Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei Nicole B6dard

BEDARD, NICOLE
, Cum si ne comport[m cu copiii in funcfie de
temperamentul lor / Nicole B6dard ; trad.: Sihleanu
Alexandra. - Bucureqti : Orizonturi, 2015
ISBN 97 8-97 3-7 36-290-2

I. Sihleanu, Alexandra (trad.)

r59.922.7 Cum se ne
comportem cu
copiii?n finc{,ie de
tempeffimerfiAlor
Tehnoreda ctare'. Puiu Enache Traducere din limba francezd de
Alexandra Sihleanu

Nicole Bddard:
Les besoins et les attentes des enfants
selon leur temp6rament
Toate drepturile asupra editieiin limba romane sunt rezervate
Editurii ORIZONTURI - Bucuregti
Bdul Liberta[ii nr. 4, bl. 117, eL.7, ap.20
telefon : 021 I 3177 67 9, 07 44531 333
e-mail : orizonturi@ed itura-orizonturi. ro Editura ORIZONTURI
 Cupnno
BiHiografie lrftro duaere........... 5

Defiinilli 7
LE GALL, Andr6. Caractirologie Personalitatea ......... 7
enfants et
d.es
frX^!:::.t"/s,Paris,p""rr"r"u"i""*irii"_. j. Temperamentul
Caracterul.................
...........:...... I
L7
Aptitudinile ............ 20
LE SENNE, Ren6. Tra.itd oo
Presses Universitui"u,
d,e caract|rologie,paris, Copilul au temperament emotiv ZD
J" Fir"". Atitudinea gi comportamentul... 23
MOUNIER, EmmaSuel. Trait| I,egitura afectiv5 27
d,e
ww caractdrologie, Inv6!5tura qi cunoagterea............ 28
Paris, Edition, du Seull.*wvv Fizicul siu............ 29
SHELDON, W. H Expresia necesitdlilor sale...... 31
MAncarea. 31
:rjfFV_ENS, S. S.,Les uari6t6s
dutemp*rantent,pu"ir,p-""JrJUniversitaires imbricimintea......... 32
de France. Somnul DO
Jocurile qi distracliiie............. 35
Prietenii... 37
Ieqirile in grup sau cu familia 38
Trisiturile cele mai agreabile 9i cele mai
nepldcute. 40
Frazele-cheie............. 42
Nevoile gi aqteptirile sale..... 42
Co1ilul au tem?eramenb aabiv 45
Atitudinea qi comportamentul... 45
I,egitura afectiv[ ........:........ 49
Invdtitura qi cunoaqterea............ 51
Fi.zicul s[u.".......... 53
Expresia nevoilor sale.......... 54
' Hrana 54
lmbr5cimintea......... 55
Somnul .....'...";........'.. 56
Jocurile si distractiile ............. 58
206
 Cuprins
Cuprins

60 Nevoile 9i aqteptirile sale..... "....'.... 110

62
Comparapie inlre co?aii cu diferlte
64 temperarherfte................. ................ 113
b,i) Atitudinea gi comportamentul... ..'.... II4
66 I,egitura afectiv5 ...'-....... 115
Invdlitura si cunoa$terea............ "... 7L7
69 Fi2icul..............;... "....'..... 119
69 Hrana ....... L20
71 tmbricdmintea......... .. I22
73 Somnul
ID Jocurile qi distracliile............. ..... t26
77 Prietenii... ... I28
77 Frazele-cheie.............
78 Potenlialul................ .....'. 133
79
81 lfteracliunile dinYre co?ai gi adulli cu
82 diferitd t em? erame?t e :......:.......... 135
84 Copilul emotiv gi adultul emotiv ..... 1'37
Copilul emotiv adultul activ .....................'.... 138
qi
86 Copilul emotiv qi adultul ralional ... 138
88 Copilui emotiv qi adultul senzitiv .'. 139
88 Copilul activ qi adultul emotiv ....'... I4O
Copilul activ qi adultul activ......... ... I4I
91
Copilul activ gi adultul ralional ....'. I42
91 Copilul activ gi adultul senzitiv..'. ... L42
93 Copilul ralional qi adultul emotiv ... t43
95 Copilul raliona} qi adultul activ .....'... ......."...... L44
97 Copilul ralional 9i adultul ralional .. 145
99 Copilul ralional 9i adultul senzitiv
99 Copilul spnzitiv qi adultul emotiv .'. 146
100 Copilul senzitiv qi adultul activ....'.... ...'...'...'.... 1'47
101 Copilut senzitiv 9i adultul ralional 148
702 Copitul senzitiv qi adultul senzitiv.....'......'...'... 148
704 Copilul cu temperament mixt....'....... ".............. 15 1
106 Copilul cu temperament activ-emotiv'...".......... 153
Atitudinea qi comportamentul... ...... 153
108 I,egitura afectivi ........... 156
110 Invi[itura gi cunoaqterea............ .... L57
208
 Cuprins
Cuprins

158 Hrana """" 184

158. imbrb.c6mintea......... ... 185
159 Somnul """' L86
160 Jocurile distracliile.............
qi ""' 186
161 Prietenii...
762 Frazele-cheie............' """" 188
762 Nevoile qi aqteptirile sale..... """""' 188
C o^f u t e m p e ram e nb a ctiv- ra[i
163
Copilul ou iem?eramerfi ralimal-eenzifv ' t9o
,:!11.," on al .. . r 6,+ Atit,rditr"u qi comportamentul... """' 190
764 Lesitura afbctivi r................ """""" 1-91
166 i.t.7e6t.ttu qi cunoaqterea.'....'..... "" r92
r67 Expresia
^Hruttunevoilor sale.......... """""" 193
167 """" 193
I67 imbricimintea......... "' L94
168 Somnul ..... 195
169 Jocurile qi distrac{iile............. ""' l-95
169 Prietenii... "' 196
L70 Frazele-cheie............. ...""";"""" """ 197
177 Nevoile qi agtepthrile sale"... """""' 197
Copilul cu tem?eramerrt eenziiv-emoiv "' 198
17L
172
772 Aiit.rdirrea gi comportamentul... """ 198
174 LesStura afbctivi-...'
775 in.Tetet.t*u qi cunoagterea............ "" zot
775 Expresia nevoilor sale.......... """""" 201
175 Hrana .""" 2oL
176 imbricimintea......... " 2a2
177 Somnui ""' 203
177 Jocurile qi distracliile......'...... ''"' 203
178 Prietenii'.. "' 204
179 Frazele-cheie........'.... """ 204
Nevoile qi aqteptirile sale..". """""' 205
giiliografi e ...........

210
2tl
 Cum sd ne comport6m cu copiii

sportul de performarrt6,, diversele domenii

din agricultur5, industrie, cercetare qtiin-
fific5. Aptitudinile sunt definite generale,
cAnd sunt utile in majoritatea domeniilor
de activitate. Spre exemplu, spiritul de
observalie, care, dac6 este bine dezvoltat,
ajutd in toate activitifile. Cea mai impor-
tanti aptitudine general5. este inteligenta.

Copilul cu
tem?erament emotiv

f*it udinea gi oom? ortamenlul

La o prirnS. privire, pare juciuq, vesel, visitor
qi pufin naiv. Totuqi, se observd ugor c5. dispo-
zi{ia lui este foarte schimbitoare. Pentru o cli-
p5, rAde in hohote qi, in secunda urmdtoare,
se imbufneazl, pentru fleacuri. Acest copil este
22 23
 Cum sd ne comportdm cu copiii
caracterizat prin faptul cd
exagereazl, atunci cAnd
igi exprimd emofiile, atAt
tristetile cAt qi bucuriile.
Comportamentul sdu are
suiquri gi coborAquri. De
fapt, orice senzalie este
trditl, in mod frecvent ca
un foc de paie. lntr-o cli-
p5, iqi schimbi atitudinea
f5.rd un motiv aparent; in
consecinti, oamenii din preajma sa se simt dese_
ori descumpdnifi de reacfiile sale.
Chiar dacd nevoile sunt simple, situa{ia se
complici atunci cAnd acesta are schimbbri bruq_
te in legiturS cu aqteptdrile sale, lucru care se
intdmplS destul de des. Reacliile sale sunt greu
de infeles, nu ajungi niciodati sd afli pentru L ,"
comporti astfel in anumite situafii. O atitudine
atAt de schimbdtoare poate deveni problematicd.
Acest comportament infantil poate dura de obicei
mai mulfi ani. Pentru moment, acest copil se ba_
zeaz6, pe faptul c5. unii adul{i ii iarti cu ugurin{d
abaterile sale de conduiti.: ,,Sdracul ae ei! Osie
atAt de tAn5r 9i atAt de sensibil...,,. intrucAt asta
pare sI funcfioneze, el iqi permite s[ aclione ze tot
ca un copil risfdfat.
Este important de gtiut cd este inainte de
toate un mare actor, ceea ce inseamn[ cI dese_
ori, in spatele emo{iilor sale, el cauti sd-i facd
24
Copilul cu tempertrnent emotiv
sd reaclioneze pe oamenii in fala cdrora se d5.
in spectacol. Cu cAt igi d5. seama mai mult c5.
ajunge s5 le capteze atenfia, cu atAt mai mult se
exterioriz eaz6, fdr6. prea multe refineri. Vorbeqte
necontenit: este inci un mod de a se asigura c6,
iqi captiveazE auditoriul, ca si nu spunem cd iI
fine prizonier! Acest copil poate deveni invaziv
intrefinAnd acest gen de comportament. Totuqi,
gtie ci pentru a fi plScut de ceilalli qi pentru a le
putea qbtine afecfiunea, trebuie sd se arate ser-
viabil. In consecin!5., va face dovadl de amabili-
tate pentru a profita mai tArziu. Totuqi, va exista
gi cealaltd fali" a lui. Este motivul pentru care se
dovedeqte qi seducltor qi plAng[cios!
D5 mereu impresia ci este foarte afectat de
durerile sale. In anumite momente, di chiar im-
presia cd se hrinegte din aceste dureri. Este atAt
de fragil pe cAt pare? De fapt, copilul cu tempe-
rament emotiv este uqor timid qi ii lipseqte inifi-
ativa. Nu foarte descurcdre!, el este dependent
de mediu. ttt u.nu-ite situafii, este dificil pentru
el sd-gi accepte neputinlele, cdci se simte com-
plet neajutorat gi vulnerabil. Este departe de a
se pretinde un erou, dimpotrivd, nu susline in
niciun caz rolul copilului neinfricat. Lucru care
nu il impiedici si ii placi si fie perceput ca un
personaj elogiat gi venerat
Nevoia sa de afecliune il determini sd reac-
lioneze astfel. Se rS.zvritegte rar- atunci cAnd ii
cerem ceva, ascultAnd de obicei ce i se spune.
25
 Cum sii ne comportdm cu copiii
Venind din partea sa, acest gen de atitudine are
ca scop s5 se fac5. apreciat ca fiirrd fermecdtor gi
agreabil. Totugi, el demonstreazd repede nerdb-
darea cAncl nu se simte la in5l{imea situatiei. Nu
este rar ca, prin urmare, acesta si facd dovada
nepdsirii qi a lipsei de motivalie. Acest gen de
cornportarnent poate s5-i faci pe cei care il incon-
joar5 s5 iqi piardi ribdarea.
CAnd vine timpul si iqi dea cu pirerea sau
sd iqi impArtigeascd gusturile, pare indecis"
trncapabil si rimAn6 singur, pare descurnpdnit
cAnd este nevoit si petreacd tirnp cu el insuqi. Se
lamenteaz6 avAnd un uqor tremur in voce, spune
cd se plictisegte, tAr6ind picioarele fdri sb qtie
ce sd fac5. S-ar putea crede ci e pe punctul de a
intra in coiaps - ce actor! Adori si jclace cartea
tragediei; din nefericire pentru cei din jur, per-
forman{a sa este aproape intotdeauna fhrd cusur!
CAnd este prins in flagrant delict, acest copil
nu cauti deloc sd se apere. Din contri, face o frgu-
r5" de victimS in fala situatiei; coborAnd bratele gi
capul, iqi descrie astfel indispozitia. De fapt, el se
abandoneazd mai mult decAt se sustrage. CAnd
se simte neinleles sau nefericit, dh din picioare
gi pl6nge. ExceptAnd cazurile in care rdbufnegte,
este rar agresiv. Nu-i sti in obicei sd se manifes-
te cu furie. Dar cAnd se pune pe pldns firi sd ex-
plice de ce, cel mai probabil iqi doregte portia de
afecfiune. Vrea s5 fie alintat gi consolat de cei pe
care ii iutreqte. Ceea ce ne aduce la cel mai inalt
26
cu tempercrr'ert emotiv
grad de satisfac{ie: s5 fie nisfS{at ca un bebeiuq.
-Copilulde bucurie, pentru el e
Atunci, s5 vezi explozie
suprema fericire!
Leg*tura ffi#e6%'lv#,
Copilul cu temperament
emotiv este foarte legat de
farnilia sa. Intirnitatea fa-
miiiald este prioritatea lui.
Ceea ce il caractertzeazS, ceL
mai rnult este nevoia con-
stanti de a obtine aten{ie; o
sirnpld privire sau un compli-
ment ii vaiorizeaz6.in gradul
cel mai inalt. li pia." sd-qi
treaci mAna prin pdr qi sh se
aLinte, asta ii di automat o
stare de bine. LegS.tura sa de
incredere se stabileqte mai
ales cu persoane care se poarti cu ei ca o mam6..
SA {ii un copil cu ternperament ernotiv de mAnd
ii sugereazS" acesti.ria un fei de simbiozi. tn ciu-
da aten{iei sporite pe care i-o ofer6. cei din junul
s5.u, acesta nu e nicj"odatd pe deplin mullumit
gi nici rndcar securizat in plan afectiv. Dovezile
de tandre[e qi afec{itine il consoleaz6" doan o pe-
rioadd de tirnp; el cere mereu mai rnult, nu are
niciodati destul" Aceast5 atitudine poate deveni
prea solicitanti chiar qi pentru cei care ii de-
rncrnstreazd, ch iI iubesc.
27
 Cum sd ne comportdm cu copiii
irvilgdtura gi cunoagterea
Copilul cu temperament
emotiv nu vrea s5-gi ri-
sipeascd energia pentru
a deveni mai autonom
qi matur. CAnd mediul il
solicitd, caut5. si reziste
la efortul fizic sau psiho-
logic cerut. Nu pare inte-
resat s5. experimenteze
peste mdsur5.. Dac5. nu
e bine susfinut, descu-
rajarea se instaleaz1" cu
pagi mari. Are o oareca-
re lentoare in a lnfelege
qi concentrarea sa e de
intensitate slabd; o suslinere asidui ii este deci
favorabilS. pentru a invdfa mai bine. Triind in-
tr-o lume de vis, nu va face eforturi pentru a se
integra complet in realitate.
Prea putin ingrijorat in legdturd cu perfor-
manlele sale, poate p5.rea neglijent. Este evident
ci ii lipsesc elanul qi interesul. Descoperirile
care ar putea sh ii hrdneasci intelectul nu il in-
tereseazi, deloc; incontestabil, tot ce ceea ce iqi
doregte este sd se amuze. in ceea ce privegt"
-"-
diul educativ, acest copil se simte mai conforta-
bil intr-o grddinild cu un mediu mai apropiat de
cel familial. Aceasta reprezintd. o a doua familie.
28
Copilul cu lemperffinent emotiv
El funcfioneazd. mai bine in prezenla unei edu-
catoare nu prea exigente, dar Care dispune de
multi f.antezie. Dacd ea mai dovedeqte gi ci ii
face plicere sd lucreze cu copiii, atunci totul va
fi mult mai simplu!
Fizicul sHu
Copilul cu temperament emo-
tiv posedi de obicei un corp
mai scund, de formd rotunjitS.,
de tip indesat. Totuqi, nu pare
a fi tensionat sau rigid. Cind
sti in picioare, are tendinla de
a aduce bazinul in fa!i. Prin
aceasti pozilie, el cauti pur
si simplu inconqtient si ne
trezeascl. interesul. Un pic in-
dolent in gesturi, bralele sale
rimAn de-a lungul corpului,
clitinAndu-se ugor. Pasul sdu
este lent qi, deseori, are obice-
iul s5 tArAie picioarele. Nu ii place si stea in pi-
cioare prea mult timp, preferi si se ghemuiascS'
Ia pimAnt sau sd se lungeasc[
Figura sa are aerul de bebelu$, cu obrijori
rotunzi qi dolofani. Destul de des, afiqeaz1' ae-
rul unui bebeluq mullumit qi chiar de bebeluq
r6sf6!at. Nu cautd s6-i imite pe colegii sii mai
mari. DimpotrivS., el line s5 fie recunoscut drept
29
 Cum sd ne comportdm cu copiii Copilul cu temperarnent emotiv

copilul cel mai agitat din grupul siu. El speri ca

acest fapt sd ii dea posibilitatqa de a obline nigte Exp reoia nec e eildlilo r o al e
privilegii. Dacd asta funcfioneazd, atunci de ce ar MAncarea
trebui s6 renunle la acest mod de a fi?
Sunt ocazlicAnd acest copil r5.mAne brusc fdri
Pentru copilul cu
temperament emotiv,
energie. Poate si ne dea impresia cI reacfionea-
26, astfel din capriciu sau prin absenla motivafi-
e mereu o sdrbitoare
ei. Dar ce se intAmpls intr-adev[r? Este vorba de si se afle la mas5. in
lene sau de oboseald acumulatd? Trebuie sd gtim compania mai multor
c5. acest temperament este cel care reacfioneazl persoane. Adori s5.

cel mai rapid qi cel mai r5.u la surmenaj. Lipsa
somnului ii face destul de repede mohorAt qi ur-
suz. CAnd este obosit sau nelinigtit, slS.biciunea
sa se face simlitd in picioare, posibil insoliti qi de
dureri de stomac.
Fiind o naturi vulnerabil[, iqi recunoagte re-
pede disconfortul qi reaclioneazS. de obicei aban-
donAndu-se situafiei fird s[ reziste prea mult.
Fdri a se ap6ra in vreun fel, el se las[ aruncat
pur qi simplu fdr6, a incerca sd opund rezistentl.
Limitele lui fizice ii servesc deseori ca pretexte
pentru a nu se implica mai energic. CAnd crede
de cuviin$d, acestea ii pot servi drept scuze pen-
tru lipsa de chef. AceastS. strategie funcfioneazi
pentru un anumit timp, dar nu poate fi la nesfAr-
qit placa lui de salvare pentru a se justifica.
minAnce; este gur-
mand, dar qi foarte
fin gurmet. Foamea
sa este rar potoliti pe
deplin, dar, cAnd este cazul, are cu siguranli o
problemi de rezolvat, c5,ci orice situalie sau eve-
niment sunt considerate ocazTr bune de a mAnca
sau, cel pufin, de a ciuguli. CAnd se simte fericit,
mSnAncS; cAnd este nefericit, mSnAncS; tot m5-
nAnci... mereu.
Mai presus de orice, preferatele lui sunt mAn-
cS.rurile gdtite de mama: spaghetele mamei, to-
cana mamei, supa mamei... Totodatd, e genul
care pune sare in toate alimentele. Poate fi de
asemenea tentat un pic cam mult de roqii. Ah,
faimosul ketchup! A mAnca este cea mai mare
pl5cere a sa. Aqteapth cu nerS.bdare ora mesei qi
cu atAt mai mult momentele gustS.rilor,

30 31
 Cum sd ne comportdm cu copiii cu lempertnent emotiv

imbrdcHmintea Fetila cu acelaqi temperament este mult mai

cochetd decAt biiatul.-CopilulCiutAnd in permanenld
Nevoile gigusturile si se infrumusefeze, ii place mult s5 igi impodo-
vestimentare sunt beasci pirul cu panglici sau cu bentife. Asta ii
foarte diferite intre va da impresia c5. poarti o coroand pe cap, ca in
bdielii qi fetele imaginea unei prinlese. E atrasi in mod special
cu
temperament emotiv. de rochiile cu volane qi dantele. PurtAnd fes5-
Bdiatul se aratd pulin turi ugoare qi foarte colorate, ea are sentimentul
c5. este frumoasS., cea mai frumoas6.! ,,Oglindi,
preocupat de infdfi-
oglinjoar5., spune-mi cine e cea mai frumoasd din
$area fizici. Departe p ulin p e ntru
.t ar6?" . Pantalonii o intere s eaz6. man
de a se feri de asta, se
c5, in c[rfile sale de poveqti, prinlesele nu poartS"
murddreqte cu ugurin-
aqa ceva! Ea e prima care si-gi doreascd s5-qi dea
t[ qi lucrul acesta nu cu oji pe unghii, cu pulind culoare la ochi qi pe
fl jeneaz6, qi nici nu buze; tot pentru a semina prinfeselor, spune ea.
il deranjeazi. Chiar Sub acest aer de cochetirie, ea pare ci vrea si
dac5. este departe de a fi un mare sportiv, prefe-
atragi atenlia, dar nevoia ei adevdrati" este cu
ri hainele confecfionate din bumbac. Se simte in totul alta... De fapt, principala preocupare este s5
largul lui pentru c5. acestea sunt confortabile qi refinb atenfia. Atunci, expusi in aceasti micu!5
delicate. Mai mult, sunt suficient de largi pentru rochie^, ea speri ca inima ei si nu treaci neobser-
a se miqca in voie; migcdrile gi gesturile sale nu vat6! In ciuda preferinlei sale pentru apari{iile in
sunt astfel incomodate. El adori s5. poarte pulo- stil de mic5. prinfesd, ea nu lasi totuqi sd-i scadd
vere cu imprimeuri diverse. Tricoul lui poate fi dezinvoltura! Latura sa uqor indrS"zneafi gi cA-
decorat cu emblema echipei de hochei preferate. teod.atd chiar comportamentul de copil risfifat
Dac5. acest tAn5.r suporter face o pasiune speci- sunt foarte intAlnite in comportamentul ei.
ald pentru un astfel de pulover, va fi dificil sd il
convingi sI qi-l scoatS.; mai mult ca sigur cd va Somnul
dori sd gi doarml cu el. Cum nu este orgolios cu
privire la persoana sa, cAnd colegii s5i o si il ta- CAnd vine timpul pentru nani, acest copilaq do-
chineze despre cum se imbrac5, nu va pirea nici reqte si fie invelit seari de sear6 gi, normal, s5. i
ofuscat qi nici mAhnit. se citeasci o poveste! CAnd incepe sd mofdie, se
32 33