Sunteți pe pagina 1din 8

Liss Fourheau

fluls 4'
s*
3"'t?r^-tl.r;1 'd"
\
,,.

w -t7l-z
tP*"' 1r.\EEruu
-.(4a*
-
:^i' \--f
I J : ',. .

t-;
'"6 $ e"
"%"j
u
I;,, ".{ffitv
- -^/
-
;rl!tF. -l
pd€Ftttrr.iq\._ I ,- qq u'

'Miti''t';,iffi' \\FI
-qll \:r=

*+=.#

ffi rfrnr *nrs ffi# tffipiedi**


t

ll Jr a,r\ |l
sa nm nor rnsrne
Hdigi*r a VII:fl, r-*rriruit€

Sditlma,&.sccmdc..rrt
ecrrS
Lise Bourbeau
CeIe 5 rdni care ne impiedicd sd fim noi ingine

Prefati
Redactarea acestei cdrti a fost posibild datoritd perseverentei a
Cuprins numerogi cercetdtori, cate, asemeni mie, nu au ezitat in a face
publice rezultatele cercetdrilor lor, in ciuda scepticismului gi a
controverselor stdrnite de cdtre acestea. De altfel, cercetdtorii
Prefa[d ................ 5 gtiu c5, in general, vor fi criticafi, la fel gi publicafiile lor gi se
pregdtesc sd trdiascd cu aceastd adversitate. Ceea ce ii motiveazd
Formarea rlnilor gi a migtilor................ .................. 7 este dorinla lor de a favoriza evolutia omului gi cei care le
acceptd descoperirile.
Printre cercetdtori, primul cdruia lin sd-i mulfumesc este
Respingerea................ ........ lg psihiatrul austriac SIGMUND FREUD, pentru monumentala sa
descoperire a inconqtientului gi pentru faptul cX a indrdzrit sd.
afirme cd ftzicul poate avea o legdturd cu dimensiunile
Abandonul emofionald gi mentald ale fiintei umane.
Mulfumirile mele se adreseazd gi unuia dintre elevii lui Freud,
Umilirea WILHELM REICH, care, dupd pdrerea mea, a fost marele
precursor al met#izicii. El a fost primul care a stabilit cu
adevdrat legdtura intre psihologie gi fiziologie, demostrAnd cd
Tr[darea ..:.......................... g9 nevrozele afecteAzd.nu numai mentalul, ci gi corpul fizic.
in continuare, mulgumesc psihiatrilor IOHN C. PIERRAKOS 9i
ALEXANDER LOWEN amAndoi elevi ai lui Wilhelm Reiclr, cei
Nedreptatea............... ....... 120 care au definit bioenergia, demonstrAnd importanla implicdrii
emofiilor gi a gAndirii in voinla de a vindeca trupul.
Vindecarea rdnilor qi transformarea mdgtilor....... 145 ln special, datoritd operei lui john Pierrakos gi a partenerei sale,
Eva Brooks am reugit sd,realizez sinteza pe care o veli descoperi
fir aceastd carte. Dupd un stagiu foarte interesant, la care am
participat tn 1992, cu BARRY WALKER, un elev al lui ]ohn
Pierrakos, am observat gi am cercetat cu asiduitate pentru a
ajunge la o sintezd a celor cinci rdni gi a mdgtilor care le insolesc.
De altfel, tot ceea ce este cuprins in aceastd carte a constituit
obiectul a numeroase verificdri, incepAnd din 1992, prin
Lise Bourbeau Cele 5 rdni care ne tmpiedicd sd fim noiingine
intermediul a mii de persoane care au participat la stagiile mele, Capitolul L
precum gi din exemple extrase din viafa mea personald.
Formarea rinilor Ei a magtilor
Nu existd nici o dovadd Etiinfificd pentru ceea ce se afirmd in
aceastd cattet dar te invit, cititorule, sd verifici sinteza pe care am Cdnd un copil se nagte, el gtie, in adAncul lui, cd motivul pentru
propus-o/ furainte sd o respingi gi, mai ales, sd o experimentezi care se incarneazd este acela de a fi el fnsugi, trecAnd printr-o
pentru a afla dacd ifi poate fi de folos in lmbundtdtirea calitdtii serie de experienfe. De altfel, sufletul lui a ales dinainte familia
propriei tale vieti. gi mediul tn care se va nagte, cu un scop foarte precis. Tofi avem
Dupd cum !i-ai dat seama, continui sd te tutuiesc Ai in aceastd aceeagi misiune, venind pe lume: aceea de a trdi o serie de
carte, aga cum am fdcut-o gi in celelalte scrieri ale mele. Dacd experiente pAnd cAnd ajungem sd le acceptdm gi sd ne iubim pe
citegti pentru prima oard una dintre cdrfile mele gi nu egti noi ingine trecAnd prin ele.
f.amiliarizat cu cursul ASCULTA-TI CORPUL, se poate intAmpla AtAta timp cAt o experienfd este trditd in non-acceptare, adicd
ca anumite expresii sd te uimeascd foarte tare. De exemplu, eu fiind judecat6.,in culpabilitate, teamX, regret sau orice altd formi
fac o distincfie clard intre sentiment 9i inteligenld, intre de non-acceptare, oamenii igi atrag fdrd incetare circumstanlele
"intelectuanld"gi "inteligenld", sau intre a stdpAni ceva gi a gi persoanele care ii fac sd retrdiascd aceeaqi experienfd. Unii
controla ceva. Sensul pe care 11 atribui acestor cuvinte este dintre ei, nu numai cd experimenteazd acelagi tip de eveniment
explicat ln celelalte cdrti ale mele sau in cadrul atelierelor pe de mai multe ori pe parcursul unei viefi, dar mai mult, trebuie
care le conduc. sd se relncarrreze o datd sau de mai multe ori pentru a ajunge sd
Continutul cdrfii se adreseazd, atAt genului masculin cAt qi celui il accepte in totalitate.
feminin. Atunci cAnd nu este cazul, precizez acest lucru. in A accepta o experienld nu inseamnd cd acea experientd este
acelapi timp, continui sd folosesc cuvAntul DUMNEZEU. $i iti preferata noastrd sau cd suntem de acord cu ea. Este vorba mai
reamintesc cd, atunci cAnd folosesc cuvAntul DUMNEZETJ, fac degrabd de a ne acorda noud lngine dreptul de a experimenta gi
referire la EUL TAU SUPERIOR, la fiinla ta adevdratd, acel EU, de a invdla prin intermediul a ceea ce trdim.
care ifi cunoagte adevdratele nevoi, pentru a trdi in iubire,
Trebuie sd invdtdm mai ales ce anume este benefic pentru noi gi
fericire, armonie, pace, sdndtate, bundstare gi bucurie.
ce anume nu este bun. Iar singurul mod de a afla acest lucru este
ili doresc sd te descoperi in capitolele ce urmeazd cu aceeagi sd devenim congtienfi de consecinfele acelei experienje. Tot ceea
pldcere cu care eu mi-am tmpdrt5git descoperirile. ce hotdrAm sau nu/ ceea ce facem sau nu/ ceea ce spunem sau nu
gi la fel, ceea ce gAndim sau simfim va avea anumite consecinfe.
Cu drag, Omul igi doregte sd trdiascd intr-un mod din ce in ce mai
Lise Bourbeau inteligent. Atunci cAnd tgi dd seamd cd o experienfd provoacd
nigte consecinte ddundtoare, in loc sd-gi reprogeze ceva sau sd fie
ranchiunos pe cineva, trebuie sd accepte pur gi simplu faptul cd
a ales acea experientd (chiar incongtient), pentru a descoperi cd
, nu a fost o migcare inteligentd pentru el. igi va aminti de acest
Lise Bourbeau CeIe 5 rdni care ne impiedicd sdftm noi inqine

lucru mai tdrziu. Astfel putem sd trdim o experienle in tatdlui ei sau asupra ei insdgi, ci doar compasiune gi infelegere
acceptare. Din contrd, vd reamintesc c6, chiar dacd vd spunefi: pentru acea parte care suferd in fiecare dintre ei.
"Nu mai vreau sd trdiesc aga" , o luafi de la capdt. Trebuie sd ili Ea va gti cd acea experienld s-a lncheiat in totalitate, atunci cAnd,
acorzi dreptul de a repeta de mai multe ori aceeagi gregeald sau la rdndul ei, va respinge pe cineva, fdrd sd se aclJzq cu multd
experienfd nepldcutd, inainte de a ajunge sd ai voinla gi curajul compasiune gi infelegere, fatd de ea insdqi. Mai existd qi o altd
necesare pentru a te schimba. Oare de ce nu inlelegem de la modalitate de a gti dacd acea experientd a fost rezolvatd gi trditd
ir:rceput? Din cauza ego-ului nostru, alimentat de convingerile intr-adevdr in acceptare: persoana pe care o va respinge nu o va
noastre. detesta, ci qi ea, la rdndul ei, va fi plind de compasiune, gtiind cd
Toli avem numeroase convingeri care ne impiedicd sd fim ceea tuturor oameirilor li se poate intAmpla sd respingd o altd
ce vrem sd fim. Cu cAt aceste maniere de a gAndi sau convingeri persoand, in anumite momente ale vietii lor.
ne fac rdu, cu atAt lncercdm mai mult sd le diminudm. Ajungem Sd nu lagi ego-ul sd-fi joace feste, ego-ul care incearcd adesea,
chiar sd credem cd nu ne aparfin noud. Iar a reugi sd le prin toate mijloacele, sd ne facd sd credem cd am incheiat o
echilibrdm lnseamnd a ne incarna de mai multe ori. Doar atunci situafie. Ni se intdmpld deseori sd spunem : "Da, infeleg de ce
cdnd corpul nostru mental, emolional gi fizic va asculta de celdlalt a actionat aga", penttu a nu fi necesar sd ne privim pe
DUMNEZEUL interior, spiritul nostru va fi pe deplin fericit. noi ingine gi sd ne iertdm. Ego-ul nostru lncearcd astfel sd
Tot ceea ce trdim in non-acceptare se acumuleazl Ia nivelul gdsescd o modalitate rapidd de a ldsa de o parte situatiile
suflefului. Acesta, nemuritor fiind, revine mereu, sub diverse nepldcute. Se intAmpld sd acceptdm o situafie sau o persoand
forme umane, cu tot bagajul adunat fir memoria sa de suflet. fdrd sd ne fi iertat pe noi ingine, sau fdrd sd ne fi acordat dreptul
inainte de a ne nagte, ne hotdrdm ce anume dorim sd repardm in de a-i fi purtat picd celuilalt, sau de a fi incd resentimentari.
timpul urmdtoarei incarndri. Aceastd decizie gi tot ceea ce am Acest lucru lnsemnd " a accepta doar experienla" . $i repet: "este
acumulat in trecut, nu sunt lnregistrate in memoria noastrd important sd facem diferenfa intre a accepta experienla gi a se
conqtientd, respectiv cea care aparline intelectului. De abia pe accepta pe sine." Aceastd acceptare este greu de fdcut, deoarece
parcursul vietii ne vom da seama treptat de planul nostru de ego-ul nostru nu vrea sd accepte faptul cd toate experienlele
viafd gi de ce anume trebuie sd repardm. dificile pe care le trdim au ca unic scop sd ne arate cd gi noi ne
Atunci cdnd fac ahnie la ceva "nelncheiat, nerezolvat", fac purtdm fur acelagi fel ca gi ceilalli.
referire la o experienjd trditd in non-acceptarea sinelui. Existd o |i-ai dat seama pAnd acum cd atunci cAnd acuzi pe cineva de
diferenfd lntre a accepta o experienfd gi a se accepta pe sine ceva, acea persoani te acurzd la rAndul ei, de acelagi lucru?
insugi. De exemplu, o tAndrd care a fost respinsd de cdtre tatdl ei, De aceea este at6t de important sd ft:rvefi sd te cunogti sd te accepfi
deoarece acesta dorea sd aibd un bdiat. ln acest caz, a accepta cAtmai mult posibil. Acest lucru ne ajUtd sd trdim din ce tr ce mai
experienfa ir:rsemnd a-i da tatdlui ei dreptul de a-gi fi dorit un pu,ne situafii dureroase. Depinde de fiecare dintre noi sd
bdiat gi de a o respinge pe fiica lui. Acceptarea de sine, const5,ln hotdrAm sX ne ludm viafa ir:r propriile mAini, pentru a deveni
cazul acestei tinere, ina-Si acorda dreptul de a
avea stdpAni pe propria existenfd, tr loc sd ldsdm ego-ul fiecdruia sd ne
resentirnente fald de tatdl ei apoi de a se ierta pentru faptul de
gi controleze via,ta. Dar a face fafd. acestor lucruri necesitd mult curaj
a-i fi purtat picd. Nu trebuie sd existe nici o judecatd asupra
Lise Bourbeau CeIe 5 rdni ecffe ne impiedicd sd fim noi inSine

deoarece in mod inevitabil se vor atinge vechile rdni, care ne pot observat in schimb, cd majoritatea copiilor trec prin urmdtoarele
produce foarte mult rdu, mai ales dacd nu au mai fost tratate incd patru etape:
din vielile anterioare. Cu cAt suferi mai mult intr-o situafie sau cu Dupd ce a cunoscut bucuria de a fi el lnsugi, copilul, fur prima
o persoand, cu atAt mai de departe provine acea problemd. etapd a viefii, va cunoagte durerea provocatd de faptul cd nu are
Pentru a.te ajuta, poli sd te sprijini pe DUMNEZEUL tdu interior dreptul de a actiona mereu aga, trecAnd astfel in cea de a doua
care este omniscient (El gtie tot), omniprezent (El este peste tot) gi etapd. Urmeazd apoi perioada de crizd. qi cea de revoltd, a treia
omnipotent (El este atotputemic). Iar aceastd putere este mereu etapd. Dupd aceea, fur a patra etapl, pentru a-gi micgora
prezentd, vie in tine. Acfioneazd. astfel lncAt te orienteazd spre suferinfa, copilul se resemneazd, gi ajunge sd-gi creeze o noud.
persoanele gi spre situafiile care ili sunt necesare pentru a cregte gi personalitate pentru a deveni ceea ce vor ceilalfi sd devind.
a evolua, conform planului de viafd ales lnainte de a te fi ndscut. Multe persoane vor rdmAne lnchistate in cea de a treia etapd pe
Chiar lnainte de a te nagte, DUMNEZEUL tdu interior ifi, atrage toatd durata viefii, adicd vor fi mereu ln reactiune, furiogi sau ln
sufletul spre mediul gi familia de care vei avea nevoie in situafii de crizd.
viitoarea ta via|d. Aceastd atracfie magneticd gi aceste obiective in timpul celei de a treia gi celei de a patra etape ne credm mai
sunt determinate, pe de o parte, de ceea ce nu ai reugit lncd sd multe mHgti (noi personalitdli) pe care le folosim pentru a ne
trdiegti ln iubire gi acceptare in vielile tale anterioare gi, pe de apdra impotriva suferinfei trdite pe parcursul celei de a doua
altd parte, de ceea ce viitorii tdi pirinfi au de incheiat prin etape. Aceste miEti sunt in numir de cinci gi corespund celor
intermediul unui copil ca tine. Acest lucru explicd de ce, pdrinlii cinci rini importante, triite de fiinla umani. in timpul
gi copiii au, in general, aceleagi rdni de vindecat. numerogilor ani de studiu, am ajuns la concluzia cd toate
CAnd te nagti, nu mai egti conqtient de tot acel trecut, deoarece te suferintele oamenilor pot fi concentrate ln cinci rdni. Le
cencentrezi mai ales pe nevoile sufletului tdu, care vrea sd te mentionez aici, ln ordine cronologicd, adicd in ordinea in care
accepli cu calitdfle tale, cu defectele tale, cu forfele tale, fiecare dintre ele apare in viala noastrd:
sldbiciunile tale, dorinfele tale, personalitatea ta etc. Toji avem RESPINGERE
astfel de nevoi. Cu toate acestea, la pufin timp dupd nagtere, ne ABANDON
ddm seama cd atunci cAnd vrem sd fim noi ingine, acest lucru UMILIRE
TRADARE
deranjeazd, lumea adullilor sau pe cea a apropiafilor nogtri.
NEDREPTATE
Ajungem astfel la concluzia cd, a fi natural, nu este bine, nu este
corect. Este o descoperire dureroasd ce provoacd mai ales DispunAndu-le altfel, oblinem acrostihul TRAHI (fr. TRADAT),
copilului, accese de furie. Aceste crize devin atAt de frecvente astfel pot fi memorate mai ugor.
incAt ajungem sd credem cd sunt normale. Sunt numite "crizele TRADARE
copildriei" sau apoi, "crizeLe adolescenlei". Poate au devenit RESP/NGERE
ceva normal pentru oameni, dar cu siguranfd nu constituie ceva ABANDON
firesc. Un copil care se agitd in mod natural, care este echilibrat
UMILIRE (tn fr ancezd: HUMILIATION )
gi care are dreptul de a fi el insugi nu face genul acesta de crize.
Din nefericire, acest tip de copil nu existd aproape deloc. Am NEDREPIATE Qn francezd: INIUSTICE)

11
Lise Bourbeau CeIe 5 rdni care ne impiedicd sd fim noi inqine

Acest acrostih evidenliazd, faptul cd, de fiecare datd cAnd una O sa ilustrez printr-un exemplu, pentru a vedea mai clar felul in
dintre aceste rdni se reactiveazd., intreaga noastrd fiinfd se simte care rana gi masca ce ii corespunde, sunt legate una de alta.
trddatd. Nu mai suntem credinciogi DUMNEZEULU nostru Rana interioard poate fi comparatd cu o rand, fizicd, pe care o ai
interior, nevoilor fiinlei noastre, deoarece ne ldsdm ego-ul cu pe mAnd de mult timp, pe care o ignori gi pe care nu ai lngrijit-o
convingerile gi temerile lui, sd ne conducd viala. cum trebuia. Ai preferat sd o bandajezi, pentru a nu se mai
inlocuirea rdnilor cu mdgtile este consecinja faptului cd vrem sd vedea. Acel pansament este echivalentul mdgtii. Ai crezut cd
ascundem de noi ingine qi de ceilalfi, ceea ce incd nu am vrut sd fdcAnd astfel, vei putea pretinde cd nu egti rdnit. Crezi cd intr-
rezolvdm. Aceste ascunziguri sunt o formd de trddare. Care sunt adevdr, aceasta este solufia? Bineinleles cd nu! $tim cu tofii
aceste mdpti? Le-am notat mai jos, lAngd rdnile pe care incearcd lucrul acesta, dar ego*ul, €1, nu 1l qtie. Este una dintre
sd le ascundd: modalitdgile lui de a ne pdcdli.
Sd ne intoarcem la exemplul cu rana de la mAnd. Sd presupunem
cd acea leziune te doare foarte tare, atunci cAnd cineva te atinge
pe mdnd, chiar dacd rana este protejatd de pansament. CAnd
cineva te ia de mAnd, cu dragoste, iar fu tipi: " Aut Md doare!",
pofi sd-!i imaginezi cAt de surprins este celdlalt. Oare chiar a
vrut sd te rdneascd? Nu, deoarece dacd suferi atunci cAnd cineva
te atinge pe mdnd, este din cauza faptului cd tu egti cel care a
hotirdt sd nu-gi ingrijeascd rana. Iar celdlalt nu este responsabil
de durerea ta.
Toate aceste rdni gi aceste m5gti vor fi explicate in detaliu in Este la fel pentru toate rdnile. Sunt foarte multe situatiile ln care
capitolele urmdtoare. Importanfa mdgtii este creatd in funcfie de credem cd suntem respingi, abandonati, trddati, umilili sau
intensitatea rdnii. O mascd reprezintd un tip de personalitate, cu tratati intr-un mod injust. in realitate, de fiecare datd cdnd ne
un caracter care ii este propriu, dat fiind cd s-au dezvoltat simlim rdnifi, ego-ul nostru este cel care vrea sd creadd cd
numeroase convingeri care vor influenfa atitudinea interioard gi celdlalt este rdspunzdtor. Practic, incercdm sd gdsim un vinovat.
comportamentele acelei persoane. Cu cAt rana este mai CAteodatd, hotdrAm cd noi suntem cei vinovafi, cdnd, in
importantd, cs atilt vom suferi mai mult, ceea ce ne va obliga sd realitate, nu e cu nimic mai adevdrat decAt atunci cAnd il acuzdm
purtdm mai des aceste mdgti. pe celdlalt. $tifi cX, de fapt,ln viafd nu existd persoane vinovate:
Purtdm o mascd doar atunci cAnd vrem sd ne protejdm. De ci doar persoane suferinde. Acum gtiu cd, cu cAt acuzdm mai
exemplu, in cazul ln care o persoand trdiegte o nedreptate ln mult (pe sine sau pe ceilalli), cu atAt se repetd mai mult aceeagi
urma unui eveniment, sau cAnd se judecd pe sine ca fiind experientd. Acuzarea nu servegte decAt la nefericirea oamenilor.
nedreaptd, sau cAnd ii este teamd de a fi judecatd ca fiind in timp ce, dacd privim cu compasiune partea umand care
incorectd, va purta masca ei de rigid, adicd va adopta suferd, evenimentele, situaliile gi-persoanele vor furcepe sd se
comportamentul unei persoane rigide. transforme.

12 13
Lise Bourbeau CeIe 5 rdni cqre ne impiedicd sdfim noi inEine

Mdgtile pe care le credm pentru a ne apdra, sunt vizibile ln regdsesc aici urmdtoarele opt tipuri de caractere: pasionalul,
morfologia unei persoane, ln lnfdtigarea sa exterioard. Mi se colericul, nervosul, sentimentalul, sanguinul, flegmaticul,
pune adesea intrebarea dacd pot fi detectate rdnile la copiii mici. apaticul gi amorful. Atunci c6nd Heymans folosegte termenul
Eu personal, md amuz observ6ndu-i pe cei gapte nepofei ai mei, "pasiottal" pentru a descrie un tip de caracter, asta nu insemnd
care au, ln momentul ln care scriu aceste rAnduri, intre gapte cd celelalte tipuri nu trdiesc pasiunea in viala lor. Fiecare dintre
luni gi noud ani. La majoritatea dintre ei, pot sd incep sd vdd aceste cuvinte folosite pentru a descrie tipurile este necesar
rdnile plecAnd de la aparenla fizicd. Rdnile ugor de reperat la pentru a defini caracterul dominant al unei persoane. Repet, nu
aceastd vArstd pot indica o rand mai importantd. tn schimb, am trebuie sd ne agdfdm de sensul literal al cuvintelor.
observat la doi dintre cei trei copii ai mei, faptul cd trupul lor de Este posibil ca, dupH ce citifi descrierea compor-tamentului gi
adult indicd rdni diferite de cele pe care le vedeam atunci cAnd atitudinea mdptii, pentru fiecare rand, sd vd recunoagtefi in
erau copii sau adolescenfi. Corpul este atAt de inteligen! trcAt fiecare dintre ele. Dar se intdmpld foarte rar ca o singurd
gdsegte lntotdeauna un mijloc de a ne ardta ce anuine avem de persoand sd aibd toate cele cinci rHni. De aceea este important sd
rezolvat. in realitate, DUMNEZEUL nostru interior este cel care refinem descrierea fizicd, deoarece corpul reflectd fidel ceea ce se
il folosegte pentru a ne vorbi. l1rtAmpld in interiorul nostru. Este mult mai dificil sd ne
in urmdtoarele capitole vefi descoperi cum putefi sd vd recunoagtem la nivel emofional sau mental. Amintiti-vd cd ego-
recunoagtefi propriile m5gti, precum gi pe cele ale celorlal,ti. in ul nostru nu vrea sd ne dJscoperim toate conving"-ril", d"our"""
ultimul capitol voi vorbi despre compor-tamentele noi pe care le este hrdnit cu aceste convingeri gi prin ele supraviefuiegte. in
putem adopta pentru a vindeca aceste rdni neglijate pAnd acum cartea de fafd nu voi explica mai mult ego-ul, deoarece am
gi astfel, sd incetdm sd mai suferim. Iar schimbarea mdgtilor ce vorbit despre asta, detaliat in cdrfile ASCIILTA-\ CORpIJL, cel
ascund aceste rdni se va face, astfel, fur mod natural. mai bun prieten pe care tl ai pe Pdmdnt gi Ascultd-fi iar corpul!.
in plus, este important sd nu ire agdlHm de cuvintele folosite Se poate sd reacfionafi 9i sd nu fifi de acord, aflAnd cd persoanele
pentru a exprima rdnile sau mdgtile. Cineva poate fi respins gi sd suferind de o anumitd ran5, au o reacfie legatd de relafia cu unul
trdiascd o nedreptate, altcineva poate fi trddat gi.trdiegte acest dintre pdrinfi. lnainte de a ajunge la aceastd concluzie, am
lucru ca pe o respingere, altcineva poate fi abandonat gi se simte verificat ipoteza cu mii de persoane, dacd lntr-adevdr era aga, iar
umilit etc. acestea au confirmat. Repet gi acum ceea ce spun in fiecare
Cand vefi cunoagte descrierea fiecdrei rdni in parte gi atelier pe care tl coordonez: pirintele cu care aveam impresia ci
caracteristicile ei, va fi mult mai clar pentru voi. ne infelegeam cel mai bine cAnd eram adolescengi, este cel cu
care avem cele mai multe situafii de incheiat. Este greu de
Cele cinci caractere descrise ln aceastd carte pot avea asemdndri
acceptat ideea cd suntem resentimentari exact lald de pdrintele
cu cele descrise tn alte studii de caractere. Fiecare dintre aceste
studii este diferit, iar acesta nu igi propune sd le tnl5ture sau sd
pe care il iubim mai mult. Iar prima reaclia in f.afa acestei
le lnlocuiascd pe cele realizate tn trecut. Una dintre aceste teorii,
afirmafii este, ln general, negarea, iar dupd aceea, furia, iar apoi
conceputH de cdtre psihologul G6rard Heymans, ln urmd cu
suntem pregdtifi sd facem fald realitdlii: este turceputul
procesului de vindecare.
aproape o sutd de ani, este lncd destul de populard gi azi. Se

14 15
Lise Bourbeau Cele S rdni care ne impiedicd sd fim noi in1ine
Descrierea comportamentului gi a atitudinilor legate de de a planifica totul, organizarea, economisirea banilor etc.
diferitele rdni, poate si vi se pard negativd. RecunoscAnd una concretizarea acestui proiect ln lumea fizicd, va dura mult mai
dintre rdnile voastre, putefi sd avefi o reacfie la descrierea mdgtii mult.
pe care o creali pentru a evita suferinfa. Este vorba despre o O modalitate eficientd de a verifica transformdrile voastre fizice
rezistenfd foarte umand gi naturald. Acordali-vd suficient de constd tn a vd fotografia in fiecare an. Facefi fotografii cu planuri
mult timp. Amintifi-vd cd,la fel ca toate persoanele din jurul diferite, cu toate pdrlile corpului, pentru a vede clar detaliile.
vostru, masca este cea care vd face sd reacfionafi, atunci cAnd nu Este adevdrat cd anumite persoane se schimbd mai repede decAt
sunteli voi inqivd. Nu vd linigtegte gdndul cd, atunci c6nd vd altele aga cum anumite persoane igi pot concretiza o cdlHtorie
deranjeazd un comportament al cuiva, asta indicd faptul cd acea mai repede decAt altele. Ceea ce este important este sd
persoand poartd o mascd pentru a nu suferi? lindnd cont de continudm sd lucrdm la transformarea interioard, iar acest lucru
acest aspect, veli deveni mai toleranfi gi vd va fi mai ugor sd-i ne va face si fim mai fericili.
privifi pe ceilalli cu dragoste. SH ludm exemplul unui adolescent ln timpul lecturii urmdtoarelor cinci capitole, vd sugerez sd
care are comportamenful de " dlJr" . CAnd descoperim cd se
notafi tot ceea ce credefi cd vd corespunde, iar apoi sd legafi
poartd astfel pentru a-gi masca vulnerabilitatea gi teama, relalia
capitolele care vd descriu cel mai bine atitudinea gi, mai ales,
cu el se va schimba, pentru cd vom gti cd el nu este nici dur, nici
infd;igarea fizicd'
periculos. Ne pdstrdm calmul gi chiar putem sd-i remarcdm
calitdlile, in loc sd ne fie teamd gi sd-i vedem doar defectele.
Este incurajator sd gtim cd, chiar dacd ne nagtem cu anumite rdni
ce trebuie vindecate, rdni ce sunt frecvent activate prin rOactiile
pe care le avem in faja celorlalli gi a situaliilor din jurul nostru,
mdgtile pe care le-am creat' pentru a ne proteja nu sunt
permanente. PunAnd in practicd metodele de vindecare sugerate
in ultimul capitol al cdrlii, vefi vedea cum mdgtile se micAoreazd.
treptat, in consecinld atitudinea voastrd se va schimba gi, posibil
gi corpul vostru.
Oricum pentru a vedea acest lucru este nevoie de cdliva ani,
inainte de a constata rezuLtatele vizibile in corpul fizic, deoarece
acesta se transformd intotdeauna mai lent din cauza materiei din
care e construit. Corpurile noastre mai subtile (cel emofional gi
cel mental) au nevoie de mai pufin timp pentru a se schimba, in
urma unei hotdrAri luate in profunzime qi cu dragoste. De
exemplu, este foarte ugor sd-fi doregti (emofional) gi se-fi
imaginezi (mental) cd vei vizita o lard strdind. HotdrArea de a
face acea cdldtorie poate fi luatd in cAteva minute. Dar inainte

t7

Evaluare