& pe\Fdl

drqrc

*" I&
h
rinp
mimentele
este stausuclan,
i,' pr.r.trt .rt.
din New York.
de douizeci si unu
rare Ei nepre-
Street", iar experienta
wenimentele,care au loc in

Neagrd. Impactul foarte

peste trei milioane de exem-
W
Ftbdd" se consideri ci autorul a
flffcr*eslsurviniin 2008 ln Statele
*E ktadt neagrd. Impactul
ifihnfce, Clnd pielea ta e
Rohl ascuns al norocalui

Antifragil
ce aoem de cd;tigat de fre urma dezordi,ni,i

Tladucere din englezi de

CORNELIA DUMITRU

cuRrEA@vECHE
 CUPRINS

9
Multumiri.
harta caPitolelor.' . . t1
Sumarul ;i .

r5
Prolog.
I. Cum si iubimvAntul. . . . . . . . . . r5
..... r5
Il.Antifragilul
Non-predicyia
r6
T7
Priuarea de antifragilitate, . . . . . . . . .

18
Auantaje pe spinarea ahora. . .

Ill. Antidotul la Lebida Neagrl " " ' 18

Robustul nu este drstul d'e robust . .

Despre md.surabilitatea lucrurilor (a unora dinne ele) ' ' ' ' 2l
Fragilistul """"'22
sofisticat.
Atunci cl.nd. simplul esn mai " " " " " 23
IV. Ce-icucarteadefaEi. " ' " " " '24
Familia(d.estutde fericitda) Denrdinii '. '.. " ' " ' " " 25
Osingurd.carte.. """26
N-ai curaj, n-ai nici conuingeri " " " " 27
Dacd.uezi o nereguld... " " ' " ' 28
Defosilizarealucrurilor. """ """"29
V.Organizare """""31
Anexil Tiiada sau O harti a lumii;i a lucrurilor in funcgie de cele
treiproprietili..... """""33
Lucrurile uin tn serii denei. ..'.33
Triada in acfiune. . . 34
 Cartea I
ANTIFRAGILUI.: O INTRODUCERE

Calrrorur 1

intreDamoclesgiHidra .........43
Jumitate din viati nu are un nume. . . . . . 43
decapiteazi-mi.....
Terog, ....45
Despre necesitatea c/e a da un nume. . . . . 47
Proto-antifragilitatea. ........48
Independenta de domeniu este dependentide domeniu . . . . . . . . . . 51

Celrrorur 2
Omniprezentasupracompensiriigiareac+iilordisproporlionat€.... .......53
Cumsiciqtigiocursidecai.... .......55
Reactiileantifagihcaexcedent. ......56
Despre antifragilitatea rizmeriteloq a iubirii si a altor beneficiari imprevizibili ai
stresului ........60
Varogsd-miinterziceticartea: dntijidgilitateainformayiei..............62
Ia-yiabaslujbn. .........64
C.lpnorur 3
Pisicagimasinadespilat .......66
Complexu.l. 68
Factorii de stres inseamni informagie 69
Iarisi echilibrul?, . . . 7)
Crime impotriva copiilor 73
Perlepsit c/e traducere 74
Turisttfcare. 75
Nazuinya secrera cdtre intdmp l,ltor 75

C.qpnorur 4
Ceea ce m5" omoari pe mine ii intiregte pe al1ii. 78
.
Antifragilitateapestraturi ..."78
Euoluyie;iimpreuizibilirate.... ."..79
Organismele sunt populayiL iar populayiile sunt organisme . . . . . . . 83
Vimuiturnesc,gregelilor! ......84
"
Sainuiiyamdingre;elileahora .....85
Cutns,ldeuiiMaicaTereza.. .......87
Dece grupul il detestipeindivid .......87
Cenumiomoaripemineiiomoaripeaitii. ..........89
Eu/noi ...."."..90
ZiuaNationalaainteprinzatorului... ......92
tl ' Cartea a II-a
INTRODUCERE MODERNITATEA $I NEGAREA ANTIFRAGILITATII

C,cpilorul 5
97
43 Sukul qi clifirea de birouri
43 97
Doui tipuri de profesii i

45 100
Lenin in Ziirich.
+/ r02
Variagii de jos in sus . . .

48 105
Departe de Extremistan . . . . .
ntidedomeniu..... ...... 5l r07
Marea problemd a curcanului
108
Douisprezece mii de ani.
110
Rizboi, inchisoare sau 5i una, ;i alta '
iilor dispropor$onate 53 110
Pax Romana
55 Rd.zboi sau liPsa rdzboiului. . .
t12
56
ririi qi a altor beneficiari imprevizibili ai
Clprrolur 6
..:.. ..... 60 Spune-le ci imi place (un pic de) aleatoriu ' ' ' ' '
n4
gilitana informayiei. 116
Migari fliminzi
64 r17
Cdlirea Poliricd
119
Bomba cu ceas numiti. stabilitate
119
Al d.oilea pas: Rizboaiele (mici) salueaza aieyi?' "
55 politicd externd ' t20
Ce trebuie sd le spunem celor care fac
68 t22
Ce numim modernitate?'
69
72
Calrrorur 7
73 124
Intervenlia naivi. '
/4 t25
lntervengie ;i iatrogenie
75 126
in primul rlnd, nu udtdrna
75 t27
Opusulianogeniei.. '
r28
Ianogenia tn cercurile inahe. .

i30
Poate o balend sd' zboare ca an uuhur?'
ealtii.. .....78 131
78 Inacpiunea.
n' naiu
133
[nte ru enti o n isntu I no
79 r35
Elogiul tiriginirii - de tip fabian.
'ayiilr sunt organisme. . 83
138
84 Nevrozi in proPorgii industriale
t39
85 Un rnod legal de a ucidr oameni. . . .
Nearoza indusd de media.
r41
87
r42
87 Statul poate fi de folos - daci este incompetent
r43
: altii . . 89 Franta ette rnai dezordonatd deckt ned'em ' '
Suedia;i staml krgit
t45
90
r45
92 Eroarea de a lua catalizatorul drept cauzi
Ceurorur 8
Prediclia ca rezultat al moderniti"tii. . . . . . ...... . I48
DoamnaBrdareconcurenli .... ...149
Predictiuul. . . ....149
Cu dinyii mai muh sau mai pulin cariayi . .. . 150
Ic/eeac/eadeuenilton-curcltn .......151
GatacuLebedelel{egre ....153

Cartea a III-a
O VIZIUNE NON-PRTDICTryA ASUPRA LUMII
Cepnorur 9
TonyGrisanulgifragiligtii .....157
Tovarigidedrumindolenti. ....157
ImportdnldprAnzului.. ....158
Antifragilitateabibliotecilor .......159
Desprefraieriginonfraieri .....161
Singuratate .... .163
Cepoatesdpreuaddnon-predictiuul..... ...164

Ceprrorur 10
Avantajele gi dezavantajele lui Seneca r66
Esteoneabdserioasa?. ....166
Maipuyineinconuenientedinparteauieyii.. ........ 168
Robusteyea emolionaLt conferita de stoicism .. . 159
Dotnesticireaemoliilor ....171
Cumsadeuiimaestru. .....171
Asimetriafundamentali. ....172

Cnprrorur 11
Nu te cisi.tori niciodati cu stanrl rock . . ........ 1,7 4
Despreireversibilitateacoletelors{lrimate .....174
HalteraluiSeneca. ....176
Contabllul;istarulrock. ...177
DepartedeMediade Aur. ........178
Domesticireaincertitudinii. .......180
Cartea a IV-a
OPTIONALITATEA" TEHNOLOGIA
9I INTELIGENTA ANTIFRAGILITATII
Chiarstiiincotroteindrepti? .....183
Eroareateleologic,i ....184
PrincipalacalitateaAmericii. .".......185
 Ceprrorur 12
148 Suugurii dulci ai luiThales .. ' I87
r49 Opliunesiasimetrie ..'.....189
r49 Opyiunilestrugurilordulci ...-.189
liati .. . 150 SlmbdtasearainLondra ...'.190
151 Chiria. ........191
r53 '4simetrie ...."192
Lucruricaroraleplacedispersia.. -...192
a III-a Thalesianulgiaristotelicianul'... ..'.:. .:.........'.'I94
TCTIVAASUPRALUMII Cumsdfiiprost..... ' ' ' -....194
Naturd;iopYiuni. ..... ' 195
Rayionalitatea ...197
r57
Vialaestegarnmalungd. .. ".'' 198
r57
Politiciirornanelipkceop1ionalitatea ...... ' ' 199
158
r59
Maideparte. "" 199
t5r
Cepruolur 13
163
inv{impisirilecumsizboare '''' ' '20I
r64 muh
incd o datd, mai puYin inseamnd' rnai " " " 204
Atenliekd.eukje ""'204
erorilepotdeueniinuestiyii ' ' ' ' ' ' ' ' ' 206
Cercetareatimodulin care
r55
Distrugericreatiuetineoeatiue. " ' " " ' 207
r66
DepartamentulHaward-sovieticdeornitologie... """208
168
Epifenomenele..... "" "211
r69 indicatddreptcauzd.
Ldcomia " " " ' 2ll
t7t , Demascareaepifenornenelor ""'2I2
17r " " " 2I3
Abgerea pdrtinitoare a exemplelor (sau eroarea confrm'd'rii) "
172

Cmnolur 14
CAnd doui lucruri nu sunt ,,acela;i lucru" . " " " ' 215
174 unde se aJhfactorii d.e stres?. ' ' ' ' 277
ate .... t74 Lfut pour l'an, inudyarea dr dragul inudydrii. . . . " " ' 217
176 Corneseniruanierayi " ' ' " " '220
177 Eroareacheresteleiverzi.. """"22I
178 Cum s-a irnbogd.lit (;i s-a ingrEat) Tbrry Grdsanul " " " ' 224
180 Amestecul. .....225
tea a fV-a PrometeusiEpimeteu' ' " ' 227
IATEA, TEHNOLOGIA
,,
rIAANTIFRAGILITAIII Cepnorll 15
183 Istoria scrisi de invingi "" ' 231
t84 in ochi.
Douezile care ne sar ' ' ' ' ' 235
185 Este lafelcagdtitul?.. ...... '..237
 Reuoluyiaindustriali .....240
Guuernele dr trebai sa cheltuiascd bani pe improuizayia
non-teleologica,nupecercetdre .........243
Cumstaulucrurileinmedicini .......244
Argumenrulanri-teleologicalluiMatRidley ........247
Teleotogiecorporatista. .. .24,8
Inversulproblemeicurcanului .......249
Sdgre;e;tideypteori,plussauminusrJouii... . . ...252
Sariatar.rul, savantulsimisciriciul . ....252

Celrrorur 16
Olecliedespredezordine.... .........255
Ecologicul;iludicul .. "......255
Turistif.careamatneisufocante..... .......256
Oeducagieantifragili (halterofili) ......257
Cepnorur 17
TonyGrisanulpolenizeazlcuSocrate .........263
Euthyphron ........263
TonyGrlsanulaersusSocrate..... .....265
Primatulcunoasteriibazate pedefinire ........267
Confundareaneinteligibiluluicuneinteligenrul.... ...26S
Tiadiyie. ........270
Distincgiafraier-nonfraier...... .....273
Fragilitate,nuprobabilitate ..... ...273
Confunc/are a eaenimentelor cu gradul d.e exPunere . . . . . 27 4
ConcluzielacarteaalV-a. ...275
Ce se ua inti)mpla mai departe?. . . . . 275

Cartea aV-a
NELINIARUL SI NELINIARUL

Despreimportantamansatdelor... ......277
Calrrorul 18
Despre deosebirea dintre un bolovan gi o mie de pietre . . . . 280
O reguli simpli pentru detectarea fragilului . . . . . 281
De ce estefragilitateaneliniara? ..... .......283
Cind si zdmbim;i cdnd sd ne incruntdm . . . . 284
De ce concauul este afectat d.e euenimentele de tip
LebadaNeagra?. .......286
TiaficulinNewYork .......287
Cineuaiisun,ipeofcialiiorayluilVewYorle. ........ 288
 240 Undemaimultinseamnidiferit. ... " " 289
ni pe improuizatia O,,rnaldechilibratd" ....290
243 Nu te plimba, ci aleargd. ' ' ' 29I
244 Poate ci ceva mic este urit, dar cu sigurangi este mai pugin fragil . ' ' ' ' 29I
Cumsdf.i constrLns. .. '.....291
Keruiel;iMicro'Keruiel " " 293
Cum sd ie$ dinn-un cinematograf . . " " 296
Proiectegipredicgie. ... '. ' 297
De ce nu auioanele mai deureme.
sosesc ' "
" " 297
Rdzbilie, defcite;idef.cite .....;. ........ '299
Cazuri in care ,,eficientul" nu este eficient. . " " " 300
Poluarea$udtdmareaphnetei... " " " 300
Neliniaritateabogdliei :....' ..""'302
Concluzie

Clprrorur 19
..:
Piatrafflosofaligiinversulei. ' ....' " ' 303
Cum si descoperi cine va da faliment ' ' ' 303
Ideea de rioarr dr rnodrl p)67;7iv; ;i negatiud
Cumsi-lipierzibunica " ''" ' ' ' 308
I"r"..r-, piatrafilosofali..... "
:."..: " " ' 310
Cum A naruformdm aurul in noroi: inuercul pietreif'lnsofale ' " " " 312
Cattea aM-a
VANEGATIVA

[Jndeestelarhfunul?,
Cu n oapterea pri n eli m inare. ..'.............. ......',:1
Halterele,dinton... '.:... ""'379
Mai puyin tnseamnd mai mult

C^qprrorur 20
Timpgifragilitate. " " " ' 324
DehsitonideslaJensen. " " ' 324
Siinvatimscaderea "'" ' ' ' '326
Tehinotogialaapogeu ........330
Vlrsta in sens invers: efectul Lindy " " " ' 331
CAtevadistorsiunimentale " " " 336
Neomania$ efectetedetipspiralaplicerii. -.. " " " " 337
Arhitectura;ineomaniaireversibili ...:... ' " ' 339
Ferestrele dintr-un perete tn altul . " " " 342
286 ' Menificare ""'343
287 flansformareagtiingeiin jurndism ' ' " " " 344
[euYorh. ...288 Ce ar trebui si se strice ' ' ' 345
 Profetii si prezentul. .)+ /
CAineleiuiEmpedocle ...349
Ceeacenuaresens. ...... ........350
Celrrorur 21
Medicini, convexitate si opacitate .. . 351
Cum si te certi la camera degardi ... . 353
Primulprincipiualiatrogeniei (empirism) .....354
Al doilea principiu al iatrogeniei (neliniaritatea reacgiei) . . . 355
Inegalitatea lui Jensen tn medicind . . . 357
^Ingropareadovezilor.
........359
Istoriafirddesfir;itasituayiilordetipcurcan. ....... 359
Logicaopacianaturii. ........363
Wnouatsauneuinopat ....364
Biohgia ar trebui sali recunoascd ignoranpa: fenomenologia . . . . . . 365
Anticiieraumaicaustici. ....368
Cum sa tratezijumdtate din populayie cu medicamente . . . . . . . . 369

"ligoareamatematicii"
inmedicind ........371
Incontinuare. .....372
Ceprcorur22
Sitriimmult, darnupreamult.. .......373
Speranqadeviagisi convexitatea .......373
Eliminareaili lunge;te uiaya... ....375
Iatrogeniabanilor ........379
Religia ;i interuentionismul naiu . . . . . 380
Daciestemiercuri, trebuiesifiuvegan .......381
Efectehconuexit,iyiilinutripiaaleatorie. .......381
Cumsdtemdninci singur. .......384
Priuareadeplimbare .......385
Weau sd traiesc pentru totdeauna . . . . 386

Cartea aVII-a
ETICA FRAGILITATII SI A ANTIFRAGILITAIII

Cepnorur 23
Pielea la bitaie: antifragilitatea gi oplionalitatea
pecheltuialaaltora. .....391
Hammurabi .........396
Optiuneagratuitiavorbitorului .......398
Postuiziunea ......400
SindromulStiglitz..... ...402
Problemafecuentei sau cum sd pierzi intr-o ceartd ... . 405
Decizia corect'i din motiuul grelit ... . 405
 9i sindromul Stiglitz
Anticii .... ." 408
Arde-yicordbiile. '.....408
Cumtepoateucidepoezia ;'.'.. .....'409
probhmainldrii. .....410
Socialismulcu;ampanie. ....411
A-;ipunesufl.etullabdtaie .... -.412
Opgiuni, antifragilitlgigicorectitudinesociali .. '..413
OpyiunealiberdRobertRubin.... .. '. - 414
CareAd.arnsmith?. .... ' 415
Antifragilitatea;icoduledcalcorporagiilor(mari) ...'... 416
359 Artizani, marketing;i cel rnai ieftin produs ' . ' ' 418
Lawrence alArabieisauMeyerLanshy .......42I
incontinuare' '"'"'422
Ceprrorur 24
profesie'
Gisirea eticii pouivite pentru ffecare .''' ' 423
Bogdpiafarnindzpendengd " ' 424
lrofesioniEiii gi coleitivul
Eticulgilegalul. " " " " 428
Cazuisiicd;iopyionalitate. . ' " ' 430
Datele majore gi opgiunea cercetitorului ' ' ' 432
Tirania.o'l..tit',tlni. '., " ' ' 435

Ceprrorur 25
Concluzie 437
380

:""" ""'"'381 Epilog. De la tnuiere la inuiere " " " ' 441
i1""' ""381 Gtotir.. .."'443
....'.'.384
. .... ...385 Amxe 1
... . .- ..386 Unturgraffcalcir,tii. """'449
Neliniaritatea 9i ,,mai pugin inseamni mai mult"
VII-a (Er patul procustian). " ' 449
AANTIFRAGTTTTXTU
, Cartografier."fragilitigilor . '... " ' 450
iiseriitimp-$agiu.... ..'."'450
Vd.zutinpioiabilitdli. .","45I
litatea tansformarea de tip halteri in timp. ''''' 453
.. .... ....391 Halterele (transformirile convexe) gi proprietigile lor in spaliul
.... . ...395 probabilitigilor..... ........453
..... . .. 398 Varianti tehnici a principiului ,,nu-i acelaqi lucru"
.......,.400 al lui Tony Grisanul sau Confundarea evenimentelor
....402 cuexpunerealaevenimente ....454
intr-o ceartd ... .. 405 Al Patrulea Cadran (Taleb, 2009) . . . 456
........405 Convexitigilocale;iglobale (tehnic). .... " 455
 ,*ttfryxq.

Neliniarititianormale(foarte tehnic) .........457

Neliniariti.tile medicale si corespondenta probabilititii lor
(capitolele 21 9i22) . .. . . 458
Problemainversiacurcanului .......460
Diferentadintreestimirilepunctualesidistributii ......46I
ANpxe. II (foarte tehnici)
Locurile in care modelele economice cawzeaz|fragilitate
siiiarunci.inaerpeoameni. .......462
Aplicayie: Modelul ricardian ;i coada la stinga - se intimpla
ca preyu/ uinu/ui sa uarieze. . . . . 46t+
A metodologie mai generalii pentru identiJ)carca erorii
modelului ...467
Probabilititimicineglijabile..... ...471
In ce
fel cozile lungi (Extrewistan) prouin din reacliile neliniare
paramerrii ruodelului.
la . . . . . . . 471
Combiuareaincertitudinii(Fukushima) .....473
Note adilionale, idei uenite mai tirziu;i lecturi uberioare. . . . . . 475
Bibliografe .."".507
Index. .......533
 Capitolul I

iNrnp DAMocLES sI HIDRA

Decapiteazd-rnd, te rog- Felul in care, ca prinfarmec, cuhrile deuin culori - Cum

sd ridici greutdyi in Dubai

JUMATATE DIN VIATA NU ARE UN NUME

Te afli la oficiul pogtal, vrlnd si-i trimigi un cadou unui vir din Siberia
Centrali, si anume un colet plin cu pahare de gampanie. AvAnd in vedere
ci pachetul poate fi deteriorat in timpul transportului, pui pe el stampila
,,Fragil", ,,Casabil" sau ,,Manevrati cu griji" (cu litere rosii). Care ar fi opusul
unei astfel de situatii, opusul exact al lui ,,fragil"?
Aproape toat5. lumea ar rispunde ci" opusul lui,,fragil" este,,robust" , ,,rezis-
tent", ,,solid" sau ceva de acest gen. insi articolele rezistente, robuste etc. nu se
sparg, dar nici nu se imbunitigesc, asa ci, nu trebuie si scrii nimic pe ele ai
-
vizut vreodati. vreun pachet ;tampilat cu ,,Robust" in litere verzi ingrosate? in
mod logic, opusul exact al unui colet ,,Fragil" ar fi un pachet pe care cineva si.
fi scris ,,Minuiti grosolan" sau ,,Manevrati neglijent". Conginutul lui nu doar
cL arfi incasabil, dar ar si beneficia de pe urma gocurilor gi a unei game largi de
traume. Fragil este pachetul care tn cel mai bun caz ar rimAne intact, robust ar
fi acela care in cel mai bun sau in cel mai rdu cazar ri.mA"ne intact. ,\a ci, prin
urmare, opusul fragilului este ceea ce tn cel mai rdu caz rimAne intact.
 ,41'{f'iFRAf,ll [.

l\oi i-arn dat unui asdel de pachet apelarivul ,,and*agil"; era necesar n-nm
raeologism, tntrulc$.t ira cjictionan nu exisrl un cuvxnt sir-nplu, neconipLls, eare
si explirne ideea fragilititii inr.ersate" Si aceasta Frenrru cir noniunea e,[e anti{:ra-
giiitare nu Face parre din constiiixra i-loasrri, tnsa, etrin fericire, face parte cnin
coxrlpoi:tamentutr nostru anaesti:al, cnin aparatul ilostru hiologic si este o pro-
prietate omniprezenta a oriclrui sistern care a supra-riequir in rstorie.

ANTIF1IAGII-
x4,{NEVrLqTr NEGLiJENT
Figura 1 Un ccler carc implori si lie supus unoi facrori de stres si dc dezordine.
Clredit: Giotto Enterprise si George Nasr.

Ca si vezi cAt ne este rle smain acest concept, repeta experirnenttil si tntreabl
la urmitoarea intrunire, la urmitorul picnic sau la urmatoarea aclunare de
clinaintea riscoaiei care este antonimul lui ,,fragil" (9i specifica insisrenr ci
te referi Ia inuersul €xdct,tra eeva care are proprieritile sr consecinreie opuse).
Fe iAnga ,,robusr", rispunsurile probahile vor fi: incasabii, solid, hine f;eut,
lezistent, puternic, ceva ,,anti-ceva" (sa spunem anti-umldirate, anti-vant,
anti-ru.gina) - cli exceilria cazulu.i in care aceia care iti rispund ari au.zir de
aceaste carte" fnsa toate rispunsurile sunr gresite, iar aeeasti. probiemi nu ii
cleruteazi doar pe indivizii obisnuiti, ci induc o serie de confi-lzii in ramtiri
intregi cunoasterii; esre o greseali pe car€ o fac toate dicrionaretre de sillo-
atre

nime si antclnime pe aare ie-am consutrtat"

 ANTIFRAGIL
apeiativul ,,antifragil"; era necesar un
,ii un cuvA"nt simplu, necompus, care
a.easra penrru ci notiunea de antifra-
i-,tra. insi, din fericire, face parte din
ipararui nostru biologic si este o pro-
:are a supravietuit in istorie.
iCIL
';:GLiJENT
r:r lictori de stres si de dezordine.
,rcepr. reperi experimentul si intreabi"
,:cnic sau la urmitoarea adunare de
lui ..fragil" (si specifici insistent ci
' proprietitile si consecintele opuse).
.e t'or fi: incasabil, solid, bine flcut,
i spunem anti-umidirare, anti-vant,
--; aceia care iti rispund au auzit de
:- gresire, iar aceastS. problemi nu ii
-:i.rc o serie de confuzii in ramuri
:=:. o tac toate dictionarele de sino-
:.
INTRE DAMoCLES SI HIDRA 45
Iati un alt mod de a privi chestiunea: de vreme ce opusul lui ,,pozitiv" este
,,negativ", iar nu ,,neutru", opusul fragilititii pozitive ar trebui si fie fragilita-
tea negativi (de aici si denumirea pe care am ales-o eu, ,,antifragilitate"), nu
cea neutri, care nu transmite decAt ideea de robustete, tirie gi incasabilitate.
intr-adevir, daci cineva ar scrie lucrurile in mod matematic, antifragilitatea
este fragilitatea cu un semn negariv in fa1i.-
Aceasti pati oarbi pare universali. Nu existi. un cuvAnr penrru ,,antifra-
gilitate" in principalele limbi cunoscure, fie ele moderne, vechi, colocviale sau
argotice. Nici micar rusa (versiunea sovieticS.) si engleza standard de Brooklyn
nu par si aibi o denumire pentru antifragilitate, confundAnd-o cu robuste-
tea.** Pentru jumi.tate din viagi - jumS"tatea interesanti. a viegii - nu avem
niciun nume.
TE ROG, DECAPITEAZA-MA
Daci, nu avem un nume comun pentru antifragilitate, ii putem gisi un echi-
valent mitologic, expresia inteligentei istorice prin metafore puternice. intr-o
varianti reciclati a mitului grecesc, tiranul sicilian Dionysos al Il-lea il pune pe
lingusitorul curtean Damocles si. se bucure de un banchet elegant, dar avAnd
deasupra capului o sabie legatd" cu un singur fir de pir din coada unui cal.
Firul de pir de cal este unul dintre acele lucruri care in cele din urm5. se rup
sub presiune, iar ruperea este urmati de o sceni cu sAnge, tipete de groazi gi
echivalentul antic al ambulantelor. Damocles este fragil - este doar o chestiune
de timp pAni va fi ripus de sabie.
intr-o alti legendi antici - de aceasti dati varianta greaci a unei legende
semite si egiptene -, facem cunogtinti cu Phoenix, pasirea cu penaj in culori
splendide. Ori de cAte ori este nimiciti., renaste din propria cenugi. Revine
intotdeauna la starea initiali. intimplarea face ca pasirea Phoenix si fie sim-
bolul antic al orasului Beirut, unde am crescut eu. Potrivit legendei, Bery'tus
(numele istoric al Beirutului) a fost distrus de gapte ori de-a lungul istoriei sale
* Exact la fel cum concavitatea este convexitate cu un semn negativ in fati si numiti
uneori,,antiLonvexi rare".
este
** Pe lingi engleza de Brooklyn, am verificat majoritatea limbilor indo-europene, atit vechi
(latina, greaca), cit
si ramurile lor moderne: limbile romanice (italiana, franceza, spaniola,
portugheza), slave (rusa, polona, sirba, croata), germanice (germana, olandeza, afrikaans) gi
indo-iraniene (hindi, urdu, farsi). De asemenear cuvintul lipsegte 9i din alte lamilii de limbi
in afara celor indo-europene, de pildi din lamilia limbilor semite (araba, ebraica, aramaica)
;i din aceea a limbilor turcice (turca).
46 ANTIFRAGIL

de aproape cinci mii de ani gi tot de sapte ori s-a refhcut. Legenda pare con-
vingitoare, cici am vizut cu ochii mei al optulea episod de acest fel: din cauza
brutalului rizboi civil, spre sfarsitul copiliriei mele, centrul Beirutului (zona
veche a orasului) a fost distrus complet penrru a opta oar5". am fost martorul
$i
celei de-a opta reconstruiri a orasului.
insi in ultima varianti., Beirutul a fost reconsrruit intr-o formi gi mai buni"
decat cea anrerioari., ba inci beneficiind si de pe urma unei interesante ironii
a destinului: curremurul din anul 551 d.H. ingropase gcoala de drept roman,
care a fost descoperitr, ca un bonus din partea istoriei, in timpul reconstruirii
(cu arheologi si consrructori de imobiie adres6.ndu-si reciproc injurii publice).
Aceasti refacere nu seami"ni cu aceea a pisirii Phoenix, ci intri intr-un regis-
tru care depiseste robustul. Ceea ce ne conduce la a treia metafori mitologici:
Hidra.
in mitologia greaci, Hidra este o crearuri cu aspect de sarpe care hiliclu-
iegte in lacul Lerna, nu departe de Argos, si care are o multime de capete. De
fiecare data cAnd un cap este riiat, in locul lui cresc doui capete. Asa ci viti-
marea este exact ce ii place. Hidra reprezinti antifragilitatea.
Sabia lui Damocles reprezinta efectul secundar al puterii si succesului: nu
poti sa te afirmi si si conduci fhri. si te confrunti cu acest pericoi permanenr:
cineva, undeva, va depune eforturi intense ca si te ri.stoarne. Si, asemenea
sabiei, pericolul va fi ticut, implacabil si discontinuu. Se va ivi din senin, dupi
perioade indelungate de lini;te, poate chiar in clipa in care cineva s-a deprins
cu el si a uitat de existenla lui. Lebedele Negre vor fi gata si te inhate atunci
cAnd ai mai mult de pierdut, ca un cost al succesului (gi al dezvoltirii), poate
ca o pedeapsa inevitabili pentru succesul excesiv. in final, ceea ce conteazi esre
tiria firului care rine sabia, nu h-uxul gi opulenta banchetului. insl, din fericire,
vorbim despre o vulnerabilitate identificabili, m5.surabili gi gestionabili de
citre aceia care doresc si asculte. Ideea fundamentali a tiadei este ci. in multe
situatii putem misura forga firului.
Mai mult decXt atAt, gAndeste-te cAt de toxici poate fi penrru socierate
o astfel de crestere urmati de o cidere, fiindci si distrugerea banchetului ca
urmare a ciderii sabiei lui Damocles va provoca ceea ce noi numim acum
,,daune colaterale", fhcAndu-le r5.u celorlalti. De exemplu, colapsul unei insti-
tulii mari va avea efecte asupra societigii.
Sofisticarea - un anumit tip de sofisti care - cauzewi fragilitatea in cazul
Lebedelor Negre: pe mS.suri ce cAstigi in complexitate, avind tot mai multi
sofisticare ,,avangardisti." si un grad tot mai mare de specializare, societi.tile
devin din ce in ce mai vulnerabile la colaps. Ideea a fost schitati. stri.lucit si
-
convingitor - de arheologul Joseph Thinter. insi nu este musai ca lucrurile si
 ANTIFRAGIL
:; ,:,ii s-a refbcut. Legenda pare con-
:,::ulea episod de acest fel: din cauza
,.iiei mele, centrul Beirutului (zona
::ru a opta oari. $i am fost martorul
:econstruit intr-o formi si mai buni
,: je pe urma unei interesante ironii
H. ingropase scoala de drept roman,
'lrea isroriei, in timpul reconstruirii
j:.sandu-si reciproc injurii publice).
'.ani Phoenix, ci intr5" intr-un regis-
:duce la a treia metafori mitologici:
::uri cu aspect de sarpe care halidu-
. care are o mulgime de capete. De
-.1
:- lui cresc doui capete. Aga ci viti-
:ii anrifragilitatea.
-,:cundar a1 puterii si succesului: nu
-.l:iunli cu acest pericol permanent:
:.e ca sa te ristoarne. Si, asemenea
:'.;ontinuu.
Se va ivi din senin, dupi
.:: in clipa in care cineva s-a deprins
\eqre vor fi gata si te inhate atunci
. acestor populagii reusesc si asocieze, in cadrul unui test, nigte fire colorate cu
succesului (9i al dezvoltirii), poate
.:<cesir'. in final,conteazi este
ceea ce
'jenra banchetului. insi, din fericire,
;a'bile, misurabili gi gestionabili de
:damentali a Tiiadei este cl in multe
: de roxici poate fi pentru societate
tiindca si distrugerea banchetului
i provoca ceea ce noi numim acum
ilri. De exemplu, colapsul unei insti-
:rcare - cauzeazl. fragilitatea in cazul
: ;ompiexitate, avAnd tot mai multi.
:ai mare de specializare, societitile
.:s. Ideea a fost schitatd. strd.lucit - si
:e :, Insi nu este musai ca lucrurile si
iurr.n DAMocLES sr HrDRA 47
stea asa; vor sta asa numai pentru aceia care nu vor si faci pasul suplimentar
de care este nevoie pentru a intelege marricea realitigii. Ca si parezi succesul,
ai nevoie de o dozi puternici de robustete contrabalansaroare, ba chiar de doze
mari de antifragilitate. Este de dorit si fii Phoenix, ba chiar Hidra. Altminteri,
sabia lui Damocles te va ripune.
Despre necesitatea de a da un narne
$tim mai multe decAt ne imaginim, mult mai multe lucruri decit putem
articula prin limbaj. Daci sistemele noastre formale de gAndire denigreazi,
naturalul, daci nu avem in fapt un nume pentru antifragilitate gi combatem
conceptul ori de cAte ori ne folosim creierele, asta nu inseamnS, ci acgiunile
noastre o neglijeazb,. Percepgiile gi intuitiile noasrre, asa cum se exprimi in
fapte, pot fi superioare lucrurilor pe care le gtim si le catalogim, pe care le
dezbatem in cuvinte si le predim in silile de curs. Vom discuta pe larg despre
aceasti problemi, utilizAnd in mod deosebit puternica notiune de ,,apofazl"
(ceea ce nu poate fi spus explicit sau descris direct in vocabularul nostru
curent), asa ci., pentru moment, ne vom ocupa de urmitorul fenomen straniu.
in ."rtea Through the Language Glass,Iingvistul Guy Deutscher observi ci
multe populatii primitive nu au denumiri decAt pentru doui sau trei culori,
desi nu sunt incapabile fiziologic si perceapi toate culorile. insi membrii
nuangele care le corespund. Sunt capabili si sesizeze diferenlele dintre tonurile
curcubeului, dar nu au un nume pentru ele in vocabularul lor. Aceste populagii
sunt ,,oarbe" la culori la nivel cultural, dar nu gi la nivel biologic.
Tot a;a suntem si noi orbi la andfragilitate la nivel intelectual, nu ;i Ia
nivel organic. Ca si ingelegi diferenta, gAndeste-te ci ai nevoie de numele
,,albastru" pentru construirea unei naratiuni, dar nu gi atunci cind intreprinzi
ca o actiune.
Nu este un fapt prea cunoscut c5, numeroase culori ale ciror nume sunt
pentru noi acum ceva firesc nu au avut mult timp o denumire si nu au fost
mentionate in texte fundamentale pentru cultura vestici. Gxtele antice scrise
in zona mediteraneeani, atAt grecesti, clt gi semite, au un vocabular redus in
ceea ce privegte culorile, polarizate in jurul intunericului gi luminii. Homer si
contemporanii lui se limitau Ia aproximativ trei sau patru culori principale:
negru, alb gi o nuanti nedeterminati. a curcubeului subsumati adesea culorilor
rosu sau galben.
48 ANTIFRAGII,

Asa c5. I-am contactat pe Guy Deutscher. A fost extraordinar de generos

cu ajutorul pe care mi l-a acordat si mi-a precizat ci. anticii nu aveau cuvin,
tul ,,albastru", atit de crucial. Absenta cuvantului ,,albastru" din greaca veche
explici referirea recurenri a lui Homer la ,,marea intunecati ca vinul" (oinopa
pznton), care a fosr destui de derutanti pentru cititori (inciusiv pentru autorul
ri.ndurilor de faqi).
Interesant este cr acela care a descoperit acest lucru a fost premierul brita-
nic \Tilliam Gladstone, care a observat aceasti" absengi la jumi"tatea secolului
al XIXJea (9i, din cauza.,ei, a fost injurat pe nedrept si {iri chibzuinla de
citre jurnalistii de rand). in ristimpul lisat de functiile sale politice, Gladstone,
un adevirat erudit, a scris un impresionant tratat de 1 200 de pagini despre
Homer. in ultima sectiune, Gladstone semnaleazi. aceasti limit"ie in voca-
bularul culorilor, punand sensibilitatea noastri Ia mult mai multe nuante de
culoare pe seama exersarii ochiului de-a lungul generatiilor. insi, indiferent
de aceste variatii ale culorii in cultura timpului, s-a dovedit ci oamenii erau
capabili si identifice nuantele - cu exceptia situatiei in care nu sesizau culorile
din cauza unei deficiente fizice.
Gladstone a fost impresionant din multe puncre de vedere. Pe lAngi eru-
ditia, ti"ria de caracter, respectul penrru cei slabi gi un nivel ridicat de energie,
patru caliti"ti foarte atractive (respectul pentru cei slabi fiind, dupl curajul
intelectual, cea de-a doua insusire atrS.gitoare a acesrui auror), a dat dovadi gi
de o clarviziune remarcabili. EI a realizat ceva ce pugini in zilele lui ar fi cute-
zat si" sugereze: a declarat c5, Iliada spunea o poveste adevS.rati. (cetatea Troiei
nu fusese inci descoperiti). Pe deasupra, aritAndu-se chiar si mai clarvizitor
intr-un aspect de mare insemnitate pentru cartea de fagi, el a insistat asupra
unui buget fiscal echilibrat: deficitele fiscale s-au dovedit a fi o sursi primari
de fragilitate in sistemele sociale si economice.

PROTO -ANTIFRAGILITATEA
Au existat nume pentru doui concepre care se apropie foarte mult de ideea de
antifragilitate, cu dou5" aplicatii care au acoperit unele cazuri speciale ale aces-
teia. Mi refer la doui aspecte inofensive ale antifragilititii, limitate Ia dome-
niul medical. insi constituie un mod bun de a incepe.
Potrivit legendei, pe cand se ascundea dupi ce isi asasinase tati.l, Mitridate
al IVJea, rege al Pontului, in Asia Mici, s-a gAndit sl se protejeze impotriva
otrS.virii ingerxnd zilnic anumite doze de substante roxice, mai mici decat cele
letale, si mirind progresiv cantititile. Mai tarziu a inglobat acest proces intr-un

ANTIFRAGIL
urscher. A fost extraordinar de generos
ni-a precizat ci anticii nu aveau cuvXn_
cu'antului ,,albastru" din greaca veche
: la ..marea intunecati. ca vinul,, (oinopa
penrru cititori (inclusiv penrru autorul
'Derir acesr lucru a fost premierul brita-
i aceasri absenti Ia jumitatea secolului
iurat pe nedrept gi flri chibzuinti
asat de funcgiile sale
politice, Gladstone,
,nanr rrarar de I 700 de pagini
despre
: semnaleazi. aceasti limitare in vo a_
i noasrri la mult mai multe nuante de
-a lungul generaliilor. insi, indiferent
rimpului, s-a dovedit ci. oamenii erau
pria situatiei in care nu sesizau culorile
nulre puncte de vedere. pe lAngi eru-
siabi si un nivel ridicat de energie,
.cei
I pentru cei slabi fiind, dupi .uri,rl
iroare a acesrui auror), a dat dovada gi
rr ceva ce putini in zilele lui ar fi cute_
r-a o poveste adevirati (cetatea floiei
r. aritAndu-se chiar si mai clarvizitor
rrru carrea de fagi, el a insistat asupra
'cale s-au dovedit a fi o sursi primari
rmice.
are se apropie foarte mult de ideea de
coperit unele cazuri speciale ale aces_
a1e antifragilititii, limitate la
dome-
r de a incepe.
. dupi ce igi asasinase rara_I,
Miffidare
s-a gAndit si se protejeze impotriva
subsranre roxice, mai mici decAt
cele
:"lziu a ingiobat acest proces intr_un
--'{*!
,\TRE DAMOCLE,S SI HIDRA 49
;omplicat ritual religios. Insi. aceasri imunitate i-a dat de furci mai tArziu,
:and incercarea de a se otrivi a esuat, ,,cici se intarise singur impotriva pogi-
::nilor altora". Asa ci" a fost nevoit si apeleze la serviciile unui comandant
nilitar aliat, pe care I-a rugat si ii dea o lovituri cu sabia.
Probabil ci. metoda numit5" Antidotum Mithridatium, liudati de Celsus,
cel mai faimos medic al lumii antice, era destul de la modi in Roma, daci. ne
eandim ci vreun secol mai tirziu a complicat destul de mult incercirile de
matricid ale impiratului Nero. Acesra era obsedat de ideea de a-si ucide mama,
de
ce Agrippina, care, ca si" dea
lucrurilor o pati de culoare, era sora lui Caligula
,;i, ca si le coloreze si mai abitir, era presupusa amantS" a filosofului Seneca,
despre care vom spune mai multe ceva mai tirziu). insi o mamd" tinde si isi
cunoascS" destul de bine fiul;i si ii prevadi.
actiunile, mai cu seami atunci cdnd
acesta este singurul ei copil. Iar Agrippina mai stia cAte ceva si despre otrivuri,
avind in vedere ci se folosise probabll de ele pentru a-si omori cel pugin unul
dintre soti (am spus deja ci lucrurile erau destul de colorate). Asa ci, sus-
pectand ci Nero ii pusese gAnd ri"u, s-a ,,mitridatizat" impotriva otrivurilor
pe care ar fi putut pune mAna lacheii fiului ei. in cele din urmi., Agrippina
a murit din cauza unor metode mai mecanice, cAnd fiul ei (se presupune)
a plitit asasini ca s-o ucidi", prin aceasta invitindu-ne o lectie mici, dar plini
ci nimeni nu poate fi robust impotriva a orice. Nici micar
de inteles, si anume
acum, doui mii de ani mai tirziu, nu a gisit nimeni o metodi care si" ne ,,for-
rifice" impotriva sibiilor.
Si numim ,,mitridatizare" rezultatul expunerii la doze mici dintr-o sub-
stanti care in timp ne imunizeazi la cantiti.ti mai mari din aceeasi substangi.
Este tipul de abordare folosit in vaccinare si alergologie. Nu este chiar antifra-
gilitate - ne aflim inci la nivelul mai modesr al robustegii -, insi ne aflim pe
calea cea buni. $i avem deja un indiciu ci privarea de otravi. ne face probabil
fragili gi ci. drumul spre robustificare incepe cu o canrirare minimi de vitimare.
Si luim acum in considerare cazul in care substanta otri"vitoare, intr-o
anumitS. dozi., te face s5. te simgi mai bine in general, un pas in plus fali de
robustege. Hormeza, cuvAntfturit de farmacologi, desemneazi. situagia in care
o doz| mici dintr-o substangi diunitoare ii este benefici, de fapt, organis-
mului, actionAnd ca un medicament. Un dram dintr-o substanti altminteri
nocivi actioneaza in folosul organismului si ii imbunitigegte starea generali
pentru c5" declanseazi o reacgie excesivi.. La vremea respectivi, constatarea a fost
interpretati nu atet in sensul de ,,cAstiguri din vi.ti.mare", cir ,,vi.rlmarea depinde
de dozi" sau ,,medicamentul depinde de dozL".Interesul savanlilor s-a con-
centrat asupra neliniarititii raportului dozi-reactie.