2 APĂRAREA NAŢIONALĂ
Sguduitoarea dram ă populară din Rusia so v ietică
- Uit m anifest al tineretului em igrant rus eătre popoarele lum ii —>
: Í Publicăm mai jos părţile mai im­
portante ale manifestului lansat
deunăzi de tineretul emigrant rus,
către toate popoarele civilizate ale
lumii:
— „îndreptăm cuvântul nostru
către toate popoarele civilizate ale
lumii, deşi suntem în curent cu
faptul că în atmosfera contimpo­
rană de psihoză, el nu va afla ecoul
. aşteptat. Momentul de seriozitate
ne impune însă ca să facem acest
lucru.
Propaganda comunistă va încerca
prin orice mijloace ca să estompeze
strigătul nostru, dar oamenii prin­
tre cari am crescut şi am trăit, vor
, reţine cu toate acestea ceva din
sbuciumul unei generaţii fără pa­
trie. Cu toate că lumea civilizată
priveşte de 20 de ani cu indiferenţă
gigantica tragedie populară care se
joacă în Rusia, noi totuşi nu ne-am
pierdut toată încrederea în uma­
nismul popoarelor. Ele, cari se re­
voltă de multe ori cu pasiune pen­
tru chestiuni mai mărunte, cum ar
fi de ex. cazul executării unui cri­
minal în USA, despre care nu se
ştie precis dacă e vinovat, vor ve­
dea înfr’o zi că istoria nu a înre­
gistrat niciodată o astfel de strivire
a drepturilor omului, ca cea din
Rusia şi că nici un popor nu a sufe­
rit vreodată o astfel de pustiire mo­
rală şi materială.
ZILNIC, MII DE VICTIME NEVI­
NOVATE...
Ne ridicăm in apărarea unui
popor şi a milioanelor de oameni,
cari nu au nici o parte în păca­
tele trecutului şi cari nu pot fi
traşi la răspundere de nim eni
pentru aceste păcate. Milioane
de oameni trăiesc deportaţi la
polul noră, în condiţiuni echiva­
lente cu o agonie prelungită, des­
părţiţi de căm in şi de familia,
care le-a fo st de cele mai m ulte
ori distrusă.
Dar nici soarta acelora cari se
bucură de libertatea sovietică nu
este m ai bună. Rusia întreagă
este azi o imensă închisoare.
Foametea care a secerat atâtea
victim e pluteşte din nou asupra
ţării. Revoltele flăm ânzilor sunt
Înăbuşite zilnic cu gaze toxice,
cu m itraliera şi chiar cu tunul.
Toţi su n te ţi revoltaţi de cele ce
se întâm plă în Spania. Dar ştiţi
d-voastră că lucruri asemănătoa­
re se întâm plă fără încetare în
Rusia de 20 de ani? E drept, a-
colo nu su n t două fronturi, de
acolo nu se aude până la noi e-
coul tunurilor, dar lupta surdă
reclamă zilnic m ii de victim e ne­
vinovate. De o parte se află în ­
ghesuit întreg poporul, de cea­
la ltă se află călăii lui.
Noi nu dorim să credeţi cuvin­
telor noastre. Căci în tr’adevăr;
se poate crede că de două ori
a tâ ţia oam eni se află prin în­
chisori şi în d e p o rta ţiu n e ;
se poate crede că din cauza
foam ei, s’au ivit deseori cazuri
de canibalism;
se poate crede că sub dictatura
(proletariatului, m uncitorii sunt
•exploataţi m ai neomenos decât
în regim ul ţa rist sau în cel mai
ră u regim p atro n al din Europa;
se poate crede că în ţa ra lumii
noi în baza legii prom ulgate în
7 Aprilie 1S35, copiii de 10 ani
pot fi condam naţi la m oarte?
Nu, — cu m intea sănătoasă
0 valoroasă lucrare
de drept internaţional
(Urmare clisa pag. I-a)
In sensul că succesiunea imobi­
lia ră va fi guvernată de legea
naţio n ală a defunctului iar nu
de cea teritorială.
A tre ia inovaţie de care se o-
cupâ autoarea este aceia a preci­
zării regulei locus regit actum ,
aşa încât să nu m ai dea loc la ju-
risprudenţele eronate de până
azi, enunm erând şi cazurile ex­
cepţionale când nu se aplică :
1) Când actul este unilateral,
se guvernează de legea domiciliu­
lui celui care l-a făcut.
2) Când contractul este unila­
teral, de legea locului ales spre
executare sau în lipsa acestei în-
voeli, de legea domiciliului debi­
torului.
3) Când contractul este sina-
lagmatic, de legea domiciliului
com un al contractanţilor sau în
lipsă, de legea, lor naţională dacă
le este comună.
O inovaţie capitală este în ad­
m iterea teoriei autonom iei de vo­
in ţă num ai în domeniul rezer­
v at ei în dreptul intern, în do-
m aniul legilor facultative şi ne­
socotind această teorie când este
vorba de au to ritatea in tern aţio ­
n a lă a legilor im perative aplica­
t ă în m ateria contractelor. După
ce se ocupă de delictele şi quasi
delictele, de răspunderea civilă
Jntr'un cuvânt, care vor fi gu-
vecrante de legea locului imde s’au
comis, autoarea enum era şi a n a ­
lizează corect celelalte puncte:
1) Prescripţia va fi supusă legii
care se aplică obligaţiunii sau
dreptului ce urmează să se pres­
crie.
2) Reglem entarea conflictului
între legile naţionale, personale,
criticând aspru rezolvarea greşi­
tă a unora dintre ele, cum * este
de pildă conflictul între legea
forului şi legile naţionale a soţi­
lor şi conflictul între aceste două
legi naţionale când soţii n’au a-
ceîaş naţionalitate.
3) D-ra Mgda Cusa se ridică
contra inovaţiilor cari au fost
tn p ru m u ta te din convenţia dela
Baga. in tru gât acestea se bazea­
astfel de lucruri nu se pot con­
cepe.
Mergeţi în Rusia şi priviţi, nu
la ceeace vă ara tă agenţii Intou-
ristului”, ci la lupta cru ţă din
fabrici, din colhozuri, din stepele
în cari sunt ţin u ţi deportaţii, în
lagărele din Siberia şi dela polul
nord, şi veţi vedea că tira n ia şi
barbaria este azi m ai crudă decât
în zilele revoluţiei. Propaganda
bine plătită a Rusiei ascunde a-
ceste lucruri cu ajutorul presei
burgheze din Europa, dar de ce
credeţi că Rusia este singura
ţa ră din care evadarea unui ce­
tăţean care nu este în conflict
cu legile, peste graniţă, — se pe­
depseşte cu m oartea ? Bolşevis­
mul şi-a tră it destinul în Rusia.
Sunt azi împotriva lui, şi aceia
cari i-au fost cei m ai fanatici de­
votaţi. Nu-i răm âne altă diver­
siune decât revoluţia m ondială
şi deaeeea îşi intensifică acţiu­
Cum ajung jidanii, medici
veterinari la Stat
— In atenţia d-lui ministru al Agriculturii =
Legile oricât ar fi de imperfecte cari sunt de aceiaşi rasă ca d-sa. d-lui Gunther Gründel, se pot citi
sunt necesare, căci normalizează S’a considerat cu dela sine putere următoarele rânduri cari lămuresc
raporturile dintre oameni. medic veterinar stagiar, legal nu­
Pentru a se putea împărţi insă
dreptatea în cazuri neprevăzute, e
nevoe uneori de abateri dela lege.
Dacă împrejurările cer călcarea
legii, se poate face, dar să se ştie
de ce se face şi să se vadă un re­
zultat pozitiv, care nu s’ar fi putut
obţine decât prin înlăturarea legii.
Dăunăzi văd pe d. dr. Felsah
Aron, medic veterinar plimbân-
diu-ste prin curtea Facultăţii de Me­
dicină Veterinară, ştiindu-1 că nu
e prea domic de ştiinţa lui Hipo-
crat şi nu se omoară cu cartea, pre­
zenţa d-aale a fost bătătoare la
ochi şi l-am întrebat ce vânt î-a a-
dus la Bucureşti. „Dau definitiva­
tul“, mi-a răspuns. N’am vrut să-l
cred la început, dar mai apoi gân-
dinidu-mă că în Ţara Românească
toate sunt posibile mi-am zis ; „Sa
prea poate“. Şi atunci m’a ars la
inimă. N’am trecut numai eu prin
această star® sufletească, ci toţi
oare-1 cunoşteau pe d. Peisah Aron,
dar mai ales noi colegii care ştiam
cine-i acest domn, de unde vina şl
ce plăteşte.
Nu mă interesează arnul şi locul
naşterii, — numele ne spune cam
ce poate şi ce e în stare să facă —
dar vreau să spun că d-sa a.cum
vre-o opt ani urca scările Ministe­
rului de Agricultură in urma unei
personalităţi politice, solicitând
Statului românesc un post de me­
dic veterinar pe baza unei diplome
cu an tetu l: „Bună pentru Orient“,
elaborată de o şcoală de medicină
veterinară din Italia. Fără multe
forme, pe de o parte sub influenţa
presiunii politicei, iar pe de alta
din lipsa medicilor veterinari, s’a
încredinţat un post de medic ve­
terinar, specificăndu-i-se că legea
de organizare a corpului nostru pre­
vede să-şi echivaleze diploma din
străinătate în cel mai scurt timp,
să dea examen de liberă practică,
căci până atunci e numai angajat
provizoriu ca medic veterinar cu
contract. A promis că va îndeplini
formele legale. Una a zis şi alta a
făcut, cum fac dealtfel toţi aceia
ză pe echitate cel m ult, ele fiind
departe de a fi socotite ca ema­
naţie a ştiinţei dreptului. P entru
ceasta o aplicare practică nu-şi
vor găisi. Aşa este regula privi­
toare la divorţ etc.
4) Situaţia strănilor cari n’au
nici o lege naţională sau au mai
m ulte .
5) O altă inovaţie de o excep­
ţională însem nătate este aceia a
egalităţii între legea străină şi
cea românească. Această egali­
ta te va folosi dreptului naţional
privat care se afirm ă astfel ca o
ştiin ţă din ce în ce m ai de folos.
6) Condamnarea teoriei retri-
meterii din actualul cod.
O a ltă inovaţie fericită a ante-
proectului este — şi cu aceasta
term ină lucrarea tâ n ă ra au to a­
re — aceia a exemplificării ex­
cepţiilor pe cari nu le lim itează,
atrag e însă aten ţia judecătorilor
asupra lor. Ordinea publică inter­
naţională, teoria calificaţiunilor,
a "fraudei la lege, a drepturilor
câştigate, iată a tâ te a proecte pe
care anteproectul codului civil le
pune autoarei, care caută să le a-
ra te opiniei publice In spaţiul
restrâns al lucrării. Este un t a ­
blou luminos de realităţi juridice
pe care d-ra Cuza ii redă obiec­
tiv, ştiinţific, in trâ n d de m ulte
ori în conflict cu b ătrân e juris-
prudenţe şi învechite doctrine.
In cele 61 de pagini su n t cu­
prinse succint cele m ai noi şi
câte odată controversate păreri
ale iluştrilor Niboyet et Pillét,
Weis André, B artin Etienne, Foig-
n et René, Juvara Alfred dela cari
s’au im presionat m ult autorii an -
teproetcului.
Cartea d-rei, Cuza este un a-
preciabil aport adus în lăm urirea
problemelor puse de dreptul in ­
ternaţional privat rom ânesc. Noi
n ’o recom andăm căci se reco­
m andă ea însăşi prin deosebitele
calităţi şi rare în acelaş tim p : o
adm irabilă îm păcare a ştiinţei
cu stilul
f ' Ion D. Boroianu
Jidanii pregătesc răsboiul
nea în Europa.
Se apropie ora ultim ă.
CE TREBUE SA VEDEŢI....
Rugăm popoarele civilizate, să
trim ită în Rusia comismni, că­
rora să li se adm ită urm ătoarele
c o n d iţiu n i: Ziarul „Reveil du peuple“ publică cum nu se poate mai bine doctrina sadei germane, dar puşi în libertate adică îndeplinind tocmai acţiunea ca­
,. 1. Libertate de m işcare pe în ­ sub semnătura d-lui Jacques Ditte, ce călăuzeşte naţional-socialiismul. fără multă întârziere. re putea fi cea mai jignitoare pentru
treg cuprinsul ţării; 2. dreptul de următorul judicios articol: UN INSTRUMENT DE Hitler şl cea mai primejdioasă pen­
a putea pune întrebări oricui; Când vrem să judecăm o situaţie în Ş l O ATITUDINE PROVO­ tru Franţa.
dreptul de a vizita şi de a foto­ chip logic, şi căutăm să prevedem cu DOMINAŢIE IUDAICA Socialistul Zyroniski, mâna dreaptă
CATOARE
grafia taberele de m uncă şi lagă­ toată obiectivitatea riscurile sau ame­ „Pentru Hitler, bolşevismul este o a lui Leon Blum, îşi luă osteneala
rele de concentrare. ninţările, pe cari le comportă, este o „întreprindere jidovească uriaşă ca- în coloanele lui „Populaire“, din 30
După plebiscitul triumfal din re­ Ianuarie 1935, să dea explicaţii asu­
Dacă comuniştii nu au ce as­ metodă bună să aruncăm o privire „re caută să pună stăpânire pe con­ giunea Saar, Hitler care ar fi avut pra acestei politici funeste şi provo­
cunde vor trebui să adm ită a- retrospectivă asupra evoluţiei sale în ducerea lumii, cu ajutorul violen- dreptul să fie ameţit de succes, a ţi­ catoare :
ceste condiţiuni. Dar oamenii cari trecut şi asupra elementelor cari o „ţei. nut să declare în chip solemn urmă­
„Iată raţiunea pentru care evreii, „O alianţă cu Germania hitleristă,
fac parte din comisiuni să ştie alcătuesc şi a căror consecinţă este toarele cuvinte, care nu sunt lipsite spunea el, ar însemna o politică in­
îintr’o anumită măsură. 1 „începând cu Karl Marx el însăşi, au de cu raj: „Nu mai avem de formu­ ternaţională anti-marxistă.
ruseşte. „căutat să-şi asigure direcţia mişcă­
Rugăm toate popoarele civili­ Mai întâi de toate este un fapt de lat nicio revendicare teritorială faţă „Aceasta trebue denunţată în chip
r i i muncitoreşti marxiste. de Franţa“.
zate ea să ia în serios această netăgăduit, că doctrina hiitleristă se „De atlfel marxismul nu-i de cât viguros.... Azi mai mult decât eri se
Cum au răspuns oare cercurile impune o politică internaţională a
cerere a noastră. întemeiază în special pe principiul „o înşelătorie fără margini. Tună şi
conducătoare la această nouă tenta­ marxismului care să fie stabilită în
Belgrad, 1 Ianuarie 1937. apărării rasei ariene împotriva cu­ „fulgeră împotriva capitalului, în tivă de prietenie?
COMITETUL EXECUTIV ceririlor iudaice, bizuimdu-se pe re- „realitate însă este împotriva econo- funcţie de interesele generale ale Re­
acţiunea vitală a civilizaţiei occiden­ „miei naţionale pe care vrea s’a su- Negociând pactul franco-sovietic, voluţiei mondiale".
AL TINEREI GENERAŢII
tale împotriva corupţiei iudeo-mar- „pună cu ajutorul societăţilor ano­
RUSEŞTI
xiiste şi că Hitler a fost aproape sin­
gurul din toată lumea care a avut
n im e , bunului plac al Bursei, stă­
p â n ită în întregime de jidani....
O politică m asonică
francheţea şi curajul meritos de a se „Pe scurt, pentru evreimea inter­ Iată politica de care ascultă Fran­ pântecele unui om dezarmat, care Iá
naţională, marxismul nu-i de loc
plasa ca adversar hotărât al evreilor, ţa, sub directivele iudeo-marxiste, primi fără a şovăi.
impunându-le un statut special, ri­ „mijlocul de a ajunge cu adevărat la care ne ducea deadreptul într’un răz­ Evreul Zerapha, directorul revistei
„înlăturarea mizeriilor sociale, ci nu- boi pentru Izrael. intitulată: „Conştiinţa evreiască", or­
guros, care să înfrâneze pornirea lor „mai de a forma o armată roşie e-
subversivă, setea lor nepotolită de Francezi, aşteptaţi să fie prea târ­ ganul trezirei idealismului evreesc,
„conomică, menită să distrugă econo- ziu pentru ca să înţelegeţi acest lu­ trimise imediat lui Frankfurter a-
câştig instinctul de intrigi şi de do­
minaţie.
„mia naţională independentă.
„Adevărul este că marxismul e-
cru ?
Furtuna se arată de pe acum la o-
ceastă telegramă, publicată în nu­
mărul din Februarie al revistei sale:
Intr’o lucrare apărută cu mult în- „vreesc şi finanţele internaţionale e- rizont şi vine înspre noi. Vă veţi lăsa „Sunt din toată inima cu d-ta în
naintea ascensiunea lui H itler: „Mi­ „vreeşti merg mână în mână. duşi de ea sau vă veţi hotărî să de­ „încercarea eroică pentru legitima
siunea tinerei generaţii”, datorită „Lupta naţional-socialistă este deci mascaţi pe cei răspunzători şi-i veţi „d-tale apărare.
„îndreptată în acelaş timp împotriva
preveni în chip caritabil, că nu rămâ­ „Mă închin în faţa curajului măreţ
„evreilor, a marxismului şi a finan­ ne nepedepsită crima premeditată „şi fidelităţii d-tale.
ţe lo r internaţionale“ d e ei ? „Nădăjdueşte în triumful dreptă­
mit, sfidând legea Corpului şi fără Singura posibilitate de a înlătura ţ i i şi contează pe întreaga noastră
libera practică. Statul i-a dat 5 ani
de zile pâine, probabil luată dela
Primejdia com unistă războiul este teama salutară a ispă­
şirii meritate, impusă acelor cari
„solidaritate, sprijin şi ajutor.
„Te-ai jertfit pentru noi. Nici noi
gura acelora cari aveau dreptul să Pentru a se dovedi temenicia rigu­ „punerei sale faţă de iudeo-maso- pregătesc catastrofa. „nu vom uita. Cu sentimente fráter-
nu le fie luată. roasă a aoestei analize pătrumzătoa- „nerie, reprezintă o primejdie pentru Aduceţi obiecţiunea că civilizaţia „ne, al d-tale
După 5 ani de angajament pe toare şi perspicace, reproducem mai „Europa. noastră franceză este profund uma­ Zerapha, Conştiinţa evreiască, 2,
nedrept d. dr. Peisah Anon a fost jos aceste două texte scrise chiar „Nu vrem război cu F ranţa, ne nă şi că are oroare de ura de rasă ? nie Alphand, Paris.
scos din poetul ce deţinea, pe drep­ de Hitler în „Mein Kampf": vom război însă cu înverşunare De acord!! Domnii asasini n’au de Orice comentar n ’a r face decât să
tul cuvânt ce n’am echivalată di­ eclipseze acest tex t Şi jidanul Ze­
„Primejdia căreia a sucombat Ru- împotriva iudeo-masoneriei şi a fi­ cât să înceapă, dar atunci să aibă
ploma şi n’are libera practică. Ce „sia, va ameninţa Germania în per­ nanţelor internaţionale, cari poartă cel puţin pudoarea să nu facă apolo­ rapha nu-i o excepţie sau un izolat.
să se facă d-sa acum ? Să se pre­ m anenţă. Numai un burghez naiv răspunderea suferinţelor întregei gia asasinatelor de care s’au făcut Comentând la clubul din Faubourg,
zinte la examene ? Zadarnic. Tot „poate să-şi închipue că pericolul omeniri“. în ultimul timp, acest dublu gest al
vinovaţi în chip laş.
nu le-ar fi promovat, căci în pri­ „bolşevic poate fi înlăturat. Dar da- Câteva luni mal târziu, publicaţia lui Frankfurter şi Zerapha, coreli­
gionarii lor, jidanul Nowina, preşe­
mul rând n’a fost darnică cu el „că vrem să smulgem poporul nostru „La Revue Romande“, dm Septembrie JIDOVII APROBA CRIMELE
zeiţa Minerva, iar în al doilea rând „din ghiarele acestei hidre, este cu- 1930, punea această chestiune retros­ SĂVÂRŞITE PENTRU CAUZA dintele foştilor combatanţi evrei în
a învăţat puţin şi după 5 ani nu „rată nebunie să ne alăturăm cu o pectivă, destul de sugestivă: „Fran- Franţa. îşi dădu deplina şi formala
LOR „SFANTA“ sa aprobare.
mai ştie nimic. Apoi de unde nu-i, „putere supusă duşmanului de moar- „cezul într’o bună zi va trebui oare
nici D-zeu nu poate lua. Ii trăs­ „te al rasei noastre. Cum putem eli- „să se constiitue soldat evreu, meree- Ea chiar mai mult, îşi exprimă pă­
Anul trecut, un student evreu, Da­ rerea de rău ,cu o sinceritate care
neşte prin cap o idee care a fost „bera poporul german din această „narul Finanţelor Internaţionale în vid Frankfurter, a răpus mişeleşte
salutară: să se înscrie student în „înlănţuire otrăvită dacă ne înju­ „primejdie?“ merită să fie menţionată, şi o vio­
anul V la Facultatea de Medicină g ă m la acelaş ham? la Berna, pe hitleristül Gustloff. lenţă destul de accentuată, că cei doi
„Va ajunge oare Franţa, din fiica Şi-a premeditat crima timp înde­ bandiţi Hitler şi Mussolini n’au că­
Veterinară din Bucureşti şi să-şi „Lupta împotriva bolşevizării mon­ „mai mare a bisericii, treapta sina-
lungat, şi-a săvârşit-o cu răceală, zut şi ei sub lovitura unui Frank­
susţie teza aci. Zis şi făcut’ (nu in­ d ia le evreeşti cere o atitudine ab­ „gogei ?“. trăgând şase gloanţe de revolver în furter I
sist aici dacă e legal sau nu acest so lu t netă faţă de Rusia sovietică. Dela sfârşitul anului 1932, prin jo­
fel de pseudoechivalare a diplome­ „Nu se poate alunga diavolul cu cul majorităţii electorale — care ar
lor, bun s’a văzut însă că este). „ajutorul lui Belzebut“. fi trebuit să se impună ca o dogmă Răsboiul pentru salvarea... păcii
Acum 3 ani când eram şi eu stu­ _„Şi-a schimbat oare Hitler aceas­ democratică sacro-santă oamenilor
dent în anul V, înainte de Paşte, tă opinie de când a scris „Mein noştri de stânga — Hitler deţine în Tn sfârşit, „Dreptul de a trăi“ din intre în Societatea Naţiunilor.
văd că se adaogă la coada catalo­ Kampf“ într’o vreme când Rusia chip regulat puterea în Germania. 28 Noembrie 1936, sub semnătura ji- Astfel, pentru o generaţie, pacea
gului un nume, Peisah Aron, (de era aliata Germaniei social-demo­ Ce face în acest scop? danu ui Bernard Lehah, zis şi Leca- era asigurată şi poate că posibilitatea
notat că a venit la Paşte şl 1 s’a crate pe când el însăşi nu era decât Se strădueşte să propună Franţei cae angajează democraţiile din Fran­ aceasta mai ne stă la îndemână.
recunoscut frecvenţa pe tot anul). şeful obscur: şi încătuşat al mişcării o înţelegere care să împăciuiască ţa, Anglia, Rusia, să aslveze pacea...
Vine sesiunea examenelor din Iunie naţional-sociaiiste născâhde? printrun război preventiv împotriva Dar jidanii vor război.
şi Octombrie şi restanţele din Fe­ pentru totdeauna relaţiunile între Să ne-o spunem în faţă.
„La Tribune de Geneve“, din 10 statele noastre. lui Hitler.
bruarie şi doctoratul VI. La toate Noembrie 1930, cita cuvintele urmă­ Toate acestea se întretae Şi se
Este sincer? Unul din adversarii Jacq u es D itte
s’a prezentat şi studentul dr. Peisah toare ale lui Hitler, care lămuresc completează în aşa fel încât nu mai
Aron. Cum a răspuns, ştim noi complet chestiunea: săi, jidanul Theodor Wolff, scria în lasă nici o urmă de îndoială într’un
„Berliner Tageblatt“ din Septembrie
martori auriculari. Cât a ştiut, „Poporul francez, din pricina su- 1931: spirit nepărtinitor.
ştiu d-nii profesori, cari l’a exami­ Se porneşte dela următoarea ideo­
nat, iar foaia calificativă o are se­ logie iudeo-marxistă, formulată ca
cretariatul, aşa că nu-i secret şl O m ărturisire sem nificativă postulat: „Hitler înseamnă război.
nici ofensă a susţine că studentul
dr. Peisah Aron a fost un element „Naţional-socialiştii sunt gata să im scris în „L’Ami du Peuple" din
cu totul nul şi la ajustarea notelor „ofere Franţei mai mult decât i-a o- !5 Noembrie 1933, aceste rânduri pe
Democraţiile reprezintă pacea. Tre­
bue deci ca democraţiile, în numele
păcii, să pornească un război de ex-
D. dr. Ştefan linei
a contat totdeauna sentim entul: „ferit vreodată cel mai laş dintre pa­ •ari cursul evenimentelor nu prea term nare împotriva lui Hitter, pen­ A siste n t U n iv e rs ita r
mila. cifişti. e-a verificat: tru a suprima războiul 1“ C o n su ltaţii ziln ice
In luna Iulie anul 1935 d. Peisah Nu-i oare destul de semnificativă Franţa este aceea căreia Izrael îi Bd. Lascăr Catargiu 28
Aron răsuflă liniştit că şi-a susţi­ această mărturisire? „Nimic nu se opune la această po­ rezervă onoarea funebră de a asigu­
nut teza de doctorat la Facultatea litică de înţelegere cu Germania ra pacea mormintelor. Telefon 2-44-7
Hitler el însuşi a spus odată la ,împotriva comunismului, afară de
de Medicină Veterinară din Bucu­ Ca închere, să reamintim că la ti In fiecare Luni consultată
reşti, iar a treia zi are „Ex oflcio“ „Casa Brună”: „Ne gândim să fa­ ,ostilitatea făţişă a iudeo-masonilor Martie 1936, Hitler a propus formal •
libera practică. Ocol lung, dar si­ c e m război împotriva vasalilor Fran­ ,împotriva lui Hitler, care se opune Franţei, Belgiei, Olandei şi Lituaniei ‘ gratuite pentru membrii
gur. (De notat: studentul dr. Pei­ ţ„pe e i dela Sud-Est, tot atât de puţin, ,la o dogmă împotriva tuturor politi­
cât ne gândim şi ne războim îm­ cienilor noştri de loje şi ghetto I“
un pact de neagresiune de 25 da partidului
sah Aron a dat totdeauna exame­ potriva ani, garantată de Italia şi Anglia, fă­
Franţei.
nele în vacanţă, în zilele de Dumi­
rând studenţii îşi fac cruce la Si.
Altar, teza a susţinut-o în vacanţa ţile
mare când nu este picior de stu­ pene".
dent pe la facultate).
„Cti
nică şi sărbătoare ora 10-11 a. m„ voluţia bolşevică prima
La aceeaş epocă, d. deputat Henry
bubuitură de tun re­ fougéres punea Oficialului (23 No-
îşi va depune căr­ jmbrie 1933) această chestiune ră-
de vizită m toate capitalele euro­ năsă după câte ştim, tot fără răs-
Hitler însă merge şi mai departe
>uns :
„Domnul Preşednite de Consiliu e
găduind, în caz de acceptare, să re­
A a p ă ru t:
Ou data de 15 Iunie 1936 e numit atunci când este provocat de oficia­ „întrebat ce măsuri este diupus să
medic veterinar stagiar, de astă dată litatea iudeo-masonică. Primind pe d. „ia pentru a pune capăt activităţii
conform legii, iar la 15 Octombrie de Brinon, trimisul ziarului „Le Ma­ „anumitor cercuri izraelite cari se
1936 dr. Peisah Aron se prezintă la tin", într’un interview acordat în „silesc, într’un scop potrivnic intere­
examenul de capacitate. Notaţi Noembrie 1933, îi face următoarea selor ţării şi ale păcii, să exercite
încercări de reabilitare
bine, vă rog, a susţinut teza în 1935 declaraţie: „Sunt gata să ascult tot, ,o influenţă asupra direcţiei politi-
luna Iulie şi s’,a prezentat la defi­ „să înţeleg tot şi să întreprind tot“.
nitivat în 1936. După ce legi? Pe Care este răspunsul oficial care s’a „cei externe a Franţei, turburând
a gândirii creştina medievale
baza cărui articol a fost primit la dat acestor avansuri cari par atât di „opinia prin propaganda lor asiduă stu d iu d e sin te z ă d a to ra t d-SuI
,si campania de presă“.
capacitate, după un an de practica, sincere şi pline de bunăvoinţă.
când legea prevede 2 ani. Nici nu ştim dacă s’a formulat Câteva zile mai târziu, manifestanţi
Iată ce apune acelaş regulament vreun răspuns. Suntem însă siguri că rvred au fost arestaţi în faţa amba­
la art. 4. „Pentru a fi admis în
lo a n Lancrănjan
corpul veterinar, se cere titlul de d o cto r în te o lo g ie , lic e n ţia t în S ilo io lie,
doctor în medicină veterinară pre­ a siste n t Ia F a cu lta tea d e T eologie
cum şi dreptul de liberă practică. d in B u cu re şti
Dreptul de liberă practica se a-
eordă diplomaţilor facultăţilor
sau şcoalelor superioare de medi­
cină veterinară din străinătate,
după echivalarea titlurilor ce po­
sedă şi după depuner ea cu succes
a unui examen“.
Un eveniment formidabil
D. Peisah Aron, dr. din Italia,
urma să dea examen de echivalarea
diplomei pentru materiile ce nu
in ria ţa unui am săi?ac
ie-a făcut în Italia, apoi să dea
Locuitorii Capitalei şi în deosebi cei cembrie, amicul meu Traian a dat
examenul de liberă practică pe ce au treburi prin centrul oraşului au năvală în garsoniera pe care o lo­
baza căruia urma să fie înscris în
corp, şi atunci ar fi avut dreptul văzut, cu siguranţă, adesea, un om cuiam în b-dul Brătianu şi m’a tre­
de a practica medicina veterinara. slab, înalt, cu umerii obrajilor proe­ zit din somn.
minenţi şi cu o îmbrăcăminte mai de­ — Dar ee-ţi vine, omule, să baţi
Ori, cum d-sa nu s’a supus nici grabă ciudată decât bună. aşa în uşe?
unui fel de examen, cei 5 ani de — Imbracă-te domnule imediat.
Prin manierele lui, prin sfiala cu
provizorat nu i se recunosc mei la care se strecura printre trecători, Ţi-am spus că m’am gândit bine la
pensie, nici la înaintări şi nici ca omul acesta a r fi putut, e drept, să chestia aia. Ülte ici!
practică, rămânând în cei 5 ani m nu fie observat. Dar dacă cineva îi Şi Traian scoase din buzunar un
afară de lege şi clasâmdu-se prin­ întâlnea privirea, plină de adânci re­ pachet cu bancnote de o mie de lei.
tre empiricii medicinei veterinare.
flexe, în oare se citea îngrijorarea per­ — Uite mă, ăsta-i aconto pe drep­
Anii de serviciu ai d-lui dr. Peisah manentă pentru ziua de mâine sau tul meu. E o sută de mii. Mai am a-
Aron vor începe, deci, cu dr a de 15
Iunie 1936 iar anii de practică a chiar masa dela prânz, cu siguranţă eolo încă o sută cincizeci, iar tu ai
că nu l-ar mai fi uitat. un sfert de milion.
medicinei din Iulie 1935. Deci d. dr. Aşa Tam întâlnit şi noi şi de atunci, N’am înţeles bine. Dar ştiu că m’am
Peisah Aron a fost admis ilegal la s’au scurs trei ani de zile, trei ani în îmbrăcat tremurând, că am luat-o la
examenul de capacitate, căc, n a re care ştiţi şi dv. că n’a slăbit criza, fugă după el şi m’am dus fără să ştiu
2 ani de practică a medicinei vete­ că nimic nou nu s’a inventat sub soare unde. Un singur lucru era sigur: vă­
rinare, ci numai un an. D-sa a avut pentru a face munca mai uşoară, ba­ zusem teancul de mii, bancnote noui-
curajul să se prezinte la definitivat
oa la loterie, cu speranţa în deşert nul mai ieftin şi viaţa mai comodă. nouţe, strânse frumos la margini şi
că odată şi odată îşi va face pro­ întâmplarea a făcut ca un vechi cum alergam pe străzi după Traian.
nia cerească milă de el şl dacă nu coleg, de prin vremea şcolii, să-mi Abia pe urmă, la ghişeu, am aflat
trece pe baza cunoştinţelor ştiinţi­ prezinte personajul în chestiune. că Traian fusese cel mai cinstit şi mai
fice, va trece pe baza stagiului fă ­ Troian al meu îşi ducea viaţa dela bun prieten pe oare şi-l poate visa
o zi la alta. De mai multe ord i-am omul vre-odată. Când i-am dat suta
cut la definitivat.
primit vizita chiar la redacţia unde de lei, el s’a dus la prima colectură
Credem, că această inducere in lucram pe atutnci. îmi aduc însă a- a Loteriei şi a cumpărat un sfert de
eroare a autorităţilor superioare ya minte oa acum că într’una din zilele loz. O sută el, o sută eu. Asta a fost
fi pedepsită în felul ca d. dr. Pei­
sah Aron să n ’aibă dreptul a se când m’a vizitat, Traian mi-a spus, la clasa I-a. N’a câştigat nimic. Dar
prezenta la capacitate în toamna cu privirea în pământ: fiindcă tocmai atunci eu îi băgasem
anului 1937, căci în această sesiune — Ascultă amice, n ’ai cumva o sută o nuvelă într’o revistă şi luase pe ea
sunt sigur că i-a fost descoperită de led? cinci sute, Traian mi-a făcut cadou
sterilitatea ştiinţifică. Fac o afacere cu 200 lei şi nu am o sută dela el şi a luat lozul şi la
decât 100 lei. clasa doua tot pe numele nostru.
N’are nimeni nimic de zis? M’am uitat lung la ei şi am scos Da! Realitatea aceasta este. Dato­
Dr. GH. RADU suta de led. rită lui Traian sunt şi eu astăzi liniş­
Asistent la Instit. Naţional Peste vre-o două luni dela data în­ tit şi plin da bucuria.
ijjpf.i—-*xr------ Zootehnic . “ Generalul von Seeekt, mort la 27 Decembrie 1956 tâmplării acesteia, în ziua de 16 De­