hi, Ho. 11 Numärut igi4.

M. E. PAPAMIHALOPOL APARE IN FIECARE

25 LEI PE AN
HARTIE DE LUX EDITURA SOCEC & Redactia Administratia:

INTEMEIETORUL UNEI NOUI DINASTII AL STAT NOU

13E WIED -
misiuneluat le de Wied toate de In drumul Ourazzo.
Incingerea coroana Albaniel.
sale de va Isbuti - e de sperat cA va a§a, - PrIncipele
amalgamul de elemente disparate din de Wied va inscris liters de numele in
cari e constituit poporul albanez, cari acum neamurilor, pentru va minunea de a da unul
n 'au avut notiunea discIplinel necum aceea plex de entitate nalionalA, IndrumatA
a supuneril cAtre o autiritate centrals, de calea a progresului.
ordin extern: rebeliunea din Epirul Va nu numai de intemeletor al
tentrional la statul alba- Stat dar marele merit de a creat o
n ez, rebeliune impinsA la extrem, prin proclamarea autono- nalionalA acolo unde de veacuri n'a existat.
miel acestul lar Europa, care a fost la
chemarea ei la de stat de sine un al doilea Ilustratiunile noastre reprezinta:
Pilat, se acum pe Onsurecliunea 1. Pajura Albaniel. - 2. Essad -3 Castelul
declarA Puterile - nu ne prive§te, e din
Neuwied, unde Principele de Wied a
se descurce §eful stat". care a ve-
Si:cu toate nit ofere
aceste roana.-4. Prin-
aproape inextri- de Wied
cabile-cari sunt uniforma sa de
de nuntA al Statului
al de albanez. - Prin-
Wied la
sa cipesa de Wied
din con- (xx) fotograllali
stituitA, - grup
nu se taliunea
de§te o clipA, de Es-

un sad
fac - 7.
lumel. din
E un act de eroism care a
din partea nepotului dat de mult lucru
Elisabeta de a se a§eza vechei oto-
tron de §ubred - mane.-8. Gospodarl
de toatefsimpa
, persoana sa,

www.digibuc.ro
2 Gazeta
DE SIBERIA
la Werchojansk, care e la vreo km. departe de
Moscova, la Srendy Kolymsk situat la vreo 1000 de leghe
Dincolo de Iakutk tabloul se schimbá. acolo mai spre nord, se aflä biblioteci, cari proprietatea exclusiva
traiesc politici ca locatari a deportatilor din care fiecare contine peste 2000 de volume.
ai inconjurate se adunä In aceste biblioteci au intrunirile ; ele le oare
noptei ca sä vorbeasca de cum ca localuri de club.
Rusiei-june. Multe de partidul social-revolutionar au urma unei invitatiuni a revolutionarilor, am in
fost puse la cale pustietatea a Siberiei de teca din Sredny la un festival de adio voiu
de noapte, prin sträzile Rusiei europene trece te- redau impresiunile acelei seri memorabile.
ribila bombe explozie spaima - Cum inoptä am plecat dela coliba ce ocupam la extremi-
oroarea, faptuitori departe de crimei tatea lui Sredny Kolymsk ca particip deportatii
nericul polare numai calendarul ceasul le mo- la o de adio. Cufundat am stradele in-
Moartea viziteze Petersburgul tunesoase, laminate numai de Curios cascioarele
Abia cu micute de numai
teva de cazaci din mormanul de de mai mizerabile de cum erau ele realitate.
se despritid ce abia se pe picioare. In lipsite de aier o o
acei, cari au de Ei au cumplitä. Abea se auzea o in Abea se
dar acolo, in pustietate camarazii primesc entu- un pe fetele livide. Privirea tulbure, atintitä
ziasm ca pe niste martiri povestirile sunt primite jubi- icoanei afumate candela nestinsa.
lare entuziastä. Deportatii sunt dealtfel oameni singurateci, Pe de peste crud, si
dar o lupta un atentat reusit de marinat in otet, Ca desert chajak" preparat din
bucurie. lapte acru, Pe de lemn tusind
Cu am avut prilejul sä asist cere oameni cari au fata de o teribilä, femei basmale
de exilati la o festivitate Siberia de Est ocazia murdare, cisme de blanä haine zdrentuite din piele
omorirei ministrului de interne al Rusiei, Plehve, pe de reni. Peste toate o atmosfera de miros de catran.
personal. de de precautiune, membrii Dar mai departe. pe ale cruci
partidului social-revolutionar reprezentanti ai teroristilor, se de lemn niste spectre aruncau umbre lungi peste
adunará ziva mare la un prafata sclipitoare a zapezei,
medic devotat numeroase podul de peste Ankutin
sticle de rachiu care taie orasul parti, mai
ca o mantuitoare. urcai un deal
spre diferitele cen- biblioteca, luminatä azi
tre din nordul Siberiei e extrem de Doar e vorba de
de anevoioask Distante bun dela un to-
1000 km. nu aproape nici care a petrecut
un rol. In spre nord de Iakutk intuneric ne-
nu existä nici nici voie gratiat, se
adaposturi nu se pot iar la patrie.
&care noapte. Pe asta MA asteptau pe mine. 24 de
trebuie sä se astepte la insi erau adunati. Unii
o temperatura ce intre deschise alba-
40 50 sub zero. Depor- fosti studenti. Apoi
de lucratori din Odesa ha-
care circulä intre Iakutk, grosolane, un inginer, un
Werchojansk Sredny Kolymsk, fost dirt mai
care in timpul iernei face savanti, cari medical dis-
pe lunä nordul Si- trictului sotia lui.
beriei 35 zile sclipitori
la Sredny-Kolymsk. Distanta de se aspre,
parcurs se poate socoti deci la In
vre-o 3000 km. cum e femei.Conversatia ur-
tinutul se mai malt limba
trase de cai, reni ori Pe a Witinck. dar se aude
drum nu gäsesti nimic de cum- frantuzeste,
pärat In afará de carne de cal, lapte unt cari se pot In un aer In
gui la Iakutk. &care deci prizonierii trebuie arde trosnete focal de lemie. Ivan Petrovici, un naturalist,
se singuri de proviziunile Beeftsteacuri, lapte, conduce festivitatea. El apoi, cuvinte de
paine, toate sunt luate stare cantitäti desvoltä programul partidului Cu fiece ce ros-
mari ca SS pentru European ar teste mai malt el devine mai pasionat, mai
foarte surprins la vederea unui sac de merinde, , vre-o de minute, cuvintele: ,Ori
e foarte curios privesti cum e umplut acest sac cum sunt dätor al cauzei noastre se cuvine Cu pumnul drept
aruncate mari de pietre de putere El lung ce-i
lapte grele de 5 la 10 kilograme, peste in cantitate obraz apoi se retrage gratiatul" convor-
de 15 la 25 kilograme, tot cam carne, precum bire camera de
cizme vechi zdrente. Pe drum prizonierul politic nu e supus Intre acestea totii se fArA fasoane, la mask to-
nici unei supravegheri ori restrictiuni. El ca ori care o face azi pe gazda. Se pateu de peste,
alt voiajor cazacul e numai de sigu- de iepure polon, carne de ren. Sticle mari
ranta schimbul regulat al vitelor de tras o calitate ieftinä de rom. Se bea dar schimb se
unei nu se de face pe servitorul. putin. Se intoneaza Marseilleisa muncitorilor". Toti se
am putut raporturile dintre cazaci prizonierii scoalä In picioare. In camera Maria Pavlovna se
condusi de ei, erau pe tot drumului din cele mai bune ima- teste In un din Odesa la sunetele unei vioare
ginabile. In pustietate, unde primejia te pretutindeni pe conduse de binisor. Aplauze frenetice, veselie
drum moartea e dispusä ia in primire victimele, Vera Iefremowna, o reciteaza apoi o poezie,
se niveleaza contrastele politice. Alta e dintre care pe teroristi. Se servesc dulciuri. Bomboane din cele
exil, unde deportatii o comunitate aparte mai ieftine. Apoi, obiceiul rusesc, beau votka, ea
servitor statului e despretuit de ei socotit ca un e nationalä a petrecerilor.
praveghere a deportatilor aproape nici nu in Se mai la mandolina urmä cam
Siberia de nord. Fireste corespondenta ce trimet primesc norosi, se la ceai. istovire i-a cuprins.
revolutionarii e cititä controlatk de departamentului. Dar din trosneste mai puternic. Aierul neprimenit
asta aproape deportatii sunt aproape complectamente din camerile de praf, unde pe rafturi putrede
pe persoana ei unsuroase, a devenit aproape insuportabil.
cereal am la Werchojansk, polul de frig al Prin fumul de care se ondulate
mantului, revolutionari ca musafiri ai politiei, care un perete portretele lui Bakunin Alexandra ele
ei se foarte cordial cu ei. un tablou prost executat Munca , reprezentata prin ale-
Nu arare ori se revolutionari, cari sunt deportati Se iaräsi de ce se va aduce de undeva.
pentru zece ori doisprezece ani Siberia de nord, Eu prefer retrag, simt o inviorare
temporare fete bunä rece de noapte
ele. La intoarcerea in patrie ei päräsesc nevasta copiii Mai aud cum dinauntru Jos
cari adeseori mizerie Apoi stingher a noptei.

www.digibuc.ro
 APROPIATA A PRINCIPESEI ELISABETA
Sub titlul de ,Amorul Instreinate din cauza
ficator" au comeniat ziare balcanice care, 1913, le-a
streine, deosebi cele franceze, fäcut de
logodna A. S. R. Principesei lumea apro-
sabzta a Romäniei A. S. R. piatá a Principesei Elisabeta Dia-
Principele George, dochul a
Greciei. mare
Amor pacifi- In unele
cator"- diplomatice
apropiati a se vede in aceasta
celor tinere preludiul,injgnebärii
a dinastii a Con-
glorioase, diplomatia
vede ce, in caz a
o noua unei Triple-Aliante
a Balcanice, care sä
rilor politice figureze
Grecia, Grecia Serbia.
pentru consolidarea Nu putem
operei pace in nu voim anticipdm
Balcani, la asuupra celor ce vor
Athena, Suveranii
sub egida Romaniel. sfetnicil
Amor pacifica- resate ; ne este
tor" - prin duit ne expri-
alianta stabilitä
Curtlie din Bucure0i pentru
Athena, se mult a raportu-
garantii in rilor dintre
voarea Grecia, de oarece
de sub dominatiunea apropiere
urecia vedern un mare
le-a recunoscut drep- vantaj pentru
turi importante pe resele noastre.
desvoltärii Cu Principesa
culturale Elisabeta ca
de a
gioase.
Amor pacifica- noi poporului
tor" - prin o a
aceasta se
peste
des al
crederei
poporului
cea
-
legerile din trecut ce puteam
dintre cele da.
senti- aceasta, care
ment de incredere, stima simpatie reciproca. va prietenia Grecia,
va constituio garantie pentru
Pentru poate, drag :stea, care a de pace in comun, cu arma
va fi Princlpele George Echilibrul balcanic,
apropiat celor tineri Greciel (x) Principflsa in creat un titlu de de
apropierea inimelor a popoare Elisabeta la
cari, acum ani, se simtiau oarecum najul din Cismigiu. glorie, se va consolida

Pentru comemorarea Scott, doctorul Un Taerian

Charcot, celebrul explorator francez regiunea!an-
a luat initiativa construirii piramide mare Avia-
de bolovani de in zäpada vecinicá de pe torul Bonnier, dru-
muntele Lautaret (Franta), in 1908, spre Egipt,
ricit al expeditiunii engleze la Polul Sud a trecând deasupra ora-
rimentat un tip de sanie automobila. sului Post-Said, a
Piramida, a inagurare s'a fäcut sat sá cadä un
tricolor peste statuia
colosalä a lui
nand de Lesseps,
al proec--
de säpare a Cana-
lului de Suez. un
omagiu

I. In e doctorul Charcot, In dreapta, locotenenful englez Drake care,

In numele marine a un omagm memoriel marelul explorator.

trecutá, e la fel piramida de blocuri de ghiatá ridicatä, tot amintirea memoriei-aceluia care a fost o a
lui Scott, apropiere de Pol. are un drapel englez. Marele Francez i se

www.digibuc.ro
 Gazeta
tetul electoral
Argumentul suprem
timpul
trei ore.
a durat -
lui radical local. Concertul a tinut tot

FluerAturile Cei cari au haz de

receptiune" au Briand
noi huiduelile, merele murate Barthou, iar until fruntaii Fede-
clocite, - in flueraturile ratiunii ministru Chéron,
argumentul suprem in politica, a observat, in aplauzele zgomotoase ale
atunci adversarul opune celor 3000 cetäteni adunati in sala
sufletului convingerilor. intrunire: Numai o obiectiune
avem de fluerele
Obiceiul nu de fabricatiune
tara care, pentru noi, tional, ci Made
chintesenta civiliza- in Germany". Domnii cari
dar pe scena ne-au cinstea acestei
a om de valoarea puteau un
d-lui Briand, secundat de fos- omagiu industriei nationale,
prim-ministru Barthou, a procurandu-si fabri-
provocat exasperarea radi- catiune franceza". A fost un
calilor pe cum ne putem
vernul Republicei. De teama atunci
de a-si pierde preponderanta timp trei mii de oameni.
in alegerile generale cari bat tot s'au urcat
partidul radical recurge la toate in automobil Briand Barthou.
armele spre a reduce pe adversarul re and, spre au
dutabil care sA-1 alunge din salutati cu concert, de
zitiunea in care s'a
Semnalul campaniei de flueraturi I-a
dat la cu prilejul unei Nu se potriveste
truniri publice, convocata de Federa-
tiunea in care au luat Infeleg cam mai
Briand Barthou. La soisre la apdrarea, a
plecare, dela la sala intrunire
dela sala de intrunire la cei doi incorect.
de Stat au avut gnorurile unui : Ei, ca toate
concert de fluerAtari, executat de vre-o Briand Barthou In momenlul cAnd se a ani de
cinci sute de insi, din toate clasele sociale In automobil, In adversarilor In
de toate varstele, recrutati de comi-

ANARCHIA IN MEXIC
Un asasinat, care a o vie emotiune in
care va aveA, poate, de urmare, o interventiune
In Mexicul azi spasmurile anarchiei, a fost comis acum
mâni persoana bogat crescgtor de vite, Benton, englez de origine.
Autorul oclioasei leful trupelor revolutionare,
de joe eonstitutionale", un bandit de improvizat general ca mai
toti generalii dictatorilor din republieile Sud-Americane, faimosul

Benton Generalul Villa

Villa, fostul de clespre ale isprävi am mai avut

prilejul ne ocupgin acum un an.
i s'a cerut pentru acest asasinat - care conslitue o
la adresa - generalul-bandit banditul-ge-
cum a protestat contra actului
a fost executat unei sentinte
a Curtii Martiale, pentru s'ar fi prezintat fata lui (Villa) ati-
amenintgtoare...
cä Anglia toate celelalte solidare nu pot o
atare explicatie precum am spus, nu e exclusä posibilitatea
interventiuni militare armati spre a se pune
anarhiei in care aunt primejdnite bunurile supusilor sträini.

www.digibuc.ro
 zeta Itustrat 5

IN PATRIA DE ADOPTIUNE A PRINCIPELUI DE WIED

ESSAD
Mahomed II, dat, permise cari priveau cA vor sA
furiosi prade Croia precizeze o amintire cA au sA se aseze
datilor
pulatiunea, casa cea mare somptuoasA Thopia, unde usei castelului ca vadA trecând. Inteo zi, cAnd trecea
locuise datA Scanderberg, cea dintAi asupra cAreia se arun- pe lAngA un grup de o femee care se afla intre ei
carA cetele sAlbAticite. sA strige: Copilul meu, sA Ali
Bey, surpi-ins, o de
cauza sale ea
boierule, dar mi s'a
pArut cA d-voastrA
pe Mamitei Thopia,
pilA pe care am alAptat-o.
Vai, sunt nebunA
am cum soldatii
au ucis-o in urma cucerirei
orasului el,
a fost din bratele
mele a dispArut pentru
totdeauna.
aceasta,
Wilhelm de Wied (x) rerea
bun seadronul de ai imperiale foarte tare pe Ali Bey;
din Potsdam, al a fost. rea-
cetul incetul el
copilAria sa, misterul
care cA asupra putina dragostece-i
sale
arAta nevasta zicea Dornic de a afla
pe care-i povesti nenorocirile sale,
Intre cei cari Adau bogata locuintA, ai cArei locatari suferintele asediului Croiei, fArA a omite
rusera, se unul din Anatolia. rnisA de tragic al sale. ArätAndu-i
din Ochrida. Zadarnic luarA ei la rAnd palatului, totul fusese apoi o placA de argint la ea zise: IatA tot ce-mi
de acum luat. Voiau sA se cAnd niste dela casA a familiei Thopia; acest suvenir care-mi
copil, care cA vin din tavan. Cu ajutorul unei ei des- e mai scump ca viata. este un dar mele; marca ce se
coperirA o trapA care vede gravatA pe e aceea a casei
pod, unde ei niste femei ce plAn- care am servit".
in jurul leagän; pe ieni- Bey dupA ce examinA bijuteria
cerut din Anatolia cAuta care pe o parte imaginea Sfintei
credea cA au fost ascunse in acest Fecioare pe cealalt o cruce
sAu se apropie de cere, a femeei rAmase
un de la scufundat in Oprind in
aceleia care acoperea cu trupul sAu, el chernA pe supra-
ei, AceastA femee erA sora lui vietuitori ai asediului, cari
lui Thano Musa$e povestirea ei. trimise apoi dupA bA-
Schanderberg, ienicer din Rahita porunci sA
Thopia; copilul erA al treilea al
declare sincer tot ce soldatul,
fenicerul din Anatolia intorandu-se dupA ce jurA pe Coran de a spune a-
descArcA furia pe povesti in ce casA ce
aceste nenorocite; el aruncA prin copilul pe care l-a cres-
trapA nevasta lui Thopia, al trup prejurAri
se zdrobi de lespezile din salA, se cut. - Acest copil, erai zise el in-
pregAtia sA facA acelasi cu genunchiAnd lui Ali Bey. Ascun-
sAu, cuprins de zAnduzti crescAndu-te
pilul, cAnd meu, am comis o mare
milA, colierul de in ca pe
schimbul nenorocitei victime. o recunosc. boierule, de un
Intors Ohrida, alba- te mult,
dete acestui copil de Ali erai bucuria mea, cand erai
crescu musulmanA. Ali fericirea mea erA de a te purta
crestea, neastAmpArat, vecinic in Tirana. in brate, cAnd ai ajuns mare fericirea
camarazii sAi, cari numeau cre- mea erA sA te de viteaz; eram
stin bastard, necredincios din tatuaj ce pe de a te crescut de a privit ca d-tale. Orgo-
care reprezenta o cruce in unui cerc. La toate m'a
rAspundea cA e sAu. Ali descoperi atunci bratul sAu drept aratA
intrebArile relative origina toti, cu lacrimi ochi.
in corpul ienicenilor, el nu de a se dis- care reprezenta armele
tinge curajul sAu, sa armelor la picioarele lui rugarA sA reia
la un grad sAu
i se incredintA rarA
comanda nosteau de stA-
DupA Ali Bey,
tim p.guvernatoru ce se
din Croia, care zadarnic
din Sultanului
cererea de a
vadA patria, pus
din Constan ave-
le autorizatia de a sale, se
se schimba clarA indepen-
legul din Var- dent; alba-
na; poate acesta nezii din Croia,
urmA doria prietenii
la sAu sAtt neamul
se apropie de Ra- puternic al
hita.
Ali Bey, spune cauza
cronica, se lui, de
de putin timp la erA ura
Croia r impotriva Tirana, capital& a Albaniel.

www.digibuc.ro
6 Gazeta
Turcilor de mare dorul de din Croia cari veneau pentru afa-
neatarnare al acestor ceri la Scutari. Kaplan Bey in
portanta rebeliunei, frica de a o dar tot ce-i sta putintä pentru a po-
proportiuni mai mari, pe pe un dusman de periculos,
Sultan, care cu atat mai bucuros daruri bogate, nici interventia beyului
ce-i se cerea, din Cavaia care ruda lui nu
lui religia musulmana. El dete dezarma pe pasa care respingea
un firman (care se spune cA se tentativA de apropiere. De o parte de
lui Selim pasa) prin care recu- se cruzimi oribile.
nostea pe Ali ca bey al familiei Toptan Pasa, furios, asupra Croiei, dar
$i-i dAdea ca proprietate Croia tinutu- fu respins de Kaplan; dupA putin timp
rile cari apartinuserA el asedieze Croia. Blocusul
de familiile Dukagini, Spata, Kolk tinu un an jumAtate; Kaplan Bey ne
Argyro Castro din Albania toate mai ghiulele pentru tunurile sale,
celelalte neamuri mari, vestite analele fu sA toate obiectele de
acestei epoce rAzboinice, erau stinse. metal ce se In castel oras
Ali Bey muri astfel prelungi rezistenta. Cronica
La moartea lui situatia internA a spune cA ultima ghiulea in
rei se schimbase; sistemul feodal se re- tul pieptul
instalase cu o vigoare, acestuia. un rAzboinic dibaci, foarte iubit
tismul discordiile luptele sale de soldatii sAi. In vreme ce guvernato-
intestine; fiecare bey, castelul din Scutari, furios, se sA
fortificat, lupte contra geloziei de ultimul asalt, Kaplan fruntea
aviditatei vecinilor Ibrahim Bey, o iesire sA
un al Bey, se pe asediatori pe cari
contra Portei; sub zidurile
de trA- dela Alessio.
dare, el fu trimis la Constan- Aliatul sAu din Cavaia,
tinopole decapitat; bunurile Chassivar Pasa, mort de
lui au fost confiscate. un an un Ibrahim
DupA lui Bey, care de pe
iertarea Sultanului mnsA$i lui Kaplan Bey,
reintegrati In care baza Inrudirei
bor. Cu tot ajutor pentru a
al vasalilor familia Toptan rAzboiul. Ibrahim Bey, ginerele
putu rezista atacurilor beylor lui, despre mama sa
din Cavaia, Scodra Dibra, nepotul pasalei din Scutari.
numai pozitiei ex- ambii adversari,
celente a Dotat din ne- tuatia foarte delicatA,
fericire de un caracter slab, el sA neutru, sim-
Adern nu mai ascuns cu cauza
stare mentinA influenta, unchiului sAu, a apArare
Un al cartierului grecesc din el muri urma o luase beyul din
Durazzo. sa trei feciori: Mustafa Bey Dibra. triplA Un cartier al Valona.
(care deveni mai un dezastru pentru
muri In chip misterios), Kaplan fami- plan, adversarii sAi se adreseazA Portei obtin
rurma mortei fratelui sAu, Chaban Bey care un care condamnarea la moarte
fu timpul unei campanii contra a lui Kaplan, ca supus rebel de briganzi;
Pe sAu fusese fricos pe acesta, prin agentii sAi din Con-
Kaplan Bey fu activ, ferm stantinopole de sentinta pronuntatA potriva lui,
tAtind astfel numele ce purta care capul a douA sute cincizeci de oameni
leopard. Cu tineretea lui, el sA aducAtorului firmanului imperial,
prestigiul familiei sale, succes contra In Tiranei, prizonier, luA
dusmanilor sAi. In numai de seasesprezece sentinta ce o rupse zicandu-i: Eu,
ani el se duse la Cavaia spre a o intreve- dusmanul bey, firmanul obtinut
dere cu Chassiva Pasa, cel mai important dintre prin intrigile banii acelor cari vor sA verse
sA-1 facA insoare fratele cu gele unui inocent".
sora lui; prin unire, el se intoarse Adresandu-se apoi Portei el expuse cum fu-
la Croia. Ceilalti bey intimidati de sese atacat In Croia, sfortArile ce fAcuse pentru
atacurile punA afacerile a cinstea numelui sAu familiei sale ame-
In ordine, facA munteni, de lAcomia dusmanilor sAi. El
asigure ajutorul familiei Dukajini cu pasa punerea sa cu un Mahzar (declaratiune a popo-
din Scutari. rului) cu putin mai iertare
Acest pasA, gelos nemultumit de influenta titlul de
a lui Kaplan, Bey, se sforta sA-i
el maltratand pe locui- Podul peste Tirana.

BENVENISTI
FURNISORUL CURTEI REGALE
28, LIPSCFINI :: BUCURESTI
TUSTRELE ETAJE ASCENSOR ELECTRIC Telefon 35/12

Mode pentru Dame

LINGERIE, TRUSOURI GATA
ESTE TOTDEAUNA CEL MAI BINE ASORTAT ULTIMELE
CASA DE INCREDERE :: PRETURI FIXE :: MAI EFTIN CA :: IN PROVINCIE TRIMET MOSTRE

www.digibuc.ro
 Gazeta Ilustratá 7

Placa de
bronz,
Alegerile s'au täti considerabile: 167 chipul M. S.
cu deputati la un total de rol (x)
ale au luat 191, 97 senatori, la pe una din
frigurile In cari s'au un total
cele trei par- din mandatele ger-
tide politice. dunärii din Dealul mane din
Precum e r a de tropoliei 83Vo din sca-
guvernul a maturului corp.
obtinut, favoarea Opozitia e reprezintatä:
principiului celor In CamerA - prin
douä mari reforme- conservatori-democrati,
exproprierea cole- 9 conservatori, 3 inde-
giul unic - majori- pendenti 2
Senat 12
conseryatori-democrati
9 conservatori.
Episoadele cele mai
interesante ale
de acum a
au fost scrutinele
toate colegiile de Ca-

Patru instantee dela alegerile dela

II de din Capitalá. In grupul
din stánga se vede Cantaeuzino tx)
fostul primar fata
de vot Primári

Senat din Bucuresti - unde conservatorii au luptat fortele spre a cuceri

locuri,scrutinul dela colegiul de Senat din Ia$i. Aci, liberalii conservatorii, Constructiuni geometrice
coalizati, au dat un asalt de o nemai pomenitä contra candidaturii d-lui
care, acestea, n'avea un contra-candidat din parteaguvernului. A fost, cum Cu fragmentele celor 3 se
se zice politic vulgar, o de electori abili, dar singurul rezultat obtinut una forma
a fost punerea In balotaj a fostului ministru de publice. La al doilea scrutin, d. Badäreu, unui
candidat unic, a fost proclamat ales cu un numär de voturi mai mare acela al
liberali dela primul scrutin. Timp de o tot interesul duelului electoral a fost
concentrat asupra celor ce se petreceau se pregAtiau la Iasi socotim, tocmai condi-
tiunile de inegalitate a luptei, d. Badäreu izolat, contribuit sA mai sporeascA sim-
patiile de cari d-sa se capitala Moldovei.
Alegerile, precum spuneam, s'au isprävit cu i frigurile In cari, timp
$ase a fost tara dela la T.-Severin din Carpati pAnA Du-
la Mare. Vineri, la intrunirea nouilor Camere, s'a remarcat unui
al fostul prim-ministru presedinte al Senatului, d. Teodor Rosetti. Pcntru
cumnatul lui nu s'a cele 96 colegii de 64 colegii de Senat, un
scaun disponibil... Ba, i s'a pus, Mehedinti, candidatura la un colegiu de Senat - a
5

Retete culinare
la Chantilly. -
cari le pui
a le
fiarbá când sunt pe
bine de tot. In le fierbi
sau duzine de castane
fierte, scoate-le
gata
PRODUSELE ALIMENTARE
de litru de lapte care pui sare, o
de baton de
Când sunt gata le strecori le treci printr'o sub pui o
farfurie care cadá pireana de castane care formezi, cu
o coroaná care semene un cuib de paske.
gârnisezi o cremg de
pe care o imitând pe posibil o vârf.
Cuibul inconjori anotimp.

aritmeticá Aroma Supele Franceze

32 monede de nickel a 10 sunt In 8 a 4 bu- flacoane, pentru ameliorat tablete, 20
ca bucatelor tablete 2 porf
4
4 4
4
Cuburile de bulion
orizontale
dau instantaneu de
se Vede, din cele 4 laturi ale carne
doui verticale, monedelor e de 12.
e acum de a se lua din din cele 4 laturi o
monedi toate suma rimase tot de 12, VANZARE LA PRINCIPALELE BACANII DIN TARA
toate mai rimas 28 gologani, de 32 a
fost la

www.digibuc.ro
 Nouii sup4 ai de Wied: bE IN

Puii de vultur, cum zic Albanezii, au, in un Domnitor al care, in persoana de Wied, nepotul Reginei Elisabeta, le-a fost de mar4
Puteri. Desemnarea lui pentru tronul Albaniei o putem considera ca un omagiu a deajuns ca Regele exprime dorinta iar
intervie, pentru ca toate cabinetele europene se gräbeasci de da adeziunea. Tarul Rusiei, telegrama pdn care a comunicat consimtimântul säu, a o face
mai bucuros, e vins aceasta va pricinui o deosebiti Suveranului Principelui de Wied ca nobilele sale de a pe calea
civilizatiei a progresului poporul albanez, fie Incununate de mare va fi meritul va fi isbutit realizeze aproape
www.digibuc.ro
 Gazeta 9

D. N. deputat D. loanitescu, deputat D. Const. senator libe- D. dr. Sadoveanu, .eral

de Putna. liberal de ral de Neamtu. de

Telegrafia färä fir adaptatä la trenurile Jubileul

Pretutindeni azi, se unui savant

Experien(e reusite au pentru
un tren al ferate Theodor Radivon
(America). ce trenulin- A cele mai fine
o de 75 km. pe ord, s'a de seson!
briliante!
ele sunt
Sexuliti frumos, cu gusturi,
Nu-i chiar elita!
Nu pot zice Martie
Juni june de
fulgera prin creer,
Azi duc la Radivon

utile
Preparat contra plosnite-
sMnqa: Operatorul lor.--Un preparat eficace, care
telegratlei provoacá mod sigur moar-
cabina sa din interi- Sir Edward
orul vagonului tea päduchilor de stär-
cial.-In dreapta : An - pindu-i ouä tot, e nett Tylor, creatorul
tenele adaptate, urmâtoarea compozitie: 82
la vagoanele unui tren
grame de alaun, 12 gr. acid teoriei moderne a
de persoane. .

salicilic 6 gr. acid borjc. tropologiei, care

trimile un mesaj care a fost primit de o de telegrafie Aceste trei pulveri- serbat deunäzi a 80-a
De prisos asupra marilor arantagii pe cari le prezintd zate, se amestecä pre- aniversare a nasterii
adaptarea la a aparatului pentru transmis primit marconi- paratul obtinut se improscä la
sale.
grame: multe catastrofe pe calea vor fi evitate, pärtile infectate de scarboasele
smentelor date din limp, pe aceastd cale. te.

D. Cavadla, senator liberal D. C. R. Geblescu, deputat con- Principele G. Bibescu, deputat D. E. Keminger, deputat liberal
de de conservator de de

www.digibuc.ro
 Gazeta
In
civil din An-
Regele George
a o incercare
de a
primejdia: cu-
resat
Parlamentului, ziva
deschiderii nouei se-

siuni (10 Februarie st.

n.), Suveranul a
un apel emotionant
la pasiu- Doi prieteni". Un tatu-animal
nilor politicii de par- de un carapace compus din dispugi
tid, spre a nu se In de o jucându-se
vedere
teresul al doul animale din
triei. Regele George instincte deosebite,
a stäruit ca timpul, prin forta
autonomici ai
Irlandei renunte bilin.du-se ele o astfel de apropiere, ajung
la atitudinea de lege prietenie". - Experienta aceasta a fost
de de un francez In Argentina. Tatuul
acum sA caute de -serie el-care se inuturile din
a se cu America care,
ritatea guvernamen- ariciul, se face ghem
talA, spre a se se socoate In la foarte
Cortegiul cu aparatul säu In drumul de astfel, pé sperios se de Dar, trecere de
Palat.-2. auritä, care Suveranii s'au compromis, ar- vreme, a mai prins mai ales mân-
dus dela deschiderea
de gray amenintatA. se farfurie pusl totdeauna
Apelul acesta a impresionat pe unionistii din ambele Camere dar nu e de din unde se eulcugul In
sperat ca glasul al Regelui sA alt efect deck acela al unei impresiuni cele din s'a Imprietenit tovarlga
fugitive. adversapii lui Home Rule Bill continuA campania de organi- sa, a pierdut de a se face ghem".
zare a rezistentei armate Ulster - tinutul irlandez unde marea majoritate a locuito-
rilor o constitue protestantii.

Joe de chibrituri
problemei
din 10:

a 8 chibrituri se
obtie

din 4 figuri
egale
forma figurei
a lIturate.

X. -
ce sd zic -
face, o
mai rea se face
Y. - Tot
de
mine, pentru
a mea nu mai
e chip se facd
mai Patru instantanee defa patinajul din

www.digibuc.ro
 Gazeta austratá - 11

pregAtirile de - spune d. Japoniei? Un Yamada, a fost creat anume pentru ei.

marele dramaturg francez membru al Franceze, -Lourdes? -Nu. Multimea care merge la Lourdes, se duce sA
lui Note de turism in prieten, care un mirocol. Credinta e La poporul
Nu te duci la Isé?...- Da... Nu-i se duce sA adore zeii creatori a adora" nu e incA
nici numele! Multi omit de a Isé. fac. termenul potrivit. Lumea merge sA se sanctifice oare cum, apro-
Japonia Dar ce e de vazut acolo?... piindu-se de ei. Sau, mai bine zis, ei merg
Temple? - Acolo sunt temple, vanitatea nationalA,
e.Dar nu voie vezi!- noiascA proviziunea de orgoliu
Exteriorul? -Ele
jmuite garduri.-$i nu
poate obtine autorizatia?...
se -
japonez.
sanctuarul
nu poate pAtrunde
Interlocutorul meu pratul. ce este ? statue ?
Nu. Nu se poate. - Nu. Nu e nimic. -Nimic?
demnitari ai /mperiului -Nimic altceva deck o em-
pot trece prima poate blemA. oglindA pentru zeita
a doua. In de preoti, Amaterasu, o sabie pentru fra-
numai ImpAratul se poate apro- tele ei Susanu, Inteun alt
de sanctuar. - Atunci? - Fiecare emblemA e acope-
$i de altfel templele acelea ritA numeroase vAluri.
sunt simple colibe de Iemn. timpul a uzat la destrA-
Atunci la ce la mare mAtasa ultimului vAl, se
Pentru peisagiu? - Pei- pune peste el unul nou.
sagiul e dar sunt sute se face de multe veacuri.
de peisagii mai frumoase chiar Religia e cea mai
Japonia.-Nu mai pricep.- veche din lume. Oglinda
Du-te la Isé, numai acolo poti sabia embleme, femee
norocul pricepi, ori ale vietei eterne.
de sufletul japonez. - Sunasu s'a néscut din
Cum, dacA templele sunt sul lui Izanagui, Amatérasu din
vizibile nu nici un ochiul lui zeul Lunei
teres? -E al din ochiu. Sunasu
poniei.-Meca? -Mai violent; cursul unei certe
Ierusalim? Alt ceva.- cu sora sa, el a arun-
cat cu jupuit In
- Da nu. Locul acela e la care ea tesea.-$i nu-ti pare
de sacru pentru cam ridicolA, mitologia aceasta
ponez cA la 1889 un Japonez, japonezA?-Dar ea
vicontele Mori, ministru al alte elemente cari nu sunt
structiunei publice - ridicole. las a
bine, un ministru japonez le pe
comitAndactul nerespectuos de sfatul prie-
a cu bastonul sAu, am sosit searA de
care ascunde usa Grup de In drum spre sanctuarele din primAvarA la Jamada se
cinte, a fost asasinat cu aflA templele din Isé.
luni mai de un fanatic,
un institutor. Ucigasul a fost executat pe dar memoria lui e pentru
in intreaga Japonie.
- Dar Zeu teribil consacrat acest templu? Dela garA la otel urmezi o stradA lungA, lungA.
-E consacrat zeitei Soarelui, Amaterasu. Nu pentru e orele 10 seara. In kuruma-le, un de cabriolete pentru
Soarelui se Amaterasu de o astfel de veneratie, dar pen- o persoanA, cocotate pe niste roti ca un pe
e strAbuna impAratilor Japoniei, a acestei familii unice in sale lungi subtiri cari sunt trase de un kurunoaza,
lume, a dinastii neintrerupte care din preistorice ceasuri pas de trap. PrAvAlille iluminate se perindeazA
domneste peste Imperiul Soarelui Resare?... Aceasta de ambele sA poti interior, din cauza
putin o cred Japonezii. Nu. DacA esti capabil a o acestea sunt mai toate barace de tragere la
telege, vei acolo. La 1905, dupA victoriile asupra Rusiei, e considerabil. strada asta lungA de mai
Impäratul s'a dus la pentru a zeilor cultului Shinto, multi kilometri e o
bate ...Pentru lumea vrea sA vadA existA o micA serie
stramosii sAi, pentru succesul armatei sale. La de spune chiar dacA nu m'asi sé
poniei.- Dar un European trebue sA rece In fata acestor
mi-ai spus, nu-i cA nu se poate deck jignesc marea majoritate a dA
emotie se degajeazA din inteleagA cA poate, cu yeni lei 50) sA asiste noaptea
garduri?...-Du-te la la dansuri cari...
sagiului, din ardoarea misticA a pelerinilor. cA fiecare an
vin acolo peste cinci sute de mii de pelerini din toate la niste dansuri... la cari e mai
bine sA nu-ti duci
conduci nevasta la
vorbeste de ce-
sacre la cari nu sunt
bArbatil. Ea crede
ce vrea, promiti cA la
toarcere vei povesti totul
pleci... E
in drum martor la
erotice in
Inteo casA unde femei
te cu teme-
mai multi yeni
te asteptai. Dar
te face sA cA ai sA
destul de pentru banii
; urmezi, sA te
scuzi proprii ochi. Tra-
versezi sAli foarte mari foarte
joase ale dusumele ca-
foarte bine ceruite reflec-
teazA ca o apA intunecoasA lu-
felinarelor de
Bine-inteles, cA la intrare ai
in templului Nara. trebuit sé te In Grup de pelerine.

www.digibuc.ro
12

esti introdus salA mai mare, mai primilor strAmosi ai Mikado-ului.IatA,mai

bine luminatA, pe jos ca toate, un iaz unde toti
se vede o galerie de lemn ghicesti cA semn de purificare. Treci pe
acolo se vor petrece lucrurile... sub arcuri de triumf primitive,
lucrurile ce vei vedea. te instaleazA numite Apoi, pe marginea drumu-
pe rogojinA. Ti se dA un evantaliu lui constructiuni de
esti cAte-va minute, de cari foarte simple, cari servesc de adA-
spre a vagabon- post negustorilor de imagini de
da. e momentul cAnd cei capabili cari vom mai vorbi, negustorilor de
de prealabile, gustA dul- almanahuri. Cocosi albi sunt libertate.
Ei sunt venerati pentru cA vestesc
In soarelui, suveranilor japonezi. a-
cu ghitara ei cu lungA cu trei jungi unei palisade prevAzute
strune. Ele cAte-va sunete cari o Intrii te inaintea unei alte
auzul in apar galerie palisade, curte interioarA. Nu-i
sease ori opt persoane foarte sulemenite un ornament de niciun fel. mare
din cap picioare cari, albA o altA care dA acces la
gratie artA o altA curte care de ase meni nu se
convingere, fac trei ori patru nimic. Acest vAl a fost ridicat de
piruete. Simti nu te mai nici vicontele Mori bastonul.
cA ai fost mistificat, dar cum vrei genunche, se aruna, sub
salvezi aparentele, nu spui nimic. Da- pAnzA, monede ori
mele Revin cari se dedau Noi suntem de un japonez care
exact la aceleasi exercitii. CAlAuza pare e un foarte instruit, profesor, vor-
in culmea admiratiei te priveste beste engleza, franceza a vizitat Europa.
ar voi sA te ia martor de splendoarea De minute el a rAmas
spectacolului. Dai din cap sosind zionomia lui s'a acoperit de gravitate
povestesti nevestei cA bine a Apoi, cu voce dupA ce
cA n'a inzistat sA vinA ea. ne putin de el ne
explicA cA titlurile dau
Ce se vede din templele cele venerate dreptul de a trece o mai mult
ale Japoniei. muritorii comuni ne sA-I asteptAm.
El se duce la o micA la
A doua zi de dimineatA dus parlamenteazA niste preoti le lasA
la templu pe un soare splendid. pardesiul sAu (el e eu-
Am sA vA spun curat ceeace am ropeneste).
PArAsesti unde domneste Insotitorul nostru pâtrunde printeo
nasu ajungi la un E oare parc, in incinta vecinA. El continuA de a
vorba ce trebue sA spunem. Nu esti Clopotele eordoane lungi vizibil pentru noi acolo unde se
arbori drumul pe care mergem templelor japoneze, pe el, nu vede nimic mai mult
cari le trag spre a atrage atentiunea ceea ce
nu -gigantice ale nobililor Ceryptotneria. Arborele care
e foarte larg. Dar de jur imprejurul tAu
destul de departe - deck
vedem noi
La intoarcere, el e ca transfigurat.
Dar el e aproape de
asta il face rosu de emotie.
acest frumos nume, ce nu mA mai satur de a pronunta, e din familia DacA spun cA nu se vede nimic, de unde ne noi, gresesc.
cedrilor.Putin cAte putin pelerinii, in cete, devin din ce in ce Deasupra palisadelor se gásesc multe acoperisuri strasinA
mai numerosi. DupA alura dupA atmosfera ce contribuiau sA blA, de lemn. cari formeazA unghiul acoperisului se mnaltA
creeze peisagiul, te simti mediu cu mult mai spre E cabana primitivA, coliba preistoricA.ToatA lumea din
sacru mai fanatic ca acela al templelor budice. Se rul nostru, tArani, fata gravA respectuoasA.
foarte adeseori, gardieni. Ei uniforma gardienilor impe- asta e tot. tot ce se vede mai important mai
riali. Suntem, intr'adevAr, imperialA, In locuinta venerat sintoist.

Dela banchetul dat in onoarea d-lui dr. Bottescu, fost ajutor de primar, ales cel mara de voturi dela primul
al colegiului al Capitalel. La banchetul -organizat:din initativa comitet de fruntasi medici din Bit-
curesti, au participat fruntasi liberali printre cari d. care a rostit un foarte elogios toast pentru

www.digibuc.ro
PRIMUL TRAMVAI ELECTRIC DIN CONSTANTINOPOL de salvare per-
a experimen-
zilele trecute Anglia.
de ar criticele la cari se despotismul,'sule-
menit de constitutionalism al regimului nu e de
cu incheerea erei hamidiane, a sä pentru Turcia soarele
al progresului.
cuceriri ale geniului omenesc au cunoscute
Otoman in tot cursul lui Abdul Hamid, fusese mentinut
ignorantei. automobil, aeroplan la cari, sub

De o foarte ingenioasa, barca poate

se ermetic transporte astfel, in
siguranta, nici o primejdie de scufun-
dare, pe pasagerii salvati de pe un vapor nau-
fragiu. Aerul din interiorul care 80
persoane -e primenit ajutorul unei mici pompe.
aceasta e de cea mai mare insem-
de oarece naufragiatii vati
sinistru nu vor mai de a-si g
moartea In din cauza imposibilitatii
ordinare de a se mentine pe o mare furtunoasä.

dreapta In se vád doua tinute de cari semnul Imamului, Deslegarea ghicitoarei din No. este: Prostla.
a le
ghlcitoare
nu era unui Turc se Mare schimbare E
-o schimbare in bine, spre civilizatie s'a in ani dimineafa-i
numai.
Ou pe i-a
Natura l-a înzestrat.
s'a inaugurat la Constantinopol prima linie de tramvai electric.
cu o solemnitate deosebitä cu traditionala sacrificare oi
deacurmezisul e musulmanul in Imprejurare mai Proverbe
un botez, o o victorie, o o ori ser- * e ne pdinea.
bare uneia sau mai multor oi, Unul inghite.
imamul face * de

PALACE HOTEL
BUCURESTI
:: Colt cu

Inginer N. NACU PISSIOTA

Singurul hotel din Bucure$1, constrult mod
inzestrat tot confortul mal modern mai
DouA sute Saloane Apartamente de
W. C. : : Lavahourl bidets alimentate apA
rece in bate camerile de Salon
de de lecturA de corespondent& :: Hall ::
Bar de Billard engleze franceze :: Restaurant
galerie romAnA de primul
rang, la carte
DouA Ascensoril IncAlzire
refulantA Vacuum
Cleaner :: abur Trel frigorlfere
camerile, toate etajele in
ora§ul Concerte simfonice la orele de :: o'clock Tea Aranjamente speciale pentni de lungA duratA

OMNIBUS-AUTOMOBIL LA TOATE TRENURILE

www.digibuc.ro
 la -- El, Gheorghe
Moisescu, de 70 ani, a prins dragoste de
Dumitrescu,' 55 idila a
In
egu,stor un de

1ngrijirea
Arterio-sclerosa. - croniel. Transformare Un grup de intelectuali francezi, toto-
a arterelor arteriolelor alterarea grafiati ladunarea care s'a aso_
a principalelor organe. Arterio-sclerosa
patologia afeetiunilor
Gauze: Agenti vegetali ori animali, toxine
crobiene, saturiusm, diabet,

Simptome: Arterele mari devin tari, friabile, aspre

interior devin de ca-
micaorat propriu zi4).
Hipertrofia pee-
accese de dyspnee, aproape toate nefritele: tur-
burAri eerebrale pierdere de memorie,
atacuri, suecesive de apoplexie hemiplegie afasie),
paralizie tabes, multe boll de ficat, de splinit,
de de de etc.
Tratament: laptele.
stinaln a arteriosolerosei foarte
prin regimul acre ori prin
ministrarea fermentilor lactici pare folositoare Electrizare, sub numele de Amicitia spre a se mai
hidro-electrice, masagiu. mult cele popoare de Sediul:Aso-
se deasupra Liberal din Capital&

Politicos
face impresia,
de
executate in Atelierele SOCEC. Domnieoara Te domnule, nu
rente

apárati-vá urechile!
Voiti auziti apärati asurzite,
rebele la medicamente
Intrebuin- Acoustiphone" l rte
aparatul c s se
fncoronat, prin recompense acordate in-
ventatorului. Acest minunat aparat' de fabrica-
tiune este inusabil nu se poate de-
niciodatä, este tot de necesar
ochelarii Nu stint grele, nici
nu ocupa roc, se pot purta nid-o in
auzul Intrebuintarea regulat6,
adoptarea diminulatá oricärei
Se impune organului auditiv, face reeduca0u-
o nelncetatä, care
simtul auditiv adormit favorizeazá medicamente
la inapoerea normalá a functiunii auzului.
Wiplomat G. BURG, de academie,
34 rue Meslay, Paris, trimete gratis
Aspectul topirea a ghetei ce asupra aeestui minunat instrument.
se de pavajul de

www.digibuc.ro
 Gazeta 15

Mercuri 12 Februarie. - Se
ÉFEMERIDE jurati procesul
la
asasini ai voia-
jorului Rosenberg. Acest nenorocit,
Ierusalim.
tagiile de ieri pentru
proiectul astfel sprijinit va reml. - La balo-
I de Senat au remit un takist, doi conser-
restul guvernamentali. - Italienii tot mai au de Africa
torind judetul Ialomita pentru a ggsit la nouile provincii. Sunt lupte arabii nevoind se
gara Lehliu mort. Din acute nu s'au putut foarte nirei celor dela Roma. - Au ieri recrutgrile tara. - S'a
probe (dar mai presumptiuni), eomerciant admis de ministrul de toti o eoncentrare de
Nae Nicolae din satul Rgsvan-Ialomita. luni sublocotenenti de
Presupugii asasini Bunt de doui ani i-au achitat. mai mult in ultima se de
lumea trebue se de acest verdict. De ori inferiori. Cine nu vom mai nevoe din non? -E mare
nu au condamnat chiar nevinovati, de ce nu spar lipsind probele Anglia din generalul insurgent Villa a
chiar E de rar la noi? Cu toate acestea s'a pe supusul englez Benton, mare proprietar rural. Villa, care
un ziar, chiar ziar socialist de pe general cum sunt episcop, pretinde Benton a vroit
ce motiv criticg? Pe un evreu. De toate de aceea a dat ordin consiliului de judece natural
putem fi noi Românii, dar numai de la grad execute. Benton a fost asasinat iar nu judecat.
nu. Ziarul chestiune face un evreilor inpotriva americanii pe insurgenti inpotriva preeedintelui
- Ancheta ungare spre a des- cului Huerta, nu e de loe de mirare se tulbure relatiile
pe atentatului dela - Se
Au liberali, a d. Botez a
continua. - Eri
pentru balotaginl colegiului al douilea de deputati din Bucuregti.
d. N. Fleva.
facut ale- Anglia
La Paris s'a deseoperit o
din Paris
care
un
furat
-
dela liceul din Pomârla. -

democrati serios de de doui dintre candidatii Luni 17 Februarie. - D. Venizelos, primul al Greciei, a luat
Victor Scarlat Lahovary. Din eel d'al aspre impotriva conducgtorilor insureetiunei Epirote. A destituit
a fost in fruntea celor candidati, simpaticul director al e un grec, a arestat pe Walt functionar a reehernat Grecia
a avut 200 voturi mai mult la primul s'ar fi. trei trei mitropoliti din Epir membri ai Comitetului revolutionar.
muncit serios fie totul altul rezultatul pe Primul ministru grec dovedegte tie angajamentele luate
Pe d. N. ales
pentru expropiere
conservatorii.
liberalii
liberalii, adic
acei cari
acei cari sunt
absolut
votând pe d. N. Fleva au contribuit
puteri. - Doi aviatori ofiteri au
- Nu este adevkat generalul Lambrino se va retrage din
Eri a avut un banchet entuziast dat de chmarazii
au murit pe
de
-
d-lui
propriul candidat favorizat ca toti, d. Mihail Iliescu secretar general ministerului de - Românii
dai unde crapg? de inconsecintg au dat cedoneni la ministrul Greiei, au fost condamnati la o
toate partide;e, alegerile din dar eu amendi de tribunalul de Ilfov. Nu oamenii nici un
vatorii liberalii. Asta e politica. erau de pe cari le rudele
Joi 13 Februarie. - Depozitele de pegte de ministerul do- definitiva a celor toate aceste vor dispare
functioneze. E o cu ca bine organele administrati vedin Grecia ia exemplul de
fie bine condusg. Sunt plângeri pe le semnalgm eorectitudine de pe care U au din Atena
aceste depozite. La
pe clienti simpatici
cu ochii peetele pe care vor
scump. functionarii respeetivi
antipatiei. Cei din a doua categorie
cumpere, li se nu e de
d. Venizelos
fie: niel un
din Paris au demonstrat
Macedonean
contra
-
chestinnea Românilor Macedoneni.
cerând de
de ordine
telefonieti

vânzare. Ba o a fost isgoniA eu ceva calificative Balul Obolului a avut un Toalete frumoase, lume
E Alexandru Constantinescu! - Muncitorii din sete de dans nemaipomenitg din tinerilor tinerelor. Nu s'a dansat
Budapesta au manifestat ou scandal. care e printului de Tango de - Toate ministerele la bugetele - Eri
Wied? rege, print, mret. In limba albaneA care nu e terminat toate alegerile care au durat A fost
limba florilor, mret" sau voevod. Profesorii limbilor ales senator eri d. A. ce s'a dat
orientate nu sunt de acord asupra Nearmonios titlu. Nu e sin- lui de conservatori liberali. Neavându-se In cotro, la
desagrement pe va simpaticul print Albania cand de eri adversarii candidati.
merge. Noroc merge zece milioane. E Marti 18 Februarle. - Prietenii o societate particular.
pentru de provizori erau cu 100 tinut obicinnita Duminicg. A luat d. Doctor Jianu care
pe lung. la noi. un despre transplantarea organelor. o societate foarte
mie amploiat noi. - Partidul national roman din Transilvania Un- - Mare zarv la cele Autorii
protesteaA energie eu atentatului din Dobritin au fost dar au remit
ungare care Româhi dela episeopatul din Do- de ziarele, iar spun arestgrei
Numai nihiligti nu nu au fost imlivizilor se datoreete urgente. -A murit urma
Vineri In Spania. - La uni- unei ereatorul Operetei Grigoriu". actor Grigoriu a avut meritul
a Doctor Thoma contra d-lui Pan- de a ajutorul unor bune elemente o excelentg de operete
grad. mai adevkatul savant fie biruit de d. Pangrati. moare, care au avut din ce In un succes moral material. Defunctul
liberalii au votat contra Universitkei, se a o avere destul de 10 ani de conducere a trupei
convenise nu opue contra candidat. - Majestatea Sa Regina care a fost de dela Pentru prima la noi un artist moare
la ochi de specialist Francez se foarte bine. - D. bogat. - Italienii au repurtat o mare victorie Cirenaica. din
Victor Anestin, care s'a specializat astronomic pentru Epir ia proportiuni alarmeazg putin Europa. - Telegrafia s'a
popularizarea ei face materiale, introdus China. - La a fost un accident, un
ne vine o come% care se Eu mort, In agonie un al treilea gray - La necu-
pe oamenii cari se astronomia. de sus trebuie ne noscut portului, pe un sloiu de S'a tot
pe noi de jos! - Un anume Ion scoate o sibilul dar nu s'a remit. - Indivizii au
Argentina y care se vorbeete de expozitie atentatul cu bomba din Ungaria se Catarow Chirilow.-
de fructe organizata la Santa-Fe. traduce titlul gazetei dar nu cunose... .Rusciuk un easier patronul apoi se sinucide.
pe Românii se departate ei o de bani. - Toate gazetele pline sensationale"
admir ezervg. o situatie Argentina 'privire la doui anarhieti.
copist ta, e un merit. - Comitetul de organizare al Expozitiei in-
ternationale din San-Franciseo a o de aeroplane pentru
conjurul lumei. Premiul de 1.500.000 este potrivit eu intreprin- Un care e o
derei. - al Prusiei, fratele acum meseria
de operator einematografie. Avis proprietarilor de einematografe caz de A. - Cum Teatrul National?
a operatorilor. Dar gluma o parte. Bravo Prineipelui care loe - Hm, cam greu am avut
muncegte. neqansa ca poarte un numdr care tocmai in
15 Februarie. - S'a la licitatie lui Wagner a numere ocupate de
a ggsit eu 470 coroane. o veche. - Prineipele Cas- in la md uitam zdmbiam
trioti, unul faimoeii pretendenti la Albaniei, a din la una, la cealalta.
la Paris. avantajul asupra celorlalti pretendenti foarte bogat. -
Cuirasatul
pe
Waldeck Rousseau" a
o transportau barcagii vaporul
-0 de bani
a
mare. goal.. - din nordul Albaniei proclamat
autonomia. Joi a avut loe lui Enwer-Pma, ministrul de
al o a Sultanului. - In Germania ordonante au
pe un general apoi s'au sinucis aruncându-se trenului. Se
vede generalul 'i cam - Bulgaria proecteazg
CONSULTATIUNI DELA
In un comercial industrial. - La Slatina ciocnit
trenuri. - Guvernul, prin ministrul lucrgrilor publice,
SI
ditul de 420 propus de d. votat de Parlament pentru
nevoile noastre ferate. E mai minte ce a guvernul deck ce PENTRU PROVINCIE PRIN CORESPONDENTA
a spus d. când a
16 Februarie.
proectul
Majestatea Sa Regina un apel STR. No.158=Telefon 12/53
spre a pentru ridicareo unei românegti la

www.digibuc.ro
 OC1ETATEA
Rezerve
PRO Functionari
110 Milioane franci din Riga - Rusia Lucrátori

pentru elevatoare, pentru Paturi. Gal4,

§oni, pentru Plaje, Tenis, etc. pentru Aeroplane.
Bureti Cordoane de cauciuc pentru frictiuni Cau-
Industrial de cauciuc Supape Asbest Furtunuri,
Tevi, etc. Articole chirurgicale pentru Spitaluri, Farmackti, etc.
Cum Articole privitoare la bran§a de cauciuc

- SOCIETATE ROMÂNÄ PE ACTIUNI

PENTRU IMPORTUL PRODUSELOR
DE CAUCIUC RUSESC
BUCUREVTI .
Cal. 102
TELEFON No. 42/95

M. E. PAPAMIHALOPOL
DOCTOR IN DREPT
DEPUTAT
'AVOCAT

7
STR. 17 BIS. 7-8 SEARA

Recomandam cälduros MAGAZINUL RADIVON"

Asortat tot felul CADOURI pentru Lc,odne, Nunti, Botezuri, Zile onomastice, Jubileuri, etc., etc.

cu briliante marquise fasoane

fantezii BraceIete aur, cu pietre fine
platinä Lanturi lungi pentru ame, omni
Ceasornice fine Tabakeri de aur,
Bastoane de Jardiniere, Etajere,
Fructiere Serviciuri de de ceai, de vin,
de bere de Märturii de botez
alte Insigne Statui Statuete, etc., etc.
9 Preturi

SOCEC Co., Reproducerea

www.digibuc.ro