Nt). 20 DUMINECA, DECEMBRIE 1885.

RISETE APARE IN TÖTE

ADMINISTRAT1A ABONAMENTUL
- Strada DIRECTIUNEA UNUI COMITET
D-lui Director al tdegrafelor cu un in hotnrand nobilele d'aia s'a pus cu topuzu pe spinarea
nóstre mahalagióice se praf cenute... garilor dupä marginea
postelor Ce pcat era fie de nobilitatea are le imprumute miraculósele sale clopot-
:
nite sub cari are, a se adposti topcii
D. profesor Alexe Marin, in strada De ca habar de focurile inamice.
Popa-Tatu, No. abonat de la aparitiunea In cas de a infailibilelor clopotnite,
Gratie intervenirei Salvator Cosmin- Enache e renunte chiar la
nostru, nu prime§te pe care tescu prin Reviquire
expediem regulat. catia Bucuresciului, destul de asigurat tronul
puténd trage prin urmare n'a visiriatului prin aceste feluri
D. Er. Petrescu, din Isaccea, nu prime§te de putut lua foc, prin urmare Muerescu juni- mente de cari se vor speria ca nisce
mitä n'a putut fi trimes dreptilor, unde nu este gogor;te, a se apropia de ntätorul
Bine-voitl a interveni d-v. a ridica acusa- durere, nici suspine, ci de sfartit,
tiunea ce ni se aduce de care al ciobanului Bucur pe care de mult
scäpand ast-fel Mitä a'i da ortul a adormit pe locuitorii si prin maiestrul fluer
aci, nu suntem órnenT Muerescu ne aftacat, sumete
du-le banl a le expedia care a facut mart p'al mult frumosului Paris, in
necele, ia 'n in lo de alt-ceva ; ca sä cat nu mai pot vedea, auqi nimica din ne-
mai mult, trage drept ca ; adormitului orati. Peste tot locul darn
era cat p'aci strice pielea. numal ordine prosperitate, lumea ar fi din cea
Glontul cu minte de cat puterile ingrata, dach n'ar ridica pénä la cer glasul
7 gerante, ascultand de poruncile de la Berlin, date pentru atat puternicie care s'a
primul valet in Romania, Eanache, a cru- sacrificat pe pantahuseI miliónelor proptite de
Bietul Carciumärescu... o d'asta data, - tat pielea mahalagióice apilpisitul colonel Alcaz de sus jos
o päti cat de bunk.. de fartate, pe dracu du-se in curnd póte, popa el in postav Romanesc de Ungarite-Land ;
in corabia colectivista, pe dracu gäsit. popir, Muerescu va primi pentru acóstä tóte acestea pentru a natiei propätire
De... Spune tu drept, disgratiat al a-tot nobilä, mult patriotia faptä, rsplata sa
Jupiter Tonank, nu mai bine cu bine meritatä, un portofoeia la calte... e national democrat
clettele grätar, invartind friptiT de La culte... A o 0 data cu capul
cat cu condeiul de miere in ? nu va läsa acest ce nu va ter-
Bravo Enache, mare maestru In crearea co- mina aci de ros tóte coificientele scolarilor ca Din tóte acestea un lucru ese la maidan mult
lectivistilor ti. istoricele ruble de la finante. de cat mnraru care nasu tóte4 de
carciumaru e financiar maine milionar. Roumaine, prin ferme- care nimica nu s'ar fäcut. acest lucru,
opositie nagode d'al- nu'l va atrage externe de unde m rog de care este ? .
de astea, se pricepe mana. spionul Prusac va putea bine de cat ori de unde la cum neputandu'l ghici...
nu... acestea sunt nitte privilegiuri ale face sa de Spion. El bine m decid a spune tot Acest
de§uchiate , prin marele In Muerescu va vedea visul cu lucru Morunul Srmanul Morun n'are
.

maestru al tutulor vicleimurdor mal fnandu-se o ministru necultivatilor pace mäcar a adora dantelnria baletistelor
ne-inchipuite chiar. destructiunei publice, post care d'atatia ani din care credea face un al
Dracu te-a pus ml Carciumärescule sä te pe care cu riscul vietei sale chiar, l'a terciuelei sale.
tu a spune stäpan, Enache Fir. cattigat, prin urmare nimeni nu are dreptul a'l
Cu mult variatele I ce bietul
firic, tu etti mai mare financiar de el in disputa...
Morun are, cancanele culiselor intriga
natia a Tobocilor, Pacea s'a echi-
librul colectivitätii este stabilit, de aceia putem im-
Stänción, el, Morunul nu pierde un
gherilor Stolojenilor !...
beligerantelor puteri canta :
ment d'a da tributul pe altarul näciu-
fie... Rabdä consecintele pentru mentinerea Costi-
de poti, miliónele fericitl fActori de pace, a e ce-
nettilor, Caradalelor, Hingheri, Stolojeni, Ser-
Dar aduce Eliad ruri lor..."
daru Purcel, de care mai cu Craciunu-
aminte de cand mititei cu grä- 'n adevör trebue se faca o data pace, ca
ne putem ocupa de nu 'I-a permis a veni.
tar de invérti el rèsuci pe cardaV in
colectivitti de mi-le merse d'a-una cat o depreciare, Morunul e stalpul natiei Ianachie.
cat p'aci era sä se sange mohorit pe surcea... de s ivette cate o näsdrävänie pe Morunul e stalpul Gri-Gri Chi-
Ofticósa Revizie, päruitä de Muerescu s sä colectivista. chirichi.
certarn, sä scuiparä, una alteia Ast-fel putem serios trage tunurile pe Morunul e Alcaz postovarul..
in de alt-ceva .. Se fine campia de dincolo de Cotroceni in care Tot el este Mita introducand'o
nobilelor nóstre ma- trebuesc sä apere artileria In timp de rsbol. Papagalescu.
halaigióice de la hala adunaturilor, care-le In a spun drept, diplomatie prevedere
se trezi la un judeator de ocol, la ma- mare ca la omul nostru de stat Eanache, niel la
principe 73ostanache, se pomenesc garul mitropoliei nu gäsi.
 S tr'o perfectä dragoste totil ; Fran- Dar de vd v'un nor
e afar din tara
Sub acest guvern Cat despre partea economica Pe
Tara e'n de lernn vreme, cum guvernul nostru, Sire Läsand sadea patriot!.
d'o .sta la putere Eanache, din registratorT sunt 'n ce timp
piere. luna, la ne v'o sciu m schimb la chip :
sim Dumnezel, trecut randurile Cand republican,
De la muute pan' la de opositie cand n'a voit plouä, cand a dat Cum n'a fost un
de cat ; sóre mult plóie ne-a dat prin Cand monarchist
De la munte la campie mare o rea prin urmare
jale urgie ! mult cotilionu casetinele Dar din paine scot
Guvernul vostru Sire, nu ne indoim, fac mare patriot,
Tara gerne va situatia public ca devin martir
bugetul destinat a asigura echilibrul Fac comploturT
In busunarelelor tale náciunale Sire. fac
In In fata atai e de lucrurl, credem de m prefac.
guvernul vostru Sire va o parte din Metter sunt 'n ce timp
Birurile cad ca plóia, lucrarile vóstre publice pentru cari banil Eu scia m schimb la chip :
Angaralele dróia, dupa aitele Cu töte as- Cand m veql resturnator
guvernu cere tea, nu se va ca, 600 tribun
Ca 'ndópe pe chilometri ferate sä fie puse circulatie mó veql langa
prin palaturile vóstre Sire, Pe car nu pot si-1 restorn,
Fie fie Umilit,
care se jurul vostru amor
sunt milionari,
dragoste pentru jefuirea din Ca un
Cinstea numal este rmas ne tras la quit de tronu- st-fel am invtat
De cat o poveste. lui dinastiei podgorene de la Florica. mare om de stat.
Terminarea studiilor pentru portul Pantru-aceste fapte marT,
de 'ntrebi, de unde are Unor patriotT
credem va permite ca aceste
stare, : do
esecutate cat curônd o des,
rspunde am muncit
acestor insemnate sleit 'nteles,
Astfel m'am ca de nostru Lectia de drept roman
rescu, chip asemnarea A tarlatan,
rnuncit, munci-v'ar iadu mi-a adus un plocon,
Dar Anghel Radu Vol, Sire, el a totl
la fel unul ca altul ; generalä Rotund, de un milion ;
in codru
vitéza orta natia Bratianu. Pentru ca sä
Ca voi el muncelte
Armata are ea parte
disciplina dreptatea ce
sale, va sci la prima ocasie sä tunurile
RESPUNS LA MASAGIUL norod.
Sire,
EANACHE FIRFIRIC Din sesiunile trecute r6mas multe In de a d. doctor Reteveescu
proiecte de legi in cartanele marilor re- a un proiect de lege relativ la
Sire, catedre de Ciomagiologie.
gistratori, privitóre la inflorirea diferitelor
IntOia cugetare, avöndu-te in ramurl ale nóstre naciunale, Camera, d-lui Dima-Pingea, a
nostru, dupa chipul ase- In una din ale le mis urgenta.
manarea Ta, este, a v ura av vom face pe o spre in- Cestiunea dopurdor va veni in in discutiu-
multumi pentru simtimöntul ce cu atata mult a temeliilor pe cari stä proptit nea SenatuluT ca obiect salubru pentru sena-
luat parte la pierderea dureroasá a tönrul dar mugigaitul Rahat Roma- tori.
prea iubitului nostru Berlicoco, pe care nesc.
a popa v bine-cuvönteze popa Bey-Sadea sä se intercaleze
Tati dus, unde dus mutu iapa ca nu tie de numele sa a canta mal rspunsul la Mesagiul ar fi bine sä se
nu umbra .Requiemus... fondeze o de baletiste sä se
tanee manifestare, a fost singura mea Semnati: Dima-Pingea, ar contribui ar fie director al
o mult de de
ce natiunea, Toboc,
taru, Hinghieru, Mehina, Fronescu, Caradale, terminarea cu cupolele, se va
haimanale, etc. face ordine de experiente a la
Spovedania politic manifestatA de repro-
Sire, Mita Marghiolita,
ad-hoc al diferitelor
Positia nósträ cea tare bine re- Taler fete,
nóstre amicale Statele, ne face de de piete, nu direftor al teatruluT
lini§te cu mare bagare de De balamuc, de palat, a transforme teatru adevratä ba-
evenimentele desNurate peste De jafurl qi-asasinat. de Pe balet scamatoril va
ca sä putem cere Prazarilor Dar ce-ml troduce in curînd ca la
marea Un'se tot ce
Ne-amestecul nostru in care am temple altare,
urma se pronunte puterile tra- Si-adorat sunt ca un sóre
din tara
tru Dr. Strusberg, Ambron
nos-
Auerbach era
De
La tronu-mi dumngeiesc.
Duel între
este Cu astea nu putem Cin'se nu m vede (Esplicatia
a nu simti vie de rt ingrijiri nu crede ;
se pentru a turbura pacea generala, a- in pielea Ion
cea pace mal nouä care a- S'ascunde-un cameleon. -Ce este? - Ce sA Cum, m priceput?
vem mult de pentru a ajunge la Ion de m numesc E-un duel grozav, de mórte, cu Inceput :
progres la care aspiram cu pentru Muierescu cheletu State-Sec
nu ;
Colo mi la refec.
ajungerea nóstre a Tobocilor, Dar care an, Vor vére 'n lume, mal ales In
tarilor, al no§tril Ca deoIchiat javre do nu javre de nimic...
la inflorirea de care acuma de nu le-o da fotelurr, pe el
abia Caradale Schimbarea la aplicA'n... dos o spang vr'un glonte, In duel.
cele-alte haimanale abia 'nvrednicit sä a- me§ter la timp e de glumit ast-fel de simandicóse mutre...
Firfiric, nu-1 ; dar sunt
acuma. sciu m schimb chip, cutre L..
Tratatele nóstre de abia La chip chiar in purtare
put a ajunge la termenile a fi denun- cum e nor sail sóre. - Ce este ?-Ce sA Apa care
ciate, de cruce Ungurl, Bate crivtul de sus Repede vdnt ca din Our! de
isprävit de esploatat de mancat no§tri. m fac ;
Martoril acésta, se gräbesc ca separe
De ca nu ceva... pe surcea
Tariful autonom s'a aplicat cari nu din apus bate Ded, se declara
comerciale, fapt care mult Arunc cojocu din spate Ca ciostea necinstitilor
de dragoste eu State ale m fac frate. In... bot se ca uite de
ca se bine Numal cand timpul e bun amide ca duol bugetomani.
rele adevr espus de Sire, ne in- M ea de roman. aidoma intúmplare
 CIULINUL

telegrafuste De interne ? Conul

cat el mal bun un altul
e aci ;
póte ?

a doriuta ca guliile Soitariti,

daunele de mandat postal ink-
La esterne e tot e pe sub ascuns Din ajuns Vizir
fn aur ; s'a convenit agiul o de ministru acolo de ajuns. Stange chimir,
Dec! nu ma! e vorbä ast-fel am De grele
de cu votki Cu-ale nóstre rile
samovare eu se In Basarabia, Tarul,
s'a In c'o In brate. Tot presentul v'am narat,
s'a scumpit. Mare pe De trecut daca e vorba, vom fi vom resuma :
Contele a dat Am avut rsboitt cu ciulama, Revoltant,
d'a se granita un supus un-
gur de specie nu Romania invins precum se scie, gloria ne-am aitigat, Oposant,
deja prea Contele va anunta Dupä el independentä am fäcut regat. Fost Carbonar,
in curand Basarabia am dat'o nu l'al altar
mäcar douö parale, ce bolnävia
§'am Drobogea, chiar la mare avem,
Titlul de popor maritim ni'l acum putem.
Dunärea o s'o dea nimic. Din nimic
De däruite nu pot ce-va sä Firfiric
vqut fórte 'n mirare manifestul publicat, Trebuia dea Dar uitam : am !
Unde nerulinare tot guvernu'l criticat. Pe Romani-ace! netrebnicT, ace! ce ridicat
! !

Drept rspuns acuma, ne-am decis precum vedeti A ca imprat

Contra-Austriel.... car! nu le amintim ne vinde la mezat
combatem ce sub ochT se de tot!. Acuma datoria ne-o 'mplinim, Tara, lege
Cand a fost sub acest vizir ?
bine tara de presentul trecutul, cum vedet! in rege !...
tranctnesc de Vi spus mar! vorbim de viitor.
nu e cuconu cinstit, Se 'n vorbe : Brätianu va
Cand el singur, prin domnia-T, tara-a pricopsit. Unde acuma, o dat' nu va
pe rénd trecutul presentul vedem, Lucruri multe se vor face naprasnice de marl.
Probe ce spune ori cate avem. Anuntäm pentru atuncia pe ace! de car!
Vor vr'un cuvent de rt STIRI TEATRALE
vorba de - ca sa'ncepem de la ban, Despre conul care e mai bun de un ;
Evrica
el este zeul la bogat la srman - promitem de vorbä ne-am - In teatrul nostru international, lucéfrul
Ele sunt fórte prospere cum nu s'a pomenit, bata pe spinare fórte rt va
Miliónele din casa de s'at socotit. De va zace 'n pat va sci ce suntem no!,
a dea arama pe
!
se nu le va permis partida lui Bratianu. : de
Cum n'a panä-acuma - ci cu totul interclis - sub stindardu-acesta, tricolor, In sus,
societarT, nemancati d'o lunä, sunt
se-arnestice socotéla galbeni la cum e pe care de
le-o ; In partida Brátianu, alt-fel dus.
conul lancu sä se mult timp nu vqut de cat In vis.
dór n'are nuci 'n Comitet dintre am ales ca pentru Mizeria zambe§te la templului du-
Mijlócele ce 'multime din lui nu scap ; semneze or! unde, la de ori-ce rerea suferinta fac sä
vr la dnsu'n buzunar Nie. Ulmeanu. pe scenä, dispretul : Chin.

sunt tóte acestea, este prea mult cinstit Comitetul : asta, sub Cantacuzin,
in tot- d'a-una fórte bine ne-a Teatru 'ntruna : Chin Chin!
; Toboc, Hingherul, Vornicul, Coengiopol, In curönd duand'o tot gral,
ne-a cu o lscaie, de noi Secretar, Macri. Vom vedea pe .
Treburi fórte insemnate, dar ne-a recunoscut.
cä e conformitate.
NoT totul. In lucrul este minunat Un trio, pentru scopul s6ü, s'a format
v minte, casa cercetat din d-nele Poenaru, Th Alexan-
sin
drina Alexandreseu, societare de primul rang bu-
La rsboit dacä
Legile
trece,
Falca-Iane se vd
l bun noroc
e
efect.
al
mai perfect,
SPINI getofage, pe
Acest trio vVnd
tru
de prima ordine.
nu
stagiuniT, cele
ce in tea-
dou
din oltire jalbä n'a %cut de ce juca demn de figurina
tine el casä depärtati
unii de-a La stäril civile cea d'a pentru-a nu jóca de cat travesti,
Ani cu-aqa viatä Doica se In fata cu co- in Bulgaria, ca angajate Crucea
pune la fi judecat, in brate. (Tura ?) ca vindece prin langurósele
- Cum chémä pe tata
n'aro timp d'acestea,
n'a fost
taral ocupat.
este-acum, - de, cóne, spus chémä d-nul srmanilor vulnerat),
corporale ale
bine-fac-
Merge pe drum. tor din ränile sufletuluT prin b-
cine cum vestit tranete.
un fort s'a ? Intre doui :

Pläteiti tu ? Prin telefonul, de d-nul Paul la am

La domenii ?... luat-o de la noT - Uite, frate, vream te intreb tot asta.
Nu este acuma aub-minittrii de alt se prin culisele teatrului el merge
ci regula-i perfecta, nu e nimic de gis. din causa d-lui direc-
Opositia spune sunt träsnite tot din vis. de opärite
! ! ! de ce ?... Fiind-cä d-nu e amore-
La e o minune, merge ne'ncetat zat dupä cum spune urmätorul cantec, ce sä
lucrari mil, cu sute, pe rand s'at esecutat, Din prin Melpomenei.
Regula este cap e Firfiric scenal
Gras rumen intru tóte, ma! dihaiü de cat un Sic, sic, sic, Asian suspink
A ajuns milionar ; Ca un Bour
De vinde la Dupá o
Ministerul luT e curat in Cecilia,
Sub Fidel subt acesta punctul mal söü
Tara, lege un... Maur
pe rege !...
ajuns. Regulamente sunt cate
Ca dintr'un sac, ; pe sä * Darä Cecilia,
Frumósa
tóte este cugetare, Haret Din lihnit, Ride
de géba matematic, e al cap il pune,
Cand se duce pe la scóle ce-a el inspectand S'a Amor
se 'n pene pe este dictator, Un tistimel.
s'aü mal localurl, chiar palate ca sub ? Sugrumând un biet popor
Case regulamente... de astea ce ? Ce 'n durere
dasfidem pe de Mititä Haret Piere ! Piere ! Deslegarea din numörul trecut este : A
Va 'ndräsni se ar vrea ca marafet trimes esacte : M. Darvaris, George I
rescu, Victor A. Bacaloglu, Bacaloglu, Demetre
arate ri la Tiulescu, George D. Crangureanu. Ion S. Arthemys,
Din golan, dor G. Elena Virginia Statescu, P.
La voir Pehlivan, G. Stitescu, George D. Poenaru Bordeu
Stamatescu din BucurestI ; Ciceron Paladi,
Constantin I.
; Nicu
Apol nu vedetl dupe leg! prea drepte ? ban, zandrescu Georges Jean Galati; Emilia Pau-
cum dreptatea la ? e mare Cancelar, lina G. Pelisie Costinescu din ; Aneta
Péntru desbate E de tropos Codreanu Z Ninon din R.-Sirat.
Nacu acesta e un nu el vrea 'mpgratiT
atea E 'n
Se mal ?