20 Ianuarie 1876 si districte bani VI, No.

1137

Pretul pe an 241. pe pe 3 abonamente, anundurf, a la Tipographia anunciurilor linia micá pe IV. bani, re-
in an 3o pe 6 pe 3 8 1. No. cláme pe pagina 1. pe II 2 pe I 3 1.

Ori-ce abonamentù de se refusá. Pentru Francia: la Societé Havas. C-nie Pentru Austria Germania, D-nu Löb, Rubrica insertiunilor reclame, nu este responsabila.
Abonamentele se dela i ale luni. 8 Place de la Bourse, Paris. Eschenbachgasse Pentru Londra la D-nul Epistolele nefrancate se articolil se
Joan C. Fundesou. Eugénie Micoud 81 Fleet Street, E. C. Pen. Hungaria la Moritz Weisz Budapcst Servitenp!0z No. 5 responsabilia Dimitrie Christea.

de Asemenea tabloule
nu mal fela de
BUCURESC1, 19
popi sunta durabile. triumfu durabilü e situatiunl detestabile. vduta
Alegerile Spania pentru in miacare pe tótä intinderea peninsu- acela care este prin legale aparându-se pe alti, adresân-
a ET nu data in oneste. pe fie-care
constitutionale. niel Partidult republicann nu este unule din a de la putere,
Dupe telegrame oficiale din Madrid, diariele catolice s'aa de fórte se predicândt morala, teoriT
406 364 gu- programe prin ame- compune abia din deputate Cu de de constitutionalismu acu-
trnamentah 42 din a acestea, este mare cum sânda din tóte puterile pe co-
Castelar unü pe acel nu vota este tóte tóte trile as- d-lui Boerescu de la
deraliste ! pentru Ma- la este repu- condulta d-séle
Presa de la noi, acesta re- joritatea s'a in fapte recente pentru a avea
face intrebare : a viziere ridicata. De lipsesce déra de la afacerile de a le aminti.
In facia resultatt la care a de Barcelona a subsemnata partitult republicana in Mal ; ministerula
victoriele contra o de unire popora pentru a aduce in Spania o individualitate care, dup ce
unde este acea re-
:

acele fanfare de pe strade trâmbi- aceia de Gerona Tarragona, in care ritatea, prin e- a fosta datti destituittl ca
ale a numele Papa a concen- a natiunea pentru diva din postula de la
,gele de a spa- tóte principiele, tóte doctrinele semnalula generale va suna sta- universitate, dup ce a infierata ca
este republicand ? tóte tendintele clericalismulut bilirea republicet universale. care a pe ministrula
Nu guvernu don Al- Voesce se formese popórele respectivü Universi-
honso a triumfata aleger are regulile séle. avea tatil, dup ce a scandalisata morala
o majoritate cum trebuintä de a aderatti la prin scandalosula de la
baronh de la stra- pretenOunile Vaticanula a- dup ce fine a mi-
(Serviriuld privatö
da Pensionatulue Ceea ce se póte tunci l'a ajutatü prin midlócele. nisterulut pentru nenorocirea a in-
testa este a- Partita republicand a in- 29 structiund românescf, a fost
lupte armate diva de 26, insurgintiY,
republicant, vinsä pentru a de- cgiele Trebinjet, fostd
de tótä presa liberala, pentru
este tri claratü ca orf-ce alegere care nu Buda-Pesta, 29 - Francisc Beak tendintele antiprogresiste, pentru spi-
umfula guvernulut se datoresce va fi monarchica. Acestu de de de ambitiunl
de la bertate in conservatorilora ne, de partisant de Incu-
Pe D. Castelar, streine s ragetort faptelorü funeste nero-
ce ne
ne aduca scirea câtü federaliatT,
Moreno la Mitropoliä, in palatula destinata re-
aése Aceatia s propage tóte presentatiunet nationale, a ca bine, de
Rodriguez, ministru de subt mi- Chiart radicalie Zorilla, cart lumea onesta, a
Salmeron ; in câte o
istei la politica Castelar, dramaticn de multe intru- de majoritatea de la Mitropo-
inistru coloniilora, subt preaedinta declarato pentru abtinere. lid, de de creaturile
Abazurza, fosta am- nesce ambele aceste caractere. Aci,
Castelar, Figueras Pi y Margall lui Catargi. Opositiunea a strigata
Republicel; Carvajal, mi- pe membru
abtinerea cunune de laud spre a le pune presenta la ministera a
stru de esterne subt preaedinta dé-una funestä, dért presinta a colegilorn si, nu
vre unuT ministru, pentru mo- Maiorescu, ca
pe
astelar ; Calzada, guvernaméntului, cä presinta garanth pentru moralitate
sevilla ; Anglada, din mai ralitatea, patriotismul ;
ilegale doctrinele aci pe ce
progresula instructiuneT; nu! ni s'a res-
proprietary Spaniel frate cu coreligionarit de a nu merge punsa de majoritatea din : dignus
pentru nu la calitatea representanta n
énruln deputato in contra ministruluT est, repeta isbindu-se de
s salute pe regele Alphonso; A o imprejurare salet Se
industriala, care nainte ca
ne, Collazo, care s ajute epitete de imoralitat,e, de legea instructiuneT, noi, se neso-
nu se cunoscea bine ca republi- guvernulut. Presa, de nu era absolutiste, etc. coteate drepturile, Constitu-
care acume s'a declarate pe libera, Acésta s nu ne se natiunea
a de
pentru
!
contra chiar ajunul alegerilora. ducéndu-se anarhia in societate prin ne
s'a a- inconsecinta este caracterula
triumfata guvernula pentru nu in- aplicarea strictä a vocile surde ;

republicant vr'o nu s critice actele rägusite din ne combäteaa

divida principif stabile, cre-
din vernuluT, s recomade pasiune, trimitându-ne prin
dinte politice majoritate ce
pentru acésta s se acésta ca se in aceste o factiune al regimulue
spaniola nu este republicana ? ilegalitate, de óre-ce doctrinele repu- al impunitatea pe
de ;
Nu. Tóte popórele republicane blicane nu admise legalminte in realisarea o combäteama, favorile acor-
personala, nu care
principie, date de de putere de
finan- se unesca mtre el de pe
tóte ecGnomil Singurü D. Castelar a contra ab- numal e vorba de
ele respectula cä era combätuta de
tutulor acelora interese, nu póte s nu nege a ne-ao
guvern anticonstitutionala alegerea ce nu lucrede se ministru,
domnirea
Popo-
sea a sT, cu principiü contraria de aceia pe e alimenta,
pentru de o partisanl alesü. if primea in casele d-séle ;
cu profesata destulü ca interese
spaniola este republicana Acestea causale a- meschine s le dictede acésta lipsa de principil a
este gintä ginta la- legaturile
triumfult partitulut guvernamentala mobiln puternica, ordinei,
este acea care s'a guvernatil sute republicanilora, éro de interesula pe membril el ne s ve-
republica.
amórea de a fi la
invingerea cum este monar- putere ce prep, amóre care a propuindu-se in
triumfata la adus cäderea a capate- adunarea de nein-
epublicaniloro se datoresce cu totulu
guvernamenta- baroml de la Presa. cu tri- incoronate, pe credere contra d-lui Maiorescu,
abtinerh republicanilora pentru mo- umfo nor& nu esistä, nu asemenea a se unii pe lula instructiunei, de care ceia chiar
o schimbare situatiunea armate- pe ascunsa, a intriga contra de liberalisma, de
de
adevrata presiunea nu a alfoniste. Telegramele ne altora, pentru ca de de din moralitate, acum câte-va
ca la noT, ar- o invingere a armatelora ia loculo de Aristid Pascal Meitani,
a n'a colegie, bande late, bombardamentulti a da ascultare cerintelore 35
de rele organi- de s
de moralitate, de propunerea de
guvernula spaniola s'a de Póte dérti guvernulo de d. Maiorescu
cavalarésca, ! se glorifice de de la Mitropolia ne oferä a legea instructiuna a neso-

www.digibuc.ro
 TELEGRAPHULU

de altä parte, criselora de felul ce pota ficióse le-a cunoscute. se

capacitätile, a persecutata pe pro- 250,000 lire sterlinge, crisa financiarA, se crede aceste cifre se
nu societatea otomana, pentru
fesora integri a obtine de la dansa crisa administrativd, crisa socialista, con- rectifica, o rectificare nu va fi
de moralitate prestigio pentru junimea merica de lire sterlinge, desti- tra carora guvernula se vede neputin- favórea guvernuluT.
nóstra, d-sea care a nate la plata armelora comandate a- ciosa, a
destituito pentru c'a buna in cele din ;
a Reusi-va óre Turcia a gAsi ceva, in situatiunea a Din Washington se comunicA, data
a ministrulul
trebue, in urrna ropeT, nu póte si-
fi de 22 :
demnitatea de ce póte aduce de mâine, dintre Spa-
ce i se spune ? o cestiune pe care Corespondinta
ca orT cine o póte resolve guvernulo voesce s se nia America a fosta comunicata a-
Maiorescu de chiarti pli- tolich, pentru a nu se lipsi de CongresuluT Statelora-Unite.
negativo. cea
ce se va spune, catolice, ce pow s'T D. Fish, secretara de Stan, a
minister Catargiu. fie de mare folosü complicatiune la 3 Noembre 1875, D-luT Cushing, am-
nu ni se impue moralitatea Intr'o din Ber- grava a basadorula de la Madrid,
lin Statele-Unite ale Acestea suntü causele carT pe o a doua a careT copi a fosta a-
alitatea Domnuluf Maiorescu prin a- pre-
propunerea de neincredere s'a urmatorele asupra agi- guverna a amâna crisa religiósa; semenea puterilora europene.
ceia in care se aflä spiritele in Ger- o Acéstä care are raporta ces-
; pentru asemenea efecte mania in ajunuln alegerilora generale mare parte din populatiunea imperiuluT tiunea turburarilora din Cuba, este men-
ale ce se la din Francia : nu numaT catolica, pro- mesagiula PrerdinteluY : ea
nu de o ; Ceea ce in multe State din aice diferendurile ce Spa-
Maiorescu pe ce de- alianta germanica. nia America nu sunttl
fi altulti prin- mocratiel germane, este resultatula ale- gulate, acela care privesce a-
pentru legiuitora pen- facerea vasuluT Virginius.
ca D-sea sistema conti- din Darmstad Resbelula din partea insurgentilorti,
Senate Francia.
Aceea Ins ce putema trage din democratieT este o agi- care se c tóte este resbele de de
aceste fapto, este unirea indi- tatiune ca s asa, chile ferate germane trebue gere, fi de mare
prin interese personale nu erea in plebiscituluT de supuse directiuneT mi- pentru America s'ara termina. Spa-
póte dura ilegalitatile, abusurile, la 8 NoT acesta lit are. nia a tóte propunerile de re-
resultata va fi pentru tóte popórele din acéstä de de conciliatiune
nu se nega
Domnuhi Maiorescu a Europa, cari de la dansa ne- strategica este absolutti ce Violarea
libertatea inde- u Francia. ce dênsa face luate
tutu de din de la Mitropo- pendenta lorta va ca o mare De parte Republica sus- atelortl, sea e
pentru nesocoteste despre- decisiva. tine germanti pare tine vorba de a da reparatiunT, ne decide a
tuesce moralitatea pe 6- majoritatea va republi- fórte la rescuprarea ferate ne o
capabih. cerceta déca
a nu este o repu- germane comptula imperiuluT. de purtare póte
pe d. Maiorescu francesa va fi asicurata pentru de afacere, ce se credea in urma ?
ce ce a face Statele Spania, insistândo a sustine
pe d. Catargiu, sprijinitorule a pururea germaniT republicanT
la cele alte popóre se federate, Bavaria ba nu stare de
ministruluT de la Culte, sunta nu tembergula, acum, din contra drepturT ce esclusivo res-
desvolta sub a uneT
gicr, : afirmat'amU ceva republice francese, ecemplu se 4ice a pusä Acéstä stare nu póte
mar de 35 contra aces- va fi imitata. de ministriT care s'a chiar dura. ca cererile nóstre, relative
ministru, instructiuneT multe decisiunT dupe la proprietätile puse subt oprire a-
corespondintele :
multe corespondinle din americanT, s pri-
tre- cum la
? Nu. Pe ne a putea din gu-
asculte vocea Germ de câte-va sptdmanT Berlin. Cu se
tóte acestea, la
va multumi a cere rescum-
satisfactiune, conforma
ca relatiunele
avuseserd feit de tratateloro,
de câte-va
republicaniT triumfa Francia, prarea pe PrusieT, a nóstre actuale cu Spania
déca are de de- democratiT linielore prusiene ce
compa- nute ; a venittl interesele
nmitatc, s se de la avea de niT private. Proectul, aceste condi- AmericeT, protectiunea ce ea datoresce
din ale - ca interesula umani-
care priveste pentru sucesti. CunóscetT in Vur- tiunT, ne
facerilore de va fi in- cera finele lupteT la Cuba,
temberg, de franco-
erea organisata mare par- CamereT prusiene. Se care a prelungita de Spania, gra-
A se vedea ultime pagina III. o proiectula votata de camerile releT administratiunT a colonielora
democratict fórte influinte care se regatuluT prusiana, va afla
ea Volcsverein" care avea co- ParlamentuluT imperi- de a-
la Stutgard a- Mentinerea sclavagiuluT
Liberal de Seine-et-Oise, re- usman uluT
prin urmare, nu i se va pune o nelinisce, promisiu-
miciT noatri Karl Mayer Jules ferate din de a o desfiinta
departamentuluf Seine-et- Dupe resbela, entusias- cestiunea nea ce Spania
candidatura pentru A- totti imperiula pe StatuluT, de n'a indeplinit'o.
Oise, pentru d. de Bismark pentru Preaeaintele este de pärere o
dunarea legislativa a oferitä d-luT maT
ria la culme, ferate, Mi- acestor fapte
Ganescu arondismentula se disolvase, amiciT nostri se re- litar Relative la cere maY prelungitä
Etampes arondismentulo Pontoise, dupe arena politica, Wochenblatt, care trece de incompatibila interesele celora
pentru circumscriptiunea Gonesse, Mont- semi-oficial autoritätilorti mili- guverne.
in descuragiarea in-
tare prusiene, semnala o ca fórte secuestrare aceleia ca Vir-
inorency Luzarchés. D. Ganescu, partiduluT erea dis- indispensabild stabilirea a reinuoirea ofenselora, chiara
originara din Craiova, stabilita pentru timpa. nu
dupe putea pro-
de in Francia, unde deve- de câte-va septmânT, amiciT strategice carT s maT importante,
a pri- nostri din Vurtemberg pe nordic occidentalT PrusieT la voca o agitare face s
mara, cunoscutö in Paris prin publica- reorganisându repede partidulü fruntaria RusieT. Idea acestora litti incidente pe cari guvernula doresce
séle, a candidatura pen- meetingurr pen- de la insusT d. de Bismarck, ne s le evite.
tru alegerea tru a protesta in contra proiectelora de spune Republica care o puse Presedintele sperä Spania póte s
sea ca este aprópe de la 1867, a doua dupe Sa- asicure pacea ; este
lege prin cari d. de Bismarck voesce vede in crede uncle eventualitätT ea
suprime presa independinte. dowa.
pe acésta cancelarula, cugeta la Fcancia, Rusia a- impune datoria de a inter-
Gateta de Colonia ne spune nota numito Landesversamburg, care a- semenea intra
dansa cu o parte veni.
Nota secretaruluT de prescrie
comitelur Andrassy este destula de locn la Stutgard trecute pen- preocupaliunile afirma Spaniel dis-
luminósa, dansa nu contine tru alegerea comitet D-luT Cushing de
pagine in-folio imprima- positiunele amicale guvernuluY Sta-
de activitate din partea carT
In Spania terminate de telortaUnite, care n'are de In
te. provisoria data de descuragiatT, e alegerile pentru scope e
Decembre, dérti va datatä din va contribui la desvoltarea 25 dere
va guvernuluT A- uneT maT mare Resultatulo dup se prevedea, tre- necesitatea de a protege pe
cere, ca pentru e- buia favórea monarchief supusilsT interesele nu ale
partiduluT republicant in cele alte stata de Din primele déra ale in-
secutarea reformelorü generale, ale GermanieT. espediate din Madrid, se deducea
rea a determi- republicanü nu s'a aleso,
nate crer:rea comisiunT mixte D. Fish, comunicânda
care Guvernula
aplicarea re- preocupata póte presedinte ilustrula ambasadorula
formeloro. de alte cestiunT maT importante, privi- RepubliceT, d. Emilio Castellar. ca Unite la Londra, rógá de a o pre-
De parte Republica ne tóre maT sémä la afacerile esteriorT, tóte scirile oficióse, trebuia senta lorduluT Derby de a face
spune in se pare deciso s de aci in desmintita. D. Emilio Castellar a observe Anglia, aprobatiunea
de este cu to- episcopatul. Curtea la Barcelona, ciuda guvernuluT sea note, putea póte
pacifica, nu a a- berlinesa Vaticanulo fórte dis- o maioritate sdrobitóre. Gu- necesitatea interventiunT.
duce ceva vre o suvera- s aplaneae Papa con- vernuln a tota miscare, D. Fish crede Anglia, propriula
TurcieT, incuragiândo, chiarti pe -germani s evite orT practicata de gu- acela
insurectiunea, in ce conflictn ceva vernele arbitrare , pentru a face ca trebui s conlucreae
consiliulo puteriloro nu va fi as- s
chiar investitura de acesta eminenta oratora pentru a opri De
cultato, Turcia va fi responsabila la guverno! AceaaY atitudine o Papa republicane s nu se o interventiune avea
tea EuropeT de consecintele provenite Italia, déra aci este decisä a alegtorilorta gu- de in casulo cândo silinte de
din din violarea lucreae consideratiu- a trebuita s alto caractera nu vorö isbuti.
promisiunilora nea episcopi- calculele lora, D. Cushing a informata prin telegrafa
ce pe tóte tonurile se vora compune din peste pe d. Fish cä, dup ce a nota la
nu membriT aT guvernulul, 35 constitu- 29 Noembre, a la Decembre o
Se din Constantinopole Ta- de la Stan. (din grupa Sagasta) mode- intrevedere importantä ministrulo a-
ges-Presse se in a fi Republicanil fi in facerilora la Madrid. Ministrula
de o parte cu en- indulgento Biserica catolica, eumra fórte a plângerile AmericeT, s'a
pentru a face de nu face acésta de -se Acestea resultatele ce depesile o- opusa secuestruluT
www.digibuc.ro
 TELEGRAPHULU

ce
acorde tóte
a s care nu
De tualmente din
moralmente
prin
intelec- SCIRI.
s'a nu e pe Washington. noutate a so- Londra, 26 Pal Mall pu-
a d'o parte urmaririle - d'a despuia in-
Trebuinta ce la la 23 noutate este o din lin, in-
cesele intentate americani, vidualitatea d'o agregatiune perderea Washington, care a surectiuney din Herzcgovina s circule o
a desaprobato purtarea devenitä odiósä e prin fapte pré o emoliune profundA In Societatea de aerostare proclamatiune care programa
Cuba. numeróse pentru ca s necesarn din Paris, care a primit'o binetulut austriaca este inacceptabilA, cu
Corespondinta nu contine respunsula a le reaminti aci. Nu ne putemti americant e de puterl.
vre alte puterT. opri d'a imprumuta o citatiune din in- Fergith d. Jediah Monrose, concepuserk teme- Ragusa, 6 lanuarid. Garnisona din Trebinje,
teresanta campania Oxus" a Mac- de a traversa ne nutrimente a capitula,
Gahan. Scrisä d'unn Americana, balonti; nu dt pe ce
Domnule Directore ! rula reporter care a fosta a lua de a da directiunea balonulut, se cu la Ragusa ; mer-
parte la espeditiunea contra ea se pe permanenti de ce spre Zara dup provisiunt, fostd opritY
la buna dv. e mine ca tóte garantiele de impartialitate de la
sv a da decla-
caracterisa reactiune a
domnescd de la apustt la rsAritö.
lord, Washington, la a con-
din parte'mt. ne ao structiune era de o dimensi- TELEGRAM E.
Primesce te rogn, domnule directore, cu o lunL ae-
une mare.
strengere de multumirile mele. D. Mac-Cahan se esprimä (Alegerile senatoriale din Francia).
: aplausele locuitorilort1 din
Pantazi Ghika viuT anti- New-York. Directiunea fu mare ;
puternice. In privinta Paris, ore 55 minute sera. -
DECLARATIUNE nu din vedere, nu se au0i
Buffet a alegerile senatoriale ; lista re-
Acumd, prea Americanilorti Francesilora, sim- despre
a suntd ma-
repetate artist di- d'o vor- In timp de Europa ioritate resultatele sunoscute ; all triumfatti,
theatrulut de la a limba de preferintä, le America se de Nimicd nu se 19 departamente, contra a din se
place literatura, musica francesa, se scia. Se tntr'o prea depAr-
autorisarea mea representa o
acte asupra ca au- silesca a imita in totuln modula d'a de punctulti de plecare, séö, apucatl de fur- Paris, 31 2 25 - Re-
amö singurö de proprietate lite- Francesilorn. In turi, de furiósele sultatele cunoscute suntd: Republicant ales' ;

a nu a schimba din urma, simpatiele erati cu ale turbate? Tacere complect 13 ; 84 ; Bonapar-
titlultl, numele de Radu Angel, pentru Francia. pe asupra
din inimä asemenea cumo de la 23 se scie ce deve-
rora nu a ce
care
ao
face
prin asupra
Intre
pentru
pe (The Germans they detes t
as cordially as they like the French);
Washington s'a la
leghe departe de New-York. Doctorulti
Francesti uraste pe Ger- Fergith murise. D. Judediah Monrose, era
Victor Hugo Peyrat
41If la Paris.

V. Alecsandri.
Declard nu o cunoscintA, c'o asprä de ultimele telegrame primite Societa- lanuarie 1876.

de acele nu autorisatd apartie la ordinea tea aerostaticd se considera ca

; desaprobd cu alusiunile militara. cine-va s perdutd. EFECTELE
ce voia mea s'a pentru originea ure, trebue se se urce E ce-va de cA espiratd, W

V. Alecsandri, pentru cart res-

la Petru-cela-mare. cidentele cu fostd dese.
pectö, cea acesta se De la 185, Rurale 10° 90

pentru domnti, care a perrnistl a introduce civilisatiunea occidentala in tastrofa balonulnt Washington, este a opta Domeniale
Case pensiunilor de 300
901/4
200
90
195
proprietatea literarl, s re- imperiula trebui s la seria celord Europa America. rurale 75
pentru realisa scopurile. a aceea a Fonciare 66 65%
presinte opera mea, autorisarea mea, Cea mat Imprumutulut 1875 80
a se regula mine asupra drepturilord de au- sulti se naturalmente la Germa- Sibel Croce-Spinelli, despre care Lose municipale (20 22 21
nia, ca cea apropiata d'a o relatiune trecuta.
de care nu o scire, tml sea, Germani pentru a le In cele-l'alte catastrofe, din
reservö a pe calea jus dinta cele ale sta- cart fórte putine cunoscute publiculul: a
240
care lei, 23- 5
Din acésta o La 1875, a Genua, ferate romAne (Strusberg) .
Pantazi nu incetéçlä d'a dura, mare nu- care se afla d. Levy, aerona- Societätii de asignrare Dacia 8°), 67- 0 66
Romania
-
mrn din acelorti Germani francest. a2 00
primele ale In prin spargerea
in in contra EFECTELE STRAINE
Rusia e de d. fuse ucisd. fu
care i' a atâta de de sdrobitd, Oppenheim Londra . .
Stern . .
traduce dup le Monde ur- adesea celn maY puternicn sprijin, de se Induoi ca gumelasticulö. de drum de fer . 55
articol peneT iubire pentru acea Francia, care a fosta La 2 la Marsilia balonuld Spe-
Alesandre Delouche : cea mar mare a sea. duot aeronauti ce
Petru mare civilisat'a óre acésta gred
manisat'a Rusia ? Vasta asupra FrancesiT, trebue ne de spe-
d. d-na Galland,
D-na Galland muri optö Acestö
Paris la vedere.
pe 3
Londra la vedere
.. 100- 10 100

reia a läsato urma séle ranta antagonismil a caruia contra plecase din Rouen, la Marsilia pe 3 251-
putea ea s se desvolte prin sfortarea lovitura, de pe percursese Francia, de la la Sudn. Berlin la vedere
3 124 123-
interióra a séle vitale, era s sdrun.cine prodigiosuln Atlanticd, balo-
s
? Intrebarea e
o impresiune es-
lesne de
fi
datoritn de Bis-
La Mai,
Aronef,
In
care se glsea
secunduluT imperiti? Davidson. Dou ore dupe cldere, englesuld fu
englestl,
Viena la vedere
pe trel
Amsterdam la vedere , 209
123V,
208
mark pe 3
99.9- 5
respunsulú. a ne perde In con- Nu, d'o mie de nu ! plu- Belgia la vedere
de sforile balonulut ce pe 3 luni
vage, e a In nóstre, suntema tea de-a-supra ajutoruld ce i se dete Olanda la vedere
supusil impratuluT Alesandru lucruri : a resimti cu nenorocitulut aeronautd, nu 't fu de mare folosd, pe trel
la Mandatele casieriel centrale
guvernatl, nu de Ger- gratitudiaeY cele sea la puse patd dupe Scomptul an 12
mania, de spiritulú ;
semne de respecta de Oile
2)
pentru
abia
din ce in ce mal nesuferita.
devine a uita pentru s La Oiarele din Alsacia
Colmar, a balonulut Francia,
CURSULU VIEN I
credinte nóstre de cAderea,
"/ 1876.
Intru câta privesce punta, biserice romane a necunó§te din Nancy, cu de
ce ne spun e corespondinte din evenimentele indeplinite ne o franc- tirort numitti Herman Schultz. In regiunile Renta metalid - - - 68 70
Petersburg : d'a nu neglige din cal- ale atmosferef, din causa aerulut, Renta de chârtiä - 85
r-a parte culele din se dilatA de mult1 Loturile de 100 din 1866 - 112 75
din poporatiunea a a- Actiunile nationale - 891 -
moscovita. Cu tóte acestea, proportiunea untiGloriolaprea
elementuluT germano este de 32 la politice
sentimentalismuln jucatn
in aventurile nóstre
e timpt d'a ne vindeca
pic6rele, ce
suferi cu opera-
Londra 3
Oblig. rurale ungare - -
----
Actiunile Credit-Anstalt - - 189 50
114 45
76 25
civilo de t la rti ; trebue s a zidi castele actualmente se peumblá prin Idem idem Banat-Timi§ora 75 75
gradele cele ale mi- pipa pre bulevarde. Idem idem transilvane - 76 -
Spania, trebue nu 80 -
litare. La ministerula afacerilora sträine d'aci
e de 59 la de la In di-
de dup datele
de mi-
La io Octombre, se catastrofa ba- Idem idem croate-slavone -
contra -- 105 54
versele
pentru
diplomatice. Proportiunea ragele atentivts, ale
din districte Déca artele, modele, literatura
ne
nationale.
lonulut
In
ris pentru
Atmosfera.
catastrofa balontt,
militare,
din
nacela cAruia se
Napoleon d'or -
MArd imperiale germane - 56 90
- 5
9
43
21

e de 51 la ; in departamentele jus- patru din

incontestabila asupra afla, pe aeronautd,
ale ministeruluI de ale do- poporuluTo nu e sicurn statulti cu Lausedat. Dupa
menielora, de comunicatiune, a- cä acesta poporti are parti- chiard in luna
resbelulur de 33 la 4o culare, prea adesea opuse pro- de astA catastrofl, intrepiOit se va
; in servitiula de la videntiale a Ianuarie, la 8 ore
la ne e n'ad putine contusiunt mai
sala o representatiune de D-na
da
; arsenalele militare de 55, amabila sea generositate grave, cart ria Polizu, concursuld Dimitriade, Po-
acela de 70, tóte durerile urele séle in- nenorocitk. pescu, etc etc.
de 6o directiunea muschetärie de terióre, nu se póte opri d'a se supune Maria Polizu este o care are o
83 la voce Acel o vord
ascendinte intereselora nós- ce nu o
aceste cifre , Imprumutate din- tre asculta o datA,
scumpe. Se póte ca pro- totd d-una.
documenta nu elocintT, gresuln timpuluT, o esplosiune a Importanla Inteo societate mat bunk recomandatiune ce i se
ca e
trebue s d'a va face cu totula se vobia de multele ce
séle intime, glu-
face.
ce-va elocinte ! Ele asteptânde ca din strAinAtate la not sala
pe ;
jocd de cel ce le va fi
formarea partite nationaIe,
principaln obiectivn e d'a
tria rusä de supt o influintä umilitóre
pa-
ochiurile in care
se cuvine s ne märginimn a observa.
Reserva nósträ nu trebue
a se misca,
s
respunse
rd, -de
cunoscutd
bail
publicista nu este TEATRUL CEL MARE
periculósä,
ca
ea falsi- surprinda,
sensn
slave.
s a casi
Decoratiunile
din piata,
s intri
a fi lu- Compania dirigiati de M.
. a represinta :
Se simte in cele dou capitale câm drepta la 20 lanuaritt piesa orfoline, ce-
imense ce se de la Baltica publict.
la marea
www.digibuc.ro
 TELEGRAPHUI

auzitt!!!
Vinu de 4. 12 Sticle ...... lei 16
'sent Julien » 20
negru de Buda Presburg
ocaoa fre L cu reduse a 12 Chato 26
NB. Rogü pe onor. Public nu 12 » 24
perde aceast ocasie spfe a COLONIALE, COMESTIBILE 12 ermuth » 38
se convinge de eftinätate, se bine din strada in Coltu spre d'Europa Fileanu & Jonescu
a cumpära o spre a Veritabile
constatea.
Sub-semnatulü devenitidü prin posesorul al Märfi de Coloniale, Comestibile al
drepturilor active BRATU & C-nie am onóre a aduce la onorab. Public, decis a desface numita edecurile la Sf. Gheorghe fórte reduse
dupe cum se póte din preturile corente pe mai prea greu dele nota la tóte articolele preturile.
Promit asemea Public câtü acéstä desfacere va dura Magasinul va fi tota asortat cu mai im voiu da a aduce tot de trufandale
seson ale vinde cu un profit NUMAI 5 LA SUTA.

L. B. L. B. L.
Lumdnäri Stearin Unt de Paste de V
packet 20 De toscana, 3 50 pachet de mare - 75 Champagne veritable
de menajú 10 2 80 macardne - 75
. Grecescu 2 40

Ores Unt de Struguri Malaga

Fructe
- Liqueruri
Prima qualitate oca 65

Pesce
60 Curmale

Prune Bordeay
2 50
- D-t.
mare Piper
50
Mustaruri 50 Visine pelitru compote.
Cuthie mare
borcan
mic
80 mica 75 Castane
.
1- D-to.
mare diferrite gusturi 4
2
55 Lacs 20 3
Oca Lacs afumat . . 20 Chartreuse ...... 7
de Pesta I 8-
--
. .
Cealuri
Pecco Delicatesse 70 D-to. mich . . 4 50 =
Rahat de Syra . . 2 50 50 Coynac 3 80
II
Halva de Adrianop0.. . 2 20
de fin . . , .
. de 2 60
2-
cutie mare

de famili Pachete . - 80
-
3 50

. .
80
de jiamaich . I
II
3-
- Spirt 40 grade
de
.
.

. . 1 80

misi 80 , III 50 de 4 ani . . oca. 50

NB. insemnare din bogatul assortiment, servä pe onor. publucü a putea
constata eftinätatea Preciurilori

S'a assortat magasinul felul de Meselicuri, Limb! ferte, Gelantinuri etc. etc. un onor. ar putea
Esperienta ce am putut obtine aium de la Clienteilä din Magasinul meu «Au Gourmand» Calea vis-à-vis de Politia Capitale
face a putea asigura acest Magasinu putea satisface prompt avantagios de oare-ce cumparatórea Marfi prin licitatie de a desface sunt in a
vantagiul
G.
STRADA COLTU SPRE HOTEL D'EUROPA FOSTA FIRMA BRATTU &

STRADA CAROL STRADA CAROL

11.

DIMITRIE
recomandä care actualmente se ca asortat cu tóte articolele ce se de sea de
cea qualitate, :

de tóte fructele vamilie, de diferite vanilie extra Bonoane

, santé fine
drajeuri Fructe candite, Marrons, Pralines-pistacho-vanillées, paste pectorale etc. etc.
Bénédic§tine, Chartreuse, St. Emilion, Pipperminth, Curaoo sec Wynand.Fockink Marie Brizard, Glaciale, Maraschino de
Zara, Cacao-Chouva la vanille, Creme de Mandarine etc. etc.
Vin de Champagne creme de Bouzy, Vermouth, Cognac fine Champagne, Rom Jamaica & Ananas, Absinthe, Old-tom-gin, Rostopschin,
Chimen, Mastikä, Bitter, Spirt pentru masinä lustru, alcohol rectificat peutru diferite preparatiunT,

do do
Pentru BONBOANELE BUTURILE STREINE , garanteadä de provenir4a Tot la acest Magasin se in Deposit Central

Vinurile Siaicaru, mischet negra din via in

preciul este pe etiguete, D-nii cumprätori de la 50 butelil in sus, un rabat convenabil.
Ecsperienta de multi ani de comercid, pune pläcuta positiune a spera putea satisface pe de onor
preciuri cunoscute de mai moderate qualitatea n&rfurilor.
D. MARINESCU.

+44 +44+ AVIS IM PORTANT din cunoscuta la tóte

de din Europa D: H. POLLAK pro-
onor. Clientele pormpt
MAGASIN DE BUOUTERIE pentru cunoscute de eftine. D. Mesch elsohn
al CONCERT CANIN BARBATI COPII
Este de v tóte LECTIUNI DE DANS
+ 4ilele de la Sub-semnatul are onóre a recomanda onor.
la sera a- lectiunT case particulare, pensi-
Magasinulü se
de Bijouterie,
vis- < onate, Salonul Hotel Fieschi strada
acuma streinätate a-vis de intra- Se primesce persóne private.
mare asortimentü de de Lan- rea in drépta M. C. Chamagyy.
Ceasórnice, pe Onor. Pu- salonuluI din s pot
d'a m onora, asigurând in de Dans.
fórte moderate de + da i la case cea Locuinta Rusia etagiulü al a
marfd pentru care fi pe representatie va Duminia 25 ale cu-
multumiti. Strada Carol No. 44 Sub-semnatul ca tóte saisonele nu a CARTI BISERICESCI
vis-a-vis de casele D-lui Darvari. aduce la Onor no
I. L. Michailovitz.
+ F. Patek. blimi pentru de De la D. Strada
Mare asortiment de diferite ircältäminte pen-
r tru bärbati din fabrica lui No. 12.

N. Ridalescu. Strada No, 24

www.digibuc.ro