Dimitria Camelia Puchiu

Cllitor in Infinit
Cartea intii
Primii paqi
 Dimitna Camelia ?ucfriu :u{r,.

Am sesizat cd suntem tributari unui sistem educafional inve-

chit, rigid gi unui mod de viafd complicat, fiind obignuili sd ne
CUPRIN'$ I'l ,'li$

pierdem in respectarea ,,formelor" pierzdnd ,,confinuful". De 5t"{l r

fiecare din noi depinde sd schimbdm acest luoru descoperind cre- ":,/ ':.i I

L cwANr DE INCEPUT $I MULTUMIRE 5

ativitatea qi simplitatea ESENJEI.
2.,,AMrNTE$TE-Tr CE E$TI $I ASTFEL iUMBe
Ai curajul sd te la;i ghidat de Glasul lnimii gi mergi cu toatd '
ESTE SCHIMBATA!"................................, '.......,...........
i

7
increderea pe Calea pe care Sufletul tdu a sim{it si pdgeascd.
3. CREATTA $I CREATORUL SUNT UN-U........... 11
PRIMII PA$I au fost ficufi!
4. TOTUL ESTE INFORMATIE ............. 23

s. srRUcruRA TNFoRMATIONALA ................... 29

5.1 TIPURI DE STRUCTURI INFORMATIONALE 31

.
, A. STRUCTIJRA INFORMATIONALA UMANA 32

B. STRUCTURI INFORMATIONALE ALE

ELEMENTELOR, PLANTELOR, ANIMALELOR
$I OBIECTELOR 34

c. EGREGORII ........... 42

D. ENTrrAlnn LOCURILOR .............. 48

6. LOCURI INITIATICE .......:.............. 53

7. ruRNALE DE CALATORIE 61

SARMIZEGETUSA REGIA, O POARTA CATRE

suFr-Er .............:...... 62

IARNA LA SARMIZEGETUSA REGIA 65

LUMINA DE LA SANABATA DE SUS SI

166 167
 rt"

D,funitr,ia Camefia ?uc6ru

TRILINGHIUL INITIATIC: CETATUIA, NAMAIE$TI,

CORBII DE PIATRA 77
LUMINA_ IUBIREA_ FLOAREA $I NCA UN
DRUM CATRE NOI N$INE LA
SARMTZEGETUSA REGIA
UNITATE gI ARMONIE ..................:........... 89
FASCINANTTJL TINUTAL LUANEI $I
SINCRON]ZAREADIVTNA 92
SMERENIA $I DRAGOSTEA* PAMEA I:
CETATUIA, NAtuAIrgrI, coRBII DE PIATRA ........ 106
SMERENIA $I DRAGOSTEA _ PAMEA II:
DRAGANESCU, MESAruL PARINTELUI
ARSENIE BOCA .. I19
CALAToTB SPRE SoARE ..., 127
PIONIERII NOII LUMI ....,....... 132
8. SFERE DE LUMINA ........................:......... ...... r43
9. ECHILIBRUL DINTRE MINTE SI INIMA .... 147
IO.AUTOVrNDECAREA .............. ..... 153
11. TOTULESTE SIMPLU .................. 165

168
 CREATIA SI CREATORUL
$" SUNT UNU

Dumnezeu, Creatot, Tatdl Ceresc, Surs6, Esenfd, Bazd

Universal5 de Date, Divinitate, STRUCTUnA nfFORMATIO-
NALA DEBAzl(denumirepersonal revelatd qi pe care outilizez
frecvent),INFINIT etc. sunt termeni prin care definim acelaqi as-
pect universal qi se referd la aceeagi realitate. Termenii, cuvintele
sunt doar convenlii pe care le utilizdm, spre a ne inlelege, in cadrul
iomunicdrii verbale.
' Termenul pe care il folosim cdnd ne referim la Creator reflectd
doar perspectiva din care ne raportdm la acest aspect qi credinfa
(crezul) individului influenfat de culturd, de convingerile reli-
gioase, sistemul de valori. Sunt doud notiuni diferite: credinta si
religiozitatea.
Credinfa este acel atribut al unei fiinle umane care std.labaza
intregii sale existenfe. Credinfa este acel crez, acea convingere
venitd din adAncul sufletului care il animd, il motiveazd pe om qi
in funcfie de care va lua decizlile, va acfiona in viafd. Credinfa
reprezintd un reper care il va ghida pe parcursul intregii
manifestdri umane qi care oglindegte vizitrnea sa asupra a tot ceea
ce existd in plan unversal. Altfel spus: credinfa este purtdtoarea
amintirii a Ceea Ce Suntem in raport cu Nivelul de Corytiinld
(Evolulie) pe care aspectul nostru spiritual etern il define.

11
 Danitria Camelia ?uchiu
Religiozitatea este doar o formd de manifestare a unei doctrine
religioase care poate fi adoptatd din convingere sincerd interioard
(crez) sau asimilatd conform cutumei regionale sau afiqatd formal
in funcfie de anumite interese ale individului.
Conform puterii de inlelegere, din perspectiva dezvoltdrii
psihicului uman, dupd disparilia civilizaliilor primordiale
lemuriene qi atlante s-a implementat Sistemul Separdrii inclusiv
inrceea ce priveste CREATIA qi CREATORUL. Aceastd separare
a fost generatd gi susfinutd qi prin apailiareligiilor, fapt care a fost
posibil ca urrnare a incapabilitdlii qi imaturitdlii omenirii, al
nivelului de conqtiinfd al speciei umane, din perioada de regres ?n
care s-a aflat dupd disparilia celor doud civilizafii primordiale
foarte evoluate.
Informafiile, cunoa;terea care amai rdmas din Lemuria gi At-
lantida, s-au pdstrat qi s-au transmis intr-o oarecare mdsurd. Parte
din aceasti cunoagtere este tdinuitd gi menitd spre a ddinui veqnic
pdnd cAnd umanitatea va ajunge din nou la un nivel evolutiv elevat,
va fi pregdtitd pentru acesta Ei va qti ce sd facd cu ea.
Referitor la etapele de evolulie-involufie-evolufie ale
Pdmdntului am adresat aceastd intrebare in Peqtera Ialomilei qi
mesajul primit a fost: ,,Umanitatea a avxt Cunoagterea, dar nu a
gtiut ce sd facd cu ea. A uitat sd trdiascd in prezent!"
O altd parte a cunoa;terii primordiale - care a fost descoperiti
de indivizi incapabili, imaturi din punct de vedere spiritual sau
motivafi de interese obscure, de dorinfa de manipulare, de setea
12
Cdldtor fn Infinit . Primii pa;i
de supremalie a fost Ei este fie linutd secret, fie distrusd sau
-
utllizatdimpropriu in incercarea de a stopa evolulia gi de a define
controlul asupra majoritdlii. Dar au fost qi situalii in care astfel de
,,oportuniqti" nu au reuqit sd intre in posesia acestor Taine qi/sau
au pldtit cu viafa pentru trufia lor. in virtutea dezideratului cd:
,,Cine define Informafia, deline Puterea!" s-a ajuns la incdlcdri fla-
grante ale principiilor gi legilor fundamentate ale persoanelor gi
statelor. De re{inut totuqi, cd sunt informafii care au propriul sistem
de protecfie.
Imaturitatea qi nivelul precar de educalie al maselor au fost gi
Sunt speculate de cei care au interesul de a controla populafia. In-
bultura este rezultatul imaturitefii $i dezinteresului indivizilor, dar
este qi o consecinld a limitirii accesului la informafiile esenfiale
dezvoltdrii societdliilor qi civilizafiei noastre.
S-au distrus dovezi qi s-a incercat ,,a fr dat uitdrif ', lindnd de-
parte de ,,oamenii de r6nd", informafii privind existenla altor
c ivilizaf ii precum : civ llizatille primordial e, civ llizali a uriag ilor,
civilizaliile extraterestre.
Toate aceste adevdruri despre apari[ia vielii pe Pdmdnt,
primele fiin{e care au populat planeta nu s-au dorit a fi dezvdluite
pentru cd, intreaga Istorie a Umanitdlii ar trebui rescrisd qi nu
existd acest interes deoarece toate mijloacele de manipulare ;i
minciunile ar fi demascate, iar regulil e care stau Ia baza
func{iondrii sistemelor de conducere gi organizare sociald ar trebui
reformulate, ajungAndu-se chiar la autodizolvarea unor institutii.
13
 Dirnitria Came/ia ?uc6ru
Unul din aceste adevdruri se referd qi la coqtientizareafaptului
cd intreaga Creafie formeazd, un tot unitar cu Creatorul. Nu se
poate vorbi de un Creator exterior care are funcfia de a gestiona
propria-I Creafre,frrdcaEl sd nu existe si sd se manifeste implicit
prin,,opera" Sa.
Aceastd congtientizare importantd, am trdit-o fiind intr-un loc
special, pe care l-am identificat ?mpreund cu soful meu, in Munlii
Bucegi qi pe care l-am denumit,,Locul de Acasd". Pentru mine
este un ,,loc special" gi aqa va rdmdne in sufletul meu pentru cd
aici am primit informafiile fundamentale pe care oameni interesali
de Adevdr si le pun: Cine/Ce sunt? Cum este Dumnezeu? Care
este raportul omului cu Dumnezeu? Care este scopul existenfei
mele? Ce este dincolo de aceastd via[d? etc.
in ,,Locul de Acasd" am avut acces la informafiile din Sursd
intr-un mod foarte uqor qi rapid, comparativ cu alte locuri sau
situalii ?n care doresc sd md conectez cu Structura Informalionald
deBazd (Sursa) pentru a afla rdspunsuri la preocupdrile mele per-
sonale sau de interes general.
Locul l-am denumit ,,de Acasd" deoarece in momentul in care
am intrat in stare de meditalie am simtit prezenla unor Fiin{e de
Lumind pe care aveam senza[ia cd le cunosc, cd imi sunt atAt de
apropiate, precum imi este propria-mi familie. $tiam clar cd sunt
dintr-o dimensiune superioard, forma in care le percepeam era
umanoidd, inal1i, luminogi, imbrdcafi in alb. Aveam sentimentul
cd qi eu am fEcut parte din,,Lumea lor" qi am simlit acel moment
14
Cdldtor in Infinit . Primii pasi
ca fiind unul al reintdlnirii. Fdrd a md gdndi in acele clipe la ceva
sau la intrebdrile fundamentale, de genul celor enunlate mai sus,
primeam rdspunsuri;i dupd ce am vdnilcdteva detalii ale,,Lumii
de Acas[" am fost condusl de una din aceste fiinle dragi gi am
cdldtorit impreund cu ea prezentdndu-mi Universul cu o vitezd
uluitoare. Am vdzut Spafiul, planete, stele, galaxii, intreg Univer-
sul care de;i pdrea inert il simleam plin de viafd cu multe forme
vii/fiinfe, pAnd cdnd am ajuns intr-o zond in care era o lumind
argintiu-aurie intensd in care md contopeam. $tiam clar cd acela
era punctul maxim al cdldtoriei mele gi acolo ,,gtiam cd;tiu tot" qi
cd aceea e Dumnezeu, Sursa. La orice gdnd percepeam instantaneu
rdspunsuri. Aici informaliile se aflau parcd pretutindeni in eter, ca
fiind inglobate in lumind.
intoarcerea a avut loc trecdnd tot prin ,,Lumea de Acasd" unde
mi-am luat,,La revedere!" de la cei pe careii simleam ca fiind fa-
milia mea, civilizalia sau dimensiunea din care am ficut sau fac
inci parte, de la,,insofitorul" in incursiunea cdtre Sursd qi cu greu
am revenit in starea de conqtiin{d specificd acestei lumi. Mesajul
lor, pe care mi l-au transmis la plecare, a fost: ,,Oricdnd dore;ti ;i
oriunde ai fi pofi sd revii sd ne intdlneqti!"
Dupd aceastd experienld trditd in ,,Locul de Acasd" din
Bucegi, intreaga mea viziune despre Crealie gi Creator s-a refor-
mulat. Toatd teoria religioasd despre Dumnezeu s-a n5ruit, teorie
pe care o invdlasem de la tatdl meu - care nu se mai afld printre
noi gi care a fost preot ortodox. Acela a fost un alt moment defi-
15
 Dimitria Camella ?uchiu
nitoriu in evolulia mea de aici. Din acel moment am convingerea
certd cd,,$TIU CA $TIU!"
O perioadd de aproximativ o lund de la aceastd trdire,
conqtientizare am fost destul de tdoutd, pentru cd refilkam toate
nofiunile pe care le inv5lasem pind atunci despre frzicd,principiile
viefii qi in special pe cele de ordin religios. Minlii mele de atunci
ii venea greu sd renunle la conceptele cu care se obiqnuise din
copilSrie pAnd la acea vdrst6. imi venea greu sd admit cd modul in
care mi-a fost descris Dumnezeu, raportul omului cu Dumnezeu
nu mai era verosimil, sd realizez cd modul in care oamenii au fost
invdlati sd-l perceapd pe Dumnezeu sunt chiar,poveqti de adormit
copii". Remarcafi cdt de simplu $i pur este adevdrul con{inut de
aceasti expresie: ,,pove;ti": lucruri inventate, crealli ale minlii;
adormit": de aintra;i a menfine in stare de repaus conqtiinla
,,de
(oamenilor), de a nu fi in stare de veghe, de kezire; ,,copii": per-
soanele imature, cele care sunt la'un nivel de evolufie (din punct
de vedere spiritual, al congtiin{ei) insuficient dezvoltat.
Ceea ce impdrtdgesc semenilor mei prin prezertascriere, pre-
cum gi in timpul Cdldtoriilor Iniliatice, conferinfelor, emisiunilor
TV pe care le realizez, este o informafie care mi-a fost revelatd qi
pe care am certitudinea ci o qtiu ca fiind un Adevdr al Sursei.
Tofi Iniliafii, Maeqtrii, indrumdtorii Spirituali autentici ai aces-
tei Lumi au transmis Adev5ruri revelate care au contribuit la
Evolufia Civlliza\iei Umane. Ei nu au dorit sd intemeieze institulii
religioase, cdci informafiile venite prin ei erau de interes general
16
Cdlator tn Infinit . Primii pa;i
gi erau destinate tuturor locuitorilor planetei. Dezinteresul acestor
Mari invdldtori ai Umanitdlii fafd de organizarea unor grupdri,
asocialii sau institufii spiritual-religioase confirmd de fapt insdgi
AUTENTICITAIEA lor qi ALTRUISMUL fafd de oameni. Prin
invdldtura lor ei au dorit sd suslind Specia Umand ?n dinamica
evolufiei, au adus un suflu regenerator, reamintind omenirii Prin-
cipiile Universale ale Creafiei qi Creatorului qi in special Principiul
Unitdfii, Interconectivitdfii. Acest principiu afirmd conexiunile qi
condiliondrile care existd intre noi, oamenii (ca pdrli componente
ale Creafiei), legdturile noastre cu alte pdrfi ale Crealiei gi implicit
uile legdturii dintre toate aspectele care compun Creafia gi
Creatorul.
Ulterior, adeplii acestor invdfdturi au considerat necesard
crearea unui cadru organizat, sd incadreze qi sintetizeze
cunoaqterea revelatd Maegtrilor qi sd denumeascd acel tip de
invdfdturd, ca de exemplu: budism, cregtinism etc. Dupd crearea
grupurilor, acei lideri din r6ndul adepfilor, care au observat rolul
important al acestor concepte motivafionale, creatoare incluse in
aceste invdfdturi qi impactul lor puternic asupra maselor, au spe-
culat oportunitatea conducerii oamenilor qi au creat un cadru
institulionalizat. Adevdrurile revelate umanitdfii prin Maeqtrii au
fost intr-o oarecare mdsurd distruse Ei"altele ,,alterate" prin
interpretdri eronate intenfionate, in funclie de interesele liderilor
timpului, iar de aici a fost numai un pas spre a se impune forma
doctrinard. S-a ajuns pdnd acolo incdt sd se ucidd in numele
Divinitdlii, sd se ingrddeasc[ libertatea de manifestare a credinfelor
17
 Dlmitria Camella ?uchiu Cdldtor tn Infinit . Primii pa$i

interioare ale oamenilor. Dacd in trecut omenirea a traversat pe- Am fost educa,ti findndu-se cont in special de nevoile qi capa-
rioadele negre ale Inchiziliei ;i Rdzboaielor Crucia{ilor, masacra- bilitatea minfii noastre de a ne stabili reperele pe care sd ne bazdm
rea populaliilor bdqtinaqe gi distrugerea credinlelor autohtone in viafd in funcfie de Sistemul Dualitdlii qi al Separdrii. Aqa a fost
pentru a se ,,stdrpi pdgAnismul", vstdzi fanatismul religios la
axatd, aten\ia tuturor asupra necesitdlii etichetdrii, clasificdrii,
manifestdri aberante prin,,sp dlarea creierelor", ura interconfesio-
ierarhizdrii.
nal6 qi culminAnd cu terorismul.
Acum trdim in timpurile in care din ce in ce mai mulfi oameni
Prin aceastd, sintezd a drumului parcurs in timp al unor
au conqtientizat cd vremea separ[rii a apus qi dualitatea mai este
Adevdruri Pure, revelate prin Inifiafi, Maeqtri Spirituali etc., de la
acceptatd doar din perspectiva armonizdrli qi conlucrdrii aspectelor
momentul originar pdnd,la forma de manifestare actuald, pe care
opozabile in r ealizar ea intregului.
o parte dintre oameni au adoptat-o mai mult sau mai puf,n, se poate
in urma trdirii din Bucegi la ,,Locul de Acasd" am inleles o
infelege clar cum s-a ajuns la acest paradox ca: toate invdfdturile,
pdrte din,,sistemul de organizate" al Creafiei qi Creatorului. Am
care vorbesc de Iubire Universald, Acceptare, Pace, Respect, de
siinlit intregul ca un imens Organism Viu Informafional. Am
un Dumnezeu al Iubirii, si fie ,,confiscate" qi denafurate, con-
conqtientizat interconectivitatea din interiorul Creafiei, precum qi
ducAnd la ura intre oameni qi la o luptd acerbd in afirmarea
legdtura Creafiei cu Creatorul.
supremaliei a cine define ,,Dreapta Credinld!"Aqa s-a ajuns ca re-
Crea\ia nu poate fi separatd de Creator pentru c5, de fapt,
ligiile sd creeze separare!
Creafia este insdqi manifestarea Creatorului. Altfel spus: Dum-
Acest paradox pe care l-am sesizat, observ cd tinde sd se
nezeu a ales, spre a se cunoagte qi dezvolta pe Sine, sd se dividd
extindi asupra oricdrei ideologii, invdldturi noi in momentul in
jurul ei orice formd de organizarc,
pe El insugi in diverse aspecte, elemente sub multitudinea
care se incearcd a se contura in
fbrmelor, care compun Creafia.
institulionalizatd sau nu. Indiferent de domeniul de manifestare al
Totul este confinut de Creator!
Cunoagterii - spiritual sau material - atunci cind este sesizat im-
pactul creator, motivafional spre evolulie al acestora, apar qi in momentul, in care am pdtruns in Sursd, Esenfd, Creator etc.
(nu conteazd termenul de denumire a lui Dumnezeu) am perceput
oportuni;tii care incearcd si fure acele informafii gi sd le
perverteascd printr-o utilizarebazatdpe interese financiare, de ma- cd md aflam ca intr-o STRUCTUnA INF'OnVATIONALA OB
nipulare qi control, din dorinla de a deline puterea asupra unor seg- BAZA intrucdt informafiile erau pretutindeni in jurul meu gi in
mente sociale structurate pe sfere de activitate specifice. acest spaliu infinit putemic luminat eram ca intr-un Cdmp

18 19
 Dlmitria Camefia ?ucfriu
Informafional in care m-am contopit. S-a creat o conexiune
spontan[ cu toatd Cunoa;terea Universului qi nici nu terminam de
pus o intrebare in gdnd gi deja primeam rdspunsurile. Era minunatd
acea senzatie cd qtiam, infelegeam tot fbrd a depune efort, intr:un
mod simplu, clar, spontan. Md simfeam liniqtitd in acel spaliu fird
timp, fird densitate. Tot ceea ce percepeam erau doar informafii
pe care in termeni cunosculi puterii noastre de infelegere pot sd le
descriu asemenea unor particule imperceptibile ochiului uman
confinute in eter, in Lumind. $i fiinla mea o simleam dizolvatd in
acel eter, frrd a mai avea formd sau densitate, ci doar.conqtiinfa
unei individualitdti care este impreund cu Infinitul. Spun cd aveam
conqtiinla propriei individualitdfi pentru cd puteam gdndi, perce-
peam exteriorul qi infelegeam ce se int0mpld cu mine.
Pe mdsurd ce reveneam in starea de conqtiinld,laterminarea
meditaliei aveam senzalia ci incep sd uit revelafiile, informaliile
accesate qi odatd cu trecerea timpului totul devenea tot mai vag.
A;a se intdmpld in cantl,,revelafiilor iluminatoare" trdite in mo-
mentul meditaliilor profunde c6nd se acceseazd Planuri de
Conqtiinfd foarte inalte (in raport cu nivelul nostru din Dimensi-
unea a III-a, 3D) din Sursd gi am constatat cd, este un fenomen in-
tilnit gi in cantl celor care au trecut prin moarte clinicd care, in
momentul revenirii in trup, aveau accea senzalie cd uitd detaliile
,,Lumii de Dincolo".
De fapt, toate informaliile au rdmas in ,,memoria sufletului
meu" qi nu a minfii congtiente. $tiu c[ acea Cunoagtere s-a pdstrat
20
Cdldtor fn Infinit . Primii pa;i
in Structura Informafionald Personald / Individu ald., adicd,in suflet.
Ori de cdte ori in viafd apar diverse intrebdri am certitudinea ci
qtiu r[spunsurile, le intuiesc fdrd sd md fi documentat, sd fi citit
undeva despre acele no{iuni. Uneori, e ca;i cum,,nici nu qtiam ci
le mai qtiu" asemenea unei reamintiri. Alteori, este ca gi cum md
conectez instantaneu, chiar frrd, a corytientiza cd fac acest lucru.
Conexiunea se realize azd spontan.
Pe scurt: ,,$tiu cd gtiu!" gi prin unnare acestea sunt
,,consecinfele" acelei trdiri din ,,Locul de Acasd".
Ceea ce am observat in timpul acelei cdldtorii in,,interiorul -
exteriorul" Creatorului, Structurii Informafionale de Bazd, - adicd
dimensiuni qi spalii cu planete, galaxii,diverse forme de viafd, in-
clusiv planeta noastrd cu tot ce confine ea * simfeam qi qtiam cd
sunt racordate cu Skuctura Informafionald de Bazd,prinunde prin
care se fac transferuri de date in ambele sensuri, adicd din fiecare
unitate, aspect care compune Crealia inspre Structuri
Informalionale de Bazit gi invers. Prin acest permanent flux
informafional, Structura Informafionald de Bazd este mereu
imbogdlitd cu noi informafii ;i in acela;i timp, toate formele vii
dotate cu un grad de conqtiinld, inteligenfd, precum gi formele fdrd
conqtiinld au acces la toate acele date aflate in Sursd, date continuu
innoite, revizuite qi adaptate.
Civilizalllle primordiale, gi de la ele au pdstrat o perioadd qi
strdbunii noqtri geto-daci aceastd Cunoaqtere, nu pierdeau timpul
pentru a demonstra existenla interconectivit5fii. $tiau cd sunt parte
21