Anglia, Olanda, Elvetia, Germania, Austria, Franta.
Danemarca i Cehoslovacia, procentul populatiei active din
Comert si Credit, reprezenta numai o mijlocie de 13,6%, fatä
de 37% din Industrie si 27% din Agri,eultura; in Italia, Grecia,
Portugalia, Ungaria, Suedia, Letonia, Spania si Finlanda, me-
dia populatiei active ocupatä. in Comert si Credit, nu era decat
de 6%, fata de 21% in Industrie i 53% in Agricultura ; lar in
uirile cu densitatea populatiei mai redusä (media 48): Polonia.
Estonia, Romania, Bulgaria, Yugoslavia i Lituania, procen-
tul populatiei active, ocupata in Comert si Credit, era numai
de 3%, ea medie, fa% de 9% din Industrie si 74% din Agr;-
cultura.
In aceastà din urma grupa' de tad, Romania figura cu
procent de 3,2% la Comert si Credit, 7,2% la Industrie si 78%
la Agriculturä', din totalul populatiei sale active.
Astfel fiind, din datele mai sus gitate, se confirma cum
legea selectiunei naturale economice, nu retine in Comert, da-
torita calitatilor i aptitudinilcr exceptionale pe care le re-
clama' acest sector economic, decat un procent foarte redus,
din populatia activa a unei tári, i anume pe acela inzestrat 'cu.
www.dacoromanica.ro
114 PARTEA 111. - COMERTUL
insusirile speciale, reclamate in dura si aspra activitate din

acest sector.
Pentru aceste ratiuni, am socotit Comer1111 ca pe o ade-
varata carierä de frunte a armelor economice, iar acolo uncle
aceasta ramurd de activitate se impodobeste cu o respectabila
onestä traditie, ani considerat-o ea pe o adevärata i meri-
torie noblete a economiei nationale.
Aceastä categorie de cinste a Comertului, se caracteri-
zeaza pritn moderatiunea castigurilor, printfo activitate co-
merciala streina de instinctele criti,cabile ale exclusivismului
si ale acapararei; caläuzita de inteleapta mäsura a desvoltärii
progresive si normale, ea pune decenii pentru a se consolida
generatii pentru a se Malta, lar in iurul ei radiazá bine-
facerea, generozitatea i omenia.
Castigul cu once pret, specula, imbogatirea rapida i ne-
satioasa, aceste ispite condamnabile ,care pandesc pe negustor
arunca un reflex de compromitere si de adversitate asupra
Comertului, -nu erau si nu sunt cunoscute acestei categorii
de negustori, care cinstesc si apara astfel, existenta insd.si a
Comertului.
Evident ca nu se poate confunda acest Comert onest, or-
ganizat si de rationala activitate, cu aventura grabitilor de
imbogatire prin operatiuni criticabile, sau a speculantilor ce
se dedau la activitati ilicite i daunatoare negotului i econo-
miei nationale. Ca in once profesiune sau ramura de activi-
t ate, si in Comert exista elementele care se abat dela linia
corectitudinei, a normalei onestitati, a practicelor recomanda-
bile, nesoVäind a savársi once act, cu conditia de a le a-
duce castigul dorit.
Acestia surd iinfractorii Comertului, care pateaza acea-
sta activitate, care compromit acest sector, care dauneaza eco-
nomiei nationale si care provoaca reactiunile de aparare
lima ale organului de Stat i ale massei economice nationale.
Din cauza acestor delicventi ai Comertului, deseori suferd
Comertul normal si onest, dar unii nu trebuesc confundati
Cu altii.
Pentru aceste consideratiuni insa, in &Lard de mäsurile
curative, menite sa ebb-mine din sa'nul Comertului elementele
www.dacoromanica.ro
PARTEA Ill. - COMERTUL 175
care pateaza i dauneaza; in afara de terapeutica necesara or-

ganismului icomercial, pentru vindecarea lui de gangrena care
ii distruge existenta, linistea si prestigiul, se mai impuneau
si se impun masuri preventive, In scopul de a se impiedica,
infiltrarea in sectorul Comertului regulat i onest, a elemen-
telor indezirabile, de aventura .si specula. Astfel, sunt nece-
sare masurile de preintampinare si de minima" selectionare,
a celor ce doresc s'a intre in sectorul Comertului.
In acelas timp, era si este necesar ca factorii onesti i ac-
tivi ai Cc4mertului, sa fie protejati printr'un regim legal, &are
sä le poartä asigura normala i linistita desvoltare a multiple-
lor activitati, avand in vedere greutalile economice proprii,
numeroase si importante, pe care le genereaza Comer-tul prin
el insusi, pentru ca acestea s'a' nu mai fie sporite i potentate,
prin altele, survenite din afara.
Deosebit insá de aceste probleme, Comertul mai punea
iar chestiunea este inca actuará, i preocuparea struc-
turei interne a lui, din pinict de vedere al componentei lui,
Cu fa,ctori nationali sau minoritari.
B) Echilibrul massei comerciale.

Din acest punct de vedere, datele statistice infatisau o si-
tuatiune ingrijoratoare, pentru o normala desvoltare a econo-
miei nationale i chiar pentru linistea ei.
In adevar, din datele publicate de Camerele de Comert din
tara, se relevau urmatoarele positiuni:
In Capitald i judetul Ilfov, din totalul firmelor indivi-
duale de 25.556, erau firme romanesti 23.920, lar firme strei-
ne 1.636.
Facandu-se analiza, din acelas punct de privire, a firrnelor
individuale in capitalele de judet, situatia se infatisa astfel : din
totalul de 87.479 firme individuale, 52.995 erau de origina et-
rlieg streina i numai 34.484 erau de origina etnicä romana.
Examinandu-se problema pe toata tara, datele statistice a-
duceau urmatoarele preciziuni : din totalul de 229.040, firme
individuale, erau de origine etnica romana 111.055, lar de ori-
gine etnica streina (evrei, sasi, unguri, svabi, greci, armen:, etc.)
www.dacoromanica.ro
176 PARTEA IlL - COMERTUL
117.987. Aceste cifre sunt publicate de d. N. Arcadian, in lucra-

rea sa : Protectia i incurajarea economicd a elementului ro-
mdnesc".
Astf el se constata Ca, majoritatea firmelor individuale, care
exercitau comertul in tard, erau de origind etnicd streinä. La
aceastd pozitie, relevatä de statisticele firmelor individuale, mai
trebuia adus i urmdtorul corectiv : dacd numdrul firmelor ard-
ta majoritatea in favoarea minoritdtii etnice, capitalul si an-
samblul fortelor de actiune comercialä : credit, relatiuni cu
streindtatea, etc. acesti reali i hotdratori factori de aprecie-
re ai adevdratei importante i puteri ,comerciale, erau
mai defavorabili elementului românesc.
In consecintd, concretizAnd in cateva cifre structura econo
mica a tdrei, se constata, dupd recensdmantul din 1930 cd, ruassa
majoritard nationald a tdrei reprezenta 71 `-c, din totalul popu-
latiei, iar cea minoritard numai 29%. In schimb, acest procent
minoritar detinea peste 50% din numdrul unitdtilor comerciale
individuale, fard a mai vorbi de forta lor reald, mult superma-
rd, in massa comertului tärei.
Aceasta era situatiunea: marea massä majoritarä natio-
nald, era subordonatd economiceste unei minoritäti etnice.
Raportul era deci cu totul anormal, iar desechilibrul din
lduntrul economiei nationale, era categoric si gray.
Consecintele i efectele lui nu au intdrziat a se produce, la
cel dintai prilej, anume : reactiunea explosiva a majoritdtii, con-
tra minoritätil.
Aceastd reactiune a fost cu atat mai eruptivd si mai vio-
lentd, cu cat starea de suprematie economicd a minoritalii era
insotitd, deseori, de urmätoarele fenomene, ddundtoare i iras-
cibile: acapararea i exclusivismul, in detrimentul massei ma-
joritare nationale
In atari conditiuni deci, incetarea stdrei anormale i diiu-
ndtoare a ruperii de echilibru, mai sus specificatd, i restabili-
rea unui raport firesc de forte, in massa economicä a tdrei, a
unei proportionalitäti de tratament, intre majoritatea nationalä
minoritate, erau nu numai indicate, dar constituiau o in-
datorire primordiald. lar dacd aceastà restabilire de echilibru
era indispensabild mecanicei economice a Wei, ea era si in
www.dacoromanica.ro
PARTEA 1H. - COMERTUL 177
interesul insasi al minoritatii einice, cäci restabilindu-i o po-

2itie cnormala in massa economiei nationale, ea nu mai putea
provoca ractiunile mai sus mentionate, impotriva ei, ci ìi sta-
bilea, astfel, un cadru normal si legitim, de linistita activitate.
Legile mecanicei economice, necesitatea de aparare a ma-
joritatii nationale i interesul insäsi al minoritatilor economice,
toate concordau in a reclama, incetarea desechilibrului, dau-
nator i convulsiv, in care se gasea massa economiei nationale
restabilirea unui echilibru, normal si organic, intre compo-
nentele etnice ale acelei masse.
Pentru a se atinge acest obiectiv, mai multe puteau fi can-
ceptiile si metodele.
Printre acestea, citez metoda actului de autoritate al Sta-
tului care, considerandu-se in legitima aparare, ca expresmne
a majoritatii nationale, edicteaza mäsurile ae rigoare pentru o
interdictiune i prohibire, partialä sau totala, sub diverse mo-
dalitati, a comertului minoritar.
In acest sistem, care si-a gasit dese aplicatiuni de Ca-Cava
vreme, minoritarii, total sau parte din ei, fie cä sunt exclusi,
ope legis, dela facultatea de a mai exercita comertul, fie cà
se and inteo stare de fapt echivalentä. In cadrul acestui sis-
tem, de fapt sau si in drept, unii sau toti minoritarii, nu
mai au putinta de a mai practica, in mod deschis si normal,
totalitatea sau anume ramuri de comert. 0 atare metoda poate
produce urMätoarele consecinte i fenomene, in mas,sa eco-
nomicä, verificate de multiplele experiente facute:
Sc pot crea goluri, in viata i activitatea economica, prin
incetarea de a mai functiona, a unor zone comerciale detinute
de minoritarL Aceste goluri, pot fi indeajuns de vatamatoare e-
conomiei, in mäsura in care minoritatea respectivä detinea o
suprafata mai mare din massa generala economicä. In acest caz,
economia generalä poate incerca consecintele acestor incetari
sau resträngeri de activitate economica, cu repercusiuni in re-
ducerea productiei i urcarea preturilor.
Daca minoritätile carora li se interzice, de fapt sau i in
drept, parte sau totala exercitare a comertului, continua sa lo-
cuiasca suprafata geografica pe care convietuiau, mai inainte,
impreuna cu majoritatea nationala i aceasta este covarsitoa-
rea multime a cazurilor, din pricina stavilirei emigratiunilor de
Vol. 12
www.dacoromanica.ro
la o tara la alta in aceasta ipoteza, minoritatile oprite de a

mai exercita comertul in mod normal si ostensibil, creiaza co-
mertul ,,negru".
Necesitatea fireasca de a munci i de a träi, negasindu-si
altd cale de satisf acere, creaza si deschide pe aceia a comertului
clandestin. Vechile aptitudini i deprinderi de activitate co-
merciala, ale minoritatilor, departe de a se stinge, îi gasesc un
intens camp de activitate, creind comertul laturalnic, comertul
ascuns.
Dacd comertul clandestin minoritar, este determinat ast-
fel a se crea, in schimb el este cla'unator intereselor Statului. de
oarece, prin comertul clandestin, Statul pierde toate veniturile,
ce nu se incaseaza dela un atare comert, Idea evidenta i bird
urma.
In acelasi timp, comertul clandestin, neavand nici un feI
de sarcina fiscala, aproape nici o chenuialä de regie (local, lu-
minat, incälzit, functionari i lefuri, etc.) si nefiind supus di-
verselor masuri de control si reglementare, cum este comertul
obisnuit, constitue pentru acesta din urma, o importanta
concurentd, de natura sa sdruncine, nu numai noile incercdri de
comert national, dar chiar si pe cele cu veche activitate.
De asemenea, comertul clandestin creazä un circuit mo-
netar inchis, inlauntrul minoritatilor lovite de aceasta capitis
diminutio" comerciala. In adevar, disponibilitài1e monetare
utilizate ca fond de rulment, in acest comert inchis si clandes-
tin, circula in marea lui majoritate, in circuitul minoritatilor
respective, netrecand aceasta zona cleat rare ori.
Beneficiile realizate din acest comert, inchis i subteran,
raman in aceiasi zona oculta, iar cheltuelile exterioare acestei
zone ale minoritatilor puse sub interdictie economica, devin ipso
facto, foarte reduse. Acestea se restrang la strictul necear;
banii nu se mai cheltuesc de minoritari, ca altá data, in cala-
torii, In vilegiaturi interne, in participarea la spectacole, loca-
luri de petreceri, restaurante, etc., ci se strang, cu parcimo-
nie, pentru a se lace fata necesitatilor in.dispensabile, iar restul
sá rämanä ca rezerve lichide pentru vremuri grele.
Astfel, se creiaza acest circuit monetar inchis, din care eco-
nomia nationala nu foloseste decat foarte putin.
In acelasi timp, simpla capitis diminutio" comerciala a
www.dacoromanica.ro
PARTEA LU. - COMERTUL 179
minoritätilor, nu rezolvà prin ea insgsi, marea si principala

problemä, a creärei elementelor comerciale, din massa majori-
tarà si a desvolfärei comertului national.
Aici rezidä intreg temeiul problemei Cäci, nu este inde-
ajuns sä se reducd sau interzicg exercitarea comertului mi-
noritar; din cele mai sus arätate, atari metode pot produce chiar
consecintele defavorabile, mai sus mentionate.
In täri, ca a noasträ, in care acest comert minoritar detinea
imnortanta majoritate a seetorului comercial, problema
precumpänitoare era aceia a desvaltärei elementului majori-
tar national. astfel ca el sä-si recapete adevärata i cuvenita si-
tuatie, pe sectorul comercial, lar nu sa' rämânä* i sá eontinue
a fi in inferioritate. aläturea de golurile pe care reducerea co-
mertului minoritar le-ar produce, cu consecintele mai sus a-
rdtate.
Restabilirea raportului de forte comercia, inire majo-
_ritatea nationald i minaritatea etnicä, nu Sq putati efectua,
in mod rational i eficace, reducánd un singar factor al ra-
portului: minoritätile, cAci, in acest caz, economia inregis-
treazd un minus net de activitate i creatiune, cu consecintele
inai sus arätate, färä ea pozitia factorului comercial national
sd fie schimbatä. i imbunätätità.
Pentru ca in mod real massa economicä" s. lprofita
din restabilirea raportului de forte mai sus rnentionat, este
necesar ca ea sá se perfeeteze prin desvoltarea factorului na-
tional
Acesta este obiectimul principal al problemei, i numai
astfel eeonomia nationalä este In real folos_
Pentru a domina viata economicg a tArei, astfel cum le-
gitimeazA situatia ei covArsitor majoritarä, massa cnationalä
trebue sä-si ereeze din sanul ei, fortele si elernentele comer-
ciale, inzestrate cu toate aptitudinile s't calitàile, mentionate
In paginile precedente, pe care le reclamä initiativa inventiv5,
iscusinta curagioasà, riscurile, truda neobositä i lupta conti-
nug, din viata plinäi de viteisitudini a comertului. Massa majori-
tard nationalä trebue sä" formeze fortele i elementele.comer-
eiale, viabile, rezistente i dame, pentru ea ele, odatà plan-
tate pe seetorul comercial, sä se fixeze, cu permanenta si rod-
nicia de activitate a entitätilor dinamice, eficiente i crea-
www.dacoromanica.ro
180 PARTEA ELL COMERTUL
toare, iar nu sä dispara, la primele batai ale vänturilor defavo-

bile, ca niste creatiuni neviabile, artificiale sau parazitare.
Activitatea economica nationala nu se desvoltd normal si
nu propaseste, prin modalitatea negativa a desfiintarei sau re-
strangerii unei parti din sectoarele ei de activitate, a celui
minoritar, ci prin actlunea 'positiva de formatiune, intarire
desvoltare a fortelor elemente-lor natianale.
Evident ca, o ingradire concomitenta a desvoltarei forte-
lor minoritare etnice, devenite forte economice dominante,
este cindicata, pentru ca prin nerestrangerea lor i prin conti-
nua lor desvoltare, sa nu se neutralizeze efectele sfortarilor
de sporire a fortelor i elementelor nationale ; dar, pentru
atingerea acestui scop, trebuesc alese modalitatile care sä nu
provoace consecintele defavorabile, mentionate la paginile
precedente.
Diminuarea hegemoniei comerciale a minoritatilor etnice-
si sporirea fortelor majoritatii nationale, in scopul de a se
infaptui restabilirea echilibrului, normal si legitim, mtre for-
tele economice, in proportiile firesti, este astfel un proces
lent, de evolu-tie linitità i progresiva, care dureaza tot tim-
pul necesar pentru formarea fortelor i elementelor nationale,
capabile i eficiente ,in sectorul comertului. Astfel, aceste
forte si ele-mente nationale, isi vor putea pastra pozitiile do-
minante si legitime, in massa i viata economica, iar raportul
sii echilibrul de forte, normal si organic, fatä de cele minori
tare, fiind in acest mod realizat, va asigura economiei natio-
nale o alcatuire trainicä, sanatoasd i eficienta, corespunza-
toare substratului i structurei sale etnice.
Acest proces de restalailire a raportului normal, intre for-
tele economice nationale si cele minoritare, reclamg insà o
desfasurare lenta, linistita i progresiva, iar nu violenta
pentru cA insasi opera de formatiune a elementelor co-
merciale nationale, este o realizare anevoioasä si de lungä
durata.
Oricine gandeste spre binele acestei täri, nu se poate sa
nu doreasca a vedea infaptuirea cat mai rapidä a formatiunei
desvoltarei elementului national, in viata comerciala i eco-
nomica, in general. Daca aceastä opera, atat de adanc simtita
dorita, s'ar putea realiza, printr'o minune, ca in basme, de
www.dacoromanica.ro
PARTEA M. - COMERTUL 181
pe o zi pe alta, nu cred cá ar exista cuget sanatos care sa

nu se bucure.
Din neferieire insa, trebue sa privim realitatile economice
sinceritate si sà primim adevdrul eu intelepciune. 0 atare
opera de formatiune a elementului national, pentru ca acesta
sa fie viabil, rezistent, darz la trucla si inzestrat cu calitatile
pe care le cere lupta, intrepridà i fard de ragaz, a eomertu-
lui, o atare opera de restabilire organica i eficientd, a ra-
portului de forte economice, este de durata, de inceata si
evolutie, de perseverenta i d'arza actiune, coordonatA
sincronica.
Mai mull Inca, este o infaptuire de multe si importante
jertfe materiale.
Economia nationala, Statul, prin institutiile lui, trebuesc
sa fie gata a pierde multe sute de milioane, chiar miliarde de
lei, cu experlentele primelor timpuri. de incercare i formare
a elementelor comerciale nationale.
Numai astfel, printr'o actiune rationalä, de continuitate
evolutie, organizatà dupa un plan practic de an-
samblu i cu riscul eventualelor pierden i materiale impor-
tante, numai astfel se poate desävarsi o rear& eficienta si
trainicä restabilire, pe durata # permanenta, a raportului de
forte, pe tardm economic, in favoarea i proportia legitimata
a rnassei natiocnale.
Altcum, se realizeazd creatiuni artificiale, neviabile, in-
capabile sá reziste In lupta apriga de seleetiune naturala, --
selectiune care, in viata economica, eliminá i distruge, fära
sova.ire # fara erutare, pe cel slab si pastreazd pe eel mai apt,
mai capabil # mai bine pregatit.
Incercarile si metodele convulsive, pripite, dornice de re-
zultate rapide # vizibile, poate in mod sincer, dar care insa nu
vor tine seama de factorul: timp, evolutie, formatiune organica
a elementului viabil national si de jertfele materiale, ce tre-
buiau facute, nu sunt sortite sà dea rezultatele pe care le
daresc # pe care, in mod legitim, economia nationalä le re-
Aceste incercari i metode, neorganice, violente, neevolu-
tive i neindreptate, in principal, spre hotaritorul obiectiv al
formarii elementului national, riscä sà iroseasca sume impor-
www.dacoromanica.ro
182 PARTEA III. COMERTUL
tante, sg intgrzie i chiar sg ingreuieze procesul de restabilire

a echilibrului, firesc i normal, intre fortele etnice ale massei
adevgrat al problemei hind deci formarea ele-

-economiceAccentul
mentului comercial national, azi in inferioritate fatg de ea
minoritar, a doua problemä importantg este urmgtoarea :
posedg oare neamul nostru, însuiri1e, calitAtile i aptitudinile
exceptianale, cerute de lupta aprigg i iscusitg a Comertului ?
Este Romgnul inzestrat i cu darurile, deotebite i destul
de rare, pe care le cere viata economicg de azi, pentru ca el s`á
lie si sa deving un bun negustor ?
Totalitatea nationalg poate deci forma, din elementele
ce posedg, Imassa investitg cu capacitatea i aptitudinile ne-
cesare activität.ilor comerciale ?
Iatd marea i grava problema care doming posibilitatea
restabilirei raportului dintre fortele etnice ale economiei noa-
stre.
C) Aptitudinile comerciale ale massei nationale.

Situatiunea actuará, in care se ggsea si se gdseste Comer-
11.11 in Romgnia, precizatd prin cifrele mentionate in pa,ginile
precedente, din care se invedereazg cg massa nationarg ma-
joritar'g, de 71% din populatia totalg a tdrei, este subordonatä
economiceste minoritgtilor et:nice de 29%, care detin mai mult
de 50% din puterea comertului nostru, aceastg situatiune.
nu ar putea conduce &cat la conchaiuni peshniste, referitor
la aptitudinile comerciale ale massei noastre nationale.
Si in adevgr, atari concluziuni si-au ggsit, uneori, expre-
siunea, tinzand sg se constate cg poporul român are foarte
multe calitgti : inteligentg, sobrietate, cinste, muncg. devota-
ment, patriotism, etc., dar cg nu posedg indeajuns i Insusirile
negustorului istet, abil i rgzbgtgtor in apriga luptg a con-
curentei economice.
Nu impgrtgsesc aceste opiniuni, si convingerea mea este
cu totul alta.
Pentru a ne explica situatia ingrijorgtoare de mai sus,
precizatg prin cele câteva cifre care tintuesc realitgti dure-
.roase, pentru a da interpretarea adevgratg acestor cifre.
www.dacoromanica.ro
PARTEA 111. COMERTUL 183
din punct de vedere al facultätilor i aptitudinilor comerciale

ale nearmului nostril, trebue sä exarninäm cauzele istorice care
au condus la acea situatiune, la acele cifre si sä stabilim.
toritä cgror imprejuräri, massa majoritarà nationará a cäzut
sub hegemonia economicä a minoritätilor etnice. A fost
oare lipsa de aptitudini i calitäti, a poporului romän care, bi-
ruit in lupta comercialä a selectiunei naturale, a fost inlätu-
rat de pe tärämul economic, de minoritäti mai bine inzestrate,
sau alte cauze au determinat aceastä deplasare a elementului
national, -de pe sectorul economic ?
Desfäsurarea calory& evenimente de istorie economica. ne
explic5 fenomenul de mai sus.
Problema prealabilk care trebue lämuritä, este urinritoa-
rea: am avut, in trecutul nostru economic, un negot românesc?
Toti istoricii sunt de acord asupra räspunsului afirmativ
tärile noastre au avut un comert romanesc.
Nu voi intra in analiza i expunerea. documentärei aces-
tui fapt pozitiv, n.efiind locul unor atari desvoltäri istorice,
in cadrul preocupärilor noastre. Pentru aceste desvoltäri, mo-
nografiile de istorie asupra comertului nostru, stau la dispo-
zitia celor ce doresc o mai adâncä examinare a laturei istorice.
Mä voi märgini deci, numai la consemnarea evident.elor, ce
rezultà din restabilirea adevärului istoric.
Cert i constant este eä, tàrile românesti au avut, in afarä
de comertul intern. corespunzätor timpurilor, si interesante
legAturi de comert extern, cu târile invecinate.
Träind multe veacuri sub suzeianitatea turcä, era firesc
ca, cel mai desvoltat comert sä fie stabilit In legäturä cu Ta-
rigradul i Cu Orientul. In acelasi timp insä, relatiuni comer-
cial* de continuitate, nelntrerupte decät prin evenimentele
politice si prin räzboaie, existau intre tärile romäne i Polonia,
Ungaria, Rusia, Republicele i marile orase comerciale ita-
liene: Venetia, Genua, etc., precum i cu ärile imperiului
german.
Graul, lemnul, vitele, mierea, ceara, produse de princi-
patele romane, erau cumpärate de negutätorii streini, cari le
incä'rcau in schelele BrAilei, Giurgiului si ale celorlalte porturi
durnärene, desvoltate astfel cu
De asemenea. negustorii romAni. sträbäteau pAng la Tari-
www.dacoromanica.ro
184 PARTEA Ill. - COMERTUL
grad si mai departe. in orientul tärgurilor renumite ; altii

aveau leggturi cu Brasovul, Viena si cu Lipsca ; N. Iorga ne
aratä in ..Istoria Comertului romanesc" (pag. 141. vol. Il) cä,
negustorii romani importau din Austria; scufe, alagèle, cituri,
basmale ,cänävät" i pärgrii de Triest, pistoale, diverse arti-
cole de fier si otel, ca : cutite. bricege, brice, foarfece. Din
Franta se importau saluri. fesuri. zabranice, pälgrii, batiste
de fit, farfurii, härtie, ceasornice, saiac" si Nimes in värgi
cu flori". Anglia furniza negustorilor romftni : cituri, pos-
tavuri, arnice, tiriplic. Din Rusia importam blänuri, pänzg,
postavuri, alagèle, musamale, cervis, iar industriile gen?veze
venetiene trimeteau negustorilor remâni: sicufe, camocat,
catifele cu sau fgrä fir, sticrgrie, stofe, atlasuri geamfer"
härtie.
Comertul intern si cel extern al tgrilor române, s'a putut
desvolta, mai intens, din prima jumätate a veacului al XIX-lea,
datoritä evenimentelor politice din aceastä perioadg de timp,
care au determinat o mai mare libertate a comertului tärilor
românesti, si o mai mare posibilitate. politicA si economia a
celorlalte täri, de a stabili relatiuni comerciale principatele
noastre.
Din nefericire insä, aceastg favorabilä conjunctura poli-
ticA, pentru expansiunea economicá a tgrilor noarAre, nu a
putut folosi prea mult negustorimei romilnesti, de oarece, ea
era intovgrb.sitä de urmatoarele imprejuräri interne, care erau
dä'unätoare consolidärei si desvoltärii elementelor noastre na-
tionale.
Aceste imprejuräri au fost urrniitoarele
a) In jumgtatea a doua din veacul al XVIII -lea, consa-
crarea regimului turco-fanariot, sub aspectele lui cele mai des-
voltate, a contribuit, inteo ingsurg considerabilä, la stabilirea,
In Virile romäne, a unei negustorkmi fanariote, levantine, orien-
tale, fixatä mai intai in schelele dungrene, apoi in capitalele
tärilor române si in celelalte tärguri mai de seamä.
Aceastg negustorime streinä, din Orient aducea cu ea
privilegiul i protectia autoritätii politice suzerane, constituind
astfel, o vajnicä concurentà pentru negustorimea româng.
Aceastä stare de lucruri s'a desvoltat chiar pang in pri-
mele decenii ?..1e veacului al XIX-lea, clätinänd massa natio-
www.dacoromanica.ro
PARTEA III. - COMERTUL 185
nald a negustorimii noastre, neajutoratä i neaparata de ni-

rneni.
'rot in aceasta perioadd a veacului al XIX-lea, a inceput
sa devina mai intensä, infiltrarea elementulut evreesc, r.'..obo-
ritor din tarile vecine i in special din Rusia si Polonia.
Acest exodiu al streinilor, ce se indreptau spre ladle ro-
mane, datorita regimurilor economice i politice care favorizau
desvcltarea comertului exterior gasea negustorimea
alcatuita pe bresle, cu o sanatoasa traditie i o apre-
romaneasca
ciabila activitate. In cadrul acestor organizari negustoresti,

comertul romanesc, mai ales cel intern, s'a putut desvolta
mod normal si firesc. Comertul exportului era mai mult in
maria streinilor, iar pentru cel de import, dese erau cälatoriile
negustorilor streim, care aduceau marfuri in tärile noastre, de
-prin toate targurile si statele Orientului sau ale Europei.
b) Sub presiunea acestei revarsari de elemente streine,
comertul romanesc, in chip sanatos organizat pe bresle. ar fi
putut lupta i rezista, dacä nu i s'ar fi creat conditiuni cu totul
neprielnice si claunatoare.
Aceste conditiuni au fost urmatoarele :
Atat timp cat streinii nu erau admisi in breslele negusto-
resti, comertul lor n'a putut influenti prea mult, pe cel na-
tional, nici nu l-a putut aseza inteo stare de inferioritate.
Cancl insa, in prima jumatate a veacului al XIX-lea, s'a
admis intrarea streinilor in bresle, prin aceasta s'a creat
o situatiune de ucigatoare concurentä, pentru negu.storimea
romAneasca.
In adevär, negustorii streini fiind admisi, la egalitate
exercitare a comertului, cu cei romani, aduceau cu ei insa,
inlauntrul activitatii comerciale si a luptei de concurent.ä, o
mare superioritate fata de romani : regimul i privilegiile con-
sulare, de care se bucurau, si care constau in scutiri sau re-
ducen i de taxe vamale, precum i in scutiri de acsize, la tar-
guri si orase. Negustorii români pläte.,au integral toate taxele
vamale si mai plateau, pe deasupra. i acsize la orase. pe cAnd
negustorii streini, cu egalitate de drepturi in exercitarea co-
mertului, erau scutiti.
Astfel, acestia din urma aveau o superioritate covarsi-
toare asupra egustorilor romani, superioritate care a deter-
www.dacoromanica.ro
186 PARTEA lU. - COMERTUL
minat, in mare parte, imposibilitatea pentru comertul national

de a rezista acestei lupte, atat de neegale, iar consecinta fatal&
a fcist decdderea, progresivä i adaned, a negustorimii. ro-
manesti.
Evident (1, in atari conditiuni, oricare ar fi fost aptitu-
dinile i calitdtile negustoresti ale poporului roman, acesta nu
putea rezista, pe tdramul comertului, cu o concurentd streinä..
puternicd
c) In aceste ingrate imprejurdri pentru comertul national,
a intervenit si un alt fenomen general, anume: absorptia ele-
mentelor nationale, din domeniul comercial, catre alte sectoare
de activitate.
In adevdr, veacul al XIX-lea, reprezenta, pentru tdrile
noastre, inceputurile i cristalizarea primelor lineamente ale
organizärii de stat si ale burgheziei romane.
Noua ideologie a Revolutiei franceze dela 1789, care zgu-
duise si schimbase structura politicd a statelor occidentale,
facea drum si spre tärile noastre. preatind i deterrninand,
in mod ocolit, miscarea lui Tudor Vladimirescu, dela 1821
in mod direct, revolutia dela 1848, urmate de toate primeni-
rile, in conceptii i in formule de viatd publicd, ce au condus
la Unirea Principatelor i, apoi, la evenimentul hotäritor dela
1866.
Cu aceastd data, incepea epoca de stabilä i grabnieä pre-
facere a tärei noastre.
Romania. esitd din cadrul intarziat si anachronic, feudalo-
oriental, de organizare si viat'd publick se indruma spre noile
cone& ptii i alcatuiri publice, consa.crate de ideologia i civi-
lizatia tdrilor apusene.
In fata acestui imperativ de evolutiune, Romania trebuia
sä-si formeze i alcatuiased o noud organizare de Stat si un
nou cadru administrativ. De asemenea, trebuia sä-si formeze
o armatd nationalä, corespunzdtoare situatiunei de indepen-
dentd ce urma sg-st creeze.
In acelasi timp, toate celelalte organe i functiuni de Stat,
trebuiau create : justitia, invät5mantul, cu toate treptele lui :
cel primar obligatoriu, cel secundar si cel universitar ; de ase-
menea, cultele trebuiau reorganizate cdile de comunicatie
;
interne trebuiau create dintru inceput.
www.dacoromanica.ro
PARTEA M. - COMERTUL 18T
Totdeodatä, noua formä de vlatä reclama crearea functiu-

nilor social-economice ale profesiunilor libere : medicing,
avocaturä, inginerie, etc., de care Virile romane erau complet
lipsite.
Asa dar, Romania tänärä i nouä, ce se nästea la jumä-
tatea veacului el XIX-lea, reclama, pentru existenta i desvol-
tarea ei. In formulele de civilizatie apuseanii, din acea epoeä,.
crearea unui con3iderabil ansamblu de orga.ne, institutitmi
functiuni.
Administratia, armata, justitia, Invätämant al, comunica-.
profesiunile libere : medicina, avecatura, ingineria, etc.,
toate aceste indispensabile institutii de bazà, ale unui Stat
civilizat si de drept i citez numai pe cateva din cele mal
importante trebuiau create si desvoltate.
Aceasta opera necesita, In primul rand, oameni.
Astfel, massa nationalà, a trebuit sä devieze formarea
elementelor, dela vechile Indeletniciri : comert. rnestesug, eätre-
care se Indreptau acele elemento, mai inainte, i sä le in-
drume atre nouile necesitäti ale organizärei de stat.
Aceastä deviere, era cu atat mai usor de realizat, ca cat
nouile functiuni politico-sociale, care reclaman elementele
acordau acestor elemente i satisfactiuni de ordin mo-
ral, nu numai materiale, superioare celoa- pe care le-aT fi avut
In negot sau mestewguri.
Astf el, administratia de stat, armata, magistratura, Invg-
tämäntul de toate gra dele. medicina, avocatura, ingineria, etc.,
au inceput s absoarbä elementele cele mai de valoare ale
massei nationale, pentru crearea cadrelor, organelor i func-
tiunilor politico-sociale, de care noua Romanie avea atät de
mare lipsà.
In fata unel atari solicitäri i absorptii de elemente, de
Ogre necesitatile organizArei de stat, evident Oa fiii de negus-
tori, preferau sà se facä ofiteri, magistrati, profesori, avocati,
doctori, ingineri. functionari publici, deeät sä continue-
existenta, de grea i darzä luptä, obscura si färà strälucire, a
negotului si a industriei artizanale.
In acelasi timp, a fost explicabiI ca, negustorii roman}
insisi, In loe sä doreasca a forma pe copiii lor, pentru conti-
nuarea comertului lor, agitat de greutati, de riscuri. de res-
www.dacoromanica.ro
188 PARTEA III. - COMERTUL
trictii i reglementdri din ce in ce mai anevoioase, preferau

trimeatä la scolile din tara si chiar din streinatate, pentru
ca astf el, sä" poatä imbratisa nouile i ademenitoarele indelet-
niciri mai sus mentionate. A cestea aduceau o mai mare satts-
factie morala cleat negotul, o mai neasem.uita stralucire pu-
blica i sociala, comportau o ariunca mai linistita si mai sigur
remunerata, iar la sfarsitul vietii, se terminau, aproape toate,
cu batrânetea, seninä i linistitk a unei pensii intangibile.
Astfel, marile imperative i neyce.sitati ale nouji argani-
2Ari de stat, din a doua jumatate a veacului al XIX-lea, au
deviat elementele nationale dela indeletnicirile negotului si
mestesugurilor, si le-au chemat la satisfacerea necesitatilor de
viata noua, pe care le reclaima Romania noua.
Copiii de negustori au devenit avocati, functionari publict,
maeistrati. ingineri, ofiteri. doctori, etc. si numai, in rare
cazuri, au mai continuat indeletnicirea parintilor lor.
Iar, la incetarea din viata a acestora, inceta cu ei, st
viata atator negoturi romanesti.
Obloanele comertului romanesc se inchideau, pentru
se deschide acelea ale comertului minoritar.
In adevär, minoritarii nefiind primiti in functiuni publica.
unii din ei neputand dobandi imobile rurale 'Jana la o anu-
marl data, iar infiltrarea lor in tara, rlevenind din ce in ce
-rnai intensä, unicul sector de activitate ce le rämänea des-
chis, era acela al comertului si al profesiunilor libere.
Care comert deci s'au indreptat toate sträduintele de
existenta ale minoritarilor, aflatoare pe teritoriul romanesc,
jar aici, in acest sector, câmpul era larg, liber i deschis.
Era larg. cad, organizarea incipienta si rudimentar5 a
comertului nostru, avea posibilitái considerabile de exten-
siune i desvoltare, ca ramuri de activitate i ca volum.
Era liber i deschis, cäci comertul romanesc Lisa locuri
vacante, din ce in ce mai multe, elementele nationale fiind
-solicitate de necesittatile organizarii de stat si ale burgheziei ro-
manesti, mai sus mentiona_te.
Astfel, in decurs de o jumatate de veac, comertul natio-
nal a cazut in minoritate, iar minoritatile etnice au cucerit
marea majoritate a comertului romanesc.
In fata acestor desfasurari istorice, tinand seama de evo-
www.dacoromanica.ro
lutia acestor imprejufäri, hotäritoare in desvoltarea economicä

a tärii noastre, nu putem da stdrei de inferioritate in care
se gäseste comertul national, interpretarea lipsei de aptitudini
sau de calitäti speciale, de care ar suferi neamul ncstru.
Dimpotrivä, istoria economicä a tärei noastre ne invatä
a cunoaste 1 a pretuf, insemnatele i valoroasele calitati co-
merciale, de care massa nationalä a dat dovadä, in decursui
grelelor stäri ale veacurilor trecute.
In marea luptä neegalä, pe care elementul national a
dus-o, in trecut, pe tärâmul comertului, el si-a apärat pozi-
tiile. El a afirmat osebite calitäti de iscusintä, strädanie. per..
severentä ;4. cumintenie.
Massa nationald a consacrat, prin acest trecut, de stärui-
toare i därzA actiune, totalitatea aptitudinilor reclamate de
viata negustoreascä.
Cand insd lupta inegald a concurentei, din trecut, s'a
dublat de solicitärile imperativelor hotäritoare ale organizärei
de stat, care reclamau, cu intensitate i continuä sporire, uti-
lizarea eletnentului românesc, in atari imprejurgiri, s'a
efectuat deplasarea i devierea acestui element, dela sectorul
comercial i ocuparea predominanta a tdrimului economic, de
cätre massa minoritarä.
Astfel fund, adeveririle netägäcluite ale istoriei noastre
desfasurarea evenimentelor din veacul al XIX-lea, mä con-
firmä in neclintita convingere ce am, despre existenta i trät-
nicia calitätilor i aptitudinilor comerciale s't economice ale
poporului nostru, separandu-mg integral de opiniile contrare.
Dar, dacd trecutul istoric este o confirmare, autenticä, a
insusirilor comerciale ce au fiintat si trdesc in structura massei
noastre nationale -- epoca prezentä, contemporanä, constitue
o indiscutabilä märturie a lor.
din acest punct de vedere, cel ce cunoa$te mai indea-
proape, alcauirea sufleteascä. $i calitätile generale, pe care
sunt clädite psichologia i dinamica poporului nostru, recu-
noaste csá, in marea massä nationalä se deosebesc, se diferen-
tiazä mari grupuri, ale cäror aptitudini comerciale sunt
deobste cunoscute.
Nimeni nu poate contesta exceptionalele insusiri negusto-
resti ale Oltenilor.
www.dacoromanica.ro
Aceasta important& grupa din massa nationalä, a dovedit

dovedeste, in toate imprejurarile i in once parte a Vare!,
-cele mai pretioase calita/i de initiativa, de inteligen/a, munca,
rezistenla, economie, straduin/a i destoinicie, in negustoria
noastra, incepand dela cea ambulanta, pana la marele comer/
-de engros.
Din aceasta ramura etnica, de o exceptionala dinamica
-economica, massa na/ionala si-a constituit, totdeauna. un im-
-portant rezervoriu, care a sustinut i alimentat economia
-noastra, cu elementele necesare comerlului.
De aceiasi valoare, de aceiasi darzenie i iscusinta, intru-
mind suma acelorasi deosebite calitali, au dat dovada Mace-
clonenii. Aceasta spi/a a neamului nostru, de o excep/ionala
Tezistenta, califa in focul suferin/elor si al luptelor aspre,
selec/iune etnica i exterminatoare a Balcanilor, aceastA
miradita a neamului, Macedonenii, trai/i in vitregie si pustiip
de prigoana saraciei si a vremurilor si-au ascutit, astfe1,
califa/He i virtu/ile neamului, pentru asigura existen/a,
in cat aptitudinile comerciale constituesc nota indiscutabila
a lor, in afara de celelalte calitài superioare, cu care i-a in-
zestrat via/a darza si de permanenta lupta.
Dar cine poate contesta calitatile deosebite de iscusinta.
-de härnicle, de inteligenta, de economie si de pricepere la
negustorie, ale Ardelenilor ?
Starea dureroasä de inegalitate, de oprimare si de per-
-,secutie, in care poporul romanesc, din Ardeal, a trait veacuri
dearândul. sub regimul magbiar ; inlaturarea elementelor ro-
manesti dela carierele oficiale administrative, direct sau
rect, i posibilitatea de a desfasura procesul apasator al exis-
tentei, numai in unele profesiuni libere. intreaga aceasta
stare de prigoang si subjugare, a deterrninat marea massa
-nationala a plugarilor nostri, din Ardeal, cálleasca insu-
sirile economice si comerciale, reclamate de viatd.
Evident, iárgurile i orasele ardelene, dominate si acapa-
rate de massele privilegiate ale potentatilor vremii, erau là-
cgtuite pentru negustorimea romäneased. Dar, sub nivelul aces-
tor cetäti, economice si politice, acaparate de minoritatea et-
mica a Tran.silvaniei, poporul nostru de plugari si-a desvoltat
www.dacoromanica.ro
PARTEA III. - COMERTIIL 191
simtul negustoriei si a practicat ,comertul intensiv al zonelor

rurale.
In cadrul acestui peisagiu economic rural, economii arde-
leni de la sate, si-au valorificat produsele lor, la °rase si pe la
-targuri, lar femeile roman°, mamele harnice i dArze, si-au
-crescut copiii pe la scoli de seamá, In5ItAndu-i fruntasi ai pla-
iurilor ardelene i chiar ai Arei, cu desagii incArcati de bur-
dufele cu branza pe care le negustoreau la orase bAtând pe
.jos, potecile dealurilor, de la sat pAnd la tArg. CAnd se va scrie,
vre-odatA epopeia acestor vrednice figuri de s'f"..teni si mame ne-
gustorese, ce-si purtau grijile i truda familiilor Impovärate,
intre sat i targ, se va Intelege cát de trainice, adAnci i ne-
pretuite virtuti de munci i negustone, tdinueste sufletul ad-
mirabil al poporului nostru, de dincolo de Carpati.
In cadrul aceleiasi zone etnice, Märginenii si-au evidentiat,
s'n chip deosebit, Insusirile lor economice, din cuprinsul satelor
lor, alcAtuindu-se numeroase i pretuite elemente i exemplare
ale comertului romAnesc.
Cine citeste MArginenii" d-lui Prof. Ion Maga, pentru a
Intelege semnificarea istorico-economicA a populatiei ardelene,
din acel tinut vecin Sibiului i fostelor granite muntene ; cine
cit?.ste Marginenii` d-lui I. Hasegan pentru a descifra pute-
rea de creatiune si expansiune econamicA a neamului nostru
din Ardeal, va intelege pe ce reazim de realitati, stau con-
vingerile noastre neclintite, despre virtutile economice si co-
-merciale dovedite de Ardeleni.
CaborAnd, pe versantul suclic al Carpatilor, &sin). pe Mus-
celeni si Argeseni, inzestrati cu aceleasi darze 5i iscusite
comerciale. Printre rfindurile lor negustoresti, In targurile
orasele lor, cu foarte trnare greutate s'au putut strecura,
extrem de putini minoritari, ei reprezentAnd poate procentul
cel mai Insemnat de rezisteMA nationalä, la infiltratiunile co-
rnerciale streine.
Abili, isteti, iscusiti i destoinici, Muscelenii si Argesenii,
au r'ázbAtut In toate ramurile de activitate comercialA.
Am citat astfel, numai pe cele mai importante din grupele
etnice, din componentele massei nationale, despre ale cAror
susiri i aptitudini comerciale, nu poate fi discutiune, fiind in-
deobste recunoscute.
www.dacoromanica.ro
Asa dar, si din aceastä sumará i rapidà examinare a struc-

turei, psichologice i dinamice, a neamului nostru, in raport ctr
capacita tea comercialä a sa, se constatä cä, insusirile dove-
dite, in trecut, prin atestärile autentice ale istoriei, sunt con-
firmate de evidenta contemporanä.
Firme ca : Ion Coma Lsi fiu, din Sälistea Sibiului; Vlad
Comp. din Tg. Mure i apoi Cluj; Ion Vulcu din Orästie; Die
Floasiu din Miercurea, apoi ca angrosist la Sibiu; Hentiu
Arad, Grecu Ion din Fágäras, aunt nume cu care se män-
dreste comertul románesc al generatLilor inaintase din Arde.at,
urmate apoi de generatia actualä de neaustori ardeleni.
Din comertul românesc de dincoace de Carpati, citez numat
serie restränsä de nume, din generatiile inaintase de negus-
tori: Niculae Voicu (Voicovici); Tudor, Costache i Gheorghe
Hagi-Tudorache; Niculae Alexandru Kirilof; Ilie Zainfirescu
Costache Paulescu; Tudor, Vasile, Petre, Grigore i Alexan-
dru Dancovici; Hagi Vasile Frigator i Dumitru Frigator; C. D.
Atanasiu; Grigore i Constantin Capa; Ion V. Socec, Petrache
Stoianovici, Moroianu, Bursan, Hagi-Stoica, D. Marinescu-Bra-
gadiru, J. Luca Niculescu, Gr. Alexandrescu, Dumitru Z. Fur-
nicä, pentru a nu prenumdra decat aceste ateva nume, care
au cinstit, cu activitatea lor, generatia de negustori romäni, in-
cheiatà la finele veacului XIX-lea. Cine räsfoeste interesantele
biografii publicate de dl. Dr. N. I. Anghelescu, ConsiLier tech-
nic la Camera de Comer t din Bucuresti, incearc6 sentimentul
imbucurátor väzänd cum comertul românesc a inregistrat
nume cu care ne putem mândri.
Oare aceste nume, culesc la o prima' rotire de ochi, asupra
retelei comerciale romanesti, nu dovedesc eat de aptä este
massa nationalä sá formeze, din sänul ei, elementele canabiie
si bine dotate, pentru alcauirea i desvoltarea negotului
românesc ?
Din cale expuse mai sus, in paginile precedente, cred...1rn
cA rezultä, cu prisosintä, concluzia, ce nu face indo4a16, anu-
me: neamul nostru este inzestrat, pe längä alte calitài, i cu
v.celea de a crea si desvolta buni comercianti.
Astfel stabilità aceastä realitate, pe care se poate pune te-
rnei i constrm, problema dominantä i positivä, in cadrui
preocupärei legitime de restabilire a raportub..1 cle forte, :?ntre.
www.dacoromanica.ro
majoritatea nationala i minaritate, pe sectorul comertului

este aceia a formärei, incurajOrei i desvoltarei elementuku,
national.
Massa nationala este capabila a da elemente bine In-
zestrate.
Politica economica trebue deci sa le selectioneze, SA le for-
meze. sa le Incurajeze i sa le sprijine In desvoltarea lor spre
negustorie.
Numai astfel, majoritatea de forte nationale, va putea re-
dobandi si majoritatea de forte comercialo
D) Criza economicel din 1930-1934 *i comertul.

In vederea realizarei insa, a obiectivelor de Trial sus, poli-
tica economica trebue sà gaseasca i cadrul general, climatul
economic potrivit i favorabil unei atari restructuräri si evo-
Ingaduia oare climatul general economic punerea in apli-

care a unei atari garogram'ari de politi,cd comercialä internä'?
Datele si fenomenele mai jos expuse, vor da räspunsul la
aceasta esentialä problema.
Criza economicä mondiala, deslantuita prin semnalul pea-
busirilor din Wall-Street, in anul 1929, s'a desfasurat pe toati
adancimea ei, in Statele-Unite, in acel an si in cei urmatori,
valul rasturnarilor ei profunde si de larga amplitudine, tra-
versal-id, färd intarziere, atat Atlanticul cat si Pacificul.
Repercusiunile acestor neasemuite seisme economice, s'att,
dropagat astfel, in anii 1930 si 1931, atat pe ,continentul eu-
ropean cat si pe celelalte, producand si in aceste importante,'
zone, prabusiri de mari proportii.
Valul lor, s'a extins astfel i asupra tarii noastre, Inca' din
anul 1930, pentru ea, In anii 1931 si 1932, sa atinga un ma-
ximum de intensitate.
Agricultura si comertul.au suferit cel mai mult de pe ur-
ma crizei, si legiuiri de protectie au trebuit s intervina pen-
tru a stavili efectele ei pustiitoare.
Aceste afecte se pot constata, dupa datele statisti,ce
ciale asupra politelor protestate. falimentelor, concordatelov.
preventive si firmelor inscrise in aceSt interval de timp.
Vol. III. 13
www.dacoromanica.ro
194 PARTEA ILL COMERTUL
Din acest punct de vedere, citez cifrele de mai jos, din

Statistica judiciara a Roanâniei", lucrare de o real valoare,
econoanicA i socialà, elaboratä de d. E. C. Decusarà.
Aceste date subliniazg desvoltarea pustiirilor crizei econo-
mice, la noi in tarA
In adevgr, numdrul politelor protestaté trece, dela 441.273
In 1929, la 416.475 in 1930, pentru a se ridica iaräsi la 440.004
In 1931; numai in anul 1932 numgrul acestor polite scade la
277.579.
Valoarea politelor protestate in acest interval de trap evo-
lueazA sublinihid anul 1931, ca pullet culminant al erizei ;
astfel, in anul 1929, valoarea poiitelor protestate a fost de
5.198 mil. lei; in an,u1 1930, de 5.049 mil. lei; in anul 1931,
de 6.842 mil. lei, iar in anul 1932, scade la 5.765 mil. lei, pen-
tru a deveni 2.880 mil. lei in anul 1933
Situatiunea falimentelor invedereazà aceleasi ravagii pro-
duse de crizà, in sectorul Comertului.
Astfel, numarul falignentelor dntrate in cieeursul anilor
respectivi, trece dela 2.750 in 1929, la 2.648 in 1930 qi se tidied
la 2.794 in anul 1931, pentru a scade la 1.224 in anul 1932.
Pasivul falimentelor lichidate prin vanzare, insumeaza
cifra de 505 mil. leí In anul 1929; suma de 567 mil. lei in anul
1930; lei 587 mil. in 1931; lei 749 mil, in 1932 si lei 585 mil.
In 1933.
Concordatele preventive reprezint.4, in aceastä
aceleasi vicisitudini ale Comertului nostru, ca consecintd a
crizei mondiale.
In anul 1930 au fost admise definitiv 534 concordate pre-
ventive; in anal 1931 totalul lor se ridicg la 554; in anal 1932
troce la 426, pentru ca in anul 1938 sd sporeascä la 1.843
sà" scada la 212 in anul 1934.
Din toate aceste date rezultà cg, in criza economica din
1930-1933, Comertul românesc a fost influentat i ineercat,
intr'o mgsurà indeajuns de adanca.
Legea insà, pentru reglementarea datoriilor agrigole
urb,ane (Conversiunea) din 7 Aprilie 1934, cu intreg sistemul
de smästui i legiuiri premergAtoare, au usurat trecerea Co-
mertului, prin valtorile acelei crize.
in acelasi timp, pe piata internationalg, in toate statele in
www.dacoromanica.ro
care fenomenele economice si monetare desläntuisera conse-

cintele lor de fasturnare sau desechilibru, conditiunile anor-
male care caratterizeaza criza, incepusera sa se absoarbä Inca
de prin anul 1934, cu o tending constanta in anii 1935 si 1936.
Astfel, reluarea activit4ii economice si a Comertului, in
sectoarele internationale, a exercitat o influenta, de stimu-
lare si de redresare, i asupra vietii noastre economice, (im-
plicit asupra Colmertului nostru.
Cifrele acestui inceput de inviorare i de revenire la nor-
mal, sunt foarte eloquente.
Astfel, numarul politelor protestate syade, dela 50.033 in
3934, la 41.038 in 1935 si apoi la 40.634 in 1936. Valoarea po-
litelor protestate scade, la rândul ei, dela 1.128 mil. lei in
1934, la 480,2 mil. lei In 1935 si apoi la 391,5 mil. lei In 1936.
Concordatele omologate, pe intreaga tara, se reduc dela
181 in 1934, la 100 in 1935 si apoi la 60 in 1936, iar valoarea
lor inregistreaza aceiasi evolutie descendentä, dela 950 mil.
lei in 1934, la 516,5 mil. lei 'in 1935, spre a cobori la 89,7 mil. lei
In 1936. Falimentele declarate urmeaza aceeasi searà diast-
crescanda: dela 272 in anul 1934, tree la 238 in anul 1935,
pentru a ajunge la 216 in anul 1936, iar valoarea lor dese-- -
neaza aceiasi curba: 301,5 mil. lei in 1934; 147,7 mil. lei in
1935 si 124,1 mil. lei in 1936.
Firmele radiate iixnigsoreagá deasemenea numarul lor.
Astfel, dela 4.566- firrne- radiate in anul .1934, se trece la 5.279
firme radiate in. 1935, sPre a se cobori numárul lor la 3.967
In anul 1936. In schimb insa, numarul firmelor noui inscrise,
--care dovedeste curentul de reluare in activitatile economice
indrumarea spre normal, -- acest numar creste, in mod
ferm si constant, dela 13.349 in 1934, la 15.925 in- 1935, spre
a se ridica la 18.216 in 1936.
Astfel hind, toate simptomele indicative ale crizei: pro-
testele, concordatele, falimentele i radierile de firme, in sec-
torul comercial si economic, sunt in continua descrestere, cu
incepere din 1934. In schimb insa, elememul indicativ al in-
tensificarei viei comerciale: crearea de noui unitati econo-
mice, era in progresiva i constanta crestere.
Acest fenomen de redresare, si-a continuat evolutia lui
In anil urmatori, sprijinit printr'o politica, diligenta i ac-
www.dacoromanica.ro
tivà. -desuslinere, cu un ansamblu de mäsuri. In centrul ca-

rara se aflau mijloacele de credit.
In capitolul urmator din acest volum, consacrat Credi-
tului". se desvolta analiza acestei politici de prezenta si activa_
sustinere a vietei economice, politica menita sà spriiine re-
dresarea econamiei nationale si datorita careia, aceasta re-
dresare s'a putut desavarsi, la timp si in cadenta reclamatá
de nevoile tärei, rara intarzieri si fara multe sincope.
Politica de redresare a economiei nationale, reclama insä,
In afara de miiloacele technice. cu care sa se realizeze acea-
mtA redresare, i preocupdri de refacere a structurei i orga-
nizarei Comertului nostru_
Epoca aceasta, de treoere prin eriza si de esire din val-
tulle ei. constituia perioada de timp cea mai potrivita, pen-
tru a se examina laturile slabe si elementele vulnerabile ale
Comertului, in scopul ca, pe o cunoastere temeinicä a lor,
sa se pinta proceda apoi, la o actiune, coordonata si ratio-
nala, de refacere a structurei, precum si de consolidare si des-
voltare a organismului nostru comercial.
Astf el, climatul economic general, era potrivit pentra
ca politica de reorganizare a Comertului nostru, sá poata fi
inceputa, cu perspective de bune rezultate.
E) Imperative.
Din constatärile paginilor precedente rezulta ea, impe-
rativul politicei economice, in sectorul Comertulul, era for-
marea elementului negustcresc national.
Pornind dela acest principiu primordial, in elaborarea an-
samblului de politica econamica iprivitoare la Comert, am con-
siderat de prima indatorire, in situatiunea politica i econo-
mica' din 1938, de a proceda, in mod practic, la realizarea, in
primal rand, a urmatoarelor puncte:
a) stabilirea unui minimum de triare a celor ce voesc
intre in sectorul Comertului, din punct de vedere al pregati-
rei si moralitätei, etc.
formatiunea practica i desvoltarea elementului
tonal comercial ;
incuralarea elementelor nationale pentru intrarea in,
www.dacoromanica.ro
PARTEA Ill. - COMERTUL 197
Comert, prin organizarea asistentei i asigurarei comercianti-

lor nevoiasi sau scäpatati
Aen imbratisat, in primul ränd i pentru prima serie de
realizari, problemele de mai sus, pentru urmdtoarele ratiuni:
Astfel cum am expus i in paginile precedente, formarea
,comerciantului din elementele massei nationale, este opera -de
luna durata, de rabdätoare si perseverenta actiune creatoare,
,precum si de Insemnate iertfe materiale.
Aceasta opera' trebuind, deci, sa se desfäsoare in timp,
pentru inlesnirea ei. am socotit necesar ea, dela primul pas
.al executarei acestui program de lunga durata, sà se inceapa
o triare, o selectionare a elementelor ce zilnic infra' in comert.
Aceasta prima triare era necesaral pentru ca, cerándu-se
celor ie voiau sa deving negustori, un minimurn de conditiuni
si de pregatire, sä se opreasca la portile acestui sector, o prima
serie de elemente incompatibile cu cerintele Comertului. A-
ceasta prima actiune de triare desävärsea, astfel, un inceput
de terapeutica preventiva a Comertului i inlesnea, totdeodata,
desvoltarea elementelor ,apte si morale, dinlauntbrul acestui
Qoctor economic..
In acelas timp, pentru ca formarea i indrumarea
telor nationale, Care comert, sa' fie sustinutä i incurajatä., am
crezut necesar ca sa se creeze cadrul moral, de incredere si si-
guranta pentru viitor, in constiinta fiecärui negustor In &ve-
nire, prin organizarea asistentei i asigurärei comerciantilor ne-
voiasi sau scäpatati.
Cunoscute fiind riscurile pe care le infruntä negustorii,
precum i cati dintre ei s'au ruinat, ajungand cersetori la baträ-
nete, cu mai mult curaj se indreapta' spre aceasta profesiune,
de luptä i hazard, cel ce stie ca Ii are asigurate zilele grelo
ale pärului alb sau ale bolilor senile.
Ridicand, astf el, moralul celor ce aveau sà devina negus-
tori, al celor ce erau negustori, i dandu-le increderea pentru
zilele grele de maine, Incurajam i stimulam indrumarea ele-
rnentelor romanesti, spre trucinica i riscanta profesiune a
Comertului.
Cream, astfel, un cadru, o atmosferä de siguranta' i incre-
.dere, privitor la riscurile si la finalul activitatei negustoresti,
www.dacoromanica.ro
198 PARTEA 1H. - COMERTUL
pentru a incuraja, in chipul acesta, inceputurile §i desvoltarea

acestei activitati in massa nationalg.
lar pentru a nu compromite aceste inceputuri de activitate
comercialg, organizam, la portile ei, un minimum necesar de
triare, pentru a selectiona, pe cat mai mult cu putintg, elemen-
tele cele mai compatibile cu neeesitatile comertului nostru
Astfel incadrat programul politicei comerciale, puteam trece
la punerea in aplicare a preocupgrei fundamentale §i. de cape-
t.pnie aceia a formärei §i incurajgrei elementelor nationate.
printr' o prima etapa ; rearea tineretului comercial romanese
Inainte insa, de a intra in analiza acestor preocupad pro-
gramatice, trebue s'a mentionez ca, in cadrul conceptiei generale
ce prezida organizarea de Stat, in 1938, sectorul comertului
fost integrat i el, in legea pentru infiintarea breslelor, intoc-
mita de d. Prof. Mihail Ralea, la acea epoca Ministrul Muncii.
Aceastg organizare, menitg sg asigure tuturor profesiuni-
lor, o mai potrivitg exprimare i sustinere a intereselor lor eco-
nomice, era de natura sá dea bune rezultate, cu atat anal m.ult
Cu cat se respecta, in acela§i timp, dreptul comerciantilor de
a lace parte din asociatai profesionale, altele decat breslele,
prin mijlocirea cgrora se putea, astfel, asigura, o aparare i des-
voltare complectg a intereselor profesionale.
Din acest punct de vedere, ,Legea breslelor respecta, in
mod special, asociatiunile de comercianti §.1 industria§i mai im-
portante, ca : UGIR-ul" §i Sfaturile Negustore§ti".
Cu acest prilej, tin sa subliniez cg, daca am putut elabora
un program de politicá eficientg, pentru comen i industrie, §i
daca anz fost invrednicit a incepe §i. punerea in aplicare a zisei
politici, trebue sg multumesc §i colaborarilor, inimoase §i com-
petente, pe tare le-am avut din partea conducerii Uniunii Ca-
merelar de Industrie §i Comert, a Camerei de Comen §i. Indus-
trie din Bucure§ti, precum i din partea conducerii asociatiilor
profesionale de industria§i i earnercianti, ea U.G.I.R."-ul §i
Sfaturile Negustore§ti".
Imi fac astfel o pläcutà indatufire a exprima cglduroasele
mele multumiri, d-lui Prof. Dr. C. Bungeteanu. Prerdinte al
Uniunei Camerelor de Comen i Industrie, pentru ponderatiu-
nea d-sale de conceptie, pentru obiectivitatea d-sale de gan-
-dire competentg, precum i pentru calda insufletire a muneii
www.dacoromanica.ro
sale; D. Nieuleseu-Ritz, viceipre§edinte al acelei U.niuni,

§i Pre§edinte al Sfaturilor Negustore§ti" din tara, pentru corn-
petenta sa deosebitg, neobosita sa strgduintg, dar §i pentru dar-.
zenia §i curajul cu care d-sa apgra §i expunea legitimele reven-
dicgri §i nevoi ale negustorimei, chiar cand acestea constituiau
adevgruri uneori dureroase, apreciind, in mod deosebit, felul,
obiectiv in care d-sa expunea opiniunile i criticele, la diver-
sele ingsuri ce se preconizau, precum §i-propunerile sale de so-
lutiuni practice §i potrivite; d-lui Miticg Simian, iscusit creator
§i de eficientg strgduintg pe tgramul industriei romane§ti; d-lui
Niculae Martin, frunta§ al negustorimei romane§ti din Ardeal,
inzestrat cu pretioasele calitgti de intelepciune, rectitudine. di-
namicg §.1 initiativg curajoasg pe care le cere comertul rorna-
nesc, mai ales peste Carpati; d-lui Ion VgWO, distins comer-
ciant din Basarabia, cu un pretuit patrimoniu de infgptuiri §i
prestigiu economic; d-lui D. Voina, mimos §i destoinic reali-
zator In eampul economiei romane.§ti j d-lui C. Sachelarie,
reprezentand, cu demnitate §i hgrnicie, un trecut vrednic de
merite personale, pe tgramul comertului romanesc; inchin, de
asemenea, o ipioasà adueere aminte, memoriei elefunctului Ing.
Gh. Deleanu, lost rnembru in consiliul acelea§i Uniuni, Indus-
tria§ roman, eu un valoros trecut de realizgri.
De asemenea, exprim calduroasele mele multumiri, condu-
cgtorilor, din acea vreme, ai Camerei de Industrie §i Comert
din Bucure§ti: D-lui Prof. N. S. Penescu, in ealitate de Pre§edin-
te, coMpetent cunoscgtor al problemelor comertului romanesc,
pentru inimoasa d-sale intelegere a nevoilor negustorimii §i
pentru strgduinta sa neabositg, entuziastg §i generoasä, de u§u-
rare a lor; d-lui Const. Zamfirescu, vice-pre§edinte al acelea§i
Camere, pentru ponderata §i inteleapta sa experientg, precum
§i pentru activitatea sa generoasd §i devotatg negustorimei ro-
mane§ti; d-lui Ing. R. Runcan, membru in conducerea acelea§i
Camere, tangr ca insufletire, energie creatoare §i entusiast, dar
matur ea reflexiune §i competentg, vibrand de dorinta ingltä-
rei economice a elementului romanesc, precum §i d-lui Gr. Gr.
Alexandrescu, urma.§ merituos al parinte§tei traditii negusto-
re§ti §1 clevotat continuitatii lgudabile a traditiei acesteia.
Tuturor acestor conducgtori de institutiuni i asociatiuni
profesionale, consacrate industriei i comertului, le exprim
www.dacoromanica.ro
200 PARTEA ILL - COMERTUL
tmultumirile mele cälduroase, pentru criticele lor obiective,

pentru adevdrurile relevate, cu urbanitate i curaj, precum
pentru colaborarea d-lor competentd, sárguitoare i insufletitd,
de dorinta propäsirei comertului románesc.
Cu concursul unor atari colaboräri, am putut incepe pu-
nerea in aplicare, a politicei de formare i desvoltare a co-
mertului românesc, schitatd in paginile precedente.
Un prim i prealabil capitol al acestei politici, era triarea
preventivd a elementelor ce solicitau sä. devind. comercianti.
1) Triarea prevent:MI.
Cii privire la o prima stavilä i selectiune, ce trebuia fd-
cutd la portile de intrare insäsi ale sectorului Comertului, cu
privire la aceste mäsuri preventive, de impiedicarea desvoltd-
rei anomaliilor i desechilibrului de care suferea comertul nos-
tru, prin Decretul-Lege din 5 Decembrie 1933, am proce-
ciat la modificarea legii registrului comercial, in scopul de a se
atinge urmdtoarele obiective:
triarea preventivä din punct de vedere a persoanelor ce
doresc sd devind cornercianti ;
triarea preventivd din punct de vedere al ramurilor de
comert ce se solicitau a se desvolta;
incurajarea elementului national, in special din mediul
rural i din comertul ambulant, pentru a pdtrunde i a se fixa
In comertul stabil.
Triarea solicitatorilor la intrarea in Comert, era o nece-
sitate care nu mai are trebuintä, cred, de nici o justificare.
se impiedica sä pdtrundd in activitatea negustoreascd, elemente
idea' nici cea mai sumarä pregdtire, sau cu un trecut incompa-
tibil cu onestitatea i corectitudinea comercialä, erau md-
suri indispensabile, de elementard higienà i profilmde econo-
micd.
Astfel, prin dispozitiunile Decretului-Lege din 5 Decem-
brie 1938, modificator al Legii registrului de cornert, impu-
&warn ea, exercitarea comertului individual sd nu se poatd
corda, färd ca solicitatorii sd indeplineascd urmdtoarele con-
. .
sd fi absolvit .cel putin. cursul primar complect;

sà aibd o practicd de. 1-5 ani, in raport cu studiile ce
posedd, in specialitntea in care vrea sä exercitn comertul ; in
www.dacoromanica.ro
timpul de practicä se socoteau si anii serviti ca reprezentant,

comisionar, functionar comercial sau practicant propriu zis;
c) sa nu fi fost condamnat pentru furt, tälharie, contra-
banda, inselaciune, fals de once natura si intrebuintare de fa's,
pläsmuire, rupere de sigilii, sustragere de sub sechestru, mar-
turie mincinoasa, jurämänt fals, abuz de incredere, bancruta
Irauduloasa, concurentä nielealä, gestiune frauduloasa In con-
-ducerea unei intreprinderi de Stat sau particulaxe, pentru alte
clelicte cuprinse in Cap. III. titl. XIV, cod penal, precum si pan.-
tru once infractiune contra ordinei publice si apargrei ordinel
In Stat
La indeptinirea conditiunilor de mai sus, erau obligati si
prepusii si procuristii intreprinderilor individuak sau colecti-
ve; asociatii si administratorii societdtilor in nume colectiv, in
comanditä simpla si cu räspundere limitatä; directorii societa-
tilor pe actiuni si in comandita pe actiuni, cesionarii, cumpd-
ratorii sau dobanditorii cu once titlu, al unui fond de comext.
Prin aceste dispozitiuni se tindea a se inlatura, in masura
rosibilului, ignorantismul si lipsa de preggtire, atat de malt
claunätoare in comert, precum si a se indeparta elementele
dubioase si cu deprinderi incorecte.
Acest prim triaj, la portile Comertului, era de naturd, deci,
sä inlature un minimum de neajunsuri de care suferea acest
important sector economic.
La intocmirea dispozitiunilor Decretului-Lege din 5 De-
cembrie 1938, pentru modificarea legii registrului comertului,
-- am fast ajutat si de lucrarile Comisiunii speciale ce institu-
isem, in acest scop, la Ministerul Economiei Nationale.
Aceasta Comisiune era compusa din urmätoarele persoane,
mentionate cu calitatile ce detineau la acea epoca: cl. Victor
Popovici, Consilier la Curtea de Apel din Bucuresti, ca presedin-
te ; d. V. V. Longhin, Presedinte la Tribunalul Ilfov Sectia I-a
comercialä ; d. D. P. Niculescu-Ritz, Vice-presedinte Uniu-
nei Camerelor de Comert si Industrie; d. Prof. Nic. Penescu,
Presedintele Camerei de Comert si Industrie din Bucuresti; d.
I. L. Georgescu, referent titular la Consiliul legislativ; d. Prof.
C. Balescu, dela Academia de Inalte studii comerciale si indus-
triale; d. N. Trestianu, avocat si d. E. Cristoforeanu, avocat la
-Banca Nationala, carora, si cu acest prilej, le exprim cal-
cluroasele mele multumiri, pentru lucrgrile din aceasta Comi-
www.dacoromanica.ro
202 PARTEA 1IL - COMERTUL
siune, precum i pentru colaborarea pretioasä ce mi-au ascor-

dat, pe aceastd cale.
2) Selectionarea asociatitilor profesionale.
Un alt neajuns care däuna mult prestigiului i linistei Co-
mertului, erau numeroasele asociatiuni profesionale ce se con-
stituiau in acest sector.
Constitutia din 1938 i legile ei de aplicatiune, edictate sau
In preparare, cu bazele de breasld ale organizdrii economice si
parlamentare, deveniserd un puternig stimulent pentru infiin-
tarea acestor asociatiuni.
Cum era insä i firesc, aldturea de atari organizatiuni co-
imerciale serioase, constituite dintr'e reald necesitate de apd-
rare si propdsire profesionalä, apdreau formatiuni dubioase,
alcdtuite uneori de initiatori certati cu corectitudinea sau cu
justitia, si care induceau in eroare pe negustorii de bund cre-
dintd, cdrora le speculau adesiunea i contributia bdneascä, in
special aceasta din urmd.
Pentru a libera sectorul Comertului de aceste asociatiuni.
care campromiteau negustorimea, Ii intunecau autoritatea mo-
raid i prestigiul, turburându-i i linistea necesard activitdtilor
positive prin legea referitoare la asociatiunile comerciale
industriale cu activitate ilegald, din 10 Ianuarie 1939, am pre-
vdzut dizolvarea asociatiilor mai sus numite, in cazurile ur-
mdtoare:
cAnd au functionat in mod neregulat, netinand adundri
generale in fiecare an, cu pdstrarea formelor obligatorii, im-
puse de legea persoanelor juridice sau a statutelor lor, sau
respectând alte dispozitiuni ale acestora ori ale legilor in vi-
goare;
când aveau in conducerea lor condamnati pentru fapte
infamante;
cAnd functionau in mod clandestin, fdrd ea constituirea
lor sd se fi fAcut cu respectarea normelor preväzute de iegea
persoanelor juridice;
cfind nu aveau sediu fix, cunoscut de autoritátile pu-
Mice.
In cazurile rnai sus mentionate, disolvarea asociatilloi co-
merciale sau industriale, ce cddeau in prevederile legii, se
efectua printr'un Jurnal al Consiliului de Ministri, care avea
www.dacoromanica.ro
PARTEA HL - COMERTUL 203
caracter definitiv i executoriu, tar intreg activul acestor aso-

ciatiuni dizolvate, trecea in proprietatea Camerei de Industrie
Comer t respectiva, pentru alimentarea fondului destinat aju-
torarii cornerciantilor i industrilasilor scapätati.
Prin aceiasi lege mai prevedeam i dispozitiunea ea, nici
o nouä asociatiune de'comercianti sau industriasi s'a' nu se mai
poata constitui, fara prealabila autorizare a Ministerului Eco-
nomiei Nationale, dupa ce se va fi cerut i avizul Uniunii Ca-
merelor de Comert si Industrie.
Prin aceste dispozitiuni, se atingeau astfel, dottä obiective.
se desfintau asociatiunile ilegale i dubioase, care com-
promiteau i speculau pe comercianti i industriasi;
se !mpiecleca infiintarea de noi asociatiuni silmilare, tara
garantii de seriozitate i corectitudine.
Se complecta astfel, opera de triaj si selectionare, din sec-
torul Comertului i Industriei, pentru ca, in acest chip, intra-
rea in acest sector, sa nu fie posibila decat elementelor or-
ganizatiunilor folositoare activintilor economice si propa§irei
acestora.
Incurajarea i formarea elementului comercial national.
Fiind asigurate astfel, dintru inceput, un minimum de
garantii, la intrarea in activitatea comercian., prin fixarea a-
cestui filtru de selectionare, la portile Comertului, se putea
trece la preocuparea fundamentará: aceia a formärei i incura
jarei elementelor nationale, pentru comen.
á) Din acest punct de vedere, chiar prin Decretul Lege a-
mintirt, din 5 Decembrie 1938, prevedeam urmatoarele dispozi-
tiuni de incurajare a zisului element:
scuteam de conditiunile minimale de studti i pregätire
prealabila, mai sus mentionate, pe comerciantii romäni, din
comunele rurale, care vroiau sa exercite un comert la orase,
daca* au exercitat, la sate, un comert neintrerupt de cel putin
un an;
scuteam de aceleasi conditiuni ale legii pe locuitorii din
comunele rurale, cultivatori de pamánt sau mestesugari, care
vroiau sà exercite un comert, in acele comune, precum si pe
locuitoril márginasi ai tärgurilor i oraselor, ce vroiau a exercita
un comert in comuna urbana respectiva sau in vre-o comuna
rural invecinata;
www.dacoromanica.ro
204 PARTEA Ill. COMERTUL
3) scuteam de aceleasi cerinte ale legii, pe cei ce exercita-

_sera un comert ambulant de alimente, timp de cel putin doi
ani, in comunele urbane.
Prin aceste masuri inlesneam astfel, intrarea in sectorul
comertului, a elementelor destoinice nationale, de la sate, usu-
randu-le patrunderea in comertul dela orase; inlesneam, de
asemenea, stabilirea, in comertul urban, a elementelor natio-
nale de la marginea oraselor, precum si a Oltenilor si negus-
torilor ambulanti, deoarece dovedeau a fi inzestrati cu apreci-
abile calitäti negustoresti, nu numai pentru comertul ambu-
lant, ci i pentru cel stabil.
Astfel, si din randurile acestor märunti dar harnici si is-
cusiti negustori romani, trebuia incurajata ridicarea elemen-
-telor, pentru desvoltarea comertului national la orase.
In afara insa, de aceste masuri de incuraj are, am soco-
tit, cá era absolut necesar, sa se sustinä elementul romanesc din
activitatea comerciala a tarei, i printr'o politick nationala
eficienta, de alimentare cu mijloace financiare si credite, each
fara aceasta sustinere indesturatoare i eficace, nu se putea
faptui desvoltarea elementului national, in sectorul economic.
Acestui program insa, elaborat i, apoi, pus in aplicare,
timp de ani in sir, este consacrata partea specialà, privitoare la
Credit, din acest volum, avand in vedere marea ei importanta
economica.
In acest capitol si cu privire la aceastä preocupare. vom
arata numai liniile generale din planul formarei tineretului
roman, pentru activitatea comerciala.
Referitor la aceasta problema foarte importanta, trebuia
.sa se intocmeasca i sa se pung in aplicare, un program spe-
cial de politica economica.
Ajungeam la aceasta concluziune, dupa ce constatasem, cu
deosebita durere, cat de negative si inexistente erau rezulta-
tele. invätamantului comercial, de toate gradele, din punct
vedere practic, al indrumarei elementelor romanesti spre co-
-mert.
Nu este locul aici sa analizez, cauzele pentru care acest
invatamant nu si-a dat rezultatele dorite. Ele sunt numeroase
rezidä inteo gresita conceptie a zisului invatamant,
Trecum i inteo gresita aplicare a lui. Dar, ceiace retin,
www.dacoromanica.ro
PARTEA 111. - COMERTUL 205;
In acest capitol, este constatarea cà, invatamantul comercial,

departe de a realiza obiectivele i scopurile pentru care a fost
infiintat, crearea de comerciarrti romani, n'a isbutit decal
fabrice, in serie, fie functionari particulari, fie, in marea
lor majoritate, functionari publici.
Invit autoritatile competente si de resort, sä faca' o sincerä.
statistica, ce se va putea verifica apoi, de numarui ab-
solventilor scolilor comerciale inferioare, superioare sau ai A-
cademiilor de comert, cari s'au facut negustori, iar nu prepusi,
oameni de pae, sau functionari comerciali, ori publici si se va
vedea cat de mare este procentul celor ce s'au indepartat
practica reala a negustoriei, cat de mare este procentul celor-
ce s'au consacrat altor indeletniciri, decat comertul real, si cat
de redus este numarul celor ce s'au facut negustori.
Fata de acest rezultat, claunator de negativ, al invátaman-
tului comercial de toate gradele, evident ea nu ma putcam
bizui pe acest isvor, steril, de formatiune a tineretului comer--
cial roman, i trebuia sà caut o alta formula, eficienta
practica.
Aceastä formula mi-o oferea insä.si viata comerciala, de
toate zilele.
Cum se formeaza un negustor? Din bdiatul de pravalie-
care invata negustoria, aläturea de jupan, prin practica i mun-
cá de cativa ani.
Cum se formeaza bäiatul de pravalie? Din ucenicul care
intrA in pravalie ca sá invete meseria.
Astf el, ucenicul devine batat de pravalie, lar baiatul de
prävalie devine jupan, patron, negustor, dupa o munca, experi-
enta i initiere in comert, de ani intregi.
In acest fel, cu aceasta metoda practica, pe aceastA
a realitatilor, s'au format negustorii de cand lumea. Chiar cand'
tinerii au avut studii inalte, ei au trebuit sà parcurga ierarhia
practica a cunoasterii tuturor rosturilor negotului, incepand
de jos, pentru ca sá ajunga sus, la conducere. Aceasta cale,
este singura sanatoasa' $i eficienta.
Aceiasi metoda a fost adoptata i in programul meu
formatiune a tineretului comercial national, pentru ca, prin el
cu el, sä alimentgm i s'A sporim, in sectorul comertului,
massa nationala.
In acest scop, urmau deci sa fie alesi copii cari aveau do-
www.dacoromanica.ro
206 EARTEA IlL - COMERTUL
rinta, precum i ai caror parinti vroiau sa-i indrume spre co-

mert. Aceti coph trebuiau sá aiba cursul primar complect
terminat §.1 sä indeplineasca anumite eonditii de varsta i sa-
nätate.
Cu aceste conditii intrtmite, ei urmau SA' devina ucenici
comerciali.
Aceasta opera de creare, patronare, formare si suprave-
ghere a ucenicilor comerciali, avea sa fie incredintata unui
Comitet, din jurul Camerei de Comert locale, constituit din
reprezentantii acestei Camere, ai Sfaturilor negustoresti i ai
Bauch Nationale.
Acest Comitet avea sà repartizeze pe ucenici, la diverse
ramuri de comert, adica la diversi mart negustori, pentru a se
forma in diferite specialitki: comer/ de fierarie. de textile, de
droguri, de articole alimentare, imbrackninte, incaliaminte,
etc.
O hound parte din zi, acesti ucenici lucrau in prävalia res-
pectiva, ca oricare altii. Cateva ore numai, erau consacrate,
pentru complectarea notiunilor elementare si practice, necesare
bunei cunoasteri i desvoltarei comertului respectiv.
Pentru aceste cursuri de complectare insa, nu li se elibera
nici un certificat, nici o diploma, deck o simpla adeverire de
urmare a lor, deoarece aceasta nu le crea i nu le acoTda, nici
un drept, de nici o natura.
Dupa cativa ani, ucenicul devenea baiat de prävälie, iar
apoi, Idintre cei destoinici i vreelnlei a fi comercia-nti, Comite-
tul mai sus amintit, alegea pe cei ce aveau SA fie stabiliti ca ne-
gustori, in orasul respectiv si pe ramura de comer t practicata.
Aceasta intemeiere de comert, avea sä se faca cu sprijinul
financiar al Bartell Nationale.
Baiatul de pravalie, astfel format pentru a deveni negus-
tor, primea, in scopul infiintarei comertului ski, un peculiu,
un fond de intemeiere, al carui quantum varia potrivit nece-
Qitkilor, fond ce avea sa fie restituit, in termene si condi-
liuni de asemenea natura, fuck sa nu ingreuieze activitatea
negustoreasca a comerciantului incepator.
In aoelasi timp, Banca Nationala avea sustinä, cu cre-
ditele necesare, in decursul activitkii lui comerciale; Camera
de Comer t avea sa-1 sprijineasca; asociatiile profesionale (Sfa-
www.dacoromanica.ro
turile Negustoresti, etc.) aveau sag imbratiseze, SA-1 indrume,

sa-1 ajute, pentru ca, astf el, noul negustor sa poata continua
comertul inceput. sá dainueasca in el si SO' se desvolte.
Acest program practic, pentru formarea i sporirea numa-
rului negustorilor rom5ni, a fost elaborat i perfectat, in urma
consultarilor frecvente,' ce am avut, ca Ministru al Economiei
Nationale, atOt cu reprezentanta Camerelar de Comert i In-
dustrie, din tara, cat si cu asociatiunile profesionale de indus-
triasi camercianti : cu U. G. I. R."-ul I cu Sfaturile
Negustoresti".
Cu privire la aceasta hotäritoare i primordiala problema
formarii tineretului comercial român, prin metodele cele mai
practice si eficiente, spuneam, in cuvântarea tinutä la confe-
rinta din 17 Iunie 1938, ce am avut la Bucuresti, cu reprezen-
tantii tuturor Camereior de Industrie i Camert din tara :
Mi-ati vorbit Dv. de scoli profesionale practice. Va märtu-
risesc: ne ajunge fabrica de titluri si de functionari. Trebue
trecem pe tarâmul practic. Dela Spiridon, s'a fäcut jupan Du-
mitrache. Acolo trebueste sa mergem. Acolo este rolul Dvs...
Aci, pe acest tirarn al tinerelor energii, care trebue sa invete in
casa in pravalie, In industria fiecaruia din Dvs., acolo tre-
bueste sa se formeze elementul tAnar, in viata practica. Aces-
tuia, seara, dupa mask inteo orânduialä de program constiin-
cias, care s5 r_u-i vat-Arne tineretea si vlaga, dai elemente
sumare, cu care el sa stie sa-si tina negustoria lui, in viitor, iar
dupa ce a facut ucenicia in casa Dv. cAtivo ani de zile, sa nu-i
dai nici un titlu in mank cad va umbla dupa slujbe si va de-
zerta dela comert; sa vie Ministerul Economiei Nationale, cu
Camera de Comert si cu Banca Nationalk puna la inde-
mâna un peculiu, cu care sä-si intemeieze negustoria si pe care
sa-1 restitue in 15 20 ani de zile.
Iata marea opera. Poate vi se pareau exagerate cuvintele
pe care vi le spuneam adineauri: ca sunteti pärinti, ctitori,
preoti i ziditori ai noilor constiinte, cari trebue sá domneascä
de azi inainte, in breasla i desvoltarea activitatilor Dvs. Nu am
exagerat, pentru ea vad realitatile cu toate durerile lor, dar
trebueste, in acela§ timp, sá avem si curajul i precizia fapte-
lor, de a merge pe &Ora greutatilor si de a lovi tare in ele, spre
a le invinge i anal pentru a crea".
www.dacoromanica.ro
Dupd aceastä conferintä, i dupá consfauirile avute, in

acest scop, am luat dispozitiuni a, bugetele tuturor Carnerelor
de Comer t si Industrie din Ora, sg fie rectificate i alcatuite
In sensul ca. desfiintandu-se cheltuelile ce nu aveau o legatur6
directd cu interesele profesionale, sa se aloce fonduri impor-
tante, in scopul credrii ì sustinerii asezdmintelor pentru uce-
nicii comerciali romani, din fiecare capitalg de judet, potrivit
planului mai sus schitat.
Se poate apoi usor inchipui bucuria cu care am primit, cele
dintai telegrame, dela Camera de Comert din targ, care imi
vesteau, punerea in aplicare a programului, mai sus mentio-
nat, de formare a tinerilor negustori romani.
Problema importanta a restabilirei raportului firesc. Intre
majoritatea nationala i minoritatile etnice, pe taramul comer-
tului, intra astfel pe calea normala, pasnica, indelunga.ta, dar
organicg, practica i eficientg, a realizarilor.
4). Reorganizare in funetiunile interne ale Comertului.
Astfel concepute i puse in aplicare, programele pentru tria-

rea preventivg a viitorilor comercianti si a organismelor profe-.
sionale negustoresti, precum i pentru formarea elementelor na-
tionale, in scopul restabilirei echilibrului de forte, inlguntrul
acestui sector, am considerat ca era necesarä o revizuire a
conditiunilor flsgsi de functionare a Comertului nostru, atat
in circuitul inchis al lard., cat i in raporturile lui cu pietele-
internationale.
Buna si eficienta lui desvoltare i propasire, depindeau de
a ceste conditiuni.
A). In iadevsár, din acest punct de vedere, pe sectorul intern
al comertului, se impuneau urmgtoarele revizuiri i reorga-
nizgri:
Examinarea problemei sarcinelor fiscale, a cgror inci-
dentg, directa sau indirecta, se proecta pe sectorul comertului;
Examinarea modalitatilor celor mai practice, rapide
5i eficiente, pentru solutionarea i stingerea conflictelor de
drept si a litigiilor dintre negustori, sau dintre acestia i cli-
entela 1or;
c). Revizuirea conditiunilor In care functionau vanzarile
www.dacoromanica.ro
in bursele de märfuri, In oboare, targuri, piete i rampe, etc.,

pentru a se realiza o mai satisfacatoare armonizare in,tre in-
teresele ponsumatorilor si cele ale comerciantik)r, precum
pentru a se exercita o mai eficienta supravegher'e i stapanire a
preturilor ;
B). Din punct de vedere at Inlesnirii conditiunilor de pro-
pasire a comertului nostru, in raport Cu pietele sträine, erau
necesare:
Revizuirea, unitficarea i perfectarea regimului märcilor
de fabrica i de comert, prectu-n i gasirea modalitatilor celor
mai practice, pentru a se reprima concurenta neleala, in spe-
cial pe pieta nationald :
Organizarea unui pridej anual si permanent, in tara la
noi, pentru ea produsele i marfurile noastre, sa poatä fi mai a-
propjet cunoscute, de consumatorii interni i externi.
Prin aducerea la indeplinire a cerintelor mai sus mentio-
nate ale Comertului nostru, se puteau desavarsi insemnate
usurarii., atat pentru funetionarea i desvoltarea lui interna,
cat pentru desvaltarea suprafetei lui de actiune si de rela-
tiuni, utile i rentabile, peste botare.
In vederea executarei acestor preocupari programatice, a.
tat de necesare Comertului nostru, am purces la urmkoarele
initiative :
a) Sarcinele fiscale f i Camertul. Cu privire la aceastä cim-
portanta problemä', desvoltarile necesaxe isi gasesc locul In
volumul despre Finantele publice", din acest ciclu de Politid
economica aplicatä.
Rezumez insa i aici conceptia ce m'a cäläuzit, in report
cu acest sector al economiei nationale.
Prinepiul dela care am plecat, a fost acela de a evita, cat
mai mult cu putintä, ca a.sezaxea i constatarea impozitelor,
rezulte din aprecierea organelor fiscale, cunoscand mentali-
tatea i deprinderile multora din aceste organe.
Nu intieleg prin aceasta sà" arunc un blam si o invinuire
asu.pra intregului nostru aparat fiscal, caci, In cadrele lui, se
gasesc, pe toate treptele ierarhice, elemente destoinice, price-
pute si corecte. Dar, aläturea de aceste elemente, care cinstesc
corpul nostru fiscal, se gasesc altele multe, cu care am dus per-
manenta luptà, ca Ministru al Finarrtelor si care foloseau prac-
Vol. nr, 14
www.dacoromanica.ro
210 PARTEA M. - COMERTUL
ticele i metodele, ilicite i necorecte, de utilizare a insdrcindri-

lor ce aveau, pentru a specula pe contribuabili, In dauna veni-
turilor cuvenite Statului.
In special, comerciantii erau obiectul de predilectiune al
presiunilor si speculei, exercitate de aceste elemente fiscale
condamnabile.
Pentru a evita deci, la maximum cu putintd, atari con-
Mete, ce se soldau totdeauna cu, pierden i pentru Stat, cu pier-
(Jeri pentru contribuabili si au cdstiguri licite pentru acele or-
gane fiscale, am socotit ad, metoda cea mai potrivitd aces-
tui specific al nostru, era automatismrul impunerilor fiscale.
Cu cat asezarea i constatarea unui impozit se putea face
mai automat, adicd fail o apreciere din partea organului fiscal,
Cu atAt se inlAturau, inteo mdsurd mai mare, prilejurile pen-
tru aparitia practicelor fiscale ilicite i condamnabile.
Cdlduzit si de acest principiu, isvorit din specificul nostru
fiscal, in afard de alte considerente de technied financiará
am adoptat, ca Ministru al Finantelor, conceptia desvoltdhi
contributiunilor indirecte, in cuprinsul structurei bugetare
fatd de cele directe, iar la aceste din uring, am sträduit a pune
In aplicare, modalitdtile technice cari má apropiau CAA mai mult
de automatismul asezdrei impo7itelor.
Astfel, am recurs la sistemul reportgrilor" icu un anumit
procent de sporire, pentru impozitele directe, in special la ce]
comercial si industrial, precum si la sistemul amnistierei
contribuabililor, in special a comerciantilor i industriasilor.
de amenzile i contraventiunile ce se gäseau inteo anumitd fazii
a procedurii judietare, contra pláli unor anumite procente din
acele amenzi sau contraventiuni.
Eram convins cá i sistemul reportdrilor" cu anumite spo-
riri, putea creea unele situatiuni inechitabile, pentru contribu-
abilii care nu avuseserä aceleasi venituri in anul precedent re-
portärii", dar avantajele automatismului acestui sistem
erau Cu mult superioare, i pentru Stat i pentru contribuabili,
fatä de neajunsurile intdmpldtoare i reduse ale lui.
In vederea deci, a unei mai juste i echitabile asezdri a
impozitelor, pe fadtorii comerciali, precum i pentru e.vitarea
conflictelor ddundtoare, mai sus mentionate, intre acesti factori
organeie fiscale, am conceput i solutiunea unificdrei impo-
www.dacoromanica.ro
PARTEA ill. COMERTUL 211
zitelor si cotelor, ce aveau incidenta sau asieta lor, atat pe sec-

torul comercial si industrial, cat si pe celelalte rarouri de venit
supuse impoziftelor climate.
Pentru stabilirea modalitatilor technice ale acestei unifi-
cari, am infiintat o Comisiune specialá la Ministerul Finante-
lor. Deasemenea, tot pentru scopul mai sus arätat i pentru a
evita aprecierile organelor fiscale, la contabilitatea veniturilar
apartinand factorilor supusi impozitelor directe, am consti-
tuit la Ministerul Finantelor o alta Comisiune speciala, pen-
tru a examina si propune modalitätile cele mai practice, in ve-
derea introducerii bilantului tip, fiscal si comercial, in sectoa-
rele economice supuse impozitului direct pe veniturile din co-
mer t si industrie.
Prin solutiunile mai sus aratate, de unificarea cotelor si
impozitelor, precum i prin bilantul tip, se simplifica sistemul
contributiilor, putand fi mai usor inteles de contribuabil i evi-
tandu-se, in acelasi timp, arbitrarul i aprecierile unora din or-
ganele fiscale.
In mäsura deci, In care se putea realiza acest automatism
al finantelor publice, Statul stia pe ce venituri putea conta,
iar contribuabilul stia ce avea de plätit, asigurându-si linistea
atat de necesaril clesvoltärei i propasirei activitatilor econo-
mice creatoare, lipsite de vexatiuni si tot felul de ingrijorari
fiscal e.
b) Arbitrajul comavcia/. In vederea asigurärii cadrului

linistit de activitate, necesar unei eficiente activita.ti comer-
ciale i industriale, in afara de simplificarea relatiunilor cu
fiscul, si de evitare a conflictelor cu acesta, am considerat
ca era necesara i gAsirea modalitätil celei mai practice
pentru solutionarea sau evitarea conflictelor dintrp
comercianti, ori dintre acestia si clientela lor.
In deobste, atari conflicte i litigii, se ,defereau instante-
lor de judecata ale dreptului comun. Acestea insä", prin pro-
cedarea lor normala, comportau o indelungatä desfäsurare in
limp. Un proces putea dura si 2-3 ani.
Or, Comertul nu trebuie sá aiba timp i preocupari pen-
tru procese indelungate, ci pentru activitati productive.
www.dacoromanica.ro
Evitarea deci a litigiilor si solutionarea prompta a lor.

era de natura i esenta insäsi a Comertului.
Cu aceste preocupari, am constituit la Ministerul Et-ono-
miei Nationale o Comisiune specialä, menita sá studieze
sa-mi propung modalitätile, cele mai practice si eficiente,
pentru evitarea proceselor, indelungate i costisitoare, mire
comercianti sau Sntre acestia 0 clientela lor, prin introduce-
rea arbitrajului comercial.
Comisiunea speciald instituita in acest scop, era alca-
tuita din urmätoarele persoane, mentionate cu calitätile ce
detineau la aoea epoca: d. Coman Negoescu, Consilier la
malta Curte de Casatie; d. L. Preotescu, Presedinte la Tri-
bunalul Ilfov; d. D. Alevra, Judeator la Tribunalul Ilfov; d.
Stefan Chico, Consilier permanent la Consiliul Legislativ ;
d. Prof. C. Bälesou, dela Academia de Inalte Studii Comer-
ciale i Industriale din Bucuresti, d. Prof. N. S. Penescu, Pre-
sedintele Camerei de Comert si Industrie din Bucuresti si d.
Valentin Al. Georgescu, avocat la Banca Nat.ionala.
M5 folosesc 0 de acest prilej, spre a le exprima caldu-
roasele mele multumiri, ;pentru pretiosul concurs ce mi-au
acordat. in vederea studierei importantei probleme, ce fäcea
obiectul acelei Comisiuni.
c) Reorganizarea burselor de marfuri, a oboarelor, tdr-

gurilor, pietelor i ranupelor, etc. Socotesc inutia sa mai insist
asupra importantei considerabile pe care o reprezinta activi-
tatile comerciale, desvoltate prin mijlocirea burselor, a oboare-
lor, tärgurilor, pietelor speciale 0 a rarnpelor. etc.
O insemnata cifrà a comertului de en-gros sau Cu ama-
nuntul, dese ori, este desavarsitä prin atari alcatuiri negu-
storesti.
Pentru ca functionarea acestor organizari comerciale, s5
se desvolte potrivit cu necesitatile economiei nationale, pre-
cum i cu armonizarea intereselor consumatorilor i comercian-
tilor, am socotit necesara reorganizarea acestor
In acest scop, am constituit la Ministerul Economiei Nati-
onale, dotal Comisiuni: prima, pentru studierea problemei o-
boarelor i tärgurilor, a pietelor de desf acere 0 a rampelor,
etc., iar a doua, pentru reorganizarea bursei de marfuri.
www.dacoromanica.ro
Din prima comisiune faceau parte: defunctul N. Georgian,

fost Consilier la malta Curte de Casatie, ca presedinte si ca
membri, d-nii : G. lonescu-Braila, presedinte al Consil.iului Su-
perior Zootechnic; d. Aurel Solacolu, presedintele Camerei A-
gricole Ilfov; d. P. Nemoianu, secretar general al Asociatiei
exportatorilor de vite; d. Iuliu Radulovici, directorul sen,
Zootechnic din Ministerul Agriculturii; d. G. Cristodorescu
Directorul General al Uniunei Camerelor de Comert si Indus-
trie; d. D. N. Panaitescu, prim secretar al Camerei de Comert
si Industrie din Galati ; d. C. Gagiulescu, prim secretar al Ca-
merei de Comert sí Industrie din Braila; d. Cezar klärjescu,
Director in Ministerul Economiei Nationale; d. G. Cazacu, e-
ful serv. Contenciosului din Banca Nationala si d. Xenofon
Neta, din aceeasi institutiune.
Comisiunea a doua, pentru reorganizarea bursei de mar-
furl, era compusa din urmatoarele persoane, mentionate cu
calitatile ce aveau la acea epoca; d. stefan Mihaileanu, Con-
silier la Inalta Curte de Casatie; d. I. Bursänescu, Consilier la
Curtea de Apel din Bucuresti; d. L. Preotescu, Presedinte la
Tribunalul Ilfov; d. Em. Brancovici, Presedintele Bursei de
marfuri din Bucuresti; d. V. Damian, avocat; d. Cezar fIärjescu,
Director in Ministerul Economiei Nationale ; d. P. Iconomu,
Secretarul Bursei de märfuri din Bucuresti; d. C. Gaciulescu,
Secretarul Bursei de marfuri din Braila; Oct. Valeanu, Secre-
tarul Bursei de marfuri din Constanta; d. Gh. I. Georgescu, Sin-
dicul Bursei de marfuri din Bucuresti si d. Brutus Pacuraro,
Secretarul Bursei de marfuri din Arad.
Tuturor acestor colaboratori cari s'au straduit, prin lucra-
rile acestor Comisiuni, sä aduca o pretioasa si importantä eon-
tributiune la solutionarea, practica si efiacienta, a (problernelor
cu care erau insarcinati, le exprim, si cu acest prilej, multu-
mirile mele vii si cälduroase.
d) Regimul mdrcilor de fabricei i de comert ; reprimarea
concurentelor neleale.
Cu privire la acest aspect al productiei si. comertului, le-
giuirile in vigoare necesitau o importanta revizuire, in seopul
sincronizarei regimului legal, cu cerintele evoluate ale mdus-
triei si comertului.
www.dacoromanica.ro
Progresele stiintifice realizate, cu intense aplicatium prac-

tice, reclamau o reglementare mai apropiatä a regimului mär-
cilor de fabrieä si de comer.
In acelasi timp, spiritul de in.ventivitate precum i lupta
intre concurenti, conduceau dese ori la adoptarea de mijloace
reprobabile, ce trebuiau oprite, pentru onesta i linistita des-
voltare a functiunilor i activitätilor productive si comerciale.
aläuzit de aceste considerente, impuse de insäsi
acestui sector economic, am considerat cä programul de reorga-
nizare, pe acest sector, trebuia sà imbräliseze si problema uni-
fiegrei i perfectärei regimurilor mgrcilor de fabrieä i de co-
mert, precum i aceea a reprimärei concurentei neleale.
Pentru a se ajunge, in acest scop, la solutiunile cele mai
practice si eficiente, am constituit la Ministerul Economiei Na-
tionale, o Comisiune insärcinatá special cu aceste probleme.
Comisiunea era compusä din urmAtoarele personalitáli.
mentionate cu calitätile ce detineau la acea epoch' : d. Anibal
Teodorescu, Profesor universitar, ca preseclinte ; d. Victor
Popovici, Consilier la Curtea de Apel din Bucuresti; d. Barbu
Scondäcescu, Presedinte la Tribunalul Ilfov; d. V. V. Longhin,
Presedinte la Tribunalul Ilfov; d-nii : Dan Popovici i D. Ivän-
ceanu, Judecgtori la acelasi Tribunal; d. Paul Demetrescu, Refe-
rent titular la Con.siliul Legislativ; d. N. Rizes,eu-Beánesti, in-
dustria; d. N. Ionnitiu, industrias; d. Leon ROdulescu, indus-
trias; d. G. Christodorescu, Director general al Uniunii Came-
relor de Comert si Industrie; d. Inginer Serian, Directorul Soc.
de investitiuni si d. A. Beraianu, avocat la Banca Nationalà.
Exprim d-lor membri ai acestei Comisiuni, cälduroasele mele
multumiri pentru activitatea depusä, precum i pentru pre-
tioasa colaborare ce mi-au acordat.
e) Targu/ permanent international anual de mostre.
Despre aceastä insemnatá organizatiune a productiei si comer-
tului românese ce trebuia realizatä, am vorbit in volumul
cu prilejul planului de reorganizare a productiei bunu-
rilor pentru export.
Subliniam, cu acea ocazie, importanta unui Thrg petrma-
nent international de mostre, ce urma sä* fie organizat la Bucu-
rest, in fiecare an, pentru ca, in acest mod, vizitatorii streini
sä aibä o vedere de ansamblu asu,pra puterii productive natio-
www.dacoromanica.ro
PARTEA M. - COMERTIIL 215
nale, precum i sä stabileascg contactul direct, cu produc:Atorii

diverselor märfuri de export, ce i-ar fi interesat.
Dar, o atare organizare internationala, cu expresiunea ei
puternicä i reprezentativä, din fiecare an, ar fi avut un ecou
un real efect, nu numai pentru desvoltarea relatiilor noastre
comerciale de peste hotare, ci i pentru intensificarea comer-
tului nostru interior.
In acest mod, RomAnia s'ar fi afirmat, aci, la portile Orien-
tului, ca un important factor de creatiune i in domeniul eco-
nomic, putAnd sä-vi desvolte i sa iradieze, activitätile ei pro-
ductive, atAt in läuntrul hotarelor ei, cat i spre pietele Inter-
nationale.
Pentru intensificarea comertului interior, Thrgul perma-
nent anual, ar fi avut un rezultat foarte important, punAnd in
fiecare an, in contact direct, pe producdtorii vi pe comerciantii
din intreaga tarä.
Am mentionat astfel, in paginile precedente, numai pc cele
mai importante din directivele pe temeiul cArora concepeam,
In cadrul planului de refacere a sectorului cgmercial, ieä trebuia
desavärvità realizarea internd a functiunilor din acest sector.
Prin aceste reorganizäri, se tindea astfel, la o mai justä
echitabilA avezare a sarcinilor fiscale, precum i la o redu-
cere a suprafetei de coliziune, dintre fisc i comert.
De asemenea, intentionam s'A realizez uvurrarea solutiond-
rei conflictelor i litigiilor intre elementele acestui sector vi
massa consumatorilor, pentru ca activit'Atile productive sd fie
eliberate, cat mai rapid cu putintä, de preocupgrile contrare
scopurilor economice.
In acelavi timp, cunoscAnd necesitatea revizuirei i punerli
la punct a diverselor organizatiuni i functiuni comerciale, so-
coteam indispensabilä reglementarea lor, In raport cu evolu-
tia vietei practice, in dublu scop: acela de apärare a intereselor
profesionale i de armonizare a lor cu cele ale consumatorilor.
Tot deodatA socoteam &A, intensificarea i desvoltarea co-
mertului, intern vi extern al tärii, nu se putea infäptui, fära a
se constitui organismele necesare, In categoria cärora, TArgul
permanent international i anual de mostre, apärea ca cel mai
de seamd i cel mai urgent de infAptuit.
In acest mod, Comertul nostru, apdrat la portile lui, prin-
www.dacoromanica.ro
216 PARTEA 111. - CONIERTUL
¡l'un filtru de triare a elementelor indezirabile; inzestrat cu

organizárile necesane formarii i desvoltárii elementelor flap-
nale; refacut In structura lui interna, pentru a desavarsi, pentru
a desvolta functiunile sale, interne si extorne, In vederea pro-
päirii mai intensive, Comertul nostru mai trebuia
aiba si la finalul activitatilor lui, organizarea de protectiune
incurajare necesara.
Aceasta protectiune i incurajare o dobandea comercian-
tul, prin institutiunea de asistenta i asigurare, In caz de board,
bätranete sau scapátare.
Astf el, ciclul intreg al vietii comerciale, considerat ca o
unitate, dela fazele lui initiale pana la cele terminale, se Inca-
dra inteo armonicä, ratianala i eficientä organizare, prote-
guire, reglementare i Incuraj are.
5. Asistenta i asigurarea comerciantilor i industriasilor.
Precum am aratat in paginile precedente, elementele na-

tionale, serioase i doritoare de a se consacra comertului, tre-
buiau s'A fie Incurajate. Or, pustiirile i ravagiile create de
crizele economice, din ultimul deceniu, In rândurile negustori-
lor; riscurile profesionale, din ce in ce mai mari; sarcinile
greutatile progresiv si constant sporite, toate acestea nu
erau de natura s'A Indemne elementele tinere, care aveau
deschise, In fata lor, calle mai linistite si mai ademenitoare
ale altor cariere, a se consacra spinoasei i riscantei profe-
siuni negustoresti. E adevarat, castigurile materiale puteau
ispiti pe unii, dar aceste castiguri, devenite din ce in ce mai
anevoiase. erau compensate de atatea greurtAti si riscuri,
incat comertul era departe de a fi o indeletnicire atrágatoare.
Pentru a determina totusi elementele noi nationale, s'A se
inroleze In ateasta oaste a trudei si a riscului, i pentru a
incuraja pe cele ce se gäseau inrolate, sa nu o paraseasca, ci sa
persevereze i s'A aibá incredere in viitor, am socotit necesar
sä creez un punct de sprijin si de sigurantä, pentru toti acesti
navigatori, ce strabateau valtorile i valurile vietii negus-
toresti.
Acest sprijin i aceasta siguranta, care trebuia sä le dea
curajul de a infrunta furia furtunilor si a valurilor, a pierde-
www.dacoromanica.ro
rilor si a riscurilor, a zilelor grele si a primejdiilor, era icerti-

tudinea cä, i in cazul când vre-unii din negustori sau indus-
triasi, ar naufragia, tot se &sea o corabie de salvare, care
sa-i clued la tihna modestà dar sigura, a unui port de sfärsit
linistit i demn al earierei.
Cu prilejul oonsfätuirii din 17 Iunie 1938, avuta la Ca-
mera de Ccrnert si Industrie din Bucuresti, cu reprezentantil
tuturor acestor Camere, din tard, spuneam, privitor la
preocuparea ùnportantä de asistenta si asigurare a comercian-
tilor i industriasilor
Apoi D-lor, nu trebue uitat un lucru i anume: ca flecare
dintre Dvs. aveti o viata emotionanta, ca in cinematograf : aci
cu fata vesela a efistigului intrevazut, aci cu fata ingrijorata a
necazurilor, a diferitelor imprejurari, cari vin sä rastoarne
linia de siguranta pe care Dvs. truditi. Datorita acestei exis-
tente, piing de emotii, riscuri i surprize, linistea nu a calcat
pragul casei Dvs. Inseninarile momentelor de bucurie, sunt
taiate numai decät prin momente de ingrijorare si de panica
prin care treceti, eu atata curaj, i cu acea redresare a hotä-
rirei omului care munceste si care trebue sa isbäveasca, pen-
trued aveti familie i aveti constiinta demnitatii celui ce nu
vrea sä cada invins, alaturi de semenii lui.invingatori.
Ce vreti Dvs. mai mare si mai frumoasa epopee orne-
neasca, cleat sbuciumul vietii Dvs., ea sá ajungeti la sfärsit
de viata, unii cu norm, aiii fara noroc !...
Ce facem pentru cei fära noroc ?
Sä fim oameni i sä" ne gändim k.acea organizatiune in-
dispensabila, care sa fie refugiul negustorului i industriasu-
lui scapatat, pentru batrânetele lui, in care sa gaseasca asis-
tenta i liniste, la sfärsit de viatr.
Aceste preocupari importante pentru comertul si industria
nationalä, au fost traduse in fapt, prin legea din 20 Decembrie
1938 pentru infiintarea Oficiului de asistenta si asigurare a
comerciantilor i industriasilor".
La intocmirea acestei legi, 'am fost ajutat de lucrarile pre-
tioase ale Comisiunii speciale ce instituisem, in acest scop, la
Ministerul Economiei Nationale, compusa din domnii: Victor
Popovici, Consilier la Curtea de Apel din Bucuresti; d. D P.
Niculescu-Ritz, Vice-presedinte al Uniunii Camerelor de Co-
www.dacoromanica.ro
mert i Industrie; d. Prof. N. S. Penescu, Presedintele Came-

rei de Industrie si Comert din Bucuresti; d. Prof. Marin Mazi-
lescu, directorul Soc. de Asigurare Agricola Fonciera"; d. M.
Enescu, directorul general al Casei Centrale a Asigurarilor
Muncitoresti; d. G. Grigorov, director la sacietatea de asigurare
Dacia - Romania"; d. Gh. Iosifescu, presedintele Camerei de
Comert si Industrie din Ploesti; d. L Valuta, membru in Comi-
sia Interimard a Uniunei Camerelor de Cornell si Industrie s't
d. Cezar Harjescu, director in Ministerul Economiei Nationale,
mentionati cu calitatile ce detineau la acea epoca, si carora
le exprim, i cu acest prilej, vine mele multumiri, pentru temei-
nicele studii i lur.rari ce au desavarsit, in aceasta Comisiune.
Astf el cum aratd si d. Prof. N. S. Penescu, in interesantul
sOu studiu de sintezd econamica, privitor la Asistenta comer-
ciantilor i industriasilor in Romania", publicat, prima data, de
Institutul Roman de studii i educatie muncitoreasca, In volu-
mul : Probleme muncitoresti de actualitate", problema
asistentei i asigurarii comerciantilor i iridustriasilor framanta
farurile competente, de mai multa vreme. Ea Meuse obiectul
partial, si pe alte conceptii de baza, al unor legiferari, in aril
1927 si 1929, precum si al unar proecte la Uniunea Camerelor
de Industrie si Cornert si la Sfatul Negustoresc".
Legiferarea partiala dela 1927, nici nu fusese push' in apli-
care si apoi a fost abrogata la 1929, iar aceasta din urma, lasa
la facultatea Camerelor de Industrie si Comert, ca sá creeze
asezäminte de asistenta i ajutor mutual, pentru comercianti.
Dupa aceste partiale si insuficiente incercari, Legea din 20
Decembrie 1938, aducea o solutionare complectä, integrala si
autonoma a problemei.
Sewall acestei legi era preconizat in art. 2, din pare citez
urmatoarele dispozitiuni
A. SA acorde comerciantilor i industriasilor saraci, cari
au sau au avut firme inscrise in registrul de comert, urmatoa-
rele inlesniri
ingrijire medicala, medicamente i pansamente, In caz
de boala sau accidente;
ajutoa,re banesti, in caz de invaliditate permanent5
care i-ar impiedica de a-si continua comertul sau industria
lor ;
www.dacoromanica.ro
PARTEA COMERTUL 219
ajutor de inmormantarea lor, sau a sotiei i copiilor

minori, decedati in timpul vietii membrului Oficiului;
ajutoare bäne*ti membrilor ce nu-*i mai pot continua
comenta sau industria din cauza pierderii capitalului sau a
saracirei lor, faMasi f ara nici un fel de mijkace de trai, pre-
cum i vaduvei copiilor minori, fdra mijloalce de existenta,
ai mernbrilor decedati.
B. Sa inchee pentru toti membrii sal i pentru familiile
bcestara, asiguräri facultative asupra
A.sa dar, principiul legii era urmatorul
comercian/tal i industriasii säraci, nevaiasi, scapAtati,
trebuiau sa se ucure de asistenta si ingrijire gnedicalà, in caz
de board, accidente i batalnete ;
trebuiau sa se bucure de o asigurare obligatorie pen-
tru cazuri de irwaliditate permanenta, sau de imposibilitate
de continuare a comertului, prin pierderea capitalului si a sa-
racirei lor, etc.;
C) sa se bucure de o asigurare facultativa asupra vietii.
Asistenta tsi asigurarea generara i obligatorie dela punc-
tele a) i b) de mai sus, se desávarseau prin eotizarea obliga-
torie a tuturor comerciantilor ci industriasilor cu firma In-
scrisa in registrul comertului, persoane fiice sau juridice.
Cream astfel, In sânul mas.sei coanerciale, o solidaritate
necesara, ope legis, pe temeiul unui mare prineipiu de echi-
tate *i generozitate, anume: cel ce are, sa ajute pe cel ce liare,
precum*i pe temeiul unui simtamânt de prudenta obligatorie
acela de a economisi in zile bune, pentru zilele grele.
In dorir4a ea opera sä se poata realiza, cát mai praetic cu
putinta, am stabilit Oficiului ce avea sa o desavArseasca, o si-
tuatie de autonomie, atat din punct de vedere
nistrativ, cat *i din punct de vedere al gestiunei.
De lasemenea, pentru ca efieienta realizärilor sä fie 61
mai mare, am creat un singar organ, o singura institutiune:
Oficiul pentru asistenta i asigurarea comerciantilor si indus-
triasilor, pentru intreaga tara.
Din acest punct de vedere, arátam in expunerea de mo-
tive a legii :
Calauziti de ideia une! eat mai largi si mai eficace exis-
tente, am stabilit, de asemenea, principiul unui organ central,
www.dacoromanica.ro
220 PARTEA IlL - COMERTUL
considerand cá numai printr'o conducere centrala si unitara,

se poate realiza o actiune de folos si in proportii cat mai am-
ple, avand in vedere cá sfera de activitate a acestui asezarnant,
nu se va limita numai la ajutoare bänesti, ci i la o asistenta
medicaid cat mai completd, prin crearea de sanatorii
pensarii, deziderate ce nu pot fi concretizate decat prin reali-
zarea, la centru, a unui rfond puternic, care sd fie apoi difuzat
In toate colturile tärii, acolo unde nevoia o va cere".
Mentionalul Oficiu era condus de urmätoarele organe :
1. Adunarea G-eneralä; 2. Consiliul de administratie; 3.
Comitetul da control.
Adunarea generala era compusa din reprezentarrtii co-
mertului i industriei, delegati de Camerele respective;
Consiliul de administratie se compunea din 10 membri,
din care 6 erau desemnati de adunarea generard, doi numiti
de Ministerul Economiei Naticmale, unul de Banca Nationala
altul de Ministerul Sandtatii i Ocrotirilor Sociale.
Comitetul de gontrol era compus din trei membri, din
care, doi erau alesi de adunarea generalä, iar unul numit de
Ministerul Economiei Nationale.
Cu aceasta organizare, alcatuitä dupä conceptia i siste-
mul societatilor particulare de asigurdri, Oficiul de asis-
tentd i asigurare a comerciantilor i industriasilor ave.a sä
corespunda menirii lui practice.
Din acest punct de vedere, subliniam in expunerea de
motive a legii :
Trebue sä se spulbere gresita i nefericita pärere, cà ne-
gustoria nu e o indeletnicire de cea mai mare importantä, cä
nu ar fi recomandabilä, ca una din cele mai distinse ca-
riere i profesiuni. Aceasta gresitä parere se rastoarnä azi,
prin deosebita atentie i imbratisare a tuturor intereselor, pe
care comertul si industria le au.
In acelasi timp, aceastä opera de asistenta i asigurare a
comerciantilor i industrissilor, trebue infaptuita i pentru
necesitatea, indeobste recunoscutä, de a compensa, pe cat rnai
rnult cu putintd, printr'o atare opera, viata de risc i de
curaj i initiativa, a acestor factori ai dinamismului
creatiunii, din eic..onopmia nationalä.
Este o indatorire superioarä de Stat, de a priveghea la
www.dacoromanica.ro
soarta celor ce luptd i riscä tot ce au, in conditiuni oneste

legale, pentru isbanda comertului sau industriei lor.
A veni deci, prin o atare °peed, sä remediem i sa in-
dulcim din urmärile grele, de multe ori numai ale unui ne-
milos complex de imprejurdri, in care a cäzut invinsä hä'r-
nicia, destoinicia, onestitatea avantul negustorului sau in-
dustriasului, este si moral si omeneste inclispensabil.
A mentine avântul i curajul acestor profesiuni, de pri-
ma importantä in economia noasträ, este o opera nationalä de
netägaduitä neeesitate, mai ales in aceste vremuri, in care va-
loarea natiunilar se pretueste i dupä puterea ofensivä' de
creatiune valorificare a bogätiei nationale, prin energia, ini-
tiativa i lupta hotäritá a factorilor economici.
Iatä de ce, prin aceastä lege, aducând un omagiu comer-
tului i industriei romanesti, care a fäcut sfortdri de realizare
prosperitate, atät de fericite si de läudabile, credem, in
acelasi timp, Ca' indeplinim o ¡nand' indatorire, atät de umani-
tate, cal si de inteleaptd politica de Stat, asiguränd corner-
ciantului çi industria,sului onest, harnic i intreprinzätor, män-
gäerea unei apäräri pentru vremuri grele i increderea pe
care trebue sà o aihä ca, in lupta lor curagioasä pot sä' fie in-
creclintati cä la vremuri grele, vow gäsi liman de sprijin in
viatà".
In adevär, legea credrii Oficiului pentru asistenta si asigu-
rarea comergiantik)r sj industriasilor, era de natured sä pro-
dueä revirim.entul moral si sä intgreaseä simtärnantul, de cu-
raj si incredere, In randurile comerciantilor i industriasilor.
Prin technica legii de organizare a numitului Oficiu, fon-
durile necesare acestei institutiuni, se incasau regulat; Ofi-
ciul fusese preväzut cu un Consiliu de adniinistratie, insufle-
tit si domic de realizari, in persoana d-lor Adrian Otoiu, Prof.
Const. Bungetianu, Prof. Dr. D. Combiescu si Prof. N. S. Pe-
nescu.
asemenea, conducerea Oficiului fusese Intregità prin
numirea ca director general, a d-lui G. Grigorov, distins i in-
cercat specialist, cu o indelungä experientä in problemele de
asigursári.
Folosesc i acest prilej, pentru a exprima eälduroasele
mele multumiri, d-lui Adrian Otoiu, pentru inimoasa i entu-
www.dacoromanica.ro
222 PARTEA M. - COMERTUL
siasta so straduinta, depusa in scopul cantinuarii aotivitatii

acestei institutiuni, d-lor membri ai Consiliului de adminis-
tratie, mai sus numiti, precum i d-lui Director General, G.
Grigorov, care a fast nevoit a pärasi conducerea Oficiului,
pentru activitatea insufletita plina de zel, de care au dat
dovada, in scurtul tim,p de existenta realä, de care s'a bucu-
rat aceasta institutiune, atat de folositoare.
In adevar, spre marea mea parere de rau, de indata ce
a trebruit sá tree, dela conducerea Ministerului Econarniei Na-
tionale, la aceia a departamentului Finantelor, s'au aruncat
In calea activitatii OLiciului mentionat, o serie de piedici, de
asemenea naturä', incat au candus, In fapt, la suspendarea
functionarii lui i apoi, la zadärnicirea intregei opere.
Ministerul de resort, sub abiectiunea ca ar fi inechitabil
ca, pentru asigurarea # asistenta comerciantilor # industriasi-
lor, persoane fizice, sa' contribue obligatoriu, cu cotizatii, si.
persoanele juridice, adica societätile anonime pe actiuni,
dei acestea erau comerciantii # industrissii cei mai bagati,
care trebuiau sa ajute pe cei säraci, pentru aceste conside-
ratiuni, fära nici un temei, care aveau .mai degraba infatisa-
rea unar pretexte, a suspendat, de fapt, funationarea
Oficiu, spre marea satisfactiune a unor societati part-
culare de asigurari, care vedeau un concurent in mentiona-
tul Oficiu. In acest fel, desi se strânsesera fonduri de circa
50.000.000 lei, cu care se putea clesävarsi o insernnata acti-
vitate de asistenta a negustorilor # industriasillar nevoiasi,
saräciti i scapatati, totusi, aceasta mare opera de umanitate,
de sprijinire si de incurajare a comertului romanesc, nu s'a
putut duce mai departe, din cauzele incalificabile, mai sus
aratate.
Astfel a ramas fara sprijin, la bätranete, la nenorocire
la durere, negustorimea romaneasca.
Astfel s'a ourmat o importanta opera de incurajare mo-
rala, pentru cei ce doreau sa se avante in Comert, precum si
pentru cei ce se aflau in ematiile i valtorile lui.
Astfel, Imele societati de asigurare interesate, si-au reca-
pätat multumirea i linistea activitätii lor, de tanagd-monopol,
In dolma soartei negustorimei romanesti.
Astf el am inchelat, la Ministerul Economiei Nationale,
www.dacoromanica.ro
programul pentru reorganizarea importantului sector al Co-

mertului, cAci soarta pe care a avut-o Oficiul pentru asistenta
si asigurarea comerciantilor si industriasilor, au Incercat-o
toate inioeputurile de realizare ale politicei, mentionate sau
expuse in acest capitol.
www.dacoromanica.ro
P a rt ea IV-a
CREDITUL
www.dacoromanica.ro
Partea IV-a
CREDITUL.
Din cuprinsul volumului întâi, precum i din capitolele

precedente ale acestui vothim, rezultä cat de indisolubil era
legatà problema mijloacelor financiare si a creditului, de in-
treg programul reorganizArii, ce elaborasem, pentru diver-
sele sectoare ale economiei nationale.
FAr'd credit si mijloace financiare, acordate In conditiuni
potrivite i correspunzAtoare, acel plan nu putea sà." fie pus in
aplicare, in chip eficient i cu rezultate pozitive, nu putea sa
devinä o realitate.
In afara ins6 de aceastg necesitate, problema creditului mai
determina stArnitoare i grabnice preocupAri, i datarità fap-
tului cA, nu numai planul, mai sus mentionat, de reorganizare
economica ce elaborasem, nu se putea executa, fArà mijloace
financiare dar, nici activitatea economiei nationale, In general,
nu se putea reface si desvolta, fgrà participarea intensa si po-
zitivg a creditului.
Fat6 de o atare solicitare generalä i masiv4, situatiunea
in care se ggsea acest sector al vietii noastre economice, in
primele timpuri dupa aplicarea legii de asanare a datoriilor
agrIcole si urbane din 7 Aprilie 1934, era cat se poate
de grea.
In prezenta acestei precare situatiuni, pe care aveam pri-
lejul sá o constat zilnic, In calitatea de Guvernator al BAncii
Nationale, cu incepere din luna Septembrie 1935, am so-
cotit Ca" era absolut necesar s'a" procedez la stabilirea precisä
www.dacoromanica.ro
228 PARTEA IV. - CREDITUL
la identifioarea pozitivä, a tuturor aspectelor i realitätilor,

pe care le putea infatisa sectorul Creditului.
In acest scop, am recurs la urmAtoarele modalitäti, am
adoptat urmatoarea metoda :
1. Inc6 din primdvara anului 1936, am luat dispozitiuni
de a se verifica situatiunea fiecarei bänci prezentatoare la
Institutul de Emisiune, pentru a se intocmi un raport de bazà,
prin care sä se constate :
evolutia bancii de la Infiintarea ei, sub diversele aspecte
ale trecutului; fazele prin care a trecut capitalul bAncii; de
cine a fost detinut, ca actionari; repartitia pe categorii etnice
a capitalului, in decursul timpului; evolutia principalelor
zitiuni de activ: portofoliu de scont, portofoliu de titluri, debi
tori, participatiuni, .imobile, i evolutia principalelor posturi
de pasiv, pe längä acela al capitalului, anume: fonduri de re-
zervà, de amortizare i altele, depuneri, creditori, angajamente
la Banca Nationald, etc.
Aceiasi evolutie era cerutd si la contul de profit si pier-
den, pentru a se stabili, felul cum s'au desfäsurat diversele
venituri ale bäncii: dobänzi, comisioane, venitul portofoliului
de titluri, al participatiilor, al imobilelor, etc., precum i chel-
tuelile pentru salarii, regia administratiei in general,
dobanzile i comisioanele plätite, etc., stabilindu-se astfel na-
tura i structura beneficiilor, pe trecut.
in partea a doua a raportului de verificare, urma sä se
stabileaseä, In prirnul ränd, situatia actualà a bäncii, din care
sä rezulte, bonitatea contabilä i realä a ei, ce deriva din corn-
paratia bilantierä a posturilor de activ fatà de pasiv si a ere-
ditului fatä de debit, din contul de profit si pierden.
Apoi urma sá se determine urmätoarele caracteristice ale
fiecärei bAnci categoriile etnice ale actionarilor, ale condu-
cerli si ale functionarilor; importanta mijloacelor proprii ca
care lucra, fatä de cele sträine : capital, rezerve, depuneri,
reescont, imprumuturi din tarsä sau streingtate, etc., specifican-
du-se pentru depuneri, categoriile etnice i economice ale de-
ponentilor si natura imprumuturilor mai sus mentionate.
Se mai arätau apoi diversele categorii de plasamente, dup5
natur a garantiilor acestora, dupä structura etnicä a debitorilor
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV. - CREDITUL 229
si dupa activitatea economica a lor (agricultori, comercianti,

functionari, industriasi, etc.). In felul acesta se determina zona
economica pe care se intindea activitatea bancii, natura etnica,
precum i categoria sociala i economica a clientelei, a legatu
rilor ei cu piata.
In acelasi timp, trebuia s'a se determine si gradul de lichi-
ditate al bancii. In raport cu disponibilitatea ei si natura plasa-
inentului ce avea.
Citez numai parte din elementele-tip obligatorii, pe care
trebuia sa le contind fiecare raport de verificare a bancilor
prezentatoare.
Continutul acestor rapoarte era strict confidential, iar
din datele mai sus mentionate, se extragea o Esa sintetica, in
care se grupau elementele esentiale, prin care se caracteriza
situatia bancii, in raport cu chestiunile mai sus mentionate.
.A.ceste rapoarte de verificare, facute numai in douä exem-
plare, din care unul. originalul se pästra personal de Guver-
nator, in cassa de fier, iar al doilea exemplar, de seful servi-
ciului Scontului, trebuiau sa se intocmeasca in fiecare an,
iar fisele sumare, se tineau la curent in evidenta, prin datele
situgiunilor sumare si se trimeteau, per,iodic, de catre banci,
la Institutul de emisiune.
Prin aceasta metoda de verificare si evidentä, se realizau
doua obiective esentiale
se determina si itikrentaria situatiunea reala a retelei
bancare, a tuturor institutiunilor de credit, din tara, consta-
tanclu-se, in mod pozitiv si real, de ce puteri, intrinsece i efec-
tiv e, dispunea instrumentul de credit al tarii ;
se stabilea bonitatea, lichiditatea, caracteristicele etnice
economice, ale fiecarei institutiuni de credit, aparte, in
raport cu piala si necesitatile economiei nationale, putan-
du-se cunoaste astfel, in mod pozitiv, daca o banca mai era
viabilà sau nu; in caz afirmativ, de ce sprijin merita sa se
bucure, ce trebuia facut pentru a se consolida, ¡catre ce ope-
ratiuni trebuia indrumata i spre ce categorie sociala si eco-
nomica, etc. Inteun cuvant, se putea construi si elabora, pe
date pozitive si pe realitati, o temeinica si. encienta politica
www.dacoromanica.ro
a Creditului, evitändu-se dibuirile i irosirea mijloacelor, in

necunoscut.
Cu privire la aceasta verificare i anchetà a institutiu-
nilor de credit, subliniam in raportul Institutului de emisiune
catre adunarea generala a actionarilor din 21 Februarie 1937
Grelele imprejurari economice i financiare, care s'au
resfränt dela 1930 si asupra Orii noastre, au determinat in
mare parte adanca depresiune in care a coborit creditul pe
piata capitalurilor noastre.
Legea reglementärii datoriilor agricole si urbane din 1934,
solutionând in mod definitiv conflictul dintre creditori si de-
bitori, agravat prin criza financiarä i economica anterioara,
a reprezentat punctul terminal al masurilor luate pentru solu-
lionarea crizei, urmand ea sa se absoarba, in mod progresiv,
consecintele ei.
Asa fiind, de abea in ultimul timp putem inregistra o
stävilire a urmärilor crizei i sa intrezärim o tendintà de ame-
borare a situatiunii.
In atari imprejurari, cea dintai indatorire a Bancii era de
a face o verificare a unitatilor bancare de care dispune piata
capitalurilor noastre, spire a se constata bonitatea lor, viabili-
tatea lor i deci capacitatea lor de a raspunde functiunii pu-
bliee a creditului.
Aceasta verificare si clasificare a institutuiailor bancare
lomanesti, s'a fäcut pe baza unui chestionar informativ ce s'a
trimis tuturor bancilor, astfel ca astazi, Institutul nostru este
in masura sä cunoascä starea in care se gäseste reteaua ban-
card' din tarä, precum i capacitatea de actiune a fiecareia din
unitatile bancare, dupa trecerea crizei i aplicarea legii con-
versiunii".
2. Concomitent cu verificarea si ancheta mai sus mentio-
nata, intreprinsa pe reteaua bancara din intreaga tara, am
organizat colectarea elementelor informative, la Banca Natio-
nalä, pentru fiecare din obligatii solidan i cu care aceasta avea
legaturi, atat pentru cunostinta i aprecierile sale proprii, in
operatiunile de acordarea reescontului, Cat i pentru a fi utirá
celorlalte bänci, la cererea acestora.
Astfel, se stabilea o cunoastere pozitivà a bonitatii
www.dacoromanica.ro
PARTEA 1V. - CREDITUL 231
duale, a fiecärui obligat solidar, determinându-se capacitatea

sa de plata, de activitate si de credit, precum si suma totala a
angajamentelor ce-i incarcau pasivul.
Cu atari informatiuni, opera de acordare a creditelor se
putea desavársi mult mai eficient, mult mar practic i cu
riscuri mult mai reduse.
3. Din dorinta de a se cunoaste cát mai bine situatiunea
din sectorul Creditului, si de a se aviza la solutiunile cele
mai potrivite si eficiente pentru desvoltarea activitatii lui crea-
toare, in raport d'U mai util cu necesitatile economiei natio-
nale, pe temeiul primelor rezultate obtinute din verificarile
si ancheta institutiilor de credit si a retelei bancare, am
organizat la Banca Nationala, in luna Septembrie 1936, o serie
de. Comisiuni speciale, pentru a se studia diversele aspecte ale
problernei Creditului, precum §*1 cele in stránsa legartura cu
aceasta.
Comisiunile au fost urmatoarele :
Comisiunea reorganizarii creditului pentru agricultorii
de diverse categorii ;
Comisiunea pentru organizarea creditului necesar diver-
selor categorii de functionari : militari, magrstrati, profesori,
invatätori, preoti, functionari administrativi, etc.;
Comisiunea pentru organizarea creditului micilor in-
dustriasi, meseria§i, muncitori ;
Comisiunea pentru orgarnzarea creditului necesar ex-
ploatárilor aurifere i métalifere din tara ;
Comisiunea pentru asigurarea depunerilor dela banci ;
Comisiunea pentru organizarea evidentei creditului, evr-
denta necesard pentru a se cunoaste capacitatea de credit si
de solvabilitate a debitorilor si a se st1 in ce m'Asura se pot
bucura de credite ;
Comisitmea pentru reglementarea pretului creditului
(dobânzi, comisioane, etc.), in vederea ieftenirii creditului;
Comisiunea pentru examinarea mijloacelor de control
a operatiunilor de bursa;
1) Comisiunea pentru studiul problemei: sprijinirea credi-
tului cooperatist çi corelatiunea catre Banga Nationala
creditul cooperatist.
www.dacoromanica.ro
232 PARTEA 117. - CREDITEL
A ceste Comisiuni erau prezidate de domni magistrati,

pentru ca spiritul de justitie # echitate, precum i experienta
desavarsitä in technica alcatuirii i aplicarea legilor,
poata aduce pretioasele lor contributiuni la elaboratele acestor
Comisiuni. De asemenea, aceste Comisiuni erau complectate
cu personalitati competente din activitatea eiconomica a t'axil,
a caro' colaborare avea sa. se dovedeasca foarte valoroasa.
In acest f el, intregeam opera de cunoastere, de identificare
a realitatilor din sectorul Creditului, inlesnind # pregatind
solutiunile cele mal potrivite, pentru politica # programul de
reorganizare a zisului sector.
Totodata, asezam o baza temeinica modalitätilor de rera-
eere si desvoltare a economiei nationaie.
In acest spirit # cu aceste obiective, spuneam urmatoa-
rele, in sedinta plenara de deschidere a lucrarilor susnumite-
lor Comisiuni, la 13 Septembrie 1936:
Jata, Domnilor, opera pentru realizarea careia fac apel
la concursul si luminile Dvs.
.,Suntem cu toti convinsi ea de aducerea el la indeplinire
se leaga nadejdea noastra de stimulare # de desvoltare a tutu-
ror factorilor nostri de productiune.
Tara noastra. invidiatá de atatia pentru exceptionala
varietate si plenitudine a bogatiilor el, asteapta puterea data-
loare de viata, forta de fecundare a creditului, pentru va-
lorifica splendoarea integrará a tezaurelor el.
.,Acesta fiind marele adelfar care prezideaza destinele pro-
pasirii patriei noastre, °data eu vointa darza i perseverenta de
a construí aceastä noua # mantuitoare parghie de sugiriere
i inältare a economiei nationale, trebue sa avem # pe aceia
de a o infaptui cat mai curand cu putinta.
LuAnd pilda celorlalte natiuni, care se intrec in a liaran
fortelor economice cu care strabat lumea, resorturile cele mai
viguroase ale creditului, putem sA ne däni seama cum fiecare
luna de intarziere constitue pierden i enorme pentru economia
noastra nationala".
4. Calauzit de aceste preocupani obiective, in dorinta
de a determina in .wnod pozitiv, nu numai situattunea # con-
ditiunile technice, ale fiecarei institutiuni de credit, ale rertelei
si sectorului banear, ci # ale imprejurarilor, contingentelor
www.dacoromanica.ro
mediului economic, in mijlocul carona se situa i trebuia

sa lucreze fiecare institutiune de credit, in toata tara, deoa-
rece aceste cloud elemente : banca i mediul economic, se pot
influenta reciproc am organizat o serie de conferinte-an-
chete, pe regiuni, in tara, la sediile Bancii. Nationale, in cadrul
cärora se discuta, se analiza si se stabilea situatia fiecarei band,
In parte, atat din punct de vedere al bonitatii i conditiunilor
mtrinsece, cat si din punct de vedere al relatiunilor i Inca-
drarei ei, in mediul economic respectiv.
In felul acesta determinam rolul, functiunea i actiunea,
ce fiecare banca trebuia sà aibd in zona ei de gravitatiune
economica, precum i modalitatile In care fiecare banca tre-
buia sustinuta in raport cu zona economica respectivä, pentru
a putea corespunde neeesitatilor acelei zone.
5. Totodata, pentru realizarea aceluiasi obiectw: de cu-
noastere pozitiva i temeintca a tuturor conditiunilor, elemen-
telor, fortelor i caractertisticelor demografice, etnice, sociale
si economice din fiecare judet, am organizat intocmirea, de
catre directorii sediilor Bancii Nationale, a unor monografii
complecte, pentru toate judetele, potrivit unui chestionar-tip
stabilit.
Aceste monografii judetene, care se gasesc cred i azi
In arhivele Institutului de emisiune, trebuiau sà sinteti-
veze, in cifre si date pozitive, toate aspectele fiecarui judet
in parte.
Pentru ca cifrele i datele acestor monografii sa poata fi
comparabile i sa se poata aduna intre ele, in totaluri pe re-
giuni sau pe tara, chestionarul-tip, care avea aproape 100 pa-
gini, cuprindea sabloanele, criteriile i tipurile datelor statistice
si ale tablourilor ce trebuiau sa cuprinda fiecare monografie.
Ele trebuiau sà trateze, precis si omogen, toate aspectele
fiecarui judet: descriere fizicá, orografie, structura geologica,
hidrografie, clima; populatia judetului cu structura
rile demografige; situatia economica, situatia proprietatii fun-
ciare; agricultura, comertul, industria, calle de comunicatie,
etc., etc., cu toate aspectele, conditiile i ramurile lor de pro-
ductie i activitate, pe diverse categorii etnice i factori econo-
mici eu toate caracteristicele i notele lor specifice locale.
www.dacoromanica.ro
Aceste monografii, in afara de datele i tablourile statis-

tice aratate, trebuiau sa mai cuprinda i härtile, ',diagramele,
graficele i fotografiile necesare, pentru a ilustra situatia reala
fiecarui judet.
In felul acesta, fiecare sediu al Bancii Nationale avea o
cunostinta desavarsita a regiunii economice in care lucra,
stiind astfel, cum sa indrumeze i sa desvolte politica de cre-
dit, pentru ca ea sa aiba eficienta necesara 1 sa fie in con-
cordantä cu nevoile specifice ale* regiunii respective.
Toate aceste monografii judetene s'au intocmit, dupa luni
intregi de munca serioasa si de straduinte depuse cu entuziasm
pricepere, de catre directorii sediilor Institutului de emi-
siune.
Le multumesc i acum, calduros, pentru zelul i constimta
luminata cu care au desavarsit aceastä opera, caci, in adevar
toate acele monografii, prin felul cum au fost alcatuite i prin
valoarea lor, pozitiva i intrinseca, constituesc o unicä i mo-
numentalä opera de ansamblu, de inventariere i ridicare in
plan, a fiintei patriei noastre, judet cu judet, problema cu pro-
blema, nadejde cu nadejde in posibilitätile neamului, pe tara
intreag'A. Este singura geografie economica a realitatilor si po-
tentialului de viitor, al neamului nostru.
Imprejurarile nu mi-au ingaduit niel sa rasplatesc moral-
mente, aceastä valoroasa munca, de harnice i devofate albine,
a merituosilor mei colaboratori, dela conducerea sediilor jude-
tene din Banca Nationala, nici s'A public aceasta exceptionalà
unicä enciclopedie economica a tarii, compusä 'din 72 de
volume.
Cu aceiasi caldurà insä cu care îi indrumam la elaborarea
acestei opere, le multumesc i azi, pentru desavarsirea et.
Prin aceste organizäri i Cu aceasta metoda, am cautat sa
determin i sa precizez realitatile caracteristice, existente in
sectorul Creditului, atat sub aspectul technic bancar, cat
sub cel ecGnomic regional, pentru 1,ca apoi, pe cunoasterea
pozitiva, necontestabilä i obiectiva a lor, s'A pot elabora poli-
tica si programul de reorganizare 0 redresare a zisului sector,
In conformitate cu necesitatile i imperativele economiei
www.dacoromanica.ro
B) Realitatile bancare 0 ale pietii capitalurilor.

Madan-Cattle de cercetare, informare si verificare, men-
tionate In paginile precedente, au condus la stabilirea precisä
obiectivä, a realitätilor ce dominau reteaua bancarà i piata
capitalurilor.
Toate datele, din intreaga %ark au f opt concentrate, coor-
donate si, pe baza lor, am intoemit, incd din 1936, cele dintgi
härti de geografie a Creditului, pe tot cuprinsul ãrU, pentru
ca astfel, printrio expTimare sinteticI i sugestivg, sd se evi-
dentieze, mai reliefat, caracteristicele i specificul realitgtilor
noastre, in raport cu cadrul economic si geografic din acest
domeniu.
In acelasi timp, aceste hgrti xnail aveau i avantajul cg,
prezentând reteaua bancarg, cu caracteristicele ei, su,prapusil
pe Intreaga suprafatg fizicg, economicä i demograficd a tgrii,
invedera i mai expresiv, specificul ei, In functiunea de
massa economicg, a diverselor diviziuni locale sau regiuni geo-
graffice, precum i corelatiunea acelei retele de credit, cu eco-
nomia nationalä, pe intreaga tara.
Astfel, exprimarea realitätilor caracteristice i specific&
ale Creditului, in cadrul integral economic, era complectd,
preLisg i obiectivg.
Ce glgsuiau acele hgrti i acele realitgti ?
Vom expune cat, se poate ¡fe sumar, si numai %In liniile
caracteristicele mai importante, situatiunea pe care ele ne-o
relevau.
1. Zdruncinarea prestigiului i eficientei notiunei

de creantg.
Criza economicä i bancarg, deslAntuitä asupra lumei
tregi, in anii 1930 si 1931, continuatg a,poi i In anii 1932
1933, avusese grele i adanci repercusiuni apupra pietli ca-
pitalurilor, i In tara noastrg.
Präbusirea preturilor mondiale, acest important element
al desilintuirii dezastrului economic Si al crizei mondiale, a
zdruncinat in mod exceptional i economia noastrà producg-
toare.
www.dacoromanica.ro
Debitorii, care contractasera obligatiunile lor la preturi

ridicate, vedeau capacitatea lor de plata aproape distrusa, prin
scäderea preturilor. In.solvabilitatile, protestele, falimentele
ruina acestor debitori, erau consecinta directa i imediatd a
situatiunei aratate.
Cum insa aceste consecinte grave nu loveau un numar
restrans de datornici, ci marea ruassä de milioane a plugari-
lor ì negustorilor din intreaga tara, dezastrul economic lua
proportiile unui dezastru national, de natura sa ameninte or-
dinea i linistea interna a tarii.
Pentru a se preintämpina atari convulsiuni foarte grave,
guvernele au fost nevoite sà intervind cu o serie de legiuiri, in
favoarea debitorilor i in. dauna drepturilor creditorilor.
Astfel, s'au legiferat o serie de mäsuri prin care se re-
strangeau posibilitatile de executiune silità impotriva debito-
rilor, acestia fiind protejati fatal de creditori. S'a creat apoi
concordatul preventiv, pentru a se evita distrugerea factorilor
economici; a urmat apoi legea lichidarii judiciare pentru ca sr)
se recurga in sfarsit la conversiunea" datoriilor, prin legile
pentru asanarea datoriilor agricole si urbane, cu diverse for-
me evolutive ale lor, incepand din anul 1932, pana la formula
definitivä din 7 Aprilie 1934.
Acest com,plex de legiuiri, desavärsit in timp de cativa
ani, prin care se proteja debitorul 1n dauna creditorului, a
contribuit la crearea unei duble stari de spirit, a unei men-
talitäti cu un indoit aspect, defavorabil economiei nationale.
In adevar, mai intai debitorii in marea lor majoritate,
incurajati printr'un regim de favoare i protectiune, contra
creditorilor, si-au format o convingere ca nu trebuiau
mai respecte angajamentele ler, ca nu trebuiau sa mai plä-
teased pe creditor. In acelasi timp, creditorul, micsorat in
drepturile lui fatä de datornic i descurajat, nu mai avea nict
o incredere in a mai acorda noi imprumuturi, din disponibili-
tatile sale, restrangandu-se astfel, in chip simtitor,
idle de credit in general, pe piata noastra.
In consecinta, prestigiul creantei, drepturile legate de ea,
Hind vatamate, insäsi notiunea de credit, a fast vatamata
www.dacoromanica.ro
detronata din autorj.tatea ei, spre marele prejudiciu al celor

ce aveau nevoe de credit si al economiei nationale, in general.
Aceasta era una din realitatile foarte importante, de or-
din psichologic, altoita In conceptia, In mentalitatea debitori-
lor i a ereditorilor, realitate care avea grave resfrangeri
asupra activitatii economice a tarii. Trebuia deci, ca printeo
chibzuita politicà, dusa in mod prudent si rational, in sensul
contrar legiuirilor mai sus aratate, sa se reduca mentalita-
tea anterior definita i sa se restabileasca prestigiul, autorita-
tea i eficacitatea integrala a notiunii de creantä, MIA de care
nu poate exista o reala functiune a Creditului, nici o eficienta
activitste economica.
2. Situatiunea generará a retelei bancare; organisme viabile

neviabile.
A). Criza economica romaneasca reflex al crizei mon-
diale urmata de legiuirile interne, de asanare i salvare
a debitorilor, cu sacrificarea, in partibus, a creditorilor, in
scopul asigurarii ordinei i linistei sociale si economice din
tara, au avut ca urmare, in afarg de eonsecintele psicho-
logice mai sus mentionate: de stirbire a notiunei de creanta
si a obligatiunei de plan, i zdruncinarea adanca a insti-
tutiunilor de credit.
Toate amputarile creantelor, efectuate In favoarea debi-
torilor, prin diferitele dispozitiuni ale legilor de asanare, au
[ova direct in bonitatea i existenta chiar a bancilor, iar sfor-
tärile clesfasurate de Banca Nationala, prin diverse
aranjamente, ea sa salveze pe cele mai multe dintre ele, nu
puteau fi de nici un folos acelor organisme bancare, pe care
criza i conversiunea" le lovise in mod iremediabil.
Pentru a se evidentia proportiile repercusiunii conver-
siunei", asupra organismului bancar, mentionam ea, quantu-
mul total al datoriilor agricole. supuse conversiunei", s'a
ridicat la 52.347 mil. lei, din care, 14.970 mil, lei la debitorii
posesori peste 10 Ha teren, iar 37.376 mil. lei, la debitorii po-
sesori sub 10 Ha teren cultivabil. La cea dintai categorie, re-
ducerea datorfflor s'a facut, Tn marea majoritate, pe cota de
www.dacoromanica.ro
238 PARTEA IV. CREDITUL
40%, iar la cea de-a doua categorie, reducerea a foist de 50%

.din datorie, restul creantei plätindu-se in 30 ani. Din aceast5
categorie, 16.557 mil. lei erau datorii la diverse institutii de
credit, iar 9.061 mil. lei la bäncile populare, precum rezultä
din pretioasa lucrare a d-lui E. C. Decusarä: Convenslunea
datoriilor agricole".
Astfel, in urma anchetelor i verificarilor efectuate la
toate bancile prezentatoare din tara, in cursul anului 1936,
precum am arätat in paginile precedente, constatam, la
31 Decembrie 1936, o situatiune foarte ingrijoratoare a retelei
bancare.
In adevar, rapoartele de anchetà si verificare, concentrate
totalizate, invederau urmatoarele realitati'
Din 1129 banci. cate fiintau la 31 Decembrie 1936, in tara,
cu un capital si rezerve in valoare totala de 12.803,3 mil. lei,
numai 199 erau efectiv viabile, insumand un capital de
7.922,6 mil. lei, lar 930 banci erau in lichidare sau neviabile,
reprezentand un capital de 4.880,7 mil. lei.
Repartizata pe provincii, situatiunea era urmätoarea:
a) Band viablile
In Ardeal 15 banci, Cu 1.713,6 mil. lei capital si rezerve
In Basarabia . . . 3 45,0
i SP PI 99
In Bucovina . . PP 30,0 PP PP
In Vechiui Regat (färä.

Capitala) . . . . 57 » 709,3 9l ..
In Capitalä 63 5.424,4 el PP
Total . . . 199 band, Cu 7.922,6 mil. lei capital si rezerve

b) Thincile in lichidare sau neviabile:
In Ardeal E96 bänci, cu 1.034,6 mil. lei capital
In Basarabia 43 If 21 ,1 PP
In Bucovina 33 197.1 PI
In Vechiul Regat (taxi Capitalà) 3b0 1.915,1 PP
In Capital& 98 1.514,5
Total . . 930 hanci, cu 4.880,7 mil. lei capital
Din datele mai sus aratate, rezulta, cä numai circa 17%

din numarul total al bancilor, erau realmente viabile, restul
de circa 83% fiind sau in lichidare sau neviabile.
Cifrele acestea denotau ce goluri, consideraba i ingri-
joratoare, erau produse in reteaua bancara, i cât de mull
www.dacoromanica.ro
avea sg suf ere economia nationalä, dacg o atare situatiune nu

se remedia.
Faptul cg, din capitalul i rezervele totale de 12.803,3
mil, lei ale tuturor institutiunilor de credit din. targ, numai
4.880,7 mil. lei apartineau bgncilor in lichidare sau neviabile,
iar restul de 7.922,6 :mil. lei ramâneau in lotul ibgncilor via-
bile, nu usura prea mult situatiunea, deoarece, precum se
constatg din cifrele de mai sus, 5.424,4 mil. lei din acel capital
plus rezerve, erau concentrate numai in Capitala, lar pe
tot restul tgrii, nu mai rgmgneau, astfel, decAt 12.498.2 mil.
lei capital si rezerve, Cu care sg alimenteze intreaga activitate
economicg din lard.
Analizatg situatiunea pe diverse provincii, se invederau
urmgtoarele realitati:
In Ardeal, din 471 bgnici, se verificau ca real viabile nu-
mai 75, ached numai circa 16%, restul de circa 84%, in numgr
de 396 unitgti, eu un capital de 1.034,6 mil. lei hind neviabile
sau in lichidare. Asa ;dar, ca numgr, 84% din bgnci erau ne-
viabile sau in lichidare, lar din pullet de vedere capital, eir
reprezentau 60% din totalul capitalului institutiilor de cre-
dit, ceeace releva cä bgncile locale, mici i mijlocii, din Ar-
deal, erau cele mai lovite de criza economicä si de legiuirile de
protectie a debitorilor.
In Basarabia, situatiunea era si knai gravg cdci, !din 47
bgnci, icu un capital i rezerve de 264,1 mil. lei, numai 3, cu
un capital de 45,0 mil. lei, se verificau a fi in mod efectiv via-
bile, restul de 43 fiind in lichidare sau neviabile. In u.surarea
acestei situatluni venea insg faptul eg, paralel cu bgncile lo-
cale mai sus clagificate, mai functionau in Basarabia si 24
sueursale de bgnci, in diferite judete, cu depuneri in valoare
de 139 mil. lei, creclitori In sumä de 24,5 mil. lei si plasament
In sumg de 277 mil. lei.
Aceste sucursale puteau sg intretinà insä o foarte redusg
activitate bancarg, pentru viata economicg localg, spre a se
evita ca sg nu se producg goluri integrale de credit, in dife-
rite regiuni.
In Bucovina, din 34 bgnci, numai una -singurg era efectiv
viabilg, complectându-se aparent numai, golurile produse de
criza economicä, in reteaua bancarä bucovineang, cu cele 6
www.dacoromanica.ro
mil, lei depuneri, sucursale de bänci din Capitalà, care intru-

neau suma de 334 mil. lei depuneri, 44,6 mil. lei creditori
402,9 mil. lei plasamente.
In vechiul Regat, Third Capital& din totalul de 417 bane,
cu capital si rezerve globale in sumd de 2.624,4 mil, lei, numai
57 unitét erau efectiv viabile, cu un capital de 709.3 mil
lei, ceeace invedera cd, marea majoritate a bäncilor mici
mijlocii din provincie, erau adanc lovite de crizd, pe cand in
Capital& unde se concentrau marile unitàti bancare, situatiu-
nea era inversatd: aceste mari unitáti, unele mai rezistente,
iar allele, in special, mai sustinute in tim,pul crizei, au putut
scdpa din seismul economic, mai valide mai viabile.
In adevdr, din 161 bdngi ale Capitalei, cu capital si re-
zerve de lci 6.938, mil lei, s'au verificeit ca efectiv viabile
63 de unitäti, cu capital si rezerve in surnd globald de 5.424,4
mil. lei.
Adicd, procentul de viabilitate in provincie era numai
de circa 13% din numärul bdncilor, pe cand in Capitald de
CO% din acest numdr, iar in ra4port cu mijloacele de Activi-
tate, îi Vechiul Regat (provincie) capitalul, plus rezervelG
viabile, reprezentau numai circa 27% din aceastä regiune, pe
cand in Capitalà, mijloacele viabile mai sus mentionate in-
globau circa 77% din totalul lor pe Capita
In consecintd, se invedera, i a numdr i ca mijloace fi-
nanciare de activitate, o viabilitate gconsiderabil mai raare,
in Capitará fatà de restul
In unele regiuni din provincie nu mai exista nici o ban-
cà Astfel erau judetele: Dorohoi, Covurlui, Vlasca,
Fälciu, Neanat, Durostor si Olt, in care nu se mai afla nici o
bancd locald viabilà, iar in judetele Dorohoi, Vlasca, FAkW,
Neamt si Olt, nu mai exista nici mdcar vre-o sucursard a
vre-unei bdnci din Capital&
Astfel, aceste regiuni erau com,plectamente amenintate
sd rdmand fdrä nici o alimentare cu credit, desi in celelalte
regiuni din tara, un,de mai rämdsese Cate o banca
aceasta nu mai putea lucra din lipsd de mijloace.
B) Dacd se examina repartitia bd.ncilor, 7viabile i ne-
viabile, pe diverse grupuri etrnice, cifrele i datele verificdrilor
ne inatisau urmätoarele
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV. CREDITUL 241
Privind situatiunea pe intreaga lard', din totalul de 930

bánci in lichidare sau neviabile, cu un capital de 4.880,7 mil.
lei, 534 erau românesti, adicä circa 60%, lar numai cirra 40%
erau minoritare. Din punct de vedere al capitalului, peste
50% din capitalul bäncilor in liohidare sau neviabile, era ro-
mdnesc.
In grupul báncilor viabile, din 199 unitáti, cu capital
plus rezerve tie 7.922.6 mil. lei, 129 erou romdnesti, cu un
capital plus rezerve de 4.785,7 mil. lei, de,ci majoritatea era
romdneascd, si ea nurnsár i ca mijIoace materiale, in aceastä.
categorie.
Analizând ins:6, pe diverse provincii, repartitia, pe natio-
nalitáti, a bäncilor viabile i neviabile, se infátisa in felul.
urmátor :
In Ardeal, din totalul de '75 bánci viabile, cu capital plus
rezerve de 1.713,6 'mil. lei, erau numai 34 românesti, adicá
45%, eu capital plus rezerve in sumá numai de 558,5 mil. lei,
reprezentând redusul prcvent de 32% din totalul capitalului
rezervelor báncilor viabile. Astfel, báncile viabile minoritare
erau superioare nu numai ca numár, 41 de unitáti, dar
ca puteri materiale, insumând 68% din capital plus rezerve,
adia. 1.155,1 mil. lei, fatä de cele rornânesti ce insumau
558,5 mil. lei.
Forta financiará superioará a báncilor viabile minoritare,
din Ardeal, fatá de aceia a institutelor de credit românesti,
se putea aprecia nu numai dupg numárul, capitalul i rezer-
vele lor, ci i dupá volumul depunerilor si al plasamentelor.
Din suma totalä a plasamentelor, in valoare de 2.975,4 mil.
tineau numai 590,6 mil. lei din totalul depunerilor de lei
2.351.9 mil. lei, fat& de suma de 1.761,3 mil, lei depuneri din
báncile viabile minoritare, adicá numai 30% f artä de 70%.
Din suma totala a plasamentelor, in valoare de 2.975,4 mil.
lei, báneile viabile romanesti nu aveau decAt 1,279.7 mil.
lei, fatá de 1.695,9 mil. lei detinuti de báncile viabile mino..
ritare.
Astfel, din datele mai sus arátate rezulta ca, din totalul
bäncilor viabile ardelene, mejoritatea o reprezentau báncila
minoritare, cu capitaluri i rezerve, au depuneri i plasamente,
mult superioare celor românesti.
Vol. III. 16
www.dacoromanica.ro
In consecintk reteaua bancarä in Ardeal, ca numar si ea

fortä economick ränianea dominata de institutele de credit
minoritare.
In regiunile Brasov, Dicio-Sanmartin, Ciuc, Trei Scaune,
Bistrita-Näsaud i Turda, nu mai era nici o bancä romaneasca
local, viabilä, iar in Ciuc, Bistrita-Nasaud i Trei Scaune,
nu exista nici mäcar o sucursalä a vre-unei banci romanesti.
Astfel, populatia româneascd din aceste regiuni, era com-
plect lipsitä de sprijinul creditului, indispensabil activitatii
econernice, trebuind sä se angajeze la institutilile de credit
minoritare, pentru nevoile ei.
In Basarabia, situatiunea se infatisa astf el : din totalul do
46 band, viabile, in mod efectiv, erau numai 3, care erau toate
românesti, insumând un capital, plus rezerve, de 45 mil. lei,
fata de 219,1 mil. lei, capitalul bancilor in lichidare sau ne-
viabile.
Aceste trei banci locale romanesti, etEctiv viabile, erau
täte una la Chisinäu, Hotin i Orhei; restul Basarabiei nu mai
avea nici o altá bancä locala viabilá, romaneascä sau mino-
ritark
Mai erau insa si 24 sucursale de banci, din Capitalä,
aproape toate românesti, care ineercau a satisface, dar in mod
cu totul redus, necesitatile de credit ale diverselor regiuni
sarabene, bind asezate in diferite capitale de judtet.
Astfel, Basarabia, cu importanta ei activitate economick
avea reteaua bancarä aproape complect distrusa, daca tinem
seama Ica unele din sucursalele bäncilor din Capitala urmau
soarta, foarte zdruncinata, a centralelor lor, deci erau in
Mari dificuliäti de activitate.
. In Bucovina, situatia era mult asemanatoare celei de
mai.sus.
In adevar, din totalul de 34 band, numai una singura
era efectiv viabila, lar aceasta era iminoritark in Cernauti,
cu un capital $ rezerve de 30 mil. Jei. Cele 14 bänci rom'a-
nesti ce existau in Bucovina, erau, fie in lichidare, fie ne-
viabile.
Mai existau, in Bucovina, 6 sucursale de band, din care
romanesti, dar acestea aveau o activitate foarte redusä, ur-
www.dacoromanica.ro
irl5nd conditiunea precarä, in majoritatea lor, a centralelor din

Capita
Astfel, Bucovina romaneascä, nu mai avea organisme de
credit romänesti, aproape debe, jar 6tele ce existau, ca
erau minoritare. Activitatea national i elementul românesc
erau deci v5duvite de fortele mäntuitoare ale creditului, sau
avizate a se angaja institutiunilor bancare minoritare.
In Vechiul Regat i in Capitalâ, evident, situatia avea o
altä infkisare. In Vechiul Regat; färä Capital:5, din totalul de
57 bänci viabile, 52 erau românesti, cu capital plus rezerve
In suirnä de 670,4 mil. lei i 5 minoritare, cu capital si rezerve
In sumä de 38,9 mil. lei.
In Capitalä, din totalul de 63 bAnci viabile, ,cu capital
rezerve inaum5.* de lei 5.424.4 mil. lei, 38 erau romänesti,
cu capital i rezerve inglobänd lei 3.480,5 mil. lei, iar restul
erau minoritare, adicä 25 bAnci, cu capital si rezerve in sumä
'de lei 1.943,9 mil. lei.
In Capitald mai existau si 8 sucursale de ',And din pro-
vincie, din care numai 3 erau românesti, restul de 5 fiind
-rninoritare.
Din datele de alai sus, rezumand situatiunea pe care ne-o
invederau verifickile i anchetele intreprinse, se desprindeau
urmatoarele realitki carar.s.teristioe:
Reteaua bancara a tdrii era, in marea ei majoritate,
adänc bovit i zdruncinatd; circa 83% din numärul bäncilor
erau in lichidare sau neviabile i numai circa 17% erau, in
mod efectiv, viabile.
Aceasta echivala aproape cu descompunerea retelei
bandeare.
Astfel, din ce mai rämäsese, dupä crizä i dupä con-
-versiun.e, ca milloace bancare de activitate, ca puteri finan-
ciare ale bäncilor viabile, in marea lor majoritate, adied pentru
70%, erau concentrate in 63 de bänci din Capitalà, lar restuI
de 30% din aceste puteri, era räspändit, pulverizat, in 136
bänci din provincie.
In schimb, categoria bAncilor neviabile sau in lichidare,
din provincie, ingloba 832 bänci cu majoritatea capitalului
bancar, de 3.366,2 mil. lei, pe cänd Capitala, nu insuma in
aceeasi categorie a bäncilor neviabile sau in lichidare, deck
www.dacoromanica.ro
98 de unitäti, din 'cele marunte, j numai cu 1.514,5 mil. kit

Astfel, dup.& eriza tuznai, reteaua bancar& din provincie
era cea mai adânc lovità si °data cu ea, insasi activitatea eco-
nomica a ei, iar in Capitalä, numai bäncile mici, si cateva mij-
locii. ale dientelei nevoiase;
In provincie, erau judete intregi, regiuni economice
importante, care nu mai puteau conta pe nici o banca viabila
locala in multe locuri Mci chiar pe vre-o sucursala, astfel ic&
activitatea economied din acele regiuni, era complect
de once mijloace de fecundare;
Un tinut intreg, ca Basarabia, cu o intensa activitate
economica qi productiva, era avizat numai la 3 Vánci viabile,
cu un icapital plus rezerve de 45 mil. lei, la activitati econo-
mice care redamau credite de suite de milioane.
De asemenea, in Bucovina intreagä, nu era efectiv
decat o singura banca minoritara., cu 30 mil. lei capital, la o
activitate economic& ce necesita sute de milioane de lei
credite ;
In regiunile economice din provinde, unde mai existau
unele banci viabile, mijloacele de lucru ale acestora erau atát
de reduse, Incat echivalau aproape cu inexistenta creditului ;
Din actánca eriza economica si din conversiune, bancile
mijlocif i miei erau cele mai snumeroase, in categoria celor
In lichida. re sau neviabile, lar bäncile mari erau cele ce alca-
tuiau pivotul important al bAncilor viabile;
Din cauza realitatilor mal sus mentionate, plugari 5i
factori economici din provincie: negustorii, mestesugarii, etc.
precum i ceilalti componenti sociali, erau adânc lipsiti de
credit, activitatea eri,onomica productiva sitagna, Lar efectele
de contractiune, ale crizei, continuau,
Din punct de vedere al repartitiei pe nationalitäti
organismelor bancare, rämase dup& criz& i dupa conversiune,
precum si din punct de vedere al puterilor financiare bancare
ale diverselor grupe etnice, daga' sub raportul unei medii ge-
nerale pe tara, bancile si capitalul romanesc reprezentau o
rnajoritate, aceasta rnajoritate era datoritä cifrelor i si-
tuatiei din Capitald si din Vechiul Regat.
In celelalte regiuni ale Värii, insa, in Ardeal, Bucovina si
Basarabia, in deosebi, in primele douä regiuni, situatia han-
www.dacoromanica.ro
eilor romanesti era inferioara celor minoritare, i cri numar

ca puteri financiare. Astfel, In aceste regiuni, viata econo-
mica era dominatä de institutiunile i fortele financiare mi-
noritare, iar elementul national era astfel, parte lipsit de
credit, parte slab alimentat prin bancile romanesti, iar parte
avizat a face apeI la ereditul minoritar.
In consecinta, aotivitatea eco:a:mica minoritara a avut
conditiunile cele mai favorabile prosperitatii ei, spre deosebire
de cea romaneascd majoritara.
Acestea erau realiatile pe care le reliefau verificarile
anchetele ce intreprinsesem, prin Banca Nation.ala, la toate
bäncile din traed, cu privire la situatia retelei bancare, dupa
cutremurul crizei si al conversiunei.
3. Lipsa mijloacelor de lucru la organismele bancare.

Analizand mai adanc datele i cifrele rapoartelor de veri-
ficare si ancheta, cu privire la mijloacele de cxedit si de acti-
vitate, de care dispuneau bancile, dupa fenomenele zguduitoare
ale crizei i converunei, rezultau urmatoarele realitati:
a) Din punct de vedere al ,capitalului i fondurilor de re-
zerve, din reteaua bancara a lärii, aceste mijloace de lucru si
activitate se ridicau, in anul 1930, la 16.980 milioane lei, pen-
tru a se reduce, la finele anului 1936, in cadrul bancilor via-
bile, la suma de 7.922 mil. lei.
Cum se repartizau aceste mijloace bancare de lucru, pe
diferitele regiuni ale tarii si pe diversele categorii etnice,
aceasta rezulta din cifrele expuse in paginile. precedente.
Alte instrumente de htcru ale bancilor, erau depune-
rile i diversele mijloace puse la dispozitie de diferiti alti
creditori. Din acest punct de vedere, în anul 1930, premerga-
itor inceperii crizei in tara noastrk depunerile spre fruc-
tificare, impreunä cu diversele posturi de creditori (conturi
curente creditoare si creditori prin reescont), Insurnau lei
63.355,4 mil. lei, pentru a cobori, dupá eriza i conversiune,
In luna Noembrie 1936, la 16.198,8. mil. lei.
La 31 Decembrie 1936, depunerile spre fructificare in
-
bancile viabile, fara conturile creditoare. se reduceau la mo-

dica suma de lei 6.346 mil. lei, duna ce se ridicasera, Inainte
www.dacoromanica.ro
de criza bancarä, in anul 1930, la suma de 35.111,5 mil. lei.

Repartizate pe diverse regiuni ale tärii, depunerile i cre-
ditorii prezentau urmätoarea situatiune :
In Ardeal, aceste mijloace de lucru insumau lei 4.767,4
mil. 'lei; in Basarabia, 131,0 mil. lei; In Bucovina 117,6 mil.
lei; in Vechiul Regat färä judetul Ilfov, 557,5 mil. lei, iar in
ju4etu.1 Jlfov, adidi in gapitalä : 10.624 mil. lei Din aceste.
date rezulta cà, Ardealul detinea circa 30% din totalul mij-
loacelor de activitate bancarà mai sus specificate; Basarabia
mai putin de 1%; Bucovina mai putin de 1%; Vechiul Regat
färä Capitalä, circa 3%, iar Capitala aproximativ circa 65%.
Analizänd repartitia depunerilor spre fructificare. fi-1rä
contui creditori" pe diverse categarii etnice, potrivit datelor
din 31 Decembrie 1936, rezultä urmätoarea situatinne :
Pe intreaga tara, depunerile la institutille de credit ro-
mânesti reprezentau un procent de 59,56% din totalul depu-
nerilor, iar la bancile rninoritare 40,44%.
Din punct de vedere, insk a repartiliei pe diverse re-
giuni ale tärii, in Ardeal, Bucovina i Basarabia, marea majo-
ritate a, depunerilor se aflau In bancile minoritare, iar nu In
cele românesti.
Din cifrele mentionate, atät cu privire la capitalul si re-
zervele bäncilor viabile, eat si la depunerile si conturile cre-
ditoare, rezulta cä, institutiunile noastre de credit, präbusite
ca numär, erau präbusite i ca mijloace, proprli sau streine,
de activitate.
Aproape 9 muerde lei capital si rezerve bancare dispä-
ruserg, mAcinate de cria precum si circa 47 miliarde lei de-
punen i conturi creditoare, adicä peste 56 miliarde lei erau
pierduti pentru activitatea economiei nationale.
Economia nationalä, plata capitalurilor, astfel adanc is-
tovite, nu-si mai Indreptau disnonibilitätile spre Vinci; cele
mai multe clintre clisponibilitäti, fuseserg epuizate i nimi-
cite prin efectele crizei, lar cele reduse, ce mai existau, ne-
mai avAnd incredere, se tinea/7 departe de zona cataclismu-
lui bancar, cäutandu-s1 plasamente imobiliare etc., sau indru-
mându-se spre tezaurizarea sterilà, dar care le satisfäcea sen-
timentul sigurantei.
Datoritä insti epuizärii mijloacelor bancare i acestei ab-
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV. - CREDITUL 247'
tineri a disponibilitätii din plata capitalurilor, de a se plasa

in institute de credit, activitatea economicd era foarte re-
strânsd, resimtindu-se considerabil de lipsa acestor mijloace
financiare de fecundare, pe vare bäncile nu le mai puteali
procura.
Din aceastä cauzd, Institutul de emisiune era nevoit sä-
interving in ajutorul economiei nationale, din lipsa bäneilor
si s5 se substitue, in mod anormal. functiunei acestora de
creatoare a creditului, pentru a se satisface, astfel. necesitä-
tile numeroase ale activitätii economice, si a se evita, in chipa
acesta, agravarea si prelungirea crizei. cu toate consecin-
tele ei.
4. Defectuoasa repartilie a creditului in raport

cu factorii economici.
Ca consecintd a realintilor censtatate in paginile prece-

dente: notiunea de creantä- compromisä; reteaua bancarä prä-
busitä ca numär de unitäti, ca mijloace de lucru ca mere-
dore; provincia lipsitg, inteo in'Asurä foarte insemnatä, de
organisme bancare si de alimentare cu credit,in unele regiuni
neexistand nici o asernenaa alimentare, iar in altele, ea fiind
dominatg de organismele i mijloacele financiare minoritare,
ca urmare a realitätilor acestora, datele i cifrele rapoar-
telor de anchetà si verificare mai prEcizak inca o caracte-
ristia insemnatä, anume : restransa si defectuoasa repartitie
a creditului.
A. In adevdr, din verificärile i anchetele efectuate, rezulta
ca, sirtuatiumea portofoliului ordinar reescontat de bänci, durA
data de 7 Aprilie 1934 (ciatä de punere in aplicare a legii
asanArii datoriilor agricole si urbane) existent la 15 Alai 1937.
era urmätoarea, in raport cu factorii economici care benefi-
claserg de credit :
Din totalul portofoliului mai sus specificat, pe intreaga
tara, in vaIoare de 4.971,6 mil. lei, agricuItorii beneficiaserg
de lei 353,5 mil. lei, adieä numai de 7,11% credit; comerciantii
obtinuserä 1.017,2 mil. lei eredite, aditä 20,46% din totalul
portofoliului pe tara; industriasii beneficiaserd de 3.334,4 miI.
lei credite, adicä de 67,07%; ineseria.sii de 9,7 mil. lei, adicä
www.dacoromanica.ro
0,20% credite; functionarii de 25,7 mil. lei, adica de 0,51%, iar

alte diverse categorii figurau cu 231 mil. lei, adica participau
cu 4,65% din totalul creditelor mai sus mentionate.
Din aceste cifre rezulta considerabila disproportie si si-
tuatiune inferioara in care se &Sea, in primul rand, impor-
tantul factor de productiune : agricultura, care nu beneficia
deck de 7,11% 'din totalul portofoliului de reescont al ban-
cilor.
Apoi se remarca pozitia extrem de slaba in care se &Sea
alimentarea m E seriasilor.
Analizand pe diferite regiuni, repartitia mentionatului
portofoliu, la diversii factori economict, se constata urmkoarea
situatiune :
In Ardeal, agricultorii participau numai cu 14,64%; co-
merciantii cu 23,38% ; industriasii ctt 33,36% ; meseriasii cu
2,96%; functionarii cu 8,67%; lar diversele alte categorii, e'd
16,99%.
In Basarabia. din totalul portofoliului pe acea regiune,
agricultorii beneficiau de 18,49% ; comerciamii de 48,64% ; in-
dustriasii de 26,20% ; meseriasii de 0,89% ; functionarii de
1,59% ; iar celelalte diverse categorii, de 4,19%.
In Bucovina, din totalul portofoliului pe acea regiune, a-
gricultorii faceau parte cu 0,13% ; comerciantii cu 20,57%
industriasii cu 79,30%; restul categoriilor nu se rnai poate men-
tiona, fiind aproape inexistent.
In Vechiul Begat (fara Capitala), din totalul portofoliului,
agricultorii detineau 12,11% ; comerciantii 71,65% ; industriasii
'7,79%; meseriasii 0,56% ; functionarii 2,15%; iar celelalte ca-
tegorii 5,74%.
In Capitalk repartitia pe acesti factori ecoromici i so-
ciali era urmatoarea : agricultorli 6;31% ; comerciantii 15,20%;
industriasii 74,08%; meseriasii 0,07%; functionarii 0,10%. iar
celelalte categorii 4,24%.
Din datele de mai sus, relevate de ancheta si verificarile
ce organizasem la Banca Nalionala, se invedera o situatiune
foarte ingrijoratoare.
Pluga'rimea tarii nu dobandea deck cel mult 8% din cre-
ditele Mncilor Criz24 economice t asanarea clatoriilor agri-
cole transformaserd pe agricultor inteun capitis diminutio, care
www.dacoromanica.ro
nu mai putea obtine credit si mijloace financiare, pentru acti-

vitatea lui productivä, nemai având nimeni incredere in ca-
pacitatea /ui de plata.
In aceiasi situatiime, tinand seeinà si de pozitia lor in
massa economica a tarii, se gäseau meseriasii i functionarii.
Singurele categorii economice mai alimentate cu creclite,
emu, in primul rand, industriasii i apoi comerciantii.
Aceastä scara a creclitelor, indica, in acela.si timp, i gradul
in care in.crederea bAncilor si a creditorilor era zdruncinata,
dupa. criza i conversiune, fala de diversii factori economici
reputatia cea mai compromisa o aveau plugarii, caci acestia be-
neficiasera de cele mai mari reducen ale datoriilor, prin legile
de conversiune; veneau apoi comerciantii i, numai In urma,
industriasii.
Datele de mai sus insä, explicau diversela star de con-
tractiune economica, in care se gasea productiunea tärii, precitw
si starile de spirit, orientarile ideologice, din diferite straturi
economice si sociale din teed.
Plugarimea, in special cea dPla sate, care suferea ant de
adinc, de lipsa mijloacelor financiare, era foarte receptibila
la toate ideologiile i convulsiunile. Astfel, in starea aceasta,
releven' de cifrele mai sus specificate, se gaseste explicatiunea
multor fenomente si evenimente de ordin politico-social, chi.;
acea vreme.
B) Analizan repartitia creditului pe diverse grupe etnice,
potrivit plasamentelor bancilor din tare, la 31 Decembrie 1936,
ituatiunea se infatisa cu deosebite preocupäri.
In adevar, din totalul plasamentelor bancilor in valoare
de 22.425,5 mil. lei, la data de 31 Decembrie 1936, lei 11.213,3
mil. lei, adica 50% era detinut de români. Trebue sä tinem
seama insa ca, in cifra mal sus mentionata, a* plasamentului
total pe teed, de 22,425.5 mil.. lei, se cuprindea Capitala cu
15 860,4 mil. lei, care includea 7 930.2 mil. lei plasamente la
români.
In consecinta, pentru a se avea o imagine mai precisa a
felului in care alimentarea cu credit era desavksita, pe di-
verse categorii etnice, la acea .datä, trebuesc examinate separat
diversele regiuni ale -*H.
www.dacoromanica.ro
25R PARTEA IV. - CREDITUL
Astfel, in Ardeal. din totalul plasamentului bAncilor da

4.644,7 mil, lei. numai 1.759,5, adicd numai 37.88% era la ro-
mani, iar majoritatea plasamentelor. in suma de 2.885,2 mil.
lei, adicä. 62,12%, era fäcutä in favoarea minorttarilor.
In Basarabia. din totalul plasamentelor bancare de 166,6
mil. lei, numai 23,9 mil. le'. adied numai 14.35% era la români,
lar 142,7 mil. lei, adicd 85.65% era fäcut la minoritari.
In Bucovina. din totalul plasamentului de 88.1 mil. lei,
numai 30,3 mil, lei. adicg 34,44% era la rornâni, iar restul de
57,8 mil. lei, adicä 65.56% era la minoritari.
In Vechiul Regat, fArg Capitall din totalul plasamentului
de 1.665.5 mil. lei. 1.469.3 mil. lei. adic6 88.2l% era fäcut
la români, iar 196.2 mil. lei. adicA 11.79% revenea minoritarilor.
In Capitalg. din totalul plasamentului lilincilor de 15,860,4
mil. lei, 7.930,2 mil. lei. adicA 50%, era pentru roma/1i. iar
7.820.2 mil. lei, adicg 50% revenea minoritarilor
Din analiza de mai sus, rezulta cg, si in ceeace privea pla-
samental fäcut de bgnci, elementul national din Ardeal, Basa-
rabia si Bucovina se ggsea inteo inferioritate de tratament si
de sprilinire, ca mijloace financiare, fatä de elementele mi-
noritare, desi cel national constituia majoritatea.
Aceastä realitate era consecinta celorlalte mai sus men-
tionate, an ame : din punct de vedere al numärului bgnci-
lor viabile si al mijloacelor de activitate a lor. massa nationalä
ronigneascA se gäsea in inferioritate fatg de cea rninoritarä. a-
ceasta având, dupä aproape douä decenii de la intregirea
domina.tiunea retelei bancare, a pietei capitalurilor si a fortelor,
de activitate si credit. in Ardeal. Bucovina si Basarabia..
Rezumând astfel, caracteristicele pline de importante pre-
ocupäri, ale realitátilor pe care le relevau cifrele si da tele a-
supra modului in care, era efectuatg alimentarea cu credite
$i mijloace de activitate, dupä criza economicg i conversiune.
a diverselor categorii economice si etnice, se constata ea* situa-
tiunea era foal te ingrijorgtoare.
In adevar, factorul cal mai importa.nt al tärei si al econo-
miei nationale: tgränimea, pluggrimea, era aproape complect
lipsitg de mijkace finaciare, de credit.
Componenta dominantg a tärei, in viata politicg, soeialä
economick atat ca numär cAt si ea valoare a productiei, se
www.dacoromanica.ro
gäsea, astfel, inteun regim de complectä secatuire a mijloa-

celor de lucru.
In schimb, pluggrimea minoritarg, ceilalti factori econo-
mici, i massa minoritarg, in special In Ardeal, Basarabia
Bucovina, se gaseau Inteo situatiune superioarg i avanta-
joasa.
Numai fa,ptul ca multele milioane de plugari ale tgrei,
primeau maximum 8% din mijloacele financiare pe lard, ast-
fel, aproape totalitatea lor hind secgtuiti de once sprijin
lgsati in voia soaxtei si a diverselor curente da ided; numai
faptul chiar cg, pe intreaga massg economicg, elementul
national, care reprezenta 72% din populatie, beneficia nu-
mai de 50% din totalul mijloacelor de lucru, lar minoritatile
demografice de 28%, beneficiau de 50% din aceste mijloace,
fgrg a mai sublinia procentele cu totul inferioare din Ardeal,
Basarabia si Bucovina numai aceste cifre si date invederau
ingrijoratoarea situatiune, anume: ruperea echilibrului, a ra-
portului de mijloace pentru existenta, intre majoritatea natio-
nalg, care avea mai putine mijloace i minoritatea etnica, ce
beneficia de mai multe, lar in launtrul acestei ruperi de echi-
libru, se cuprindea, ca um cartu§ de dinamitg, gata de explo-
zie, massa milioanelor de agricultori, muncitori i functionari
etc. secgtuiti de puteri, aproape fgrg nici un sprijin, de ni-
caieri.
Inegalitatea de situatiune si de tratament, a majoritatli
nationale, fatg de minoritatea dominantg economiceste, era
izbitoare.
Aceste cifre dau explicatia cum, in aceastg ingrijoratoare
rupere de echilibru econornico-social i etnic, s'au putut naste
ideologii de adversitate i atatare impotriva minoritgtilor;
aceste cifre explica, de asemenea, cum si dece aceste ideolo-
gii, ggseau un teren atât de favorabil si se desvoltau, cu atata
usurinta, in massa nationalg.
Erau milioanele de tgrani i de muncitori, din Bucovina,
Moldova, Basarabia, Ardeal i Vechiul Regat care, säracite de
criza ecornornicg, nu gäseau nicäeri mijloacele de a se mantui
.si ridica din necaz; era marea massg a celar 72% de popu-
latie româneascg ce nu primea decal 50% din mijloacele de
lucru i existenta; in Bucovina numai 34%, in Ardeal nurnai
37%, iar In Basarabia numai 14%.
www.dacoromanica.ro
De aceia, fermentul eonvulsiunilor si. al clocotului, si-au

gäsit vatra potrività a tuturor izbuonirilor.
Preintampinarea izbucnirei framântärilor indbusite ale
satelor si a convulsiunilor eruptive si violente, nu se putea
deci realiza; linistea interna' economied i linistea raporturilor
dintre grupele nationale i minoritare, din massa economicd
a tärei, nu se puteau mnfàptui, de cát cu sprijinul i intärirea
elementului românesc, i cu restabilirea raportuluk de forte
mijloace de existentä, atat intre categoriile economice, cal si
intre cele etniee.
Numai restabilirea unei egalitäti de tratament, in propor-
tille cuvenite, pentru massa majoritätii nationale, lata' de mi-
noritatea superioarä ca situatie i tratament economic, nu-
mai aceastä egalitate de tratament, putea restabili ruperea
echilibrului i preintampina convulsiunile i reactiunile
eruptive.
Necesitatea de activitate normalä si de existentä
atát a massei nationale, cal si a minoritätilor, reclamau deci
restabilirea echilibrul-ul, intre fortele economice si etnice ale
tärei, restabilirea egalitätii de tratament, ruptà in daurta fac-
torilor agricol i muncitoresc, precum i in detrimentul ele-
mentului majoritar national.
Altcum, reactiunile acestei ruperi de echilibru, se produ-
-ceau in mod fatal si däunätor.
5 Sinteza.
Acestea erau realitätile, ce se reliefau, din datele i ci-
frele verificärilor i anehetelor, ce organizasem la Banca Na-
-tionalä, pentru a se constata adevärata situatiune a retelei
bancare si a pietei eapitalurilor, in primli ani dupä solutiona-
rea erizei economice, prin legile de asanare a datoriilor.
Rezumánd i sintetizänd, infatisárile cele mai caraateris-
tice si importante, ale acestor rea1itá, ajungeam la urmato-
rul tablou, cape invedera starea anormalà, starea de patologic
deseohilibru, in care se gäsea economia bancarä :
a) Notiunea de creantä era compromisä prin legiuirile de
protectie a debitorilor, lar obligatiunile derivänd din ea, erau
zdruncinate, ca autoritate i eficientà ; debitorii protejati, se
abicinuiau cu ideia de a nu mai pläti, iar creditorii, stirbiti in
www.dacoromanica.ro
drepturile lor, se Fetineau de la noi plasamente; creantd si cre-

dit, erau notiuni cempromise ;
Reteaua bancarä era, In marea ei majoritate, präbusitg,
si ea numär de unitäti, i ca mijloace de activitate;
Orgamismele de credit, care suferiserd mai mult, erau
bgn.cile mici i mijlocii; cele mari, mai intens sustinute In
timpul crizei, izbutiserä sg-si pgstreze viabilitatea, pe o scarg
mai mare;
cl) Din aceastg cauzä, coeficientul cel mai putemic de
bgnci viabile D. afirma Capitala i apoi, marile orase din pro-
vincie;
e) In restul regiunilor din tall, pe toatà suprafata provin-
ciilor, reteaua bäncilor locale, mijlocii i mici, era foarte
gray avariatä; in multe regiuni nu mai exista nici o loaned
e_fectiv viabilà, iar In unele, nu fiinta niei mgcar vre-o su-.
cursalg. Astfel, juclete intregi, erau integral lipsite de orice
organism bancar. Basarabia si Bucovina erau aproape com-
plect väduvite de bgnci.
In Ardeal si Bucovina, majoritatea bkicilor viabile, i ca
numär si. ca puteri financiare de activitate, erau minoritare ;
Mijloacele de activitate ale bAncilor viabile, ce supravie-
tuiserg crizei, erau !carte reduse, In special la cele din pro-
vincie.
ce existau pe piatg, nu mai aveau In-
credere in bAnci, i egutau plasamente, mai sigure, In imobile,
etc., sau se tezaurizau.
Din aceastd cauzg economia nationalg se resimlea In mo4
vgdit, iar criza continua sub acest aspect;
Din redusele depuneri ce cgutaserg plasamente la bänci.
majoritatea lor era concentratä la bgnicile minoritare, In Ar-
deal si Bucovina;
Mijloacele 'imitate si restranse de lucru, provenite dupg
7 Aprilie 1934, adieg dupä. conversiune de care clispu-
neau bäncile viabile, erau repartizate foarte neconform ou
necesitgtile leconomiei nationale, atat In raport cu categoriile
factorilor economici, eat i cu categoriile etnice.
Astfel, pluggrimea, satele, nu erau alimentate aproape-
deloc, cu credit ; de asemenea mestesugarii i functionarii
Factoa-ul politic, social si economic, cel mai important at
www.dacoromanica.ro
plugarimea de la sate, era inteo grava i ingrijoratoare

lipsa de credit, fapt cu latente dar puternice consecinte,
economic e i politico-sociale;
In acelasi timp, minoritatile detineau un procent impor-
tant din cmájloacele de credit ale tdrii, fata de elementua na-
tional, iar in unele regiuni (Arcleal, Basarabia si Bucovina)
acele minoritati, erau vb.'dit dominante pe piata bancarà
activitatea economica;
Aceste ruperi de echilibru, intre fortele elementului
national i cele minoritare, precum i Intre mijloacele extrem
de neindestuldtoare, ale plugärimei i mestesugarilor, fatà
comert i industrie, in majoritate minoritar, aceste ruperi
de echilibru in defavoarea massei nationale, provocau convul-
siunile economice i politico-sociale, din sanul tärii creau
vrajmasiile economice si etnice, intre massa nationala i mino-
ritari, inlesnind asmutirile i pregatind izbucnirile violente de
mai tarziu. Potolirea acestor vrajmasii precum i linistea eco-
nomica i socialä, atat a tärii, cat si a minoritätilor, depinde.au
numai de restabilirea, cat mai complecta', a echilibrului de
forte mai sus specificat, ce fusese prabusit si care provoca
puternice reactiuni; iar cele dinai interesate, in propria lor
existenta, si care trebuiau sa dea tot sprijinul si concursul,
pentru restabilirea acelui echilibru, erau insäsi minoritätile.
Acestea erau caracterist'icele mai importante ale realitä-
tilor ingrijoratoare, din sectorul Creditului, In primele fgze
dupa destinderea formelor acute, ale crizei din 1932-1934.
Fard indoialä cà, aceste realitati, invederau un specific
românesc destul de grav, care reclama, ca si un cornplicat ta-
blou clinic, o chibzuita, multiplä, dar hotarita actiune tera-
peutica.
Pornind dela aceastä deterrninare pozitiva i curioatere
obiectiva a realitatilor mai sus analizate, desävarsita gratie
organizarii verificarilor i anchetelor ce intreprinsesem, pe
Intregul sector al Creditului din tara, puteam stabili, care
trelauia sa fie politica de Credit ce se impunea; pe ce directii
urma sa' actioneze acea politica, precum si de ce imperative se
cerea a fi calauzita.
www.dacoromanica.ro
C) Politica creditului.
Astfel, o ralionala i eficienta politica a creditului, pentru
ca s'A corespunda realitatilor specifice ale economiei nationale
41. produca rezultatele pozitive, cerute de tara, trebuia sa
aiba urmatorul continut i sà tinda la desavar§irea urmatoa-
relor obiective :
Trebuia sa procedeze la reabilitarea notiunilor de
creanta i credit, ce fuseserä adâne zdruncinate §i compromise.
Era necesar astfel ca, dupa legiuirile de protectie a debitorilor,
necesare In epoca de criz,a, sä se treaca la restabilirea ordinei
normale, consacrandu-se, pe deoparte, apararea celui ce a dat
sprijin, prin acordarea de credite, §i. pe dealtd parte, constrán-
gerea debitorului de ,a-§i indeplini obligatiunile fire0i de plata.
Trebuia, astfel, refacuta situatinnea norirnald, dinainte
eriza, adica era necesar sa se creeze cadrul juridic de protec-
uune legitima, a creantei i creditului, tot astfel cum trebuiau
garantate i drepturile fire§ti ale debitorilor.
Numai prin restabilirea acestui just echilibru, intre credi-
tori debitori, se putea obtine rena§terea increderii in banci,
reiacerea activitàtii, normale 4i ata de necesare. a institutelor
de credit, precum i restabilirea functiunilor firelti ale pietii
capitalurilor.
Concomitent cu actiunea de reabilitare a notiunilor de
creanta §i credit, de rena,tere a increderii in bänci, se impunea
un program de refacere §i. reorganizare a retelei bancare, atât
de grav avariata.
.Acest progrant de refacere trebuia sá alba urrnatoarele
obiective :
lichidarea definitiva a bancilor neviabile ;
complectarea retelei bancare, 1n locurile i regiunile
unde se creasera goluri ;
consolidarea unitatilor bancare române§ti, pentru ca s'A
se restabileasca, astf el, echilibrul de forte, ce fusese rupt, in
dauna lor ;
sustinerea i intarirea bancilor viabile ;
crearea institutelor de credit specializat, pentru diver-
sele ramuri de activitate economica, unde se simtea necesita-
tea unor atari organisme.
www.dacoromanica.ro
In felul acesta, se puteau Imiplini marile goluri, pe care

criza economicà le produsese in reteaua bancará, ,satisfäcán-
du-se necesitätile importante de credit, din diversele regiuni
ale economiei nationale.
Prin aceastä modalitate, diversii factori nationali sou eco-
nomici, in suferintä i cäutare a mijloacelor de activitate
existentä, spre deosebire de cei minoritari ce se aflau in si-
tuatiuni superioare si-ar fi &sit satisfacerea normará a ne-
cesitätilor lor legitime, evitändu-se sau temperändu-se convul-
snuffle i reactiunile, social-etnice, din sánul economiel na.-
tionale.
3. Sincronic cu actiunea de refacere, complectare i con-
solidare a retelei bancare, programul de politicä a Creditu-
lui trebuia sä mai prevadä i mijloacele necesare pentru reor-
ganizarea pietii apitalurilor, inspäimântatä de consecintele
crizei economice.
In acest cadru de preocupäri, se impunea a se proceda cu
metodele si la realizärile cele mai potrivite, pentru ca sal se
spulbere teama i neincrederea, de care erau bäntuite dispo-
nibilitätile private, din pricina crizei, i sä se renascä increde-
rea lor, in plasamente la bänci.
O politicä chibzuitä i eficientà, de incurajare a depu-
nerilor la institutele de credit; de reorganizare a operatiunilor
in bursä; de open market" pentru sustinerea titlurilor de Stat,
care mentin, la Andul lor, increderea generará, precum i in-
crederea in actiunile diverselor intreprinderi bancare, comer-
ciale, inclustriale etc., o atare politicäcomplexä, pozitivä
chibzuitä, se impunea, pentru ca piata capitalurilor sä fie li-
beratä de temerile ce o stäpaneau, de neincrederea in bänci,
sà aparä, astfel, din nou, disponibilit`átile private, la institutele
de credit, pentru a se alimenta activitatea economicsá.
Aceastá fântânire a disponibilitätilor si a capitalurilor, de
jos in sus, dela economia privatä, care agoniseste i formeaza
capitalurile, la organismele bancare, care le colecteaz6 sub for-
ma de subscrieri de capitaluri, depuneri, acordgri de credite
etc. si apoi le utilizeazg in plasamentele cerute de activitatea
necesitätile economiei nationale, aceastä fântânire naturalä
a capitalurilor private, in bgnci, trebuia incurajatä a se re-
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV. CREDITUL 257'
face, a se reconstitui, cAci ea era si este singura madalitate,

singurul proces normal de alimentare a vietii. economice.
Alimentarea cu credit de sus in jos, de la Banca Nationalä
la celelalte organisme de credit si apoi la piatä, este o solutie
anormaa i clgungtoare economiei nationale §i. monetei. Ea nu
poate fi. utilizatä decdt co modalitate transitorie i exceptio-
nalg, la vremuri de necesitate, cum erau cele pe care le exami-
nam, i când nu exista altà posibilitate, pentru a satisface ne-
voile WU si a restabili ordinea normald economick in secto-
rul creclitului.
Asa dar, se impunea a se desfäsura si o actiune de incura-
jare a revärsärei disponibilitätilor private, pe piata capitalu-
rilor, pentru a se reconstitui, astfel, procesul normal de ali-
mentare, cu mijloace financiare, a vietii economice, si a face sä
inceteze functiunea de necesitate anormalä a Institutului de
emisiune, ca creator de credit.
Pang la aceastä realizare Insg, si In vederea ei, era indis-
pensabil ca Institutul de emisiune sä se transforme, temporar
si exceptional, In creator de mijloace necesare activitgtii eco-
nomice a tgrii, pentru ea functiunile esentiale, de productiune
si circulatie a bunurilor in massa economicg, sä nu sufere
sä nu provoace, astfel, alte consecinte i alte prilejuri de pre-
lungire a crizei.
4. Paralel cu actiunea multiplg de politicg a Creditului,
mentionatä la punctele de mai sus, se mai impunea i un
program de mai justä repartitie a creditului si de dirij are a
lui, in raport cu factorii productivi i. etnici, ai economiei na-
tionale.
Prin mijlocirea acestui program de dirijare i repartitie,
justä i echitabilä, a creditulti, in massa economicg a tärii, se
puteau realiza urmätoarele rezultate, de foarte mare impor-
tantg, pentru ordinea productivg si linistea publicg internä,
anume :
restabilirea echilibrului de mijloace i sprijinire, intre
diverii factor. economici ai fárii
restabilirea echilibrului de mijloace i posibilitäti de ac-
tivitate i existentä economicg, intre diversele categorii etni-
ce, echilibru ce era rupt, In dauna majoritätii nationale,
precum j in dauna minoritätilor dominante economiceste, prin
Vol. III. 17
www.dacoromanica.ro
puternicile reactiuni ce se produceau contra lor, din aceastä

eau*
c) divizarea reditului potrivit necesitatilor, reale si. pozi-
tive, ale economiei nationale, precum si in conformitate cu ce-
rintele planului de recrrganizare a productiei tarii.
Din acest punct de vedere, s'a invederat, atat in acest vo-
lum, in partea privitoare la crearea complexului industrial, cat
si in volumul intai, cat de activa trebuia sä fie participarea si
contributiunea creditului pentru a se pune in executare si a
se realiza, prevederile planului de reorganizare a comertului
nostru extern si a productiei nationale. Politica de credit tre-
buia deci sa stea, in chip eficient s'i intens, in sprijinul si in
slujba politicei de reorganizare a economiei nationale.
Tot deodatd, si concomitent cu sprijinul de mai sus, pe
cane creditul trebuita sd-1 dea planului de reorganizare econo-
mica,.mijloacele financiare trebuiau sa aibä in vedere desvol-
tarea potentialului economic al tarn, pentru vremuri grele, si.
sprijinirea inzesträrei armatei.
Aceasta trebuia sa fie una din cele mai prezente si impor-
tante preocupari, ce urma sa fie satisfacutä, printr'o eficace po-
litied a Crectitulm.
Astfel, programul de reorganizare, consolidare si complec-
tare a retelei bancare, coordonat si intregit cu acela de diri-
jare si. de justä repartitie a creditului, in massa econornica a
Orb., putea conduce la refacerea präbusirilor provocate de
criza economica, la repararea ranilor adanci suferite de econo-
rnia nationala, din aceiasi cauza ; putea desavarsi satisface-
rea imperioaselor nevoi de credit, ale massei economice, reali-
zand, in acela.5i timp, restabilirea echilibrului de mijloace si
sprijin, pentru activitate si existenta, atat intre factorii eco-
nornici ai tärii, cat si intre cei etnici ai ei.
Tot deodata, se putea realiza astfel, desvoltarea potentia-
lului economic al tarn, pentru timpuri de grea cumpana, pre-
cum s'i opera indispensabila si primordialä, de inzestrare a ar-
matei, care avea o legitima precädere.
Asa fiind, din cele expuse la punctele de mai sus, se poate
constata care erau imperativele, de refacere si de reorganizare,
pe care le impuneau realitatile ingrijorgtOare, din sectorul Cre-
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV. - CREDITUL 25?
ditului, precum si ce trebuia sä cuprinclá, ca continut i obiec-

tive, o politicd rationalk pozitivd si eficientä a Creditului.
Aceasta a fost politica pe care am elaborat-o si pe care
am pus-o in aplicare.
Liniile generale si coordonatele mai de seamä ale acestei
politici, au fost expuse in cuvantul de deschidere a lucfdrilor
Comisiunilor pentru organizarea Creditului, dela Banca Natio-
nark in sedinta plenarà a mentionatelor Comisiuni, din 13
Septembrie- 1936.
Cu acest prilej, subliniam acea politicA a Creditului, in
termenii urmOtori:
Legea reglementärii datoriilor agricole si urbane din 7
Aprilie 1934, a solutionat, in modul cel mai potrivit cu putintd,
conflictul dintre creditori i debitori. Intreg trecutul de litigii
dintre aceste doug categorii economice, care a condus la cunos-
cuta tensiune dintre ele, s'a lichidat in mod definitiv.
Dupg lichidarea läudabild a acestui trecut, care apdsa
atat de greu asupra economier nationale, prezentul reclam5
acum sd se construiasck in domeniul creditului, ceeace este
realmente necesar.
In adevär, creditul privat, sdruncinat de grava crizA ban-
card' prin care a trecut i piata capitalurilor noastre, se inn.-
tiseazd astOzi, multiplelor necesitAti ale economiei nationale, in
con ditiuni neindesturatoare si anevoioase.
Institutiunile de credit (bänci, etc.), cu toatO sträduinta
ce in mod constant dovedesc pentru ca sA ajute piata internk
sunt astäzi neindestulätoare, deoarece economiile private des-
tul de numeroase ce existà in tar* nu se indreaptk in cea mai
mare majoritate a lor spre bOnci, ci preferà plasamentele imo-
biliare (in block-house-un, etc.), sau tezaurizarea fara fructifi-
care, si numai cateva sunt institutiunile privilegiate care pola-
rizeazd increderea acestor economii, drenarea lor spre necesi-
tätile de credit generale devenind astfel foarte anevoioasà; de-
asemenea, constiinta obligatiei de platO pentru datornic, este
In bung* parte micsoratà prin efectul legilor de protectiune a
debitorului, ce supravietuesc din perioada pregaitoare a con-
versiunii. Numai prin aceste ateva imprejurAri ce mentionAm,
se explick in mare parte, de ce notiunea de credit este in con-
tinted stare de contractiune.
www.dacoromanica.ro
Mijloacele de credit ce altá datà fantaneau, din disponi-

nbilitOtile e.conomiei private vi numai in rare intervale, de deni-
velare, se procurau prin reescontul aäncii Natimple a Roma-
niei, pe durata scurtd a acestor deniveläri quasi-4ezoniere sou
fortuite, astäzi sunt, in mare parte, create de Tnstitutul de-
emisiune.
Toate aceste caracteristice denotá o stare subnormalà a
pozitiunii creditului, pe piata noastrk
Deaceea, intreaga noasträ economie nationalä, de once
naturk se resimte vi este stanjenitä, in desvoltarea ei fireasck
din lipsa unui volum de credit normal, la un pret convenabil,
care sä-i activeze viata.
Este indispensabil deci, a se privi marea problemà a cre-
ditului, in intreg complexul ei, cu o hotäritä, curagioassä i ne-
vovditoare conceptie constructivä.
,.Notiunile de credit vi creantk trebuesc reabilitate i apO-
fate, iar convtiinta obligatiunii de platä trebue reinviatä, prin
modificarea legiuirilor respective, spre a se creia astfel, cadrul
juridic indispensabil protectiunii i desvoltarii creditului.
Disponibilitätile economiei private, ce se vor indrepta sub
forma' de depozite in bänci, trebuesc apOrate i printr'un sis-
tem de asigurare a plkilor, astfel precum se realizeaza astOzi
asigurarea contra multor riscuri, pentru ca deponentul sà aibá
certitudinea, in once imprejurgri, a restituirii depozitului s'au,
fie de banca respectivä, fie prin asigurarea depozitului
Diversele categorii economice, factorii novtri de produc-
tiune cei mai importanti, nu-vi mai ggs-,,sc, deck intr.° mai res-
transO mäsurk izvoarele de credit pe termen scurt, mijlociu
sau lung, care odinioara inviorau productia nationalà ,deoarece
institutele de credit corespunzkoare, de altä datä, parte sunt
asfäzi dispgrute, iar -cele ce supravietuesc, cu toate sfortärile
laudabile ce fac de a satisface necesitätile de credit ale pietii,
sunt neindestulkoare pentru a da plenitudinea de alimentare,
cu creditul de altä datä.
Astf el, plugarul roman, micul agricultor ca i marele pro-
prietar, nu-§i mai pot procura, deck o loarte restransd parte,
din creditele necesare lor,
Marii industriavi gäsesc in Societatea Nationalà de Credit
Industrial o institutie bine organizatk care va putea indeplini,
www.dacoromanica.ro
O. de aci inainte, Cu aceiasi mare utilitate, functiunea ei esen-

lialä de a procura credit marei industrii.
Meseriasul roman insa, mica industrie si muncitorul, sunt
kite° aproape complectd lipsd de o atare alimentare.
Deasemenea, funationarii pubici de once categorie, mari
sau mici, militari, magistrati, profesori, invatatori, preoti, sluj-
basi administrativi, etc. in aceasta criza, nu pot gasi decat in
mod foarte insuficient, in diversele case de credit profesionale,
mijloacele de credit ieftin, atat de necesar existentei lor.
Comertul in genere, dei are la dispozitie o retea de in-
stitutii bancare, aceasta este insa restransä i färä mijloacele
necesare de and data.
lath' ce trebueste refäcut, ce trebuie reclädit, ce este in-
dispensabil unei normale desvoltari a economiei nationale.
In afara de aceastä: operà constructivä., va fi absolut ne-
cesar deasemenea, a se exercita un control asupra activitatii
hancare.
Un bun inceput, in aceasta directiune, s'a facut cu legea
comertului bancar din 8 Mai 1934. Actiunea trebuieste insa
complectata
Pentru a se evita practicele bancare, defectuoase i in-
destul de cunoscute spre a le mentiona, dar care ne-au dus la
crizele trecutului i la dificultatile numeroase de azi din piata
capitalurilor, va fi necesar un control al quantumului creditu-
lui, spre a se evita inflatia de credit in general i a se limita
creditul la capacitatea de solvabilitate a debitorului. Deaseme-
nea va trebui tinuta in seamä intrebuintarea creditului, pentru
a se inlätura consumul neproductiv de mijloace de credit si
1ntrebuintarea lui in afara afectatiunilor stipulate, precurn
pentru a se asigura acordarea creditului, in modalitätile cele
-mai potrivite rezultatelor economice dorite, farä a se periclita
fiinta institutiunii creditoare, evitandu-se, astf el, o epuizare a
mijloacelor de credit, in scopuri cu totul antieconomice.
In al treilea rand, va trebui supraveghiat pretul creditu-
lui, pentru ca mijloacele de credit puse la dispozitia pietei, sa
nu faca obiectul unor practici de specula, cu totul contrare in-
tereselor economiei nationale, care are nevoie de credit eftin.
In aceste scurte i rapide mentionäri, a liniilor generale
pe care cred cä trebuie sä se orienteze problema creditului,
www.dacoromanica.ro
cotesc rolul Institutiunii noastre indispensabil pentru solutio-

narea ei".
Din paginile de mai sus, se invedereazd politica de credit
ce am conceput si pus in aplicare.
Ea pornea dela cunoasterea amdnuntità, adancd i docu-
mentat5 a tuturor realitatilor din acest sector, cunoastere
castigatà prin timp indelungat de studii, anchete, verificäri,
conferinte i experientd proprie.
Pe aceastä pozitivd i neindoelnicd temelie a realitdtilor,
am edificat politica de credit, pe care ele o cereau, ele o im-
puneau.
AlcAtuitä färA nici o ideie sau inclinare preconceputä, de
pArtinire sau asuprire, ci edificatd in mod obiectiv
astfel cum se dovedeste din acest capitol numai pe cuvantul
adevgrat si pe imperativul neinduplecat al realitgtilor, po-
litica de credit ce am elaborat, astfel, si am pus in aplicare,
era menità sá dea rezutate, pentru chi era obiectiva, si pentru
cA tinând seamä de legile implacabile de mecanicd economicA,
se incadra in actiunea ace3tora si sincroniza necesitätile rea-
litAtilor noastre economice, cu jocul i actiunea normald a zi-
selor legi.
Once alte solutiuni, in afarä de acest cadru al politicei de
credit ce elaborasem, trebuiau sä päcätuiascä, fie dispretuind
realitätile poruncitoare, fie transgresand legile mecanicei eco-
nomice. Si intfun caz si in celàlalt, erau astfel condamnate
la ineficien. tà.
In acelasi timp, acea politicg a Creditului avea ca obier-
tive principale de atins, odatä cu restabilirea unei ordine nor-
male in structura i functiunile massei economice, sá desA-
varseascd programul de reorganizare si desvoltare a potentia-
lului nostru economic si sá sprijine, atat in acest fel, at si pria
alte modalitAti, opera principala i precumpgnitoare, de care
tara avea nevoe: inzestrarea armatei i apgrarea nationalà.
Cu ferma convingere in obiectiva i desävarsita eficientà.
necesitate a unei atari politici, de credit, am inceput pune-
rea ei in aplicare, cu metodà, ponderatiune i perseverentä.
www.dacoromanica.ro
D) Aplicatiuni practice.
Inca din cunsul anului 1936, idupa ce verificarile si anche-
tele pe teren, ce organizasem pe intreaga retea bancarä, mi-au
adus rezultatele de orientare generalä, am ince,put execu-
tarea si punerea in aplicare a politicei de Credit, mai sus de-
Bata.
1. Reabilitarea §i protectiunea notiunei de credit.
In paginile precedente ale acestui capitol, am subliniat
cum, criza economicä si masurile legislative necesare pentru
a.-i micsora efectele si a-i pregati solutionarea, au condus la
un regim firesc de protectiune a debitorilor si de ingradire,
de micsorare a ,drepturilor si garantiilor creditorilor.
Din efectele acestui regim necesar de protectiune, cei maj
multi debitori au tras concluziunea gresitd, a desfiintäxii prin-
cipiilor si drepturilor ce deriva din creantd, si au considerat
CA functiunea creditului trebue sa se exercite numai grin par-
tea Intaia a operatiunilor : acordarea im,prumuturilor, iar nu
si prin partea doua si fireasca : restituirea banilor impru-
mut at.
Fatä de acest regim de protectie legitima a debitorilor,
si fata de conceptia de mai sus a debitorilor, despre obliga-
titile lor, nelegitimatä cu nimic, creditorii au fast pusi
In situatiunea de a indrepta restul disponibilitatilor ce mai
aveau, spre alte utilizäri sau fructificäri, mai sigure si mai
rentabile, decat aceia de a le plasa in Institutele de credit. Ast-
fel, notiunea de credit era compromisa si zdruncinata, lar ca
urmare, institutele de credit, erau lipsite de mijloacele de
lucru necesare, fiind avizate a bate zilnic, la portle Mach
Nationale.
Era deci de o netagä'duita necesitate, a se proceda la
restabilirea ordinei legale Brest intre debitori si creditori,
si a reabilita, a inconjura iarasi, notiunea de credit, cu pro-
tectia legalä fireasca, de mai inainte.
Aceastä problema fiind de un deosebit interes, Q adu-
ceam la cunostiata adunärei generale a actionarilor Bancii
Nationale, din 21 Februarie 1937, in cuvintele urmatoare :
www.dacoromanica.ro
26 4 PARTEA IV. CREDITUL
Dar institutiunea Dvs. nu s'a märginit numai la o ratio-

nalà i documentan administrare a problemei creditului, in
cadrul intern al sdu, ci, p5.stränd, neclintit, in preocupärile
sale, importanta functiune dela care ea nu trebuia abgtun,
anume functiunea creditului In general, ea a purees la im-
brAtisarea, in ansamblul ei, a intregei aceste probleme.
In perioada de crizä, procesul alimentarei cu credit nu
s'a mai fäcut normal, de jos in sus, adicd dela disponibilitä-
tide econmniei private cdtre lognci, (in care caz bAncile aceau
apel la reescontul Institutului de emisiune numai pentru a
nivela inträrile dela economia privan i ieirile spre pian), ci
in mare parte, de sus in jos, dela Institutul de emisiune spre
b5nci i apoi spre
In atari imprejur5ri, rolul, grija §i räspunderea Insti-
tutului de ernisiune erau mult mai mari. Necesitatea ea acea-
stä problemd a creditului, sd fie scoasd din dificulatile in
care se aflà, se impune deci, ca un imperativ de ordin gene-
ral-national.
Examinând aceastä importann problem5, am ajuns inc5
dela inceputul anului 1936, la constatarea unui fenomen de
or din psihologic foarte important i anume : lipsa de incre-
dere a disponibilit5tilor din economia privan, in. unele din
institutine bancare §i. indrumarea lor spre tezaurizare, plasa-
mente imobiliare, etc. ca o consecintä a crizei, a edderei unora
din importantele lognci romanesti, in epoca dela 1930-1933,
E.tc.
Analizând modalitätile practice prin mijlocirea cärora
s'ar putea remedia aceastä stare de lucruri, s'a ajuns la con-
cluziile urmgoare
este neoesar a se s,chimba prevederile legiuirilor in
vigoare, care acordä o protectiune speciald debitorului, f apt
care nu-si mai gdseste o ratiune superioara, dupà aplicarea
legii conversiunii datoriilor si care alung6 once posibilitate a
ereditorului, de a-si realiza in mod rapid creann, impiede-
eAnd astfel putinta renasterii creditului ;
este necesar a se acorda o oarecare apgrare a orean-
tei. ,1i in special a de,punerilor la bAnci, in bcopul de a se asi-
gura restituirea lor, in caz de idificultäti bancare".
www.dacoromanica.ro
Aceste prableme reclamând, deci, o examinare a legiuiri-

lor in vigoare, la acea epack pentru a li se aduce modificà-
rile potrivit preocupärilor programatice de mai sus,
k-am prezentat In studiul Comisiunilor pentru reorgani-
zarea creditului, dela Banca Nationalä, iar rezultatele lucräri-
lcr acestor Comisiuni, dupä ce au fost coordonate, le-am alcä-
tuit sub forrng de anteproecte de legi, pe care le-aan inaintat
Guvernului, propunändu-i i arätändu-i necesitatea adoptä-
rei lor.
Aoeste anteproecte de legi erau urmätoarele:
a) pentru modificarea legii concord.atului preventiv ;
pentru modifiicarea unor dispozitiuni din legea pentru
reglementarea datoriilor agricole-0 urbane din 7 Aprilie 1934;
pentru modificarea unor diopozitiuni din legea de exe-
cutare silità dela 11 Iulie 1930;
pentru modificarea unor dispozitiuni din procedura
civ 5..
Acest complex de modificAri, in legiuirile existente, se
referea numai la acele dispozitiuni care priveau restabilirea
raporturilor anterioare, dintre creditori i debitori, din punct
de vedere al eficacitätii legale a creantei i respectului obIi-
gatiunilor de platá a datornicilor, Meal a se atinge, intru
nimic, situatiunea specialä ce se crease acestora, prin legile
de conversiune.
Erau, asa dar, modificgri pentru viitaarele raporturi ce
aveau sä se nascä, dupà coruversiune, intre creditori i debi-
tori; pentru aceste noi datorii, se creea o restabilire a obliga-
-tiunilor de platà pentru debitar si de protectitme a creantei,
a.a cum exista inainte de conversiune.
Nu era deci o agravare a situatiunei debitorilor i crea-
rea unui regim privilegiat pentru creditori, ci numai reveni-
rea la aceiasi pozitiune legald de raporturi, intre debitar
creditor, asa cum aceasta era preväzutà de legi, inainte de
criza economic6, i numai pentru noile raporturi contractuale
näscute dupà conversiune.
Aceastä restabilire de situatiune era si natura15.; era
thiar necesarg, nu numai din punct de vedere al imperative-
lor mai sus constatate, In sectorul Creditului, ci i din punct
de vedere logic. In adevär, criza economicà provocase regimul
www.dacoromanica.ro
266 PARTA IV. - CREDITUL
legal de protectie, exceptionald i temporarä, a debitorilor, in

dauna creditarilor ; deci cauza determinatd a zisului regim,
era criza economica ; ori, criza economicä incepuse a se ab-
soibi, era deci logic ca, in m'äsura in care disparea cauza,
sä disparä i efectele, adicä regimul exceptional de protectie
a debitorului, i sä se revind astfel, la regimul legal anterior
care reglementa raporturile dintre creditori i debitori, men.-
tinand un just echilibru, de garantare a drepturilor i de
executare a obligatiunilor, fiecOreia din 1AI-tile mentionate,
ce constituiesc elementul subiectiv ale creantei si ale credi-
Acestea erau, deci, obiectivele proectelor de modificäri,

ale legilor mai sus specificate, ce trimisesern Guvernului.
Prin adoptarea i punerea lor in aplicare, se putea rea-
liza
o egald i legitimA ,protectiune a creantei, pentru noile
datorii ce se contractau dupd conversiune ;
renasterea increderii, in rändurile creditorilor, deting-
toil de disponibilitati i capitaluri;
incurajarea lor de a plasa, din nou, aceste capitaluri
la debitori, prin mijlocirea bäncilor ;
realimentarea bOncilor cu mijloace norrnale de acti-
vitate ;
realimentarea fireasca a economiei nationale, prin
mijlocirea bancilor, cu fondurile necesare -activitätei produg-
tive ;
degajarea iBäncei Nationale de functiunea, exceptio-
nalO i anormalä, de a creea, singurà, mijloacele de credit ne-
cesare bäncilor i economiei nationale.
Pentru aceste obiective foarte importante erau intocmite
PI oectele de moclificäri mai sus specificate, ce am trimis Gu-
vernului in scopul de adoptare i punere in aplicare, expli-
cand obiectivele i insemndtatea lor.
Aceasta initiativä utilä ce luasem, in executarea unui
hotArAtor punct din ,politica de Credit, reclamatá de necesitä-
1,ile i realitätile economiei nationalenu si-a gasit ins'a ecoul
dorit, i nurnai in anul 1938, când mi s'a dat i ins'arcinarea
de a conduce Ministerul Economiei Nationale, am putut pro-
www.dacoromanica.ro
ceda, prin Decretul-Lege din 5 Mai 1938, la abrogarea com-

plectä a concordatului preventiv.
Patru ani dupä legea conversiunej din 7 Aprilie 1934,
mai supravietuise crizei economice, o legiuire determinatà de-
specificul acelei prize ajungänd sä provoace efecte ca total
contrarii. Comerciantii i induxtriasii, nu mai puteau obtine
creclite, nu mai puteau lucra, din cauza temerii pe care o a-
veau creditorii ca, creantele lor vor fi supuse legii concor-
datului preventiv, printr'o simpa cerere pe care, ori cand,
putkau s'a' o facg debitorii de rea credintä.
Pentru a se spulbera aceastà temere legitimg a credito-
rilor i pentru a libera pe debitori, de izolarea In care Ii ase-
7au legiuirile de protectiune anacronice, fatà de capital si de
credit, am abrogat legea concordatului preventiv, la cere-
rea stgruitoare a celor ce fuseserà protejati de acea lege, si in
exccutarea programului i politicei de reorganizare si conso-
lidare a creditului, ce am expus In acest capitol.
nata capitalurilor, bAncile, debitorii, activitatea econo-
micä' i debitorii Insisi, au respirat usurati.
2) Refacerea i consolidarea retelei bancare.
O prevedere a ,politicei de reorganizare a Creditului,

tot ata de insemnatà i de imperioasà, ca i aceia de reabi-
litare a notiunei de creantà. mai sus expusa era complec-
tarea, refacerea i consolidarea retelei bancare, grav avariatà_
de eriza economic5.
a) Lichidarea bcincilor neviabile.
Precum s'a invederat in paginile respective ale acestui_
capitol, marea majoritate a organismelor de credit erau atát
de lovite si de zdruncinate, prin efectele crizei economice, irr-
càt ele nu-si mai puteau continua existenta i activitatea, erau_
neviabile.
Cea dintdi operatiune deci, ce se impunea a se des5varsi,
In executarea programului de refacere si consolidare a retelei
bancare, era lichidarea acestor organisme neviabi1e, primej-
dloase chiar a mai supravietui, cAci riscau sà compromitä, mai
adfalc, notiunea de bancä si de credit
www.dacoromanica.ro
Lichidarea acestor organisme putrede, s'a realizat pe

doug cäi : aceia voluntarg, a insäsi bäncilor care, cunoscandu-si
situatiunea iremediabilà In care se gäseau, cereau i efectua.0
singure li,chidarea, deci incetau activitatea i inchideau ghi-
sede, din praprie vointä.
Pentru altd categorie de bänci s'a ajuns, la aceiasi solu-
liune, prin refuzul rnijloacelor de lucru, din partea Institutului
de emisitme. Acesta, eunoscand situatiunea unor atari bänci,
socoteau inutil sá mai iroseascä sprijinul financiar, pentru or-
ganisme ce nu se mai puteau insänätosi, lar acestea intrau,
astfel. in inactivitate si lichidare voluntard.
Un numär important de bAnci neviabile au fast puse in
lichidare, insä ,prin deciziunile Consiliului Superior Bancar.
Aceastä institutiune a dost creatà prin Legea pentru regle-
mantarea comertului de bancä din 8 Mai 1934 a isvorlt din
experientele i constatdrile läcute, cu privire la bänci, in timpul
crizei economice din 1932-1934.
Cu acest prilej, s'a putut cunoaste o serie de imprejurari
fapte, din trecutul activitätii unor institutii de credit, din
care rezultau administräri sau gestiuni nereg,ulate sau negli-
jente, desfäsurate in dauna actionarilor sau a deponentilor
In folosul catorva canducdtori abuzivi i imbogatiti, prin atari
procedee condamnabile.
Palma # gloria unor bancheri, intretmutä la adäpostul
misterului activitätii bancare, Intr'un regirn de completà liber-
tate si integrará lipsä de control sau supraveghere, s'a spul-
berat la primele clätinAri ale crizei, cänd s'a väzut care erau
ingrijorätoare sau condamnabile, care se asean-
deau, deseori, dupä aparenta inselätoare a bäncilor, asa zise
puternice.
Cunoasterea aoestor realitäti din lurnea bancarä, priie-
initä de eriza economicä, a condus la necesitatea instituirei
unui regim de supraveghe_re si control, a Väncilor # a comer-
tului de banca, in scopul de a se apära, interesele importante
# legitime, ale actionarilor i deponentilor, impotriva eventua-
lelor abuzuri.
Astfel s'a ivit, cu prilejul conversiunei, i necesitatea de a
se impiedeca, pe viitor, In cuprinsul bgncilor, multe din situa-
www.dacoromanica.ro
tiunile condamnabile ce se eonstataserg, in timpul crizei i ca

prilejul operatiunilor premerggtoare eonversiunei.
Asa dar, in.stituirea unui regim de control al bgncilor si a
comertului banear, se invederase ea o necesitate ce trebuia
desävärsitä odatä cu eonversiunea, i astfel s'a instituit or-
ganizat acest control, prin legea din 8 Mai 1934, urmdtoare
celei pentru lichidarea datoriilor agricole i urbane, din. 7
Aprilie 1934.
Legea din 8 Mai 1934, intocmitg de d. Victor Slävescu, la
acea epocg ministru al finantelor, era deci o necesitate, iar
felul in care a fost alcgtuitg, a corespuns indeajuns de bine,
necesitgtilor din acel timp. Evident, evoluand desfäsurarea fe-
nomenelor bancare, i legea reglementgrei comertului bancar
a trebuit sg sufere o serie de adaptári si de modificári.
Pe_ntru ama epocg i pentru necesitátile ce se impuneau
atunci, mentionata lege din 8 Mai 1934, a fost insg de un real
folos.
Organul de executare a supravegherei bäncilor, instituit
de zisa lege, era Consiliul Superior Bancar, prezidat de Gu-
vernatorul Báncii Nationale. In competinta acestui Consiliu
era data, intre alte atributiuni, i aceia de a decide punerea
lichidare a bäneilor ce egdeau sub prevederile mentionatel
legi.
In exercitarea acestor atributiuni, Consiliul Superior Ban-
car a desvoltat o a,ctitme, ale cgrei rezultate stmt consemnate
In lucrarea: Creditul i organizatia bäneilor din Romania-,
Intocmità de d. Virgil Petrescu, membru al Consiliului Supe-
rior Bancar i vice-presedinte al Asociatiei bäncilor din Ro-
mânia.
In aceastg interesantg lucrare, si ea documentare si ca
nunct de prIvire relativ la problemele creditului pe piata
noasträ. se aräta eä. In anul 1937 au fost puse In liehidare,
247 bgnci;lacest riumár s'a ridicat la 363 in 1938 si la 379 la
finele anului 1939.
Din. totalul de 379 bánei puse in lichidare, päng la finele
anului 1939, prin Consiliul Superior Bancal% s'au dat decizii,
In acest scop, pentru 127 de bgnci; alte 193 de log.'nei au ajuns
aceastg situatiune prin lichidare voluntarg, 54 prin. Comida
de arbitraj si 5 prin Tribunal.
www.dacoromanica.ro
-270 PARTEA IV. - CREDITUL
In felul acesta s'au facut sfortari ea, organismele de cre-

dit neviabile, putrede, sa nu mai fiinteze, pentru ca sd nu mai
continue a mentine, prin activitatea lor indoelnica i ineficace,
neinerederea in institutiunile de credit.
Din nefericire insa, mare parte din punerile in licnidare,
-edictate de Consiliul Superior Bancar, mai sus mentionate. nu
a,u fost urmate si de o executare hotdritd, iar din aceasta cauza,
au continuat a supravietui, in reteaua bancara, aceste orga-
nisme, infirme i neviabile, la ghiseele carora nu se gäsea un
ban, care nu puteau contribui cu nici un sprijin la activitatea
economicd, ducdnd o existenta obscura i stinsa, dar care pas-
trau, pe piata capitalurilor, o firma de banca, ale carei porti
-erau aproape totdeauna inchise pentru nevoile de credit. Atari
firme bancare, fara sä mai fie bänci, resfrdngeau un simtamdnt
de neincredere asupra institutelor de credit.
b) Complectarea retelei bancare dvariatil de crizei.
Paralel insd cu actiunea de dichidare a &Anchor neviabile,
programul de refacere a retelei bancare a fast pus In execu-
tare si printr'o actiune de complectare a golurilor, pe care
criza le produsese in acea retea.
Din expunerile paginilor precedente se invedera
unele judete i regiuni ale tärii erau complect lipsite de banci
locale, lar In altele, nu existau nici macar sucursale sau agentii
ale bancilor mai rnari. Astfel, aceste regiuni economice erau
-complect lipsite de mijloace normale de credit, Rind abando-
nate cdmdtdriei individuale i oculte.
Pentru a se remedia starea aceasta, foarte ddunatoare, in
lunile Septembrie i Octombrie 1937, am provocat, la Banca
Nationald, o serie de conferinte i consfatuiri, Cu reprezentantii
tancilor mai importante, din Capitala si din restui tarii, pen-
tru a examina care- puteau fi modalitatile cele mai practice, in
vederea atingerei obiectivului mai sus aratat.
Evident cd, In primul And, am facut acelor reprezentanti,
o expunere a situatiunei ingrijorätoare, pe care o relevau an-
chetele i verificarile ce intreprinsesem, pe intreaga retea ban-
card din tara, i precizdndu-le liniile generale din programul
de reorganizare a Creditului, am evidentiat cà, intre alte in-
faptuiri ce trebuiau desavdrsite, era si comole.ctarea acestor
goluri, de care se resimtea activitatea economica
www.dacoromanica.ro
mult chiar, le subliniam ca, complectarea acelor goluri ale re-

telei bancare, trebuia sa fie indeplinita, chiar cu riscul unor
pierden, de care Institutul de emisiune, avea sa tina seama
sä sprijine bäncile centrale care ar fi avut de Incercat, prin
.sucursalele lor, acele pierderi.
Ca urmare a conferintelor i consfatuirilor mai sus men-
-tionate In cursul carora am putut constata o imbucuratoare
telegere din partea majoritatei bancilor, nu Insa a tuturora,
s'a hotärit ca marile b6.nei sá deschiclä sucursale, in ur-
rdkoarele judete, unde nu existau nici o banca locald i nici o
cursal 4;
a) In Ardeal, in judetele: Ciuc. Odorhei si Trei-Scaune ;
13) In Bucovina, in judetelc: Radauti, Storojinet,
ceava;
7) In Vechiul Regat, in judetele: Dorohoi, Fàlciu, Neamt,
Olt si Vlasca.
Cu Drivire la sprijinirea bancara a judetelor Storojinet
Dorohoi, aeestea aveau sa fie inglobate in raza de actiune
a Barra. de Nord. dela Cernäuti, despre care vom vorbi in pa-
ginile urmatoare.
In .Ardeal, complectarea retelei bancare s'a facut prin
crearea de sucursale, din partea bancilor mai importante din
acea regiune, lar in Bucovina. undp. nu mai ramasese, ef3c-
tiv viabila, deck o singura banca minoritara, acea complec-
tare s'a desavarsit prin crearea sucursalelor de catre bancile
din Capitala.
In felul acesta, s'a remediat cel de al doilea vitiu impor-
tant, de care suferea organizatia bancarg: descomplectarea si
golurile, ce existau, pe unele regiuni.
Aceasta parte din politica de reorganizare a Creditului,
fiind aFtfel pug in executare, eram indrituit a impartasi
aceastä actiune i adunarei generale a actionarilor Institu-
tului de emisiune, prin Raportul Cansiliului catr=1 acea adu-
nare in care se spunea:
.,Cu privire la, complectarea retelei bancare comerciale,
initiativele Institutului de emisiune sunt deja luate si, printr'o
al monioasa conlucrare cu bancile mai importante, aceasta
opera este in curs de infaptuire, in diferitele puncte ale tgrii.
In chipul acesta, multe regiuni din tara, care erau lipsite
www.dacoromanica.ro
de un organism bancar, il vor avea In curand la indemanä"_

Ceiace s'a si adeverit.
c) Consolidarea retelei bancare romeineti.
Precum a rezultat din cifrele expuse In paginile prece-
dente, se invedera ea, nurnarul i puterea financiara a ban-
cilor románesti, erau intr'o situatiune de inferioritate rela-
tivä, pe intreaga tara, faca de cele din bäncile minoritare, ti-
nându-se seama de proportiile pe care le reprezentau in tota-
lul demografic al tarei, iar în unele regiuni ca,, de pilda
In Ardeal i Bucovina, inferioritatea retelei bancare roma-
nest, ca numär si forte, era absoluta i categorica, fata de
cea minoritara.
Astfel, In Ardeal erau românesti: numai circa 45% din nu-
marul bäncilor viabile, numai circa 32% din capitalul i rezer-
vele acestor banci i numai circa 30% din totalul depunerilor
la zisele banci; majoritatea de 55% din numarul bancilor via-
bile, de 68% din capitalul i rezervele acestor bAnd, precura
si 70% din depunerile lor, erau minoritare.
In Bucovina, nu exista de cat o singurä hancO efectiv
viabilä, din cele 34 cate fiintasera Inainte de crizO lar aceastO
unica banca era minoritarg.
In aceasta situatiune se impunea, astfel precum am arätat
In paginile precedente ale acestui capitol, o restabilire a echi-
librului normal, intre puterile bancare nationale si cele mi-
noritare, pentru a se evita consecintele, grave si daunatoare,
atat pentru elementele nationale, cat i pentru cele minori-
tare, consecinte i reactiuni ce tasnesc, explosiv si vio-
lent, in mod mecanic si automat, din ruperea de echilibru
mentionatO.
Pentru restabilirea acestui echilibru, reclamat de legile
implacabile ale mecanicei economice ,de linistea interna
ordinea economica a tärei. In afarg de crearea sucumalelor
de banci românesti, In diversele regiuni lipsite ale cretelei
bancare, asa cum s'a aratat In paginile precedente, am
cautat a remedia si situatiunea foarte gravg in care se gOsea
B-ucovina.
In aceasta regiune, infiintarea de pucursale nu era sufi-
cienta; desechilibrul era atat de adánc, incat el nu se putea
www.dacoromanica.ro
restabili, oarecum, decat prin crearea unei noi si importante

institutii romanesti de credit.
Astfel, am luat initiativa si am infiintat Banca de
Nord", la Cernauti, in luna Octornbrie 1938. -
Aceasta institutiune de credit a fost intemeiata cu un
capital deplin värsat, de 30 milioane lei, subscris, in mare
majoritate, de Soc. Natiocnala de Credit industrial, recte
Banca Nationala, si de Fondul bisericesc al Mitropoliei din
Bucovina.
Scopul acestei banci era alimentarea cu credit a Buco-
vinei, inclusiv a jud. Dorohoi, pentru sus-tinerea activitatilor
economice romanesti, precum i pentru formarea de negus-
tori i industriasi romani, pe calea normala i pasnica a selec-
thmei naturale economice, in lu,pta de activitate i concurenta
comercialä.
Actiunea ei corespun.dea deci, in acea regiune, unei vädite
si imperioase necesitati, atat nationale, cat i economice,
am fost foarte bucuros sá constat, larga si entusiasta intele-
gere a fruntasilor romani din acea regiune.
Am o deosebitä i pläcuta amintire de intrevederile, atät
dela Bucuresti, ,cat si de la Ceniauti, cu I. P. S. Mitropolit
Visarion Puiu, care a sprijinit, cu o deosebitä cäldura, aceastä
initiativä, dandu-i un pretios sprijin, material si moral, pentru
care, si cu acest prilej, Ii exprim osebitele mele multumiri.
De asemenea, o entusiasta imbratisare si colaborare au
adus, pentru aoeastä opera, d. Inspector General C. Paunescu,
la acea epoca director al Sucursalei Bancii Nationale din Cer-
nduti; d. Dr. Octavian Voronca, presedinte al Camerei de
Comert i Industrie din Cernauti; d. Al. Hurmuzachi; d. Pro-
fesor universitar D. Gälasescu-Pik, d. Ing. N. I. Mavrocordat,
intreprid i iscusit realizator in ramura industriei alimentare;
d. Ing. Aurel Iosipescu, d. Ing. G. Constantinescu, d. Ion An-
toniu, Pr. Prrotopcp Nicanor Valeanu, precum si d. Arsenie
Stinghe, inimos, destaink i entusiast Director General al
carora le exprim, si de astadata, viile miele mul-
tumiri pentru patriotica i eficienta colaborare ce mi-au
acordat.
In scouul de a se intregi functiunea i rolul Baricii de
Nord", in regiunea bucovineana i extinderea 'ei in ipatura
Vol. III. 18
www.dacoromanica.ro
sgteascä, am sprijinit infiintarea, prin Banca National-A si In-

stitutul National a Cooperatiei, a Cooperativei: Centrala Ti-
nutului Suoeava", cu un prim sediu la Cernauti i apoi la
Campulung-Buoavina.
Aceastg cooperativä a fost infiintatg cu un capital de
960.500 lei. Obiectivul acestei unitgti era sd sprijineascg for-
marea i mentinerea negustarilor romani, In satele bucovinene
contribue la desvoltarea activitgtii economice romanesti,
din acea regiune.
Din datele verificgrilar i anchetelor intreprinse prin
Banca Nationalg, din hgrtile creditelor i plasamentelor in-
tocmite de Institutul de emisiune, se constata cg, in aceastg
regiune, plugarii nu aveau de cgt 0,13% din totalul portofo-
liului ordinar reescontat de bänci, existent la 15 Mai 1937;
comerciantii beneficiau de o cotg de 20,57%, si industriasii
de 79,30%, lar din totalul plasamentului bancar din Bucovina,
pe data de 31 Decembrie 1936, elementul romAn din aceastg
regi-une, nu se impgrtgsea de cá-t cu 34,44%, fat'd de 65,56%
detinut de minoritari.
Bucovina inregistra astfel, cel mai sc-gzut procent de ali-
mentare cu credit a sgtenilor, a plugarilor din acea regiune.
Fatd de aceastd ingrijordtoare rupere a echilibrului, in-
tre mijloacele de activitate i existentA, ale diversilor factori
economici, din care, cei mai numerosi: plugarii, nu se imp-dr-
taseau aproape deice; fatà de ruperea echilibrului intre mij-
loacele cu care erau alimentate elementele etnice, dintre care
minoritatea era in superioaril situatiune, in raport cu majo-
ritatea fatg de aceste grave rgsturndri, -- me-
nite sA provoace grele i ingrijorgtoare convuLsiuni economice,
sociale etnice, infiintarea unui organism bancar sgtesc,
Centrala Tinutului Suceava" menit sA complecteze func-
tiunile de credit ale Bàncii de Nord", se impunea cu pre-
cädere si seriozitate.
Aceastä unitate de credit satesc, incepuse a desvolta o
vie si eficace activitate. Deschisese sucursale la Hotin.
Lipcani; infiintase doud depozite de sare la Cemduti
si un depozit la Zastavna; primise dela Banca de Nord" circa
40 milioane lei credite, pe care le plasase in sprijinul ecanomiei
nationale sä'testi; desfäsurase o hamica i folositoare
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV. - CREDITUL
tate de valorificare a praductiei de cereale, din satele buco-

vinene, cu sprijinul unui credit d 100 milioane lei acordat
de Institutul national al iCooperatiei; injghebase o pramità-
toare activitate pentru aprovizianarea armatei, cu pradusele
täränesti din regiunea bucavineana; infiintase, din ini tiativa
laudabilà a d-lui Lt. Cal. Sever Slätinescu, la acea epoch' pre-
_feet al jud. Campulung, i cu concursul Institutului national
al Cooperatiei, un mare depozit de Märfuri, la Gura Humo-
zului, pentru aprovizionarea i intärirea comertului romanesc
la sate; ..Centrala Tinutului Suceava" se invedera deci, ca
organismul necesar vietii nationale i economice din Buco-
pentru sprijinirea sätenilor i formarea camertului ro-
mánesc.
Merite deosebite, pentru crearea i desvoltarea activitä-
tei Centralei Tinutului Sucevei" revin la a manä de inimosi
si clarzi colabaratori: d. Inspector general C. Päunescu, d. Ins-
pector General de la Cooperatie, Prof. Eug. Pavlescu, d. Dr.
Octavian Voronca, d. Atexandru Vitencu, d. Arsenie Stinghe,
d. Lt. Col. Sever Slätinescu, d. ing. Gh. Canstantinescu, d.
Prof. Romulus Cândea, d. Dr. Gh. Bäläceanu, d. Ing. Mircea
Onciul, d. Dr. I. Ionascu, cgrara romanimea din satele bucovi-
nene, trebue ssá le poarte simtäminte de caldd recunostintä,
_pentru inimoasele i darzele strAduinte care le-au clepus, in
-crearea acestei madeste, dar atat de eficiente opere.
Astfel, programul de consolidare a retelei bancare româ-
nest, isi gäsea un serios si eficient inceput de punere in apli-
pare, intr'una din regiunile in care, executarea acelui program
si a politicei de Credit mai sus enuntatà, se impunea cu o deo-
sebitä precädere.
In Ardea1, precum rezulta din cifrele expuse la paginile
-precedente, cea mai mare parte din reteaua bancara roma-
neaseä, a mentionatei regiuni, era gray avariatà de crizä,
.cele rnai multe din bäncile románesti fiind in lichidare sau
neviabile.
Aceastä situatiune foarte grea, a institutelor de credit ro-
rnanesti din Ardeal, se datora faptului cà, in majoritatea lor,
erau bänci märunte, 'cu resträns caracter -local, (färä mari
?uteri proprii de rezistent i, in primal ránd, din cauza unei
-prapartii foarte mari de portafoliu agricol ce cuprindeau pla-
www.dacoromanica.ro
samentele lar, portofoliu atins foarte adaric prin legile de

conversiune.
Astfel, marea majoritate a institutelor de creclat roma-
nest din Ardeal, erau amenintate sal disparä, riscand sa lase
intinse regitmi economice ale acestei provincii, fara sprijinul
indispensabil al creditului.
Pentru a se inlatura aceasta grava situatiune, s'a proce-
dat la ajutorarea i sprijinirea lor, asa cum au beneficiat
tulitatile cooperatiste, a1 caror simetric, in mediul rural
ardelenesc, 1.1 reprezentau micile banci comerciale locale, re-
teaua cooperatistä fiind mai restrans desvoltata in Ardeal.
.A.stf el fiind, la 12 Ianuarie 1937, Banca Nationala a acor-
dat un credit in suma de 80 mil. lei, lar la 28 Februarie 1939,
noi credite, in suma de lei 160 mil., deci in total 240 mil. lei,
la dispozitda bäncilor romanesti din Ardeal, pldtibile in 10 ani
iard dobandä, pentru ca prin aceste credite, sa se restitue de-
ponentilor i creditorilor, sumele ce trebuiau sä fie achitate
acestora.
Utilizarea acestor crocite avea sa se faca exclusiv numai.
pentru scopurile mai sus aratate, sub sanctiunea denuntarei
lor si a exigibilitatei imediate pentru surnele primite.
In felul acesta se putea reface si grava rupere de echili-
bru, dintre bancile romanesti si cele minoritare, din_ Ardeal
In paginile anterioare s'a dovedit, prin cifre ca, din totalul
bancilor viabile in mod efectiv, In numar de 75, aflatoare in
acea regiune, nurnai 34, adicä circa 45%, erau romanesti, res-
tul de 41 bänci, erau minoritare : cele 34 unitati romanesti
erau insa foarte slabe, ca puteri i mijloace financiare, caci
reprezentau numai 558,5 mil. lei capital si rezerve, fata de
1.155,1 mil, lei capital i rezerve ale bän,cilor minoritare.
Astfel, eficienta bancarä romaneasca, in Ardeal si Banat,
era numai de circa 32%, pe cand cea minoritara era domi-
nanta de 63%.
In vederea deci a restabilirei unui echilibru legitim ; in
ved erea restabilirei unei proportionalitati necesare i firesti
intre posibilitatile de lucru ale bäncilor romanesti si cele mi-
noritare; in vederea restabilirei unei egalitäti de tratament
bancar, rupt in 'clefavoarea majoritdtii nationale,pentru
toate aceste peremptorii considerente i realitati, Institutul
www.dacoromanica.ro
de emisiune arata, in deciziunea sa din 28 Februarie 1937 ur-

matoarele
Examinand situatiunea bancilor romanesti din Ardeal
Banat, constatä ca cea mai mare parte din ele au, in cursul
anului 1939, ultima scadenta de restituirea depunerilor ante-
rioare legii conversiunii si ca, in aceastä situatiune, ele nu sunt
In masurä sä facd fata obligatiunii de restituire a acestor de-
puneri, cu fonduri proprii.
Totodata,
Tinand seama ca totalul depunerilor amintite ce erau de
restituit pe ziva de 31 Decembrie 1938, de care aceste bänci,
insumau potrivit referatului Serv. Scontului No. 184 din 8
Februarie 1939, lei 223.424.000.
Având In vedere cá, in seopul restituirei depuneriloi,
Consiliul in sedinta sa din 12 Ianuarie 1937 a alocat un fond
de lei 80.000.000 din care pana in prezent s'a utilizat suma
de lei 16.220.000 ; luand in consideratie activitatea desfa".4uratä
de aceste banci in trecut precum i rostul lor viitor, pentra
economia romaneasca din Ardeal si Banat, unde ele indepli-
nesc acelas rol, in viata satelor romaneti, ca si cooperatia
clin celelalte regiuni ale tarei ;
Pentru aceste consideraliuni, cu totul specifice numai
Ardealului i Banatului, si in interesul superior al consolidarii
Yrganismelor bancare romanesti din Ardeal i Banat, cum si
In scopul inlesnirii recuperärii de catre deponentii acestor
band, a sumelor ce au de incasat deponenti care In cea mai
mare parte sunt tärani romani nevoiasi, care cu trucla au eco-
nornisit un ban pe care apoi 1-au depus la banci.
Consiliul gaseste ca e necesar sa se acorde bancilor cari
nu pot restitui depunerile din fondurile proprii, un Imprumut
egai cu sumele de restituit, dandu-se astfel bäncilor In chesti-
une putinta ca sumele ce eventual le au disponibile, sa le in-
trebuinteze In operatiuni noi de plasamente, pentru ca sa
devina cu modul acesta organisme de credit, active si utile,
regiunii In care fiinteaza.".
Prin aceasta modalitate, fireascä i legitima se restabilea,
In bung parte, echilibrul normal ce fusese rupt in marele desa-
vantaj al majoritatii nationale, eonsolidandu-se reteaua ban-
www.dacoromanica.ro
card, indispensabilä activitatilor economiei romanesti, din Ar-

deal si Banat.
3. Dirijarea creditului pentru restabilirea proportionalitfitii
de tratament 0 a echilibrului, atit intre elementele etnice
Intre factorii economici.
Din datele i rezultatele anchetelor i verificarilor ce in-
treprinsesem prin Banca Nationala, la toate bäncile din teed,
se invedera astfel, cum am analizat in paginile precedente ale
acestui capitol, ea elementul national, in proportie de '72% din
populatia intregei tari, beneficia numai de circa 50% din to-
talul plasamentelor bancare, pe data de 31 Decembrie 1936,
rest ul de 50% din aceste plasamente fiind detinut de minorita-
tea de 28% din populatia
In unele regiuni, precum s'a mentionat, ruperea de
echilibru intre creditul de care beneficia majoritatea nationala,
fata 'de minoritäti, era 0 mai accentuata. In Ardeal, ma-
joritatea nationala nu beneficia de cat de 37,88% din totalul
plasamentelor bancare din acea regiune la finele anului 1936,
lar minoritatile etnice de 62,12% din plasamente. In Bucovina,
majoritatea nationala beneficia numai de 34,44% din plasa-
rnentele bancare totale din acea regiune, la data mai sus men-
tionatä, lar .minoritatile de 65,56%. In Basarabia procentul era
numai de 14,35% pentru majoritatea romaneasca, fatä de
85,65% pentru minoritatile etnice.
Astf el, -precum am semnalat si mai in.ainte, la acest capi-
tol, ruperea de echilibru, cu privire la mijloacele de credit,
de activitate si de existenta, intre majoritatea nationalä
minoritätile etnice considerate in ansamblul lor, era de na-
tura sá provoace grave convulsiuni, puternice reactiuni i chiar
eruptii violente, din partea numarului celor multi si lipsiti
mijloace, fata de cei putini, de alta orgine etnica i prevazuti
cu mijloace de existenta superioare.
Legea reactiunilor din mecanica economica, ducea, in mod
fatal, la atari consecinte.
Pentru a le evita, in interesul ordinei, linitei publice
economice a tarei, in interesul chiar al minoritatilor, asupra
carora erau altintite acele reactiuni i eruptii, se impunea
restabilirea echilibrului, in repe,4rtitia mijloacelor de credit,
www.dacoromanica.ro
adicä de activitate i de existentk intre elementele etnice

ale tarii, intOrindu-se i desvoltándu-se, la justa i legitima
proportie, mijloacele mai sus mentionate, ce se cuveneau mas-
sei majoritare nationale, si de care aceasta era lipsitä.
Se impunea deci o rationalà i chibzuità politied de diri-
jare a creditelor, in vederea restabilirei echilibrului ndispen-
sabil, mai sus amintit.
In acela§i timp, din cifrele i rezultatele verificOrilor
anchetelor mai sus amintite, pe intreaga retea bancarä din
tarä, se reliefa situatiunea foarte ingrijorOtoare in care se
gOseau unii factori economici sau sociali, de foarte mare in-
semnätate ca : plugarii-, meseriasii, muncitorii, functionarii,--
din punct de vedere al participArei lor, la binefacerile credi-
tului.
Astfel se invedera el*, din totalul portorfollului ordinar
reescontat, existent la 15 Mai 1937, agricultorii beneficiau, in
Ardeal, numai de 14,64%, in Basarabia de 18,49%, in Bucovina
de 0,13%, in Vechiul Regat de 12,11%, iar pe tara intreaga,
de 7,11%.
Meseria§ii i lucrätorii, beneficiau, in Ardeal, de 2,96%
din mentionatul portofoliu, in Basarabia, de 0,89% in Buco-
vina, aproape inexistent In Vechiul Regat de 0,56%, lar pe
tara intreagO de 0,20, din totalul portofoliului specificat.
La functionari era aproape aceiasi situatiune.
FOTO indoialä cä, aceastä adânca secOtuire a milioanelor,
a multelor milioane de plugari, meseria0, muncitori i func-
tionari, de cele mai trebuitoare sprijiniri i ajutorAri ale cre-
ditului, constituia o gravO pozitiune socialà i economick o pro-.
fund5 si primejdioasA rupere de echilibru intre factorii eco-
nomici, pe problema cea mai importantä : aceia a mijloacelor
de muncä i de existentO insäsi.
Aceastä stare ingrijorgoare, capabilà sä provoace grave
turburäri, se adAuga astfel la cealalta rupere de echilibru,
dintre elementele nationale i cele minoritare, potentând §.1 a-
gravând, mai mult, perspectivele grele ce se deschideau ordi-
nei economice i lini§tei interne.
Se impunea deci, restabilirea telor douO echilibre, ce fu-
seserä rupte de eriza economick printr'o actiune metodick
cumpOnità i evolutivO, de reasez are a factorilor nationali
www.dacoromanica.ro
econornici, din pozitia inferioara in care se aflau, la situatiu-

nea justá i legitima de impartasire i proportionalitate de
tratament, cu mijloacele creditului, la care aveau dreptul.
In acest scop, era deci necesara o politica de dirijare a
mijloacelor de credit, in vederea restabilirilor de echilibru mai
sus mentionate.
Pentru ca aceasta dirijare a creditelor sa fie eat mai o-
biectiva si mai rationala cu putintä, am tinut o serie de con-
ferinte regionale, cu directorii sediilor Band" Nationale, in ve-
clerea ca, printr'o examinare si mai precisä, si mai positiva,
la fata locului, sá putem stabili, ca adevarat, normele si
pozitiunile sanatoase i cumpanite, ce trebuiau luate.
In ,adevdr, prin aceasta politica de dirij are a creditelor,
nu trebuia sa se inteleaga, nici de colaboratorii nostri n sub-
ordine. care aveau sa o execute pe intreaga tara, ca era vorba
de o actiune sau de o atitudine xenofoba, ori de persecutiune
si de apäsare a elementelcr minoritare, ori care ar fi fost ele,
preourn si a cliverselor lar activitati economice, deoarece,
toate aceste activitati erau utile, altele chiar foarte necesare,
orocesului de productiune i circulatie a bunurilor. Aceastä
politica de justa i chibzuita repartitie a creditului nu trebuia
confundatä cu o actiune de ostilitate fata de activitdtile eco-
nomice minoritare, ci ca o rationala i sanatoasa restabilire,
a unor juste proportii, a unui normal echilibru, intre mijloa-
cele de lucru i existentá ale massei majoritare, fata de cele
ale minoritatilor, pentru ca astfel, printeo metoda pasnica
evolutiva, carie sa nu provaace zdruncinari in viata economica,
sa se ajunga la restabilirea unui drept i necesar echilibru,
cerut de ordinea i linistea interna a tarei.
De asemenea, aceasta politica de dirijare a creditului, in
vederea restabilirei echilibrului dintre diversii factori econo-
mici, nu trebuia confundata cu o preferintà nejustificatä fata
de unii si o neglijare sau apasare faja de altii, ci ca o chib-
zuita si sanatoasä restabilire de proportii, in administrarea cu
credite, a diverselor categolii economice : a plugarilor, mese-
riasilor, comerciantilor, industriasilor, functionarilor, pentru
ca nu unii sä beneficieze de prea mari i multe mijloace, iar
altii de prea putine.
www.dacoromanica.ro
Toti acesti factori economici i sociali erau i sunt de mare

insemnatate pentru tara; toti conlucreaza, in mod util la pro-
cesul de creatiune al economiei nationale, astfel cum i mi-
moritarii sunt utili i conlucreaza la acelasi proces economic.
Deci, -nu trebuia sa se cadä in excese contrare, sa se ja prea
mult de la cei ce avusesera mai multe mijloace i sa se acordo
In rnod excesiv la cei ce beneficiasera mai putin, caci se pro-
voca o noua rupere de echilibru, in sens contrar. O politicä',
deci, de rational& obiectivä i inteleaptä dirijare a creditelor,
reclama o distribuire a lor, in raport cu importanta, cu con-
tributia economica i etnica a fiecarui grup de factori, pentru
ca astfel, sa se repare, in mod pasnic i evolutiv, ruperilc de
echilibru de care suferea massa economica i nationals& in in-
teresul ordinei si limitei de activitate productivd, a tuturor
acestor factori utili, economici si etnici, aitdrei.
Acesta fiind deci spiritul in care trebuia înteleas i a-
plicata politica reparatoare, Con structivà si de evolutiune a
dirijarei creclitelor, am tinut conferinte cu directorii sediilor
Edna. Nationale, pe diverse regiuni, in cursul anului 1937,
conferinte la care, actiunea de complectare a informare: noa-
stre, precisä' i obiectiva, despre stärile locale, era dublata cu o
actiune de lämurire si orientare a colaboratorilor nostri, a-
supra felului in care trebuia interpretata ji aplicata politica
-noastra.
Astfel, prin aceste metode precise si chibzuite dc verifi-
care, ancheta' si informare, la fata locului, s'a ajuns la dis-
pozitilmile rationale, obieetive i necesare ce s'au luat, de
Banca National& in aplicarea politicei de credit mai sus ara-
tatä, cerute de realitatile imperioase ale economiei noastre.
La toate aceste conferinte regionale, am fost insotit de
colaborarea efectiva' a d-lor C. T. Teodorescu, vice-guvemator
al Bancii Nationale si Eugen Savu, administrator la aceias
Bane& Imi amintesc Cu o deosebita satisfactiune de aceasta
conlucrare a noasträ, careia Ii pastrez o deosebita pretuire.
De asemenea, am vie in sufletul meu, activitatea devotatä
si plinä de zel, a directorilor dela sediile din provincie ale
Bancii Nationale, care se intreceau in merite i destoinicie,
consacrate cu atata abnegatiune, marilor probleme economicb
www.dacoromanica.ro
de interes general i national. Modes:I, dar atat de merituosi

de bravi colaboratori !
In luna Ianuarie 1937, la Cluj, dupd conferinta care a
avut loe in acel oras, s'a hot:Aril acordarea de credite, pe ter-
mene rniai lungi, de 2 si 5 ani, prin bAncile românesti, agri-
cultorilor, pentru ca sä se poatà infAptui procurarea de inven-
tar agricol, viu i mort, precum i pentru investitiuni mArunte,
necesare exploatArilor plugAresti.
De asemenea s'a mai hotArAt a se acorda agricultorilor
romAni i credite pe termene mai lungi, pentru cumpArare de
pAm5nt, cump5rAri sau constructiuni de case, sau pentru in-
vestitiuni mai importante.
In general, rambursArile de imprumuturi agricole trebu-
iau s'A se facA, potrivit normelor In vigoare, cel mai tarziu
In 131/2; luni. Cu un astfel de regim al creditelor, Lira' indoialà
cá plugarii nu-si puteau chivernisi i alcAtui nici o gospodA-
rie sau organizare productivA, neputAndu-se amortiza, in 131,6
nici cele mai nelnsemnate investitii pentru exploatdri.
Pentru ca sA se vinä in ajutorul agricultorilor rornAni, s'a
decis astfel ¡s5. se creeze aceste Imprumuturi speciale, aceste
credite pe termene mai lungi, prin care sA se contribue la
imbunAzAtirea situatiei economice a sAtenilor nostri.
In acest fel, se putea face o alimentare cu credit, mai
corespunzdtoare, pentru factorul agricol, atAt de lipsit de mi)-
Mace financiare, precum s'a dovedit mai sus.
De asemenea, un regim similar de credite s'a decis,
pentru meseriasii, micii comercianti, preotii, profesorii, func-
tionarii, etc., romAni, din diverse regiuni cu o situatiune ma-
terialä infenioarA pentru cumpArare de imobile -urbane.
Pentru a se veni In ajutorul pluggrimei de la sate, a
mestesugarilor, muncitorilor si diversilor factori economici
sociali, din comunele rurale, 'Banca NationalA a mai acordat
prin Cooperatie, un prim credit de 200 milioane lei, pentru
sprijinirea Cooperatiei or5senesti i un alt credit :ie 1 miliard
de lei, cu dobAndA redusA de 21/2%, pentru urmAtoarele
scopuri :
In vederea IncurajArii economiei agricole satesti, si pen-
tru o cAt mai largä desvoltare a factorilor de productiune dela
sate, spunea incheerea Consiliului de administratie al Bäncii
www.dacoromanica.ro
Nationale din 20 Iunie 1938, se va aplica un scont preferential

care va fi de 1% sub taxa scontului Bäncii Nationale, la ur-
mätoarele operatiuni de credit ce se vor acorda prin institu-
tiunile coopematiste :
) credite pentru procurarea de unelte i masini agricole,
viticole, pomicole etc.;
13)2redite pentru cumpärare de vite de once categorie;
y)credite pentru investitiuni imobiliare märunte (repara-
tii de gospodärii, construiri de grajduri, pätule, magazii, co-
sere, etc.).
s)credite pentru intemeieri de noui gospodärii, intele-
gandu-se exploatare agricolä säteasca".
Prin aceiasi incheere, mai sus citatä, a Bäncii Nationale,
s'a mai acordat i creditul de 200.000.000 lei, pentru nevoile
elerr.entelor economice mai märunte, din cooperativele ori-
senesti.
In felul acesta, prin a-nijlocirea bäncilor comerciale,
se punean la dispozitia factorilor economici mentionati, cre-
&tele speciale pe mai lungä duratá, arAtate la punctele a) si b)
de mai sus, iar prin Cooperatie, se alimentau necesitätile de
productie ale sätenilor i muncitorilor dela orase, cu credite
potrivite celor mai importante scopuri, din activitatea i eco-
nornia säteascg san mastesugäreascä.
Deasemenea, pentru ajutorarea colonistilor agricoli, din
diversele regiuni ale tärii, s'a pus la dispozitia necesitätilor
de asezare, de cumpärare de pämänt, de intemeierea gospodà-
riilor, de utilarea exploatdrilor agricole, de sprijinirea mate-
rin..15 a prodtictiei, etc., creditele necesare, in conditiuni ade-
guate scopurilor economice ale colonizärilor.
In afarà de creditele speciale mai sus mentionate, acor-
date in conditiuni exceptionale, faictorilor economici i sociali
mai sus numiti, Institutul de emisinne a mai hotärit, in luna
Iulie 1938, ca i creditele ordinare, obisnuite, sä poatä fi pre-
lungite, la agricultori, pana la 2 ani, iar la comerciantl, indus-
triasi i oräseni, panä la 1 an.
In felul acesta, utilizarea creditelor putea fi mai efi-
tienta, iam rambursarea lor, mai lesnicioasä i anai putin
impovarAtoare, pentru factorii economici, indeajuns de ame-
nintati din cauza marei crize prin care trecuserg.
www.dacoromanica.ro
S'ar pgrea ea, nimic nu era mai usor de cat sa se prelun-

geasca, de catre Banca Nationala, termenul de platal, dela G luni
sau 13Y2 luni, la 2, la 5 sou mai multi ani. Totusi, aceasta opera-
tiune, pe cat parea de simpla, pe a-tat era de anevoioasa, din
.cauza prevederilor, foarte limitative i rigurotase, ale statutelor
Institutului de emisiune. Fata 1nsä, de necesitätile imperioase
ingrijoratoare, mai sus expuse, in care se gäseau, dupa criza
economick plugarii, meseriasii, funetionarii, micil negustori
romani, mai ales in regiunile din jurul Vechiului Regat, era
necesar sa se gaseasca formulele legale potrivite, pentru ca sà
se vina in ajutorul acestor factori economic', care reprezentau
marile forte productive si marile masse numerice ale natiunii.
Nu se puteau lasa milioanele de plugari romani, in starea
de saracire in care se gäseau, Sara' rdci un sprijin material si
-numai cu 7,11% credite, din intreg plasamentul bancar.
Nu se puteau rasa sutele de mii de meseriasi si lucratori
Tomâni, fdra nici o ajutorare financiarä si numai cu 0,20% din
totalul portofoliului de credite pe tara.
Nu se puteau rasa sutele de mii de functionari publici,
räspanditi i trimii prin toate unghiurile tarei, de neicesitatea
reorgonizärei Statului, cu singura leafa i cu 0,51% credite din
totalul aceluiasi portofoliu pe tard.
Nu se puteau rasa inteo atare grava rupere de echilibru,
In sanul natiunei, milioanele de romani, prada saracirei
-desnadejdei, fard ca natiunea însà.i sa nu fie amenintata, de
foarte ingrijoratoare consecinte i intunecate perspective.
f) Pentru complectarea masurilor mai sus mentionate,
pentru a se da o mai mare elasticitate posibilitätilor de ali-
mentare, cu ¡credit, a diverselor categorii economice, am socotit
ca era necesara i o modificare a statutelor Bancii Nationale.
In acest scop, de acord cu Consiliul de administra#e al
Enstitutului de emisiune, am convocat o adunare generala
extraorclinará a actionarilor, speciald pentru acest scop, care
s'a intrunit la 18 Februarie 1940.
Aceasta adunare extraordinara a aprobat modificärile
propuse ale Statutelor, care acluceau urmatoarele noi posibi-
litati de elasticitate si largire a repartitiei creditelor:
a) Se admitea, in locul celei de a treia semnatura necesara
-efectelor prezentate la ree,contul Bancii Nationale si gajul de
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV. - CREDITUL 285-
efecte comerciale, precum i garantiile imobiliare, alAturi

de gajul In märfuri, warante sau titluri publice;
[3) Se inlätura limita, plafonul de 30% din portofoliul de-
scont al Wancii Nationale, cenit de vechiul art. 20 al. i) din sta-
tutele zisei bänci, pentru imprumuturile simple sau In cont
curent, pe gaj de titluri publice nationale, scrisuri fundare sau
alte obligatiuni garantate de Stat, cu aprobarea
general al B5ncii, ratificat5 printetm jurnal dat in Consiliul
de Ministri
) Se inlätura limita, plafonul stabilit de art. 21 din ace-
leasi statute, pentru facultatea Institutului de emisiune de a
cumpära, fie titluri publice roimänesti, fie scrisuri de gaj sau
alte valori cu venit fix garantate de Stat, sau emise de stabili-
mente i institutiuni supuse controlului Statului, In aceleasi
condiltiuni expuse la litera b) de mai sus;
) Se inläitura limita, plafonul de 40% din portofoliul de
efecte colmerciale, pánä la care se puteau admite, la Institutul
de emisiune, efectele semnate de agnicultori pentru operatiuni
fäcute de acestea;
6) Se admiteau la reescontul Bäncii Nationale i efecteie
semnate de Institutiunile care se ocupau, in special, cu agri-
cultura sau cu valorificarea, ori ,cu industrializarea produselor
acesteia.
Din cele mai sus expuse, rezultà importanta deosebitä,
epocalä chiar, a modificärilor pe care le primiser5 astfel, sta-
tutele Institutului de emisiune. In aparent5 foarte modeste
neinsemnate, aceste modificAri reprezentau ins6 o nou5 catego-
ric5 i precumpAnitoare structurare si orientare a operatiunilor
politi,cei creditului din Banca Nationalà, astfel curn nu mai
intervenise, dela epoca stabiliz6rei monetare. Se corecta.0 chiar,
prin aceste modificari, unele erori de conceptie, care prezida-
seed la alatuirea statutelor Institutului de emisiune din 1929.
a) Astfel era grava eroare ce se fAcuse, la 1929, de a se
plafona primirea efectelor semnate de agricultori, pentru ope-
ratiuni agricole, numai pän5 la limita de 40% din portofoliul
comercial aflätor la Banca Nationalä. Adic5, inteo tar5 agri-
col5 ca a noastrA, in care 78,2% din populatia activá se ocupatr
cu agricultura si num.ai 10,5% se indeletniceau cu industria,
comertul i creditul, totusi agricultura nu putea beneficia de
www.dacoromanica.ro
credite, la Banca Nationald, decát pánd la 40% maximum din

ceeace ar fi primit cei 10,5% comercianti i industria,vi.
Fdra indoiald cd, un atare conset, impus agriculturei, intr'o
lard de plugari ca a noastrd, era o farmulä importartd *i trans-
pusd la Institutul nostru de emisiune, din alte tári, Cu and
structurd i cu alt specific economic, corset idespre care am.
varbit in valumul a &ilea, §1 care era de naturd sd indbuqe,
odatd cu plugdria románeased, însài economia noastrd ma-
tionalä.
Pand la aceastd modificare a statutelor Bancii Nationale, din
anul 1940, evident cd am cdutat prin mijloace indirecte, sd
acolesc, sä infrdng chiar acest corset" chinuitor al creditului
pentru agricultori, ceeace am izbutit a face, prin diverse moda-
litäti teehnice de sporire a creditelor pentru" plugari. Dar, o
modificare categoricd a statutelor pentru inráturarea corsetu-
lui", a plafonului de mai sus, se impunea, i astf el, aceastd
rectificare s'a produs in 1940.
Agricultura tdrei isi redobandea astfel, fatd de avantaj ele
obtinerii preditelor, deplina, meritata libertate i proportiona-
litate de tratament, in import Cu importanta s't valoarea ei spe-
cified, in economia nationald.
13) 0 a doua eroare de conceptie, materializatd in statutele
Bäncii Nationale, din 1929, era plafonarea lambardului, adied
a imprumuturilor pe gaj de titluri publice nationale, scrisuri
ftmciare sau alte obligatiuni garantate de Stat, la cota de 30%
din portofoliul de scont al zisei Band.
Aceastä dispoziliune din art. 21 lit. i) a statutelor, poate
era porespunzátoare unui Institut de emisiune dintr"o tarA occi-
dentald, avansatd, in care se abuzase eventual de emiaiunea
imprumuturilor de Stat, sau unde titlurile publice aveau
posibilitäti de lombardare in piata obisnuità a capitalurilor,
prin marile disparribilifdti ale bäneilor private.
In acele tári, o limitare a primirii gajului de titluri pu-
blice, la Institutul de emisiune, era astfel poate explicabild
necesard chiar.
In tard la noi insd, unde titlul de Stat, adicd politica
ortadoxd financiará treibuia incurajatd; unde piata capitaluri-
lor private era 0. este foarte restransä i rezervatd fatá de pla-
samente, marea majoritate a disponibilitdtilor neavând eduieatia
www.dacoromanica.ro
investitiunilor_ in banci sau titluri, ci preferänd formulele pri-

mitive ale tezaurizärei sterile, ale banului ascuns In gura sobei;
intr"o tara ca a noasträ, ca un specific diferit de acela al tärilor
oacidentale, atari dispozitiuni din statutele Institutului de
emisiune, importate si impuse din Occident erau cu totul
contra-indicate, fatä de interesul eccmomiei noastre nationale.
Tara noastra cerea, dimpotriva, incurajarea politicei orto-
doxe a imprumuturilor de Stat, In locul expedientelor
niste; ea cerea incurajarea i indrumarea disponibilitätilor
private catre banci i catre titlurile publice nationale, spre a le
Indepärta dela tezaurizarea sterilà.
Acestea erau imperativele specifice ale economiei noastre
nationale, care reclamau Inläturarea prevederilor nepotrivite
din statutele Bäncii Nationale, astfel cum ele fuseserä concepute
§i impuse In 1929.
Pe aceste consideratiuni specifice ale pietei creditului
intern, am Intemeiat modificarea mai sus mentionata a numite-
lor statute.
7) Pentru aceiasi ratiune era necesara modificarea ziselor
statute, care Impiedicau i operatitmile, asa numite, de open
market".
In adevar, in iconceptia care a prezidat la refacerea stnuc-
turei Institutului de emisiune, dela 1929, Banca Nationala nu
trebuia si nu avea clreptul sa faca operatiuni de cumpärare
sau vanzare de titluri publice nationale.
Potrivit dispozitiunilor art. 21 din statute, Institutul de
emisiune nu putea cumpara titluri publice românesti, scrisuri
de gaj sou alte valori cu venit fix, garantate de Stat ori erruse
de stabilirnente i institutiuni supuse controlului Statului,
cat panä la concurenta capitalului social si a fondului säu de
rezervg.
Am considerat Insà, totdeauna, aceasta dispozitie ca necon-
forma cu misiunea unei Bänci Centrale, In special la noi In
lard, deoarece cumpärarea i vanzarea de titluri publice na-
tionale, prectun si a celor mai sus enumerate, de catre un
Institut de emisiune, In vedenea apärarei lor i mentineril
cursurilor respective, In vremuri de panica sau crizà economicd,
este o prianonclialä indatorire a unui Stat Ofganizat. Acesta este
www.dacoromanica.ro
obiectivul operatiunilor de open market", pe care le face o.

Dana. Centralk
Prin atari operatiuni, asa dar, se apära pozitia i prestigiul
titlului de Stat, aparandu-se, in acelas timp, economia privatä
nationalk care si-a exprimat increderea in el, cumparándu-i
plasandu-si clisponibilitatile in atari titluri.
Era deci, o indoita indatorire de indeplinit, in acest sector:
prima, aceia de aparare a modalitatilor ortodoxe de finantare
a Statului, mentinand nesovait prestigiul titlului de Stat; a
doua indatorire, era aceea de a impiedica scaderea acestor
titluri, pentru ca economia privata sa nu incerce pierderi
deci, sà nu-si clatine increderea in finantele publice, in moneta
nationald si in soliditatea insasi a Statului, reprezinta.t.4 prin.
eceste
In vederea acestor indatoriri, cele mai multe din Institu-
tele de emisiune, sunt investite cu dreptul de a fs.ce atari ope-
ratiuni de open market", incepand cu Bäncile Federale de Re-
zerva din Statele Unite.
Mai mult chiar, in unele taxi, ca in Franta, de pildk Statul
a creiat fonduri de egalizare i sustinere a titlurilor de Stat,
In fara de cele pentru sustinerea monetei, cu aceasta afecta-
tiune speciala i exclusivk pentru apararea creditului public
privat, reprezentat prin titlurile publice nationale.
La noi insk poste de teama unor eventuale abuzuri sat,
presiuni ale Statului, sau din alte consideratiuni doctrinale, a-
tari operatiuni au fost limitate, la plafonul catpitalului plus
rezervele Bancii Nationale.
Am socotit insk in special pentru tara noastra cá, o atare
conceptie i situatiune, era primejdioask caci ea erhivala cu
dezarmarea, cu lipsa de aparare, in fata crizelor si a prabu.siailor,
la care era expus titlul public national.
La noi se mai adaugau i urmätoarele note specifice-:
prima, o reglementare ineficace a operatiunilor de bursa, care
lasau o complecta libertate, clandesting sau ostensibilk speicu-
lei cu titlurile de Stat, care puteau fi prabusite sau ridicate in
Bursa', de cativa traficanti interesati, mai ales in epoci de
turburare sau sensibilitate economick, a doua nota specifick
era lipsa de educatie si de incredere a disponibilitatilor pri-
vate romanesti, de a se plasa in titluri, in general.
www.dacoromanica.ro
A,sa fiind, in atari ,conditiuni specifice i fa tä de necesitä-

tile normale de finantare ale Statului, prin ignprumuturi
interne, era o mare primej die faptul cä, in tot complexul
nostru de organizare economicä, sá nu existe o singurd institu-
tiune, care sá aibg grija i insgrcinarea apärärei titlului de
Stat, atät de fragil, ca pozitie si ancorare, in increderea pietei
capitalurilor noastre präpande; lar pe de altä parte, statutele
BAncii Nationale, prevedeau dispozitiuni atat de rigide si de
nepotrivite specificulul nostru economic.
Aceastä mare lacund am simtit-o, ca Guvernator al 13äncii
Nationale, in dese randuri.
Cu prilejul repetatelor run"-uri bancare, desläntuite de
evenimentele politice interne sau exteme, cu Incepere din
anul 1938, titlurile de Stat au fost adänc atinse, panica, nein-
crederea sau specula abätändu-se i asupra acestui important
compartiment. i astfel cum a trebuit sä intervin., in sus
zisa calitate, pentru a pune la dispozitie bancilor, multe
grele miliarde, In scopul ca retragerile depunerilor din bänci si
tezaurizarea lor, sa nu se resfrangà cu grele consecinte, asupra
economiei nationale, tot astfel a trebuit sà intervin, i In
compartimentul bursier al titlurilor publice nationale, pentru
a le sustine si a le impiedica präbusirea.
Pentru acest scop insä, statutele BAncii Nationale nu-mi
acordau posibilitatea operatiunilor de open market", ci nu-
mai facultatea riguros limitatä din art. 21 al Statutelor. Astfel,
a trebuit sá creez, indirect, posibilitatea operatiunilor de open
market", interzisd de statute, cumpäränd i sustinând titlurile
publice românesti, in acele repetate epoci de crizä care le ame-
ninta, cu fondurile Casei de pensiuni sau cu unele fonduri de
rezervd al Bäncii Nationale, pe care le-am plasat, temporar,
salvand astfel pozitia acelor titluri, dela präbusiri pggubitoare
prestigiului Statului i intereselor ecOnomiei private romänesti.
Dar, aceasta modalitate indirecta, nu era suficientä pen-
tru a mä dispensa de grelele emotiuni i ingrijoräri, din acele
epoci, cAci, de cele mai multe ori, necesitatea utilizärei fondu-
rilor pentru sustinerea masivd a titlurilor de Stat, coincidea
cu necesitatea sustinerii masive a bäncilor vidate, sägtämäni
dearândul, de aproape totalitatea depozitelor lor.
Asa [hind, trebuiau in acelasi timp, fonduri petntru intre-
vol. in.
www.dacoromanica.ro
290 PARTEA W. - CREDITUL
tinerea unei duble ofensivez pe compartimentul retragerei de-

punerilor si pe acela al sustinerii, in Bursk a titlurilor de Stat.
In repetatele imprejurgri de panicä bancarà i bursierk
in care a trebuit sä intervin, pentru sustinerea bäncilor vidate
de multe miliarde i pentru mentinerea titlurilor publice adanc
amenintate, sprijinul Institutului de emisiune a fost acordat,
Cu o nesovdità promptitudine, dar s't cu o desävarsitä discretie,
astfel cä multä, foarte multä lume, chiar din cea interesatk
nici nu a bänuit mäcar, marile i gravele zguduiri care loviserá
piata bancark titlurile publice, antrenând dupä ele, si pe cele
private. Acele grave ameninVäri i zguduiri, au fost parate
prin imediata, masiva si discreta interventiune a Bäncii Natio-
nale care, noaptea expedia fonduri, in toatà tara, pentru ca a
doua zi, ghiseele lagncilor sA aibä disponibilitàtile necesare, lar
ziva lupta in Bursä, cumpärand i sustinand titlurile de Stat.
Experient,a astfel fácutà, pe acest compartiment al titlu-
rilor, in cadrul specificului nostru economic, determina lärgi-
rea prevederilor statutare ale Bäncii Nationale i acordarea
suficientä a drepturilor, pentru aceastà institutiune, de a face
operatiuni de open market", cel putin in epoca evenimente-
lor care amenintau, atát de des, creditul public si cel privat.
In acest spirit s'a indeplinit, in 1940, modificarea statu-
telor 'Mitch Nationale, modificare ingrädità cu toate mäsurile
de precautiune necesare, pentru ca sä nu se poatä exagera, ne-
cum abuza, de noile i necesarele drepturi acordate, in acest
chip, Institutului de emisiune.
Astfel, politica Creditului, enuntatà in acest capitol, gäsea
In modificärile aduse dispozitiunilor, perimate sau nepotrivite,
ale statutelor Bäncii Nationale, o sprijinire eficace si cores-
punzgoare imperativelor economiei noastre.
Prin aceastä modalitate, se obtineau urmätoarele rezul-
tate si directive de hotgrftoare importantä:
) se desävärsea elasticitatea si lärgirea posibilitätilor de
acordare a creditelor, acceptandu-se la reescontul Institutului
de emisiune, in locul celei de a treia semngturk i gajul de
efecte comerciale sau garantiile imobiliare;
PI se desävärsea elasticitatea i lärgirea posibilitätilor de
credit-prin inläturarea chibzuitä i prudentà a plafonului la
www.dacoromanica.ro
operatiunile de lombard (imprumuturi pe gaj de titluri pu-

blice);
se Inatura corsetul, nepotrivit cu specificul agricol al
tärei noastre, desfiintändu-se plafonul pe care statutele Insti-
tutului de emisiune 11 fixau, pentru efectele seFnnate de agri-
cultori, in cadrul operatiunilor acricole, restabilindu-se o libe-
rà i dreapta proportionalitate de tratament, pentru creditul ce
trebuia acordat agricultorillor, fatà de oeilalti f actori eco-
nornici;
se consacra primirea la reescontul Bäncii Nationale, a
efectelor semnate de institutille ce se ocupau cu agricultura
sau cu operatiuni de valorificare ori industrializare a produse-
lor agricole.
In acest fel, piedicile statutare care trebuiau ocolite, prin
diverse expediente technice, si care se opuneau In calea desvol-
tärei politicei Creditului, reclaniatä de factorii productivi pH-
mordiali, precuml 0 de interesele economiei nationale, eran
inlaturate, acordändu-se operatiunilor i structurei Institutu-
lui de emisiune, un important coeficient de elasticitate, potri-
vit cu specificul i imperativele täret, in acest important sec-
tor al creditului privat 0 public.
g) In afarà lug de mäsurile si de creditele speciale, men-
tionate la punctele de mai sus, create si acordate de Banca Na-
tionalk pentru restabilirea unei egalität de tratament finan-
ciar ín favoarea factorilor economici si nationali, tratament
menit sä restabileascd echilibrul intern al tärei, Institutul de
emisiune a mai desfäsurat punerea In aplicare a politicei do
Credit amintite, i prin desvoltarea generalä a mijloaceIor fi-
nanciare ce trebuiau puse la clispozitia cliverselor necesitäti, ale
econotmiei i securitätii nationale.
Din acest punct de vedere, obiectivele de atins ecau ur-
mätoarele :
cc) acordarea de mijloace necesare bäncilor pentru intreti-
nerea unei activitäti normale i necesare, In lipsa
epuizate sau temätoare ce nu mai veneau la institutille de
credit si pe piata capitalurilor, din cauza crizei si a legiuirilor
subsequente, ci se indreptau spre alte plasamente. Banca Natio-
nald trebuia, astfel, sá sprijine reteaua bancarg i viata econo-
mica, prin mijloacele ei proprii de credit, pänä la absorbirea e-
www.dacoromanica.ro
fectelor psichologice ale crizei i pänä la revenirea disponibili-

tätilor, la banci si pe piata capitalurilor.
Aceastä actiune de sustinere, din partea Institutului de e-
misiune era a.bsolut necesarä, pentru ca economia na tionalä
sä nu se prgbuseascä si mai adänc, dupà criza, ci säl ajute refa-
cerea acelei economii, din consecintele grele ale seismului prin
care trecuse.
13) Acordarea mijloacelor de credit necesare pentru inzes-
trarea armatei i apdrarea national& Acest important i pri-
mordial capitol, se impunea cu o deosebitä precklere, fatà de
bate celelalte preocupdri ale programului.
Opera de inzestrare a armatei si de apArare nationalä, re-
clama insä realizarea a douà prealabile conditiuni : a) linistea
ordinea economicA intern& pentru ca factorii de productiune
sä poatä avea elimatul necesar actiunei lor creatoare; b) desvol-
tarea potentialului industrial intern.
Pentru realizarea liniteissi ordinei economice interne, con-
lucrau, in mod intensiv, toate preocupärile i mässurile, mai sus
amintite, ale politioei de Credit; iar pentru desvoltarea paten-
tialului industrial, ena neeesarä o alimentare deosebità, in
acest scop.
Aceste principale imperative ale politicei de Credit, au fost
puse in aplicare i rezultatele ei se citesc in cifrele situatiunilor
Institutului de emisiune.
In adevar, volumul portofoliului comercial al Bäncii Natio-
nale, trece dela 5.842 mil. lei, cât era la finele anului 1937, la
11.525 mil. lei, pe data de 31 Decembrie 1938, spre a deveni
18.881 mil. lei, la finele anului 1939, iar avansurile pe titluri de
la 1.562 mil. lei, in 1937, insumeaz4 4.930 mil. lei, la finele anu-
lui 1939.
Acest spor considerabil al mijloacelor, cu care Banca Na-
tionalä a sprijinit i alimentat necesitätile de productiune ale
economiei nationale, dovedesc eficacitatea si intensitatea apli-
eärei politicei de credit mai sus expusä.
Aceastä actiune a Institutului de emisiune, nu se putea
confunda cu o politica de inflatie, cäci mijloacele mai sus arä-
tate de cifre, acordate de Banca Nationals& erau tocmg pentrix
a reorganiza si desvolta economia i productiunea nationals&
adânc sdruncinate de crizà.
www.dacoromanica.ro
Din acest punct de vedere, in Raportul catre adunarea

generalä a actionarilor Bauch Nationale, din 19 Februarie 1939,
se subliniazä politica de credit aplicata, prin urmatoarele pre-
cizi uni
Activitatea bancard, i in mod indirect cea economick
s'au bucurat in anul precedent in mod larg, de sprijinul Institu-
tului de Emisiune. Portofoliul comercial, care se ridica la 5.842
milioane lei la sfarsitul anului 1937, atinge cifra de 11.526 mi-
lioane la sfarsitul anului trecut, ceeace inseamna o crestere de
5.683 mil. lei, adicä aproape 100%.
Sporirea in proportii atat de insemnate a portofoliului
Bäncii de Emisiune, se datoreazä, in primul rand, politicei de
valorificare a recoltei de grau, ce a fost dusa de Banca Natio-
nalä, de acord cu Guvernul. Partea din portofoliul comercial ce
reprezintä finantarea recoltei de grau, prin mijlocirea Institu-
tului National al Cooperatiei, se tidied* la aproape 2.200 mil. lei,
reprezentand 39% din sporul inregistrat de portofoliul Institu-
tului de Emisiune.
/!Odata cu inceperea campaniei de export de primavara, pe
masura ce se vor epuiza cantitätile de grau stocate, aceastä
parte a portofoliului este menita sa se lichideze, lar emisiunea
corespunzatoare sä se absoarba.
Prin aceasta politick la care Institutiunea D-voastra a in-
teles sä se asocieze, cu toata forta ei de actiune, puterea de cum-
parare a clasei agricole a fost mentinutä la un nivel ridicat, re-
zultat ale cärui consecinte, de o importantä covarsitoare pentru
economia nationalk au fost aratate mai sus. In acelas scop al
ridicarii nivelului de rentabilitate al agricultuni avem de lure-
gistrat creditul de 200 mil. lei pentru valorificarea lanei, de
500 milioane pentru desvoltarea i valorificarea culturii de in
si de canepä, precum i imprumutul de 350 mil. lei pentru cons-
truirea de silozuri. De asemenea s'a acordat un credit de 100
mil, lei pentru aprovizionarea cu porumb a regiunilor lipsite, de
550 mil. lei pentru aprovizionarea cu grau i furaje si de 100 de
mil, lei pentru cumparari de pamant la sateni, prin Institutul
National al Cooperatiei.
In al doilea rand, 35% din sporul de mai sus al portofo-
liului de reescont al Bancii Nationale, a fost determinat de ne-
www.dacoromanica.ro
voile crescande ale industriei, iar restul de 26% a fost acordat

sub forma de reescont, bancilor comerciale.
Astfel fiind, se constata ea' sporul de portofoliu, deci de e-
misiune al Institutiunii Dvs., este datorat unor operatiuni sta-
tutare cu caracter pur economic, de creatiune de valori i in
bund parte cu caracter sezonier, contribuindu-se, astf el, la spo-
rirea activitätii economice a tärii. De asemenea, se mai constata
ea", in cadrul statutar si de creatiune economicä, portofoliul pre-
zinta proportionalizarea rationalä si bine echilibrata, dintre cei
trei mari factori de activitate economica nationalä: agricultura.
industria si comertul.
Toate aceste date dovedesc politica inteleapta i chibzuita
dusa de Institutiunea Dv., in administrarea volumului emisiu-
nii, in utilizarea ei statutarA s'a in conformitate cu principiile
sanatoase de aparare a monetei i preturilor, precum i in sprt-
jinirea fortelor naturale ale tarei, pentru creatiunea de valora
bunuri economice.
Indepartand, hotarit i färä sovaire, once coneeprtie infla-
tionista din politica sa, Institutiunea Dv. s'a indrumat, totdea-
una, pe calea principiilor sändtoase de aparare a monetei, farä
a neglija incurajarea desvoltärii factorilor de productie,
s'a' sporeasca patrimoniul nostru national".
Iar in Raportul catre adunarea generala a actionarilor In-
stitutului de Emisiune din 18 Februarie 1940, pentru darea de
seama pe traul 1939, se releva aceiasi politica', in cuvintele
urmatoare :
Dat fiind situatiunea pietei si a activitätii sporite a indus-
triei, in special a celei in legaturá cu industria de armament,
Banca Nationala a consimtit insemnate noui credite, in eursul
anului precedent. Astfel, portofoliul comercial, care se cifra la
11.526 milieane lei, la 31 Decembrie 1938, se ridica, in bilantul
din 31 Decembrie 1939, la 18.882 mil. lei, ceiace inseamna un
spor de 64%.
In urma scäderii simtitoare a preturilor cerealelor, ce s'a
manifestat in momentul aparitei nouei recolte, Guvernul s'a va-
zut silit sA ducä o politica' de valorificare, mai energicä decat in
anii precedenti. Ca si in trecut, Banca de Eanisiune, consecventa
politieii sale de sprijinire a agriculturii, a acceptat sA finanteze
opera de valorificare, deschizand in acest scop un credit Insti-
www.dacoromanica.ro
tutului National al Cooperati.ei; datoritä acestui credit, Insti-

tutul National al Cooperatiei, insärcinat cu opera de valorifi-
care, a fost in stare sa exercite o inraurire favorabila asupra
pretului graului.
Astfel, Institutul de Emisiune a sprijinit plugärimea,
in anul 1939, asiguränd %aril linistea economica i socialä, de
care are atata nevoe, in imprejurarile grele de azi.
Graul cumpärat de Institutul Nation.al al Cooperatiei vafi
exportat, fiind in intregime angajat in acest scop de catre insti-
tutiile i casele din %Ara importatoare. Pe masura ce devizele,
rezultat al exportului de grau fäcut de Institutul National al
Cooperatiei, vor fi puse la dispozitia importatorilor, creditul
acordat pentru valorificare va fi lichidat, asa cum s'a intamplat
cu creditul acordat in anul 1938, si care a fost lichidat, in
proportie de 75% in cursul anului precedent.
Mara de avansurile ce au folosit la valorificarea re-
coltei, agricultura a beneficiat si de alte credite. In total, a-
gricultura a participat cu 26% la sporul portofoliului cie
reescont.
Comertul a contribuit intr'o proportie mai mica (14%)
la cresterea portofoliului de reescont. Industria, precum.
diversele intreprinderi de lucrari publice, au beneficiat insd
In cea mai mare mäsura (60%), de nouile credite acordate de
Banca Nationald.
Avansurile pe titluri au luat o mare desvoltare, in cursul
exercitiului incheiat, contribuind la finantarea lucrarilor de
utilitate publicä, dintre care o mentiune specialä trebue acar-
data construirii de silozuri, chemate sa aduca o imbunatätire
simtitoare a conclitiunilor de valorificare a produselor agricole.
Din cele de mai sus se desprinde, in mod vadit,
nul larg pe care l-a acordat Banca Nationalä, activitatii eco-
nomice. Creditele distribuite in conditiunile statutare, au avut
la baza operatiuni economice, uneori de naturá sezonal5., sau
crearea de bunuri ce vin sà mareasca patrimoniul national.
Astfel, prooesul productlei i distributiei bunurilor, a fost in-
lesnit, iar unei cresteri a circulatiei, i-a corespuns o crestere
a activitatii economice si a bunurilor".
In felul acesta, politica de restabilire a unei egalitäti de
tratament, prin mijloacele de credit, intre diversi fa,ctori eco-
www.dacoromanica.ro
nomici i etnici; politica de restabilire a echilibrului normal

dintre acesti factori; politica de consolidare a linistei si or-
dinei economice interne, necesara procesului de productiune,
dupa seismele crizei; politica de Credit reclamata de crearea
desvoltarea potentialului industrial national si politica de
credit pentru realizarea primordialelor imperative ale inzes-
trarii armatei i apararii nationale, accasta politica com-
plexa, dar organicä i rationala, era o realitate eficientd,
importantä, cu toata modestia si rezerva ei, fata de aprecierile
opiniei publice, de cele mai multe ori in necunostinta de
aceasta realitate.
Pentru a se ilustra in cifre pozitive. aplicarea i rezulta-
tele acestei politici, chain evolutia creditelor de scont, &cor-
date de Banca Nationala, din 1936, /Jana la finele anului 1)39,
pe diverse categorii de factori economici.
Comertului, s'au acordat urmatoarele credite:
In anul 1936: lei 1.423 mil.; in 1937, lei 815 mil.; in 1938,
lei 2.425 mil.; in 1939, lei 4.459 mil.;
Lndustriei: in anul 1936, lei 1.584 mil.; in 1937, lei 2.1;25
mil.; in 1938, lei 4.381 mil.; In 1939, lei 6.348 mil.;
Agriculturei: in anul 1936, let 977 mil.; in 1937, lei 857
mil.; in 1938, lei 3.934 mil.; in 1939. lei 6.423 mil.
Astfel, pe cand creditele pentru comert cresc dela 1.123
mil, lei la 4.459 mil. lei, cele pentru industrie cresc, de la
1.584 mil. lei la 6.348 mil. lei, iar cele pentru agriculturd se
dela 977 mil. lei, la 6.428 mil. lei
Consideratiuni explicabile impiedeca a produce i cifrele
creditelor acordate pentru inzestrarea armatei. Ceeace se poate
afirma este twat faptul ca, fatä de anal 1936, cifrele inregis-
trate de aceste credite, pang la 1939 inclusiv, reprezentau cel
rnai ridicat procent de sparuri.
In ceeace priveste importanta problema a restabilirii unui
tratarnent echitabil, proportional, intre factorii etnici, In ra-
port cu insemnatatea lor In massa demografica, pentru a se
reface echilibrul ce fusese rupt, in dauna factorilon majoritarl
nationali, rezultatele activitatii intreprinse, au putut fi con-
firmate de cifrele repartitiei portofoliului curent de reescont,
al Bancii Nationale, din luna August 1940.
Acest portofoliu insuma cifra de 20.027 mil. lei, din care,
www.dacoromanica.ro
15.918 mil. lei erau credite acordate la, debitori vombni, iar
4.109 miI. leí, la debitori minoritari (evrei, germani, unguri,
bulgari si 'diverse alte nationalitati).
Astfel, se izbutise sd se restabileascd, prin politica de di-
.rijare a creditului, o justä i echitabila repartitde a mijloace-
lor financiare la Institutul de emisiune, atät intre diferitele
eategorii de factori economici agricultori, comercianti, in-
dustriasi etc., eat i intre elementele etnice ale massei eco-
momice, in proportie cu importanta lor din componenta eco-
nomicd i demograficä a tdrii
Se incepea, astfel, a se evita mentinerea, in sensul lor pe-
jorativ, a notiunilor de foarfecA a preturilor industriale fata
de cele agricole; de minoritar; de camätä etc. In acelasi timp,
inzestrarea arrnatei i apdrarea nationald, precum i desvol-
tarea potentialului industrial, erau sprijinite i alimentate,
cu toate mijloacele de credit ce se cereau Institutului de
emisiune.
Cu aceste rezultate pozitive I cu aceastà politicá a cre-
clitului, se invedera un organic si serios pas fäcut:
pent,ru satisfacerea imperativelor i corectarea realità-
tilar ddundtoare din sectorul Creditului, constatate la Inceputul
acestui capitol ;
pentru restabilirea proportionalitätii necesare de tra-
tament, fatä de factorii economici i etnici, in scopul recom-
punerii unui echilibru, de mijloace si forte, intre acesti fac-
tori, indispensabil hnistei i ordinei productive a tärii ;
pentru satisfacerea necesitätilor de inzestrarea armatei
si de apärare nationald ;
cl) pentru alimentarea cu credit, a bäncilor lipsite, din
cauza crizei, de mijloacele necesare activitätilor productive
ale economiei nationale;
e) pentru sustinerea i desvoltarea, fortelor productive ale
econocmiei nationale, deprimate prin efectele dgungtoare ale
crizei.
Opera de refacere, de reparare a dAunAtoarelor realitAti
anomalii, ce dominau sectorul Creditului, ca urmare a cri-
zei din 1932-1934, se desävärsea astfel, cu rezultate ccmstruc-
tive si eficiente, din sfera de diriguire a Institutului de emi-
siune.
www.dacoromanica.ro
Aceastä opera era infaptuitä_ i Cu o serioasa atentiune

de aparare a monetei nationale, fara de care, toate straduin-
tele de refacere a economiei nationale, din prabusirile crizei,.
ar fi f cyst zadarniee.
Evident, mai trebuia Inca o perioada de timp, ca aceast6
politica, elaborata i aplicata de Banca Nationala, astfel cum.
o dovedesc datele i cifrele de mai sus, sd poata pätrunde
in adancime i sa se realizeze de toate organismele de credit
particulare, pe intreaga retea bancara, de sub Institutuil de
emisiune, i pe toate treptele ierarhiei creditului, dela cele mai
marl band. din Capitala sau provincie, coborand pana la cea
mai modesta banca de provincie sau din Capital.
In aicest scop, era nevoie de o perseverenta suprave-
ghere a politicei de credit, de o chibzuita dar neclintita apli-
care a el, pe un interval de timp suficient, pentru ca aceasta
opera complexa, de refacere a structurei creditului, sa fie evo-
lutiv, normal si organic extinsä i aciancitä, iar nu pripit
fortat, cad risca sa nu ODA nici eficienta, nici permanenta
dorita.
4. Actiunea de ieftenire a creditului.
Programul de redresare a economiei nationale, dupg criza
din 1932-1934, nu se putea realiza, fara o ieftenire a mijloa-
celor financiare.
De asemenea, nici planul de reorganizare a productiei na-
tionale si de creare a complexului industrial, expus in valu-
mul Intâl, precum i in eapitolele acestui volum, nu se putea
aduce la indeplinire, in mod eficient, Mfg credite i mijloaee-
financiare laftine i masive.
Opera de inzestrare a armatei si de aparare nationala
reclama, de asemenea, o politica de credit ieftin, pentru ca
pretul de reveniure al ei, sa fie mai redus. deci sA a,pese mai
putin pe bugetul Statului sau, pentru ca sa se realizeze o
cantitate de material si lucrar mai mare, cu aceiasi valoare
de mijloace financiare.
Din toate punctele de vedere deci, o leftenire a credi-
tului si a mijloacelor financiare private era necesara.
Calauzit de aceste necesitäti, in cadrul programului si
politicei de reorganizare a Creditului, am constituit la Banca
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV. - CREDITUL 299,
Nationalà, o Comisiune specialà pentru studiul ieftenirii cre-

ditului si a combaterii cametei.
Aceasti Comisiune era compusä din: d. D. D. Gerota,
magistrat, specialist reputat in drept comercial, ca presedinte,
tar ca membri: d. M. Romniceanu, avocat la Banca Comercialà;
d. G. Cantacuzino, director la Banca Rornaneascd; d. Traian
Martinescu dela Banca Urban.6; d-mi Gr. Ghica si. Al. Boroianu,
avocati la Banca Nationalà si d. G. Exarhu dela Serv. scontului
din Institutul de emisiune. Lucrdrile temeinice i pozitive ale-
acestei Comi.siuni, au condus la intocmirea unui ante-proect
de lege, care a constituit o realà bazd de plecare, pentru Deere-
tul-Lege referitor la stabilirea dobAnzilor si InlAturarea came-
tei, ce am intocmit si pus in aplicare la 5 Mai 1938. Si cu acest
prilej exprim cAlduroasele mele multumiri d-lui D. D. Gerota
d-lor membri mai sus numiti ai Comisiunii, pentru pretioasa,
eficienta colaborare ce mi-au acordat in aceste proble.me.
Pornind dela considerentele i stucliile mai sus mentionate,
In luna Noembrie 1937, s'a redus taxa lombardului (imprumu-
turi pe efecte publice) dela 51/2% la 5%, incurajandu-se, de
asemenea, atari operatiuni i sprijinindu-se, in acelasi timp,
pozitia titlurilor de Stat.
Totdeodatg, urmator sugestiilor BAncii. Nationale, si So-
cietatea nationalà de Credit industrial, a redus dobanda maximá
ce percepea, dela 8% la 7 % %.
In cursul anului 1938, urmänd aceiasi politic6 de ieftenire
a oreditelor, pentru scopurile mai sus fmentionate, prin hota-
rirea Institutului de emisiune din 5 Mai 1938, s'a redus taxa
scontului de la 41/2% la 31/2%, iar aceia a lombardului dela
5% la 4% %.
Concomitent cu aceastä ingsurd importantà, de ieftenire a
creditului la Banca Nationalä, ca Ministru al Economiei Natio-
nale, am modificat legea cametei, pe aceiasi daté. de mai sus,
reducând maxlinul dobanzii conventionale, dela 5% peste
scontul Bancii Nationale, la 4%. In felul acesta, maximul do-
banzii conventionale pe piatà, a fast redus dela 91/2% la 7% %,
adiCA o reducere de 2%, descompusä in 1% prin reducerea taxei
scontului la Institutul de emisiune, si 1%. prin reducerea efec-
tuatà la legea cametei.
Totdeodata, de acord cu Soc. national5 de Credit industrial,.
www.dacoromanica.ro
aceastä institutiune a mai efectuat o serie de simplificari, la

formalitatile interne ale imprumuturilor, indeosebi pentru cele
ce aveau ca scop inzestrarea armatei vi apärarea nationald,
astfel cd, i prin aceasta operatiune, s'a mai obtinut o reducere
a dobanzii, la irnentionatele imprumuturi.
Paralel cu aceasta actiune multipla, de ieftenire a creditu-
lui. in vederea ajutorärei actiunei de Inbunatatire a productiei
agricole taranevti vi a ridicärei conclitiunilor economice de la
sate, s'a redus la 21/2% dobanda perceputa de Banca Nationala,
pentru prima tranve de 1 miliard, a,cordatä Institutului natio-
nal al Cooperatiei, pentru scopurile mentionate la paginile pre-
cedente,
In acelavi timp, s'a realizat comprimarea procentelor
dobinda !intermediará, pe care le percepeau unitätile coope-
ratiste, interpuse intre Institutul de emisiune i sateanul debi-
tor, pentru ca sarcina de dobanda a acestuia, sa fie cat mai re-
clusa cu putinta.
Astfel fiind, ieftenirea mijloacelor finan1ciare, ca preocu-
pare deosebitä, in cadrul politicei de Credit, expusä in paginile
precedente, a fost adusd la indeplinire prin toate mijloacele,
posibile la acea epoca .
5. Organizarea institutillor de credit specializat.

In complectarea planului de aplicare a pcliticei de Credit,
astfel curn a fost definitä, la inceputul ab,cestui capitol, se cu-
prindea i necesitatea creàrii -unor organisme de credit specia-
lizat, raspunzand imperativelor invederate i realitatilor ingri-
joratoare, din sectorul Creditului, expuse in paginile respective
anterioare.
La aceste realitati, la aceasta situatiune daunátoare, creata
de criza economica, se mai adauga i necesitätile punerii in
aplicare a planului de reorganizare a productiei nationale,
expus atat in volumul intai, cat vi In acesta.
a) /nstitupuni de credit specializat pentru agricultura.
Plugarii, impärtaviti printr'o extrem de reclusa cota, din
mijloacele de lucru i productiune, trebuiau sä-vi gaseaseä in-
strumentele de credit adequate nevoilor lor. In acelavi timp
www.dacoromanica.ro
politica si planul de reorganizarea productiei agricole, expuse

In volumele I si II, se sprijineau pe mijlocirea eficienta a cre-
clitului, ea pe cea mai de seama pärghie de realizare praetieä
si pozitiva.
Din aceste puncte de vedere, plugarii dela sate, midi agri-,
cultori, trebuiau sa-si gäseasca organismul potrivit conditiuni-
lor specifice de viata si de necesitati rurale. inteo retea de
unitati locale, sätesti, ce nu putea fi de cát Cooperatia.
Agricultorii mari, aveau in reteaua bancarä comerciald,
instrumentele obicinuite de satisfacere a necesitatilor lor sezo-
niere, sau pe termen mijlociu, iar Creditul fundar rural aonsti-
tuia organismul, trainic i adaptat de multe decenii, creditului
pe termen lung, al marilor agricultori.
Creditul fundar rural prin traditionala, serioasa si chib-
zuita lui, functiune, a constituit, in ultima jurnatate de veac: cea
mai activä i eficienta institutiune de credit, pe termen lung,
pentru agricultori.
Tot pentru creclite pe termene lungi, marii agricultori
aveaui Creditul agrieol ipotecar" ce se dovedeste deo.
realá utilitate practica, pentru economia tanii.
Lipsea insä, in acest sistem de credit pentru agriculturä,
institutiunea care sä se specializeze in finantarea investitiilor
pentru Industrializarea produselor agricole, atit pentru consu-
mul intern, rat si mai ales pentru crearea marilor particle de-
faricate exportabile. lar aceasta lacuriá trebuia implinit5,
deoarece ea nu putea fi complectata nici grin Cooperatie, niei
prin Creditul fundar rural i nici prin bancile comerciale de pe
piata, avänd in vedere programul vast de realizari ce se irnpu-
nea precum caraeterul oarecum obligator, prin necesitatea
de interes general a politicei comerciale exterioare, care re-
clama realizarea unor ramuri de industrializare agricola, in
care, initiativa spontana a bancilor comerciale, preocupata de
certituclinea beneficiilor, nu ar fi avut indeajuns de ispititoare
indemnuri. Era indispensabila crearea unei industrii agricole,
a eärei necesitate de ordin general si rentabilitate promptä,
puteau sa scape spiritului comercial dominant, in mod legitim,
la banclle private, opera insa care nu trebuia sa fie intär-
www.dacoromanica.ro
ziata sau neindeplinita, din cauza lipsei de intelegere eventualä,

a interesului particular bancar.
Din aceastä cauza, opera se impunea a fi desävansita
institutiune de credit, care sa oorespunda, prin natura si
conclitiunile operatiunilor sale, earacterului special al finantd-
rilor de industrie a.grieola i care sä efectueze aeeste finantari,
dictate de interes general, in eadrul unui program de politica
econamica.
Pentru acest scop, aceastä institutie trebuia, deasemenea-
sa mai aiba la d.uspozitia sa, nu fondurile i mijloacele finan-
ciare ale intereselor private, preocupate de instinetul mercantil
al castigului, ci fonduri cari sa se preocupe mai putin de renta-
bilitate, sa risce chiar unele pierden, pentru ea totusi opera,
atat de necesara economiei nationale, sa se poati infäptui.
Aceastä institutinme de credit specializat, a carei lips& se
sirrntea in cadrul sistemului bancar agricol, a 'fast realizata
Banca .pentru valorificarea i industrializarea produselor agri-
cole", la 5 Decembrie 1938, cand am transformat, in aoest scop,
Institutul national de credit agricol, ce fusese intemeiat in
anul 1937.
Institutul national de credit agricol, se näsouse din dou5
initiative, aproape paralele, ea si 1cel pentru creditul mestesuga-
resc. anume: o initiativa ce desfasurasem prin Banca Nationalä,
ea urmare a studiilor intreprinse asupra realiftatilar noastre
economice si a planului de reorganizare ce concepusern asupra
creditului í productiei nationale.
In scopul studierei i solutiondrli mai potrivite, a proble-
Tried creditului agricol, infiintasem si o Comisiune specialä, care
sa se ocupe sou aceasta problemä, la Banca Nationala.
Aceasta comisiune depus un documentart raport, pe te-
meiul earuia am intocmit ante-proectul de lege pentru organi-
zarea institutiei de credit necesara plugarilor.
Raportul, valoros i important, al numitei Comisiuni, a fost
publicat In eel dintai volt= al Bibliotecei econamiee, monetare
financiare a Bancii Nationale, in seria intitulata Contribu-
tiuni la problema reorganizärii creditului in Romania" si soco-
tesc de a mea pläcutä indatorire ca, i cu acest prilej sa exprim
calduroasele mele multumiri, d-lui AL Viforeanu, fost procurar
general al Inaltei Curti de Casatie, in calitate de pre.sedinte al
www.dacoromanica.ro
acelei Comisiuni, precum i d-lor: Al. Aliman.i*teanu, V. Caf-

tangioglu, I. N. Ciolan, Prof. N. Cornateanu, A. Galan, Ar. Io-
neFou, Radu Romanescu, P. V. Sinadino. Adrian Stänescu, G. I.
Cazaou, Const. Cantuniari i Vlad. Alexandrescu meMbri ai
mentionatei Comisiuni, care mi-au dat o contributiune atat de
pretioasa si o colaborare, atat de eficienta i positiva, in acea-
stà importanta problemä.
O altal initiativa, in aceiasi chestiune, a fost aceia a guver-
nului, prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor, la acea epoca
condus de d. Vasile Sassu.
Din aceste initiative, parlamentul, ca suveran kgiuitor, a
plà'madit o institutiune de credit, care nu mai corespundea, cel
putin conceptiei mele dela Banca Nationala, caci Institutul Na-
tional de credit agricol, astfei creat, nu mai era potrivit nici
necesitatilor de credit ale micilor plugari, nici cerintelor marl-
lor agriculturi, iar pentru industrializarea produselor agricole,
era si mai putin adequat.
Din aceasta cauza, mentionatul Institut, creat la Bucuresti,
Tara ni ci o ramificare i nici o legatura cu zona qi cu interesele
agricole ale tar* cu o serie de inadvertente in structura, carP
Ii ingreuiau considerabil functionarea i activitatea practica,
a fost un organism bancar neviabil i fära de nici o eficienta.
Astfel, daca eu nu-1 transformam, in luna Decembrie 1938,
pentru a-1 face sa" corespundä necesitatii de industrializare
agricold, real simtitä in cadrul politicei economice a tarii, acel
Institut era sortit sa devinä un organism artificial si vegeta-
tiv, in concurerrta cu celelalte institutiuni de credit pentru
agnicultorii marl.
In afara de arearea Bancii pentru valorificarea i indus-
trializarea pToduselor agricole, sistemul de credit pentru plu-
gari mai reclama nece-itatea unei retele bancare, speciale pen-
tru nevoile micilor plugari dela sate, precum i pentru execu-
tarea planului de reorganizare a productiei satesti si a valorifi-
carii acesteia.
Alimentarea cu credit a sateniloir, in proportia legitima re-
clamata de importanta lor economicä i sociala, era un impe-
rativ ce trebuia satisfacut, astfel cum dovedeau cifrele men-
tionate, in paginile precedente. riscand altcum, ca desechilibrul
www.dacoromanica.ro
in care se gasea acest important factor economic, sa producd

grave turburari, in ordinea internä a tärii.
De asemenea programul de imbunatatirecalitativa si can-
titativa, a productiei agricole; schimbarea ei structuralä; va-
lorificarea acesteia; aprovizionarea pentru productde si con3um
a satelor, etc., toate aceste primordiale postulate ale politicei
de economie ruralä, nu se puteau realiza, färd sprijinul masiv
si efectiv, al unui sistem de credit specializat pentru ,conditi-
unile caracteristice ale mediului rural.
Acest sistem nu era decat ,cel cooperatist.
Convins de acest definiftiv adevar, am procedat, in a ceiasi
epoch" a verificärilor retelei bancare comerciale, si la cerce-
tarea, la ancheta documentara, la examinatrea ama'nuntitä a
intregei organizatiuni cooperatiste, pentru a-i stabili realitä-
tile si apoi, pe temeiul acestora sä procedäm la refacerea ei.
In scopul mai sus amintit.
Aceasta opera de verificare si ancheta' a retelei coopera-
tiste, a fost desávarsitä tot prin organele Bäncii Nationale,
special consacrate acestui scop, iar pe temeiul acestor studii
si documentari, am elaborat planul de reorganizare a Come-
ratiei, pus in aplicare prin legea din 23 Iunie 1938 .si prin com-
plexul de reforme practice, infaptuite ulterior.
Acestui sector al politicei economice, i-am consacrat in-
treg cuprinsul volurnului al doilea, având In vedere deosebita
si specifica lui importanta, pentru tara noasträ.
Astf el fiind, economistii care doresc a cunoaste strachun-
tele depuse in realizarea tunei politici de redresare a econo-
miei rurale, pot gási un kmportant material de orientare si
informatiune, in mentionatul volum, precum si sublinierea
importantei ce am acordat economiei rurale si Cooperatiei, in
politica de reorganizare generala a teconomiei nationale.
b) Organul de credit specializat pentru industria0, mqtesugari

qi muncitori.
Concomitent cu initiativa mai sus mentionata, pentru crea-

rea institutiunei de credit specializat, pentru industrializarea
produselor agricole si a creditului pentru mici plugari, am_
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV. CREDITUL
/uat si pe aceia de a se infiinta un organism adequat, pentru

necesitätile muncitorilor i mestesugarilor.
Din paginile anterioare ale acestui capitol, s'a putut con-
stata cat de lipsitä de mijlaace financiare era categoria eco-
nernicä a mestesugarilor i muncitorilor.
Midi industriasi, meseriasi, muncitori rornâni, se gäseau
Intr'o vadita inferioritate, fatä de cei minoritari, numai da-
toritä faptuilui cd le lipseau mijloacele trebuitoare, cu care
sä-si cumpere uneltele i masinile neeesare ; cu care sa-si
poata procura materialul necesar executärii camenzilor, etc.
Din aceasta cauzä, conditiunile lor de activitate erau faarte
reduse i Ingrijorätoare. Minoritarii insä, gäseau in mijlocul
comunitätii lor etnice sau confesionale, mijloacele materiale
sprijinul necesar, pentru desvoltarea activitätilor lor art-
zanale.
1VJentionez numai, cu titlu de exemplu, Casele de Cre-
dit anärunt, pentru sprijinul mestesugarilor evrei, ce fume-
lionau in Basarabia, si care puteau sá constitue si au consti-
tuit pentru mine, o pildä de felul in care trebuesc sustinuti
mestesugarii, pentru desvoltarea activitätii lor, atat de ne-
cesará economiei nationaie rurale.
Amintesc in treacät, Ca multe din aceste Case de Credit
mgrunt au fost puse in lichidare, de cdtre Consiliul Superior
Bancar, pentru motivul cä, dei organisme bancare, nu se
conformau totusi prevederilor legii pentru reglementarea co-
mertului de bancä, sustinand cä sunt unitäti cooperatiste, si
ea atare, exceptionate dela prevederile legii. Curtea de Ca-
satie a confirmat punctul de vedere al acelor Case de credit
märunt, dei cred ,eä in aceastä privintà, realitatea era de
partea Consiliului Superior Bancar.
Indcipendent misa de problema de mai sus, dacä aeele
Case de credit marunt erau cooperative sau organisme ban-
care, pilda lor de sustinere a mestesugarilor i muncito-
rilor din categoria minoritara mentionatà, putea sg fie imi-
tatä. In aced domeniu, in care mestesugarii i muncitorii be-
neficiau, Ardeal, numai de 2,96% din totalul portofoliului
ordinar, din aeea regiune, reescontat de bänci si existent la
15 Mai 1937; in Basarabia numai 0,89% din totalul aceluiasi
portofoliu ; in Bucovina cifra era inferioarä chiar procen-
Vol.
www.dacoromanica.ro
tului de mai sus, aproape inexistentä ; in Vechiul Regat be-

neficiau de 0,56%0 din acelasi portofoliu, iar in Capitalä, de
0,0776; in acest domeniu i In atari conditiuni, organizatin-
nile Caselor de Credit märunt mai sus montionate, räspfm-
dite iprin toate tairgurile Basarabiei i Moldovei de Nord eu
o eficientd activitate, trebuiau sä" constitue un exemplu in
solutionarea importantei probleme a sprijinirii micilor indus-
triasi, mestesugarilor i muncitorilor români, Cu mijloacele
indispensabile ale creditului.
Datele de mai sus, ale verificärilor i anchetelor, ce intre-
prinsesem, pe intreaga retea bancarg din tard, invederau cat
de urgentä si de importantä, era ,crearea unui organ de cre-
dit special, pentru satisfacerea nevoilor de mijloace timan..
ciare ale mestesugarilor i muneitorilor.
In acest scop, am eonstituit la Banca Nationalä, In ca-
drul de neorganizare a creditului si productiei
nationale, o Comisiune specialä pentru studiul problemei cre-
ditului rnicilor industriasi, mestesugari i muncitori.
Pe baza lucrärilor, pozitive si practice, ale acestei Comi-
siuni, am intoemit ante-iproectul de lege pentru organizarea
Institutului national de credit mestesugäresc, si am decis pu-
nerea la dispozitie a mijloacelor financiare necesare creärii
functionärii acestui Institut, prin Banga Nationald, astfel
cum se aratä la capitolul respectiv din acest volum, relativ la
Muncr.
In acest mod, harnica i importanta categorie a maste-
sugarilor, muneitorilor i micilor industriasi, inceta de a mai
fi aproape abandonata, ea mijloace financiare de sprijin
activitate,gäsindu-si, in institutiunea de credit specializat,
mai sus mentionatà, pivotul indispensabil de sustinere, des-
voltare i propäsire.
e) Organizarea creditu/ui pentru industria aurifera

metaliferti.
In capitolul din acest volum, consacrat creärii Coin-

plexului industrial" am arätat pe larg, geneza infiintärei
Bäncii Intreprinderilor aurifere i miniere", subliniind cä-
www.dacoromanica.ro
PAitTEA IV. - tRÉDITUL 301
ror necesitati programatice de reorganizare a productiei in-

dustriale, conespundea aceastá institutiune de credit.
Nu mai revin asupra acestei chestiuni, decat pentru a
mentiona ea, i aceastä organizatiune bancara, a fast crc..atä
in ansamblul politicei de credit ce am elaborat la Banca Na-
tionalä, impreund cu celelalte institutiuni i realizari, men-
tionate in paginile precedente.
La intemeierea acestui nou organism de credit speciali-
zat, am avut o 1nsemnata contributiune, anume studiile
valoroasele lucran i ale Comisiunii pentru organizarea credi-
tului aurifer si metalifer, ce infiintasem, in acest scop, la
Institutul de emisiune.
Lucrarile acestei Comisiuni au fost publicate in vol. II
al Bibliotecei Bäncii Nationale, din seria : Contributiuni la
problema reorganizara creditului in Romania" i aduc, cu
acest prilej, din nou, multumirile mele calduroase, d-lui D.
Ivanceanu, clistins magistrat, i:iresedinte al mentionatei Co-
misiuni, precum i d-lor membri, care s'au consacrat, cu
atata competenta i insufletire, lucrärilor importante ale Co-
misiunii : d. Ing. Ion Gigurtu, d. Al. Neagu, d. prof. E. Lo-
bontiu, d. Dr. R. Capriel, d. Ing. A. Bals, d. V. Damian sa d.
Ing. Eugen Bddescu.
Aceasta Institutaune a fost interneiatd cu un capital da
300 mil. lei, din care 168 mil. lei au fost subscrisi de Banca
Nationald, in afara de creditele tatale pe care le necesita
acest organism, nou creat.
d) Organizarea creditului pentru functionarii
O alta institutiune de credit specializat, ce facea parte

din programul de reorganizare a retelei bancare romanesti,
era si aceia pentru ajutorarea functionarilor publici.
Din datele i cifrele anchetei i verificarilor intreprinse
la bancile din intreaga tara, precum si din luerdrile foarte.
Icuprinzatoare i documentate, ale Ccgnisiunii, pentru reor-
ganizarea creditului functionarilor publici, ce infiintasern la
Banca Nationalä, rezulta extrem de redusa parte de alimen-
tare, cu mijloace financiare, de care se bucurau functionarii
publici, din plasamentul bancilar.
www.dacoromanica.ro
Cifre reprezentative # precise, am dat in paginile res-

pective ale acestui capitol.
Fatä de aceastd situatiune # pe temeiul lucrärilor mai
sus mentionate, am elaborat un proect de lege pentru infiin-
tarea unei institutiuni speciale de credit pentru function-41.h
publici, pe care 1-am pus la dispozitia Guvernului, incä dela
finele anului 1936.
Imprejurärile care s'au succedat, n'au dat putinta insä
realizärii # acestei institutiuni, deck in anul 1942.
Tin totusi, sà exprim i cu acest prilej, viile i calduroa-
sele mele multumiri, d-lui Titu Magheru, fost presedinte la
malta Curte de Casatie i preseclinte al Comisiunei mai sus
numite, precum i d-lor membri din aceiasi Comisiune :
d-lui D. Tomida, inalt magistrat ; d. Sp. Iacobeseu, profesor
la Academia de Comer; Pr. Petre Partenite, fost secretar ge-
neral la Ministerul Cultelor # presedinte al Asociatiei cle-
rului ortodox ; d-lui Gr. rausan, directorul Casei de credit a
Corpului didactic ; d-lui Stancu Bräclisteanu, fost secretar
general la Ministerul Cultelor; d. T. Marinescu, dela Casa de
Credit a Ostirei; d. I. Papae, director la Soc. generala a func-
tionarilor publici ; d. René Rämniceanu. avocat al Bauch Na-
tionale # d. M. Gr. Romaseanu, dela aceiasi institutiune,
pentru documentatele i pozitivele studii, lucräri rapoarte
ce au intocmit, in vederea unei cat mai potrivite solutionäri
a neceeitätii de credit, adän,c resimtitA, de functionarii pu-
blici.
Aceste studii i rapoarte au lost publicate in Biblioteca
Bäncii Nationale, la vol. II din seria : Contributiunti la pro-
blema reorganizärii creditului in Romänia".
Din paginile precedente, rezultä initiativa i actiunea
desfäsuratä pentru infäptuirea acestui punct din programul
de reorganizare a Creditului. Pentruca acest program, de
realà # urgentä necesitate pentru economia nationalO, sä nu
rämäng o creatiune teoretick un simplu i frumos deziderat,
färä nici o urmare practick am considerat ca. Institutul de
emisiune trebue sà desävärseascä i partea a doua, 'Des mai
importantà din acest program, anume : aducerea fonduri-
lor necesare pentru infiintarea si functionarea, alimentatä, cu
www.dacoromanica.ro
mijloace suficiente, a tuturor acestor rganistme de credit spe-

cializat.
In acest scop, am supus adunarei generale a actionarilor
Bancii Nationale, motlificarea statutelor Institutului de emi-
siume, care se opuneau la atari operatiuni de participatiuni
crearii de organe bancare.
Fatä de importanta scopurilor de interes general, ce se
aveau in vedere prin morlificarile statutare propuse, aduna-
rea generala extraordinarà a actionarilor Bäncii Nationale,
din 21 Februarie 1937, special convocata pentru acest scop,
a incuviintat moclificgrile solicitate, votand un articol no.u, in
statute : art. 99 (azi 100) in cuprinsul urmätor
Prin derogara dela art. 22, Banca Nationalg va putea
sà participe la capitalul institutiunilor románesti de credit
agricol, anestesugaresc, al functionarilor, pentru intensifica-
rea productiei aurului i metalelor sau construirea de silozuri
in vederea warantarilor, la care Statul va participa efectiv.
Toate aceste participa'ri nu vor putea depasi, laolalta,
10% din cifra ce emisiunea va avea la data intrgrei In vi-
goare a dispozitiunilor din alineatul precedent i vor putea
fi efectuate num,ai in cel mult doi ani dela aceiasi data* de
mai sus.
In caz de schimbare a imprejur'arilor economice de azi.
Banca Nationalä îi va putea lichida aceste participari, total
sau in parte".
Pi-in aceasta" importanta modificare a statutelor
Nationale, crearea institutelor de credit specializat, mai sus
numite, putea deveni o realitate, cum a si devenit.
Considerand Ins6 cg alimentarea cu capital a ziselor in-
stitute de cgtre Banca Nationalà, era o dubld- operatiune
exceptionalä ; Intâi, datorità Imprejurgrilor economice isvo-
rate din criza", care secätuiserà piata de mijloace financiare,
reclamând interventia inclispensabira a Wancii Nationale ; si
apoi, datorita" principiului cg nu aceasta era menirea i func-
tiuma unui Institut de emisiune, participarea Bancii Na-
tionale trebuia s'A aibà un caracter limitat si exceptional, In
raport cu emisiunea i cu ImprejurArile economice determi-
nante.
De inclata ce aceste imprejurari ar fi permis, prin dispo-
www.dacoromanica.ro
nibilitgile de capitaluri, ca participatiunile Bgncii Nationale

sg fie preluate de alte institutiuni, care sa nu primejduia-
scg, prin preocupärile lor mercantile si particulare, linia de
interes general a organismelor de credit specializat astfel
create, Institutul de emisiune isi putea retrage, prin ce-
dare totalä sau partialä, acele participatiuni, i reveni astfel,
la prin,cipiile traditionale ce 11 guverneaza.
Pang atunci Ina restabilire.a echilibrului normal, intre
factorii econornici i nationali, pe sectorul Creditului, pre-
cum i repararea gravelor prabusiri cauzate de criza econo-
micg ì bancarg, nu se puteau desgvarsi, fgrä sprijinul efPc-
tiv si inteleggtor, al Dancii Nationale.
In atari imprejurgri, grave si importante pentru econo-
mia nationalg, Institutul de ernislune, nu numai ca nu a so-
vait la acordarea sorijinului, larg si necesar, refacerii tgrii
dupg cutremurul adanc al crizei, dar se mandrcste chiar, ca
el a fost cel ce a luat importante i hotáritoare lnitia1.ive, in
acest scop.
6) Asigurarea depunerilor la institutiile de credit.
Astfel cum am argtat in paginile precedente ale acestui
capitol, criza economica i legiuirile necesare pe care aceasta
legitimat, au avut, printre alte consecinte, si pe aceia de
a provoca grave pierden i in rândurile denonentilor. Aproape
toate bäncile Bind obligate, prin legile de conversiune,
amputa creantele pe care le aveau fata de datornicii urbani
sau rurali, au fost suite sa nu poata satisface, decat partial
deseori in mäsurä foarte. reclusa, cererile indreptätite ale
deponentilor, de a li se restitui sumele ce incredintasera, la
vedere sau pe termen..
Din cauza acestor pierderi incercate, posesorii de dispo-
nibilitgti nu mai aveau increderea &á le depuna, aa institutiu-
nile de credit, lar acestea, lipsite de cea mai importanta ali-
mentare icu mijloace de activitate, fie cä vegetau, fie ca se a-
dresau Bancii. Nationale.
Pentru a se remedia starea aceasta de neincredere in
banci, am expus cliversele masuri ce se impuneau a fi luate,
analizate in paginile precedente i alcgtuind programul de
politicg a Creditului, ce elaborasern si puses/ern in aplicare.
www.dacoromanica.ro
In cadrul acestei politici, se cuprindea i importanta

preocupare a securitätii deponentilor i depunerilor din bänci.
Pentru a gäsi solutiunea cea mai potrivitä acestei pro-
bleme, foarte gingase dar primordialà, nu era suficient
numai complexul de mäsuri i reorganizäri, examinate in
cursul acestui capitol, care puteau conduce la recornpunerea
factorului psichologic al increderei, atat de hotärator in ches-
tiunea securitätii deponentilor. Mai era necesar ca, dupà ce
acest factor psichologic al increderii era rerzonstituit, sa se
evite ca deponentii sà mai risce pierderea lui, cu prilejul ori
cäror noi clAtinäri, sau run-uri" bancare.
In acest scop, am constituit in toamna anului 1936, la
Banca Nationalä, si o Comisiune speciald pentru studiul asi-
gurärilor depunerilor din institutele de credit.
LucrArile, documentarea i propunerilc acestei Comi-
siuni, au fost de o importantà deosebità, gat din punct de
vedere al noutatii subiectului, cat si din punct de vedere al
propunerilor, pozitive si practice, discutate i selectionate.
Rapoartele i lucrArile acestei Comisiuni au foist publi-
cate in Biblioteca Bäncii Nationale, vol. II din seria :
tributiuni la problema reorganizärii creditului din Romania".
Exprim i cu acest prilej, cälduroasele mele multumiri
d-lor : Alex. Sävulescu, director general la Banca de Scont
a Romaniei ; d. G. Grigorov, la acea epocg director la Soc.
de asigurare Dacia Romania"; d. M. Sanielevici, dela Soc. de
asigurare Generala"; d. L Capitänescu, dela Soc. de asigu-
rare Steaua Romaniei"; d. Dimitrie N. Wäutu avocat ; pre-
cum si d-lor N. C. Mihäilescu, G. D. Marinescu, E. Christo-
foreanu si N. Bklulescu, dela Banca Nationalä, pentru pre-
tioasa &I/or colaborare.
lar presedinte.lui acestei Comisiuni, defunctului N. Geor-
gean, fost Consilier la malta Curte de Casatie, Ii aduc prin
aceste randuri, un foarte modest dar pios omagiu, pentru dis-
tinsele i exceptionalele sale calitäti, de eminent jurist, cu
care a cinstit lucrärile aces-tel. Comisiuni.
Din examinarea elaboratelor si propunerilor acestei Comi-
siuni, am intocmit un proect de lege, menit sà realizeze asi-
gurarea depunerilor de la iristituteie (;1;. credit, pe care 1-am
www.dacoromanica.ro
312 PARTEA IV. - CREEIITUL
trimis guvernului, cu recomandarea i rugAmintea de a-1

adopta.
Acest proect avea un dublu obiectiv :
asigurarea depunerilor din bänci, in vederea restitui-
rei lor, la caz de necesitate ;
construirea unui sistem obligator de sprijin reciproc,
intre bänci, pentru ajutorarea ori cgreia dintre ele, in caz de
run", crizä, etc.
Astf el, se realiza un indoit si important rezultat in pri-
mul rand, se intärea Increderea deponentilor in institutiile
de credit, deci se incuraja revenirea clepunerilor în bänci ;
iar, In al doilea rand, se realiza consolidarea fiecärui institut
de credit, din reteaua bancarä, printr'un sistem rational de
reciproc5 contributiune ì sustinere.
Acest sistem, aceastä metodä, fusese pusä in aplicare, in
Statele Unite, dupä dezastrul crizei din 1931-1933, prin
Banking-Act din 1935. Aceastà lege organiza, In mod amä-
nuntit i practic, procedeul asigurärei depunerilor in bAnci.
Fatà deci, de aceastä experientä, cu rezultate foarte mul-
tumitoare, era natural sä transpunem si la noi, pentru reme-
dierea aceleasi crize de neincredere, un sistem care se
vedise atat de eficient, bine Inteles, aclaptat la specificul nos-
tru bancar si economic.
Fie neinorederea In acest sistem de asigurare, fie alte
considerente, au condus la situatiunea cg, interventiunile re
fäcusern la Guvern, pentru adoptarea proectului de lege res-
pectiv, au rämas färä rezultatul asteptat.
7 Organizarea evidentei creditului.
Aceiasi situatiune a inregjstrat-o si proectul de lege pri-

vitor la organizarea evidentei creditului, de care sezisasem
Guvernul.
Prin acest proect de lege se urmärea Infiintarea. pe langi
Institutul de emisiune, a unei organizatiuni care sä aibä evi-
denta, pe fise mdividuale, a tutaror angajamentelor, depäsind
o anumit5 sunfä, pe care cineva l contracta. In felul acesta, se
outEa cunoaste totalul pasivului debitorilor, putanduse apre-
cia da0 datornicul respectiv, mai putea beneficia de credit, §i
www.dacoromanica.ro
anume, Inca in ce masura, faja de pasivul cu care era incarcat.

Aceastä fise a solvabilitgtei debitorilor, infiintata, cu mult suc-
ces, in Cehoslovacia, era de naturg sä evite, ca institutele de
credit, in insuficienta cunoasterei situatiunei persoanelor ce
le sallcitau credite, sa acorde imprumuturi, in frequente ca-
zuri, la solicitatori dc rea credintg, care mai erau adAnc oberati
de datorii, la alte bänci, färg insä ca acestea, intre etc, sä poatä
avea cunostint.à de atari situatiuni.
Informatiunile despre starea pasivului diversilor debitari,
adica despre evidenta creditelor de care beneficiaserk se pu-
neau la dispazitia bancilor. in anumite conditiuni de riguros
control si de strictg confidentialitate.
In vederea intocmirei proectului de lege privitor la orga-
nizarea evidentei creditului, atAt de necesarg pietei noastre, am
constituit, in 1936, Comisiunea speciala dela Banca Nationala,
compusä din d-nii: G. Ionescu, distins inalt magistrat, la acea
epoca Procuror la Curtea de Apel din Bucuresti, ca prese-
dinte ; d-crtii G. C. Dragu, A. Hartular, dr. Glieron Netta, Paul
Sterian, Sofronie Rosca, Const. Cantuniari, Valentin Geor-
gescu si Dim. Maiculescu, ca membri, Carara le exprim osebi-
tele rmele multumini, pentru importamtele i valoroasele lucrgri
ce au desavarsit.
Prin organizarea evidentei creditului, se evitau plasamen-
tele dubioase sau insolvabile, din portofoliul bancilor, contri-
buindu-se astfel la consolidarea retelei institutelor de credit.
In a.celasi timp, se opera o ingreuiare si o reducere la mini-
mum cu putinta, a practicelor debitorilor de rea credintg, me-
nite sg mistifice institutele de credit asupra situatiunei reale
a pasivului lor, obligandu-i pe acei debitori, prin o atare mo-
dalitate, la un minimum de moralitate, In raporturile lor cu
bancile.
3) Controlul i reglementarea operatiunilor de Burs5.
Unul din importantele sectoare ale pietei capitalurilor, in

strAnsa legatura cu reteaua bancara, fiind bursa, Era indicat,
ca un program de reorganizare a numitei piete, sa aiba ca
portanta preocupare i operatiunile de Bursa.
Apararea disponibilitatilor private, care trebuiau sa ali-
www.dacoromanica.ro
menteze economia nationala, era necesar deci sa fie indrep-

tata nu numai asupra actionarilor, prin proteguirea lor i prin
controlul operatiunilor bancare; nu numai prin salvgardarea
intereselor deponentilor, ci i printeo mai corespunzatoare
adequata rcglementare a operatiunilor de Bursa', pentru ca
stf el, numitele disponibilitäti private sa fie la adapostul prac-
ticelor, manevrelor i jocurilor cu rea credinta savarsite de
speculanti verosi, in detrimentul naivitatii posesorilor de dis-
ponibilitati in cautare de plasament.
Paralel insa cu apararea intereselor legitime ale acestor
disponibilitati, se impunea ca si titlurile de once naturil, ale
Statului sau ale intreprinderilor particulare: rente, actiuni, scri-
suri, obligatiuni etc., sa poata, fi aparate, de manevrele intere-
sate si cu rea credinta, savarsite de speculatorii cuibariti
marginea Bursei, a onestitatei si a legii.
Pentru aceste importante consicieratiuni, in cadrul planu-
lui general de reorganizare a Creditului, am creat i Comisi-
unea specialä, care sa studieze modalitatile cele mai practice.
pentru Inlaturarea vitiilor i functiunilor, anormale i drzuna-
toare, de care suferea Bursa.
Accasta comisiune a fost prezidatd de d. St. P. Mihaileanu,
distins inalt magistrat, Consilier la Curtea de Apel din 13u-
curesti, la acea epoca, avand In compunerea ei urmatorii mem-
bri: d. G. Cristodorescu, dire,?.tor general la Uniunea Camere-
lor de Comert si Industrie; d. Pandele Econornu, Secretar Ge-
neral la Bursa din Bucuresti; d M. Frigator industrias; d. M.
H. Fulga, Comisarul Guvernului la Bursa din Bucuresti; d. N.
Furculescu, Sindicul Bursei Bucuresti; d. Radii Rornanescu,
dire,Ttor in Ministerul Finantelor, mentionand cantata pe care
le detineau la acel timp.
Din aceasta comisiune mai facea parte si defunctul Chr.
Staicovici, la acea epocä Preseclinte al Camerei de Comert si
Industrie din Bucuresti.
Lucrarile acestei Comisiuni au fost foarte amanuntite si
dirijate, cu remarcabila chibzuinta, spre solutiunile cele mai
potrivite. Pe temeiul elaborarilor astfel desavarsite, pentru
care aduc calduroasele m,qe multumiri d-lui presedinte St.
Mihailleanu i d-lor membri mai sus numiti, am intocmit un
proect de lege pentru reorganizarea i controlul operaVunilp,r
www.dacoromanica.ro
In Bursä, pe care 1-am trimis guvernului, odatä cu cele men-

tionate, la paginile precedente, in ansamblul legiuirilor ce tre-
buiau alcdtuite, pentru reorganizarea sectorului pietei capita-
lurilor interne si a creditului.
E) Sintezii i rezultate.
Din cele expuse in paginile precedente, rezultä lucrdrile
deshrärsite i infäptuirile realizate, in aplicarea politicei de
reorganizare a Creditului, ce iniliasem i elaborasem la Banca
Nati onalsá.
Construita pe o temeinic5, documentatli i obiectivä cu-
noastere a realitätilor dureroase ce bantuiau eectorul Credi-
tului, aceastà politic6 era rezultanta inssäsi, era exprosiunea
acestor realitati, care cereau imperios indreptare, reorganiza-
re, redresare si biruinta, asupra cons,-.Tinte.lor, adânc cläung-
toare i prelungite, ale crizei.
Construitä deci in consonantd cu imperativele economiei
nationale, politica de Credit definit5 in capitolul precedent,
trebuia sä iasa' din crisalida proer,..,telor çi din dosarele deside-
ratelor si sá coboare pe teren, in mijlocul realitatilor zdrun-
cinate i bäntuite de zbuciumul crizci, pentru ca acolo s'a' de-
savarseaseä opera de reconstructie, ce se corea atät de impe-
rios.
Asa s'a si desräsurat aceastà a doua parte a politicei de
Credit: punerea ei in aplicare.
Din paginile precedente rezultä sträcluin,tele depuse,
xnultiplele i importantele lucedri elaborate, cum i realizgrile
infäptuite, in aplioarea acelei politici, an.ume :
a) mäsuri pentru reabilitarea i protectiunea no-
tiunilor de creantä si credit, adâno zdruncinate din cauza
crizei;
mäsuri, luceäri i realizni pentru refacerea i conso-
e)
ndarea retelei bancare; lichidarea bäncilor neviabile, crearea
de noui organe barloare in zonele ecenomice, unde reteaua in-
stitutelor de credit fusese distrusä: consolidarea retelei ban-
care roma'nesti;
lucräri, mAsuri i realiz5ri pentru dirijarea creditului,
in scopta restabilirei eohilibrului ce mijloace bancare, Ultra
www.dacoromanica.ro
a16 PARTEA IV. CREDITUL
elementele etnice, In vederea instaurgrei unei proportionalitäti

legitime si juste de tratament, pentru elementul national;
lucrgri, ingsuri i realizgri In scopul restabilirei
brului normal Intre factorii economici: agricultura, mestesu-
garb munCitori, functionari, comer, industrie si pentru o pro-
portionalizare, justä i legitimg, a mijloacelor de credit de care
trebuiau sg se bucure;
lucräri, ingsuri i realizäri In scopul cregrii, prin
loace de credit adequate, a potentialului industrial necesar
precum si a Inzesträrei arrnatei i apgrärei nationale
mäsuri 6 realizäri pentru ieftenirea creditului, nece-
sarg reorganizärei i desvoltärei economiei nationale;
lucrgri, mäsuri i realizäri, pentru crearea institutelor
de credit specializat, necesare plugarilor, industrializärei pro-
duselor agricole, sporirei productiei aurului i materiilor prime
metalifere, micilor industriasi, mestesugarilor, muncitorilor si
functionarilor publici;
lucrgri pentru asigurarea depunerilor in institutt-le de
credit, pentru organizarea sprijinirei reciproce a ziselor insti-
tute si pentru creaducerea increderei pe piata capitahttilor;
lucrgri pentru organizarea evidentei creditelor distri
buite, in vederea inlgturgrei nlasamentelor riscate, la debitori
insolvabili;
lucräri pentru organizarea i controlul operatinnilor
Bursä, In scopul apärärei disponibilitätilor pietei, de operatiuni
pägubitoare, ale speeulantilor de rea credintä..
Mare parte din aceste lucrgri i rraisuri (proecte de legi),
care reclamau consfintirea lor de cätre departamentele res-
pective, au fost trirnise acelor departamente, n acest scop.
Subliniez, cu nest prilej, deosebita Intelegere argtatg de d.
Mircea Cancicov, la acea epocä Ministru al Finantelor, si de
d. Prof. Ion Nistor, Ministrul Munch, care, prianind toate aceste
elaborate si proecte, ce le trimisesem dela Banpa Nationarä,
le-au acordat atentiunea cuvenitä, instituind Comisiuni spe-
ciale pentru studierea i exarninarea lor. Astfel, au rezultat
proectele de legi definitive, ce s'au prezentat parlamentului
si s'au adoptat apoi de acesta, punându-se In aplicare, In fe-
lul argtat la paginile precedente.
Toate acesle lucräri, mäsuri si realieiri mai sus arätate,
www.dacoromanica.ro
constituiau un ansamblu de executare a programului i politi-

cei de Credit, menit sä refacä situatiunea adänc zdruncinatä
a pietei capitalurilor # a institutelor noastre de credit.
Simetria politicei si programului, din care decurgea pu-
nerea in apligare, constitura un tot orgamc, cu o intima inter-
dependetä, intre diversele ei componente, i care trebucia desd-
värsitä, in ansamblul # complectul ei, cu concomitenta nece-
sark pentru. ca rezultatele sä fie cat mai puternice # eticiente.
In acest sens, spuneam urmätoarele, impreunä_ cu Consi-
liul de administratie al aincii. Nationale, in Raportul Care
adunarea generalà a actionarilor din 21 Februarie 1937, prin
care sintetizam activitatea pe anul 1936:
Astfel, pentru a se atinge primul obiectiv, adicä realiza-
rea cadrului legal necesar de protectiune a creantei, indispen-
sabil renasterii increderii generale a disponibilitätilor de nu-
merar, am fäcut Guvernului, urmätcarele propuneri:
Propunere pentru modificarea concordatului preventiv;
Propunere pentru modificarea unor dispozitiuni din le-
gca reglementärii datoriilor agricole si urbane din 7 Aprilie
1934;
Propunere pentru modificarea unor dispozitiuni din
procedura civilä;
Propunere pentru modificarea unor dispozitiuni din
legea pentru unificarea dispozitiunilor referitoare la executa-
rea silitä din 11 Iulie 1930;
Propunere pentru modificarea unor articole din legea
timbrului si a impozitului pe acte si fapte juridrce.
,,Pentru a se atinge obiectivul al doilea, adicA apärarea
depozitelor din lAnci, am fácut, deasemeni, Guvernului, o pro-
punere pentru legiferarea garantiirii depozitelor i ajutorarea
bäncilor, in vremuri de crizg.
Spre a se atinge al treilea obiectiv, acela de a determina
renasterea increderii disponibilitätilor de numerar, in institu-
tiunile bancare, am fäcut Guvernului, propuneri privitor la.
.1. lirodificarea legii pentru organizarea si reglementarea
comertului de bancli;
Organizarea evidentei creditului;
Limitarea dobänzilor i reprimarea cametei, precum i la
Modificarea legii Burselor.
www.dacoromanica.ro
gI8 PÁRTEA IV. tRÉDITILIL
Suntem convinsi CA, daca propunerile de niai sus se vor

realiza, apatand forma de lege, se va contribui, inteo larga
elicalce masurg, la renasterea increderii
economiei private, fatä de banci,. precum si la o reorganizare,
mai corespunzätoare, a necesitätilor de azi ale vietei bancare
romänesti.
Pentru atingerea obiectivului pnvitor la complectarea
organismului nostru bancar, cu institutiunile necesare factori-
lor economici i sociali mentionati: agricultura, mestesugurile
si mica industrie, functionarii i exploatarile miniere, am pro-
pus Guvernului, crearea urmätoarelor institute:
Institutul national de Credit Agricol;
Institutul National de Credit rnestesuggresc;
Institutul de Credit Functionäresc".
Acesta era un complex, un ansamblu de masuri ce Ire-
buiau in,deplinfte sincronic, pentru ca divereele obiective ce al-
catuiau planul politicei de reorganizare a Creditului, sa poatä
fi realiza te, cu rezultatele dorite.
$i anoi RaportuI continua:
Iata initiativa importantä luata de Instatutul de Emisi-
une, pentru refa,cerea creditului, in ansamblul säu, i suntem
fericiti s5 constatam cà, aceastä preocupare a Institutului
Dvs., a gäsit In sanul Guvernului, ecoul col mai calduros
atentiunea cea mai vie. DI. Ivlinistru al Finantelor i-a dat o ur-
mare neintärziatä, instituind i D-sa, dupa aceia, la departa-
mentul Finantelor o serie de comisiuni. menite si examineze,
atat propunerile facute de noi cat i oricare altele. Depunerea
In Parlament a unei serii de proecte de legi, bazate pe pro-
punerile concrete mai sus enumerate, formeaza rezultatul ar-
monioasei noastre colaborari, caläuzita numai de covarsitorui
interes national, legat de problema creditului.
Problema renasterii creditalui pe piata rornaneascä, tre-
când, astfel, din faza de elabordri teDretice, in faza de crea-
tiune practica, lnstitutul Dvs. socoteste de a sa inoatorire, sä
dea o pilda de. incredere, In sänätatea pietei capitalurilor
noastre, participand, cel dintai, la infiintairea institutiunlor
nationale de credit, aläturi de Statul roman si de initiativa
particularä.
Tn felul acesta, contributiunea institutului Dvs. nu se
www.dacoromanica.ro
PARTEA iv. CREDIVUL 316
märginete numai la formularile teoretice i solutiunile prin-

cipiale, cuprinse in propunerile fäcute Guvernului, ci, treand
pe terenul practic al Infaptuirilor, nu sovae dela nici un sacri-
ficiu, aduand sprijinul sau material, la opera constructiva a
creditului.
Avem constiinta cu desavärsire linistità i impacatä, ca
Institutiunea Dvs a facut toate diligentele cu putinta, a luat
toate initiativele compatibile cu misiunea ce are de indepLinit
si a depus toate eforturile, morale i materiale, pentru ca a-
ceasta mare si covarsitoare problema a vietii noastre nationale,
problema creditului, sa-si gaseasca conditiunile, legale i eco-
nomice, cele mai petrivite pentru o sanatoasa refacere, pre -
cum si mijloacele practice, legale i materiale, pentru o reald
temeinic5 desvoitare.
Suntem convinsi ea, fata de initiativa, indrumarile, sfor-
tarile i jertfele de tot felul, pe carii Institutiunea Dv. le-a f
cut si le va face, pentru organizarea sanatoasd i eficienta a
creditului, toti cei ce a.0 o intelegere largd i obiectiva de adus,
un sprijin de dat i o contributiune utila de oferit, o vor face,
alaturi de Institutul de emisiune i anturi de Stat, cu toatä
încrederea i cu tot entusiasmul, deoarece, peste considerati-
uni/e de ordin subiectiv sau de interes particular, trebue
triumfe marele i permanentul interes national, cae reclama,
zi de zi mai stäruitor, refacerea i consolidarea creditului,
cadrul economiei romänesti".
Aceasta constructie organica, a programului pentru re-
organizarea i redresarea Creditului, alcatuita din multiple
componente, necesar legate inteun ansamblu sincronic, intr'un
tot de o mai desävärsitä eficientä, rezulta si din raportul con-
ducerii Bancii Nationale catre adunarea generala a actionari-
lor, din anul 1938, prin care se facea darea de seamä pentru
activitatea din anul 1937:
Banca Nationala a Rcerianiei a urmärit, fará incetare, o
politica de asanare si consolidare a bancilor, caci numai prin
ele, o Banca de Emisiune poate indeplineascä datoria ce-i
incumba, de a inzestra pieta cu mijloacele necesare.
Odata terminata opera de asanare, prin aducerea la inde-
plinire a dispozitiunilor legii de regleinentare a datorillor ru-
rale si urbane din 7 Aprilie 1934, Banca Nationala a Romaniei
www.dacoromanica.ro
220 PM/TEA IV. CItEDITUL
a socotit de principala sa indatorire, de a se consacra urgentei

necesitati de reorganizare s't r edresare a creditului, alterat in
urma crizei bancare.
In acest scop, inc5 din toamna anului 1936, conducerea
Institutului de Emisiune, pe baza eercetärilor ccmisiunilor,
special con3tituite in acest scop, a e:aborat un program com-
plect, expus in raportul anului precedent cátre Adunarea Ge-
neralä a Actionarilor. Acest program alcätueste un tot armo-
nios i cuprinde toate sectoarele vietii noastre economice, a
cäror desvoltare este in strictil legättirà cu reinviorarea cre-
ditului, pe piata noasträ.
Din acest program, alcAtuit si elaborat pe diferite ramuri
de activitate, s'au adus la indeplinire, de cätre Onor. Guvern,
In decursul anului 1937, numai câteva din mäsurile ce trebuiau
luate.
Astfel, sectorul realizat a fost 4ce1a al creärii institute
lor nationale de credit agricol, mestesugäresc, aurifer i meta-
lifer, cu participarea de capital a Institutului de Emisiune,
precum i modificar ea legii comertului bancar.
Participarea de capital a noasträ, efectuatä in cursul a-
nului 1937, pentru constituirea acestor Institute Nationale de
Credit si in conformitate cu aprobarea data' de Adunarea Ge-
nerará Extraordmarà din 21 Februarie 1937, a fast urmätoarea:
S'a subscris de noi, la capitalul Institutului National de
Credit Agricol, lei 424.500.000 din care värsämäntul de 30%
ce ni s'a cerut, reprezintd suma de lei 127.350.000.
S'a subscris de noi, la capitalul Institutului National
de Credit mestesuggresc, lei 150.000.000, din care, varsámántul
de 30% ce ni s'a cerut, reprezintä suma de lei 45.000.000.
S'a subscris de noi, la capitalul Institutului National da
Credit Aurifer, suma de lei 168500.000, din care väcrsámán-
tul de 30% ce ni s'a cerut, reprezintä suma de lei 50.550.000.
Aceastä participare a noasträ a fäcut posibilä inceperea
edectivä a operatiunilor acestor institutiuni.
In elf rele bilantului pe anul 1937, ce supunem aprobárii
Dornniilor-Voa.stre, se gäsesc cuprinse i aceste operatiuni.
Au rämas deci, spre realizare, celelalte sectoare din pro-
gramul intocmit de noi i supus Onor. Guvern, si anume: cre-
area Institutului Nationa/ de Credit pentru functionarii pu-
www.dacoromanica.ro
blici, crearea Institutiunii de sprijinire mutuald a bancilor

de asigurare a depunerilor in Institutiunile de credit; orga-
nizarea evidentei crEditului; reorganizarea operatiunilor in
Bursa de valori i titluri; problema dobanzilor i, in special,
modificarea /egiwrilor actuale de nrocedurá a executarilor
de concordat, etc., spre a se crea astfel, cadrul juridic i prac-
tic de protectiune a creantei, printr'o rapida executare a debi-
torului neplatnic. Protectiunea i garantarea ce este indispen-
sabil a se acorda creditorului, trebue sa fie, cel putin egale
cu acelea acordate actualmente de legiuitor, debitorului. Fara
aceasta protectiune, nu se poate reinvia initiativa particulara
de plasare a disponibilitatilor sau economiilor si nu se va pu-
tea relua firul intrerupt, al operatiunilor sanatoase de credit.
Pentru realizarea acestor noi temelii de reorganizare
si stimulare a creditului, toate lucrarile au lost intocmite de
Institutul de emisiune qi. trimise Onor. Guvern, spire a fi exa-
miLate i apreciate, in vederea legiferarb i traduceril lor
fa.pt.
Vorn continua, i pe acest taram, neobosita noasträ per-
severentd in a solicita atentia Onor. Guvern, spre aceasta o-
pera indispensabila vietei noastre sociale si economice, cu sim-
tamântul cá ne desavársim cea mai impenoasa indatorire, lata
de tara noastra, in imprejurarile de astäzi, and creditul este
solicitat de toti cei ce vor sa producá.
In afar% de acest intins program de reorganizare a credi-
tului. in decursul anului acesta, Institutul de emisiune a acor-
dat o deosebitä atentie creditului plugarilor".
Astfa sfortarile i perseverenta denusd, pentru a se aduce
la indeplinire, politica de credit ce elaborasem i pusesem in
aplicare, incepuse a da rezultate satisfacatoare, prin increde-
rea, progresiva a disponibilitatilor in unit-6.We hincare, pre-
cum si prin crescanda activitate constructiva si de consolidare
a ziselor unitäti.
Aceste rezultate imbucuratoare, ne indreptateau sa spu-
nem, in darea de seamá pentru activitatea pe anul 1938, inglo-
bata în raportul Consiliului de Administratie al Bancii Natio-
nale, catre adunarea generala din 19 Februarie 1939, urmä-
toarele:
Sfortarile neintrerupte ale Bäncii Nationale au inceput
Vol. III. 21
www.dacoromanica.ro
a .da roade. Nu ne vom opri insä la a eeastä primä etapg, de-

oarece stim, cei clantai, cat mai este de fäcut in aceastä com-
plexà problemä a creditului. Rezultatele obtinute constituesc
frisk pentru noi, un imbold de a stgrui pe calea inceputg.
Astf el, pentru complectarea armäturii noastre de credit,
mai sunt de reallzat inc6 unele din dezideratele programului
supus de noi Onoratului Guvern i anume: crearea unui sastem
de sprijinire a bäncilor si de ineurajare a depunerilor in in-
stitutiunile de credit, organizarea evidentei creditului, reorga-
nizarea operatiunilor in Bursa de valori i efecte, organizarep
creditului pentru functionarii i pensionarii publici i, in afar:5
de aceasta, sa se creieze mijloace pentru inmultirea
firmelor individuale comerciale, apte a obtine sprijinul Bäncii
Nationale, promovandu-se astfel activitatea comercialä natio-
nalä, in centre lipsite de o asemenea manifestare.
Pe de altä parte, ne vom strädui sä obtinem intregirep
retelei noastre bancare, acolo unde se fac simtite anumite lip-
suri i vom da tot sprijinul nostru desvoltärii institutiunilor
sgnätoase. In acelasi timp, vom acorda intreaga noastrà atentie
creditului popular, care constitue parghia de ridicare a cla-
selor de agricultori si de mestesugari, cätre un trai mai bun
consolidand astfel, structura politica i socialä a Statului
roman.
Vom continua straduintele noastre pe langa Onor. Gu-
vern, pentru a obtine realizarea programului ce am propus s;
vom sprijini, din toate puterile, consolidarea creditului, Rind
convinsi cä numai astf el, organizarea noasträ de credit, va cä-
päta o temelie de nezdruncinat, pe care se va putea rezea-na,
farg teamg, inflorirea economicg a Romaniel de maine, In ea-
drul actiunii pentru renasterea nationalä".
Astfel, cum s'a relevat din citatul de mai sus, sfortgrilP
fkute In clecursul anilor, pentru a se aduce la indeplinire.
ansamblul planului de reorganizare i redreciare a Creditului,
nu a intampinat, in calea sa, nwmai icolaborgri si zile semine.
Dimpotrivä cadrul general, in pare tre15wia realizat, acel plan,
acea politicä de redresare a Credit:Jut era agitat de impre-
jurgri politice, interne si externe, care se grefau pe ruperile
de echilibru din sanul economiei nationale, mentionate ante-
rior in acest capitol
www.dacoromanica.ro
Deabea Incepuse s4 se infiripeze increderea disponibilit5-

tilor In reteaua banear5 i depunerile sà revind, lent, dar pro-
gresiv, la institutele de credit cI, un prim run" .de retrageri
ale depunerilor, dn luna Januarie 1938, a fost urmat de un
altul, mai puternie, in hma Seiptembrie 1938.
Dar, nu se refäcuse complect situatiunea c5, datorit5 e-
venimentelor interna-tionale ,alte cloud run"-uri, unul in Mar-
tie si altul in Septernbrie-Oetombrie 1939, au lovit bdncile,
prin noi retrageri ale depunerilor.
In atari imprejuräri, Institutul de emisiune, a stat straje,
pentru ea sd nu se desläntue rdsturnärile dezastruoase, iar da-
torit5 grabnicei i hotgrAtei lui interventiuni, aceste cutre-
mure bancare au trecut aproape neretinute, nesimtite de eco-
nomia nationa15.
Aceasta mar era 0. o dovad« cá, un real progres de con-
solidare in reteaua bancarä se realizase prin politica de re-
organizare i redresare a creditului, ce fusese aplicatà, cu per-
severentä i chibzuire, chiar pe vremurile de vijelie i cutre-
mure mai sus mentionate.
Astfel, In Raportul conducerii B5ncii Nationale, Ymin care
se fAcea darea de seamä a situatiei pe anul 1939, adresat adu-
ndrii generale din 18 Februarie 1940, se putea, In mod legitim,
afirma:
Suntem bueurosi sá putem constata, odatil mai mult,
träinicia sistemului bancar român, care a fAcut fatä situatiei
trite° perioadä destul de grea. Doug crize, pricinuite de si-
tuatiunea politic5 international5, una In Martie si alta In Sep-
tembrie,_ Cu prilejul isbucnirii razboiului, au venit i in 1939,
sä pun6 la grea incercare bAncile noastre. Datorità lichiditätii
larsi unei politici prompte de sprijinire, dus5. de Institutul
de Emisiune, cele dou5 crize au fost trecute f5r5 consecinte
grave -and un prilej mai mult pentru organizatia noastr5 de
a-si dovedi forta
,,Fe de altä parte, modul in care institutiunile de credit
au räspuns /a apelul Ministerului de Finante face dovad5,
°data mai mult, a posibilitAtilor lor i arat5 rolul de auxiliare
ale Tezaurului, ce le revine in politica de finantare a apAr5-
.rei nationale."
www.dacoromanica.ro
apoi, dupa o desvoltatg expunere asupra creditului,

Raportul conchidea :
Aceasta este, in linii largi, politica dusä da Institutul de
emisiune, In complexa dar vitala problema a creditului. Sfor-
Wile depuse de Banca Nationalk spre a inzestra tara cu o
organizatie de credit, care sa corespundg covarsitorului rol ce
trebue sa indeplineascg Ir. economia moderna, nu au ajnns
incg la capatul lor. Ele au inceput totusi s dea rezultate, ce
se oglindes?. in modul in care bancile au fá cut fata situatiuni-
lor crea te de razboiul european. Rezultatele la care am ajuns,
ne intaresc in credinta ca suntem pe calea cea buna. Vora sta-
rui deci, sá mergem inainte i suntem hotariti ea, oricare ar
fi greutatile contra cärora vom avea de luptat sa ducem la
bun sfarsit cpera inceputa. Da0à timpurile de azi au adus, pe
primul plan, alte preocupgri, noi n'am uitat dezideratele pro-
gramului ce am( supus Onoratului Guvern, si pe care D. consi-
deram absolut necesar, pentru a dal:1i, pe baze sanatoase,
viitorul creditului romanesc.
De straja totdeauna si In toate timpurile, Institutul D-voa-
stra va sti sa faca fata tuturor situatiunilor, cu atat mai mult
cu cat se va putea sprijini pe o solida armaturä de credit.
Adanc convinsi de aceasta, vom stärui in realizarea programu-
lui ce am propus, program ce este menit sä a.Teze, in mod defi-
nitiv, sistemul de credit, pe baze corespunzatoare imperativelor
prezente".
Acesta era i simtamantul de satisfactiune cu care puteam
privi, rezultatele infaptuite prin politica de credit, pug In apli-
care, cu hotarare i chibzuire, dar si simVámantul de increclere
Cu care eram indreptatiti sà apreciem, datoritä acelor bune
rezultate, eficienta ei neindoelnica.
Acele rezultate erau i reflexul exterior, pe planul prac-
tic, erau gomponenta unei colaborari ce arm ggsit, atat in sanul
Consiliului de administratie al Bailed Nationale, cat si pe toste
treptele ierarhice ale servictilor acestei institupuni, atat In
ceiace privea elaborarea politicei Creditului, definitiva in
acest capitol, cat si In ceiace privea executarea, punerea ei In
aplicare.
In sarsul Consiliului de A dministratie al Institutului de e-
misiune, acea politica a creditului, discutat.1 in diversele ei
www.dacoromanica.ro
fractiuni i momente de alcätuire sau aplicare, dacä Intämpina

uneori pared de alt sens sau chiar opinii separate, cum nu
era nimic nenormal, se sprijinea insä pe o realà intelegere
imbeätisare a majoritätei si, de cele mai multe ori, pe o me-
ritatä sustinere.
Cu acest simtämänt al unei colaboräri, liber consimtite
Fpontane, ce a dominat totdeauna luceärile Consiliului de admi-
nistratie al Bäncii Nationale, ata In politica creditului, c'át
in toate celelalte probleme, aduc si de astädatä, colaborato-
rilor mei din Consiliul de.conducere al Institutului de emisiune,
expresiunea gändurilor mele de treazä amintire, pentru anii
de colegiará conlucrare, preeum si de hotáritá actiune, dusä Cu
eficiente rezultate, In scopul superior de reorganizare si redre-
sare a creditului.
Cu un inrudit simtämänt, imi indrept gändurile mele,
cätre toti colaboratorii mei, din Institutul de emisiune, dela
Inspectori generali, 5:efi de servicii i directori de sedii, pana la
cel mai modest impiegat. Toti, In toate Imprejurärile, au dat
dovada unui neasemuit devotament pentru institutiunea lor,
precum si de o largä i caldä intelegere a marilor probleme
de interes general, cärora trebuia sg-si consacre munca lor.
Si In adevär, munca lor a fost, i inteligentä i vibrant'd
de zel.
Le multumesc camaradereste pentru ea.
Datoritä acestor colaboräri, pe care politica de reorgani-
zare i redresare a Creditului, le-a gäsit in Institutul de °mi-
siune i In afará de el, punerea ei In aplicare a putut inrevistra,
cu toate vicisitudinile i vijeliile imprejurärilor, interne si ex-
terne, urmskoarele rezultate
S'au refäcut i reabilitat, complect, notiunile de creantg
predit, acestea redobandindu-si intreaga autoritate i efici-
entii a lor ;
S'a restabilit echilibrul normal, de drepturi si obliga-
intre creditori i debitori ;
S'a consolidat reteaua bancarä, grav avariatà, In mare
majoritate präbusitä din cauza crizei economice, desvoltändu-se
organismele viabile i creiändu-se altele noi, in golurile econo-
mice provocate de crizä';
www.dacoromanica.ro
d) S'au consolidat puterile bäncilor romänesti, in raport cu

cele ale institutelor de credit minoritare ;
S'au organizat modalitatile de dirijare a creditului, In
vederea restabilirei proportionalitatii de tratament, justa si. e-
chitabila, pentru elementele nationale defavorizate, fata de cele
minorittare, superioare ca pozitie, referitor la mijoacele de acti-
vitate economica i credit ;
S'au organizat modalitätile de dirijare a creditului, In
vederea restabilirei proportionalitatii de tratamente, just si e-
chitabil, pentru factorii economici, defavorizati prin repartitia
mijloacelor de activitate si credit, si s'au creat importantele
institutiuni de credit specializat, care e.0 Inceput a da fericite
rezultate, in sprijinirea cu mijloace adequate, a factorilor e-
conomici si nationalt de productiune, ce fusesera defavorizati,
In procesul de repartitie a creditului.
S'a alimentat si s'a sprijinit, cu importante si crescande
mijloace financiare, productia i valorificarea agricola, a plu-
garilor de toate categoriile.
S'a sporit, in chip apreciabil, alimentarea i sprijinirea
ca credit a micar industriasi, a mestesugarilor si a munci-
toril or.
Astfel, In cadrul primului cerc de repartitie a creditului,
adicä In acela al reescontului la Institutul de emisiune, acela
dirijan i ale creditului, mai sus frnentionate, eran Indeplinite.
urmand ca sa se continue i desavarseascA, si. pe treptele orga-
nizatiet bancare de diverse eategorii, pe Intreaga tara.
In chinul acesta se perfecta realizarea echilibrului nPcesar
procesulfui de creatie, atat Intre elernentele etnige, cat i Intre
Tactorii economici, desävarsindu-se astfel. cadrul de liniste
ordine, atat de neceser econoaniei nationale.
S'a Inlaturat, In acelas timn, o bunä parte din asperi-
tatile, din convulsiunile elementelor i factorilor ce compuneau
massa economica, precum si din ferrnentii ce acidulau sensul
pejcrativ al notiunei : de foarfeca a preturilor agricole i in-
dustriale, de minoritar, de camata, etc. restabilindu-se, ra-
porturi de (torte i mijloace economice mai normale, genera-
toare de o mai huna' intelegere ,armonie i propäsire, In sanul
massei economice.
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV. - CREDITIM 327
S'a realizat ieftenirea creditului, atat de necesara refa-

cerii i propäsirei puterilor productive ale rel;
S'a preconizat si s'a deschis calea organizärei asigurarei
depunerilotr la band i evidentei creditului;
1) S'a alimentat si s'a sprijinit cu create, desvoltarea foar-
te importanta a potentialului nostru industrial, izbutindu-se
astfel sa se creeze ì con.solideze, importante ramuri de in-
dustrie nationatlä;
In acelas timp, s'a finantat, cu mijloace de credit ade-
quate, realizarea planului pentru crearea complexului indus-
trial nationg, a,nalizat in prima parte a prezentului volum,
izbutind sa se desavarseasca infäptuirile acolo mentionate;
S'a sprijinit si alimentat cu credite, marea si primor-
cliala preocupare: inzestrarea armatei i apararea nationala,
satisfar.:andu-se astfel, marile i grabnicele imperative pe care
le impunea ritmul, precipitat i ingrijorätor, al evenimentelor
internationale.
Cifrele i datele specificate in paginile respective ale
acestui capitol, atestä veracitatea acest,or realizari.
Toate aceste rezultate au fast obtinute, printeo chibzuitá
dar perseverentä acliune, fárä ostentatiune, fära trambitare,
fara aproape sa fie cunoscutä, cu exceptia eelor ce polaborau
la infaptulrea ei, precum si a celor care beneficiau de ea.
Mai mult Inca: atat personal, cat i Institutul de emisiune,
au fost obiectivul criticelor neintemeiate, privitoare la o pre-
supusä absenta' a politicei noastre de Credit, alai sus expusä.
Fara a lolosi acele prilejuri pentru a informa opinia publica
despre straduintele noastre eficiente, de ami de zile, am facut
simple puneri la punct, 0 am trecut inainte, la lucru, pe san-
tierul ewe reclama infaptuiri serioase i multiple, lar nu po-
lemicä sterila.
Färä indoialä insa ca, rezultatele acestei politici de reor-
ganizare si redresare a creditului, ar fi fost mai insemnate,
dacd climatul general, daca atmosfera, atat tdiniauntrul
cat i cea internations.15, ar fi fost linistite. iar nu zbuciumate
intretäiate de importante evernmente, mente s'ä sporeascri
ingtijorarile generale si sa paralizeze tendintele de activitate
invioratoare, de initiative i desvoltari productive, in domeniui
economic.
www.dacoromanica.ro
Totusi, si in atari imprejurki agitate, politica creditului,

pusä in aplicare, cu hotkke si incredere, nu a intkziat dg
a-si da bunele ei rezultate, chiar in atmosfera incdroatà de
atatea emotii i ingrijorki.
Aceste rezultate imbucurnoare ne conduc la concluzia
reasck anume &A, ele s'ar fi putut multiplica si desvolta, in con-
tinuare, parià la desgvArsita atingere a tuturor obiectivelor sta-
bilite prin planul de actiune, dacg desfälsura.rea gravelor eve-
nimente internationale, urmate de izbucnirea rkboiului,
importante consecinte i pentru tara noastrà, nu ar fi asezak
serioase piedici in calea don
Astfel, gradul de prec6dere, de importantä sau urgentä
a problemelor, a fost schimbat de cerintele rkbaiului. El a
indreptat, de asemenea, centrul de gravitate, al atentiunei,
spre alte necesitàti i treburi, inlgntuind, in aceste noi orlen-
mijloacele materiale, preocupkile i strkluintele.
In acest mod, evenimentele deterrninau, chiar din vara
anului 1939, incetarea politicei de pace a Creditului i indru-
mau inceperea, cu adevkat, a politicei de rAzboi a Creditului.
www.dacoromanica.ro
Partea V-a
ORGANUL CENTRAL DE DIRIGUIRE
*I COORDONARE
www.dacoromanica.ro
Partea V-a
ORGANUL CENTRAL DE DIRIGUIRE
*I COORDONARE.
In volumele I si II din acest ciclu de PoliticA economicA
aplicatä, precum si In acesta, am analizat multipletle planuri
de actiune si programe de reorganizare, ce priveau mimeroa-
sele si clirversele sectoare ale econorniei nationale.
Acele programe, acele planuri de reconstructie si crea-
tiune, consacrate comertului nostru exterior : importului si ex-
portului; protectiunei monetei nationale; dirijArei si controlului
preturilor ; reorganizArii Cooperatiei, In vederea redresärei si
imibtmAtätirei productiei agricole sdtesti si valorificärei acesteea;
realizArei complexului industrial, In s,copul productiei materiilor
prime, a bunurilor de import, si a bunurilor exportabile; refa-
cerii structurei gi functiunilor comertului intern; redresä'rei cre-
ditului si consacrarea mijloacelor lui pentru realizarea progra-
melor mai sus mentionate, precum si pentru desvoltarea acti-
vitätilor necesare economiei si apArArei nationale, toate
aceste programe si planuri, de reorganizare si creatiune, mul-
tiple si variate, pe diverse sectoare, erau incadrate in prevede-
rile de ansamblu, ale politicei de reorganizare generalä. eco-
nomicA
Astf el, ele alcAibuiau o unitate rationalA, o entitate ornogenA
de politicA economicA.
Ca atare, ele reclamau o legAturg sincronicä intre ele, pen-
tru ca astfel, acest tot organic al politicei generale de refacere
economick sä. nu fie clAtinat sau stirbit.
l'Arg aceastä integrare, a fiecärui plan si program partial,
www.dacoromanica.ro
332 PARTEA V. - DIRIGUIRE $1 COORDONARE
In an.samblul si interdependenta fireasca din care facea parte,

nu se puteau obtine realizari prompte si eficiente.
In acelas timp, in afara de incadrarea partilor componente
programatice, in structura generala a politicei integrale si do-
minante din care facea parte, mai era nevoie ca, insasi acea-
sta politica generala, acest ansamblu programatic, de refacere
redresare a economiei nationale, sa OA un organ central si
unic, care sa constitue i sa realizeze :
Unitatea de conceptie a politicei, a planului general de
reorganizarea econamiei nationale ;
Unitatea de stimulare a punerii in aplicare si creatiune,
pe toate sectoarele;
Unitatea de diriguire i comandament a tuturor actiuni-
lor, necesare executarei politicei si planului general mai sus
numit, pe toate sectoarele de aplicare practicä.;
Unitatea de coordonaxe a tuturor activitatilor, incadrate
sau inrudite cu planul general mentionat, ori de cate ori aceste
activitati, puteau contribui la buna lui aplicare sau l'ar fi putut
influenta;
Unitatea de control pentru executarea integrara a poli-
ticei i planului general amintit.
Acest organ, unic si central, de sincronizare, coordonare.
stimulent, diriguire, comandament i control, era indispensa-
bil punerei in aplicare a politicei, complexe i generale, de re-
organizare, mai sus amintitä.
In acelas timp, acest organ, runic si central, trebuia sa fie
adaptat, sa corespunda integral i perfect, atat conceptiei ce
prezida politica economica amintitä, cat si executarei practice
a ei. Cu alte euvinte, apel organ trebuia alcatuit, pe masura
In functiune desavarsitä de acea
Acesta a fost Ministerul Economiei Nationale pe care l'am
creat i schitat la 8 Aprilie 1938; i apoi l'am desavarsit, in
zna lui structura i functiune, la 9 Ianuarie 1939.
B) Ministerul Economiei Nationale.
La 1 Aprilie 1938, incredintandu-mi-se i conducerea Mi-
nisterului de Industrie i Comert, pe langa aceia de Guvernator
al Mizell Nationale, s'a facut prin aceasta un inceput de reali-
zare a comandamentului unic, pe sectorul economic.
www.dacoromanica.ro
PARTEA V. - DIRIGUIRE I COORDONARE 333
Intrunindu-se, in aceiasi persoanä, atributiunile

In politica economicä, concentrate in Ministerul Indus-
triei i Comertului, cu atributiunile de executiune in multe si
importante sectoare economice, exercitate de Banca Nationalä,
se tindea astf el, la atingerea urmgtoarelor rezultate :
Inläturarea clivergentelor de conceptie metodd, intre
cele douä institutiuni, mai sus numite, ce trebuiau sà colabo-
reze in mod armonic:
Infäptuirea unitätei de conceptie i comandament, pe
sectorul important al economiei, cu exceptia agriculturei, mun-
eu i transporturilor.
Aceste rezultate, ce se asteptau dela intrunirea atributiu-
nilor mai sus mentionate, in una si aceiasi persoang, erau ne-
cesare si pentru o eficientg aplicare a politicei generale de re-
organizare a economiei nationale, cu multiplele i variatele ei
planuri si programe, de executat, pe fiecare din sectoarele mai
sus amintite.
l'Alá o atare sincronizare, printr'un comandament unic,
central si efectiv, in principalele domenii economice, aducerea
la indeplinire a unei politici generale, atät de complexe i ane-
voioase, nu era cu putintg.
In vederea dar, a realizgrei obiectivelor mai sus amintite
a punerii in executiune a politicei de reorganizare economicg ce
elaborasem, la 1 Aprilie 1938 s'a infgptuit concentrarea de atri-
butiuni mai sus argtatg, lar la 8 Aprilie 1938, am efectuat pri-
ma fazg din creatiunea Ministerului Economiei Nationale.
Aceastg prima fazg consta in definirea generald a abiecti-
velor ce avea de atins noul departament, precum si a func-
tiunilor mai importante cu care era investit. In apelas timp,
se efectua o primä concentrare de atributiuni, menite sg
conducg la desgvarsirea comandamentului unic necesar secto-
rwlui economic, printre care cele mai de searnä erau, trecerea.
Cooperatiei si a Institutului central de statisticä, la acel depar-
tament.
Astf el, in luna Aprilie 1938, am creat, in prima fazg de or-
ganizare a Ministerului Economiei Nationale, numai cadrul
general necesar primelor reforme ce trebuiau indeplinite, in
executarea planului de reorganizare a economiei nationale.
www.dacoromanica.ro
334 PARTEA V. - DIRIGUIRE I COORDONARE
Läsarn astfel, ca timpul i experienta sa indice, in raport

Cu situatiunile reale, i cu necesitatile numitului plan de reor-
ganizare, care erau mäsurile i solutiunile, pele mai practice
si mai eficiente, pentru complectarea fazei a doua din organi-
zarea zisului Minister.
Cu acest cuget, dupa aproape un an de studii comparative,
experiente i observatiuni, tinand seama de in.vdtamintele din
alte tari, precum i de specificul realitatilor noastre, am trecut,
In luna Ianuarie 1939, la executarea celei de a doua faze din
organizarea Ministerului Economiei Nationale, care insa nu
avea sa fie cea din urma.
In aceasta noua faza, numitul Minister era conceput ca
un organ de initiativa i actiune, iar nu ca un simplu oficiu de
pasiva inregistrare a maruntisurilor economice, i aceia in-
complecta sau eronata deseori, sau de sterila aplicatiune a
legilor.
Acest Minister urmand sá devinä organul, central i unic,
de stimulare, diriguire i coordonare a tuturor activitätilor eco-
nomice, precum si de executarea planului, complex si variat,
de reorganizare a economiei nationale, trebuia sä iasa din
apatia negativa a biurocratismului de altá data, si sä treaca'
la ceeace reclama ,cu adevarat, o economie dirijatä i eficienta,
anume la initiativa, stimulare, actiune, creatiune, coordonare
si control.
In acest spirit, defineam, in expunerea de motive a legii
de organizare, noua conceptie, /loam dinamica a departamentu-
lui ce preasem, in termenii urmatori :
In adevar, spre deosebiae de ceiace s'a inteles pand acum

a fi Ministerul de Industrie i Comert, noul departament al
Economiei Nationale trebuia sà fie, nu o formatiune simpla-
mente administrativa de inregistrarea cererilor i de obisnuita
pasiva aplicatiune a unor legi de specialitate, ci, in primul
i'and, un centru activ, din care sà iradieze o dinamicä, de vie
propulsiune, stimulare i indrumare a vietii noastre econo-
mice. Pe cat vom putea sá facem sà dispara, din acest depar-
tament, mentalitatea administrativa si caracteristica biurocra-
tiei. inlocuindu-le cu un spirit nou de initiativä, de creatiune,
de activitate i productiune, in toate ramurile economice,
www.dacoromanica.ro
PARTEA V. - DIRIGINRE I COORDONARE 335
pe atat vom fi apropiat mai milt, acest departament de supe-

rioara lui misiune si vom fi adus tgaii eel mai mare folos.
Astf el fiind, Ministerul Economiei Nationale, spre deose-
sebire de Ministerul Industriei si Comertului, trebue sg fie un
generator de activitate economick un organizator al acestor
activitäti productive, un permanent stimul al lor, in neintre-
rupta legatura cu viata practicä, cu viata de toga ziva a
acestor activitati, pentru a le putea cgläuzi i sprijini, in o-
pera lor vie de creatiune i propasire.
Dar nu numai printr'o organizare a atributiunilor aui, ci
prin mentalitatea slujitorilor lui, Ministerul Economiei Na-
tionale trebue sa se indeparteze de l&ncezeala apaticii, a unei a-
numite rutine biurocratice, opaca i pasivg, i sa imbrgtiseze
spiritul vremurilor noui, de intelegere a tuturor sfortärilor,
necazurilor i greutätilor, cu care lupta factorii de produc-
tiune, in activitatea pasa,oticg a lor i päsind farg sovaire sau
intarziere, printr'o colaborare solidará i armonioasg, cu acesti
factori, la inläturarea greutatilor i piedicelor, acei slujitori
si treacg apoi, cu avant i incredere, la opera comunä de re-
dresare i desvoltare intensiva, a fortelor de creatiune na-
tionala.
Ian deci ce trebue sg fie, dupg conceptia noastrg, Minis-
terul Economiei Nationale, anume : viata realä economick ini-
tiativa i activitate in stimularea factorilor de productie ; ca-
denta vie in trezirea i desvoltarea puterilor creatoare ale eco-
nomiei nationale, iar nu biurouri indiferente, /care sg nu in-
teleaga ritmul vietii economice: ce se framantä si sviieneste sä
creeze, dincolo de margmea unor petitii cuibarite prin
sertare.
Aceastä mentalitate, vie si activg, trebue sä prezideze
organizatia i ritmul de strgduinte, in Ministerul Economiei
Na tionale"
Cu aceasta noug spiritualitate, ce trebuia sà insufleteascg
. ctivitatea noului departament, am cgutat ca structura lui sä
corespundä, cat mai adequat, obiectivelor ce trebuiau atinse,
prin politica de reorganizare economicg ce elaborasen-i si care
urma sg fie, astfel, pusa in aplicare.
In acest scop, pentru aplicarea p/anului de reorganizare in
sectorul comertului exterior, am desfiintat Institutul national
www.dacoromanica.ro
de export, directie anchilozata inteun biurocratism steril si

fara orizont, creind Directiunea organizarei si incurajarei ex-
portului, cu structura de initiativä creatoare, i cu obiectivele
coardonatoare, pe larg analizate in volumul intai.
Initiativa creatoare i actiunea de coordonare a numitei Di-
rectiuni, erau foarte necesare noii politici a exportului i pla-
nului de reorganizare a sectorului acestuia, ce trebuiau puse
In oplicare.
In acest scop, Directiunea organizarei i incurajarei expor-
tului avea atributiuni i servicia, special create pentru :
infiintarea asociatiilor de exportatori i producatori ai
bunurilor exportabile, in vederea coordonärei eforturilor de
export si a fabricarei produselor pentru export, in conformi-
tate cu prevederile programului special din acest sector;
prin aceasta. Directiune urma sa se faca controlul
marfurilor exportate si a livrarei lor in streinatate;
alceasta Directiune priveghea si la organizarea condi-
tiunilor necesare de transport (pe cale ferata, apa, navigatie,
aeriana etc.) pentru o mai eficientä executare, in timp util
a exporturilor;
in atributiunile ei se integrau i cunoasterea i cerce-
tarea problemelor vamale in raport cu exportul, precum #
organizarea i desvoltarea debuseelcr, in streinatate,
nentru marfurile romanesti, in care scop se refäceau atribu-
tiunile i cadrele reprezentantilor nostri comerciali peste
hotare ;
aceastä Directiune mai era prevazuta i cu un serviciu
special de informa¡ii, conjuctura si documentare, in vederea
furnizarei datelor necesare exportatorilor romani, atat in lega-
turd cu piata noastra, cat i cu pietele streine, in vederea usu-
ralei i desvoltarei exportului;
un serviciu special de propaganda era prevazut la
aceasta Directiune, pentro necesitatile exporturilor noastre.
Am schitat rapid, numai liniamentele importante, din re-
lieful i activitatea acestei Directiuni, cu atributiunile insem-
nate, atat de initiaitivä i creatiune, cat si de diriguire # control.
Deasemenea, astfel cum am analizat pe larg, in volumul
intai, am refacut organizarea, ca functiuni i structura interna,
www.dacoromanica.ro
PARTEA V. - DIRIGUIRE $1 COORDONARE 337
a Directiunii reglementärii importului (Contingentarea), res-

tabilind, la conducerea lucrärilor acestei Directiuni, un orga-
nism care sä reprezinte i sd aplice politica de iteres general
a Statului, idefinitä In volumul mai sus mentionat i pentru
sectorul importului, iar nu preocupärile i predominarea inte-
reselor particulare, ale diverselor categorii de importatori.
Interesele acestor categorii, aveau sä: fie ap6rate i satisfá-
cute, cu mai multd obiectivitate, in armonizarea lor cu cele
generale dominante, ing nu trebuia ca ele sä precumpà-
neascd and nastere la favoritisme, i, in cel mai usor caz,
la neoränduieli.
Am creat, in acelasi timp, pentru prima card, la Mini-
sterul politicei comerciale a -Wei, Directia acorduri!or si con-
ventiumlor comerciale, care lipsea, concentränd i coordonänd,
astfel, inteo singurd alatuire i conceptie, importanta func-
tiune a intocmirei politicei noastre comerciale externe i a
legäturilor noastre economice, cu streinätatea.
In felul acesta, noua pobiticà de reorganizare i desvoltare
a schimburilor cu celelalte täri, expusä pe larg in volumul
mai sus mentionat, politicä ce urma sä fie pusä in aplicare,
ií gäsea in acest mod, organele necesare si adequate, in-
dispensabile unei bune si eficiente executäri.
Pentru aplicarea planului, special si foarte complex, al
reorganizärei i imbunätätirei productiei sätesti, a eficientei
ei valorificdri i pentru aprovizionarea satelor cu cele necesare
consumului i planului de productie, in executarea planului
general de reorganizare a productiei nationale, atät pentru
consumul intern, cat i pentru export, astfel cum a fost expus,
pe larg, in volumul al doilea, am adus Cooperatia in cadrul
Ministerului Economiei Nationale i, prin legea de organizare
a zisului Minister, am stabilit leatura structuralä, intre poli-
tica generala economicA, intre comandamentul unic din arel
departament i programul sectorului special de poll-tied coope-
ratistä.
Pentru aplicarea planului de reorganizare a productiei in-
dustriale, de creare a complexului industrial, analizat mai pe
larg, in acest volugn, in ceiace privea procesul propriu zis
Vol. III. 22
www.dacoromanica.ro
al productiunei, am refäcut unele Directiuni din fostul Mi-

nister al Industriei i Comertului, si am creat altele noui.
Astfel, au. rezultat: Directia incurajärei productiei indu-
strtale, Directia peti olului i a celorlalte produse miniere,
Administratia comerciald pentru prospectiurn i exploräri mi-
niere t Directia materiilor prime.
In legäturä cu acest grup de o)gane, rnenit sä inclrumeze
coordoneze, actiunea planului de reorganizare a produc-
iei si de creare a complexuiui i potentialului in-
dustrial desvoltat, am infiintat Directiunea Creditului, cu
atributiuni privitoare numai la reglementarea i supraveghe-
rea problemei creditului, pe piata interná, mijloacele de
finantare si credit insä, necesare sus mentionatului plan, ra-
mänänd mai departe a fi procurate, fie de plata capitalurlor,
fie, in principial, cu sprijinul Bäncii Nationale, cum era si
firesc.
Pentru procesul economic de circulatie internä a bunu-
rilor, a corespuns Directia organizärei profesionale a comer-
tului, Industriei i mestesugurilor.
Mentionez cá, Dire)ctiunea incurajdrii productdei indus-
striale, departe de a se märgini la atributiunile pasive, de sta-
tistica incomplectä si de supraveghere in aplIcarea legilor
dustriale, trebuia sA devinä organul de initiativg creatoare,
de alcätuire practicd i de sprijinire efectivk a crarii si des-
voltárei complexului i potentialului industrial, atat de ne-
cesa,r Orel.
Administratia comerciará a prospectiumlor i explorarilor
miniere (ACEX), institutiune nou creatd, ale aid. meniri,
functiuni i obiective au fost desvoltate in capitolul respectiv,
din acest volum, avea sà-si clesdvásrseascd nitiative1e i actiu-
nea multiplA, indispensabirá desvolarei si complectárei pro-
ductiei miniere nationale, potrivit vari,itelor i importantelor
posibilitälti ale tärei.
Cu privire la Threctiunea materillor prime, creatiunea ei,
pentru prima oarä in tara noasträ, rdspundea importantei
deosebite, ce atribuiam problemei procurárii acestor primor-
diale i hotäritoare bunuri, pentru economia i apärarea noa-
strä nationalä.
Astfel, cum em arätat pe larg in volumul întâi, Directia
www.dacoromanica.ro
PARTEA V. - DIRIGUIRE I COORDONAkE 339
materiilor prime, avea sá administreze aceasta problema, atat

din punct de vedare al pracurárii acelar buriuri, pe cale de im-
part, in legatura cu Directiunea reglementarei importului, cat
si din punct de vedere al produceq-ii lor, la noi in tara, in lega-
turä cu celelalte Directiuni din Ministere. De asemenea, acea
Directiune avea sà initieze productia suceedaneelor, pentru
materiile prime ce nu s'ar fi putut crea In tara, si sa vegheze
la buna repartitie si utilizare a ziselor materii, precum si la eco-
nomisirea lor, prin recuperarea deseurilor etc.
In ce priveste Directiunea organizarei profesionale a co-
mertului, industriei 1.1 mestesugurilor, spuneam, In expuneres
de motive a legii de organizare a Ministerului Economiei
Nationale
Principlul care a carduza aiciltuirea acestei Directiuni, a
fost acela de a indruma diferitele rarnuri de come* industrie
mestesuguri spre o organizare profesionala, atat In vederea
desvoltgrei intereselor lor speciale, cat si In acela al unei bune
oranduiri a activitatei lor, pentru satisfacerea necesitatilor eco-
nomiei nationalen.
Apoi, in continuare:
In acelasi timp, aceasta Directiune va avea, printre atri-
butiunile sale, si pe aceia de a tine legatura i exercita pre-
rogativele legale ale Statului, in conexiune cu Camerele
Comert si. de Industrie si cu Umunca ;or. precum si de a pro-
ceda la organizarea i controlul Burselor de Marfuri, TArguri,
Oboare i Abatorii.
,,Tot aceasta Directiune, care va s vea un contact atat de
strans, cu Intreaga viata profesionala a comertului, industriei
si mestesugurilor, va fi insarcinata cu problema formatiunei
preturilor de en-gros si detaliu, cu aceia a tarifelor vamale
si de transport, precum 1 cu studie.rea i evidenta tuturor sar-
cmilor ce greveazá activitatea susmentionatelor ramuri de ac-
tivitate economica, (impozite, taxe, timbre, etc.), pentru a se
putea stabili un just echilibru, intre volumul acestor sarcini
putinta de desvoltare nestanjenitá a ziselor ramuri.
,,De asemenea, in cadrul general al organizatillor profe-
sionale, aceasta Directiune va avea de solutionat i desvoltat,
marea si importanta problema a formArei tinx retului romá-
www.dacoromanica.ro
nesc, pentru a deveni negustorul, industriasul i meste*ugarul

de mgine, precum aceia de a supr.3veghea respectarea dis-
pozitiunilor legale, cu privire la intrebuintarea muncii romg-
nesti in intreprinderi.
Acestor probleme de structurä nationald, cu o importantg
liotgritoare, 1VIInisterul Economiei Nationale va trebui sg le
acorde o preocupare deosebitil, pentru a se integra astfel, na-
tiunea in drepturile ei legitime si a se realiza o politicg de
necesarg prevedere, pentru consolidarea viitorului economiei
noastre nationale".
Cu aceastg menire i cu atari atributiuni, Directiunea
organizgrei profesionale a Comertului, industriei i mestesu-
gurilor, se lnvedera ea un regulator al activitAtlior econcmice
interne, ca un labor ator de preggtire al fortelor economice
nationale, i ca un coordonator al raporturilor dintre diversii
factori de productitme nationalg.
Pentru punerea in aplicare a planulut general de reor-
ganizare a economiei noastre, am initiat coneentrarea, la Mi-
nisterul Economiei Nationale, a institutiuniloe de cercetgri
economice. Incadrancl in acel departament, Institutul central
de Statisticg si. preconizAnd prin acea lege. :nfiint area Insti-
tutului de cercetgri al Economiei Nationale
Pentru a sublinia importan ta acestor institutiuni de cer-
cetare stiintificg si practieg, a problemelor economiei natio-
nale, in ansamblul lor, spuneam, in expunerea de motive a legii
pentru reorganizarea Ministerului Economiei Nationale:
In cadrul Ministerului Eeonomiei Nationale se and si
Institutul Central de Statisticg, a cgrui principalä preocupare
a fost recensgmgntul populatiei i statistica demograficg.
Credem cg este indispensabil ca acest Institut, de o deo-
sebitg importantg, sá se intregeascg in activitatea sa, i eu
statistica economicg in toate ramurile el. Rezolvarea proble-
melor economice si indrumarea lor, nu se poate face fgrg o
complectd i pozitivg cunoastere a realitgtilor. Cifrele sta-
listice sunt astgzi auxiliarii, cei trnai de seeing, ai economisti-
lor. O reformä deci a Institutului Central de statistitcg, in sen-
sul acesta, este necesarg si ea va face obiectul unei regle-
mentgri speciale.
Proectul mai prevede posibilita tea infiintgrei unui In-
www.dacoromanica.ro
PARTEA V. - DIRIGUIRE $1 COORDONARE 341
stitut de Cercetäri al Economiei nationale, a afilierii sau sus-

tinerii de care Ministerul Economic]. Naticnale a unui atare
Institut. Necesitatea infiintarei sau sptijinirei unor Atari In-
stitutiuni este de mult simtita, Jar azi ea este mai accentuatä
ca oricánd.
In tara s'au oreat mai multe Institutiun.i, de asemenea na-
tut* in diverse ramuri de activitate, de pilda: Institutul Zo-
otehnic, Institutul de Cercetäri Agronomice s'i altele. Pentru
cercetarea imprejurdrilor, conditiunilor si realitätilor gene-
rale economice, precum si. pentru cercetarile tehnice indispen-
sabile necesitätilor eccnomiei nationale, nu exista o institu-
tiune, complectä si. exclusivä, care sä facd o adancire a proble-
melor, in spatiul economic si technic, in scopul de a face suma
tuturor posibilitätilor de valorificare a potentialului nostru eco-
nomic, prin mijloacele technice de astazi.
Pentru a se umple aceasta lacuna, in alte täri, Inca de
multa vreme s'au creat atari institutiuni, care au constituit
un mare puma de plecare si de sprijin, in progresul realizat de
economia acelor natiuni.
La noi, aceasta lacuna existä Inca, de aceia credem nece-
sar, in fata cerintelor crescânde, sau sa se infiinteze aceastä
institutie ce va fi de netagaduit folos, sau sa se afilieze ori spri-
jini o institutie similara si apropiatä ca activitate, ce s'ar mo-
difica ori adapta, in scopul de a corespunde necesitatilor si
scopurilor mai sus arätate".
Astf el, se complecta cadrul organelor necesare, pe care
trebuia sa le cuprindä Ministerul Economiei Nationale, pen-
tru ca el sä fie prevazut cu toate mijloacele trebuitoare co-
mandamentului unic economic, in scopul executarei politicei
generale si planului de reorganizare a economiei nationale, cu
metodd si eficienta.
Dar, prin crearea sau refacerea organelor componente,
mai sus mentionate : Directiuni si institutiuni anexe, fiecare
In vederea aplicarei programului special de reorganizare, din
sectorul respectiv, precum si prin incadrarea lor inteun singur
departament, acela al Economki Nationale, cu o atare linie
de compunere corespunzatoare, cu o spiritualitate nnua de ac-
tiune, diriguire, initiativa si coordonare, problema nu era so-
lutionatä integral. Mai rämänea o importanta structurare de
www.dacoromanica.ro
efectuat, aceia a legaturii de actiune, a coordonarei i sincro-

niza'rei de miscare, intre organele componente mai sus men-
tionate, intre diversele Directiuni i Institutiuni, complexe
variate, ce alcatuiau noua compunere a Ministerului Econo-
miei Nationale.
Aceasta coordonare si sincronizare, de conceptie, initiative
actiune, intre diversele organe, menite sa conlucreze la rea-
lizarea, armonica, a politicei i planului total de restructurare
a evonomiei nationale, era absolut necesard, indispensabila
chiar.
T'ara aceasta coordonare i sincronizare interna, a tuturor
activitatilor organului de comandament unic, spre obiectivele
planului general mai sus mentionat, intreaga opera era ame-
nintata sa se faramiteze, in miscari disparate, rara' conexiune,
izolate i chiar opuse intre ele, reducand randamentul lor
chiar primejduind eficienta practica' a intregei organizári.
Pentru a evita asemenea eventualitati d'aunatoare i pen-
tru a complecta structura noului departament, am intrunit
11;Gordonat directiunile i institutiunile cu obiective i atribu-
tiuni concentriice. Fiecare din aceste grupe economice, aveau
in fruntea lor cate un Comitet de coordonare, compus din
conducatorii directiilor sau institutelor respective, prazidate de
secretarul general sau Subsecretarul de Stat desemnat pentru
grupa respectiva'.
La randul lor, toate aceste grupe, prin Comitetele lor de
coordonare, erau intrunite inteun Comitet general de centra-
lizare si coordonare, prezidat de Ministru, in sanul caruia se
elabora sincronizarea i armonizarea actiunei de diriguire, ini-
tiativa si control, a tuturor grupelor, deci a tuturor directillor
institutiunile din Minister.
In acest fel, se realiza legatura, stransä i organick 11-11.-re
directiile si institutiile aceluiasi program special de reorgani-
zare, adica ale aceleiasi grupe; se stabilea legatura i ccxxrdo-
narea de actiune intre diversele grupe, adica intre diversele
programe speciale de sectoare, totalizandu-se inteo sincroni-
zata i coordonata miscare de comandament central si unic. In
..onsecinta, legatura fie pe linie verticala, intre organela in
subordine si Ministru, fíe pe linie orizontald, intre diversele or-
gane subalterne cu acelas obiectiv, era integral realizata.
www.dacoromanica.ro
PARTEA V. DIRIGUIRE I COORDONARE 343
In aplicarea acestei metode practice de coordonare, fáceam

urmátoarele sublinieri, in expunerea de motive mai sus citatä:
Prin reorganizarea diverselor directii i institutiuni din
Ministerul Economiei Nationale, dupg conceptia, structura
dinamica nouä mai sus arätatd, nu am socotit opera incheiata
Fa u suficientd.
Din experienta de conducere de panä acum, am putut
constata cä, oricia de integral ar fi randamentul de actiune al
unor unitati cu obiectiv comun, dacä nu existä o legAturä, o
functiune de coordonare intre ele, munca lor este uneori para-
lelä, färä sä se poatä intälni in punctul comun, de multe ori
disparatä. §i. rare ori convergentd spre obiectivul comun.
Pentru a inlätura acest mare neajuns, ce se reliefeazA cu
atät mai mult. cu cat unitätile de actiune sunt mai numeroase,
am socotit indispensabil a adopta o nouà metodä de lucru, in
functionarea internä a directiilor i institutiilor din Ministerul
Economiei Nationale.
Aceste directii i institutii se apropie intre ele, dupd gra-
dul de inrudire al operatiunilor lor, pentru a forma patru mari
grupe de actiune i anume :
I) Grupa organizärii interne a economiei nationale, cu-
prinzand urmätoarele unitäti de actiune :
Directia organizärii profesionale a comertului, indus-
triei i mestesugurilor.
Directia materiilor prime.
Directia Creditului
Directia incurajärei productiei industriale,
Directia energiei i organizärei economice pentru apä-
rarea teritoriului.
II) Grupa productiei miniere si a combustibilului, cuprin-
zand urmätoarele unitäti de actiune :
Directia petrolului si a celorlalte produse miniere.
Institutul GeoloEic al Romäniei.
Administratia Comerciald pentru prospectiuni i explo-
räri miniere.
Directia redeventelor i impozitelor miniere.
Directia materiilor prime, si
Directia energiei i organizärii economice pentru apä-
rarea teritoriului.
www.dacoromanica.ro
III) Grupa comertului exterior, cuprinzgnd urmgtoarele

unitgti de actiune :
Directia reglementgrii importului.
Directia organizgrii si incurajgrii exportului, si
Directia acordurilor de plgti si. conventiilor comerciale.
IV) Grupa institutillor de cercetgri economice, cuprin-
zänd unmgtoarele unitäti de actiurte :
Institutul Geologic al Romgniei.
Institutul Central Statistic, si
Institutul de cercetäri al Economiei Nationale.
Pentru a asigura unitatea de conceptie si. de actiune,
intre clirectiile si institutiile fiecgrei grupe, am cons tituit, in
fruntea lor, cate un comitet de coordonare, compus din condu-
catorii unitgtilor respe,otive s'i secretarii generali, care se vor
intruni, cel putin odatg pe sgptgmâng, spre a examina pro-
blemele comune de indrumare si actiune, ce cad in atributiu-
nile Directiilor si Institutiilor respective, luandu-se mdsurile
necesare, in acest scop, sau supunându-se ministerului, pro-
punerile de coordonare necesare.
Astf el, vor functiona in Ministerul Economiei Nationale
urmgtoarele patru Comitete de coordonare :
Comitetul de Coordonare pentru organizarea interng a
economiei nationale;
Comitetul de coordonare al minelor si. combustibilului ;
Comitetul de coordonare al comertului exterior ;
Comitetul de coordonare al institutiilor de cercetgri
economice si technice.
Iar pentru a se asigura unitatea de conceptie si de ac-
tiune, intre toate grupele mai sus mentionate, s'a instituit un
Comitet de centralizare si coordonare generald, pe intreg Mi-
nisterul Economiei Nationale, compus din conducgtorii direc-
tiilor si institutiilor pendinte de minister §i din secretarii ge-
nerali, sub presedintia Ministrului. Acest Comitet de centra-
lizare si coordonare generalg, se va intruni, cel putin odatg
pe lung, si. va examina toate mgsurile si propunerile practice,
pentru leggtura, rationalg si nestanjenitg, dintre toate unitg-
www.dacoromanica.ro
PARTEA V. - DIRIGUIRE 5I COORDONARE 345
tile de actiune ale Ministerului Economiei Nationale. El va mai

examina modalitatile de inlaturare a piedicilor, care ingreu-
iaza functionarea diverselor servid; masurile de luat pentru
satisfacerea mai grabnica a necesitatilor cetatenilor, in lega,
tura cu atributiunile acestui Minister; mäsurile de luat pentru
o cat mai neintarziata atingere a obiectivelor de creatiune ale
directiunilor si institutiilor pendinte de Minister, precum si
once alte masuri si propuneri, in legatura cu activitatea Mi-
nisterului Economiei Nationale, menitä sa inlesneasca incura-
jarea, desvoltarea si propasirea factorilor de productie si de
circulatie, prevazuti in art. 2 din proect.
Tot la Ministerul Economiei Nationale se pdstreaza in
proect, conform dispozitiunilor actualmente in vigoare, si func-
tionarea Delegatiunii Economice a Guvernului, organ supe-
rior de coordonare a masurilor economice, privind diversele
departamente, pentru a se putea stabili, astfel, o unitate de
actiune interministerialä, in toate ramurile de activitate eco-
nomica".
In adevar, pentru ca actiunea de punere in aplicare a po-
liticei economice generale, a Ministerului Economiei Nationale,
sä fie sincronizata si coordonatd, la randul ei, cu miscarea si
activitatea celorlalte departamente ce convergeau pe sectorul
economic. am considerat Delegatiunea Economicä a Guyer-
nului ca organ necesar si foarte util.
In aceasta faza evolutivd de functionare a Ministerului E-
conomiei Nationale, ca organ al comandamentului central si
unic, in domeniul economic, insä numai cu competenta limi-
tata la zone care avea in afara ei, productiunea agricola, munca
si transporturile, o politicä de reorganizare a economiei na-
tionale, in ansamblul ei, nu se putea face fara" colaborarea ar-
monioasa si a departamentelor respective: Agricultura, Munca,
Lucrarile Publice si Comunicatiile.
Asa dar, pentru ca aceasta colaborare sa poata fi realizatä,
In scopul mai sus aratat, precum si pentru once actiune econo-
a-nica, de caracter general, era necesard existenta unui or-
gan centralizator si coordonator, realizat atunci in Delegatia
Economica a Guvernului.
Astfel, in imprejurarile politice si economice de la acea
data, organizarea departamentului Economiei Nationale, desa-
www.dacoromanica.ro
varea o a doua fazà" a evolutiei sale, in functiune de obiecti-

vele, de preocuparile planului general pentru refa-
cerea econornica.
In acest stadiu de organizare, pe care izbutisem sa-1 in-
faptuesc, conchideam, in aceiasi expunere de motive mai sus
mentionata :
In felul acesta, Ministerul Econoiniei Nationale va consti---
tui un organism unitar ,cu o structurà internä, cat se poate de
rationald I cu o relatiune functionald, de coordonare i sincro-
mzare, intre diversele sale unitati de actium, indrumate spre
obiectivele comune, cat rnai metadica i eficientä cu putinta.
Astfel, Ministerul Econcimiei Nationale se adapteazd
corespunde cerintelor economice ale Ora ,mult evoluate in
ultimul deceniu, ne mai fiintand ca un anacronisrn greoi al
altor timpuri, in mijlocul unor vremuri atat de mult pre-
schimbate.
In conceptia noastrà credem Ca' l'am sincronizat cu noile
cerinte, creindu-i noi organe pentru noile functiuni economice,
adaptand pe cele vechi la glasul necesitatilor de azi i insu-
flând asupra acestei noi structuri, avantul unei conceptiuni
reaListe, practice si comerciale.
In acest cadru de actiune, si de munca noug, luminat de
conceptia tirnpurilor i a necesitatilor ce traim, ne sträduim sä
pulseze o inirna n,oua, o cadenta noua de realizare, un suflu de
dinamica vie, plin de initiativa si avid de infaptuire.
Asa fiind, acestui nou organism de muncd, avant i crea-
tiune, ce si-a potrivit liniile i luminile ,cu cerintele timpuri-
lor, Ii trebue o mentalitate nouä, pentru ca sä.-i dea toatd
roada.
In acest scop facem un mare, adanc i calduros apel, in
primal rand, la toti colaboratorii nostri din Ministerul Econo-
miei Nationale, apoi factorilor economici din Ora.
Facem un mare, adanc i calduras apel la toti colabora-
toril nostri din Ministerul Eccmomiei Nationale, ca ei sa inte-
leagg, in primul rand, in slova i unja nouei organizan i a insti-
tutiei lor, lumina conceptiei celei noi.
In lumina acestei conceptii, fiecare dintre ei, dela cel mai
mic pana la cel mai mare, dela impiegat pang la director, fie-
care este un apostol i un creator ,fiecare are putinta
www.dacoromanica.ro
PARTEA V. DIRIGUIRE I COORDONARE 347
a desävarsirii unui mare bine, a unui mare sprijin pentru tara

lui, pentru econornia nationala.
Intelegand fiecare, marea i frumoasa misiune a slujbei
lor, integratd in interesele generale, vor putea gdsi in sufletele
lor toata ravna, tot avantul, toata initiativa, pe care Ministe-
rul Economiei Nationale le reclama azi, de la toti slujitorii
dela Ministru pang la impiegat, pentru a se transfigura astfel
mecanismul departamentului, clinteun popas administrativ al
necesitatilor economiei nationale, intr'o uzina de creatiune a
inittativei, indemnului, produetiei i dinamicei nationale.
Iata apelul, adanc i calduros, de intelegere ce adresam
tuturor colaboratorilor nostri, pentru ca, cu palpairea nestinsa
a ravnei i a avantului lor, Ministerul Economiei Nationale, in
noua lui structura, sa-si poata infOptui obiectivul suprern: pro-
pasirea grabnied a econorniei Rationale.
Fac de asemenea, un adanc i calduros apel, catre toti
factorii economici ce vin in legatura cu Ministerul Economrei
Nationale, pentru a da intreg concursul lor mimos, nouei orga-
nizatii a acestui departament, in primul rand, printr'o respec-
tare ltuninata i spontan consimtita, a tuturor normelor legale,
cad numai cu aceasta intelegere, superioarà i patrioticä, a
respectului legilor, se va putea desavarsi ordinea legalà, atat
de necesarä oricärei activitäti i, in special, activitatilor eco-
nornice.
In al doilea rand, ir4elegand ca Ministerul Economiei Na-
tionale, sà tinä contact permanent cu toti factorii economici,
spre a cunoaste realitätile, greutatile, necesitatile sau dorintele
lor, Ii rugam a, ne da intreaga lor colaborare, pentru ca astfel,
din legatura stran_sä a intereselor profesionale, eu cele gene-
rale ale economiei nationale, sa rezulte armonia de activitate,
singura care aduce propasirea.
Acest cuget nou, aceasta metocla noua i acest avant in
suflet, le zidesic la temeliile Min.sterului Econorniei Natienale.
Flacara lor nestinsa ne va cälauzi, färä odihnä, pe drumul
nou al infOptuirilor si al mandriei nationale".
Acestea le infaptuiam si le spunearn, in ziva de 9 Ianuarie
1939, la deqehiderea noului i vastului santier, ce organizasen,.
cuprinsul Ministerului Economiei Nationale.
www.dacoromanica.ro
Iar dupà trei saptdmani, la 1 Februarie 1939, a trebuit sa-1

pärgsesc, trecdrid la Minirul Finantelor, chemat de preocu-
pgri, de necesitali primordiale i precumpänitoare : cerintele
armatei si cele ale apärärei nationale.
Ziva aceia de 1 Februarie 1939, a fost pentru mine una clin
cele mai dureroase, &dci trebuia sà mà despart de o mare si
scumpà creatiune : de politica si planul de reorganizare econo-
micA, la care consacrasem ani de studiu, de cercefdri, de expe-
riente si de zbucium, adicd tot atatea paternitäti, de care eram
legat sufleteste, ca de un copil sump, crescut cu trudà, cu
grije i cu multe nopti nedormite, de care n'asi fi voit sa'
despart, si pe care nu-1 puteam lua cu mine.
www.dacoromanica.ro
INCHEIERE
www.dacoromanica.ro
INCHEIERE.
Din cuprinsul acestor trei volume, care cons'Lituesc piclui
de PoMica econamica aplicata, toate alcatuind o unitate de
analizä si expunere a numitului ciclu s'au putut Invedera
urmatoarele aspecte ale evohrtiei economiei noastre nationale,
in decursul deceniului incheiat cu anul 1940, anume:
s'a putut invedera imaginea realitatilor noastre econo-
mice, din principalele sectoare : import, export, balanta de
pläti, productie agricola si industrialä, moneta, preturi, munca,
comert si credit;
s'a putut desprinde specificul romanlesc al acestor rea-
litati, precum si pozitia, anorrnalä si ingrijoratoare, in care se
afla economia noastra nationalä, din pricina multiplelor si gra-
velor ruperi de echilibru, ce se constatau, pe diferite sectoare
si intre diverse grupe de forte economice ;
s'a putut constata, ca rezultanta a celor mentionate la
punctul precedent, puternicele dificultäti si convulsiuni läun-
trice, in caxe se zbatea massa noastra economica, dei, nu un
atare tablou clinic, ingrijorator, trebuia sä: fie expresiunea s'i
imaginea unei tari, atat de bogatä ca a noasteá;
s'a analizat ce anume fenomene economice externe, ori
ce iconceptii, doctrine sau metode si practice economice, inter-
ne, de guvernare, au putut fi cauza starilor daunatoare, in care
evolua economia noastxd nationala;
s'a stabilit astf el, la capataiul acestei economii in sufe-
rintä, potrivit tabloului clinic pe care 11 avea, care erau ma-
surile Importante si necesare ce trebuiau luate, pentru a se re-
media situatiunea ingrijoratoare; care erau imperativele ce
www.dacoromanica.ro
352 INCHEIERE
se cereau a fi satisfacute, pentru a se inlatura pozitia subnor-
maid a economiei noastre nationale ; care trebuia sa fie politica
economica, menita sà redreseze deschidä cane unei evo-
lutiuni sandtoase, eficiente i prospere ;
s'a invederat apoi, pe ce baze pozitive, stiintifice i obiec-
tive, a fost conceputä i clädita politica economica, planul de
reorganizare a economiei nationale, reclamate de ncesitatile
specificului nostru, anormal i daunator, de imperativele rea-
litätilor noastre economice ;
s'au analizat modalitätile i imprejurarile in care a fost
aplicat planul acelei politici economice, i felul cum a fost or-
ganizata unitatea de comandament, in conceptie i executivä,
pentru o eficienta punere in aplicare ;
s'au expus, in cifre si date pozitive i incontestabile, in-
ceputurile de realizäri i bunele rezultate, ale politicei i pla-
nului de reorganizare economica, mai sus mentionate;
s'a aratat apoi cum, politica de reorganizare economi,c1
push.' in aplicare, in anul 1938 i in luna Ianuarie 1939, cu bune
satisfacgoare rezultate, -- nu a mai fo3t continuata, in ma-
rea ei majoritate, dupä aceasta din urma data, ci a fost inlo-
cuita cu alte conceptii si experiente eiconornice ;
s'au analizat i rezultatele, däunatoare, pe diversele sec-
toare, ale acestor noi experiente economice, precum si consecin_
tele lor mai importante ;
in felul acesta, s'a parcurs ciclul integral al fenomene-
lor, mai importante, din evolutia noastra economick in sectoa-
rele mai de seama ale acesteia, precurn si al experientelo: de
politica economica, desfäsurate in cuprinsul deceniului, ce se
incheia in anul izbucnirii efective a räzboiului.
S'a perindat, astfel, in ciclul acestor trei volume de Poli-
tica economicä aplicatä, imaginea obiectiva, unja de orizont
integrala, i s'a reliefat topografia fideld a economiei noastre
nationale, cu ridicarile i präbusirile ei, cu toate accidentele de
teren si de evolutie.
Mai bine zis, s'a identificat, un mare organism economic,
care avea tot iceeace Ii trebuia ca sa fie sanatos, puternic, ac-
tiv, creator si bogat, in schimb insà si in ciuda tuturor da-
rurilor cu care fusese inzestrat de Providentá, acest organism
www.dacoromanica.ro
INCHEIERE 353
se gäsea jute° grava si ingrijorätoare stare, anormalä si de

suferintä.
Supus unui tratament rational de politicä economicä, ela-
borat, conceput dupg amdnuntite si devotate studii, analize,
observatiuni si experiente asupra bolnavului, organismul
economic al tärei noastre, a reactionat foarte imbucur'ator,
dänd rezultate multumitoare, de insänätosire si redresare.
Din päcate insä, nici nu ajunsese in convalescentä, si acest
mare suferind, a fost scos, prin imprejurgri nedorite, de sub
regimul si tratamentul de panä atunci, .?.i trecut sub un alt re-
gim economic, supus altor experiente, ca un cobai nevinovat.
Rezultatele s'i consecintele au fost nefericite, iar in aceastä
stare de nou sdruncin, organismul nostru economic a lost gäsit
de viforul vremurilor de räzboi.
S'a desfäsurat astfel, in ciclul acestor trei volume de Po-
liticä economica aplicatä, evolutia patologiei noastre eeono-
mice, cu experientele ei de guvernare, cu incercarile ei de te-
rapeuticä, din ultimul deceniu al conjuncturei economice,
aproape normala, precedenta räzboiului.
lar in Cuvantul" de introducere, cu care infAtisez acest
triptic, spuneam :
Astfel, in aceastä sumará retrospectivä de politicg econo-
micä a ultimului deceniu, se vor desprinde realitäti si adevä-
ruri, care au fost ,consemnate numai ad usum historiae, numai
pentru respectul de adevär si exactitate, iar nu pentru a des-
arca sau incärea cu räspundere, nici pentru a elogia sau in-
vinui, ci pentru dreptele si pilduitoarele inväTäminte, ce se
pot deduce din ele.
Aceasta este insäsi menirea lucrärilor de Politic6 econo-
micä, anume : ea experienta unora s'ä poatà folosi si altora".
Am astfel constiinta impäcatä si linistità cA, ceiace im-
prejurgrile, oamenii si vremurile nu au läsat putinta a se in-
fäptui, din totalitatea si ansamblul politicei mele economice.
conceputà si pusä in aplicare pentru folosul tärei, sä poatä
fi dat posiibilit4ilor de eventuale utilizäri, sub aceasta trun-
chiatä si imperfectä formä.
Vol. 111 23
www.dacoromanica.ro
354 INCHEIERE
Fie deal ea experientele, analizate in ciclul aeestor vo-
lume de Politica economIca aplicata, sa mai poatä folosi,
candva, 0. altora, pentru vremurile cari vor urma actualului
rasbaiu.
Cu acest unic cuget, am scris si inchei aceste pagini.
- SFAR$IT -
www.dacoromanica.ro
ANEXE
www.dacoromanica.ro
INDEXUL TABELELOR STATISTICE
cuprinse in acest volum.
Pagina
Societätile anonime industrille din Romania, pe gru-

pe de cap:tal, in anul 1937 . 359
Nurnärul i capitalul societátilor anonime industriale,
din Romania, in anii 1919-1937 . 360
Evolutia industriei mari de transformare, in România,
pe anii 1930-1939 . 361
Evolutia industriei metalurgice din Románia, pe anii

1930-1937 . 362
5. Evolutia industriei lemnului in Romania, pe anii
1930-1937 . 363
6. Evolutia industriei pieläriei din Romania, pe anii
1930-1937 . . 364
7. Evolutia industriei hartiei din Romänia, pe anii
1930-1937 . . 365
8. -- Evolutia industriei textile. din Romania, pe anii

1930-1937 . . 366
Evolutia industriei electrotechnice din Romania, pe anii
1930-1937 . . 367
Evolutia industriei sticläriei din Romania, pe anii
1930-1937 . 368
Evolutia industriei ceramice din Romania, pe anii
1930-1937 . . 369
-- Evolutia industriei articolelor de constructiuni din

Romania, pe anii 1930-1937 . 370
Evolutia industriei alimentare din România, pe anii
1930-1937 . 371
www.dacoromanica.ro
358 ANEXE
Evolutia. industriei chimice din Romania, pe anii

1930-1937 . . 37g-
Productia minierä i metalurgica a Romaniei, pe anii
1931-1936 . 373
Productia miniera i metalurgica a Romaniei, pe anii
1938-1941 . . 374-
Productia de petrol a Romaniei, comparativ cu a celor-

lalte state, pe anii 1936-1937 . . 375.
18 Lucrarile de prospectiune din planul de activitate al

A. C. E. X."-ului .
376.
Lucrarile de explorare din planul de activitate al j 377
A. C. E. X."-ului .
Situatia productiei petrolifere fatä de foraj, in Romania,
pe anii 1931-1937 . . . . . . 378.
Situatia retelei bancare din Romania, dupä criza din

1932-1934. Banci viabile i neviabile sau in lichidare
la 31.XII.1936 ; numä'r Si capital, plus rezerve . 379
Situatia retelei bancare din Romania, dupä criza din
1932-1934. Bänci viabile, dupä nationalitatea capita-
lului i a rezervelor .
Situatia mijloacelor de activitate a bancilor viabile din

Romania, la finele anului 1936, dupa criza economicä,
In comparatie cu anul 1930, dinaintea acelei crize 381
Depunerile spre fructificare in Romania, dupa criza

economica i conversiune, la 31.XII.1936, pe categoria
etnica a bancilor . 382
Repartitia pe diverse categorii economice a portofo-
liului ordinar reescontat dupä 7 Aprilie 1934, existent
la 15 Mai 1937 . . 383
www.dacoromanica.ro
Tab ela 1
Socittatile anonime industrial, pe grupe de capital in anul 1937

-6
8
TOTAL INDOSTRIALE
a)
-o Grupe de capital Societifi I Capital Societäti Capital
Z' :sir. % Mil lei 1 % Nr. % Mii lei %
1
2
Total
Fit% capital .
.
-
.
. .
. 2.995
3
100,0
0,1 -
46.994.542
--
100,0 1.145
1 -
100,0
-
33.772.491
--
100,0
3
4
5
Sub 100.000 lei . .
100..100-499.999 .
503.000-999.999
.
.
.
.
.
212
291
31 1,0
7,1
9,7
2.291
54.855
173.689
0,1
0,4
37
68
6 0,5
3,2
5,9
313
9.442
41.891
-
0,1
6 1 milion-1.999.999 . . 628 21,0 713.243 1,5 179 15,5 211.061 0,6
7 2 mil.-2.999.999 . . . 342 11,4 731.775 1,6 127 11,1 275.848 0,8
8 3 mil.-3.999.999 . . 231 7,7 710 879 1,5 94 8.2 290.084 0,9
9 4 mil.-4 999.999 117 3,9 481.935 1,0 60 5,2 248.746 0,7
10 5 mil.-9.999.999 . if 427 14,3 2.554.i13 5,5 167 14,6 1.034.901 3,1
11 10 mil.-14.999.99 . I. 240 8,0 2.561.123 5,4 110 9,6 1.201.452 3,6
12 15 m.1.-19.999.999 . . 80 2,7 1 281.669 2,7 45 3,9 724.861 2,1
13 20 ma-24.999.999 101 16 2.241.323 4,4 55 4,8 1.154.196 3,4
14 25 mil.-49999.999 119 4,0 3899.964 8,3 RO 7,0 2.628.694 7,8
15 50 mil.-74.999.999 59 2,0 3.237.532 6,9 36 3,1 2.003.270 5.9
16 75 mil.-99.9 9.999 19 0,6 1.546.945 3,3 12 1,0 979.520 2,9
17 100 mi1.-199.999.999 48 1,6 5.917.904 12,6 35 3,1 4.305.012 12,7
18 200 mll.-299.999.999 9 0,3 2.075.000 4,4 6 0.5 1.395.000 4,1
19 300 mil.-399.999.999 10 0,3 3277.100 7,0 8 0,7 2.647.100 7,8
20 490 mil.-499.999.999 - 5 0,2 2.070 000 4,4 4 0.3 1.670.000 4,9
21 500 mil.-999.939.999 12 0,4 8.007.000 17,0 11 1,0 7.507.0(10 22,2
22 1.000.000.000 lei si peste 4 0,1 5.444.000 11,6 4 0,3 5.444.000 16,1
Prelucrat chip& datele Institutului Central de Statisticii.
www.dacoromanica.ro
Tabela 2
Nurrarul si capitalul societatilor anonime industriale in anii 1919-1937

-6
o
TOTAL GENERAL SOCIETATI 1NDUSTR1ALE
-oco ANII Soeietiti Capital Sooietfifi Capital
1.:
Z Nr. % Mii lei % Nr. % Mil lei
1 1919 . . . . . . 929 100,0 1.982.085 100,0 321 34,5 1.007.077 50,8

2 1920 . . . . . . 1115 100,0 5.168.243 100,0 447 38,7 2.767.129 53,5
3 1921 . . . . . . 1266 100,0 8.095.429 100,0 529 41,8 5,106.691 63,1
4 1922 . . . - . 1650 100,0 12. i 62.029 100,0 720 43,6 7.549.071 62,1
5 1923 . . . . . . 1942 100,0 17.810.091 100,0 874 45,0 11.934.834 67,0
6 1924 - . . 2188 100,0 22.690.613 100,0 1014 46,3 15.632.416 68,9
7 1925 . . 2440 100,0 27.565.510 100,0 1108 45,4 19.106.446 69,3
8 1926 . . . 2622 100,0 34.226.144 100,0 1171 44,7 24.818.627 72,5
9 1927 . . - . . . 2694 100,0 38.738.983 100,0 1168 43,3 27.892.665 72,0
10 1928 . . . . . . . 2729 100,0 42.975.905 100,0 1123 41,2 29.962.889 69,7
11 1929 . . - . . . 2662 100,0 45.623.548 100,0 1078 90,5 31.430.240 68,9
12 1930 . . . . . . 2682 100,0 48.666.601 100,0 1063 39,6 33.604.063 69,1
13 1931 . 2620 100,0 50.658.921 100,0 1054 40,2 35.253.546 69,6
14 1932 . . . . . . 2589 100,0 47.338.994 100,0 1049 40.5 33.121.539 70,0
15 1933 2592 100,0 4...914 928 100,0 1079 41,6 32.204.895 70,1
16 1934 . . . . . - 2744 100,0 45.007.067 100,0 1136 41,4 31.974.637 71,0
17 1935 . . . . 3017 100,0 46.207.195 100,0 1214 4C,2 33.170.576 71,8
18 1936 . . . 2029 100,0 42.030.138 100,0 1038 38,0 29.511.350 70,2
19 1937 . . . . . . 2995 100,0 46.994.542 100,0 1045 38,2 33.772.491 71,9
Preluerat dupä datele Institutului Central de Statistieä.
www.dacoromanica.ro
Tabela 3
Evolutia industriei marl de transformare
INDUSTRIA Intreprin- Capital In- Forta mo- Personal Salaria Combus- Valoarea ma- Valoarea
vestit in mii trice tibil teriei ptime productiunei
deri lei (Hy.) total (mil lei) (mii lei) (inii lei) (mii lei)
1930 3.646 40.590.930 492.715 174.227 6.944.468 2.111.053 24.958.754 48.353.864

1931 3.524 40.549.182 498.039 152.309 5.363.234 1.470.043 16.263.488 33.154.712
1932 3.557 39.904.283 514.745 152.198 4.378.571 1.367.724 16.788.019 32 475.096
1933 3.487 39.821.220 529.958 184.777 5.012.999 1.654.015 17.881.250 34.940.757
1934 3.510 40.924.325 558.468 208.240 5.646.762 1.682.438 21.053.879 41.835.278
1935. . . . . . 3.613 41.841.375 582.946 230.797 6.147.496 1.771.548 22.943.534 47.288.370
1936 3.553 42.497.223 579.543 260.934 6.849.863 2.044.483 27.121.170 51.333.983
1937 3.512 46.275.399 722.638 278.919 7.665.852 2.782.225 35.244.886 64 567.298
Alimentarä. 991 10.774.479 127.873 34.724 730.830 337.945 7.304.929 12.940.189
Lemnului 670 2.234.445 64.476 44.160 770.704 64 592 1.900 938 3.531.525
Metalurgica 356 7.939.738 148.816 49.529 1.774.173 927.361 4.741.378 10.494.414
Materiale de constnictie . . . 258 2.384.619 59.246 16 065 373.774 267.697 266.726 1.639.085
Ceramica' 33 128.830 876 1.588 33.350 9.895 23.368 111.790

Pielarie 155 938.587 12.573 11.959 336.739 41.609 2.111.189 2770.127
artie si arte grafice 141 2.847.291 54.008 14.780 621.135 142.936 1.207.537 3.163.269
TextiIi 547 6.980.874 66.655 70.450 1.693.217 324.828 9.307.428 14.277.888
Chimici 270 11.383.208 182.022 27.626 1.123.795 594.277 8.081.720 14.682.358
SticItiriei 39 573.040 3.832 6.088 150.304 64.778 144.362 589.333

Electro-technicii 25 90.288 2.261 1.950 57.831 6.307 155.311 417.320
1938 3.767 50.069.389 746.789 289.117 8.301.610 2.970.938 36.944.430 69.206.738

1939 3.695 52.032.000 774.542 304.470 9.416.000 3.147.132 40.519,000 76.476.000
Prelucrat dupi datele Institutului Central de Statisticii
www.dacoromanica.ro
Tabela 4
Evolutia industrief metalur ice pe alai 1930-1937
I ntre- Capital Forja PERSONAL Combas- Valoarea.
Salarii tibil matenel
prodm
RAMURI CC)MPONENTE prin- investit motrice prime Nra.luctimoarea..
den i in mil leí (H. P.) T t Ad-tiv . . (mil lei) (mii lei) (ma lei) (mii lei)
-a
1
ii tech. Lucratori
1930 . . . . . 435 6.282.036 87.190 32.220 4.210 28.010 1.799.366 583.283 3.456.317 7.660.694
1931 . . - 396 6.052.916 88.476 23.801 2.919 20.882 1.215.509 275.206 2.206.199 5.329.744
1932 . . . . 34 5.640.970 103.102 26.083 2.662 23.421 945.456 246.995 1.757.593 4.327.347
1933 . . 338 5.927.724 105.364 31.319 3.034 28 285 1.126.414 407.505 2.227.886 5.240.166
1934 . . . . . 351 6.216.676 112.295 37.71-_6 3.542 34.254 1.306.058 418 079 2.664.202 6.460.642
1935 . . . . 356 6484.35 112.644 43.705 4.154 39.551 1.558.504 502.001 3.456.912 8.516.180
1936. . . . . . 355 7.197.952 123.828 55.861 5.324 50.537 1.981.628 773.357 4.160.915 9.937.765
19J7 . . . . 356 7.939.733 148.816 49.52J 5.380 44.149 1.774.173 927.361 4.741.378 10.494.414
Siderurgie si mecano-
siderurgie . 11 1.537.663 65.131 7.778 345 7.433 290.559 543.079 1.312.741 3.320.000
Metalurgia altor metale 3 427.600 3.611 1.701 138 1.763 23.970 28.300 577.500 735.000
Construe. metalice . . . 16 1.316.750 8.612 4.147 466 3.681 192.175 20.978 325.400 668.280
Vehicule cu si fall motor . 27 2.159.550 34.335 10.747 1.886 8.861 430.263 34.811 612.000 1.504 120
Masini si motoa re . . . 32 475.894 8.637 5.412 414 4.998 191.489 59.416 92.052 198.163
Aparate de cantarit si
iastr. medicale . 8 42.828 161 401 84 317 10.779 936 21.355 47.625
Unelte si scule . . . . 18 49 495 1.211 789 101 685 24.032 7.279 92.127 246.602
Impletituri si art, din sarma
Turnatot if de fonta
Caldari si artic. de ara5.
m .
Piese forjate sau stampate
Atetiere mecanice.
. .
.
.
30
47
6
64
3
383.420
383.753
2 037
88.715
516.621
8.354
3.786
35
2.375
8.024
2.732
5.632
92
590
3.554
385
508
39
71
296
2.347
5.124
53
519
3.258
90.297
160.593
510
24.731
173.813
20.602
62.018
210
3.536
123.496
578.090 1.087.615
338.649
5.461
172.545
192.332
851.485
12.200
394.380
555.189
Ar icole de lacatuserie . 24 128.580 1.499 1.529 133 1.396 48.540 5.745 102.247 204.400
Artícole de menaj . 30 357.460 1.798 2.654 312 2.342 73.092 9.711 218.860 422.086
Diverse prod. din plumb 17 37.112 608 543 115 428 16.943 3.132 67.765 112.565
Diverse artic. de meta le 20 32.268 639 1.028 84 944 22.387 4.119 32.251 74 704
Prelee rat dupii clatele Institutului Ceetral de Statistica.
www.dacoromanica.ro
Tabela 5
Evolutia Industriei lemnului
pe &nil 1930-1937
: . -: PERSONAL -
..o
cls e
E9
II
os o
t ..41. i
II - I
g CL
Salaii i IA 4.) : ')cl.,1 loi V-11
RAMURI COMPONENTE a. tu
- 'co..--
i.o, Total Ad- tiv . al Lucratori
technic
... . mil lei -c's rii
o'
tg- ..g.i.
7,s' LI
-0 .r9T......
E
cl cd al (T' )
1930 . . . . 717 3.448.261 69.645 31.005 3.188 27.817 901 555 '96.444 2.157.325 3.705.950
1931 662 3.080.408 68.479 24.266 2.481 21.785 556.681 64.343 1.071.541 2.133.483
1932 692 3.037.786 68.526 24.056 2.158 21.898 411.108 48.656 724 226 1.508.066
1933 651 2.520.750 51.952 24.375 2.179 24.196 389.951 37.785 705.220 1.481.200
1934 664 2.488.756 67.201 31.228 2.586 28.642 459.236 45.030 950.538 1.902.286
1935 701 2.483.311 66.687 36.309 2.480 33,829 596.315 49.571 1.104.167 2.197.561
1936 . . . . . 709 2.342.689 67.237 39.974 4 312 35.662 592.280 54.119 1.256.613 2.498.962
1937 670 2.234.445 64.476 44.160 4.798 39.362 770.704 64.592 1.900.938 3.531.525
Cherestea 461 1.838.110 57.376 38.538 4.297 34.241 660(126 54.264 1.717.534 3.069.059
Tampltirie 68 109.143 1.789 1.056 111 945 21.203 2.536 32.566 97.371
Mobile . . 64 127.360 2.496 2.198 152 2.046 43 737 2.779 44.194 129.491
Ambalaje 18 46.854 925 430 41 389 7.869 1.353 20.678 34.801
Calapoade ai cuie de lemn 16 23.612 736 401 52 349 9.974 866 6.766 24.633
Peril, pensule, bidinele 10 30.025 344 455 49 406 7.537 702 14.586 33.276
7 5.958 91 24 5 19 491 103 805 1.601
Vehicule
Dopuri at alte articole de 14 866
pinta 3 5.741 45 216 15 201 2.823 196 10.204
Diverse 23 47.642 674 842 76 766 17.044 1.793 53.605 114.427
Rrelucrat dupà datela Institutului Ceulral de Statistiqi
www.dacoromanica.ro
Tab ela 6
Evolutia industriei pieläriel
pe anii 1930-1937
PERS 0 NAL
Capital Forta Valoarea Valoarea
RAMURI In tre-
1nvestit Salarii Combustj.. materiei produc-
prin- in motria 'l
COMPONENTE mii lei (H. P.)
TOTAL A d-tiv Lucrfitori (mil lei) b1 Prime Iiiirlii
den i si technic (mii lei) (mil lei) (mil leí)
1930 188 1.278.390 14.384 7.070 861 6.209 260.136 32.315 1.290.186 2.091.054
1931 174 1.246.537 12.140 5.702 742 4.960 213.561 35.551 975 666 1.548.805
1932 162 1.008.980 12.679 6.647 897 5.750 197.200 30 031 996.159 1.492.183
1933 164 965.808 12.388 8.075 1.264 6 811 254.542 28.609 1.139.161 1.591.008
/934 168 1.092.026 14.006 9.766 1.084 8.682 297.927 30.379 1.192.353 1.963.258
1935 166 1.377.373 14.430 9.853 1.410 8.443 270.851 40.823 1.313.109 1.766.055
1936 164 1.357.414 16.352 10.952 1.580 9.372 344.441 36.804 1.529.807 2.193.339
1937 155 938.587 12.573 11.959 1.800 10.159 336.739 41.609 2.111.189 2,770.127
Tabac5ril 116 810.004 11.295 9.157 1.446 7.711 254.343 36.762 1.565.781 2.005.871
Confectiuni din piele 39 128.583 1.278 2.802 354 2.448 82.396 4.847 545.408 764.256
Prehicrat dupà datele Institutului Central de Statistia.
www.dacoromanica.ro
Tabela 7
Evolutia industriei hartiei pe mail 1930-1937
Intre- Capital Forta PERSONAL Valoarea Valoarea

Salar i Combus- materiei produc-
RAMURI COMPONENTE Prin- investit motricti
den i in mii lei (H. P.)
l f tibil
(mii let) .. 1,,,, prime tiunli
Total oNIT Lucriitori onu ..., (mii lei) (mii lei)
1930 . . . 154 2.297.070 29.934 9.185 1.433 7.752 526.243 145.940 817.926 2.227.974
1931 . . . 145 2.497.855 34.590 9.165 1.683 7.482 505.224 98.538 867.970 2.056.122
1932. . . . . . 162 2.576 840 33.652 8.916 1.528 7.388 406.292 84.705 711.323 1.834.095
1933. . . 143 2.512.887 33.855 9.686 1.555 8.131 395.247 86.332 707.650 1.902.785
1934. . . . . . 144 2.785.191 42 337 11.585 1.694 9.891 458.702 107.230 866.632 2.283.225
1935 . . . . 146 2.732.919 49.033 12.788 1.849 10.939 505.795 109.253 976.890 2.487.831
1936 . . . . 147 2.906.822 50.898 13.915 1.948 11.967 544.263 129.908 1.032.167 2.569.102
1937. . . . 141 2.847.291 54.008 14.780 2.033 12.747 621.135 142.936 1.207.537 2.569.102
HArtie, mucava, carton,
celulozA . . 20 1.664.037 49.176 6.179 518 6.661 261.832 114.628 648.361 1.749.532
Tipografii . . 78 1.077.474 4.029 6.798 1.212 5.686 313.727 23.347 457.525 25.152
Litografii . . . 4 5.547 70 52 10 42 1.016 128 2.386 25.105
Confectiuni de Ifariie . . 29 87.922 641 1.361 270 1.091 38.400 4.248 81.755 732.103
Confectiuni de carton 10 12.311 92 390 23 367 6.160 585 17.510 37.210
Prelucrat dupA datele nstitutultd Central de Statistica.
www.dacoromanica.ro
a b ela
tvolutia industriei textile pe anii 1930-1937
i;
1 i.--'
. F.! E
.-
o0; PERSONAL 1 ig Z.;
4 .-
pi 0 ....
RAMURI COMPONENTE
.7. ..4
3'E=
ci
- To.
E .-,-
xa 7-
h., Salara o -. 2 tiei u -
10:i' t).
- Total A d-tivi s »S ml i ¡et -0 :- rs ...'z' .2, 0 :
k ''''
71
._. oal4$151
17 0
o .2
U., k
te chnic .0
k ga .4 E ;T: i
i C.)
.12
04
1930 517 5.797.769 43.312 34.822 3.582 31.240 1.112.495 190.695 4.407.343 7.506.307
1931 473 5.618.198 42.523 34.322 3.379 30.943 922.533 164.189 3117.305 5.827.731
1932 470 5.610.836 42.941 38.074 3.541 34.533 90d.304 164.807 3.330.600 6.137.702
1933 510 5.681.996 44.678 47.681 4.430 43.251 1.149.495 198.341 4 353.2C2 7.3111.8 i O
1934 539 5.591.861 49.830 50.562 4.441 46.121 1.263.927 2, :7.618 5.088.293 8.372.231
1933 552 5.991.525 51.491 54.228 4.903 49.325 1.239.516 227.599 5.404.53h h .972.947
1936 558 6.644.819 58.130 61.703 5.135 56.568 1.415.977 231.243 7.260.21-111.785.998
1937 574 6.980.874 66.653 70.450 5.708 64.742 1.693.217 324.828 9.307.42814.227.888
Fire si tesätorii de l'Ana . . . 99 2.157.538 18.788 16.294 1.136 15.158 416.113 73.264 1 825.076 3.230.061
Fiiaturi de bumbac 15 600.297 8.150 3.653 20 3.493 62.073 17.804 1.408.615 1.687.882
reskorii de bumbac . . . 157 2.539.706 24.874 26.570 1.855 24.715 617.781 146 578 3.656.917 5.367 72.6
Fiiaturi si tesAtorit de mAiase 51 477.9j0 4.831 5.010 696 4.314 174.043 30.034 658.269 1.137.299
Tricot aje 95 438.740 2.697 9.144 741 8.403 210.826 20.743 796.337 1.319.295
l onfectiuni 10 35.784 75 666 162 484 21.274 2.029 51.624 100.40
Perdele, casin'ci, etc. 21 78.711 392 1.530 148 1.382 25.143 3 573 76 645 136.505
PAlArii si closurt 17 8 %.494 1.572 1.683 148 1.537 35.377 7.074 161.188 254.05
Frfiughil 21 168.930 1.517 1.619 102 1.517 36.712 6.766 147.632 237.211
Vatfi, pans mente 15 54.114 1.059 480 41 439 7.934 2.668 51.890 77.260
Diverse 73 343.6 0 2703 3.799 499 3.300 85.941 14.293 473.265 680.199
I
Prelucrat dupA datele Institutului Central de StatisticA.
www.dacoromanica.ro
Tabela 9
Evolutia industriei electrotechnice
pe still 1930-1937
i!) -
-- a:
PERSONAL rel
.... :-
6
- Valoarea Valoarea
r, .,. Capital ° Baler) i ;' ^. materiei produc-
RAMURI COMPONENTE " ',t1 investit E Ad-tiv si Lucrittori (mil lei) t 74 prime titrnii
1'i
a4. mit lei
o --.
--
1.. -0
1
Total technic o .1..2..
C.)
(mii lei) (mil lei)
tx 1.
. 20 76.699 2.000 797 182 615 38.890 5.166 76.566 155.854

1933 . . . .
19 101.647 2.106 692 181 511 38.376 4.460 53.721 131.055
1931 . . . . . .
15 9 614 2 115 592 157 435 31.259 3.880 34 324 97.752
1932
1933 . . . . . 15 95.860 2.130 509 116 393 26.401 e.579 36.683 87.163
13 58.532 1 823 621 96 525 25 819 3.213 45.228 112.156
1934 148.117
1935 19 61.527 1.911 998 153 845 33.207 3.609 66.033
24 8d.792 1.924 1.469 211 1.258 43.216 4.588 134.560 278.275
1936
1937. . . .
_ . 25 90.288 2.261 1.950 259 1.691 57.831 6.307 155.311 417.320
Acumulatort si pile electrice . 10 15 311 642 712 115 597 19.675 3.164 43 746 135.500
2 8.710 1.170 283 30 253 13.850 700 9.600 21.900
M sini electrice . . . .
Aparate eleotrtce pentru sem- 16.300 79.800
n.11 zat 2 34.880 245 407 48 359 12.800 560
2 1.245 15 28 2 26 528 101 1.715 3.200

Aparatat electric
Materiale pentru industria e- 395 62.880 130.370
lect rica 3 16.400 88 194 14 180 3.778
Aparate electrice pentru uz 2.230 215 4.100 8.900
casnic 2 2.885 32 85 15 70
1.200 12 102 20 82 1.310 67 6.800 11.200
Aparato de radio . . 1
124 36 0 1.105 10.170 26.450
Becuri electrice . . . . . 3 9.657 57 139 15
Prelucrat dupl datele Institutului Central de Statisticii,
www.dacoromanica.ro
Tab ela 10
Evolutia industriei sticlarieft pe anii 193-1937
1 PERSONAL
luire- Capital For la
Salarii Combus- Val oarea Valoarea
RAMURI COMPONENTE prin- investit motricA tibil materiei produe-
Ad-tiv
den i in mii lei (H. P.) Total ei Lueratori (mil lei) (mii leil prime tierlii
technic i (mii lei) (mii lei)
1930 30 515.715 2.335 3.309 450 2.859 153.925 40.972 115.000 481.696
1931 . . 35 493.093 2.350 2.451 337 2.114 90.529 32.300 86.263 329.510
1932 . . . . 35 491.974 2.263 2.866 232 2.634 73.052 26.954 57.503 278.469
1933. . . 38 510.118 2.225 4.299 345 3.954 98.972 40.113 85.789 438.543
1934 . 40 534.161 2.303 4.634 386 4.248 108.021 47.063 90.928 482.153
1935 . . . 38 538.599 2.729 4.800 413 4.387 112.669 46.637 96.281 485.933
1936. . . 36 557.950 2.827 5.775 429 5.346 132.117 55.628 117.896 550.083
1937. . . 39 573.040 3.832 6.088 477 5.611 150.304 64.688 144.362 589.333
Sticl A suflatA . . . = . 19 504.488 3.021 5.664 319 5.273 141.325 64.124 117.228 541.865
Produse de sticIA . . 20 68.552 811 424 86 338 8.979 654 27.134 47.468
Preluerat duptt datele Institutului Central de Statistica.
www.dacoromanica.ro
Tabela 11
Evolutia industriei ceramice
pe anii 1930-1937
41 .Ei Ifi ó2 PERSONAL 74. ili, di

T., T. ,_, 0 '6, E Salarii 14
= 5 cis c 'a, e '4 72.,
RAMURI COMPONENTE tv 1:4-'' co -r,
- t
c'd 4) 4S1 '
.b' '5..1"...,zi 4-.).--11) Total Atedetviet Lucr&tori mii lei -g :i
o
i:i ..-6
Z -33.4
> 2, ti-
.9 6 .i°' .`',.E c.) Y° 2 0.
1930 31 104,920 491 682 77 605 25.325 8.392 18.026 76.301
1931 31 106.555 712 776 85 691 19.443 7.707 14.954 49.064
1932 33 96.440 518 684 64 620 14.983 5.207 8.392 40.637
1933 39 95.586 518 710 64 646 19.065 5.117 9.956 48.700
1934 38 98.652 553 887 99 788 18.556 5.457 12.853 59.626
1935 30 104.042 538 1.017 119 898 21.911 6.596 10.855 74.128
1936 33 128.459 1.008 1.544 215 1.329 32.303 9.480 18.149 83.096
Industria ceramic& 33 128.459 1.008 1.544 215 1.329 32.303 9.480 18.149 83.096
1937 . . . . . . 33 128.830 876 1.588 166 1.422 33.350 9.895 23.368 111790
Industria ceramic& 33 128.830 876 1.588 166 1.422 33.350 9.895 23 368 111.790
Preluerat dupti datele Institutului Central de Statistia.
www.dacoromanica.ro
Tabela 12
Evolutia industriei materialelor de constructiuni

pe Emit 1930-1937
; 1 -V
El 2r
a"- PERSONAL k2 :-.
.1E1
Safari( Combus- ° .7.

e 1.. ,...0)
V"
$. .x. a,
RAMUR1 COMPONENTE 51. co "''
=-1.
-E.::: 4:1
el -
- co Total Ad-tiv si
' Luc/liter. (mii /ei)
tibil 1'). ." g g ....
e 'V 8 .2 (mil let) i.-
o r,a;....., ,o9
-EI op co
1; 41
technic
á
. .1 2"
1930. . , . 302 2.967.255 53.333 12.326 1.164 11.162 366.325 229.267 206.056 1.309.986
1931 . . . . 303 2.720.818 51.762 10.597 950 9.647 253.349 145.369 148.985 847.152
1932 - 288 3.042.949 52.720 9.807 923 8 884 244.110 139.146 137.678 861.910
1933. . . . 253 2.791.594 51.966 10.690 1.004 9.686 215.016 151.459 137.890 914.094
1934. . . . 263 2.880.724 52.238 11.051 954 10.097 233.389 174.222 173.897 1.101.615
1935. . . 258 2.482.708 55.124 13.226 1.027 12.I9J 279.044 203.934 188.666 1.266.542
1936. . . . 240 2.296.105 46 865 14.910 1.333 13.577 297.532 215.945 179.340 1.297.532
1937. . . . 238 2.384.619 59.246 16.065 1.405 14 660 373.774 267.697 266.726 1.639.085
Ciment 11 1.394.262 35.724 2.252 273 1.979 97.506 105.944 101.108 734.671
Produse de ciment . . 16 28.592 589 417 65 352 10.565 1 911 15.557 46.472
Var hidraulie 21 65.196 2.136 1.135 130 1.005 21.998 31.068 23.518 104.227
lpsos 12 51 606 1.189 302 40 262 4.797 3.386 7.157 21.298
CArimizi §i tiglä . . . 161 685.48r 16,242 9.950 735 9.215 178.115 112.209 29.010 486.7:30
Cirämizi refractare . 8 43.207 1.065 763 47 716 19.798 9.627 53.240 113.428
Garnituri pentru masini 2 24.443 171 276 30 246 14.106 738 17.151 54.831
Produse de piatrA
Carton asfaltat . .
Diverse . . . .
.
.
.
.
23
- 4
-
86.42"
5.402
-
2.065
65
- 929
41
- 78
7
-851
34
-
26.143
746
2.526
-
297
-
14.610
5.345
43.170
27,157
7.101
Prelucrat dupi datele lnstitutului Central de Statisticä.
www.dacoromanica.ro
Ta b ela 13
Evolutia industrieii alimentare pe aura 1930-1937
PERSONAL Valoarea
Capital
RAMURI COMPONENTE
Intre- itit
nves
in
Fort5
TOTAL
Ad-tiv
LucrAtori
Salarii
(mii lei)
Combustibil
(mii lei)
materiei
prime
Valoarea
productiunii
prinderi motrice Si (mii lei)
mii lei technic (mii lei)
1930. . . . 991 11.280.595 124.875 25.196 4.630 20.565 858.761 448.960 7.009.241 14.134.051
1931 . . . . 1.030 11.237.682 127.906 22.094 4.286 17.808 700.454 276.260 4.183.045 7.561.851
1932 1.028 11.078.005 130.570 20.720 3.995 16.725 586.434 264345 5.195.235 8.512.800
1933. . . 1. 29 10.501.527 128.635 28.254 3.985 24.269 591.415 31,0.605 5.245.781 9.329.289
1934 . . . . 1.036 9.771.564 125.935 29.828 4.414 25.414 646.197 310.1.64 5.768.957 10.620.707
1935 . . . . 1.066 10.039.994 128.991 31.314 4.421 26.913 657.822 300.231 5.791.238 11.896.745
1936. . . 1.1134 10.N01.163 130.835 33.146 5.539 27.607 661.593 290.274 6.284.899 11.205.283
1937 991 10.774.479 127.873 34.724 5.797 28.927 731.830 337.995 7304.929 12.940.189
CurAtitorii de cereale . . . . . 23 97.040 2.537 568 107 461 14.134 4.287 448.485 492.560
Mori co cap. p. 3 vag. In 24 ore 102 1.757.546 37.987 5.930 1.416 3.974 151.6t4 67.801 2.368.025 3.254.585
1-3 vag. 2118 639.990 21.803 1.961 460 1.501 39.965 36.337 1322.326 1.756.860
BrutArii mecanice 30 64.445 482 997 327 670 22.203 8.448 371.779 489.855
Paste Minoase 20 48.192 872 333 45 2:: 4.155 1.873 32.524 89.360
Biscuiti 15 9.622 79 201 18 183 3.249 1.077 21.297 27.641
Zahfir 15 4.211.863 30.174 10.663 681 9.982 130.867 75.987 513.769 2.177.502
Ulei vegetal
Malt
123
5
621.153
1.707
6.188
3 -
1.856
-
326
-
1.530 51.569
- -
30.518 884.033
- -
1.373.315
Bere 42 1.199.257 8.346 2.050 550 1.500 76.9'5 25.673 108.634 653.732
Spirt 172 1.052.703 6.570 1.578 265 1.313 33.284 36.818 120.354 373.466
Bfiuturi spirtoase 36 132.888 387 411 130 281 13.378 3.976 82.519 141.110
Otet 8 26.116 92 63 13 50 1.766 843 5.076 17.397
Branzeturi 18 36.639 499 362 89 263 8.156 2.183 97.337 114.646
Mezeluri 48 160.945 1.965 2.540 452 2.088 40.918 10.978 412.613 519.046
Conserve 17 133.710 MN 796 115 681 15.799 3.750 59.306 128.775
Surogat de cafea 4 38.591 277 132 23 109 6.200 1.088 27.034 87.262
Produse zaharoase 49 266.181 3.188 3.386 492 2.894 62.266 13.722 320.991 635.172
GhiatA artificial:1 38 99.617 2.744 258 98 160 7.648 6.851 841 23.998
Diverse 20 176.274 2.579 1.189 190 999 46.694 6.035 107.986 583.907
Prelucrat dupi datele Institutului Central de StatisticA.
www.dacoromanica.ro
Tabela 14
Evolutia industriei chimice pe dal 1930-1937
PERSONAL Valoarea Valoarea
Intre- Capital Forte Salarii Combus- materiel produc-
RAMURI COMPONENTE prinderi investit motrice Ad-tiv (mii lei) tibil prime tiunii
(mii lei) (H . P.) TotaI si tech. LucrAtori (mil lei) (mii lei) (mii lei)
1930 261 6.542.220 65.216 17.615 2.992 14.623 901.447 329.617 5.404.768 9.003.997
1931 256 7.393.473 67.013 18.443 2.877 15.566 847.155 366.120 3.537.839 7.341).195
1932 278 7.158.869 65.659 13.753 2.531 11.222 559.373 352.998 3.935.636 7.384.135
1933 257 8.217.37C 83.257 17.179 3.288 13.891 746.481 395.570 3.232.032 6.596.999
1934 254 9.406.179 89.944 20.282 3.558 16.724 826.930 334.033 4.199.948 8.477.379
1935 281 9.544.982 99.368 22.539 3.768 18.771 871.859 279.294 4.534.847 9.503.331
1936 253 8.471.058 77.599 21.685 3.626 18.059 804 513 243.137 5.146.610 8.934.548
1937 270 11.383.208 182.022 27.626 5.058 22.568 1.123.795 594.277 8.081.720 14.682.358
Acid sulfuric, sulfati 6 372.862 4.142 2.050 103 1.947 61.531 36.796 271.043 624.428
Acid tartric 2 1.554 30 13 1 12 215 412 1.808 2.858
Amidon, glueoza 13 148.902 2.655 512 92 420 18.620 12.875 69.610 183.483
Articole plastice 25 153.500 4.149 3.956 262 3.694 83.732 22.699 287.041 551.424
Asfalt, unsori, vaselini 10 91.612 769 294 81 213 13.992 1.735 24.868 43.831
Chibrituri 3 251.926 977 414 65 349 19.577 2.363 27.489 314.280
Clei Si IngrAsfiminte 6 104.542 1.047 273 56 217 14.052 7.856 4.5.568 73.648
Colori, lacuri. vopsele 34 138.420 1.726 1.613 493 1.120 55.452 7.894 301.056 550.377
Carbid, ceanamidà 1 257.831 25.5)0 961 129 832 26.274 11.790 31.869 151.317
Distilerii de lemn 4 49.338 1.305 600 42 558 23.768 20.414 52.694 212.527
Distilerii de arbune 8 1.542.044 85.199 2.979 1.063 1.916 157.09 183.640 178.717 882.920
Distilerii de titei 37 6.401.806 37.608 7.971 1 289 6.682 447.629 205.348 6.034.491 9.160.906
Esente, parfumuri 15 85.247 396 701 206 495 20.369 1.496 103.947 181.871
Explozivi 2 301.630 2.509 564 99 465 23.625 9.872 74.460 187.670
Farmaceutice 14 57.338 184 811 301 510 27.754 2.288 83.468 179.595
Gaze 31 119.711 2.170 258 111 147 10.339 7.840 7.122 74.536
Produse chimice diferite 9 230.261 1.173 353 69 284 12.514 11.614 54.981 104.103
34pun, luminiri . 17 112.989 672 753 185 568 21.173 4.886 156.942 248.731
Sochi, olor, hipocloritA 2 545.422 4.880 793 92 701 44.951 30.659 42.973 269.223
Diverse 31 416.273 4.921 1.757 319 1.438 41.129 11.764 231.569 657.594
Preluerat dup1 datele Institutu ui Central de Statistiefi.
www.dacoromanica.ro
Tabett 15
Productia minfiera si metalurgicä pe mill 1931-1936
PRO DUSE EXPLOATATE Unit. de

1931 1932 1933 1934 1935 1936
mas.
Gaz natural (consum) mii m. c. 1.883.072 1.456.036 1.499.911 1.814.000 1.812.079 2.130.449
Petrol brut
Lignit
Huila
........... .
tone
.
.
6.756.054
1.631.861
286.530
7.348.321
1.463.928
175.768
7.376.604
1.313.625
176.778
8.466.205
1.623.858
210.326
8.376.017
1.666.761
8.703.497
1,671.825
261.085 288.861
Antracit If '." 12.245 18.062 18.010 17.207 3.708
I Aur, argint, cupru qi plumb . 341.864 335.030 379.643 437.079 510.094 630.522
:
Cupru
Plumb si antimoniu
L.) Fier
.
. - 544
61.907
282
31.858
8.051
1.909
35.767
13.831
+
887
85.590
+
1.241
93.813
1.582
-1-
108.549
t" \ Fero-mangan . 18.787 5.051 2.774 12.057 19.795 33.856
Bauxit . 381 612 1.156 1.458 6.218 10.829
I Pirit 24.784 5.390 12.112
Il 4.001 9.855 9.999
I Mercar .
Chilimbar kgr.
-
50
104
88
60
-
48
5
-
18
24 --150
-
247
20
Ozocherita
Talc .
Sare gema
. . ,,
tone
,
.._.
254.808
-
4.405
288.070
1.112
278.006
1.933
308.723
1.999
308.921
2.529
283.389
Productia carterelor m. c. 1.651.763 1.380.904 1.456.308 2.294.978 2.447.156 o
.1 Aur fin kgr. 2.741 3.191 4.435 3.468 4.671 o
-6.1 Argint fin . 3.654 5.808 10.995 12.991 14.677 o
2 I Cupru . . 174 109.438 453.205 201.866 212.948 o
.te Plumb *i antimoniu
4 Mercur
. 1.313.637 1.937.61 3.082.005 4.306.120 4.968.108 o
,, 250 76 272 63 13 o
ye I Glazurä de plumb ,. 251.189 293.885 697.512 829.448 1.132.450 o
rL1 I Font& . . . . tone 25.894 8.762 2.013 61.635 81.989 o
Productia e cuprinsii in minereul argentifer ++) kgr. o) Date fncomplecte.

Sursa: lnstiiutul Central de Statistica.
www.dacoromanica.ro
Tabela 16
Productia miniera si metalurgia a Romaniei pe anii 1938-1941
FELUL Unitatea
de mAsurA
1938 1939 1940 1941
A. COMBUSTIBIL.
I. Petrol mii tone 6.594 6.226 5.759 5.495
II. Cfirbuni (total) 2.396 2.465 2.640 2.427
1) Huila 295 282 236 216

2) Lignit si brun . 2.097 2.173 2.310 2.197
3) Antracit . 3 4 19 14
III. Coks metalurgm 86 88 86 85
IV. Gaze naturale mil. m. c. 1.860 1.702 1.776 1.673
1) Gaz metan . 300 348 335 362

2) Gaz de sondA n 1.559 1.353 1.440 1.3(1
B. MI l E, ' EUR1.
1Aur
1 - argint mii tone 705 725 655 427
2 Fier 139 143 151 166
3 Mangan tone 60.256 41.447 34.697 15.044
4 Cupru . 12.420 24.397 13.443 20
5 Plumb . 58.400 46.011 25.619 94
6 13auxità
7 BentonitA
8 Mercur
n
n
.
-
11.800
5
--
10.774 10.278
6.263
286
5.281
4.481
126
9 Bismut-molibden 150 9.164 13.806 11.575
10 PiritA " 11.205 11., 41 10.800 5.878
"
C. ME TALE.
1) Aur kgr. 4.912 4.667 3.741 3.465
2) Argint
3) Mercur
4) Font&
.
metone
-
22.180
133
-
22.080
119
9.164
45
122
3.986
269
:18
51 O(el 276 266 261 249
6) Cupru tone 580 729 885 62
7) Plumb 6.394 5.664 2.170 21.1
www.dacoromanica.ro
tab ela 17
Producía de petrol a RomAniei, comparativ cu a celorlalte state
Productia de titei
ST A TE in 1936 I In 1937
Crestere
0/
Scidere
Oi o
milioane de tone
Rombinia 8,7 7,1 18,6
Statele Uni:e 155,6 175,6 16,7
Rusa 27.0 28,7 6,3
Venezuela 22,9 25,4 10,9
Iran 9,0 11,8 31,1
Inddle Olandeze 6,4 7,8 21,8 --
Mexic 5,6 6,3 125
Irak 3,9 4,2 7,7
Alte tad , 13,6 13,0 4,4
Total 232,6 279,9 13,0
www.dacoromanica.ro
376
Tabe
Tabfoul lucrarilor de prospectiuni de efectuat in
pentru prospectiuni
Total 360.000 ha./
Felul
Prospec- PETR0L GAZE CROM ALU
tiunii
.i.=,... To Supraf. 1 Supraf. Supraf. Supraf.
° o. cr. 0o -06 prospec- Cheltueli prospec- Cheltueli prospec- Cheltueli prospec-
tati tatA tati
4 ..' S' 3 Iti Lei
Ha.
Lei
Ha.
Lei
Ha.
1 20.000 824.000 5.000 484.000 5.000

1
8 50.000 1.200.003 10.000 170.000 10.000
...,
1 20.000 829.000 5.000 484.000 10.000

2
8 50.000 1.209.000 170.000 10.000
1 20.030 824.009 10.090

::-... 3
5 32.009 759.039 12.000 303.090 10.000
Ha.
prospec- 192.003 12.030 20.090 55.003
o tate
...,
4 Capital 1 5.622.003 300.000 1.308.000
Tab e
Tabloul lucrArilor de explorare de efectuat in prima
pentru prospectiuni
Total 62.000 metri
PETROL GAZE CROM ALU
eo 3.. .l.
o Capital Capital -F, 3- Capital .-.0:,
O. r./2 ..9 Metri c/) ` Metri 0 Metri
a
al
"o' o utilizat ° utiLliezát necesar 14 1 Mari
6,0 sipati z "a sipati
oc ci 7 :6 70. galerie 6 0.
Z Lei Lei
Z
1 2 4.090 30.000.000 2 1 4.000 .30.003,000 1 2.000 6.000.000 1 2.000
2 4 8.000 60.000.003 1 2.000 6.090.000 1 2.000
1-4 9 6 12.000 90.000.090 2 4.000 12.000.090 2 4.000
1.1 12 2 41 4
o
--, 3-1
a -4:a
o
1° 24.000 4.030 1 8.000 8.000
.a.. 180.000.000 30.000.000 I 24.000.000

d
www.dacoromanica.ro
377
la 18
prima perioada de fiintare a Administratiei Comerciale
explorari miniere
14.331.000 lei
MINIU CUPRU AUR - ARGINT FER - MANGAN CARBUNI
Supraf. Supraf. Supraf. Supraf. I
Cheltueli prospec- Cheltueli prospec- Cheltueli prospec- Cheltueli prospec- Cheltueli
Lei tat A Lei t a tA Lei tati Lei tat& Lei
Ha. Ha. Ha. Ha.
484.000 5.009 484.000

170.030 10.030 170.000 2.000 170.009 5.090 170.030
902.030 5.000 897.003

170.000 5.000 170.000 4.030 340.000 10.000 170.099
902.000 10.000 902.003

120.030 5.003 170.030 4.000 340.030 10.003 170.003
25.000 10.033 40.000 6.009
2.798.000 994.030 850.030 2.309.000 150.000 1
la 19
perioada de finantare a Administratiei comerciale
$i explorari miniere
sipati / 312.000.000 lel
MIN IU CUPRU AUR-ARGINT FER-MANGAN CARBUNI
L.
Capital Capita! r.1 ,. 1..- .1 nCapital .s.,2 Capital f,..Et .Capitarl
necesar
Lei
r 46 .° i1 neicee:a t i tt, ezzar
,IF:_st
'''. il. i 13 necesiar '',:., g.

.2.7 .r.'
i1 eic_eela
Z ZD A' Z
i
6.000.000 1 1.090 3.093.030 f 1.000 1000.000 1 1.009 3.009.000 - - -
6.009.033 1 2.033 9.000.030 1 2.000 9.000.000 f 2.000 9,000.000 - - -
12.000.033 2 3.000 6.033.003 2 3.003 6.000.000 2 3.000 6.000.000 - - -
4 4 4
6.030 6,030 6.000
24,000.000 17.000.000 18. 000.000 ' 18.000.039
www.dacoromanica.ro
Tabela 20
Situatia productiei petrolifere fa ta de forai in Románia
Titei produs Metri forati Produetie pe metru forat

A N U L
Tone Indice metri Indice Tone indice
1931 . . . . . . . . 6.657.783 100 139.190 100 48 100
1932 7.330.321 110 208.414 150 35 73
1933 7.387.000 111 253.209 182 29 60
1934 8.473.355 127 376.950 271 22 46
1935 8.394,000 126 312.500 224 27 56
1936 8.704.000 131 329.000 236 26 54
1937 7.152.000 107 390.000 280 18 37
www.dacoromanica.ro
Taber' 21
Situatiunea retelei bancare din Romania, dupa criza din 1932-.1934
&incite oiabile si neuiabile sau In lichidare, potrivit situaiiunei din 31.XII.936
NumAt. §i capital plus rezerve
Binci in lichidare sau neviabile BAnci viabile

REGIUNI Numfir Capital Numir
Capital + rezerve
(rnilioane lei) (milioane lei)
Ardeal 396 1.034,6 75 1.713,6
Basarebia 43 219,1 3 45,0
Bucovina 33 197,1 1 30,0
V. Regat (firà Capita1) 360 1.915,1 57 709,3
Capitala 98 1.514,5 63 5.424,4
Pe toati tara 930 4.880,4 199 7 922,3
www.dacoromanica.ro
Tabela 22
Situatia retelei bancare din Romania dupa criza din 1932-1934
Bänci °labile dupä na(ionalitatea capítalutui sí a rezeroelot
ROMANESTI M1NOKITARE TOTAL
REGIUN1 Nurnar CAPITAL + Numar CAPITAL + Numar CAPITAL +
REZERVE REZERVE REZERVE
In milioane in milioane
Ardeal 34 558,5 41 1.155,1 75 1.713,6
Basarabia 3 45,0 3 45,0
Bucovina 1 30,0 1 30,0
V. Regat (fárii Capitalà) 52 670,4 5 38,9 57 709,3
Capitala 38 3.480,5 25 1.943,9 63 5.424,4
Pe toati1 tara 127 4.754,4 72 3.167,9 199 7.922,3
www.dacoromanica.ro
Tab ela 23
Situatiunea migoacelor de activitate a bäncilor viabile din Romania, la finele anului 1936,
dupä criza economicä, in comparatie cu anul 1930, dinaintea acelei crize.
Clire (in milioane leí)

MIJLOACE DE ACTIVIT ATE
1930 1936
Capital + Rezerve 16.980,0 7.922,0
Depuneri 0 alti creditor' 63.355,4 16.198,8
Depuneri fall alti creditori 35.111,5 6.346,0
www.dacoromanica.ro
Irabela t4
Depunerile spre fructificare in Romania, dupa criza economic& si conversiune,

la 31.XII.936, pe categoría etnica a Bancilor.
DEPUNERI LA BANC! DEPUNERI LA BANC1

RO.V1ANESTI *) M1NORITARE TOTAL DEPUNERI
REGIUNEA
In mii de % in mil de % In mil de
1 et din total Leí din total Lei din total
ARDEAL 581.409 15,42 1.384.747 54,03 1.966.156 31,04
BASARABIA 135.077 3,58 60.587 2,36 195.664 3,09
BUCOVINA 135.895 3,60 181.360 7,08 317.255 5,01
V. REGAT (fAri Capitalii) 766.162 20,33 131.336 5,12 897.498 14,17
CAPITALA 2.151.650 57,07 805,132 31,41 2.956.782 46,69
TOTAL PE TARA . . . 3.770.193 100 2.563.162 100 6.333.355 100
*) Inclusiv depuneri la C. E. C. sí recipise B. N. R.
www.dacoromanica.ro
Ta bela 25
REP AR TITIA
pe diverse categorii economice, a portofoliului ordinar reescontat,
dui:4 7 Aprilie 1934
(existent la 15 Mai 1937).
CATEGORII
ARDEAL BASARABIA BUCOVINA VECHIUL REGAT CAPITALA PE INTREAGA TARA
ECONOMICE
In lei 010 in lei °la in lei I. in lei Ile in lei 010 in lei °le
Agricultori , . . . 19.374.640 14,64 11.910.224 18,49 56.500 0,13 43.655.732 12,11 273.358.880 4,31 353.355.978 7,11
Comercianti . . . . 30.947.281 23,28 31.333.668 48,64 9.163.000 20,57 287.872.526 71,65 657.958.868 12,20 1.017.275.346 20,46
ludustriaqi 44.162.529 33.36 16.878.001 26,20 35.320:00 79,30 31.309.450 7,79 3.2 6.736.685 71,08 3.334.406.666 67,07
Meseriaai 3,925.445 2,96 574.307 2218.348 l ,56 3.044.328 9,07 9.762.428 0,20
Functionari . . . . 11.468.755 8,77 1.025.105 1,59 8.627.397 2,15 4.648.042 0,10 25.769.299 0,51
Diverai 22.487.999 16,99 2.696.496 449 23.072.271 5,74 182.818.520 3,24 231.075.276 4,65
Total . . . 132.366.652 109 64.417.801 100 44.539.500 100 401.755.724 100 4.328.565.324 100 4.971.644.993 100
www.dacoromanica.ro
INDEXUL GRAFICELOR
cuprinse in acest volum
Pagina
Produsele clumice ce se pot extrage din hidrocarburile

gazoase , 387
Produsele chimic2 ce se pot extrage din hidrocarbu-
rile lichide . . 388
Productia si exportul de petrol din Romania, pe anii
1928-1938 389
Produsele chimice ce se pot extrage din lemn . 390
Produsele ce sz pot extrage din hidroliza lemnului 391
Compunerea fondurilor anuale ale A. C. E. X.-ului 392
Reteaua bancarä din Romania dupg criza din
1932-1934. Bänci viabile si neviabile sau in lichidare
la 31.XII.1936 . . 393
Reteaua bancarä din România, dupg criza din
1932-1934. Bänci viabile dupä nationalitatea capita-
lului si a rezervelor . . 394
Mijloacele de activitate ale bäncilor viabile din
Romania, la finele anului 1936, dupä criza economicä,
in comparztie clx anul 1930, dinaintea acelei crize 395
Depunerile spre fructificare in Romania, dupä
crizä i conversiune, la 31.XII.1936, pe categoria etnicd
a bäncilor . .
Repartitia portofoliului ordinar reescontat dupg 7

Aprilie 1934, existent la 15 Mai 1937, in Romania, pe
categorii economice . 397
Organizarea Mitilsterului Industriei i Comertului . 398
Czganizarea Ministerului Economiei Nationale . 399
Harta repartitei plasamentului bancar, in România,
dupä conversiune, la 31.XII.1936, pe categoría etnicä
a debitorilor . 400
Credite prin reescont acordate de Banca Nationalä
diversilor factori economici in anii 1936-1939 . 401
www.dacoromanica.ro
Graff cul 1 387
Produsele chimice care se pot fabrica din gazele naturale romanepi.
ABSORBTIE
OXIDARE CLORURARE
GAZ DE APA HIDROGEN AMONIAC

a. Combustibil Reductor METILENCLORID
Refngerent
b Sinter& alcoolului metilic b Hidtogenare a. Refrigerent
induatria Ingrdelminfelor
o Sinter& amoniscului r Amontac
HIDROGEN
ACETALDEH/DA ACETILENA ALCOOL ETHIC
a. Redactar METILCLORID
Argintarea oghnsilor a Suduri a. Solvent
b: Hidrogenare a. Solvent
b. Sintera medicamentelor b. Industria metalurgia b. &Mere organice
c. Amonlac
ALCOOL METILIC ETILEN CLOROFORM

o. Industria lacurilor Anestesitust ETILEN CLORID a. Anestesie
Sintesa laeurilor a. Solvent b. Solvent
b. Denaturant
o Shama explosivilor c. Sintere organice
ACETONA BENZINE POLIKER ETILEN GLICOL TETRACLORURA DE CARBON

Solvent BUTADIEN Antidelonant pentru aviatie Anticongelant a Solvent
Sintesa-explosivi C.AUCHIC 1---I a. Sintera Caucluculut Ca media de amestec p. veto- b. Lacuri Medicinal
Sinter', ease de lupti HE beruinelor inferioare e Eaulosiv1 Antifug
FORMALDEH/DA REZORCINOL BEN ZEN ALCOOL PROPILIC

PROPILEN
Antiseptic a. Coloranti a Benzine de avIalle Sinter* alcoolulul propilic Solvent
Sinters risinilor b. Medicamento b. Sinters explosivilor Benatinl de aviso
Anestesie
c. Sincere coloranplor
BACHELITA
a. Isolator
b. Alta produse
ZAHAFUNA
E. Us medical I. TOLUIEN
a. Benzine de eviatie
b. &ate= explosivilor
C. Sinter& COIOnlar
**-4
Bollen
a. Sinter* alcoolululbutille
ALCOOL
a. Solvent
XILEN
a. Sinters, colonias ANTRACEN ALIZARINA
b. Solventi panero industria --0-4 a. Sinter.. colorilor de alizarin' a. Colorant
caucitsculut
NEGItUL DE FUM
CERNELUFtl NAFTALINA INDIGO
a. Cinque al eauclueulirl Case nu se fabric' In tar". I=
pl Insecticid I sintera colorilor a. Colorant
industrial
coLonAxrE ' b. Camelan si colorant{
de Indigo
Care se fabria In. tari. 1131
Suma: Contributiuni la problema materiilor prime in Roinfinia". B.N.R.
www.dacoromanica.ro
Graficul 2 588
Petrolul ca mäterie primá pentru industria chimicia.

Valorificareo petrolului romiinesc.
SOLVENT'
RASINI SINTETICE PRODUSE FARMACEUTICE
Nitrometan gi derIvati cbrurati
Santorezine, plastirene, trolitrul, CAUCIUC SINTETIC Timol, salol, acetal, sulfonral, acid
EXPLOZIVI ai metanului, etanultd, etc
rezoglaz, vinilite, duprene, thlocol, Duprene, cauciucurl sintetice fu- salicilic, aldehidA. benzoicA, nova-
CloropicrinA, trotil, etc Alcooli inferior( propilen eti-
A.X.F. rezilogliptal, dulux. alky- benzenclarurat seat' i americane. rain, ciclopropan, bromur, iodur,
len, glicol
dal, rezine, maleice, etc. clorurl, acetati, oxizi de etil, pro-
dorm% de benzil, etil, metil, io-
doform. cloroforrn, etc.
pil, butil t amil.
MATERII COLORANTE
Derivati aromatici GAZE DE LUPTA
derivati sulfonati Bromuri de benzil, arsine,
hiperitA, tetracloruri
INSECTICIDE de carbon
Fractiuni de petrol, derivati
sulfonali, clorurati
PARFUMERIE
MATERII GRASE Muse, vanilinA, eugenoI
Parafine oxidate al
uleluri oxidate camfor
TEXTILE
Arai naftenicl, sulfonati
ILLE
ETILEN.
Proptlen,
Il parafinA butilen RACIRE
VOPSITORII
TS. Transport de calorii, difenil
tanmonoclorat, nitrometan
propan ai butan.
Acizl naftenici, sulfonati DIENE
PaRuOTPAANN.
GAZE DE CRAKING
Arizi..naf tenict
SULFO REZIIMU METAN

DERIVATL de rafinerie CRAKING ETAN
1NDUSTRIA ARG1LE TANIN

DRUMURILOR UZATE DISTI ARE
sintetic i formol
Care nu se fabrici In tarli INII

PETROL
Care se fabric& In tarA
Sursa : Contributiuni la problema materiilor prime in Romania". B.N.R.
www.dacoromanica.ro
Grificul 2 so
Productia i exportul
de petrol al Romélniei.
MII 1
TONE Productia
nob
7000
ortul
woo*
"
6000 e
5000
4000 .
et
/
3000
2000
1000
o
co
N en en 4,2 en th
Cr) re, c.g*
re) en CO
C11 07 CM CM 0, cej a-j ci arj a cri
www.dacoromanica.ro
Graficul 4 390
Substantele ce rezultii din descompunerea termicii a lemnului *i derivatele lor
Produse lichlde Mangal

Gaze
(herniae
Carbune ¡icily
Strat apos Gudron Carburii de cald Sulfura de carbon
decolorant
Add acetic Furfurol Metanol Crewll Galacd Smoall [ Acetiletili
Acetatt Sulfat de metil Carburant
Acetat de calciu Anhidrídil acetka Clurura de acetil
Acetilari Fenamilin Acetolfenona
Cloracetofenona Produse
(gaz de lupti) Indust:Hale
Produso
Cloralozil
medicamentoaso
Acid
Sulfonal
monocloracetic Butildorhidrat Negru de fum Antilvinileter Acetat de dull Clorurii de 'drill NItrilul acrilie
i
Eter Etil Yperiti
Cupren Yid) acetelin (gaz de lupti)
Acetaldersidi Pinacona Ra.sini vinilioe Acid acrilic
benzen
I
Cloropren Mitilcauciuc
Atofan Acetat
Aldol Acetat de etil Anlildridi aceti
de butilengiicol
I
i
L. Butadien Butilenglicol
Aidelildi
crotonici
Ac. acetic - i
-.
I
Novatolan Cauciuc Buna S I- Alcool butilic Cauclue Buna N.
I I
Sursa : Contributiuni la problema materiilor prime in Romania". B.N.R.
www.dacoromanica.ro
Grafieul 5
Produse obtinute prin hidroliza lemnului.
www.dacoromanica.ro
Sum : Contributiuni la problema materiilor prime in Romfinia". Biblioteca B.N.R.
Graficul 6
A.C.E.X.
Tablou de compunere a fondurilor anude

repartizare pe categorii de cheitueli.
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 1.40 130 160 mILIOANE LEI
. . , . , ..
.
. ' . r .
1 Art. de venituri dm
itoortu/ anua/a/ stafulu/ art 173 tepee /fine/or, ,si 2.5% din preltd aundui :
plà//1 de 11 N.R. 99. milioane care se compune

fondul anual
S Zàcimilde explorate
d1 cr fr 4v Cm A/
33 3 6
Cr aa
6 .
Gaze
30
Pereo/'ell", Rez Reparlizarea pe
1--1 JO 5 1 13 .99 AZ clasd de zácim4nt
i . in mi/loane le/
a. Art. de venduri din
cis Apart& anua/ a/ sfalau/ art 173. &yea Mine/or sl 2,5% d/hpreful auredui : So/d
....
p/cifit de R./0.99 indioane care se cmnpune
: anterior
fondu/ anua/
cv 7 --- --
Sc
a fe Az
:
Cf. : ote
A.11.11 =IMES'
Cr Re 7...o/ g,v,A Rez
Ziciminte explorale
Repartizarea pe
...9 .9 9 ,1 5 6 60 :5 .9 1/3 xi clasi o'e zàcàmdn/
1 A
.,
I in milloane /e/
Aporta/ anual a/ stateui art 172-resrea Mine/o,' ..si 2,3X o'in prekd auredui Oin lucrári efectuate de A.CE.X.
,
So/d Art de vendor/ din
cn p/41/1 de 49.N.R. 99 mdioane 50 milioane :anterior care se compune
.9 mil fono'ul anua/
ra ---
1=1
05
O.
CO
4-
en
Sc
4:( ti
r Iiik
Ati Co A/ :
A4
_V
er Pelro/
. Zici/ninte egp/orafe
i/3.9.:Aok AV.! ,etzrn'o- s.- Reparlizarea pe
iu 6 6 6 12 i 12 sil :5 ! lo i2 9 158
i
NW -
clasd de zicámàfif
,1
1 , .
.
.' m mikoane lei
www.dacoromanica.ro
Graficul 7 393
Milioane lei
7 922
8000
7000 Situatia retelei bancare di

Romania-clupa criza din 1932193
1 I I I r r
6000 Banci'viabile 1 neviabile sau in lichidarei
5000
plotrivit Situatiunsei din 31. ill. 1936.
I or rez.rve
I II 5.424
.efT0
Legenda
4000 banci viabile
band, neviabile sou in lichidate...
3000
capital rezerve
/.9/_5
2000
/034 709
1000
/.97 30
o
Ardeal Basarabia Bucovina Vechiul Begat Capitala Total
o F,A 3
v
200
ría
rari4
199
400 Numarul unitatilor bancare

396
600
800
1000
Numar la bòncil. viabile; numai capital la band!e neviabile sau in:lichidore.
www.dacoromanica.ro
Graficul 8
SITUATIUNE LA 31 XII 1936
ituatia retelei bancare di

Romilsnia dupii criza din19321934
Band Ariabile dupii nationalitatea
capitaiului i rezen;elor
(milioane le;)
Legendii
band romanepi
minoritare
www.dacoromanica.ro
Grafícul 9 YYS
',WNW
mILIOANE
LEI
Situatiunea mijloacelor
de activitate a 60 000
bancilor viabile
din Romania
la finele anului 1936, dupe' criza 50 000
economicii, in comparatie Cu
anul 1930 dinaintea acelei crize
(milioane lei) Depuneri l alti credltori
40 000
Mijloace streine
Depuneri fari alti creditori
30 000
Mijloace proprii 20.000

Copi;o1 plus rezerve
10 000
/ .4 o
1930 1936 1930 1936 1930 1936
www.dacoromanica.ro
Graficul it- 396
Milioane lei
6000 Defouneiiie spre .fructificare
in Romania
I 1
upa criza economica si conversiune

5000 la' 31 Decemiarile 1936
pe categoria etricai a bancilor,
(milioane lei)
4000 _Meal Basarabia Bucovina Vochiur Regal Capitaia_ otal
Legenda
romemesti (inc. dep. C.E.C, i recipise "
3000
minoritare.
total
2000
1000
O_
15" 5 0'3f" -Pm 241- .5" 3" 7" 5°' 20"511 -44" PY.smi *6 IV17 Xe7 fre,
procenta din totohil pe fora
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
OUDOWIA 000C 000e 00Sl 0001 00S
1111111
OWM
4
I amem
A
MEN
M GIADOMIM 0 001 o
It p put
1111111111111 =IN IimpqM
!tuopJewo, I
1110AIQ
, pounap By
looms
1---T it.reeia I petiOm
MMHG
VA Inv t1001A01j
pouolbung I elgildga
lefloU PIRA
ppuabai opesew ppue6ei Onseil
-e3iwouo3e ipo6e4o3 emmeelp ed
LC& PW St DI Weisixe
44134UO3530.11 Jouvo linin!loppod 00.fodeu
LI 11131P319
Grafloal 12
Organizarea Ministerului Industriei i Comertului,

in anul 1938.
MINISTRU
SECRETARI GENERAL'
DIRECTIA DIRECT1A DIREGTIA DIRECTIA DIRECITA DIRECTIA iNsTrnrrui.. INERITUTUL °newt

personnel.' COntabilinn Ineln WontIcirll Redeveneie. National GEOLOGIC
Adiminiaratiel Comer Runnier de al Ontrelei
EtMelel DunaIlelor Randal.' SecteLlUler
Senearleudui Capon
Maine de
Angurare
www.dacoromanica.ro
Graficul 13 399
Organizarea Ministerului Economiei Nationale.
S TR U
co/wire-rut
Dr CENTRAIJZARE
COOP DONA RE
Of/YE/4.4[4
445.1.....
Aowieforro
OIL= NM MO MI 111111111111111M
aeuPA 1- coeuPA
Orreche Oireche Cirrote-h 0.1eo,4dur oldinaiisfebe rcener.

celor4/4 exp/ ahi txplerer.43, s
Ife/ersloe PII/770 CredAdve Rms./leaf.. nlbe AS/Nere
areelk.
Iset-,prx ProoLcher
Dew* Orynuulolor
ProlonononakConnrlo
Inlenninfoo4nriesayanlor
I/
/ Chiech
Ibec4venlo/4- inshlaid Goo/03,c
'Intone IneeynnAnnor GIRUPA 117"

oimlinlont.in non
In.11,ponnenAW/norra
//' arcane
Resdressalorilkioontd..
Onecho
ergeesoini AnCono
R 1 M,41.4
Jeerf
till II= 1:121MINIMUNIII101 / Not Imim =II
// / eeeke eeoedarr.be de
CIrdnn, Con
fornefookek
\
`,
111= mmmmm 119 11= MN IMM NI
oontrenn
or
epol1004,1PE L
ssn rure WO al
CePC,AINII
raCNNICZ
GRUAI
Oelogice/Rome'meo Cinbalf eir.SAvSsia.

INr.r///u/ed
4,144,/./
CerevAl/7 e/ lea
//delonem
[va.re
lioluanzesailmnarr
www.dacoromanica.ro
Graf:cul 14 4 00
L.
Harta plasamentelor Bäncilor din Romanlai \
Repartizare dupa nationalitatea etnicii a debitorilor.
/77--
r\ .......
...ow'
.
\
.
tki;)
'
9,29 °A
0.22°f
//1/
,
\ 34,44 V\ \
\ )Bucovina .. *\
" r"
88.135 je.r
/..
\
)
.\.4....,
5\
. 1
Vechiul Regat
\\
.81\1.665.554 0,02Y,
e
2,1%2,26V. .\
k0,72 Vit
. 0,35 °/0
\
"433°/e \
(."\ i
Romani Bulgari
Germani Evrei.
Unguri . MI Ru*i .
Diver0
www.dacoromanica.ro
43
MILIOANE LEI o o
o o o 0
o oo oo
o o
C-2 1936
N1815
rri 1937
2.425
1938
r- 1939
4 459
1 I 1
a
1936 Ntt:Ni 58 i 2. 725
dio cr
1937 o
0.4
3.
1938
745
1939 43 o
.W:44 t'Nt*;114bN&114.1*SiSNW*1 348
4:1
NM.
§
322.
www.dacoromanica.ro
0-J 1936
C-2 1937 93
1938 0)
=/I 6.42
1939
INDEXUL
numelor proprii cuprinse in acest volum
A Botez Nicolae llr

Brädiqteanu Stancu 30g
Alevra D. . . 212 Brancovici Em. 213
Alexandrescu D. G. . 120 Britianu Vintilà 15
Alexandrescu Grigore . . . 192 Bungeteanu C., Prof. Dr. . 49, 87,
Alexandrescu Gr. Grigoee . . 199 198, 221
Alexandrescu Vladimir . . . 302 Burghele Al. 26
Alim5n4teanu Alex. 119, 303 Bursan Grigore 192
Alimini*teanu Const. 165 Bursinescu I 213
Anghelescu I. N., Dr 192 Buruiani L. 49, 88, 131
Antonin Ion 273
Arcadian N. in, 176
Argetoianu C. 18, 21
Atanasiu D. C. 192
Caftangioglu V. 303
Axente Titus 163
Calciu Ilie 163
Cllinescu I., Dr Vet 49
Calmuski C. 26
Babor M 44, 45, 49 Cancicov IVIircea . . . 139, 316
Bidescu D. Eugen, Dr. Ing. . 44, Cindea Romulus, Prof. 275
96, 307 Cantacuzino Q. 299
BIdulescu N. 26, 311 Cantuniari Const 303, 313
Biliceanu Gh., Dr 275 Capitinescu 1. 311
Balente Ovidiu, Dig. 29, 38, 4,0, 41 Capriel R., Dr. 307
Vileseu C., Prof. 201, 212 Capa Constantin 192
Balv A., Ing. 307 Capp Grigore 192
Bambache G Ing. . . 155, 156, 157 cassasovici C., Prof. Ing. . 25, 162
Basilescu Aristide, Prof. 117 Cazacu Gh. 213, 303
Berha Nicolae 117 Cercel Constantin 163
Bobini D. 26 Cesianu Gearge 117
Bolgiu O. 49, 70 Chastelain E. de 70
Boliton P. R. 70 Chico l tefan 212
Borneanu G., Prof. Ing. 48, 49 Ciolan N. I. 303
Boroianu A 214, 299 CipAianu George 119
Botez Al. 79 Combiescu D., Prof. Dr. . 221
www.dacoromanica.ro
404 ANEXE
Comp. Ion 192

Constantinescu G., Ing. Silv. -273,
275 reraru Vasile 20
Constantinescu Petre 19, 20 Ficsinescu Tb., Prof. Ing. 30, 70
Cornäteanu N., Prof 303 Floasiu 192
Cornea I. 49 Fostiropol C. 16, 49, 88
Costin Ion 119 Fratostiteanu G., Ing 70
Costinescu Ion, Dr 16
Frigator Dumitru 192
Costinescu Mircea 119 Frigator Hagi Vasile 192
Cristoforeanu E 201, 311 Frigator Mircea 314
Cristodorescu G. . 213, 214, 314 Fulepp Desideriu, Dr 119
Criveanu Gr. Radu, Ing. 30, 34, 4.3
Fulga M. 314
Furculescu N 314
Furnicl Z. Dumitru 192
Dacu N. C., Prof. . 49

Gägiulescu C. . . 213-
Daia Al. . . 49, 79, 88, 163 Gälan A 303
Damian Ion 165 Gillsescu-Pik D., Pref 273-
Damian V. 213, 307 Gane G., Trig. 70
Daraill N., Prof. . 4.3, 63, 70, 87, 88 Garibaldi r. 49
Dancovici Alexandru 192 Georgeacopol r., Prof. 49
Dancovici Grigore 192 Georgescu C. D., Dr., . 152
Dancoviei Petre 192 Georgescu I. G h. 213
Dancovici Tudor 192 Georgescu L., Ing. D-ra 26
Dancovici Vasile 192 Georgescu L. I. 201
Decusari C E 191, 238 Georgescu Mitu, D. 153
Delaisi Fr. 17 Georgescu Al. Valentin 212, 313-
Deleanu Gh. 199 Georgian N. 213, 311
Demetrescu Barbu, Prof. 165 Gerota D. D. 299
Demetrescu Paul 214 Gheorghiu D., Ing 49, 70
Diaconeseu N 26 Gheorghiu S., Inginer . 49
Eimitriu Gh. 165 Ghiolu S., Ing. 25
Dobrescu T., /ng. chim. . 70 Ghica Grigore 299
Dragos N. 49, 70 Ghitulescu P. T., Ing. 42. 44
Dragu C. G., Prof. 313 Giuscä Dan, Ing. 30
Drossescu I., Ing. 44 Gigurtu Ion, Ing. 16, 135, 307
Grecu Ion 192
E
Grigorov G. . 218, 221, 222, 311
Grozescu D., Ing. silvic 49, 88
Economu Fandele . 213, 3/4

Eliad A. A. 44
Emandi Vasile 20 Hagi-Tudorache Costache 192
Enescu M 218 Hagi-Tudorache Gheorghe 193
Fxarhu G. 299 Hagi-Tudorache Tudor . 192
www.dacoromanica.ro
ANEXE 405
Ilir3escu Cezar . 213, 218 Mänuilä Sabin, Dr 152

Hartular A 313 Marinescu-Bragadiru D. 192
Hasegan 1. 191 Marinescu D. G. 311
Hentiu G. 192 Marinescu Ion 70
Hurmuzachi Al 273 Marinescu T. 30S
Martin Nicolae 199
Martinescu Traian 299
Masterson Thomas 70
Iacobescu Spiridon, Prof. . . 308 Ma tei Ion, Prof 165
Iconomu Pandele . . 213, 314 Mavrocordat I. N. 27
Iliescu C. 49 Mazilescu Marin, Prof. . 218
Ioanitescu D. R., Prof. . 155, 161 Metta N., Ing. . . 31, 32, 41, 11
Ionascu I., Dr. 275 Miligileanu Stefan . . . 213, 314
Ionescu Ar. 303 Mihäilescu C. N 311
Ionescu G. 311 Misicu Vanghele 26, 88
Ionescu-Briila George 25, 119, 213 Mociornita D 163
Ionescu G. Isaia 163 Moga Ion, Prof 191
Ionnitiu N. . 214 Moriatti George 70
Iorga Nicolae 184 Moroianu I. 192
Iosifescu Gh. 213 Murgau I. 49
Iosipescu Aurel, Ing. . 273
IvInceanu D. . 214, 301 N
Ivänescu loan 20
Nasta E 165
Neagu Alexandru 117, 129, 136, 307
Nedelcovici A., Ing. silvic 9,1i7
Kirilof Alexandru . 192 Negoescu Coman . . . 212
Kirilof Nicolae . 192 Negrescu Tr., prof. Ing. 29, 38, 40,-41
Kiritescu Costin . 152 Nemoianu P 213
Kostaki-Lupu N 19 Netta Gheron, Dr. 313
Krupenski Alex., Ing 130, 131 Netta Xenofon . . . 213
NiculeEcu-Ritz D. . . 199, 201, 217
Niculescu Jean Luca 192
Niculescu-Bolintin St. 163
LazIr Horia, Ing. silvie 19, 88 Nistor Ion, Prof 161, 316
LAzIrescu Eduard . 165
Lobontiu E., Prof. . . 307 o
Longhin V. V. . . 201, 214
Oghini Grigore . . !31
Lupu-Kostaki N. . 19
Onciul Mircea, Ing. 275
Onose G. 119
rsi
Oprea Mircea 117
Macovei G., Prof. Ing. 130, 131 Oprea T., Ing. . 30
Madgearu N. Virgil 57 Oprescu I. Constantin 20
Magheru Titu 308 Orghidan C., Ing. 29
Maiculescu D 213 Oromolu Florin 44
Manoliu Em. Florin 20 Ctoiu Adrian 221
www.dacoromanica.ro
406 ANEXE
Rosca Sofronie 311

Runcan Romulus, Ing. . . . 199
Pficuraru Brutus 213 Russu-Abrudeanu D., Ing. . 70-
Pamfil G., Prof. 49

Panaitescu D. N. 213
Papae I 308 Sachelarie C. 199
Partenie Petre, Preot 308 Samoili A. 163
Patriciu V., Ing 70 Sanielevici M 311
Pavel D., Prof. 49 Sassu V. Vasile 303
Pavlescu Eugen, Prof. 275 Sivulescu Alexandru . 311
Paulescu Costache 192 Schileru Gr., Ing 26, 30
Piunescu C. 273, 275 ScirlAtescu Victor . 19, 173
Penescu S. N., Prof. 199, 201, 212, Scondlcescu Ba-rbu 213
2118, 221 Simian Mitici 199
Petrescu N., Ing. 44, 47, 40, 70 Sinadino P V 303
Petrescu Virgil 163, 269 Slatinescu Sever, Lt. Col. 275
Piatkovski Th 49, 88 Slivescu Victor 269
Plaino George 119 Flavescu T. 119
Popa N. 4 Socec V I 192
Popescu-Voitesti I., Prof. Dr. 30, 43 Folacolu Aurel 213
Popovici Dan 21A Spiridon C 165
Popovici Victor 201, 214, 317 Staicovici Cristache 314
Portocali Radu 117 Ftanciu Vasile, Prof. 117
Potirci Virgil 119 Stanescu Adrian 307
Preotescu L. 212, 213 Stati Nicolae 37 44
Puiu Visarion, I. P. S. S. Mitro- Sterian Paul 173, 313
politul 273 Stern Otto 70
Stinghe Arsenie . 273, 275
Stui4novici Petrache . . 192
Suciu Horia Paul 165
Ra des 0 117
Ridulescu-Livezeni C. 21
Ridulescu I. Joldea 165 Tiusanu Gr. 308
Ridulescu Leon 214 Teodoreanu, Ing. 70
Radulovici Iuliu 213 Teodorescu Anibal 211
Rainu A., Conf. . 19 Teodorescu T. C. 119
Ralea -Mihail, Prof. . 161, 198 Teodoru Gh D 165
Rimniceanu René 308 Tomida D. 308
Rarincescu I., Ing 70 Trestianu N. 201
Rfiutu N. Dumitru 311 Trancu-Iasi Gr. 161
Reittinger A. 7
Turturescu N
Rizescu-Brinesti N. . 25, 163, 214
Radu 303, 314
Romanescu .
88, Ni8
u
Romascan M. Gr. 26 70,
Romniceanu M. . . . , 165, 299 Udrea Hariton 163
www.dacoromanica.ro
ANEXE 407
V Voicu (Voicovici) Nicolae . 192

Voiculescu St 165
Valeanu Nicanor, Protopop 273 Voina D. 199
Väleanu Octav 213 Voitesti L P., Prof. Dr. . 30, 63
Valota Al. 26 Voronca Octavian, Dr. 273, 275
Välurá Ion 199, 218 Vulcu Ion, Orästie 192
Vasiliu loan 19
Velculescu A 49 z
Verona R., Ing 49, 79, 88 Zaharescu V., Dr. chim. . 49
Veverca loan 19 Zamfirescu Const. 199
Viforeanu Al 302 Zamfirescu Die 132
Vijoli Aurel 163
Vitencu Alexandru 275 X
Vlad et Comp. 192
Vlidescu Ovidiu 19 Xantulis V. 79
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
(Volnmul I)
CLVANT INAINTE
PARTEA I-a
SCHIMBURI
CAP. 1
REALITATI i CARACTERISTICE
cc) IMPORTUL
Pagina
A) Rea'Halite importului nostru 13

Aspect general 13
Realitdpi/e impartu/ui pe diverse mclrfuri 14
Structura interncl a importuri/or pe diverse mdrfuri 15
Repartitia importurgor pe tdri $i vcdute 20
B) Caracteristicile importului 24
I, Caracteristice cu privire la natura mdrfurilor importate 25
II. Caracteristice cu privire la td.rile de provenienrd ale impor-
turi/or 26
C) Concluziuni imperative privitoare la import 26
Controlul pozitiv a/ schimburitar cu strdindtatea . . 27
Stimu/area $i organizarea productiei interne si industrializare 27
0) Sinteza realitätilor importului 29
13) EXPORTUL
A) Realitiitile exportului nostru 33

Aspecte genercole . 33
Rea/itclti cu privire /a natura mdrfuri/or expartate . 40
Rea/itäti Cu privire la repartitia exporturi/or noastre pe tdri,
adicd pe diverse contravalori . . . 47
RealitOti/e exporturilor in compensatje" 56
www.dacoromanica.ro
410 CUPRINSUL VOL. I
Pagina
Statistica exporturilor in compensatie . 60
Constatgri cu privire la exporturile in compensatie" 62
B) Caracteristie,a i sinteza realitAtilor exportului 65
y) BALANTA SCHIMBURILOR SI A PLATILOR
A) Realititile balantei comerciale 72

Evolutie i sok/uri . . . . 72
Conjunctura extern& si desechilibrrul ba/anfei 73
Semna/e de alarmii 74
B) ReaMillie ba1antei de pap . 81
Activ i pasiv . . . . . . 81
Disjunctiune intre activ $i pasiv 83
Consecintele desechilibru/ui ba/antei plei/i/or 89
Necesita tea respectdrei obligatirikrr de plata . 93
Imperativele balantei noastre de pldfi . . 94
Recuperarea devizelor pentru a/imentarea activului ba/an-
tei pUlti/or ..... . . . . . . 97
Pozitia &Melt Nqiona/e fatti de balanta pkIri/or. 99
C) Sintezi i concluziuni
...
101
Sinteza .
imperative . .. .
101
108
CAP. II
PLAN DE POLITICA ECONOMICA
Continut 113
Principii generale de mecanicii. economicii 119
PARTEA II-a
POLITICA COMERCIALA EXTERNA
CAP. I
REORGANIZAREA I DIRIGUIREA IMPORTULUI
Vitii i practic,e administrative 135

O primi serie de imbunItitiri 144
Reorganizarea Contingentirei si a eontrolului inrportuIui 146
I. Reorganizdri materiale ordine internd 146
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL VOL. I 411
II. Nota politic'd a importului ...

III. Modifictiri la regimui importu/ui .
.
Pagina
15D
157
CAP. II
MATERII PRIME
A) Organizarea solutiilor 161

I. Acoperirea deficitu/ui ba/antei comercialp 162
II. Tratative externe 163
III. Studiu/ pro blemei materiilor prime 168
IV. Incurajarea importu/ui de materii prime 178
V. /ncurajarea productiei nationa/e de materii prime 182
B) Cifre §i rezultate 187
CAP. III
REORGANIZAREA SI DIRIGU1REA EXPORTULUI
A) Restabilirea echilibrului balantei comerciale 204

B) Doui conceptiL douI doctrine 210
C) Politica de reorganizare a exportului 213
I. Asociafiile de exportatori §1. producdtori pentru export 210
II. Constituirea §i conducerea asociatiilor de exportatori . 222
III. Objectivele asociatialor de exportatort §i de produciitcrri
pentru export . . 224
IV. Finanfarea politiciei de export 227
I. B.I.N.A.G-ul 228
2. Banca de Import-Export ... . 231
3. Formarea §i controlul preturilor . . 233
V. Casa de Import-Export : Romcinia 235
VI. Tdrgui permanent international anual de mostre 247
VII. Coordonare §i specialisti . . 249
255
IX. Epilog .........
VIII. Caraeterlzdri firtate
258
www.dacoromanica.ro
411 CUPRINSUL VOL. I
PARTEA III-a
PRETURI $1 MONETA
CAP. I.
EVOLUTIUNI IN SITUATIA COMERTULUI EXTERIOR
CAP. II.
NOI EXPERIENTE IN POLITICA SCHIMBURILOR
CU SMAINATATEA
Pagina
Banca Naiona1à i manc/atul pentru devize . 272
Libera negociere generalizati a devizelor 277
CAP. III
PRETURI $1 MONETA
A) Preturi i putere interna de eumparare a monetei . 298
I. Specifieul ramdnesc in sectorul preturilor interne
..... .
II Prograrn i experiente de combaterea speculei si de stcipci-
nire a preturtior interne . . .
III. Regimul liberei negocien i generalizate i preturite interne
Influenta preturilor externe urcate din cauza räzboiului
298
301
306
asupra celor interne . . . 308

Psihoza econcanicd a rAzboiului 312
Circulatia monetar5. 314
Exces de fiscalitate . 322
B) Paritati i putere externi de oumparare a monetei 325
C) Consecinte 329
PARTEA IV-a
SINTEZA
1. Indexul tabelelor cuprinse in acest volum 349

2 Indexul graficelor cuprinse in acest volum . 371
3. Indexul numelor proprii cuprinse in acest volum . 399
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
(Volumul II)
CAPITOLUL I
AUTONOMIA ECONOMICA A PLUGARULUI Pagina

A. Formatiunea acestei autonomii 5
B. Consecinta autonomiei economice a plugarului ; lupta lui
cu concurenta 8
Concurenta internd a rnarelui proprietor. 8
Concurenta externa a producdtorilor mondial' 10
C. Solutiuni preconizate pentru indreptare 12
CAPITOLUL II
SPRE DIAGNOSTIC
Infiintarea Sectiei Cooperatiei" la Banca Nationali 21

Orgamele mobile de ancheti vi verificare 24
Conferinte regionale pentru controlul cooperatist 27
D. Coneentrarea vi eoordonarea rezultatelor 31
CAPITOLUL
REALITATI COOPERATISTE
A. Unità4ile cooperatiste de gradul I . 40

Aspeete generate 40
Situatii caracteristice 53
LII. Caracteristice coraune uniteitikrr de grad'ul I 62
IV. Bonitate, viabilitate 65
B. La Federate 63
C. La Centralele cooperatiste 76
www.dacoromanica.ro
414 CUPRINSUL VOL. II
Pa gina
Aspecte generale 79
Note specifice 90
La Cecopava 90
La Centrala cooperativa' de consum (Magazinul de gros) . 101
La Banca centrala cooperativa 104
La Centmla cooperativa de organizare, indrumare si control 107
La Casa centralii a Cooperatiei . . 115
D. Caracterele generale ale intregii Cooperatii romanestj . 120
CAPITOLUL IV
IMPERATIVUL REALITATILOR COOPERATISTE $1

SPECIFICUL ROMANESC
A. Probleme prealabile 136

I. Autonomia cooperatistd . 136
Auto-controlul 148
Specializarea ecoKomicd 156
IV. Operatiuni de rnandat 168
V. Problema Federalelor 188
B. Coordonarea reforme!. 192
I. Metode i criterii 192
II. Principiile reformei 198
CAPITOLUL V
REFORMA COOPERATIEI
I. Semnificare generará .
II. Semnificitri speciate
.. ...
A. Institutul National al Cooperatiei (Incop) . . 211
211
220
B. Reorganizarea structurel si functiunilor Cooperatiel . . 240
I. Planul constructiv de refor7n i activitate cooperatistd . 240
II. Reorganizarea la unitcifile seitegi 154
III. Reorganizare la Federale .... 272
IV. Apticarea planuNii de organizare cooperatisti.. . 280
V. Final 305
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL VOL. U 415
Pagina
CAPITOLUL VI
MEDITATIUNI LA CAPATAIUL ECONOMIEI RURALE
Meditatiuni asupra fenomenelor social-agrare din tari . 312

I. Canstatári privitoare la econontia agricold 312
Considerafiunii asupra politicei noastre agricole . . . 319
Meditatiuni asupra unor fenomene social-economice interns-
tionale 328
Meditatiuni terminale 331
Indexul tabelelor cuprinse In acest volum . , 339

Indexul graficelor cuprinse in &zest volum . . , 351
Indexul numelor proprii cuprinse In acest volum , 363
www.dacoromanica.ro
Executia
Institutul de Arte Grafice
TIPARUL ROM:kNESC"
Reg. Comert. Nr. 6631932
Bucuresti, Str. Sirindar 16
Octombrie 1943
www.dacoromanica.ro

Politică Economică Aplicată Vol III

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Politică Economică Aplicată Vol III

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MITITÀ CONSTANTINESCU

Edltura «TIPARUL ROM/04E5C» S. A. R. Bucure0i

a obligatiunilor de plata, in streindtate, pentru inzestrarea ar-

Cu o astfel de dominantd agricold, economia nationalä

Pentru schimbaiea structurei exportului si o rationalä

1930, la 304.470 in 1939; salariile plätite au crescut dela 6.944

numárul luprátorilor, -- din acest punct de vedere se cons-

din cele 670 intreprinderi ce constituiau industria lem-

In consecin.ta, din atari ramuri de activitate, din artari

Ca atare, si fata de aceste constatäni, se impunea elabo-

sa fie setrvit cu marfd, in conditiile dorite de el. Ori, din ace.3t

In trecerea sa, la Ministerul Industriei i Comertului, d

corectarea vitiilor de structura i de funcionare ale economiei

In tárile industriale, decât foarte greu, iar, din aipsd de indu-

un termen mai lung". Cu prilejul intocmirei ziselor Orientäri

mertului exterior si asupra politicei noastre valutare, cu o

documentare, ce räspunde, in cea mai mare parte a lui,

B) Crearea complexului industrial.

industriile pentru producerea, la maximum posibil, a

I. Industrializarea la grupa importurilor de textile.

pentru fibre textile liberiene (in, canepg, iutg) i alte textile;

b) Cu privire la fibrele textile liberiene: in si cânepg,

tiv, se poate constata ca, printr'un program rational, positiv si

cu-Bränesti, mare industrias in textile, cu o generatie de inain-

uni, prin pretioasa lor colaborare de specialisti si d-nii Al. Bur-

2. Industrializarea la grupa importurilor de metale feroase.

1928-1937, adicä 28% din valoarea medie a importului total,,

trecandu-se la metoda cu fontg si minereu, metodä care consu-

atoare, in raport Cu consumul intern, pe care le putea acopen,

§i detenminant aport al Comisiunei, In lucrárile ce ne intere-

Cu privire la aceastä grupg de importuri, atat de nece-

a) Dintre metalele neferoase, cuprul brut reprezenta va-

tins specialist in problemele siderurgiei i inclustriei metalur-

tern, iar in timp de razboi, minereurile de cupru existente,

dine de importantä a tarilor: Germania, Franja, Belgia, Aus-

tive din seria: Contributiuni la problema materiilor prime

cu punctul minim in 1932, la 20 tone import. Ca valoare,

Astfel, industria productiei aluminiului, era mai mult

e) Cositorul, sub formä de materie prirng, brut5, a inre_

este descendentä, cci importul scade dela 159 tone, in 1935,

Autorii acestui studiu, dei s'au gäsit in fata unei pro-

Feroaliajele de mangan, in 1937, tone 2.843, in valoare de

In viitor Insg, prin metode speciale de lucru, se puteau

mult decat suficienta pentru acoperirea necesitätilor interne

Cu exceptiunea cositorului mkeluiui, pentru toate ce-

zesträrei Armatei ; Ing. T. P. Ghitilescu, dela Soc. Mica ; Ing.

4. Industrializarea la grupa importurilor de coloranti.

Din documentatul raport-studiu al d-lui M. Babor, publicat

5. Industrializarea la grupa importurilor de mase plastice

In diverse obiecte, clasate la alte articole vamale de im-

6. Industrializarea la grupa importurilor de cauciuc.

etc., s'a cifrat, in 1937, la 4.398 tone, cu o valoare de 364 mil.

nomica. a fost publicat in Biblioteca Bicii Nationale, la vol.

colaboratori din acea Comisiune, care au intocmit valoroasele

complexului industrial, care sä asigure atat reducerea cat

11. Complexul industriilor pentru crearea bunurilor

-decá't cele ce importam i hipersensibile, la once fluctuatiuni

crea.rea fabricatului exportabil, de volum mai redus.

L Industrializarea produselor petrolifere.

Cu privire la acest sector, realitgtile pe care le invedera

13) chestiunea productiunei propriu zise de titei brut, a ea-

S'A se impiedice intreprinderile petrolifere de a mai

gazoase, descresterea continud a productiei era indeajuns de