- 20 BAN1 ESEMPLARUL JOUI 28

APARE CHIEFUL PLÎNSETE

PROPRIETAR DIRECTOR RESPONSABIL
ADMINISTRATIA ABONAMENTTJL
24, Strada Academiel, pe

CALENDARUL CIULINULUI" BUCURESCI 27 1883 A declarat pentru noi, tot ea a

'ncheiat pace pentru Ne-am batut alturi
I LIE Cade ?... cade ?!.. Ce cade, cu ea, am recunoscut de suprem al arma-
81 14 ore. Nóptea 10 ore
Dupa «Ciulin» sta?.. Ce pronuntat telor rsboiului ultim pe pravoslavnicul
vorba s'a dus pe ori mi rat muscälesc.
J. 28- 9 Ap. Prohor Impimbtenirea jidovuld Buhur.
29-10 Martirul Calmic Martirul Barb5-'n-cioc s'a pärut ? !... Mai am el
satolicirea popilor. bine nu cu lucruri de a- gubirile de resbel, Basarabia,
S. Ap de cesteal.. Sa Dumn !.. Arab-Tabia alte o mie o de gheli-
D. 31-12 Dr. Eudochim Dr. copilului
catastrofa ca acésta n'am sä se smulse din sangele
de
L. Sc. St asvirlirea Sân- atunci suntem Ciulinil Romanilor, prin concursul cnutului
Libera
Cruel. se duc Dracului Atunci ajungem cesc bine-cuvêntat de Simionica, cu
2-14 Ad. M. St. Stefan reversibilel Rabinului. dóga gazete de Romania, la scaune, canapele taburele.
3-15 Isah F. Desbinarea Berlic ;
o de dintr'o Cu Austria cestiunea este prós-
post mare 8 4ile.
cat tóte d'odiniórä, care pu- de tot, o cum tran-
tear s multe de Pen- prin urmare nu
; e nevoe de reamintit.
CATRE PREFECTÍ Tot ce'i putem da nesatióse odo-
Ciulinul devotat penä unghielor róge, este noua conventie comerciala pe 15 ani
sórta de ; nu numai ca nu se gandesce cu de 1885, dupa espirarea
la una ca acésta, dar Inca s'a rugat de Baba- termenului esistente.
de Sorica, de la biserica Mina, ca sö Motivul acestei este spre
ca formeze alt cabinet. töte Duminicele pe sa de carä- a putea sa ne lase noua doua
pune tamaie pentru sufletul din apa , spre suvenire ca am avut
ingrijire
Ca in satulul, voiam s al nemuritorulul o data
Milion de care Patria-Naciunala e conventie va trebui fie
el de 'l-anjurat, mai 'nainte d'a ne da ea acele picaturi de apa.
dovedesce e un ingrat. pericol subventia se duce Dra-
Conditiunile nouei Austro-Magare,
Ca
Nu!.. Nu prin se afirma vor pentru noi mult a-
Care il vantagióse, de cat ale ace§tia ce e aprópe
mare nu voim cu un vizi-
Ura in este de mare, rului-Milion. nici motive nu avem ca da
Este margini, e hotare.
la tot ce vrea el;
s Catastrofe
stäpanul Pantahusä !...
diplomatice nu sunt, gratie
s. e. unde prin conventia
cam mere de la
man-
din tara
pe ba pe Parcel. Róde-Ruble, d'o cam-data ne-a scapat de atari Romanésca s'at starpit , acum, prin ajutorul
Cugetele sale ca la bazaconii, urechile mägarilor ca ru- conventii, vom bea de la ;

sa confine de de la Chiselef. caci avem, marele

nu le era destul condamnarea d'a bea apa Lesseps al Romaniei, e§it din bältacurile prima-
.11 =nose cetai
ca ucidem, s din Dunare, ca sä se realisa perderea Du- Bucure§tl, nu va muta din vreme Duna-
näril Romanesci, acum sä se rea pe spre a numai putea fi
place atinsä de magarime.
Pentru bang e 'n stare slei.
din causa Róde-Ruble!...
dar nu le rman, Vedeti trei din no§tri
Tigveanu Policrat tumba la pólele Austro-Mägare am terminat cu bine, asigurandu-ne pacea
Nu 'i-a dat nimica din ce a furat, pentru viitor, mod insdruncinabil.
de toti vitejii Pantahusä, noua
face multe se conventie pe 1855 promisä, sunt atatea Cat despre veri§ori no§tri, ace§tia
La pune bete'n suficiente vorbesc destul mai departe, scapam de cu putin.
Ca luam apa stuf patriot murit, 'n bine , bine de tot. Inca o chie d'a Nenea Ambron am
ca pure tot. Ce vitejie grozavá !... terminat cu chielu de la Varzin.
casele bang Cu o am taiat'o pentru tot-d'a-una cu cate darä,
s se intre pehlivani. de la Plevna, cu prin urmare, pe ca catastrofe diplomatice nu exist, atat
viitorime, nu avem nimica, bine , ca s putem canta.
tóte tinichea
Rosetti de unde ia. avea vr'o ne va supera vre Osanale celui de
Care a dus la
ast-fel simt resbunat De te vel din escursiunile de peste
mor
Cu Rusia. A !. .. Pe acésta n'am putut'o
Aix-les-Bains,
iataganu ca pe pilafcii, am granitä, unde Romani vecinic captä maguliri
sit'o pe ea, sa minte de noi ca de popa de dragoste magarésca, spre es. condamna-
tuns. rea Ghica din Bucuresci, de care
2

judele din Mehadia lui Ismail ama zavala murit Neabolda ; hepsi
a avut curagiul apere demnitatea sa, kazlar care ducea el la Catolic Papa, furat
intra fericirile putin ciapcanlar. Pentru harem al ciok cadana Jurnalul spune curtea de
curg dróie prin urmare motive de rstur- el la Stambul, ama ioc noroc la tine le aduci este causa delapidArl.
Pantahusa nu avem pe el ; beoile eu de la hamam treci la naqtere regule ma-
Stambul faci cabul hepsi care tematice ,
Tivgeanu Vii§oreanu din s la tine canta : trebue
:

fifurat curte de
Leca din Vai ! Efendim, Efendim ! compturi, a lAsat la Tig-
War§avsky din Bucurescl, Chiritopulo din dur menendin. vent, cari speriat
gurele, Dima-Pingea din Âspune selam hepsi. pe cel din strada ?!...
de sub stégul Milion, sunt destule Ahmed Esad Cine va deslega 'I promitem o
exemple ca s ateste necesitatea recompensa o carte de a invtatulul
nerel la putere a lui Pantahusa, de care plagiator , presidentul cuib de
de se s'a speriat chiar oneste
bietul Berlic, s sbarnie de tare verde de podval
cu le-ar Bine este liberal; Literatura dramatic? s'a inavutit cu o noua
rele de fer cu acestea fericirea Mult e bine cu haz originala, sub titlul Tiganul, care se mult
necaz. succes de cunoscutul artist I. D. lonescu, fosta
d'aci este tot a de Stavri. Autorul piese este
la putere, voiam s de la stupul lucru mare, patul care a fost chemat de public in
cu miere. El de nimic grije n'are, num6rate randuri.
o fi Este natural un alt autor n'ar
p'al trii buget. pe Tiganul, de cat un semen al
DEPW TELEGRAFICE acesta nu putea de cat directorul politic al
[Serviciul Halm]
Suntem glieqeftari pe
Trupele electorale, sunt Cu obrazele de
chemate sub drape]. se vor concentra in Dea- N'avem de nimic Unguril doresc maghiarisarea Romani-
formand dou batalióne de reteveiti sub Cum n'are Firfiiric. d-nu doresce, pus in
comanda Serurie si a adjutantului din practica chiar, nemtirea jidovirea serviciilor
statul épte-NucI. tot noi judecAm ferate romane.
de atac contra inamicului vor de la data de- tot ne-administrAm. pe cand se colonel, se
cretului ce va apare in oficial, care va Avem darul chiar d'aface foc era cat p'aci extermine
disolvarea actualului consiliului Dracul sfant v place. fata Devenind general cu-
C. A. Rosetti a dAruit dat. Se vede de i s'a con-
Serbiei proiectul de revisuire, care a fost primit Darul erit cu óre-cari
mare parte ni se spune din causa multor
Damieta. -Din nu face 'n dintre noi nenorociri ce se pe liniile
ne Europeni Egipteni, pe care cu la chief la fórte mult a nu periclita nici
armata a acest ora in de óme pe drumuri, pstrandul a muri
stare de S la alte Plevne, pentru a colonisa ser-
Berlin.-Liteanu, ministru plenipotentiar viciile drumurilor de fer Vngheri
al afland d-nul Kalinderu a fost Sub capitani,
decorat de Impratul Germaniei, a dom- Sub ai pehlivani ; Sin-Marinil sporesc, gratie de care se
a venit imediat in ajutor cu sub ingrijirea
in fire s'a dus la Ber- s stea tot la putere prihänit
lin a provocat pe principele Bismark la duel, de cadere, cel din Bucuresci, Galati, Ungu-
lui Kaufmann declarat resbel de mórte. a nóstr desfAtare alte sate, asasi
buzunare. nil sunt ca frunza ca nu-
Ipsilon
mrul pe Mateescu, licentiat in buturi
spirtóse decorat cu ordinul §épte-Nuci,
, care permis a
Hai la esposiVe, se espositie, se face, i nópte trecutul eu amar, bate pe o din societatea BratalitAtile,
de trimiteti esponenti obiectele ce a espune. cad hidosula
'L plâng ! ! Vers 'ntr'una vai ! onorurile delapidArile la ordinea pa-
Espositiunea e romanéseA ; e reSultatul Morminte pe tronate sustMute de a tot puternicii nAciunali
de la ce prepelite la Dunirea
esecutate chiar cabinetul ministerial,
congres a bOut sampanie. pe d-nu prefect de
D'ap trage cate-am tras, ne spunk
le de e Eli de Olga nu m las.
las eu un pret Mateescu parte din familia
dar nu e a celor ce Nu
D'al iubet. Lecca, pentru faptul este identic cel comis
cit la congres, ci e a meseria0or romani, a la
a de iubelte le vrea binele.
Am träit ca
incuragea. Pe membri ai consiliulul comunal din
celor de la : care Mor pace multumit nu incetez, ce merge, a lua cele
mi implinit.
diminéta n'are o, Rabinul. ingenióse msuri pentru salubritatea Mai
iubitä,
de opri stropitul stradelor apA, ca contrar
Cum te-a ne suge sAntAtii recomandandu-le praful pentru
DIN ce strig
M mir de mai
pranui pentru casuri de
un spital plutitor pe
acum de tot a
1, Stambul. dispus ca grAdina fie de la ora
De ce ne ? De ce ne
nu numai ci nnpri toti 8 recomandand cetAtenilor cantande
Ai iscris mine Suleiman-aga, consulat a lui Fur cum le vine. ca cele mai folositóre atat moralei publice cat
La la nimic nu se gândesc
tiurc de la ai plecat la hamam. et ca igienice. Tot din punctul de vedere igienic se
Eu ai trimes la tine pe Ibrahim, Cazlar-Ahasa al d-nu primarul respectiv, ar propus con-

pe Pspä-Ruset cum din niece Capul i se eórne creltet, nasul i se

CU care le trase 'o de de lumânare le lipi pe bu4e. o

In de la M am
trase barba care este prepusä - v --E
dinta spete un mintean, in pie cisme duc la Paris ? Iatit-m
Dar ce c'am ? Am säri la ochiii,
itarl, cari plesnia pe pulpe. Eram inmärmurit. Lorgnionul i se pe
turä. Nu ; am care a la
- ? Basa.... te jos ghete eu late se
Mehadia ; eu «Reforma»
us la Aix-les-Bain
neanu, care s'a dus
presinte omagiele sale de chârtie móle pri- -
Rosetti,
a
de schimnnosit
dspunseid, de chipul invirtind bastonul
face curs de
degete incepu
cumOratä.
cochetärile
mai oseeam.
ministru. Am
a trecut
eu Claymoor, care s'a rlictisit
in
tara
fesurilor a plvarilor ; unde «e
- tu ea mine. -- E ! !

Eram s'o la dar sprinten ca o spurcatä, duc in Anglia

bine de iubit » Am mai
care am sträbâtut ca un
setti, nedespirtitul
lumea
prieten,
Rosetti se opinti pinteni
esplica
m opri. pentru - ! destul !...
noscutä. A m'am trenul fulger,
la post. - Ap se obis Tu emti tintr, n'al ajuns furl
ce de de de Invatä-te.... Nu e cine-va ne ? se nita de Pe drum, veni mergem la
! ! de
jur) Uite, in Ruset schimbi costumul, chir Bismark pusese piciórele tr'un
! Dracu puse m urmele ? ur voiesce
prin hile Când due Rusia am lighean apI nevralgia bätäturile de la
Cum nu §i nu ne travestim
incognito. te la i se puse la anus-
- Da de ce, frate ? i se veni o necele se puse de servi fusele nemteiti ale
-- Cine este
nu ne Europa,
ala,
ne-am pe
speriat ? late,
care peste
pinteni ; chica i se mai putin
gall cisme voie pue
Bismark.
apa miresme cari a särutat

- Cel ce voiesce, imi maistrul, apocaliptic. Sdrasti ! pate ? strigâ el. -E Germa- S'o duc lui Sturza tovaripl meü. E de stomac.
Ca nu fac prost nu pricep, unde nia ? o sä m Apa mai bine ? cancelarul.
silierilor aviseze pe a nu coti
opositiuniT, car' continènd abusurT, póte
aduce deranjamente ! BrätienescI, Un domn, care nisce comerciale
ce pe cotcarl InnI pentru un timp departe de
de la in 7 August mie ce e unul ? sunt dorinteie mele, liul conjugal, la sotia bolnavi,
viitor, se vor face alegerea celor putru co- e Patru ;
munall, gróza Ce la trgesce, Trel mutre de
ce pe
pe ne românesci,
- Bine al venit dragi, pentru póte
primarie, de Viirreanu, m giseai Avram.
e fiul Minciunel,
compania. !Rabine 'mpelitate Ce la Florica träesce, - Nu nimic, intentam
ca eminaminte guverna Cel ce pe pe noi ne cârmuesce. proces de divort, pe motivul de adulteriü.
liberal propune persóne : Spune-mi mie ce ?
turnitor de ruble, bun prin românesci, 'mpelitate
Costache !

Un rnincinos care se spovedise

Unul e Cel ce pe töte,
el se póte achita furtul. Ce la Florica Spune-mi mie ce ? la d'nsul :
Marchisul Castron, minunat celebru prin
luT.
pe ne cete - Bine de ce spus adevrul?
Mangu VictorieT, nemerit bun tim-
Opt fericirile, - De pArinte, 'mi-a fost nu devin
Rabine 'mpelitate BrAtienesci.
de perderea lui Chilom
!
cätos.
;

n'ar fi avut cusur, dar propunem in lucul pe

ce 'nveti pe cotcari
mie ce sunt trei ? Cinci sunt mele,
- um, spul adevrul te
actual atalat pe - Trei de Patru - Da, rspunse nu scii gura
Primärie.-Vor avea concursul nostru. românesci, mutre de pcAtosuluI adevr gräesce?
e românesci,
Ce la Florica träesce, Unul Domnul X elind din curtea sale
Ce la Florica träesce,
BURSA PUNGAELILOR pe noi ne
pe ne cârmuesce.
un amic
Rabine 'mpelitate
- Da bine frate, parca Constan-
oficial, cu !

'mpelitate, tinopole.
al monastirel Pas6rea, este o recapi- Cel 'nveti pe cotcari !

a térgurilor descrise acum. In tóte loca- Spune-mi mie ce patru ? ce 'oveti pe cotcari tte, -- Numai plec pentru am la
- Patru 2) Spune-mi mie ce sunt :
Constanta trebue intórcere
jocul de ne-a presintat de
- rece slujbe de cetati
un mutre rantink
gata
agiul atras
s'a tot pe
prin gropurl,
gata, osebit de
tot Minciunei,
e
cete
Opt sunt fericirile, - de drum frate, el, nu vin
cu mandate ; Ce la Florica träesce Sépte de la Constanfa am stat o nópte.
prin piretechnie prin
dinamitk La Pasrea pre stäpânesce.
dorintele mele,
devenit universale. Aci bursa sci, La o alegere un candidat deputätie,
a succes pentru care ea s'a ! 'mpelitate
Trei mutre de dogar ce venise s va el cum se ale-
In partit näciunal al prea ce pe cotcari tóte,
s. s. papagalului mitropolitan, ea institu- Spune-mi mie ce sinci ? gerea ; d-le d-ta nu votezi in colegiul de
tiune dorirtele mele 3) e Minciusel. ce la ce ai venit ?
Patru Ce la Florica nu cant ; d'a venit, venit
Ast-fel térgul mal cu s6rindare (bani Mihâlesci, De
noi carmuesce.
gata), ofrande de milostivil Intru Christos Trel de am le cam lipsesce
unor nu exist pe fata ; românesci,
! 'mpelitate, putin pe a d-tale am venit
léfa In spinarea unor cari se In e
ce töte, pun din vreme panä nu se capul de tot.
numal budget venitul de pe la de pe la Ce la Florica
Spune-mi mie ce
de pe de pämént; de pe porci; ne armuesce.
cte Urechiate,
de pe la chiliile rmase pusth, desertând pece slujbe
; lemne, din sare, etc. etc. s'a In ! Rabine
cete
ultima financiark mai din pe cotcari töte,
ce
Opt sunt fericirile. de Sultanul
potcóvele aca vr'o 20 Napoleon'. Spune-mi mie ce ?
Sépte ce orockilor
de un gen cu noti imrodus arena -Sése voi 4]
luni de rasóle omenesci.
pungälelilor, la ordinea nu pe mele,
Cinci sunt mele, o accidul pilaphic.
nepótele Christos cele ghiare Valórea la Patru M:hälesci,
Patru Mihälesci, prin oträvitórea din
care se aceste operatiuni, ne este mutre de
mutre de Leonte, ca doctor al
Unul e românesci, al camel de
Nu ne interesul Minciunei,
Ce la Florica e minciunel, icene, sic inch o tinichea mai putin.
sublime institutiunI, protopop care s'a Ce la Florica
dus a cerceta progresele reahsate de pe noi ne carmuesce.
de la
de schimb, In ast-fel de
ne va comunica resultatul
de lumea financiarA ca Tigveauu
a cunescute
adeptil
!

pe cotcari töte,
ce
'mpelitate !
GIIICITORI
Cel ce pe cotcari töte,
Spune-mi mie ce sunt ?
Cari sunt ce plac niciunalilor le conjuge mai ?
Spune-mi ce e ?
Brâtienesci 5]
Sése voie De ce deputatii din Pitesci ?
Urechiate,
Clod dorintele mele, slujbe
spitalelor civile a cäqut pe Ce lipsesce liberal ?
Corbi de la r atru Mihälesci,
pädurea Cobia din a devas- Trel mutre de Tanasesci, Opt sunt fericirile, Ce place mitropolitan.
românesci,
tând'o de lemne, spre a face unei
minciund,
pte Brätien
Unul e
de Bostani , modelul presidentului Bostan. Ce la Florica sunt dorintele mele,
Pota din de la
pe ne cârmuesce Patru Mihälesci.
B1BLIOGRAFIE
a
mutre Tânäsesci,
terea sa. o consiliem ca cel !
Se sub 'n
putin acum când merge sä Cel ce 'nveti pe cotcari e Minciunel,
serviciul de din Câmpu-Lung
acele de partid sä cânte osanale mie ce sunt ? Ce la Florica träesce,
In va apare procesul unti la de
'Cerchezilor, Urechiatilor, tutor -Opt fericirile, 6] ne
pace Câmpu-Lung. operi multö distractie Câmpu-
hänitilor ipochimeni, daca mare ca lungenilor.
Basarabia si
sä se bucure onorurile ociale MihAlescu, Costinescu, Stolojan si Carada.
3) Libertate, republico, fraternitate si socialism.
ale locale. 4) lenache de a se In privinta
5) minciuna, tradarea,'invidia si
6) Rechisitiele, timbrele, monopolurile, resbelul, actiunile,
menagefie de animale de lux, la comuna conventiunile si tranulul. Stavri.- Mercuri 27 se bene-
7) Dimancea, ROdulescu, Fundescu etc. d-lui I. D. piesa Lumpatius Vagabundus.
; compusä din Gio Taxa
se la Gbergani. 24, Tipografia Modernä, Gr. Luis, Str. 24
11111
de
- dar
. in de .
fac
ca mine,
; ta,
- cere despägubire pentru perderea
ministrul de rgsboiii.
din causa

Bismark spuse
litul Papa galescu.
c'o 'nainte trecuse pe la el Mitropâr-
Aflaräm mitropolitul a
chiar hingher.
la Roma.
-
- Ba reversibila ta.
- däruit dol dresatl. 0 idee ! la Roma, strigâ Rusetache. Se aminte din Bucurescl. Dar au-
Lighioile de ele, Când acolo, tremure ca duduind sub Rosetti
de gerul bobotezil. Italieni in contra Ro- - Vulcan ! Vulcan !
!
mânilor, din causa a
enorme, perdut francez, incunosciintat de presinta ne dete ordin
un milion Ce se ? Tartorul de care tire mil s e§'m in minute. Nu puturum Galli.
c'al Ion mil de coaja in spinare, a primit j de la ! !... 1tim 'ti-a mal schimbat
Daca vrei tovarli, sa
c o parte din Europa se de grea le ea nevoia de a me-
n'o mal Pasämi-te el ala 'i-a mal dat puie vr'un costum. nene ! du-
de tare. a poruncit lui Vulcan s'o hind 1isub 'ml-a
un nöpte, a gre§it adresa a inQula a Italienilor, free la
ji trag de ca se
- Nu Ion - A doua de s'a Am la Ungureni. Ce am 1i alta datä v
a cerut scuze de la Regele Umberto, un bros- Bine D'ar n'oi pleca in mea
Belfug in
joci chindie ochii pe a credut sunt ochil lui pe drum. 1i de guvern de partidä de tot. De aci
In setti primise porunca acolo o vedea un de B. de Las
ras la cap, aia.. . . dup. semnalirnente. liber de n'ar yeni, ..
fac pe plac; Cum asta, la d'abia a-
milion
-Nu c'al Ion inns la Aix-les-Bains, Enache tocmal citea depe§a de
raz tine, berto.
 BURSA

ARGESIU

.000

glóbe v satur ea Mâneati nu v ghimposul de

Ce din spinarea sunt Nu