GRAFICEI

ROMANE
1925

GRAFICA

EDITURA

* CRAIOVA

www.dacoromanica.ro

TIPARUL
SCRISUL ROMNESC

CA

VA

www.dacoromanica.ro

PREFATA
ce s'a

extrem de
cercurile noastre
a
revista ,,Grafica

in

de

ce
elo-

precum

cu care

a
nostru, ne conduc

a
acestei modeste
elementar, la doui concluziuni.

era

de literatura

adnc sim

de

in

in trecut, in

de

A doua, ci

de

tipografi, au

mai ales

culturala
in coloanele

de

cu mare entusiasm
node curente de
pe care

Grafica

ca in
care cea

de specialitate,
diferite alte
caracteristica este Almanahut.
Ne-am dat seama
urmare de
care pe
de
de
in

de

care este

am putut rezista
de
siunea

chip

scoate

la

care ne-au

atmanah,

att de necesare
dupi cum nu
din

de a-1 da cu timpul
pe care o cere o asemenea importanta
departe

lucrare.

www.dacoromanica.ro

prin materialul ce
ce am
alcatuirea
real progres
de cet

ca

Am

de

am

redadarea

se
ca

ce am luat

Witor,

ce ne-am asigurat,
un almanah, care
se apropie
sa, de
din grile
Facem

acest

da,
prin
de
la

un

pe care societatea

pentru a
materiale

le

not

morale ce facem,

er de progres

a ne
a
romnesc.

EM
Directorul Soc. ,,Scrisul

www.dacoromanica.ro

sforo nou

+
PARTEA
+

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIA ANULUI

INAINTE DE CHRISTOS.
La

5508
754

Sunt

Crearea Lumii,

socoteala Bisericii
ritene
Crearea Lumii, dup socoteala Bisericii apusene

Fundarea Romei

7433
6638
.
269

CHRISTOS.
33
105
830
1171
1290
1342
1492

Moarteaantuitorului

Christos . .

Descilicarea Romanilor in Dacia, sub

Venirea Ungurilor in Europa . . .
Venirea
Ardeal

. .
.

Descilicarea lui Radu Negru,

la Cmpulung
Moldova .
Desalicarea lui Drago5-Vod
Descoperirea America, de atre Christof Columb

685
583

433
408

Octombrie)
1517
1567

1892
1820
1095
754

lui Luther

Introclucerea limbei romne

Biserizile
din Transilvania
1569 Inceperea traducerii
limba
biserice0i
romneasc
1580 Aducerea cartofilor din America
. .
tutunului
Europa
1591
1599 Intrarea
lu Mihai-Viteazul in Alba-

358
356
345
334
326

1700

Unirea Romnilor din Ardeal cu Biserica Romei

(4 Septembrie)

www.dacoromanica.ro

225

La

Unguri
Ardeal
1859
1864

.1873

141

Unirea Principatelor Romne (24 Ianuarie)

Cea
a tranilor
Suirea pe tronul
a Domnitorului
Carol I

Moartea lu Avram
supraumit Regele

66
61

59

Motilor

in mi*carea
lor ardeleni
1848
1877 Proclamarea Independentei
1881 Incoronarea domnitorului
I, ca rege

52
48
45

1914
1916
1917

1918
1918
1918

Isbucnirea

Intrarea
(14 August)

European (20
marele
European
9

in care

dela

sunt

(6 August)
Unirea
(27 Martie)
cu
Unirea
cu Romnia
Noembrie)
Adunarea dela
care a
unirea
Transilvaniei
(18 Noembrie) .

8
7

7
7

DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI.

1350
1373
1399
1440
1456
1462

de joc

575
552
526
485

Descoperirea

Gutenberg
Descoperirea

Asociarea lui Gutenberg cu I. Faust . . .

Introducerea
Italia de
Panartz
Schweyteym, doi lucratori
lu Faust
1466 Moartea lui I. Faust
1466 Petru Schffer
scrisorile lu Cicerone
1468
1469

cu caractere
apoi
Moartea lui Gutenberg
Introducerea
in Franta de
Freiburger
G. Fichet

www.dacoromanica.ro

. .

.459

463
459

459
457
456

ani

La

1473

1474

Dierik
Introclucerea tiparului
Olanda de
Martens
Aalst
Introducerea
Ungaria prin tipograful
Hess
Introducerea
Anglia prin Fridrich
CorseIles

1474
1476

Boemia, in

Introducerea tiparului
Pilsen

1483

Introducerea tiparului in Suedia prin Iohann

1490
1493

loan Froben
primul nonpareille
Introducerea tiparului in Rusia de
George

1507

Monachul Macarie

Schweel

452
451
451

in Spania,

Introducerea

450

Cremovici

459
442
435
432

prima Liturghie
418

parisian Claude Garamond

Etienne primul
1542 Introducerea tiparului in Japonia prin Francisc
Xavier
1545 Introducerea tiparului
Belgradul Serbiei .
1549 Introducerea tiparului in America (Mexico)
1571
c.elei
romneti .
1799 Introducerea tiparului in Egipet
Inventarea presei de fier de atre Lordul
Charles Stanhope
1540

1814

Celebrul

385
383
380
376
354
126
125

Punerea in functiune a primei

de tipar
de forta aburilor, inventati de

Koenig
Inventarea

Bauer

111

din hirtie

de

www.dacoromanica.ro

56

SARBATO RI LEGALE
Trebuiesc finute

i de tipografii.

Potrivit legii
duminical, stabilimentele comerdale
industriale trebue
inchise Duminicile
ziva.
i
In
de Durninici, urmatoarele
legale sunt

de repaos, in care autoritatile

inchise :

Anul Nou
Ianuarie).
Boboteaza (6 Ianuarie).
24

(Unirea).

2 zile de
Sf. Gheorghe (23 Aprilie).

Pomenirea Eroilor (23 Maiu).

Sf. Maria (15

Dumitru (26 Octombrie).
2 zile

ZILELE CAND NU SE
Petru
8 Septembrie (Naft. Maicii
Domn.
Maria
14 Septembrie (Ziva Crucii).
Maiu (Sf.
Elena).
28
Donmului).
8 Noernb. (Sf. Mih.
3
(Rusaliile).
6 Decembrie
Nicolae).
2
Curtea de Casa*, Curtea de Apel
Tribunalele mai
Anul Nou) ;
tin vacante : de
(din ajun
(de Joia Mare
de
la Duminica Tornei) vacanta
de
(dela
la 31 August). La judecatorii nu
4 zile de
se tine
6 zile de
29

25 Martie (Buna-Vestire).
Cele trei zile de

*
www.dacoromanica.ro

SARBATORI RELIGIOASE
NATIONALE
cu suspendarea serviciului la toate serviciile
No.

(Stabilite prin Jurnalul Consitiului de

din

(Sf. Vasile).
(Botezul Domntslui).
(Sf.
Boteztorul).

2 Februarie (Intimpinarea
25 Martie (Buna Vestire).
de
(Trei
23 Aprilie
Gheorghe).
Elena).

21

28
(Inltarea
7-8
(Pogorrea
29
Ap. Petru
20 lie (Sf.

40
Sf.

6 August (Schirnbarea
,,
(Adormirea Maicii Domnului).
Septembrie
Domnului).
14 Septembrie
Sf. Cruci).
26 Octombrie (Sf. Dun-titru).
8 Noembrie (Sf. Arhanghel Mihail
21 Noembrie (Intrarea in
6 Decembrie
Nicolae).
25-27 Decembrie
Din aceste
investesc caracter oficial:
Ianuarie, care se va serba
Te-Deum Mitropolia
15

din
serba

toat
divin

(Botezul

prin asistarea
parada militar,

(Sf.

www.dacoromanica.ro

care se va

prin asistarea autoritatilor civile militare, seara de

Mare)
spre
Sf-ta Mitropolie.
stsspendarea serviciului, se va oficia Te-Deum
tara,
nationale :

Proclamarea Independentei (1877), in care zi

se va comemora
Aniversarea Unirii
Romanilor
Proclamarea
Aniversarea zilei Eroilor morti
(Inaltarea Domntslui),
40
28

Vacantele Sf.
cu

vor

ale
de

zile

se vor termina

in ultima zi; deasemenea, in

va fi suspendat.

jurnal a
nu

Nou, servicksl

de

erau

patrie

uncle

www.dacoromanica.ro

a zilclor In
nu lucrau, lar altele lucrau.

ineri 16
Smbt 17
DUMINICA 18
Luni 19
Marti 20

Vineri

4 DUMINICA
5
6
7
8
9

12
13
14
15

Mier curi

Marti
Miercuri

21

Joi 22
23

24

Vineri

MINICA 25
Luni
Marti
Miercuri

DUMINICA
Luni
Miercuri
Joi

Vineri
31

NOTITE:

12 o

www.dacoromanica.ro

26
27
28
29
30

FEBRUARIE
DUMINICA
2
3

4
5
6
7
8
9

Mier

Miercuri
Joi

15
16
17
18

19

Vineri

20

Smbt 21
DUMINICA 22

DUMINICA
Luni

23

24

10

Mier

11

12
13

14

NOTITE:

www.dacoromanica.ro

25
26
27

ARTIE
Luni

DUMINICA
Luni
3 Marti
4 Miercuri
5 Joi
2

6
7
8

Mier curi

Jo

Vineri 20

Smbt 21
DUMINICA 22
Lun 23
24
Miercuri 25
Joi 26

Smbt
DUMINIC A
Luni
Marti

II

Mier curi

12
13
14
15

Jo

16
17
18
19

Vineri

Smbt
DUMINICA
Martt

DUMINICA
Luni
31

NOTITE:

* 14 *
www.dacoromanica.ro

27
28
29
30

APRILIE
*

Miercuri
Joi

Vineri

5 DUMINICA
6

7
8
9

10

Luni
Marti
Miercuri

Vineri

Vineri

11

12 DUMINICA
13

DUMINICA
Luni
Marti
Miercuri
Joi

Luni
Marti
Miercuri

16
17
18
19

20
21

22
23

24
25

DUMINICA 26
Luni 27
Marti 28
Mier curi

Joi

NOTITE:

www.dacoromanica.ro

29
30

A
2
2
4
5
6
3

8
9
10
12
13
14
15

I
DUMINICA
Luni
Marti

DUMINICA
Luni

16
17
18
19

20

Joi 21
Joi
DUMINICA
Luni
Marti
Miercuri
Joi

DUMINICA
Luni
Miercuri
Joi
eri

Vineri

DUMINICA

31

NOTITE:

* 6*

www.dacoromanica.ro

22
23
24
25
26
27
28
29
30

Luni

Marti
Mfercuri
Jo

2
3
4
5
6
7
8
9

Smbt 20
DUMINICA 21
22
Marti 23
Miercuri 24
Jo! 25
Vineri 26
27
DUMINICA 28

DUMIN ICA
Luni
curi

11

12
13
14
15

17
18
19

DUMINICA

29
30

NOTITE:

17

www.dacoromanica.ro

I
Joi

curi
2
3

Vineri

DUMINICA

4
5
7
8
9

DUMINICA
Luni

20
Mier curi

Mier curi

Joi

Vineri

Vineri
12
13
14

16
17
18
19

DUMINICA
Luni

DUMINICA
Luni
Marti
Miercuri

Joi
31

TITE:

18

www.dacoromanica.ro

22
23
24
25
26
27
28
29
30

AUGUST
DUMINICA
Luni
Marti

2 DUMINICA
3

4
5
6

Luni
Marti
Mierc
Joi
Vineri

Mier curi

Joi
Vineri

9 DUMINICA
Luni
Marti

12
13
14

Mier curi

20
21

22
DUMINICA 23
Luni 24
Marti 25
Miercuri 26
27
Vineri 28
29
DUMINICA 30

10

16
17
18
19

Joi
Mneri

31

NOTITE:

www.dacoromanica.ro

SEPTEMBRIE
2

Miercuri
Joi

Miercuri

4
5
6
7
8
9

16
17
18
19

DUMINICA 20
Luni

DUMINICA

21

22
23
24
25
26

Miercuri
Vineri

DUMINICA 27

12

13 DUMINICA
Marti
Mier curi

14
15

NOTITE:

* 20 *
www.dacoromanica.ro

28
29
30

OCTOMBRIE
*

Vineri

4 DUMINICA
5

DUMINICA
Luni

20

Luni
Miercuri
Joi

7
8
9

Mier curi

Vineri

Mier curi

21

22
23
24
DUMINICA 25

Smbt
DUMINICA
12 Luni
13 Marti
14
15

16
17
18
19

31

TITE:

www.dacoromanica.ro

Joi

26
27
28
29
30

NOEMBRIE
*

DUMINICA
Luni

Miercuri

Miercuri

20

5
6
7

16
17
18
19

21

Smbt

DUMINICA 22

8 DUMINICA

Luni
Marti
Miercuri

9
10
11

Mier curi

Mneri

12
13
14

23
24
25
26
27
28

DUMINICA 29

15 DUMINICA

NOTITE:

www.dacoromanica.ro

30

DECEMBRIE
1

Marti

2
3

Joi

Smbta
DU MINICA
Luni
Marti

5
6
7
8
9

DUMINICA
Luni

Mier curi
Mier curi

10

Joi

11

Vineri

Vineri

DUMINICA

12

13 DUMINICA
14
15

Miercuri
Joi

Luni
Miercuri

NOTITE:

23 *
www.dacoromanica.ro

16
17
18
19

20
21

22
23
24
25
26
27
28
29
30

NOUILE TAXE POSTALE

de la

Majorarea

P. ntru :

Pentru

C.-Stovacia
Italia
Jugoslavia
Polonia

15 Mai 1923.
Lei
scrisoare

20 gr

20 grame

de

fractiune

in plus

3. 0 carte
de

4.

care 50 grame,
didactice
imprimate de

10

---

25

250 ,,

25

50

in plus,
Taxa de recomandare peste taxele

dela 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7

05

50

8. Probele de
la
de
50 grame sau fractiune
8

la oblec-

tele recomandate :
momentul depunerei
a) cerut
obiectul
b) cerut ulterior depunerei obiectului

Taxa unei foi de

literate, Cata-

50 grame sau

Taxa avizului de

B.

Lei

de

200

in plus,

B.

50

publicatiuni periodice,
cari apar
se depun la
de editori, autori,
administratii sau depozttari de
de
fiecare 50 grame sau fractiune,
.
Toate celelalte publicatiuni se taxeaconform aliniatului 4 precedent.
6.
relief pentru orbi,
de
500 de grame
. . .
7.
de
la 150 gr
de

Lei

50

2. 0 carte

5.
loage

B.

50

--

Taxa

de indentitate .
Suprataxa pentru obiectele adresate
Poste-restant

*24*
www.dacoromanica.ro

---

---

50

50

---

--

NOUILE

TAXE POSTALE
Majorarea
15

de la

Pcntru
Intcriorul

ROMNIEI

1923.

B.

Lei

Austria
C -Slovacia
Jugoslavia
Polonia
Ungaria

B.

Lei

Pcntru
celclalte

B.

Lei

Taxa timbrului de asistenfa sociali

ce se

la scrisorile simple,
comandate, de valoare
destinate in altA localiiate deck in

cea in care sunt depuse

25

Taxa de platA minimA

obiectele nefrancate
Supra-taxA pentru recomandate,
cuvrernente, mandate
mesagerii
prezentate la
Duminicile

legale

Toate birourile postale

publicului actualele
complect
anume lipind pe

debitele de timbre stint obligate ca

externe de 2

lAngA taxa incrustatA

lei, francate

un timbru

franco-mobil de leu (dacA sunt destinate pentru Austria,

Cehoslovacia, Italia, Jugoslavia, Polonia, Unsau
2 lei, dacA
destinate

celelalte

www.dacoromanica.ro

SISTESTEMUL PUNCTELOR
TIPOGRAFICE
(Sistem normal, numit

metru 29 mm.
punct

6 puncte
7
8
9

=
=
=
=

20
24
28
36
36
40
48
60

kg.
petit,

2660 puncte tipografce

0,376 m.
nonpareille
colonel
petit
borghis
garmond

terta
text
dublu

dublu mitel
canon mare
3 ccero
=
4 ccero (missal
5 cicero
mare)
=
6 ccero (sabon)
metru
ccero $ petit
4 cicero
un quadrat (48 puncte)
nou
nonpareille,
8400 garmond
6300 ccero.
parisan (normal) este
puncte
sau

22.566

*
www.dacoromanica.ro

FORMATELE DE HRTIE
fabricate in
de

Formatul No.

obici-

tipografi:

= 42 X 68 centimetri.
76
84
77
80
96

,,

Formatul No. se
in dimensiune
aseNo. 2 ;i 4. Semi-cartonul se
de obicei pe
de 35 X 45, cartonul (alb sau colorat pe forrnatul
de 50
60
in diverse
In alte
mai
Germania, formatele de
sunt reglementate
pot avea
urmitoarele formate :
Formatul No.
33 X 42 centimetri.
menea

43
45
48

53
56
59
64
65
68
78

,,

,,

,,

postale au formatul
stabilit de

www.dacoromanica.ro

de 9,2 X

LEGEA EXEMPLARELOR
OBLIGATORII

,,Monitorul
No. 205, din
Decemvrie,
urmitoarea modificare a legei
19 Marge 1904 :
,,Proprietarul
de arte grafice : tipografie,
litografie sau
procedeu de arte grafice este obligat s
din
carte,
note muzicale,
planuri, stampe, portrete, tablouri, foae vo-

dou exemplare bibliotecii

reproducere,
romne din
exemplare bibliotecii Universittii din
bibliotecii Universittii din
bibliotecii
din
bibliotecii Ateneului

un exemplar funda-

din

tiunii Universitare
pentru cultura literatura poporului
aceste biblioteci sunt obligate

le

jar

le

in depozitele
Exemplarele ce se
bibliotecilor
s fie
executate pe
sau material de
plecte
sau se
cele cari se pun in
calitate, ca
editorilor. Nu sunt supuse indatorirei acestei legi,
cari reprezint, bani,
de
toate
de caracter oficial confidential, cari vor fi declarate ca
atari de
respective.
de a trimite
plarele legale incepe: pentru ziare, reviste
din
grafice;
pentru celelalte
etc., etc., de
ce vor fi terminate. Ticu aceste
sunt indatorati a inainta
chete o
in dou exemplare din
certificare unul se va
cat de administratia
bliotecilora.

28

www.dacoromanica.ro

* 29 *
www.dacoromanica.ro

CRONICA ANULUI
cu tiparul romnesc

Evenimente

: Cronicarul VEMOL.

Scrise

1924 a insemnat pentru tiparul romnesc un an

Pe
care
economice dela noi, se mai
ca sabia
lui Damocles asupra activitMii grafice din
Odat
cu
in noul an,
nu face secret din
de a majora din nou preturile
Corpul tipografic
pentru a
se puni
in
noua
ce se
In cursul lunei
Patronitor Tipografi din
se intrune*te
localul
,,Universului, cu care ocazie redacteazi un memoriu protest
adresat Ministerului de finante, prin care
industria
intregite,
dela noi nu poate satisface
de

asupra
scumpirea

anuala numai de 3000 vagoane,

o capacitate de

pe cnd consumul este de zeci de mii de vagoane. In

lunei Februarie
Sindicatul ,,Gatenberg"
torilor tipografi din
un memoriu,
scumpindu-se

se

in deajuns
In urma
editorilor de ziare, patronilor
lucatorilor tipografi, la care se aliaza
fabricele de
cartelate
deocamdati

grafice, in rindurile
produse

proectat.

La 31
regretatul tipograf
arte
membru

1924 inceteaz din

Pogny,

Defunctul era un
grafic

noi.

*
www.dacoromanica.ro

de

competent

Gutenberg" din

simte

tpografie
prnde

tenbere

de a poseda o
culturali ce-o intrevechiul

mtdt

,,Gu-

congres
La 20 Martie se
Romna,
al',,Unune Muncitorilor
chestiuni
deIegat. Se desbat
care

Iupt

de

In cursul

Martie apare
nostru,

un nou organ hi

*
www.dacoromanica.ro

este

nume din

ciosul sindicatului cu

la.

numai chestiuni
Luna
aduce o
in
de
$ in
un
centre din
veche.
Moare
in
de 70 ani zetarul Ion Popa-Necfa,
redactor responsabil

,,Gazetei

In lunga-i

de suferinte, zetarul Ion Popa-Neca a devenit un ade-

vrat martir national,

a
ungureasca, pentru articolele cu

sufere

nationalista scrise in
ani a fost Iocatarul
Seghedinului
Ion Popa-Neca merge
in anii
cu libertatea sa
de a protesta
contra
de
dela Budapesta. Scrisul
tiparul
datoreaz cuvinte de pietate
acestui

zetar, care inainte de toate era un bun

Bucureti organizeaza sub conSindicatul Gutenberg"
ducerea d-lui M. Constantinescu
serale de educatie
pentru tineretul
arta
sindicatul Tparul"
are
de a tine un ciclu de confeorganizate de
C.
Bosculescu, uncle avnd
caracter profesional
de

educativ.
dela
cu

cari

actualmente

o
nationali,
cu
siguri spre perfectionare, sunt animate de neobicinuitul interes
tipografilor din
cari
renoveze materialul
tipografic, introducnd unul nou modern.
Cartea
Romna
Bugra"
Intrec prin a pune
vnzare
sera de caractere moderne.
Dintre literele
mai
colt de

se remara garnitura

precum

de ,,Turntoria
garniturile de

,,Cartea
C. Rasdescu,

Conducatorii
I.
Hecht, au
neperitoriul merit de a fi contribuit
largi
desvoltarea tiparului romnesc.
de noua tentativ a
cartelate de
majora
preturile, se
protestul unanim
corpului tipo-

acestor

grafic. In urma

de hrtie multe publicatii

32

www.dacoromanica.ro

aparitia sau

paginele. Printre cele

reduc

se remara

In cursul lunei lie trece

cele eterne reputatul tipograf
editor C.
codirectorul S. A. ,,Cartea
boali
l'a
chiar in cursul
ce-1
Karlsbad. Tiparul romnesc
culturall dela.
noi stsfere o mare perdere
moartea lui C. Sfetea.
In cursul vacantei de var s'a inaugurat
8 km. dela Cernuti,
bucoAcest
s'a ridicat cu multe neprecupetite jertfe
tipografii din Bucovina. La inaugurare au
aduse
participat
presa, precum
admiratori ai
are 2 etaje, cu
vaste
luminoase, cu numeroase camere inzestrate cu tot
confortul.

In lunge de toamni

din

Wile

o
de

bntuia cu furie mai ales in

du-se valuta acestor
jar economia

Stabilincursul
austriaca, cei emigrati

normal, in industria
vechiul

de

de lucru ce

ocupatia.

In prima jumtate a lunei

se tine la Cluj un
de
care participi
o parte
industria graTransilvania. S'a remarcat
acest
expozitia
de
,,Cartea
cu sucursala
precum
Lapkiad, Bernt, Ardealul,
Tot
cursul lunei Septembrie se organizeaz
tuoasa
a tipografului clujan Gh.
o
grafice, care se deschide Oradea-Mare cu
tipografice de peste
Expozitia a avut un succes binemeritat, jar corurile au
Laburosul
Alex. Lengyel a tinut o
de

corurilor

caracter profesional. Premiul I dela emulare

dus
,,Gutenbere
La 28 Septembrie se
al 50-lea.
an de grea
activitate a distinsului tipograf
Iosif
Terenul de activitate al venerabilulu
problema defica a culturei profecoleg Gabriel

*
www.dacoromanica.ro

sionale,

din rsputeri pentru promovarea desvoltarea

artelor grafice din Banat.
Parchetul
Brapv fac o descindere
Brassoi
firma editoare
Kahana & Comp."
acuzat,
fi frustat
cu suma de 2 milioane,
dela Budapesta o
In luna Octombrie rea
artele
.,Scoala
grafice"
de atre o
frunte cu neobositul fruntai al tiparului romnesc d-I Dimitrie

secondat de munca valoroas a d-Ior NcutescuFr. Gbt Ion S.

Sunt
.seIectionati
mai
Se aduc
sacride
Patronilor",
Capita lei
Camera de
pentru sustinerea acestei
care
C.

condusA cu pricepere

de specialitate, poate

de

mai bine formarea viitoarelor

de

La inceputul lunei Noembrie se intrunelte

de unificare ale ambelor
tipografice din
cu
de a discuta chestiunea
torimei grafice
Se plnueite chiar
colaborare cu
actualmente sunt multe chestiuni de
tehnic ca s
fuziune sau colaborare
cari ingreuneazi
zicem
cu organizatia de peste munti. Dealtcum se
o

rndurile
sportiv Graphico. Lucatorul
tipograf, condamnat de multe ori a lucra in conditiuni igienice
o

tipografi

defavorabile

insuficiente, are cea mai mare nevoie de o

deaceea

sportive nu poate fi
Am

de cluburi

cu

ordinea
toate evenimentele
corpul tipografic
de
cari
noi. In
genere vorbind tiparul romnesc
ayea nespus de mult

de luptat cu enormele
produse in
de
hrtie
a
cursul anului
a
un mic pas spre progres desvoltare. Datort
procurarea de materiale tipografice este

www.dacoromanica.ro

mai

situatia de a

cursul

noi sunt
s'au infiintat
o multime de tipografii. In
au
material

luat

printre altele tipografige Bucur,

Regina
Europa, in
la Arad,
Pilger
Banatul la

Tipografia

la Focfani, etc.
Am
mai sus,
industria tiparului dela noi a
cursul anului trecut un
pas spre desvoltare.
ca
amintim aci,
in ceeace
latura
a
tiparului, s'a inaptuit mult, foarte mult chiar. Curentul moder$ a gsit adepti
a
tara
Crtile,
revistele
ar fi lucrate
unele imprimate ce apar acum,
u mai
cu
pricepere.
ratiile de
tipografi adapteazi cu mult
directivele
ce le
revista
RomnA din Craiova,
care
scurt de
apare
format o
pe
adevratei arte
de cetitori, gata de a o
grafice. Rolul

reviste

procesul de desvoltare

poate
romnesc este de nepretuit
intreaga-i insemntate
valoare.-Intrind
acestuia vor aduce
an, sperm
pentru
nostru conde existent mai
prielnice.

*
www.dacoromanica.ro

tiparului
in

INTRODUCEREA MASINELOR

DE CULES IN ROMANIA
De: Consi. MILLE.

lunga mea

de

am avut ocaziunea

de artele grafice. La noi

sunt foarte
Rutina este
a bst
gazete
sarcina mea conducerea a
aveam
trebuia
la
ocup

tirile tehnice de imprimare a acestor organe de publicitate,

nu se gndeau.
Cazavillan a introdus
in RoEra
ca pe
tirajul repede
lui
se
compune
mai repede.
repede,
da
mai multe
de ultima
Mi s'a
compozitia cu
este prea
-o mie de
poate da
litere pe
-, pe
patru mii de litere pe
m'am pus studiez chestiunea pentru aceasta
am
cteva
de tipografie
instalatiile atorva
mari organe din
Era in anul
mai
multe sisteme de
de cules. Era
mai
rudimentar sistem,
aceea venea
pe
o
fabrica Fabrica Steyer din Austria.
era
este o
foarte
care in
zetuasca
Mere mobile. Acest
bloc, zetuia
ca cu
admirabil ca
era foarte convenabil pentru
compoztiunea
avea dezavantajul, a
pagiziarului mai
M'am oprit atunci
nelor
Mergenthaler, care produce
bloc
care, afar de dezavantajul corecturei, este
pentru un

* 36 *
www.dacoromanica.ro

din America de
linotype era
ziar. Patenta
o
din Berlin prin reprezentantul ei vienez Gebrder
care
Gell, am comandat dou
Linotyp,
introdus

nu a

de cules in

Dar introducerea

Corpul tipografic din

s'a
introducerea
de cules va
grafici. Am avut
dat in
$
se cerea pur
ca

alarmat. El credea
gura
atelierele

inapoi.

Am rezistat
am
Acum dupa aproape
20 de ani, toate stabilimentele tipografice au
de
vorbesc de tipografiile, care
E azi
imposibil de a face un
de a avea
de cules.
Dar tipografille comerciale au introdus
de compomecanick.

Teama lucrtorilor tipografici nu a fost

de cules au

s'a urcat,
de
grafic a avut de

antatea

s'au

lucrul
cu

prin
se fac cu greutate

Toate progresele in toate

sacrificii.

specialist in
am fcut ceva
pentru ea.

37

www.dacoromanica.ro

ISTORIA TIPARULUP
: Em. TTARESCU.

de utile ca
Teoria
arte
tiparul, nu trebuie sA fie ignoratA
de
din
ce sunt familiarizati cu

este de
sA fie in

tot omul de
sA judece

mod

ca

meca-

nica propriilor sale

mirarea ce
exprimat-o anumiti
cercetatori mai noi ai originei tiparului,
popoarele
vechi - Grecii Romanii - nu au cunoscut tipografia, cts
&ste foarte

toate
o serie
istorici, filologi
calea
Ast-fel Plutarque

de dovezi

furnizate de

dovedesc

ei erau de mult pe'

scrierile sale,

des Laccare a recurs

de o viclenie

dmoniens,

regele Spartei, pentrts a

mna sa stnga

scrise

cuvnt era

pe

sens

rebours
socoti

se

au avtst timpul
ficatului
apoi il
zeii le

- ,,EI

cuvntul victorie

in
sa unde acest
tints acolo prefacndu-se
caracterele lite-

se imprime in suprafata

soldatilor

zicndu-Ie,

prin aceste

-. Nu este acesta un exemplu

concret de
caractere fixe ?
Bibliograful englez Disraeli (1766-1848), pretinde chiar
scrierea sa
of literature,
Romani,
dar
mari
arta de a
conceptie politica,
ce
primejdie ar atrage
au ascuns-o poporuluio.
dupa sine
descoperire,
Albert Cim.

www.dacoromanica.ro

Semnalm pe de

parte

de atre Paul

de

Lacroix, Edouard Fournier

Ferdinand
in
de l'Imprimerie (pages 69-70): ,,Nu
de
care
surprin$
cei
n'au cunoscut
tiparul,
n'a fost de nicio utilitate pentru
nu posedau o
Romani, pentru
bun
de
Dar
de
ei au avut

care oriat de rezistente $ de

erau, au servit totu$
mare msur, la

de
de

rirea de

foarte frumoase.

andu-se
un simplu
crede

sau

ori-ce
ale

in ,,De

nature des

adre-

care pretindeau
armonia universului este
le obiecteaz:
cine
putea

arunca pe jos o cantitate de caractere de aur

materie ar $ care ar reprezenta cele

de
putea cdea
asemenea
in
forma in mod foarte citet Analele
lui Ennius '); cnd
in ,,De ?institution aratoirea, ne
era
a se da la copii drept
litere
cu
ei apoi se distrau
- nu sunt toate
aceste fapte, preludiul sau
fipografiei, nu
pas atre
cu caractere mobile
nu se poate
spune
lucru de
pe care Romanii le
imprimau pe
sau pe oale, intocznai cum
notri scot in relief
titlu, pe dosul
?
Dar
de care ne vorbeite
de Varon pentru ,,a
acel procedeu
imaginele a
sute de
in numeroasele sale
aceste portrete erau gravate
personaje
S'a pretins

de metal sau din

in relief pe o
du-se in acest

inceput veritabil de chalcografie sau de

xylografie.

Tiparul xylografic sau tabular - consistnd

un text sau un desemn pe o sandur de

cu

sau culoare, apoi

a grava
a unge
a aplica o

Unul din cei mai vechi poeti latini, nscut anul

I. C. Grec
de origine a murit la 269. Stilul
era greu, incorect, aproape barbar.

www.dacoromanica.ro

pe care se freca
sau
un tampon foaie de
se practica in China pe
secolului al VI-lea, in Coreea
al
secolul al
$ in
Se
caractere mobile, ar fi existat
Coreea
in
1317 ; este adevrat,
nu se
sprijinul acestei afirmatiuni, nick un document tiprit acest
datnd
aceast
a fost
expoParis, in vitrinele Pavilionultsi Cored, o
zitia din 1900
carte
,,Le Trait difiant des Patriarches rassemblsa,
de preotul Pack-Sun, care purta pe ultima
urmtoarea
mentiune: ,,In 1377,
biserica Heung-tek...
in
caractere

a fost

carte, care figura deasernenea

ants! 1486, din ordinul
mobile de

nu
origina indeprtat a existentei tiparului,
care
s'a putut dezvolta acolo, ca la noi, din cauza limbei
un numr redus de Mere, analog
din care se compune alfabetul nostru, continea mii de semne,
din care este adevrat
cele mai multe se
foarte
acestor sernne pentru
tipo;
afar de
cere o pierdere de vreme
aceasta, ce sens ar avea
torni litere care se
aia de
nu este mai practic
se graveze textul
Ca $ Coreenli, Arabii
tiparul tabular
din
X-Iea, aia
cum o dovedeite un fragment din
Caron, tiprit la acea epoc
acest procedeu rudimentar.
In Europa, numai
secolului al XIV-lea,
apare acest mod de a
S'a servit de
mai
fabricarea
de joc, apoi pentrts
religioase,
mai
ceva pentru
de gramatici numite
dup numele
mare
de
Aelius Donatus

care a avut apoi ca

al

mai ales in Olanda

care s'au
Castaldi, din Feltra, aproape de

pe

Un anume

care a

ai secolului al XIV-lea, trece drept acela care a

calat in documente de mantsscrise, ordonante, diplome, etc.,

s'a servit pentru aceasta, de ni$e

litere

40
www.dacoromanica.ro

in genul acelora pe care le

pentru a

titlurile

de

relief. Aceste
presiune mai

unse

sau mai
in spatiurile rezervate pentru
manuscris; de aci numele de
tipar cu
urme se gsesc nu numai
acestui procedeu, ale
Italia, chiar
Panfilo Castaldi, dar in
Un inceput de tiprire cu ajutorul literilor mobile, a avut
culoare. se aplicau

tare a

anul

aproape

era absorbit de propriile

Gutenberg, pe

Un argintar din Praga. numit Procope Waldfogel, care venea

vechia
se instaleze
a papilor
naduce cu sine, anumite secrete a
$ meserii, din
care
mai important, era arta de a scri artificial, (ars
documentele autentice ale
descoperite de abatele Requin In contractele
just
bine
fcute, este vorba
fond de
in fier,
sale

practica scrierii mecanice",

de unelte de lemn,

de fier,
alte detalii. Waldfogel
asocomplecta
aduc fondurile necesare pentru
care
utilajul. Dar
sale nu par a fi dat rezultatele dorite,
de metal

el dispare
matesunt vndute
Chestiunea,
cum se vede era, ca s
o
zilele noastre
aer" ; fructul destul de apaexpresiune
maturitate ; acest Iticru
rent bine conformat, mergea
a permis
critic
trecut, Philarte
declare
,,adevratul descoperitor tiparului, este
omenesc".
de

tiune a tipografiei, partea cea mai itnportant, marele merit,

a constat, nu
mobilitatea caracterelor,
natural,
necesar, la care s'a ajuns printr'un progres invincibil,... dar
prin turnarea
; marea inventie a fost
fonta ; acesta a
geniul, revolutia
*

Christian, op. cit., p. 15.

2) Michelet, Histoire de France, t. VII, p.

www.dacoromanica.ro

note.

de

Nimic
istoria

confuz

tone de
ca prin aceasta
nurnele ce se zice

mai obscur

viata
sale,

Gutenberg,
a
sau

mii de volume,
adus mai
a purtat, acest nurne de Gutenberg, nu
propru ;
se cherna
sau Hans Gaensflesch
de Sulgeloch sau Sorgeloch,
Gudenburch,

este
sau

se

Gudinberg, Guttemberg sau Gutenberg. In realtate numele

Sulgeloch sau
de familie era
sau
Sargeioch, Gudenburch, Gudinberg, Guttemberg sau
sau supranume. El s'a
berg erau numele
Mayenta,
sau
sau
sau chiar
Gutenberg
in anul
Sunt unii care
nu s'a
chiar
putin era originar din Kuttenberg
in Boemia
din Kuttenberg s'ar fi
mai
Gutenberg.
Ori-care

numele
cert este
timp
aproape victorios

fi origina
fost

Numai de o jumtate de secol, incertitudinea a

nu pentru
Aceast confusiune provine in mare parte
care se

Gutenberg,

ales

in

inceputul

de a ascunde, de a deruta cu
Nu
se

curiozitatea
aceste

noi n'ar fi fost

cu

n'ar fi fost
urmare
acest lucru era necesar,
nu numai pentru a evita contrafacerea deci de a trage din
inventiune toate foloasele posibile, dar mai
pentru a nu
se expune
de vrjitorie, de pactizare cu Lucifer,
de
de comode,
Satan sau Belzbuth,
pentru a rezolva
mai
sau de a
chestiune mai complicat.

Este foarte ciudat,

de

tatonare
trecuse, Gutenberg a continuat a
pune numele
pe
pe
numele
asociatilor si, Ion Fust
Faust)
Petre Schoiffher sau
Schoiffer,

in numeroase

sau Schaefer de Gernsheim, se

cum sunt de
Rationala din

www.dacoromanica.ro

din 1460, sau Biblia din

dela 1462.

Ion Fast, bogat financiar

Nu este mai
fondurile lui Gutenberg,
argintar, care a
Petre Schoeffer abil caligraf gravor care a
atras in
intreprindere de
i-a
dat pe
sa in
au
de a atrage
gloria
inventiuni. Foarte multi chiar,
Erasme,
care
au crezut de
au proclamat pe Fust
inventator al
ca Paul
Edouard Fournier
Ferdinand Ser, au afirmat
a fontei
de imprimat,
Pierre
o mare
A intervenit
menti
mai mare confuziune in
anume
aparitiunea pe
a
Ion Laurentia, supranumit
Coster, pe care compatriota
100 de ani dela moartea
Gutenberg, au inceput
reclame pentru
tatea
mai malt
ridicat
statui,
i-au
dintre care cea din
la mijlocul secolului trecut, 1856.
aceasta
Coster, se
din vecinatatea
natal Harlem, $
ce
adunase coji de fag, se distra tindu-le
forma unor litere.
Inpacheta apoi aceste forme in
drum spre casa

seva ce se

ajuns

ade, lsase forma

pe hrtie,
condus
Mai
un
necrela descoperirea
dincios fugi
el, o parte din materiale, fonte, case,
inventiunii ; acest
etc.,
lucrator, supranumit $ Ion, nu era
Gutenberg
din

unii; Ion

altii.

Aceasta
precise reconstituite
aceasta
In

nu a fost de

date

au
anal
Laurentiu Coster,
1370, avea 70 ani
1440, epoca cea mai
ori acest an este
i se poate
descoperirea
anul
care
Coster a
Aceasta
impiedeca
ca
lu
$
in picioare, in mijlocul unei

www.dacoromanica.ro

piete imense din Harlem,

Grote Markt,

astfel
sin-

mult ca intotdeauna urbi

guru! inventator

tipografice, este

Coster.

Dar nu a fost suficient numai

confuziune, a
se lupte
altor incercri de
a istoriei;
una din ele.
mijloctsl secolului al XVI-Iea, un
tipograf din Strasbourg, Ion Meydenbach,
sau

Mentelin, se vede onorat de atre

de inventator
din cronicarii
pentru prima
Ion Mentelin, care
noua sa descoperire... Ion
nedemn de acest

servitorului

berg, care era foarte bogat

fcea Mentelin.
Toate acestea dovedesc

de confua, era

cu

tiparului. Arta tipografiei, scrie

Strasbourg, fu descoperiti
Strasbourg, de

titlu

care se.

care era

Ion Gensfleich,
chip
cu
Guten-

curent cu ceiace

de contraversat, de
chestiune.

Cu toate acestea nu mai poate

nici-o
adevratul descoperitor este Gutenberg; cele
irefutabile dovezi, stint urmtoarele:
Mai
sunt
martori
care Gutenberg I-a intentat la Strasbourg,
anul
Claus Dritzehen,
contra lu George
asociatului
Andrei Dritzehen, fabricant de
Spiegelmacher.
a explicat
chip foarte ingenios,
limba

pe

in

limba

Speculum ; cea mai mare parte a

in Olanda,
plan;eIor
Germania, etc.,
purtau titlul de Speculum: Speculum humanae salvationis,
Speculum vitae humanae, Speculum salutis, etc., sau
Oglinda
Ei bine,

onoarei, Oglinda

umane,

pe care Gutenberg le fabrica

cu
nu sunt reali-

in mod clandestin
tate
aceste artulii
acestor martori,
sub aparenta
fabricatiunilor acestor oglinde, Gutenberg se servea de toate

*44*
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

de toate instrumentele intrebuintate pentru tipar,

formate, etc.; mai mult

unul din
a
dela Gutenberg, acuma trei

plumb,

declar

aproape o

de
tipografiel (in textul
Trucken gehret). Trucken
a
prin urmare
nuntat
cursul procesului
a

au

unor lucruri care

german: das zu dem

Drucken),

de tipa r, a fost pro-

astfel pentru prima

mai nou.
este declaratiunea lui Ion Schaeffer, fiul
lui Petre Schaeffer
nepot sau strnepot al lu Fust, care
cu prilejul
unei
germane a operilor lu
impratului Maximilian, se
astfel in
,,Arta admirabil a tipografiei a
Mayenta, de atre
Ion Gutenberg
anul
cu un

ulterior
propagata,
capitalul
Fust
Petre
Iati
! scrie, Ambroise
ce a
citat aceste
nici-o
nu poate
fie mai autentici
mai
poart
Aceasta
data de
de aproape,
trebuie
Ion Schaeffer,
1450

munca lu

consideratiunilor de familie, a retractat in

Fust, meritul

spus, atribuind

In fine, o alta
ani, este urmitoarea

tipografi
de pe
Ulrich Gering, Mihail Friburger

cele ce a

de abia acum
Sorbona de
Franta, la
Crantz :

,,primul care a inventat arta tiparului, facnd

nu cu
cerneal, dar cu
de metal, este un anume Ion Gutenberg
*

La 27 Octombrie
torul de Saxa
diat, mare parte

Mayenta
luat de elecAdolf de Nassau,
lui Gutenberg, Fust Schaeffer,
moartea lui Christos, apostolii

cum

lumea, tot

in toat

se

*45*
www.dacoromanica.ro

cele mai
ei binefacerile acestei descoperiri,
indeprtate.
Conrad Sweinheim Arnold Pannartz de o parte Ulrich
Han sau Hahn de
Italia; primi
parte, scoborr
doi se
in
din Subiaco,
cteva leghe de
Roma, dincolo de Tivoli,
clugri germani le
ospitalitate
imprimari acolo o carte
jar altele
data de 29 Octombrie 1465.
Ulrich Hahn s'a oprit
Roma,
prima lucrare
in anal 1467. Schweinheim
Pannartz
pentru a se instala
Roma
de
ca
Hahn, numeroase
din autorii vechi:
Augustin,
Jrom, Virgiliu, etc.,
numero$ elevi. In 1475, functionau
Roma peste douzeci
de

Jean de Spire se
Venetia
acolo
prima editie din Tacit, scrisorile
Ciceron,
1469, un privia lu Pliniu, etc., obtine dela Senat
Iegiu exclusiv pentru
tipografiei
Venetia, priviprofita,
muri
Iegiu de care

vreme. In acest timp

Nicolae Jenson, originar din

Sommevoire in Champagne, gravor excelent, pe care

trimese in anal 1458 la Mayenta,

de a lua informatiuni

arte

in mod foarte subtil inventiunea.

o
in care se initiase
toate aminuntele
pregtea
se
in Franta,
precum
(1461), protectoral
de
ale

care pare a fi
vrire
consecint, in

atre Venetia,

de-ai apropia
de trei ani
Jenson se
moartea
foarte
al

a face

toate msurile,

In
proiectase tatl
in Franta,
de a se
devastrile
din Octombrie 1462, Jenson,
de

fcuse

caracter roman.

Prima oar cnd s'a pus

o carte,

purtnd

local

a fost
6

www.dacoromanica.ro

frontis-

data
1476.

www.dacoromanica.ro

a
carte numerotata,

pentrts prima
anul
o
cuprinzind totdeodati
reclame;
carte
scrisorile 5-tului
a
tipografia lui Andrei d'Asola
Andrei
Torresani, succesorul lu
Jenson.
Un
nume
tipografice, este acela

Manuce din
Lui se
dale, numite

care a
o tipografie
introducerea unor
spesau
modele a
inspirate - se
din scrisul mareltsi poet itaPetrarca. Cu aceste
de caractere,
roman
(drept)
cel italic (inclinat), arta
era aproape
constituit
faci
tutulor
anul

tot Aide Manuce este acela care a

inceput
formatele volumelor:
locul celor
costisitoare in-folio in-quarto, introduse pe
in-octavo,
format mai portativ
economic, pe care publicul
mare satisfactie.
La Strasbourg, la Bamberg, la Colonia,
Augsbourg,
etc., tipografiile erau in anul
prosperitate.
an a
introdusi
Franta la Paris, de trei
din Mayenta, Ulrich Gering, originar din Constanta,
Friburger din Colmar
Martin
sau Krantz

din Stein (Elvetia), sau poate chiar din Mayenta, ceruti de

staretul dela Sorbonna, Ion Heinlin de doctorul in teologie,
Wilhelm Fichet.

Prima carte pe care o

scrisorile unui mare

este o culegere de ,,suape atunci, azi complecPergamensis

Lapidarium Sorbonensis
urmatoarele patru versuri:

tamente uitat, Gasparin de Bergame:

epistolarum opus per
se
priorem, etc.,

Premos ecce litros quos haec industria

Francarum in terris, aedibus atque tuis.
Michael Uclalricus, martinusque magistri.
Hos impresserunt, ae facient
trei lucritori
activi
trei ani, dela
peste
de volume
limba

www.dacoromanica.ro

Saluste, Florus, Retorica de

cardinalul Bessarion,

Scrisorile
Fichet
limbei latine de Laurant

etc.

prima carte francez, ea nu a

Paris, nici chiar
Franta; ea este ,,Recueit des
de Raoul le Febre,
Histoires de
a fost
impriinati
ants!
nu de
englezul
Colonia
In

William Caxton, cum

mai multi bibliografi, ci de
germantsl Ulrich Zell, acela care a introdus tipografia
Colonia,
care apartinea pe vremea
de
Bourgonia.

$ data%

Prima carte

a aprut de abia la
$ antsme Cronicele Frantei (Croniques de Saint-Denys), 3 volume in-folio; ea a
tipografia Pasquier Bonhomme. De altfel Pasquier
Bonhomme este primul tipograf parizian,
nume
este francez;
de
toti tipografii din
erau
germani.
literilor din scrierea

caractere tipografice

pe atunci
Gutenberg, Fust $ Schaeffer,
acest gen, pentru a le putea vinde ca manuscrise.
Forma caracterelor
de
Gering asociatii
sai, se apropie
Ambrosie
de acelea ale
romane din secolul lui August. Unele
litere
erats defectoase $
literilor erats
in.
alb, pentru ca
fie apoi complectat
Abreviatitsnile sunt foarte numeroase. Capitalele lipsesc; ele sunt
in alb, pentru ca
fie
de rubricator.
a fi prea alb, este destul de rezistent bine inchegati;
mai multe
dar mai ales Psantier
Gering

ro$e $

pentru a se distinge

cile; ambele cerneluri erau foarte reu0te.

incepe
verso ; nu se vede
titlul, nici
nici
nici
Gering, care incepuse
rhea cts caractere romane, intrebuinteaza apoi,
caracterele de
gotia.
In ants!
Gering, Friburger $ Crantz
Sorbonna
$
tipografia
ani
strada Saint-Jacques.

*
www.dacoromanica.ro

ctre
vedem pe Friburger
Crantz separndu-se de Gering, probabil pentru a se
toarce
Germania, jar numele lui Gering
singur
pe Iucrrile imprimate de el
anul
cnd
aso-ciaz cu Bertrand sau Berthold Remboldt de Strasbourg.
care este considerat ca primul

mai

burger
nise

XI-Iea de
dela Ludovic
ca
Crantz, scrisorile respective de naturalizare. parve-

strngO o mare avere, ,,ceiace nu s'a mai

tipografi dup
spune eruditul
patron
G. A. Crape
lucrarea sa
pratiques et
sur la
,,nu este exclus,
ca
fi posedat deja aceste fonduri considerabile,
de
a se fi
la
El muri
23 August

la

cea mai mare parte din averea lu doctorilor dela Sorbonna,

ca
de
pentru ospitalitatea
Bertrand Remboldt,
publice
numai sub numele
in anul
In
lu Ulrich
Petre Cezar Ion Stoll, I-au
pentru a deschide o tipografie
celui
au
mers
de departe cu acest spirit de
de concurentO,

tipografia se

chiar pe

pe care le
aproape de fostul
patron, jar toate
scotea Gering,
in anul
din tipografia
Ca
Roma la Venetia, numrul
crescu
in anul
repede la
erau peste easezeci. Este de
secoluI al XV-Iea, cele mai multe tipografii

erau
Paris.
amintit tipografi este Jean du

din cei mai demni de

,,primul
prin urmare a avea
EI este
cartea de aur a tiparului
una
gloriile
artistice.

care a introdus in
su de onoare
considerat cu drept
Antoine Vrard, cel mai ilustru librar francez, editor mai
mult
caz foarte abil caligraf miniaturist, se

in special la publicarea

romane de cavaleri, franceze, pe care le

cronice
pentru

tiprire lu Jean du Pr, lui Guy Marchand, lui Jean Morand,

ilustrate remarcabile.
etc.; el public deasemenea,

* 50
www.dacoromanica.ro

Lui se datoreaz avntul

mare ce
arta francez
a
ilustrate... Niciun editor n-a publicat attea
editor n-a vulgarizat mai mutt
genul acesta, ca Vrard;
francez. Tot lu se datoreaz
ca
literatura
progresul ce s'a efectuat
cea mai mare parte,
timpul celor zece
ai secolului
XV-lea.
tiparul francez,
Un alt librar
care ca Vrard se
cu editarea, cu conducerea
cu desfacerea
a fost Simon Vostre, in al
serviciu se pusese tipograful Philippe Pigouchet.
sale de
ilustrate
cu admirabilele
margini in arabescuri, presrate
cu
personaje, rivalizau cu acelea ale
Vrard.
Se
tipografi sau
paricei mai
Eruditul Josse Bade care
zieni din vrernea aceia
a avut gloria de
pe cele trei fice ale
dupi
trek

ai tiparului francez, Michel Vascosan, Robert Estknne

caracterele gotice
Jean de Roigny; Josse Bade
caracterele ronde sau romane, care
deasemenea adoptate de Henri Estienne, cu care
cu care Franta se
in

tipografilor

Pierre Le Rouge care

Pierre Levet,
Mer des
carte ilustrat din

ca cea mai
Michel Le Noir, Jean Trepperel, GuiKerver,
llot du Pr, copilul lui
Jean du Pr, Simon de
lines, Frederich Morel, etc.
,,care este
secolul al
llaume Boucher,

tipografi aveau marca

un
de
cu o
care era
pe toate exemplarele care eeau din

$ care aveau ca scop, a

tipografiile

contrafacerea.

In tipografia

Henri Estienne,
ca desemnator,
gravor
corector un anume Berichon Geoffroy Tory
1533), care
arta veche $ arta
Roma $
$ mai
elementele alfabetului. Intr'o lucrare pe
pe

au quel

de

due et braie propartion des

est contenu Part et science
lettres attiques,
antrement lettres antiques, et
rement lettres romaines, proportionnes selon le corps et le
Geoffroy Tory et
Gourmont
el

incearc.

dovedeasc

toate

1*

www.dacoromanica.ro

numele zeitei
$ sunt formate
link
$ un cerc.
Tory s'a ocupat cu
regulelor ortografice
$
punctuatiei, $ lui i se
apostrofei, virgulei $ cedilei.
,,Renovatorul
franceze din secolul
XVI-lea,
Geoffroy Tory, perfectiona caracterele lu Josse Bade $ avu
ca elev pe Claude Garamond, cel mai celebru gravor litere.
tului

$ din

Tipurile de caractere creiate de Garamond din ordinul

Francisc I $
drniciei acestuia, sunt ca zicem

edificiului care
in
perpetueze, renumele tipografiei franceze.
conserve $
Aceste caractere sunt primul material al
regale;
se atribiu lui Francisc I, creiatiunea
ceiace a $ contribuit
national -, cts toate
acestei tipografii -- azi
realitete ea n-a fost
de
1618, de atre
Ludovic al XIII-lea; instalata in mod
Luvru, ea
purta numele de Tipografia
Tiparul s'a
provincie
care s'a
Paris.
El fu intro dus
Lyon in ants!
; cel
acest
ea a
o
cea mai veche carte
e$t
tipografia lui Guillaume Regis sau Le Roi.
ani mai
hi 1478, un tipograf german Martin usz,
care se stabilise
prima carte
Lyon,
care a
aprut in Franta ,,Le Miroir
la Rdemption",
256 de
in
Este
aceste forme n'au fost nici
desemnate,
fasonate de
francezi; ele erau aduse
cea

din

tsnde

deja pentru o editie gerrnan, a

vreme, un mare
De
tiparul lionez
nume
renume $ el
cele mai ilustre: Gaspard Trechsel, care avts, ca ginere $

corector pe Josse Bade, savantul $ nefericitul Etienne Dolet,

Gryphe, Tournes, Frellon, Anisson, etc.
Strasbourg (1437 sau 1458),
(1470) $ Lyon
(1473), tiparl fu introdus la Toulouse
1476; apoi
1478; Chables
Angers la 1477 ; la
in Dauphin

* 52 *
www.dacoromanica.ro

Bourgogne renumit prin

in
;
Rennes in
la Poitiers
;
;
Tours,
Trguier
Salins in
;
Abbeville
Besanon
Rouen in
; la Angoulme
Dijon
;
Bordeaux in
(poate in
Bourges
in
(poate
Marseille in 1594 ; etc.
*

tiparul a

In

importat de William Caxton

care
(1412
tipografia abatele de Westminster
1477, prima carte
in Anglia, The
Dictes and SaWnges of the philosophers. AItii
prima
a fost The game of the chess,
din limba
carte

1424. Cea mai mare parte din

publicate de Caxton sunt imprumutate din Franta
traduse
in
Aceste traduceri erau
de
Caxton,
de
acest neobosit
colora
le lega.

Nu se

cu

care

erata; Caxton

cu

ce

le

aceasta, corectind
care se strecuraserl
Westminster, prima
data
Oxford,
mai

tipar. La Londra,
nu Iocuia
carte fu
tot de Caxton
avut prima carte
cu doi
nu la 1468, cum s'a crezut
timp.
In
tiparul a fost introdus in anul 1508,
burg, de
Chapman
Andrei Mylar. In Irlanda a
1551.

Ion de Westpalia,
german foarte dibaci, asociatul
belgianului Diedrich (Thierry) Maertens,
la Most,
1473, prima carte
Belgia. De aci plecl la Louvain
tipografia sa
Universitatea
ora;,
prima
carte
ad, poarti anul
Bruxelles tiparul apare
Brugges in
;
fu adus
de Colard Mansion ; la Anvers,
dup unii chiar
1472. La Anvers
se stabili in 1554, tipograful Cristophe Plantin (1514-1589),
care era originar din Saint-Avertin, aproape de Tours. El
este
fondator al unei familii de tipografi, Plantina
se vede
Anvers,

tot

de tipografie ce l-a

* 53
www.dacoromanica.ro

atunci.

de tipar
dela
Utrecht.
apoi: Deventer $
Gonda (Terqum) 1477 ; Delft 1479 ; etc. La Harlem tiparul
cu certitudine
1483,
pe cea
mai veche carte
acest oral. dinastie de tipografi,
Elzevier
care
un mare renume, a fost
sau Elzevir, care
ezercitat meseria dela 1592 la 1692,
la Leyde. Familia Elzevier,
cum
Didot, poate fi revendicata, ca
de
franceza. Cele
mai frumoase
de ei, sunt cu caractere
$
gravate de doi francezi, Garamond
Sanlecque ; jar
In

cele mai vechi

$ au fost

$
pe care o intrebuintau, provenea din fabridela Angoulme. Trebuie
printre compozitori
$
se
foarte multi francezi
Ceia-ce ii deosebia
foarte muIt de
Estienne, era
faptul Elzevierii aveau foarte
entusiasm pentru
aia
nu a
in lunga
activitate, de
simpli
negustori, cu orizonturi cu
foarte
Editurile ce
; erau
au scos, treceau drept foarte
$
ca
elegante
comode ; caracterele de-1i prea
subtiri, erau bine gravate numele de elzevir a
apoi
cu
semnificare, a formatului $ a caracterului de litere
sus.

de

prima tipografie a
1470, in
Argovia sau Beromunster, in Cantonul
Lucerna, nu departe de lacul Sempach ; chiar in prima carte
care s'a
aci, Mamotreclus, au
pentru
In

Munster

mod tipografic, cifrele arabe. Oraiul

unde
tiparul apare pentru
data la 1473, avut ateliere celebre,
in special acele Amerbach $ Froben,
care a lucrat familia
(1467-1536), rivala familiilor renumite Aide Estiene.
In
tiparul stralucea
jurul
Mayenta
se
de 1470, Ia Bamberg (1461),
StrasAugsbourg
bourg (1466 chiar 1458), la Colonia (1466),
(1468).
Nuremberg
1470,
Spire in 1471, Ia
in 1472, Ulm in 1473, Lubeck in 1475,
1481,
Magdeburg
1483,
n-a
Berlin,
foarte
cursul secolului
prima

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Austria,

1473.
Buda,
Cracovia,
(poate chiar dela 1465).
In Danemarca, la Copenhaga,
1493.
In Suedia,
Stockolm, in
;
Upsal
1510.
In Rusia, la Moscova, in 1564; prima tipografie se pare
de
ca
nu
vre-o
a
o schimbare
turburare hi opiniunea
religia
;
Petrograd, in 1711.
deasemenea cum
Am
a
in Italia, cu
Sweinheim
Pannartz,
1465,
oare-care disde Roma,
monastirea Subiaco ; Ion de Spire, se
in 1469
Manuce, fonda in 1490
acest
din
ora, celebrul
stabiliment.
stadiului
de
straluciri
artistice de care
se bucura atunci, Italia a
until
centrele,
s'a dezvoltat s'a propagat cu cea mai mare
Il
Verona,
Milan, in
Foligno, Placentia
Florenta,
;
Bologna, la Ferrare,
Neapole,
in
;
Manton
la Padua 1472 ; Messina
la Parma,
1473;
Parma, arta
a
ridisecolul trecut
un
grad de
de tipoloan Baptiste Bodoni
1813), care zicea
ceva
sacrificnd tot
neglijind
corectarea
exactitatea textelor
Geneva
la Turin,
1474;
Palermo, 1477 ; Colle, 1478 ;
Pisa,
1482;
Sienna,
1484, etc.
In Spada, tiparul s'a introdus mai
de
Italia
Franta.
a
Valenta
1474, la Sevilia
Sarogassa
1475, la Salamanca
Madrid in
1485,
1499, etc. La
a
cel mai celebru tipograf Spa-

In
In

Joachim Ibarra (1726-1785), care primul, a avut

t
de a satina hrtia,
In Portugalia,
1489.
In
ate-va
de evrei, au
Constantinopole in secoltsl
XV-Iea; un decret
Baiazet
II-lea,
1483, reinoit
1515 de

n'a

Selim I, a
adoptat de

sub

tocmai

secolul al

www.dacoromanica.ro

la

de moarte. El

se
in anul 1820,
tipografie greceasca fu stabiturceasca Chio sau Chios,
1821, prin

In Grecia,

facea mai
ingrijirea

Venetia.

dar ea fu
in
Chios. La Corfu, exista o

Ambrosie

tipografie in 1799 ; la Corint, in 1822; exista una

Atena,
1830.
de abia
In
au fost
in
fa Alexandria,
Cairo
la
odat cu debarcarea trupelor franceze.
In Siria, Muntele Liban, exista
din
16W.
In Hindustan, la Goa, in 1563.
In Statete-Unite, la
1638; la Boston, in
1686;
New-York, in 1693, etc.
1637 ; Ia Filaldelfia
la Mexic, in 1556.
In
enurnerare, prin
secolului XV-Iea, tipoobservatie: ,,La
foarte
unde literatura $ cultura
in toate
tiparului,
genere erau intr'o stare
Data
de
este un
mod foarte exact,
care dovedeqte
in care se
fiecare
*

Celebra dinastie de
de Henric
Estienne $
tipografilor AIde din Venetia, conteaza ca
mai
dintre
pe Robert Estiene (1503-1559),
protejat de
I
gratificat de
cu
de ,,tipograf
regal. Robert Estienne n-a
numai un maestru in arta

dar chiar un profund erudit. ,,Nu am lucrat

pentru bani, marturisea el adesea foarte
De
toat familia lu
ca acea a lui
Bade, Froben,
Plantin,
primi
mari
aveau pentru
arzitoare $ extrem de pasionata, cultul liteo
propagare,
rilor $
cult pentru a
ridicare
mari
Dupa cum se vede dintr'un dialog al lui
loan Froben, wzat in fruntea
a doua a
,,Connumai rezultatul
cordanta
ei nu
ca fabricatiunea

desfacerii, ci

pe
este incompatibila

in

* 57
www.dacoromanica.ro

,,o

ce se
azi o mara
Nimic nu precupetea
Robert Estienne, nici bani, nci
nici
pentru ca
bune frumoase ; de
cartea sa Thesaurus linguae latinae, o
cu
El a adus
de mari
sale
in
,,titlurile

mertul

Jacques-Auguste de Thou, nu s'a ferit

scrie
nu numai a Frantei dar a
care
are
sunt mai mari de
mai

Lucrarile sale au
a Frantei, mai
victorioase
Acest splendid

victorii, ale
mai mari
pentru onoarea glora nemurtoare
de
toate faptele de arme din
de
toate artele

poate decernat cu drept

celui mare a lui Robert Estienne, Henri Estienne
autorul lui Thesaurus graecae
Apo[ogle pour Hrodote, etc., ,,care a Lost cel mai mare elenist

pe care Firmin Didot Ambrosie Firmin-Didot,

ca ,,cel
tipograf al
a

al

tutulor

nu I-a impedecat de

chip mizerabil dement spitalul din Lyon. Mai

printre
sau editorii francezi cts renume, pe
Familia Cramoisy,
descendent, Sebastian
stabilit
,,cel mai mare editor de
grecefti,
franceze, din
a
al doilea director tiporegale,
de Ludovic XIII-Iea, functiune care
apoi
sale.
a

Antoine Vitr sau Vitray

1595-1674), tipograf al
a
deasemenea
regelu pentru limbile orientale
director
regale; editiunea
Bible polyglotte,
a
Le Jay,
volume in-folio, este
toate
tpografice ce
ea, una din capod'operile

Jean

francez;
mai

tipograf
Lyon, apoi
fiu Laurentits Anisson, a
director al
Tipografiei
functiune pe care a
in
Anisson Duperron;
mai multi descendenti ai

in

Familia Barbou, stabiliti

Barbou

Lyon, au venit la Paris

acolo

* 58 *
www.dacoromanica.ro

copieze

din numele cele

pe tipografii Elzevier. Familia Didot,
una din gloriile tipografiel franceze. Aparitia
mai ilustre
tipografilor
libradela Maria-Ana Didot,
rului Nyon, care devenise
in 1698,
o
tipografie pe contul
1753, Ambrosie Firmin-Didot,
presa cu o

lovitur

care imprimarea

de a

face o
de
dimensiunea punctului,
unitate de
la, 0. m., 00038
patru zecimi de milimetru).
mai
Henri Didot
tiparul polyamalype, care
se face

presiuni succesive -,

in

mai
tipografica, in

posibilitatea de a turna
aceasta, un
de caractere tipografice.
de fabricat
construe0e o
alt
Louis Robert,
a
ideie apartine in
In
familia Didot,
papetaria
dela
care lucra

dupi
un mare

1795,

In 1801-1805,
o

un nou procedeu de

Didot

din Racine,

sa

3 volume in-folio,

proclamata la Expozitia anului al VI-lea, ca ,,capo-d'opera tipotoate timpurile

toate
Putin mai
1798, Pirre Didot, publicase, in acea colectie, o
tipografica,
in-folio, carte mai

tipografie nu exista perfectiunea),

nu se
in ea de
o singur
un j, al
punct s'a detaat,
cauza presiunii.

de

Mai
Tipograful

gravorul de
Pierre-Simon Fournier
(1712-1768), care compuse numeroase
tipografie,
foarte

care una, Manuel typographique,

asupra gravurei, turnatului

fonta

Familia Panckoucke, care

cu Charles-Joseph
la
Panckoucke (1736-1799), se transportara
in 1762 ; Charles-Joseph se
de editarea operilor lui
inceputul revolutiei, la 26 Noembrie 1789,
Voltaire
fondi Le Moniteur
Charles-Louis-Fleury
;
(1780-1844),
o mare colectie a autorilor latini (174
volume in-8"), la ,,Collection Panckoucke;

59 *
www.dacoromanica.ro

mari prieteni ai
Librarii Bure
; unul din ei Guillaume Debure
se
fruntea celui mai mare
care era pe vremea
Franta.
aceia
Editorul Cazin
inceput
la Reims,
de
care
dat numele
unei
apoi la
volume in format mic, analog formatului
;

Familia Crapelet, tipografi dintre care cel mai

tativ a
autorul
Georges-Adrien Crapelet
unea din cele mai bune
care s'a scris asupra
ne intereseaza
anume, Etudes
nilor profesionale
ques et littraires sur la typographie (tome I;
Crapelet,
din nenorocire
lucrare care a
moartea autorului.
expunere,

cte-va

ratiuni de ordin general.

este de remarcat,
a atins chiar dela
cel mai
grad de
origina
Ca
- Iimpezimea frumusetea tpurilor, corectiunea, cerneala,

etc., - nu s'a

mai mult de
au
AIde Estienne ;
se poate zice
nu s'a
mai mult chiar
de
Gutenberga. Cartea, a scris Henri Bouchot,
merita
deviza Nascendo maturus,
care
in secolul
XVI-Iea, portretele lu Gaxton de Foix, forma

s'a

embleme: o

legenda

ce o

care

de a separa

moment ce Gutenberg avu

de a le
in

cuvintele, de a le mua
a

de a trage apoi pe hrtie, o

ast-fel
cartea *era perfecta. Cel mult se putea
prevedea in scurt timp ate-va
de detaliu;
era copt, copt deja de
s'a
Se mai poate spune
in nici-o parte, in primele
timpuri ale
s'a
mai muIt de
in Franta.
istoric al tiparului francez, Andr
Cel mai
invocnd autoritatea unui scriaor dincolo de
GerRin,
acest lucru, in termena
au avut
de a
de a-I fi practicat

* 60 *
www.dacoromanica.ro

de a se fi

Francezil au avut

cei

de a o

in

la

impins

din

punct al perfectiunii. Un savant german, Henry Meibonius

(1555-1625), care scrise in
Chronicon
sense, este de acord cu
zice : Quod scribendi
genus ut moguntiae
Gallas demum perfectum est.
cultum, et

afpud

sunt acei

cele mai frumoase arti, complecteaa Andr

Chevillier, in
de l'imprimerie de Paris, p. 58.
progres tipografic
de vremurge mai noi,

care au

vorbincl, numai

in tiraj -in steriotipie

cere

procedeele de
pe vremea
presei primitive de
moderne se obtine

prese. Pe

lui Gutenberg, se
cu
o
de exemplare pe
cu
de 14.000.000 de exemplare in 24 ore, datoriti
mai
prin stereotipie sau galvanoplastie
formatelor. In acest
noi am
cantitate;
ceia-ce
calitatea, ea
de
era foarte inferior
de
crtilor de azi. Cum pe atunci
era foarte
instruit,
se adresau unui numr de
foarte
de
ants!
o carte nu se
in
mai mult de 300 exemplare. In fine, un alt
Pierre-Simon Fournier
conchide
conceptie
unei arte
de
utile ca tiparul, nu trebuie
de

redus,

acei ce sunt familiarizati cu

ca tot omul de litere, s fie in

judece
canica

este de

me-

mod
sale

www.dacoromanica.ro

TIPARUL

PRESA IN JAPONIA
loan TIMU..

un istoric al tiparului
nu e lipsit
; ca
cred
descrierea tiparului unei
care intrede interes
un sistem de scriere total
de
nostru, in
Graficei

desen

in

Tiparul dateaa in Japonia de mai bine de

jurnalismul
in
modern al
vre-o 50 de
le-a venit tot din China, pe
de

buite pe

puternia
cu

terelor

mici de

budiste pe
temple.
primele
se

Ieyasu.

anul 770

se imprime un milion
pentru a fi distri-

din sec. XII XIII.

sec. XVII

tiparului
consta

pe o mare plaa de

caracterele mobile.

veacuri ;

numai de

dela Koreeni
e locul
spun
caractere

gravarea carac-

in timpul
se foloseasck de

Koreea se
din 1324,
prin 1870

Gutenberg (1397-1468).
pentru tipar.
apar in Japonia pentru prima
in 1865 ;
existau doar
de stradi), table
rudimentare de lemn, pe care erau gravate semnele
sau alt
era vorba de vre-o
aceasta
fapt
Un pas
face
care continea
ceva
metodele

ziar propriu

(,,gazeti

www.dacoromanica.ro

este
1871.

'

-c

'
'

A.,

'

ic

It

6t

paginA de

cu desemn dintr'o

apare in
cu
forma
viitor cu
nu
Japonia, in
Azi se tipresc in
de 989 de ziare, dintre care cteva mai principale
mai
63 *
www.dacoromanica.ro

Un manuscript

(poezie) a

au un

lumea
foarte mare,
gazetele,
sau trei;
populatia dela sate
noi.
gazeta incomparabil mai mult dect

de obiceiu

numele atorva ziare dintre cele mai mari: Hoc-

mbun

Yamato,

Uneori

cu un teanc de ziare

pe

de clopotei
brat, cu o
strignd
in gura mare goga ! goga ! (,,extra! extra!a); sunt editiile

64

www.dacoromanica.ro

/
n

,f-

.4

www.dacoromanica.ro

tare

jate in
ce
se

manuscrisul pronuntand numele specific

semn din scriltura

aceste semne sunt arancare umplu mai multe
iar
e
In
depinzand de desemnul
celui
sunt o multime de
mici, cari pe
ce
pe

$ in

fiecare

in sectiunea rezervata lu,

aduc culegatorului.
In Japonia se
7 sau ziare scrise
eagleDin
mai vechi e Japan Times
in 1865.
apar enorm de multe, in 1921 erau peste 2000:
ilustrate sau nu, de
filologie, antroeconomie,
satirice, umoristice, femenine, mai
toate
european. Sunt multe
ca
ziarele, sunt foarte ieftine.
Cara
a
anuale in Japonia e
peste
49.000, dintre care aproape 12.000 opere originale,
de
publicatii
vre-o
de periodice
aproape 150
de
Clasificate
ordine :

caligrafie,

lucrarile originale s'ar clasa in

drept, economie, militare,

educatie,

industrie,
genere,

de tot,

Ziarele japoneze sunt legate cu mar& centre din America $ Europa

nu mai
de 6 agentii telegrafice.
Dintre ele cea mai importanta este
care pritelegramele
le traduce
le trimete imediat
ziarelor;
din
agentii este D-nul Percy
Whiteing, un mare
al
au
de prea.
Adaog
Cenzura presei in Japonia a fost trecut extrem de
mai
azi
de
Acest Argus
tot ce se
Japonia,
ici o traducere,
un
care se pare
contine
secrete militare,
ar
ar
denmitatea familiei imperialea, sau
institutiile de
Mai pot fi
oprite
care se atinge
ar fi

66 *

www.dacoromanica.ro

prematuri a

de a fost
Pentru toate
aceste cazuri, este prevazut confscarea, suspendarea sau
la do ani. Se cere de
amenda
inchsoarea dela o
multe ori in prealabil ziarelor o
o
de
yeni '). In
s'a
vinau fost
de cazuri
derea, 3 cazuri
de
gazeta a fost suspendat
in judecati.
Aceste care privesc numai ziarele
revistele.
in
an au mai
de opriri de
de
82 de
in judecat, toate acestea privind
diferite alte
mai sunt de
33 de
cazur
s'a
sau a traducerilor
pe motive de atngerea moralei
a
ordinei publice.
Unele ziare se
numai din dezvluirea in
public a
familiare a oamenilor politici.
trebue
adaog
presa
e cu
De
Europa.
multe
sora ei
putin circumspect

cazuri exagereazi prea

jar in altele inventeaa pe dea
'ntregul. Aa,
japonez
a fost
asasinat de
fanatic
care-0 formase convingerea
duce tara la peire. De fapt, moartea acestui brbat de
stat a fost regretat chiar de adversari lui politic, dat
mai ales energa
de fer.
formase convingerea numai din lectura ziarelor de
care ata-

cau vehement pe priministru.

1)

cents americani.

67

www.dacoromanica.ro

COPERTA DIN BANCNOTE

tara sovietelor

o intreprindere numit
scoate o

time de
exteriorul
bicinuite se

originale,
prin
totul excentrc.
seria de
legate

prin

lucari neo-

coale intregi $
ruble!
sovietice in valoare dela 2
Intruat bacnotele
1000
dela 2
ruble n'au actualmente ncio
in Rusia,
se presupune,
a
contra
unui pret bun toate coalele
ruble de valoare
realizind astfel un benefciu mai nsemnat
le punea
in circulate.
,,Editura Manuscriptelora a
o serie de
nteresante
hana
face
afacere
aceste
multe
se vnd
in
la
centre europene
preturi neobicinuit

de ridicate, astfel de arti tredrept curozitti

www.dacoromanica.ro

TIPRITURI MUNTENE,
SLAVONE

De:

IORGA.

cele
mari lucrri
ardeleni, Moldova-0

cnd
ale

Petru

moartea

rostul

gata acute,

inchiderea sau

slavone, cts aruncarea

Vasile-Vod in acele primejdioase
Tara-Romaventuri politice, cu perspectiva
capul.
chiar in Ardeal, care,
Nsturel ajunge conducitorul
In Tara-Romineasc,
literate
in
ai
tefan din
nului Teofil
cei

La Dealu,
egumen un Slav, un Bosniac dela mnstirea Gomionita, trecut
Atos pentru a
se dau pe
ce acum
din
dup
Lemberg, se odihniatt,
de slujb
acela
din
chipul lui Mateiu-Voda
apoi
din
an,
acesta
curat slavon, pe cnd un cleric
acest timp
unul
romno-slavon,
a
frumosu-i manuscript
aduce o
a
carte in

care sufletul vorbe0e de-adreptul lui Dumnezeu

o lucrare
pentru cei
- dar

mai
de
al lui Nsturel, care o
prefcuse din originalul latin.
precum se
ca o curiozitate
de tipar Slujba pe romnqte, astfel
Ms.

al

Ac. Rom. V. Bib!.

I, n-le

69 *
www.dacoromanica.ro

51.

invtat boier nu
dela
acea
romneasci a lu
intr'o serie de manuscripte

care se
numai

1
vzut
Tipografia se

apoi,
tot pe
proBosniacul loan in fruntea ; Doamna Elena
intre egumenii Sfntului Munte, lui
celui
Damaschin, poate pe atunci oaspete
Curtii muntene, un
In anul urmtor egumenul greco-slav din
urmase
un
Melchisedec, Dionisie2,
o nou
cu
un an
din

Dar lucrarile
ale
Ardeal nu
Mitropolitul tefan
pu'eau
sale, in dauna modei
a se simti
slavone dela Curte, sprijinite reprezintate de cumnatul insu$
al

Sale. Un diacon
nu
unei
din care se

de

de

turari a ceti ruglciunile deosebite ce se cuvin

ingroparea
clericilor. Avnd un manuscript slavon unul grec,
de
ca

diaconul,

,,buna pogribanie,
de

$a

Pogribania

ce

acea

nu numai de ,,buna murire, ci

pentru aceasti
de

de

tipiriturilor

care deschide

Cu o tlmicire a
pe care o
poate
de un
dres in ce
dogma,
sau Sacrament, apare acum
Mitropolitul
deocamdati
prei adesea
de
botezul
mirul ; a doua parte
a rmas
Mss. Gaster,

I, p. 129

mss. 2458, 2470 ale Ac.

Rom.;
Biserica
pe 1902; catalog, no. 52. D. general
Vasiliu Nasturel a publicat in
traducere a lui Udri1te.
2 Lapdatu, Episcopia Strehaii, p. 7, nota 2.
ingrijit, pe care I-am
3
acest manuscript
Brea
a publicat-o d. Ion Bianu
la cuvAntarea sa Despre
RomAndor,
de intrare
Academia

; 1904.

www.dacoromanica.ro

o incercare de a
muntean
ce se
celui moldovenesc prin cele
ale lu
Evstratie Logofitul. Indat, tefan voi inlture
cealalt lucrare a
de
pe care-I avuse
Moldova. ,,indreptarea
marea carte de canoane care
fcut
un text
se imparte
lui Alexie
sau Rodinul din vremea
Comnenul, care, de fapt, a comentat numai pe Iarg, un
original al Logofitului
ca
de
recomandri ale
dela Vistierul
(t
Un

canoane
ale
manuscriptul fusese
muntean, Gheorghe
din Trikke
lu
Ligaridis
al lu
cel
predicatorul

alugrul
Tara Ungureasci, pentru

cellalt, necunoscut

Andrean sau Adrian,

in
elineascl
cu traduDar acesta
e mai bine
reproduc un malu Evstratie, schimbnd
nuscript complect
doar,
textul grecesc, dela care
unele lucruri, ordinea
Cu o greoaie
a Mitropolitului
despre felul cum s'a
canoanale bizantine
cu multe
de tot frumoase, se
nepracstrnsur
Peste
mai
o
de

sank, din
sIavone0e, - carte de
cnd se aceau din
se dregeau
biserici, de
a lu Mateiu-Vodi a
Dina.
ultim
din epoca lu Mateiu,
in preajma
cu Moldova, a
a mortii
Domn, are
aceast hotritoare
Krumbacher, Gesch. der byz.

2 Siudii

doc., IV,
p. 133, nota
de

p. 607.

Cron. lui Constantin Cpitanul, ed.

Blaremberg, 1871 ;

de Bujoreanu,

III; cf. Pie, Die rumnischen

und ihr Nexus
slavischen
Praga,
V.
dem byzaniinischen
Romnilor, IV, p. 163 urm.; C. Popovlci, in Candela,
Xenopol,
V. ms. 2471 al Ac. Rom.
de

*71*
www.dacoromanica.ro

in

polit ortodox

de slujba

rugciuni tipicale,

larg se
ptrundei

un Mitro-

zis,

prefaa

nu
pronuntate niciodat in
acea a limbilor vechi
Tot mai
paguba
ortodoxii cu canoane

poarta prin care noul curent

pe veci a Bisericii,

tot cuprinsul

Din toate aceste lupte

din toat
munci
din cele mai insemnate pentru literatura
pentru
dar,
pentru
pentru
scrisul romnesc
care anume.
din vechiul ei cerc de
Pe de o parte, Biserica
care
curat religios, in al doilea
artistic, prin
artei cu
cu zugrveala, cu facerea
cu
impodobirea cu miniaturi a
de aceasta,
sufleteite
o veche
ce nu mai
popor. Acuma intre
cultura
Biserica
se fcuse o
pe care nimic n'o mai
bnuielile ortodoxiei de
modele de Curte, nici eparopia
Rsritului,
rolul de patroni ai
de
unele
ai
pe care
cu
cere
mai mari, nici,
neamul
grecesc, de care se tin, prin
limb?
insA un

sentimentul
une ori,
Vasile Lupu.

de dupi Mateiu. Basarab

apoi a
tutindeni.

a face o

Aceste arti le

spune aceasta

muntean

de

Simion tef an o
;
acest sens, astfel socoti

tefan

ace! mai
de aceasta,
pe care nu erau in stare
o cerceteze prea de aproape
cea ce
sau eresurile,
sau
,,boscoadele, purcederea
din
sau
cari

2a
www.dacoromanica.ro

din Fiul, a
Dumnezeu

de incredere in

Lege

bun, de

de

peste

faptele

cea de aici

pe

alte motive pe care Dumnezeu nu le-a

cuvantat, nici le poate binecuvnti de
intre oameni,
cari
unii cu
se
se poarte
de

lege

romnesc,

risirea Credintei, cu evlavia

ale

inimii celei vii $

- ,,cuvnt

celui umil

Biserica

veni

cu

frumusetile

oamenilor,

aceasta, -

and,
pe o
a culturii, ea se inchise

,,Istoria
sericii

* 73 *
www.dacoromanica.ro

mai de sus

li

DE
De: Ion DONGOROZI

ce sporesc par'a

Cu toate greuttile de tiprire,

pe zi ce trece, apar

peste

reviste

gazete, chiar in cele mai umile

mai indeprtate colturi de
provincie. Versuri
proa, teatru, romane, filosofie ori
puri
- efemeride politice, foi pentru popor,
-e drept - mai nici-o
Nu se poate
de seIectiune, chiar
e vorba de editurele
potopul acesta de tiprituri felurite, in epoca de
care-ar
trebui
culturala,
fie o
de
are
ca atare trebue
ne intereseze. Eroismul
celor ce
cu
mai neprecupetite
de
cu
se poate observa,
ce in ce, tot
mai accentuat, o
in felul cum se
dela

Revistele

lipsa de cetitori, cu
scumpetea
sunt incontestabil, cu mult mai superior
din epoca anterioari marelui
E
de
de cheltuiali,

incoace, cu

dect cele
mare
revistele

intalnesc

piedia. E vorba de librar, adea de

nostru, produs
autohton! In marea majoritate a cazurilor, revoltitor de incult
pus cu tot dinadinsul pe
nu poate fi
pentru
tipiriturilor. Fostul
de
mai ieri, care
vnznd
cromolitografii
pacheteIe cu surogat de
nu se intereseazi de cartea ce-o
nu se

- cu rabat gras dealtminteri - spre desfacere. Parazitul

menirea,

acesta,

putea face el,

alipite, de

mai
in
pompeaz necurmat noui

cu

cartea

*74*
www.dacoromanica.ro

cetitori?
povestea un intelectual,
toamna
se
afla intampltor una din
din
care trguise
literare,
pe
i-ar putea recomanda ca
ce
interesante. Acesta, vdit surprins, se
ce se
se
pe
colegii
aduce
cu
dou
cu coperta
un roman de Vasile
Popp altul de RAdulescu-Niger.Doamna
frumos,
maculatura,
citire, indrgqte
mai
scrisul rominesc!

vedeti ce

voia

luate 'n bloc,

cum sunt
vorbe numai cu
de realitate. Cei
tate,

articole,

de

rinduite,
da seama numadecit,
in

de-acolo,

chiar,
cerute dela patron ori
exagerare chiar eruditi, cu dragoste
carte,
trage o concluzie,
face o comparatie

unii
pentru

revolttoare

acum, in

se impune

i-lea. Ne-ar btscura mult,

va yeah - cum ar fi firesc - din

partea

de menirea
Un
cndva; oare

-a avut

inceput-sfos dar
am
deatuncia tot
Stagnare

in

regres
progres?

din

75
www.dacoromanica.ro

fi

DIACONUL
CORESI
DE TIPAR
De: V. MOLIN.

nventia lui Gutenberg,

in Tara

la
veacurilor

a dat in

tparului,
cele mai fruindemanatici intru
nostru arhaic. Introdumoase pagini din
a tiparului pe
este
de
numele lui Macarie,
desvoltarea
epoca de
se datoreaza
activitate a
diaconutui
Diaconul Coresi
mare a
se trage
dintr'o veche familie originara din Clio,
de mult
in Vlachia. Un descendent
Coresi devine
domnesc
curtea lui Moise
pe timpul lu
iar diaconul Coresi, tipograful,
Radu
sale,
drept confidentul voevozilor Alexandru Mihnea, in care timp
devine promotorul
sufletul
Coresi era
de toate
cu
carte. Datoacestui fapt
in urma
ce-o avea
curtea
domneasca
Mitropolie,
pe
Mitropolit despre insemntatea
ce-o
de

ajutorul
Ajutat

care avea
de

in

diaconul Coresi trece la

unde face
biserica Scheilor,
ce se

credintei cu

de

popa

Mitropolit,
dela
anume
popa

colaborarea acestora la traducerea

cu

cu Tudor
apoi face
filor din cetatea Brapvului, cu scopul de

* 76 *

www.dacoromanica.ro

Coresi se mai

tipogra-

(Fig. 1)
Ornament

1578 Coresi.

mic

Prima lucrare
sub ingrijirea diaconului Coresi
in teascurile invitatului tipograf
Honterus este
inceput
3 Mai
sau
1561. Biblioteca
terminat
30
Roexemplar necomplect din acest
este in posesiunea
incunablu, tiprit in-folio cu negru
24
25
quadrati (concordante)
rnduri pe
pe o ltime de
socotit
tipornetrie, are initiale n-eimpodobite. Dealtcum
mai putin ingrijit, comparativ
intreaga lucrare este
romnesc de
Macarie.
cu incunabulile lucrate pe
1560

Caracterele sunt cam de mrimea corpului 24, muIt

cu cele germane.
Dela 1561
pn
1581,
moare me;terul Cores'
el depune o vie activitate
tipografici. In acest
interval
18
o
nespus de mare pe vremurile acelea
tiparul
in epoca
parte din aceste
sunt
Coresi mai are
meritul de a fi
primele
limba
Cea mai valoroasi lucrare
este

sub &recta influent a

,,Cartea ce se
despre care am amintit mai sus.

cu

Evanghelie ,,cu texturile interpetate este

Este un volum

in

in 2
cu cte 32
pe
caracIntreaga
cu ornamente capopagini
lucrare are
unei opere tipografice, comparnd mijloacele tehnice de pe
Din
lucrare am reproclus
Lucas Hirscher (Hirjil6).
parte
sterna
(1574)
in 2 prti. Partea
un
negru

este

,,cu opt

ceeace

77 *
www.dacoromanica.ro

Ia

brapvean se Iucra ca mare febrilitate. Partea II-a

o vignet cu vulturul muntenesc, pe care o

in acest
Gravura aceasta ne arat c

grafii de pe atunci

cu dibcie sculele gravurei Iemn.

la
Coresi
de compoztie
amestecind
introduce
o
in
grade de
caracter.
Intr'o vreme diaconul Coresi trece
chemat
de
Ardealului
Ghenadie

Intr'o alt lucrare ( 0 psaltre")

ardeleni, pe atunci Christofor Bthory. Aci

alese,

,,slujbele sfintelor

servindu-se de o
Se crede
pentru
grafic
mai multe
timpul
s'au

Cored a

mai dur, probabil suprauzatA.

Coresi a transportat
tipounde
a
lucrrile ce nu poart
cu
In cursul
sale din cetatea

sprijinit intru mult de

fami-

Hirscher, Benkner, Fronius

Honterus, toate trei
dite. Aceast
urm a
o veche famine de tipografi.
activitatea lui Coresi pe
cele
aci vedem,
se poate de vie.
ardelenesc era
coresiene
in grab plasament se rspindesc in toate

hi toate

regiunile
de

ajung

Unele
chiar in

propovAscrisul

rominesc, contri-

Psaltirea

buind nespta de
mult

dela
de

formarea

de norme orto-

4 grafice,

la
regretatul

lind

polit Mangra

oarecare o

un exem-

in biserica

comuna Lazuri
din Bihor.

2)

Coresi rspAndesc

Sterna

("Octoih

www.dacoromanica.ro

inta diaconultsi
prin
Coresi,

fericita

cu sasul Lucas

se contrbue
rominesc,

dela

acele prea frumoase incunable, cari formeazi

arhaic,
pot sta cu demnitate
turi de primele
artistice de aiurea. Pentru noi tipografii,
diaconul Coresi este iscusitul
laboriosul
care pune astfel bazele tiparului
scrisului romnesc, inscriind pagini
frumoase in trecutul acestuia.

un tezaur

www.dacoromanica.ro

STEMA TIPOGRAFULUI
De:

MOLIN.

o veche
epoca
a
prin veacuri dealungul, ca
tiparului
tipograf ce se respect, dar mai ales tipografii-edtori, posede
o
care s
$
marcheze produsele sale.

sale era

nostru, cel romanesc, care la

si
bisericesc,
are
cu sterna
tipografic, in
introdus
au
celebri. Astfel este tipograful diaconulu Coresi.
era
numai autor de
prinzAncl nespus dragoste
de
tipografic se devoteaza acestua. In
cola-.
borator descopera pe
dela
cu
lu
La
Coresi, $ sub
Lucas
o multrne de
Unele
acestea
pe pagina
sterna
$
aci, (Vezi fig. 2)
tpograf, pe care o
de pe
Evanghelie
81). Sterna
de diaconul Coresi $
la
lui
aspectul unui blazon de
ca desen are
inceputurile tipanobil,
tipoin acele
grafi erau persoane
avea pentru
mult aprecate
acela$ rost
ce-I are blazonul pentoate
domnitoare $ nu
baron sau conte:
erau
printre
semnul
boerii,
formau
semnul aristocratie
anturajul domnitoarulu.Istora ne spune
cest lucru
ales
(Fig.
Corvinul,
ne
Sterna

*0
www.dacoromanica.ro

(Fig. 2)
lui Lucas

(Fig.
Mihait

Sterna

1558).

1756).

regele Ungariei, avea o curte

numai din oameni

scriitori

de

de manuscripte
tipografi.
fului
tocratie,

denote o arisfaptul
aproape toate stemele de
pe atunci au
exteriorul

o mare asemAnare
stemele
caselor
domnitoare. Caracteristic este
sterna
de care se
obicinuise
uzeze tipografii

din toate

care are o
pajura
(Vezi fig.
Sterna lui Lucas
reprezintA dealtcum un cerb
de o
izbitoare

Sterna

Gabriel
1555).

www.dacoromanica.ro

(Fig. 5) Viata

(Fig. 6)

Romneasca

Casa

(Fig. 7) Ancora (Fig. 8) Cartea

Calafeteanu
Romneasc

de o
numele

cu elemente gotice.
Hirsch

cerb, figura din

pe

romanesc, este

veche,

aceea a tipografului protoereu Mihail

dela
Dealtcurn familia
deveni cu timpul o adevrati
dinastie tipografica,
gravor,
Sterna tipografului

Pravilioara"

bisericeasca, tipograf

urma$ toti
tiparului.
apare pentru prima
pe
in
la Ia$

1784. Protoereul
tipograful
era
dibaci gravor.
a ilustrat cu xilografii
Mreaja apostolica"
1756)
Evanghelia Greceasca"
1762). Sub figura 3
cu totii
u sterna tipograLucrarile
din teascu rile celebrilor

Meuterii tiparului
din alte

Elzevir, Manutius, Gio-

au avut

litto, etc. purtau cu demni-

(Fig. 9)
Romneasc

Craiova

*82*
www.dacoromanica.ro

Ia$

tate sterna
marca
Una dintre aceste
de noi. In figura 4 se reprosterne vechi este reprodus
Gabriell
duce sterna
et fratelli
(1555). Desenul este chiar artistic,
gravura,
conceptia
o
pricepere intru ale
litto
: ,,De
morte eterna vita i
cum vedem $ din reproducerea
Tiparul dela noi era am mai spus - exclusiv

de anii zilelor noastre. Prima tiponumai

in tara
1818, care devine apoi proprietatea
Eliade Radulescu, $

bisericesc,
grafie

tipografice
destul de

se

la 1836.

se

unei

pentru

faptul

sterne

nu prea avem. Chiar $ prezentul este

Tipografii mari sunt indeajuns, n'au sezizat
ce-I desfac.

$
tipografica este
o
N'au inteles
mai bun mijloc de
fiecare carte, fiecare
ce
se
toate
duce cu sine marca teascului
In
reprezinta pe acela care a dat
de unde a
aproape fiecare tipograf,

marca
marca

au

pe care o

pe

de
$ exteriorul unei vignete, servete
ca bun element de
Am
adun toate stemele tipografice dela noi.
de tiparul nostru,
destul de
Sunt extrem de

desvoltat.

numai

aceste sterne. Numai Cultura

institute fac sistem din a afiLa

Cartea

pe unele imprimate sterna

casei tor,
din
an.
n'are, sau o
caracterul stemelor
de azi este intregime simbolic.
monograme simple.
Numai
se
initiate
Incepem cu
Culture Nationale (Fig. 9). Reprezinta
pe
Apollo, marele zeu
soarelui, acel care imparte
cum
cunoaLtem din mitologie. Este un subject
pentru sterna unei intreprinderi, care
lumina. Dealtcurn acest subiect a fost folosit cu
lectie $ de
multe case streine. Caracteristica este sterna
Romnesc, (Fig.
Litere cu
institutului
pe

editura

*
www.dacoromanica.ro

caracteristice

rominesc, un alimar vechi

se poate,
mod
telor din firma institutului. Sterne simbolice mai au

Reforma

Gutenberg"

,,Cartea
in
ca

va

cuvin-

Fundafia

de

Capita

au institutele

Romineasa". Sunt la noi

multe tipografii mari, cu activitate

sau
de o
cu timpul
tipograful
ca produsele sale viitoare

marcate cu semne distinctive

cum sunt aceste sterne
tipografice.

Craiova

84

www.dacoromanica.ro

fie

FORMAREA LUCRTORULUI
De:

GIUGLEA.

cari
sunt de mai
multe feluri: capitalul, materia
de lucru
de desfacere; mai sunt apoi altii cari vin mai in
creditul,
de transport, inlesniri
incurajiri
dela stat, a.

aceste

nesuficientii

a periclita prea
mna

industrii,

cari

mai mutt sau mai

se pot

uior se poate atenua

moment
; acestea
ele

tucru -

este de o

de celelalte
a
de existenta acestui factor,

in

cu totul deosede mare,

mai mare

industriei.

i intr'adevir. Nici un
de obiecte nu se poate face
in fabricatia
acest
oameni, cari nu sunt
e att de elementar, in
nirneni nu mai
a-I
se face o mare

din

mai insemnat intr'o industrie.

o
lumea intelege
Cnd zice industrie,
categorie de oarneni speciali, cari
se ocupe cu ea; prin
urmare, o elementari
a celor
vor
industrie ar
cerceteze mijloacele cele mai
vite ca
procure
oameni, sau
forma.
In
ordine de
speciali,
de lucru
-ei stint aceia cari utilicapitalul
materia
spre a
acest capital
factorul

in

materie
se
cum
acestora depinde de
cum o inteleg
cari
pentru a petrece timpul

85 *
www.dacoromanica.ro

oameni.
in

sunt distrugatori, pe cnd acei cari

in
de datoria
sunt asigurarea industriei,
in folosul

Mai mult
industrie, mai au
acestora in
mare. Apoi,

pe

majoritatea

au din
pot

decisiv

intr'o

mai

rolul

in

in viata
deci, conduita
vedere o deosebit indru-

un
trebue
faptul,

popudeosebit
alcatuirea

de carte, deci condu-

se gsesc numai in orale.

Din cele
vedem,
existenta unor
o industrie este mai
este o conditiune, care, cu
a determina
o important
putinta de
a
chiar
cnd ar
toti
ajunge

in

aceast

factori

de mare, nu putem
o parte studiarea indeaproape a factorului
cum se
lucru;
in industria
a

de

azi

cum se
de

natio-

nale, ne-a dat

care ne
produsele ei
cu
cu prestare de
enorme,
de a ne satisface numai prin ea. S'au
studiat motivele pentru care
marfa industriei nationale; motivele pentru cari ea nu poate
lua avntul sperat dar,
nu
cel chemati sunt la
conducerea trebilor industriei, s'au
de tot felul cauze,
cea adevarat, nu.
Lipsa
adevrat, a acelula care
forma mateo transform, o
lipsa acestua
n'a
vedem
de drept,
industria national,
una
sau
stint numai negustori,
de venituri
mai
din acei cari trebue

sau

altfel, era peste

fie,

ca

formeze lucrtori
destoinici,
cari
asigure rentabilitatea
sau, un gospodar bun
nu caute a forma
muncitoare
s

la trup

la minte, spre binele

86

www.dacoromanica.ro

Grija

prin urmare,

ar trebui,

acestor

din preocuprile de capetenie a tutulor acelora cari vor

se ocupe in
nationale,
cari
de binele
roadele bune
vor
unei politici economice
mai insemnat din
toase;
elementul
zadarnice sunt
industrie nu este pus pe calea
mijloace de indreptare, a industriei bolnave
de perfectionate,

vamale,
directori eminenti
din munca
Industria
viata

tot.
Lui

este

unui plan in

mai
marginele conceptiunii autorului. Planul
cu cei mai multi sorti de
cade, devine
nimeni pe lume nu
atunci
lucrtorul cerut nu
capital,
trebuincios,
poate forma
credit, avantaje, a. ar avea la
de
in seam,
Lucrtorul, care
noi e

- oropsit ca educatie, - cere o

de
care

; cere o

in care
se desca element producator

urmare

folositor

Dupa cum am
minant in industrie
atund

un aspect de o
cercetata in
Lucratorul
alte
trebue

ire

pe

un

lucratorul are pe
asemeni de important

deter-

problema

atentiune, care se
moderne, spre deosebire de acela din
libertatea care lipsea celui din

cu totul deosebite.
pe
; are o
din punct de vedere
ca
ca
; prin
pentru
a-I forma sunt de dif
feluri hi cer o mai indelungata
pregatire,
vedem cum, in
de educatia
de
o
mai este nevoe
de o educatie econocare lipseau cu totul
lucreze in
cunoltinti cu
dere neaseminat de

corporatiuni, colegii, bresle

alte

87 *
www.dacoromanica.ro

Educatia

tehnici veche se
prepararea

ateva

secrete, pentru
in
era
sarcina
$ a farm ecelor prectsm $ in practica
a
pe care cu
greutate o putea
strein de familie.
secretele retetelor vechi au
a
intunerecul atot
secolifor
de unde
ei erau cunoscute de ativa
azi o
le
in toate
fie cunoscute de
mult
descoperi este numai
Tot ce

; retete a

lete,

pus in serviciul industriei, pentru a o inobila

a scuti pe
de
chinuitoare
aproape singura pe care o
lucrtorul
vechi.
e numai
dup cum eri era numai
un
cu o

din
de kilograme, ceea ce
alte timpuri era o nebtsnie, se
sunt
prin diferite
sau
folosesc
naturei : apa,
electricitatea, cldura.
Aceste energii, pe cari mintea omeneasci a
conin folosul omului,
le aplice $
cu
cu
mai
economie
inlesnire, sunt supuse
unor leg naturale, pe care
ori cine
vrea
le foloseasci.
cere studiarea
cari
Invtarea acestor
se ocup cu
efe, cu diferitele
efecte $ cauzele
cari le produc.
:
naturale,
chimia,
mineralogia sunt acelea cari
aceste legi naturale $ lucrtorul modern trebue dar s
cu
a

ritele materiale intrebuintate in industrie i$ au origina in

urmare trebue

aduse, luate in schimbul altora, e nevoe,

se
bine
f
diferitele
producitoare a diferite materii.
urmare
geografiei fizice $ economice a
diferitele
de
piete de
trebue
aduse
bun
modern.
bun profesor.
Experienta e
In industrie acest
ar trebui scris pe poarta
ne
atelier
atunci
cele petrecute, expe-

*
www.dacoromanica.ro

celor din
de noi este
o
pe care nu
o neglijeze acei cari
pe lucritor,
prin icoana trecutului se
viitorul,
prezentul
economia
din trecut.
lucritorul azi $ rolul
Viata
care o
trebue

stat - din care

este o parte

pe

care
conduce - contrar sclaviei
care era supus
cere ca regulele
care se conduce o societate de oarneni,
regulele care
datoriile
clase producitoare ale
stat
cunoscute $
se conforrneze
pentru a
face
viata
o
de
$ progres.
Lucritorul trebue
economice cari
element
productiunea desfacerea ei, pentru a fi
de ordine
industrie
societate. Prin
datorille de
pentru ca
fati
indrepte caracterul spre dernocratie,
bindle social, care
tate ;
dea puterea de-a judeca cele ce se
jtsrul
la care
parte
calea
Manifestatiunile vietii
predatoriilor
moment va cherna pentru

de cetitean.
sau, cari au scopuri personale
A ceasta

ratului
col

fi in

streine de interests! public

vor avea du0nan conpient.

generale calea pentru formarea

$ ea s'ar putea

mai multe,
o
o
statul, mai mult dect tunurile $
industriale, muzee industriale, excursiuni

industriale
nice,

diferite
$
biblioteci fixe

teh-

de

burse,

care se poate da unui

putern forma un
nurnai
se

$o

pe ea, nu pe stat

pe

educatie se
a., dar nu celui

Nurnai
avea o industrie care

pus pe consumator.
american, englez,

german
In Wile industriale
intate
e
ca un element social de prima
ordine, cu tin
decisiv
manifestare a vietii publice
industriale; la noi, muncitorul e considerat
infea nu te
sta in
Un
care nu

89 *
www.dacoromanica.ro

nu se
o
aceasta este conceptiunea

injosi socialmente (!). In

tate in
statului

oamenilor de stat, de sigur

pentru formarea
lucrtorului vor fi animate de acela interes vom avea o
educatie
la
infiintate

ar exista,
cari nu pot sau n'au putut
voia
in

precum
fruinfiintarea
dar
pe
-Un interes,
nepriceput in
raporporturilor dintre diferitele clase producitoare
Ca urmare a acestei politici economice am ajuns viata
de azi
enormitatea economici, ca
murirn de foame ; cu
prime necesare
industrii mici
de

moasa lege a meseriilor care

neamurilor de peste

tminte, transport $
luni

Tot acestui sistem de industrie nationali am datorit sacri&area

industrii nationale
sate, care pe
mai avea marele avantaj neasemuit din punctul
puteam
$ national este plcut
ne facem tot ce ne
nostru jar nu

folosul

de vedere

care poate nici nu

o
;
avantaj care da dragoste de
ocupa
nefolosit
aducea
trii, pe
faima produselor ei.
Industriei noastre
trebue
organizare
nu le
n'are
Cu
de interes

in care munca e
ca
de cele mai multe ori degradatoare ; legi
cari se
drepturile
mai
din populatia
care
nepriceperea
sufletului
$ a importantei pe care o are in
cu asemenea legi nu se va putea pune la cale o
dustrie,
tarifele vamale, nici
o

sau de

de

ori cari vor fi ele, nu pot

adevirate, sinfolositoare

unei

gura care poate

care face

pentru ea.
*

www.dacoromanica.ro

CE CHELTUELI AVEA
LA 1839
nu se prea poate

cts o vechime

ar avea dreptul francezii, in

de secole,

deja la 1631 prima

intitulati ',Gazette de France, sau

italienii,

etc. cu numeroasele
Gazeta
adevarata ei form,
abia la
Aceasta era
romnesc, redactat de Eliade
Tipografia dela
Mavrogheni, a
dr.
Clinceanu
Topliceanu.
era
bine redactat, lupta
necontenit
de
censura
pe
pe deoparte,
parte silesc pe Eliade
la 15
1832
suspende
Curierulu. Peste
scurt timp reapare
cu totul reformat $ cu continut ales.
continue
apoi neincetat
Eliade
de
dificultti ce trebuie le intampine $ pentru
ca
edifice cetitorii
asupra acestor
face
toarea dare de

CHELTUELILE UNEI GAZETE

In tara

ca

de 100 coale pe

an trebuesc

Plata
Plata

Lei
100 lei coala

nu se poate
abonatilor,

fac 43
beni;
termen de

se ia un

000

de 200,

un galben, 43 gal-

2 galbeni. Vom avea aci un

2 000

www.dacoromanica.ro

Lei
Plata
colaborator
lun
Plata
Cheltuiala
lemne
altele,
60
Cheltuiala gazeteIor

gazetelor $

lei pe
80 lei pe

. .

960

cear
720

. . .

40 lei pe

scrisorilor

480
000
17.960

casei

an,
ia responsabilitatea

articole,

se pomeneascl
rispundere pentru alegerea sa de unde nici nu s'ar
gazete,

gazetelor,

fie rob un an de
Pentru

abonati

degeaba pentru patrie

venitul
gazete se
mult
4 galbeni, 600 galbeni

la

17.960 se scad cheltuelile,

1.240

ca

cu

paguba banilor
cheltueli extra-ordinare, birje,
c.
. c.
c. I.
au
gazete, au incercat acestea
pot vedea
este
au
de
insemnare
vreme
bani. Dar
socoteal se face numai
pe seama redactorului, nu
pe a tipografului,
banii
lui s'au pus in capul
de 10.000

a se

va lua banii pe deplin.

este treaba afa, cine pune pe oameni a
gazete ? Neincercarea, neptirea,

de a
buni-rea, in veacul
trebuinta de
comunica prerile, ce
vede
nu le poate da
de le va da,
nimeni.
de a face

ei

92
www.dacoromanica.ro

Se obosesc, in
plata
; se
ca

se

nici folosul
altul, sau neincercat sau

aproape 20 de ani,

1848. Intre

o
proprie,
timp Eliade
mai multe
de mare
Eliade a
poate
cel mai
rol in desvoltarea biteraturei
pentru deOeptarea
neamului.

V. A. Urechi,

Tom. II, pag.

93 *
www.dacoromanica.ro

DESPRE COMPOZITORUL DE
LUCRARILE LUI
De:

KRANNICK, Maestru-iipograf.

-de tabele, - nu toti sunt

ce este culegitorul de
cu totii
de
de text compact sau ,,compress cum i-se mai
tot
zice
de bine
mati asupra
de accidente, o
cu
totul aparte in
de
Ace;tia
cunosc
nici nu sunt edificati asupra.
gradului de
a
speciale,
ce
posede culegitorul de accidente.
anduri este de a edifica asupra
Rostul
spuse mai sus,
de a arta tuturor
culegtorului
de accidente
atelier grafic, precum
asupra
de accidente.
In sarcina acestora cade
cari trebuiesc
compuse cu un oarecare gust
din punct de
vedere
este

lot

toate atelierele, efectuarea acestor

Deaceea
atelier de arte

cu pretentiuni de a fi modern

la nivel trebuie

speciali.
personalul
astfel de
Personalitatea culegitorului de accidente,
de
ce
precum
in general, sunt de
principali de care
sau nereulita
spre executare.
feluri de
ce
CulegAtorul de accidente,
fie un
din cei

mai buni
de

perfect in meseria sa. El trebuie

fie tot
de a lucra exact
corect, precum ajustarea

o a doua

Dragostea pentru
trebuie
fie

de accidente

a sa.

prepondereze totul;

de a se desvolta

de

*94*
www.dacoromanica.ro

ce trece
El trebuie
de rvna de a produce intotdeauna

pe

de

deasemenea

numai

Tinta aceasta

se poate de
nu va putea

va

s'o
desvolte gustul
Produsele

artistice de tot

studiul

celorlalte ramuri grafice ca litografia,

precum
multe altele stint bine venite pentru a
desvoltrei artistice a
de accidente. Studierea ornamentelor

a arabescurilor

desvoltarea
a coopera
mom!. Mai
de toate
talent de desenator, cu
forme generale sale pe
le
executa

deasemenea menite
pentru estetica
posede

poate fixa -in

mai in
o schit in

- va putea de sigur lucra

chiar

acela care nu va avea asemenea

mai mare
sa.

Talentul acesta accidente - va ajuta foarte

in carton

deasemenea
in
trei,

s fie una

nu in toate

de altf culegitorului de
de
celuloid
plumb, ce
sale.

aceste materiale,

font&

Pictura este
precum
culorilor,

ea
o

culegitor de accidente.

mijloc bun pentru desvoltarea gusindrumare

a

de care nu poate lipsi niciun

in general, precum
de mare

culo-

anume in
cnd i se cere a prezenta clientultsi o probi o schit - colorat.
in special, ii stint

De
la
I

culorilor intrebuintate, de acomodarea

un a
probei
mai
a
esteticei, aprecierea frumosului
a
constitue una
principalele
a culegtoDiferite reviste de
ocaalte
reviste artistice, arbitectonice altele

depinde
de

zionale

95
www.dacoromanica.ro

vor fi hrana

care se adapteazA

sale.
EI
totdeauna curent cu produsele noi
meniul fondajului de
precum s nu strAin nici de curentele noi ce se manifestA chiar
executia
grafice.

Cu toate acestea consultarea revistelor de

sA nu-I
copieze pur
oarecare
vzut
din ele,
care i se pare aplicabil pentru cutare sau
cutare lucrare, ce o are eventual spre execute. Aceasta ar fi
aceasta menirea acestor reviste nepricu
determine

acestor reviste, prectsm

a diferitelor modele

ce ne
ochilor
nu este aceia de a fi
copiate, ci sA serveasc
de accidente drept o
jurul
construiascA un nou
un
product
sale, un ce individual,
caracter care
o nuant aparte, de strict indiarate o particularitate
vidualism.

mereu ceva

de accidente
ceva

numai ca punct de plecare

Dar
aceasta nu s'a

fie dornic de a produce

Modelele
serveasci

creatiuni noi

ce se cere
El trebuie sA se
nuiasci de a socoti
cu un cuvAnt
fie bun mate; fAr
in stare de
La accia socoti repede toate albiturile in puncte
dentele
mai multe culori, este indispensabil
Aci, unde adeseori
sau chiar mai multe
forme trebuie
se imbine exact una intr'alta este absolut
necesar de a putea repede socoti,
a
pierde
trebuie
curat
ce
absolut exact ;
nu intrebuinteze niciodat materialul lovit
sau strambat, aceasta va impiedica de a putea executa lucrarea
de
cum o cer
de
DacA
acum am vorbit despre
incA

culegtor de accidente

de accidente, este tot aci locul de a vorbi despre

ce le
Toate
tipografice de
zise -- cari sunt in
cu industria, comertul

* 96 *
www.dacoromanica.ro

$ in general cu viata noastr

se numesc

de

accidente sau mercantile. In

categoric cad deci: preturi
curente, actiuni,
circulri, programe, etichete, rente,
chitante, capete (en-tat) de scrisori $ de plicuri,
de adrese, prospecte, precum
artilor,
cu alte cuvinte
lucrare ce nu este
de a forma

o carte sau o
Aceste
aceste

se

de

ingrijire,

materialul destinat anume pentru ele. Fiecare din

se
intr'un mod deosebit,

Particularitatea fieareia in parte

de muna

dela sine

in
directie
fie tinta
De a obtine
culegtor de accidente.
nu se va putea ajunge
nu va tine cont
Aceasta
de toate regulile esteticei $ de curentele noi.
Timpurile
de accidente prezentau

parte adevrate probare de litere, sunt de

in
Culegatorul de accidente
*tie
vrea
corespund timpului fie
cutie, intr'un stil curat concepute, $ in ansamblul

exe-

zinte un totul armonios. Acestea trebuie

ochiului
un ceva plcut atrgitor.
Valoarea artistia a
de accidente,
- de
ca
toate
artistice - nu in complicarea ornain
diferitelor caractere de
ci
in efectul ce produce asupra
privitorului, obtinut
lucrare corespunztoare cu
epoca
in care
Rostul ornamentelor
nu este de a e$ singure in
ci ele acompanieze in mod util $ armonios textul,
adea fondul
ornamentelor
cu totul secundar.
culegtorul de accidente se va
a intrebuinta
mai inulte caractere de
aceasta dnd
un aspect
cu totul neplcut (vezi
Un singur caracter
de
patru grade va da
o

;are deosebit de impuntoare $ armonioasi (vezi fig. 2).

97

www.dacoromanica.ro

de a

practicat odinioara, este

abandonat.

Textul se va
rite

in trei
mult
in mod estetic

grupe de

de alta.
Gravitatea unei
se
pe
principal, care
intotdeauna in partea
de sus a
se va
nu va
in niciun caz
intre
imea
intrebuintate.
E.

E.

DIN TIMPURILE STRMOSILOR

CASA

FAMILIE

DIN TIMPUR1LE

STRMOILOR
COMPLECTATA

EDITIE COMPLECTATA

EDITURA CONST

1924

EDITURA CONST. MIULESCU"

(fig. 2).

(fig.

vignetelor intrebuintate se va pune in

cu rndul principal.
de accidente
fie
asupra
ce
El trebuie fie
priceput in alegerea caracterelor de
potrivite
Forma
concordanta
Mintea
deauna
aceasta

ceeace

La culegerea
alfabetul nostru au
la capul
cum

litere din

va
la

de exemplu:

* 98
www.dacoromanica.ro

lar

Faptul

in cazuri
acesta impune
aceste
prin
cad una
alta
egalizeze distantele intre
spationarea intregului
evitnd astfel aparenta
rupt a
De exemplu:

AVANTGARDA

AVANTGARDA
In exemplul acesta se poate
vedea distantele mai mari
A
; culegitorul,
a obtinut printr'o
litere, o
corespunzitoare
intre distante.

ce

Accidentarul
ca
interes
elementele caracteristice

a studia

zicem

pe scurt - are datoria de

toate stilurile de
stilurile antice, cele medievale,

precum $ cele moderne,

de multe ori aceasta ii poate
veni intru ajutor. Accidentarul
poarte
sine un ink caet
de
in care
in
fugitive
ornamentic ce i-ar atrage atentiune,
un
tezaur de motive. Acestea
fi
pe scurt
generale de care va trebui
cont
de accidente cu pretentiuni de

a fi perfect.

* 99 *
www.dacoromanica.ro

OCROTIREA CRTILOR
De: Cezar PETRESCU.

regelui
dovezi

nu

guvernatorul
intr'un raport inaintat
II-lea al Engliterei,
cele

in provincia sa domnelte ordinea cea mai

belpgul,
Domnului ! in

gratuite,

colon&

lucrurile s'au cam

de atunci.
nu-si arunci ochii
cifrele productiei industriale 1i agricole, la traporturilor
la chilometrii retelelor de
ferate. staa putorilor neputorilor de carte e tot
de neho-

Se pare
a judeca o

buget
echilibrat.
Sunt
mici in intindere $ de putin
ca populatie, ce au
in stima Europa pe alt cale
aceea
care incape
manualele de
: Suedia nu se
de un prestigiu,
e producatoare de chisuedeze. Nici Norvegia pentru mlioanele de
de

pe tot continentul. Nici Olanda,

sardele

in
untoasa
ce-i poarti
Danemarca, nu e
numai
pe vremea
Printului Hamlet era acolo ceva putred.
Sunt
cu populatie
$ cu
ingrat, unde omul
ne
numele.

a avut de

diguri, de
sunt

chimice,

cu

parte

an

au inflorit
$
atunci chiar cnd la
albinele desmortite de soarele lu April. Dar acolo statistica
mai
de un neltiutor de carte
analfabetilor
niciun
nu-li
pe
capul
de a fi cetit o
Evanghelie, $ de acolo au fost

www.dacoromanica.ro

de o

in mai

Knut Hamsun,

Strindberg, lonas
Bojer, Brandes

de veac : Ibsen
Lagerlf

Louis Conperus.

cartea care din individul statistic a

care

ridicat

caute
intre

cugete

de

alt rost
neanturi.

acea

Atlasurile geografice erau pentru noi

un

de

Treceam repede peste

de

procentele

se

de carte.

acolo, undeva la
cu un grad deasupra
triburile din coloniile africane
archipeE drept, in discursurile parlamentare in
programele de partid, ca
leg de
era
ca
o
de
in
porneau
tului primar. Dar asta era una realitatea alta.
comisiunile de recrutare, se intorceau
nu
de numrul
muntele,
pe
o
sentimentul
nationale
al
de neam, nu a
prin puterea elementara a instinctului, nu rod al unei educatii pricepute indelungi; in a
nu de o educatie este vorba
mai
de
nu
proclamatiile
Eram

regale.

problema s'a complicat.

tinuturi unde prin

invtmantul era mult mai

S'au alipit
dinnainte a statelor

din vechea monarhie habsburmai multe mai

bine gospodirite,

se bucuraseri de
acele dela noi de
multe,
cartea

pective
ieftne,

mijloc de desnationalizare.
neau

Statele resdea

bune

un
aceasta, opu-

austriace,

pentru a tine piept unei amenintri mai

primejdioase

discursuri

era pentru
dela
cea mare a feciorilor

carte

magnatilor dela Pesta.

Aceasta, pentru massa
marginea ora-

www.dacoromanica.ro

cari se alegeau dintre

mergeau
Pesta,
Viena
chiar
sufletul
rominesc, se formau
voie
disciplina culturala a Austria,
Germaniei.
acei din Basarabia nu puteau
prestigiul unei culturi care a dat pe
nu
pe Tolstoi, pe Dostoievski pe Gogol.
fapt
vechei
Cu aceste
acelor din
se vedea
lupte acum cultura romneasca.
Firesc deci, ar fi trebuit
se nasa programul tuturor
guvernelor, principiul unei politici culturale.

N'a
In

N'am auzit vorbindu-se de o asemenea

de discursul d-lui N.
mesagiul

acestui an, n'am auzit pomenindu-se

nu de
unei asemenea

de

astfel, d. ministru al

rosteasa discursuri de
$ cu bratele tranilor, dar
pune dasali trimete
fiinda

se

rare

care Statul nu are de

cu bratul cu banii n'au putut fabrica
pentru cei ce
pentru catedrele ce
rmas goale, nici
vor

invete.

Era mai aproape de

mai
de realizat, o polia
care
dea roade mcar printre acei ce
invete a
arora
romnesc
spre
Tiribombe

Nu era o

prea

Pe Eminescu, pe

Alecsandri, Negruzzi, Ispirescu, Odobescu,

rescu, Delavrancea, Caragiale, Vlahut, Zamfirescu,
Anghel, nu era
Statul.
cultura
cum apar,
a

rare in cea mai buruienoasi

Scrisul

avea

puterea celei mai aprige propagande. Scrisul

din
acest
avea
slujeasa mai bine deat
aparat
unui departament de propaganda. Putea
biurocratic
ne

cucereasa sufletele $

Ardeal, $ din Bucovina,

cari au
Basarabia. Sufletele
intelectuala, sufletele
nalitate. Se
la acestea,
nu sunt nici
cari,
mai

www.dacoromanica.ro

in

din
disci-

de

In
cari
cu mai putin

bar,

literatura

Ar fi fost deajuns o ocrotire numai a acestor

ca drumul
Ce-a

arta
pentru

singure.

Statul pentru a
a tiparului; pentru a ufura

de scumpirea
lot; pentru

ale
a inzestra cu ele bibliotecile publice
trecut,
partea
Scriitorilor
s'a
Industriei o
care
la d. ministru
de carte. D.
nevoia
politici
nici nu
a demonstrat
nu se poate
poate
nu se mai scumpeasa
industria hrtiei

e o industrie

culturei. Chiar

pe acum att de
a salva juneta

trebuie protejata. Chiar in dauna

cultura. Cultura
e de
poate face ea sacrificii, pentru

de

$ de oropsit !

- vai!

de

M'am oprit
un caz singuratic,
o
mentalitate. Se poate de aci reconstitui intreg sistemul
,capul
care se conduce o guvernare ce socoate
contabil,

in

acela,

de

al lu Mihail Eminescu. Cum

de ocrotire a
vom

cu alt

(Reprodus

dupi ,,Neamul Romnesca).

www.dacoromanica.ro

nebun

INVENTII IN DOMENIUL
TIPARULUI
: Virgil

pentru Almanahut Grafcei

care trec toate
progresul produs pe terenul tehnic al tiparului de
pretutindeni. Aceasta are pentru noi o mare
tipograful
cu
sa din
de
trebuie
a tot ceeace are menirea
de a modifica sau reforma tehnica de reproducere
In Almanahul din anul trecut am descris
in
produse dela izbucnirea
nostru,
mai ales asupra acelora, cari
vor fi
indeajuns perfectionate
dupce se vor validita
de atelier, vor transforma cu totul actuala stare
care se
introducnd in
de reproducere, alte genuri, alte
alte sisteme, aproape nevisate.
acestea am enumerat
ca
cele mai
In
de
voi continua
prede mai
cetitorilor
caracter epocal, cari trebuiesc
deasemenea vulganizate.
Insu$
nostru va trebui ca cu
reformeze
utilajul tehnic, servindu-se de
mai
fac o

cutat

din

fecte, produse

alte

ROTATIVA IN MINIATURA.

Bauer

se vede,
de rotative, se caut
acestui an se
,,Grafica
in vechea
de
de tipar Knig &
s'a construit cea mai mare rotativ

www.dacoromanica.ro

s'au
vre-o
Este un adevrat
colos.
in America

parte se
bria un tip de rotative

pe

miniature, bazate pe

acelaii sistem ce-I are

rotativa

tipar de pe

ro-

tunde fixate pe
de pe suI,
La
aceste

se mai
Fig.

tate dela alte malini

numerotatul in unul
secundare, cum este
e. perforatul
cum aceste
in
;i
mers
mod foarte lesnicios
in 2
este evident,
rotative
apte pentru
in
a blanchetelor
pentru telegrame, note, etichete,
de tramvay, de tren,

bilete de intrare, etc. Capacitatea de

este de
extrem de mare : cca 7000 pe ceas.
n-rul
o astfel de
in care putem observa $ toate
aminunte.
FUNDAMENTE PRACTICE. Pentru tipografiile cari
in mare majoritate de pe
de stereotipie, galvano
sau
de
s'a inventat $
un fel de fundament de
care prin modul cum este construit
$
rama
$
suportul
de stereotipie fasetate
plcilor.
azi se
puse pe forme compuse din
colturi de
$ se numeau fasete.
fundacari tineau fixe aceste
mentul de fier aci artat (vezi
2), tot
de plci se
cari se pot muta
cu ajutorul unor
poztie a fundamentului.
fixa
Felul acesta de
exclude
accident de
foarte frecvent
noastre,
acestea sub presiunea

* 105*
www.dacoromanica.ro

Iucru care la

cilindrului incep a ceda $

de fasetare nu se poate produce.

cum vedem
$ ilustratia noastr, acest fundament faseteazi intr'un mod
foarte comod
cu format putin obicinuit ca cele
ovale
rotunde. Apoi
in mod
diagonal,
etc. In unele
ale
noastre

singuratice plasate pe fundament. Acestea sunt

rnduri culese

Linotyp, cari

cum vedem deasemenea

Fig. 2.

acesta se
mai
mod
La
formate
$ transforma
pe
rotative, un
de fundament
se
acestora, indiferent de format,
cilindrul plcilor,
devine o procedur
$
MISS AMERICA LA LINOTYP. America
tuturor
introduce pentru prima
bratul femeiesc

se pot

chiar

poate

106

www.dacoromanica.ro

de cules. In
tipografii americane,
sute de mono
actualmente femeia
este tot
de excelenti
precum e $
care
Ilustratia noastrA ne reproduce o lucrAtoare
deserve*te intr'o
probabil
al 48-lea
unde

Fig. 3.

spre multumirea patronului

rivalitate

PERFORATOR
Tot
ei produc pe toate terenurile

mai

cari

inlocuesc

107

www.dacoromanica.ro

de

sunt cei
umane
omeneascA

alte
nioase.

aceea
offset-ul, au
mai de

In
linotypurile
important,

au
au fabricat multe
tot
de inge-

au fabricat o
de un motor,
adunatul coalelor. Asupra acestei
de adunat am scris
Almanahul de anul trecut, aci
prezint un perforator rotativ,

Fig. 4.

Pe sulul principal sunt

ce
(vezi
se pot
cerute, perforind
4),
mai multe rnduri in mod perfect.
pentru perforatura unor tiraje mai
este foarte
este
deajuns de cunoscuti, la noi va
in alte
Reform. Este
trece drept noutate
care de fapt reforcum vedem
figura 5 o
toate soiurile de
uzitat
cunoscut

www.dacoromanica.ro

Prima abadela acest

este
valurilor,

cari fac un cercuit

infinit

letului ce se

sche-

din
rile acestei

sunt de o

cari

singure

prin

intreaga

mod

suprafati a formatului,

are

crucioare cu
trei valuri,

perirea formei
face

5.

mod
Acest

de celelalte tighele,
cu
mare $
mai ales pentru autotipii. Valurile
unei
se intorc
in jurul axei de 7 ori, ceeace face ca cerneala
fie bine
pentru

rezolva.

pe

tighelele obicinuite n'au putut-o

s'a dovedit de foarte

practia. In

este de o

necesara in

Ia noi, numai
are in

un tighel

www.dacoromanica.ro

ISTORIA TIPARULUI

IN TARILE ROMNE*TI
SEC OLUL AL XVIII-1ea
De: C. D. FORTUNESCU, profesor.

noastre
tiparului, din
trecut
multe insemnri
au venit
se
publicarea

ne serviseri

spre a redacta

asupra istoAlmanah grafic,

adauge la notele ce

notite

materialul

aceste ,,adaose

din isvoare pe care nu le

sau nu le aveam

acum un an -,

observatiunile
de
in
(No. din
pag. 658)
privire la
nostru studiu, dar mai
sensationala descoperire a
al treilea exemplar - acesta
din Apostolul lui Cores!, descoperire datoaproape intreg

I.

C. J. Karadja. Acest text, studiat de

norocul

care a avut
care l'a scos

de sub tipar in
asupra unea din cele

sale

1), ne aduce

vechi tiprituri
ne*ti. El completeaza trunchiatele exemplare, ce posedam
ieri,
acestei
religioase, pstrate la Academia Romn
cum e
Capital, carte care era necompleti,
pag. 49 a Bibliografiei vechi
de
& Hodo;.
Ne mai putindu-ne
inapoi, ne rezerv m a integra
la articolul nostru cu privire la Inceputurile tiparului
rezultatele
cercetri descoperiri, ce se vor mai fi fcut
Despre
Apostolesc
de Constantin
Karadja.
Literate, seria III-a, torn. II,
6,
Ed. Cultura Nalionala,

www.dacoromanica.ro

in acest
in timpul din urma, a completa acest studiu nu lipsit de
$ a rectifica ce
de

s'a mai putut strecura in acele

atunci
am fi
partea ce
la

de pagini ale textului publicat,

in continuare

a-I

Deocamdat ne muItumim a relua

de acolo de

In pragul
al
de tipografie in
din Ardeal,
Bucureti, Snagov,
in Muntenia,
in Moldova
aceste tipografii
avnd

expunerei noastre

din pragul

ne

in

Alba-Julia, Sibiu

la

neamuri. De altfel,
in sec.
alte tipografli in orafeIe

din

cele din

caractere cirilice
pentru

mai ales a altor

se mai

de sub
austroele nu
cadrul
acestea, ca uncle ce
culturi ce nu era a
$ care adesea
serveau cauza
era
intereselor noastre nationale.
secokslui anterior,
Cu vre-o
ani mai
de
crescnd pe an
influenta
grece0 incepuse a se
de carte
ce trecea. Sub Duca
in Moldova,
care adusese
curtea sa
de
(Spandoni,

Papa Comnen $ Agala calugrul)

in Muntenia,
elenistice
boerimea
In ambele

sub
se

erban Cantacumare
$ printre

la

romni cunoscatori
ai limbilor
a celei
numele
Milescu din Moldova,
Tara Romneasca pe acel al
Constantin Cantacuzen, care studiase
Padova,
al lu erban Logofatul $
fratelui
Radu Greceanu, al
lu Iorciache
erban Cantacuzen
s'a
; ne
in
In vremea aceasta influenta
epoca
Wile noastre,
in zilele domniei lui Constantin
care atinge apogeul
Brncoveanu. De
nu a fost totu$ mai
preocupat
de
culturii nationale.

www.dacoromanica.ro

le

aproape

brourile
de

in epoca lui Brincoveanu sunt

ani ai veacului,
am lua, pentru lamurire,
$
anului
anul
ucis
Constantinopol o
- lucrare
slavoaceasta
$
plus 2
grecoarabe
poate,
slavonismului

una

Aceste cifre
agonia
repede cuceritoare a grecis-

la noi.
In genere constatam
romanesc,
ce ajunge
apogeul
in Muntenia in special, pe vremea
coveanultsi $ a
sufletesc Antm
a da
in tot cuprinsul
nostru: publicatiunile se

cele

scad pe

celor grece;ti ; multe

vremelnic
de a mai
or se
iar
moartea pasiome;ter tipograf,
Mitropolit
valoarea artistica a tiparului
totul.
dispare aproape
Singur
o
in
post-brancoveneasca.
acum pe fiecare din aceste
La
Transilvaniei, singura $ cea din
lucrare - de
vre-o
teascurile de
acolo este Pgnea
Se pare
ar mai fi
alte
dota-trei
din
tiparnit, dar nu avem
dovadi de aceasta. Pentru noi
tipografie dispare de
aci

La CLUJ se
in
un
litere latine, reeditare a
Pojon in
La
de asemenea un
tot
Were latine,
probabil tot
unul mai
tipografiile acestea ardelene nu
de
se

de aci nainte foarte indelunga vreme. De cea din

data
cea din
vorbe;te doar o

www.dacoromanica.ro

'

Triodului dela Buzu

www.dacoromanica.ro

la.
In SAMBATA-MARE va fi existat o tipografie,
se pomenete undeva s'a
acolo un
in ,,Tipografia
Poate va fi
o reeditare a
celui scos aci in
5

amutesc
moldovenesc

pentru a se

mai apoi

vremea. Mentionam

Cartea

Sinopsis, din
sau
gravuri.

Textul e slavonesc, dar cuprinde

de
cetanii in

ca

cu

Damaschin,
De
bine de

sa va

in

in
de

tipografie,

e un text grecesc, de
5 cu cheltuiala

Ion
Alexandru Voevod (Mavrocordat).
nu se mai aude nimic de tipografia
mai
ani, jar abia pe
jumitatea
activitatea
apoi neintrerupt.

In Muntenia

tot

tiparul

la

dela
activitatea

tiparului se
intrerupere, cel
cuprinsul

cu cinste in
tipografii

La BUZAU, unde
tipograf
frumos
niciuna

5
gust ales, se scoase
lucrare ce n'a mai fost

Mitrofan,

un prea
de
sfinte
al

de

din teascurile

Episcopii. Reproducem aci pagina cu

acestui Triodion, incadrat intr'o
cu mai multe compartimente. Despre aceasta capo
a
noastre tipografii s'a
cercetarea
din Almanahul
trecut,
pagina
jos.
apoi

Un

isvor :

scos prin
o carte de 322 foi,
paginele prinse
incadrat de ornamente.
din

www.dacoromanica.ro

Mitrofan
chenare

Un

o Psalire, din

de

de

titlu

Volumul e
de un chenar. Din
carte
timp
o
pentru Moldova.

paginile

s'a tras in

dela Buzau (1702).

din

in ,,Tipografia

din

sfintei

dela

ornamente tipografice
pervazuri

an

in lemn
negru, cu

gravuri, textul

cu numeroase

in
Din acestea, remarcabil chenarul cu
cuprinzind elemente de

fiecare

www.dacoromanica.ro

reprodus
Rom. veche
pag. 436
L
Dintre xilografii
una
Dimitrios (cea a
Vasile, reprodus aci)
de un desen extrem de
ingrijit $ perfect executat,
:
ambele

7,ecerniei e o
din

din

prefaGheor-

s'a tiprit ,;purttoriu de

ghie
Un
gravuri,

in-folio tras in

care una

cts

pe Apostolul Luca
drapat bine,

tintst, neobifnuit de
gesturi care nu au
este o
arhitectotismul bizantin ;
in care se vede o cetate
ziduri crenelate, un minaret
$ un palat bizantin.
mult
acestea
reproduse in
I, pag. 458 $ 455)
semntura lui
B(acov)
De acum
tipografia
nu
anul
mai
niciun
de viat
$ ea
a
din duhul
$
Antim cuviosul
$ neobositul.
tiparnita
in
inzes-

$
de 5 ani

arabe $ georgiene,
in timp
a Episdureazi aceast
$
copului venit din Iviria, cinci opere pe
in
(una din acestea :
e
in greceasca
in partea I-a a
clasic), apoi un
grecesc
partea
din
din
In
frumos
numeroase, ornamente bogate,
$
gravuri
cele utilizate in Liturghierul
(de care am vorbit
mai sus), gravuri din
am
noi pagina precedent pe acea reprezentnd pe
Vasile,
$
semnttsra in
a lui
Tot
se poate
se fi
$o
care s'au trimes exemplare in Georgia de
cnd
acesta era mitropolit.
caractere
mai

www.dacoromanica.ro

Faptul tipirirei de arti

giene, ne invedereaz

ba chiar
cultural, dar

georpolitic-religios, ce

epoca lu Brincoveanu, a lui Antim

luase tara
a lui Mitrofan, cum prestigiul de care se bucura curtea
domneasca din
Antiohiei, Atanasie cel

deprtat.
alezat
curtea
lui Vod Brncoveanu, Hrisant
nepotul lui Dosoftei
cari contribuesc
sunt de asemenea
a
romnesc.
acestei epoci de
In tiparnita dela Snagov,
frumosul Liturghier
greco-arbesc ce ni s'a
se
a se mai fi imprimat
alte arti cu caractere de acestea, ba poate chiar cu litere
georgiene ').

Tot

cari invtaseri meseria tiparului in

Snagov,
cu scule

Tiflis, in capitala Georgiei, unde au

s'au trimes lucrtori,

sau

ateva

din acestea ni s'au pstrat, anume:

un Liturghier.
data de
e un in-folio mic,
de peste 300 pagini, cu textul tiprit in negru pe doul
coloane.
- incadrat intr'un chenar format din elemente
tipografice
nou)
sustinnd deasupra o
friz
ornamental care
trei medalioane-icoane -- il repr
ducem in
alturat.

o Evanghelie
Evanghela

In josul titlului e insemnat : ,,Tipograf Mihai,

lui

ungro-valah. In prefata de pe verso,

Waktang
Georgia spune
a adus un tipograf
Romnia
a instalat pentru
o tipografie in capitala sa.
graful nostru
el
care, intre altele, cere
text,
dela cetitori de va lsat ceva
de
ca
ce era
nu cunoltea limba
cum nu
cunoscuie

acum

nici

1) D-1 P. V.

ed.

la pag. 32
noi s'a trimes in Georgia o biblie
de caractere de Mitiopolitul lui Brincoveanu, Antim, pe
tipirit cu
scrise
limba
cnd era numai egumen Snagov. Biblia are
dela Snagov a d5iTot D-sa crede
tipografia
Buc.

nu

la
ci
la 1705,
transport acolo 1i tiparnifa sa

acesta
62).

www.dacoromanica.ro

numit episcop la

www.dacoromanica.ro

mult interesante pentru

Cartea are cReva gravuri,
mentatia
frumoase,
initiale
un
de vignete originale.

in a

georgian din

se

cele spuse mai sus despre rostul tipografului venit din tara
:
vostru
de
meiterul
(Stefanovici), ungro-vlaha.
mai
de noi In limba
- ceea ce ar
este vorba mai mult

suflet Michail
vorbeite
despre

acest

de

se

versuri in limba
cu caractere georgiene.

dar

de care vorbefte - cum

in

de mai sus - Stefanovici, pot fi Evanghelia, Apostolul

s'au fost
de care
rus Bakradze
carte a lui despre
ce a
In Siria

arheologice

a mentiona aici, numai spre a invedera cu un

exemplu mai mult extensiunea influentei noastre culturale
departat, tiparirea

Psalliri-arabe

Alep,

cu negru
Cartea, un
sterna lui Const. Brancoveanu, cu a
rou, are
cheltuiala s'a scos
lucrare. Pe o
se
,,cu
lu Simeon
In
in
se aduc
generosului voevod
lui
Atanasie, patriarhului de Antiohia.
se
acum pentru
acest oral, tot de prea fericitul intru pomenire Antim,
de
ce acesta este numit
episcop
de
Activitatea ei
deocamdata
vreme
Antim pe acest scaun episcopal,
lanuarie
in Siria,

anul

1) Vd.
afirmarea
grefitA ce i s'a

rom. I, p. 484. Tot de aci s'ar

cA
are
despre o Biblie georgianA,
din comunicarea
D-lui G. I.
cu privire la cuprinsul
va
confundat cu o Biblie. Sau poate
afirmarea

Liturghier, pe care
aceasta va fost
din studiut Episcopului Methisedec despre
Antim Ivireanu, cu privire la Didahiile sale, pe care D-1
1-a rea editat
lui A. I.
produs
Minerva, 1915, pag. XXIX).

7*

www.dacoromanica.ro

1708 Domnitorul Brancoveanu

ridide Mitropolit al
In
acesta de trei ani se
aci: o carte
greceasca, Tama
1705, in-folio de 640 pagini,

sterna
cea din
(reproducere
Noul Testament din 1703, Buc. dar f initialele din
cts versuri dedicatorii in
semnate pretentios de
,,studentii Academiei
din
Ungro-Vlahiei,
lui Mitrofan Gregoras din Dodona ; apoi
o

a profesorului de
copiilor
Gh.
a chiar
Brancoveanului,
in 1706
Domnitorului,
Brincoveanu, ambele
de vechea
tipograf Mihail

din teascurile sfintei Episcopii a

sunt:
Antologhion aded floarea
1705, in-folio in
Celelafte

de Dumnezeu, 1706, in-80,

titlul
ornamentat, in pervaz de
tipografice,
gravuri,
slavonesc jar
pe
;
Octoihos adeci
in-folio din
an, cu
negru, cu stemele lui Brancoveants $ a
text slavon
- ca
culori ;

de

Se vede

acest

se incumetea a face $

fi fost

nu era un
oarecare
sunt cele

pr

asupra

Io Constantin B.

1706, in-40.

blagocesti-

Voevoda, in care

semnele
In

in 1706,
in
pune numele chiar dedesuptul
ca
prefata volumului, dedicat
de Dumnezeu,
$ de bine
Kyr
Ivirnul
Episcopula Ramnicului, c

elogii pentru
spune

www.dacoromanica.ro

sa pentru

pre cei pravoslavnici

Arapi,

a
bucuriel

nu s'au

lot

nice

a ved despre
pentru a invedera
delicatele sentimente ale
acestui meter recunoscitor aceluia care
arta tiparului
insuflase dragostea pentru ea, citez frumosul
cu care
prefata: ,,Pentru
ca ale tale
ale
o
tale de Dumnezeu o
ca
ce cu
cu direptate Taste, pentru
a
la
ta de Dumnezeu,
alt ne
vredTaste dela
cu
a aduce
faci
ochlu
priimindu-o ca

nmul

ostenla ce am

Hs. ceT

la

bani ai

acest molitvenic, una e

Din cele trek
ce
de Ioanikie,
o alta este
pe care am mai
aflat-o in Liturghierul
(Sf. Vasile, semnat
datat
pe care am reprodus-o mai sus
pag.

la
la
nu mai avem de acum
despre tipografia Episcopiei
Sub Damaschin
Cu
episcopul ea lngezete,
nu dispare cu
narea lu Inochentie (Dec.
pe tronul episcopal al
cului o
de strlucire va reincepe pentru
grafia aceasta.
este acea care apare
Tipografia
din
dintre tipografiile
$a
este cea
mai scurti.
prima
de sub teascurile trgoe o carte greceasca de
bisericeasci,
in-folio de aproape
de pagini, pe doui coloane,
negru,
in
pe
Serviciul bsericesc,
tiparul ,,prea sfintiteT Mitropolii a Trgov4teT din
dupe
Ungrovlachiau
In
greceasci se mai
aci patru
anume:
Sfntulu
Panoplia
a
Comnen, ambele in
anul
pe
lu Brncoveanu cu cheltuiala
lu
Mitropolitul
corectare a

www.dacoromanica.ro

Mitrofan Gregoras din Dodona; Maxime

,,traduse din
limba nstr
de chiar Manu
Apostol in 172; apoi
1715 Culegerea prea
Pacu
al lerusalimului Chrisant,
tarea
ieremonah Mitrofan, supraveghetor
Gh. Radovici tipograful.
le
aci sunt
Dumnezeu
de ,,Anthim, mila
arhiepiscop
pr
un
1710
in negru rou, de aproape 500 pagini,
din 1712,
titlul
chenar de
cu
de
materii
o
in lemn, a

e greceasca, lucrat tot de Radovici, care in

,,Gheorghie
din 1713,
tot de
Radovici, in negru
rou, avnd
o
de gravuri, intre care
celea
Liturghierul
filo1702;

tot de

din 1713, ,,cartulue, cum

sus;

de

1713;
de

din 1714;
1715,
de 520 pagini,
tot din
dibace a lui
acest Ceaslov, Liturghille
1713 $
,,de o deosebita
executie

Tot

se poate

rom. I, 486 -

de

- toate acestea din

Radovici. In deosebi
stint

fi lost

romneasca, de care

Chiaro
.

Antirn dispare

Tipografia

lui

1725, ar mai fi

de acum

o carte in acest

Botez, care se
Academiei nu

undeva, dar din care Biblioteca

niciun exemplar.
de a mai avea o

tipografie mai mult de un veac.

1) N. Iorga,

Rom.
del& moderne

pagina 422.
sec. XVIII, vol.
Valachia, Venezia,

pagina 44.

* '120 *
www.dacoromanica.ro

718,

Tipografia din Bucure0 se poate considera acum ca

fi mai
noastre.
In
decenii ale veacului, majoritatea tipariturilor
sunt
greceasc,
: 4 Panegrke
Brncoveanu
cteva
religioase
mai
; un Ceastow grecesc
ieromonah georgian din
,,de
; Parabotele grecesti
romne ale
greceasca
traduse de
Const. Brincoveanu scoase din tiparul tipografiei domne0i
din
opera
Mitropolit,
de Diochiar a tipografului nostru,
nitiv

chiar

nu se va mai opri de

nisie Ieromonachul Floru; o

a Patriarhitor
Dositei patriarhul,
din acelai an, a
ingrijirea
corectarea smeritului
Mitrofan Gregoras
Dodona,

supraveghetor al tipografiei preotul Stoica

Acest mare in-folio are

un portret gravat
lui
este semnat A. F. Aceasta e
Dositei
pe

acum,
ce am
pagini. In
se
DomAl. Mavrocordat Exaporritul
AI. Mavrocordat)
,,cinstita
a
tutulor
cu ingrijirea tipografica a lui
Floru,
$
in
de fiul celui de
mai sus, Domnitorul
Mavrocordat, este ultima
ritur
importanta in
Despre
carte de
pagini, de format
mic,
chenar de fIori de
tipografic, are pe
acestei

cea mai

aproape

pagini

intrunite sub coroana

ambelor

iar in

gravurei se

Domnitorului. Reproducem
Ca
este pornenit
jitor pentrts
acestei
Stoica Iacovici. Acesta poate
D-I
I),
acelai ,,Florea, ucenicul dascaluIu Darnaschin, episcopul BuRmnicului, carele
Icoala
sloveneasca

cel

apoi in

carte a
Lit. Rom. in sec. XVIII,

I, p. 435.

www.dacoromanica.ro

tradu-

officina Thomae

coloane in josul pagipe

cerea
de un portret Domnitorului,
aceasta e
nilor.
numelui
inscriptia
cu numele gravorului
Scar
Mavrocordato

german din Berlin

sunt mult mai putin numzroase

Noul Testypografia domneasc

carte
de Antim Ivireanul este cea din

deocamdat, dar nu lipsite de

din

e in-4

romneasc a

* 122
www.dacoromanica.ro

in

din 1688, titlul

negru, cu slovele ce au servit

frumos incadrat in pervaz de ornamente tipografice cu sterna

Brncoveanu.
in ale
sunt prinse initialele
Octoihut din 1720, scos
Ion Nic. Alex. Mavrocordat,
mitropolit
Daniil,
de ,,Saca
egubisericei Tutulor
pe
care

domneasa, este un in-4 mic de peste 600 pagini, in

cu o
care
un
jar la
cu un pinax. La
textului, ca o
de
cinste profesionali,
se
obligat a nota

negru

imprimarea

osteneala

a fost inceputi de ,,rposatul

Ieromonahul
diortosita
are

din 1723, ,,acum intr'acesta

Popa
cucearnicula intru
opera

format

precedenti, numai c e mai putin voluminoasi

pe
textul
incadrat
chenar linear. Dintre cele
recunoaltem una de Ursul - care
1704.
a mai servit in
din 1724 e lucrat de
tipograf; despre
1726 nu avem nicio Ore, nefiind cunoscut nici
de Bibliografia veche B. & H.
Popa Stoica
tipograful lucreaz
darea
a urmtoarelor
marl, ambele

din 1728; un

din 1726;

1729; un

cu tipicul rominesc, dar cu text slavon, 17311); un

Octoth din 1737; un
sau Evanghelie
toare
din 1736,
1732; o
1735; un
numele Popii
Stoica,

plecat

pe

De
an 1736,

din

se

josul titlului

1) Despre acest Ceaslov

interesant a

24, o

cercetat de d-sa are

nette. Nu se poate afirma

Men-

in ,,Societatea de
II, pag.
bibliotecar Cluj. ExemProf.
slavon,
tipicul sinaxariul in
ca

fi

www.dacoromanica.ro

la

aflat exemplare din acest octoih, in care

numele lui Radu era inlocuit
acel
lu Popa
Popa Stoica mai
editie
a operei
Antim Ivireanu, din
scoasa din ,,Typografia
;
Moltvenic din
Toate aceste
ingrijit
mai toate in negru
gravuri
cu
podoabe
uneori cu text
ornamente,
progresele ce fcuse
in capitala

Romne0.

vedem
patru

despre activitatea sa, e destul

an se tipresc nu mai putin de

in acest

de voluminoase.
Avem deci de acum
acea
veche a
dela
Tutulor
una
acea dela
Santul
a

care acum e spre

Popa Stoica
am mai
pe
fratele
Radu logoatul Iacovici.
Alti tipoprafi se vor semnala de acum,
scurt interval
unul de altul.
spre a nu mai continua a
de acum

operelor
la
- vom pomeni doar
numele lui
(pe care aflm
oar
in Catavasierul din
lui
Acatistul
Liturghierul
Buc. Tpograful
din
care
Evanghelia din
Buk.
tipograf,
Psaltirea din
Intr'o
greceasca. din
Slujba Sf. Visarion, aflm un
tipograf
Evanghelie) un
in
altil
altii, cari
a fi
cetati pe viitor. De Popa Stoica Iacovici, acel care ilustrase
lucrul tiparului vreme de vre-o 30 de
nu se mai pomedupe
care probabil va
din
Tipografia Episcopiei
reincepe activitatea
Rmnic

intrerupere vreme de 70 de ani,

rolul

cultural incheindu-se

Cele
despre

definitiv.
(o

o Psaltire)
din atelierele
Ramnicului nepstrndu-se, primul volum ce avem de aci

www.dacoromanica.ro

este o carte

din 1726,

romneLte

pe

de

dela Cerlui Moise

navoda tipografula, din

cu
Petrovici, ,,Mitropolit al Belgradului
altor
din
AI. C. Moruzi
e Apostolul
1794,
vremea
Voevod,
de ,,Dimitrie Mihailovici
au
de Gheorghie sin Pop. Constandin. Intre aceste
de

cam una pe an, cum

din
doua

harnic

anume o
de rugciunt pentru
operele
doar trei nu sunt
de
religioase:
1783,
Doroteiu, 1784 o
rumneasa
a
1787,
in istoria
romne.
Intre 1768 1778 activitatea
rmnicene este
de aci nainte
noi
cu
succes de
pentru ca dela 1794
nu mai
nimic de existenta
timpuri mai apropiate de noi.
In
XVIII
de aceasta tiparnita
alte
definitiv
a
ardelene
sau apare
se
de progres constant, cele din
de acum
mai
Buda, Viena,
chiar
romnejti
pentru
incep
ele a
din 1755
din 1761.

modernizare a tiparului nostru,

pentru

are foloa-

a
mai
de vedere
artei tipografice

deci a
putem mai de
socoti ca un regres.
Uniformizarea pe care o aduce
sine
mai
a tiparului, face ca
ajungem
industrie
comert, valoarea
a tipriturilor
din ce in ce.
Vor trebui
ani
noi,
cnd preocuparea efecartistic
tipar
a se
Dar aci
jar ne oprim, cadrul
paginilor acestui almanah
a ne

mai mult.

www.dacoromanica.ro

CONSERVAREA
HRTIEI
De: P. PAVELESCU.

documentele

6ste

alte imprimate vechi se

la muzee
deosebiti ingrijire, pentru a
intacte. Pentru acest scop se
vitrine
nu le
poate atinge
uncle sunt scutite de praf. Cu
-toate acestea,
o materie lemnoas,
-un
timp
zed,
de ani-, se deterioreze,
sau se putrezeasca, ceeace inseamn, de multe
pagube
incalculabile.

Pentru a conserva
s'a
parate,
s impiedece descompunerea,
.au
infructuoase. Numai

s'a

se elaboreze pretoate
timp se crede,

remediu.

Un cunoscut medician german a prezentat

Drezda, in

un preparat inventat de

cercul unor numeroli

pentru a conserva documente, manuscripte,

-tablouri,

Preparatul acestula pare a

chiar in ceeace
un simplu fluid, ce
poate elabora de
vulgarizarea noului

Materia de conservare a
element principal celulasa. Aceasta
de
culoare
de
trebuiesc tocate

pare a fi
de la Drezcla are ca
fie
extrem
deci nu colorata. Apoi

se poate de mrunt

mare
de pahar sau borcan.
Peste
apoi un lichid numit
care
se
toate farmaciile sau
un timp
carecare
se topelte,
mai transmai gros. Acest
este numit
-parent ca apa, ceva
Urmeaz apoi,
piesele ce trebuiesc conservale
fie a;ezate
baia aceasta de zapon,
apoi
ce
puse

126

www.dacoromanica.ro

a supt indeajuns,
se
spre a
Lichidul
zapon, hind transparent $ putin gelatinos, are caracteristica
a fi cetibil originalul,
totodat elascitatea
Lichidul acesta

puterea de conservare a
ce se
pe hrtie mai este $
este

Ptura de zapon

$ de

Preparatia

de conservare este

deci

baia

zapon nu cere o deosebit preparatie,

acesta se poate practica
$ de
acest lichid, va reu$,
se pstreze timp mai
toate
de valoare, documentele
din muzee
in

spre folosul

cronicarilor.

REVISTA
tara dolarilor, din America, ne vine
de alienati se
$ se
o
a
nebunilor. Ziarul american care aduce
noutate, zice
precum in
directorul ospiciului a socotit,
de

sunt multi alienati cari scriu reviste, de

lui
redacteze una. Zis $
Ideea sugerat
din ospiciul dela Buenos-Aires
a devenit fapt,
azi se redacteazi acolo o
$ se
de atre
$ tipografii cari se gsesc
acestui

ce n'ar putea $

rindurile alienatilor nenorociti.

Se zice
materia
de
este mai
continutul celei mai excelente reviste umoristice,
este
de persoane, cari au ideile
fixe, ce par intotdeauna anormale $
pentru omul cu mintea sntoas.
Se mai
revistele umoristice,
ce
cere
neloialul concurent din
au intervenit pe
pentru suprimarea
acestuia.

www.dacoromanica.ro

SUMARUL:
3
5

Pref ata

calendaristica

Cronologia anului 1924

Calendarul
Taxele postale

1925

6
9

12- 23

Partea

24
26
27
28
29

V. MOLIN : Cronica
1924
C. MILLE : Introducerea mainelor de cules in
EM. TATARESCU : Istoricul tiparului
I.
presa
Japonia

30- 35
36- 37
- 61
- 67

68

Formatele de
Legea

obligatorii

N. IORGA :
I. DON GOROZI :
de
V. MOLIN : Diaconul Coresi
V. MOLIN : Sterna tipografului .
I. GIUGLEA : Formarea lucratorului
V. MOLIN :
o
la 1839
L KRANICK Despre compozitorul de accidente
CEZAR
: Ocrotirea
tiparului
V. MOLIN : Inventif in
C. D. FORTUNESCU :
tiparului
Tarile
P.
: Conservarea
curioas
***
Insertii

69-

74- 75
76- 79
80- 84
90

91- 93
96-- 99
100-103

-109
110-125

-127
127

129-142

reclamc

www.dacoromanica.ro

LITERE
societate

nume colectiv

BUCORESTI - Prel.
Cladirea proprie Telefon

27

de plumb
albitura

de cea mai

de

pentru
compozitie de
aliaj, Fabrica
renocu
mai
derne
din strainatate

cea mai

Masini plane
de picior.
Masini de taiat. Bostoane de
Masini de
Masini de cusut. Stecomplecte. Masini
tomatice de
de
Linii de
Litere de
Utensilii tipografice, litografice pentru
de
Cleiu de
pentru tipolitografi.
de
de cusut,

complecte de tipografii, litolegtorii de

de cartonage.
avan-

tajoase de

Expeditie
depozit

din litera noastrA

www.dacoromanica.ro

in

DE

TINT:

www.dacoromanica.ro