I. Nr.

44 Virrerl 3 Noemlirie 1944 6 PAGINI 15 LEI

ANUC
IN ACEST NUMAR:
P- roletari dint leate tñrüe uniti -set
Ca Pag, 2-a t Copiii sovietici ivi ajutá
PARTIDUL COMUNIST DIN ROMANIA Patria.
Pag. 3-a Muncitorii tipografi in-
fiereazä ziarele Viito-

5cânteia
rulrr Si Dreptateaa.
Pag. 4-a t Constituirea Frantic mimnzUtpnt4siluw
lui National Democrat din
Constanta.
Pag. 6-a Comunicatul militar so-
vietie,

Tosa putt lä pldüla to nume ras conform

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P.C.R. Hassel Directiet generale P.
116.575 dio 26 Sept. 1944"
T. T. Nr.

REDACTIA SI ADIimHISTRATIA t Str. Belvedere Nr. 6 Et. V, Tel. 5 ,54.82 610.71

Statut fáránesc" o procìzare a flIoi CoIoHe Cahrea, Cite popa, nue papa
o manevrä diversionistä
Comandantul Divisiei Tudor Oladimiresou"-pEBRETlh
Problem statului tàrànesc, des - bue si aparti¢ acelnda care il cela
pre t re dncàtorii N. T. re- live', d. Mihalache gräbeste
uataserä,ode fapt, de n mai orbi, adaoge cá e contra fàràmitàrii pro -
Contimnd pe lini¢ afdldriiar so- remain aftat i luptd impotrìva Judd' W ire eouducerea maghiarà ai popo-
i irte, viand Dreptatea" s'a raite mului, a dovedit o frraad pi cuprinzd- rul maghlar.
Ca sa fie liberi, taranii
nu moil incinte de dirolvarea par - prictàtit
ddelor pohtice, a foss ridicetà din
Itou.
Ca mamma contra faràmitàrii,
Ceo m r mare parte a dis- pesaennurasà comes rea ,,paratia,
in numñrul
rea
visa
cu
ateúyi toare intetepere politicd.
dintódea care af rteritraó -
Din motive independents de
AracvA ldíuralaic al Dreptdiii' a vointa mea, aceste precizä n'au
treaa campante impate /ea poporatni Most in gol di s'a nsipii asd cum se Beirut peste tot. Dealtfel c ed ce
!hier, ça ziarul Scánteia" a i trebue sá aibá pámânt
rsnlui d- lui lon Mihalache, tin ut orgaoisarca iermelor model de risipesc mate diaersiunile tansate de in special ardete
fi
ii5s' au perfect Täranii liberi si stiparti pe pee
Dominate' 29 Oetombrie la Aro', stat eau particolare, etc. modifient textul drelaratiilor d-lui Co-
conducerea sm4ional-ldrdnistd n care de bi Argumentul invocar de dusma-
a de ra to affermi nii mart din Norvegia, Iugoslavia,
a foss inebinatà acestei problema. Care muster va avea Ceva deo - Lunel Co mbrea, aond, in primal rand, ad paten rd,6oiui tier ,
pee care au pntut -n aprecia mo@iilor fSeinmit ca exproprierea
Ce esce statui iànàoeae? biectal impotriva stataiui [braces Procedeul de mistificare folosit de tnz just de eiibemre ru a tiuni to tie dona;esc 50 de hec- Bulgaria, Grecia, cari n'au eu-
ngill
Magill limp de nvietuire alà-
vederne mm i tai c intelege attici Mad asesta se gàadeste sä
pero el vieepresedintele P. N. T. d. organize. ferme model particu-
c st zWc,otincadreaadperfect in mo- Ço f ei ca ranted
dal cum mietete sd se prezinte ozi in r emigre TM',
Meander si intetectuatiltir tori de Ungari in Trnsilvvania.
fata opinai publics conducerea reac- rnaghiari de rehipate de volunta+i Baca e vorba sa iatiadem
tare 5i improprietirirea färanilor
punte Feria pâmant si cu pämaut putin
n ibigia in feint in care
ea a foot cunoscutä in alte fari,
oscut

I. Mihalache. a partidutui natio - lutiu Mó.nniu", de apropiare poporului ghiro in ar duce 1a scadere¢ rmtdamentu- osti odatä eccepat vr'uo
Intelegem noel stet mncito- Desigur ca aid nWm. Dar (ara nal-tdr_ti 5mniniatd
jw prerirarea d-lui Colo- d ari lui in agriculture', nu Ai in pi- jug strain or antra u@urinlä ca
roc al vittorului cu speoifseul n - sii aà aei c r pa àn[ vor
o Pentrn tori patriotíi din Romania, germano-
onal at muncii romànesti, al size? Ei nu von infringe cecnel pentru tori c care au urmdrit spiri - n elDCmai brea : má nutetace intra[ pocoploaabror. re- Am väzut Ca pe misure' 118. Si cotropitorii
ï I si Lupte D:viaiei Tudor VIOd.mi- Solicitat de ziarul Scànteia', an- out Stat Roman Democrat de mai. ee faran si -au procurar tunes- fascisti ea cunoscut nu stimai in
structurii economica, sociale si spi- stat fàrànesc este ala r
nailvnrre romane, stat spara pe mosieri. De accia d. Mi- era clr ed d. Colonel Cambres terior aparitiei interviesaului nonu ne, atunci nu putem face grava e tar, randamntu-i a crescut, de- Uaiunea Sovietise cele mai genie
rituale a nu antro lori decdt In conducerea hi- destiaat n-es . eurestene.
i buc sa It- re de a confonde poporul m alle ci si io ateste fari. Cu
in )soul statu - halache an gràbeste mai diparte sa pa9ind pe acela al mardos lu-
tlerista din Uugarta gi nu in insegni munese in taping pasagn ghiar cu conducerea criminal& st crate io dijma. toste victorüle din Balcani, c -
oumcitrese e
lui capitalist banca ". adaoge ca fermeie model, chiar
Duna conceptia d -lui Mihalache, data vor B particulars
popor maohiar, a tarai impotrimre in referitoare is Impend ghiar, am responsabile a acestui popor, care tropitorii germani n'au avut un
van lata Germunlet hitleriste este din e Täranul stäpan pe päosaat no
ataful tarimeac erte un stat muncf- sa eompiretrae n itâlile làrä- in mai inddrfite. facet precizärile co linnte in ren- de setole urmärette distrugerea po-
parului romita din Tranaüvania. deosebebte iosa de tararmi dij- moment de Bnigte in Balsam.
a stet
annul cilo- ne5ti ale e- D. Colon-et Gambero nu este Human tal parut in ziarele ,5cânteia". mas si dm alt punse de vedere. Poporal búlgar a ptrtut fi Bait
tonsesco,
,.Rombata Liberà", Tribun Popo- COLONEL CAMBREA
bisnuit, specific is Acelea ero diceli sea
5i in chew ea industrie[ Mai in-
anifeste un glorios Comandant mdiitr.
Prin modus cum analizeazd stani. mlui" 51 Ttmpul", precizäri cari Comandant al Biniaiit Este stint eä depend.. cono - io ababoi in acciari misuri in
sordi din aditiunile tarli n miea a unsi om fati de ttatl are a fort tacit poporal roman
ente!¢, pain perspective tuminoasd mean ea p sä arate diferente Tudor Vladiminisee
Ire. Tmend seam$ cA majoritalea tai spear eà slatul fàrànesc va eta - pe care o deszhide in fata poporului fuodamentalä care trebue Malta un sir intreg de urmari de ondin oat= coatribufia acestor im-
populatiei din Romania aste c - tiza [septa[ intreprinderile indus- Bebrerya
pmä din [crani, cooducàtoml n
triale, smetind cë waste e sin - moral. Tarane dijmas Bate for- mune la räsboiul de naie re
poni- [$ranee socoteyte cä pâtura gurul mijloc sigur de inlaturare a t t de imprejuräri, pentru a nu hoardelor hitleriste este mutt
iarànesseä trebue sä domina si din exploatárä capitaliste atat a mun-
pince de vedere politic. Si dmi- eitorului din fabrica sub forma de
tem eà d. Mihalache se gandeste salari i cat fi a mumcitorulut agri -
serios sa realizeze scesi slat tart 1, b forma de decalaj de pre- L'a Cluj, dernoerati provoca supararea mosierului, rut mai mare decal contribulia
nomai sä -i face' acrotuia rile de trä. Si lupta contra criminahlor
munch', e' -i dea ru;feturi si I- fascisti este muli mai hotàeitä
tele ci saki sä nu faci Ceva ce ar decät lupta ce se duce contra a-
a-

devine o realitate
turn, dobänz repartilie de aa rctn
P EW.
Istoria cunoatte pan$ scum 4 Li- fiscale, etc.'. [
putea fi in danna mtereselar too - cestor elemente in Romania.
$i pentru a nu specie pe slip ii .tirealvi. Toste acestea or datorese u-
pari de stale: sclavagist, feudal, Dijma9ului ii c frier' sä fase' din ni ,sir iatreg de (attori, prin cari
burgher socialist. Fire re diatre trusturilor, le pro te ci se vor
rte corespunde a mite trepte boa sectoare Si pentru initiative In limp ce Quv nut lui Aldea fdegte in coloanele ziarelar calor ce vote mopierului ca sä nu -i moral se deosebesc condifiunle de a-
du desvollarea societafii omenesti particular&liberà- 5i pentru initia- saboteará apile ondifiilor de aprijina gnvernul.
regim adevärat democrat, rapsE de forme. Täranul dijmas colo de condifimWe dim fa-
yi 151 are pe tanga tràsaturile ca- trva particulará dirijatb de stat.." inTe
Armiatititi, prof alea incetând toste vräjmägiile indräsneste sa vorbeasna dela n noastra. Printre aceIti fattori
Toste acestea sa -i imeeedecä pe La Cluj, trebuiese restituite toste egal la egal cu stàpanul päman- trebue limn seam?: si de faptul
caaerr5ice generale 5i particolari-
I Mile sale. Stated sclavagist esce d. Mihalache s tie i mentelor f asiste yi profasciste obiectele insoipiite pe nedrept. La
í dintre nationalitäti, rase si
In statist muncitoreac, va merge posturìle de rdspundere din admi- noi, nisi macar o- confesiuni, tului. El e edit sä st. cu cliciula cä täränmea de acolo nu runoa-
inmtrumentul cu ajutoml cicala eta- nistratia publicó gi intreprinderi; its mina iar mo5ierul ü intoarce Iste de lac, sou aproapr de loc. ce
nand de sciavi. tin in Sego pe robl. muncitorul calare pe capital, capi - biectele jefuite in Uniunea Facie- 2. Tonte comunele sunt
Stetal feudal esce instrumental, cu talul va asculta de fraul Gaut in
in timp ce la Bucuregtt, legiona- tied, degi tweet burn ar fi trebuit spitele. Seatimntul de u iure inseamnä dijmä si umilire in
ajutoml ramie mosierti tin in free mane uncitorului "l
"i ocrotili de conducdtoris partide- ad fee ma lego obligaiiea áoraló, invitate se' -$i delege un pri- nu e caracteristic esumai robului fate mosierului.
pe taranti iobagi. Statu) burgher, U sinew lac pune d. toe national- tarónesc si liberal, in- pe a s'o fi deplinit f- Are- mar rei un consiltu comu- si färanului i bag ci 5i dijmasu- Romania nu porte fi socotitt
reared pritr'a campanie de oró 4o- soune din partes celar care au stint lui de astaci, dati nu in accinsi printee tärile democrntiee, affila
erte instrumental eu ajutoeul ea- Mihalache. Cum se vane produce x
di nal din elemente care pânä
eeastà schimbare? istoria ne in- ind í tuturor arate mdrinimia fold de je- mascara. Ca sä punt$ obtine *t- timp cat exist$ pe deoparte mo-
capittailiFtii tin in frati pp

fferit, statu) socialist Iv forte/or demorate din pentru fuitor. arum au lucrai in intere- ruant pentru a putea trai ei 5t 5ieri stOpâai de pämânt, iar pe
nani¢,sa arredai Ide Mina o luptó comuna impotriva hitleris- sul populatiei muncitoare,
sfiori si
este insteomenlul u ajutorul ri- ie re rnuUai moghiar 4f perman; Cluj,,eaceseld actoritdtilar..in copüi lui, dijmasul se siate for - de alta Omni nari lucreazä acest
nds nchrtt, in aitanti ru tà- endicarilor allei dese, mtótdeau- subordine, sor fi aanctionate, in 3. Animalele valorile tat se' rnunte adesea la demni- pämant in dijmä.
esaii ,licbideazà exploatarea mo- ele au trebuit sit fie cucente la Cluj, peefeatnl judetului, d. T. timp ce la noi, fiecare gef de post Un partid politic nu poste fi
tel de catre am 5i pun temelia u aria lopte greto. Vescan, a dovedit c in /alega in igi permite ad aresteze primarul a- mobile insugite pe nedrept latea lui de om, Pentru a nu mai
Nici popoml roman nu va putea mod just sarcMile ce si-a animas, les de popcullalie, ad impiedice o se' fie restituite färä intâr- fi shit sa se umileascä, trebue sä socotit democratic dace' apàrä s'
n societati färä rinse. tonda de art si no impotrive;te
Cum se vede, Recare stat are a ripa de domnfa mosierilor si trus- dispundnd instauraren u regia ganizarea itetelor sdteeii salt ziere. Rib"' pämanL
mità is e, Carente tarflsr, farà lupia. cu adevdrat democratic' Si ludnd nlfestatiile Frontului National- Sentimental demnitätii este exproprderii mo5ierilor 5i impro-
statului làrànc es sin Cam s5i1 D. Ion Mii- olache nu v ea si fir pentru areas& toste masurilr nece- Democrat. 4. Pentru paza, siguran- caracteristic omului fiber- Ori ti- prietärini fSranilor flirt ',amain
incbipoe vice presedintele P.N.T seam[ de legiie timptuic nu vrea re punerii in aplicare a acestei La Cluj, democracia devine o rea - ta vietii ;i averii cetäfeni- remit dijmas nu poste ft liber u as pämânt putia
Statut täränesc implica colabo- ä priceapà casa schimbat cava in diapozitif. litate, pentru cd in fruntea judetu- lor, se' se institue garzi co- etatu limp, cat soarta in depin Cat timp exist$ mo5ieri si dij-
micaea täranflor 5i a muncitorilor cu lume. El desgroape statui làrA- La Cluj, democratizares admini- lui e un prefect care instables apiri- munale. de de veinfa mosierului, stäpan ä, regimul democratic in Ro-
burghezie oräsenea-scä, ce n m, pe e-I ababandon..
abdona arum 7 straliei publice devine o realitate tul vremii. ¢supra pämantului. mania nu poste fi esalat pi efec-
träe5te din mu cä pozitivä si Im- e i, Munii, autorii lui contri- gi aplicaren Armistitiului e consi- DAm mai jos ordinal Prefectului 5. Eventualele excese ale 'Douai lui Stefan eel Mare, tele lui nu se pot restringe asu-
piine5te o functie socials in orga- buit in hunt misuri la aneteziena derató acolo ca prima noastrd da- judetului Cluj' autoritäfilor subordonate, rh'zessi, fäcesu missuni de vitejie pen intregului pop,[.
mul de stat Si considera in to- dmmului pentru inarca dim tarte.
tul solidare interesele acestor pi- taturii fasciste si deslàniairea Ms- l
Din ordinal Comanda- se' fie nulnaidecât aduse la si câstigau bättliile, fttndvà eran Cat timp un partid politic e-
turi cu ale muneitorii de pe ogoare boiului de jet ti colropire, la car cerdeen devotati intereseioeei gene-
eu -
mentulni Armatei Sovie- cunostinta prefecturii. inci came. liberi, stäpan de sce impotriva lichidärli mosillor
si din fabrici'. d. Mihalache a si participat de rate, aleei cu ronsimtdmdntul pops - fice am preluat conducerea 6. Toti cri cari contra - pämntEi iss jertfeau viola, si dijmt, toste declarafiüe des -
Dopa cam se vede, stami tàri- altfel. latiei, si nu ca la no uncle stint Judetului $i Municipiului vin acestui orditi. vor fi fündcä aveau ce spara. Tara se pre democratie stint nomai vor-
1 d-lui Mihalache, va trebui Arum, ei teceareà prim acei ìmpugi poporultii de forjo a mató, identifica attici, inert, cu pa- be goale sou manovre diversio-
at fie un stat al Wanner, mood- m flosce s- impiedice lupta con- impotriva vntei
of acestuìc.
Cluj. Pe baza acestei nu- sanctionati prie procedure' antul tor, nu cu pämâatul asu- aiste, menite sä insele poporul si
torilor si m midi burghezii. Intere- tra faseismului Si räsboiul just con- ;minis/mil e onsiderat
Acolo, miri ordon : statarialä. pritorilor loe, Tämni ari au mai ales jaräaimea.
sse acestor nu s t in tra Germanici hitleriste. drept atentat impotriva democra- 1. In conformitate cu Cluj, la 18.X.1944 luptat sute de ani pentru a -si o- Romania demneretiut are na-
total solidare. Exist$ deosebiri 5i Solatia cuntrazicàtoare pe cari
¡ant mari, interine. In generale, rt in ,fese statul 0:raaesc in pro -
liei gi prin aceasta incompatibil cu
conditiile Armistitiului, se' T. VESCAN, prefect pera pämantul contra poftei bo- ie de cetäleni liberi. Täranul
onditiil Armistitiului; W i, ao- erilor hrepaeeti, se deosebesc dijmas nu este. Pentru a fi fiber,
insào elce nuode
in
blemele de bash' ale economiei ro-
dent: o eulob - -nesli, ant desigur expresia con -
tnxsmul eel mai degdnlat se Id- se instaureze peste tot uni L.CSOGOR, subprefect cá si astaci ea mentalitate de el trebue st devia stäpan pe pa-
de aratä mai c nt mu mai fuziei ce domneste randurile tarns ear, au foot lipiti pitman- mantul pe care -I muncegte.
lunge erte posibilà. ondueàtorilor P. N. T. Der nn nu-
Este imposibil de realizat, ins$, o mai atàL
atitudin unilarà permanensà a a-

a si
e
STATUE TARANESC AL CONDUCA -
erator tegorif fata de toste pro - TORILOR ACESTUI Plana ESTE AS-
blemele fondamentale de ordir TAZI 0 MANEVRA sIVERaIONISTA
economic si pvlftc. MENITA SA IMPIEDEDE MASSELE pa-
titudinea acmtui RaNE$TI DE A SE UM CU MUNCI-
ituatia salariatilor publici
Imbnátetirea situatiei salaria - Impiegai stagier In Bueuresti, resti. Star brut, 7.200. Reptai ri
slat tàrànesc chins a @a cum erte TORD DIN MUSE IN LUPTA LOA tllor public' este na din proble- färä gradatie: Salar brut 6.000 lei. Casa de Pensa 10./0 6.980. Spor
deacaput de d. Mihalache ester plinä PENTNU PANANT SI LIBERTATE. mete cele mai actuate. Buna fun, Refinen Cana de Pensil IOo /o = chine, + 576 = 7056. Impozit
contradietii. a aparatuln de Stat se 5.400. Spor chine + 980 -5.880 1m. 486 = 6.570. Inst. Asigmme.
ilk Dupa ce spunc cg pamästul tre- Ing. Pavel Chirtoacä tionare
sprijinä in mod decisiv pe munca posit 330 =5550. Inst. Asigurare
360
6210. Damn. scumpete, + 5900.
salarialilor publici. 300 = 5.250. Indemn. seumpete Total, lei 12.110.
Aceastà categorie de salariali + 4.920. Total, 10.170 lei. Din amasti s end reti -

Trupele romane traeste intro stare de total$ mi- Penso impiegalii stagiari se cer erile obignuite,smmprumutul e5a-
zeCe 8 clase de liceu. Un licenliot este lonat, alimente, lemon, diverse co-
munch' vom pates pretinde numbs la intrarea in servicio im- tizalii le, obfine suma
deva salariali, cari no pot face tata' p egat definitiv ea alma g adagi. ridicole' de 6 -7000 lei, din care
to lefurile for alci color mai ele- Iati ce aalariu va primi delinàto- fnelionarul public Imbue ea
e

au ajuns pe Tisa
se
mentare nevo[ ale exstentei: rul unii diplome de licenta, numi[
Marini 5i locuinlei? in Bucure5
Vom seta telul cum mint re- Impiegai icu 2 gradatii io Bucu- /Contauarea iss pag. I f' -a 1
riarali in present acegti sala -
Comunicatul Marelui Stat Major al Armatei asu- ap, ineepand dela acei retribuiti
cu eel mai mie salare ,amen
pra operafiunitor din ziva de 1 Noembrie 1944
soviets., coattani a realiza
uapele rom ae,
In lingeria de nordest, trapele o- tire, in colaborare cuIto,., cá5tiguri de
de se u el. IV pana la di-
tor cu una gradarle :
In Bucuresti. Om de ae
DupA Galati Constanta I
-n legàtarà c .
cl. IV: Salar brut: 4000 lei. Rep- Copsiliul F. N. D. din Con- Deaeemeni In Craiova popo
Iotringänd dare resisteng a inami- leren.
ealui au atom pe Tim In mantra de 31.X- -1.X1 avloani Casa Pemii 10o4 = 3800. Spor.
stanta a organfzat o mare ado. lapa rivoltate' de ireful pe Ca-
eel

Au fostceeer'le localitillle: Vaa- Instal.
m gver, Kek, Gegeny, Ajak, Kis Var- or
da, Kekze, Tim Kanyar. Dombrad,
Litre Tisa 5i Dungre, iorlele sovre- dnriie popolatici
bombardai gara Arad st
Timbra.
Au Posts alate plerdari in a-in-
chide + 320= 3.920. Impart 218 = acre populace'. re-1 fdceau Mitica Stdnescu, li-
3702. Imi. Asigurore -200 3502. nul lui Aldea si Col. Mihdiles-
Iademniz. ecumpete + 3280 To- Populapa Constantei a izgo-
nit pe primarul antonescian, a- determinat o ancheta care
tal, lei 6.782.
Den n m de se a pri- gent hitlerist si a lnntalat un áns la desbmirea loe. aa
mi 6.082 in mani, deaf are primar al F. N. D. sf dui alit, Cetatenii craioveni car o con-
nicio rehnere ca imprumut, a- ton de priman Dupe' ancla cu ducete realmente democratica
ass, lemoe. alimente, etc.
verts, hotdrire si eptuziasm lntreaga si cipsüta, care sd le apere in-
Or, in general, toff au retinasi populape din Cunt ®ta, mn- ternaci si se se iogrijeasca de
deo u pot face tate vietii eu aprovizionarea si salubritatea
test salario, devi primes[ In ma- citorii din robed, din port, lo- asului,
ne' 2 -3 mii de lei, pe Ina] cuitoril din orattere, au demon -
La familiili on adauga un spur strat pentru Platlorma F. N. D. Numeri guvemul demisionai
de 1.500 In pentru timare copil. Dupe Galan, populatia din si conducerile Partidelor Na-
La ateta eat* epreciata Intreli- Constanta tndigoatd de sabo- tional Tä¿e'nesc si National Li-
rnpil. permanent al autoritati beral nu vor sa inteleaga ce
oameoflor On servieiu tajol manifestar doceno mossele. $i ceeace mai-
in Bueuresti, v a Inter 4.000 voiata hotäaltaside-aa aves
Ion oomopale,
con - ne vox impune mossele, daca
si 5.400 lei brutto. m
Lata acum 5i salariie functiona- ducatori din Frontal National Conducetorii nu vor ed inte-
rilor Democrat. $i ii are. leagO!
Malaret

160 de ani dela räscaala lui Hari¢'I

i (Cimi articolele nostre din pagina 5 -n narra fàrartal lopteter
Manifestatie la Remsicul-Sàrat

www.dacoromanica.ro
 2 AIYíiL' I. t> 44
SCANTEIA
T RANSPORTURI
eal Autocamioane
Intrepozitdri yi Turisrrre. Ex pedifji prin C. F. R. $i P. T. T.
SPECTACOLE
ee...N N...Ne. S CA N T[JI1" TINERETULUI
de mirfuri executi In conditiunt avantajoase. Casa
de trans ponuri TERTRE
,.PRONTO", Sta. Lipseani Nr. 88, Telefon 3.05.21 OPERA ROMANA: ,Mama ". Consfátuirea Tlneretulul
STUDIO T. NATIONAL: Tneedta i-
ALHA MBRA: Albanian
ors. ad )-
Tineretul si eriza de vern Democratic
ITRANSPORTURI GIOCONDA, MINI O iledel ".
aIUNCA g1 LUMINA: ,.EVanle Grae-
aee'.
MUNICPAL: .,Omvl nn eUVI vernal timor se Sim Inti-
prllo , din p ,seda mundi Q ate.
Impotriva vointei pomrului, gat- Homelier,
Deva Oersaeü in adtu- W
In aua de 31 OcWnbna e abut
sedtWVddulns. sfDVUaI-abcrnl o
loc

NEWSI(I
gnrantate,eu autumns inane pi tnrixtue,
in toatd para, face
i gEUM: poseur.
MANAseerelain
päfinat la carnal. Intruddle dó0 oines lue
Matti (r an ,Rent raspiest ci pom
ma vrea e t guve.
{inner
e. N orate 51í10e -
Pecut, al
(recut, al
:c dafa úli a npmen,aleWo= m-
Wratilor de 1.10055 Au pmxuPal:
m
M, Tartio dln part® perSlMdu.
<ta N. C. CERCASOFF

,BRATISLAVA
Seotia TRANSPOR TURI, Str. Carol 42
STUDIO BARAgeUM: - Shedd Rol - pnrul
ATLANTIC, 6
Bulevardult,
CIvEJI ATOGRAFE
la AXaetN.
Dar guvernul continua sl rimanti
denti
l
roodsaris; oln odorar o meni de
0v0ó, nloatndu -1
. ea.tñ
sd molt de douä sun; n'a ,arhá a intereselor sale reeetionere.
TF.ATRUL DEr BULEVARD: Meted. li ate rimi . Tinerelwl 5i -a
el e vintul. 10.000 de liners
ei Tineretul trebue sa pricespi ci
ce- 011,1 del. 23 August i -a dal Proe- taWd CmmRetl; D, 8oiaulu oan trer-
rut deunäai guvernufui sA place. hililaten si infaetuiasci prie lap., ea p¢'rtidulw weal-demount;n C. Su-
limrl-fáranUO; i. 13uliar I. DuB. Po-
Pact' Patd lva m'a 1>i M.
,barai; N. Coamfeacu,
MAneecu din pertg Unarnd Tlnm'.-
NNe,,, Rrprez. tnrrp la ors I2
ee

Su_
7e/et an 3.50.27 FAPITOL,: Primal pleat.
Lut.
Caci nidana din jactele revendieaei alituri de intregul popor eliberarea ,uc si AnghNufé dn
eo4lallrt-tóraonc. .t t" Maine premiere
CAPITOL, Coati la a e ,sala ale tinerelului n'a fast impliniti de ea definitivi. Le -e dal posibilistes uwar
Wu: fA
En Psalm Uhr
N.eNee.........e.e.ee cei ce delle a.1 true full. ell cisttge p0í0 lord tired/Wei po- nitáMas el 'arb
g-
.

TRIANON: Alexandre Newsk9 ". Patrioaar. S'a decs m1.tndrea

RrALA: Maui ue mimeo.
REGAL: Total se in Wimp.
Sieges na isNf.
SELECT: CaVI,
no pee
rm.
N fiesprin
u ui govern s
atItud;nea Pe cere o are
aronferai
litic,, care sá le asigure particIpa- wtm ,vm
arDvá la viale
fall de llmret. Un govern cere do- In monrontul In cerepolitici. Cad
psrtitipO e
de ntatvä format din:
1:2Mánenu
inßr, .Uanl'eonar
E.g. seta
Mlüdes.
, SCALA
M. Arrghetuta, 61 Vldtlmty-RACOasa, Gloria tilmulul em'lese
AUTO-CAIIAIMAN
EXECUTA
na.
ICTORIA: VI, pions el
acre Le s
I vEMINA:. corneae' I Im
E Tali. ,.DOemni
salon. Ps vedeste ari netmpitali fall de pa- tectiv in producfie, ei
per, loveste in Unmet.
old' farm
mortal" al e
ant cotti ". cu
Guremul actual nun mai sa ' tor. Dram, la mintrenirea dale
n, io ea ai aline suforinlele Aida. Tinerii trehue
just an Woe
Stie ci un
P. Mac'ove, loetita, D. Bosgiu, care
si pregatcau+á progra mad bdrll c0-
lne rl
cRèvotu5. cedr Ì grnLnte
e aIn
SUVOROV
1
vaü. tderetului, der a Isbit in el, im. Cavern cars nu respect. drepturile din zi M,e rc

iP
átoaa

TRANSPORTIJ.CR1
autoca.nioane proprii in
ou
CASANDRA, Denser peen tine.
RO:
CORSO:
FRANKLIN:
.Sa-mi rate.
00'11 tisane:.
niedechndu -i organizaree, osier,, politine ltle IiRecetofui, este un g'
Mot mulL e indreplal chiar mitre - ar(ionar. FI lrebue sA san-
singe at lierele imedirle. tinerilor. E setua- itise e teste puterile furls Mire-
Ncernbre sa d:acvtat in detain
g.wrvW de organizer., a ser
Pm-
au N. P. CERCASOV
toatä tare IrA
Lnge pen e
inciusiv Moldova /la ldamtudl de nature MI lase m- ROM popor impolrivo hitleriama-

Na.NN
aenturile ces
la t mesehetart oments] indiferent ? N'a fool
ULTIMA ZI
Telefon 4.39.65 Strada Sflntilor Na. I
An
al revleli.
ALt'A),AR: neat. i rev
AsTonta: sarbundb rll e.. iling lariat:Hoare eftmt{. tne-
nick-t- lui. El trrhur sA Inete din risputeri
peniru form aeeA nei govern al
et lui, der acs e Intr'edevàr ingrijori. 1'rontnlai National Democrat.
u in-
Dela Sindicatul Zliarl;ti-
CARME NSe'LYA: Mbterul Cameral tonve. Tnerctul roman se abate noi gurul govern care ponte so resolve lor Prolesioni;N
1' BI rm.. iRIRLEY TEMPLE
CREM:I SI: Mr. Moto to p er mo I. fn ;Mande unei negre mizerd. Ti- prohlemelc tenrrelului.
nerii tineri; fieni, suet Actunlal govern e dovedit dde-

TOPI!I,
Propronerle pentru proeclul de sü-
DACIA: Dsmarar galets. vläguifi din can proastelor < tut va R eop,u n rontnuure in
DIANA: °mal etIll ri lev Uni ditiuni de viafä din ra _monili cA ojnns có n0 se gendeple eA ,etiefa- dixvlJS aduni,ii da Daminici 5 No-
ELDORADO: Hestia amans vi rev. revendieórile tinerilor. A 5,ál51 cmbre 1044, ora 9 d,mineale, Pee-
VISUL UNEI PRINTER
LORI.: nag, pent. sense. .
firs igid. Stndenlii, in ne Inn Osier cA fndráznegte sa IoveaeeI tt- dial liberlalea"
IEBANDA, Misname., majnritate farä mijloace molari: cls, s dePUn la Ilrpr. inrep dala 2 d. a,
1LEANA: Dlllpnt in:angers. n a mude dosel erntetea nerelul. Tinnii imbue sA stie acurn SH. 6árindar 7 pana v.neri 3 Noem'
Iemoedie dramatice cu: Beale Fredanov, Al. Fins;, E. Sedo, MARNA: RLpümina reset/. brie, ora 18.
MARCONI: Vin atolls. nu repará áminele s refuel' i ca prime for camini e lupia pentru
N.Tamaaoglu, C. Vertejanu, Ana Negreanu
Anexe Marcoviei MIORI T A: Cavalcada motel . le puns le dispoaipe. Studenl{i nV formerea anal Front National De-
erat of Tnelol,, l ra Conform bollar :: &drmard r...eN..N...N.N.Ne.e
$i Norm Athenasescu dela Teatral National MODEL: 011l.n {s 1nsLneent M re- pot invita pentrucl Orate aunt ri- mocrat Octonrbrle, n dlii 29
fíe
viaL dicele nr Mnizterul Culturii se r'lo. deport Debra Pi rail lupin detuprecm

Select
r +lV
ai dloe err, peniru rdkarea nive- prePUneri é S01910, dep P i

IZILNTC
5 I Inn gpp In
I
DUMINICA
PARIS: ates.e n
PAX: Dam mumne amerloard
pID °LLD: Remain sub strata! fen -
tRemeate en burette. Creole debili- lului Ior economic y cultural.
tates tuiet a tderiler din priCiee m,se Pana Veneri.
BI cote rt -

eeeNeee.
LA ORA r= seU111 OrD 2 TOMA: ,.Dim Plollfet Toe pana Veneri ora i8, se ven de- MARE. FILM soso IF-Tlr
TOLOA Daessll vtelier,
eA: Raul
Mou {I.
vzitll 1 revleli.
rune de
boom din Puna de enema ó 3 lo
art in conrwa de camones.
aae Cântecu
VENUS:
Óm01 Ivvlzlbil Ì secisü.
Penvl destlneÌar,
IINIC: Burma M DUirl. Victoria democraiicá dala Aflud
GAZIFICATOR
ARDE-GA7,
Marini de cusut
Coconut minuet, RAW()
In fata vointei covâr$itoare a populatiei din Adiud
uneltele fasciste au fost impiedecate
Cond:letul tine *9edint0 sal la or
16 in locelul aürului Victoea', etra
ConstarAin Mille 6. Primáverii
1 nia tramportabil se adapte.ara s de a relua conducerea primáriei
lehra c5ntireatá
TELIKOVSKAIA
ìee tel de total. Vinzarea la
Ateud. U. Lt'4XÌIPCNe[e
Str. Dalelor 19. (Piafa Nsliunli) et. I.
SOLOSPALIL
spala
RADIO ROMANIA. RADIO IUCURE-
$Tt I $1 POSTUL CARPATI
ora 7.30: Denehtderee emeluntt ars
In aitut de 8
but Ion o
ii PTS e din Adjud.
demonstralie {¢
Odei ál A interrenit atunci din n u A.
adunare a Apara párarea PaMo[kñ¢
e a dat parte Conlsia de organizare a miscárli
tare printr'o
Convocári Matinee ora lo aim.

Telefon 5.19.91 singur

radlo-pmral resmraen pro- Aceonwtd adunara a abut IOC In absolut toned popul.tìa, a impie- Sindicale Unite din Reminia, Stro-
ofirmln
cancertut dlmineW. urmdtoarel. imnre }urdrit
Stomata: depot de Cabmfirescu no. 8, eoegd toste
On 823: Jueat recapituletiv. I aj te de trarea Armatelor instala.uneltele fasciste de a se re- Sindiealele on trimeatd delega(i
Gee
RADIO ROMANIA. RADIO EUCURE- Ropii Eltberatoare, orasut a t ort delegatie fermata' plúcat spre s ridiea cdr {Ile si brosurile
i Fantasio'
ruo
$TI 1 $1 POSTUL CARPATI pdrdsit tonta 01111 locale im.. d' t ta Prefecture Judet lui pentnr bibliotecile los.

TEXTIL. DI1A$UU
s deschis un raton special de
Ora 0.30: Rees reelDetiior.
RADIO ROMANIA. RADIO BUCURE-
$T7 t $1 POSTUL CARPATI
at ompier,
darmerìe, P riera, Gard,
Populalia, peniru a evita CO
et Jan - din Focsani ei a imm a nat d-lui
G a, te. prefect Bos o mot.....
bandele jefuitoare ad -d. feed ape - imd a p p lafiei, infelee cd tre- dinl 8 caer
CROITORL BLANAeI. PF.RIERI,
D. prefect, va d d cerereç una- 9' MODISTE, CEAPRAZAeT
e(i de arei`nlO In Se-
LINDA DARNELL, ROIANU
YOUNG, JOHN PAUSE
Om i: Muriel lata. rif ia, pe tru a se putea provi io- bue sd f.c in asentimmtul popula- pelulni din strxda Popa Soe-
Or, 0: On oteletl, or* Armena. nn. 8Dentro 2 Nenrbade Pl{4 ma si yea mai mare orchesfrl
peniru vent In ajuto l olor kt ,ldaand mai departs conduce- ë sewn.
STOFE de DAMA }i BARBATE$TI Ora 13.50: Publicilato.
Ore It: Ore Oscmda. Mito jurnal. naafi, s'a etrdna toatd n Prima- n leasd de obfte f. demnd de Deleastii roturar aMe obli de de JAZZ din Acedos, in
Ora Mueren Talea. ria oraeului, mute au ales Incredere. oriieetale de alaba
LENAJURI MATA SUR I EXCLUS IV ITATI Oa D: mynianea em.tmml. primar Delod
pe inudidtorul Mihai Pastramescu, 1 td g. moliunea Inmdnatd d-lui rMpod ganso preeen(a atelierelm sor.
RADIO ROMANIA, RADIO BUCURE- bine cunoscut de toatd pulatia prefect
In magazinul CONFECTIO ARCOSA`` S. STT I 811 POSTUL CARPATI ea democrat con i s el ,g Podar Domnule Prefect, Tote absnlventie examenului de Ba-
calaueeat nand In Comisea 3-e, aunt
PKI OI PACAI
R. 0e. 18: Deadtldeeee ernWtmli il, iar de pr amar pe Subsemn.úii, 1 uitiéi at Comr
Cales Victoriel 33 -35 lange Palatul Telefoaneler otictala molona eoelneaoe*. Ora
dr. P. Pincn, ajuttorl care aril nei Adjud l Nos, ma'am ocas Renter ci --a de Jot 2 Noem- f-neat antel Inaep aela 3 d. t
ora le: Ora ObtA,Ia in aceste bete 1144, orele 15, la .051.1 ,Jn,enoc-
Ora 1010: Mara de den,.
Racha fumes. totdeauna in ajutorut celar multi respecta
Om 20: Ora one... muoia cartata. di obiditi,
Ora 21: Ora ofigela mneert alm-
prele pentru democraf.e penru lluneo'
Edilii au trecut jmediat la limns fi a mentine la conducerea Primd- cu e4ibmararen n diplomeior.
atrd
din ser. C. P. Robeecu 25,
cárl urgente in legótueA
a nlc, Mel pe intlldtorul Mihai Pastra-
Cupoane STOFE BARBATE$TI Ora 32: Ora oana1a, a dio tuner],n au- pe term, si rezultetele tau vazut e u
In cateva vile. gì ajutor e dr. P.
bli<illa el ram eat, pmgnmWui
amid at. ce
!seine, carne, une legli nostri pì anca
zehdr, pdsurile noastre.
c
Functiona:ii Soc. AlaràtelOi" con-
fati pe lereeiure ramste aunt con - :
CAPIi01
VINDI= Fi- i IN Ora 22.M: Mart cant/natl.
Ore 23: Muela user..
Ora 21: Rano jornal
ul Aueereieeutt:
S's lnfiinfat o cantina, care Nu in feu - dimineanlala sediul Federafiel Siedf-
BRATIANU, 3 BLOK- BAVARIA Inenlderos e- tea noastrd pe veclhii o ni pol.- cateloe de Furcttonarl Parbraiari do
Etajul 4, Apangmeptul 65 provizioneaza populafia
Dea W.ens n.lait.ie media pe onda mal eles pe urania din impreju- sóraa ni tici afacervfle Rnmenia. S'r. Batiste( no 8. spne a
It se ace comunicdri In legdlari cu
0 Dacia Ramala lung. de tan da muelle noi democra-
32,4 emite Denaro etrálngGte. mi si pe flotante. nnteg:area primula' lot.
r Cu toste acestea, cazile de sopor tice avem nevoie de oantenii Cart
fi uneltele fasciste ale decedatutui
eau dovedit aldtu d i i st't' Röt3fÌÉY

NUM A I PENTRU COPII

Imbracamnle, Lingerie, TrlcetsJ , la Magazinul PARIS" Str. 6mdrdan No. Si fool{ en etra ae14315
reel. antoneoefnn
fitment In
afaeenist,
d lac pe cuna, If
sape actuales condueere peniru a Jost
reveni la local pdrdsit de el inain-
goapodari tit su trogere
u pentru binele no.atru comun.
De-aitminteri, rei alefi de noi au
de-ncum ratificati de du.
Mime
Tariful Abonamentelor
la slam! nSC'ANTEIA"
COPIII-wIUPTLILMIAU
BARLADY

tede 23 August 1944. Cu aalutdri demoeratiee, Iirprrrenluliile in cep la nrx + U.S

Urmeam mi.: de semndtvt. CAPITALA

OpiII S6i'lefli
In latera marelut rdzboi al Patriei 3 hum
cater. vacant tumiee cdnepd. Ei a
T,ri IMO
nana for fi ate copia, (s any,. Inaenteu
väfat mule in w est 6 2000 VICTORIA
deetneemnea campanear
vletkt. Tined cetdfeni at U. R. S. S.
on lust o peste acted ta lupia noted de prtmeivard a Onalui 1942,
top eco -
n an 3800
'LISA BLiA
1 aj LíÍä Pafri ì
Inrii. incepind din clanrt V1 -a, au ab-
a intrepulul pope, 055160d pdrinfl.
ataos fi ourordor sd -si apere .nntvit un cur s elementar de amono-
nr ee, Copii dolo sate bwneozd
n 3 .uni
PROVINCIE
Lei 1100
Regina Angliri
Balelul
Pasarea de Aur
Ediefandrii indrdznelI votan ea tot
dinadinsul sa piece pe leant. Cdnd a 1 mesa te calhozuri. Ei string
0W,ocuri mlpnele de rtafi, peniru
trrpródámdte, idkd apdratorl contra na
A
un an
a
n
2100
3900
'n derail RoaesH
AT,1 MATINEE ORA 9 DIM.
luci
ut
servkide de M m
ale Comiz riatuiut Apdrdrii, voln4
crure
dent, ei au _persa
Mperd
W campli, ¡nprilesc vuele,
en.terug apricot, Mu parte
la Preparanvele ,entra e...NN..NN.NeeeNNeeNNe.ee...e.e...e....Ne
aa,e
set conuinpd pe top cd ft el pot ed -si de Ecaterina Leontieva lar c'd ae ermind esa.Insdmdnfdrt.
enele de
apare Patria cu lam¢ to mana. Cu. tmdv¢ra,
primp de avdnt, el Himeteau decta-
rata .4:.Rog nod tramite re Pro.,
nett Moecovel toste /¢thew au tri-
cot merara sou damp penara m- rase
ta cepolue din o-
al ea la fend ft s vlaturá Teatru ELIZEE Cinema I
la inda
miss nu a Irak impotreva ". Dar Anal ¢cesta on lucre la camp peste IPrerìnla mnlinuarea marelue 312,05
êlevii din Kirghisia on trimme c8- 4 mllioane de elevo.
.pirilualul film trance[
tata e ST urllnd.n
oat. t ia,s ett
ragau
pevice. leca tone de /,mete proaseete el us-
tart*.
edtept peen piale o mrdpme de
sebon utae ft Ord f/ frontulua. Una
cate, cogida do Altai a
pdini tit
inprdeat
te, copal dimoKrasnoiar
trims ostagiler s i InTept cu alune
Datorito fOPtutuu cd rnplii au stnins
mice's raamore pe camp,, n'a pdstmt
tarn
cafe.
litote loarte re de be. I
Doamna $i Ñloriul eu eelehril mash franerei
din ele este grifa Pentru ¡OMRIR. al- culese de et.
tos de pe front. 8611111 an dev.alt Nu carted spite, care ed u pie cl- Rdzbond a amt u examen ameos
zotat d5 tell. Cu 'jutd malo, 91 renter toff c tai on Ann. E.mme- RENEE SAINT CYR
prletenu devotafi ii Srijulll el mitt. : nitarelor, IQ and
ut Jost trend te de toot' I
for fl mameso, cellar de pe front.
Elena Vera Vetdencova din Lenin-
I<lul
l petal
celar pray rdntti, te n citete tndllor
edit. te stria aorisorire, cecanfzea_d
fora. In monte I-au trecut gl eel mai
tined netment a ei. Mamai este n I PIERRE RENOIR
grad e lust sub ocrotirea el, In P.
tell ette mal Arete ale astragal, Hal penctn....,
u ectn...., te retard
jutd la bucatdrie.
tin0e- suró at dasedlorui mutetk,
i -a odre scrum
feat au atepne, unde ele. pail
psi at 'met veces. Ea a devenit o Multe model/at tot ce are mal
adevdratd marod peniru earls, Ii In. oil se creed piee fur. Ised(mulfu,
erolemime e
ertie4 edad Manta for era la Lunn
00, In Prang Weenie/or serien, 11
cOnfectionare, ce/or bad
varia te
Veede n se tuned mimed
ccú e.
produae Pentru front. cur oneel
duels la addpoet. Probaba ed In Mm. In vara anului 1942 at r lucrar in arfe; toleleform051á TiBI concept.
put Iruursiunaor aviapei nerntntl,
pond asuele st bonrbete valance, dea- a teleerele de Pe lined ;collie din preidea/nil
si le seamdd In rupee
ra limit..
supra .noutuI. It Vert; 11 era tea- Moecoua 17.000 de elevo. El au pro - id
'rod, dar n n'a ardtabo nkbdatd. De due ma.furi in valone de 30 de [Ineastern, pal }Darte re
are
In educa -
mph de.
tinletn ei depndea doer biftec co- rnalaoane de ruble. Atelierele scalars Cine este malII nom!?
din Tula on aproCinio0at unatdp de immune do copa tle-
lor Het Mann. Ei era. mnvingl ea valerte de pe front cu iamuni p len Cine Irmte

.N
de creme ce Vera e aldturt de el st asta InH'un limp atilt de scull. cd laid o mad are
te eómbeste, nu It se poste Intdmpla ele eopütor de tpattor." hoar carat mPeai dei droll pi Hurt Petters vol ". au edpdtat multumirl din parted co. coi? Manta este prima i
malt. p lute. Et se unfree pe xi ce Hnea. sugetul Iilnini dei teea M
Adoteecentia care l Ur.0 in stellemd Praetenia copnWO, zu cei de pe madamentulu ;. Atelierele molare in .

este te puternkd di neclintitd. croitoree do Gorki ci Kuiodgev aunt .&,natal candled cele real a
elemdrae, au o,,unint cd regard, inure el PIntmo tonta vela. Ill 00,
Ion teapanele
nef , elevll dao Outer educOteardor.
e
copll ft tn gradi. intediat It In rod cratrrit, fncattñd. radio
e
Meat( din Aluna -Ata au visit la
ei amago/ Golubre nu pri.
renumite. Acoto mdnute abile de M-
O n Pink pentes ar.
m ;eefloned in lame roles mamen In rtanpa QfTRYNOVf -FOQeitT1FK<S~
t. m tte dele tml
Ei e foc rniCUlllor ¡Merli, le da. siinren canine:. mtaedm de pe
nu nonoi el repo ou cele ad,, s m sensor'. deoarece
Paraiba sa a nimm in captioltale la
td, sute de ra ndurl de le, blase p[lulu/ n'O fit mad /mpor[¢n
In
e M ee .{'
/J !/fQfPUAII
russe edrp. Cognati luptdroraor ere. ei ulnae au din deed dl batiste. La Tiumeo elevar dele ode unge lCL/QA' 'eli
dead
ead . Nemtl. $1 imediat au ramie pe a omelet Cr. 13 luneazd 2 ore dune !meta este dentin manca.
depon
bue ed fie Imbrdcalt ti Meal /aft cvll- pomo, edere este
duros. Tovarddtl tor toni mari au trolau Chatas¢ armilar decd nni ne- dress out Gotubev ta de sensor!. shirsttut lecpllor In o }abided de pie mti din Ponle
5001esd In troll sl In Iaatiltutnle ex- vole
a
de reparoflI. In afdrslt, atet.enl Faenare enpa (g/ did*, santa, slued
deserte o sectie vale. El vita mddrie cd plan. de
ee
cultural st politic 11
torre orea le.0
de 1 iP.C[>9cE 4e49c4
tra-scolare aretine de Croltorie ei cite de vulcan:aare putenSe sale, ad m"opd4 pa Gatas. fete Ms dim manage lor stint
s geloellor". De zeta Armatei Rala Snieorue minter prietenl necunoecali callatate eauperkard 0101,m000í Pmr e prisa
mdne. intrebu ne !
multi copll au cdpdtat bane bao dot unsold la Iuph .
¡Mn. t feud la ConsHUetta avtoane/or. Slat Innor. sae de modelo emir.
Caton, fente au cercetat tente Na. tranaformate din recidile elevelor din Elrod din dams 1-a, de lndati ce nee nMartuor, lonr se e tor
sete te III No. III dn Moteens pi an Tara are vote de metal pi o ar- Ise term coplli soviettel
Lat de ce plume aau Sevens coram <Insets supertoare. pe care acestea noafd sit aerie, m iett m ellos et
u le mal put nu porta Hid Pen front. Copó/ Mnit0Mdafaor st op. med intrnpd de caps ercetnzd In fat tempos r. ji oro xr ore tat
Coate wit/betel 55 IrMdau SLatului InaMle for nato,. Ea arfedernni

ï
de
luptóterilor. Au dut de e d mkt. larder ásamele facale de el, ee n
std, ace, aaetad, barili de ttofd et Deepre ateste fapta stabile t'a a. filed pomelo. O ultime de le teta de- mil de lone de Her ve) trillo., mama mate mijlmcele care
or au ,Hàbdtnt tante elusele in/C. Hat Se poets fard dismal gis den iuttoll
pe front. Grail el °Merit Ar- Tordose eu groja to ',Pint de copal, elect au
f-
undr
to bait emrin de mutt la se Is
re au tenue oopldor ed -di ads. matel Ropi mule:mesa
<ñe In ça nera piano1
cd/duros in plated pe front. Doud peletero din
ola terlsorlle for ttneruor patron. Capo. Ma.cm'a
de aiutnmr! sor.
IvbrarIl. apNeels. CSM, 6IM pewl!e 010 Is seems ,arum Muela l
mar
a
rapt' dl r fille, care uennevo le de tanut Podbettakl sane clrolor din Ale nNmrdute
reparattl. La neeput eSenpt eran T gk t.
Neli5 Hamra si ROO
pereehl de doran, pent
au tNmtat 140
rile ale rdzboeuati copee au ,exit pe +nerd Cae gi
crimp panera a labia-Id M eel /Pee Roan M pests Mime' nn pl IALHAMBRA BROADWAY'
p
t ,ii de call pr front, f thbpal for J vera vela r Polar' e. o,mear r,lnh ore d Jot. Rimeiln Damn.
rari sl efloti. Pe urea au R f va I npit 117,1 rif l n I cum MaO- pe front $r fet'te niurtettoare o: p aj'rtdnd la r n -nror in debo he
ape.rd tot mat multi .. ; 1- sco- nfi a pee r-' enure S11111 foalO fora! mdnperea reeving, au del IOrli ml.
1 11.111,1 ora
nhar In lam P" rr ,n lei blr;
ter penino as gurarea n o'lor z iln.ce drum ta s. tase Jt pc pit dtept La sonata tan Semite° din ceplu- Moans de tan.- defraes., grants fl cede din Sarno snnxl Ina o42.
W.VLeeffir.
www.dacoromanica.ro
 pNpDC 1. Nr. 44 SCANTF A
1

;114

Bidicarea salariilor Succesul lupte i salariatilor Fascl;til dela C. A. M.

sa piece Cerem indepártarea
dela Gaz si Electricitate mililarilor dela U. C.6e
invioreazá viata economicá
¡Inde duce lupta unité ïn cadrul Sindicatului
C. A. M-uI in fruntea armai
afld fard pi aatäri hitte-
se
fistul Mihdiescu, a instituit ribote
Enploatatorii au neeput a fi in- muncrtorilor cirera le pliten un
ne- salaria real din ce in
grijoretn. Obienuiti c ca5ligur¡eme- mai mie
Si a consumatorilor [deia care
Dupa ani de prigonire dictato- tas torea vechiinsii ti- comisiuni acopul de a tordue
pagubele sufernte de m neitorii
Locul lot este pe front, in lupta pentru
erilor salariati cati au i trerupl
müurate í5i atri Protilurile
panate de activnea munciterimii imam an ce mn malt.
riala a intereselor munciloresti,
in ma loviturii sdrobitoare dati servfciul in timpul armabei si sa- gt, funclionarii evacuati la Cis- nimicirea fascismului germon
Aces[ n po d le fascismului rom.M la 23 August, larizarea lor in report en scum- tend de Murep pi U.oam, jud. si maghiar, ji nu in fabrici
r.Dupaace, tramp de 5 ana, au reali - atteea p iseria r pe Alba. Directiunea nu s'a gdndit
ce a
muncitorii si tonte celelallte ca- petei;
averi ton, dot celer parte
immeit mnz ta cranta a mas-
m es
tegorii de salariali a cent 'aia de Mens de 8 ore. m la timp mnisuri pentru aal- Regime 'animer -fascisa al reactlonar si anddemocratic.
as/ cana s for m n 'foere.er .

:mostrate
do ,
spenul Azi inca mafia nu se multu- dreptul de organizare Si de lupbi Pe lángi alte imbunitaliri de bunurilor agonisite cu atd- lui Antonescu a militarism io Eiementele militare puce de
munriilorimea
aooeptânl , speeulantai autorul artice- pentru càstigarea revendicirifor mWvantar ssi al aprovizioatárii tatrudd
rea de salariat.. Singura treprinderile, fntroductind Antonescu in Inheri auntila
sales[ lului din ,Dreptatea" eue asti Inc. Muncitorii, precum si inlreg Manne, petrol si grijd a conducdtorilor era ad-pa regim de tenente in lubrici, cu mare pute elemenfe fasciste Si
nA ta,
gr<i e, e ovo
cep[ tana
tant fi tain
a rno-
irerrirea salariilor
lanivela' scumpetei.
personalul Societalii de Gaz si E-
itorilor
de primi necesitate, s'a salveze mobilele pioprii. Cdnd
bubuitul tunurilor si trdznetul
acopul de a sili pe muneitori prohitleriste. Ele folosese sibnti.
a
tinta= en prao sires. lectridtate, s'nn constituit intr'un mai con t
alimente d Amman pentru macina de Mai metodo de termite si
Dreptatea" de Manama sus -
Imeamne ac enta, o sindical puternic, au formular un tinetla cas drap[ puptilor se auzea din apropierea razboi a lut Hitler si a reprima midare impotriva muncitorilor,
tine o etfel de teorie in marnait
latte salari 5. pretura ".
de menai? Sprootsn
e tae° cailigul
s o fera.
al s ia
ar voi mentants de revendicäri ale fis- fis-
tuline categoriilor de fuuctianari
tuline
de revisore la 3 lupi;
recunoasterea Comitetului
patins-1i Ciateiului eau Plata Bn-
gdu, domnii directori pi-au in- Dries odiane muncitoreascd in
vederea castigerril drepturilor
AsHel, colonelut PURGEA, co-
mmodmntol militai al U. C. B:
Dreptatea" recumaste ci dits Sindicatului Muncitorilor si Me- mit dreat bagajele pi mobilele pro- lot. Pentru realizarea acestor MW a prevenir un tsmcflonar sri
-. Dar data tinem secoteala cá grin si muneitori ai Societalii pe care pi au fugit. Dar fiindcd dam-
cama actualelor salerai, familia urcarea salariului n ar face de- 1 -au presental, prin comitetul lot, riasilor dela Soc. de Gaz pi E- obiettive, regimul militar din nu se iascrie tt- sindlcuul U.
mneitoroaseä este n voit¢ si se cal sä vita la reporta' dtntre directiunii si au impur accepta- lectricitats singer organ in na directori aveau bagaje multe, fabrics a lolosit impotriva mun- C. B. citi Miel 11 va mulla or-
mullumeasci le) tin ad -
salaria si peel. existent Mainte de rea lui IN INTREGIME. drept de sestine revendieirile nu se maiùgdsea foc pentru mun citorilor milloace specific fas- dinal de mobilisme pentru lu-
ciste : carceri, pedeapsa cor- cru si il va frange in prima li
1vina sfiati de conda-
eteboau, Ismentàrile doctrinarilor Muncitorii si celelalte eatego- lot;
citori pi f clionnOn.

dar sar fa
t
ma n r
=tenie,
inlatura
pentru
e
miseria
Vulcanoli, agar lipsite de lemeiu.
Salnes,le radicale la ni- i. de salarial. ai Societalii de
participer. unit delegai al
sindiratultsi la anchetele ¢supra
Intrusa
valuare
din
se
ac este comisü de
afld dmii av. Gis. porali etc.
Mtlllonla rea intreprinderllor
nia pe front.
Colonelul Barbon deci tane -
moment, s'a velul scla nive iar men Gaz si Electricifate au obisnut Grozea pi Dir. M. Teodoro, care
cran= claselor m nciloare ", der nivelai de de e n thine aslfel : aeeidentelos survente; dnpñ ce pi-au salve este devi o masurd fasciata
toute bunu-
ninta. Un munita[, in Romania
d dada 50e face aces[ hem cale dace' patronin
la
e lrebui st reunte majonarea salariilor dela plats talon folosite ele de- lit grin raf.unea as cat si prin de dupa 23 August, nu are von
doua elemente: salaraile si prelu- lao parte dincàittgueile for ne data de 1 Septembrie a. c. eu 150 legatii sindicntului pentes[ inte- rile, gdsese de cuviintd ad insul-
miffoacele puse in misture.
te pe cei care se itttereseaza sa se Inscrie In aindical. Lu-
dile sr fi in cinse la une des te. se generale; Reglmul fascist al lui Anto- und acestor l -a Impiedlcu re-
din mai amen - maso pentru a east, va trebui si
la soli pentru primii 400 lei, nu
cemitetnui de rezolvarea situaliei in care s
i

bare, u urmiriocatastrofale pen- fie la

D 30 la sida dela 401 la 800 lei s, eprezentarea nescu a tort insti rasmmnt, c gimul trecut. Colonelul Bonbon
alte economie e tarai:'
[tain, gave re eu 10 la svii dela 801 lei in sus; sindical in eondueerea Casai de afta ca sinistrai. alulorel nepretuft l Armale' se lace purtátoml de cuvant al
e st reprezinte i terescle inlregului Muncitorii nu mai vor sd su regimulul Meut. Du Romania
Cu alte mainte, nu se ponte face popor, nu a exploatatorilor. majorarea ajubonrlui pentue Credit, Cooperativa si Cantina; porte Rosi], de forlele patdotice in
bdtdile de joc ale condu-
Melk: l erta centra muneitor e Frontal National Democratic grin fieeare copi] eu 50 la sali: indepartarea din posturile dtorilor C. A. M-utui. buoi[ cu clona muncitome. trebue si vr fi tu adevarm do.
ca m felde fatalitate- Dom nu cceptarea Platformei propusA de lomnfnle pi eredita pentes intreprinderii a elementelor le- Mtrncitorimea din Romana a mocrata, prin lupta muncitori-
pentu ei o st ducem la catastrofi Frontal Unc Muncitoresc, 5i -a luat gionare, fasciste si hitleriste. Con.siliile de evaluare a pa-
Mat deci 51 stil in lruntea lup- lor natif In ¢indicate, a /dam'.
sinistrati; gubelor suferite de sinistrati,
tara introage. Rezellatul obtinut de persona - antifasciste, in lor si tuturor pabiofilor lVZni-
angajementul de a lus masuri reprimiree pi reintegrarea s indeplfneased adend tel patriotic[
Dar si vedem care e realitatea ne give impotriva scumpetei si a lui Soc. de Gaz si Electricifate trebue 'entea Mott ventru realizmea na11.
sI care e adevamta temere a Drep- speculei. Prin organi zarea trans - in tonte drepturile a angnjatilor este un sucres al luptei sindicale, ratai lor*ol pi rd ltcreze pntr nel Romani) libare si do-moorn.
pi muncitorii lovit' rolnelnl vars., Ro: dA do-
tItii ". óorturilor de aprovizionare siapent dicietatb c u fast Inlaturali
n motivenpolitice sau rasiale,
lon sINees al luptei unite a tutu- func:ionarii tee. Mtmcilorimea den Romani vada de o nmmai'-r+.
Din examinarea costolui vieur, tabilirea unui contact cat mai di- ror muncitorilor. de urgia rdzboiului hitler.st. antdsi un apolia neDrecu- ra rl r.nr ^1 -d
remltd ça pretorile au ferir exceptie fiant' [lamentele fas- dá al prin ace =s.
rect intro peducätor Si consuma- Muncitorii dela Soc. de Gaz pi etit M lupta impotriva arma- bol .mior'nlns
cari diferiite. putes fi inleturata. ciste- legionar[; oneiherea pa
iderand indiceleNva- ter,Pria
specula
plato progresiva a orelor su- Electricifate au oblfnut recu- "lot germane si ungare fas- ¢ntjhitlostat dreel o
noasterea comitetalui sindicatu- Cereri muncitores4
Astfel, controlul tuturor carteluri-
lut 1933 =100, statisticele oF le, Iun, nalionalizarea mtreprinderilor plimentare; sin, nporind din a:soptes, pro- Msoncitorit teeo'eir.znp ose/ru
arati Pentru anal 1940 indicele metelate din industrie de boat si lui for si initturaree elementelor fnlahdio [,sciais Il:cm eo at'19 ln n = ' n.Pte
=200 si Ionie 1944 =892 in ceeace nationalizarea Rancit Nationale si a spot de 25 la subi pentru i sa00atie i dio tnlrepr;nderl
privaste articolole alimentare. Pen- celer 18 bina mari, no va pone sta- Moral de no apte; fasciste din intrdprindere. Aceas- titre Oirecth II S.T.B. wnocrat.zaed mente intreprin- inno pt1Ildevi In l '-l 10e de
test lohnonte avem pentu 1940 in- plata deplasarilor in afara ta este chezisia asiguririi pe vii - luplá impotriva hiReriamstluf
rde scumpetei. lor a drepturilor eastigate- aeri.
ditele =210, Ionie 1944 -1209. Frontal National Democratic, s- razei ioipiului ms 1400 lei in MUNCITORII DIN CARTIERUI. Dm data lomil muncitodlor
Adita, <mime
ee e. n 1933 ceste 100 part interesele popomlui, r Mi- ores si 1000 lei la sale, plus dosai Suecesol obtint[ de lutta GRIVITA CER REPUNEREA D4 Ce rosi mai ponte aven dee dela U. C. B. ente to
loi, in 1940 200. doni era ali- tonna sa de gammare, adule so- mese si Iocuinti; dela Gaz si Elertri- CIRCULATIE CAT e14í URGENT., 'mal militas In intreprinder dere, Iocul d -lari colonel Pur-
ment, 210 data ara imbracàminte, Iutii imediate tuturor problemelor desflintarea lucrulrù cas - tate arali e
eimuncitorilor mnä pnlerea
A TRAMVAIULUI a $ 8 INTRE
ednd reprezentantil rei mai ac, boa nu ente acole. Dees no ne
iarinaminte, ose, iar in !unie 1944 ce sont de vlmla importantà pen - tordu' si fixerea de salarii lu- mureilneilnr unities ad. RASARAS $1 PLATA CHIBRII
tiret el mai hoterrill al luptel anti- a119 pe front? peso In Mena se
conino 892, res'pectiv 1209 lei. len rouera' . fasciste in intreprinderl nunc gdseasca In prima ]inie a tren.
RepetAm, e verba de statistica Pentru a sapa de msz incisi muncitorii? In limp ce
pretue,lor oficiale. pe care o luam tangara cale de amont: -plata concediilor de hoali Un nvnneros grnp .iT cetalent al tului de luptä impotriva arma.
pontet emplificare. Pretorile
citoeii a
eu salaria inlreg; rartierulW Grivita, aioritatea lor soude forlele iárif tebuesc mo- celas germane II norme fan -
sa lupte cu dirzenie pentu un ga- st m ci siuJ!,nsi ceferist lizate pentu, dueerea en suc-
sont in mainate mull crescute. vera Frontului National Domo - haine de lucre de vari pi IlfOOMATi081 4!80 CACE murvc ciste, este mentie/d la U. C. Re
Simplificánd, presupunem urea- ral, tarot, tat la reda.tia noastra a
ratandu-ne arele neat ce s'
s a luptel pontru nimicirea nade terorizeaea pe oesmciterl,
ces lului la alimente, oo air M. Radia Organizaren Functionari pon desiTr!tesarea r ne!
11
oiametlei entent sl intern, m;- Si eopfi?
y a pe setderii valorit
colore, desi a .esta a fort dater
Ion dele Intreprinderile
Meinln
ad ,ic
ondocere deia S. T. P., r., di
t:mmal bombardamense!or pani as
d
sarlf, al tarer toc este pe femel
-ont. sont finufl in intrcprin- Ceram demilifarizaeea U. C.
tari, nu au mp'n in utculace Enfile 'ed. Ani. regimul militar insti- R, vlui, colore /et Puntita n'are
m enta si de alti fattori.
Moveda e si ea o maria, eu o va-
hume mita. Numai ci aeenseií
merla aseneste de manu ritenne c -
Muncitorii tipografi In râla de 31 Oetombrie a. c. ln tramvaeor 2 Si tintos BWeverdu'
localul fabricei
Vergului. n
Meinl" din $os.
dinte de
Soc mainte
amoral, pi Plata Chab:.t.
Popttlatta acestor eartiere este siliti
sa pmrenrga drame roue nuncio si
'nit de Antonescu aie un rol ce sauta la U. C. A

lorlalte marfuri.
Or, din causa politicii nesabuite întiereazá ziarele reactionare constituire a comitetului tuturor
functionarilor din Mate catego. ils
casa. pe distante mol:te. cheltuind
ban: paci: ni tim e.
duce de regimul' d Pd ei satinera
Viitorul ;i Dreptatea la care a asistat Si delegarla man Mvncitor.i repunetea Imea;ata
In c¡ren age a acestor 1ínì. MOá!Ce10rÌi

u m
dpä leo@B Mârg:o@OOCä

p Of allepìa
isboiuln: nel ntiaovietic, citorilor.
onrea leului s'a niirsnrat. Ceeaco Delegaci Federabei Sindicatelor
lnseamna 05 trebue sa se dea mai
multi lei pentes o matti oarecare. R¡mnud 1 Noembrie 1944, e nuns Ion dinarà, luand cunosbnli de alacu-
de Functioned, au arata[ rolul Sin. MUNCFTORD DIN DUDE$TrINIE inni e
dicabulüi er menrea lui. PLEA COR PRELUNGIREA LINtEI
Doni pretzel tuturor märfurilor a sala Gutenberg" a sindieatdui fi- rile anumitor zia re indreptate im- S'a hotórit o strinsi colaborare TRAMVAIULUI 18
fresml. Cu o singura exceptne: In rnesolilse, adnwrea tatnter mmittelor potriva sdndicatelor, enroba atitu- u comitetul muncitorilor. Apoi s' Muncitorii dela UzMele Margn- narea muncitorilor cu lemne Si ai
farta de manca. in !abrita dela torte intreprmderil, ma- d¡nea muntitorilor dela Marial ratificat alegerea comitetului care Muncitorit rari torrese In scema 1
de pe afma
eilt intr'o situali[ jal- torarea sinistratilorIncheie
u ra- bombardamentelor. indem-
Prao teroare, salarial, pretal for - ties dia *lundi. tortil". en au reluzat t culeaga l
a font insóreinat cu mtoomirea unui cartier si ltrcaeaza tn +lttreprinderi m ás desba b ate la usi
5 5 i e
si se inloarcA In
tei de mari a font eatinut a- Dupa fout denbitate memoriile un action' in ca se n+sultau si sse memoriu de revendicári 4 Mainte- saune in alte sectna00 precum si a- as des ame, si Dios Uni- and loo ni
av-
D pe la ac las nivel. dica M d. revendicari mnnmt0re ti, to.. íe05 alom iau sMdicatete Si ici ia ea lui eitre directiune. rea cari lemuesc in alt carter s; :v- lati de foame si friq.
Direcrna Uzi- allietale loe el si lucrase esa
preeed¡nele EMdicalulni,
realitate a fort scizet la tienne adierelei acitunes On detitmare a pajannenlu viner si eau la i treprioderl,5 din nade0ti- nier confinai politica el de ami- al Pentru bínele tarad.
fabrica tu
urtare de Aret a erlorlalte mariani. +'ce-
eitre Merde ,.Viito- publ.careapunor est feti de Sindiratul dami¢t censo mri ca bi- Ciop'ea. ter ce tramway' le eA fie e si in chestiunea Apoi, 00V, tD Vacile nei,
Data prend fortei de muera é'ar floatelor, duel On
lui muncitorilor, funte David
rul", Ompttea ", Eras Nona'- si rtncole".
aie Nueri, optideni. gravori, argintart, ombrant pentrite., sa nu mal ,tarda
:ut.: aprobarii mivecuaure col. su Matotor
col. ulein
fi t si el la fel toste crie- rasta'', aritasd ca ptio mains ac- Advanrea mNereasi .11tndinen ea
aprebd a
jintuitar: si totografi. prezinti Durn- ore lnnuosgu n astepta eaenmv
raea S Neembrle 1944 ora 10 a. et on la la le mari de trimiland delegad muncitorilor ius la inca osati nen voile
voile
laite pretori, Mdustriasul ar fi Post Me, pretia pnrtidelor a n ¡e demo - tor gareie reac'+asare, 21,
..dele Ana la Cavaba" ba amenin-
indreptatit sa cear5 o urtare a vatice Impiedacaren Iule¡ Igle bm+ditilor lepionariCO,i dennnli ne FESTIVAL CULTURAL $1 ARTISTIC tono 51 nu ponte myriade multimea gente aie uno otor,
concedieri si eu ln- nettele
rs le
jattes .ale nnincitorii eì0.til'i *are lsota centre In alul Cimerei de muera din care land chier pentru sin endi-
resspunzSteare urcarii genePaleta- Hite a m ncitorimei peeksintelealod ea
tudicatele Imbaaaeatiree situniiat mnneitnrller ei strada Caturnfiteecv No. 8, et. I. In Ne 1rncecu icenitro acestor mo- chiderea fabricii, sub cuvant et nu lemme, sii tonte celelalte Inainat
o u, eodiciri, ntre In jugale ' merl.ratstmn cers= este de lucre. ii
Frostslni National De- Matra demacrarsnxe afara de progremulnrtic care ca-
cast4 imam, maluar fi foot ea Ingle m cadrat
Arato apo atilodinea damai direcpu.ii s T. B. san re- In zivil de 28 Ott, muneltord tri- ceri euprinse in memorial [naintaL
fabricante' sa u ce pretul nomai mocrat. aiarnlo: distraRlva I1 In soou:905e, va verbi pede raas'.mie sa e pentu na net au hotirlt si meargi eu tolb, D. colonel a raspuns ca si se tri-
avdiorllur dela +tiespretia
In misera rcArii materiilor prime. Milloml ", care an refusal si auleaui La P. T. T. continua mutoitort sl aura iar dispositif; mij-
d. N. D. Cocea, <unoseutul luptator Soaee de transport normale si ronce la directie, pentue ca sa osait sa- mnti o delegacis la Bucuregti la Di-
Gratte nn ó caracterulu. no- zut thora pin de atecm¡ m5r9ave la a. demncratei a
ripre' aintimera' tnsfecerea revendicirifor lot. Tao. reccunea Generala a Uzfnei. Tov,
polt al industries o ane5ti,i fa- ndmw ion gst, d lot0noare bi:c.
David Vasile a lest cuvintul art - David Vasile si Votou Mihail au

M1Zerl
vechile metode propagator al culturel.
bricante', putind se nspeculeze la and cl de 3 säptämini Comitetul placet in Capitali. Acolo au paslt
ces rcat lof' cede auvmle ale tas. Arrime.cn. Este o mstne c e perace la de fabricó este purtat Si dus cas pe d. col. Cezianu, directoul Uzinei
meturde mo lt peste nivelai u rca- moletai ou volante ta-
Adun e
P. multe lte cor-
T. T. In Limp ce multe vorba de catre direclie. El car are de trai apais ant tia mai dat
set- mimerai atins
tilor generane, determinate de sea-
.* aerea leueut. de fabrics dia tonte puri organzare, la fel de conta. sa se dea epre locuit tinerelr must- pela Uzini. Atesta refusa si cedete
derme minate de mncrobul fasciste-leg,o- cane loeunesc departe de cele 2 corpuri de case tinerelor
'toarc

Aatfel é acestea au aluns la
ms lu' de mi, prin exploatarea tala mat °ra
in extrraor- ,5i -au gAsit linfa de conduile fabricó, cele doua corpuri de case, ncitoare. Delegaci, insisttnd. d.
dela fabrica de cherestea
in oednnáa
conforma cu interesolo pommelai, pe cars d. gen. Caznan le -a aprobat colone' a declara[ ce nu mai aste
corpul P. T. T. bandite mai de- in nul inspecliei d -sale, armera director la Uzinele M5rgineanca.
parte to [manti[. Elemenlele pro ca m arma pe e Acenso situali[ nu mai ponte si

turcioril conlinup gpuralia

fasciste dela condurere, nu 'or sa
pirAseascë Des[um]e for si duc si
astori dupe 23 August, acetirsi po-
litica de nedreptiti si samavol-
Râul Mic" - Culgir
Muncitorii dela .,Rtul Mit"
puni la cdispozilie Direccunea st nu mai trebue sa durear. Se impu-
locuinsci mutai rnuneitorit ne tndeplinirea imediate e nevoilor
Tov. David Vasile arate cum - aratoare ale muncitorilor dela Uzf-
$i indepártarea guvernului ca si recea amati meren ¢cceptarea me- nele Màrgineanca.
inlaturarea oricirei bariere are odului de revendicari, aprovizio-
La Semat" eIntadunare¢ generala din 22 Oct.
1944. arasti domai u damascot
Cugirr traesc !n tea

cati
ai neagrf
e. Ei Iooernzt flamanzi, des- sz pune deacurmezi5ul luptel c po-
porului, nu poate fi fócutó decat
tl si prost imbricati 10 are pen- orinorganizare in sindicat sf lut-
Muncitorii dela fabrica ,.Semas" Vladescu. Panaitlu si Ing. $tete in fata celer 18.000 de P. T. T.-ion,
tru 320 lei pe zi barbai,,, 225 len te Marta.
I. A. R. Otopeni, in tala refusa-
lui guvernului de a Intreprnnde e-
a5teaptà sl fie data afara.
Dart Direceunea
vor a+
Generali nu
muncitorii grij Oca
pe care fi impiedeca sa meargi pe
drumul organizaran in ¢indicatele
mite. Prie diverse manevre -
femeile. La adunares de constitui-
re forestier m ci-
$ezátoare Iiterará sindicará
purali¢, luand exemplul muretto - face, a nu a torii pi m edam Duminicd 29.X.1944, a aval loe poezie ru esbiectul luat din Mata
Pentru cetätenii
ncitoarete e-
sabotorii legionarti pertpml Leres. ajunge Dresedinte
in Sala de Festivitrbli a Comisiei unei a r atoare precum fi tnfla-
ellor dela Vulcan ", dela
avarie guri ¢fari din tntre- Muncitorii cer
prindere pe atei cari a surinait Simionescu, Gardescu
ì

dittatura lui Antonescu tau au a- directora generali, si

$t Grossa, de membri in eansitio. care ..din
toate ma-
i

din
lamplare"
dica
aunt
+

preStoare
tocmai
a
o
legilor de
parte
im-
ducs
castigarea
Irn3o
al unsiliului e ciatnei P. T. T. motionaeu el delegalii sindicate-
di Pisesti etc., au hottrtt sa oniceIn fabricó. deasemena d -]or Peinneeleasi siseinii sent ,alesi' 37 unte au péinans pana la ei In
jlocul muntilor, u hotárit sa
lupia cu indarjire pentu
drepturilor lot.
S 4D r r Ct 4 C i
MMldelm Atacertlo- =teme adore
de Organizare Sindicalà inaugu- carate echemäri In erauri, catre
rarea activitatii Comistei Sindical[ m ncisori pentru organizare el
a Stndmatului Muncitorslor Cas - luptf. Mihail Icsdsescu, muneitor
'ni. La aceastd inauguore au luat orb, viorist talentar, canta aril ra-
fabrica nostinta =hum iatenilor lo- parte peste 500 de r
vat o attitudine dusmanoasà mun- urnle botezeu producen pnlare muncitoreasei din 1938 5i Táranil sanaci, cari lucraos[ la la tori ii tionale. Un ait muneitor a cdntat
citornmiit. aleo, sl ac[asti fabrica sp unea
eletid mtereali a 10011 en lela, ma- nciloare camsoa de tonte cote- la pian. Din parte¢ Comisiei de Or-
In
Octombrie
a .ntrunirnn caute la 26 utci Se san se plateasen sa- 1941.
erat r departarea larule la timp. P.
Comedia
T. T. si
Adunarli
alegerea
Generale
consnliuluf
dale
¡lus-
-vi la
multi
Uitati u'. gem prin
kilometri pana
nias el calor evaeuap in Rimini... CO gorille.
domiceml actual in Bueuree11 el tm'
cari aemeasi 0i fie re- Pregednntele Sindicatului, Stan
ganizare Snndicald, too. Scripnic in-
deamna muncitorii la lupta pontru
din fabrncá aurmátorilor:
n Munritorii dela .Remar ajungem la fabricó, hainele noa- prelurimi al
tannait in Rusia Sevteüoì. st laut Ion le -a adresat o arare de bun edgtigarea revendlcainlor, gi too.
1 A. Viadeacu, prenednntele con -
lor, depun Mate treaol in mod 'ident vechilo me-
Itienti de datario activarea de plonge; cor oblieall el se persane in fina de t venir. Too, Victor Olariu don par - Liuba arata necesitatea de a se
trar, . produc- todo mootenate depe limpul Ante - stre sont putrezite
siliul d sfol-tarile pentru pe rare nestilor. hainele atesten la luce si rot eu Normbrie 1949 la ore a dlmleaia la fea comitetului, arasa [ate colon organiza to Sindicate pi de a latta
2. St. Palmait., seful servicfului tiei. Ei stia eó avioa le
trebue si tiri[ din acestea si bita, Dumineca. mainte, le- finematnaraful Regel ". dIe b -dol de artel pi cufturd sont asc se In pentru infaptuirea Platforntei. n
adm iv.
3. Colonel Zbitur
le fabricó servessf prin a tasta la stares
Stelian, fiarei hitleriste
P. T.
for de letargie si si se n- cram Sam juttate
m de zi si
dupa
Elinabeta er. 12, rentra a ft tmrrisl proletariat si arum, rinduaceste Frontului National - Democrat. Din
si a prima tamarin in Passera eu valori pot sa s¢ manifeste, invitá parte¢ Diviziei Tudor Vtadimire, -u
co4. andantul 'liter alalfabrncni. asiguraren libertario lar
si a lotre- asci in organizatia for sindieale ni se platea toar[ znua, asuma
salariilor, S' timpol el modal eleeiru Inn in pa-
asa z sa main ate a pe tali avei cu aptitudini ii daruri a vorbit voluntarul Dumito, Do-

"-
Capitan $tefdnescu loan, di- gulut popor r
rector tehnfc 1 u
5 Ing. N. Mironeacu sa al
bricatiei.
fa- Si pentru aceasta, rema
trite botajul si
i
r
st mai diinuiasce tare cimportanri.
Ise bara annlutll de lesta a mturer
u poto ad- saleriatilor nomina pilda reine- tteat an ace stil'. far
nntá talti fenctinnari nbliri care.
In- ¡ncadrat in Sindacatele Unites
au

aman Mina
neSuntem femelle

flamande, ni se dl si
de orz, coprii noptn
spa- trie.
Ne re vin prerenta In Cn+ernafO- artiatice, sa se Mature Camitetului barceanu,
rOst Reger, ami rare au Mat penhu a -i ajuta la aetivitatea sa. tul
rat a ardtat tratamen -
prietenesede
e care iau Fument
parte la hieres dis dele de 25 si 24 Muliumepte too. Liubu pentu sprf- prizonierii romani In U. R. S. S
Muneirnrit cornici noon izati. in
8. Arman Otto, functionar. lreprindere deo Neembrle a c. tntesclt amatie a0 jinul dot acestei Inzatori.
arata[ cl sont trebue sa trebue si mearge descule la scoa- lest Murad pe tabelele de mbipare, stndtcat !opta pentru
Ton acesfia a Directaunea Generalt, Il ", etc. Pretium Md coi °mati la Smala de Coral Muneitoreac Vulcan a In- bung p postar litura Toti most.,
dusmannj paporului roman pHs tnteleago acest imperati- al dora-
Gtiti si ráspânditi Aceasta fabrica aparen[ statu - file _Pie Brananu" si slrl mi dia ternat cdnteee mtmcntorelli. ritorti r i trebuie ed s e
eittea ce au depus -o tn slvjba talai n stra de rázbntu, 55 si Aleaste este grijd guvernulut cambrai de °centra Olor. Tou, Derlu Gheorghe declamd to (de te gtrït sa e stanne Hard-
lui Hitler si prie
a lot tata lui. Perme edltean va aves
misuri urgente. e Tantra lucritorir
epietulor! ocra lui
Proletarii', ter Micaus Ion derla- dead et tor, centra cd nu-
de muncitorii pe care i-au !mottai. 1{

a ¢dele de iannotate si rMaiente.

e
In orma actnunni energico a mvn-
=ttotlOp stronco une m jurai co-
neu,luit de
De ame naiuni,
satina.
In
fabrici. Ing. Mirone-- luti
Cere
once
deci
cm.
ana Gand toate
ncitornmea
(apte.
c
a
er
0 r'oobe_
derr
etile lor
Scan f er
neNNeNeNNHN1NN
Numa, prin indepártarea guver-
nului desman al nntereselor man-
citoresti, cor [Acate si el posibrli-
tatea unan brai emanase.
Se face cas meure ca ms de al PH-
les transport
n de .laten ...lebel le.
glua de e Noembole a e.
md Won amant" de Gh.
bbur. Nita Vadeanu
mai collet rea Tenet
man itor
velai
acrlel pentes cepstrlere va plena M artist ante/ a nation le din di- elite inee
citataarea top.ttViorica deelamd o ferite
Coe -
riatti
ei
tar.
ti sd -si
riaine nb
impvnd
trumente muz/eale. Re-
re-

v, Axman ni Colonelul v fi admise.

reu, au fast nevoiti si pliace. drepte nu
www.dacoromanica.ro
 ANUC I. Nr. 44
4 áC'ANTEtA

üó
TARANII SI PAMANTUL/'

Oroarilzarea Froula ui Pluoar for La Chlrune ii - Moineasca Comilelele járánew

in tomino Comiani
Duminecá 8.X.1944 In comuna berat Ardealul nostru, alungánd
ivi cunosc roStpr
prilrarul a fosa ales" de pretor Inläptuirile din Plissa BaóluLlefpi
Comisani jud, Dámbovita ea con- de pe pàmtntul suoi rinatele comuna dra. Rog sa se tact cercetäri in
stftuit Comitetul Frontului Pluga- leriatior al ale grolilor magliari. bnversunarea pa care o pune °redent ? Pentrucá in mogierii comuna daca este adev&rat ce Cdnd armata cotropiloare trenza moi bucuros pi cu tat
r for. Cu un teas mai de vreme, poporul Cu el ,attenga ad- Cdlruneati- Moineesea,
In }sta a orbit nati ostru a intrat pe tinta adevárate- Aldea si aunt stäpdni gi tdranit robi. In am acne. N'am avut niciodatä
miniatralie din fard tmpotriva a- adevdr, ne serio edtrunestenfi 1 Met un tel de meserie eau negus
nemteascd 00 retrae din Mol multa etamfatá decal Inajata
tutu Consti teca marea lor sale interese istorice. Mai de-
Iegerilor de primari gi de co mf- dova, a diatrua tonte buaurile Duamanii for ver trebui ad tac%
Intrunire atte scop luele parte indeamná pe sáteni st se or-
tete tardnesti, Ideate fard s%tnj- duri Avem mo5ii boieresti, avem pi- tori¢ sau seraieìu, nomai plaga- din sate si de pe morii, sema- In cura= tara= ver
sacri intasai futur tele ganizeze in Frontul Plugarilor. eu iarbi care stmt ale Ste- nund In orma ei poetisa si groo- penuuca cunt in atara aai la
mia c ireii ai au dut ui litt- Enache Scërltlescu spun¢ cá Oie ;ì idra binecuvfintarea preto- avem bàl)i cu peste, sima Aici e rostul Inversnnarii mo- add Au tugtt cu el 5i mosient craze cu lotos penara el st pay,
mai rózboiul lui Hit- Frontul Plugarilor este o organiza- rilor pi a jandarmtlor, ar putea Mini,
1er Antonescu.
ler coi tie care nu cere {áranilor voto!, rmira pe multi.
boieresti si ale pirmàriei ; noi sierului Aldea. Fldmdnzii nu tre - lurnd tot inveatarul agricol. ala tru tara,
Marion spune ça In timpul aya cum li se cerea cu ani 10 armi Ce roas are !opta impotriva vo- navem nimia. Drpt ateste tern- buie sa copete glas, pentrucd ca ogoarele au ramas calucla-
dictaturit lui Antonescu, Ougarit de citre politicieni, ci le cere sá intii libere a tdrdnimtt ? Dece puri plttjm mari amenzl, pen- prea e groarnien fnamea 1or de te si populalia ameninlatä da
au stat cu lacitul la gurt. Astuti, se ca tori ìn tre ni, ca sá lupte
u s'ar ingddui satelor sa -st a truc& sctptm vuele la iarbà ". pdmdnt si de dreptate, Deaceea toamete. Dando -si seama ca Primarul dala Castra.
ei pot a trebuie, st -ci amant ru- pentru ¢ cuter rea drepturilor lot. leagd conducerea pe care a ver? Daca tdranii ai -ar alega comitet nu -i Lasa sd se organizeze, si se rice intdrziere ar Insernaa ¡a- Nova a depus tu.
vtntul In treburile satelor. S'a ales apoir un comitet al Fron- Dece se atdruis astdzi i cd in eatesc si primar dintre ai lar, sfatuiased ;i ad -ti alengd oameni lea Sl moanea, taranil au ales
Invttttorul V. Popescu -Vded- tului Plugarilor" din comune Co- dugmdnie neinduplecatd fard de stareu aceaata de lucruri n'ar mai de fncredere care ed -i conduca comilete eate5li, n'ala organiza! rámantul
reati epune et In frite plugarilor 'Sani- Dtmbovita, In fronte e rice inarcare a tdranului de putea dura Ei ar cdpdta cura), fa lupia. Deaeeia le pune dilua In Frontul Plugarilor Si s'au
adunati urea st ärturiseasct o Ch. M. Flores si Ioan D. Nitoi si a ,orbi neinldntuit despre dure - $i -ar raen stlferonte ;i ar cere in gura gi catase pe mdini. pus pe luc= ln comuna St- Cu roald prigoana desldntuut da
tramait urrnatorii membri: autoritdti impotriva Peleon flor a-
Mita Pfeptea, loan bosh, Ion rite lui pi de a -si cauta et insulti cu glas tare si pe fard dreptul Dar tdranii din Cdtruneoti, ca nestt, au erat In tarava zite 53 lego de tdrsini, locuitorii din Castra.
Am fort legionar si Sind pe Popescu, Ciziceanu C -tin, Stefan drumul apre vinta adevdratd, pe la vinti, Cum ad -% lase Aldea ad si [arena din intreaga fard, stia ha din cele 300 ha parasite de
trontul rusesc mi -am dot seama et Stantia, loan Nova au ales ca primar pi ea ojalar
I. Stoica. Tudor To-
ràzboiul contra U.R.S.S_lui a foot me Iotit, Marin care altri i 1 -au turbis 'nereu? alungd alci? Ce i -ar mai putea un Lucro: unire¢ face puterea. mo5ierul MiSU Sietdnoscu li de primar pe doi edtenf urednfefst
G. Bincilt, Ionitt
An- Flores, Vasil¢ D. Nitu, Marin I. Nu unosc aatenii insili, mai bine rdapnnde atunci mosierii, citrbu- In ciuda Lui Aldea aia tuturor comitetul eatesc a orando![ lo' hotdrrti ed lupte pentru intermele
tonescu. M -ergroazufappone V. Po- Stoica, Radu Ciotoiu, Dumitru Sir - decdt pretorul ai jandarmul, negteanului Buur lots care ne mnsierilor, el foi aleg comilete ral ca Inlreaga molle aä loe a' nmunei fi aie Poptilatiei. A dona
cì i orednic sd -i conducd pi strie: Am capte capii, dintre satesti, f;i aleg primari dintre rata al tnodmdntatt. In de natal
n. Alex. Pieptea. Bfncilt St. Ion,
am fort tolite ace camdclout Vlduva
relati a- zi dupe alegre, pretorul din Digq
D -tru, Ion R. Niculae, Du- cine nu? Nu -si ;tin ei durerite care sosa suor de muno, eu si oamenii rei mai califi de fanai Goeeti, :omileta! eatesc a veni lo Castra -Nova gi a cautal
In cancana acestor gtai de fier, mitre T. Gheorghe, Gheorghe M. pi nevoile, mai deaproape decdt nevastä -mea Si mama bttrini, si toni priceputi in conducete di colo a Si iepravil tacrtale de prin fel ai chip ad -i aperte pe nt.
unelte ale nemtilor ai mooterilor". Rogioru. li le stie Aldea si ai ad¡? vàduvà din rizboiul din 1916. In intrd in organizafia de luptd td- [onoro po ¡umatate dia mafia
Leonida Malet stttuteate alleni Ciad sáteni din Putti tara var Fard indoiatd cd da, $i tocmai vara amauta am maneit pe tao- rdneased a Frontului Plugarilor rani fi Pe inalatori, ro ad tase ta
de 450 ha. din botarele natuluf. primarie tot pe fostul
et -si aleagá n comitet de armeni intelege et et o voile for nu pot fi de nata, invergunarea lui Aldea Sia prin)esei Ana Calimachi tn Dreptatea este a Ior. Deed rar La Lungani, la Lihdu si Madar- Georgeaeu, dal primor
ci aliti fi hottriti, care st arate ci impltnito de o organizatie ac.ias, fard de loeaitorj
plugarii de ozi, nu mai ont rei ce proprie pentru lupa ei inftptuire e din ce in ce mai furioaad si parte. Oare n'ar fi bine ca aceat sit ad Lurte pentru dänxa, o ver ¡e511 se !ottanta u
duna[ re roti eia das esitai
au ascultat in trecut minciunile tu- laráneascá, care sá eargá alituri veghea oamenilor lui din zi in zi ptmánt st se dea plugarului? infdptui. muna. l-ercei ce nu -I mai or primer es
turor inselátorilor politici. u lupta hotáráta a muncitorilor mai atrosnica. Mosierii si reac- D -na Ana Calimachi este la Lon- Cu tonte cd din pridna pue- Georgeseu, sa treacd deoparte. St-
Voinea Stefan - Adisca, vorbe5te de la este Frontul tionarii ghiftuiti soin cd insista in tihil nemtesti, lipea de masfnl,
la tel.
age, asa cu
Plugarilor, nimeni uva mai pu- re tardnimea va fi organizan vita sl edmantt e grec, comt- puna ddrz cdläsat
tenii nu s'au
toatd
sparlatisi au res-
populatia romu-
invttatnrul Ptarrroíu Comisanl, tea IntGrzia instnttooirea ai rido - s¢ etdpdnd, pe ea insdsi, ea nu va )alela latenti nu se dau !napel
adore leude Armatei Romite, care dela niai o piediea 11 mise= nalegerea
i stdruie in mima ei ardlota in
ru scollino! Armatei Rooii, A eli-
satelor, apre hinele celer de permite ad fie jefuitd gi inrobitd.
agi li a celar de niable. Deoceia mopierii vor na primarii CONSTITUIREA CONSILIULUI pana la orma mjjloacele de lu- famaIt. Nravaud feaotra,
pretorul a trebui[ sil respecte ho-
ad fie tot uneltele lar fi tardnf- am si de multumfre a tuturor. tdrirea
mea ad ramale tot inedtuaard fi In fincare set ee tnliinteaza Sdmbdtd laeuiturifor 01 a primi[
mutad. Cum adiad? Fromurui Rairai Dcmocraréc cooperative pentru aducerea 21 Octombrie 1944, la

Xu mai suns legionari? I td un caz din sule allele e-

semànätoare, care risipepte orme
nedumerire:
in jud. Constanta calor trebuincioasa populallel. pretura Dio li, juramdntul nouluf
Asa, taraaii dovedesc prin tap- primar si al aiutondui de primor
te cd, etapa[t de monieri, lu din Castra -Nova.
Legionarismul" nu a disptrut. ou oplicarea pedepselnr avvenite, PROCFS-VERDAL NOTARAOt
Lagìonarii contrant si activent, po- m neitorii metei ver lue másuri,ro In comuna Cdtrunesti -Moi-
litic, subteran sf ftti5. Ei tui se si indepirteze din mijlocul 1or, pe neaxca din jud. ILfeu, (dranit s'au Asti.* 18 OrMmbrie 1044, a,itr- a) Conatiluiree Frontului Natonal
eenna{s: repnazmvFa ti Partldwiu Denuxmt' bn jud. Dambooilu.
:.fies. la intrebuinleze 5i acurn lm- Ioli provocatorii legionari si pro- adunat fit carteo primdriei ca st l7carnmiht: N+r-vlae C:oroiu, Victor
potrive tao nciiorìler ei e letptálo- fasritti. alcood pe primar. A venir inni gi b) Comitato[ de conducete, este for-
Dupa pi Panait Vanghele; eprezen- mat dr pereoanelr mentionate i
Glier democrati, aceleapi mijimee far acelor cari atirmi et ', . , n a pretorul pentru ¢celas acop. Pe
de temere, pe cari lei trebutnlau terminat cu fascismul si eu legio- fiad (Arami au fast lesati ad as-
n timpul rend activais legali narismul", noi le festa exemple
tantl, 13artördu: Sedal-Deanocrat
10n Popesou, Moreau Ttital sl Cavaco me'rare
Vae repeewd:rp: snarz,war
far hotdrdrilor buste de fo-
in parte. Slivalia salarlalllar ublici
Insultele, am nmtárile, bitaia si vii de aetivirtatea faxeictilor pi le- tepte ¢fard, pretorul a intra[ in 1Mda: Mihai Dianitrit si Cá3aun Du- Actiunen notti ad, marmo M-
m (Ureeertre dica peg, l-a) cantine nici mitinte de a se apra
pistolul, so 5i acu minuìde de gionarilor primarie, inali[ de veehiul pri- m em R reprezm.unpi 1/n 1n11 Pa- ou/rires rudet
acero in
urta
vinona u lesene, alimente, im-
legionari, impotriva m rrprt-sentais-
1

mar, de notar, de directorul feria- Matira': Alegardsu Seeeee T Ion Punte:ei orna, ma, pe basa relor intreriná, pe el ai familia sa, rand br5ccáminte, Mai mult, salente
ZarMic, ne-am Inu,a,a s mariol Pa-
° °itorilor 1, Can0inuarea rdzbaiunti, pend la areUn o famille. vin intotdesuna cu intirziere.
ail

politici, impotriva intereselor celar

mai vitale ale popomluf ronron. manifesteasä
Ei Incauta si bote. aplñmree Astiel, muncitorii referisti din tindu-i
lei de vechilii de pe mogli si de
Legionirir nu renuntá la farta legionarii din Giurgiu functionarii primdriei. Au stat
oralo cdt au stat pi au cenit apoi
in fata idranilor din curte, ves -
ta.
ndww Comma-st det Constants si
ne-am in Cernant Frmtu-
torel.Damooratr dm judepal
deßnitivd
úersa

te.
a Germanieì
2. Indeplinisua pianeta si totad a to,
Consillul deleagt pe tavarasit !limi- Ar,nistidiutui-
hi-
subset de bisou [Ire grade - Fart de aceastä situa)ie, ce a
tir, are un salar de 7.800 lei brut- Meryl pint acuta guvemnl?
un oef de bisou 10.200 lei brut- vernal a dot alert In pongol n
to. Grada)iile'sunt citava sute de nil, 50 la tt din a irul total
urlila a conditiilor armistiliului, Giurgiu, cd alegerea s'a isprdvit ta* m'm 5. Ion Po}re.suli de a aduce 3. CurdPrea Lmediatd a aparatului lei pi irebuesc doi ani de cervi- aldeeolio dealer ren
rtutind si impiíitie in rapar u tta Giurgiu-Oras,ne fa: cuposetst ci la Ma- gi cd pot sa piece la casele lar. la dorrmrilui Vastle Lept- de stat pi a inbnegt vieli publics de rio in plus pentru a obline o gra- economie. Guvet+-
impiega)ii de mia- dene! Un director in Suturasti nul la micsorat lariiile diurniott-
for bnneasci impotriva Na{mn e legionari G. Dragomlreseu, Taranii s'au tm.prdgtiat nedume- datu, Pn-aed'nt.a:e Partdului Nariorml hitleriati, tapionari Si antoneerieni.
Tán;ne_sc Constants s. a damnulu.. are mlariu limer de lei 30.200 loe pe ra i -a pástrat in functiu-
lot Abate. 18 Radu. Spálátelu, Enfle si casierul riti si necdjiti I prionarul l -au 4. Drnnocratizarea reali ai imediatt
Vesle Bellu, pre5edintele Partdului a tane, premrrn p pe baga Peoeetulub brutto gi primeste in mina 39,300. ne, la nioelul maxim de 10.200
In fincare zl ne vin dov-eei de Bárct. eu mania airbilofmii de ,ales' a/fii, 010 cd al altari va Naporsal-I.ibeml Consterna, desf'nta_ de Platformd, penser, de Portici/il Co- Niai salarial de director nu satis- brutto lunar.
id ol cure se manifeott legionarii plecare din o 5 a 5efului de sta- fi fi nu al (er. Dece ná (dont rea Blorulua Natéonal-Democratic rare
in lare. loft chimie: a devmit o ie cal ea desvol- n'at sf insitat de coiffe organisa- face minimes de existen)á ales Guvemul nu a inceput Iasi,
ge Castianu. font legiomr, on In- pretorul ca populatía satului
teks si transforme acesatä sirbä- sd -gi roeteaacd vointa gi sd -si a tarte PoP,mrt Y fbm,árï. is/. democmice dan tara. funclionar public, tact de m- limp de doue funi, et lucrate fa
Fronttau¡ Nationa.I.Dematrat. a. Tonie mordetele torde din judet, petea ¢tallì actuale. partiicarea apaaraluloi de stat de
Leglonarli atace pe mua lorire intr'o manifrstatia legio- leagi comenii in can are ea in-
nará. Glna'/iul Fmntrtu. National-Delno- ¢ vor CM,nai in comitet¢ ale Subaeful de birmi fart gradarle rreltele peri loaae fasciste, :an
citoril cari activeasìi rr t din iudetrd Constante fnatá par- primeste salario de 7.800 lei brut- a mena starna actual§ de misas
triste Nat:enal-Tttönesc p, Natinnat- 6. Se vor eooita Parbdele Nat, libe- to la tel eu impiegatul cu 3 gra- ria u ar f elio ilor publics, Ia-
in sindícate Lberal sa adere la Frontal National- ral a; Nat. Tdrdnfst pro ft once datii, cu tonte ci are un good tn
amter nadir plus. Cind trece la un grad su- pingind leireaga tari pe figari
61aneitnrii Stoenesen Stelian Doleantele fostilor absolventi Dernecro-t.
P, Partidui Comunal,
alto ganta¡! ni
democrat, omanisatll ai montent pro- periori functionarul public este Guvernul usai rizhofu
fesionate no in penare toit eetdtens, furet de dreptul stv de sporirea tul de Stat de elementele hale-
oedrent pi tailor,
in roc si cure{euapara-
Stanciu Stelian dela fabrica Ma'
de a adera la F. N. D. ".
laxa ", au foal atara {i al lovili count
de
Mouca Luce[ al Latir Luca ti (zis
al §colllor superloare de comer' ss. Nirulaae Ciaroiu
es, Vetan Dugo.
sa, Panait Vangbie.
7. Pentu Miment ta badeplintre a salariului. Salariale
tuturor hotddr4or camiteront, F. N. vincie sont Inca malt
pentru pro- ciste si legionare
mai miel
a lovit tot le
functionari Si nu a inteles só
ú. Smdv.+atele Unite alone ce eecrrtar pe Tartre Bar_ Dar mai sont gi alte calze cari t- :'coi
ó economie e cu sahriile fascis-
Manea), c an foot neo de F' cer Mi-vstenilui cuiturii tío- Din cause independmte de vointa . Mhai Ihan:^tm
Or '

greuiazi vitre salériatului pu- tilor, cari se aflt inca, In posteri

fare, ëzendo -i pe itori ci nale, nscn
coapu la FacWtátfle de lor, acoto absdvenp n 'au putut sa. Crácdun numitm
t
o. Sedint Frontalui National De- b:i. Cea m mar parte din de rispondere.
se duc on placarda la manifesta)ie DrepG rtara eexamm an adnutere pi Mamie In nici o amaltufin invati- P. Parsdul SociaLDemotrn mocrat" este in ear. Stela No. I. functionari, a u fast unti in Functionarii publici trebue si
organizan de Sindical. n de bacalaureat. intul superior pi niel la Facultatea a, Ion PoPesv
Pe aceati legionari pent arum Surit to Remansa. inclusiv In Ar- de Drept, av rum li se dádose drep- 9. Se hotaróate ce ó e sic«. de 20 timpul bombardamentelor, tv ies- ormeau exemplul colegilor dela
tul prin dl[orite dìepozltmn minla- m. Morar; Mitai Oct. 1944, se tins re adurwre titutiile, 1n diterite looalitáti, m Ministerul Comunicatiilor gl dela
n i-a pedepsit nimeni. deeltd de Nord desmbit de curdnd, a. Covaru vaste F. N. D." in Sala de Arme" est limp ci pierdut dreptul Primarie si st se sindicalizeze firs
Dar lapide fur nu vor nurnerooi nbsolventi al Scolìlor de teriaie. P. Unionea Patriottor ai
edad muon. add se lanseze manta u n la antractele a de lnchiriere eu nicio o Intbrziere- Sindioatele di-
roman e
er a carie torminat acorte pmli Intrucát porte dintre abanlventti sa. Alexandru SteRea arel tiplyd. prelungire si lent in sitttaria de a verse de funetionari pooh ici, vor
nepedepa:se. pena la data de I Septombrin 1936, *contai. de mmert, car) on sa. Ion Zendic.
Noi le semnalim autorittlilor, ciad s a pis in aplacare Legca pen- absolvit sacerioare
ate acon peni la I Sep- le se is to ancolie infilntarm une[ brebui ,t pliteasct astäzi chirii trebui st se ineadreze in Sindica-
a
pant a lue ma, n tru o nvatámintului co- tembrie 1936, au tost admisi ca atu-
D a taritiílile ear tallara mercial secundar den 2.5 Marcie 1936. denti la toate tacultätfle de Dreptdm
Tara pa bazi de aprobári sl dispozl- ln Jud. Bambaras L4berd"
Sazete locale eu tend Ddmbooita- cari depasesc intregul for salario! telc Unite. Solidarizindu -se si lup-
ai se hotdr'ste opa0pa e Molli au fast sinistrali, dar n
saptdmdnald Joie. á darlor ai ad- primi[ absolut Melun ajutor.
ttnd In Sindicat, functionarii nor
S'au poter st -g) apere drepturile for 01

aECIZ1UiVE
taunt mNLterlale pi intrucat a rimas
,ar Insermat m11 nu sau pu-
trit rmineu concrie. acestia mlicitá MI-
niaterulul Fdutepel si Culturii Na-
tionale sa 11 se apmbe:
1. Inscrferea la FacitIt5tile
NOL, MINISTRU SECRETAR DE STAT LA DEPARTAMEN- Dropptdin Tari, (eri a mai depure
ul de bacalaureat comercial,
TUL JUSTfTIEI l asa cum s a -rabat prbt !aaea Nr.
331 publicata In Moniturul Oficial
Nr. 122, pastea 1 -a. dm 27 Mai 1943,
Avind in vedere dispoziliun ile art. 163 si arm. din legna pentru o bona parte alone foatil ab-
pentru unificarea dispoziliunilor privitoare la Carple Funciare solventi a) Scolilac Supcioare de Co-
mer[ din Tari si fini a mai Irme
ministrator
ser_rameste av. Ge. can_ liut Humai tablouri G listel
+n face si mate for_
aó obtint salant proportinnale cu
PROLES VFA0SAL mete legato Funclionarilor li sa luat sala- scumpetteea.
Drept pentes car¢ a m Aresnt ore- rial pentru
pe luna Mai, in mod abuzìv, Tori selariatii publtel trebue si
a fi matirait rizboiul hit - rie filature luptei tntregei mund-
As Pari 23 t7crombrRwe 1044
de LtatM tentai perces - verbal. loriot de jet si eotropire. Ei nau torimi pentru o vieit mal buoi,
nartntd de
,.Fronmiui National Demacrat'nifaamr/ Urmeozd amandine!, membrtlor co- fast tntreba)i. pe care fumai intr+un regim eu a- 1,
chQamd lo min toate for1ele demo- mitetulul, format rn nreaenna Pr. Salaria)ilnr publici nu li se di devlrat democratic o vat putea
r rtdtn lard, perdra rmstituirea arts, niciun ajutor de urna. Ei nu au curer/
forte i maca mlmeita_
rdor,f eratáibor patrbii ar
in venc¢¢ur D
obtri ao
teburiior pleat, Mì: admets/Mit

DISYRIBUTIA"
purtind Nr. 1642 din 27 Aprilie 1938 si art. 3 5i 4 din legea Nr. l. Parttlul Comamet, peto Irabo
1773 din 9 Mai 1938, privitoare la fixarea competinlei Judecà- e mol de admitee in ateste fa- Petre, Scinda Conet. pi Tobosaru
crdtili. ailc,
Va-
torijlor dinJud. I1fov, ca instantede Carte Funciart. 2. InacrIerea la aricare alta cocul-
tete ln atadeas! condition, adirà ora eFaisant Sac Demacl,
mi D. Petrovlet,
ra 19,7 pe-
I. Bdnubeona-Pa-
DECIDEM: examen de admiten eau bacalaureat coo sa pi Rddulesc3r Gr.
cemerclal.
Art. I. 5e fixeazä data de 1 Noembrie 1944, pentru tnce- 3. Ununea Patrotior, SOCIETATE ANONIMA PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR
perea lucrtrilor de introducerea car[i]ar funciare provizorii in Tmwse, Ráslep Leonida piprin Bor{o'.
Ofitert, D-tru. Baravache PEROLEULUI
teritoriile Dedndea din circumscriptia JudecAtoriei rurale Buf- 4. S!ndlcatele Unite,
tea, Gäneasa, Posta si Preaena din circumscriptia Judenftoriei Subofiteri, Alex., Coadrmnu Alex. prM Stdneeea
ri Lutd loan.
rurale I. G. Duca si Sudici din circumscriptia Judecätoriei ru_ Soldati, 5. Fmnlul
rale Fierbinli, toste din Jud. Ilf ov. teacu Enache,Plugnrilm. Pin Scdrlò-
Mbhai Gh, ei Zidaru 1.
Art. 2. Pentru executarea acestor lucràrf se institue comi-
siuni in fiecare teritoriu de mai sus, in conformitate cu disp. art.
Se^ie(i-ere de5spre
nfrd, drepre nedrv
Hala e Tlnerelul Unit prou Dum.trache
ah. Crdedoeb Alex. L. Cotnlu Corsai.
BIROUL DE UMZAR! PENTRU BUCURE$TI.
163 ai urta. din legna pentru uni ficarea dispozitiunilor privitoare file ei raheeateriie dlrt tutif fe Mar,a,
7. Fcmeile Patriote. orbi Rdslrt STR. TH. AMAN No. 6
la cir%ile funciare Nr. 1642 din 26 Aprilie 1938. Dentanertfi pe legioaeri gr Au reo o,
Ceoraescu Victoria ,l Kla
Art. 3- D. Director al Car tilor Funciare 5i al Cadastrului fasciser livreazà in mod curent in butoae loco depozit Si in autocisterne, franco do'
Funciar, va delega personalul ne cesar func)iontril acestor romi- tsticiliul clientului r
fiuni din magist.ralii 51 function arii preväzuti de tat. 3 si 4 din
leggin Nr. 1773 din 9 Mal 1938,
Fapta josnicci a jandarmilo r PAS( URA, MOIORiNA, ULLIURI MINERAI 1E,
Art, 4, Personalul delegat la aceste comisiuni are dreptul
In diurne si la cheltueli de trans port, cänd nu lucreazt in comuna
fin com+lna Ileum fe Jos Prahou i COMBUSTIBIL PUNI RU CAIORIEERE,
In ziva de 4 Octombrie
de retedinli, In conformitate cu dispozitiunileJurn. Consiliului de
Ministri Nr. 203 si 892/943.
a.
petlecut Ln Comma sua numitt un
cas [vains pentru ,remonte de
Negasind n r. deoarece n
gis/! au bitut-o pe satin
e
B LNZINA PENTRU AUiOMOBILE,
An. 5. Primàriile romaneler respective Bunt invitate a
trfmfte cite un delegat comunal to fincare teritoriu si st puna care dovedeste cruzimea slu-
gilor fasciste ale rceimurilor din
mea, Stan Nicolae, pentru ca
sa mtrturisrssct unde sunt lucru-
rile rare u avea n noa-
PETROL SAMPA Ni
la diapnzi)ie comisiunilor in mort gratuit biurourile neeenare, asi- trend.
gurandu -le buna functionare si posibilttate de a lucre. conform Ian declaratia celui niptstuit: tinn Aubtlut-o cu ungtrbacl
r de dela dap ozjtul Central Mogoloaia (Baneasa)
art. 158 din legna Nr. 1642/1938 privitoare la càrtile funciare. plele impletiti ei celap timp
DECLARATIE au Insidiat-o In tot fehl. Domnii INDUSTRIASI, MORARI, AGRICULTORI 9í cetilalti
Art: e. Se inviti pe encas là cale tori ereditarli ipotecari si Subsemnand Stan I. M. Niculae Toate acmtea eau petrecut In tori din Capitaià, suet rngati a face eemenzile oensum,-
loti arei care pretend eA au constituit sarcinf de otite tel asupra din Comuna Márninenit de Joe jud fata ropiilor mei. ac au ramas care zi de lueru, ¡pitre orele 8.30- la adresa de niai sus, ín tte-
imohi)elor din teritnrille mai sus nottate, se -Si declare drepturile, 12.30.
Prahova, declar ci to stun de 4 Oc. I+arnaitt de cr'e vtzuteeet
prezant.ndn -se inaintea Cmnixiu nilor en actele doveditoare.
Art. 7. Dnmai) dirrrtori ai Cirtilor Fondare si si Cadas-
truluf Fumier si al Conmhilithtfi din aces[ Ministre, aunt insirci-
lombric a. c.. seul Postului de jan -
darmi, Plot. Pavel of Sera. instruc-
tor Suruparu Gheorghe. au vend
Semnez u propria -mi mini
T PER L E F O AN E:
IMIREA
nsti cu aducerea la indeplinire a prezentei deciziuni. STAN I. M. NICOLAE. ( Combaa.tibit pentru oalarlf4ra (parale-) 3.70.10
in lips Mea ta lncvinit si au fá-
cut o percheeilte pentru cantered Susinera acest oe cunostinlel COMENZILOR utoritàti si industria 5.08.11
Date in Rueuresti, nor Mincie ne rare r et public¢ si tomdatt cerem pedepsi ( R vAnistorl 3.55.62
p. Minístru, (ss) VASILE COZA e ri
lf
oa dela depozitele
www.dacoromanica.ro
oca moor asltel de bestialitá)i.
nem- 5-fui Servicio5,ri 3 3R.In ¡pitrriar 1521 Prenurist 3.38,10 ars 020 1
mommeroisssie
17q -144
»WC' I, Nr. 44
160 de ani dele rase ®ala lui
Ca Detonate elidit In bazmt
Remet ce unirei de pi tiri
10 pieplu-ii m
Revota focuit:n vatra.
Iobagul de einci taci de ad
Cunoseutu -tea corvezilor ,poi,
pe i orca apisau
Brenn] gi dijma gi hirul.
Noria, dureras, vifoas
Pe campuri le snrfinsul recel tei
Ciad catirai jans -a la a
Tot el dot -a eemnr rernitai,
Si focal din pieptu -i s'a 'arias
Din Zirend pana'. Ille,
Se- aprindoou ruguri pe munti,
Se chitina din adéoc temeSa
Dela Rodia la Secarimb,
Din Zlatna In Arise
Arde au ça unga fichi
Coltele de trufagi nemoai.
Cu stove de Hácári pe cor
Iobapi au mais jurämant,
In veci de veci nu -I vor Issa:
Slobozenie, Dreptate, Pariant.
Pe Horia trddarea 1 -1 dos
Pe mata, la Alba. SdrohS
Intrat-a in marte, täoSnd.
Pilda eterni 'n granit.
In mungi acestia ai lui
Pe Reca piatti e singe.
Pddurile gem vijelia
Si 'n valori Cripti il plinge.
Femelle Molilor createla
Ciad buciumá 'n Semite, seloe.
L- agtaplá norodul, il var
SHnierii, Tesoli 5i Tm,.
Si aime i nu -1 poste cita
II cana ei estimi poponi!
Si Muretul Fora -i doioeste
Mänändu -si la vale tanoevl.
Si 'n Ardeatul aces. al lui
Niciieri nu -ti e mormänt.
Dar Horia -i a i, peste tot
In ape, in vint, in Aimant
Sub nepicritaarea tonton
Lupta -vom mereu mai deposte
Nici nu ne va 'nderäpta
Sici orni, niai chie gin moere,
Jar lupta -ti Merde prin vae
Far- ridar Mete
Si vaut tau se va 'mplini
Märet, mai inatt, mai fierbinte.
a,SCANTEIAee
Rdscoaio iobagilor, to frunte eu
Horá a foot o rdacoald impotrtra
va dagrtinav5ra yor vtidea ei la ce
u trddatpe Haria di Cloaca pi peau- druid vor servi de Sci tilinte, eá sa
servit pini ace ser-
H O RI A
serunut4 feudate, pentu lleertote, rut Anton Meltzer au Jos ràsplàttlt arma
stmto-
Pertde pamde, lratu es/Bwarea u reepeetiv 70 di 100 de galbai, to vit mena: pe cinsto, dar et
n bilimü l'entra stal, episcopi.! Nichitici cu 1000 galbera Si op.
k setseascu'. (N. Dena. Sligatirnse
CeeOCe neamnd, pe pian rd episcopui Popovici cu 800, ambii orto -
iobagü ardeleni au tuptat l'entra ur dori. Atltu:M e biemicit unge n'a tinta Ì diet d nn 000 fermege 0001¢110
mdtoarele telud: tone nki e, dffwftd- )8pUcoptet fon to 1790.
I. Libertate (din jugal iobdgieiso- Bob din tolti Meut tot c stat Astfei x sfàrgait aceastd eroicd Mp-
ciale- pre.m r tibertate xteoaaa nopeintd ad ajate la reprim ea a (jit ego rdeiene. Sob s cagai
Si retig,oaad). atei, far marele anonk Semúg t rind Oil, 9alioltt li tono l'eros
2. !'gailtate (nobliti ad une ed Mau Klein to ems: In tourna pdmdnt, e romani ei mo9M m
di s1, N pdrdseascd pdmdeurile). lui 17114 s'a riacet In mocinima dela Orarie mna di din Muntii Apueed
3. Pdrreant (tmpdrterea mo3iilor no- Colt MSte ameni blastámati anurie OU u din cece mai ptorioase
bilitare). Horia, 05m ai Giurgu care voiau se
0 tlitie popolar,, prtn care 3a- dilla neeercptgW ., (AP. $elan Mate* poemi ate istoriel nerastre.
rand ed-it garante. iogurt drepra- ,LArruxlri noud pdtiroare le re,,,olu- Dar lupta á rmtnnxt Si con/Mmd ai
rite di mmdn'urYe. (ia lui Horia pap. 45). In schimb de- astdzi. Nisi td_i (dranit nu au in In-
In a td, decoaia iobngilor arde- n 'me primante re ti m
pe care
mi deta 1784-85 a fost impotrivo ex rd a't
a ime
cet ort
tost in m
odox cbt si cal
neajoriute,
unit, arg- Nìci astdzt cererete rdacontet din 1784
tee pi a °ms ue de loran. in [write cm un POP. lot: ltbertdtite democratica 011cerite cu
sociale,
P relieePaatd C0.ten si ton Hagi Crisinut din Bi- alata tread prin lupte orale aunt cit-
'storte Inr n moment dndArdealu e din ordinut toni l'avere reoctb-
era In cure de transformera apita- ette. Miti dintre ei w plant cu vieta
i
atd, edad e mertul si industrie e curand tar de e Ia parte poetorului naanti-democratic si and- natlonet.
n plind deevottare, dar fn a cuf credincim. Ntciastdzi nu esista o egalitete de
rdmdseserd ace(aa mod de produc- Mettedugarii elf minimi din Muntii drepturt si de datone tetre tott cetd-
letnapoiat
a si aceteasi mijloace de ADUnenf an font aidturi si In froidee tmil erectei tart.
III hECAOE SAI EKISI CAlf llfl DOHIA
Vroduche rudirnentare, ¿apto io- (4000500 fo curant mi;oarii. Faur4 dan astdrt v mata nu este fera to-
bagi.00 impairva nobs:dot a avut u Albee, DupO Piatra, Lapsa, Germe. tut a poporulai
oracles de d impair:va regi de Joe fdcart !ami, ti sabbi pentru Clemente reactionare din armata,
malus Soudai in agr:ceitur0, Pentcu rdecuiati, dan ardimi lui Horta stat in cultdnd ordinele unor Alda, trteear-
un regie de libeetata, in care tde- Prima lad rat Si tetra dea a rratR- cd l'o tr;mitd contra ponant/ah
case Caran ist are 1000 e säu, pos- cdnt. Dupa corutamnarea lui Hurla, 8/ici astar!ceeerile ráscaalei din 1784
te sa -1 vàrrdi ad -1 emise, s8 cure- un minier Mn Seedrdmb, Ille St. Fer_ nu sue inapte.. .
ttes alle plmintun di peste sa {ala, ridica din nou steagut revoltef in Dar toot¢ a problem¢ st le-a
vanda liber produse:e i sia Marne 1785, dar este prin, ...m- pue Frontal National Democrat. $1
Aposta este reginat apre Cbl e ue la maarte, apoi la inchnare Pa nduror le -a formula: solufm. Lupta sa
once r valuti¢ rauca. veld pi 50 de bastane a ul. continua In melas spirit addoe si real
Fendrait devenisera. n numai prin Burgheaia comerciald a avut unote democratic, In tare au des !apte m4
opresiuna Poil in genera!, dar de pan aimpaHt fata de ml,.carea tdranilor la ii si tarerai ardeleni condos de
di l'e reo l'unau desvoltdrii Inceput, dar n'a rarement nive un Horia, Cridan fi Clos..
liber -otre tardaime ail ont, stand retrosd in cetd(i. a oz. Si hipta aeeuta va fi ...nota de
negustort, o barierd den t. Ta- sente In linee a tarin sa fie md- errante. Darce cet de astdei nu
ranti u incera i ad o (Mature ,dar celerft4 iar tobagii, din 15 Darmbrie rom lia nie' data pe eroii twporu-
lncercorea for na fort ...Boito de 1734 incepand, trimeteau necontenit lut cari au Ourlet steagul luptei peo-
burgheza cold rare se /tao- Petitü .ntei5 Jankovici, prin are tru tibertaie, dreptate si pdmdnt in
moda destin de bine cu fewlalie Fapt expunau situatier lor fard elise, iar 1784 -1785 arum o aura Rase ceci de
ce a forar ça ¢serto !sert a revota- dintre et au declarat to 1755 ed uni,
ii
pet demacradcecIn Arder ad fie stà- mai bine d le talee caput decit sá ses_
Wlgñ al pocdilo In ¢ange. venera mai malt 1a dammi, Ci dace se Miron Ceenstantinescu Prinderea lui Horia ei Cloaca
a l'auto diferltear forte
Horia - 11.5ranui iup11511or
Care eera
sociale in carnet ei ? 'moere -
oul loaej 11, care a foot P ezenre de
o intreagd literatwro ça un , bine -
fdcdtte al taretlme" credea cd, pan
i(ii st decreta, va purea modi_
jirao
i Apuseni
fica situera tobagilm; cana s'a tea-
clin in
m in pi and d papelard, a in-
teruenit direct di a trimas armatd
pentru o rat mai reprimere
Umbra tut ait,to de
t tome pentru unii (Sorts illui a
de irauiodñ-
Dres-
de frangera cu ta st
Clef
Un Freesia pus pe capai lui Ho-
Nobilü a conscient,
sid relscoa ts ca
Se crede ci s'a cut in anal rai 5i, departe de a sse In- taranti, deslánlu'gi dupa at5ta amar
Prwocatd de primejdiosnl agitato de suferinle, incep se taeaca prin indeamni pe cativa lärani miry
Horia di de atti agita.ri, roti, ban- 1730. Prea eriger, nu sratei Pirinlii duahi lei, tratamentul tiraeilor se
mai mulla li se inerzie¢ sa foc si sable conacurile boiere5ti. priai sä-1 prinde impreunS cu Cloa-
diti de drumul mare, etc. Dar u sii erau alit de serraci, inch nu ca si sä -1 predea lui Schultz, Sn
sunt sd eu putut scafo macar eclul de se mal mute de po un domeniu pe RSscoala cuprinde judetele Alba,
cous av fout ala a intte0ului alta!, MM' autorizatia boierilor, la Cluj, Sibiu, Arad ai Bihor, iar Ho- Sua de 27 Decembrie. Doua !uni
opPor ordeiean Rucd in Somare sat asele, gridinile, pgeninturile 5i tot ria apare ce un salvatorial celer dupa a , el suet condamnali prin
exista dite n Noria æa ,etalu'a ce e afta pe ele si sub el sunt saabt gi oropsiji. Grupurile de ras - urmatmres formula citai de conte -
nat,uni negale larmoie min declarate proprietale a statului, ta- culaai atea In rcglunile Abrud le Iankovitach : In conformitate cu
aces ascl
patrie e tfel, el ea li fiind socotili iobagi ti imputi Zlatna Si Rosie Campent. Lucruri- dut criminal terezian art, 62,
Drin o 50005 sture poste fi guver-
la taxe de riscumparare a Sadate- le merg bine la 'reput, pani Gand despre turhurdri si tumult si art.
ata" . IN_ Densusau, et Revolutia d:n locotenentul Hoffman soleste ou 90 despre edlhdrii au sd fie duet
Traosllvaoix pal. 3401. Secourra - ririlor iobigegti. Taxele acata taupe la Abrud. El Sn sa -1 pentru crimele acestea la focal In-
estei ratiunt era sa- erau tot man mari (5859 Forino in
larie pentru nobili, Orbita tut ru 1715 22.000 in 1783), astfel ínce prenda in corsa pe Horia, ca trìml- datinar de euplictu e( acolo sel Ii se
dan ce sen mai mare. laid ce ciseau u nomai ci nu le mat puteau plot!, tändu -f o sensore pe care o aem-
deo .mele Jankovici, trima st an- dar forami ajungeau chie in aitua- notzä cu nu mele locotanentulul ro- frfingd Cu mata Coate membre!.
/
chetese tia de a ramine datori cu mari su- min Petre Lupu. Dar Horia sim- (o modal tac¢ tassa fie trecu(i del.
1) Contait ad fie acide fard indut- te lnseläciunea slugll hobaburgl-
gentñ, la. old decimano Si Ar- mo de baci. Ei mor de íos e si f
r,punde serrt dure _ r Matit la m orle, iar loi
n timp ce bdierti set bo- lor
mada ñ ponta interverti
interverti o i; In
Onorabil ! i Hom annota se deapice fi s- ecorpurile
taie in patru
sula. espozim specole; Ar-
ad nu atea in delensi bit 4) Rns-
gé {ese tari limiti. cd bine ar fi st v bim de pace, bucati, cope pi pareil¢ enroulai ad
mata Timp de einci ani, Horia conti- dar nu mai puter ambla tn us se pute pe Sape, pe birtpd difer(te
cuatil ça
care m fi frinii in flamant nui se petitioneze, pini cana isba- nenií li e frig drumuri, iar e mile ii intestinele
delle sd acidi pe Mer 5) Caseic leste si fie primat de imperatul Io.- si in jos, fiinded
sif II, la Viena. Dar cánd i se plin- li Horia
din munit sel se otscd; 61 Ar- fldmfinzesc ". tngroapea i, la local supli-
dea {aneli ;)
ts sel fie malate den
arátindu -i toste trimite nobilimii din Deva ciului
Pilateli fi torni CO fie jurati; si ge Impiratului, un ultimatum ln care, intre altele, In Sua de 28 Februarle 17185. In
ptra el .seau dreptul dea aven
peinera la ca este supusi massa
Permanent arme, naine et a mgam- tärani !mullah, lmpàettul li ras - cere
de.ele sca
5osesorilor nobili sa pdrasea- prezen(0 a 60.000 de tarant adusi
pentru totdeauna mo1iile loi no- u forla la local supliciului, la Al-
zatte muitaraa, pundescurt: VRETI DREPTATE?
Magnant duc ti seste c si FACETI -O SINGURI ! $i Hoste bilitare" gi sa nu mai fie nobilime ba Julia, Horta si Cloaca au fat
vele patte speciale: I) cor reforma ca Intr'adevir n pi ficcare duca oo purea ed copete pe mata. (Criean se sinucise-
v
adminntratlei ads mal ere ione¢; Ctiaen ací, oreo 'unccie impardteas` d sd tricha- 0000. chisoare). Si tfel au pierit
21 remet ed gavernatorii este posibilä salti 'e Sire.
Aceaeta s'a intmplat ln Sua de s.
din accosta". Cum -
riaoea-
fonder";
sue algidi dan .vschippansues spu0 3t
meter¢. Tot ce se stie cu adevarat, 13 Aprili¢ 1784, iar in z ua de 30 la nu este prea bine orgartitate, trupurile color eare Menant 15-
Ces radies¢ severe
catees te romanedti alatier ate ca se nomea Vasale Nicola Ursu boierimea prinde curaj si cere ma- clia luptei pentru dreptatea lara-
cha Octombrie 1784 tdranii fllminzi rinai Stoianich sa trimitä armati ate, dar inimile for
Horia sont in 0010, si cl era originar din satui Albar. din beute! Zárandului parease re- ca tee inabuse. Si lata ce, dupa 12 mal mit¡ ptl
Glenil iule t o atitudine de
pactizare cu feudal(i. Cptcopii Nichi-
it Popm:i ci au ldmet índiai turne¢
prin munte pentru pote/irai tarentine,
A crescut eu trudä, dar vieta as-
pra pe care o Bucea, departe de a -1
vligni, 1 -a Mare ai 1 -a Meut bir-
ba[ tnainta de v'e e. Un barba:
valuar. Semneml este dot de o in- aile de lupte, Cloaca
cercare a autorilildor de a -I are- in
sta po Coi;ato, unul dintre frunteoii oiriiuV
intul strainilor suputi stipi -
primeete st lochs¢ a mai
b
'u,
drepfatili,
increzitor bucate ale tarenilorricpale calter ne-
pentruci
s
mai puternia poate ti
¡runt le loo se
dina astfet ragez mancie imperiat (aränimii. Oamenu stäpänirli suol stitiul cu vice- colonelul secul pot riches 71 pumnli for noduroal
af rmbüüor ad se Marrane tt sel atace aspro lt bland In a alas Ump, dire sfleiati de mulamen intaritatt, lar Schultz, Care iosa al aresteaze. se pot strange.
pe tarant. Lupta dela Mihàüeni este ti neinfricat. Oit despre ferinta,
In aeeutd privintñ .rmteristìca. a unoscu1 -o din pl'n ]sol ltä
tartiner. taratnior dela Milvnt'eni Loti tir mi din Ardalul asuprit de
in lins prisai este a se enlisai proo- imperlul habsburgic.
(lm ce Pal frim* de eptecopd Ni- In 1780, se afli In frentes tära-
ItoD" spana Oredinciosul Nia_
tee Densufianu, op. ci[. pa0. 390. Dupe nilo icbegi din mure Ap s
ota rea rñacoulei, a Jestivieatea dar a] satele si cátunelede
e
dm Zlatna onde au fox premia¡[ cei departe, din caproape intreg Ardea-
lut insingerat de roble. Ie trclnat
RADU
s) Ion Lupae. sa duci la stapinire cu äntul fra
r
{ilor sii injugatl la earul fastua
al n meoilor, inainteazi a peti {ie
Colectìvi el o piangere pareroosla
Cancelariei Aulice Transilvdnene.
Aceasta are resedinla la Viena, de
unde dispone de destínele Ardea-
lu]ui intreg in caliotea sa de m -
nister de (atti(., de interne, culte,
instructie, comunicalii, cornert etc.
Cancelarea Aurici este stipdnä ab-
saluta asupro a tot ce -i viatá ii a-
vut In tinuturile Ardealulul.
Raspunsul Cancelariei Aulice in-
tärziind, Horia mai telmite pun-
tesi guvetnatorului din Sibiu, dar
afta mai tärziu ca o plingere im
potriva administratorului domeniu-
lui din Zlatna are drept armare pe-
depsirea sa natarilor ei eu 12 ba-
stoane, dupa cum alti pldngere, a
or taren) din Rdul Mare cari in-
dcdsniserä si eritice autorttitile din
Sibiu, se pedepeeste deasemeni cu
esprime. Horia continui, toluei, sd
indrepte plingerile sale stipdnirii
habsburgic¢ el grofiler, pestran-
du-si cu hotirlre linlstes de care
e nevoie. Per In (oc ad alba ecoul
Mortatela lui Hurla attentat, activitata lui este vizuti Hurla lei Close ln inehisoare
www.dacoromanica.ro
 6
SCANTEIA

COMUNICAiUL MILItAR SOVIGTIC

!nitre puna. re, 5 t

au fost ocupate peste 200 de localitàti ft

MOSCOVÄ ¡

In directia Budapestei, sistemul defensiv inem c a fost strápuns

pe un front larg
Nemiii se tem de tancurile sovietice Continuándu -ai inaintarca
fensivá transie mvietice
striantes linier fortifiealó a trum-
MOSCOVA, 1 (Radar). Cornu -
liceti Alpas, Ijak, Kalosza, Stasar- de ojileri germani din g ungare Tabe Du-
ntcatul sovietic militar dut de Bi- tches, Halos, Aisomedi, Homok- for, in frunce tatui ma- Aviafia diet se iui Hotel dire. e ei Ti.. Inamical si -a ados
ro 1 de informa{lupi ¿supra pe- ces comandantul ad- Mares Nordului rte a atacat basele Orassl Kemkeneel,
d
ratiilue din nitra de 31 Octombrie r Sukesd, Ersekszanad pi ggërile junet al diviziei ungare nr. 23. Pe- germane din fiords! Tanna pi
.

important nod der sale fera.:. a

ste 30 de care blindate germane au portal Varde. Prin bombe
din 'and 80.000 de lacunari. a
transmite Kohari-Sent-Loranczi, Urret, Pus- &Mute eibent
l'out
In cumul zilei de 31 Octombrie, tapaka, Karhankez, Ballosag, Pirt fast incendiate pi imobiiizate. n plin, patati; notitri au acufundst
In Prusia Orientala interni ae-
la nord -est Si la sud -vest de orasul pi Kalosra. Inntun alt sector, nitdti dintr'o un Sapor
ingee N.yci`regyhaza, trupele ncia- Trupele noastre au patrons in formane sovietice afiatä in inain- un as dede transport de 2000 tone,
escorte, u
hydne de artilerie.
pat prie lupte peste 50 orapul Keskemet, unde au dat lup- tare, au respins mai multe contra- vedetd Si potes beenaeu orcher, o
sire u motor inn ('omandamenu! g lan-
de localitOti, printre care orasml si te de strada. atacuri inamice. Hitieeigtii au arun- a trupelor germennrarehm-
gara Haidu- Nanas, orasul si gara rat in laptd mari forte de infante-
In cursul luptelor antre riul Ti- rie, dar el nu ti in Prnsia Orientait apelurl et
u putut sa mentine MarraAviafia din e raid flotei dira osannate innervante ci polo-
Haidu - Dorog. ma ile Iore1itati Uj- sa si Dunare, trupele noastre as fi-
Baia
kaez, Tornjospalcza, Anarsz, Dy- eut prizonieri 4.018 chiari pi sol- castre, res pregätitd r
dinainte. Trupeie giunea Balticä
de sud
aseufundat in re leasel pria rn118atil Si Prin
lahaza, Nyir- Caras, Nyir -Tuas, dati germani pi sapant. ingand pe Mamie, a Mñrii Baltice Talari Dama p rare ce.
pdtrures in orasul Keskemet, unde vapor Mande de transport cu o de-
Fiara tatcoIdtd se retrase in barleg
Patte -Haza. Ramopahaza si girlle in celelalte eectoare ale frontului mate soldat. germen rati de
Ujkenez, Kopos- Apati, pi Jako. dari lupte de atradd. Acest aras are plasare de 9000 tone. Un alt vapor uria,yele blindate so' retire. s'au
activitate de patrule o popuiatie de cica 80,000 de io- germon de transport a fast distress dut orane t ve r
Or asti] Nyiregyhaza, care in simnaleazá intente.

in Mani, a fort minet de trupele

in unele locuri lupte de imper- cuitori pi este un mare nod de ca- in porter Libava.
cursul luptelor a trecut din mina tenta locale'.
In ul zilej de 30 Octombrie,
le feratd.
In Prusia Orientale, se
oriee
nozille rebute
niai la litham, om.
e de retrarere: fìe-
¿arali Populatia din Prusia Orientate
noastre. pe toate fronturile, truple noastael Nembi se tem de
In directia stei, in /-e au mobilizat sau au distress 104 leazd dueluri de artilerie. Laanord
I
rial Tisa p. Donare, trupele noas- rare blindate germane. de localitatea Grosatrakenen, ie
tancurile sovietice Propaganda g m
InlrPbuinlaid la construirea de lorliticani
tre au dat lupte o e in cor ol in iupte aeriene si de catre anti- cesa a ¡'cut o recunoagtere ofen- Meta se
dia i.aputerl neutrone (mariage STOCKHOLM!, 1. (6:,.ioa1. -.. C,veerue-
cirera au de lo- teria anti-aerianA au fost doborite mai ó. Hitlerigtii au fast inprdgtiafi
calitáti,printrr ecare ile loca - 50 de ¿ricane inamice. ainte de a fi ojona la 1lnie Comandamenta ordine de
gemma de n -
care
0151 german ni continue Ma- dental agentici TASS anuri(:,:
ta, dutand eá obtins r aultatul $tin primae dols 0500051e militera
ten aintatd a apdrdrii noastre. soldatilor ed invingd frica de dom Prin irta
tan-
Intr'un ait sector, elocuente de ri. Totodatd li se ordond sil men- conaleaza si m Prode Oem ni as
In directia Budapestel, s istemul defensiv inarnic mitraliori permani, secundate de tini pozitiile loe si sil nu cedete
preuiN earsgeroase la tare va fI
upuaá tinulatia panconi, de ntinua !etnim ria. din ce in ce
a tout sträpuns pe un front liarg care blindate, a taca[ itiile taren. munte Iòpula ger-
risi acide. construirait
construirait onor ¿oui Ir-
Ziarele bulgare si armistilial
unei nnitdti sovietice. Sertantii dele Trm n defaasive.
Adaos la colnunicat intr ún sector. Conaandantul divi- obaterie de artilerie a Ateste ordine de z amen fari! Matiuntbr Aliate nuita.ont for- Soude forkfienlii and Rieur chier
distrus recuits!, soldati; germani mate dineaffini, din tklhariI el m distrietee Indapartte de liba cu Natiunile Unite
La uasd -rat pi !a sud -Test de e- trie( a foot deasne>rzMé i omorit. Au doue care blindaLe g! douci samira- se tem ¡porte
arte malt de rete rock nu popolana ceni - frontului. Parle den annulant. evacuali
mpli ungar Nyiregyhaza, tmprte au fos>rt fäc ti pi prizoni i. e blindate i Mltratiorii date smani ee, care lele pravoacd tA, ni ci jetai imimmile ro- SOFIA, 1. (Radar). Cemepondeatal
.
ka ana* veciai toniului a tait pus
realizat o issi, tore de 20 km., si P tre prizmlieri se tafia pi un grup germon( au fostnaimicifi in ,- Marte mari pagube, dupa cum de- tateniior. Ace! n esta pue
lista crimtriaielor de rátboi, tn cent mir la disporitia orgao,zutie,
amatie; TASS tranemite:
au ocupat ute de ap titate.
lató prizonierii germani, Tonte Merde bvlSere ev panica! le
erte u l Oef mc a!riji
per.!, allume
n sr
la rare nu este parte, al m
pcece
melor aavarsite de battante na-
Todt,
let de bale c
Deasemeni se remarci soarrea I n Prim bi la ee :cacci oficiet rab-
toe-ic Haidu -Nanas pi Haidu -Do- te, reate fi liniptit si poate Sa Oriental& e onor noni 05114( ¿le ¡te- dieces Um0.er S. S.,cordolo: de atmbal:,
rog. intenta eu tricedere armants a snu, cars Marea Britaie 0
;oselele ce me g sore
iato Statele Colle de e
Lupte deosebit de crdncene s'as
dut in zona oráguissi Nyeiregayh es.
inurrn cul, dupe
te de e blindate arsi infante-
rie, aádat un contrantac ri a pitá riss
Armata Rosie se Indreaptà
or-
Cum se pregátesr popoarele U-
niunii Sovietice pentru Mua de
a. liberatoere. e ecula toldendail gnearanlni Salase parte ei delepatia
mote fortificate e¡
compliecle tami de fortifiePi.
Papi el eeneraloi Jakob, safest far resecnm
peler dr genie, ti-a lite! stoXUl s,u Siaoli
m
bulges.
si atetar a
pe de alta pata
care d. han
'lit -en;v n mete goveraalti

in ores. Totugii, toate c

Jfáruie deo germani, ade a edstre is
middle at a est mare centre de spre Budapesta ca un vai uria$"
ile 7 Noemvrm

a-cátuit un guvern
Poeored republtcl[ bielo -resse
co r c iii, au fast radarnice dis
cama nctiunilor energice ale unitä-
'irr sovietice. Prin putern ice
0 te'egramá a corespondentuiui Agent ei Reuter qte
entro
;n atarais ai se aren
buoni Ana era
mare: 7 Noemerie. hi de data
S'a
'cului ri mutin
up ar crin n
MOSCOVA, 1 (Radon).
tacuri. ternie f castre blindais pi Hooper, corespondent,' special al
guirlande
Duncan retragame ale in ®icelui. Germani; ti
infanterie au -drobit rc-istrnia i- Agentiei REUTER la Moacova, MM- m te in restent
g ou pria cassie haelo,r- de
lceorele, 1n vienne ta-
pon a veâce Ipi dee :rd dmm cadra loti
tancun Impingdnd In Idtri uatta-
hle germai el agunasl;. Acwle ami-
rnamr e unt Maraude ell cura-
the de tapes de a alt, c
a o va mina eclina ri sea
deplini :'ber -
tale. Pocmtei la bielo -rusa a fast
aeposa ter el frámanlárt luna' i
al Jugoslaviei unlicate
a,ul Nyiregyhaza In cumul lup-
au Mimoun dincolo de Kecakemet tis
Wb-farde blindais sovietice se na- central aratolo:.
i ier au fout omoriti peste 1500 de lord :Ha. Situmd la 50 da mile 'ad- Ulma telogrmad de pe frontal din
ofiteri gi soldati germani pi ungari mit de Budapest¢ Bi tends repels Ar- intre dl
azd
oa e 4
varice
rapid
t
pane
inainteasd
campii,
I le. Tcmoutile
perdea de
inerto perd
in durero'ter
pita
sama adata sua

de
nonnezit
i.
tiraniei
,rii
htlnalá
dati
conllorbiri intre Maresalul Tito si the Subasici
'nantir de17 care blindate é itu- mana Bosú no >Saune inca de Marli Ni enases Tisa e Duna e I I '1 r 'tan bile n gama sovielie a red. aPa- der. 1t
an aune out mar Putern
I

u guerre
.

Ti Els e destdeom5 p'r bdiiBU de ce cadet m,v dt tr satter libertana. posibilitara

Armata Rosie ere Indreapta cube pot fi :media( schola Pe s
.'I
de P de radie Ingoslavia Libo I

fost st m e si raser ! diate atrada dotas pental a taie tails de Budapest° ça un val unies coloamie continua' tard r nv vtorea m > Orant de a se con- ,
et C n 'h
'nlrevedere to- m alem cordial, - aie
.

erupe,e salut n Poner lib0r. Maca 1

In directia Budapestei, intra De- r

a cast Mahdia:eh, economia des. uul n,.n,stnr eraluI aul ai d Subasici. Pn- pro. ra S'a h
ndre rein Tisa, trupele castre voltati, iar cultura irtdreptali al gueernu:u iueoslav, .. I

au i ne alea adeviratului m'ogres. dial la for

ilioane de francezi
peste 200 d local/te-fi. .

Unitati sovietice trips un Industrie leal un avant nebi-

front !erg sistema deJ na per rai:
ivi nut^immtrarer Vitnelnm si a
gi inainteaud luptdnd. Germanii el agricole u Imane
le, trectoarele si unitele noie. r,u111 conuinS
asimi-
/indurii au ¿dus in mod urgent re- si
a t:oio intr'uo tìmp re-
Cil în Cnrând noi VOM rcnpa
Trupeie noastre fdednd rapi- cor ,e dodeu- orpatmr
dee. imaneree de inudlnire, blochea-
d garnizoaneie gi dijeritele peu
puri de !rupe fco mica pi le n
au chut victime ocupatíei hit`eriste economica de
Dar si structura orortil a a ari
spirituali
conminat a font topa miei in-
Irepmri el atea dDari eaDamrdi-
prinlre raliuoile democratice IOcni
ce ni so COI ne'1
a dedarat primul min stru bulgar
c, Douai regimente st statu! ema- LONDRA. spi Co,naoedentul t rosent scu:ap po Francs 800.000 de prizonisi da Maboi'i ria re introdus i váuimanlul
jor ai dieizieì 23 de infanterie Un- ciel dia Pans al zanalut TIMES, ache um Haub rapoats.. puati'.ritor m . alti
800.000 !lamier! ltimis, in Germaa'd eral* s' au formato SOFIA, 1. (Radar).
gora au foot insencuite si nimicite ounuvm;a
mbeo1 deepre userais tdeli edo
t deepS, stunts cd liber
t r'ale,tc u deiWn a.:le de c a patin m a conitd. Nu e ietd m
Corespnn- It unily demorr
Srolt sureeioaee er iniiinlat e- dentul Agentiei TASS transmite: al, ee recul
, re a al n
feratd tiapcdud ei aduno. mage ta- scrimide culturale, promovin-
trat,, dal e'. vicia o netll titre despite accetto dais somma Ion Intreaga presa bulgara publica
I in Germa. du-se literatura et arta pi in ae-
I m toarea declaentie

Prefedintele Kalinin Nu
La Pmia, te.'1Guamaril dc fr.- I
b N'
o
tali den
exista1 tamilie
um er
á a9e'll
Mai lagrai.tor decd: tonte
e Gestation, came utilisávd tete m
tost direct lovíste de «courra. ade Ment. s'empan de actant eemmv
1

esa dupa Ingrositoare torturdri, a sa t-anceze.

teal

a tercerizal Mea( fuselma po-

eral realiz ónmd u contngent de Kmmon
ntelerivali perioni i
mai aut poporul biela -rus. v nislru al
Trar tata ci a vente ráabant. dtutre rBut
ficcali de d.
Gheorghieff, primul
Broratriei. cri prr ire la
dului de.
i-

inslitio
Sediul G- estapoului
din Danemarca a tost
despre pierderile nemtilor lsa 15.000 de ['stance sau membre
cor de marnais,
pulat:a a estai
De ateo, poporul l'oncez ca
veé ; p pedepsirea
Ta-dorien!
tout drsastal
mod a
Rnria 6i URSS, Marea
Mante $i Statele Unite. LO\DR t
distrus
Carlien c
Acordut de annistitiu, ea de ait-
MOSCOVA, 1. (Bator), Corespon- ln prima hua a oieneieea de
tatou cslor 4400.0000 d. p
IIt<., mare
tutu0oor cett, <
taborat Intime mod oorecare cu por irice.a Amt foste mane telmor
li 300 fei mate documentele asetnanatoa-
pneral al .
d t t *-

dental aaevhet Reuter tranemite: armate¿ r ii dm essaa an, germen, aue

voit( de pean/ vaste, de netálen: nomai la Minsk. cupaiade di(edle Se,bul b t p.ui din Dame.
Proedintele Unioni; Smistit., Mihait pierdel 381.000 30.000 la Robruisk angajamente
Ealinin a declamt tatas; ea armavi! primera_ de morii ,i 158.000 de 11.000 la pa Ln
Pinsk ed 9.000 to Brest. !tar a- gajamente z I de fant el cupnnde se- alabAd 1a dbua IadV, d I
Merder. este a .ilion in oleora dia sud, este etroeil iati aia (rime titan- formulale in 19 punete, en din Aarhus a fna. I
entend
de oamenr in Mante din
a
a
dilania sec- net on 'dealer. armatei a oses a naevi - tara ',opulapei. Din 00mee ai e ee care Balgarra se obltea sa le m¡ntr'a specleculoti am
t de an
tame ale tronlulni dia Muait, intra 24 aima, antre en- irboiulti Populatia biela -ruta duca la indeplinire. i áa Mec.,
Cecembrie 1943 si 3 Septembrie 1944
Diane amatie, 100.000 de gemmai anyermad
20 Jamnst ei 3 Sepnmbrte,
ce e,erdat 256.e00 de *amen neceser si se taca tolu`
l' Este
si-a Irimis elica pentru a lupin
in randmile Armate! Roeil.
Oririne alleate rm a o banale .
rondilitle afmis- virrsno MUStaeg° din
far tiilului, fina partinire, nu se pon- natare.
rat niai pe primat Iront misainia, iv-
tre 24 Discutere 1943 ei 13 lavane
1944, rend al., 50.000 an Del v ei
n t ei capterait.
iv nase, i penoada de hmp, permaii
sa cierdvl Peste 3800 de tatua, do
e1.000 an met mali primera innCri- tre care 2,35 aa net dútruse en mal
spre a se da Indura fínala , V cet -masi aeasa au formae de- te si nu releve
lavemente de partisan; represen.
tied o torti redulabili
s os din lurtO 219 mai detare air
e moderatier si clar- (Mata cu creeterea

nftr Date
f°tiauaiese
fan
.ere molo:
eBulgrie 'ztenta Si reverdi.
precum si
lm de a°bataj, Geatapoul Mu
e ,:
Dap,.
'
meea. alealeai de vara a arma lei rmn aia
acen a, se Rosie Albi.
cu cât mai putti ná întârziere"
bitla-
nte:, dinlre mare 2r generali.
Pomdalie bier o -nisa a eontribuil
in mod Demeter la zdrobirea
te á. N
de data sia consis-
banal dovadic a (aptalair
inol^Ireamiutdan P. hem
tapo: `

In Jugoslavia :
ci sfor-
tinle (órate pana nana
O declaralie a postueuide radio Bruxelles hitlerismului nope.. gu- de
Ráaboiul dus pe teritoriut frnnlului national au test
LONDRA, 1 (Radon. Petul de cesar sa se Pará totut :mee a se da lo.
biro -rem
Odra
bui
s'a .atrerit. n'empi n rnul
mod just pi bine apreeiate. Salt Finlanda aresteazä
acest raporl, serena dare de sean

Miisuri urgente
usbrulassa
pe criminalii de
.sá
radio Bruxelles a unta. Sliereuei
vitam (Mali iamicn.ut ou cil mat alata
ea ca a corunleat ministrul nattai intûreiere
mua
distress
bestiatlate. Von lobai aá -pì eel -
eri
pe care prof. Perko Stoico!! mi-
em :ibi. 0 ". nistre] afacerilor atriine, ne -a tri-
belgiea al aeàririi natiaale.
au
attatti Dmssemeni rratnlrul
rut suvern !tai soldait balaient. eue. nm1 beleien faceatot adaugal eá elibenta
r ^'Plata. lai palata
Tirai! de almea teil- 'cicerone dela Mosmva. rpzboi
peala se raliemile militare. centro sfuriare
posmtllal
antan bel leristi. prate as arbitoreasci v la iedinta ce a a Pees la re27 datnl
latio MoaCOVA, 1.
igadorr.
Aaenlieì REUTER Conepoa-
ventru recoflsirulrea momifier tlisiruse
Crainiraal a adán ,Tite tel siens si
cuit t'ie!aena este apreape. tate ne- pint3. s fie rit se ponle mai rom liber z e de 7 Noemvrte, aniver- Oclombrie, confirmó atmosfera fa.
v rabili ce e domnit Postel de radio Mascavatr.onemile:
a menai
h rte npngul tirem iiiindreap-
a
membre in ta mrrsnl ea paveront Menado. a a-eetal 33 an-
BELt;IiAO, 1 (linear). navirea mire sedintei in rare s'a mant de nabot linlaadesi.
Cone- de it .mini jugoslave
pondatul Agentiei TASS encula: a8úpoosat.. In meme ltdau de rimes find iter. t dici. Acest loca ne ndetermina
te l'antre
Au fout arenato in Jugoslavia e0- fati se si m.ah in mod feria 1i huaient de bripadaarmait se alla vi pene:livlal
misiuni spettale pentro reconstrui-
rea
i
utile tete mesi urgente de a-
de Incuit dislrose in jutorare a loro itorilor rimati tari
timpnl oeupalini. Un munir encra adap,st in regiunile el: berate.
Numerosi deputati maghiarii raine
set d
lr oatï
e
. ani
nrupn
e as
printre
n in de brimade
nn
Goloinrvi, tost secondant
divisiai a 8-a da lntalerie, si Omet"
dividei a Pa¡nri, Iostal comandant
fa-a mmolede.

COMUN CATUL AUAT MEOITERANIAN RO sau deportali in Gormar '' LONDRA Dupa
Trnpde aliate din eliberarea Belgradului
patrulle óritanice GENEVA, 1 ¡Redor). Cores-
ponde,ttul opentiei TASS comunici: represaliilor Saremu/ai proltitieristt,
Autoritdfile de sub conducera lui prezidat de Sztojap. Multi dintre ei
Ni
1
la II Mn de N
a fost numit
Grade
cils
°
_

presedintele comitetu lui

jugoslav de eliberare nationale]
ate ajuns la Salontc u foss impugcafi, cum este cazul
Szalfasy au anuntat pe /erg, prin lui Baiczi- Zilinski,
postal de radio Budapesta, afaat Germania. saes deportali in Palme/oie !orle; al,ate. au pa-
trons in Salare.
NF:APOI -E, 1 (Radon. Cornuti- dota do oe . ..oh t emr, l ares(ui
rata dot de cardera generai al for- reu,
sub controlu/ lar, cd Parlamentai
unger" va fi eonvocat pentru tau a uTotdeodatd se afta ei germanii
pentru Serbia
fómrt o opuatfe generale" LONDRA. 1. (Rador). Postal
(Plot aliate din Mediterana entenfd : La sud de Bologna, trupele ameri- de 2 Noembrie. Aviaba angloamericana ronti- de radio Iugoslavia Liber/1" a- de
Pe fronst terestru, in oestorui A. une Coretrite bine informate mante pariamentaritor unguri. neidmind in n un1a ci d. Mihajlo Amiscareater nain
ma din san tonta uri ordern tre eri Ubertose decät pe depntafii fascipti, o(eims va
inteiuiltle
à
ara. nrseiauti. Batkovici. de nalionalA di ebelare
dnatuei, trope e aria fei a tap a Si ml
!
u aceàstd ocazie ed majaritntea de- imnrotriva profesiune dulgher, a fort mit a Belgradului.
"mbu+wtdiit p; in tiri! rupi:' de pod pe- Pr ¡nil Geenia atr,'elr anno astre nu e ce for parte din Uniunea nationa- maniel de Veal. In .amere 51 pre5edinte sl comHetului
princlpal atoriNoel mmltet a preluat Intreaga
rlan entes! ma piar le a deputati/or de dreapta er ore au loll b, ,battete ora lugu l de elihera ta te dvllñ Io Bel grad.
Rance si au suril'al o nevi hie, mea la SSaloni c. au 5000! de pe amict i'n'time ale iondusl de agen!ul germen ". ce este ",le ste mtrr Munster .
na/,ione4ló
el Boll n" Iruss,rh'.a Mai ce vor putea g

Imprimeriile ,,CURIERUL"e www.dacoromanica.ro

Str. Belvedere. 6. Bueuresti
Suns, am (Ruhr) f farter alegeri. apitali a si i nceput opera de
re.In strucpe.