ir

r1

l\
ii

N. STEINHARDT
ir
ll (Monahul Nicolae Delarohi a)
lii

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominici

STEINHARDI NICOLAE
Diruind vei dobAndi: cuvinte de credinli / N.
Steinhardt (Monahul Nicolae Delarohia). - Rohia!
Editura M[nistirii Rohia, 2005
ISBN 973-87r53-3-4

252:281.95
82t .135.1-97 Diruind vei dobflndi

- Cuvinte de credintd -
@ Mdndstirea Rohia

Coperta I: Monahul Nicolae Delarohid

Coperta IV Vechea bisericd a Mdndstirii Rohia (1926-1996) ?n care
monahul Nicolae a rostit cuvAnt[rile din prezentul volum

EDITURA MANASTIRII ROHIA, 2006

ISBN: 973-87153-3-4
 Nicolae Steinhardt

" !n ls donnsnt ( }a Lumjlre ), tu 1'auras. En la chcrchAnt

Dour un autre. I,e frbre h co1.C , i1 faut quc tu l'aidce avec cc
Cuprins
que tu nraa Das. "
Nu-i acestn secretul vielii, cllLughreqti ? intemeiere intru cuvdnt............... ............ 5
IatS para(loxu.L creqtin ln 1,oatd nlinbtatea, putarea gj. solen- Argument ................7
doarca Iui. Cuvdnt inainte ........ 9
fetd cc nc cara Hrig',os r ce Dare absolut inposibil. ! SI rlai Ce-I datorez eu lui Hristos ... 10
cicce ca nu ai I Dar iatd qi flglduinla ncbunS, rdecolitoare, cutr(
nurltoarc r dlnd ccca ce nu rri, doblndeQti, tu, ccss cc si dst (lin I. PROLEGOMENA VERBIS
golul fiintei tale. Darul srr!,rafiresc flcut altuie se reflectd
asuprX-li gi te olineqte pe 1-ine, te fn/avuNegte , te prefaca,
- TIMPUL SMOCHINELOR -
tc lncreqtincazU.
Nicodim
Dasigur t Nici cd se pul.a altfe1 ! gum oare an fost ettt da
orb qi de ncghiob lnclt s5-nj, lnchioui cE Flrietos ne carc sX d5n
Vocafia monahalS .................24
cc avcm - myLt ori putin ! Mrrrc scofa1ll I Altceva nc cere, inDosi-
Nunta de la Cana Galileii ..... 3l
biluL : s5 dXn ca nu avenL. Crim qi XL, Dumnczcu fiind, ne- Ciruit Timpul smochinelor ............ ..................37
raoartcs 5a de od rnuritor. Femeia hananeancd .............. .................45
gi Clauriel : De ce v5 teme{i ? Eu sunt Inposibilul care vd infricogdtoarea Judecatd ...... 51
privegtc.
SH piard din noi orice fric5, nesiguran{5, deznfldajde : II. VERBUM DEI
cElugbrul e chemat sH dca altora creitinla qi J.umine chiar riecS lui -APA CEA VIE _
li lipsesc. $i sX nu se lngrijoreze : dlnd va doblndi.
Falsul idealism ..... 59
lntru lonnul, Doamne, s5 vdd! ::: ::::::::::::: ::::::::::: : .
........... . ..:64
Ao..a N;.-{r.",
Mdrturisirile Domnului...................;......... ............. 70
Apa cea vie (Femeia Samarineancd)...... ............... 78
Curajul .................. 85
Pilda magilor qi nepilda lui Irod ..........92
Sffintul Antonie cel Mare ..... 98
Lepddare de Hristos ........... 105

399
398
 Nicolae Steinhardt Ddruind vei dobdndi

III. GENERATIO HAEC SIGNUM QUAERTT VI. SI SCIRES DOMUM DEI

- TRAGEDIA LUI IUDA - - .rEKfFA $r INVTEREA DOMNULUT *
inrederea ............ I 15 Mdrinimia Domnului ..........273
Verbul a crede ....I2I Cinstirea Sfhntului Arhidiacon gtefan ................281
Tragedia lui Iuda.... ............. 130 DouS evlavii ce nu se cuvine a fi pdrdrsite: cinstirea crucii
O contribufie la problema Epifaniei .. 135 qi a Maicii Domnu1ui............... ............287
Se va lua de la voi Femeia gArbov5... ................296
Cazul Zaheu .......302
IV. PROBET AUTEM SEIPSUM HOMO Predicd in duminica dinaintea Marelui Post ......307
DARUIND VEI DoBANDI - Predicd la duminica a IY-a din Postul Mare ....... 318
Admirafiile Domnului ............. ............325
Iertarea... .............149 Sffintul prooroc Ilie ........... .................. 331
Domnul a venit sd ne mdntuiascd qi sd ne scandalizeze....l57 Sfhnta mdnie .......336
Fantomele din cea!5 (Matei 18,23-35) Se poate vorbi despre nedreptatea lui Dumnezeu? ............344
Despre mild ......... ................173
Sfinfi qi oameni iubili ......... 183 VIi. HAEC SCzuBIMUS VOBIS UT GAUDEATIS
Ddruind vei dob4ndi.............. ..............197 -DAILI-
O vorbd bun5......... ..............201
O pseudoproblemd .............205 Crez ortodox ............ ........... 353
Reflecfii cilugdreqti ............... ............. 356
V. LUX iN TPNBNzuS LUCET Tabdra Mdgura qi Mdndstirea Ciolanu .............. .................. 37 2
- CE-I CREDINTA, CE-I NECREDINTA? - O picdtura de sdnge ............377
Demonism gi secularitate.......... .......... 381
Lumina lumii ......215 Felurimi ............;.... ..............388
Refleclii despre moarte ......221
Problema predestindrii ............. ........... 227 Scrisoare .............397
La praznicul Sfrtului Ioan B otezdtorul ............... ................ 23 4
La praznicul intdmpinirii Domnului ..................243 Cuprins ................. ...............3gg
La duminica Ortodoxiei.......... "...........250
Duminica Tomei......:................ ............256
Ce-i credinfa, ce-i necredinta? (Matei 9, 27 -35) ................ 263

40r
 I.
PROLEGOMEIYA VERBIS
- TIMPUL SMOCHINELOR _
 NICODIM

T ui Nicodim, Domnul ii vorbegte ca unui om inteligent qi cult.la

IJt calificd ,,invd{dtor al lui Israel". Drept care nu recurge
parabole ori la pilde clare ori la gr5iri slltoase, cr ir dezvdluie pe
nepus[ mas[ (cum ar veni) tainele tinale qi principiile de cdpetenie
ale noii Legi. Ca pentru o ta!6 bisericeascS qi ca pentru un
profesionist, atacd nemijlocit partea practicd a problemeiin cauzd;
inseqi procedeele gi condi[file sine quibus nan ale mdntuirii.
Tonul e grav, de explicalii lesnicioase nici pomeneald. S-ar zice
cd Domnulurrneazd preceptul de mai tdrziu al lui Thomas More:
I trust I make myself obscure, ce se tdlmdcegte (cum mai potrivit
nu se poate pentru convorbirea dintre Iisus .qi musafirul sdu
nocturn): trag nddejde cd nu-s uqor de infeles, cd ili dai seama -
de complicalia qi greutatea subiectului
tu, cel cdruia md adresez -
ce aborddm, de increderea ce-!i dovedesc expundndu-fi nu
ganduri convenlionale in cuvinte oarecare, ci fiamAntdrile
cugetului meu celui mai intim, mai nedeslugit. Aqa qi Mdntuitorul
nu vrea sd-l crule pe f'ariseu, sd-i menaieze, s6-i indruge vorbe
degrabd inteligibile, s5-1 amdgeascd a crede cd-i impdrtdqeqte
adevdruri simple, sd-l cucereascd in doi timpi qi trei miqcdri.
Semne nu-i va da. $i-i aplicd regula : celui ce are mult, mult i se
va cere. Domnul nu Se sfieqte a-l ului qi, oricum, nu-qi pierde
vremea cu preambule gi pregdtiri. Dd brdnci unuia care nu qtie a
inota qi-l azvdrle in apd addnc6. Patcd. mai mult ca oricAnd Flristos
Se invdluie in negurd qi in mister, imprejurul Lui numai nori, apd
intunecoasd gi cirbuni de foc, aidoma ca in Psalmul I'7 al cra-

t9
 Nicolae Steinhardt
iului David. Atat sunt de nepdtrunse qi de zguduitoare cere pe
care ii este dat lui Nicodim sd le asculte.
$i bietul om, invdlat gi doctor ce se afla, prea pulin pricepe.
Iar de reactionat reactioneazd aidoma celui mai neqtiutor ins qi
pune intrebdri vrednice de un tinerel naiv sau de chip fErd de
carte gi malilie, unul dintre acei 5draci cu duhul care stinlesc
locul unde hdlSduiesc insd nu au nici un soi de acces ra via[a
spirituald. Cdci voitei obscuritdfi a Domnului, metodei de qoc -
de satori zenist - pe care o foloseqte interlocutorul sdu, nducitorul
cdrturar ii opune obieclii de o elementaritate infantild qi ddnd
dovadd de o total5 obtuzitate. I trust I make myself obscure; ct
adevdrat Domnul a izbutit sd Se imbrace in negurd qi taine, cu
adevdrat Nicodim e amefit qi pierdut.
De unde rezultd, doud concluzii certe:
a) caracterul extrem de neaqteptat paradoxal qi surprinzdtor
al invdldturii creqtine;
b) imensa dificultate pentru rafiunea comund qi cdrturdria
eruditd de a-qi asimila arcanele acestei invdfituri.
Nici nu sunt, la drept vorbind, de mirare totala neinfelegere
manifestatd de invdfatul f-ariseu ori infantilismul reactiei sale:
(cum adicd? sd se nascd omul a doua oard qi sd intre iardgi in
pAntecele maicd-si?) Inlantilismul acesta nu-l compromite pe
Nicodim ci, dimpotrivd", mdrturiseqte cu totul altceva: cAt de
surprinzdtor, neaqteptat qi paradoxal e creqtinismul! ($i cdt de
falacioasd, urmare descoperirii manuscriselor de la eumran,
strddania universitdlii din Ierusalim qi a rabinatului internafional
de a preface creqtinismul intr-o oarecare sectd de tip esenian.)
Botezul qi Cuminecdtura sunt doud solulii intru totul
extraordinare qi aproape de neconceput pentru mintea omeneascd
normalS, chiar neprevenitd, neostild, necoruptd. Cu atdt mai
v0rtos vor fi apdrut ele aqa unei minli normale din vremea aeea:
la orice nou sistem etic se putea agtepta; dar ca solulia mintuirii
Ddruind vei dobdndi
sd stea in stropirea cu apd qi in consumarea cdrnii gi sAngelui
unui semen se aratd dincolo de capacitatea de ralionalizare a
fEpturii ginditoare gi peste putinla ei de a se dezbrdca de idei
apriorice. O doctrind morald, oricdt de severd ori de rafinatd, nu
ar fi stupefiat, nici produs indepdrtarea. Dar naqterea de-a doua
din apd gi din duh! Aqa fiind, lui Nicodim - depdqit, titat, supdrat
desigur pe sine, prins ca intr-o ambuscadd mintald - nu-i
rdmdnea decAt refugiul in extrema simplicitate a puterii de
.judecatd, in perplexitate, intr-o semioticd strict literal5, in agd-
|area de semnificant, in refuzul categoric de a trece la infricoqdto-
rul (prin profunzime qi implicafii) sens. Domnul infelegdndu-I,
nu Se aratd, El, surprins de rdspunsul oaspetelui: nu Se osteneqte
a-i da alte ldmuriri, o tot line pe linia unui satori necrutdtor,
incredinfdndu-se bunei voiri, bunei credinfe, bunelor intenlii ale
interlocutorului care, negregit, va sfhrqi prin a pricepe.
Ceea ce s-a qi intdmplat. Nicodim va interveni pentru Hristos
in fala arhiereului qi fariseilor (Ioan 7,51 : o,Nu cumvaLegea
noastrd judecd pe om dacd nu-l ascultd mai intAi qi nu qtie ce a
lbcut ?"). Va fi, aldturi de Iosif din Arimateea, unul din acei care
vor ingriji de cuviincioasa inmormdntare a Domnului, aducdnd
o sutd de litre dintr-un amestec de smirnd gi aloe.
Episodul Nicodim este, probabil, dovada cea mai bund a
imposibilitdlii culturii gi inteligenlei de a constitui singure calea
cdtre Hristos. Cultura, inteligenla ori qtiinla nu-s piedici, dar nici
clemente ajutbtoare. Iar cazul in spe!6 atdta chiar dovedeqte: cd
mintea qi invd!5tura pot sd nu stea in calea credinfei. (Odatd omul
ajuns la credintS, cunoagterea qi asculimea ii vor fi insd de folos,
vor amplifica, addnci gi ageri credinla).
Momentul Nicodim mai este - in cadrul referatelor
cvanghelice - $i singurul exemplu al unui fariseu luminat de
credinfd. Va fi fost desigur qi pricind de mdngdiere qi incredere
pcntru Domnul. Unul din ai Sdi care-L cautd, il recunoaqte, I se
21
 Nicolae Steinhardt Ddruindvei dobdndi

ddruie! Nicodim e prudent (vine noaptea, intervine procedural), cruce a tdlharului celui bun: iat6-l pe Nicodim, tdlhar in ochii
e un iudeu habotnic, e un fariseu, dar nu e orb; iqi dd seama cd colegilor sdi intru fariseism, rostind parcd qi el: pomeneqte-md,
numai unul care vine de la Dumnezeu poate sdvdrqi ceea ce frce Doamne, intru impdrdlia Ta, pomenegte-md $i pe mine,
Iisus Nazarineanul. De aceea qi merge la El. Mai tdrziu va fi mai neindemdnatecul intru taine cdrturar, negtiutorul intru cele
pujin prudent: va interveni pentru invinuit, iscdnd supdrarea adevdrate doctor. $i nu numai la lumina acestui biet opai! de pe
colegilor sdi (Ioan 7, 52 : ,oNu cumva qi tu eqti din Galileea ?"), aceastd sdrmand masd, ci gi la lumina zilei infricoqatei Tale
va purta de grijd trupului neinsuflefit al Rdstignitului (Ioan 19, .judecdfi, pomenegte-mi alSturi de toli cei care de-a lungul vielii
39), stAmind frrb indoiald mdnia aceloragi. Tale pdminteqti ili vor fi umplut ori i1i vor umple sufletul de
Nu gtim dacd Nicodim a fost ori ba mucenic. $tim totuqi cd mdngAiere qi duioqie: Prea Curata Maica Ta, iubitul Tdu ucenic,
prin el s-a ardtat altceva: c5, anume, la Hristos au venit nu numai inaintemergdtorul Tdu, Veronica, tdlharul cel bun, aprigul petru
vameqii, desfrAnatele, pdcdtoqii, ci qi cdrturarii. Cazul Nicodim qi toli ceilalli qi toate celelalte. Nu ne uita nici pe mine, ori pe
dovedegte cd" toTi sunt chemafi qi toli primifi. Fiecare dupd mdsura Luca, ori qi pe ceilalli pufini care adeveresc oamenilor cd qi
gi f-elul darului, pregdtirii, minlii: Nicodim, aqadar, mai cu asprime cdrturarilor le este deschisd calea spre cer.
qi mai cu exigentd, ca unul invdfat ce este. Nu numai vameqii, Nicodim - nddejde nebund a intelectualilor unui sfhrqit de
desfidnatele, pdcdtoqii * ci gi dreplii! Nicodim ni se infrlrqeazd veac cov6rgit de tipdrituri, informafii qi servo-mecanisme,
ca atare, opusul fratelui celui bun din parabola fiului risipitor. infometat de credinfS, dibuind in lumea semnificaliilor qi
Spre deosebire de acela, el - drept, cdrturar, curat - intrd la ospS!, scmnificatelor - urma facerilor Atotfiitorului qi a ftgdduinlelor
nu se sfieqte a se aldtura desfrAnatelor qi pdcdtoqilor; nici pic de lui Hristos.
orgoliu la el. Nicodim ne oferd tabloul - incdntdtor, consolator,
splendid - al cdrturarului modest, al fariseului nesigur gi nedelec-
tat de sine. IatS-l acolo, qezdnd in fa[a Domnului, biet vizitator
nocturn, oarecum zdpdcit de cele ce aude, infricoqat neindoielnic
gi de cele ce i se spun qi de perspectiva descoperirii sale de cdtre
zelogii farisei in casa amdgitorului, cdzmndu-se a inlelege,
afurisindu-se probabil pentru rdspunsurile neroade ce singur
gdsegte a fbrmula gi de a cdror stupiditate nu se poate sd nu-qi fi
dat prea bine seama. Iatd-l plin de bundvoinfd, curiozitate gi
incertitudine, de puternica dorinld de a inlelege gi crede, plin de
admiralie qi simpatie qi venerafie pentru Cel care-i std in fa!5 qi
ale Cdrui vorbe le ascultd cu nesa!, parcd qi cu teamd dar qi stdpAnit
de o nidejde nebunS. Cu nddejdea aceea nebund despre care Fr.
Mauriac socoteqte cd s-ar cddea sd ne-o insufle purtarea de pe

23

VOCATIA MONAHALA
Vazdnd strriinri intruparea lui Dumnezeu,
sd ne tnstrriindm din lumea cea de;artri.
(Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos)
Cl pr" a incerca sd o inlelegem qi sE o ldmurim este neapdrat
L)nevoie sd efectudm o scurtd incursiune in trei domenii ale
qtiinlei: logica matematicd (algebra), geometria qi ftzica.
Din algebrd ne amintim cd dacd existd A, cu necesitate va
exista qi Non-A. (in terminologia ciberneticd digital[: 1, 0). Orice
valoare poate purta semnul plus ori semnul minus. Cinci, spre
pildd, implicd pe minus cinci, doi pe minus doi q.a.m.d.
Lumea, pdnd nu prea de multd vreme, a dat crezare geometriei
formulate acum vreo doud mii qi trei sute de ani de invdfatul grec
Euclid. Elementele geometriei acesteia, euclidiene, presupuse a
fi fa fel de imuabile ca ale mecanicii lui Newton ori cosmografiei
lui Ptolemeu, au suferit gi ele prefaceri revolufionare.
Matematicieni ca Riemann, Boly6i, Lobacevski au demonstrat
c5 poate fi inchipuitS o geometrie care sd-l contrazicd pe Euclid,
una unde liniile paralele se intdlnesc ori suma unghiurilor unui
triunghi s5 fie superioarS ori inf'erioarS cifrei de 180". ExistS,
aqadar, in afard de clasica geometrie euclidiand, o surprinzdtoate
(de nu qi uluitoare) qi totuqi intru totul rafionald geometrie
neeuclidiand.
Ddruindvei dobdndt
Fizica, in sfbrqit, a trecut gi ea printr-o crizd urmdtor cireia
s-a dovedit cd materia din care este alcdtuit universul se poate
infSliqa qi in ipostazd de anti-materie. in materie, atomii
constituen{i ai intregului cuprind * grosso modo - un proton cen-
tral purtdnd o sarcind electricd pozitivd, in juru-i gravitAnd pe
diferite orbite particule mai mici denumite electroni, incdrcate
cu electricitate negativ6. Dar, afirmd fizicienii veacului nostru,
poate fiinfa qi o anti-materie in care protonii centrali sunt
negativi, iar electronii inconjurdtori sunt pozitivi (de unde qi
numele lor de positroni).
De ce a fost nevoie sd amintim aici aceste sumare noliuni
qtiinlifice ?
Pentru simplul motiv c5 ele ne pun la dispozilie insdqi defi-
nilia cea mai exactd a monahismului care aceasta chiar e: lumea
lui Non-A, a geometriei neeuclidiene qi anti-materiei. Scurt spus
lumea opusd celei obiqnuite, lumea contrard qi contradictorie -
dacd-mi este ingdduit a md exprima astfel - a lui Ion Anapoda.
Ce vor, ce urmiresc oamenii ?
a) Sd ia, sd adune, s5 agoniseascd, sd primeascd lucruri,
obiecte,bunuri, bani. Bunuri de tot felul, importante sau mdrunte,
cdt maimulte; qi bani, care sunt mijlocul prin care insul are acces
la bunuri;
b) Sd-qi apropie cdt mai mulli oameni, cdqtig6ndu-qi
prieteni, relafii, cunoscufi. Aceqtia nu-s mai pulin utili decdt banii,
pot fi qi ei aducitori de foloase qi chivernisire qi in orice caz
satisfac foarte puternica qi generala nevoie de sporovdiald.
l'rietenii, spun englezii, iatd capitalul cel mai de seamd. $i nu
cxprimd verbul a trdncdni una din marile pldceri ale omului
cuclidian?
Dar monahii? Ei vor contrariul celor de mai sus.
Nu a-qi insuqi ci a da, a ddrui, a distribui chiar qi pufinul pe
care-l au, a se lipsi de lucruri, bunuri qi bani. in loc de a-gi incirca
25
 Nicolae Steinhardt
garderoba cu haine qi sdlaqul cu mobile, ei iqi restrdng
imbrdcdmintea qi mobilierul la strictul necesar. Scopul lor e
strimtorarea, pufindtatea, sdrdcia, mergdnd pdnd Ia practicarea
cergetoriei. Unele ordine monahale catolice - ca franciscanii qi
carmelilii, (cel pulin in faza lor inifiald) - impuneau aderenlilor
lor sd trdiascd numai din cerqit. $i astdzi in India qi in Extremul
Orient numeroqi cdlugdri budiqti (ori gi mireni bdtrani care se
retrag din lume qi-qi plrdsesc locuinfa) duc o viald pribeagd:
poartd cu ei un givan qi nu mdnAncS decdt (qi tot) ce li se pune
de pomand intr-insul.
Precum sdrdcia (ori modestia extremd gi totala frugalitate),
cdlugdrii, spre deosebire de semenii lor din lume, cautd izolarea
qi tdcerea. Awa Arsenie auzea un glas care-i poruncea: fugi, taci,
liniqtegte-te. Iar Fer. Bruno, intemeietorul ordinului cartusanilor,
e reprezentat cu degetul ardtdtor al mAinii drepte aqezat peste
buze, simbol al tlcerii. Apoi monahii nu numai cd se feresc de
vorbdrie qi pdldvrdgeald, dar mai gi considerd ca incompatibil cu
modul lor de viafd orice fel de tdnguire qi vditdturd. Patericul ne
dd pilda celor doi cSlugdri care aud cum geme qi se jelegte un
om. Cine-i mireanul acela care geme? - intreabd unul dintre
cdlugdri pe celdlalt. Nu-i un mirean, Pdrinte, rdspunde intrebatul,
e un frate de-al nostru care-i bolnav. Rosteqte cel dintAi : Un
cdlugdr care se vaitd qi se plAnge ? Fugi de-aici, Pdrinte, e fdrd
doar qi poate un mirean.
Exemplu de purtare neeuclidiand prea monahalS ne dd qi
SfAnta gi Cuvioasa Maicd Paraschiva: tinericd cum se afld igi
dSruiegte cdldurosul gi impodobitul palton unui sdrac. (in lumea
lui A, copila ar fi cerut pdrinlilor ei, oameni cu stare s5-i cumpere
ei un palton cdt mai fdlos). Ori surorile Arnauld, dintr-o
evlavioasl qi avutd familie francezd a secolului al XVII-lea,
fbarte tinere, fug de acasd la mdndstire. Pdrinlii vin sd le certe,
sd le roage, sd le ceard sd se inapoiezein sdnul familiei. Fetitele
Daruindvei dobdndi
nu le dau ascultare qi nici mdcar nu se invoiesc sd li se dea voie
p[rin]ilor sd treaci pragul mdndstirii. (Scena e pe larg comentatd
de Sainte-Beuve in al sdu Port-Royal). Oti frafii Anuv qi Pimen
la poarta sihdstriei cdrora bate, strigd, plAnge gi se roagi sd fie
primitd mama lor: ,,Voiesc sd vd vdd pe voi fiii mei, cd ce este
de vd voiu vedea pre voi? Au doard nu sunt eu mama voastr6?
Au doard nu eu v-am aplecat pe voi? Cu totul sunt cdruntd".
,,Ce facem cu bdtrdna aceasta? se intreabd ei. Atunci Avva Pimen
merge la poartd qi zice: ,,Ce vrei, bdtrdno? De ce strigi aqa?
Aicea vrei sd nevezi pe noi, aicea ori in lumea cea de acolo?"'
[ii bdtrdna, pricep6nd, pleacd liniqtit6. Ori Avva Arsenie care
solicitat de Arhiepiscopul Teofil qi de un insolitor al lui si le
spund un cuv0nt de folos, ii intreabd ,,Dacd vd voi spune un
cuvAnt il veli pdzl? Ei frgdduind cd aqa vor f-ace, aud din gura
bdtrdnului: Oriunde veli auzt cd este Arsenie, s5 nu vd
apropia!i".
in loc de a-qi insuqi, monahului ii place a dirui, cdci el qtie
(Fapte 20, 35) cd mai fericit este a da decit a lua. in loc de a
vorbi, a tdcea (Ps. 37, 13-14: ,,Iar eu ca un surd nu auzeam qi ca
un mut ce nu-qi deschide gura sa. $i m-am fdcut ca un om ce nu
aude qi nu are in gura lui mustrdri"). in loc de a se vdita, a pdtimi.
in loc de a agonisi, a risipi. Bogdliei ii preferd sdrdcia. Relafiilor,
izolarca. Succesului, obscuritatea. Agitaliei, liniqtirea. Imbuibdrii,
postul. Desfr6ndrii, castitatea. Voin{ei de putere care clocoteqte
in sufletul fiecdrui om (atAt de constant scoasd in evidenld de
Nietzsche qi Adler), ascultarea qi supunerea. Protestdrii qi
violenlei, resemnarea. indlldrii eului, smerenia. Plicerilor,
infi6narea. Oblinerii biruin!ei intr-un proces, suferirea
strdmbdtSlii, rdbdarea pagubei (1 Cor. 6,7).
intemeietorul creqtinismului, insuqi Iisus de ce a venit in
lume? Sd I se slujeascd, aga cum firesc era? Nu, ci ca sd slujeascd
Lil! (Matei 20,28) Ca sd I se jertfeascd? Nu, ca El sd Se iertf'eascd.
27
 Nicolae Steinhardt
Oare ca sd impdrSfeascd? Nu, ca sd moard de ruqinoasd qi
blestematd moarte pe Cruce.
Da, suntem in plind lume a lui Dostoievski, acolo unde
adeseori doi plus doi fac cinci. in lumea paradoxului, care nu-i
alta decdt cea esenfiald creqtinismului, credin{d potrivit cdrera,
bundoard, cea mai bund cale cdtre nevihovSlie este pentru om a
se recunoaqte vinovat. in lumea i'eqirii totale din mecanica, logica,
geometria qi fizica sistemelor sublunare. in Tradi1ie qi libertate
in spiritualitatea ortodoxri, inalt Prea Sfinlitul Antonie,
Mitropolitul Ardealului, caracterizeazd de aceea vocalia
monahal5 drept ooun soi de anticip are a vielii eterne in veacul
ptezento'. Mai mult, ,,confirmarea constantd, qi expresd a
perspectivei eshatologice a existenfei". intrebuinfdndu-se o
imagisticd vie gi percutantd, ni se aratd cd,,,nu existd qtiin!5 fdrl
cdtiva oameni de geniu care se consacrd integral qtiinlei. Nu existd
muzicd" fdrd compozitori de geniu, adici frrd cdliva indivizi care
i se consacri integral... Monahul este tipul creqtinului care se
consacrd integral", este creqtinul absolut.
Ar fi insd o greqealS sd se creadd cd monahii nu urmdresc
fericirea. Pe aceasta, intocmai ca mirenii, o vor qi ei; doar cdile gi
metodele sunt diferite, atat atot. Sd nu-qi inchipuie prin unnare
mirenii ci monahii sunt fiinle intru totul exceplionale qi sd nu le
poarte admirafie exageratd. Scopul este comun am6nduror
categorii: qi cine poate spune gi pretinde cd numai calea lui este
sigurd qi bund ? Patericul ne invald cd un simplu cizmar, om de
treabd, nu era socotit inferior unui mare pustnic. La drept vorbind
qi cuget6nd nepripit vedem cd meritul monahilor nu este atdt de
exceptional pe cdt se crede indeobqte, deoarece nu incape
indoiald cd, mai uqoard este calea lor qi, poate, mai largd poarta
pe care au ales-o ei. Oare nu este mai uqor a da decdt. a primi? O,
mult mai uqor! Nu este mai u$or a trdi izolat decAt sd te strdduiegti
a-!i cdgtiga prieteni qi relalii gi a le dobAndi afecfiunea, ajutorul
28
Ddruindvei dobdndi
qi devotamentul? A ierta decit a urzi complicate planuri de
r[zbunare gen Monte-Cristo? Mai uqor, desigur, este a pierde
dccdt a cAqtiga (calculul probabilitdlilor o dovedegte categoric)
qi a sdrdci decdt a te imbogdli. A respecta monotonia unui orar
rJecdt a cduta zi de zi alte distracfii, distrageri qi preocupdri. A
violui in pace qi nepdsare decdt a jindui ranguri qi titluri.
Vechiul ritual al primirii candidatului in obgtea mdndstireascd
dovedeqte cu toate acestea ca existd intre cele doud moduri de
via[6 o deosebire - qi nu dintre cele mici. Zdbovirea aceea, zile
intregi la poarta mdndstirii (frrd, a fi luat in seamd), apoi vorbele
$!rpre, luarea in rds, alungarea, urmate in slbrqit de primirea in
incinta aqezdmdntului insolit5 de munci grele qi injositoare qi
lipsite de orice cuvdnt mdngAietor ori mdcar nerdstit, apoi
trimiterea, dupd un an, inapoi in lume cu dreptul de a reveni doar
dup[ implinirea intocmai a termenului, anii lungi de ucenicie
(pcntru cei care se intorceau la sfbrgitul celor doudsprezece luni
dr: retrimitere in lume) se puteau eventual incheia cu rasoforia qi
irr cele din urmd cu tunderea in monahism. Dar cdt de anevoie!
(lc insemna tunderea aceasta dupd atAtea neinduplecate probe?
Nimic alta decdt trecerea candidatului de la starea de materie la
nooea de anti-materie.
$i ne putem intreba: oare savanfii, in laboratoarele qi
institutele qtiinlifice ale lumii, nu au incercat sd oblind anti-ma-
tcria? Ba da, constatdnd ins6 cd numai pentru realizarea plasmei,
rrdicd a celei de-a patra stdri a materiei (alta decdt cele trei qtiute:
srrlid6, lichidd, gazoasd) ar fi necesar sd se realizeze o
tomperaturd de trei sute de milioane de grade. De obfinut,
dcooamdatd,, au izbutit sd obfind numai o sutd de milioane qi doar
pr: o duratd de o milionime de secundd.
Cdlugdrul insd, pdrdsind condilia euclidiand de mirean qi
rlobdndind acces la starea de anti-materie monahald, ce ispravd
lirce? Fiureqte qi intreline in sufletul, in cugetul gi in inima lui
-