Cnrsrrnru RAourA

Minta* *a opri di:*

^u,ss,
mig*area ai p&w& w va
t*taf&ge,t6t ek' &m de fw$elas"

De la Big Bang la Dumnezeu

mintea care te minte@

BUCURE9TT 2Or7
598 CUPRlNS

CUPRINS:

Conqtiinfa.
l.Introducere. Frica. ...........7 2 ani tn America Mar keting ul, m ar e a p dc dle ald

2. Observareafeedback-ului realitdlii inconjurdtoare.......

Ed. Driada (2000) Ed. Miracol (2003)
......64 ISBN: 973-97453-4-2 ISBN: 973-931 5-32-l
3.Focalizare.Defocahzatc........ ...........97
4. Piramidaadevdrului. CaleaAdevdrului... ......122 trrhlr&F
t6pr.&qt&
5. Vrei sb transfotmi totul dupd chipul gi asemdnarea ta. ggFtlw&{}{
Agresorul vs. agresatul ........147 pentf$ t6nt$lai

6. Controlatul devine controlor la rdndul sdu....

7. Apari[ianatural[amarketingului....... .......209
8. Bdnulul. ........217 .*Bfi bddn. ri.i6*ille&he
m
9. Femeia gi bdrbatul sau zeila qi maimulele .....234
Vin maimulele Zodiacal european
10. De la Big Bang la Dumnezeu. Spirala vibralional5 low cost & high margin pentru tdntdldi
Gaura neagrd. Comprimarea vs. condensarea minJii. ......... .290 Ed. Minerva (2007)
ISBN: 978-973-21-0828-4
Ed. Paralela 45 (2012)
ISBN: 978-973-47 -1s07 -7
ll. Mind string theory. Gravita{ia. Respiralia minfii. ....414
12. Meditafii. Tehnicispirituale.. .. ....... 4'79

13. Vocabularul corect. inlelepciunea popularb. .........513

l4.Legeaevolulie conqtiinjei. .....553

Noua Ordine Vibralionald 2 ani in Amefica

mintea care te minte dupd 15 ani
Ed. The New Earth (2014) Ed. The New Earth (2014)
ISBN: 978-606-93648-0-2 ISBN: 978-606-93648-2-6
 CEErcOLUL L
Intr o ducer e. Fricz. Con;tiin[a.

Aceasti carte am scris-o pornind de la doud adevdruri:

Mintea nu se aa opri din mi;carea ei pdnd nu oa tnyelege tot ce "Facd-se voio Ta, Precum in Cen aga gi pe Pdmdnf'
eta de tngeles. rugdciunea "Tatdl nostru"

,^";;;z::,::f;l:l:i!,"1:;r;,",,
Albert Einstein
Restul este doar o construclie logicd a Piramidei Luminii* pe care am fost
dus urm0nd meditalia cuvintelor curate izvordte din simlire 5i din
conversafiile cu Sinele meu Superior.
"Precum in Cer, aqa gi pe Pdmdnt", cu alte cuvinte
precum tn mintea omului, aqa ;i in societate, a;a ;i tn toate
legile ;i regulile emise de mintea acestuia, aga ;i tn holograma
perceputd de acesta, asa ;i la nioel atomic, asa ;i Ia niaelul
galaxiilor etc.
lmaginolia. Cu mintea pofi ajunge dela"a" la"b", insd cu imaginalia de
la"a" larln"z" care nici nu este definit in vocabularul inilial al minfii. Cu
alte cuvinte, c6nd r[mdi in minte, maxim ce poli obline este ceva definit
de matrixul min{ii tale. Cdnd te laqi invoia imagina/iei, dincolo de minte,
cu mintea deschisd, primegti imagini, gAnduri, conexiuni, informalii de la
Sinele tdu Superior, eare sunt realitdli posibile in viafa ta, reale, dincolo
de holograma generatd de matrixul minfii tale, realitdfi pe care ins6

v ezi Cap. 4, " P ir am ida Luminii, C al e a Adev dru lu i"

 Capnotul I: INTRoDUCERE. FRrcA. coNgrrrNTA
mintea ta acum nu le poate infelege. Tocmai de aceea le arunc[ la Trash,
considerdndu-le niqte prostii. Imagina{ia se manifestd prin imagini clare,
furnizate de simlirea care se conecteazd la ceea ce existd, nuprin idei
abskacte, inexistente, specifice min{ii.
omul niciodatd nu-qi imagineazd. nu viseazr nici micar o secund[
mult peste ceea ce face sau crede el ci poate face in prezent. Nici mdcar
nu-qi imagineazd teoretic cateva secunde cum ar fr, dacd. ar fi, d-apoi sd se
mai qi ducd cu gdndul qi acfiunea mai serios pe firuI imaginafiei.
A venit momentul si explic[m pe inlelesul tuturor misterul din
spatele poveqtii viefii. cei care nu sunt incr preg[ti1i sd afle care au fost,
de fapt, regulile ;i scopul jocului oricum nu vor lua in seam6, nu vor
rezona cu aceastS carte. InsS foarte mul1i, care sunt aproape acolo,\a,,2
mm" de deslugirea misterului qcolii din 3D, vor indrdgi aceastd creafie a
doua din seria inceputd prin NOV*, dar gi de ,,2 ani ii America... dupd I5
- intr-adevir, cred cd lumina este foarte qocantd pentru infunericul din om...
ani", acestea fiind primele scrieri care dau cdrlile pe fa[d,, pe inlelesul
fiecrruia, nu legat de manipuldrile intunecafilor, ci de intreg. jocul
congtiinEei.
Ce sens are sb vorbim de maqinufe, politicb, economie, istoria
falsi, rescris[ de invingitori, qi alte prostii mincinoase care sd viruseze
oamenii mai mult, sd-i indeprrreze gi mai mult de drumul corect?? Este
foarte simplu, odatd ce vezi "elefontuf'2*, dacd l-ai vdzut cu adevrrat, el
va rlmdne in continuare din acel moment lang[ tine, iar viitoarea ta
gAndire qi vorbire il va integra gi pe acesta.
Este foarte important de reyinut cd
iocul con;tiinyei este fdcut sd
fie deslugit de absolut toyi studenlii din aceastd ;coald a
con;tiinlei 3D: qi de cergetori, ;i de muncitori, ;i de intelectuali,
cel mai adesea cu mintea intunecatd de prea multe informalii
netnlelese, ;i de cei bolnaoi, ;i de cei relatia sdndtosi. Absorut de
toyi oamenii de pe Pdmfrnt.
Deci haide si incercdm sE dezleg[m acest mister, sd deschidem
powta spre a 5-a dimensiune.
"Noua Ordine Vibralionald, mintea care te minte,, (NOV), C. Rddufa, Editura The
New Earth (2014).
2-
cuvani/expresie folositd pentru prima oar6 de David lcke, referindu-se la un adevdr
important pentru tine, pe care, in slbrgit, il vezi, degi acesta s-a aflat mereu l6ngi tine,
sub ochii tii.
CRrsneNRAoulA 9
intrebare: Oare ce este real qi ce este iluzie? Cum poli distinge iluzia
de realitate, de ceea ce existd cu adevdrat?
Mulli cititori cu care m-am vdzut ulterior, probabil c6, inainte de a
md cunoagte live, se gAndeau c[ se vor intdlni cu altcineva, qi au fost un
pic uimifi cdnd au observat cd stilul meu de via!6 qi de a vorbi este cu
totul altfel dec6t ceea ce iqi imaginaserb ei dupd ce mi-au citit cdr{ile...
probabil o masc[ fals[ de Mr. Light, frumos poleitd cu minciuni, precum
a multor gerpiqori ascunqi, mereu atenfi s5 facb impresie bund in fala
majoritdlii.
Cineva imi spunea c[ imi place sd emit lucruri qocante cAnd
vorbesc despre subiectele mele preferate, singurele, de fapt, importante de
la un anumit nivel de infelegere in sus; dar gi despre orice in general. Da,
Oare cum crezi cd au fost, de-a lungul timpului, oamenii extra-ordinari?
- de exemplu, Einstein, Tesla, muzicienii, cei cate au creat cu adev[rat
ceva important etc. Crezi cd au vorbit gi au aclionat ca cei ordinari,
conformdndu-se regulilor qi vorbelor/limbajului din Lagdr? in general,
dacd vezi pe unul c[ vorbegte mereu calculat, cu opinii ponderate,
nespundnd practic nimic, atent sd fac[ impresie bun[, de fapt, super-
prefbcut qi nesincer, este clar c[ acesta este un dubios, un fel de necurat
ascuns, doar un alt exponent din furm6, amprentat cu mintea
Controlorului acesteia.
in afara minYii totul este simyire.
Altfel spus, odatd ieqit din minte, egti automat in inim5. Nu pofi fi dec6t
intr-unul din aceste dou[ locuri.
Cilnil ai ajuns fu gilnd, oricare ar fi el, bun sau rdu, ai ratat tot ce
existd.
La prima vedere parc cd de la naqterea lui Iisus a trecut foarte mult
timp, cI nici nu mai qtim detaliile istoriei ascunse in negura timpului sau
de cbtre invingdtorii intunecafi... Dar ce inseamnd practic 2000 de ani,
timp in care s-a trecut de la arcul cu sdgefi qi cdrufe trase de cai,la rocket
science, nanotehnologie qi analiza gdurilor negre dela zecr de mii de ani
luminS "distanfd" de PimAnt? Inseamn[, la o primd anahz6, doar-25-30 de
vie{i mai lungi, de 70-80 de ani, una dupi alta, puse cap la cap. inseamnd
maximum 25-30 de reincamdri ale unui suflet. intr-un interval de timp
destul de scurt conqtiinla umanit[fii a crescut enonn. Totu;i, la aceastd
 t0 Capnorul I: TNTRoDUCERE. FRrcA. coN$TrrNTA
creqtere enormd qi-au adus contribu{ia miliarde de suflete care au
dus
gtacheta conqtiinlei mai departe fajd de nivelul
la care au ldsat-o inaintaqii
lor.
insd viteza de transformare a con$tiin{ei a crescut puternic in
ultimul timp. Acum este super-acceleratd (scara Fibonacci; mult peste
nivelul din 1900, qi cu at6t mai mult peste cel de pani in anii 1700-fg00)
?n toate domeniile: qtiin{r, medicini, spiritualitate etc. Suntem intr-o
perioadd unic5, intr-o varialie. la nivel de informalii disponibile,
de reguli
qi de stil de via{5 al oamenilor, nemaivazutb de cateva mii de ini,
exponenlialI putem spune. Practic, acum, orice informalie este la o
distanfi de un click de tine. Totul e s[ qtii ce caufi, ce sd intreb i,ogoogle,,-
ul.
H.-B
_ ,:>
n lli$F
De exemplu, pdnd in anii 1600-1900 vafialia in timp a vibra[iei
era foarte micd. Nu se intampla mai nimic notabil de-a lungul vielii
unui
om la nivel de informalii acumulate, de perceplie a viefii .t1.., in afafi, de
rdzboaie, violen{i, suferinld qi Iadul evident din acele timpuri:
nobili/stdpdni vs. iobagi/sclavi. rdeea Agresorul vs. Agresatul (vezi cap.
5)
era foarte vizlbild, in acea perioadr, ra acel nivel scdzut de conqtii nli
al
umanitdlii. in perioada 1s50-1900 deja au inceput s[ apard transformdri
mai semnificative la toate nivelurile
- social; era indlstriali; curentul
electric, trenurile, autoturismele, primere avioane; informa{iile sunt mai
ugor de accesat. intre 1950 qi 1980 schimbbrile societdlii, aleinforma{iilor
accesibile qi ale modului de viafi au devenit qi mai mari, mairapide;
intre
1980 qi 2000 sunt deja foarte mari; intre 2000 qi 2017, exponen{iale.
Gdndeqte-te cum va fi in 2020-2025, dacd viala pe pimant va mai
fi in
formatul 3D pe care-l qtim, av6nd in vedere u"""l..ur.u ?n continuare a
nivelului de congtiinld al oamenilor?? SF-urile din zilele noastre vor mai
fi oare considerate SF-uri?
Este incredibil cat de mult s-a trezit umanitatea in doar trei, patru
ani in urma creqterii vibra{iei gi a "tdv6lelilor,, repet ate la care au fost
supugi oamenii... cine vorbea despre frici, zon6 de confort, ascensiune,
CrusrmN RAnulA 11
vibrafie, NWO, programe mentale, NLP, de posibilitatea ci "democrafia"
nu este decdt o mare gmecherie sau de conectarea minlii cu inima pdn[
acum l0 ani? Foarte, foarte pufini, qi probabil nici aceia nu in{elegeau
prea bine despre ce vorbeau, pentru c[ incd nu era vtbrafia inconjurdtoare
adecvatd pentru in{elegerea corectd a acestor lucruri. Acum asistdm la o
explozie incredibil[ de informalii in acest sens care se impriqtie rapid in
capetele tuturor. Chiar dacd mul{i incb nu pricep prea bine aceste lucruri,
ei sunt deja in contact cu informafiile, sunt deschiqi spre ele qi le inva{[
corect, ca nimeni altcineva inainte. Le inva[d, direct pe pielea lor. Acestea
nu mai sunt povegti SF din ci4ile altora.
De c6te ori n-ai murit qi nu ai reniscut in ultimii 3-4 ani, de
fiecare datd mai infelept, mai pregdtit pentru urmdtoarele confntntdn...
ale con-ului. Deja qocul cregterii continue vibra{ionale a trecut. Nu mai
sperie pe nimeni ce va urma. Suntem deja ca in runda a 8-a din filmele cu
Rocky... S-a trecut de pragul critic la care se putea claca.
Multe persoane mi-au spus cd s-au schimbat mult in ultimii ani, cd
sunt mult mai deschise spre astfel de lucruri pe care inainte le considerau
nigte prostii pe care nu le bigau in seam[. Insd, mulfi cred cd numai ei au
fbcut acest salt in conqtiinfd, qi inc[ nu reahzeazd cd toatd lumea trece
prin aceleaqi etape, de la cele mai primare forme de congtiinld de pe
Pdmdnt pdndla cele mai evoluate.
Mul1i din aqa-zisul domeniu al spiritualit[fii se bucurd gi spun cu
mdndrie cd ei au invdlat (oare au ?nvdfat?) la qcoala maestrului X sau Y,
incercAnd s[ stoarcd niqte bani gi influen![ in rdndul naivilor. insd, in
matea lor majoritate, acegtia sunt doar niqte followers, fdrd" nicio idee
(conexiune) proprie, fbrb curajul s5 emitb mdcar wa izvordt[ din gindirea
qi simlirea lor; niqte "transfotmali" incongtienfi, ce incearcd sb se asocieze
in mintea oamenilor cu aceste nume sonore, precum fac "nemanca[it",
agresalii bbnufului care-qi iau Mercedes, prin aceasta marketdndu-se, de
fapt.
Eu sunt dintre cei care atinvl[atla $coala Sinelui meu Superior,
direct de la Surs6, de la Dumnezeu, din disculiile cu mine ?nsumi -
vezi"Legea evoluliei con;tiinlei", cap. 14. Sunt dintre cei care au urcat
treapti cu treaptd de lumini prin propria mea simfire qi infelegere. Pur qi
simplu, cdnd sunt cu mintea mai relaxatS, pun intrebarea care md
frdmdntdin acel moment (evident cdmd qi gAndesc la ea), qi in cdteva zile,
uneori s[ptdmAni sau chiar luni, imi vine qi r[spunsul: fac dintr-odatb
conexiunea "punctelot", rezolv ar ea puzz I e -ullui.
 I2 CaprroLur 1: INTRoDUCERE. FRrcA. coNgrrINTA
$tiu cd odatd ce am identificat corect acea intre-bare,
sunt "acolo", foarte aproape de a trece dincolo de poarta ce a
apdrut tn calea mea.
+-
lnsd pdnd aici a fbst ceva de muncd... cel pufin cdteva zeci de mii de ani
in spate.
Cei mai mari psihologi sunt cei care s-au confruntat ei inqigi, firl
mod con;tient, cu problemele pe care le-au explicat. Dac6 nu ai fost
"acolo", in acea zond", oare cum pofi s-o descrii? N-ai cum sd vorbegti de
lumind qi intuneric atata timp cdt n-ai fost in mod conqtient ?n ambele
zone, incercdnd si infelegi mecanismele prin care este generati aceastd
tabld de s,ah a conqtiinlei.
M[ intreba cineva de unde cunosc eu toate lucrurile despre care
vorbesc, pe care le tot scriu prin cdrlile mele, aparent fantezii ale
imaginafiei pentru mulli; probabil, din ce surs[ am eu informafiile.,,Cine
m-a ini/iat?", m-a intrebat de curdnd o lingvist[. Cine o fi specialistul de
la care am aflat informafiile?? Eu le-am r[spuns cd in niciun caz nu le am
de la CNN, guru X sau Y. Repet, informafiile mele vin de la Sinele meu
Superior, sunt izvordte din sim{irea qi gandirea proprie. Dacd, ai avea un
pic de incredere in ceea ce simfi gi ceea ce g6ndeqti, sd vezi c6te
informalii ar veni gi la tine.
Tu eqti un singur tip de specialist, ai niaelul de specializare pe
care ,ti-l dd nioelul tdu ile congtiingd actual. punct.
Dacd e;ti tncd la niztelul de aibrayie la care, Ia a S-a tntrebare, de
genul, "Cum te cheamdT", rdspunzi, nesigur pe tine, ,,Vasile??,,,
atunci cam dla li-e "niaelul de specializare,, in orice domeniu,
Am explicat in Nov cum ideea specializirilor a fost introdus[ tocmai in
scopul deconectdrii oamenilor unii de alqii, al zonelor lor de g6ndire qi
acfiune, pentru crearea unor indivizi cu ADN-uri/minfi diferite (deci
specii diferite), pentru a nu-i 15sa si vadd big picture-t\, ideea fractalului,
a crealiei unitare, interconectarea tuturor specializdrilor, pentru a-i
menline la un nivel jos vibrafional, controlabili. o anumitd specializare
implicd un anumit tip de g6ndire, ce creeazd, un anumit tip de minte, de
pugcdrie mentali a congtiinfei (matrix), deci un anumit tip de ADN, deci
un anumit tip de specie. De remarcat ci nici micar in "specializarea" lor
matea majoritate a oamenilor nu au curajul s[ aibd, sb emitb idei
inovatoare, convinqi fiind cd numai star-utile, vArfurile, "oamenii mari,,
din acele domenii pot face acest lucru.
CRISTIAN RADUTA 13
Allii mi intrebau despre modul in care scriu. Cum fac, md aqezla
birou qi-mi vine inspira{ia pe loc? Le-am explicat cd procesul de creafie
nu se intampla la masa de scris, ci de-a lungul intregii zile. Pot sd fiu in
metrou, in maqin[, cu iubita incercdnd sd m[ las absorbit de gaura neagrd,
ins[ cum imi picb o fisl, cum se face un mic connecting the dots in
mintea mea, imediatnotez ideea in mobil sau pe o hdrtie. Practic la birou
doar dezvolt ideile ce mi-au venit de-a lungul zilei. Evident cd se mai fac
noi conexiuni qi la masa de scris, odatd ce rumeg mai mult mica revelafie.
in ultimul timp au apdrut tot felul de "scriitori" pe band[ rulantd,
care fac aceastd "meserie" ca niqte speculanfi ai unor noi posibilit6ti de a
lace bani, incercdnd apoi sd atragd oamenii la work-shop-urrle lor
costisitoare. A se vedea cei care vor s[ speculeze in ptezent ideea de
spiritualitate, de iubire sau de Dumnezeu, care, in marea 1or majoritate, nu
infeleg nici cum ii cheam[ sau, cum spunea un prieten, c6t fac 7 x 8, insd
duc vorbele gi ideile altora mai departe prin copy-paste-urlle lor,
incercdnd sd piclleascb oamenii care resimt din ce in ce mai puternic
cregterea vibrafionali din ultimul timp gi nu infeleg inc5 ce se petrece cu
ei. Evident, corbii specifici finalului de ciclu, aceqti mici qarlatani,
simlind mirosul in atmosferd de agitalie qi dezorientare, au schimbat
instantaneu meseria din engrosist sau vdnzdtot de asigurdri in aducdtorii
de lumind in sufletele naivilor.
Scriitorii veritabili fac aceast[ meserie din suflet, sunt atraqi pe
aceast[ cale ca pe o modalitate de regdsire de sine. Pentru ei scrisul nu
este o meserie, este calea suflefului lor, este menirea lor. Scrisul este parte
din ei, o bucat[ din sufletul lor pusd in cuvinte pe hdrtie. Iar cuvintele
curate, veritabile, care vin cu adev[rat din suflet, din simfirea real6 a
scriitorului, vor fi mereu simlite de cititori, indiferent de nivelul de
inlelegere al minlilor lor, pentru c6 aceste cuvinte se adreseaz[ in
principal sufletelor lor.
M[ intreba cineva ce cdrli interesante am mai citit in ultimul timp?
De ceva timp incoace nu mai citesc decdt o singur[ carte,"cartea vielii",
qi anume holograma qeatd de mine,
'crea[ia
mea, care pe mdsuri ce-mi
cade o noud fisd, md trece intr-o nou[ carte de citit 9i mai interesant[.
Sincer, nu am citit niciodatd, cel pufin in via{a asta, o carte de
spiritualitate de la "a" la"z".De fapt, o singurd datd, acum vreo 22 de ani,
am citit pe jumbtate o carte de Osho, din care, pe vremea aia, nu am
inleles mai nimic. Tot ce scriu, in general, sunt revelalii proprii, rzvordte
din mine. Normal cd md mai qi documentez , fac research-tl meu, cd d.aia
 14 CAPIToLUL 1:INTRoDUCERE. FRICA. CoNSTIINTA
am invifat citim.
sd
Este bine de precizat cd eu nu reinventez aici roata, chiar daci
foarte multe din lucrurile pe care le zic poate nu le-a zis qi nu le-a gAndit
nimeni pdnd in acest moment. Toate revelafiile qi noile adeviruri
descoperite sunt cunoscute la nivelul de congtiinf[ corespunzdtor. cei
care au nivelul vibra{ional necesar, deja au aceste adevdruri integrate in
nivelul lor de conqtiinfd, chiar daci nu le-au identificat punctual pe
fiecare ?n parte. un adevlr foarte inalt pentru cei din 3D, este o banalitale
pentru cei deja in 5D, cel pulin ca posibilitate de in{elegere. Dacd nu ar fi
fost inglobat deja in nivelul lor de conqtiinfi, in ADN-ul lor, nu ar fi
trecut in 5D. Cel pufin aqa credeam pdnd de curAnd. .. (vezi cap. l4).
Sd ai timp sd ghnde;ti ;i sd-yi ilai fr6u liber imaginaliei in
societatea prezentd, care te line ca pe un sclau ordinar fugdrit la
maxim tn Lagdr, e un lux pe cdre numai minyile de peste un
anumit niael ;i-l pot permite.
Ceea ce nume;te lumea "imaginayie,, nu este o combinalie
aleatorie de lucruri ;i eztenimente ndscocite de minte, ci este
chiar descrierea realitdyii in care trdie;ti de Ia un art niael de
con;tiinld.
cdnd imaginafia s-a pomit, mintea a stat. Iar imaginile furnizate de
imagina{ie, de fapt, de inimd, de Dumnezeu, sunt imagini ale unei lumi
care chiar existd qi agteaptd sd fie descoperiti.
in mod incongtient, majoritatea oamenilor, chiar atei fiind, cred in
reincamare qi ?n fapful cd, via\a asta nu este totul, c6 va fi ceva dupd,
pentru cd altfel nu s-ar zbate sd, fac[ lucruri,le bine, s[ se perfecfioneze, sd
?nfeleagd mai bine rcalitatea, ca gi cum ar trebui sd evolueze destul de
mult in via[a asta. Dacd nu va mai fi nimic dupd, atunci care-i scopul s6
evoluezi? Ar putea sd facd totul aiurea, ca qi cum viafa asta e totul, iar
dupd moarte "se trage apala 'W.C." gi nu va mai fi nimic dupd, nu?
"La inceput era Cuvintul, si CuvAntut era la Dumnezeu, gi Dumnezeu
era Cuvdntul."
Sf6nta Evanghelie dupd loan
Mai intdi a fost cuvdntul, adicd,vibralia inimii, adicd Dumnezeu.
Toat[ viala omul este intr-o continud fugb de el ?nsuqi... De ce?
Pentru cd, toatd via{a fugi din fala liniilor roqii, din ce in ce mai multe, iar
adev[ru] despre tine, despre cine eqti tu cu adevdrat, se afld exact dupd
CRrsilANRAoulA 15
Tot ce se schimbd de-a lungul expediliei tale tnapoi acasd, din
Iad tn Rai Ia Dumnezeu, este mintea ta. Tot ce se tntilmpld este
,m proces de transfer de tnyelegere, de tnlelepciune, de con;tiinyd
de la inimd la minte, care se face foarte lent, pentru cd
informayia subtild diztind delinutd de inimd trebuie decodificatd
de minte prin sistemul ei de legi ;i reguli pe care sd le inYeleagd.
liste ca qi cum ai avea un filtru peste ochi, care pe mdsuri ce infelegi mai
rnulte lasd mai mult[ lumind s[ intre spre tine.
intrebore: Care este oare scopul acestui lucru?
Cerul, norii, linia orizontului reprezintl practic limitele matrixului
rnental. Au fost pdni de curdnd ca nigte redline-uri foarte indepdrtate
pentru infelegerea minfii omului, foarte greu accesibile. Odati ce s-a
inventat avionul (17 decembrie, 1903 - primul zbor cu avionul reuqit -
lialii Wright), navele spafiale (4 octombrie, 1957 - s-a lansat satelitul
Sputnik), deci odati depdgitl aceast[ linie ro;ie, chiat dacd mintea nu a
?nleles prea bine ce a vdzlt, a inceput procesul mental rapid al infelegerii
necunoscutului de dincolo de acest[ frontierd.
Deci, in doar c6teva zeci de ani de la atingerea gi dep[qirea m[car
tizicd a liniei ro;ii perceputd de minlile umane, a inceput qi ?nlelegerea
corect[ a acelei zone. Odatd cu infelegerea completd, umanitatea va intra
in 5D unde vor fi alte linii rogii, altcer, alli nori inaccesibili,pdnd cdnd se
va trece mdcar "fizie" dincolo de acele noi linii rogii, dupd care iar[qi va
urma in foarte scurt timp inlelegerea corectd a acelei noi zone de dupl
redline - vezi tabla de qah a con;tiinlei.
ryti.w2
ct?ttLlwitgi M trra*ti i&ltt
oqt^aeii l&./{larqao
Fig. 1.1. Zonamatrixului omului din 3D pe Pdm6nt.
 l6 CaptroLur 1: TNTRoDUCERE. FRICA. coNSTTTNTA
Aproximativ 100 de ani cdt a durat pentru umanitate inte
corectb a lumii de dupd orizontul cerului sunt aproape zeto, sunt nimic
fala vie\ii sufletului uman. Cerul, norii reprezjnti, prqctic, poarta
trecere spre 5D, marginea lumii in care amtrdit.
Depdgireo unei frici (neinlelegeri) - tehnica abandondrii
dupd linia rogie
(o primd perspectivd)
Avdnd in vedere aceste considera{ii legate de linia roqie a cerului, grani
vizibild' a matrixului omului pe Pim6nt, putem acum infel"g. ,rq,
mecanismul prin care se poate depiqi o fricd, o neinfelegere.
ca sd depd;eqti bariera impusd de o fricd, ile o netnleregere de-a
ta, primul pas este sd treci de linia ro;ie identificatd.
Dar infelegerea zonei necunoscute poate sb nu se petreacd imediat.
Trebuie rdmas acolo un timp, Jdrd a tncerca sd controlezi situalia, adicd
si treci inainte de redline, inapoi in zona ta de confort. Foarte cur6nd,
dacd'reziqti presiunii fricii, vei inlelege ce era de in{eles. inlelegerea a ce
se intampld dupi linia rogie poate si nu se producd instantaneu, indati ce
ai trecut-o. Poate sd dureze ceva timp, degi uneori se petrece instantaneu
vezi timpul de 100 de ani din momentul prirnei cdl[torii ?n spa]iu pdndla
- controlezi situafia in scopul de a te readuce inapoi in z.c. (zond, de
depdqirea 3D-ului.
chiar dacl" dup[ linia roqie presiunea fricii n-a scdzut instantaneu
cu totul, totugi s-a mai micqorat cdnd aj vdzut ci nu e nimic capital ce se
{i
intAmpld. $i dacd inci eqti destul de mult in fricd, rltmlti acolo, nu incerca
s[ controlezi situafia cdutand s6 revii in zona ta de confort. Rdm6i acolo qi,
pe cdt pofi, relaxezd-te, analizez6-te, percepe cdt mai bine decorul, inilial
foarte bluny pentru tine etc. Rdmdndnd dupd, redline-ul legat de acea
fricd de-a ta, neincercdnd sd controlezi situa{ia, foarte curdnd va veni qi
in{elegerea corectd a ce ascundea acea linie ro;ie care, prin frica asociat[,
?!i obtura o mare zond de cunoagtere. De ce? pentru cd odatd mintea
relaxat5,, se va deschide destul de mult centrul coroand gi vei primi
informafia de la DumnezetJ, connecting the dots-ulnecesar al elementelor,
intilial in ddcor pentru tine, care-fi va llmuri, in sfargit, marea
nein{elegere legatd. de acea fricr. Insd despre asta vom vorbi mai pe larg
in capitolul 10.
cerul, norii par din ce in ce mai aproape in ultimul timp. vibrafia
crescand, limitel6 matrixului, care pdreau inainte de neatins, extrem de
greu accesibile, acum s-au apropiat. Distanfele p6nd la ele par mult mai
CnrsruNRAnulA t7
Irgol de parcurs, de ajuns la ele. Acestea parcl s-au micAorat chiar gi
vizrral, pentru cd ochii vdd exact cdt in{elege mintea. Dupd cum am mai
rlrrrs qi in NOV, timpul gi distan{ele reprezintd dqar o mdsurd a
Ittttrnericului minfii. Cu cAt timpul qi distanfa percepute pdndla un anumit
t'vcniment sunt mai mari, cu atdtmintea infelege mai pulin acel punct din
rilrirfiul vibrafional -vezi NOV, Cap. 1l: "Timpul qi distanlele sunt doar o
lltric a min1ii".
Sistemul... intunericul incare eqti angrenat de dimineala pdnd
scirra ca un cdine heituit, nemaiput6ndu-te gAndi la absolut nimic in afard
rlc cele doud operaliuni repetitive 1a infinit de la muncd gi, in clipele de
rcpaus, lamarea neinlelegere a sexului, din care chiar gi dacd iegi, ddndu-
(i demisia de la slujb6, nu mai ai curajul sd te gdndeqti la nimic, la niciun
lrroiect de-al tdu, gi o iei chiar razna, intri in depresie qi ai nevoie de
psiholog, fiind convins cd tu nu ai cum s[ ai o idee bund intr-un domeniu
sau altul, acelea nefiind din specializarea ta. Ca si-l vezi maibine trebuie
sd stai o perioadd destul de lungd de timp fn afara lui - exact ca in
tchnica depSgirii unei frici (neinlelegeri), de care am vorbit mai devreme,
in care trebuie s[ rezigti un timp dincolo de redline, insi fbrd sb incerci s[
confort). Acesta este exact ca matrixul minfii pe care nu-l vezi, nu-l
rniroqi gi nu-l sim{i. Odat[ ce incepi sd te detaqezi de Sistem gi s[-l vezi
rnai bine din exterior, te vei ingrozi cdnd vei infelege, in sfArqit, modul de
via\d, al oamenilor, dar qi al t[u pdnd in acel moment, exact ca cel al
vitelor de muls, cretinizarea incredibil[ a populafiei fbcutd pas cu pas,
tiptil, in mod controlat de cdtre acesta.
De la un nivel de congtiinfd ?n sus pare sinucidere curat[ ideea de
a te reintegra ?n Sistem. Mai simplu spus, gAndeqte-te cAt de ugor ar fi sd
te integrezi intre niqte gdini reale dintr-o ograd[, c6t de uqor !i-ar fi sd fii
pe placul uneia dintre ele pentru a te imperechea cu ea. Deqi un pic
exageratd compara\ia, asta nu este o glumi pentru cd, odatd iegit din
Lagdr, egti deja o alt[ specie decAt cea creatd qi menfinut5 de Sistem.
Exact asta ar trebui licut, de exemplu, intr-o relalie de c[tre un
partener gelos care, mereu, cum partenera trece de o linie roqie de-a sa
(de exemplu, se uitd mai lung la unul de la altd masd, nu rdspunde cdteva
ore la telefon dup[job etc.), incearc[ instantaneu sd controleze situalia, s-
o readucd pe fatd inapoi in zona sa de confort. Dacd acesta at avea
puterea, ca indiferent ce face prietena sa, sd o lase sd se manifeste exact
cum vrea ea, fatd sd incerce in niciun fel sd o controleze, ci doar sd-qi
 18 CAPITOLUL 1: INTRoDUCERE. FRICA. CoN$TIINTA
analizeze st[rile, fricile, indiferent cdt de mare ar fi presiunea acestora
el, curAnd se va elibera de povara acelor neinlelegeri care-i generau
frici.
incercilnd sd controlezi o situayie sdu o persoand, de ambe
fiindu-1i fricd con;tient sau incon;tient, tu te priaezi singur de
tnadla ceaa din netnlelegerile tale.
Nu mai controla deloc femeia sau bdrbatul de lAngd tine, situalia de la j
conversa{iile cu amicii etc. Astfel, te vei confrunta qi vei identifica fi
clar de ce fi-e fricd. RdmAi acolo in acea situalie ce-!i creeazd o ma
panicS, gi incearcd si te liniqteqti un pic. Inchide ochii, pentru a-!i
relaxa un pic mintea, qi incearci si infelegi, detaq6ndu-te pe c6t pofi de
te agiti, de ce te sperie acea situafie. CurAnd ifi vor veni in minte zeci
situa{ii din trecut in care s-a manifestat aceeaqi fric[, qi chiar momentul
care ai semnat pactul ce !i-a creat acea zon6, inaccesibiln.
CAt de grav va ft dacd chiar se va intdmpla cel mai r6u lucru
care !i-l imaginezi tu c5 s-ar putea intdmpla? Sd zicem cd afli cd femeia
inqeal[. fi-e greu si accep{i acest lucru qi sd rimdi in continuare cu
deqi {ie ifi place mult de ea, pentru cd te g6ndeqti cd asta se va mai re
gi pe viitor; deci vor fi qi alte momente ?n care va trebui sd treci
aceleaqi spasme ale fricii. nu? Dacd ai gtii c[ doar acum te-a inqelat Ei
se va mai repeta niciodat[ aqa ceva, li-ar fi mult mai simplu de trec
peste, nu?
Deci in relalia cu femeia, pe tine nu femeia te sperie, ci frica di
tine, qi anume faptul cd aceasta te va tot readuce fati in fat6 cu tn redline
dincolo de care !i-e foarte fricd sd treci. Dacd ai fi suti la sutd convins
nu va mai face nimic din ce nu !i-a pldcut, adicdte va mentine pe viitor
zona ta de confort, ai putea sd-i treci cu vederea oricAte dubiogenii ar
frcut c6t a fost cu tine. in acest caz ipotetic ai ierta-o negreqit gi ai rdmd
cu ea. Tocmai frica c[ te va readuce inapoi fa{i ?n fatS cu Baubaul,
care nu-l infelegi qi-1i pune stomacul in chingi, te face sd-fi pui mari
semne de intrebare dacd o pdrbseqti sau nu.
Este un act de curaj sE rdmdi in continuare cu ea, in acea stare de
tensiune continud datoratd incertitudinilor tale, pdni intr-o zi cdnd
tensiunea se va duce de la Sine qi vei fi inv[!at, in sf6rqit, ce trebuia si afli
Dintr-odatd te vei simfi mult mai liber, mai uqurat, qi la propriu, gi la
figurat. Vei vedea qi tu, in sfbrqit, mult mai multe din jurul tdu. Mediul
inconjurbtor se va lumina. Te vei putea simli qi tu bine in public cu
CnrsrnN RAlulA t9
vei rdmAne cu ea, la petreceri etc., fard sd ttt mereu cu
Ir,rrrr'rir la. it't caz cd
rnhtt frx'trlizat pe ea ca pe butelie, pierzirnd frumusefea exterioard de
lirrFril lirrc.
lee'llo de astrologie. Taurul se ataqeazd ca o gaurd neagr6 de absolut orice: de
lrrrrri, rlc oameni, de obiceiuri, de idei care-i plac, de locuri, de bduturi, de
rr',;lirrrliurtc etc. Se leagd ugor de toate lucrurile qi valorile pdmAntene, fiind gi
, r'l rrr;ri pur semn de pdmAnt - zodie de pdmdnt + semn fix. Este exact precum
I'rlnriurlul, la aceeaqi vibrafie. Alte zodii au doar pa\ial din energia, din
r orrSliirr{u Mamei Pdmdnt.
llr t'c i-c fricl intunericului de lumin[? Evident pentru cd lumina il
rlr:;lrrrgc, il face sd dispard instantaneu. Odati ce aivdztt ce se ascundea
nr rrrttrrrcric, acea zond s-a luminat pentru mintea ta. infelegem deci, cum
rnilinctul de supraviefuire iqi are rdddcinile addnc infipte in intuneric qi
rt,lrrr:ziut[ instinctul de conservare al minJii. Dacd treci gi reuqegti sd
rrtrruii dupl tn redline, o parte din mintea ta se va dezintegra. Cineva
rrr'crr la un moment dat: "Vino cu o lumdnare aprinsd intr-o incdpere in
t tu (' (,,\le tntuneric beznd, qi vei vedea cum intreg intunericul dispare intr-
it r'liltitd." Deci intunericul din tine va pdzi crt strdqnicie ca nicio razdde
Irrrrrinir din afara matrixului sd nu intre in fiin{a ta.
Ce este lumins? Este zona din conqtiinfa divini corect infeleasS de o
,rnrrnritd minte; este zona din impdr[fia divind descoperitd de aceasta. Este,
rrlrrrrximativ, egal6 c\ zona de confort.
Ce este intunericul? Este zonatotal neinleleasi de minte, cea in care !i-e
li'icir s[ intri. Se afl[ in afara zonei de confort.
Sfdnta Cruce, Tatdl, Fiul qi Sffintul Duh. Aceasta este sfdnta trinitate:
rrrinte, corp, simlire. Crucea are doud segmente, unul vertical gi unul
oriz,ontal, ce se intersecteazd. Tatdl (in v6rful segmentului vertical),
('r'catorul final, Dumnezeu, reprezintd mintea qi simfirea de la ultimul
rrivel de conqtiinfd, ce sunt unitare. Fiul (la capdtul inferior al segmentului
vcrtical) este corpul frzic in care te-ai incarnat in planul vibra{ional dens
crrergetic in care te afli, este crea{ia lui Dumnezeu, insi gi a minfii tale
(care este manifestarea lui Dumnezeu din acest plan). SJbntul Duh
(segmentul orizontal) este sim{irea, inima, sufletul tdu, ce reprezintd
legStura ta directd, permanentd cu Dumnezeu, ce-fi transmite mereu
rnesaje pe care le primeqti c6nd egti cu mintea relaxatd.
De ce simlirea este orizontalS? Pentru cd aceasta nu te minte,
spune mereu adevirul daci gtii s-o asculfi. Te conecteazd cu ceea ce
20 Capnorul 1 : INTRoDUCERE. FRICA. coNgrrrNTA
existd cu adevdrat fn viala ta. Este deci constant[, nu variazd in sus sau
jos legat de o anumitd realitate (lume in care te afli la un moment dat)
mintea pe axa conqtiinfei. insd este atdt cdt o lasd mintea sd se manifeste.
Tatdl qi Fiul sunt pe linie verticald, Tatdl sus, Fiul
Semnificafia: Tatdl cel din Ceruri, adicd mintea qi simtirea ta finald, es
la o vibrafie, la o congtiin![ mult mai inalt[ decdt Fiul, de aici de
Pdmdnt, din 3D, ce incearcb sd se intoarcd acasd spre luminS. Cele do
linii se intersecteazi pentru cb omul le are pe am6ndoud, atdtminte, cdt
simfire. Tatil e mai sus decAt sim{irea Fiului, deoarece el inglobeazb
sim{irea maximi (a intregii Sale Crea{ii), dar qi mintea ilumi
creatoare. Simfirea ornului pe Plmdnt este, evident, mult sub simli
divin6, deoarece este ecranati, bruiatd de minte.
Observlm cd Fiul, care este la vibra{ia minlii sale de pe Pd
este sub Sffintul Duh: simfirea, c6nd e lSsatd sd se manifeste, este pes
ceea ce infelege mintea. Aceasta te conecteazd cl ceea ce exist[ in lu
ta. Mintea e mereu cu doi paqi in urma simlirii, incercAnd s-o infeleagd.
FiuI este, de fapt, manifestarea Tatdlui din aceastd zond de
conqtiinld mai joasd.
+
vibratie
Sffrntul Duh este Cel care menline continuu legdtura intre Tatdl
gi Fiul. Este inima, sufletul, este busola pe care se poate baza
Fiul odatd plecat de acasd in afara tmpdrdliei diaine, tn alte
lumi.
Tatdl, Fiul qi Sfdntul Duh inseamnd toli acelaqi lucru, gi anume
Dumnezeu in diferite forme de manifestare, atdt in zona conqtiinlei
Pdm6ntului, cdt gi a Lui. Sfhntul Duh ne spune c[ Dumnezeu este peste
tot qi peste toate. il poli simli, te po{i conecta cu El de oriunde ai fi in
spafiul conqtiin{ei daci reintri in inimd.
CRrsrnNRarulA 21
Nu putem sd nu observim c[ omul, c6nd std in picioare, cu
rrrriirrile intinse pe orizontald, are forma Sfintei Cruci. Capul este indreptat
Irgrrc C)er,spre Tatdl, picioarele sunt in contact cu Pdmdnful, cu lumea
;unsir in care S-a cobordt Fiul, iar linia ce trece prin mdini qi inim[, ce este
cu rrn contur al acestei lumi, ca qi cum ar fine-o in brafe, ifi spune cum se
nrrrtc aceasta.
Crucea inseamnd unitatea con;tiinlei, unitatea, coliniaritatea
rrrirr[ii cu simfirea, unitatea cu Dumnezeu. Mintea gi inima vorbesc cu
rrr',-,,-:a$i voce. Tocmai de aici provine puterea crucii in fa{a intunericului.
{'rirrd eqti Una cu Dumnezeu, egti fericit, ferit de toate relele din lume.
lJmbra: Umbra la nivelul minlii inseamnd exact ce se infelege
1r'irr "umbrd" in mod normal. Uitd-te pe asfalt la diferen{a intte zona
lrrrrrinatd de razele soarelui qi cea umbrit6. Cea din umbr[ este total
rnlrrnecatd faf[ de prima. Orice lucru aflat in zona luminat[ de soare este
rrrrrlt mai vizibil decAt altul aflat in zona de umbr6, mai ales cdnd privegti
rlin zona insorit[, qi nu din interiorul umbrei.
CAnd stai in soare, in spatele tdu in raport cu Soarele se creeazd
rrrnbrS. De ce? Pentru cd ai blocat lumina s[ treacS prin tine cu corpul tlu,
rrrlici cu matrixul minlii tale, deoarece corpul este creafia min{ii. Dar ai
lrlocat lumina gi sd ajungd la cei de pe cealaltd parte, crednd umbrd in
lrr:ca zonb ca un necurat care induce lumea in eroare. $i la fel procedezi la
Ioate nivelele, aduci umbra celor din jurul t[u (deci, celor cdrora le apari
irr holograma* creatd de mintea lor) prin toate ac{iunile gi gAndurile tale,
crrre-i viruseazd dupd chipul qi asem5narea minfii tale; gi asta, ?n primul
liirrd, prin vorbele tale. La fel se intdmpl[ qi in minte: lumina de la Surs[
nu ajunge in interiorul matrixului, unde se afla zona inleleas[ de tine,
tlatorit[ redline-urrlor, barelor puqc[riei mentale a conqtiinfei. Cdnd vei fi
r,orp de lumind va fi complet diferit.
Speranla: At6ta timp c6t mai exist[ un pic de viat6, chiar gi o lumini1d
pAlp6ind in om, intr-o mare de intuneric, exist[ in continuare speranfi,
speranla sufletului de a reveni in lumini. ins6, cum spuneam gi in NOV,
speranla c[ va veni Salvatorul din exterior care s[-{i rezolve fie
problemele, nu este bun6, este doar o altd pdcdleald a minfii, pentru cd
rrumai tu po{i fi Salvatorul tdu. Salvarea este in tine, nu in "exterior",
adicd in crealia ta inconqtientS, ci in cea conqtienti.
holograma min{ii proiec{ia minlii in exterior.