se p reg ă te şte să a ru n c e

o granată in c e n d ia ră la
manevrele de la Cen-
tocelle ale a rm a te i it a ­
liene.
Simbolic, pum nul cui se
îndreaptă a m e n in ţă to r
către fig u ra lin iş tită a
lui H A I LE S E L Â S S I E
împăratul A b isin ie i.

NACEST N U M Ă R:

PAGINI NECUNOS­
CUTE DIN ISTORIA
U I S I N I E I
JPTELE DIN TRECUT CU EN-
GLEZII SI IT A L IE N I.

)ELÂ NÂPOLI LA
I ÂSSOUAH

3 ŞEDINŢĂ ISTO­
RICĂ LA ’ GENEVA
tHT Şl ASPECTE F O TO G R A F IC E

PROFETUL SOCIAL
DELA M A G L A V I T

ANUL IX No. 4 5 2
1 3 S E P 7 E M B R IE 1 9 3 5
 SENATORUL A M E R IC A N HUEY LO N G
A FOST A S A S IN A T
A d ve rs a ru l p u te rn ic al p reşe d in telu i Roosevelt, sena­
to ru l Long din s ta tu l Louisiana, a fost asasinat săp­
tăm âna trec u tă . A te n ta to ru l, Dr. K a rl W eiss a fost
împuşcat pe loc de g a rd a personală a senatorului
Long. A cesta din urm ă şi-a d a t su fle tu l peste două
zile. F o to g ra fia noastră înfăţişează un p o rtre t rec en t
al sen a to ru lu i Long.

L O G O D N A DUCELUI DE GLOUCESTER
Ducele de G loucester, care s‘a lo g o d it de curând cu
Lady A lic e M ontagu Douglas Scott, se află a c tu a l­
mente îm preună cu logodnica sa în v iz ită la Regele
şi Regina A n g lie i la castelul Balm oral din Scoţia.
Vedem în fo to g ra fia noastră p rin c ia rii oaspeţi îm­
preună cu p ă rin ţii lor, în p a rcu l castelului.

UN NOU PRIN C IP E DE BOURBON

C o ntele şi Contesa de P aris au d e ve n it de curând
p ă rin ţii unui fiu pe c are l-au b otezat François Gaston Bl
M ichel. P retend entul la tro n u l F ra n ţe i tră e ş te în cas­
te lu l Anjou din Bruxelles, in fo to g ra fia noastră vedem
pe Ducele de Guise cu noul născut, a lă tu ri de fiu l
său, conte de Paris.

FEMEILE A B IS iN IE N E VO R SĂ-SI AJUTE P A T R IA Şl ■

ÎM P Ă R A T U L
Femeile din A b isin ia s'au în tru n it re c e n t în tr'u n mare
congres şi au h o tă rît să-şi a ju te până ia ultim a su­
fla re p a tria şi îm p ă ra tul. Ele lucrează actualm ente
la im p rim e riile s ta tu lu i în locul b ă rb a ţilo r care sunt
ocupaţi cu in s tru c ţia m ilita ră .

MISTER RICKETT
I care a su rp rin s în tre a g a lume, p rin tra ta tiv e
care le-a condus cu A b is in ia p e n tru concesionarea
â ţ iilo r unui consorţiu ang1o-4MMU£Jj*>
¡ ¿ s r ftp ţ M u s s o lin i v o r b in d tu h r u r n l «lin
f- r ? . R o m a l a 4 0 0 0 d e a v ia t o r ) .

" « r

t
t

ogggj

L-M

s.

W M

sŞy
m

Un M M O J A U

N nici o altă capitală din inme, nu se întâlnesc atâtea femei însărcinate ca

/ la Roma. Populaţia creşte regulat cu 40.000 de suflete anual.

La ultimul recensămâri^oraşul număra 1.300.000 locuitori şi numărul lor va
depăşi în curând pe cel al populaţiei din Milano. Aceasta este deastfel dorinţa
d-lui Mussoiinî, care din vedere, vrea să facă din Roma, adevărata capitală a j
fascismului şi a \iîţei italiene.

PATRU HĂRŢI

Pe Via Impero, în cele patru părţi ale zidurilor bazilîciei lui Constantin, se văd
gravate, în marmoră, patru hărţi geografice, cari arată întinderea Imperiului Roman
la diferite epoci ale istoriei. Prima este aceea a micei Rome din 800 în. de Chr.j
a doua este aceea a Romei dupa războiul punic, a treia reprezintă Roma mondială
a lui August şi în sfârşit a patra Roma lui Traian, Roma în apogeul său, puţin
înaintea decadenţei. La acest împătrit învăţământ se adaugă^ cuvintele recente
rostite de Mussolini la Eboli: „ N o i avem arm ele pe c a ri s tră in ii nu le cunosc
şi g ra ţie c â ro ra l dacă voim putem să incendiem lumea !" Italia nu cere
decât să creadă. Aşa că din toate gurile nu se aude decât un singur strigat ;

Un tra n s p o rt de m u n iţiu n i a b isin ie n e este adus

la Addis>Abeba.

milioane de oameni I In vederea războiului

african, ea a mobilizat până azi 7 divizii re­
gulate şi 6 divizii de cămăşi negre. Simultan,
la Brenner, dispune de încă 500.000 oameni.
Diviziile italiene numără fiecare câte 13.000
de oameni. Treisprezece divizii se găsesc in
Africa, în momentul de faţă. Se- crede că
400.000 oameni ar fi îndeajuns, pentru a în­
frânge rezistenţa abisiniană. In afară de trupele
prevăzute, au fost transportaţi 25.000 de lu­
crători, pentru pregătirea drumurilor, constru­
irea spitalelor, săparea fântânilor, etc...
In vrem e ce a n ii şi-au pus u n ifo rm a ţ i p le a c ă
spre A b is in ia să in fru n te a rş iţa , şi m o a rte a ENTUZIASM....

... o lfi r e c r u ţi c iv ili aşteap' ...A spune că un război colonial ar fi într'a-

pentru im b râ c a re a u n ifo rm e i
devăr popular, de un efect irezistibil în ochii
masselor, ar fi să mergem împotriva adevărului.
«Africa delenda esse I" In ciuda avântului oficial, al discursurilor şl al
Desigur, că pregătirea spirituală şi militară propagandei din presă, în pofida cuvintelor
a masselor favorizează în mare măsură acest înaripate, ţăranii şi lucrătorii suspină resemnaţi:
sentiment. Italienii, cari dela al treilea an „N u vom cunoaşte oare n ic i odată
vieţii lor aparţin formaţiei „Figli dei pacea ?.. în c o tro merge Ita lia ?■■ Pentru
Lupa", şi cari de la al şaselea an devin a linişti spaima, se svonesc noi invenţii ale lui
„Balillas", sunt toţi îmbuibaţi de ¿ţ>iritul Marconi, cari vor permite zdrobirea Etiopiei,
militar când, la 18 ani, intră în armată, dintr'o dată.
cari îşi păstrează drepturile asupra lor până In acest timp, închisorile din Neapoli sunt
la 50 ani. bine populate de nesupuşi şi dezertori. Entu­
Graţie acestei puternice organizaţii. Italia ziasmul cămăşilor negre lasă şi aci mult de
este în măsură să mobilizeze0 aproape 8 dorit. •
 ...Napoli a devenit marele port al despărţirilor. In orice mo­
ment, întâlneşti pe străzi trupe, cu puştile înflorite, cari se
îndreaptă spre port, pentru a fi îmbarcate. Mulţimea îi ur­
mează, în mijlocul a nesfârşite ovaţii. In port, marile vapoare
sunt ancorate şi-şi aşteaptă pasagerii involuntari, iar când an­
corele se ridică şi vaporul porneşte, lumea poate citi pe pupă
inscripţia următoare :
„Vrem să murim p entru Ducele n o s tru !“ Citind aceste
cuvinte, mamele şi soţiile rămase pe chei, izbucnesc în hohote
de plâns.

C o p iii ita lie n i, au fă c u t to a tă v a ra in s tru c ţie m ilita ră....

. . . in vrem e ce in la g ă ru l de la C e n tu ria 5^00 de noi a v ia to r i au
p rim it b re v e tu l de sbor.

păstrează m ăcar însemnate o re le fu g a re 7 Sunt de p re f e ra t orele, zilele

ag itate, fu rtu n ile , când to tu l este în fie rb e re continuă, Trebue d is tru s to t
ce nu este tem einic, p e n tru a c on strui v iito ru l. Asemenea zile preţuesc cât
ani în tre g i.
ACEI C ARI PROFIT

...Fără îndoială, ca dela aviaţie

aşteaptă Italienii mai mult, în Abi­
sinia. Bogaţi în avioane şi capabili
să fabrice câteva sute pe zi, Ita­
lienii, au aviatori specializaţi şi gata
la ori ce acte de eroism. Aviaţia
militară este pusă sub marele co­
mandament al generalului V a 11 e,
asul aşilor, care acum recent, într'un

S o ld a ţi a b is in ie n i fă câ nd e x e r c iţ ii la
tu n u l a n tia e ria n ...
. .. cai it a lie n i c a re p o a rtă in sp in a re
m itra lie re le ce v o r f i d e c la n ş a te in
Abisinia.,.
. . . şi s o ld a ţi c a re se îm b a rcă la
N a p o li p e n tru a p o rn i ră s b o iu l îm po­
t r iv a N e g rilo r.

Un re g im e n t de a r t ile r ie c a re d e file a ză in
o f ic ia lit ă ţ ilo r în a in te de a se îm b a rc a pe
A b is in ia .

bortul Napoli este de nerecunoscut. Mai tumultos ca întotdea­

una, în rada sa fiind adăpostite cele mai diverse bastimente.
Marina militară şi comercială italiană pare a fi concentrată
toată, fără a socoti vasele de excursionişti şi vaporreti de odi­
nioară, pe care le-am cunoscut la C a p r i şi la Is c h i a, la
C a s t e l l a m a r e şi la J o r r e n t o . Un vacarm de nedescris
te asurzeşte, în mijlocul sgomotului macaralelor, cari încarcă
neobosite munţi de puşti, de mitraliere, sumedenie de tunuri,
de aruncătoare de mine, camioane, trăsuri, toate dispar în
pântecele lacom ale vapoarelor. Şi iată că alte grămezi de
lăzi apar pe cheiuri : automobile, muniţiuni, nutreţ. Apoi her­
ghelii întregi de cai, de măgari, de catâri, de vaci, de miei.
lată şi butoaie enorme. Vin ? Da, vin 1 Dar mai mult apă po-
tapilă, care se va descarca la 4000 Icm. depărtare pentru a
potoli setea soldaţilor.
Napoli este un furnicar de militari. Intr'o osteria, numită „M i s-
t e r e l e d i n N a p o l i " întâlnesc şase tineri soldaţi, aşezaţi
la o masă, în faţa unor sticle cu vin roşu. li în tre b :
— S unteţi în N eapole de m ult tim p ?
— De cinci zile şi ne îm barcăm astăseară.
— S u n te ţi m ulţum iţi ?
Şase perechi de ochi negri mă străpung, mă scrutează neîn­
crezători. Apoi unul dintre tineri imi răspunde :
— V ia ţa nu ne a p a rţiu e. N o i suntem soldaţi. Când
M ussolini ne dă o rd in e nu ne mai răm âne d ecât să le
executăm. Num ai p a tria contează.
Risc o uşoară observaţie şi spun cât de frumoasă este viaţa
în Italia, în timp de pace şi de muncă. An alt soldat, cu
privirea pierdută, îmi răspunde cu o voce dulce şi melodioasă :
— La ce bun să trâ e ş ti o v ia ţă monotonă, c are nu

No. 452
 Un tra n s p o rt de m u n ifiun i a b isinie ne este adus H a r t a A b isin iei.
la Addis-Abeba.

sbor fără escală, a străbătut în 14 ore cei 4.000

Icm. cari separă Eritreea de Roma.
Toţi se întreabă : de unde aré Italia banii trebuin­
cios!, pentru preparativele de răsboi ? Numai călă­
toria fiecărui om pe care Italia îl trimite prin Ca­
nalul de Suez, costă 10 fr. aur, fără a mai vorbi
despre taxele de trecere a mărfurilor, perceput
cu tona.
...Eritreea are 41 de locomotive, 140 vagoane de
călători şi 872 vagoane de marfă. Traseul de căi
ferate este conform intereselor strategice... Fântâni
noi au fost săpate peste tot şi adâncimea lor atinge
câteodată 130 m. Cisterne au fost deasemenea
montate în diverse locuri, ba s'au construit şi ape­
ducte grandioase, Pe scurt : această operă gigan­
tică sfidează tot ce-au putut construi legiunile
romane de altădată.
La A s m a r a şi în alte părţi, spitale militare au
răsărit ca din pământ. Acele din A s m a r a au mai
mult de 2000 de paturi. Şi sunt aproape terminate
alte 17 spitale, de dimensiuni diferite, dar foarte
importante. S'au instalat 38 de staţiuni de emisiune
radiofonică şi I I staţiuni fotoelectrice, deasemenea
9 aeroporturi şi 26 câmpuri de aterizare. Noile
silozuri şi magazii construite la M a s s o u a h aco­
peră o suprafaţă de 120.000 m. pătraţi. Instalaţiile
de refrigeraţie ocupă singure 1.000 m. cubi. Simultan,
populaţia civilă a oraşului a crescut dela 4.528
la 55.000 de suflete, dintre cari 25.000 lucrători
italieni.
Peste tot, dela Roma, prin Neapole, Suez, Cairo
până în Eritreea, răsună preparativele de război.
Pentru război şi numai pentru război se lucrează.
Averi formidabilă se acumulează doar în câteva
zile. Escrocheria şi furturile sărbătoresc orgii, în
timp ce trupele înaintează mereu.

de u r ia ţ j| i e p ia f a d e la M a n
g a lia .

No. 452 —
— Pag. 5
 i
)

N LUMINA ISTORIEH
ANGLIA A TRECUT PE ACOLO... VA REVENI ITALIA ?

/
STORIA, fericită sau nenorocită, se reia veşnic, lată extrase din ziarele Această veste, nu bucură prea
ilustrate ale epocei, documente cari par, după 50 de ani, de cea mai mult pe nobilul rege Teodoros,
arzatoare actualitate. Imaginile pe care le publicăm, amintesc fapte care se pregăti în grabă să
destul de vechi, care pot fi raportate însă la evenimentele de azi. După reziste. In acest timp, Englezii,
nereuşita conferinţei din Paris, tot de conversaţii diplomatice va depinde nu maeştri diplomaţi, nu porniră
numai Pacea în Africa dar şi întreg sistemul Societătei Naţiunilor. Şi va fi direct asupra Magdalei, capitala
datoria Franţei, parte indirect interesată să îndemne’ pe Englezi să fie mai din epoca aceea a Abisiniei.

în t r e v e d e r e a lu i S ir
R o b e r t N a p ie r , g e ­ D istru g e re a M ag d ale i
n e r a lu l c o m a n d a n t
a l a rm a te i e n g le ze
cu ra s K a ssa i.

Ei începură prin a-şi asigura câteva prietenii pre­

ţioase printre duşmanii lui Teodoros. Printre- aceştia,
se găsia şi ras Kassai, regele din Tîgre, provincie
importantă, pe care trebuiau să o străbată trupele
engleze în drum spre M agdala.
întrevederea a avut loc într'un cort şi a fost cât
se poate de pitorească. Armata din Tigre înainta
în sunetele căldărilor cari ţineau loc de tobe. In
cealaltă parte înaintau trupele engleze. Cei doi
şefi erau urcaţi pe elefanţi. Se făcu un schimb de
daruri. Ras Kassai primi o carabină, două păhărele
în cristal de Boemia şi un minunat cal arab, calul
personal al lui sir Napier.
Un c o n v o i de a r t i ­ Lui Sir Napier, i se oferi un catâr împodobit cu
le r ie în d ru m s p re cel mai bogat harnaşament.
M a g d a la .
Micile daruri întreţin prietenia, spune un proverb.
Acest lucru se adeveri şi de data aceasta. In aceeaşi
seară, alianţa între Tigre şi Engleji fu semnată.
Două zile mai târziu, coloana englezilor se puse in
mişcare, urmată de armata Tigre.
Pentru prima dată dela Hannibal, elefanţii fură în­
trebuinţaţi ca auxiliari militari.
Ei se căţărară voioşi pe dealurile cari duc spre
înălţimea platoului pe care se afla Magdala, purtând
spinare tunurile engleze. O bătălie propriu zisă
nu avu loc. Au fost doar câteva încăerări între
toleranţi -faţă de cei ce nu fac decât să urmeze propriile lor metode şi să trupele lui Teodoros şi cele ale lui Kassai, cari
dea Italienilor lecţii de cari ar trebui să se folosească din experienţele In lu p t a d e la D o g a li s u p r a v ie ţ u i
formau avant-garda coloanei. Ajunşi în faţa Mag-
trecute. t o r i i a rm a t e i it a lie n e p r e z in t ă a r ­
m ele c e lo r m o rţi. dalei, ne ma? găsindu-se în preajma Abisinienilor,
Sperăm că o privire retrospectivă in istorie ar aduce cele două ţări la o mai
Englezii înterpinseră asediul fortăreţei. Tunul, răsună
mare înţelegere, necesară atât propriilor lor interese cât si intereselor celorlalţi.
1847 — Abisinia, se întindea în vechiul regat|al BaIkis-ei, Regina din Saba.
Acolo se aflau adunate o serie de mici state, dirijate de un şef, sau Ras.
Din când în când, câte unul din aceşti Ras, reuşeşte să se impue celorlalţi,
şi să întrunească sub puterea sa mai multe provincii. Atunci îşi ia titlul de
„Negus N e g u s ti" Regele R egilor.
Dar aceasta nu se petrece fără lupte şi fără rezistenţă, şi ţara este focul
unor bătălii înverşunate, pe cari le susţine rasul pentru a-şi cuceri titlul invi­
diat de Negus.
Insfârşit o figură romantică răsări din acest amestec de ambiţii, acela a lui
Ras Kassa, care reuşi să se proclame Negus N egusti sub numele de
Teodoros III.
Urmă o perioadă de prosperitate şi de pace, de care se folosi Teodoros
inteligent şi ambiţios, pentru a reorganiza ţara.
El intră chiar în relaţii cu marile state ale Europei şi în 1849, pentru prima
dată, Anglia numi un consul în Abisinia în persoana lui s ir Comeron. Dar
toate aceste succese îl făcură pe Teodoros să-şi piardă capul. Astfel într'o
bună zî el adresă Reginei Victoria a Angliei un mesaj invitând-o foarte
simplu să-l viziteze.
Şi cum Regina cuteză să nu dea imediat curs acestei invitaţii, se făcu roşu
de mânie, dacă se poate spune, şi aruncă în închisoare pe toţi supuşii Ma-
jestăţei Sale Britanice, care se găsîau pe teritoriul său. Cât priveşte pe ne­
fericitul consul Cameron el fu pus în lanţuri ca un simplu marinar nedisciplinat.
De astă dată răspunsul reginei nu se mai lăsă aşteptat: 16.000 de soldaţi
înarmaţi cu tunuri purtate pe spatele elefanţilor, sub ordinile lui sir R obert
N apier, debarcară pe coastele Abisiniei.

No~ 452 ~ ___________ _

— Pag. 6
 Propun deci Negusului Menelik, aliatul lor de odinioară să se pue sub protecto­
pentru prima dată in aceste ţinuturi şi ecoul zgomotului, seamănă spaima. ratul lor. Dar Menelik refuză cu indignare. El evoca vechea lor alianţa, tratatul
Rachetele incendiare puseră capăt acestei lupte inegale. .............
Magdala fu trecută prin foc şi sabie. Pentru a nu cădea viu în mâimle Engle­ din Ucciali...
zilor, nefericitul rege Teodoros, pe care orgoliul l-a pierdut, ^şi zbură creern. Ucciali ? Este trecutul, el nu se mai potriveşte cu nevoile actuale ale Italienilor.
La Roma guvernul decide să fie trimeasă o nouă expediţie.^Amintmdu-şi de Uo-
Soldafii englezi, cari descoperiră cadavrul său, priviră cu multă curiozitate pe
regele care îndrăznise sa ofenseze atât de grav pe regina lor. Bătălia nu costa gali. dispoziţii mai importante fură luate. 20.0000 oameni fura îmbarcaţi la Napoh.
scump pe Englezi. Doar doi morţi şi vreo douăzeci de răniţi. Prizonierii englezi, Se spera într’o victorie rapidă, care se va socoti şi ca revanşa.
G e n e ra lu l B a ra tie ri, a cărei valoare militară este indiscutabila, este numit co­
descoperiţi mai mult morţi de foame în pivniţele din Magdala, fura puşi in
libertate şi părăsiră ţara într'un cortegiu pitoresc. mandant al corpului de expediţie.
Ca preţ pentru ajutorul acordat trupelor engleze, ras Kassai tu încoronat ca De partea sa Negusul Menelik ia însuşi comandamentul trupelor abisiniene. înce­
Negus N egusti, şi în semn de recunoştinţă pentru noii săi prieteni, el îşi lua putul ostilitătilor este favorabil Italienilor. Generalul Baratieri avu caţeva succese,
numele de Johannes. dintre cari cel mai important a fost cucerirea Kassala-ei. Dar operaţ.unile se tara-
qănau. Roma îsi pierdea răbdarea, iar Baratieri care recunoştea valoarea ad­
1884. “ " Regele Johannes tot mai domneşte asupra Abisiniei, dar începe sa versarilor si socotia că acei 20.000 oameni prost aproviz.onaţ. cu mun.ţ.un., sunt
fie îngrijorat din cauza Italienilor, cari stabiliţi în portul Assab, la marea Roşie, cu totul insuficienţi pentru a înainta în inima Abisiniei, şovae in ţaţa unei asttel
unde şi-au cumpărat o concesiune comercială, manifestă ^ dorinţa să-şi întindă de aventuri.
posesiunile până la Massana, care se găseşte în ter tonul egipţian şi unde In numeroase rapoarte, el semnala riscurile cari incumbau o atare întreprindere
Italienii au reuşit să obţie de la guvernul kedivial 'dreptul de a se instala. şi cerea întăriri şi mai aies muniţiunî.
Aceasta nu convine Negusului Johannes care se opune energic şi trimite trupe Dar ministrul Crispi, avea nevoe, în faţa opiniei publice de^ un succes politic.
ca să ocupe regiunea. Câţiva Italieni fură măcelăriţi. Atunci guvernul italian Răspunsul său fu categoric şi precis, de o precizie echivalenta unei sentinţe de
hotărî trimiterea unei expediţii militare. Această decizie stârni în Italia un entu- moarte: Trebue ca înaintea inceperei ano­
ziazm de nedescris. Din toate colţurile se îngrămădeau timpului ploios drapelul italian să fluture pe
voluntari cari doriau să se înroleze pentru Africa. La Adua.
Napoli trupele se îmbarcau în sunetele muzicilor, în­ Baratieri ascultă şi porni înainte.
tovărăşite de delirul mulţimii. Cu toată insuficienţa numerică a efectivului
Debarcat la Massana, corpul expediţionar se pregăti său, cu toată lipsa de muniţiunî, cu toată obo­
să bată pe Negusul Johannes şi să impue Abisiniei seala căci se găseau pe picior de război de
protectoratul italian. mai multe luni, el ar fi putut câştiga bătălia
După cum se vede ideia protectoratului nu este nouă şi pune stăpânire pe Adua.
la Italieni. Dar zeii războiului hotărâseră altfel şi voinţa
Dar să reluăm firul evenimentelor : trupele italiene lor se manifestă sub forma unei grave erori
dispuneau de un material de răsboi foarte perfecţionat pe harta italiană a Statului Major. Un defileu
pentru epoca aceea. Urmând pilda Englejilor, Italienii foarte primejdios, ca un lung culoar, nu figura
isi asigurară prietenia lui Menelik, duşmanul lui Johan­ pe hărţi.
nes şi pretendent la tronul Abisiniei. Dar, mai puţin Când fu descoperit, era prea târziu. Coloana
norocoşi decât Englezii, Italienii nu avură un succes italiană încătuşată de pereţii defileului, nu se
definitiv. Luptele se succedau cu rezultate diferite, în putea desfăşura.
ciuda mijloacelor tehnice perfecţionate pe cari le aveau Tunurile nu mai folosiră de­
la îndemână. Englezii se folosiseră de elefanţi pentru cât pentru a face zgomot.
a impresiona pe războinicii abisinieni. Italienii utilizară Brigadele fură nimicite, una
pentru prima dată, într'un război, balonul captiv.- Dar după cealaltă, fără ca să-şi
convoiul aprovizionării urma cu mare greutate trupele. poată veni într'ajutor.
Recoltele erau incendiate de către soldaţii Negusului. Măcelul fu îngrozitor. Când
Fântânile otrăvite. Drumurile înţesate de spioni. ultimul tun, ultimele mitra­
Nopţile foarte călduroase împiedicau pe ofiţeri şi pe liere tăcură, din lipsă de
soldaţi să se odihnească. Trebuiau forţaţi indigenii să proectile, o linişte mormân-
stropească cu apă în tot cursul nopţii pe cei_ cari ială se lăsă în tabăra italiană.
dormiau. Italienii aşteptau în van lupta decisivă. In
sfârşit într'o noapte înăbuşitoare, prin surprindere,
Abisinienii, atacară în număr mare coloana italiana.
Etiopienii, ca nişte demoni, se repezeau cu cuţitele în
dinţi, de gâtul italienilor pe cari îi sugrurnau, înainte
ca aceştia să poată face uz de arme.^ Când nu mai
rămase decât o mână de oameni, fără cartuşe, ultimul
ofiţer italian supravieţuitor îşi puse puşca la^ ochi. In
învălmăşeala bătăliei, fu nevoit să urle ca să se facă
auzit. Eroic, el comandă oamenilor săi să întoarcă spa-
Entuziasm ul dom neşte la îm b a rc a ­
re a t r u p e lo r ita lie n e . Is to ria se
re p e tă !...

S fâ rş itu l re g e lu i Teodoros,

In n o a p te a to rid ă lu p t ă to r ii sunt
r ă c o r if i cu apă.

Balonul c a p tiv , te ro a re a A bisinie-

n ilo r.

tel» negrilor şi să prezinte arma morţilor italieni. Atunci

urmă o, execuţie capitală.
Dar Abisinieii nu profitară de succesul lor, căci puţin
timp după faimoasa bătălie dela Dogali, Negusul Johan­
nes a fost omorât într'o ciocnire împotriva Sudanejilor. In
perioada turbure care urmă, Italienii instalară pe ras M e­
nelik, ca Negus. Semnară cu el tr a ta tu l din U cciali
(1889) care le recunoaşte dreptul de a ocupa Massana
şi o parte din E ritre e a , dar nu le acordă nici un avantagiu
de ordin politic sau economic, asupra Abisiniei.

1894 • Zece ani s'au scurs dela bătălia dela Dogali,

al cărei tragic sfârşit începe să se uite. Negusul Abisi­
niei este mereu acelaş, M enelik, care obţinuse tronul cu
ajutorul Italienilor. Numai că acum Italienii nu mai
sunt prietenii lui Menelik. Ei au nevoe de o extindere
teritorială, şi ochii lor se îndreaptă ca şi în trecut spre
Abisinia.
No. 452 —
— Pag. 7
Cu roţi! au înţeles că le sunase ultimul ceas.
Depe stâncile abrupate ale munţilor, coborâră demonii negri,
cavalerii morţei.
Mânuind cu ambele mâini enormele lor săbii, secerară în
dreapta şi în stanga până ce nici o umbră nu mai rămase în
picioare, până ce nici un geamăt, nici o horcăitură nu mai răs­
ACTUALITĂŢI DIHi TARĂ
punse, loviturilor lor.
Lăsând săbiile la o parte, ei operau acum cu cuţitele.
Pântecele fură deschise şi măruntae smulse.
După bătălia dela Adua nu rămaseră răniţi.
8.000 cadavre stau îngrămădite în defileul lugubru. Corpul
expediţionar italian este oprit cu desăvârşire.
Italia, îndoit lovită, trebui să renunţe la beneficiile tratatului
dela Ucciali şi să recunoască independenţa Abisiniei.
Generalul Baratieri, scăpat prin miracol de măcel, revine la
Roma, unde trece în Consiliu de Război, este achitat, dar
moare după scurt timp de supărare. Astăzi încă o veche me­
lodie războinică aminteşte Abisiniei, victoria dela Adua :
„ Ita lie n ii a ra se ră câm piile A b is in ie i şi aduseseră multe
puşti.
Ei au a ta c a t pe îm părat, crezând că el nu are decât
arm ele făcute de oameni p e ntru apă rare. C O M E M O R A R E A LUPTELOR
Ei au u ita t de spada sfântului Gheorghe. Aceasta s'a DIN DEALUL SPIREI
rid ic a t şi din înă lţim ea lui, sec era t a arm atele duşmane
şi câm piile pe c a ri le însăm ânţaseră. P o m p i e r i i au comcmorat
săptămâna tre c u tă 87 de ani
de la e ro ic a lu p tă din Dealul
CE REZERVĂ VIITORUL? Spirei. Un s e rvic iu re lig io s a
fost o fic ia t la postul centra l
39 de ani s'au scurs decând cu Adua... Teorii, revoluţii, răz­ de pom pieri.
boaie, au schimbat faţa şi spiritele lumei... Acum s’a creîat
Societatea Naţiunilor pentru menţinerea păcii. Cât priveşte
războiul cei 20.000 oameni ai corpului expediţionar dela
Adua, au devenit 400.000.
Pretutindeni, o lume nouă, pretinde metode noi. Pactele, înţe­
legerile, alianţele, formează o reţea care cufundă globul într'o
toropeală de linişte. Dar ce va răsări la întâia primejdie ? Şi O N O U Ă SC O ALĂ
iată pe Mussolini, cu mândra sa deviză : „ T r ă iţ i prim ejdios", P R IM A R Ă
punând la încercare organizaţia lumei. Dacă oamenii cu mij­
loacele de cari dispun, nu pot înlătura acest conflict, atunci D. Al. G. Donescu p rim a ru l
cu mare curaj, vor trebui văzute lipsurile şi reclădit totul din general al C a p ita le i a asistat
nou. Dar dacă lovitura este evitată, o încredere senină va domni săptămână tre c u tă la pu­
în viitor... nerea p ie tre i fundam entale
a şcolii p rim a re. „B a lta
A lb ă " din c a rtie ru l Verg ului.

DOAMNELOR — Da c ă
S t " » d a C ie rn e n c e e u 2
d o r i ţ i a a v e a In mod
rapid dinţi de o albeaţă
s t r ă l u c i t o a r e , urmaţi
s f a t u l m e u. . .

Nu î n t r e b u i n ţ» a ţi i d e câ t
a c e a s t ă p asta d en tara sp e­
c ia la , c a re suprim a u râtele
pete galbene.
Dv. c a re vă tem eţi de a s u râ d e , în v ă ţa ţi
că d in ţii şterşi şi în g ă lb e n iţi se t r a n s ­
f o rm ă în m od r a p i d în d in ţi s tr ă lu c i­
tori de albeaţă, v e ritab ile perle, d a to ­ p ă tă o s tr ă lu c ire nouă, o a lb e a ţă şi un
rită K olynos-ului. luciu fără p r e c e d e n t.
C o n sta ta ţi p r in Dv. s in g u r ă , eficacita­
Rezultatele sunt rapide tea s u p e r io a r ă a K olynos-ului. De astăzi
O s in g u r ă p e rie re cu Kolynos, efectuată nu în tr e b u in ţ a ţ i de c ât Kolynos.
SECOLUL VITEZEI u r m â n d p r o c e d e u l sp ecial Kolynos, vă
va c o n v in g e de im p o r ta n ţa de a nu î n ­
la tă mai sus o scrisoare
tre b u in ţa de c ât o c re m ă d e n ta r ă a n ti ­
care n’a în tre b u in ţa t mai
m ult ca cinci zile ca să facă
drum ul de la Rio de Ja n e iro
la Bucureşti pe calea aerului.
septică, c a p a b ilă de a distru g e b a c te ­
riile bucale, cauza u r â ţe n ie i şi a c a riilo r
d in ţilo r.
Cu o r a p i d i ta te u im ito a re d in ţii Dv. ca­
KOLYNOS
CREMA DENTARA IB3H
No. 452 —
 TRIBURI S Ă LB A TIC E IN A U S T R A L I A w n
In North Q ueensland în A u s tra lia a fo s t d e s c o p e rit de curân d
un nou t r ib să lb a tic . C ând p riv e ş ti pe co m ponenţii a c estui
trib, ai im p resia că ei trâ e s c din epoca de p ia tră .

ASPECT DIN M O N G O L IA
Mongoli nomazi, chinezi şi ruşi
străbat mereu imensa în tin d e re a
a Mongoliei. A lă t u ri de ei, merg
totdeauna cai, căm ile sau oi. Fo-
grafia nostră înfăţişează un tip
de mongol nomad.
4000 EG IPTEN I IN A R M A T A
A B IS IN IA N Ă
Se p a re că în urma a p e lului lansat
de îm p ă ra tu l A b isiniei, 4000' e g ip te n i
s'au o f e rit să lu p te In a rm a ta A b is i­
niei. P rin tre aceştia se găsesc 1842
fo ş ti o fiţe ri. Deasemenea numeroşi ne­
g u s to ri din Egipt s'au o f e rit să a jute
cu m ă rfu ri pe A bisinieni. F o to g ra fia
no astră înfăţişează un grup de Egip­
te n i c are v o r lu p ta în Abisinia.

("Temei frumoase păr =

Un lucru le frapează întot­

d eauna la o lem ee frumoasă:
p ă ru l ei b in e îng rijii. U n păr
b in e în g rijit este cu d rep t cu­
vânt una din c o n d ijiile pentru
a fi „frumoasă**, p entru a fi
admirată.

Ingrijindu-vâ pârul cu Shampoo

EUDA, veţi avea un pâr mâtâ-
sos, parfumat şi sclipitor. Coa­
fura se aranjeazâ uşor, ondula-
tme vor tine mai muit.

K A M I L L O F L O R
Shampoo special pentru pâr blond,
preparat prin utilizarea unui ex­
tract de flori de muşeţel de munte,
concentrat de 70 de ori.

B R U N E T A F L O R
Shampoo special pentru păr închis,
confine hequil pentru îngrijirea ţi
înfrumuseţarea părului închis.
 Sa la de şed inţă a L ig ii N a ţ iu n ilo r in tim p u l
d is c u rs u lu i d e le g a tu lu i a b isin ia n G a sto n Jeze.

LEUL IUDEEII IN ARENA

GENEVEI
P L IC T IS E A L Ă IN T IM P U L O R ELO R IS T O R IC E .— IN
JU R U L M E S Ii DE C O N S ILIU . — C A R E V A FI JUDE-
C A T A LUI S O L O M O N ? — C Ă L IM A R A NEGUSULUI.
de E. KELEN, c e le b ru l c a ric a tu ris t p o litic

/
ATĂ şi a 88-a sesiune a consiliului
Societăţii Naţiunilor. Dacă aş fi su­
perstiţios mi-aş putea pune următoa­
rea întrebare: 8-ul e un număr care aduce
noroc sau nu ? In orice caz, e numărul cel
mai greu de scris dintre toate. Scriindu-I,
îţi poţi scrinti mâna... dar neţinând seama
de aceasta, să nu socotim, în cazul de
faţă, 8-ul ca un semn rău.
ATMOSFERA DIN SALA DE CONSILIU
Sala de consiliu e plină de stă să se rupă,
aşezarea ei aminteşte pe aceea a unei C ele două f o t o lii g o ale sunt a le G erm aniei şi
arene. De jur împrejur, băncile din amfi­ Ita lie i. (D e le g a tu l Ita lie i, A lo is i, a p ă ră s it os­
teatru sunt ocupate de miniştrii şi secre­ t e n t a t iv ş e d in ţa ).
tarii lor, de delegaţi, de înalţi funcţionari
sau de ziarişti, în vreme ce în mijloc, la o In jurul mesii mari în formă de potcoavă,
masă mare, în formă de potcoavă, se des­ aceşti câţiva oameni resemnaţi sunt cu toţii
făşoară partida. Pe perete, un afiş lat înţeleşi asupra chipului în care vor vorbi şi
anunţă: „Fumatul oprit". Prin urmare, toată asupra atitudinei ce vor lua.
lumea fumează. Şi aceasta e ceeace se numeşte o „şedinţă
Dealtminteri, aerul acesta îngroşat de fum ordinară".
se potriveşte cel mai bine cu atmosfera
sălii acesteia, în care domni foarte gravi, LEUL IUDEEII
membrii consiliului, se luptă cu viitorul. Se poate zări tocmai la capătul acestei mese
CEASURILE NUMITE ISTORICE fatidice un punct negru mititel, Tecle Hawa-
ria te , delegatul Etiopiei. E un om posomorit,
Fără îndoială, trăim în vremuri istorice-
scund, cu cămaşa de culoare albastră ca cerul
Cine ar putea spune altfel ? Asta nu în­
şi o cravată deschisă, care scoate mai în evi­
seamnă că în timpul orelor istorice nu te
denţă culoarea lui tuciurie. Capul lui aminteşte
poţi plictisi tot atât ca şi în orele obici­
un ou de struţ din şocolată, căruia i s'ar fi
nuite. Cu atât mai mult, cu cât şedinţa
lipit o bărbuţă.
In toată sala e singurul „om de culoare".
D e le g a tu l s o v ie te lo r, L itw in o ff, c ite ş te u ltim ei«
r e la t ă r i a le z ia r e lo r în le g ă tu ră cu şedinţei«
L ig ii.

M in is tr u l de e x te rn e al C e h o slo va c ie i, Be-
neş, v o rb in d cu z ia riş tii. d e le g a t u l a b is in ia n G a s to n Jèze.

L itw in o f f, în c o n ju ra t de L a va l, Eden şi Ave-

nol, s p e ra n ţa de pace a A b is in ie n ilo r c a re
în tin d m âinele în semn de im p lo ra re .

C O P r* .l£S« 'r
L_. I

publică, departe de a însemna adevărata

discuţie, nu e decât un fe l de spectacol
oferit, prin mijlocirea ziariştilor, opiniei publice.
Adevărata discuţie, aceea care pasionează pe
toată lumea şi despre care se află atât de
puţine în afară, are loc fie în camere de
hotel, hermetic închise, fie în cursul meselor
intime, fie în întrevederi ţinute cu totul tai­
nic. Aceasta lămureşte dece delegatul care
a ajuns însfârşit în faimoasa „arenă" nu numai
că e obosit frânt şi adormit, dar că ştie
deasemenea d ina inte răspunsul a d ve rsa ­
ru lu i său. E dealtminteri nevoit să asculte,
stând cuminte la masa mare, o mulţime de,
discursuri şi tot atâtea traduceri monotone'
Ce mirare deci că plictisindu-se atât de mult,’
îşi frământă mintea să caute tot felul de jo­
curi care să-i omoare vremea ?
Fum. Tăcere. Din mia de spectatori strânşi
unii în alţii, fiecare ar voi să afle ce s'a pe­
trecut în a in te a de acest spectacol tradiţional,
care se desfăşoară în faţa ochilor lor.
No 452
 Când stă pe scaun, picioarele nici nu-i ating pământul; pare beau mult porto, devastează depozitul de tutun, C A LIM A R A NEGUSULUI
amarnic de singur in mijlocul tuturor acestor albi. E un orfan iar socoteala lor pentru comunicaţia telefonică,
al Africei. Ochii săi plângători au o privire de o lâncezeală creşte vertiginos. Mai înainte de a ajunge pe tron, Negusul a venit
uleioasă. Poartă la butonieră o rozetă vărgată, pe care a pri­ Curând totul îşi reia mersul liniştit. Aceasta în­ să facă o vizită Societăţii Naţiunilor. încântat
mit-o dela Negus ca răsplată a serviciilor sale distinse. seamnă că dacă chestiunea se aranjează, toată de palat, de birouri, de dactilografe, de bufet,
Alături de el ia loc profesorul Jeze, o mândrie a Sorbonnei, lumea revine în sala de şedinţe, ca să se plicti­ de îndată ce a ajuns la Adis-Abeba, a trimis,
consilier juridic al Etiopiei. Dânsul vorbeşte in consiliu. Tede sească sau să moţăie. In caz contrar, toată lumea ca o mărturie a profundei sale admiraţiuni, o
Hawariate nici nu suflă o vorbuliţă ; el nu-i de faţă decât se împrăştie în cele patru puncte cardinale şi c ă lim a ră de a u r pur. Acest obiect este îm­
spre a da culoarea locală. Pare că nici nu pricepe ce se pe­ „arena" celebră, goală, părăsită, adoarme de podobit cu doi colţi uriaşi de elefant, şi cu o
trece în jurul lui. Se vorbeşte despre „dreptu internaţional", data aceasta cu adevărat. placă de aur, care poartă chipul legendarului
despre „paragrafele 15 şi 12", despre „pact", despre „acordul leu al ludeeii.
JUDECATA LUI SO LO M O N Când consiliul a isbutit să închee un acord în
bi-lateral", atâţia termeni complicaţi şi suspecţi ; i se dau tra­
duceri in limbi de neinţeles şi ce fum şi ce căldură în această In cazul în care spiritele acreditate pe lângă ceeace priveşte litigiul sud-american din Leticia,
sală! ... Zău dacă pentru ei începutul ostilităţilor n'ar fi un Societatea Naţiunilor ar putea să intre în legă­ semnatarii actului oficial şi-au muiat condeiele
fel de uşurare! tură cu spiritul Regelui Solomon, ca să-l inter- în această călimară „colosală", cu colţi de elefant.
vieweze asupra conflictului italo-abisinian, stăpânul Vai I Acum darul Negusului doarme cufundat în-
DELEGAŢII ITALIEI Şl CEILALŢI ludeeii ar găsi desigur în înţelepciunea lui ne­ tr ’un somn prăfuit, fiindcă a fost pus la magazie
Pe câtă vreme Italia a trimis o deleqaţie
leleaa care cuprinde 50 de sfârşită singura soluţie practică. După umila mea cu alte relicve ale ilustrei societăţi. Va fi oare
membri, Etiopia nu e reprezentată tă ae
aecât de singurul Tecle părere, el ar declara următoarele : scos din ascunzătoarea sa ?,..
Hawariate. Desigur, este asistat de doi jurisconsulţi, un francez — Tăiaţi în două pe prea scumpul meu succesor, Şi dacă da, va mai conţine oare destulă cerneală
şi un american, dar aceasta mai de grabă pentru ceeace en­ Haile Selassie ; daţi jumătate Italiei iar cealaltă ca să poată sluji la parafarea acordului italo-
glezii numesc „fair play", şi mai cu seamă pentru că aşa te umătate Angliei, şi duceţi-vă în pace I abisinian ?
arăţi „mai civilizat". Cred că în fond etiopienii nu aşteaptă
prea mare lucru dela această luptă juridică : afacerea întreagă
priveşte de multă vreme mai degrabă Marea Britanie şi Italia
decât pe dânşii. Oricum, se pregătesc de răsboi.
ZIUA CRUCII LA MAGLAVIT
UN INSTANTANEU A L MESII DE CONSILIU
In sală căldura persistă. Eden vorbeşte. Ceilalţi membri îl as­
cultă. A lo is i îşi sprijină capul osos în pumn şi răsturnat în fo­
toliul său suge o bomboană. Mişcările obrajilor săi slăbi arată
cum învârteşte în gură şi turteşte massa mică, dulceagă. La va l
îşi aşează coatele pe masă şi-şi apasă nasul de mâinile strânse
in atitudinea cuiva care se roagă. Se roagă pentru pace.
Âvenol, secretarul general al Societăţii Naţiunilor pare că
s'a năruit în fotoliul său, masându-şi totodată nasul cu <Jouă
degete. L îtv in o ff îşi face cu o mână un cernet la ureche.
In felul ăsta pare că e grozav de atent, dar ochii săî închişi
il trădează : moţăie.
In cursul unei şedinţe de două sau trei ore, cei 16 oameni
din jurul mesei îndeplinesc tot felul de masagii faciale, işi iau
poze, pe scurt, o varietate mare de mişcări care au de scop
să le ascundă somnul. E o luptă continuă şi înverşunată care
uneori se termină cu victoria vizibilă a somnului.
După atâtea încercări de rezistenţă şi de ingeniozitate, unica
uşurare este traducerea unui discurs lung. Atunci lumea poate
evada, spre a-şi desmorţi picioarele prin culuare, continuând
să se plictisească.
Altfel însă, când domnii Aloisi, Laval şi Eden se întâlnesc, ei
trei, într'o cameră de ho tel: trebue să petreacă după plac.
CÂND SE PRODUCE O SENZAŢIE
Bineînţeles, totul se schimbă ca prin farmec, de îndată ce se
petrece vreun lucru neaşteptat, ceva cu adevărat «urprinzător,
care nu făcea parte din scenariul aranjat mai dinainte, în mod
savant. Acesta a fost cazul cu incidentul violent care a isbucnit Intr'o atmosferă impresionantă
între profesorul Jeze şi delegaţia italiană. s'a desfăşurat la Maglavit Ziua
In asemenea ocaziuni atmosfera din sală se transformă într o Crucii.
clipită, publicul devine sgomotos, doamnele privesc cu plăcere, Peste 70.000 de oameni au venit
cu ochii strălucitori, „scandalul" atât de mult aşteptat. Cei 16 să asiste la slujba religioasă ce
din jurul mesei în formă de potcoavă, se trezesc brusc din s'a oficiat la Maglavit.
visarea lor, chipul lor se întunecă („de plictiseală" I) creioanele
lor lovesc în mod nervos foaia de hârtie imaculată, aşezată în
faţa lor... apoi se pleacă unul către celălalt, şoptesc, iau o F o to g ra fiile noastre în fă ţi­
decizie... şedinţa e suspendată... şează :
Atunci câmpul de acţiune se mută. Sutele de ziarişti care au P etrache Lupu vo rb eşte p rin
dat o luptă înverşunată în faţa cabinelor telefonice, urmăresc m icrofon m ulţim ii.
pe jos, în taxi-uri, pe delegaţi şi pe membrii consiliului. Un In noaptea c are a p reced at
joc de-a v'aţi ascunselea. Culuarele hotelului sunt luate cu asalt, „Z iu a C ru c ii“ .
chipurile chelnerilor din hoteluri iau un aer uimit, căci „domnii Procesiunea P re o ţilo r cu Pe»
aceştia dela presă" asediază uşa fiecărei vedete, se instalează tra c h e Lupu (x) in frun te.
in fotolii, pe scaune portative, sau pe treptele scărilor, oriunde, (Foto Berman)

Ştii iu, mu există Micia îndoială: V E C H E A

W ilh e lm
B L Ă N Ă R I E

Steinhart
Nici un fel de »Cremă de lux«, ■»Cremă mmune«, sau vreo Calea Moşilor 188, Telefon 2.56.15
U lt im e le n o u tă ţi a le s e z o n u lu i
contrafacere, nu pot înlocui Crema -Nivea. In loatâ lumea nu A te lie r propriu

există o altă cremă de piele care să conţină »Eucerila«, sub­

stanţă neîntrecută pentru întreţinerea pielei şi pe care se ba­
zează efectul atât de binefăcător. Acesta este Operaţiuni de corectură şi plastică
(fără cicatrice)
fot secretul — şi costă numai câţiva Lei! a n a s u lu i şi u r e c h ilo r , a f e f e i,
g u ş e i şi p ie p tu lu i.
în d e p ă rta re a o p e ra tiv ă a r id u r ilo r
A şa da*: £uaţi numai Cuma*7lioea, Dr. RUDOLF H O F F M A N N
I fost asistent la clinica univ. din Berlin
nimic altceva ! B u cu re şti, B-dul D o m n iţe i 30 bis. I
I Tel. 4.19.50. — In fo r m a ţ iu n i g r a t u ir 1
C R E tfA -N IV E A ; in cutii cu Lei 16' — , 34' — fi 72'—
in tu b u ri Lei 30 ' — fi 45 '—

Ü J E drumul dintre Huedin şi Vadul Re-
ţ gele Carol I! (fost Vadul Crişului), în
apropierea căruia a aterisat Suveranul,
când se 'napoia în patrie şi şi-a potolit setea
cu apa înviorătoare oferită de mâna de Sa-
mariteancă a unei modeste ţărance, trenul
opreşte un minut în faţa unei halte curate,
bine îngrijite, care poartă simbolicul nume de
Peştera.
Nu-i o denumire arbitrară, aleasă la întâmplare.
Ea reprezintă, o realitate, căci sus, pe un vârf
de dâmb, o peşteră, care există de veacuri,
constitue un punct de atracţie pentru mii de
escursionişti.
Gărarul, cum sunt numiţi şefii micilor staţiuni
din Transilvania, te indrumează binevoitor pe
coliniţa din stânga, la capătul căreia un carton
bătut într'o arcadă de sârmă ridicată sub for­
mă de poartă şi înghirlandată cu frunze, îţi
grăieşte primul salut :
CĂLĂTORIND PRIN ARDEAL
Bîne-aţi v e n it !
Zâmbeşti încântat de această plăcută dovadă
de politeţă, chiar dacă ea are un substrat pro­
tocolar, şi treci voios un pod peste o apă de o
limpezime atât de străvezie încât privirea îţi pă­
trunde liber până la aşternutul de pietre din fund.
Este Crişul Repede, spre deosebire de cel Negru
şi cel Alb ; care-şi croieşte făgaş printr'o bogată
vegetaţie.
Urci o cărare bine bătătorită şi tivită pe margini
cu verdeaţă a cărei aromă aduce cu aceia a
unei uşoare miresme de brad. in vârfui ei, căl­
căm peste un podeţ sub care curge un pârâu
rece, diafan, ce izvorăşte din peşteră şi se aruncă
în cascadă în Crişul Repede. Este o privelişte
minunată, care te ţintueşte locului.
Privirea-ţi îmbrăţişează cu mândrie întregul cu­
prins, peste care e stăpână suflarea românească.
Plămânii inhalează din atmosfera ozonată a lo­
cului care se află la şase sute de metri deasupra
nivelului mării. In ziua aceia
cerul era adumbrit de nori
fugarnici. Ne instalăm la o
masă pe terasa restaurantului
clădit aci împreună cu un
hotel, cu paisprezece camere,
gata să adăpostească vilegia-
turîştî.
O coniţă serviabilă ne pri­
meşte comanda şi între timp
găsim prilejul să sorbim spec­
tacolul măreţ care ni se în­
făţişează.
O id ilă pe malul C riş u lu i Repede...
In faţă, dincolo de calea ferată, se înalţă Dealul Măgurii, pe care4c
dese de fag, lăsând în mijloc o cale liberă pentru turişti, lată pe unulkt
nelipsitul baston de alpinist, care tocmai urcă voiniceşte, pe pietriş, dl
ce in ce mai mult teren şi dispărând apoi pe o gură de văgăună, deiir
se estompează linia groasă a unui zid ce pare o clopotniţă de mânăslifca
la o înălţime de opt sute de metri, se profilează Dealul Episcopilor, n
pentru cele două stânci de pe el cari au îmbrăcat, după credinţa sfii
veacuri, înfăţişarea gradului ierarhic cleric cu care le-a învestit ea. j
Pui de găină se plimbă, nestingheriţi la tot locul, Ţărani şi ţărance ta
să-şi desfacă diferitele produse ale gospodăriilor lo r : ouă, păsări, tjiri
chiar şi obiecte de lut. A lţii se duc cu undiţe şi plase la pescuit. ELiş
pot îngădui acest sport...
lată pâlcuri de tineri cari se perindă în defileuri nesfârşite... lată esciU
neveste şi copii, dornici să se tolănească pe iarba verde, şi să gisea^it
copacilor seculari, in cadrul acela de romantică poezie, câteva zile, sautte
ceasuri de odihnă. Toţi vin aprovizionaţi cu merinde. Unii le poartă i»:-i
alţii în serviete, alţii în valize, sau numai în pachete simple. Şi nu puia«
cari se încarcă şî cu câte-un mic aparat fotografic,
Grupurile se continuă : pedestre şi pe biciclete, sau în diferite vehicul i
călători vin acolo pentru o zi sau două. Aceasta mai ales după amiezi, mi
gul începe să-şi ţeasă firele. Este ora când automobile descarcă pereckdr
gostiţi, cari găsesc în mijlocul acestui feeric decor natural, cel mai niiad
pentru mărturisiri de credinţă.
Siluete sprintene şi gingaşe de femei coboară alături de tineri sfioşi ¿ti
de bărbaţi mai maturi, în pieptul cărora flacăra avânturilor tinereşti pifnc
 O v e d e re g e n e ­
r a lă în j u r u l
P e s te re i.

■ M Un c e rş e to r am bulant la Peşteră...

Uit grup de e xc u rsio n iş ti v e n iţi la Peşteră

ii In lumea aceasta variată, un flăcăiaş cu chipul rubicond s'a apropiat de marginea Eu îţi dau to t ce vrei,
ti terasei şi, tot ¡ucându-se cu o biciuşca, ne priveşte şăgalnic, uimit, parcă, de a Cântec ş i fem ei
n vedea figuri necunoscute: el, căruia nu-i e nimeni străin din comunele Vadul Re- Vin î ţ i dau să bei oticât î ţi place
a gele Carol II şi Şuncuiuş, cari varsă cel mai mare număr de vizitatori cu alimentele D e ce p a lp iţi mereu
i, in spinare. Şi traiul mi-1 faci greu ?
il E simpatic piciul şi-mi face plăcere să leg un mic dialog cu dânsul, Spune-m i, inimă, ce te doare?
e — Ce cauţi tu pe aci, voinice ?
Imi surâde prietenos, cu ochii-i cuminţi: ...se simt bine dispuşi şi generoşi. Recolta rătăcitorului e dar fructuoasă.
u — Apăi, am adus „pock"-ul domnului notar dela Groşu. Moşneagul nu e însă singurul care apelează la filotimia consumatorilor aşezaţi la
i — „Pock" ul ? — mă mir eu, lovit de noutatea cuvântului cu sonoritate germană, mesele simple, de brad de pe terasa şi grădina localului, unde slujnicuţe şi oameni
fi — Da, „pock"-ul, — accentuiază flăcăiaşul, continuând să 'nvârte biciuşca. de serviciu sunt în permanentă alergătură, întru satisfacerea cererilor clienţilor. Se
Şi, faţă de ignoranţa mea, se grăbeşte să-mi arate ceiace forma obiectul neo'u- iveşte o concurenţă redutabilă : o specie de hoinar, în redingotă preistorică, roasă
u meririi mele: un geamantănaş de nuiele, care, în limbajul din partea locului, este de uz imemorabil, şi ghete scâlciate, sparte, a pus stăpânire pe porţiunea liberă
i designat cu dialectalul „pock". Şi adaogă, ca o complectare imperioasă : de pe poieniţă, legănându-se singuratic, cu mâinile în şolduri, la sunetele valsului
'î — Mi l-a dat jos, la Vad. din „Contele de Luxemburg". Lumea îi urmăreşte, cu curiozitatea spectatorului de
i. Un moşneag, gârbovit, cu părul lăeţ, se opreşte la masa noastră, cu mâna întinsă, bâlciu, mişcările oarecum disciplinate, iar când circulă cu cheta, aduce la cunoştinţa
îi lărgindu-şi buzele într'un rânjet ce ar vrea să fie milog, li aruncăm 1n pălărie tuturor că a învăţat dansul la Oradea. Seriozitatea cu care debitează aceasta are
obolul nostru şi, totdeodată ni se dă, de către un iniţiat, explicaţia că e un cerşetor ceva umoristic într'însa. Cozma, intendentul localului, ne edifică asupra identităţii
le ambulant, care pribegeşte prin tot ţinutul, în exercitarea unei „funcţiuni” care nu „artistului" :
(• e întotdeauna remuneratorie. Aci însă a nimerit bine : cei cari poposesc, pentru o — E Crăciun nebunul.
i- ii sau o lună, în mediul acesta sănătos, împrospătător de forţe, unde o bandă de O ceată, sgomotoasă, printre care se distinge o doamnă în costum de baie, cu
ii lăutari aleşi pe sprânceană, virtuozi ai arcuşului, îţi ating coardele senzibilităţii cu părul oxigenat şi care, deşî destul de trecută, ţine cu tot dinnadinsul să facă pe
duioase tango-uri: cocheta, — apare din spre Crîşul Repede în undele căruia se apărase împotriva
ii
'• Inimă, inim ă, de ce mereu svâcn eşti ?... ( C it iţ i c on tinu a rea a rtic o lu lu i în pagina 20-a)
 LA MONTEVIDEO
V. MOARTEA ROMANŢATĂ A UNUI BOU. ceste tinere societăţi din America de Sud, ne-au
luat ideile' şi le-au întrecut. N'au fost opriţi, ca
/ J E vremea când pentru o călătorie până la Monte- noi, de tradiţia complicată a trecutului. Programe
t video îţi trebuia neapărat atâta vreme cât am la noi încă în discuţie, au fost de mult realizata
întrebuinţat acum ca să mă şi întorc din toată călă­ acolo. Dacă noi introducem o inovaţie, înseamnă
toria, capitala Uruguaiuluî, înodată în vârful unei prăjini că la ei e perimată. Abea scăpate de războae
fragile, lungă de 26 de zile, încorona o călăiorie plictisitoare. civile, tinerele ţări au şi prezentat în ansamblu
Azi călătoria e plăcută şi Montevideo e totuş o supriză. un aspect arhaic şi o mutră de viitor. Dacă mo­
Numai din cauza noului mijloc de transport. Rio de la Plata ravurile au rămas vechi, instituţiile s'au născut
ia mijloc, Buenos Aires cu toată Argentina lui pe ţărmul de îndrăzneţ de noi, moderne. Acest contrast face
sud, Montevideo cu tot Uruguaiul lui la nord. un echilibru foarte, curios : numai pentru că mo­
O radă circulară, la dreapta un oraş. Montevideo. ravurile sunt în fond conservatoare, pot fi legile
Oraş întins care se ţine de toate capriciile unui teren aşa de avansate !
ondulat ca la coafor. Străzi care încep de la un capăt şi
nu renunţă până nu ajung la celalt capăt al oraşului. La ŢARĂ DE VITE.
capătul fiecărei străzi, o »bucată din lama obscură a mării.
Case mărunte, acoperite cu terase. Aer mult, lumină multă, Când europenii au venît întâia dată prin aceste
cartiere tăcute, bulevarde de platani, pieţe ca în manua­ locuri, au adus şi câţiva cai şi câteva vite. Aceste
lele de urbanistică, umbrite de palmieri ciufuliţi, cu fântâni animale au zămislit Uruguaiul de a zi! Climatul
ca într'un album, pavate cu nisip roş. Oraş amabil. Mon­ le-a făcut să se înmulţească atâta, încât la sfâr­
tevideo. şitul sec. 17, cai sălbateci rătăceau în turme de
Vecina lui de vis-a-vis: Buenos Âires, e un oraş agitat; câte zece mii. Un cal costa câţiva lei (moneda
vecina de vis-a-vis a iui Buenos Aires, e tocmai liniştit. de azi), un viţel, pe jumătate, un taur, de două
Graţie colonială. Case, cum am spus, ca într'un manual gos­ ori pe atâta.
podăresc ; vile toate, verzi toate, sfioase, tăcute, o încântare, Dela acest fapt trebue să plecăm, dacă vrem să
Suprafaţă cât Bucureşti, locuitori cât Ploeşti. Şi suprafaţa înţelegem Uruguaiul actual, azi o fermă imensă
creşte. Bulevarde mari îl atrag până departe. E loc pentru de vite. O societate pastorală modernă.
fiecare. Caracteristica acestei societăţi pastorale din
Oraş de vară. O plajă, un hotel mare. Hotelul oraşului, secolul 20, e micul număr al populaţiei. E o mare
Cu ruletă. Ruleta oraşului. Vin în zilele frumoase toate auto-
P a la tu l p a rla m e n tu lu i din
Buenos  ire s .

P ia f a San M a r t in d in
Buenos A ire s .

P rin A n z ii C o r d ilie r i.

mobilele din ţară. Lume

prea multă. Şoselele-s pline
de maşini. Plaja se asfixiază.
In hallul hotelului, mesele
se izbesc reciproc. La fel
dansatorii. La fel consu­
maţiile.
Şi care nu mai are loc,
merge ceva mai departe,
dealungul mării şi găseşte
greşală să evaluăm valoarea economică a ţărilor din America
o reproducere fidelă a
de Sud, după numărul populaţiei. Câmpia e aproape pustie.
primei plaje. Ca să nu se
Ici colo un rancho, o colibă mică şi mizeră, sau o estan­
prefere nici una, să se'm-
cia, un fel de vilă plină de confort şi lux. Aceasta e
partă lumea peste tot. Şi
centrul unei exploatări foarte vaste, dar cu puţin popor.
dacă nici aici nu mai are
Animalele trăesc în complectă libertate, se înmulţesc şi va­
loc... De şapte ori poate
loarea proprietăţii creşte repede, fără ca oamenii să facă
porni mai departe, până
ceva. Doar câţiva păzitorii călări, lângă gardul de fier,
găseşte loc. Toate plajele
graniţa imensei „ferme".
la fel. Să nu se certe vi­
lată primul fapt care a produs toată civilizaţia uruguaiană,
zitatorii !
întemeiată pe mari proprietăţi care n'au nici lucru, nici
Şosea de granit, cu poze
muncitori. Ţară fericită în care natura sileşte oamenii să nu
multe; nu te plictiseşte.
Noaptea e vopsită cu lu­
mină. Un fir lung de lu­
mini. Faruri multicolore
clipesc pe mare şi-i mătură
fâşii de beznă. In fundul
băii, Montevideo arde.
Plaja oraşului, pe urmă
153 plaja Pocitos, pe urmă
plaja Carrasco... Cine le
mai ţine minte !
E un oraş nou. Cum şi
ţara e nouă- Cum toată
America de Sud e nouă.
In plină dezvoltare. Orga­
nisme în creştere. Grădină
de experienţe, unde pro­
gresul e studiat dezvoltat.
Nimic mai interesant ca
un popor în creştere. A-
■ B T rib u n a lu l d in Buenos Ai-
re t.
 muncească. Multă vreme, singurul produs scos dela viaţa. Vita are o singură soartă : să mănânce şi să fie Alte săli, unde ceiace a fost bou nu mai e demult
animale era pielea. O uscau şi-o exportau. mâncată. Vedeţi şi boul e bun la ceva 1“ bou. Răposatul e acum o picătură într'o pivniţă de
In mijlocul sec. 18 au avut ideia să folosească şi carnea, Incă una din minunile electricităţii: ucide criminalii grăsime, o picătură într'un lac de margarina, un grăunte
împingeau animalele pană la marginea unui fluviu, îi din Statele Unite şi luminează pe boi I într'un munte de stearină. Altă sală, albă ca o sală de
tăiau capul, îi sărau carnea, pe care o exportau, Şi cu fruntea sus o porneşte acum grăbită, teribil de operaraţiî, e plină de cilindri de sticlă care învârt
Azi au alt procedeu : frigoriferul. grăbită, ca să nu moară oamenii de foame. Ajunge încet, liniştit, pline cu ceva brun, vâscos : extractul de
pe un culoar unde vitele trec una câte una, întinde bulion. Lângă acest laborator, o bucătărie uriaşă unde
MOARTEA ROM ANŢATĂ A BOULUI. capul unui om înarmat cu o bardă şi înainte de a se fac conservele. O maşină complicată fabrică singură
spune : m e rţi!, fiara se rostogoleşte în aripa stângă. cutiile. In sala unde se umple cutiile, o manicureză
Am vizitat una din aecste uzine extraordinare de carne Pentrucă omul cu barda se pricepe minunat în meseria face unghiile lucrătorilor, să fie curate. într'un clopot
congelată, lângă Montevideo. E o cetate la care vezi lui : face treaba lui fără nici o sforţare, simplu, abea pneumatic cu vid, o picătură de cositor în clocote si­
mai întâi un drum lung format din scări susţinute do dacă atinge vita la frunte. Se aude un zgomot sec, gilează ermetic cutiile. Când cutia e vopsită în albastru,
grinzi. Veşnic urcă pe aici sute de animale, care sunt simţi că s'a spart ceva (o căpăţână de bou I) şi sufletul observ că sunt tocmai conservele ce le mâneam în
tăiate la etajul superior al uzinei. In acest mod, dife­ vitei a intrat în rai, iar trupul în iad. timpul războiului I
ritele produse care se scot, n'au decât să coboare Să spun că omul cu barda n'are conştiinţă, mi-e im­ Nu se poate spune că boii nu-s măcelăriţi higienic si
din etaj, până la corabia care le exportă cu delicateţe. posibil : mî-a spus că are doi copilaşi, şi nu i-ar da trataţi după moarte cu toată cinstea. Dela etajul su­
Ultimul efort al animalelor, urcând spre cei mai înalt pe toate vitele din uzina asta I perior, unde boii au venit aproape de bună voe, i-am
etaj unde vor fi ucise, înseamnă o e nergie g ra tu ită Iadul se află în partea stângă a sălii. Mă atrage văzut coborînd tot singuri, în fragmente, tăiate, cură­
economisită de Societatea frigorifică. Urcuşul lor greoi •acest iad. Drumul e încântător: totul în carmin mi­ ţite impecabil, preparate ireproşabil, aşezate comod în
acţionează angrenajul care, tot pe ele, le măcelăreşte nunat : pereţii, tavanul, oamenii. Ce-are aface că e cutie. Urcă bou şi coboară cutie cu conserve. La fie­
şi le prepară sub o formă mai civilizată decât simplă din cauza sângelui! Am trecut printr'o sală unde, care etaj, tot ce rămâne inutil coboară la etajul inferior.
„vită". după aceleş sistem, se ucid oile. M ii de oi, strigând Din rămăşiţe şi sânge se fac îngăşăminte pentru boii
Camera de execuţie e o hală vastă unde te plimbi fiecare în limba lu i: „mamă i" Dar voiam să urmăresc care se vor măcelări ulterior. Cum vedeţi, nu numai
cu picioarele în sânge. In aripa dreaptă sunt poftite boii ce i-am văzut ucişi. Oaia e un bou prea mic! oamenii se mănâncă între e i!
animalele, fără judecată. Singura lor vină e că sunt Cum ajung în sala stângă, sunt primiţi de o serie Am plecat fermecat din uzina diabolică unde boul e
boi; drept pedeapsă, dela naştere sunt condamnaţi — lungă de oameni. întâi li se tae capul. Capul unui împărţit în patru şi fiecare fel trimis în unul din cele
din oficiu — la moarte. Dar execuţia se amână pentru bou e inutil, chiar în viaţă fiind, chiar mort. Pe urmă patru colţuri ale lumii, carnea mai ales în Europa,
când sunt destul de graşi. Şi animalele vin, înghesu- boul e spânzurat de un lanţ fără capăt şi pleacă coarnele în Japonia.
indu-se. E un tumult de coarne, copite, mugete insu­ într'o călătorie ciudată, pe care nu i-o invidiez, oricât O corabie cu pântecele pline de oase ne spune că
portabile. Boi, ce v r e ţ i! îmi plac călătoriile ! şi în America rămâne ceva din bou. Caa mai mare
Animalele, umblând în sânge, devin subit conştiente Cârligul cu boul ce mi l'am ales, îşi începe pelerinajul parte însă se expatriază.
de soarta ce le aşteaptă : calcă în sânge din sângele lent şi plimbă animalul în faţa unor mese longitudinale, Care bou mai are ocazia să călătorească atâta ?
lor. Atunci mugetele devin sfâşietoare. înapoi nu se unde o serie de lucrători îl aşteaptă în ţinută de gală, In America, până şi boii sunt mai civilizaţi decât altî
mai pot întoarce : vin mii de animale din urmă şi nu albă, cu baioneta ridicată pentru onor. Animalul mort b o i: umblă pe lume cât nici nici un om european nu
s'a mai auzit ca un fluviu să se 'ntoarcă de unde a defilează în faţa oamenilor nemişcaţi, ca în front : umblă !
venit, pe aceiaş cale. Dar mi-te b o i! fiecare are rostul lui, strict definit. Boul merge astfel
Şi boii împing din spate şi nici unul nu spune celor­ din om în om şi fiecare îi aduce omagii în felul lu i: VITE PREMIATE
lalţi că-şi împing destinul. Boi ! unul îl scapă de măruntae, altul îl curăţă, altul îl spin­ Această utilizazare a cărnii a mărit, fireşte, va'oarea
Se întâmplă că, din când în când, un animal se opreşte. tecă în două. La capătul sălii ajunge odată cu capul vitelor. Prin tot felul de mijloace au ajuns la o rasă
Tot îşi dă seama şi nu vrea să meargă singur la său, care a trecut Între timp prin mâinile unor veteri­ uimitoare. Am văzut un concurs agricol la Montevideo.
moarte. Dar ce valoare are voinţa unui bou! Cine nari, i-au deschis glandele, l'au găsit sănătos. Boul îşi Nu e ca la noi, numai pentru câţiva specialişti. Toată
pune preţ pe protestele lu i! regăseşte aici capul, dar pentru scurtă vreme : i-l lumea asistă, toate averile depind de creşterea vitelor.
E drept, omul are scuză că el nu înţelege zbieretele trimit la un ghişeu, să-l înregistreze. Dar nici nu-i tre­ Animalele expuse surprind chiar cunoscătorii. Nu mai
boului ; pentru că omul nu-î bou, după cum boul nu-i buia de altfel : nu i-a folosit în viaţă, d'apoi acuma I sunt animale, sunt paralelipiede de carne. Spate plat
om. Poate că boul, în definitiv, spune în limba lui, ca Dupăce moartea i-a fost înregistrată aşa ca la noi, o şi pătrat ca o masă. Pare o imensă comodă, pe patru
să-l omoare mai repede, nu să-l ierte. Poate că-şi dă porneşte tot singur, la etajul următor. II primesc lucră­ picioara scurte. Am cerut să mi se explice diferenţa
şi el seama că o viaţă de bou nu merită să fie trăită torii cu furtuni şi-l spală, şi alţiii cu perii şi-l curăţă. între vita care a obţinut premiul întâi şi între vita cu
şi protestele lui înaintea morţii sunt reproşuri pentru De acum s'a obişnuit cu lanţul. Antrenat de mişcarea premiul al doilea. Eu nu vedeam nici o diferenţă. Fi­
faptul că nu l'au omorât mai înainte, să nu se mai fi neînduplecată a cârligului de care spânzură, trece de reşte, nu-s specialist! Şi mi s'a explicat: vita cu premiul II
canonit o viaţă, bou între boi! De vaci nici nu mai patru ori prin aceiaş sală, ca să vadă toate mesele. avea o mică cicatrice la picior, deci tot atâta carne
vorbesc. Şi toate mesele îl onorează cu câte ceva. Până când în minus. Vita cu premiul I n'avea acest defect: era
Pe aceiaş galerie de unde urmăresc spectacolul, stă la urmă e numerotat, ştampilat şi repartizat în cartierul o massă de carne, exactă şi cubică.
un om cu o prăjină lungă prin care trece un curent boilor. Din momentul morţii, până a fost repartizat la Un tau cu aceste forme perfecte preţueşte 8— 900.000
electric. Atinge cu prăjina vita recalcitrantă care refuză rostul lui, nici douăzeci de minute. Şi ce călătorie în lei. Natural, nu e întrebuinţat să facă viţei oricui.
să moară pentru binele oamenilor. Zguduită de scân- acest scurt timp I Şi ce transformare ! Orice călătorie Produce reproducători, care să înmulţească vitele. Prin
tee, vita capătă subit dispoziţie să înainteze şi autoriză te transformă! Mai ales călătoria unui bou, care în urmare nu el e tatăl ciredei, e bunicul.
oamenii s'o ucidă. A r trebui s'o vezi atunci, când e viaţa lui n'a ştiut decât de cireadă ! E drept că aceste vite prodigioase sunt foarte gingaşe.
atinsă cu prăjina, cum schimonoseşte o mutră, cum îşi Cartierul boilor e una din sălile reci, 0° la 10°, obs­ Nemişcaţi, sensibili, n'au forţa strămoşilor lor. Sunt
încordează muşchii, înalţă capul la Dumnezeu şi-i tri­ cură, luminată electric, plină de ghiaţă. Noroc că boul melancolici, ca civilizaţi, mor de tuberculoză. Dar după
mite un muget lung, prin care vrea să intimideze ; dar e mort, altfel ar ră ci! Aici se pregăteşte el pentru o ce au făcut câţiva reproducători. Şi nu li se pretinde
oamenii locului nu- se lasă intimidaţi 1~ călătorie mai mare, în Europa : boii graşi în Anglia, mai m ult!...
Şi mugetul acela, caraghios şi absurd, ca fără rost — cei slabi în Franţa. Care bou mai are ocazia să călă­ Proverb : şi bou! e bun la ceva !
înfiorător, ar pretinde copiii şi femeile — se stinge ca torească atât-a în străinătate ?
un ecou, având aerul că spune, repetând de trei o r i: In pivniţa asta rece îşi desăvîrşeşte el educaţia, ca să I. M ARIU S M IR C U
„Mulţumesc pentru prăjină ; acum am înţeles eu, deşi fie apt pentru lumea mare : cum noi facem aceiaş lucru
sunt bou, de ce v'aţi îngrijit atâta de mine toată cu picioarele în apă rece. Urmează în numărul v iito r: A p ro a p e de Patagonia !

„Realitatea Ilustrata11 institue un

concurs pentru alegerea a 35 de B O N
bursieri pe timp de tre i ani la Subsemnatul
şcoala „Bata11 din Zlin. din comuna jud eţul
Concursul va avea loc la 20 Octom brie. În scrierile se S tr.
primesc până la 1 O ctom brie a. c.
Concurenţii trebue să îndeplinească urm ătoarele condi- Vă ro g b in e v o iţi a-mi trim ite un prospect şi un
ţiuni : b u le tin de însc rie re, la şcoala Bata din Zlin. Anexez
1) Să i i e cetăţen i rom âni ; p e n tru aceasta m ărci în v a lo a re de zece lei.
2) Să fie născuţi în anii 1920 — 1921 ; Cu stim ă
2) Să aibe c e rtifica tu l de absolvire al cursului primar.
Cei cari în deplinesc aceste con diţiu n i ş i vor să se în s­
crie la concurs, vor com pleta bonul care se găseşte în Rugăm s c riţi cât se poate de c ite ţ numele şi
adresa dv.
această pagină, ş i ni-1 vor trim ite la redacţie, str. Const.
Miile, 7, B u cu reşti I în so ţit de mărci în valoare d e 10 lei.
Ei vor prim i în schim b un buletin de în scriere îm pre­ D-NA R. K O ZE N N
c a re a o b ţin u t un frum os succes
ună cu o dare de seamă am ănunţită a şcoalei „B ata“ Acest bon se trimete pe adresa revistei „Realitatea Ilustrată” cu b u c ă ţiie c â n ta te la p o stu l de
din Zlin. Str. C. Miile 7 Bucureşti. ra d io B ucureşti.
No. 452 —

C u ltu ra c e a iu lu i în Ja p o n ia .
Sem ă na rea o re z u lu i in re g iu n ile inundate.
' 1• * .• »V-VO'. ■: . : ■■
Cum t r â e ş t e l u c r a t o r u l j a p o n e z
De la trim is u l nostru special EM ILE SCHREIBER
M \ A C Ă într’o zi, ar trebui să fac o anchetă asupra uzinelor de gaz
K M toxic şi fabricilor de arme, şi să aduc documente şi fotografii,
cred că voi întâmpina mai puţine dificultăţi, decât acele pe cari
le-am avut pentru a pătrunde în uzinele japoneze de produse din cele mai
obişnuite.
Chiar misiunile economice străine, cari vin în fiecare an în Japonia, nu
pot vizita decât foarte puţine uzine şi întotdeauna aceleaşi.
Pentru ce sunt atât de misterioase uzinele japoneze, atât de ermetice ?
Numai fiindcă Japonezii nu vor să li se facă ceeace au făcut ei altora. Ei
au cules din lumea întreagă, cu răbdare, metodic, elementele tehnicei
occidentale şi şi-le-au însuşit. Adeseori le-au perfecţionat ! Astăzi, îşi păzesc
cu străşnicie progresele, decişi să nu lase pe nimeni să le fure nimic din
cuceririle lor.
Aşa că am intrat pe uşa din dos în uzinele japoneze putând studia şi or­
ganizaţia ciudată a „atelierelor familiale".
IN ATELIERELE FAMILIALE
Un japonez a avut bunăvoinţa să mă conducă în cartierele excentrice din
Tokio, pe la industriaşii cunoscuţi lui, cari lucrează în ateliere familiale.
Călăuza ne serveşte adesea şi de intermediar între aceste puternice în­
treprinderi, marii feudalii ai industriei şi comerţului şi între micile industrii
ale atelierelor familiale.
După dânsul, numărul lucrătorilor şi lucrătoarelor cari muncesc sub acest
regim, ar putea fi evaluat la aproximativ 2 milioane. Sunt puţine articolele
cari nu se pot fabrica în aceste ateliere şi iată cum se petrec lucrurile:
presupunem ca o companie de drum de fer ar avea nevoe de locomotive. Ele sunt comandate la unul din cei patru
sau cinci „feudali" conform unui model şi pentru un preţ bine determinat; inginerii specialişti demontează în mod amă­
nunţit, piesă cu piesă, locomotiva comandată ; micii industriaşi cari lucrează în atelierele familiale sunt convocaţi atunci la
un soi de expoziţie pentru a-şî da seama de calitatea şi cantitatea pieselor ce trebuesc executate. Ei sunt comanditat!
de o firmă mare pentru care lucrează. Apoi licitează pentru obţinerea comenzii, după ce cunosc preţurile şi termenul.
Livrarea tuturor comenzilor este centralizată în uzina de întrunire. Această reconstituire a lucrului în serie pe un plan fa­
milial permite să se obţie preţuri inferioare cu 10% până la 20%, celor ale marilor uzine, chiar cartelate,
lată-ne la un modest maestru electrician fabriiant de mici motoare. El este propriul său şef de atelier şi dispune pentru
■
Două drăgălaşe-geishe, p a sio n a te a v ia to a re ,
p o rn in d î n t r ’un r a id cu c e le b ra a v ia to a re
fra n c e ză M a ry s e H ilz.
r

cele şase până !a opt maşini, de cinci sau şase lu­

crători toţi înrudiţi între ei. Atelierul nu se închide
decât două Duminici pe lună. Lucrătorii muncesc
nouă, zece ore pe zi, cel mai des zece şi câştigă
2,50 Frcs. (25 lei) zilnic. Nu au nici o vacanţă ci
fac numai o excursie de două zile primăvara şi
toamna, în tovărăşia patronului şi a soţiei acestuia
ai căror invitaţi sunt.
Ajungem într'o pătură superioară : la un inginer,
care conduce mai multe ateliere familiale. El ne
primeşte în căsuţa lui, foarte curată şi confortabilă,
in care nevasta şi copiii lui duc o viaţă burgheză
echivalentă cu a Europenilor. Salariul său este de
1250 fr. (12.500 lei) pe lună. El îmi explică, că unul
din motivele eftinătăţii producţiei este faptul că
lucrătorul şi lucrătoarele din aceste ateliere nu be­
neficiază de nici o lege socială. In anumite ateliere
ei lucrează mai mult de unsprezece ore pe zi. To­
tuşi, în virtutea recrutării mâinii de lucru ţărănească,
venită de obicei din aceeaşi regiune chiar din
acelaşi sat din Japonia, fiecare mic şef de întreprin­
dere ajută moralmente şi materialmente bolnavii,
dar fără să fie obligat de lege.
In multe ateliere, soţia micului patron, prepară bu­
catele pentru toată lumea, în mod obişnuit orez şi
peşte, chiar sărat.
Ca băutură ceai. Costul acestui prânz, reţinut lu­
crătorului este de cca 2 Frcs. (20 lei) pe zi. li mai

Culegătoarele c u ltu rii de orez la Osaka în

Japonia.

Un grup de cop ii japonezi.

descris spiritul realmente democratic care înfrăţeşte pe şefi cu lăcrători

în uzinele sale d. Kadono mi-a adăogat:
•—- La noi, inginerii şi contramaeştrii iau masa cu lucrătorii şi-şi fac zilnic
gimnastica împreună.
— lată un spectacol pe care aş dori să-l fotografiez şi să-l descriu.
— A r fi uşor, dacă uzina noastră nu s'ar găsi la 500 km depărtare la
Shizuoka.
— Daţi-ne un cuvânt de recomandaţie şi ne vom duce să o vedem...
Şi iată cum printr'o întâmplătoare conversaţie, s'au deschis pentru noi
porţile unei uzine japoneze.
întovărăşiţi de un interpret pe care d. Kadono nî-l pune la dispoziţie,
ajungem la Shizuoka seara, ca să beneficiem de vederea unică a apusului

La K w a n to în Jap o nia ,
g eish ele ia u p a rte la
e x e r c iţ iile de a p ă ra re
îm p o triv a g a zelo r. In
fo to g ra fia n o a stră le
vedem a sc u ltâ n d expli-
te o re tic e .

rămâne deci între 15 şi 20 Frcs. (200 lei) pe lună ca

salariu...
Cari pot fi trebuinţele acestor tineri lucrători şi lucră­
toare în afara hranei ? O îmbrăcăminte trimestrială,
care-i costă vreo cinsprezeca Frcs., puţine distracţii,
dintre cari principala este cinematograful (doi frcs. un
loc). Niciodată alcool, niciodată excese. In Japonia
lucrătoarele, fie în atelierele familiale sau în uzine, nu
muncesc aproape niciodată după 25 de ani, căci scopul
lor este măritişul. Ele nu cheltuesc mai nimic în afara
mâncării şi astfel reuşesc să-şi pue deoparte suma ne­
cesară pentru zestre.
Câteva sute de frcs. sunt îndeajuns pentru instalare,
fiindcă o casă japoneză nu are nevoe de mobile.
Scaunele sunt înlocuite prin perne, patul, printr'o saltea
care este scoasă numai noaptea dintr'un dulap din
perete.

INTR'O UZIN A TEXTILA MODERNA

In cursul unei conversaţii cu d. Kadono, director ge­

neral al firmei Okura, una din cele care contează
printre „marii feudali", am putut pătrunde într'una
din uzinele acestei imense întreprinderi, d. Kadono şi-a
făcut studiile, ca cea mai mare parte dintre industriaşii
japonezi, într'o universitate americană. După ce mi-a

No. 452 —
— Pag. 17
de-soare pe faimosul munte Foudji, care din câmpia înconju­ şi douăzeci şi doi de ani, pentru altele zece ani, foarte rar
rătoare, se înalţă fără tranzaţia nici unui alt munte până la mai mult, căci trecute de 25 de ani, şi nemăritate, ele revin
4.000 m- Coloritul trandafiriu al zăpezilor eterne, pe înserat, în sânul familiei.
este unul din cele mai frumoase spectacole pe care le oferă In felul ncesta este asigurată mâna de lucru eftină — în acelaş
Japonia, vizitatorilor săi. timp atmosfera de veselie şi tinereţe care contribue în mare
Dormim în noaptea aceea într'un hotel semi-european, semi-ja- măsură la ridicarea moralului j i a randamentului.
ponez şi dimineaţa fac cunoştinţa cu „onorabila bae caldă“. CONSECINŢELE PENTRU OCCIDENT ALE SISTEMULUI DE
Consistă, aci într'o mică piscină, unde, după obiceiul ţării, • ' LUCRU JAPONEZ
bărbaţii se îmbăiază împreună goi. In localităţile balneare există Vom examina într'un articol viitor cari sunt din punct de vedere
băi mixte, unde nudismul este, dacă se poate spune, „la modă"; al preţurilor, rezultatele unui astfel de sistem şi consecinţele,
dar japonezii, ale căror sentimente sunt atât de pure, nu văd ce decurg în mod inevitabil pentru industria şi comerţul occi­
nici un rău în aceasta. dental.
Băile comune, nu sunt deloc antihigienice, căci, acei ce se Avântul, pe care îl ia comerţul japonez este uimitor, în urma
scaldă în piscine moderne, se săpunesc şi-şi fac duşuri înainte eftinităţii preţurilor ; anumite oraşe pe cari le-am vizitat, ca
de a intra în apă. Osaka, de exemplu, par a fi răscolite ca după un cutremur
Suntem aci ia ora aceasta matinală, patru sau cinci persoane, recent, atât sunt de numeronse cartierele şi străzile în recon­
aşezate, pe o bancă sub apă. La suprafaţă le iese numai capul. strucţie. Se lucrează mereu la înfiinţarea de noi uxinie şi case
Un japonez bătrân, care vorbea englezeşte, începe cu mine o de comerţ din ce în ce mai puternice. Ce contrast cu unele
convervaţie foarte curtenitoare în acest salon aquatic. artere ale marilor noastre oraşe, unde imobile întregi se găsesc Numai doua cuvinte . . . . B ar ele
VIAŢA M ICILO R LUCRATOARE în stare de părăsire, aşteptând înapoerea proprietarilor fictivi I însemnează aşa de m ult pentru tânara
fata care doreşte din adâncul sufletului
Plecăm cu automobilul spre uzina Toyo Muszun, situată la 2 km. Fiecare uzină, sau casă de comerţ care se naşte în aceste sa faca o căsătorie fericita. Pe barbat
depărtare de oraş. Construită acum zece ani, întrebuinţează ţări de curând ajunse la tehnica modernă, ca Japonia, Mand- îl atrage totdeauna efectul magnetic ce<l
ciuco, U. R. S. S., par a contribui la închiderea în Occident a are o piele frageda, limpede şi alba si un
1700 de lucrătoare şi aproape 200 de bărbaţi. Fabrică fire de ten delicat. In ziua de azi, orice femeie
bumbac şi ţesături de bumbăcărie, având I000 războaie şi unei uzine sau case comerciale de aceeaşi importanţă. poate sa se faca repede îndoit de atra=
55.000 de bobine. gatoare daca întrebuinţează noua Cre=
ma Tokalon, culoarea alba (neunsui
Organizaţia tehnică este aproape aceeaşi ca în uzinele fran­
roasa), celebra Crema de P aris. In
ceze, sau engleze. „Totuşi, ne declară inginerul care ne călău­ trei zile num ai se produce o schimbare
zeşte, mâna de lucru la numărul egal de maşini, este pe jumătate uim itoare. P orii dilataţi, coşurile şi
cutele de oboseala dispar, pe când pie>
mai puţin numeroasă, ca în Europa". tea se face mai limpede şi mai delicata,
In marele hali pe care îl străbatem, perfect întreţinut şi bine încercaţi însăşi Dv. aceasta simpla
aerisit, toate micile lucrătoare — cele mai multe au între 16 reţeta daca doriţi sa câştigaţi iubirea
şi 18 ani — sunt în şorţuri albe la fel cu infirmierele. Nu ve­ pasionata a unui bârbat.
De vânzare la toate farmaciile, dro>
dem aci decât vre-o douăzeci de lucrătoare, exact una la 13 gheriile şi parfum eriile din ţară. Noi
războaie sau, pentru douăzeci şi cinci de maşini automate, fie p re ţu r reduse: Crema Tokalon, culoa*
şi 600 bobine. ^2« aibă, la Lei 50.—, Crema Tokalon
aliment, culoarea roza, !a Lei 60.—.
Maşina se lipseşte din ce de supraveghere omenească.
Materialul este în mare parte englezesc ; cu toate că războaiele
cele mai recente şi mai perfecţionate sunt cele japoneze. Echipe, M ătasea de cusut şi
mătură încontinuu, adunând gunoaele. Multe dintre lucrătoare de butonieră
poartă mască pentru a filtra praful.
Lucrătoarele sunt împărţite în două echipe : una lucrează dela G ü te rm c m ri
ora 5 dimineaţa până la 14, iar a doua dela 14 până la ora
23, cu o jumătate de oră sau o oră repaus.
Ele câştigă 67 cenţi pe zi (2,90 frc.), bărbaţii, I Jen (aproxi­ Marco de fabrică
mativ 6 frc.). Atât lucrătoarele cât şi lucrătorii au dreptul la
patru Duminici de odihnă pe lună. Organizaţia este atât de
precisă, încât în lunile cari sunt cinci Duminici, toată lumea
La cusut, mătasea e supe­
munceşte a cincea Duminică. Vacanţă au patru zile pe an, ne­
rioara bumbacului — , aţa
plătite.
Ca şi în uzina Bata, din Cehoslovacia, lucrătorii şi lucrătoarele cum la incâlfâmmte pielea,
locuesc chiar în interiorul uzinei. Ei plătesc pentru hrană şi în­ cartonului.
treţinere, 18 cenţi, ceeace tace 75 centime pe zi. (8 lei). Au Atenfle la marca de fabrica
o coopetativă unde îşi pot face toate cumpărăturile cu 30 %
mai eftîn decât în oraş. Un costum complect pentru o femee
costă 12 fr. (I20 lei).
Viaţa lucrătorilor şi lucrătoarelor este întocmită milităreşte.
Mari construcţii în lemn, ridicate de japonezi, al căror interior
este foarte cochet, şi mult mai mare decât al locuinţelor par­
ticulare, constitue „home"-ul lor.
Lucrătoarele sunt repartizate câte 12 într'o cameră, şl pe cât
posibil ele sunt alese printre cele originare din acelaş sat sau
cel puţîn din aceeaşi regiune. Fiecare dispune de un dulap în
perete, în care-şi ţine lucrurile personale : în primul rând ki-
mono-urile, pe cari le îmbracă îndată după terminarea lucrului
şi sandalele. Geta-urile trebuesc descălţate la intrarea în casă.
Prima echipă se culcă la ora 20 şi se scoală la 4, a doua se
culcă la miezul nopţii şi se scoală la 9. Imediat după aceea
lucrătoarele se duc împreună, iarna la baia caldă, iar vara la
piscina în aer liber.
In afara celor nouă ore de lucru zilnic, lucrătoarele trebue să r VA OFERIM 1
facă o jumătate de oră pe zi gimnastică ; ele mai urmează
cursuri cotidiane destinate pregătirii fetelor pentru rolul cămi­ CALITĂTI BUNE
nului : învăţământ de gospodărie, puericultură, croitorie, instrucţie
generală, muzică şi arta de a aranja florile, care după cum se II GARANTATE CU
ştie este una din marile preocupări ale femeei japoneze.
După trei ani, o lucrătoare este considerată ca având achizi­ PRETURI CELE
ţionate toate noţiunile necesare pentru viitorul său rol de soţie
şi mamă. Marile camere de locuit ale lucrătoarelor sunt împo­
dobite cu flori ; construcţiile sunt înconjurate de frumoase
k MAI EFTINE! i
parcuri unde vin să se recreeze în rarele lor momente de răgaz,
în afara celor 12 ore zilnice de muncă şi de cursuri.
Sufrageria este vastă şi luminoasă. Cuprinde I.200 locuri. In
momentul în care o parcurgem, lucrătoarele iau masa com­
pusă din două fe lu ri: o farfurie conţinând un fel gătit cu carne
şi un vas cu orez şi legume calde ; ca băutură, un ceai, fără
LA VULTURUL DE MARE D. T À Z L À O A N U a u to ru l unui volum
comic de ep ig ra m e

pâine, fiindcă orezul îi ţine locul.

Bolnavii şi convalescenţii dispun de un mic spital şi de o infir­
(U PESTELE IN GUIARE
C itî+i :
merie cu o grădină frumoasă.
Lucrătoarele nu obţin decât în mod excepţional dreptul de a
eşi în oraş. Duc, aşadar o viaţă monahală şi quasi-militară,
aceste tinere fete, şi pentru cea mai mare parte din ele această
TheodorAtanasiu „ M A G A Z I N U L "
S T R . CAR OL 7 6 • 7 8 - 8 0 • 82 ^STR.HAIEIQR2I r e v is ta p u b lic u lu i select
viaţă nu durează decât cinci sau şase anî, în general între 16
| Ţ W | No. 452 —
\ M —Pag, 18 — —
"Zilele sunt la fel, dar nici una
nu seamănă cu alta" — a spus
de mult un poet moldovean,
mort înainte ca gloria să-i în-
cunune numele ţi lumea să-i în­
veţe pe de rost înţelepciunea
din versuri.
Ceeace nu înseamnă că ea nu
există.
lată, de pildă, Duminica aceasta
care a trecut.
O Duminică ca toate altele.
Cald, soare, multă lume pe are­
nele de sport, matchuri de cam­
pionat în toată ţara, într'un cu­
vânt, programul obişnuit.
Şi totuşi, ziua şi-a avut caracterul
ei special, pe care din punct
do vedere sportiv — căci din
aceasta o privire — se poate
numi al „condiţiei fizice".
Sub semnul ei s'au desfăşurat mai
toate partidele mari, fie în ţară,
fie peste hotare...
*
* *
La Bucureşti, s'a oferit celor I 5.000
de spectatori, — îngrămădiţi,
încă de la ora 3 după amiază,
în arşiţa unui soare răzbunător
al ploilor săptămânei şi în tribune
devenite neîncăpătoare— piesa
de rezistenţă a programului.
Matchul Venus-Ripensia.
Care, printre multe alte aspscts,
îl avea şi pe acela de a trage
o linie mai durabită asupra
posibilităţilor timişorenilor în ac­
tualul sezon.
Spre nenorocul acestora, linia
s'a desemnat destul de frântă
iar posibilităţile destul de reduse.
Intr'adevăr, Venus a învins cu
5 — 2.
O victorie preţioasă, negreşit,
care aduce- cu ea două puncte
în clasament. Dar obţinută atât
de confortabil, atât de fără
emoţii şi cu atât de puţine
eforturi, încât — nemergând
până acolo încât să spunem că
învingătorul a câştigat fără glorie,
deoarece fără pericol — învinsul
nu are drept la prea multe scuze.
Şi lucrul nu ne-ar interesa prea
mult dacă învinsul — din întâm­
plare şi după indicaţiile oficiale,
căci altfel, pe teren, echipa n'a
făcut nimic pentru a dovedi
aceasta sau a o aminti măcar
pe departe 1— dacă învinsul,
spunem n'ar fi campion naţional.
Ne împăcăm greu cu ideîa ca
prima echipă a Ţării Româneşti
să se poată prezenta în asemenea
condîţîuni într'un match mare,
de care poate depinde titlul a-
nului viitor şi în faţa unui public
care şi-a deslegat, întotdeauna,
cu generozitate, băerile pungiî
pentru vedetele din Timişoara.
‘Şi, după partidă, ne-am întrebat
cu nedumerire: „De ce?".
* clipă şi ca centru-înaintaş.
* *
Dece ?
E simplu.
Pentrucă echipa Ripensia — a-
dica conducătorii ei — nu şi-au
dat încă seama de un elementar
adevăr: nu se pot câştiga
matchuri, turnee, cupe şt cam­
pionate, ani dearândul. cu ace-
No. 452 —
— Pag. 19
ÎT Œ Ü S IP C U V
O fa ză e m o ţio n a n tă la p o a rta
R ipensia.
E chipa Venus c a re a în v in s pe R ipensia.
iaşi 11 oameni şi numai cu I I
oameni, oricât de buni ar fi ei.
De ani de zile, Ripensia aruncă
pe teren, de câte două ori pe
săptămână, în tricouri pe care
bănuim că le mai schimbă din
când in cand, aceleaşi nume,
aceleaşi energii. O r — aşa e
soarta acestei lumi — numele se
învechesc, energiile se uzează.
Oricât de generoase ar fi po­
sibilităţile unui fizic oricât de
generos, ele nu pot exista la
infinit. Vine o zi când o pauză
se impune, o odihnă se cere.
in ziua aceea, Ripensia n'a putut
acorda o pauză, n'a purtat de
odihnă niciunui dintre jucători! ei.
Şi pentru un motiv foarte ele­
mentar.
Pentrucă n'avea alţii.
Pentrucă —- oricât de bizar ar
părea — echipa campioană a
României n'are mai mult de 11
oameni.
Şi când se întâmplă — cum a
fost cazul lui Beke, Duminică —
ca un jucător să lipsească, se
vede redusă ia soluţii de calibrul
introducerii iui Lakatos în linia
de înaintare, pe care a infestat-o
succesiv, ca inter, ca extremă
şi — dacă nu mă înşel — o
Adăogaţi la aceasta că aceiaşi
I I jucători, storşi de eforturi,
vlăguiţi de partide grele, nu
mai au şi nu mai pot avea o
condiţie fizică acceptabilă şi
veţi avea explicaţia unui scor
care a avut darul să surprindă
pe mulţi dintre aceia care nu
privesc sportul în adâncimile lui.
Unirii -Tricolor la Timişoara, din Peste hotare, însfârşit, s'a lichi­
partea Chinezului (2— 0 p. Chi­ dat marea probă a cupei Eu­
nezul) şi scorul sever (4—0) cu ropei Centrale.
care C. A. O. a dispus de Uni­ Erau finaliste Sparta din Praga
versitatea. Ne-a lăsat reci atât şi Ferencsvasos din Budapesta.
înfrângerea Crişanei la Arad, în Prima finală, disputatată în ca­
faţa Gloriei ( I— 2) pe care o pitala Ungariei, a revenit local­
prevăzusem, cât şi înfrânderea nicilor la un punct diferenţă.
A. C. F. R.-ului la Bucureşti, de In schimb, a doua, ca ar avut loce
către Sp. Studenţesc. (2— 1 p. Duminică la Praga, n'a mai lăsat
Sp. Studenţesc). nici o îndoială. Sparta a învins
Şi nu mai relevăm decât un cu 3—0 şi şi-a adjudecat cel
ciudat 4— I în favoarea cons- maî invidiat trofeu al fotball-ului
tănţenîlor, în matchul Victoria— european.
Macabi. Era şi echipa care îi merită cel
mai mult.
*
* * G K . Ţ A R I.
V e n in u lu i în m a tc h u l Venus-
Venus a câştigat.
A câştigat pe merit.
O victorie curată, categorică,
PRIMUL INSTITUT CÜSMETIC MEDICAL
BULEVARDUL CAROL, 39
liniştitoare şi entuziasmantă în TELEFON 3.52-73
acelaşi timp.
D - N A D r. M . R A B I N O V IC I d e rm a to lo g s p e c ia liz a tă la Parîs şi Viena, trateană
Şi a câştigat datorită unei con-
n eg i, p is tru i, co şuri, etc. în g r ijir e a fe ţe i cu hormoni şi m asage pneumatice.
diţiuni fizice — am spus-o din
D is t r u g e r e a d e f in it iv ă şi f ă r ă c ic a t r ic e a p â r u lu i de p r is o s . S lă b i r e a
primele rânduri — care Duminică
lo c a lă a c o r p u lu i p r in m a s a je e le c t r ic e , c u r s de g i m n a s t i c ă .
a avut cuvânt hotărâtor.
Noile achiziţii au dat, în general, C o n s u lt. 10— 12 şi 3— 7 p. C o n s u lt, g ra t u ite M ie r c u r i I I — 12 a. m.
satisfacţie. Perechea de fundaşi
a fost impenetrabilă, Sepi în
„shoot", Eisenbeisser excepţional.
!ar Petea Vâlcov — jucătorul
care nu face nici o greşeală
într'un match întreg — formi­
dabil, atâta timp cât a fost
ivevoie să fie. Adică repriza
ntâia.
Tot condiţia fizică îşi spusese
cuvântul, cu o zi înainte, pe
O. N. E. F., în disputa dintre
C. F. R. şi Juventus. Pe care
ros-albaştrii au pierdut-o cu I —3,
făcând însă o partidă care le
face mai mult rău decât un
I — 30. Mă rog, nu s'ar putea
VICHY
C 6 C 6 S Ü I Í 1 S
spune, în public, cam cine le
alcătueşte echipele clubului roş- .
albastru ? Nu de alta, dar d.
Nicuşor Vlădoianu, pentru des­
chiderea stagiunii la Alhambra,
A A P Ă R U T IN EDITURA „ A D E V E R U L " :
este în căutarea unui bun fan-
tesist. Şi i s'ar face omului un
real serviciu. CONST. GRAUR:
*
*
* CU PRIVIRE LA FRANZ FERDINAND
Restul matchurilor disputate Du­ UN VO LUM DE 5 7 6 PAGINI CU
minică au ocazionat rezultate NUMEROASE FO TO TIPII Şl DESENURI
mai mult sau mai puţin ortodoxe.
Ne-a surprins, adică, înfrângerea EXEMPLARUL LEI 1 0 0 — L A TOATE LIBRĂRIILE
 S c h im b a re a g ă rz ii la p a la tu l din
Monaco. _______

EL mai mic stat din Europa — după Cetatea

C Vaticanului —• a ţinut zilele acestea să dea

omenirii un exemplu. Deşi n'a avut niciodată,
nu zic un fotoliu, dar nici măcar un scăunaş în Con­
siliul Societăţii Naţiunilor dela Geneva, el a luat în
serios discuţiile asuprâ dezarmării şi, primul între toate
statele lumii, le-a pus în practică.
Acum, ca să vorbim drept, nu un sentiment umanitar
sau o profundă înţelegere reală a problemei dezarmării
l-a îndemnat pe bătrânul principe domnitor Louis II
să-şi trimită la vatră mititica dar vrednica lui armată.
Mai curând se poate spune că la mijloc au ffcst ches­
tiuni de ordin strict economic. Pretutindeni, vremurile
sunt vitrege şi ar fi fost o minune ca Monaco, deşi
patria binecuvântată a ruletei, să nu le simtă înrîurirea
tirană. Pe zi ce trece, persoanele cari se aşează la
masa verde, dispuse să risipească averi hiperbolice,
de.vin din ce în ce mai rare. Miliardari, naljabi şi
paşale, fac şi azi câte un popas la Monte Cario, capi­
tala ţărişoare!, dar numai ca o datorie impusă de
etichetă ; se mulţumesc să piardă un ceas, două, seara,
la jocuri nevinovate, familiare, ceeace a contribuit ca
situaţia cazinoului să se înrăutăţească văzând cu ochii.
Clasa aleasă a crupierilor a fost cea dintâi care să
resimtă loviturile crizei, îar pe de altă parte, paşnicul
Principat şi-a putut îngădui în vremea din urmă chiar
luxul neobişnuit al câtorva agitaţii populare.
De asemenea, Casa Domnitoare a trăit şi ea momente
senzaţionale prilejuite de divorţul principelui Polignac
şi al principesei Charlotte, de sfaturile înţelepte ale
lui Louis II şi întreaga construcţie de aventuri, romane
sentimentale, etc. creiată în jurul acestui eveniment.
Deunăzi, silit de împrejurări şi mai ales văzând bilan­
ţurile catastrofale ale întreprinderii din Monte Carlo,
suveranul a hotărât să recurgă — după pilda statelor
mari — la măsuri straşnice de economie. Ce fel de
măsuri ? Era nevoie neapărată să se restrângă toate
cheltuelile, fără cruţare şi ochii monarhului s'au oprit
numai decât asupra capitolului din budget relativ la
Război. Şi a dispus ca armata să fie sacrificată eco­
nomiei statului. Nu vă speriaţi I întreaga armată a
Principatului, care în cursul războiului mondial n'a şovăit
o clipă să se alăture cauzei aliaţilor împotriva imperiilor
centrale, numără... 105 oameni în care se cuprind şi
ofiţerii. Toţi militarii Principatului au primit un preaviz
din partea Suveranului lor care le pune în vedere că,
peste 90 de zile, vor fi trimişi în congediu nelimitat.
Cu alte cuvinte, ţărişoara aceasta cu o suprafaţă ceva
mai mare de un kilometru pătrat, peste trei luni va
da cel dintâi exemplu de dezarmare aplicată în lume.
Şi, cum pe vremuri Monaco a ştiut să se lipsească de
închisori, de călăi, etc. (pentru asemenea servicii inter­
vine ori de câte ori e nevoie, Franţa), se va lipsi şi
de armată. Aşa că dacă ar izbucni un nou conflid
internaţional, nu s’ar mai putea bizui nimeni pe armata
lui Louis II I... E o realitate care va trebui să impre­
sioneze adânc marile Puteri.
Cei dintâi sortiţi să fie trimişi la vatră vor fi carabi­
nierii atât de caracteristici şi coreografici precum şi
gărzile suveranului. Astfel, bravii cetăţeni ai Monaco-
ului vor fi lipsiţi şi de spectacolul zilnic al schimbării
gărzii care constituia, poate, unul din evenimentele
mai importante ale paşnicului Principat.
Dar cei 26.000 de supuşi ai lui Louis II se vor obişnui
şi cu această renunţare, în aşteptarea zilelor mai bune
pentru bacaraua şi ruleta salvatoare. Deocamdată,
armata de 105 oameni trăeşte cu spada lui Damocles,
pardon a congedierii, de-asupra capului.
In streinătate, ştirea aceasta n'a avut alt ecou decât
să aţâţe verva umoriştilor cari sunt de părere că
soldaţii din Monaco vor trece de acum să îngroaşe
rândurile şomerilor.
G. R.

La peştera de lângă vadul Regele Carol II Ajunsesem o zdreanţă omeneasca, astăzi

U rm area din pagina 13-a.
dogoarei razelor de soare. De partea cealaltă a
fugosului râu, obiectivul nostru fotografic are
răgazul să surprindă o dulce idilă pe mai. Sub
azuriul cerului pe deplin înseninat, partenera se
sprijină, languroasă de umărul idolului ei.
Şi pe când în vale trenul ce iese din tunel lă­
sând în urmă-i o dâră groasă de fum se 'ndreaptă
spre Cluj, un frizer din Vadul Regele Carol II,
care se abate la Peşteră de trei ori pe săptă­
mână, îşi plimbă pămătuful cu săpun de pe un
obraz pe cellalt, ferchezuind pe locatarii vremel­
nici ai hotelului.
Oricine îşi poate permite să trăiască retras aci,
pe aceste meleaguri unde eşti întreg în mijlocul
naturii înfloritoare, cu acel verde îmbietor care
domină pretutindeni.
Pentru pensiune, inclusiv locuinţa, ţi se cere nu­
SAREA
mai o sută de lei pe zi. In acest preţ intră 4 mese.
Shiaţa este absolut de prisos. Toate sticlele cu
diverse băuturi: ţuică, vinuri, bere, sifoane, sunt
cufundate în pârâul ce vine din peşteră. Efectul
este mai bun decât al celui mai perfecţionat
răcitor.
Vizitatorii au la dispoziţie şi un fotograf care
le oferă prilejul unei modeste amintiri a locului
pe unde au trecut.
Ca un epilog vrednic de asemenea localitate ce
predispune la poezie, noaptea de cum stelele
au prins să ornamenteze bolta, perechile robite
bătăilor mai calde de inimă, îşi trag scaunul la
fereastră şi contemplând luna şi întreaga zare
înecată în munţi şi păduri, buzele lor îngână
în visare un imn înflăcărat, închinat lui Eros.
A. N O R A
VICHY-ETAT Institut medical
mi-am recăpătat dragostea deviată.
„D e u n tim p m ă s im ţe a m „ v e d e a m a p r o p iin d u - s e o ra me-
„ f o a r te s lă b ită . C e a rc ă n e v in e te „ s e î c a u n c h in , a z i m ă n â n c cât
„ în j u r u l o c h ilo r , te n u l c a p ă- „ ş a p te . A ju n se s e m o zdreanţă
„ m â n tu l, în c â t îm i e ra g ro a z ă „ o m e n e a s c ă , a s tă z i m i-am recă-
„ s ă m ă p r iv e s c în o g lin d ă . U n e- „ p ă ta t d r a g o s te a d e v ia ţă . Fi-
„ o ri, în tim p u l z ile i, s im ţe a m „ re ş te că voi c o n tin u a cu
„ d u r e r i f u lg e r ă to a r e în c o şu l „ T o n o g lo b in e ” .
„ p ie p tu lu i şi-m i s p u n e a m d is ­ S c r is o a r e a d e m a i su s este a
p e r a t ă c ă s u n t s o r tit ă tu b e r­ D -re i J . I. d in T u r n u Severii]
c u l o z e i . Mi s’a fă c u t o r a d i o ­ c a re , p r e c u m se v e d e , suferea
g r a f i e a p lă m â n u lu i fă r ă a se d e o gravă anem ie.
„ g ă si n ic i o le z iu n e . P r i n e x tr a c tu l d e ficat ţi
H e m o g lo b in ă p e c a r e le conţine,
„A m d u s-o a ş a ap ro a p e op t în s in te z ă c u o s e r ie întrea­
„ lu n i d e z ile c u to t fe lu l d e m e- g ă d e a lte in g r e d ie n te , vinul
„ d ic a m e n te c a ri n ’a u r e u ş it T O N O G L O B IN E e ste cel mai pu­
„ să -m i a d u c ă n ic io a m e lio r a re ,
„ în c e p e a m să n u tr e s c g â n d u r i
t e r n ic a g e n t d e re f a c e re a glo­
b u le lo r r o ş ii d in sân g e, consti­
„ n e g re , c â n d f r a te le m e u , c a re t u in d a s tfe l te r a p e u tic a speci­
„e m e d ic şi s ta b ilit la C h ic a g o , fic ă a a n e m ie i şi limfatismu-
„ m i-a s c r is să în c e r c şi v in u l lu i.
„ T o n o g lo b in e ” . B ro ş u r ă g r a tu ită la cerere.
„ S u n t 4 s ă p tă m â n i d e când E c h a n tio a n e c o n tr a lei 20 in
„ ia u în f ie c a r e zi c â te o lin g u ră m ă r c i p o ş ta le , a n e x â n d şi pre­
„ d in a c e s t to n i c î n a i n te a m e s e i, z e n tu l a n u n c iu e x p e d ia z ă :
„ la p r â n z şi s e a r a . S u n t a lt om . „ F a r c o s a ” S. A. B. Bucureşti,

cosmetic
S a re n a tu ra lă e xtra s ă din ape „A m c â ş tig a t 3 kg. Şi nu e de s tr . 11 Iu n ie (iî.
„ m ir a r e , c ă c i d e u n d e în a in te , R. I. 72
p e n tru a fa c e o a pă a lc a lin ă
Str. fireraiam f 3, Bucureşti III
Telefon 4.59-22. Consult 11-1, 5-8
PASTI LE VICHY-ETAT sub conducere# unyi m edic der­
2 sau 3 d u p ă masă
u ş u re a z ă d ig e s tia
matolog şi urlei doctoriţe din
Berlin.
Sfaturi şi îngrijiri date de că­
C IT IT« I „ M A G A Z I N U L II
tre specialişti iii toate t&rimu-
COMPRIMATE VICHY-ETAT
rile cosm eticei. re v is ta p u b lic u lu i select, 150 p a g in i tip ă rite la
S p re a p re p a ra sin g u r o apă înlăturarea radicală a perilor
d i g e s t i v ă gazoasă. de prisos, p rin .diatermie, în ­ h e lio g ra v u râ în c u lo ri şi d if e r it e planşe. Lei 25
grijirea frumuseţei şi a trupu­
A SE FERI DE CO N TRA FA CERI Şl SUBSTIIUŢIUNI lui, etc.

— Pag. 20
Profetul social
dela M a g l a v i t
Adevărata viaţă a ciobanului care a vorbit cu D-zeu
de F. ADERCA

5
A spus ţi se repetă uşor de către cei cari privesc fenomenul de la
Maglavit cu scepticism şi mai cu seamă de către cei care cred că la
Maglavit se instaurează o nouă citadelă de fanatism religios sau chiar
de reacţionarism social, că Petrache Lupu e un u t clasic de nebunie şi că
asemenea lui au mai fost sute şi mii de schizofrenici cu halucinaţii şi vedenii.
Toţi aceştia se înşeală.
Petrache Lupu — pentru cel care-l cercetează cu obiectivitate şi caută să-l
priceapă cu adevărat — nu seamănă cu niciunul din iluminaţii religioşi,
citaţi cu acest prilej. Ciobanul dela Maglavit nu poate fî asemuit cu halucinaţii
din pravoslavnica Rusie de dinainte de răsboi, căci el nu e „luat din sfinţi“,
nu cade şi nu e apucat de tremurături, nu face spume la gură şi nici nu pre­
vesteşte viitorul în balbăeli pe care să le tălmăcească un diacon priceput.
(Cazul unui idiot şi estropiat anume Coliaba care ajunsese în căruciorul lui până
la Curtea lui Nicolae al ll-lea, unde era ascultat cu teamă şi reculegere],
Petrache Lupu nu e nici replica bărbătească a Ioanei de Arc de-acum patru
veacuri, de oarece vedeniile ciobanului n'au caracter strict naţional, nu urmăresc
trezirea simţimântului patriotic şi el nu se declară alesul Domnului să alunge
oştile străine. Mulţi au crezut că Maglavitul e pe cale să devie un fel de
Lourdes din Pirineii francezi, unde o fetiţă delicată, într'o grotă, a avut vedenia
Maicii Domnului şi unde de-atunci, de o jumătate de veac, se adună toţi betegii
şi suferinzii de nervi, să se vindece. Această greşită asemuire e cea mai răs­
pândită şi chiar se vorbeşte ca alături de mănăstirea ce se va ridica pe locul
unde ciobanul a văzut întâi pe Dumnezeu, să se construiască spitale şi adăpos­
turi pentru numeroşii suferinzi de boli fără leac care vin spre Maglavit în alaiuri
nesfârşite, în speranţa vindecării. Intenţia nu e rea, de oarece de spitale ţara
noastră duce lipsă şi ele sunt folositoare orişiunde. Dar legătura lor cu sufletul
ciobanului dela Maglavit e numai închipuită, precum vom arăta îndată mai
amănunţit.
Ca să înţelegem învăţătura lui Petrache Lupu şi semnificaţia lui reală, ca să-i
găsim asemănări, rrebue să mergem mult
înapoi, în Vechiul Testament, la vechîi
profeţi din ludeea de-acum douăzeci şi
cinci de veacuri, care de-asemenea pro-
C io b a n u l P e tra c h e
Lupu în c o n ju ra t de povăduiau o apocalipsă pentru păcatele
săteni... şi crimele oamenilor şi îndemnau pe cei
...şi un c ă lu g ă r d in osândiţi la pocăire, la îndreptare şi la
M a g la v it.
lepădare de la bunurile înşelătoare ale
acestei lumi. Cumplitul Dumnezeu de care
zadarnic se roagă plângând ,ţu lacrimi
de sânge Maica Domnului căci nu vrea

să ierte omenirea, şi care s'a arătat lui Petrache Lupu e ase-

menea cumplitului lehova care ameninţa cu fulgere şi trăsnete.
■ C iobanul de la M a g la v it re p e tă un s tră v e c h i fenomen
psihologic şi social, c a ra c te ris tic lo c u lu i şi oam enilor
de unde ne-a v e n it creştinism ul.
Că legătura lui cu biserica, aşa cum o vedem organizată azi,
e numai parţială şi de un caracter mai mult social, ne-o arată
întâmplarea de la începuturile propovăduirii lui, când autorită­
ţile bisericeşti şi cele administrative se împotriviseră chemării
lui, şi fusese vorba să fie arestat:
—- M ie nu mi-e frică nici de preot nici de jandarm I.. ar fi
strigat el oamenilor care se adunau sfioşi încă în jurul lui.
De-atunci lucrurile s'au schimbat; Preoţimea şi-a dat seama de
valoarea colaborării lui Petrache Lupu pentru ridicarea presti­
giului bisericii, precum şi administraţia de caracterul cu totul

Pag- 2(
 — Aud că 0 vorba să se „a-
menajeze" un port, să vio oa­
meni şi din Bulgaria, să'ncărcăm
şlepuri aci, să facem dever mai
mare. Spitale, restaurante, lău­
tari... de, cum e când e lume
multă. Dacă aş şti că e aşa,
m’aş lăsa de cârciumă şi aş
face un restaurant modern. Aş
aduce un bucătar de la Bucu­
reşti, cu listă, cu preţuri...
Ce zici ? E vre-o speranţă ?..

*
* *

Speranţe sunt... Dar nu pentru

sufletul lui Petrache Lupu I Soar­
ta lui se pare că nu va fi alta
decât a fraţilor de milenii de
pe ţărmurile Iordanului. Căci
până la înfăptuirea unei civili­
zaţii In care astfel de fiinţe să
se simtă necopleşite, pure şi
voioase ca păsările cerului mai
e nevoe de alte câteva milenii,
dacă nu chiar de apocalipsa dum­
nezeiască pe care Petrache Lu­
pu o prevesteşte.

F. A d erca

P e tra c h e Lupu va c â n ta &

doină..,
...iar s ă te n ii adună în s tic le
apă din fâ n tâ n a sfântă...

salutar pentru ordinea socială a învăţăturii ciobanului. Pe
sfintele locuri din lunca Dunării dela Maglavit arătate
de cioban s'au ridicat numaidecât cruci, troiţe şi chiar
o cruce mare, închinată ostaşilor români căzuţi pe front
pentru întregirea neamului. Toate acestea, întrucât pe
Petrache Lupu nu-l contrazic, nu-l supără.
Dar în fond nimic nu-l poate abate de la adevărata lui
menire, care e de natură profund socială, râvna lui fiind
de a învăţa pe oameni să se mulţumească în această
viaţă pândită de un tragic şi apropiat sfârşit, numai cu
„cinci pogoane de grâu şi cinci pogoane de porumb".
El însuşi nu caută să agonisească vre-o avuţie şi toate
încercările din urmă, de când a devenit „celebru", ale
admiratorilor şi ascult.' torilor pioşi, de a-l înzestra, a-i
face o casă, a-i dărui bani, s’au lovit de o împotrivire
dârză, pe care se pare că n'a înţeles-o nimeni în afară
de el. N'a primit în dar decât o cămaşă ţărănească şi o
pălărioară ciobănească, de oarece pe cele vechi le rupsese
mulţimea care se repezise pentru leac, să-l atingă, să ia
un petec sfânt depe făptura lui. Se pare că întâmplarea
se repetase şi-l exasperase, căci în ziua în care
l-am văzut, a grăit mulţimii înainte de a scoborî de pe
estrada unde propovăduise, şi a vorbit cu precizie, hotă-
rîre şi într'o frază cu mai multe subordonate :
— Nu vă mai repeziţi la mine să-mi rupeţi ţoalele, că
e păcat şi altele n'am. Eu n'am venit aci de voia mea,
ci trimis de o putere. Eu nu sunt n ic i vra c i, nici pre-
zicătorffenici babă, nici d o fto r, să lecuesc pe cineva
de beteşuguri ori boale, c i Dumnezeu ia r tă fie c ă ru ia
după cuget şi p o c ă ire !...
De la această împotrivire de. a se înşela şi de a fi înşelat
No. 452 —
Pag. 22
— oricâte foloase ar fi putut trage — putem înţelege
puterea, sinceritatea şi farmecul ciobanului din Lunca
Dunării. L'am văzut, Mă voi duce să-l mai văd. Oameni
ca el nu se întâlnesc pe toate cărările — dar va trebui
sa mă grăbesc, până nu va fi detot falsificat.
Căci Petrache Lupu nu e înţeles. Oamenii de originea
şi mintea lui, ţăranii, vin în care, zi şi noapte pe dru­
murile desfundate, ca într'o bejenie spre un loc unde
cugetul lor încărcat de păcate şi poate de crime, se
va uşura ; dar vin mai cu seamă tot mai mulţi betegî,
ologi, paralitici, surdo-muţi şi nebuni, din credinţa că
Petrache Lupu a fost trimis de Dumnezeu să vindece
altceva decât leprele sociale. El cheamă mila şi îndura­
rea dumnezeească — deşi îşi dă seama că e zadarnic!
__ pentru iertarea sufletelor nesăţioase de bunurile lumii acute fi cronica d e :
şi care acum se pocăesc, iar ziariştii şi unii patrioţi de
profesie socot că ceeace-i trebue lui Petrache Lupu e Reumatism
încă o biserică şi întărirea sentimentului militar. Gută * Sciatică
Cât de puţin înţeles e sufletul gingaş şi totuşi atât de
puternic în năzuinţele lui supreme ale ciobanului din Nevralgii * Gripă
Maglavit, am înţeles în trăsura prăfuită şi desfundată
Dureri de cap
care mă ducea din lunca Dunării înapoi la halta de cale
V in d e c i g a ra n t a t!
ferată. Vizitiul era însuşi proprietarul trăsurii şi al cailor,
bogătaş cu două perechi de case, cârciumă, vie şi tre i­ La Farmacii fi Oroguerii.
Produs elveţian.
zeci de hectare de porumb în rod, care se bucurase la
o sută de lei câştig de la domnul din Bucureşti, în loc
s'o lase vre-unui căruţaş sărac. D O A M N E L O R !
V o p s itu l p ă ru lu i, în cele mai fru.
__ Ce crezi domnule Nae, îmi zîce în nourii de praf,
moaşe culori naturale precum fi an-
înainte de a ajunge la haltă, se face ceva cu Pătru ăsta d u ia ţiu n i perm anente, execută ire­
al nostru ? proşabil C o a fo ru l F ra a ţo is . Strada
— Ce să se facă ? întreb : Edgard Quinet. 7. Telefon 3-01-23

C A LEN D A
52 * împăratul Romanilor
Marcu Ulpiu Traian, în cetatea
Stalica din Spania ( ţ 117) (ală­
turat chipul).
96 f asasinat împăratul Ro­
manilor Domiţian, ultimul din
dinastia Flavilor (* 51).
1538 Petru Rareş părăseşte
tronul Moldovei în prima lui
domnie.
1896 f Ştefan Gonata, membru
al Academiei Române (* 1870).
1739 Pacea dela Belgrad, prin
care se închee stăpânirea O l­
teniei de către Austria.
1825 * istoricul român Ştefan
Greceanu (f 1908)*.
1873 f naturalistul Victor Coste
care a vulgarizat piscicultura.
1882 * romancierul Ion Agâr-
biceanu (alăturat chipul).
1909 ţ scriitorul N. Hurmuzaclci
(* 1826).
1632 M atei Basar»b. împuter­
nicit de Abassa Paşa, intră în
Bucureşti ca domn al Munteniei.
1834 * scriitorul bucovinean
Artemie Berariu ( ţ 1922).
1883 f filologul Alexandru Lam-
I brior (* 1846) (alăturat chipul).
1898 ţ scriitorul Theodor Fon-
tane la Berlin (* 1819).
1931 ţ într'un accident de as­
censor, profesorul Ermil Pan-
gratti dela Academia de A rh i­
tectură din Bucureşti (* 1864).
1832 f scriitorul scoţian W a lter
Scott la Abbotsford (* 1771).
Un g rup de v ile g ia tu ris t! la Slănicul-M oldovei.
1860 f filozoful A rthu r Scho­
penhauer la Frankfurt pe Main
(* 1788) (alăturat chipul).
1934 f la Braşov, istoriogreful
Gheorghe Bogdan - Duică, pro­
fesor universitar (* 1866).
1934 f ziaristul Al. Mavrodi,
fost director al Teatrului N aţio­
nal,
IId polei părăsi [»9
din cauza nevralgiilor
Picioarele în permanenţă
bandajate
K ruschen îi redă sănătatea
Veţi găsi expresia unei adânci
recunoştinţe in scrisoarea de mai
S C H E R k: jos in care o doam nă ne scrie cât
a suferit din cauza nevralgiilor.
’’Acum doi a n i am suferit de du­
reri nevralgice la genunchi şi am
Creme cari nutresc îngrijit, acestea sunt încercat diferite tratam en te tim p
epiderma, întăresc cramele Scherk. • de m ai multe luni. Niciunul nu
ţesutul şi dau tenului Cold Cream pentru m i-a folosit. Picioarele îmi erau In
perm anenţă bandajate şi toată
un aspect delicat şi noafîte, din ceară vara n ’am p u tu t să ies nici măcar
fină şi uleiuri alese, regenerează pielea, fortificând’o. • Crema până în grădină. E ra îngrozitor
pentru mine să nu pot părăsi ca­
Trisena, de zi, uscată, acţionează în mod uniform făcând tenul
mera. I n tr ’o zi soţul meu îmi spu­
mat. Este totodată şi cea mai bună bază pentru pudră. • se: „de ce n u încerci Kruschen.
Cremele Scherk se vând în borcane 6 Lei 93 şi Lei 123 precum poate că o să -ţi facă bine ?“ Am
ascultat şi am făcut o incercare.
şi în tuburi ă Lei 47 şi Lei 67. • Cereţi mostră de Cold Cream con­ In viaţa mea n u am avut o sur­
tra Lei 12 mărci poştale: „Porfex" Calea Moşilor 78, Bucureşti I. priză mai mare. D upă o săptăm ână
âm început să merg iar şi curând
după aceia m ’am sim ţit a tâ t de
bine încât am p u tu t părăsi camera.
Pjiecare m ă întreabă': ,,ce ai luat?“
—căci sp m inunau cu toţii văaân-
d u -m ă că m erg iar. De prisos să mai
adaug că le-am spus că am luat
Kruschen. Binecuvântez pe acela
care a descoperit Sels K ruschen.”
— (D -na L. M.)
Durerile nevralgice şi sciatica
sunt nişte simptome de n atu ră mai
serioasă — ca şi reumatism ul, guta
şi lumbago. Aceste boli provin din
cauza unui sânge stricat, ele indică
prezenţa în corpul nostru a unor
m aterii toxice cari au pătruns în
iiânge.
K ruschen este un amestec de
şase săruri cari au proprietatea de
a regula fumcţiiuiniile interne, con­
tribuind astfel la curăţirea orga­
nismului Dv., la prim enirea sân­
gelui. Un sânge sănătos, un sânge
purificat va pătrunde în toate fi­
brele fiinţei Dv., dându-vă o nouă
viaţă. Atunci nevralgiile, sciatica
şi alte afecţiuni similare vor dis­
pare ca prin farmec.
Sels Krusohen se vând în mai
m u lt de 120 ţă ri şi se pot obţine
acum şi în Rom ânia la toate fa r­
maciile şi drogheriile ou preţui de*
95 lei flaconul.

1920 f istoricul român Alexan­
dru Xenopol (* 1847) (alătu­
rat chipul).
1922 f Eusebiu Popovici, pro­
fesor universitar (* 1838).
1925 f autorul dramatic şi diplo­
matul A. G. Florescu (* 1867).
1930 într'un sanatoriu din Viena
scriitorul losif Nădejde.
1860 * scriitorul român Teodor
M. Stoenescu, la Brăila (f 1919).
1865 } pictorul austriac Fer-
dinand Waldm uller la Viena
|* 1793).
1870 f scriitorul francez Prosper
Merimee (* 1803) (alăturat
chipul).
1934 »arhitectul şi scriitorul ro­
mân Gh. Balş, membru al Aca­
demiei Române (* 1868).
1472 Ştefan cel Mare, voevodul
Moldovei, se căsătoreşte pentru
a treia oară, cu doamna Maria
din Mangop.
1607 f otrăvit domnul M oldo­
vei Simion Movilă (alăturat
chipul).
1835 f compozitorul italian
Vincenzo Bellim la Puteaux lângă
Paris (* 1801).
1914 începutul marilor lupte
dela Verdun, Arras, Soissons,
Armentieres, Ypern.
1916 Contra -ofensive română
dela Petroşani.
No. 452
N oile uniform e de v a ră ale s e rg e n ţilo r v o r f i : bluză
albă şi cască colonială model englezesc. Ele au fost
in a u g u ra te la rec e n te le f e s tiv ită ţi dela Tg.-Jiu.
pare săptăm ânal în 2s de p a g in i
ent g ra tu it de 24 de pagini.
PREŢUL ABON AM ENTU LUI:
Pe un a n ........................
Pe şase l u n i ....................
Redacţia şi Ad-fia : Bucureşti, Str. Const. M iile 7. Telef. 3.84-30
m p rim a tă la f o t o - r o t o g r a v u r ă în
Regularea digestiei in 3
minute cu putină Magnesia
Bisurata
Unele remedii contra supărărilor de
stomac au fost îndepărtate de corpul
medical pentru motivul că ele creeaiă
acea „ne/oe a obişnuinţei" adică sto­
macul neisbutind să digere normal
fără ajutorul unui specific. Magnesia
Bisura'a care alină în trei minute, cele
mai complete dureri ale stomacului,
aceaita este un fapt dovedit de mi­
lioane de ori, neutralizează "instanta­
neu” excesul de aciditate, cauză a
celor mai multe neplăceri provenite
din stomac : acreli, senzaţii de acîd
în gură, arsuri, migrene, şi de ase­
meni acea somnolenţă datorită unei
digestiuni prea încete. Magnesia Bisu­
rata, însă nu creează această nevoie a
obişnuinţei— acutumanţa,— şi joacă,
pur şi simplu rolul său de regulator
al stomacului. Acesta odată regulat,
veţi fi liniştit : veţi digera normal, a-
dică în două sau trei ore fără măcar
>ă vă daţi seama. Magnesia Bisurata
:are e prescrisă de C orpul Medical
¡e găseşte de vânzare în toate farma­
c ie şi drogueriile cu preţul de lei
P5 sau în format mare economic cu
mari, cu un supli ei MO. ____________________
PREŢUL LEI 10. —
Prea stimaţi domni !
.a recomandaţia unui amic, m'am
lătărât şi eu să întrebuinţez Tabletele
Togal contra vechei mele suferinţe,
400 LEI eumatism, oboseală şi dureri sciatice*,
i am simţit chiar la primele 2 pache-
200 ,, Jt-Sfectul vindecător al acestui medi­
cament, aşa că am deplina speranţă
:ă voiu scăpa definitiv de dureri,
uând încă 2 pachete din tabletele
fogal. Nu pot să vă exprim decât
:ea mai caldă recunoştinţă pentru
a te lie re le ,,A D E V E R U L " S. A. icest medicament admirabil şi voiu
recomanda tuturora tablete Togal.
Braşov, 9 Dec- 1931 C. W. M.
 PROCESIUNILE CONTINUĂ LA MAGLAVIT

" Mmero?i *“ n t c r *d incîof îi c a re se în d re a p tă spre locul unde cio-

“ VOrb' î C“ ? T neZeU- F o t° 9 ra fia noastră a fo st lu a tă noaptea
ciobanului c are a v o r b it* °cu
S o b a n J \ 7 ™ f ‘ "L rpUn re V 'Ste'
Dumnezeu"). P a tru 'ea CaPito1 dîn - A d e v ă ra ta v ia tă a

'oumna
Si CDi}. iti müiä.
Frumuseţe de altă dată, frumuseţe de astăzi,
frumuseţi diferite desigur, dar totuşi înrudite, nu
atât poate prin trăsăturile de amănunt, cât prin
rasă, prin adevărata eleganţă, aceea care se
impune din prima clipă.
„N oblesse o b lig e". Sunteţi, Doamnă, o sclavă
fericită a acestei eleganţe de rasă. Trebue s'o
puneţi în valoare prin mijloace demne de ea :
dintre toate rouge-urile ce vi se oferă, alegeţi pe
acela care a fost preparat anume pentru
D-voastră, care a fost studiat anume ca să se
potrivească buzelor D-voastră şi să se adap­ MRS»■SSE.
teze frăgezimii lor: R o u g e - u l A n g e l u s .
N ° u iî p ilo ţi ai şcoalei de p ilo ta j A. R. P. A. au p rim it săptăm âna tre c u tă b re v e tu l
Lei 220, REZERVA Lei 140, A U TO M A T U L Lei 290
de zbor.

Angélus Louis-Philippe sunt dintre

rarele articole ce te aduc într'adevâr gata
fabricate fi montate din Paris.
Exclusivitate : FARCOSA, B o c. str. 11 Iunie, 67

BON GRATUIT
Prezentând acest bon la oricare din următoarele magazine
din Capitală :
Galenes Lafayette Calea V ictoriei Drogueria Traian G rig oriu
Drogueria Bursei, str. Doamnei 10 $fr. Academiei 24
ii Uiucianu str. Stravopolos .• . ,~ ~ ,
Cupidon, Bd. Elisabeta I " “ " '« « a la . Rahove. 109
>■ G aribaldi str. Lipscani " Venus, cal. V ictoriei S6
>, Guţa Cionga Lipscani 43 .. Zaharia str. Lipscani 87
Teatrului cal. Victoriei 84 Parfumul, Calea Victoriei

şi la principalele magazine de specialitate din provincie veti

obţine în mod gratuit un eşantion de rouge Angelus Louis- A im presionat mult, eşuarea ra id u lu i Bucureşti-Tokio în tre p rin s de c ăp ita nul Popiş*
Philîppe în culoarea potrivită buzelor dvs. teanu şi locotenentul Papană. In fo to g ra fiile no astre vedem a vion u l sfă râm at după
p ră b u ş ire şi pe cei doi a v ia to ri în a in te de plecare.