ANUL I. - No.

20 BANI ESEMPLARUL 2 IUNIE, 1883

RiSETE APARE PLINSETE

PROPRIETAR DIRECTOR RESPONSABIL
ADMINISTRATIA
24, Strada AcademieI, JOAN ABONAMENTUL

an tóta sara

CIULINULUI" PROFESIA CREDINTÄ tru istoria caraghiósä dealului Mitropoliei

bulevardului academician.
I NIE La ordinea profesiile de
Are 15 ore. Nóptea ore mate pentru ce nu am face pe a
: «Ciulin» : mai cu ea este pretinsä de Ca punct de plecare, in curentul politic,
Iat'o Ciulinul cu prin adevrata
2-14 Nicefor Furiile Opositie.
cu
3-15 Mart. Lucian Lucirea concesiilor in de sigur cetind acest dalcaucil guvernamentali, propune a
dar e
lupta pentru distrugerea pactulul nostru fun-
4-16 Mitrofan Mitocanul eu
bine a ride
prijina Sarbesc.
lume din care facem parte, nu pu- care nu
Dumined 5-17 tt Sf.
face alt-ceva de are ratiune aceV de moderne ghe§ef-
6--18 tt Treime tt Treime Berlic, Fir- a a
pehlivaniI ale carmacilor tril.
firic cu beizade Ciupic. in societatea in care Insä declaram pentru ostenelile nóstre, nu
Marty 7-19 Theodot tot. sujete ne face mai mult a
8-20 Theodor Strat Zipiicirea esamenelor sub Ureche. de aceea pretindem o simbrie, ci vom lucra din
ne-am propus sä ca re- patriotism la realisarea dorintelor exprimate
hohot, de cat rumegate de atata de a-
0 plan sul.
dar plansul la pustia
tot cu patriotism cu care Simion-
(FRAGMENT)
risul e veselia War§awsky a lucrat ca secretar-general al mi-
plansul e tristetea. V adu- nisterului de interne.
capitala ceti aminte de plansul vizir trecu
se un splendid armata, romanä peste Dunare o faca
Nu interesul personal, la care nu
Tricolornl, prin la
impreunä Basarabia moscovit,
mai de ca pomenitul sus War-
in amintirea din 10
era pe ? Credearn
§awski, ci interesul general al
Ora Fruetul trece; ca se präpädesce srrnanul. v patriotice ale partit, ne impune obli-
gatiunea d'a fi guvernamentall.
In la inertie nfizuese; anca data plansul la pustia,
Logosul li se atit de rece vö promitem a -v da de ca sä
In chiar puteti plansetele cu chila ce le Constitutiunea ce dete vör-
tej politic la deja
Arab-Tabia, la sä v fie tand de atatia ani,
protesta logos
dar, , ce prive§te
Basarabia privire: de ghimpii nu se 'nfig de cat in perpetuarea la putere a onest, patrio-
tot ce mine musca pe pe cari ne propunem a tic sfant partit, stärui a o reduce
spre a ride de ca de nisce tóte punctele relative sub o cat
o In este caraghio§1, ce cu se pradd risetelor la nu mai obosirn pe a lua
estase, se privese; nóstre spasniotice. parte la efectuarea stagnatiune
Basarabia de durere,
pe ce se dar scopul nostru este a v da de afacerile ci prin reformge ce vom intro-
ca plansul. duce, in unire cu marele Rabin, vom läsa a-
banchet-derisinne, torentialá, Acesta e pe scurt programul nostru césta sarcina agentilor politiei, agentilor co-
e-ntr'o bietilor suit augmentat dup experienta munali, perceptorilor, sub-prefectilor, primari-
la le-'mparte tre trecute cat privesce partea notarilor, sub esclusiva respundere a
Drept ce in cea
; avem o alta linie de con- prefectorial, ca cu modul acesta s
duitä, dupö cum vedea imediat. starea nóstra la un nivel
Candele multicolore, torte, lampióne, vorbim de revisuire suntem abitir de este
séra de din mai pe alegtori de la afacerile
Agentir pe strade eseadróne,
brutal lumea 'ntr'o parte, printr'énsa voim sä revisuim posunarele De alte ocasiunl am fost contra revi-
cari dibla tredit suirel, dar ca retractanduV cu-
prin mahalale, 'nverdite, le rupe posunarele miliónele, din dab contra, onórea prin-
parada pe autorff nisce cóte-góle ce aci. noroiul guvarnamental, ipochimen1 ca
sárileit, in costume sdrentnite, revisioni§ti, suntem timp Beizadea Bostan, avönd vedere apelul ce
Dureros din guvernamentali, stapanirea e mare tare ni s'a fäcut de marele vizir, pe consideran-
Cesarului ce e al Cesarului ca tele de a ocupa noI un in palavramentele
e la ea nu se ne dea cea de tóte dan- naciunale, ne-am retras cuventul, devenind a-
Trage
Tänäsesen,
trotóre,
un
de
in schimb pe hoti la
la lucru.
pe vir-
sim
sustintori
noi,
revisuirel, de
bietul vizir nici
-
Joe
Promitem a nu nimic spre a da o co- din dealul Mitropoliel cele din captul
de fotografii serve de model pen- Bulevardului, nu ce revisuirea.
 CIULINUL

De parte in vedere Una, cate una,

daraverilor ce nostri cu In abia
prin neinsemnate rmasite nu Intre mine Cavur e un pas ; cand el
tesc inend ca Pehlivanil prin ulcele vin batjocoresc totul.
Milton
la nicovald, ne obligä a ne supune säntatea Rabinului 'nchin.
stapaniret ca guvernamentaH, Cand e condemnatA piarA, se elimina din
pururea vecilor amin. Rabinul se le parlament ca mine !!!
'n ast-fel le vorbesce : Trist cand sunt nesocotite!!!
Constatdm cu o satisfactiune cu
d'a majoritate, cu totii,
Dorinta de a fi deputat e
cu tot cavalerismul alegtorilor d'a dispune de Supunere tot ce tul, treci peste present, ba nesocotesci viitorul ;
vointa guvernul a fost la expunandu-te la ridicul. Dar priirnit la
sale. din nu intrebuintat, Ce-ar fi viéta budget óre, alegeri m'a zdrobit.
Dómne feresce. de sustine- Lipsa ne-ar la rsturnare. vanitatis, omnia vanitas.
rea pe Gazetarul

Cerchez, prefecti, nu nu Cel vor

luat parte activä electorale, dar sä rabde lor.
nu cel putin pe la localurile EC POPULAR
efectuat alegerile. Singurele elemente Dar Rosetti nu partit rost
de usat, pe ar fi dobitoc, un prost.
distribuirea in a cate-va decoratiunt, In deal la mitropolie,
némurilor cu de Gandurile sale la ghelirurl E curat menajerie :
Florica, cu mezelicurile respective, Pentru nu scie sä Cu lupi, tigri, lei,
din amicie distribuit pe capete, tot fa- ca uisce smel.
milie, nu credem se va gäsi Ast-fel e
cine-va s intru cadrul Bosetti
Dar aceste viitor nu vor La sarlatanie plec capul fie cum or
avea efectul nu Gut. or
din acest punct de vedere, ca niste Tara
practici, guvernul pre-
vor cauta
s ne asigure nou a ciolanul E In ;
budgetar, pentru veclnica pomenire. D-nu primar al capitalei prin o ne 0 prad
aci profesia de face cunoscut un domiciliat str. romani venetici.
nu putem descri bucuria ce am Surorilor No. 11, ar .Rosetti
simtit la scirea cu Dunarea aprópe timp pe din suburbiile Batitea, Otetarii, Las' prade
a ne vedea exoflisiti, de care din suflet voim Popa-Rusu, Sf. Visarion, Trageti hora calici.
rie vedea o un publicului in contra pe
agriculturef, adesea revOrsandu-se a se face ad-hoc. Msura e Inge- Tara
peste campiile fertile, le-a niós nu de a Nicita pe pravoslavnica la Academie
causand enorme pagube a- autoritate rugAm a de
cesta suntem a perde Spre blica urgent o de numele cainilor CAci ministri, senatori
unul de desastru, suntem a fi de starea ce vónqtori.
de pärere ca guvernul acorde vecinel nóstre domiciliazA, pentru a nu victime mortii,
Posetti
concesiunt ar cere, pe le sus-
din rsputerf sigur fie, vor fi Las' or fi
votate ochil ca de de Suntem positiv din Ungu- CAci majne or plesni.
tre votatorif numal ne vedem reni, proprietatea hasnatarului Lecca, ar luat ini-
de care tiativa ridicAril monument bus- furA,
pagube causat. tul liberal pentru bine-facerile aduse ca ;
pentru credem este bine sä lungindu-le viéta cu sute de prin Fac avere din senin
supunere care nostri, pentru a peste sug sange de creVn.
spre a se achita de impuse de
de d-sa.
fata acestel manitestäri, deschide el Furati toti
liste de subscrieri invitA pe locuitorii din Odo- Trageti hora
DEPW TELEGRAFICE beasca a contribui din produsul iötnas din vn-
[Serviciul Halm] cu asemenea monumente pre-
tióse . Ea cum sorb sete
Moscva. - La dat poporului, Paragrafele secrete,
adresandu-se le-a : Increderea sin- cum trage de budget
ceritatea ce artat cu ocasia mö Haita Papà-Ruset.
IN
a nu órce la Petersburg, de-
prins rog a Tubi a avea Mi§to arachleam F. te-am gisit frate. Las' de mii
consideratiune pentru mine, asigurandu-v nu Mi§to morg, L. Bine venit ce mai fad? hora
preschirnba nimic, de promisesem ?
acsta. si F. dram fac. m'am
frtie presse in curénd me ando, de cap, mane, s
Chamera pandasto. Camera.
Le-o veni
va avea o serbare pentru memoria chiraimos te be- L. tu stai bine, secrete, de plata
Oberdank. va represinta Rusia in la la avel secrete, ce-a turat
serbare. oficial va apare Póte 'ndesat.
don. banchet va dup modelul Cadea, cadea F. e frate, fac Ti-
Bucuresci, cu ocasia poi me Tiligraf, ligrafu, fac
celui dat de
politica. Ura, ura la
Ai me fie dar n'am hora pehlivani.
mai nici pensia. pensie.
geaneso F. frate, scil
o ghilabas ? ?
PRESIDEN11A RABINULUI

Ca 'n nópte ochil strdlucea,

G
Geau te ghi-
L. Cant
.F. Du-te in de IMPI
endo mai L: De in mai
Cu botul pe labe '1 privea. la sar s bine
In momentul din de
Ci do F. lucrezi te niltri, prin intervenirea biuroului ar fi a-
Rabinul pe ganduri trist la masä, ca te julisar. cordat deputatilor cate un act de paupertate prin
Pe profana-T fruntea lui se lasä. De delo benga endo me, L. dea dracu in mine care sunt scutiti de taxe pe ferate, birji,
ca ci caran politica mal face liberali.
birturi, oteluri, etc. de grá-
capul intre pehlivani Ba manta ca F. Ba e fac bani di, tri- dina Sdrafcu
Privind libertatea d'acu vele te trais orai baro, lascl barosanul de
Bratianu ai Hoseti. pipa
Pentru declaratiunea in rspunsul
Viata nósträ trece la discursul alegerile fost
Grijea la o parte, pe libere succesul repurtat de guvera
 CIULINUL

politica esterna, act prin care se felicitä, oposi- ferb cazan de dorul de parale ca mine ? - ce pot spune este nenorocita va
liunea adunare care a avut D-sa creat, prin o ajutorul deveni in prima casatorie.
a ca prin subscrierl ridice o careia, cand se manie ca vacarul pe sat, se duce - Daca este renunt adversara-
fata pe care fie sculptate cuvintele unde voesce, no! n'avem drept voiagia
4.
cu litere negre, ca ale corp matur putin tara mandatari suntern?
Póte se duca dintre nu numal unde dar Un tenr amoresat o earn de 40 an!,
chiar la Balamuc, cererea ; :
Comisiunea pentru a representa Camera la daca nu satisfAcut acum la revisuire, jur la
desvelirea statueT Domn al este v declar reintru in opositiune. - Slabä dai despre iubirea ta ;
din un Arap, un Purice, o un voce. Dar la ce biletul de parcurs ? pentru eternitate, la morment."
la redeschiderea corpurilor leginitóre,
este un indelungat. Ce fac atunci ? La tribunal.
- Ia
Cu din ce fond
chiar pe pretul jumetate
Mori, tot ceva.
?
vend
am biletul,
pe la voia-
este folosul.
- d-le, pentru ce
fie
batut nevasta.
d-le

M'am stins visteria e aprópe de Voci. ni se dea la tot! ; Intre

m parlament. D-lor, ved, Camera nu - Frumos unul din celui-alt, care
este ci din contra vd aci hainele sdrentuite purta un lank de
de cum Jepurescu. te
Fost'am fost costorar, - Nu-ti pot spune de comercian-
Ajuns'am la btranete maestru gazetar. rog interveni pe guvern
v dea biletele pentru care racnit tele dormea cand '1-am cumperat.
v servitl
Cersind am imitat pe
avere
certetor,
de la popor.
acum,

nu
un act de paupertate
el la vreme de precum
de
cate o
primariei, luandu-v drept per
- betie,
pentru a cincea
un magistrat
la
betiv.
del caini V ? e, d-le pretedinte bine.
Voa. Ne multumim. a da un abonament coste putin
roba de la robie ; de Gut. amenqile.
,Scapa-m mine de
Prhnarul
femee divortul inaintea
de cate privesc spre SA CE'I POESIA pretedintele o
(PARODIE) -- Cu ce pretext te bate el, de voetti a te
Esclam : acolo Simióne era
- Cu ciomagul bate, pretedinte, nu
ce'i poesia
pretextul.
p'un deputat,
El röspuns : e Meseria
IN DEALUL D'a fi mitel de stat. EPITAFUL CIRCIUMAR
- se deschide Am vrut ce e poetul Aci zace-un
- La ordinea este desbaterea rspunsului §'am pe Stolojan,
la discursul tronulul.
Care far-a fi 'nvtat
El : este budgetul
Pe Mourlon Demangeat,
cestori a dettepta ori-ce golan. vin, pelin amar,
pe cari, de vd carne pe gratar
trage aghióse, de se aude oratorul. Am vrut acid ce e natura
Se
cu la ochl, Muierescu am intrebat,
ce este la ordinea i mi-a rspuns : e creatura
- D-le presedinte, adineaori eram la mash.... Ce an! a numerat.
Pre§edintele. Acieste vorba este
vorba de reforme. Am dechiarat la Atened se fantasia,
vor chiar in sesiune. burtosul Radu A
o d-le pretedinte, dar tot de rspuns e putcaria,
de ne mai de noi, dupa 'nchide de
vd, pentru nu facem ceva pen- compositiune de bimancea si
tru noi. ce e de o a vizirului din localitate,
Vulturescu. Bravo ! Am pe Cernat,
V rog nu maI pierd El rspuns : o
tirul discursului pe care de la Bototeni Care te duce la spanqurat.
CIULINULUI
aci '1-am recitit de 60 de ori. mai vroind 'n fine
adineaori, la mash, cumetru Ce e am
spus guvernul ar avea de ne Proprietarii de alte sunt
- Pe Gogu, care rutine de urge* a presinta Dealul
cand am luat diunia pe dou 'Mi-a spus este a fi bogat.
'mi-a spus acésta pe cinstea Mitropoliel, inaintea apelpisitulul
Max. mucenic Ruset, urmand a se
de pun sale. In fata
cataclism, care atinge al haimanalele neproprietari, conform propu-
pornit pe capatuire, onor. sale din din 30
chiar acum...
voce. Dar acum suntem la discutiunea rspun-
Un Camera
la discursul tronuluI. Cosmintescu, proprietarul otel
arca Noe.
pasa. tine de de France, libertatea va fi egalä
cald. Cer mi chiar acum de onor. - Pentru ce ? un curios.
- Pentru se diferite dobitóce. pentru aentela ce va frecuenta acel
ce a luat pentru biletele de liber otel.
cu drumul de ?
Pre§edintele. dat petic. Adeverat, Un trimise pe la stabilimentul luI
ganul e tot are de porc.
D-le pretedinte, a esplica ce - copilul carciumarul S
fel de e onor. preopinent ? era cisme n'am putut vedea are
Nu cunosc de dou rase de de porc. de la
: de laie. caracter, industriap, ate. en pret de
sémnä a de laie. - Ascultä amice, cand te a pentru insertiune; a doua
D-lor, sunt cel ma! mare socialist. place ce sotiei ? pe jum6tate.
prietatea privette proprietätile parti- restul... sä te
in cat pentru ale statulul,
culare ; place a le
conserva. De m declar contra pre- Un tran citat unu! tribunal, el se
tentiuni a vätatului tot cum am fost un ciomag manä. Presidentul
anul trecut, cestiune din care, ridicath, de acest pentru care scop a adus sine ciomagul.
rosan, luat lumea in cap, pribegind prin - Pentru citatiune, adaose tranul, se ciasornicar No. 55
strine ca un soitarid. vet! trece de a fi insotit de mijlócele de aprare ; George ca mal spedal in
astä peste vointa mea, sä m re- cred ciomagul acesta este de ajuns. specialitatea
trag din camera, duc, nu in strinAtate ci la... croitor roman, primesce
George Nicolae costume
(Aplause).
D-lor, este o care din ca
o
sjape de rivalul se duse civile militare. - - admirabile. -
lanu crede. Rosetti la o spuse voesce a se
de mine de multi din guvernamentali, cari casätori. 24, Tipografia Modernä, Gr. Luis, Str. Academiei, 24
 liabinul
Cu revisuirea 'n 11 ca
Joe vé convine
de peste nu