ANUL AL VlMea. - Wo.
IQ lg»
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA
Bucureşti, Str. Const. Mille (Sărindar), 14
Etajul IIL
'rvTTTvnn I R E D A C Ţ IA
TELEFON ţ 37'8 /9 A D M IN IST R A Ţ IA
F o n d a to r T I T U S E N A C O V I C I
D ire c to r N A E I O N E S C U
ANUNCIURiLE $1 PUBLICAŢIILE
SE PRIMESC LA
— HHSTRAŢIA „ M U T U L U I“
Şi prin toate agenţiile de publicitate
ASÜf
DESPRE
SITUAŢIA POLITICA
Am arătat în articolul nostru pre­
cedent asupra «situaţiei politice» ac-
tualo îndoita criză de oameni, de­
oparte, caro sft se desemneze crea­
tori de valori noi şi de initiative
înviorătoare şi, de altă parte, de
prefacere a tutulor organismelor po­
litice vechi. Criza aceasta fireşte
merită atenţiunea unei analize spe­
cia lo.
In aparenţă ea s’ar putea traduce
în nedumerirea firească de a vedea
cum la un moment capital al isto­
riei noastre, şi tocmai atunci când
ar fi trebuit să se întâmple contra­
riul, poporul românesc se găseşte
îu neputinţa de a-şi da oamenii sor­
tiţi să-l scoale din impasul momen­
tan prin care trece, pentru a-i asi­
gura destinele lui viitoare. Realita­
tea însă este alta. Poporul româ­
nesc, departe de a-şi fi pierdut re­
zervele lui de viaţă şi simţul lui
de orientare, se găseşte în plin pro­
ses de refacere. Aotul Restauraţiei
a fost cea dintâi şi cea mai stră­
lucită dovadă a simţului adâno po­
litic al poporului românesc, şi al
vitalităţii lui în faţa obstacolelor.
Sforţarea aceasta a avut în ea ceva
sámsonié. Coloanele şi catapetes-
mele întregului nostru templu so­
cial şi politic s’au resimţit până la
răsturnare. Or, limpede este, deci,
că într’o . frământare cu caracter
catastrofal, prin adâncimea lui de
apă liniştită, omul îşi pierde din
raţiunea lui individuală de a fi. In ­
dividul, într’adevăr, este o psicholo-
gie care nu are valoare de cât în
mediul în care a evoluat, sau în
care evoluează. Astăzi însă nu mai
există mediul acela stabil care poa­
te valorifica individul. Partidele
politice, fiindcă este vorba de insul
politie, sunt şi ele în plină şi repe­
de prefacere; până la fixarea ca­
drului de existenţă al fiecăruia
însă, situaţia tuturor partidelor de
azi este echivalentă cu o pulveriza­
re a lor; evident aparentă, această
pulverizare îusă nu esto mai puţin
singura condiţie de fecunditate vii­
toare a lor*. Ne aflăm astfel în faţa
unui purgatoriu din care urmează
să se aleagă oamenii zilei de mâi­
ne, exponenţii nevoilor actuale şi
permanente, în acelaşi timp, alo po­
porului şi statului românesc, dar
mai ales să se desemneze marile cu­
rente de idei Şi ideologia generală
în cadrul căreia, sau cărora, să ne
putem aşeza munca noastră cons­
tructivă.
Or, momentul actual este, astfel,
propice ori-cărei initiative de îna­
intare. Partidele politice, culcate la
pământ, în forma lor actuală, cu
întregul lor aparat de minţi leneşe,
de trupuri istovite de orice capaci­
tate de iniţiativă, cu organisme pa­
razitare, au dat, fără vrerea lor,
poate împotriva acestei vreri, sub
impulsiunea din afară a unei obş­
teşti sforţări de descătuşare şi de
libertate, drumul spre afirmare, tu­
tulor forţelor noi, tutulor voinţelor
de proaspătă existenţă, tutulor ca­
pacităţilor de acordare a lor cu o-
rientarea cea nouă pe care poporul
românesc tinde să şi-o dea, în ve­
derea aşezărei lui cât mai temeini­
ce. Mai departe, este opera timpu­
lui, căruia îi revine sarcina să de­
termine, potrivit legilor naturale
ale afinităţilor elective, selecţiona­
rea forţelor efective, de cele apa­
rente şi regruparea lor naturală.
Bine înţeles că toată această epo­
că rămâne susceptibilă de o mie şi
una de primejdii, şi că jocul iluziei
servite de minciuna politică şi so-
oială tşi găseşte aici un vast teren
de acţiune. Lucrul e cât se poato do
firesc. întregul ansamblu zoologic
poato fi împărţit, corespunzând per­
fect ideei de vertebrate şi neverte­
însem nări asupra
administrării şcoalelor
Peutruea şcoala să însemneze un
progres în desvoltarea unui popor,
trebuese sacrificii materiale, tre-
buesc dascăli şi conducători bine
salariaţi, trebuese localuri bune, hi-
gienice, material didactic suficient
şi un tratament abundent în inter­
nate. Toate acestea se fao cu bani.
Buna administrare a banului pub­
lic trebue să se facă după legi, re­
gulamente şi instrucţiuni precise
date de autorităţile superioare şi
aplicate cu pricepere şi mai ales
cu bună credinţă.
Pentru trebuinţele mele profesio­
nale am citit un tratat al d-3ui E.
Guillemin, intitulat «Comptabilité
des Lycées». Autorul este econom de
liceu la Paris, deci în măsură să
cunoască viaţa administrativă a
şeoaleî din Franţa. Lucrarea este
că hi urns rccrtrnandfilă de d. Flionne
brate, îu două categorii; una reac­
ţionând împotriva mediului prin
sporirea căldurei interne pe măsu-
ră ee scade căldura externă, şi cea­
laltă caro se conformează mediului.
Iluzia, de-oparte, şi minciuna de
alta, sociale, ca şi individuale, nu
eonstitue de cât forma psichologică
a reacţiunei vertebratelor împotri­
va mediului. Nietzsche, premergând
ştiinţa, a vorbit despre .«minciună
oa o condiţie a vieţei».
Nu e mai puţin adevărat însă că
acest joo de acţiuni şi de reacţiuni,
în care massele se confundă ca mo­
leculele mai multor corpuri într’o
aceiaşi soluţie, ascunde participan­
ţilor direct la el putinţa de a dis­
tinge limpede realităţile; aceste
realităţi îusă pot fi foarte uşor .vi­
zibile dela o distanţă oare eare. Pâ­
nă la Restauraţie lipsea poporului
românesc factorul sau ochiul dis­
tant oare să poată vedea, oa atare,
limpede în jocul acestei frământări.
Restauraţia ne-a dat pe Rege şi.
cu El, tocmai acest factor care, fi­
ind mai presus do toate sforţările
noastre colective de a da ţârei ele­
mentele conducătoare, de care are
uovoe, poate vedea cu toată perspec
ti va necesară unei limpezi orien­
tări,
Coroana are astfel, azi mai mult
ca oricând, un rol hotărâtor. Ea
trebue să vadă ceeace noi nu putem
încă desluşi din ceaţa frământări­
lor generale, şi trebue, prin acţiu­
nea ei directă, să supleeze amneziei
explicabile ori cărei prefaceri, prin
care trecem. Ne aflăm în faţa unei
bune duzini de afirmaţii contrarii.
Fiecare dintre ele are, deci, punctul
ei do .vedere, dreptatea ei proprie,
dar mai ales fiecare îşi proclamă, o
dată cu oxistenţa ei actuală, o in­
discutabilă vitalitate, şi, ea să zi­
cem aşa, eternitate. Lucrul este ox
plieabil. Nimeni nu se poate gândi
inexistent. Descartes, în maxima lui
celebră, nu a făcut do cât să pună,
într’o acsiomă psichologică de un a
duvăr omenesc absolut, un fapt ce­
lular. Clipa trăită este o eternitate.
Ea nu are nici început, nici sfârşit,
şi, aşa cum este, este absolută pen­
tru organismul la care so referă.
Lucrul acesta este lot atât de ade­
vărat şi pentru organismele sociale
sau politice. Valoarea fiecărei afir­
maţii îu parte însă, rămănâud ho­
tărâtoare din punctul ei de vedere,
trebue totuşi, controlată şi în ra­
porturile şi posibilităţile ei cu cele­
lalte. Or, aici începe problema cea
mai grea pentru epocile de frămân­
tare. Există, deoparte, un material
viu, de care avem nevoe, şi pe eare
totuşi nu-I vedem, sau încă nu-1 deo­
sebim ca atare, şi există pentru că
existenţa lui este condiţia existen­
ţei noastre de mâine, iar de altă
parte suntem solicitaţi de o întrea
gă serie de afirmaţii care se contra­
zic între ele până la absurd; noi,
în timp ce suntem chemaţi să jude
căm jocul acesta, participăm şi ca
actori la el. In această infinitate de
«eu», do «tu», de «noi» şi de «voi»
însă pot să existe foarte biuo cu to­
tul alte linii de demarcaţie de cât
acelea pe care se merge, şi pot lua
naştere combinaţii nebănuite încă.
Trobueso doar văzute legile de a-
finitate dintre corpurilo eu adevă
rat vii, şi prezidate, apoi, cu meto­
da rece a omului de laborator, com­
binaţiile fireşti ale corpurilor pre­
zente.
Şi acesta este astăzi rolul Coroa­
nei: să ne depăşească pentru a ne
încadra pe fiecare în locul cel mai
potrivit. Situaţia actuală îi pune la
dispoziţie toată libertatea de acţiu
ne, de selooţiune, şi de regrupare.
N, D a v id e s c u
P o rt, 'in sp e c to r g e n e ra l a l in s tru c ­
ţiu n ii p u b lice d in F r a n ţa .
I n p rim u l m o m en t v ă z â n d a tâ te a
d isp o z iţm n i p e rfe c te , am c rezu t că
vom p u te a îm p ru m u ta p e n tr u şcoa-
lele n o a stre , m u lte d in acele dispo-
z iţiu n i. M ’am în şe la t. D isp o z iţiu n ile
s u n t a d m ira b ile , d a r p e n tru F ra n ţa .
E le se a p lic ă în şcolile d in F r a n ţa ,
c a r i a u elevi fra n c e z i cu p ă r in ţi
fran c e zi, p ro fe so ri fran c e zi, p e rso ­
n a l fran c e z şi a u to r ită ţi fra n ţu z e ş ti.
O rg a n iz a re a a d m in is tra tiv ă a licee­
lo r d in F r a n ţ a d if e r ă fu n d a m e n ta l
de aceea a liceelo r n o a stre . Ş i e lo ­
g ic să fie aşa. A colo e o veche t r a ­
d iţie do c u ltu ră . N e c e sită ţile c u l­
tu ra le ale p o p o ru lu i su n t eu to tu l
d ife rite de ale n o a stre. I n tim p ee
la n o i n u se p o a te a p lica o b lig a ti­
v ita te a în v ă ţă m â n tu lu i p rim a r, a-
coio. în u ltim u l m om ent, se v o rb e şte
Echivocul liberal
Dezmeticirea partidului. - Liberalii şi succesiunea guvernului
Liberalii vintilişti au început sä
se desmeticească, şi să-şi dea seama
de greşeala comisă de d. Vintilă
Brătianu. Toate străduinţele pe
eare le-au făcut liberalii vintilişti,
dela 8 Iunie şi până acum, de a se
apropia de Palat şi a iratra în sen­
timentul opiniunei publice, d. Vin­
tilă Brătianu le-a distrus printr’un
gest pripit.
Partidul a fost surprins do hotă­
rârea ce a luat-o, fără să-l consulte,
însă care în mod firesc se răsfrânge
asupra lui,
D e& m eticirea p a r -
tid iilu i
Liberalii se află de doi ani în o-
poziţic. Membrii lui, neobişnuiţi cu
un asemenea regim... alimentar, vor
şi cer ca să vină la putere cât mai
curând. Pentru aceasta au vrut as-
tă-vară să-l debarce dela şefie lied.
Vintilă Brătianu şi să aleagă un alt
ws
TERM OM ETRUL Şl BENZINA
No apropiem de finele anului.
In epoca actuală, marile bănci şi
concerne financiare discută progra­
mul de activitate al anului viitor şi
stabilesc regimul de aplicare al în­
văţămintelor trase din experienţa
amilul în curs. Este evident că pro­
blemele financiare ce se pun astăzi
sunt mult mai grave şi mulţ mai
complicate decât cele rezolvnto în
mod curent până acum.
Capitalismul mondial nu mai poa-
te privi politica lui do viitor prin
prisma elementară negustorului
de bani fixat în colţul bulevardelor
şi nici nu mai poate încerca inves­
tiţii pe baza socotelilor de rentabi­
litate normală a afacerilor curente.
Fiindcă neprevăzutul este cu atât
mai dezastros, cu cât plasamentul
esto mai bine încadrat îu normele
do fiuanţaro uzuale.
Aceste norme sunt bine studiate
de adversarii capitalismului, cari,
cu toată slăbiciunea lor, dovedesc
pe zi cc trece mai multă abilitate
în lupta ce au pornit contra capi­
talului. Şi aceşti adversari şi-au fi­
xat ţelurile tocmai în direcţiunea
evoluţiei normale a organizaţiei ca­
pitaliste internaţionale şi deci ci
loveso tocmai în normele uzuale şi
în legile empirice ale finanţei mon­
diale.
Marea finanţa aro deci, pentru
prima dată dela înfiinţarea ei, o
nouă temă tactică de studiat şi de
aplicat pe teren.
Pedeoparte trebue să se preocu­
pe de împuţinarea adversarilor ei
şi în orice caz, să ia măsuri ca a-
ceştia să nu se înmulţească, iar pe-
dealta trebuie să restabilească echi­
librul economic mondial sdruneinat
do rezultatele neprevăzute ale poli­
ticei de expansiune exagerată a
propriilor ei instrumente ccouomi-
ee, — cu care s’a îmbogăţit mai
repede de cât trebuia, — şi ameuin-
ţnt de frontul anticapitalist. Din
ambele puncte de vedere, ţara noas­
tră trebue să fie unul din principa­
lele obiective ale financiarilor lu­
me!.
Strategia capitalului trebue să în­
ţeleagă, că agravarea crizei pentru
România îi poate aduce atâtea pre­
judicii —, direct sau indirect, ime­
diat sau ceva mai târziu, — încât
insistent de obligativitatea învăţă­
mântului secundar. Cerinţele so-
oialo im pu n aeolo conducătorilor,
concepţii cari nu se pot potrivi la
noi.
De aceea, a lua dispoziţiunile a-
plicate în administraţiile şcolare
din Franţa şi a le impune la noi,
ar fi o greşală enormă. Conducerea
didactică şi administrativă a licee­
lor din Franţa este încredinţată u-
nui Provizor, care, conform Statu­
tului din 4 Septembrie 1821 (în vi­
goare şi astăzi) este şeful tuturor
funcţionarilor liceului. El este ad­
ministrator şi ordonanţator, şi are
înalta direcţiune şi supravegherea
gestiunii economice şi a contabili­
tăţii. El are şi controlul preventiv
şi pe cel de gestiune. El nu poate
fi nici contabil, nici casier. Numi­
rea provizorului se face cu avizul
comitetului consultativ al învăţă­
mântului public asistat de rectori.
In Franţa, ministerul instrucţiunii
şi-a descentralizat o parte din atri­
buţii, pe care le-a trecut asupra
Rectorului Academiei, a cărui ju­
ANCHETE POLITICE
Snífüuiri publice pentru ounoaşterea nevoilor populare, Măsuri
pentru uşurarea crizei agrare, Atitudinea conciliantă a Jugoslaviei
in chestiuni externe, Jugoslavia şi minorităţile. Monumentul re­
cunoştinţei ţaţă âe Franţa la Belgrad.
şef în raporturi bune cu Palatul.
D-su a refuzat să sc demită şi le-a
spus partizanilor că situaţiunca se
poate remedia prin manifestaţiunile
ce le va face partidul.
D. VINTILĂ BRATIANU
Liberalii vintilişU au crezut cele
ce le-a spus şeful şi au făcut mari
eforturi materiale să populeze în­
trunirile convocate de partid. Acum
merită să întărească chiar cu ris­
curi sau sacrificii _ ceeace nu o do
fapt cazul — poziţiile din regiunea
cea mai descoperită a frontului de
luptă.
România s’a preparat în vederea
aceasta. Stabilizarea impusă do nor­
mele empirico derivând din exame­
nul oportunităţilor postbelico a fost
aplicată şi menţinută la noi cu sa­
crificii sângeroase.
Do altfel, această stabilizare, me­
nită a garanta echilibrul schimbu­
lui internaţional, na este o opera­
ţie firească, orgat^că şi naturală
pentru mecanismul economie aI u-
nci ţări.
Căci aurul din tezaurul băncei de
emisiune pe care noi ne căznim
să-l păstrăm intact prin restricţii şi
constrângeri cu consecinţe parali­
zante, pentru progresul avuţiei na-
ţionale, nu este un potenţial econo­
mie.
Aurul este pur şi simplu un ter­
mometru cu care so măsoară tem­
peratura economică a unei ţări.
Şi cum această temperatură va­
riază cu gravitatea maladiei do ca­
ro suferă organismul acelei ţări,
expus atâtor incubaţiunl patogeni-
ce în fiecare an, esto natural şi fi­
resc ca termometrul să înregistreze
toate aceste faze şi variaţiuni, cu
indicaţiunca urcărei sau scoborârci
tcmpcraturci.
Priu stabilizare însă, ni sc cere să
ţinem termometrul la fix. Adică să
artificializăm temperatura organis­
mului nostru, cu ghiaţă sau cu apă
fierbinte, spre a-i corecta yariaţiu-
nilo naturale.
Ne-aiu supus totuşi acestui regim
artificial pcutru a intra îu ritmul
internaţional- Dar sensul acestor
sacrificii şi peutru interesul nostru
şi pcutru ţările civilizate ,©ra ca de
la început să fim echipaţi în vede­
rea maréi bătălii ce se dă.
Eu cel puţin am înţeles stabiliza­
rea ca o măsură do ordine indispen-
sabilă desvoltărei noastre economi­
co pe planul de realizări burghezo-
capitalisto.
Adică situarea noastră îu rândul
ţărilor cari prezintând interes eco­
nomiei şi implicit finanţe! mondia­
le, urmează să fie supuse regimului
de asanare venit din afai'ă înăun­
risdicţie se întinde asupra tuturor
şcoalelor din cuprinsul Academiei.
Provizorii se recrutează dintre
profesorii cu titlul de agrege (cum
ar fi la noi examenul de capacitate).
Ei sunt ajutaţi de Cenzori, cărora
le delegă o parte din atribuţii şi
care se recrutează tot dintre profe­
sorii titulari. La cenzori, această
condiţie (profesor titular) nu este
indispensabilă.
Contabilitatea şi serviciul interi­
or al liceului sunt în atribuţiile Eco­
nomului, care este sub controlul
provizorului, dar are toată autori­
tatea şi iniţiativa în ad-ţia interi­
oară a liceului, ca oricare şef de
serviciu. Economul este un organ
de conducere, nu un organ inferior
do executare, cum este la noi. Toate
sumelQ alocate liceului dela Tezaur
sunt ordonanţate pe numele Econo­
mului. El este agentul contabil —
singur responsabil do încasările şi
plăţile ce trebuese făcute conform
bugetului. Economul este ajutat de
un sub-econom şi diverşi funcţio­
nari de Huron (CWirrnis aux éeri-
însă îşi dau seama că d. V. Brătia­
nu este un om politic sub medio­
cru şi că duce partidul la prăpastie.
De aceia au început să se audă vio­
lente glasuri de protest împotriva
sa şi să i se ceară demiterea.
S u c c e s iu n e a gu»
ver-nutui
Partidul liberal trebue să iasă
cât mai curând din echivocul în ca­
re l-a vârât din nou d. V. Brătianu.
Altfel el va fi găsit do o criză de
guvern, într’o situaţiuue destul de
delicată şi care l-ar exclude dinain­
te şi în tonte formele dela succe­
siune.
Socotim că liberalii vintilişti, des-
meticiţl de întâmplările din ultimile
zile, vor înţelege caro este interesul
partidului şi vor renunţa cât mai
curând la d. Vintilă Brătianu. A-
cest« esto do altfel şi Interesul fi­
nanţe! liberale. — Q _
tru. Căci dacă era vorba să stăm pe
mijloacele noastre proprii, soluţia
logică şi imediat cîieaeo pentru noi
ar fi fost alta.
Dar am făcut stabilizarea şi am
înghiţit regimul artificial al termo,
metrului, Ne-am purificat prin su­
ferinţă, aşteptând mântuirea.
După doi ani de aşteptare însă, a
sosit momentul să ştim pentru ee
am suferit.
Rămânem limitaţi la concursul
pe caro ni-1 da grupul Blalr, adică
ia manifestări de stearpă cordiali­
tate, în genul împrumutului de 200
m ilio a n e fr a n c i fr a n c e z i?
Sau trebue să păşim serios pe dru-
mul proiectat din prima zl a stabi-
lizărci cu sau fără menajarea aces-
tui grup? Fiindcă finanţa străină,
carc-şi alcătucşte acum programul
de activitate viitoare, poate crede că
noi, dacă avem pe d. Rist, suntem
înarmaţi cu tot ce ue trebue spre a
lupta cu succes mai departe şi nu
ştie că în România lipsa de credit
şi efectele stabilizăm au măcinat
toate averile şi aproape toate ener­
giile. Această situaţie trebue expu
să la timp, iar ajutorul pe care îl
pretindem străinătăţii, trebue îmbră­
cat în formele cele mal convenabile
şi mai potrivite scopului urm ărit de
capitalismul mondial în momentul
de faţă. Adică nici plasament a g ri­
col şi nici împrumut do stat.
Conducătorii statului nostru, preo­
cupaţi de modificarea budgetului;
so concentrează prea mult asupra a-
ccstci operaţiuni. Fiindcă, dacă uu
ni se procură credite noi şi scrioa
se, toate îmbunătăţirile şi raţiona­
lizările astăzi posibile devin inefi­
cace.
Ni se dă impresia că süniem îu
cazul unui autocamion încărcat cu
marfă, eare no mai putând urca o
panta, fiindcă nu mai are benziuă,
este mai întâi descărcat de conţinut,
pe urmă curăţat, uus şi demontat.
Eforturile şofeurului sunt insa
zadarnice, căci maşina nu poate
avansa, ulei goală şi nici revizuită.
Iar în timpul acestor îngrijiri inu­
til©, roţile pornesc singure devale şi
camionul se rostogoleşte în pră
pas tie.
Dacă şofeurul ar fi pus benzină!..
C. C o sia m la c lie
tures). Subeconomul trebue să aibă
un certificat de aptitudine, anume
pentru funcţia de subecon.om iar
funcţionarii de biurou se recrutea­
ză tot prin concurs sevei*. Ei sunt
obligaţi, daca au avizul economu­
lui, provizorului şi al Rectorului şi
aprobarea ministrului, să facă un
an stagiu gratuit, în biurourile E-
oonomatului, deaceea li se zice sta­
giari sau repetitori. După acest
stagiu, sunt numiţi funcţionari de­
legaţi.
După un an de delegaţie sunt che­
maţi la un examen de aptitudine.
Candidatul, printre alte condiţii,
trebue să aibă vârsta de cel mult
32 ani. Examenul constă din probe
scrise şi probe orale. Comisiunea e-
xaminatoare se compune dintr’un
inspector general, un pro vizor, un
econom şi un inspector de acade­
mie. Examenul de subeeononi este
mai greu şi comisiunea mai severă,
căci e mai numeroasă. Subeconomii
se recrutează numai dintre funcţio­
narii cu examen şi cu stagiu de cel
puţin 2 ani ea titular, deci al doi­
SA M B A T A 2 9 M OEM BRIE 1930
Scrisori din Delgrad
•>———(5039
BELGRAD. — Din dorinţa de a
cunoaşte necesităţile poporului Ju-
go-Slav, regele a însărcinat pe mi­
niştrii săi să organizeze, în deosebi­
tele regiuni ale ţârei, întruniri pu­
blice caro să îngădue contactul di­
rect dintre massele populare şi
membrii guvernului. Este foarte iu-
teresant peutru regimul de azi eâ
în aceste reuniuni au luat parte cei
mai distinşi membri ai vechilor
partide politice, care, prin prezenţa
lor, ca şi prin discursurile lor, au
aprobat starea de lucruri de azi
Mai cu seamă trebue subliniat că,
îu Croaţia, vechii tovarăşi ai lui
Rădici au participat la aceste întru­
niri publice, aderând la politica i-
naugurată prin manifestul Regelui,
din G Ianuarie 192!).
In discursurile lor, partizanii lui
Rădici au subliniat în special ne
mulţumirea poporului croat împo­
triva unora dintre Croaţii rătăciţi,
care se găsesc actualmente îu stră­
inătate, ca emigranţi, şi eare lu­
crează de acord cu duşmanii popo­
rului Jugo-Slav. Cu această operă
potrivnică poporului lor, aceşti câţi­
va emigranţi izolaţi au contribuit
mai mult la apropierea deosebite­
lor regiuni, şi au lăsat impresiuiiea,
în masse, că doar unitatea Jugo­
slavs, împotriva căreia lucrează ei,
poate să întărească ţara şi statul
înăuntru şi în afară.
/ ft
Pentru a îndulci criza economică
şi agricolă, care osto generală în
toate statele, guvernul Jugo-Slav,
cum am arătat în prima noastră
scrisoare, a făcut mari sforţări pen­
tru a standardiza exportul cereale­
lor şi al produselor agricole, creind
Banca do Credit Agricol şi deter­
minând pe agricultori să se orga­
nizeze în cooperative.
Mai esto însă §1 problema d atorii­
lor agricole, eare preocupă guver­
nul. In această privinţă se lucrează
la scutirea de restul do impozite ră­
mase neplătite în cursul acestor din
urmă cinci ani.
Vorbind despre această hotărâre
a guvernului, d. dr. Otto Frangheş,
ministru fără portofoliu, şi uu emi­
nent oconomist care a avut prilejul
să viziteze până acum do patru ori
ţara românească, cu deosebite mi­
siuni, a spus că această rezoluţie
eonstitue o sforţare care îu toate
straturile populare va fi primită cu
o mare satisfacţie. A mai declarat,
deopotrivă, că guvernul caută so­
luţia scăderei tutulor impozitelor,
şi mai eu seamă a impozitelor, per­
cepute asupra pământului agricol şi
asupra locuinţelor săteşti (cuciari-
na), şi asta în primul rând pentru
regiunile cu o producţie mai slabă
în cursul anului trecut.
* sfidătoare şi îndrăsneaţă ca şi sfâr­
In problemele de politică externă
miniştrii d-nii dr. Voislav Marin-
coviei, care, de ani de zile conduce
politica externă a Jugoslaviei, şi
d. dr. Costa Kumaraudi, care, totdea­
una când d. Marincovici lipseşte, îi
ţine locul, au vorbit în întrunirile pu­
blice de care am vorbit mai sus, şi
au arătat că nevoile poporului şi
ale statului Jugo-Slav, cer impera­
tiv o desfăşurare pacifică pentru
consolidarea ţărei. Pentru aceasta
Jugo-Slavia evită cu îngrijire tot
ceeace ar putea da adversarilor pri­
lej de intrigă, de provocare şi de
plângere.
De pildă, acum recent, comunită­
ţile din Slovenia au vroit să adereze
la declaraţia de recunoştinţă pe care
primăria din Liubliana a adresat-o
lea examen.
Am dat aceste detalii pentru a se
înţelege mai uşor ee personal ad­
ministrativ au liceele din Franţa şi
cum pot fi ele conduse cu asemenea
personal. Nici nu îndrăznim să fa­
cem o comparaţie cu situaţia dela
noi. Atât doar vom spune: la vârsta,
la caro în Franţa, funcţionarii dau
examene severe, pentru a ocupa pri­
mele grade de slujbă, la noi tineri
cu aceeaşi vârstă, fără nici un exa­
men şi fără nici un stagiu sunt nu­
miţi direct în posturile cele mai
înalte (inspectori, inspectori gene­
rálj, directori, etc.).
Cum o să putem face administra­
ţie ca în Franţa eu oameni recru­
taţi ca la noi?! Au fost la noi gim­
nazii şi licee, fără nici un profesor
titular. Tot personalul şi didactic
şi administrativ n’avea nici o pre­
gătire şi nici o răspundere. Minis­
terul ştje ce s’a întâmplat cu fon­
durile, pe care le-au mânuit ase­
menea oameni. : că ne-ar risipi nedumerirea pe ches­
(Cil>[i continuarea în pag. lî-d).
««a
C ehoslovaciei p e n tru a titu d in e a am i­
c a lă şi a lia tă a a ce steia în le g ă tu ra
cu p ro c e su l d ela T rie st şi a condam -
n ă re i şi e x e c u tă re i c a p ita le a p a tr a
ju g o sla v i. A u fo st în s ă co n siliate,
d in lo c u rile com petente, că n u e bina
să fa c ă lu c ru l a cesta, p e n tru a ev ita,
a stfel, o rice a c ţiu n e care a r p u te a
s ă p ro v o a c e n e m u lţu m ire a v ecinilor.
L u c ru l a c e sta dovedeşte a titu d in e a
c o n c ilia n tă pe c are sta tu l Jugo-S lav.
ţin e să o a ib ă îu to ato îm p re ju ră rile ,
A
Ju g o -S la v ia a fost recen t a ta c a tă ,
do p re sa m a g h ia ră şi g e rm a n ă că
n u ţin e se a m ă de o b lig a ţiile s ta tu ­
tu lu i m in o rită ţilo r. C ât a fo st da
n e d re a p tă a c e a s tă cam panie, se poate
ved ea d in fa p tu l e ă în su şi re p re z e n ­
ta n ţii m in o rită ţilo r, în în tru n irile de
c a re a m p o m en it, ca d -ru l W ilh elm
L ubisch, g e rm a n , la în tru n ire a dela
B u m a, d in V oevodina, şi d -ru l G a­
bor Ş au to , m a g h ia r, în în tru n ire a de
la S u b o tiţa , a u d e c la ra t că te n d in ­
ţele p o litic e i g u v e rn u lu i Ju g o sla v ,
su n t d in celo m ai fa v o ra b ile , şi că
s itu a ţia m in o rită ţilo r se îm b u n ă tă ­
ţeşte d in ce în ce- I a tă p e n tru oe
m in o rită ţile a u o ţin u tă p lin ă de
lo ia lita te f a ţă de s ta tu l a l c ă r r ce­
tă ţe n i su n t.
M işc a t de aceste d e c la ra ţii, m in is ­
tr u l de in s tru c ţie p u b lic ă, d. B o ja
M axim ovici, a d e c la ra t: «noi rom
face to tu l p e n tru ca J u g o -S la v ia să
fie a d e v ă ra ta şi d e o p o triv ă de b u n ă
m a m ă p e n tru to ţi a ce ia c a re nu sunt
(CHiti continuarea în pag. ll-a).
■Ml. OOj^jjoC'— •
[
Mândria a fost socotită, în toat9.
zremile, un păcat, în creştinism. Eă
este geneza atâtor mari rele. De*
aceia Dumnezeu «mândrilor stă îm*
potrivă», Deaceia Iisus fericeşte pe
cel umil cu inima. Deaceia «inima
înfrântă şi smerită» este bine-plă-
cută Domnului. ţ
Scriptura ne înfăţişează pilda cu
vameşul şi fariseul. Umil păcătos,
dar umilit, stând lângă uşa templu­
lui; cellalt, respectuos faţă de literă
Legii, dar păşind obrasnie înăuntru,
bătându-se cu pumnii ’n piept, Şi
păcătosul vameş a plecai acasă
<!.mai îndreptat» decât formalistul
moral, fariseul.
Cu părere de rău trebue să con­
statăm că pilda aceasta a fost dală
uitării şi astăzi vedem oameni pă­
şind cu îngâmfare, în biserica lui
Dumnezeu, ca şi cum ar păşi pe mo­
şia ălor bătrâni ai lor; vedem cu­
coniţe intrând fednie, cu privirea
curile sânilor ce sc muncesc să răs-
bată prin mătasea ce-i apasă şi-i
stropşeşte, !
Constatând această nedumnezeire,
un cucernic preot, probabil paroh,
din Calea Dudeştilor, a hotărât să-
şi aducă enoriaşii la calea cea ade­
vărată, — la calea umilinţa creştine.
Ascultaţi însă fantezie! Cucernicul
dudeştean a întins prin faţa biseri­
cii şi pe flancuri o frânghie, în si
de închinare. încărcată cu rufe, aşa
zicând, spălate; cămăşi de noapte cu
flori roşii de amici, ismene lungi cu
brăcinar, ismene scurte cu spitz-uH,
ca ’n vechime, ciorapi, obiele şi alte
cele. Frânghia este ridicată cu oare­
ce maţ mult de un stat de om; aşa
că rufele ajung destul de jos. Cre­
dincioşii, ca să ajungă în biserică,
sunt nevoiţi să treacă pe sub aceste
bulendréle. In dreptul uşii, pe frân­
ghie, a fost rânduită de strajă o
respectabilă păreche de ismene băr­
băteşti, crăcită la maximum. Cel ce
trece printre crăcii venerabilei pă-
rechi, se îndoaie de şale şi pneuri
de apă, dela îngemănarea cracUof,
U răcoresc creştetul, ori îi udă Pă­
lăria, Umilit, trecut pe sub isme-
ncle... caudine, cu proza vieţii ’n
minte, credinciosul nu mai are nici
un chef, nu mai face pe băţosul, ci
stă deoparte, acru, adus de şale;
ştergându-şi pălăria di mâneca, oii
frecându-şi creştetul ud, cu batista.
Iată ce pot face nişte ismene băr­
băteşti expusa, în toată măreţia
lor, la loc bun şi timp nemerit. O
nedumerire numai: de ce a ales cu­
cernicul preot, pentru umilire, is­
mene bărbăteşti şi nu muereşii? A-
dică a păşi pe sub ismene de băr­
bat, să fie lucru mai umilitor, mal
de ruşine decât a intra pe sub is­
mene de muere? Am fi recunoscă­
tori Arhiepiscopiei Bucureştilor da­
tia asta.
G er.
 CUVÂNTUL

Bill i I lD P r ş iiu l ainui proces istoric Cronica teatrală

(continuarea din pag. l-a) Litigiul a durat de mai mult de trei secole TEATRUL NATIONAL; r a t a u r s u l u i , cinci tablouri,
Jugo-Slavi de sânge şi de naţiona­ FAGARAS. — Zilele trecute s’« | Feldioara, la judecătoria rurală Cin
cui. Procesul a fost pierdut.
de d. V. V o ic u le sc u
litate, dar care sunt prin supuşenie». judecat în faţa curţii de apel din
»' Tg. Mureş un proces datând încă din După răsboiul de întregire a nea­ Consiliul d>e administraţie al Tea­ cred că a furat-o vriun urs, fiind­
Inaugurarea monumentului recu­ 1571 între comuna românească Fel- mului comuna Feldioara a făeut o trului Naţional şi-a adus însfârşit că există la munte legenda, că ur­
noştinţei poporului Jugo-Slav faţă dioara şl comuna săsească Samar- nouă încercare de a intra în pose­ aminte că este obligat să reprezin­ şii îşi aleg câteodată de tovarăşă
de Franţa, şi manifestaţiile care au Un din judeţul Făgăraş. siunea acestui teritoriu şi a inten­ te pe scena lui şi lucrări dramatice câte o fată de prin satele vecine,
avut loc, cu acest prilej la Belgrad, tat procesul comunei Somartin, pro­ originale. Primarul—soţul—şi jandarmul, sin-
Comuna Feldioara, iobăgească pe
manifestaţii la care au participat vremuri, cheamă în judecată, în a ces pe care de asemeni l-a pierdut Scriitorii noştri au tot dreptul să gurile două personagii tratate în
reprezentanţii tutulor regiunilor ţâ­ nul 1571, în baza actului său de «gră- în faţa tribunalului Dumbrăveni. fie nemulţumiţi de actuala condu­ modj realist de autor, — nu cred îp
rei au avut loc într’o atmosferă de | nituire» din anul 1307, dresat în lim­ In urma apelului făcut de comuna cere a Teatrului Naţional. Sub pre­ această poveste. De aqeia pleacă a-
măreţio şi de strălucire neobici-' ba latină de către delegatul Voevo- Feldioara şi în baza dispoziţinnilor textul autonomiei şi regimului re­ mândoi însoţiţi de o poteră să o
nuite. luate de către Curtea de apel Tg-- giei comerciale, lucrările lor sunt caute. După două lungi tablouri pi,
dului din Transilvania şi delegatul Mureş, d. consilier de curte, dr. Si-
Această sărbătoare a întărit şi mai capitolului catolic din Alba-Iulia, lăsate pe al doilea plan, rentabili­ toreşti, însă lipsite do orice acţiu,
mult convingerea obştească că si­ comuna Şomartiu, cerând restitui­ mion Buteanu a făcut cercetări în tatea fiind, se pare, criteriul de ju­ ue dramatică, o găsesc pe Vidra la
tuaţia de amiciţie franco-jugo-slavă rea terenului numit «Golbav», în su­ toate archivele unde ar fi putut afla decată al comitetului de lectură. Din o fântână în munţi. O leagă, o duo
din trecut ca şi din prezent nu poa­ prafaţă de peste 1000 jngăre, care a ceva în legătură cn acest proces. această cauză, dela începutul aces­ jos în sat şi vor s’o aresteze pentru
te să fie decât chezăşia unor şi mai fost încălcat de amintita comună. Apelul s’a desbătut în ziua de 7 tei stagiuni, nu 6’au reprezentat de

CAPITALA
tentativă de asasinat.
strânse legături viitoare. Noembrie a. c. în faţa Curţii de a- cât două lucrări originale: Casan- Soţul, primarul, ar vrea s’o
Interesele comune ale acestor do li­ Cu ocazia desbaterilor, comuna pel Tg. Mureş, preşedinte fiind d. dra, drama d-lui Nicolae lorga, şi ierte, însă îi cere să revină acasă.
state, de altfel, do a menţine pacea Feldioara a pierdut procesul din consilier dela Curtea de Casaţie, piesa i-lui V- Voiculescu. Ea refuză. Atunci o pune pe ea şi
F u r tu l d e la a ta ş a tu l m ili­ europeană împotriva tutulor încer­ cauză că, la început, mănăstirea că­ Drăghicescu asistat de d-nii consL Niciodată dela răsboi până astăzi pe mama oi sub pază, până la ter­
cărilor de a o tulbura prin atingerea lugărilor «Cisterciţi» din comuna lieri raportori dr. Buteanu şi Manea
loţl ta r a l P o lo n ie i autorii dramatici n’au fost puşi In

I
Cârţa—Făgăraş, mănăstire desfiin minarea cercetărilor. Vidrei îi este
comuna Feldioara fiind reprezen­
Căpitanul P. D. Los, ataşat mili­ integrităţei tratatelor şi a integri­ tată de regele Matei Corvinul pen­ tată prin d. dr. Octavian Vasu, de
un regim aşa de vitreg ca în cur­ teamă ca flăcăul cu care trăia sus
tar al Poloniei, a reclamat prefec­ tăţii teritoriale a aliaţilor au fost sul actualei stagiuni. Ni se va răs­ pe munte — un dezertor — văzânej
Idomnii necunoscuţi, au intrat în locuinţa D . N ie.
tru imoralitatea călugărilor, iar mai
ture! de politie, că autori rămaşi cu acest prilej subliniate din plin. pe urmă Universitatea săsească, în
canul baroului Făgăraş iar comuna
Şomartin prin d. dr. Wilhelm Klein.
punde că direcţiunea Teatrului Na­
ţional a avut de acoperit unele go­
că nu se mai întoarce să nu vină
s’o caute şi să-i aducă pruneul ee-1

PROFESORI, sa, din strada Londra No. 34, şi au

cotrobăit prin toată casă, furând
lucruri de îmbrăcăminte şi un cea­
—s—»—000X000--------

OFIŢERI,
M E D IC I,
AVOCAŢI
to ţi amatorii
de cărţi bune
TOATE BIBLIOTECILE
PUBLICE $i P articulare
tre&ue sa citească neapărat FEN O»
MENALUL ROM AN ISTORIC
de marele scriitor german
EMIL LUDWIG
tu tălmăcirea desăvârşită a «Mul
EMAN. C ERB U
Aceasta carte fără seamăn ţi fără
precedent na trebue să lipsească din
nici o bibliotecă.
S« g ăseşte la toate librăriile şi
la Editura „ E M IN E S C U “ S. A.
B ucureşti, S ir, P arlam entului 2 ’
B u k a r e s te r T a g e b la tt
Singurul cotidian în limba ger­
mană din Bucureşti, Vechiul Regal
şi Basarabia. Foarte răspândit.
Redacţia şi Administraţia strada
Sărindar 14.
Teletop 374/23,
B u letin m e te o r o lo g ic
Timpul probabil la 28 Noembrie
1930.
Presiunea în uşoară creştere cu
8—1 m. rn.
Cerul senin — ceaţă dimineaţa şi
■eara, vânt slab din sectorul sudic.
Temperaturile îq creştere.
— -ooxxoo——
Bursa
■ LONDRA 818
I Bill ZURICH 306%
PARIS 151#
Piaţa do devize fără mişcare.
Paris 6.6214
Belgia 23.40
Elveţia 32.68
Londra 817/
Italia 8.8234
New-York 168.40
Praga 5.00
Viona 23.74
Berlin 40.18
BURSA DE ACŢIUNI
Piafa ameliorată. Toate valorile
Cotate Ia cursurile uşor superioare
celor precedente. Rentele susţinute.
B-ca Naţională opt 5475,550
B-ea Românească 610.20
Soc. Steaua Rom. 375
Soc. Astra Rom. 590.55
Soc. I.R.D P. opt. 105,100
Soc. Astra pui. 540
Soc. Cr. Minier opt. 245
Soc. Sirius 29885
Soc. Mica 135.40
Dar în afară de lipsă de pregăti­
re, nouă nu ne place nici munca.
Directorii şi contabilii dela şcoa-
Conflictul dcla
calitate de proprietari ai comunei
iobăgeşti Feldioara, nu şi-au însuşit
procesul. Ordinul dat de împărătea-
za Terezia în anul 1456 pentru resti
In baza constatărilor făcute de d.
consilier Buteanu şi în urma unui
apel al d-lui preşedinte, comunele
împricinate au făcut o transacţie
luri diu buget şi de aceia a recurs
la repertoriul străin. Argumentul
nu este şi nici nu poate fi valabil,
născuse de când fugise. Frica ei este
îndreptăţită. Flăcăul se întoarce
împreună eu pruncul îmbrăcat în-
sornic de aur.
Serviciul de urmărire, a început
Monitorul Of clar
tuirea acestui teren comunei Fel­
dioara şi hotărârea comisiei trina-
judecătorească, împărţind între ele
teritoriul de peste 1000 jugăre su­
fiindcă lucrările din literatura u-
niversală n’au fost alese după nici
un criteriu, iar statul îi dă Teatru­
tr’o blană de urs. Prim arul îl îm­
puşcă. Satul îl face prizonier pe so­
ţul hain, iar Vidra îşi plânge iubi­
cercetările pentru prinderea, auto­ »
rilor furtului.
-000X000- Comisiunea instituită de ministe­
ţiouale (compusă din unguri, saşi şi
steni) instituită în anul 1821, caro
a stabilit dreptatea în favorul co­
prafaţă.
Astfel a luat sfârşit acest proces,
lui Naţional o subvenţiuue destul
de mare pentru a ajuta să se des-
tul.
Viaţa şi moravurile ţăranilor sunt
Convocarea membri­ rul de finanţe pentru examinarea
doleanţelor lucrătorilor dela «Moni­
munei Feldioara, au fost neglijate
torul Oficial» este pe punctul de din aceleaşi motive.
important prin actele istorice ce le-a
scos la iveală şi care a preocupat
timp de mai mult de trei secole şi
volte gustul artistic al publicului
şi să încurajeze literatura drama­
frumos piinse de autor. Tabloul al
treilea în special, este de o rară
lor Ligii Culturale a-şi încheia lucrările. In amil 1908, comuna Şomartin a jumătate, mai ales pe conducătorii
tică originală. frumuseţe. Păcat însă eă nu poate
interesa publicul şi sub prizma tea­
Membrii «Ligei Culturale», sec­ S’au cerut reprezentanţilor lucră intentat proces de încălcarea unei
părţi din acel teritoriu, eomunei
comunei Feldioara.
GH. B.
Anunţarea reprezentărei piesei trală.
d-lui V. Voiculescu ne-a bucurat,
ţiunea Bucureşti, neîntrunindu-se la torilor concluzii scrise pe baza că­ Scena apariţiei flăcăului îmbră­
prima convocare în numărul cerut rora să se faeă propuneri ministe întâi fiindcă vedeam eă Teatrul Na­ cat în urs, ca un clown de circ, şi
ţional intră în rosturile lui fireşti,
de statute, ei suat convocaţi din nou rului de finanţe.
în adunare generală Duminică 30 Deocamdată, comisia a stabilit eă şi al doilea pentrueă eram siguri având copilul vârât în blană, ni
Noembrie 1930, orele 4 p. m. în loca­ asupra orarului de 48 ore săptămâ­
lul Ligei Culturale, Bulevardul nal, prevăzut de regulament şi care
Schitu Măgureanu No. 1. a determinat greva lucrătorilor, nu
Curierul judiciar se o limbă românească, lipsită de,
trivialitatea trad,ueerilor ee le-a ju­
s’a părut absolut ridicolă şi credem
că vom auzi pe scena lui vorbindu- că trebueşte modificată pentru
prestigiul teatrului, fără întârziere.
D . G. Nottara a jucat pe orbul sa­
La ordinea zilei: Darea de seamă mai încape diseuţiuni. decata Curţei eu juraţi pentru cri­ cat în ultima vreme.
D o u ă lib er ă r i im p o r ta n te Speranţele noastre au fost cu pri­ tului cu atâta simplicitate şi artă,
a secretarului de activitatea Ligei Dat fiind spiritul de conciliere, de ma de omor. In urma ricbizitoru-
pe amili 1929—1930. Darea de seamă care este animată comisiunea, este Camera de pnnere sub acuzare, în lui d-lui procuror Ionel Petreseu sosinţă satisfăcute! De pe vremea îneât a făcut clin el o mare erea-
a casierului şi descărcarea de ges­ probabil eă încheerile ei vor repre­ şedinţa de eri, a făeut două libe­ comisia juraţilor a adus un verdict când se jucau piesele lui Delavrau- ţiune.
eea, n’am mai auzit pronunţându-se D. Ghibericon a dat o notă auten­
tiunea financiară. Propuneri din zenta cele mai echitabile soluţiuni rări importante. A admis apelul fă­ afirmativ, pe baza căruia curtea
partea membrilor. Alegerea noului în conflictul de muncă dela «Moni­ cut de Nicolae Teodorescu, comer­ prezidată de d. consilier CamH De- po scena Naţionalului, o limbă ro­ tică şi savuroasă unui ţăran de
comitet pe anul 1931—1932. Alegerea torul Oficial». ciant, învinuit de asasinat, crimă metrescu, a condamnat pe Rugero mânească aşa de frumoasă, bogată munte.
cenzorilor şi cenzorilor supleanţi. — 00= 0X 0 —00 — săvârşită dar neizbutită, asupra Dreina la 5 ani recluziune. şi plină de expresiuni atât de pito­ D. G- Ciprian, în rolul primarului,
Aceasta fiind a doua convocare, d-lui avocat Totos. Apelul, era îm­ reşti. Textul d-lui Voiculescu este a găsit accente juste şi impresio­
adunarea se va ţine eu oricâţi mem­ potriva ordonanţei d-lui judecător C ond am narea unor com u­ o încântare pentru ureche. Nu pu­ nante. De asemeni d-nii Marius,
brii vor fi prezenţi. Urna se va în
chide la orele 6 jumătate precis.
lin non proces de instrucţie al cabinetului 7, car«
îi respinsese cererea de eliberare-
n iş ti
Secţia I a tribunalului Ilfov a
tem spune aeelaş lucru şi despre Finteşteanu, Săvulescu şi Theo.
piesa în sine. Ea este inexistentă D-nele Eugenia Ciucurescu, So-
— — ooxoo------ Mareşal Averescu-„Cheinarea‘< Liberarea camerei s’a făcut pe cau­ condamnat la câte doi ani închisoa­ din punct de vedere teatral. rana Ţopa şi Irina Nădejde, au dat
ţiune morală. re coreeţională pe comunişti Const. «Fata ursului» este o frumoasă, o un larg concurs autorului prin fe­
Dcla „Societatea ro­ CLUJ 26. — In timpul desbateri- A admis şi apelul d-lui dr. Ale Frâncu şi Gh. Rosenthal învinuiţi admirabilă poveste dialogată, însă lul cum au interpretat rolurile.
lor procesului d-lui mareşal Ave- xandru Săvulescu din str. Viitoru­ nu o piesă fţe teatru, care să răs­ D. Gusty, a pus în scenă această
mână de fi osofie*‘ rescu eu ziarul «Chemarea», a apă­ lui, învinuit de provocare de avort,
de răspândire de manifeste aţâţă­
colească sentimentele spectatorilor. piesă cu dragostea ee o arată în­
toare pentru ordinea publică. E de
TUDOR VIANU: RENEDETO
rut în acest ziar un articol în care care a provocat moartea unei femet
se reeditau aprecierile cu privire Acest apel era tot împotriva or
remarcat că aceşti comunişti, după Autorul a îucercat să îmbie le­ totdeauna debutanţilor. Autorii o-
genda eu realitatea! Vidra a fugit riginali au în d-»a un mare prie­
CROCE ce au avut atitudine necuviincioasă
la rolul d-lui mareşal Avereseu în donanţei d-lui judecător de instruc­ faţă de tribunal, au făcut tot ei pe de acasă în noaptea cununiei. Fiind­ ten.
In ciclul «Societăţii române de timpul răscoalelor ţărăneşti din ţie al cabinetului 7, care respinsese T. BOBEŞ
victimele şi au refuzat să se apere. că nu este găsită nicăeri, ţăranii
filosofic» a vorbit eri, la Fundaţie 1967- Articolul de care vorbim esto cererea de liberare.
d. profesor Tudor Vianu despre: semnat de tânărul chemărist Petrea A g e n t d e p e r c e p ţ ie d e la p i-
Şi această liberare e’a făcut pe
Benedeto Croce. Tuţea. d a io r
Benedeto Croce, filosof napolitan, D. mareşal Áverésen luând în ur-
împreună cu prietenul său Gentile, mă cunoştinţă do acest nou atac al libertate aseară.
cauţiune morală-.
Ambii preveniţi au fost puşi în D. procuror Missir a deschis ac­
ţiune publică pentru delapidare de Spectacole ştiri artistice
sunt cei mai de seamă filosofi ai organului chemăriştilor, a hotărât îl bani publici împotriva lui I. On- T e a tr e Asta seară se reprezintă la tea­
Italiei. Profesorul său Lamiova l’a să intenteze o altă acţiune juridică, A r e s ta r e a u n u i sc a n d a ­ cescu, agent la percepţia 8 comuna­ trul «Maria Ventura» marele suc­
învăţat să ridice maiestatea sa idea­ însărcinând cu facerea noului pro­ la g iu lă, care şi-a însuşit câteva mii delei TEATRUL NAŢIONAL: Fata u r­ ces al stagiunei «Grand Hotel» şi
lul. La început dedat studiilor isto­ ces pe d. dr. L- Gabor. D. procuror Mâuolache Krupens- dela contribuabili. Cu facerea cer­ sului. «Când doi se ceartă».
rice, a trecut apoi la preocupări de D. dr. Gabor a introdus eri acţiu­ ki a deschis acţiune publică, potri- cetărilor a fost delegat d. judecă­ TEATRUL VENTURA : Grand Ho­ Piesa a fost pusă în scenă de d.
ordin filosofic. nea la parehet, unde urmează să vit articolelor 184 şi 185 c. p. împo­ tor de instrucţie al cabinetului II. tel şi Când doui se ceartă. Victor Ion Popa, în interpretarea
La 1900 publică tezele sale despre fie citat autorul nonlui articol in­ triva tâmplarului Ştefan Balint din ——i—oooxooo- TEATRUL REGINA MARIA: Că­ d-lor Iancovescu, Timieă şi d-ra
estetică. Arta, după credinţa sa, criminat. Meşterul Manole, care a lovit grav lătoria din urnă. Maria Mohor, în rolurile princi­
este un puternic mijloc de cunoaş­ pe sergentul de stradă Matei Ma­ TEATRUL MAJESTIC: Compania pale.
tere a individului, iar această cu­ ——0 0 = 0 X 0 = 0 0 —— rin umplându-I de 6ânge. In stare P r o fe s o r ii „ c u m u la r z i“ Pitpalacul: Două inimi într’un •
noaştere se operează prin intuiţie de arest acest scandalagiu a fost pat. Astă seară, Vineri 28 Noembrie,
Ministerul instrucţiunii ne trimi­ ELITE: Revista «Elite Express» 2
Intuiţia este echivalent cu expresia. Ş e d in ţa gru p u lu i p a r la ­ trimis în judecata ocolului 7 urban
Arta este expresie şi orice expresie
este artă, adaugă Croce. La 1903
Croce scoate eu amicul său Gentile
m e n ta r a g r ic o l
Bucureşti, conform legei micului
parchet.
te următorul
COMUNICAT
Sub titlul «Cumularzii regimului»
res.
C in e m a to g r a fe
Teatrul Naţional reprezintă pentru
acte şi 14 tablouri şi Lunettes noi- a doua oară «Fata Ursului» de d.
V. Voiculescu cu d-nele: Sorana
Ţopa Tătara, Eug. Ciucurescu, Iri­
revista «La critica», la 1913 Breviar Grupul parlamentar agricol va P r o c e s u l C in e m a to g r a fu ­ unele ziare au publicat numele mai
de estetică şi marea sa operă în pa­ ţine şedinţă Miercuri 3 Decembrie,
lu i Lux
multor profesori dela universitatea CAPITOL: Barcarolle d’amour.
na Nădejde, d-nii: C. Nottara, G.
Ciprian, I. Finteşteanu, N. Săvu-
tru volume «Filosofia ca ştiinţă a la orele 10 dimineaţa, în localul mi­ Secţia IV a Gurţei de apel a res­ din Cluj, cărora li se aduce acuza- SELECT şi BULEVARD PALACE lescu, Al. Marius, I. Theo, I. Ul-
spiritului». nisterului agriculturii şi domenii­ pins acţiunea în contencios făcută ţjunea că deţin mai multe funcţiuni. «Parada Paramount» film vorbit meni, etc. Regia o are d. Paul
Din întreaga filosofic oroeiană se lor. de către d. Adolf Bercovici, proprie­ româneşte cu Ion Iancovescu, Gusty.
Pentru a se vedea netemeinicia
Membrii grupului vor lua cunoş­ tarului imobilului din str. Doamnei
desprinde efortul de a elibera indi celor afirmate, este destul să ară­ Paula Iliescu şi Maurice Cheva­ — —o o x x x o o —
vidualul din angrenajul spiritual. tinţă. cu acest prilej de nouile le­ colţ cn Academiei (cinematograful tăm faptul că este socotit drept cu­ lier
Opera sa este patetism de probi­ giuiri cu caracter economie şi agri­ Lux), împotriva deciziei primăriei
mulard un profesor care este, în a- FEMINA: Totul pentru bărbaţi.
tate şi conştiinciozitate. col ale guvernul ni sect. IV albastru, care refuzase au­ celaş timp, prodecan al unei facul­ TRIANON: îngerul albastru cu E-
. i. m. torizaţia do reparaţie ce urma s’o
tăţi. Ori, se ştie că, această de a mil Jannings.
— — 0 0 0 X 0 0 0 ---------- facă şi care în realitate era o re­ doua funcţiune este cu totul onori­ REGAL : Adio... Napoli!
novare a acestui imobil. V in e r i 2 8 N o e m b r ie
fică. ROXY : Brand in der Oper.
Congresul sfaturilor 0. Emanai la d. masa­ C rim ă d in g e lo z ie
De asemenea este socotit drept cu­
mulard un profesor care face parte
CINEMA «VOX»: OFIŢERUL DINj 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 761 kHz.
GARDA, film sonor şi cântat cn 13: Muzică de orchestră (plăci de gra­
negustoreşti ink Alaltăeri Curtea cu juraţi de II din consiliile de administraţie ale Victor Mc. Logleu, eomplectare mofon).
fov a judecat dela ora 3 după am ia­ nnor societăţi particulare. un jurnal şi la orele 6 şi 10 sea­ 13.30: Informat luni, bursa do cereale,
Duminecă 30 Noembrie şi Luni PRAGA, 27 (Rador). — D. Teodor ză până la 4 dimineaţa procesul i- D-lui prof. Al. Borza, secretarul ra va juca trupa neagră, «BLACK bursa de efecto, cota apelor Dunării şl
1 Decembrie cor. va avea loc în sa Emandî, ministrul României, a fost talianului Ruder Dreina care în general al ministerului instrucţiu­ FLOWERS» în opereta LOUI­ semnal orar.
la «Frascati» congresul sfaturilor primit azi dimineaţă într’o lungă ziua de 14 Martie a tras cinci fo­ nii, i se aduce învinuirea că este SIANA sub Direcţia LOUIS 13.50: Muzică instrumentală (plăci de
negustoreşti din toată ţara. audientă de d. Masaryk, preşedin­ curi de revolver asupra soţiei sale cumulard prin, faptul că este şi pro­ DOUGLAS. gramofon).
La congres se va cere modifica­ tele republice’, pentru a-i prezenta Elsa omorând-o pe loc. Nenorocita fesor la seminarul pedagogie, di­ OMNIA: Ţarul Pavel şi M-me Pom­ 17: Orchestra Radio: Sirlen Milancsi:
rea regimului perceperii impozite­ scrisorile de acreditare din partea se ducea tocmai la o fabrică de rector al grădinii botanice din Cluj padour. După victorie — marş; Suppé: O dimi­
lor directe, se va discuta despre M. Sale Regelui Carol II. lângă uzinele Lemaitre şi pentru şi eă prezidează diferitele comi- CORSO: Troika. neaţă, un prânz şi o seară la Viena;
criza economică etc. Cu acest prilej, d. Emandi a pre­ eă nu vroia să trăiască eu el, a fost eiunl cari lucrează la acest depar­ MARNA: Logodnica mortului. Joh. Strauss: Rudolfski ängo — vals;
Ca o demonstraţie, se va cere ca zentat preşedintelui republice! pe rău maltratată şi apoi omorâtă. A tament. MARCONI: «Regele Parisului» cu Schumann: Două piese din «Jugend Al­
Luni magazinele să fie închise. membrii legaţiunei. cest criminal a fost trimis în Ju D. prof. Borza nu mai funcţio­ Ivan Petroviei, film vorbii bum»; Niemann: China antică — suită;
nează la seminarul pedagogic încă VOLA BUZEŞTI: Pe frontul de Perollo: Nocturnă.
de acum doi ani, iar dela catedra u- vest 1918, vorbit în germană şi 18: D-na Paula Neculcea: Problema fe­
şi suficiente tot odată. Oricare di­ vezi easa de bani, iar în Franţa, ca. Vom vedea ce se va întâmpla eu franceză.
niversitară a d-sale se află în con­ meii muncitoare.
rector de liceu dela non ar fi foarte inspectorul general este obligat ca Partida dublă, care e introdusă ob­ — O0O0OXO0O0O----
cediu. 18.15: Informnţiuni, meteorul şi sem­

lele noastre se vor îngrozi când vor
.vedea câte registre, liste, situaţii,
oontroale, etc., sunt în uz la liceele
din Franţa. E mult, In adevăr, dar
eu munca ordonată a nnor oameni
pricepuţi, toate obligaţiunile sunt
împlinite.
La noi, pentru contabilitate şl
administraţie sunt doar câteva re­
gistre şi situaţii. Foarte putini le
ţin în ordine perfectă, dar toţi se
plâng de prea multă muncă. La noi,
toţi directorii sunt degrevaţi (scu­
tiţi) de un anumit număr de ore de
curs, pentru ea să aibă timp să se
ocupe de direcţie, dar nu toţi di­
rectorii au diurne şi avantagii le­
gale, pentru ea să se ocupe de di­
recţie, dar nu to ti achită prin mun­
că, aceste avantagii. Avem şi noi
elemente do valoare, dar nu despre
ei este vorba.
La noi, nimeni nu vrea situaţii şi
registre cât mai detaliate, mai com­
plecte oi dimpotrivă, cât mai redu­
se, mai simple, Indiferent dacă sunt
bucuros dacă ar avea un buget cu
2 articole: unul de venituri şi unul
de oheltueli. Bugetul unui liceu ex­
ternat în Franţa, are 38 articole de
venituri şi 53 art. de cheltueli. In­
ternatul are 53 art. de venituri şi
57 art. de cheltueli. Pentru conta­
bilitatea în bani se întrebuinţează
II registre şi pentru contabilitatea
în materii 6 registre, acestea sunt
obligatorii, lăsâridu-se latitudine e-
eonomului să utilizeze şi alte re­
gistre, dacă apreciază că sunt nece­
sare. Liste, situaţii şi tablouri sunt
indicate în acest tratat, 313 exem­
plare.
Pentru cassă şi astăzi sunt în vi­
goare regulamente din 1803 şi 1809.
Printre altele, este şi dispoziiţa eă
la ea-sa de bani să fie două chei,
una la provizor şi alta la econom.
O măsură excelentă de siguranţă.
Dar la noii Dorm unii cn banii sub
cap. Verificarea Casei se face oda­
tă pe lună, cel puţin, de provizor şi
odată la trei luni de Rector. La noi
se supără directorul, dacă vrei s&
la sosire, mai întâi să constate casa
şi pe urmă să faeă verificarea o-
peraţiunilor.
Când citeşti cu deamănuntul toa­
te atribuţiile provizorului şi ale c-
conomului, te minunezi şi te întrebi
cum de le pot executa. Un singur
răspuns este: sunt muncitori. Este
drept că au şi mijloace dar au şi
alt mod de a înţelege şi împlini da­
toria.
Că au mijloace! Aşa tratează sta­
tul pe slujitorii săi şi aşa îşi orga­
nizează serviciile. La noi, multe în-
losnri, cure, acolo sunt strict nece­
sare, apar ca un lux. In Franţa,
Provizorul are drept legal la: un
salon, o sufragerie şi trei camere cu
dependinţele necesare. La noi, da­
că se face o instalaţie de bae şi un
closet eu apă, este un lux. Este prin
urmare o deosebire fundamentală
şi în concepţii şd în deprinderi.
Şi de aceea repet, nn e bine să
luăm regulile şi legile franceze sau
oricare altele şl să le aplieăm la
noi; nu se potrivesc, nu se pot apli-
ligatoriu prin lege, în toate insti­
tuţiile publice. Sistemul e bun, fără
îndoială, dar ou cine se va apliea!
Funcţionarii noştri cunoşteau con­
tabilitatea publică aşa cum era pâ­
nă acum. Partida dublă nu-i vre-o
filosofie grea, dar cere anumite cu­
noştinţe şi principii elementare, pe
care, dacă nu le ştii, nu poţi fi con­
tabil. Pentru punerea în practică a
dispoziţiilor din lege, era necesar
să se institue mai întâi un curs de
6-8 luni, cu actualii funcţionari —
obligator pentru toţi, dela şef de
biurou în jos — şi facultativ pen­
tru ceilalţi şi cu chipul acesta se
formau elementele necesare. Având
personal selecţionat, aplicarea legii
era asigurată. Aşa cum e, va fi foar­
te greu.
_Gr. B.
1
Funcţiunea de director al grădi-
nei botanice din Oluj, face parte
Dela amiciţia franco-ronM nal orar.
18.30: Orchestra Radio: Rother: Pasto­
integrantă din catedra pe caro d-sa Duminică 30 Noembrie ora 4 p.
o deţine la acea universitate, aşa m. va avea loc la şcoala Visarion rală (pentru quartet de coarde cu pian);
Dicker: Logodna băetanci — Intermezzo;
precum alţi profesori sunt şi direc­ (str. Cometa No. 19) a doua şezătoa­
torii laboratoriilor de pe lângă ca­ re organizată de «Revista Franco- De Sanctis: Canto din Menestrello Wald­
teufel: Sfârşit de veac. Carastoianof:
tedrele respective. Română», organ de propagandă al Amintiri din Bitolia: intermezzo; H.
Faptul că d. prof. Borza, în cali­ Amiciţiei 'Culturalo Franco-Româ- Theo Dreycr: Marş spaniol.
tate de secretar general al acestui nă. D. Pavel Al. Macedonski, va UNIVERSITATEA RADIO
departament, prezidează diferitele vorbi despre «Victor Margueritte»
19: D. prof. Nistor: Unirea Bucofinel.
comisiuni ale ministerului, nu este marele romancier francez-, apoi
decât o obligaţiune impusă de lege. vor urma producţii avtistieo-muzi- 19.20: D. ministru Inculcţ: Unirea şi
regionalismul.
eale. 19.40: D. prof. N. Iorga: Istoria Ro­
ooxoo----*
Scaitaal la primăria Festival
mânilor.
am Berlin PROGRAM DE SEARA
20: Maica cea tânără, un act de Emil
BERLIN, 27 (Rador). — In şedin­ Revista «Adam» organizează în Isac. Regia d. V. Bumbeşti.
ţa de azi a Consiliului Comunal al sala «Baraşeum» pentru seara de 21: Muzică de dans (plăci de gramo­
Berlinului, s’nn produs scene tu­ 6 Decembrie a. c. un festival în cin­ fon): Lucia de Lamermoor, operă în trei
stea fabulistului Eliezer Steinberg. acte de Donizetti (doză electromagne­
multoase.
Şedinţa a fost suspendata în mai Vor rosti cuvinte de salut d-nii: dr. tică).
multe rânduri, şl în tele din urmă, S. Bickel, I. Călugăru, I. Gropper şi Intre acte informaţiuni.
poliţia chemată de Preşedintele Iacob Sternberg. D. Eliezer Stein­ ŞCOALA POLITECHNICÄ
Consiliului, a evacuat din sală pe berg va conferenţia apoi despre 16: Beethoven: Simfonia 9-a
consilierii comunişti «Fabule şi poveşti».