Albert Camus 1942 Mitul Lui Sisif Eseu

5/21/2018 Albe r t Ca mus - (1942) Mitul Lui Sisif (Ese u) - slide pdf.
c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u 1/62

5/21/2018 Albe r t Ca mus - (1942) Mitul Lui Sisif (Ese u) - slide pdf.c om
***
ALBERT CAMUS
Mi
tull
uiSi
sif
LeMyt
hedeSi
syphe(
1942)
***
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

2 2/62

===============================================
Al bertCamus( n.7noi embrie1913,Mondovi ,Al

geria-d.4i anuari
e1960,Vi l
leblevin,
departament ul Yonne, Fr anța) a f ost un romancier, dramaturg și filozof f r
ancez,
reprezentantalexist
enți
alismului.
Senașteîntr-
unținutsăr acalAl geriei
,Mondovi-părinți
isăifiindstabi
li
țiaiciîncădi n
1871.Al bertestealdoileafiu alsoțilorCamus,născutdupăf rat
elesău maimare,Luci en.
Prima mareexper i
ență capit
ală a exist
ențeipecareot răi
eșteCamusest ecea a sărăci ei
.
Tatălsău,Luci en Camus,un țăran f rancez,moareîn primeleluptealeprimul uiRăzboi
Mondi al.Mamasa,Cat herineCamus,deori ginespaniolă,anal fabetă,împreunăcuceidoi
fii,sestabi l
eștelaAl ger,undeamunci tîntâil aof abri
cădecart ușe,iarapoiaspăl atcu
ziuarufelepel af amil
iil
eavut e.Albertîșipetrececopi l
ărialângămamasa,apr oapesur dăși
carevorbeaf oart
epuți n,un unchii nfirm,dogardemeser ieșif ratelesău,Luci en.Medi ul
famil
ial,aflatsubsemnull ipsuril
orel ementar e,îimarcheazăpr ofundper sonalitatea.
"Ducândovi ațăsăracă",notaelî nCai ete,"printr
eoameni iaceiaumi l
isauvani toși,eu
am atinsî nmodulcelmaisi gurceeacemisepar eafiadevăr atulsensalvi eți
i"
.Ori cum ar
fi arătatmedi ulcopi l
ăriei
,elî lidentifică cu paradi sulpi erdut .Este un sent imentde
recunoștință carenu ia decâtf orma conșt i
ințeivinovate,căcioameni l
orbogațicerull ise
par
eÎu
nnu
dr
atfit
măr
oe
rs
ic
i,a
i
ar
nipe
,pnt
rer
ouc
cuea
pir
să
er
aas
cie
a st
pe
ri
nu
cn
ipha
al
ări
n
dfi
en
vi
ni
t.
studi
il
e.Absol
vă cur
suri
le șc
oli
i
comunal e,după careurmează,ca bursi er ,cur surilel i
ceuluidi n Al ger;a urmatșist udii
uni versi t
are. Face st udii de fil ozofie, l uî ndu- și l
icența cu t eza Met afizica cr eștină și
neopl at onismul ,car ear ecaobi ectr aport uldi ntr eelenism șicreștinism l aPl otin șiSf ântul
August in.Di naceeașiperi oadădat eazășiafirmați a:"Măsi mțeam ungr ect răindî nt r-ol ume
creșt i
nă" .
Camust r ăieșt
ei ntensext remel eexi stențiale:sededi căpasi uniisport i
ve,devi nechi ar
un cel ebru f otbal i
st,gust ăof ormă de gl orie accent uată,darl a vârst a de 17 aniapar
primel esi mpt omeal et uber culozei.Boal aî ifrâneazăavânt uril
eșiî ldet ermi năsăal eagăo
viațămair etrasăî nloculunei adeboem.
În 1939 i zbucneșt ecelde- aldoi l
earăzboimondi al.Camusa î ncer catsăseî nr oleze,
darest erespi nsdi ncauzasănăt ățiisale.Elpl eacăl aOr an–" unoraș obi șnui tșini mi cmai
mul t decât o pref ectură f ranceză de pe coast a algeriană" – unde va pl asa acți unea
romanul uiCi uma.
În 1940,secăsăt orește cu Fr ancine Faur e,ori ginară din Or an.Î n 1941 î ncepe să
lucr ezel ar omanulCi uma.Î n 1942,un r evirimentalbol i
isaleî lobl igăpeCamussă se
odihnească l a Chambon- sur -
Lignon.La 8 noi embri e 1942 ar el oc debarcar ea t rupel or
angl o-ameri caneî n Afri
cadeNord,f aptcareî lseparăpî năl aEl i
ber arepeCamusdesoți a
sa,r ămasă l a Or an.Î n 1946 t ermi nă de scri sr omanulCi uma.Vi ne,apoi ,amur gul
împl inirilor,mar catșidedecer narea Pr emi ulNobelpent ru li
teratură î n 1957.După t r
ei
ani ,la4i anuari e1960,moar eînt r
-unst upi dacci dentdemași nă,î nt impceseî ntoar ceal a
Pari sdi nscurt avacanțăasărbăt ori l
ordei arnă,del aski .
3 3/62

Personal i
tatecompl exăacul turiifranceze,Al bertCamusseafirmăcascr ii
torparal el
șitangenți alcu f ormareaunuinou cur entideologic,existențial i
smul ,alcăruif undament
teoreti
cî loferăpri ni ntermedi ulî n principaladouăeseurifil ozofice( MitulluiSi si
f–1942
șiOmulr evoltat-1951) ,deșit oată viața a negataceast ă cont ri
buție.Oper al uicupri nde
romane,povest i
ri,piesedet eatrușieseuri ,ilustrândî nansambl ur aportuldi ntr
esol itarși
solidarînumani tatesau –cum not abi ografulsău,RogerGr eni er–" soarel
eșiumbr aunui
sufletmedi t
eranean" .
Vol umel esal edepovest iriRever sulșiFața,Exi l
ulșiîmpărăți aconținî nformăart i
st i
că
episoadeal ecopi l
ărieialgeriene șichi armoment eul t
eri
oar e,f ără să anticipezet emat i
ca
romanel or.
Moart eaf ericit
ăest evari ant ainiți
al ăar omanul uiStrăinul( 1942),cărui ai-au urmat
alte doua r omane: Ci uma ( 1946) și Căder ea (1956), care propuneau două at i
t udini
existenți
ale numi te explici
tșiî n eseuri :constatarea absur dul uiexistenței
,care di zolvă
voința,șil upta,careanul ează t emporarl ipsa desensa vi eții.Pi esel
edet eatru Cal igul a
(1938), Neî nțelegerea (1944) , St area de asedi u ( 1948) și Cei dr epți (
1949) f ormează
dramt urgiacamusi anăcar er eiaî nformădr amat izatăideidinr omanel eșieseuri l
esal e.
Exegeți
iopereicamusieneaust abil
itcăautorulf
rancezpoat
eficonsi deratunfilozofal
absurduluișialrevol
tei
,iaracestfaptsedator
eazăcelordouămituricont
ur ateî
neseuri:al
asumăriisuferi
nței(Mit
ulluiSisi
f)șialsal
vări
i(Omulrevolt
at)
.
***
***
Sisifest e er oulabsur d.Acestom,condamnatsa ur ce neincetato st anca i n varful

munt eluisiapoisa i iastepte coborarea,est ei ntr
uchiparea er ouluiabsur d,conf orm lui
Camus.Repovest indmi t
ulluiSisif,Camuscr eeazaoi magineext rem deput erni cacuof ort
a
imaginat iva carei nsumeaza i nt
r-un mod emot i
onantcont inut uldiscuti
eiintelectualecar eo
precedai ncar te.NisespunecaSi si
fest eeroulabsur d “atatpr i
npasi unilesal ecatsipr i
n
tortur
il
esal e”.Di spr etulsauf atadezei ,urasaf at
ademoar te,sipasi uneasapent ruviatai-
au adus acea i ngr ozitoare pedeapsa in car ei nt
reaga sa fii nta este munci t
af ara niciun
rezult
at ”.Sisifest econst i
entdeacestbl estem,sit ocmaii naceast aconst atragedi asa.Nue
adevar atca,i nt impulcobor ari
i,elnut rea speranta ca va r eusitotusi,ca munca sa i lva
eliber
a de chi nur i.I nsa Sisifestei n mod evi dentc onsti
entde di mensiunile pr oprieisale
4 4/62

neferi ci
ri.Tocmaiaceast aconstientizareluci daadest i
nul uisaut ransf ormachi nulsaui ntr-o
victorie.Aceast at r
ebui esafieovi ctoriedeoar ecei nsusiCamusspune:
Ilpar asescpeSi siflabazamunt elui.Int otdeaunaci nevai sipoat egasidi nnoupovar a.
Insa Si sifnei nvatacei nseamnaadevar atafidel i
tatecar eneaga zei isii nal tast anci
le.Siel
deasemeneat r
ageconcl uziacat ot
ulest ebi ne.Uni ver suldeacum i naintef arast apannui i
maipar e ni cisteril,nicii nut
il.Fiecare at om alacel eist anci,fiecar e coltmi neralalacel ui
munt ei ntunecatconst i
tuieol umei nsi nei nsusi .Lupt ai nsasiinspr ei naltimiest esuficienta
pent ruaumpl ei nimaunuiom.Tr ebui esani -
li magi nam peSi siff
er i
cit( p.
91) .Viatasichinul
luiSi si
fsuntt ransformat eint r
-o victori
e,concent r andu- se asupr al ibertat iisale,asupr a
refuzul uidea sper a,siasupr a constiinteiabsur dul uiacest eisituat i
i.I n acel asimod, Dr .
Rieuxest euner ouabsur di nCiuma,deoar ecesielest econdamnatl amoar te,sielest eprins
intr-un chi nf ara sfarsitsi,asemenea l uiSi sif,elcont inua sa isif aca dat ori ai ndif
erentcat
nesemni ficat i
vaest eact i
uneasa.I nambel ecazur icont eazaput inpent rucemot i
vanumeei
cont inuasal upteat atavr emecataceast ast amar tur iepent ruincreder eaomul uiinom sinu
inabst ractiisiabsol uturi.
===============================================
LuiPascalPi
a
O,suflet
ealmeu,nunăzuil
avi
aţanemur
itoar
e,ciepui
zeazădomeni
ulposi
bil
ului
.
PI
NDAR
(
Pyt
hicaaI
lI
-a)
UN RAŢIONAMENT ABSURD
Paginil
e care ur
mează vorbescdespre osensi bi
li
tat
e absurdă cepoatefi întâl
nit
ăîn
acest secol, şinu despre o filosofie absurdă, pe care propri
u-zi
st impul nost
ru n-
a
cunoscut-o.O elementar
ă onest
itat
emă obl i
gă să arăt,î
ncă del aînceput,t
otceea ceel
e
d
da
ato
rr
gea
ânz
dăi
ra
enu
alomi
rvt
aor
fisc
pi
i
tr
i
at
te
ăşci
on
ct
oemp
me no
tr
a
at
ăne.
deNul
-a n
uu
nma
guliîct
nă
ren
gu
i a
il
um
cri
ăn
rt
enţ
i
. ia să ascund aceasta,
Î
n acelaşitimp,eut iltotuşisă not ezcăabsur dul,socoti
tpână acum oconcl uzi
e,est e
consideratîn eseuldef aţă capunctdepl ecar
e.Î n acestsens,despr ecoment ari
ulmeu se
poate spune că e,î ntr
-o oar ecare măsur ă,pr ovizoriu:nu se poat e afirma dinaintela ce
atit
udineobl i
gă.Ci t
it
orulvaaflaî neldoardescr ierea,î nstarepură,aunuir ăualspirit
ului.
Nicio met afizică,nicio credinţă nu figur ează ai cipent ru moment.Iată singurel
el i
mite şi
singuraintenţi
eaacest eicăr ţ
i.
ABSURDUL ŞI SINUCIDEREA

5 5/62

Nu exi st
ă decâtopr oblemă fil osofică cu adevărati mportant ă:sinuciderea.A hot ărî
dacăvi aţamer ităsau nu săfiet răităî nseamnăarăspundel aprobl emaf undamental ăa
filosofiei .Restul,dacăl umeaaret reidi mensi uni,dacăspi ri
tularenouăsau douăspr ezece
categori i
,vinedupăaceea.Acest easuntdoarj ocuri
;darmaiî ntâit rebuiesăr ăspunzi .Şi
dacăeadevărat ,dupăcum susţ i
neNi etzsche,căun fil osof
,pent ru afi vr ednicdest imă,
trebui esădeapri mulexempl ul,înţ elegem câtdei mportantesterăspunsul ,devr emeceel
va pr ecedegest uldefini tiv.Iată ni şt e evidenţesensi bil
ei ni
mi i
,darpecar et rebuiesă l e
adânci m pent rucămi nt eanoast răsăl evadăl i
mpede.
Dacămăî nt reb după cej udeccăoanumi tăproblemăcer eun r ăspunsmaigr abni c
decâtoal t
a,îmir ăspund cădupăacţ iuni lelacareobl igă.N-am văzutpeni menimuri nd
pentruargument ulontol ogic.Gal i
lei,car edeţ ineaunadevărşt ii
nţ ificdemarei mport anţ ă,
s-al epădatde elcum nu sepoat emaiuşorde î ndată ceşi -
a văzutvi aţ
aî n primej die,
într-
un anume sens a f ăcutbi ne.Pent ru aceladevărnu mer ita să moripe rug.E cu
desăvârşi reindiferentdacă Pământ ulseî nvârtesteînjurulSoar el uisau dacă Soar elese
învârteşteî njurulPământ ului.Maiexact ,lucrulnu areni ciceamaimi căînsemnătat e.În
schimb,î ivădpemul ţioamenimuri ndpent ru căsocotesccăvi aţanu mer it
ăsăfiet răită.
Îivădpeal ţi
ilăsându- se,î nchi pparadoxal,ucişipentrui deilesaui l
uziil
epecarel eoferăo
raţiunedea t răi( aşa-numi tar aţiunedea t răiestet otodat ă şio excel
entăr aţi
unedea
muri )
.Consi derdecicăî nt rebarea carecerecelmaigrabni cr ăspunsest eaceeadea şt i
dacăvi aţaar esaunuunsens.Cum să- irăspundem?Î nl egăturăcut oateproblemeleesen-
ţiale,înţelegpri n astat oat epr oblemelecareimpl i
cări sculmorţ i
isau careampl i
ficăî nom
pasi uneadeat răi,nu exi stă,pr obabil
,decâtdouămet odedegândi re,ceaal uiLaPal isse
şiceaal uiDon Qui jote.Numaiechi li
brulîntreevidenţăşil iri
sm nepoat eî
ngăduisăavem
accesî n acelaşitimp l a emoţ ieşil a cl
ari
tate.Fiind vorba deun subi ectatâtdeumi lşi
totodat ăat âtdepat eti
c,di alecticasavantăşicl asi
căt rebuieaşadarsăl aselocul,faptdel a
si
bunn
e-sîn
iţ
mţele
şs
i,
du
inns
ei
i at
mp i
t
au
tid.
e i
nide spi ritmaimodest e,caresă pur ceadă î n acel aşitimp di n
Despre si nucidere nu s- a discut atpână acum decâtca despre un f enomen soci al.
Di mpot rivă,e vor ba ai ci,pent ru început ,despr er aportulî ntre sinuci der e şigândi rea
individual ă.Ungestcaacest asepr egăteşteînadâncuri letăcut eal einimii,pr ecum omar e
oper ă.Omulî nsuşiî lignoră.Î ntr-oseară,î şit rageun gl onţî n cap sau searuncăî n apă.
Despreun admi nistratordei mobi l
ecar eseomor âse,misespuneacândvacăî n urmăcu
cincianiî şipierdusef ata,cădeat unciseschi mbasemul tşicăî ntâmpl ar eaî l„rosesepe
dinăunt ru".Nu exi stăcuvântmaiexact .A î
ncepesăgândeşt iînseamnăaî ncepesăfiir os
pedi năunt ru.Soci etateanu aremareamest ecî n acestî nceput .Viermel eseaflăî nînsăşi
inima omul ui.Acol otr ebuiecăut at.Acestj oc mort al,careducedel aluci ditatea î
nf aţ a
existenţeil aevaziuneaî naf aralumi i,trebuieurmări tşiî nţeles.
O si nucider earemul t
ecauzeşi ,î n general ,cel emaiapar entenu suntşicel emai
eficace,f oartepuţ i
nioamenisesi nucid( ipot
ezanuet otuşiexcl usă)fii ndcăaşaauhot ărât.
Crizaest eapr oapeî ntot deaunadecl anşatădecevai ncont r
olabil.Jurnal elevorbescadesea
1
de„necazurii ntime"sau deo„ boalăi ncurabi l
ă".Suntexpl i
caţiivalabile.Darart rebuisă
ştim dacă, î n acea zi chi ar, un pri eten nu i -
a vor bit pe un t on i ndiferent acel ui
deznădăj duit.Vinovat ulest e,în acestcaz,pri etenul.Căcii ndiferenţal uipoat efide- ajuns
spr eapr ecipi
tat otdezgust ulşitoateresent i
ment eleaflat epânăat unciî nsuspensi e.
1
Să nu scăpăm prilejulde a subl
inia caract
erulrel
ati
v al acest
uieseu.Într-adevăr
,
sinucider
ea poat
e avea cauze multmaionorabi l
e.De exemplu,cazuril
e de si
nucidere
poli
tică-aşa-numit
asi nuci
deredeprotest
,di nti
mpulrevol
uţi
eichineze.

6 6/62

Dardacăegreu săfixăm moment ulpr ecis,demer sulsubt i

lîncur sulcărui aspi ritula
pariatpent ru moart e,put em totuşisă t ragem,di n chi aracelgest ,t oateconseci nţelepe
careell epresupune.At eomorîî nseamnă,î nt r-unsens,şicaî nmel odr amă,amărt urisi.A
mărt urisică eştidepăşi tde vi aţă sau că nu o î nţelegi.Darsă nu mer gem t otuşipr ea
depart ecu acesteanal ogiişisăneî ntoarcem l acuvi ntelecur ente.A t eomorîî nseamnăa
mărt urisică „viaţa nu meri tă să fie t răită".A t r
ăi ,fireşt e,nu- ini ci
odat ăl ucru uşor .
Cont i
nuăm săf acem gest uri
lepecarenil ecomandăexi stenţa,pent ru mul temot i
ve,di n
carepri muleobi şnui nţa.A muridi n propri a-ţivoi nţă pr esupunea fi r ecunoscut ,fieşi
numai i nsti
ncti
v , car acterul derizoriu al acest ei obi şnui nţe, absenţ a ori cărei raţ i
uni
profundedeat r
ăi,car acterulnesăbui talzbuci umul uicotidi anşii nut i
litateasuf erinţei.
În ce constă,aşadar ,acesti ncalculabi lsent imentcare pri vează spi ri
tulde somnul
necesarvi eţi
i?O l umepecareopoţ iexpl i
ca,chi arcu argument edi scut abile,est eol ume
familiară.Dimpot rivă,î ntr-olumedi ntr-odat ălipsitădei luziişidel umi nă,omulsesi mt e
un str ăi
n.Exi l
ull uief ărăscăpar e,devr emece- ilipsitdeami ntirea uneipat riipierdut e
sau desper anţaî nt r-unpământalf ăgădui nţ ei.Sent iment ulabsur dul uinu- idecâtdi vorţul
acestadi ntreom şivi aţasa,di ntreact orşidecorulsău.Devr emecet oţioameni isănăt oşi
s-au gândl tl a proprialor sinuci dere,vom r ecunoaşte,făr ă al
te expli
caţ i
i,că exist
ăo
legăturădirectăî ntreacestsent i
mentşiaspi raţiacătreneant .
Subiectuleseul uide faţă est etocmairaport uldi ntre absurd şisinuci der
e,măsur a
exactăî ncaresi nucidereaesteosol uţieîmpot rivaabsur dului.Sepoat estabilicaprincipiu
căacţ iunil
eunuiom carenu t rişeazătrebuiesăfiecomandat edeceeaceelsocot eşteafi
adevărul.Cr edinţaî n absurdi t
at ea exist
enţeit rebuie decisă- ihot ărască purtarea.E
legit
imăcuri ozitateadeaneî nt reba,limpedeşif ărăfalsepat eti
sme,dacă oconcl uziede
acestordini mpunepărăsi r
ea câtmaigrabni că auneicondi ţi
ideneî nţeles.Vorbescai ci
,
desigur,deoameni idispuşisăsepunădeacor dcueiî nşişi
.
egre E
şix
tp
ărp
ima
restăp
u î
nnt
u e
er
r
eme
ac năic
îl
nar
t
ri
e,
bpăr
ro
i
lb
el
ema
smpp
i leoat
dec
u săapr
l a
ără
sps
ui
mp
n sul
ă
riş i
at
l o
ft
eod
ldaetă
siinsl
mp oelu
şb
i il
ă
că.Da
evir
-
denţ ai mpl i
că evi denţ a.
A pr i
or işii nver sând t ermeni iprobl emei ,după cum omulse
sinucidesau nu sesi nuci de,s- arpăreacănu exi stădecâtdouăsol uţi
ifil osofice:aspune
da sau a spunenu.Dararfi preaf rumossăfieaşa.Căcit rebui esăţ inem seama şide
aceia car e,f ăr ă să ajungă l a vr eo concluzi e,seî nt r
eabă neî ncet at .Ai ci,abi a dacă f aco
ironie:e vor ba de maj oritatea oameni l
or .Văd,de asemenea, că ceice r ăspund nu,
acţionează ca şicum ar gândida.De f apt ,dacă acceptcri teriulni etzschean,aceşt ia
gândesc,î ntr- unf elsau al tul,da.Di mpot rivă,seî ntâmpl ăadeseacaceicesesi nuci dsăfi
crezutî ntr-unsensalvi eţii.Asemeneacont r adicţiisuntconst ant e.Sepoat echi arspunecă
nu suntni căierimaivi idecâtî n aceastăchest iuneî n care,di mpot rivă,logi capar eat âtde
necesară.Acompar ateori i
lefil osoficeşicomport ar eacel orcel epr ofeseazăadeveni tunl oc
comun.Dart rebui etotuşisăar ătam cădi nt regândi toriicareaur ef uzatunsensvi eţii,ni ci
2
unul ,înaf arădeKi ri
lov,careaparţ i
nel i
terat urii,dePeregri nos,car esenaşt edi nl egendă,
şideJul esLequi er ,careţ inedei poteză,nuamer scul ogicapânăl aar ef uzaaceast ăvi aţ ă.
Seci teazăadesea,î n der âdere,numel eluiSchopenhauer ,car ef ăceael ogi ulsi nuci deri iî n
faţauneimeseî mbel şugat e.Nu- inimicder âsî nast a.Modulacest adeanul uat ragi culî n
seriosnu- ichi arat âtdegrav ,darelî ldefineşt epânăl aurmăpeom.
Înf aţaacest orcont radi cţiişiobscuri tăţ itrebui e,oar e,săcredem cănu exi stăni ciun
raportî nt re părer ea pe careci neva o aredespr e viaţă şigest ulpe care- lface spr ea o
A
2
m auzi
tvorbindu-sedespr
eun emulall uiPeregri
nos,scri
it
ordedupărăzboi
,care,
dupăceşi -aterminatprimacarte,s-asinucisspreaat rageatenţi
aasupr
aopereisal
e.A
i
zbut i
t,î
ntr-
adevăr,darcart
eaaf ostsocot
ităproast
ă.
7 7/62

păr ăsi
?Să nu exager ăm cât uşide puţ inî n acestsens.Î n at aşament ulunuiom f aţă de
viaţasa,exi stăcevamul tmaiput erni cdecâtt oatemi zeriil
el umi i
.Judecat at rupul uinu- i
întru ni mic maipr ej
os decâtcea a spi ri
tul ui,şitrupuldă î ndăr ătînf aţa pr opri eisale
distruger i
.Căpăt ăm obi şnui nţ a dea t răiî naintedea odobândipeaceea deagândi .În
cur sacar eneapr opiezicu zicu î ncăun pasdemoart e,trupulpăst reazăun avansi r
e-
par abi
l.Esenţ ialulacest eicont r
adi cţiirezidăî nceeacevoinumieschi va,pent rucăeaest e
în acelaşit i
mp maimul tşimaipuţ in decâtdi verti
sment ul,în sensulpascal ian.„ Eschi va
mort ală"car e const it
ui ea t reiat emă a acest uieseu est e speranţ a.Sper anţaî nt r-o al
tă
viaţă,pecar et r
ebui es-o„ meri ţi
",sau j oculmăsl uitalcel orcar et r
ăiescnu pent ru viaţa
însăşi,cipent ruomar eideecar eodepăşeşt e,osubl imează,î idăunsensşiot rădează.
Tot ulcont ribui e ast f
ell aaî ncur ca şimaimul tlucruri le.Nu î n zadars- au j ucat
oameni ipânăacum cu cuvi ntele,pr efăcându- seacr edecăar efuzaun sensvi eţiiduceî n
chipnecesarl aafirmaţ iacăeanu meri tăsăfiet răi
tă.Î ntr-adevăr,nu exi stăni ciunf elde
măsur ăcomună,obl igatorie,înt reaces tedouăr aţi
onament e.Trebui edoarsăr efuzăm să
nel ăsăm i nduşiî neroar edeconf uziile,di vorţuril
eşii nconsecvenţ elesemnal atepânăai ci.
Trebuiesădăm t ot ull aopart eşisăat acăm f ăţi
şadevăr atapr oblemă.Oameni isesi nucid
pentru căvi aţa nu merită săfiet răită,i ată,fărăî ndoială,un adevăr— nef ecund tot uşi
,
pentrucăeunt ruism.Daraceast ăi nsul tăadusăexi stenţei
,aceastădezmi nţireceisedă
vineoar edinf aptulcăexi stenţan-areni ciun sens?Cer eabsurditat
eaeisăit esust ragi,
prinsperanţ ăsau prinsinuci dere?Iat ăcet rebuiesăscoat em lalumi nă,săurmări m şisă
il
ustrăm,î nlăturând totrestul.Obligăoar eabsur dull amoart e?I atăpr oblemacet r ebuie
discutatăî naint
ea oricăreial t
eia,în af arat ut
uror met odel
or de gândi re şia j ocuri l
or
spiri
tuluidezinteresat.Nuanţ el
e,cont radicţii
le,psihologiapecareunspi ri
t„ obiec-tiv"şt i
e
săl eintroducăî n ori
cepr oblemănu- şiau l oculîn aceast ăcăutareşiî n aceast ăpasi une.
Aicienevoi edoardeogândi relogi
că.Lucrulnu- isimpl u.E uşorsăfiil ogi
c.Dareapr oape
i
pmp
ânoăsi
lb
ailcs
aăpăfiil
t or
dgi
ucpâ
mu lniă l
ndacc
iaa
tpd
ăt
e.s
Oaenme
ti ni
me i
ntc
ual
rel
omo
r.r de
Me dipt
aro
ţp
iariasl
a o
urr
p mâ
as n
iăuu
n cr
ime
dera
i
izăîast
mi df
el
ă
aşadarput inţ a dea punesi ngura pr oblemă car emăi nt eresează:exi stă ol ogicăceduce
pânăl amoart e?Eunl ucr upecarenu- lpotafladecâturmări ndf ărăpasi unedezor donat ă,
doarl al umi naevi denţei,r aţionament ulacăruiori gineoarătai ci
.Est eceeaceeu numesc
unr aţionamentabsur d.Mul ţil-
au început .Nuşt i
uî ncădacăau r ămasî nl i
mi telelui.
Când KarlJasper s,arăt ândi mposi bili
tateadea const ituil umeaî n uni tate,exclamă:
„Aceast ăl i
mi taremăconducecăt remi neî nsumi ,acoloundenu mămair etragî n spat ele
unuipunctdeveder eobi ect i
vpecar enuf acdecâtsă- lrepr ezi nt ,acoloundeni cieuî nsumi
niciexi stenţ a celuil
altnu maipotdeveniobi ectpent ru mi ne" ,elevocă,după mul ţ
ial ţi
i,
acelel ocuripust i
işist erpeundegândi r eaaj ungel ahot ar eleei .Dupămul ţial ţi
i,da,f ăr ă
îndoială,darcâtdegrăbi ţ
isăseî ntoar cădi n drum!Mul ţioameniau aj uns,şidi nt r
ecei
maiumi li
,l aaceaul ti
măcot iturăundegândi r
eaî ncepesăsecl atine.Eiabdi cau at uncide
laceaveau maiscump,del avi aţalor .Al ţii
,pri nţiaispi ritului ,au abdi catdeasemenea,
dar cu pr eţul si nucideri i gândiriil or,î nr evol t
a ei cea mai pură. Adevărat ul ef ort,
dimpot rivă,const ăî n ar ămâneai ci
,câtl ucrulecu put inţ ă,şiî n aexami naî ndeapr oape
vegetaţia bar ocă a acest orţ inuturidepărt ate.Tenaci tatea şicl arvizi
unea suntspect atori
privil
egiaţ iaiacest uij oc i numan î n car eabsur dul ,sper anţ a şimoart ea îşidau r eplica.
Spiritulpoat eat uncisăanal i
zezefiguri l
eacest uidansel ement arşit otodatăsubt ilînaint e
deal eilust raşideal eret răielînsuşi .

8 8/62

ZIDURILE ABSURDE
Ca şimari l
e oper e,sent i
ment ele adâncisemni fică î ntotdeauna maimul tdecâtau
conşt ii
nţacăspun.Per sever enţauneiporni risauauneir epulsiiîntr-unsufletseregăseşt e
în anumi tedepri nderidea f aceşidea gândi ,secont inuăî n consecinţepecar esuflet ul
însuşil ei gnoră.Mari l
esent iment epoart ăîn eleînselepr opriulloruni vers,spl endid sau
mi zerabil.El elumi nează cu pasi unea l oro l umeexcl usivă,î n careî şiregăsescpr opriul
cli
mat .Exi stă un uni ver s algel oziei,alambi ţi
ei,alegoi smul uisau algenerozi tăţii
.Un
uni vers,adi căomet afizicăşioat itudineaspi ritului.Ceeaceeadevăratpent rusent iment e
speci ali
zate,va fi şimaiadevăratpent ru emoţ ii
,l a baza l or atâtde nedet ermi nate şi
totodat ăat âtdeconf uzeşide„ sigur e"
,deî ndepărt ateşide„ prezent e"caaceleapecar eni
ledăf rumosulsau pecarel et r
ezeşt eînnoiabsur dul .
Sent imentulabsur dităţi ipoat esă- li zbeascăî nfaţăpeori ceom,l aoricecoltdest radă.
În nudi tateasadezol ant ă,în st r
ăl ucireasamoart ă,elest einsesizabil.Darî nsăşiaceast ă
dificul tate dă de gândi t. E probabi l adevăr at că fiecar e om r ămâne pent ru noiun
necunoscutşică exi stăî nt otdeauna î n elceva i reductibilcarenescapă,dar ,pr
actc,î
i i
cunosc pe oamenişiî irecunosc după purt area l or
,după t ot
alit
atea faptelor for
,după
conseci nţel
epecaret recereal orlesuscităînvi aţă.Totastfelpot,r
p act
ic,sădefinesct oate
acestesent i
ment ei r
aţ ionalecar edesfid ori
ceanal iză,pot,r
p act
ic,săleapr eciez,săadun
sumaconseci nţelorlorî nordi neaint
eli
genţei,săl esurprindşisăl enot eztoateî nfăţ
işăril
e,
sădescr iu universull or.S- arpăreacă,chi ardacă l -
am văzutdeosut ădeoripeacel aşi
actor,nu- lvoicunoaşt e personalmaibi ne.Tot uşi ,dacă fac suma er oil
or pe care i -a
întruchi patşidacăspuncă- lcunosccevamaibi nel aalsutălearolalsău,simtcăexi st
ăîn
aceast ăafirmaţ ieopart edeadevăr .Căciacestparadoxaparentest eşiunapol og.Elareo
moral ă,careneî nvaţăcăun om sedefineşt el af eldebinepri n comediilesal ecaşipri n
elanurilesalesincere.Totastf elseîntâmpl ă,laun al tnivel
,cu sent iment el
e,inaccesibi
le
inimii,darparţialtrădatedef aptel
epecarel eînsufleţescşideat i
tudinilespirit
uluipecare
le presupun.Nu- igr eu de văzutcă î nfel ulacesta definesc o met odă.Dare uşor ,de
asemenea,devăzutcăevor badeomet odădeanal i
zăşinu decunoaşt ere.Căcimet odele
impl i
cămet afizici
,t rădândfărăvoi alorconcl uzi
il
epecar epretinduneoricănu l ecunosc
încă.Ast f
el,ult
imel epaginialeuneicărţ iseaflăî ncăîn primele.Acestnodest einevitabil
.
Met odadefini t
ăai ciexprimăsent imentulcăori cecunoaşt ereadevăr atăesteimposi bi
lă.Nu
putem decâtenumer aaparenţeşisimţ iuncl imat.
At uncivom aj ungepoatel aacelinsesizabilsentimentalabsur dităţi
i,î
nl umilediferi
te
d
da
itr
ăţf
r
iăţ
i eşu
e ti
nale
îni
cnt
ee
pl
ui
g
ten
. Sţ
fe
i
â,
rşa
i
tlel
u ar
eteu
indi
e
vear
st
ră
u lia
sas
buuar
dleşairte
ai
cepa
uraş
ti
itsi
ump
dinel
u.aCsl
i
pma
irit
t
uul
luaibscu
arr-
e
proiecteazăasupr al umi iostrăluci rece- iestepr oprie,f ăcândsăl umi nezechi pulpri vilegi at
şiimpl acabilpecar eşt i
esăi -lrecunoască.
Toat emari leacţ i
unişit oat emari lefil osofiiau un î nceputderi zori
u.Mari leoper ese
nascadesea pe neaşt eptate,l a colţuluneist răzisau l ai nt r
area într-un r est aurant .Tot
astfelşiabsur ditatea.Lumeaabsur dă,maimul tdecâtori careal ta,îşitr agenobl eţ eadi n
aceast ă naşterel ipsit
ă demăreţ ie.În anumi tesituaţ ii,un om carerăspunde:„ la ni mi c",
cândeî ntrebatl acesegândeşt e,poat ecădoarsepr eface.Ceii ubiţ
ioşt i
u pr eabi ne.Dar
dacă acestr ăspunsest esi ncer ,dacă expri mă acea st areci udat ă a suflet uluicând vi dul
devineel ocvent ,cândl anţ ulgest uril
orcot idienes-arupt ,cândi nimacaut ăzadarni cveri ga
pierdută,elr epr ezintăprimulsemnalabsur dit
ăţ i
i.
Seî ntâmpl ăcadecoruri l esăsepr ăbuşească.Trezi re,t ramvai ,patruoredebi r ou sau
deuzi nă,masă,t ramvai ,pat ruoredemuncă,masă,somn şil uni,marţ i
,mi er curi,j oi,vi -
9 9/62

ner i
,sâmbăt ăîn acel aşiri tm—i atăun drum pecar eî lurmăm cu uşuri nţăapr oapet ot
timpul .Darî ntr-o zine pomeni m î ntr
ebându- ne „ pent ru ce?"şit otulîncepe o dat ă cu
aceast ă oboseal ă ui mi tă. „Începe",i atălucruli mport ant .Oboseal a se află la capăt ul
fapteloruneivi eţimaşi nale,dareai naugur eazăî n acel aşit imp mi şcareaconştii
nţ ei.Eao
trezeşteşipr ovoacăurmar ea.Urmar ea,adicăî nt oarcereai nconşt ientăî nlanţsau t r ezirea
defini ti
vă.După t rezir evi ne,cu t impul ,conseci nţa ei :si nuci der ea sau vindecar ea.Î n ea
însăşi,oboseal aar ecevadezgust ător.Încazuldef aţăî nsăt rebuiesăaj ungl aconcl uzi acă
ebi neveni tă.Căcit ot ulîncepepri n conşti
inţăşini mi cnu ar eval oaredecâtpri n ea.Sunt
observaţ i
icaren- au ni mi coriginal .Darel esuntevi denţ e:aceast a ede- ajunspent ru un
timp,când pr ocedăm l aor ecunoaşt eresumară aori gini lorabsur dului.Simpla„ gri jă"se
aflăl aori gi
neaat oat e.
Totast f
elşipent ru fiecar eziauneivi eţifărădest răl uci re:timpulnepoart ăcu si ne.
Dart otdeaunavi neocl i
păcândt rebuiesă-lpurt ăm.Trăi m di nvi itor:„mâine",„mait ârziu",
„cândveiaveaosi tuaţ i
e",„ odatăcu vârs ta,veiî nţelege" .Admi rabileinconsecvenţ e,când,
def apt,evor bademoart e.Vineozit otuşicândomulconst atăsau spunecăaret r eizecide
ani.Îşiafirmăast f
elt i nereţea.Dar ,făcândast a,sesi t
ueazăî nraportcu t i
mpul .Îşii al ocul
înt imp.Recunoaşt ecăseaflăî nt
r-un anumemomentaluneicur bepecar emărt uriseşt
e
căt rebuies-ost răbat ă.Aparţ i
net impuluişi,dupăspai macar e-lcuprinde,î şirecunoaşte
înelduşmanulcelmaiî nverşunat .Mâine,doreaziuademâi ne,cândî ntr
eagal uifii nţăar
fit rebuits-or ef
uze.Aceast ărevolt
ăacărni ieabsur dul
.
Ot reaptămaij osşii atăînstrăi
narea:a-ţidaseamacăl umeae„ opacă",asi mţicâtde
străină,câtdei reduct i
bilă neesteopi at
ră,cu câtăintensi
tatenepoat enega nat uraun
peisaj,înadânculori căreifrumuseţ izacecevai numan,şiacest ecoli
ne,bl ândeţeacerul ui,
li
niacopaci lorîşipierd,di ntr-
odat ă,sensulil
uzoriuîncareleînveşmânt ăm,maidepărt at
e
decâtunpar adispierdut .Ostil
itat
eaprimi t
ivăal umiiurcăsprenoipri nmi l
enii.Timpdeo
c
cl
ai
p
reaonuinoma
scrii
seîn
s
eţel
m,ege
pm,
entp
ruent
cru
ă decăati
cmp
u md ea
î
n se
i
nc
to
ele
nn u-ami
ma în
aţe
v
el
e
msd pe
uc
tâ
et
rfi
eagusr
ăil
e ş
uzim
ă dese
dene
al
e
ceî
sn
t
artificiu.Lumeanescapăpent ru căr edevineeaî nsăşi .Decor urilemascat edeobi şnui nţă
redevin ceea cesunt .Seî ndepărt ează denoi .Totast feldupă cum,î n anumi t
ezi le,sub
chipulf ami l
iaraluneif emeiodescoperi m capeost răinăpeceapecar eam i ubi t
-ocu l uni
saucuaniî nurmăvom aj ungepoat esădori mt ocmaiceeacenef acesănesi mţ i
m di ntr-o
datăat âtdesi nguri .Darn- aveni tîncăt impul .Un si ngurl ucru doar :aceast ăopaci tateşi
3
aceast ăî nst
răi nareal umi ieabsur dul.
Şi oameni i secretăi numanul . Dacă pri vim, î n anumi te moment e de l ucidit
ate,
aspect ulmecani calgest urilorlor,pant omi mal orl ipsi t
ădesens,t otceeace- iînconj oarăne
parest upi d.Un om vor beşt elat elefon dupăun per etedest iclă;nu- lauzi m,darî ivedem
mi mica de neî nţeles:ne î nt r
ebăm pent ru cet răi eşte.Acestdezgustî nf aţai numani tăţi
i
omul uiî nsuşi,aceast ăi ncalcul abi l
ă căder eînf aţa i magi niia ceea ce sunt em,aceast ă
„greaţă" ,cum onumeşt eun aut orcont emporan,edeasemenea,absur dul .După cum şi
străinulcar e,î nanumi teclipe,vi neî nînt âmpinar eanoast răînt r-
oogl indă,f ratelefami li
ar
şitotuşinel iniştitorpecare- lregăsi mî npropri i
lenoast refotografii,ei arăşiabsurdul .
Aj ung,î n sf ârşit,lamoart eşil asent i
ment ulnost ru înl egăturăcu ea.E un subi ect
desprecaret otulaf ostspusşiedecentsănef er im depat etic.Totuşi ,nu nevom put ea
niciodat ă miraî ndeaj uns def apt ulcă t oatălumea t răieşteca şicum ni meni„ n-arşt i".
3
Darnuî nsenspropri
u.Nuevor
badeodefiniţ
ie,cideoenumer
areasent i
mentel
orpe
carel epoatecomport
a absur
dul
.Chiardupăces-aînchei
atenumerarea,absur
dulnu e
totuşiepuizat
.

10 10/62

Aceasta pent ru că î nr ealit

at e nu exi stă o experienţă a morţ ii
.Î n sensul pr opriu,
experiment atedoarceeaceaf osttrăitşiadeveni tconştient.Î ncazuldef aţă,abi adacăse
poatevor bideexperi enţamorţ iicelorlalţi.E un succedaneu,oî nchi puirea spi ri
tului,de
care nu sunt em ni ciodată pe de- a-nt r
egulcon-vi nşi.Aceast ă convenţ i
e mel ancolică nu
poatefi convi ngăt oar e.Spaimavi neî nr ealit
atedi n aspectulmat emat i
caleveni ment ului.
Timpulneî nspăi mânt ătocmaipent ru căelf acedemonst raţ i
a;sol uţi
anu vi nedecâtdupă
aceea.Toat ef razelef rumoasedespr esufletvorpri miai ci
,celpuţ inpent ruovreme,dovada
mat ematicăa cont rariuluilor.Di nt rupuli nertpecareopal mănu mail asăni ciourmă,
sufletula di spărut .Acestaspectdefini tiv şiel ementar alavent uriiformează conţ i
nut ul
sentiment uluiabsur dului,î nl umina mort ală a acestuidest in apare i nutil
itatea.Ni cio
moralăşini ciun ef ortnu potfij ust i
ficat eapri oriînfaţamat emat ici
lorsânger oasesubal
cărorsemnst ăcondi ţianoast ră.
Î
ncăodat ă,t oateacest eaau f ostspusedenenumărat eori .Mămărgi nescsăf acai ci
doarocl asificar erapi dă şisă i ndict emel eevi dente.Elest răbatt oatel i
teraturileşit oate
filosofiil
e.Conver saţiadefiecar eziseadapădi nel e.Nu evorbadecideal ereinventa.Dar
trebuiesă neasi gur ăm deacest eevidenţ epent ru aneput eaî ntreba apoiî nl egătură cu
ches ti
unea primor dială. Ţin să repet încă o dat ă că nu descoper iri
le absurde mă
intereseazăîn primulr ând,ciconsecinţelelor.Dacă sunt em sigurideacestefapte,car e
trebuiesăfieconcl uzianoast r
ă,pânăundevom mer gespreanuel udanimic?Vat rebuisă
muri m din proprievoinţ ăsau,în ci
udaat oate,săcont inuăm aspera?Dar ,maiînai nte,e
necesarsăoper ăm acelaşirecensământrapi dpepl anuli nteli
genţei
.
Primuldemersalspi ri
tuluiconst
ăîn adi sti
ngeceva ceest eadevăratdeceeaceest e
fals.Totuşi
,deî ndatăcegândi reareflect
eazăasupr aeiî nsăşi,eadescoperă,del abun î n-
ceput ,ocontradicţi
e.E i nut
ilsănest r
ădui m aicisăfim convi ngători.Desecol
e,nimenin- a
făcutcu pri virela aceast ă chesti
une o demonst r
aţ i
e mail i
mpede şimaiel egant ă ca
A
Crăi
cst
io
ate
fil
r. „
Cn
mâ on
dscec
ăintţ
oa
t,l
u ad
eease
da
evr
ăid
ri
ac
t
,ul
aiz
fia
rtă,m
mă aa c
ae
ds
et
vo
ărrupăa
lre
fir
ries
ma ţt
ie
eică
op e
ul
eseseşid
,is
î
nt
rucg
onsi
snc
e g
iu
nrţe.
ă,
falsitateapr oprieinoast ret eze(căciafirmaţ iaopusănuadmi t
ecăeapoat efiadevărat ă).Şi
dacăspunem căt otulest ef al
s,î nseamnăcăşiaceast ăafirmaţ ieef alsă.Dacăsusţ i
nem că
nu ef al sădecâtafirmaţ iaopusăafirmaţ ieinoast resau cănumaiafirmaţ ianoast rănu e
falsă,nevedem t otuşisi l
iţisăadmi tem un numări nfinitdej udecăţ iadevăr atesau f alse.
Căciacel acar eemi t eoafirmaţ ieadevărat ăr osteşt
eî nacel aşit i
mpcăeaest eadevărat ă,şi
totaşal ai nfini t."
Acestcer cvi ciosnu- idecâtpri muldi ntr-oseri eî n carespi ritulceseapl eacăasupr a
luiî nsuşisepi erdeî ntr-or otir
evert i
ginoasă.Tocmaisi mpl i
tateaacest orparadoxuril ef ace
ireduct ibile.Ori care arf îj ocurile de cuvi nte şiacr obaţii
lel ogicii,a î nţelege î nseamnă,
înai ntedeori ce,auni fica.Dori nţapr ofundăaspi ri t
ului,chiarşiî n demersuri lesal ecel e
maievol uate,seî ntâl neştecu sent i
ment uli nconştientalomul uiî nf aţauni versuluisău:ea
esteexi genţădef ami l
iaritate,set edecl ari tate.Pent ru om,aî nţelegel umeaî nseamnăao
reducel a uman,a o î nsemna cu pecet ea sa.Uni versulpi siciinu- iacel aşicu uni versul
furni carul ui.Trui smul„ Oricegândi reest eant ropomorfică"ar et ocmaiacestsens.Totast fel,
spiri t
ulcar eî ncear căsăî nţ el
eagăr ealit
at eanu poat esăseconsi deresat isfăcutdecâtdacă
or educeî nt ermenidegândi r
e.Dacă omularşt icăşiuni versulpoat esă i ubeascăşisă
suf ere,arfiî mpăcat !Dacăgândi reaardescoperiî nogl inzil
eschi mbăt oar eal ef enomenel or
relaţ i
iet ernecar esă l epoat ăr ezumaşicar esă ser ezumepeel eî nsel eî ntr-un pri nci piu
uni c,am put eavorbideof eri
cireaspi ritul uiînf aţacărei ami tulpreaf erici ţ
ilorn- arfidecât
o pl ăsmui re ridicol ă.Aceast ă nost algie după uni tate,aceast ă set e de absol uti l
ust rează
mi şcareaesenţ ialăadr ameiumane.Darf apt ulcăoasemeneanost algieexi stănu- limpl i
că
11 11/62

neapăr atşipeacel a că ea t r ebui edeî ndat ă pot oli

tă;căcidacă,t r
ecând pest epr ăpastia
caredespart edori nţadecuceri r
e,afirmăm î mpr eunăcu Parmeni dereal itateaacel uiUnu
(ori
car earfiel )
,cădem î n ridi colacont radicţiea unuispi ritcar eafirmăuni tateat ot
alăşi
dovedeşt epri nchiaraceast ăafirmaţ iepr opriasadi f
erenţăşidi versit
ateapecar epr et
indea
s-orezol ve.Acestaldoi l
eacercvi ciosede-aj unsspr eaneuci desperanţ ele.
Şiacest easuntt otevi denţ e.Voir epetadi n nou căel enu sunti nteresant eî n sine,ci
prin conseci nţelepecar el epotavea.Cunoscşioal tăevidenţ ă:eaî mispunecă omule
muri tor.Tot uşi,suntpuţ i
nil anumărceicar eau t rasdeai ciul t
imeleconcl uzi i
.Î n acest
eseu t rebuiesăconsi der ăm caoperpet uăr eferinţ ădecal ajulcon-st antdi ntreceeacene
închipui m că şt im şiceea ce şt i
m î nr ealitate,consi m-ţ ământ ulpr act ic şii gnoranţ a
simul at ă datori
tă căreiat răim cu i deicare,dacă am fi cu adevăr atpăt runşide el e,ar
trebuisă ne modi fice f undament alexi stenţ a.Î nf aţa acesteicont radicţiiinext ricabilea
spiri
tul ui,vom put ea înţ elege şimaibi ne di vorţ ulcare ne separă de pr opri il
e noast re
creaţii!Atât avremecâtspi ritult aceî nl umeai mobi l
ăasperanţ elorsale,t otulsereflectăşi
seordoneazăî nuni tateanost al gi
eisal e.Darl apri mal uimi şcareaceastăl umesespargeşi
se prăbuşeşt e:o infini tate de ci oburiscânt eietoar e se oferă cunoaşterii.E i nutilă orice
sper anţădeamair e-const it
uivr eodat ăsuprafaţafamili
arăşil inişt
ită car esăneaducă
paceai nimii.Dupăat i
teasecol edecăut ări
,dupăat âteaabdi cărialeat âtorgindit
ori,şt
im
prea bi ne că acestl ucr u e adevăratpent ru într
eaga noast ră cunoaşt ere.Cu excepţia
raţional i
ştil
ordepr of
esie,nimeninumaisper ăaziînadevărat acunoaşt ere.Dacăarfisăse
scrie si ngur aistori
e semni ficati
vă a gi ndi
rii omeneşti, ar trebui al cătui
tă aceea a
pocăi nţeloreisuccesiveşianeput i
nţ eiei.
Î ntr
-adevăr,despreci neşidespr ecepotsăspun:„ Cunoscast a!"Îmipotpunei ni
mal a
încer care şisocotesccă exi stă.Lumea aceast a o potat i
ngeşisocot escde asemenea că
există.Ai ciseopreşteşt i
inţamea,t otr estuleconstrucţi
e.Căci ,dacăîncercsăî nţ
elegacest
e
du
ecdâe
toaa căr
p ăuc
iae
r x
ei
s
-tenc
mi ţă
ursu
genptrs
i
nig
tu
rer,
ddea
gc
eă
t î
e.nc
Pe
otrc
săsă-
dls
e dee
nfin
ezer
sc
ânşis
d pă
e-lrr
âez
ndum,
t e
oatelc
nhuipma
uriil
eest
pe
e
careşt ieal el uaşipet oat ecel ecei -au fostat ribuite,educaţ i
a,ori ginea,înflăcărareasau
tăcerile,măreţ ia sau j osni cia.Darnu poţ iadi ţiona chi puri.Pr opri a-mii nimă va r ămâne
totdeaunapent rumi nedenedefini t
.
Pr ăpast i
a di ntrecer titudi nea pecareo am căexi stşiconţ i
nut ulpecareî ncer csă-l
dau acest eicer tit
udi ninu vafi ni ciodatăumpl ut ă.Pent ru totdeaunaî mivoifimi eî nsumi
străin.Î npsi hol ogiecaşiî nl ogicăexi stăadevăruri ,darnuadevărul .Cuvi ntelel uiSocrat e:
„Cunoaşt e-tepet i
neî nsuţ i
"au t otat âtaval oarecâtşiacel„ fiivi rtuos"r ostitîn conf esio-
nalelenoast re.Amândouădezvăl uieonost algieşiî n acel aşitimpoi gnoranţ ă.Suntj ocuri
steril
epemargi neaunormaripr obleme.Nu suntl egitimedecâtexactî n măsur aî n car e
suntapr oxi mat ive.
Iat ă şiaceşt icopaci ,a căr orscoarţ ă aspr ă ocunosc,şiaceast ă apă alcăr eigustî l
simt .Mi reasmadei arbăşidest ele,noapt ea,acel eser icândi nimaî şiaflăpacea— cum aş
put ea nega l umea aceast a,a căreiput ere şit ărie o si mt ? Tot uşi ,toată şt i
inţa acest ui
pământnu- miaduceni mi ccar esă- mipoat ădacert itudi neacăaceast ălumeî miaparţ ine.
Mi -odescri eţişimăî nvăţ aţ is-ocl asific.Îienumeraţil egileşi,î nset eameadeaşt i,consi mt
căel esuntadevăr ate.Î idemont aţimecani s-mulşisper anţ ameacreşt e.Î nceledi nurmă,
îmiar ăt aţ icăacestuni verspr est i
giosşimul t
icol orsereducel aat om şicăat omulî nsuşise
reduce l a el ect ron.Până ai cit otulebi neşiaşt eptsă cont inuaţ i.Darat unciî mivorbi ţi
despr eun i nvizibilsi stem pl anet arî n car eel ectroniigravi teazăî nj urulunuinucl eu.Î mi
expl i
caţ iaceast ălume pri ntr-oi magi ne.Î nţeleg at uncică aţ iaj uns l a poezie:nu o voi
cunoaşt e ni ciodat ă.Ni cin- am avutt impulsă mă i ndi gnezcă v- aţişischi mbatt eoria.
12 12/62

Astfel,ştii
nţ a del a caretrebui a să aflu t ot ulsfâr şeşteîni poteză,l uciditat
ea eşuează î n
met aforă,i ncerti
tudi nea se pr esc himbă î n oper ă de art ă.La ce mi -au f olosi
t atâtea
strădani i
? Linia blândă a acest orcol i
ne şimâna seri ipeaceast ăinimă zbuci umat ă mă
învaţămul tmaimul t.M-am î ntorsacol odeundepl ecasem.Î nţelegcă,dacăpotpri nştiinţă
săcupri nd fenomenel eşisăl eenumăr ,ast anu î nseamnăcăpotsăî nţ el
egl umea.Chi ar
dacă- ivoifiurmări tcu degetulî ntregulr elief ,totnu voişt imaimul tdespr eea.I arvoiî mi
daţisă al eg întreo descr ieresi gur ă,darcar enu mă î nvaţă ni mic,şini şt
ei potezecare
pretind că mă î nvaţă adevărul ,darcar e nu suntsi gure.St răin de mi ne însumişide
aceast ălume,î narmatdoarcu ogândi recar eseneagăpesi nedeî ndat ăceseafirmă,ce
numepoart ăaceast ăcondi ţi
eamea,î ncar enu- mipotaflapaceadecâtr efuzândsăşt iuşi
să trăiesc,î n care setea de a cucerise i zbeşt e de ziduricar e-isfidează asal tul? A vrea
înseamnăai scaparadoxuri .Tot ulest east felordonatî ncâtsăpoat ăl uanaşt ereaceapace
otrăvităpecar eodănepăsar ea,somnuli ni mi isaur enunţăril
emort ale.
Şii nteli
genţaî mispune,aşadar ,înf elulsău căl umeaaceast a eabsur dă.Zadarni c
pretindecont rari
ulei ,adicăr aţiuneaoar bă,căt otulestel i
mpede.Aşt eptam dovezişido-
ream să ai bă dr eptate;dar î n ci uda at ât or secol e pli
ne de pr etenţiişiat âtoroameni
elocvenţ işidorni cideaconvi nge,ş t
iu că t
otulef als.Peacestpl an,celpuţ in,nu există
fericire dacă nu potşt i
.Un om onestnu poat e decâtsă râdă de r aţi
unea uni versală,
pr acticăsau moral ă,dedet ermi nism,det oateacelecat egoriicar eexpl i
căt otul.Elen- au
niciol egăturăcu spi ri
tul
.El eneagăadevărull uiprofund,acel adeafiî nlănţuit.Î
n acest
uni ver sindescif
rabilşil i
mitat,dest i
nulomul uiîş icapăt ă astfelsensul .O puzderi e de
iraţionale s-au ridicatşi-lînconjoară până la sfârşit
ulzilelor sal e .O dat ă cu această
clarvi zi
une r edobândi tă şi deliberată, sentimentul absur dul ui se l umi nează şi se
preci zează.Spuneam căl umeaeabsur dă,darmăgrăbeam.Totceeacesepoat espunees te
căl umeanu- iî
neaî nsăşiraţi
onal ă.Absurdaî nsăesteconf runtar eaî ntr
eacesti raţ
ionalşi
ac
A e
bsa
usrt
ăun
d leţmă
i
nergain
âi
tttă do
de ori
nţ
m, ă
câdte
şicl
dari
e t
lat
u ea
me ce
.P ăn
rei
t
ruch ema
mo mere
ntrăs
,euln
esăt
eîn
sis
ntgr
ă
ufu
ranl
dou
rri
l
l
ee
găotmu
urăluÎ
. i!
i
înlănţ uie unulde cel ălaltcum numaiura o poat ef ace.E si ngurull ucr u pe car e-lpot
desluşil i
mpedeî nacestuni versf ărădemăsur ăî ncaresedesf ăşoar ăavent ur amea.Săne
oprim ai ci .Dacăsocot escdr eptadevăr atăabsur dit ateacar er eglement eazăraport urilemel e
cu vi aţa, dacă mă păt rund de sent iment ul car e pune st ăpâni re pe mi ne î n f aţ a
spect acol uluilumi i,decl arviziuneapecar emi -oi mpunecăut areauneişt i
inţe,trebui esă
sacrifict otulacest orcert i
t udinişit rebui esăl epri vescî nf aţ ăpent rual eput eapăst ra.Mai
cu seamă,t rebui esă- mipot rivescî nf uncţ ie de el epurt area şisă l eurmărescî nt oat e
conseci nţ elelor .Spunândast amăgândescl aonest i
tat e.Darvr eau maiî ntâisăşt iu dacă
gândi reapoat etr ăiî nacest eţinut uripust ii.
Şt iucelpuţ incăgândi reaamaipăt runsî nacel epust iuri.Eaşi -agăsi tacolohr ana.A
înţelescăsehr ăni sepânăat uncicunăl uci.Ai ciaul uatnaşt erecât evadi nt emel ecel emai
arzăt oareal emedi taţieiumane.
Di n cl i
paî ncar eaf ostcunoscut ă,absur ditat eadevi neopasi une,ceamaisf âşietoar e
dint oat e.Dari mport antesăşt i m dacăomulpoat et răicu pasi uni lesal e,dacăpoat eac-
ceptal egeal orprof undă,aceeadeaardei ni mapecareoumpl uî n acel aşit i
mpdevi aţ ă.
Totuşinu despr eaceast ă pr oblemăvom di scut a acum.Ea seaflă î n cent rulexperi enţ ei
car ene preocupă.Va venimoment ulcând nevom î ntoar ce la ea.Să vor bim maibi ne
despr et ernel eşidespr eel anuri l
enăscut eî nacel epust iuri.Vafide- ajunssâl eenumer ăm.
Şiel esunt ,azi ,cunoscut edet oat ăl umea.Au exi statî ntot deauna oamenicaresăaper e
drept urilei r
aţ ional ului. Tradi ţi
a a ceea ce am put ea numi gândi rea umi l
ităaf ost
întotdeaunavi e.Cri ti
car aţ i
onal i
smul uis- af ăcutdeat âteaori ,încâts- arpăr eacănumaie
13 13/62

cazulsă fief ăcută din nou.Tot uşiepoca noast ră asistăl ar enaşt erea acel orsi st
emepa-
radoxal ecar esest răduiescsăşubr ezeascăr aţiuneacaşicum eaarfif ostî ntotdeaunade
nezdrunci nat .Daraceast anu- iat âtodovadăaeficaci tăţiiraţiuni i
,câtat ărieisperanţ elor
sale.Pe pl anuli storiei
,pr ezenţ a constant ă a acest ordouă at i
tudi nii l
ust rează pasiunea
esenţ ială a omul uisfâşiatîntreaspi raţia sa căt reuni t
ate şivi ziunea l impede pe car eo
poat eaveadespr ezidurilecare-iî nconjoar ă.
Darpoat eni ci
cândn- afostmaivi u ataculî mpot rivar aţi
uni idecâtî nvr emeanoast ră.
Începând cu marel est ri
gătall uiZarat hust ra:„ Dinî ntâmpl are,eceamaivechenobl eţea
lumi i.Am r edat-otut urorlucruri lorcândam spuscădeasupr al orni ciovoi nţăeternănu
voia",cu boal amort alăal uiKi erkegaar d,„ acelr ău caresf ârşeşteî n moart e,f ărăcadupă
easămaiurmezeceva" ,temelesemni ficat i
veşichi nuitoareal egândi riiabsur deau urmat
unaal t
eia.Sau,celpuţ in,şiaceast ănuanţ ăecapi tal
ă,cel eal egândi riiiraţ i
onaleşir eli
-
gioase.De l a Jaspers l a Heidegger ,de l a Ki erkegaar dl a Şest ov,de l af enomenol ogil a
Schel er,pepl anullogicşipepl anulmoral ,o î ntreagă fami li
edegândi tori,î nrudiţ
ipri n
nost algialor ,opuşipri nmet odel esau scopull or,s-au înver şunatsăbar ezedrumulr ealal
raţiuni işisăr edescoperecăi l
edi recteal eadevărul ui.Pr esupunaceast ăgândi recunoscut ă
şitrăită.Oricarevorfi f ostambi ţ
iil
el or
,toţiau plecatdel a aceluniversinexpri mabilîn
caredomneşt econtradicţia,anti
nomi a,spaima sau neput inţa.Şicomunel esuntt ocmai
temel e pe carele-am arăt at maisus.Pent ru ei
,de asemenea,t rebuie s-o spunem,
semni ficati
vesuntmaicu seamă concl uzii
lepecar el e-au pututtragedi n acestedesco-
periri.Faptulare o asemenea i mport anţă,încâtva t rebuisă-lexami năm apart e.Dar ,
pent rumoment ,evorbadoardedescoperi ri
leşideexperi enţelel
oriniţi
ale,evor badoarde
aconst atadacăel econcor dă.Şidacăarfipr eaîndrăzneţsăvrem avor bidesprefil osofia
lor
,ecu put inţăşi
,înori cecaz,sufici entsăf acem simţitcli
mat ulcar
el eestecomun.
Heideggerpriveşt
e cu r ăceală condi ţi
a umană şiafirmă că aceast ă existenţă est
e
u
pimil
erdit
ă
ut.îS
nin
lgu
u raş
me rea
i pl
rit
i
nat
te
reedst
iee
v „
rg
tri
i
sja"
me,nca
t
e r
ee
l
e sie
,re
acg
eăs
ae
sş
tt
ăegrp
ie
jăto
ea t
stăo
e sca
fr
ra
i
c ăfis
i
n ţ
cue
rl
o
tr
ă.şP
ien
trt
r
ecu
ăt o
omu
arel
.
Dar ,deî ndat ăcef ricaaceast acapăt ăconşt iinţădesi ne,eadevi nespai mă,cl imatperpet uu
alomul uil ucid,„ în car eexi stenţa ser egăseşt e".Acestpr ofesordefil osofiescri ef ăr ă să
tremur eşiî nl i
mbaj ulcelmaiabst r
actcu put inţă:„ Car act erulfini tşil i
mi t
atalexi st enţ ei
umaneest emaipri mor di aldecâtomul *însuşi ".Seocupă de Kant ,darnumaipent ru a
stabilicar acterulmăr ginital„ raţiuniipur e".Anal i
zelesal eî lducl a concl uzia că „ lumea
nu- imaipoat eof erini mi comul uiînspăi mânt at "
.„Gri ja"î ipareadepăşipri n adevărulei
categori iler aţi
onament ul ui ,încâtnu segândeşt edecâtl aeaşinu vor beştedecâtdespr e
ea.Î ienumerăî nf ăţ i
şări le:pl i
ctiseala,cândomulbanalî ncear căsăoni velezeî nelî nsuşişi
săoî năbuşe;groaza,când spi ritulcont empl ă moart ea.Ni cielnu despart econşt ii
nţ a de
absur d.Conşt iinţa morţ iiest echemar ea griji
işi„ exi stenţ aî şiadr esează at uncisi eşiun
apelpri ni ntermedi ulconşt i
inţei".Eaest eî nsăşivoceaspai mei ,impl orândexi st
enţ a„ să"se
întoarcăeaî nsăşidi nanoni mat ulîncares- api erdut".Hei deggernespunecănut r
ebui esă
dormi m şică,di mpot rivă,t rebui esăveghem pânăl acapăt .Elst ăî n mi jl
oculacest eil umi
absur de,arăt ându- necar act eruleipi erit
orşicăut ându- şidrumulpri ntr eruine.
Jasper s nu cr ede î n ni ciun f elde ont ologie,pent ru că,după el ,ne- am pi erdut
„naivitat ea".Şt iecă nu put em aj ungel a nimi ccaresă poată t ranscendej oculmort alal
apar enţ elor. Ştie că spi ritul sf ârşeştet otdeauna î n eşec. Î ntârzie asupr a avent uri l
or
spiritual epecarenil eof erăi storiaşidescoperăcu necruţ ar efaliafiecăruisi stem,i luzi a
carea sal vatt otul ,î nvăţ ăt ur a caren- a ascunsni mi c.Î n aceast ăl ume pust iit
ă,î n care
imposi bi li
tatea de a cunoaşt e est e demonst rat ă,în careneant ulpare si ngur ar eal itate,

14 14/62

disper area f ără scăparesi ngur a atitudi ne,elî ncearcă să r egăsească firulAri adnei ,care
ducecăt retai nel
edi vine.
Şest ov
,l ar ândulsău,deal unguluneioper edeo admi r abil
ă monot oni e,pr eocupat
întruna de acel eaşiadevăruri ,demonst rează f ără î ncetare că si stemulcelmair i
guros,
raţional ismulcelmaiuni versalsei zbescî ntotdeaunapânăl aurmădei r
aţ i
onal ulgândi ri
i
umane.Nu- iscapăni ciunadi nevi denţ elei roni ce,ni ciunadi ncont radicţiil
ederi zoriicare
depr eciazăr aţiunea.Nu- lintereseazădecâtexcepţ ia,fiecăeaaparţ inei storieiinimi isau a
spiritului .Porni nd del a experienţ eledost oievski ene al econdamnat uluil a moart e,del a
avent uri l
e exasperat e al e spiri
tuluini etzschean,de l ai mpr ecaţ i
ilel uiHaml etsau de l a
amara ari stocraţie a unuiI bsen, eldescoperă, l umi nează şigl orifică r evolta umană
împot rivai remedi abi lului
.Ref uzăr aţiuni ipr opri il
eeir aţiunişinu î ncepesă î naintezecu
oarecare hot ărâre decâto dat ă aj uns î n mi jloculacel uipust iu cenuşi uî n care t oate
certitudi nil
eaudeveni tpietre.
Ki erkegaar d,poat ecelmaii nteresantdi nt ret oţi,celpuţ inî nceeacepri veşt eopart ea
existenţ eisal e,nu numaică descoper ă absur dul,darî lşit răieşte.Acestom carescri e:
„Mut ismulcelmaisi gurnu- isăt aci,cisăvorbeşt i",seasi gur ămaiî ntâicăni ciunadevăr
nu- iabsol utşicădeciaceast ăexi st
enţ ăimposi bi
lăîn sinenu poat edevenisat isf
ăcătoare
prinel .DonJuanalcunoaşt eri
i,elmul tiplicăpseudoni meleşicont radi cţ
iil
e,scriePredici
le
în acelaşit i
mp cu acelmanualî lspiritualismul uici ni
c
,Jur nal ulseducăt orul
ui.Ref uză
consolările,moral a,principiil
e confortabile.Nu vr ea să ast
âmper e dur erea pri
cinuită de
ghimpel e pe care şi-lsimt eînfiptî ni nimă.Di mpot ri
vă,o aţ âţ ă şi,cupri ns de bucuri a
deznădăj duităar ăsti
gnituluif eri
cit că e r ăsti
gnit,const ruieşte di nl uci
ditate, r
efuz,
comedi e,o cat egorie a demoni acului.Acestchi p blând şit otodat ă schi monosi t,aceste
piruete urmat e de un st ri
gătţ âşnitdi n adânculsuflet uluiînt ruchi pează însuşispi rit
ul
absur duluiî nlupt ă cu o reali
tatecar e-ldepăşeşt e.Iaravent ura spi rit
uală ce-lducepe
K
exi
e
prk
ere
ig
eaţ
n a
erdli
ppâ
sn
i
teădlad
e aet
câo
tr d
uerii
u bi
şiît
e
ntl
e
oasra
sel
el„
as
ic
na
cn
odea
relu
nrti
"e
a în
icce
ep
aed,
id
netâa
i
.semenea,î nhaosulunei
Pe un cu t otulal tpl an,acel a almet odei ,pri n chi ar exager ărilel or,Husser lşi
fenomenol ogiir estitui el umea î nt oat ă diversitat ea eişineagă put erea transcendent ăa
raţiuni i.O dat ă cu ei ,uni ver sulspi ritualse î mbogăţ eşteî n chi p nemăr gi nit.Pet ala de
trandafiri , pi atra ki l
omet rică sau mâna omenească au t ot at âtai mport anţă cât şi
dragost ea,dori nţ asaul egi legravi taţiei.Agândinumaiî nseamnăauni fica,af acef ami l
iar ă
aparenţ asubchi pulunuimarepri nci piu.Agândiî nseamnăaî nvăţ adi nnou săvez i,săfii
atent ,a- ţidi rij
aconşt iinţ a,af acedi n fiecar ei deeşidi n fiecar eimagi ne,aşacum af ăcut
Proust ,un l ocpri vilegiat .Î n mod par adoxal,t otulepri vil
egiat .Gândi rea sej usti
fică pri n
extremaeiconşt iinţă.Deşiemaipozi ti
vădeci tceaal uiKi erkegaar d sau Şest ov,gândi r
ea
husser liană,l aori gineaei ,neagăt ot uşimet oda cl asică ar aţiunii,dezamăgeşt esper anţ a,
îndr eapt ăi ntuiţiaşii nimacăt reoî ntreagăpr oliferaredef enomeneacăr orbogăţ i
ear eceva
inuman.Acest edrumuriduccăt ret oateşt ii
nţ ele sau căt reni ciuna.Vr eau să spun că
mi j
loacel e,î n cazuldef aţă,au maimul tăi mport anţ ădecâtscopul .E vor banumai„ deo
atitudi nespr eacunoaşt e"şinudeoconsol are,î ncăodat ă,ast alaori ginecelpuţ i
n.
Cum să nu si mţ ist rânsa î nrudi re a acest orgândi tori? Cum să nu vez ică t oţise
întâlnescî n acelţ inutpri vilegiatşiamarundesper anţ anu- şimaiarel ocul ?Vr eau să- mi
fieexpl icatt otulsau ni mi c,i arr aţiunea eneput incioasă î nf aţa acest uist rigătali ni mi i
.
Spiri tult rezi tdeaceast ăexi genţăcaut ă,darnugăseşt edecâtcont radi cţi
işinebuni e.Ceea
cenu î nţ el egei r aţional .Şil umeaepl inadei raţ i
onal e.Eaî nsăşi ,devr emecenu- iî nţ eleg
semni ficaţ iauni că" ,nu- idecâtun i mensi raţional .Săput em spuneosi ngur ădat ă„ el im-
pede" ,şit ot ularfisal vat .Daraceşt ioamenipr ocl amăpeî ntrecut ecăni mi cnu el impede,
15 15/62

căt otulehaos,căomulnu posedă decâtpr opriasacl arvi zi

uneşicunoaşt ereapr eci săa
ziduril
orcare-lînconj oară.
Toat eacesteexperi enţ econcor dăşiseî ntretaie.Spi ritulaj unsl ahot ar
elesal et rebuie
săpr onunţ eojudecat ăşisă- şial eagăconcl uziil
e.Acol oaşt eaptăsi nucidereaşir ăspunsul .
Darvreau săi nversezordi neacăut ăriişisăpl ecdel a avent urai nt
eligenţeipent ru amă
întoarcelâgesturil
ecot idiene.Experi enţeleevocat eai cisau născutî npust i
uldi ncar enu
trebuiesăi eşi
m.Tot uşi ,tr ebuiesăşt im pânăundeau aj uns.Î nacestmomentalef ortului
său,omulseaflăî nf aţ airaţ i
onalul ui.Elsi mt eîntr-însulî nt reaga-idorinţ ădef ericireşide
raţiune.Absur dulse naşt e di
n aceast ă conf runtare î ntr e chemarea omul uişit ăcerea
iraţi
onal ăal umii.I ată ce nu t rebui e ui
tat.De acestl ucr ut rebuie să ne agăţ ăm di n
răsput eri
,căcidinelsepoat enaşt econsecvenţ auneivi eţi.I r
aţionalul,nost al
giaumanăşi
absur dulcaretâşnescdi nconf runt ar ealor,iatăcel et r
eipersonaj ealedrameicar et rebuie
închi pnecesarsăi asf ârşitcut oatăl ogicadecareoexi stenţ ăest eînstar e.
SINUCIDEREA FILOSOFICĂ
Sent i
ment ulabsur duluinu es tet otuna cu noţiunea absur dului.Aceasta doar se
înt
emei ază peel.Elnu serez umă l a ea decâtîn scurta cl
ipă când îşirosteşt
ej udecata
asuprauni versul
ui ,dupăcareî irămânesămeargămaidepart e.Estevi u,adicăvat rebui
sămoarăsau sărăsuneî n om din ceîn cemaiadânc.Totast felşicu t emeledecar eam
vorbi
t.Darşiî n acestcaz,nu sunti nteresatdeoper esau degândi toriacăr orcriti
căar
necesit
a o altăformă şiun al tloc,cidef aptuldea descoper iceeaceexi stă comun în
concluzii
lelor.Ni ci
odată poate n-au existatspiri
te atâtde di f
erit
e.Şit ot
uşivedem că
p
ate
âi
s
t a
dje
el
edis
spi
t
iri
n ct
tua
e,le
st
rîn
igăca
tr
uec
l e
al
e
r espeumi
neşcc
aăpsău
tn
it
tinid
ee
rn
arti
c
ule
u.
iDelorars
ăe
sme
ună nea,
î
n î
anel
c ci
au
şidf
aelu
.n
So
i rş
mţ t
i
miin
cţe
ă
la gândi tonipe car ei -am ami nt i
texi st ă un cl imatcomun,punând ca acestcl imates te
ucigăt orabi adacăf acem un j ocdecuvi nte.Celcet r
ăi eşt esubacestcerdepl umbnu are
deal esdecâtî nt rea f ugisau ar ămâne.Vr eau săşt iu cum sef ugedeai cisau decese
rămâne.Nu f acast feldecâtsădefinescpr obl emasi nuci deri işii nteresulpecar e-lpotavea
concl uziilel osofieiexi stenţ i
aliste.
Vr eau î nsă,î nai nt e,sămăabatocl i
pădel acal eaceamaidr eapt ă.Pânăacum am
put utci rcumscr i
e absur duldi n ext eri or.Put em să ne î ntrebăm t otuşice est e clar î n
aceast ănoţ iuneşisăî ncercăm ar egăsipri n anal izădi r ect ă,pedeopart e,semni ficaţiaşi ,
pedeal ta,conseci nţ el eei.
Dacă î lî nvi nuiescpeun nevi novatdeo cr imă monst ruoasă,dacă- ispun unuiom
virtuoscă a r âvni tl a pr oprial uisor ă,î miva r ăspunde că spusel e mel e suntabsur de.
Aceast ăi ndi gnar ear eol atur ă comi că.Darea ar et ot odat ă şioraţ iunepr ofundă.Omul
virtuosi lust reazăpri naceast ăr epl i
căant i
nomi adefini tivăcar eexi stăî nt react ulpecar ei -
l
atribuieu şipri ncipi ileîntregi isal evieţ i.„E absur d"î nseamnă„ ecu neput inţă",darşi„ e
cont radict oriu" .Dacăvăd un om at acând cu bai onet aun grup demi t ralierevoisocot ică
faptal uie absur dă.Dar ea nu- iast feldecâtî n vi rtut ea dispr oporţ ieicar e exi stăî ntre
intenţ i
a sa şireal itat ea care-laşt eaptă,î n vi rtutea cont radicţieipecareo surpri nd între
forţelesal ereal eşiscopulpecar eşi -lpropune.Totast fel ,vom consi deracăunverdi ctest e
absur d dacă- lvom opune ver di ctuluipe car ef apteleî lcerî n apar enţ ă.Şi ,totast fel,o
demonst raţiepri n absur dsef acecomparândconseci nţ el eacel uir aţionamentcu r eali
tat ea
logicăpecar evrem s- oinstaur ăm.Î nt oateacest ecazuri ,del acelmaisi mpl u pânăl acel

16 16/62

maicompl ex,absur dit

at eavaficu at âtmaimare,cu câtvacr eştedistanţaî ntreter menii
compar aţi
eimel e.Exi stă căsătoriiabsur de,sfidări ,r esentiment e,t ăceri
,r ăzboai eşipăci
absur de.Î n fiecaredi n acestecazuri ,absur dit
at easenaşt edi ntr-ocomparaţ ie.Suntdeci
îndrept ăţ
itsăspuncăsent i
ment ulabsur dităţi
inu i anaşt eredi nsi mpl aexami nareaunui
faptsau auneii mpr esii
,cicăelţ âşneşt edi n compar aţiaf ăcut ăîntreost ar edef aptşio
anumi tărealitat
e,înt r
eoacţ i
uneşil umeacar eodepăşeşt e.Absur dulest e,î n esenţ ă,un
divorţ.Elnuexi stăînni ciunuldi nelement elecomparat e.Elsenaşt edi nconf runtar ealor.
Pepl anuli nteli
genţ ei,potdecisăspun căabsur dulnu est eîn om ( dacă oast f
elde
met aforăarput eaaveavr eun sens),niciî nl ume,ciî n prezenţ alorcomună.Pent ru mo-
ment ,elesi nguralegăt ur ăcare-iuneşt e.Dacăvr eau săr ămânî nli
mi tel
eevi denţelor,şti
u
cevr eaomul ,ştiu ce-iof erălumea,i aracum potsăspun cămaişt iu şiceeace- iuneşt e.
N-am nevoi esă mer gmaidepart e.O si ngur ă cer t
itudineî iest ede- ajunscel uicecaut ă.
Import antedoarsăt ragădi neat oat econseci nţ el
e.
Conseci nţaimedi atăest eîn acelaşit impor egulădemet odă.Ci udat at rinitat
escoasă
astfellalumi nănu seamănăî ntru ni miccu ci neşt i
eceAmeri cădi ntr-odat ădescoperi tă.
Dareaar eîncomuncudat eleexperienţ eifaptulcăest einfini tdesi mpl ăşit otodatăi nfinit
decompl i
cat
ă.Primadi ncaracterist
icil
eeieaceeacănupoat efidi vi
zată.A- idistrugeunul
dint ermeniînseamnă a odi strugeî nî ntregime.Absurdulnu poat eexi staî n afara unei
minţiomeneşt i
.Astfel,absurdulsf ârşeşte,caori celucru,odatăcu moart ea.Darabsur dul
nu poat eexi
staniciî n af
araacest eilumi .Şit ocmaiî nfuncţ
iedeacestcri teri
u element ar
considereu cănoţ i
uneadeabsur d esteesenţ ialăşicăeapoat esăr eprezintepri muldi n
adevărurilemele.Regul ademet odăinvocat ămaisusapareai ci.Dacăsocot esccăunl ucru
eadevărat ,t
rebuiesă- lpăst
rez.Dacăî mipr opun săgăsescsol uţi
auneipr obleme,t rebuie
în primulnnd să nu escamot ezpri n cniaraceast ă soluţ
ieunuldi nt ermeni ipr oblemei.
Uniculdatest epent ru mineabsur dul.Pr oblemaest edea şt icum sepoat eieşidi n elşi
da
cocă
n dis
ţii
nu
e acc
ide
ăur
te
ăaris
ie
mededue
l
e cse
teîndechaippnăsetc
re
asatr
ocd i
ni
ma ac
ceee
sa
ta cb
esu
mărd.sP
tr
ri
i
vma
eşteş
,i,
dî
ena
for
ned
s,
pesc
ing,
t
a ura
î
n
conseci nţă,ceeacesocot esceu esenţ ialî nacestceva,pecar el-am defini tcaoconf runt ar
e
şicaol uptăneî ncet ată.Ducândpânăl acapătaceast ăl ogicăabsur dă,t rebui
esăadmi tcă
lupta aceast a pr esupune absenţ at ot al ă de speranţ ă( ceea cenu are ni cio legăt ură cu
disper area),r efuzulcont inuu ( car e nu t r ebui e conf undatcu r enunţar ea)şiinsat isfacţ i
a
conşt ientă( cenu poat efi asi mi lat ă nel iniştiij uveni l
e).Totceea cedi struge,escamot ează
sau subt il
izeazăacest eexi genţ e( şiî n pri mulr ândconsi mţ ământ ul,car edist
rugedi vorţ ul)
ruineazăabsur dulşideval ori zeazăat itudi neacepoat efi at uncipr opusă.Absur dulnu are
sensdecâtî nmăsur aî ncarenuconsi mţ il ael .
Exi stăun f aptdenat ur aevi denţ ei ,careparecu t ot ulmor al,şianumeacel acăomul
esteî ntotdeaunapradapr opri ilorsal eadevăruri .O dat ăcel e-acunoscut ,nu semaipoat e
despri ndedeel e.Căcit r ebui eî nt otdeauna săpl ătim.Un om carea deveni tconşt i
entde
existenţ aabsur dul uiest el egatdeelpent rut otdeauna.Unom f ărăsper anţăşiconşt ientde
acestl ucrunumaiaparţ inevi i
torul ui.Şiefir escsăfieaşa.Darefir esc,deasemeneasăse
strădui ască săscapedi n uni ver sulpecareşil -a creat .Totceea cepr ecedenu aresens
decâtt ocmaiî nf uncţ i
e de acestpar adox.Ni mic nu poat e fi maii nst ruct
ivî n aceast ă
privinţ ă decât o cer cetare a f elul ui î n care şi -au t r as concl uzii
le oameni i care au
recunoscut ,pl ecânddel aocri ticăaraţ ional ismul ui ,cli
mat ulabsur d.
Or ,pent ru a nu mă r eferidecâtl a fil osofii leexi stenţ i
al i
ste,văd că t oate,fără ni cio
excepţ ie,îmipr opun evazi unea.Pri nt r-un r aţionamentci udat ,plecaţ ide la absur d pe
ruinel eraţ iunii,î ntr-un uni versî nchi sşil imi tatlauman,eidi vini
zeazăceeace- ist riveşte

17 17/62

şigăsescunmot ivdeasperaî nceeace-ivi t

regeşt
e.Aceast ăsperanţ ăsilni
căest el at oţide
esenţăr eligioasă.Meri t
ăsăneopri m asupraei.
Voianal i
zaai ci,şidoarspr eaexempl ifica,numaicât evat emespeci ficel uiŞest ovşi
Kierkegaard.DarJasper snevaof eri
,pânăl acaricatură,un exempl ut i
picpent ru aceast ă
atitudine. Tot res tul va deveni ast f
el mai limpede. Îll ăsăm neput i
ncios să r ealizeze
transcendent ul,incapabilsăsondezeadânci meaexperi enţeişiconşt i
entdeacestuni vers
zdrunci natdeeşec.Oarev amer gemaidepart esaumăcarvat rageconcl uzii
leacest uieşec?
Di mpotri vă,elnu nevaaduceni micnou.N- aaflatî n experienţădecâtmărt uri apr opriei
saleneput inţeşini ciun pr etextpent ru adeducevreun pri ncipiu sati
sfăcător.Tot uşi ,f ără
nicioj ust ificare,după cum o spuneelî nsuşi,afirmă,peneaşt ept ateşiî n acel aşit imp,
transcendent ul,fiinţaexperi enţeişisensulsupr aumanalvi eţii
,scri i
nd:„ Eşecul ,di ncol ode
oriceexpl i
caţ ieşideori ceint erpretareposibil
ă,aratănu neant ul,cifii nţatranscendenţ ei
".
Aceast ăfii nţăcar edi nt
r-odat ă,şipri nt
r-unactor balî ncrederiiumane,expl icăt ot ulest e
defini t
ă de elca „ unitatea de neconceputî ntre generalşipart icular".Astfel ,absur dul
devineDumnezeu( î
nsensulcelmail argalacestuicuvânt )şineput i
nţadeaî nţ elege,fii nţa
carel umi neazăt otul.Un at areraţ i
onamentnu sesusţ inel ogicpri n nimic.Deaceea,pot
să-lnumescun sal t.Şi,în mod paradoxal,înţel
egem insistenţa,r ăbdareainfini t
ă aleIui
Jaspersdea f aceireal
izabil
ă experi
enţat r
anscendentului.Căci ,cu câtest emaii ncertă
această aproximaţie,cu câtse dovedeşt e a fi maizadarni că această definiţi
e,cu at ât
transcendentulestemair ealpentru el
,căcipasi uneacu care- lafirmăest eproporţ i
onală
cu distanţa care exist
ăî ntre capaci
tatea sa de a expli
ca şii raţi
onalit
atea lumi işia
experienţei
.Se vădeşt e astf
elcă Jaspers dist
ruge cu o î nverşunare cu at âtmaimare
prejudecăţi
leraţiunii
,cu câtvaexpl i
camairadi callumea.Acestapost olalgî ndiriiumil
ite
vaaflal aextremal imit
ăaumi linţ
eiceeaceurmeazăar egener afii nţapânăî n adâncurile
ei.
oricaGâ
ren d
al
ti
ărea
ati
tmi
uds
it
ni
c
eăanse
p-a
i
ritf
uami
luil
.i
ari
Da z
r,ap
te c
nutra
ucmo
estep
me r
no
tce
,pd
re
oe
c .
edS
eu
znct
atşo
itat
cu âtad
m şelul
aegîi
nt
ime
seri cs
o a
o at are pr oblemă.Fără să j udec di nai nt e val oarea gener ală a uneiasemenea at it
udi ni ,
put erea eide a t ransmi te o anumi tăî nvăţ ătur ă,vr eau numaisă văd dacă r ăspunde
condi ţ
ii
lorpecar emil e-am pr opus,dacăedemnădeconfli ctulcar emăi nt eresează.Mă
întorc,ast fel
,l a Şest ov.Un coment at or ci t
ează di n elcât eva cuvi nte care meri tăt ot
interesul :„ Singurai eşire adevărat ă,spune Şest ov,se află t ocmaiacol o unde nu exi stă
ieşirepent ru j udecataomenească.Al tmi nter i
,deceam aveanev oi edeDumnez eu?Omul
nu seî ntoar cecăt reDumnezeu decâtpent ru aobţ inei mposi bilul.Câtpri veşt eposi bilul ,
oameni iîipotf acesingurif aţă."Dacăexi stăofil osofieşest oviană,at uncipotf ăr ăî ndoi ală
afirma că ea se află î nî nt regime r ez umat ă ast fel
.Căciat uncicând,aj uns l a capăt ul
anal izelor sal e pasionant e, Şest ov descoperă absurdi tatea f undament ală a ori căr ei
existenţ e,elnuspune:„ I
atăabsur dul ",ci :„I ată-lpeDumnezeu:t rebuiesănel ăsăm î nvoi a
Lui,chi ardacă Elnu corespundeni ciunei adi n cat egorii
lenoast reraţional e".Pent ru ca
nicioconf uzi esănu maifiecu put i
nţ ă,fil osof ulrusi nsinueazăchi arcăacestDumnezeu
estepoat epl in deur ă şivr edni cdeur ă,i ncompr ehensibilşicont radictoriu,darcă elî şi
afirmăcu at âtmaimul tput ereacu câtchi pulLuiest emaihâd.Măreţ iaSast ăt ocmaiî n
inconsecvenţ a sa.Dovada exi stenţeisal eest et ocmaii numani tatea Sa.Trebui esă f acem
saltulî n Elşi ,pri n aceast a,să ne el iberăm de i l
uziiler aţiunii.Ast f
el,pent ru Şest ov,
accept area absur duluiest econt emporană cu î nsuşiabsur dul .A- lconst ataî nseamnă a-l
accept aşit otefortullogicalgândi riisal econst ăîna- lpuneî nevi denţ ăpent ruaf aceast fel
să ţ âşnească sper anţai mensă pe car e o aducecu si ne.Repet ,aceast ă at i
tudi ne est e
legiti
mă.Dareu măî ncăpăţ ânezsăcer cetezai ciosi ngur ăpr oblemăşit oat econseci nţel e
18 18/62

ei.Nu mi -
am pr opussă exami nezcar acterulpat eti
c aluneigândi risau alunuiactde
credi nţ ă.Pentru ast aam î nainteîntreagavi aţă.Ştiu căgândi torulraţional i
stestei ritatde
atit
udi nea şest oviană. Dar si mt, de asemenea, că Şest ov are dr eptate î mpot riva
gândi torul ui raţional i
st şi vr eau doar să şt i
u dacă r ămâne cr edi ncios exi genţ elor
absur dul ui.
Or ,dacă admi tem că absur duleste cont rari
ulsperanţ ei,vedem că,pent ru Şest ov,
gândi r eaexi st
enţialăpr esupuneabsur dul,pecareî nsănu- ldemonst reazădecâtspr ea-l
spul ber a.Aceast ă subt ili
tate de gândire nu- idecâto figur ă pateti
că de scamat or.Când
Şest ov,pedeal t
ăpart e,opuneabsur dulmor aleicurent eşir aţi
unii,elî lnumeşt e„adevăr"
şi„mânt uire".Exi stă decil a bază şiîn această defini ţ
ie a absur duluio apr obare.Dacă
admi tem că t oatăf orţa acesteinoţ i
unir ezidă în modulî n care ea i ntrăî n confli ctcu
sper anţ elenoastreel ement are,dacăsi mţim căabsur dulpr et inde,pent ru aexi sta,r efuzul
nost rudeaconsi mţ i,vedem at uncicăl aŞest ovelşi -api erdutadevărat ulchi p,car act erul
său omenesc şi r elati
v , spreai ntraî ntr-o eterni t
atei ncompr ehensi bilă şi tot odat ă
satisfăcăt oare.Dacă absur dulexistă,elnu poat eexi sta decâtî ntr-un uni versalomul ui.
Dincl ipaî ncarenoţ iuneadeabsur dset ransformăî nt r-otrambul i
năpent ruet ernitat e,ea
nu maiareni ciun raportcu l ucidit
ateaumană.Absur dulnu maiest eaceaevi denţăpe
careomuloconst atăfărăsăconsi mt ăl aea.Lupt aesteeludat ă.Omulasi mileazăabsur dul
şi,în aceastăcomuni une,î inimiceşteacelcaract eresenţialcar eest eopoziţi
e,sfâşiereşi
divorţ.Saltulacestaesteoeschi vă.Şest ov,carecit
eazăcuvi ntelel uiHaml et
:Thet imei sout
ofjoint,ofacecu unf eldesper anţăsăl baticădesprecaresepoat evorbimaicuseamăl ael .
Căci nu ast f
elrosteşte Haml et acele cuvinte şinu ast fell e scrie Shakespeare.Beţ i
a
ir
aţ i
onaluluişivocaţ i
aext azuluiabatdel acont emplareaabsur duluiun spiritclarvăzător.
Pent ruŞestov,raţiuneaest ezadarnică,darexi stăcevadi ncoloderaţ i
une.Pent ruunspi rit
absur d,raţiuneaestezadarni căşinumâiexi st
ăni micdincoloderaţ iune.
abs A
ur dces
ulti
u s
.aŞl
t
tipoa
m ct
ăe,
abce
sl
upru
dţ
ui
lnc
,os
năstn
ăeînlă
tmu
r-un rea
es
cchăi
lş
bi
i ruma
,c i
ăb-lin
ae am,
flă sup r
î
naaia
nd
te
evăe
dr a
ote
ri
in
c at
e, u
nr
î i-
t
r a
o
comparaţ ie,şinu î nt ermeni iacest eicomparaţ ii.Şest ovî nsămut ăt oat ăgreut ateaasupr a
unui a di nt ermeni ,di st
rugând ast felechi li
brul .Set ea noast ră de a î nţelege,nost algia
noast ră de absol utnu suntexpl icabi l
e decâtî n măsur aî n car e noiput em î nţelegeşi
expl ica mul tel ucr uri.Zadarni c negăm î n mod absol utr aţiunea.Ea are domeni ulsău
propri u,acel aalexperi enţeiumane,î n careest eeficace.I at ădecevr em cat otulsănefie
li
mpede.Dacă nu i zbut i
m,dacă absur duli a naşt er e cu acestpri lej,lucrulseî nt âmpl ă
tocmaidat orităî nt âlniriidi ntre aceast ă raţ i
une eficace,dar l imi tată,şii raţional ulce
renaşt eî ntruna.Or ,când Şest ov se mâni eî mpot ri va uneiafirmaţ iihegel iene de t i
pul:
„Mi şcări le sistemul uisol arse ef ect uează conf orm unorl egii muabi le şiacest el egisunt
raţiunea sa" ,când î şipune î nj oc î nt reaga pasi une pent ru a di sloca r aţi
onal ismull ui
Spi noza,elaj unge l a concl uzi a zădărni ci
eiori căr eir aţiuni ;de ai ci,pri ntr-oî nt oarcere
firească şii l
egi t
imă,l aaceeaapr eemi nent eii raţ i
onal ului.Dart recer eanu est eevi dentă.
Căciai cipoti nterveninoţ i
uni ledel i
mi tăşidepl an.Legi l
enat uri ipotfival abilepânăl ao
anumi tăl i
mi tă, car e, o dat ăt recut ă, se î nt orc î mpot riva l or î nsel e, dând naşt ere
absur dul ui.Sau,deasemenea,el epotfil egi t
imepepl anuldescr i
eri i,fărăcaaceast a să
însemnecăsuntadevărat epepl anulexpl i
caţ iei.Tot ulest esacri ficatast feliraţional ului,şi
exigenţ a de cl aritate fii nd escamot at ă, absur duldi spar e o dat ă cu unuldi nt er menii
comparaţ iei.Omulabsur d,di mpot rivă,nu pr ocedeazăl a aceast ă ni velare.Elr ecunoaşt e
lupt a,nu di spr eţuieştecât uşidepuţ i
nr aţiunea şiadmi tei raţional ul.Cupri ndeast f
elcu
privir eat oatedat eleexperi enţei,nefii nd ci tuşidepuţ in di spussăf acăsal tulî naint edea
şti.Şt ienumaicăî naceast ăconşt iinţăat ent ănumaiel ocpent rusper anţ ă.
19 19/62

În legătură cu no!une" #e e$ce%!e& '"! cu (e"'ă& )! *'%otr!+" lu!

Ar!(totel,
Ceeaceest
evi
zibi
llaŞest
ovvafişimaivi
zibi
lpoat
elaKi
erkegaard.Desi
gur
,edi
fici
l
săi zoleziafirmaţ i
icl arecând evor ba deun aut orat âtdecapri cios.Dar ,în ciuda unor
scrieriaparentopuse,di ncolodepseudoni me,dej ocurişidezâmbet e,simţ i
m cum apare
de-al ungulî ntregi
isal eoper epr esent i
ment ul(şiînacelaşitimpt eama)unuiadevărcar eva
izbucniî n ul ti
melet exte:şiKi erkegaar dface saltul.Else î ntoar ce către chipulcelmai
aspru al acel uicr eştinism care- iî nspăimânt ase atât de mul t copilări
a. Şipent ru el
antinomi aşiparadoxuldevi ncri teriialereligi
ei.Astf
el,tocmaiceeacerăpi sevieţi
iacesteia
sensulşipr ofunzimeaoî nvesteşteacum cuadevărşicl ari
tate.Cr eştini
smulest escandal ul,
iarKi erkegaar d nepr eti
nde făr ăî nconjurceldealt reil
ea sacrifici u cerutdeI gnaţiu de
Loyola,acel a decareDumnezeu sebucur ă celmaimul t
:„ sacrificiuli ntel
ectului"
.Acest
efectal„salt ului"eciudat ,darnut r
ebuiesănemaisurpri ndă.Elf acedi nabsur dcriteri
ul
lumi ide dincol o,cât ă vreme absur dulnu- idecâtun r eziduu alexperi enţeidin această
lume.„ Pent ru credincios,spuneKi erkegaard,eşeculsău est eşitriumf ulsău. "Scopulmeu
nu estesămăî ntrebdecareemoţ i
onant ăînvăţăturăsel eagăaceast ăat i
tudine.Eu nu am
amăî ntrebadecâtdacăspect acol
ulabsur duluişicar acterulsăupr opriuoî ndreptăţesc.În
aceastăpri vinţă,şt i
ucăr ăspunsulest enu.Dacăexami năm di nnouconţ inutulnoţi
uni ide
absur d, î
nţ elegem şimaibi ne met oda care-
li nspir
ă pe Ki erkegaard. Elnu menţ i
ne
echili
brulî nt reiraţi
onalitatealumiişinost al
giar evolt
atăaabsur dul uişinu respectăacel
raportcar econst it
uiedef aptsentimentulabsur dităţi
i.Avândcert itudineacănu poat esă
s
ce
ars
eu
-st
ipra
ag
răs
e i
r
ta
eţ
ri
o
i
lănaşluz
i l
u i
ad,
av
rre
nia
căc
.elpr
Da uţ
din
acs
ăăase
suspa
rl
ave
az
ce
esdi
t
uniapc
ue
nac
st
tă na
po ot
s
etasl
g
ăienudes
zn
eăd
nă
î şj
d
elui
e t
îă
n
judecata sa,nu l af elst au l ucruri l
ecând neagă.St rigăt uluisău der evoltăî ii aloculo
adeziune nebunească şii at
ă-laj uns în situaţ ia de a i gnora absur dulce- llumi na până
atuncişideadi vini zasi ngur acert itudinecar e-imair ămâne,i r aţi
onal ul.I mport antnuest e
săt evindeci ,îispuneaabat eleGal ianidoamneidEpi nay,cisăt răieşticu bol il
epecar el e
ai.Kierkegaardvr easăsevi ndece.E dori nţasaceamaiarzăt oare,cesevădeşt eîn fiecare
pagină a j urnalul uisău.Totef ortuli nteli
genţ eisal e const ăî n a se sust rage ant inomi ei
4
condiţieiumane. Ef ort cu at ât mai deznădăj duit, cu cât , di n când î n când, î nt r-o
străf
ulgerar e,îşidă seama de î ntreaga- izădărni ci
e( când vorbeşt e,de pi ldă,despr e el
însuşi,ca şicum ni cit eama deDumnezeu,ni cipietatea n- arfi f ostî n st aresă-iaducă
pacea i nimi i
). Ast fel, pri ntr-un subt erfugiu chi nuit
or , el dă i r
aţ i
onal ul ui chipul,i ar
Dumnezeul uisău at ribut eleabsur duluii njust ,inconsecv entşideneî nţ eles.La elnumai
intel
igenţa maiî ncear că săî năbuşerevendi carea adâncă a i ni miiomeneşt i.Devremece
nimicnuedovedi t,t otulpoat efidovedi t.
Kierkegaard î nsuşinedezvăl uiedrumulpecarel -aur mat .Nu vr eau săsuger ezai ci
nimic,darcum am put easănu desci fr
ăm î n operel esal esemnel euneimut il
ăriapr oape
voluntareasuflet ului ,î nfaţamut il
ăriiconsimţ it
eî nlegăt urăcuabsur dul ?Est el ai
tmot ivul
Sepoat
4
ecrede căt r
eccu vederea problema esenţi
ală,aceeaa credinţei.Dareu nu
cercetezfilosofia l
uiKi erkegaard,a luiŞestov sau,cum seva vedea maidepart e,a l
ui
Husseri(aceastaarnecesi t
aunal tl
ocşioal tăatit
udinespi ri
tuală)
,cidoarleî mprumuto
temă,exami nând dacă consecinţ
eleeisuntî n acord cu reguli
lepecarel e-am fixatmai
înainte.E vorbaai
cidoardeoanumi t
ăperseverenţă.
20 20/62

Jurnalului.„ Mi-alipsittocmaibest i
alitat
ea,car e,şiea,f acepart edi n destinulomenesc. .
.
Daţ i
-miun t rup."Şimaidepart e:„Oh,maicuseamăî n pri mameat i
ner eţe,cen- aşfidat
să fiu băr batmăcarşasel uni .
..Î nfond,l ucrulcar e-mil ipseşteest et rupulşicondi ţii
le
fiziceal eexistenţei
."Tot uşi,înal t
epagi ni,acel aşiom reiamarel est rigătalsperanţ eicarea
străbătutat âteasecol eşiaî nsufleţ itatâteai nimi ,înafarădeaceeaaomul uiabsur d.„ Dar
pentrucr eşt i
nmoart eanu- icât uşidepuţ i
nsf ârşit
ultuturorl ucrurilorşieai mplicăi nfini t
maimul tă speranţă decâtvi aţa,chi arpl ină de sănăt ate şide f orţă."Reconci lier ea pri n
scandalr ămânet otr econci l
ier e.Ea î iîngădui epoat eomul ui,după cum vedem,să afle
speranţ at ocmaiî n cont r
ari ulei ,adică în moart e.Darchi ardacă si mpat ia ne-arf acesă
încli
năm căt reaceast ăat i
tudi ne,t r
ebui etot uşisăarăt ăm căl i
psademăsur ănu j ustifică
nimi c.Fapt uldepăşeşt e,nisespune,măsur a omenească,elnu poat e fi,aşadar ,decât
supr aomenesc.Daracest„ aşadar "estedepri sos.Nu existăî nacestcazcert it
udinel ogică.
Nu exi stă nicio pr obabili
tat e experi ment ală.Totceea cepotspune est ecă,î nt r-adevăr ,
aceastadepăşeşt emăsuramea.Nuconchi dpri nt r-
onegaţ i
e,darni cinuvr eausăî nt emei ez
cevapei ncompr ehensi bil
.Vr eau săşt i
u dacăpott răicu ceeaceşt iu şinumaicu aceast a.
Mise maispune şică i ntel igenţat rebuie,î n cazulde f aţă,să- şisacri fice orgol iul,i ar
raţiuneasăî ngenuncheze.Dardacă r ecunoscl i
miteleraţiunii,nu î
nseamnăcăoşineg,
căciîirecunoscput eri
lerelative.Vreau doarsămămenţ inpeaceast ăcaledemi jl
oc,unde
inteli
genţa poaterămân el i
mpede.Dacă î n aceast
a constă orgoli
ulsău,nu văd raţiunea
suficientă pentru a renunţ al a el.Nimic maiprof und,de exempl u,decâtafirmaţ ial ui
Kierkegaard,dupăcaredi sperareanu eun f apt,ciost are:însăşistareapăcăt
osului.Căci
păcat uleste ceea ce-
lî ndepărt ează pe om de Dumnez eu.Absur dul,care est
e st area
met afizi
căa omul uiconşt i
ent ,nu ducel a Dumnez eu.Poat ecă noţiuneava devenimai
5
li
mpededacăvoiri scaurmăt oareaenormi t
ate:absurdulest epăcatulfărăDumnezeu.
Darîn aceastăstareaabsur duluiomult rebuiesăt răiască.Şti
u peceseî ntemei ază
e
îa,r
mb pe
ăţia
şc
aes
.Etusp
cair
uit
trşi
egp
uelaace
d ea
vst
i
aă
ţălume
cerutc
ăedseeaî
n
c c
er
asun
ăt
t ăstc
arl
i
epăşidt
oetccl
i
epă
a,c
e făr
e ăs
mi ă
sese
propo
pa
u t
nă
e
trececu vedereaî nsăşibazaei ,neagăunuldi nt ermeni idur eroaseiopozi ţii,îmiordonăo
demi sie.Eu î ntrebcaresunturmări lecondi ţieipecar eor ecunosccafii ndamea,şt i
u că
eai mpl i
căobscuri tateşii gnoranţ ăşimisespunecăaceast ăi gnoranţ ăexpl icăt otulşică
noapt ea aceast a el umi na mea.Darpri n asta nu s- ar ăspuns î ntrebăriimel e,iaracest
lirism exal tant numi poat e ascunde par adoxul . Tr ebui e deci să caut î n al tă part e.
Ki erkegaar dpoat esăst rige,pr evenindu- ne:„ Dacăomuln- araveaoconşt i
inţăet ernă,dacă,
în adâncula t oat e,n- arexi sta decâto put ere săl batică şicl ocot i
toar e dând naşt ere,î n
vârt ejulunorî ntunecat epat imi,tut urorl ucruri l
or,cel ormăr eţeşicel orneî nsemnat e,dacă
sub l ucr uris- arascundehăulf ără f und pe car e ni mi cnu- lpoat e umpl e,ce- arfi vi aţa
al t
ceva decâtdi sper are?"Acestst rigătnu- lva put ea opridi n drum pe omulabsur d.A
căut aceeaceeadevăratnu î nseamnăacăut aceeaceaidorisăgăseşt i.Dacă,pent ru a
scăpadeî ntrebar eaî nspăi mânt ată:„ Ce- ioarevi aţa?" ,trebui e,caşimăgarul ,săt ehr ăneşti
cu t randafiri iiluzi ei,spiritulabsur d,decâtsăseresemnezel ami nciună,pr eferăsăadopt e
fărăsăezi terăspunsull uiKi erkegaard:„ di
sper are".Laurmaurmei ,unsuflethot ărâtova
scoat el acapătchi arşiaşa.
Îmi iau ai ci l i
bertat ea să numesc si nucider e fil osofică at i
tudinea exi st
enţ iali
stă.
Denumi reaaceast anui mpl icăoj udecat ă.E unf elcomoddeadesemnami şcareapri ncar e
ogândi reseneagăpeeaî nsăşişit indesăsedepăşeascăî n ceeaceî nseamnănegaţ i
aei .
Pent ru exi stenţ ialişti
, negaţ ia este Dumnezeul l or.Î nî nţ elesul cel mai exact , acest
Dumnez eu nu sesusţ i
nedecâtpri n negar earaţ iuni iumane.Dar ,după cum exi st ă mai
5
Nuspun„
îlexcl
udepeDumnezeu"
,ceeacearî
nsemnai
arăşiaafirma.
21

mul tef elurideasesi nuci de,totasaexi stăşimaimul ţidumnezei .Exi stămaimul tefeluri
de a f ace sal tul, esenţial fiind f aptul de a sări . Aceste negaţ i
i mânt uitoare, acest e
contradi cţiifinal ecar eneagăobst acol ulpest ecar enu s- asări
tî ncăpotsăsenascăl af el
de bi ne ( et ocmaiparadoxulpe car eî lvi zează acestr aţi
onament )at âtdi nt r-o anume
inspiraţ i
er eligi
oasă,câtşidi ntr-oordi neraţ ională.El easpirăî ntotdeaunal aet ernit
at eşi
6
înaceast aconst ăsal tul.
Tr ebui e,deasemenea,săar ătăm căr aţionament ulpecar e-ldezvol tăacesteseu l asă
înînt regimedeopart eat i
tudi neaspi ritual ăceamair ăspândităî n secolulnost ru lumi nat ;
aceea car esespri jină pepri ncipiulcă t otulest er aţiuneşicar evr ea să dea o expl icaţ ie
lumi i
.E fir escsăisedeaoexpl icaţiel i
mpedeat uncicândseadmi t
ecăl umeat r ebuiesăfie
transparent ă.Lucrulest echi arl egi t
im,darnu i ntereseazăîntru ni micr aţ i
onament ulpe
care-ldezvol tăm aici.Scopulsău est edeal umi naaceldemer salspi rit
uluicar e,porni nd
del aofil osofieanonsemni ficaţi
eil umi i,sf ârşeştepri na- igăsiunsensşiopr ofunzi me.Cel
maipat eti
c di n acest e demer suriest e de esenţ ăr eligi
oasă;else i lustrează pri nt ema
iraţ
ional ului .Darcelmaiparadoxalşimaisemni ficat i
vesteacel a car eat ri
bui eraţiuni le
saleuneil umipecar eşi-oi magi nal aî nceputf ărăni ciun principiu director.N- am put ea,
înori cecaz,t r
ecelaconseci nţel
ecar enei ntereseazăf ăr
ăanefif ăcutoi deedespreaceast ă
nouăcuceri reaspirit
ul uinostalgic.
Voiexami nanumait ema„ Intenţi
ei",pusăî n circulaţ
iedeHusser lşidefenomenol ogi.
De al tminteri,am maif ăcutal uziela ea.Î ntr-
o pri mă etapă,met oda luiHusserlneagă
demer sulclasicalraţi
uni i
.Vom r epetaceeaceam arăt atmaisus.A gândinu î nseamnăa
uni fica,a facef amili
ară apar enta sub chipulunuimarepri ncipiu.A gândiî nseamnă a
învăţadi nnousăvezi ,să- ţ
idirij
eziconştii
nţ a,săf acidinfiecarei magineunl ocprivi
legiat.
Altfelspus,f enomenol ogiar ef
uză să explice lumea,dori ndu- se doaro descrier
e a expe-
rienţeit r
ăit
e.Easeî ntâlneşteîn aceastăpri vinţăcu gândi reaabsur dă,careafirmăi niţial
c
că
aşni
uacex
eis
at
să
ău
t na
mâ ndăevă
per, cin
umă ru
uma
lme iaud.eCvă
o ru
nştr
ii
.
nF
i ţai
eecs
ar
t
eealuc
ceer
aucîş
ai
rea
-r
lelami
u devnă
er
au
zlăl
ui
pr,i
nvân
att
u
enlţ
is
aep
rii
e
carei -oacordă7.Conşt i
inţa nu f ormeazăobi ect ulcunoaşt eriisal e,eafixeazănumai ,est e
actulat enţieişi ,pent ru a r el
ua o i magi ne bergsoni ană,ea seamănă cu un aparatde
proiecţiecar esefixeazădi nt r-
odat ăpeoi magi ne.Di ferenţ aconst ăî nf aptulcăî nacestcaz
nu exi stă ni ciun scenari u,cidoaro i lustr are succesi vă şii nconsecvent ă,î n aceast ă
lanternă magi că, t oatei magi nile sunt pri vilegiate. Conşt iinţa pune î n suspensi eî n
experienţ ă obiectel ecăt recar eseî ndr eapt ă at enţia sa.Pri n mi racol ulei ,lei zolează.Di n
acea cl i
pă,el e suntî n af ara ori căr eij udecăţ i.Conşt ii
nţa est e car acterizatăt ocmaipri n
aceast ă„ i
ntenţ ie".Darcuvânt ulnui mpl icăni cioi deedefinal it
at e;elest eutili
zatî nsensul
de„di recţie",neavânddecâtoval oar et opografică.
Lapri mavedere,s- arpăreacăni mi cdi n cel ear ătat enu cont r
azicespi ritulabsur d.
Aceast ă apar ent ă modest i
ea gândi riicar esemăr gi
neşt esă descri eceva ceî şir efuză să
explice,aceast ă di sciplină volunt ară di n care decur ge,î n chi p paradoxal ,î mbogăţ irea
profundăaexperi enţ eişir enaşt ereal umi iînt oat ăpr olixitateaei ,suntt otat i
teademersuri
absur de.Celpuţ inl apri maveder e.Căcimet odel edegândi r
e,î n acestcazcaşiî n al tele,
comport ăî ntotdeauna două aspect e:unulpsi hologic şial t
ulmet afizic.Î n acestf el,el e
închiddouăadevăruri ,dacăt emai nt enţ ionalităţ iinupr etindesăi lust r
ezedecâtoat itudi ne
1Pr
6
ecizăm î
ncăodată:nuafirmareal uiDumnezeuest epusăai ciî
ndi
scuţie,cil
ogica
pri
ncar es- aajunslaea.
7
Chiar epist
emologii
le cel
e mairi guroase presupun metafizi
ci.Şiast
aî n asemenea
măsur ă,î ncftmetafizica multora di
nt r
e gânditori
iepociiconstăîn a nu avea decâto
epi
st emologie.
22 22/62

psihologică,pri n carer ealularfi epui zatînl oc dea fi expl icat,ni micî ntr-adevărnu o
separădespi rit
ulabsur d.Eavr easăenumer eceeacenupoat et ranscende.Eaafirmădoar
că,înabsenţ aori căruipri nci
piu uni ficator,gândi reapoat et otuşisăsebucur edescrii
ndşi
înţel
egândfiecar easpectalexperi enţ ei
.Ast f
el,adevăruldecar eevor bapent rufiecaredi n
acesteaspect eeunadevărdeor dinpsi hologic.Elnu- idecâtdovada„ i
nter esul ui
"pecar e-l
poatepr ezent ar eal i
tatea.E un mod dea t reziol umesomnol entă şidea oî nvi
apent ru
spiri
t.Dar ,dacăvr em săext i
ndem şisăf undament ăm r aţionalaceast ănoţ i
unedeadevăr ,
dacă pr etindem să descoperi m ast f
el„ esenţ a"fiecăruiobi ectalcunoaşt erii,înseamnă să
resti
tuim experi enţ eiîntreagaeipr ofunzi me.Pent ruunspi ritabsur d,lucruledeneî nţel
es.
Or ,în at itudinea i ntenţională se vădeşt et ocmai aceast ă pendul are înt re modest i
e şi
certi
tudi ne şiscl ipiril
e schi mbăt oar e ale gândi ri
if enomenol ogice vori lustra cum nu se
poatemaibi ner aţ ionament ulabsur d.
CăciHusserlvorbeşt etotodat ăde„ esenţ eext r
at emporal e"pecar eint enţ ialescoatel a
iveal
ă şiat uncini se pare a- lauzipe Pl aton. Nu ni se mai expl ică t oat elucrurile
printr-unulsi ngur ,cipri nt oate.Î nt re aceste două at itudi ni,nu văd ni cio di fer
enţ ă.
Desigur ,acest ei deisau acest e esenţ e,pe care conşt i
inţal e„ efectuează"după fiecare
descriere,nu suntî ncă socot ite modele perf ecte.Dar se afirmă că el e suntnemi jl
ocit
prezenteî n oricedatalper cepţiei
.Nu maiavem de- af acecu osi ngurăi deecareexpl i
că
tot
ul ,cicuoi nfini t
atedeesenţ ecaredau unsensuneii nfini tăţ
ideobi ecte.Lumeadevi ne
imobi l
ă,darsel umi nează.Real i
smulpl at oni
ci an devinei ntuiti
v,darr ămânet otreali
sm.
Kierkegaardsepi erdeaî nDumnezeulsău,Parmeni derost ogoleagândireaînacelUnu.Ai ci,
gândi r
ea se cuf undă înt r-
un pol i
teism abst ract.Maimul tdecâtat ât:hal uci
naţii
le şi
ficţi
uni lefacşiel epart edi n„ esenţeleextratemporal e".Înnoual umeai deilor
,categori
ade
centaurcol abor eazăcuaceea,maimodest ă,demet rou.
Pentru omulabsur d,existăunadevărşit otodatăoamărăci uneînaceast ăopinie,pur
p
îs
ni
sh
eaomn
logică
ă a,sc
pă
un toa
e ct
et
ă c
oh
tuip
lu
esri
tl
eeecl
uhmi
i i
vaes
l nu
tnDa
. tp rrai
vi
sl
e
pg
eci
a
tt
ue
l.meAtasp
fizui
cne
alc aă
cesto
tt
uu
ilade
ev p
ăr
riv
îi
ll
e
dgu iae
ct
atâtdedepart eî ncât,pri nt r-or eacţieelement ar ă,elsesi mt epoat emaiapr oapedePl at on.
Isespune,î nt r-adevăr ,căori cei magi nepr esupuneoesenţ ăî n egal ămăsur ăpri vilegi at ă.
Înaceast ălumei dealăf ărăi erar hie,armat af ormal ăest eal cătui tănumaidi ngener ali.Făr ă
îndoi ală,t ranscendenţ aaf ostel iminată.Dar ,pri ntr-o cot itur ă bruscă de gândi re,se
reintr oduceî nl umeun f eldei manenţ ăf ragment arăcarer estituieuni versul uiî ntreagasa
profunzi me.
Sămăt em oar ecăam duspr eadepart eot emămanevr at ăcumaimul tăprudenţ ăde
către cr eatorii săi ? Mă mul ţumesc să ci tez acest e afirmaţ ii al el ui Husser l, aparent
paradoxal e,darri gurosl ogice,dacă admi tem cel ear ătatemaisus:„ Ceeaceeadevăr ate
adevăr atî nmod absol ut ,însi ne;adevăruleunul ;ident iccu elî nsuşi ,ori car earfifii nţ ele
care- lper cep,oameni ,monşt ri,î ngerisau zei "
.Ast f
el,Raţ i
unea t ri umf ă şisef aceauzi tă
prin aceast ăvoce.Cepoat eî nsemnaoasemeneaafirmaţ ieî ntr- olumeabsur dă?Percepţ ia
unuiî ngersau a unuizeu nu aresens pent ru mi ne.Acestl ocgeomet ricunde r aţiunea
divinăor atificăpeameaî miest epent rut ot deaunadeneî nţel es.Şiai cidescopărun sal t
şi,chi ardacă ef ăcutî n abst r act,elcont inuă săî nsemnepent ru mi neui t
area a t ocmai
ceeacenu vr eau săui t.Când,cevamaidepart e,Husser lexcl amă:„ Dacăt oatemasel esu-
puseat racţieiardi spăr ea,l egea at racţieiarcont i
nuasă exi ste,darea r ămânedoarf ăr ă
aplicaţ ieposi bilă" ,şti
u cămăaflu î nf aţauneimet afizicideconsol are.Şi ,dacăvr eau să
descopărcot ituraundegândi reapărăseşt ecal eaevi denţ ei,nu- mir ămânedecâtsăr eci tesc
raţionament ulparal elpe care Husser lîlf ace î nl egătur ă cu spi ritul:„ Dacă am put ea
cont empl acucl aritatelegi leexact eal eprocesel orpsi hice,el enis- arî nfăţişal af eldeet erne
23 23/62

şidei nvariabi
le ca şil egil
ef undament aleal eştiinţ
elornat uraleteor eti
ce.Deciel e arfi
valabilechi ardacăn- arexi stani ciunpr ocespsi hic".Chi ardacăspi rit
uln- arexi sta,legil
e
salearexi statotuşi!î nţelegat uncicăHusserlpr eti
ndesăf acădi ntr-unadevărpsi hol
ogico
regulăr aţ
ională;după ce a negatput er ea integrant ăar aţ i
uniiumane,f ace saltul,pe
aceast ăcal eocolit
ă,î nRaţ i
uneaet ernă.
Temahusser li
anăa„ univer sul uiconcret "nu mămaipoat esurprinde.Deai cipânăl a
amisespunecănut oat eesenţ elesuntf ormal eşicăexi stăşiesenţ emat eri
ale,căpri mele
suntobi ectullogiciişiul t
imel e al e şt i
int el
or nu maie decâto chest i
une de defini ţi
e.
Abstr act ul
,misespune,nu desemneazădecâtopart eneconsi st
entăpri neaî nsăşiaunui
concr etuni ver
sal.Darpendul area de car e vorbeam maisus î miî ngăduie să l ămur esc
caract erulconf uzalacest ortermeni .Căcieapoat esăî nsemnecăobi ectulconcr etalat en-
ţi
eimel e,cerulacest a,răsf rângeri leacest eiapepepoal eleacest eihai ne,ar eîn elî nsuşi
acelpr esti
giu alreal uluipecar ei nt eresulmeu î lizoleazăî n aceastăl ume.Şinu voinega
acestl ucru.Darea poat e să î nsemne şică aceast ă haină e uni versală,are esenţ a sa
particul arăşisufici entă,aparţ inel umi if ormel or.Înţel
egat uncică af ostschimbată doar
ordineapr ocesiunii.Aceast ăl umenu- şimaiar er eflexulî ntr-ununi verssuperi or
,darcerul
deformeestefigur atîn mul ţ
imea imagini
loracestuipământ .Pentru mi
neînsă,nu s-
a
schimbatnimic.Nu regăsescaicigustulconcretul
ui,sensulcondiţi
eiumane,cidoarun
int
elect
ual
ism atâtdenestăvi
li
tîncâtgenerali
zeazăînsuşiconcret
ul.
Î
nzadarne-am miradeparadoxulaparentcareconducegândi realapropri
aeinegare
pecăil
eopusealeraţ
iuni
iumi li
teşialeraţ
iuniivi
ctori
oase.DelaDumnezeulabstractall
ui
Husserll
aDumnezeulnecr uţăt
orall uiKier
kegaard,dist
anţanu-iatâtdemare.Raţ i
unea
şii
raţi
onalulducspreaceeaşiînvăţ
ătură.Drumulnu î nseamnănimi c,voi
nţadea sosie
d
acee
-a
eju
an
şis
s.
paF
ii
loso
mă .fus
E l
ea
nbţs
i
at
r
l a
îcs
ntă şi
esfi
tl
os
esă
ofu
exl
pre
l
il
ci
ig
.i
os
Nos p
tl
ae
l
ga
ic
aăed el
ma iapa
uce
el
traş
ni
icăha
aoi
cs şi
idecse
âts u
şt
is
iţ
nin
a.î
ţ n
E
semni ficativ că gândi rea cont emporană es te una di n cel e maipăt runsede o fil osofie a
nonsemni ficaţieilumi işit otodat ăunadi ncel emait ort ur ateî nceeacepri veşteconcl uziil
e
sal e. Ea osci l
ează f ără î ncet are întrer aţi
onal i
zarea ext remă a r ealul ui ce duce l a
fragment area acestuiaî nr aţiuni -
tip şiraţionalizareasaext remă,car educel adi vinizarea
lui .Daracestdi vorţest enumaiaparent .E vorbadear econci li
aşi ,î namândouăcazuri l
e,
sal tulede- ajuns.Secr ede î ntotdeauna greşi tcă noţ iunea der aţiunearesensuni c.De
fapt ,oricâtde ri gur os ar fi î n ambi ţia sa,acestconcepte l af elde mobi lca şial tel
e.
8
Raţ i
uneaareunchi puman,dareaşt iesăseî ntoarcăşicăt redi vin.Î ncădel aPl oti
n ,care
pri mulaşt iuts- oconci liezecu cl i
mat uletern,aî nvăţ atsăseabat ădel apri nci piuleicel
maiscump,cont radicţi
a,i ntegrându- lpecelmaici udat ,peacel apede- a-nt r
egulmagi c,al
part icipării
.Est eun i nst rumentalgândi ri
işinu gândi r eaî nsăşi.Gândi reaunuiom est e,
9
înai ntedeori ce,nost algiasa.
Aşa cum a şt i
utsă l i
ni ştească mel ancol i
a pl otini ană,r aţiunea dă ast ăzispai mei
moderne put inţa de a se cal ma,of eri
ndu- idecoruri lef ami li
are al e et ernităţii.Spi rit
ul
absur demaipuţ i
nnorocos.Pent ruel ,lumeanu- ini cichi arat âtderaţ ionalăşini cichi ar
at âtdei r
aţională:eanu- idecâtabsur dă.Pent ru Husser lraţiuneanu maiare,î n celedi n
În aceavr
8
eme,r aţi
uneat rebui asăseadapt ezesau săpiară.Easeadaptează.O dată
cuPl oti
n,di nlogicădevineestetică.Met aforaînl
ocuieştesil
ogi
smul .
9
De a lt
mi nteri
,aceasta nu est e singura contribuţi
ea l uiPlot
inlafenomenologi
e.
Aceeaşi at i
tudine esteî nî ntregime cupri nsă îni deea atât de scumpă gândi
torul
ui
al
exandri ncănuexi stănumaii deeadeom,cişii deeadeSocrat e.
24 24/62

urmă,l imite.Absur dul,di mpot rivă,î ifixeazăl imitele,devr emeceea est eneput i
nci oasă
să-ical mezespai ma.Ki erkegaar d,pedeal t
ăpart e,afirmăcăosi ngur ălimităede- ajuns
pent ruaonega.Darabsur dulnu mer geaţâtdedepart e.Pent ruel,aceast ălimităvi zează
doarambi ţ
iil
er aţi
uni i.Tema i raţ i
onal ului
,aşa cum est e ea conceput ă de existenţialişti
,
esteaceeaar aţi
uniicareseî nt unecăşiseel ibereazănegându- se.Absur dul,în schi mb,e
raţiuneal ucidăcare- şiconst atăl imi t
ele.
Lacapăt ulacest uidrum di ficil,omulabsur dî şir ecunoaşteadevărat elesal er aţiuni.
Comparândexi genţasaceamaipr ofundăcuceeaceisepropune,elsi mtedi ntr-odat ăcă
altaecal eal ui.Înuni versull uiHusser llumeasecl arificăşiacea set edef amiliarit
at ecare
seaflăî ni nimaomul uidevi nei nut i
lă.În apocal i
psull uiKi erkegaard,dori nţ
adecl aritate
trebui esărenunţ elaeaî nsăşi ,dacăsevreasat isf
ăcut ă.Păcat ulnuconst ăat i
tî naşt i(sub
acestr aportt oatălumeaenevi novat ă),câtîn adorisăşt ii
.Est eşisingurulpăcatpecar e
omulabsur dî lpoat e simţica î nsemnând cul pabilit
at ea şitotodată nevinovăţ i
a sa.Ise
propuneun deznodământî n caret oatecont radicţii
let recutenu maisuntdecâtj ocuripo-
lemi ce.Darnu ast felle-a si mţ itel .Adevărull or
,acel a de a nu fi niciodată sat i
sfăcut e,
trebui epăstratpânăl acapătOmulabsur drefuzăî nvăţ ătura.
Raţi
onament ulmeu vr easăr ămânăcr edinci
osevi denţeicarei -adatnaşt er
e.Aceast ă
evidenţ ă e absur dul.E di vor
ţulînt r
e spi rit
ulcare doreşt e şil umea care dezamăgeşt e,
nost algi
a mea după uni tate,acestuni vers disper
sat şicont radicţi
a care leînl ănţuie.
Kierkegaar dsupri mănost algiamea,i arHusser lpuneordi neî nuni vers.Nu astaaşt eptam.
Probl ema er a de a trăişide a gândiî n ciuda acestorsf âşieri
,dea şt idacă t rebuie să
accepţ isau să r efuzi.Nu poatefi vor ba de a ascunde evi denţa,de a supri ma absur dul
negândunuldi nt ermeniiecuaţi
eisal e.Trebui esăştim dacăsepoat et r
ăiastfelsau dacă
logicaneobl igăsămuri m.Nu măi ntereseazăsi nucidereafil osofică,cisi nuci
dereapurşi
simpl u.Vr eau s-o purificdeconţ inut uleideemoţ iişisă- icunosc logica şionest i
tatea.
Or
înic
f
a e
ţal
a t
aăc
peo
ez
aiţ
i
ce
ep sr
pe
is
ru
itp
uuln
sep
coaen
et
t lr
auls
upiri
mint
u la
ă. bs
Hu u
ssr
d
eros
l e
ps
ucae
nmo t
ar
că e
seş
si
uo r
puet
nra
e go
der
re
ia
nţs
ep
idi
rei
tul
a ue
si
sust r
age„depri nderi iî nvederat edeat răişideagf ndiînanumi t
econdi ţiideexistenţ ăbine
cunoscut eşîcomode" ,darsal t
ulfinalnerest itui
e,î nfilosofiasa,et ernitateaşiconf ortulei.
Saltul nu î nseamnă o pri mejdi e ext remă, cum pret inde Ki erkegaard. Di mpot rivă,
primej di
oasă ecl ipa subt i
lă carepr ecedesal tul
.A şt isăt emenţ iipeaceast ă muchi ede
prăpast i
e,i ată onest itatea;totr estulnu- idecâtsubt erfugiu.Maişt iu,de asemenea,că
nicicând neput inţ a n- ai nspi rat acor duri mai emoţ i
onant e ca acelea al e gândi ri
il ui
Kierkegaard.Dar ,dacăneput inţaî şiarel oculsăuî npei saj
eleindif
erent ealei st
oriei,eanu
arececăut aî nt
r- unr aţionamentacăruii ntransigenţăneest eacum cunoscut ă.
LIBERTATEA ABSURDĂ
Princi
palula f ostfăcut .Deţin acum câtevaevidenţel a carenu potr enunţa.Pentru
mi near eînsemnăt ateceeaceşt iu,ceeaceesi gur,ceeacenu potnega,ceeacenupotne-
socoti.Potsănegt otulînl egăturăcuaceapart edinmi neî nsumicar etrăieştedi
nnost al
gii
incerte,în afară de aceast ă dorinţ
ă de unitate,de această sete de a afla o sol
uţ i
e,de
aceastăexi genţădecl ari
tateşidecoezi une.Potsăcont esttotulîn aceastălumecar emă
înconjoară,măl oveştesau măî nalţ
ă,în af
arădeacesthaos,dehazardul -r
egeşidedi vi
na
echivalenţă născută di n anarhie.Nu şti
u dacă lumeaar eun senscareo depăşeş te.Dar
şti
ucăeunucunoscacestsensşică- miest
ecuneput i
nţ ăpent ru momentsă- lcunosc.Ce

25 25/62

înseamnăpent ru mi neosemni ficaţieîn afaracondi ţi

eimel edeom?Nu potî nţelegedecât
înt ermeniumani .Nu î nţelegder âtceeaceat ing,ceeaceî mir ezi
stă.Şimaişt i
u cănu pot
pune de acor d acest e două cert it
udi ni: setea mea de absol ut şi de uni tate şi
ireductibili
tatea acesteil umil a un pri ncipiur aţionalşir ezonabil
.Ceal tadevărmaipot
recunoaşt ef ărăsămi nt,fărăsăf acapell aosper anţăpecarenuoam şicarenuî nseamnă
nimi cînl imitelecondiţieimel e?
Dacăaşficopacpri ntr ecopaci ,pisicăpri ntreani mal e,viaţaaceastaaraveaun sens
sau maicurând probl ema nu s- armaipune,căciaşf acepart edin aceastăl ume . şfi
A
aceastăl umecăr eia mă î mpot rivescacum cu t oat ă conşt i
inţa mea şiprinî ntr eaga mea
exigenţădeapr opier
e.Tocmaiaceast ăraţiuneat âtdederi zoriemăopuneî ntregiicr eaţiuni.
Iatădecen- opotnegadi nt r-ot răsăturădecondei .Trebui e,aşadar ,sămenţ inceeacecr ed
adevăr at.Trebui esă susţ i
n,chi arî mpotrivamea,ceeaceî miapareat âtdeevi dent .Căci
fondulconfli ctului,aldi vorţ uluiî ntrelumeşispi ri
tuluman,const ătocmaiî nf apt ulcăs
întconşt ientdeel .Dacăvr eau,aşadar ,să- lmenţ i
n,nu opotf acedecâtprintr-oconşt iinţă
per pet
uă,mer eu reînnoită,mer eu încordat ă.Iată cet r
ebui esă reţin pent
ru moment .Î n
aceastăcl i
pă,absur dul,at âtdeevi dentşit otodat ăat âtdegreu decuceri t,intrăî n viaţa
unuiom,r egăsi ndu- şipat ria.Spi ri
tulmaipoat eî ncă păr ăsicalea ştiută şianevoioasă a
efortuluilucid.Cal ea aceast a duceacum î n viaţa cot i
diană,î nlumea anoni mat ul
ui,dar
omulse î ntoar ce aicicu î ntreaga sa r evolt
ă şicl arvi
ziune.S- a dezvăţatsă maisper e.
Infernulpr ezent uluiest e,în sfârşit,împăr ăţi
asa.Toat epr oblemeledevi n din nou tăioase.
Evi denţaabst ract ăseret rageî nfaţ ali
rismul uiformel orşialcul oril
or.Confli ctel
espi ri
tuale
capăt ătrup,î nt orcându- seî nadăpost ulmi zerabilşimagni ficali nimi iomeneşt i.Niciunul
nuesol uţionat .Dart oatesuntt ransfigur ate.Vom muri ,vom scăpaf ăcândsal tul,vom zidi
o casă de i deişide f orme pe măsur a noastr ă sau,di mpot ri
vă,vom susţ ine rămăşagul
sfâşietorşimi nunatalabsur dul ui?Să f acem,î n aceast ă privi
nţă,un ul tim efortspr ea
t
ar
ta
uge
ncitoa
ot
l e
c co
ul ns
î
n e
acc
ei
naţe
sl
te.
ă l
uTme
rupuf
ăl,ă
r i
u b
si
er
ne
sa
., crea
Omu ţ
liaa
v,aac
flţi
au
,neas
î
n ,fno
ârşbil
e
t,ţe
aa
i uma
ci vinunl
ăa îşi
b vo
surru
d re
l
u g
iăs
şi
i
pâineai ndi f
erenţ ei,di ncar esehrăneşt emăr eţi
al ui.
Săi nsistăm di nnouasupr amet odei :import antesăpersever ezi.Aj unsî nt r-unanume
momentaldrumul ui,omulabsur d est esol i
cit
at .Istorianu ducel ipsăni ciderel igie,ni ci
depr ofeţi,chiarf ărăDumnezeu.Isecer esăf acăsal tul.Elnupoat erăspundedecâtcănu
înţelegebi ne,căl ucrulnuest eevi dent;căcinuvreasăf acădecâtceeaceî nţelegebi ne.Ise
spunecăsăvâr şeştepăcat ulorgol iului,daromulabsur dnu î nţ elegenoţ iuneadepăcat ;că
lacapăt uldrumul uiî laşt eapt ăpoat eI nfernul,darelnu aredest ulăi magi naţ i
espr ea- şi
înfăţişaacestci udatvi it
or;căpi erdenemuri rea,daraceast aî ipar ef ăr ăî nsemnăt ate.Ise
ceresă- şir ecunoascăvi na.Darelsesi mt enevi novat .Def apt ,nu si mt edecâtun si ngur
lucru:i reparabi l
asanevi novăţ ie.Eaî iî ngădui et ot
ul .Deaceea,nu- şipr etindesi eşidecât
săt răi ascănumaicu ceeaceşt ie,săseî mpacecu ceeaceest eşisănu r ecur gălani mi c
nesigur .Iser ăspundecăni micnu- isi gur.Dari atăcelpuţ in ocert i
t udine.O vapri viî n
faţă:vr easăşt iedacăecuput i
nţ ăsăt răiascăf ărăchemar e.
Potaborda acum noţ iunea desi nuci dere.Di n celearăt ate,s- a văzutcesol uţ i
eise
poat e da.Aj unşiai ci
,pr obl ema est ei nversată.Până acum,i mport antera să şt i
m dacă
viaţa,pent ruafit r ăită,tr ebui esăai băunsens.Acum,di mpot rivă,apar el i
mpedecăeava
fi cu atâtmaibi net răit
ă,cu câtnu vaaveani ciun sens.A t răioexperi enţ ă,un dest in,
înseamnăa- laccept aî nî nt regi
meal ui.Or ,nuvom t răiacestdest in,şt iindu- labsur d,dacă
nu vom f ace t otulpent ru a menţ ine absur dulr evelatde conşt ii
nţ ă.A nega unuldi n
termeni iopozi ţieipri n care acest at răieşteî nseamnă a it e sust rage.A abol ir evol ta
conşt ient ăî nseamnă a el uda probl ema.Tema r evoluţieipermanent e se mut ă astfelpe
26 26/62

planulexperi enţ eii ndividual e.A t răiî nseamnă a f ace să t răiască absur dul .A-lf ace să
trăiască înseamnă,î naint e de orice,a- lpri vi.Spr e deosebi r e de Euri dice,absur dulnu
moar edecâtcândî ţiîntor cifaţadel ael .Ast fel
,unadi n puţ i
nel epozi ţiifil osoficecoerent e
ester evolta.Ea est eo conf runtareperpet uă a omul uişia pr opri eisalei gnorant e.Est e
exigenţ auneii mposi bi l
et ransparenţ e.Eapunel umeasubsemnulî ntrebări icl i
pădecl ipă.
Dupăcum pri mej di aîiof erăomul uipri lejuldeneî nl ocuitdeacapt aexperi enţ a,totast f
el
revolta met afizică ext inde conşt i
inţa deal ungulî ntregiiexperi enţe.Ea est e prezenţ a
const antăaomul uiî nf aţal uiînsuşi .Nu est easpi raţ ie,căciel ipsitădesperanţ ă.Aceast ă
revoltă nu- idecâtcer ti
tudi nea unuidest in copleşi t
or ,darf ărăr esemnar ea car eart r
ebui
s-oî ntovărăşească.
Ai cisevedecâtdemul tseî ndepărt eazăexperi enţ aabsur dădesi nuci der e.S-arput ea
credecă si nuci der eaurmeazăr evoltei.E i nexact .Căcieanu r epr ezintăconcl uzialogicăa
revoltei. Sinuci der ea est e exact cont r ariul revol tei , prin consi mţ ământ ul pe care- l
presupune.Si nuci der ea,ca şisal tul,est eaccept ar ea l al i
mit a ei.Tot ula f ostconsumat ,
omulr ei
ntrăî ni storia sa esenţ i
ală.Elî şidescoperăvi itorul,uni culşiî nspăi mânt ătorul
săuvi i
tor,şisearuncăî ntr-însul.Înf elulei ,sinuci derearezol văabsurdul .Î lt ârăşt
ecusi ne
înaceeaşimoart e.Dareuşt iucă,pent ruasemenţ ine,absur dulnusepoat er ezolva.Else
sustr agesinucideri
i,în măsur aî n careesteconşt iinţa şitotodatăr ef
uzulmorţ ii
.Est e,l a
extremal imităaul timuluigândalcondamnat uluil amoart e,şiretuldepant ofi pecar e,în
ciudaat oate,acestaîlzăr eştelacâţ i
vamet ri,în chiarcl i
pacăderi isaleameţ i
toare.Căci
contr ari
ulsinucigaşuluiestecondamnat ullamoart e.
Aceast ăr evoltă dă vieţiiîntregulsău pr eţ. Mani f
estată de-al unguluneiî ntregi
existenţe,eaîir est
itui
emăr eţi
a.Pent ruun om car evreasăvadă,nu exi stăspect acolmai
frumos decâtcelali ntel
igenţeiînl upt
ă cu o r eali
tate care o depăşeşte.Spect acol ul
orgoliuluiumanest einegalabil.Toateîncercări
ledea- ldepr eciarămânzadarni ce.Aceast ă
d
fi
ăsc
uri
p
i
t l
-
oi
n,ăacp
ee
astc
ăar
ce
onsfp
rirn
ui
tu
tal
reşi
-
ao
redi
î
nct
ee
aaz
că
evs
ai
epuî
n
tes
ru
n ş
ii
c,ş
ac
ie
ca
ius
dtăt
a.voi
A nţ
săă pi
răceoca
r
er
ael
is
ti
an
tgu
e arcă
şr
i
-a
ei
inumani tatef ace măreţ ia omul uiînseamnă a- lsărăcişipe acest a,înţel
eg atuncide ce
doctrinel e care-miexpl i
că totul,în acelaşitimp mă sl ăbesc.El emă descarcă depovara
proprieimel evi eţi
,pecar etotuşitrebuies-oportsi ngur.Aj unsl aaceastăcot i
tură,nu pot
concepecaomet afizi căscept icăsăseal iezecuomoral ăar enunţ ării
.
Conşt iinţaşir evoltasuntr efuzuricontr ar
er enunţ ării
.Di mpot ri
vă,leînsufleţ eştetot
ce-iireduct ibilşipasi onatî ntr-
oi nimăomenească.Trebui esămuri m neîmpăcaţişinu de
bunăvoi e.Si nucidereaest eoi gnorare.Omul uiabsur dnu- ir ămânedecâtsăepui zezet ot
ul
şisăseepui zeze.Absur dulest eîncordarealuiext remă,aceeapecar eomenţ i
neneî ncet
at
printr-un ef ortsolitar ,căcielşt iecăprin conşti i
nţ aşipri n revoltasadefiecarezidepune
mărt uriedespr esingurulsău adevăr:sfidarea.I atăpri maconseci nţă.
Dacă mă menţ in pe pozi ţ

ia pe care m- am fixat şicar e constă din at rage toate
consecinţel
e( şinimic al t
ceva)pe care le pr esupune descoperirea uneinoţ iuni,mă aflu
înaintea unuialdoi l
ea par adox.Dacă r ămân fidelacest eimet ode,nu maisuntdel oc
preocupatdepr obl
emal ibertăţi
imetafizice.Nu mămaii nt
ereseazăsăşt iu dacăomulest e
li
ber .Nu potsimţidecâtpr opriameal i
bertate.Despr eeanu potaveanoţ i
unigener ale,ci
doarcât evavedericlare.Pr oblema„ l
ibertăţi
iînsi ne"nu aresens.Căcieaest el egatăî ncu
totulaltchip deaceeaa l uiDumnezeu.Casăşt i
m dacă omulest eli
bert rebui esăşt i
m
dacăelpoat eaveaun st ăpân.Absur dit
at eaparticularăa acesteiprobl
emevi nedi nf aptul
căî nsăşinoţi
uneacar ef acecuput inţăpr oblemal ibertăţ
iiî
iretrageînacelaşit i
mpî ntregul
27 27/62

său î nţeles.Căciî nf aţal uiDumnezeu nu sepuneat âtproblema libertăţi

icâtpr obl ema
răului .E cunoscut ăal t
ernat i
va:sau nu sunt em l i
beri,şiDumnezeu celat otputernicest e
responsabi lpent ru răuldi nl ume,sau sunt em l iberişir esponsabil
i,darat unciDumnezeu
nu maiest eatotput ernic.Toat esubt il
ităţ i
leunorşcol idegândi ren- au schimbatcât uşide
puţ i
ncar acteruldefini ti
valacest uipar adox.
Deaceea,nu măpotpi erdeî nexal t areasau î nsi mpladefini reauneinoţ iunicareî mi
scapă şicar e-şipi erde î nţelesuldi n cl ipa î n care depăşeşt el i
mi t
ele experienţeimel e
individual e.Nupotî nţ elegeîncepoat econst aol ibertatecar emi-arfidat ădecăt reofii nţă
super ioar ă.Am pi erdutsi mţ uli erarhi ei.Nu potavea despre l ibertate decâtconcepţ ia
prizoni eruluisau ai ndi viduluimodern î n cadrulst atului.Singurapecar eo cunoscest e
li
bert ateadespi ritşideacţ iune.Or ,dacăabsurdulî miani hil
eazătoateşansel edel ibertate
eternă,î nschi mbelî mir edăşiî miexal tăl i
bert ateadeacţ iune.Privaţiuneadesperanţ ăşi
devi itorî nseamnăocreşt ereadi sponibi lităţiiomul ui.
Înai ntedeaî ntâlniabsur dul ,omulcot idiant răieştecu unscop,cugri javiit
orul uisau
cugri jadeasej ustifica( nuar ei mport anţ ăf aţădeci nesaudece) .Elî şievalueazăşansel e,
sebi zui epeceeacevafimait ârziu,pepensi esau pemuncafii l
orlui.Maicr edecă- şipoat e
orânduiviaţ adupăvoi alui.Def apt,acţioneazăcaşicum arfil iber,chi
ardacăt oatefapt
ele
nu fac decât să cont razică aceastăl ibert
ate.După ce a descoperi t absur dul,totule
zdruncinatdi ntemelii.Ideeacă„ sunt",fel
ulmeu deaacţ i
onacaşicum t otularaveaun
sens (chiar dacă,uneori , spun că ni mic nu ar e sens)sunt dezmi nţi
te ameţ i
tor de
absurditatea uneimorţ iposi bi
le.A tegândil a zi
ua demâi ne,a- ţ
ifixa un scop,aavea
pref
erinţe,toatepresupuncr edinţaînl i
bertate,chi
ardacăuneoriî ţidaiseamacănu oai .
Dar,în aceacl i
pă,ştiu binecăaceal ibertatesuperioară,aceal i
bertat
edeafi,si ngurape
caresepoat eîntemeiaun adevăr ,nu exi st
ă.Moart easeaflăai ci
,cauni cărealit
ate.După
ea,joculs- aîncheiat
.Nu suntl i
berni cipentrucămăperpet uez,cisclav,şimaicu seamă
scl
sclavf
av fă
ărră
ăs rp
ee
vr
oa
lnţ
uţa
ieu şn
iei
f
ărre
ăvodlu
sţ
ipi
rie
eţt
er
? Cne
e,ll
ii
p
bes
ri
tt
ad
teepao
rma
ated i
exs
ipr
st
aeţul
î
nuid.
eŞpi
lici
nnl
u eep
ioa
ît
ne
ţelră
emâ
s f
ăn e
ră
cert i
tudi neaeterni tăţii?
Dar ,î nacel aşit i
mp,omulabsur dî nţelegecăpânăat uncif usesel egatdeacelpost ul at
all i
bert ăţ i
idi nacăruii luziet răi
a.Î nt r-unanumi tsens,aceast aî lst ânjenea.Î nmăsuraî n
careî şii magi nacăvi aţasaareun scop,seconf ormaexi genţeloracel uiscop caret rebui a
atinsşidevenea scl avulpr opri eil uil ibertăţi.Ast fel,nu voimaiput ea acţ i
ona al tmi nteri
decâtî n cal it
atedet atădef ami lie( sau dei nginersau deconducăt ordepopoar e,sau de
funcţ ionarl a P.T.T.),cal i
tatecăt recareaspi r
.Cr ed că potal egesă fiu ast a,maicur ând
decâtal tceva.O cr ed în mod i nconşt ient,e adevărat .Dar î mispri j
inî n acel aşit imp
post ul atulpecredi nţ acel ordi nj ur,pepr ej
udecăţ il
emedi uluimeu uman( ceilalţ
isuntat ât
desi gurică suntl iberişibuna l ordi spozi ţ
ieeat âtdemol ipsitoar e!).Ori câtde depart e
ne- am ţ inedeori cepr ejudecăţ i,moral esau soci ale,totnel ăsăm î n part ei nfluenţ aţ i
,ba
chiar ,î nt rucâtpri veştecel emaibunedi n ele(căciexi stă prejudecăţ ibuneşipr ej udecăţ i
rele),neconf ormăm l orpri nî ntreaganoast răviaţ ă.Astfel,omulabsur dî nţelegecănu er a
cuadevăr atliber.Pent ru afi mail impede,î nmăsur aîn caresper ,în măsur aîn caresunt
în căut area unuiadevărpr opriu mi e,a unuimod de a fi sau de a cr ea,î n sfârşi t,î n
măsur aî n careî miorândui escexi stenţa,dovedi ndpri n ast acăadmi tcăar eun sens,î mi
creezt otat âteabari ereînt recareî miî nchi dvi aţa.Faccaat âţiaal ţifuncţ ionariaimi nţ iişi
aii nimi icarenu- mii nspi rădecâtsi lăşicare,dupăcum î midau bi neseamaacum,nu f ac
altcevadecâtsăi aî nseri osl ibertateaomul ui .
Absur dulmăl ămur eşt eî npri vinţ aaceast a:nuexi stăunmâi ne.I ată,deacum î nai nte,
raţiunea l ibertăţi
imel epr of unde.Voif aceai cidouă compar aţii
.Mi st i
ciiaflă maiî ntâio
28 28/62

li
bert ateî n dărui rea de si ne.Ni micindu- se întru Dumnezeull or ,urmându- iporunci l
e,
devinl ar ândul l or,î n adâncul i nimi i,l i
beri.Î n scl avial iber consi mţ i
tă, ei află o
independenţ ăprofundă.Darceî nseamnăaceast ăl i
bert ate?Put em spunemaicuseamăcă
sesi mtl iberifaţ ădeeiî nşişişinu at âtl iberi,cât ,maial es,l i
beraţ i.Totastfel,întorscu
totulî nspr emoart e( consi deratăai cidr eptabsur ditateaceamaievi dent ă),omulabsur dse
simt eel i
beratdet otceeacenu est eat enţiepasi onat ăcar ecrist alizeazăî n el.Elgust ăo
anumi tăl ibertatef aţă de r egulil
e comune.Vedem ai cică t emel ei niţi
ale ale filosofiei
existenţialisteîşipăst r
ează î ntreaga val oar e.Trez ir
ea l a conşt i
inţ ă,evadar ea din somnul
cotidian r eprezintă primel e demer surial el i
bertăţ i
iabsur de.Vi zat ăî nsă este învăţătura
existenţialistăşi,odat ăcu ea,acelsal tspi ri
tualcare,î nfond,sesust rageconşt i
inţei
.Tot
astfel(eadouameacompar aţie)
,sclaviidi nant i
chi tatenu- şiaparţ i
neau.Dareicunoşt eau
10
li
bert ateadeanusesi mţ ir esponsabi l
i. Şimoart eaar emâi nipat ricienecar estrivesc,dar
careel iberează.
Înf apt uldeat epi erdeî naceast ăcert i
tudinef ăr ămargi ni,deat esimţ iîndeajunsde
străin de pr opriat a vi aţă ca s- o poţ isporişist r
ăbat ef ără mi opia amant uluiexi stă
principiuluneiel i
ber ări.Aceast ă nouă i ndependenţ ă ar eun sf âr şi
t ,ca oricel ibert
atede
acţiune.Nu emi teuncecpent ruet ernit
ate.Darî nl
ocuieştei l
uzi
ilelibertăţ
i,careseopreau
i
toateî nf aţa morţii
.Di vi
na di sponibil
itate a condamnat uluila moart eînf aţa căruia se
deschidporţ i
leînchisori
iîntr-oanumeziî nzori,indif
erenţ asadenecrezutf aţădet oate,în
afarădeflacăr apur ăavi eţ
i i
,moart ea şiabsur dulsuntai ci
,el esnedevăzut ,principii
le
singur eilibert
ăţiraţional
e:aceeapecar eoi nimă omenească opoat esi mţişit răi
!Iatăa
douaconseci nţă.Omulabsur dî ntrevedeastfelununi versfier bi
nteşiî ngheţat,transparent
şilimitat,încar enimi cnu-icuput inţădart otulestedat,dupăcar eurmeazăpr ăbuşireaşi
neant ul.Elpoat eatuncihot ărîsăaccept eat răiîntr-
unasemeneauni versşisă-şitragăde
aiciput erea,ref
uzuldeasperaşimărt uriaîncăpăţ ânatăauneivi eţifărăconsolare.
Darceî nseamnă viaţaîntr-

un asemenea uni vers? Nimic alt
ceva,pent ru moment ,
decâtindif
erenţăfaţădevii
torşipasiuneadeaepui zat otceedat .Cr edinţaînt
r-unsensal
vieţ
iipresupuneî nt
otdeaunaoscar ăaval ori
lor
,oal egere,pref
erinţe.Cr edi
nţaîn absur
d,
conform definiţ
ieinoastr
e,neînvaţăcontr
ariul.Meri
tăsăneopri m puţ inaici
.
Si
ngurull
ucru cemăinter
eseazăest
esă şt
iu dacă sepoatetrăif
ărăapel
.Vreau să
r
ămân î
ntr
eacest
elimit
e.Potsămăî mpaccu acestchi
p alvieţ
iicare-
miestedat
?Or ,în
f
ea
xţ
pa a
eric
ee
nţs
et
le
oi
rpprr
ie
noc
cu
anpt
ă
ir
tit
a s
eape
l
oc
ri
aDa
.le,că
amăcr e
cd
oe î
nvi
nngcabs
ă aur
ced
astî
nv
ă si
e
aa
ţmn
ănăuaa
reîan
ll
o
tc
cu
hii
pdce
a l
i
ct
âat
t e
ca
el
alabsur dul ui,dacăsi mtcăechi li
brulsău const ăînaceast ăperpet uăopozi ţ
ieîntrerev olta
meaconşt ientăşiî ntunericulî ncareeasezbat e,dacăadmi tcăl i
bert
ateamean- aresens
decâtî nr aportcu dest i
nuleil i
mi tat
,atuncit rebuiesăspun căi mportantnu esăt răieşti
înf elulcelmaibun,cicâtmaimul t.Nu am a mă î ntreba dacă un lucru evul garsau
dezgust ător ,elegantsau r egretabi l
.O dat ăpent rut otdeauna,î ncazuldef aţăjudecăţ i
lede
valoar esuntî nl ăturateşiî nlocuitecu judecăţ idef apt.Trebuiedoarsăt ragconcl uzi i
lea
ceeacepotsăvăd,f ărăari scavr eodatăvr eoipoteză.Pr esupunândcănu- ionestsăt răieşti
astfel,adevărat aonest i
tatemi -
ari mpunesănufiuonest .
A t răicâtmaimul t
;î n sensulobi şnuitalcuvânt ului,aceastăr egulă de vi aţă nu
înseamnăni mic.Trebui e,aşadar ,să- iprecizăm înţelesul.Maiî ntâi
,separ ecănoţ i
uneade
10
E vor
baai
cideocomparaţ
iedef
aptşinudeoapol
ogi
eaumi
li
nţei
.Omulabsur
dest
e
cont
rari
ulomul
uiî
mpăcat
.
29 29/62

cant it
aten- af ostapr ofundatăî ndeajuns.Căciea poat eda socot eală deo bună part ea
exper ienţeiumane.Moral aunuiom,scar asadeval orin- au sensdecâtpri n cantitat eaşi
varietatea experienţelorcei -af ostdatsă acumul eze.Or,condi ţi
ilevieţi
imodernei mpun
maj orităţi
ioameni l
oraceeaşicant i
tatedeexperi enţ ăşideciaceeaşiexperi enţă pr ofundă.
Desi gur,trebuiesăţ inem seamaşideaport ulspontanali ndi vi
dul ui,deceeace,î nel ,est e
„dat "
.Daracest aesteunl ucrupecarenusuntî nmăsur ăsă- ljudecşi ,încăodată,r egul a
meaî n cazuldef aţăcer esămăl i
mi tezlaevidenţai mediat ă.Văd at uncicăacelcaract er
propri u uneimoral ecomunerezi dă maipuţ inî ni mportanţ aideal ă a princi
pi i
lorcareo
însufleţ esc,câtî n normauneiexper ienţepecar eecu put inţăs- omăsori .Forţ ând puţ in
lucruri l
e,putem spunecăgreci iaveau moral atimpul uil
orl iber,învr emecenoioavem pe
aceea a zi l
eidel ucru deoptor e.Darmul ţioameni ,şidi ntreceimait ragici,nef ac să
bănui m căoexperi enţ ămaiî ndel ungat ămodi ficăacestt ablou alval oril
or.Dat orităl orni -
l
put em închipuipeacelavent urieralcot idianuluicare,numaipri n canti
tateaexperi enţ elor
sale,arbat et oater ecorduril
e( î
ntrebui nţezanumeacestt ermen sport i
v)şişi -
arcâşt iga
astfelpr opri
asamoral ă.Săl ăsăm t otuşideoparteromant ismel eşisănemul ţumi m ane
întrebacepoat eînsemnaaceast ăat it
udi nepentru un om hot ărâtsă- şiţinăr ămăşagulşi
sărespect ecu stri
cteţeceeaceelsocot eşteafir egulajocul ui.11
A bat etoater ecorduril
eî nseamnă,maipr esusdeori ce,afiî nfaţalumiicâtmaides
cuput inţă.Cum poţ if
aceî nsăast afărăcontradicţiişifăr
ăj ocuridecuvi nte?Căci ,pedeo
parte,absur dulne î nvaţă că t oate experi
enţ el
e sunti ndi ferente şi
,pe de al ta,elne
îndeamnăI aceamaimarecant itatedeexper i
enţ ă.Cum sănu f aciatuncicaat âţi
adintr
e
aceioamenide car evor beam maisus,cum sănu al egif orma de vi aţă caretepuneî n
prezenţaacâtmaimul t
ămat erieumană,i ntroducândast f
eloscar ădeval oripecare,pe
12
deopart e,pretinzic-orespi ngi?
Răspunsulni - ldă totabsur dulşiviaţal uicont radictori e.Căcigreşeala constăîna
g
dâ
end
pini
dc
eădae
cc
east
ât ă
deca
nn
oti
i
.t
aÎt
ea
n dc
ee
esx
tpe
cr
ai
ze
,nţ
tă
r
ebd
uep
i
ein
sd
ăefideî
m mp
si r
mpej
u
l
işr
tă
i
.ri
Ul
env
oi
reţ
i
oi
anoa
me s
nt
ir
e
tr,
ăc
iâd
nnd ea
acelnş
a u
i
numărdeani ,lumeal eoferăî nt
otdeaunaaceeaşisumădeexper i
enţe.Import antest esă
fim conşt ienţideacestl ucru.A- ţisimţ ideplinviaţa,r evolt
a,libertatea,înseamnăat răicât
maimul tcuput inţ
ă.Acol oundedomneşt el uci
di t
atea,scar aval oril
ordevineinut ilă.Săfim
şimaisi mpliştiîncă.Să spunem că si ngurulobst acol,singuruleşecconst ăî n moart ea
premat ură.Uni versulsuger atai cinu t răi
eşte decâtpri n opozi ţ
ie cu această const ant ă
excepţi
epecareo r eprezint
ă moart ea.Deaceea ni cio pr of
unzi me,ni cio emoţ ie,ni cio
pasiuneşini ciunsacri ficiun- arput eafacecaî nochi iomul uiabsur d(chi
ardacăelardori
asta)ovi aţăconşt i
entădepat ruzecideanişiol uciditatemani festatătimpdeşai zecideani
săfiedeopot rivă.Nebuni aşimoart easunti remedi abilelesale.Omulnuî nţel
ege.Absur dul
şisurpl usulde vi aţă pe care elî lcomport ă nu depi nd,aşadar ,de voinţa omul ui,cide
11
Cant
itat
ea f
ace uneorical
it
atea.Dacă e să cr
ed î
n ul
ti
mel
e pr
eci
zărial
eteori
ei
şti
inţi
fice,î
nt r
eaga materi
eesteconstit
uit
ădin centrideenergie.Canti
tatea l
ormaimul t
sau maipuţ i
nmaref acecaspecificit
ateaeisăfiemaimul tsau maipuţi
n particul
ară.Un
miliar
ddei onidif
erădeuni on nu numaipri
ncant i
tate,cişiprincal
it
ate.Analogiaeuşor
degăsitînexperi
enţă
Sepoat
12
ef aceaceeaşiobservaţi
ecupri vi
relaonoţ i
uneat âtdediferit
ăcaaceeaai dei
i
neant
ului.Ea nu adaugă şini cinu suprimă nimicdi nr eal
.În experienţa psi
hologi
că a
neant
ului,propriulnostru neantîşicapătăcu adevăratsensulcând consi derăceeacese
vaîntâmplapestedouămi ideani .Subunuldi n aspectel
esale,neantulest efăcuttocmai
di
nsumadevi eţivii
toar
ecar enuvorfial enoast
re.
30 30/62

cont r
ariulacest ei
a,adi cădemoart e13.Cânt ărindu- nebi necuvi ntele,vom spunecăevor ba
aicinumaideochest iunedeşansă.Trebui esăşt im săconsi mţ i
ml aaceast a.Douăzecide
anidevi aţăşideexperi enţ enuvormaiput eafiî nlocuiţipri nni mi c,niciodată.
Printr-oci udatăi nconsecvenţ ăl aor asăat âtdeî nţeleaptă,greci isocot eau căoameni i
caremort ineriau f osti ubi ţidezei .Daraceast a nu- iadevăratdecâtdacă admi tem căa
intraînl umeader i
zori eazei lorî nseamnăapi erdepent ru t
ot deauna ceamaicur atădin
bucuri i
,aceeadeasi mţ i,şianumedeasi mţ ipeacestpământ .I dealulomul uiabsurdeste
prezentulşisuccesi unea pr ezent uri lorprinf aţa unuisufletcl ipă decl i
pă conştient.Dar
cuvânt uli dealar eai ciun sunetf als.Căcinu- ivorbani cimăcardeovocaţ ie,cidoardea
treia conseci nţăar aţ ionament uluisău.I zvorâtă di ntr-o conşt ii
nţăî nspăi mântată de
inuman,medi taţia asupra absurdul uise î ntoarce,la capăt uli t
ineraruluisău,î n chi
ar
mi ezulflăcări lorpăt i
maşeal er evol t
eiumane.
Absur dular east felpent ru mi net reiconseci nţe:r evolt
a,l i
bertatea şipasi unea mea.
Prinsi mpl uljocalconşt iinţei,t ransf orm înregul ădevi aţăceeaceerai nvitaţielamoarteşi
refuzsinuci der ea.Cunosc,f ăr ăîndoi al
ă,sur dar ezonanţ ăcarest răbateasemeneazi l
e.Dar
cu un cuvântam spust otul :enecesară.Când Ni etzschescr ie:„ Aparel impedecăpri nci
-
palullucruî n cerşipepământest eat esupune v
,remeî ndel ungatăşiî n aceeaşidi r
ecţie:
cu ti
mpulr ezul t
ădeai cicevapentrucar emeri tăsăt răi
eştipeacestpământ ,ca,depi l
dă,
vi
rtutea,art a,muzi ca,dansul,raţiunea,spirit
ul,ceva car et r
ansfigur ează,ceva r afinat ,
nebunescsau di vi
n",elil
ustr
eazăr egulauneimoral edemar eclasă;dar,t otodată,aratăşi
drumulpecaret r
ebuiesămear găomulabsur d.A tesupuneflăcări i
,i at ălucrulcelmai
uşorşi,î n acelaşitimp,celmaigreu.E bi net otuşicaomul ,măsur ându- şiputeril
ecu di -
14
ficultatea,săsej udeceuneori.Numaielopoat eface .
„Rugăci unea,spuneAl ain,est
egândi reapest ecareacoborâtnoapt ea".„Darspi ri
tul
tr
ebui esă î ntâlnească noapt
ea",răspund mi sti
ciişiexistenţial
işti
i.Desi gur,darnu acea
n
îno
ta
up
nteca
e ca
tăr
e se
şi no
zăvarş
ât
e
tă,supb
ecoc
ah
ri
eisî
pnich
riti
ş
uio
l aii
somu
căs l
ur
p i
eşain uma
se pieir
dpri
e n
înv o
ei
an
.ţaac
D luăit—
rebn
uoiap
e t
se
ă
întâlneascănoapt ea,săfiemaicur ândaceanoapt eadi sper ări icarer ămânel ucidă,noapt e
polară,vegheami nţi
i,încar evar ăsăripoat elumi naal băşii ntact ăcar edeseneazăfiecar e
obiectl a flacărainteligenţei.Pe aceast ătreaptă,echi val enţa se î nt
âl neşte cu î nţelegerea
pasionată.At uncipr oblemadea j udecasal tulexistenţialni cinu semaipune.Elî şir eia
loculî nfrescasecularăaat i
tudini lorumane.Pent ru spect atorulconşt ient,acestsal teste
tot absur d. Î
n măsur aî n care cr ede că r ezolvă paradoxul , elî lr est i
tuie de f apt pe
de-a-nt r
egul.Iată şide ce e emoţ ionant.Ast fel,toat eî şir eiau vechi ulloc,i ar l umea
absur dăr enaşteîndepl inaeispl endoar eşidi versit
ate.
Darnu ebi nesăneopri m ai cişiegr eusănemul ţ
umi m cuunsi ngurf eldeavedea,
privându- nedecont radicţie,cea maisubt i
lă poat edint ret oat ef orţelespi ri
tul ui.Cel ede
maisusdefinescdoarunf eldeagândi .E ti
mpul ,acum,săt răi m.
V oi
13
nţ a nu est
e,î n cazuldef aţ
ă,decâtagent ul
;ea t
indesă menţi
nă conşt
iinţa.Ea
oferăodi scipli
nădevi aţă,faptapreci
abil
.
14
Lucrulcelmaii mport antestecoer
enţa.Plecăm ai
cidelaun consimţ
ământf aţăde
lume.Dargândi rea ori
entală neînvaţă că put
em depuneacelaşief
ortdelogică al
egând
împotrivalumi i
.Aceast ăati
tudineel afeldel egit
imăşieafixeazăat âtperspect i
va,câtşi
li
mi t
eleeseul uidef aţ
ă.Dar,când negar ealumi iseexerci
tăcu aceeaşiri goare,seajunge
adesea (în unel ivedanta)l
e şcol ar ezultat
e asemănătoareî n ceea ce priveşt
e,de pildă,
indif
erenţaf aţă de operă.Într-o carte de o mare import anţ
ă,Le Choi x
,Jean Gr enier
întemeiază,sprij
initpeoastfeldeat i
tudine,oadevărată„filosofieai ndiferenţei"
.
31 31/62

OMUL ABSURD
DacăSt
avr
oghincr
ede,elnucr
edecăcrede.
Dacănucr
ede,nucredecănucrede.
DOSTOIEVSKI
(
Demoni
i)
„Domeniulmeu,spuneGoet he,et impul."Iată,î ntr-

adevăr ,cuvânt ulprin excelenţ
ă
absurd.Căcici ne est
e omulabsur d? Acel
a care,f ără a nega et erni
tat
ea,nu f ace nimic
pentru ea.Nu pent ru că n- ar cunoaşte nostal
gia;darî ipr eferă propriulsău cur ajşi
propri
asaj udecată.Primulî lînvaţăsăt răi
ascăfărăapelşisăsemul ţumeascăcuceeace
are,a doua îiaratălimit
ele.Si gurdel i
bertat
ea sa măr gi
nităî nt imp,der evolt
a sa făr
ă
vi
itorşideconşt i
inţasapi eritoare,elîşiurmeazăavent uraînt impulvi eţi
isal e.Aiciest
e
domeniullui,aiciacţi
uneal uipecar eosust rageori căreialt
ej udecăţiîn afarădeasa.O
viaţămaiî naltănupoat eînsemnapent ru eloal tăvi aţ
ă.Arfiunl ucru li
psi tdeonesti
t at
e.
Şini cimăcar nu mă r ef
erai cila acea eternitate deri
zorie numi t
ă post erit
ate.Doamna
Rolandis- aîncr
edinţat.Aceastăi mprudenţ ăşi -
apri mitlecţia.Posteri
tateaci t
eazăadesea
fraza doamneiRol and,darui tă să-şispună părer ea.Doamna Rol and îiestei ndi
ferentă
pos t
erit
ăţii
.
Nu încer
căm săf acem aiciodi sert
aţi
easupr amoral ei.Am văzutoamenicuput ernice
convingerimoralefăcândl ucrurir el
eşiconst atînfiecar ezicăonest it
ateanuar enevoiede
reguli.Omulabsur dnupoat eadmi t
edecâtosi ngurămor ală,aceeacar enusedespart ede
Dumnezeu:aceeacaresedi ctează.Darelt răieşteînafaraacest uiDumnezeu.Câtpri veşte
celel
alt
emoral e(incl
udai cişii moralismul),omulabsur dnu vedeî nel edecâtj usti
ficărişi
eln-arenimi cdej ustificat.Pl ecaicidel aprinci
piulnevinovăţ
ieisale.
Aceast ă nevinovăţie e de t emut.„ Tot
ule î ngăduit
",exclamă I van Karamazov .Şiîn
acestecuvintepr esimţ i
m absurdul .Darcu condi ţ
iadea nu l eînţelegeîn chip vulgar
.Nu
şti
udacăl ucrulaf ostremar cat;nuevorbadeunst ri
gătdeel i
berareşidebucuri e,cideo
constatareamară.Cer t
itudineaexi stenţeiunuiDumnezeu careardasensvi eţ
iiecu mul t
maiat răgătoaredecâtput erea nepedepsi t
ă dea f ace r
ăul.Alegerea n-arfi grea.Darnu
exist
ăposi bil
itat
eaal egeriişiai ciîncepeamărăci unea.Absur dulnu el i
berează,cileagă,el
nu autorizeazăt oateact ele.Totuleî ngăduitnu înseamnă căni mi cnu eopri t.Absur dul
f
—acenfi
ar uma
puic
era
i
l—toa
,t
e
dacon
rîis
re
ec
si
n
tţ
i
te
ul
e
iea
rc
et
el
muoş
rc
năo
ra
i
ist
i
nr
e
uts
iă
l
ifi
tae
ee
tac
.h
Ti
v
oal
tae
sn
tt
fel
e.
,El
danut
că r
oe
ac
to
eman
expdeăc
ri
eri
nma
ţel
e
sunti ndif
erente,experienţadatori
eiestel afeldelegit
imăcaori carealta.Poţifivi rtuosdin
capriciu.
Toat emor alelesuntî ntemeiat epei deeacăun actar econsecinţecar e-llegiti

meazăsau
îlanul ează.Un spi ri
tpăt runs de i deea absurduluisocoteşte numaică acest e urmări
trebuiepri vi
tecu seni nătate.Elest egatasăpl ătească.Alt
felspus,dacăpent ruelpoatesă
exister esponsabi lit
ate, în schimb nu exi stă vinovăţ
ie. Cel mul t, va consi mţi să se
foloseascădeexperi enţasat r
ecut ăspr ea-şiîntemeiapeeaact el
esal eviitoare.Timpulva
trăidint impşivi aţavasl ujivieţii
.În acestdomeni u mărginitşitotodat ăat âtdebogatal
posi bi
lului,t
otulî nelî nsuşi,î
naf arădel uciditat
e,îipareimprevizi
bil.Ceregul ăs-arputea
oar enaşt edinaceast ăordineiraţională?Singuruladevărcar e-ipoatepăr eai nstruct
ivnu-i
unadevărcat egoric;elprindevi aţăşisedesf ăşoarăînoameni .Lacapăt ulraţ i
onamentului
32 32/62

său,spi
rit
ulabsurd poate decicăut
a nu regul
ieti
ce,ciilustr
ărişisuflulunor vi
eţi
omeneşt
i.Cel
ecât
evaimaginicareurmeazăsuntdeacestfel
.El eurmărescr
aţi
onamentul
absur
d,dărui
ndu-iat
itudi
neal uipr
opri
eşicăldur
alor
.
Maienevoi esădezvol ti deeacăun exempl u nu eneapăratun exempl u deurmat( şi

aceastaşimaipuţ inîncă,dacămaiecuput inţ ă,înlumeaabsur dului)şicăacest eilustrări
nupr eti
ndafişit otatâteamodel e?Nunumaipent rucă,pent ru al eurma,î ţ
imait rebuie
şivocaţi
e,dart efacişiri di
coldacă,păst rândproporţ i
ile,ajungi,citi
ndu-lpeRousseau,l a
concluzi
acăt r
ebui esămergiî n patrulabe,i arpeNi etzsche,căsecuvi nesă- ţibrut al
izezi
mama.„ Trebuie să fim absurzi ,scrie un aut or moder n,dar nu t r
ebuie să ne l ăsăm
înşel
aţi.
"At i
tudinil
edecar evafivorbanu- şipotcăpăt aî ntregulînţelesdecâtînmăsur aîn
careseţ ineseamadecont r
ari ullor.Un sl ujbaşl apoşt ăesteegal ulunuicuceri t
or,dacă
amândoiau aceeaşiconşt iinţă.Toat e experi enţele sunti ndi f
erente din acestpunctde
vedere.Existădoarexperi enţecar e-lsl
ujescşial t
elecar e-ldeservescpeom.Î lslujescdacă
este conştient! Dacă nu, l ucrul nu mai are i mport anţă; nu î mprejur ări
le sunt
răspunzătoaredeî nfr
ângeri l
eunuiom,cielî nsuşi .
Voial egedoaroamenicar enut i
nddecâtsăseepui zezesaudesprecaream conşt
ii
nţa
căseepui zează.Atâtşinimicmaimul t.Nu vreau săvorbescpentru momentdecâtdeo
lumeî ncar egândurile,caşivi
eţil
e,n-auvii
tor
.Totceeace- lf
acepeom sămunceascăşisă
sezbuciumesef oloseştedesperanţă.Si
nguragândir ecarenumi nt
eeste,aşadar
,gândir
ea
steri
lă.Î
nl umeaabsur dă,val
oareauneinoţiunisau auneivi eţ
isemăsoarădupăgradulei
desteril
itate.
DON-UANISMUL
Dacăarfide- ajunssăi ubi m,l ucruri learfipr easi mpl e.Dar ,cu câti ubim maimul t,
cu atâtseî nt ăreşt eşiabsur dul .Nu di nl i
psădedr agost eal eargăDon Juan di nf emei eî
n
femeie.E ri dicolsă ni -
lî nchi pui m ca peun i l
umi natporni tîn căut area dr agost eit otal
e.
Tocmaipent ru căi ubeşt ef emei lecu aceeaşiî nflăcăr areşi ,defiecar edat ă,cu î nt reagal ui
fiinţă,si mt e nevoi a să r epet e aceast ă dărui r
e şiaceast ă adâri cir
e.De ai cişisper anţa
fiecărei adea- idaceeaceni ciunanu i -amaidat .Dar ,defiecaredată,f emei l
eseî nşală
adâncşii zbut escdoarsă- lf acă să si mt ă nevoi a acel eir epetiţi
i.„ Î
n sf ârşit
,excl amă una
dintreel e,ţi-am dărui tdr agost ea!"Decesănemi răm cândDonJuan î irăspunderâzând:
„În sfârşit
?Nu,cidoarodat ămaimul t.
"Decesăt r ebuiascăoar esăi ubimr ar,pent ru a
iubimul t?
Don Juan et rist?Lucrulnuever osimi l
.Abi adeenevoi esăf acapell acr onică.Râsul
lui,insolenţ at riumf ătoar e,elanull uişigust ulpent rut eatru,t oatesuntl impezişipl i
nede
veselie.Ori cefii nţă sănăt oasă t indesă seî nmul ţească.Totast felşiDon Juan.Maimul t
decâtat ât,ceit rişt iau douăpri cinidet ri
st eţ
e:ignoranţ asau sper anţ a.Don Juan şt ieşi
nu sper ă.Elseamănăcu aceiart i
şticareî şicunoscl imi tel
e,nu l edepăşescni ci odatăşi
care,î n acelpr ecari nt ervalî n car est ăpâneşt espi ritull or,vădescuşuri nţa mi nunat ăa
mari lormaeşt ri.Geni ulnu- idecâti ntel
igenţ a care- şicunoaşt ehot arele!Până l a hot arul
morţ iifizice,Don Juan i gnorăt risteţea.Di n cli
paî n car eşt ie,râsull uii zbucneşt ef ăcând
cat otulsă- ifiei ertat .A f ostt ristpevr emeacândspera.Ast ăzi,regăseşt epebuzel eacest ei
femeigust ulamarşiî nt ăritoralşt i
inţeiuni ce.Amar ?Abi aaceai mperf ecţienecesar ăf ără
decar en-am şt icăsunt em f erici ţi
.

33 33/62

Ar fi o mar e greşeală dacă am î ncerca să vedem î n Don Juan un om hr ănitcu

învăţătura Ecl esiastului.Căcipent ru elni micnu maiezădărni cie,în af arădesper anţa
într-o alt
ă vi aţă.Dovadă că opuneî nj ocî mpot riva cer uluiînsuşi.Nu vom î nt âlnil a el
regretuldea- şifii rositdori nţaîn desf ătare,loccomun alneput i
nţei.Elisepot riveştelui
Faust ,careacr ezutî ndeajunsdemul tî nDumnezeuspreasevi ndedi avolului .Pent ruDon
Juan,l ucruri lesuntmaisi mple.„Bur ladorul "luiMol inar ăspundeameni nţărilorI nfernului
doar at ât:„ Nu- ţicer decât să- mi daiun l ung r ăgaz!" Ce vine după moart eef ără
însemnăt ate;î nschi mb,ceşi rlungdezi leîlaşteapt ăpecelcar eştiesăfievi u!Faustcerea
bogăţiileacest eilumi :nuşt ia,neferici
tul ,căede- ajunssăî nti
ndămânacasăl eai bă.Anu
ştisă- ţibucurii nima î nseamnă a o fi şivândut .Don Juan,di mpot rivă,puneor dineî n
saţiet
at e.Dacă părăseşt eof emei e,nu î nseamnă cât uşide puţ i
n că n- o maidoreşt e.O
femeief rumoasăeî ntotdeaunadori tă.Dareldoreşt eoal ta,ceeacenu- iacel aşilucru.
Ef ericitî n aceast ă viaţă şipent ru elnu- ir ău maimaredecâts- o piardă.Nebunul
acestaeun mareî nţelept.Daroameni icaret răiescdi n speranţăseî mpacăgreu cu acest
univer sî n car e bunăt at
ea lasă l oculgener ozităţii
,i ubirea,tăceri
ivi ri
le,comuni unea,
curajuluisol itar.Deaceea,t oţisegr ăbescsăspună:„ Af ostunom sl ab,uni dealistsauun
sf
ânt
".Î
njosi
mînt
otdeaunamăr
eţi
acar
einsul
tă.
Câtnei ndi
gnăm ( sau râdem,cu acelr âscompl icecareînjoseşteceeaceadmi ră)de
cuvintel
el uiDon Juan şidef raza,mereu aceeaşi,pecarele-ospunet ut urorfemeil
or.Dar
pentru celcecaut ă cantit
atea bucurii
lorimportantă estedoareficaci tatea.Decearmai
compl i
ca acel
ecuvi nteces- au doveditdeatâteaorideschi zătoar
edei ni mi?Ni meni,nici
femeia,nicibărbatulnu leascul tă,cimaicur ândascul tăvoceacar elerost eşte.El
esunt
regula,convenţi
a şipol i
teţea.Lespuişiabi a după aceea rămânesă f acilucrulcelmai
î
nnse
u mn
seoast
ânDon
deştJ
eudan
inedod
ri
n
ina
ţi
nt
a e
dep
aregă
fi t
ui
nt
.sDe
fânctec
, şi
a-arf
Ma a
fcr
t
aeada
i
nlla
ust
ia
Mio
lop
sr
zo
.bl
Pe
emă
ntrude mo
eli
nfr
ea
rl
nău
?lEe
l
cevacet rebui esfidat .Elnu şt i
esăr ăspundămâni eidivi
nedecâtî ntr-un singurf el:pri n
onoar ea umană.„ Suntun om de onoar e,î ispune Comandorul ui,şi -miţ inf ăgădui ala
pent ru că suntcaval er"
.Darl af elde gr eşitarfi dacă am f ace din elun i moralist.Î n
15
aceast ăpri vi
nţ ă ,seamănă„ cu toatăl umea" :ar emoral asi mpat i
ilorsau ant i
patii
lorsal e.
Don Juan nu poat efi bi neî nţel
esdecâtdacăneref eri
ml aceeacesi mbol izeazăelî n mod
vulgar :seducăt orulobi şnui tşibăr batulcu t recerel afemei .E un seducăt orobi şnuit .Cu
singur a difer
enţ ă că econşt i
entşi ,pri n aceast a,eabsur d.Un seducăt orcar ea deveni t
lucid va r ămâne t otuşiun seducăt or.Condi ţial uieste de a seduce.Numaiî nr omane
oameni iîşischi mbă condi ţ
ia sau devi n maibuni .Sepoat eînsă spunecă ni micnu s- a
schimbatşică,t otodată,t otuls- at ransf ormat .Don Juan t ranspune î n acto et ică a
cant it
ăţii
,spr e deosebi r
e de sfânt ,car et i
nde căt r
e cali
tate.Omulabsur d nu cr ede î n
sensulpr ofundall ucrurilor.Chipuri l
eacest eapl inedecăl dur ăsau def eri
ci r
eui mităell e
cercetează,l eadunăşil earde.Timpulî nai nteazăodatăcuel .Omulabsur dnusedespart e
niciodat ă de t i
mp.Don Juan nu se gândeşt e să „ col
ecţioneze"f emei .Elepui zează un
numărcâtmaimareşi ,odat ăcu ele,şansel esal edevi aţă.A col ecţi
onaî nseamnăafiî n
staresă- ţitrăieştit recutul.Darelr ef
uzăr egretul,capeoal tăformăasperanţ ei.Nuşt iesă
priveascăport rete.
15
Î
depln
i
nul î
nţel
es al cuvânt
ului şi cu t
oat
e cusururi
le acest
uia. O at
itudi
ne
sănăt
oasăcomport
ăşicusururi.
34 34/62

Înseamnă că est e egoi st?Înf elullui,f ărăî ndoi ală,da.Darşiî n aceast ă privi
nţă
trebuiesăneî nţelegem asupracuvi ntelor
.Exi stăoamenif ăcuţ isătrăiascăşioamenif ăcuţ
i
săi ubească.Celpuţ inast aarspuneDon Juan.Darî ntr-oformăconci să,car enu poat efi
decâta l ui.Căcii ubi rea de car e e vorba ai cise î mpodobeşt e cu iluzia eternităţii
.Toţi
specialişti
ipasiuni ineî nvaţ ăcănumaii ubireacont rari atăest eveşnică.Nu exi stăpasi une
fără luptă.O asemenea i ubire nu-şiaflă sf ârşituldecâtî n cont radicţia ulti
mă,adi că în
moart e.Eşt iWert herorini mic.Şiî n aceast ă privinţ ă există maimul tef el
uride a t e
sinucide,di n careunulconst ăî n dăruirea totală şiî n depl ina uitaredesi ne.Don Juan
ştie,caori carealtul,căt oateacest eapotfiemoţ i
onant e.Darelest eşiunuldi ntrepuţ ini
i
careşt iecănu ast aei mport ant.Elmaişt i
eşicăceicerenunţ ă,pent ruomar eiubire,la
oricevi aţăpersonal ă,seî mbogăţ escpoat e,darî isăr ăcesct otodat ă,înmodsi gur,peceipe
caredr agostea l
ori -a ales.Mama,f emeia păt i
maşă au neî ndoi oso ini mă secăt uită,căci
şi-auî ndepărtat-odel ume.Unsi ngursent i
ment ,osi ngur ăfii nţă,unsi ngurchi p,şit otule
devorat .Don Juan î nsăezgudui tdeo cu t ot ulal t
ăi ubi r
e,oi ubirecar eel i
ber ează.Eaî i
aducet oatechipurilel umi işifreamăt uleisenaşt edi nconşt iinţacăepi eritoare.Don Juan
aal essăfieni mic!
Pent
ru elei mportantsăvadă l i
mpede.Numi mi ubi r
eceea cenel eagă deanumi t
e
făpturi,numaifii ndcă ne r ef
erim la un anume f elcol ecti
v de a vedea,de car e sunt
răspunzătoarecărţi
leşilegendele.Dar,def apt,nu cunoscdi ndr agostedecâtacelamest ec
dedori nţ
ă,det andreţeşidei ntel
igenţăcaremăl eagădeof ăpturăanume.Acestamest ec
nuest eacelaşif
aţădecut arealtăfăptură.Nuam dr eptulsădau t utur oracestorexperi
enţe
acelaşinume.Aceast amăscut eşt
edeal et r
ăiînacel eaşigesturi.Omulabsur dmul t
ipli
că
şiîn acestcaz ceea cenu poat e unifica.Eldescoperă ast felun nou f elde a fi care-l
eli
bereazăcelpuţinînaceeaşimăsur ăîncar eîieli
bereazăpeceidi nj urullui.Singuradra-
gostegeneroasăesteaceeacar eseşt ietrecătoar
eşit otodatăuni căî nf el
ulei.Mănunchi ul
v
îi
ne
ţţ
i
ei
ll
egu
eiDo
el nse
să Ju
da
ăn
rus
i
ae
scî
mpl
e
ăşit
seş
ătt
e
r d
ezi
en
a t
scoa
ălt
evi
a a
ac
ţe
ăs
.t
eămo
V l rţ
assi
ăşi
ud
jdi
n
ecat
o
ţa
it
decă
a ac
pe
ust
e
emî
t nv
ni
ueri
mi.aA
sş
ta
a
egoism.
Măgândescai cil
at oţiceicareţ incuori cepr eţcaDonJuansăfiepedepsi t.Nunumai
într-
o al t
ă vi aţă,darşiî n aceast a.Mă gândesc l at oate acelepoveşt i
,l egende şigl ume
despr eun Don Juan î mbăt râni
t .DarDon Juan edi naintepr egăti
tpent ru ce- laşteaptă.
Pentru unom conşt i
ent,băt râneţeaşiceeacevest eşteeanuî nseamnăosurpri ză.Căcinu
e conşt i
entdecâtt ocmaiî n măsur aîn care nu- şiascunde î ntreaga eioroar e.Exi stal a
Atena un t empl u consacr atbătr âneţi
i,undeer au duşicopi i
i.Cu câtr âdem maimul tde
Don Juan,cu at âtchi pull uinisear atămail ămuri t.Elr efuzăast f
elchi pulpecar eil-au
făuritromant icii
.Căcini meninuvr easăr âdădeacelDonJuanall or
,chi nui tşivr ednicde
mi l
ă.Î ldepl ângem şi ,poat e,cer ulî nsuşiî iva r ăscumpăra păcat ele.Dar nu acest ae
adevărat ulDon Juan.Î n uni versulpe care elî lî ntrezăreşte,ridicolule de asemenea
cuprins.Is- arpăreafir escsăfiepedepsi t
;asta- iregul ajocului.Şigenerozi tateal uiconst ă
înfapt uldea fiaccept at,fărăr ezerve,regulaj ocului .Darelşt i
ecăar edr ept ateşicănu
poatefivorbadepedeapsă.Undest innu- iosancţ iune.
Iată crima l uişiî nţ el
egem acum de ce oameni icar e cr ed în et ernitate cheamă
pedeapsa asupr a sa.Ela aj unsl a o ştii
nţăf ărăi luzii,careneagă t otceea ceeiafirmă.
Cunoaşt ei ubi ndşiposedând,cuceri ndşiepui zând.( Existăunî nţelesadâncî ncuvânt ul„ a
cunoaşt e")aflatl alocdeci nsteînScri ptură,denumi ndact uldr agostei.
)Est eduşmanull or
celmaiî nverşunat ,în măsur aî n care îiignoră.Un cr onicarpovest eşt e că adevăratul
35 35/62

Bur lador a muri t asasinat de câţ iva călugărif ranci scani,ce au vr ut „să pună capăt
desf râuluişinel egiuiri
lorluiDon Juan car e,pri n naşt ere,staî n afaraoricăr eipedepse" .
Apoi ,au spus că a f ostlovitdet răsnet el
ecer eşti
.Darni menin- af ăcutdovada acest ui
sfârşitci udat ,după cum ni menin- a doveditcont rariul.Fără a mă î ntreba dacă f aptule
verosi mil,potsăspun căelel ogi
c.Vr eau doarsăr eţ
int ermenulde„ naştere"şisăf acun
jocdecuvi nte;nevi novăţi
al uiDon Juan er a chezăşui tăt ocmaidef aptulcă t r
ăia.Doar
moart eai-aput utaduceovi novăţiedeveni tăacum l egendară.
Ceal tcevaî nseamnăacestcomandordepi atră,st atuiaî ngheţatăces- apusî nmi şcare
pent ru„ apedepsisângel eşicuraj ulcareau î ndrăzni tsăgândească?Î nelser ezumăt oate
put erileRaţ i
uniieterne,al eordinii,al emoral eiuni versale,î nt
reagamăre ţi
est răinăaunui
Dumnezeusupusmâni ei
.Piatraaceast auriaşăşif ărăsufletnuest edecâtsi mbol ulput er
i-
lorpecar eDon Juan l e-anegatpent ru tot
deauna.Darmi siuneacomandorul uiseopreşt e
aici.Ful gerulşit unet ulse potî nt oarce în Cerulart i
fici aldin care au f ostchemat e.
Adevăr at
at ragedie se joacă în afaral or.Nu,Don Juan n- a muri tstri
vitdeo mână de
piatră.Cr ed î n sfidarea legendară,î nr âsulnebunesc alomul uisănăt os,î nf runtând un
Dumnezeucar enu exi stă.Darcr edmaial escă,î naceasearăî ncar eDon Juan î laşt epta
laAnna,comandoruln- aveni tşicănecr edinciosulasi mţ i
t,dupăcemi ezulnopţiitrecuse
zadarnic,teribil
a amărăciunea cel orce- au avutdr ept
ate.Acceptî nsă maidegrabă acea
povesti
re care-lîngroapă devi u,la sfârşit
ulzi l
elorsal e,într-o mănăst i
re.Nu pent ru că
lat
ura eir eli
gioasă arput ea fi socoti
tă verosimilă.Ce adăpostsă- icear ă Don Juan lui
Dumnez eu? Darun at are faptreprez i
ntă maicur ând concl uzialogi
că a uneivi eţipe
de-a-ntregul pătrunse de absur d, deznodământ ul crâncenat unei exi stent
eî nchinate
bucuriil
orf ăr
ădevi itor
.Aici,plăcereaset erminăî nasceză.Tr ebuiesăî nţel
egem căel epot
ficeledouăchi purialeaceleiaşidespuieri.Ceimagi nemaiî nspăi mântătoareneput em dori
decâtaceeaa unuiom pecaret rupulî ltrădeazăşicar e,pent ru cănu amuri tlat imp,
j
no
ua-
c
lăi
upb
âe
nă
şt
elas
, c
l
uaj
păt
i
nduco
-me
lcud
mia,
aaş
st
l
ue
jp
it
tâ
vn
i
adu
ţ -
a,ş
îise
ngfâ
nr
uşi
nt
uh
c l
, f
a
eatţ
ă
înîn
f
aţf
a
aţăi
vdcu
ului
unşi
Du
cumn
bre
aze
ţ
eu
lep
îet
nci
nas
re
e
cătreunCermut ,pecar e-lşti
e„fărăadâri cime".
Î
lvăd peDon Juan î ntr-
ochi l
ie,într-unadi n acelemănăst irispaniolepi erdut
epeo
coli
nă.Şidacămi -lînchipuiprivind ceva,at uncinu mi -lînchipuipri vi
nd fantomelei ubi-
ri
lor trecute,ci ,poat e,printr-oferestruică fier binte,câmpi at ăcută a Spani ei,pământ
magni ficşif ărăsuflet ,în careserecunoaşt e.Da,peaceast ăimagi nemel ancolicăşipl ină
dest răluci
ret rebuiesă neopri m.Sf âr şi
tulul tim,aşt eptat,darni ciodată dorit,sf
ârşitul
ulti
m evredni cdedi spreţ!
COMEDIA
„Spectacolul,spuneHaml et,iatăcapcanaî ncar evoiprindeconşt i

inţ
ar egelui.
"E bine
spus„ aprinde".Căciconştiinţaînai nteazărepedesausest rângeî nsine.Trebuies- oprinzi
dân zborî n acelmomentde nepreţ uitîn carearuncă asupr a eiînseşio pri vi
ref ugară.
Omul uicot i
dian nu- iplace să st ea mul tî nloc.Di mpotrivă,t otulîlîndeamnă să se
grăbească.Dar ,în acel
aşitimp,ni mi cnu- lintereseazămaimul tdecâtelî nsuşişimaicu
seamăce- arput eafiel .Deai cişigust ulluipentrut eat
ru,pent ruspectacol,care-ipropune
ît
âtea desti
ne,di n careia doarpoezi a,fărăal esuf eriamăr ăciunea.În asta celpuţ i
nî l
recunoaştem peomuli nconşt i
ent,carecont inuăsăsegr ăbeascăspr enu şt i
u cesperanţ ă.
Omulabsur dî ncepe acolo unde cel ălaltsfirşeşte,unde,î ncet ând să maiadmi r
ej ocul,

36 36/62

spiritulvr ea să joace elînsuşi .Căci ,a păt runde î nt oate acest e vieţi

,a l er esimţ iîn
diver sit
at ea l
orî nseamnă,de f apt,a l ej uca.Nu spun că act orii
,î n gener al,ascul tă de
aceast ă chemare,căsuntoameniabsur zi,cicădest i
null oreun dest i
n absur d,carear
put easeduceşiat rageoi nimăcl arvăzătoar e.E necesarsăspunast a,casănuseî nţeleagă
greşi tceleceurmează.
Act orule st ăpân pest e domeni ulef emerul ui.Di nt oate glori il
e,a l uie cea mai
trecăt oare.Celpuţ i
naşasespune.Dart oat eglori
ilesuntef emere.Di npunct uldeveder eal
luiSi rius,î nzecemi ideanioperel el uiGoet hevorfipul bereşiţ ărânăşinumel el uiui tat.
Câţ ivaar heol
ogipoat evormaicăut a„ mărt urii
"despr eepocanoast ră.Gândulacest aaf ost
întotdeaunapl i
n deî nvăţ
ămi nte.Dacăneopri mî ndeajunsasupr al ui,dint otzbuci umul
nost ru nu mair ămâne decât nobl eţea adâncă pe car e o aflăm î ni ndi
ferenţă.Elne
îndr eapt ămaicu seamăspr eceeaceest emaisi gur,adicăspr ei medi at.Dint oategl oriil
e,
ceamaipuţ inînşelătoareesteceat răită.
Act orulşi -
aal esdecigl ori
af ărămar gini,aceeacar eseconsacr ăşicar eset răieşte.El
estecelcet r
agecea maiî nţel
eaptă concl uziedi nf aptulcă tot ult rebui esă moar ăî ntr-o
bunăzi .Unact orr euşeştesaunur euşeşt e.Unscri i
tormaipăst reazăsper anţa,chi ardacă
esteignorat
,cr ezândcăoper el
esal evordepunemărt uri
edespr eceeaceaf ostel
.Act orul,
încelmaibuncaz,neval ăsaof otografie,darni micdi nceeaceaf ostelînsuşi— gest uril
e
şităceri
lesale,r ăsuflareasaobosi tăsau dedr agoste— nu vaaj ungepânăl anoi.Pent ru
el,anu ficunoscutî nseamnăanu j ucaşianu j ucaî nseamnăamurideosutădeori ,o
datăcut oatefăpt uri
lepecarele-arfiî nsufleţ i
tsauî nviat
.
Decene- am mi rasăaflăm ogl orietrecătoareînălţatăpecreaţ ii
lecelemaief emere?
Actorulareladi spoziţi
etreior
espr eafiI ago,Al cest
e,Fedrasau Gl oucester
.Î nacestscurt
răstimp,prin elsenascşimort oateacestevi eţi
,peci ncizecidemet ripăt r
aţidescenă.
Nicicândabsur duln- afostmaibi neşimaiî ndelungăvremei l
ustrat.Cef ormemaiconci se
ş
ci ma
omp i
lr
etev
e e
calat
reoacr
re
esţ
ci-
aşi
ip ut
mo eaî
r ndo
t
r r
eizd
ie
dc
uârtia
şced
i ste
oarvie
înţicmi
âtr
eavc
aul
o
ora
es
?e
,Oace
ds
a t
ted
ă ie
es
şit
ti
ne
dinun
sic
cee ş,
năi
Sigismundnumaieni mi c.Douăoremait ârz iu,î lvezil uândmasaî noraş.Poat ecăt ocmai
acum vi aţa nu- idecâtun vi s.Dardupă Si gi smund vi neun al tul.Er oulcar e sufer ă de
incertit
udi nei al oculomul uiî nset atder ăzbunar e.St răbăt ând ast felsecol eleşisuflet ele,
mi mându- lpeom aşacum poat eelfişiaşacum est e,act orulajungesăsesuprapunăal tui
personajabsur d:căl ătorul .Caşiacest a,elepui zează ceva,s t
răbat eneî ncetatceva.Est e
călătorult impul uişi ,î n cazulcel ormaibunidi nt react ori,călătorulhăi tuitalsuflet elor.
Nicăierimaibi nedecâtpeaceast ăscenăci udat ă,moral acant i
tăţiinu- şipoat egăsihr ana
necesară.E gr eu despusî n cemăsur ăact orulbenefici azădeper sonaj elepecarel ej oacă.
Darnu acest a el ucr ulcelmaii mport ant.I mport antesă şt im doarî n cemăsur ă se
identificăcu acel evieţ ipecar eni mi cnu l epoat eînl ocui .Seî ntâmpl ă,înt r-adevăr ,caelsă
ducă cu si ne vi eţil
eacest ea car e,ast fel ,se r evar să î ntrucât va pest el imitelet impul uişi
spaţ i
uluiîncar es- aunăscut .Eleî lîntovăr ăşescpeact or,car enusemaipoat edespărţ icu
uşuri nţă de celcea f ost.Iseî ntâmpl ă ca,l uând î n mână paharul ,să sepomenească
făcând gest ulcu careHaml etî şiî nalţă cupa.Nu,î ntre elşifii nţ ele căror al e dă vi aţ ă
distanţanu- ichi arat âtdemare.Eli lust reazăat uncidi n pli
n,l unădel unăsau zidezi ,
aceladevărat âtdef ecundcarespunecănuexi stăgrani ţăî ntreceeaceunom vr easăfieşi
ceeaceest e.Mer eu pr eocupatsă-şiî nt ruchi pezecâtmaibi neper sonaj eleeldemonst rează
încâtdemaremăsur ăaparenţ af aceexi stenţ a.Căciart asaconst ăt ocmaiî n asepr eface
în chip absol ut ,î n apăt rundecâtmaiadâncî n ni ştevi eţ
icarenu- iaparţ in.La capăt ul
acesteistrădani i,apar el i
mpedecar e-iest evocaţ ia:săset rudeascădi nt oatăi nimasăfie
nimenisau săfiemaimul ţi.Cu câtsuntmaist râmt elimi t
eleîntr ecar eesi litsăsemi şte
37 37/62

sprea-şicreapersonajul
,cuatâtarenevoiedemaimul tt al
ent.Pest
et reiore,vamurisub
chipulluide astăzi,înt r
eiore,tr
ebuie să si
mtă şisă exprime un dest in neobi
şnuit
.
Aceast
aî nseamnăat epierdespr
eat eregăsi.Î
ntreiore,elmer gepânăl acapăt ulacel
ui
drum fărădeieşi
re,pecar eomuldinsal
ăî lst
răbat
eîntr-oviaţ
ăîntreagă.
Mim alef emer ului,actorulnu seexer seazăşinu seperfecţ

ioneazădecâtî n domeni ul
aparenţei.Conf orm convenţ i
eiteatrale,inimanu seexprimăşinu sef aceî nţeleasă decât
prinatitudiniletrupul uisaupri nvoce,car eţineat
âtdesuflet ,câtşidet rup.Legeaacest ei
artevreacat otulsăfieî ngroşatşisăset raducăprintrup.Dacăam i ubipescenăaşacum
iubimî nr ealit
ate,dacăne- am f ol
osişiai cideaceavocedeneî nlocuitai nimii,dacăl -am
privipecel ălaltaşa cum î lprivimî n viaţă,limbaj
ulnostru arr ămâneci frat.Tăcerileai ci
trebuiesă sef acă auzite.Dr agostea vorbeştepeun ton mairi dicatşiî nsăşinemi şcarea
devinespect acul oasă.Trupulerege.Nu ori cinepoat
efi „ teat
ral"şi,sub acestcuvânt ,pe
nedreptdi spreţuit,seascundeoî ntreagăest eti
căşioîntreagămoral ă.Jumăt atedin viaţa
saomulsubî nţelege,întoarcecapulcasănu vadăşit ace.Actorulest e,di nacestpunctde
vedere,uni ntrus,elspul berăvraj aceînlănţuiesuflet ulşipasi unilenăvăl esc,însf ârşit,pe
scenă.Vorbesc î n fiecare gest,t răiesc î
n fiecare ţipăt.Ast f
el,act orulîşicompune per-
sonajel
espr eal eexhi ba.Ledeseneazăsaul esculptează,t opi
ndu- şipr opriafii nţ
ăî nforma
lorimagi nară,hr ănind toate aceste nălucicu pr opriull uisânge.Când spun ast a,mă
gândesc,bi neînţeles,lamar el
et eatru,lacelce-idăact oruluiprilej uldea- şiducepânăl a
capătdest inulfizi c.Depi l
dă,Shakespear e.În pi
eselesal e,cu per sonajecesel asăpr adă
primeiporni ri
,totulestedet ermi natdei mpulsuril
evi olentealet rupul ui.El eexplicăt otul.
Fărăel e,totuls- arpr ăbuşil apământ .RegeleLearnu s- arî ntâlnini ci
odat ăcu nebuni a,
fărăgestulbrut alprin careoal ungăpeCordel iaşi-losândeşt epeEdgar .Di n acea cl ipă,
e
ps
rt
aedd
ăr ep
dit
avc
oa
li
lî
on
rtr
şe
iad
ga
antr
s ag
uled
u ii
le
orsă
drs
ăe ds
ce es
cf
.ăşo
Nuama
res iub
puţse
inmn
deupladte
rme
un ne
ţe
bi.n
uSiu
:fl
uet
ne
uled
l se
un tl
me ăe
ssa
rit
e
e,
altuldi n propria- ivoi nţ ă,ul timiidoidi n pricina chi nuri lor suflet eşti
;pat ru t rupuricu
mi şcăridezor donat e,pat ru chi purii nexpri mabi le,sub car e se ascunde una şiaceeaşi
condi ţie.
Î
nsăşimăsur at rupul uiomenescest eneî ndest ul ătoare.Mascaşicot urni i,fardulcare
reduce chi pull a el ement ele sale esenţ iale,subl iniindu- l
e,cost umulcare exager ează şi
simpl ifică al cătuiesc un uni vers ce sacr i
fică t otul aparenţ ei
, neadr esându- se di r
ect
ochi ului.Pri ntr-un mi racolabsur d,şiî n acestcazcunoaşt ereadevi neposi bilăpri nt rup.
Nu- lvoiput eani ciodat ăî nţ el
egebi nepeI agoat âtavr emecâtnu- lvoij uca.Ori câtl -aşauzi ,
nu- lînţ elegdecâtî n cl ipa î n care- lvăd.Act orular e,aşadar ,di n per sonajulabsur d acea
monot oni e,acea si l
uet ă uni că, încăpăţ ânat ă, ciudat ă şit otodată f ami l
iară, pe care o
expri mă pri nt oţier oiisăi .Aceast ă uni tat edet on ser ealizează,de asemenea,î n marea
oper ăt eatrală. Iată unde se cont razice act orul ; e acel aşi şi t otuşi at ât de di f
erit,
concent rând într-un si ngurt rup at âtea suflet e.Daracesti ndi vid carevr ea să aj ungă l a
toateşisăt răiascăt otul,zadarni cal uitent ativă,încăpăţ ânar ealuif ărărostî ntruchi pează
însăşicont radicţiaabsur dă.Î nelser euneşt et otuşiceeacesecont raziceclipădecl ipă.El
sesi tuează acol oundet rupulşispi rit
ulseî nt i
lnescşiseî mbr ăţişează,undeacest a di n
urmă,obosi tdeeşecuri ,seî nt oarcecât recelmaicr edinci osal iatalsău.„ Şibi necuvânt aţi
fieacei a,spuneHaml et,al ecăr orsângeşij udecat ăsuntat âtdeci udatamest ecat eî ncât
nusuntflui erpecar edeget ulsoart eisăcânt ecânt eculpecar e-lvr ea."

38 38/62

Cum să nu fi osândi tBi serica,î n act or,un at areexer ci

ţiu? Ea r epudi aîn art al ui
mul ti
plicar eaer et i
că asuflet elor,dezmăţ uldeemoţ i
i,pr etenţ i
a scandal oasăa unuispi ri t
careref uzăsăt r ăi
ască doarun si ngurdest i
n şicaresel asă pr adăt utur orexcesel or.Ea
proscr i
aî n act or gust ul pent ru pr ezent şi t ri
umf ul l ui Pr oteu, negaţ i
aî nt
r egi i ei
16
învăţături. Eterni t
ateanu- iunsi mpluj oc.Unsufletî ndeaj unsdenesăbui tcasă- ipr efer e
ocomedi eî şipier demânt uirea.Î ntre„ pr etutindeni "şi„ totdeauna"nu exi stă compr omi s.
Iată de ceaceast ă meser ie atâtde puţ i
n pr eţuită poat eda l oc unuinemăsur atconfli ct
spirit
ual .„Nu vi aţ aveşni căei mport ant ă,spuneNi etzsche,civeşni caî nsufleţ i
re."Înt reaga
dramăst ă,î ntr-adevăr ,înaceast ăal egere.
Pe pat ulde moar te, Adri enne Lecouvr eur a vrut să se mărt uri sească şi să se
împărt ăşească,dara r efuzatsă- şir enege pr ofesi
a.A pi er dutast felfolosulspovedani ei,
preferându- iluiDumnez eu pasi unea eicea maiadâncă.Şiaceast ăf emei eî n agoni e,
refuzând,cuochi iînl acrimi ,săsel epededeceeaceeanumeaart aei ,dădeadovadădeo
nobleţel acarenu aj unseseni ciodatăpescenă.A f ostcelmaif rumosrolalsău şicelmai
greu dej ucat .A al ege î ntreCerşio deri zoriefidel itate,at epr ef
era et ernităţi
isau a t e
pierdeî nDumnezeu,i at ăt ragedi asecul arăî ncar efiecar et rebuiesă- şijoacer olul.
Act oriidi n aceavremeseşt iau excomuni caţ
i.A îmbr ăţişaaceast ămeseri eînsemnaa
alegeI adul.IarBi seri
cavedeaî neipeceimaiî nverşunaţ iduşmaniaisăi .Câţ i
vaoamenide
li
teresei ndignează:„ Cum,săiseref uzeluiMol i
èr eîmpărt ăşania?!"Darer adreptsăfie
aşa,şimaicu seamăpent ru un om car ea muri tpescenă,î ncheind sub fard oviaţăpe
de-a- ntr
egulî nchinat
ă chelt
uiriidesi ne.Invocăm,î n cazullui,geni ul,carescuză t ot
ul.
Dar ,dimpot rivă,geniulnuscuzăni mi c,tocmaipent rucăr efuzăs-of acă.
În aceavr eme,actorulşti
acepedeapsăî laşteapt ă.Darceput eau săî nsemnepent ru
elni şteameni nţăriatâtdevagicând l easemui acu pedeapsaul t
imăpecar ei-or ezerva
viaţaî nsăşi?Aceast ăpedeapsăelosuf ereadinainte,acceptând- opede- a-ntregul
.Pent ru
acmp
cotor,cs
en aaşs
iupent
ma r
u
deocmu
hi lr
pu a
ibşs
iur
dd
e,so
ecmo
oleap
rt
eec
pr
ae
rma
e,at
lu
trăne
mi ts
et
r
ie
,ir
l
ee
-pr
aarabs
fi i
l
tă
r.b
ăNăi
tmi
utc nu
.Da rp
toa
oat
t
ăe
lumeamoar e.Căciactorule,f ărăîndoială,pretutindeni,dartimpulî ltârăşteşipeelcăt re
acelaşideznodământ .
Nu enevoi edecidemul t
ăi maginaţ i
espr eaî nţel
egeceî nseamnăun dest i
n deactor.
Elîşicompuneşiî şiînşiruieper sonajeleînt i
mp.Totî ntimpî nvaţăsăl est ăpânească.Cu
câtat răitmaimul t
evi eţidi f
erit
e,cu at âtsedespart emaiuşordeel e.Darvi nevremea
când trebui esămoar ă pent ru scenă şipent ru lume.Totce- at răi
tst ăî nf aţ
al ui
.Acum
vedel i
mpede.Si mtecâtdesf âşietoareşideuni căest eaceastăaventur ă.Ştieşiacum poat e
sămoar ă.Existăaziluripent rubăt râniiactori
.
CUCERIREA
Nu,spunecucerit
orul,sănu credeţică,i
ubind acţi
unea,a t
rebuitsămă dezvăţsă
gândesc.Dimpot
rivă,potdemi nunesădefinescl ucrulî
ncarecred.Căcicredînelcutărie
şiîlvădînmodsigurşil i
mpede.Săvăî ndoiţ
ideceicespun:„Şti
ul ucrulăst
aatâtdebine,
16
Măgândescl
aAl
cest
eall
uiMol
ier
e.Tot
uleat
âtdesi
mpl
u,deevi
dentşidebrut
al.
Alcesteî mpotri
va luiPhi linte,Celimene împot
riva l
uiEl i
ante;înt
reg subiectult rebuie
căut atîn absurda consecvenţ ă cu si
neînsuşia unuicaracterî
mpinscăt r
epr opriulsău
sfârşit
,iarversulî
nsuşi ,„versulimperfect
",eabi
ascandat,caşimonot oni
acar acterului.
39 39/62

încâtmi -ecu neput i

nţăsă- lexprim" ;căcidacănu pots- of acă,înseamnăcănu- lştiu sau
că,di nl ene,s-auopri tlaî nveli
şull ui .
N- am mul t
epărer i.Dupăovi aţăî ntreagă,omulî şidăseamacăat răitanidezi l
espr e
a seconvi ngedeun si nguradevăr .Darun si nguradevăr ,dacă est eevi dent ,edeaj uns
pent ru condui ta uneiexi stenţe.Î n ceea cemă pri veşte,am,f ărăî ndoial ă,ceva despus
despr ei ndivid.Despr e elt r
ebui e vor bi
tcu aspri me şi ,dacă e nevoi e,cu t otdispr eţul
cuveni t
.
Unom est eşimaiom pri nlucruri lepecarel et r
ecesubt ăceredecâtpri ncelepecare
lespune.Voit recesubt ăceremul tel ucruri .Darcr edcut ări ecăt oţiceiceaumedi t
atasu-
prai ndi vi
dul uişi-au întemeiatj udecat apeoexperi enţămul tmair edusădecâtanoast ră.
Inteligenţa,emoţ i
onant ai nteli
genţ ă,a pr esi
mţitpoat e ceea ce t rebuia să const ate.Dar
epocanoast ră,ruineleşisângel evăr satnecopl eşesccu evi denţe.Popoar elorvechi ,şichi ar
celormainoi ,pânăl aer anoast rămaşi nală,leeracu put inţăsăpunăî n bal anţăvirtuţ i
le
societ ăţi
işial ei ndividului,spr e a vedea car e din doit rebui e să- lsluj ească pe celăl alt
.
Lucruler a cu put i
nţă maiî ntâiî n virtutea aceleiaber aţ iiadânc î nr
ădăci nateîni ni ma
omul uidupăcaref ăpturil
eauveni tpel umespr easl ujisau afisl ujite.Maieracu put inţ ă
şipentru că ni cisocietatea,ni ciindividulnu arătaserăîncă pede- a-ntreguldecef apte
suntînst are.
Am văzutspi ri
tealesemi nunându- seînfaţacapodoperel
orpi ctoril
orol andezi,născute
întoiulr ăzboaiel
orsânger oasedi n Fl andra,sau emoţionându- sel a auzuloraţ iuni
lorpe
caremist ici
isil
ezienil eînălţau înt impulcumpl i
tuluiRăzboidet r
eizecideani .Sub ochii
loruimiţi,valoril
eet erneseri dicădeasupr azbuciumuluilumesc.Dardeat unciat recut
timp.Pictoriideazinumaiauaceeaşiseni nătate.
Chi ardacăau oi nimădecreat or,adicăoi ni
măî mpietri
tă,eanul efoloseşt
el animic,
căciacum t oatălumea,pânăşisfinţ i
i,emobi li
zată.Iat
ă,poat e,lucrulpecar el-am simţ i
t
ce
strl
ima
vit
ăisaudb
ânfic.
er,Ceut
efi ec
rnia
tar
e
teafoprmă
ierdu
eci
os ăaî
p rnti
dtr
ăa
.nCşo
en
e,c
ştu
enfi
i tec
car
ă neulino
p i
e
t,sme
ămătafor
dăss
e pa
aurtrdu
egă
tici
mpunue
l
meu,am hot ărâtsăfiu una cu el .I ndi vidulmă i nt eresează at âtde mul t,pent ru căî mi
apar ederi zoriu şiumi lit
.Şt ii
nd cănu exi stăcauzevi ctorioase,î mipl accauzel epi erdut e;
ele pr etind un suflet di ntr- o bucat ă, car e şt i
e să pri mească at ât î nfrânger ea, cât şi
victorii
le- it recăt oar e.Pent ru celce se si mt e solidar cu dest inulacest eil umi ,şocul
civil
izaţiilorar eî n elceva î nspăi mânt ător.Mi -
am î nsuşi taceast ă spai mă şit otodat ă am
vrutsă- mij ocşieu part i
da.Î ntrei storieşiet ernit
at eam al esi storia,pent ru că- mipl ac
certitudi nile.Dei storiecelpuţ insuntsi gur ,şicum sănegaceast ăf orţăcar emăzdr obeşt e?
Vi neî ntot deaunaovr emecândt rebui esăal egiînt r
econt empl areşiacţ iune.Adi căsă
deviiunom.Asemeneasf âşi er isuntcumpl ite.Darpent ru oi ni mămândrănu seaflăcal e
de mi j
loc.Exi st ă Dumnez eu sau t impul ,cr ucea sau spada.Oril umea aceast a are un
înţeles maiî nal t,care- idepăşeşt e zbuci umul ,orini mic nu- iadevăratî n af ară de acest
zbuci um.Trebui esă t răieşt iodat ăcu t impulşisămoriodat ăcu elsau săit esust ragi
pent ru ovi aţămaiî naltă.Şt iu căsepoat ecădeal aun compr omisşicăpoţ it răiîn veac,
crezândî n veşni cie.Aceast aî nseamnăaaccept a.Dareur espi ngun at arecuvântşivr eau
totulsau ni mi c.Dacă al eg acţ iunea,să nu cr edeţică pent ru mi ne cont empl area e un
pământnecunoscut .Dareanu- mipoat edat ot ulşi,lipsitdeveşni cie,vr eau sămăal iezcu
timpul .Nu vr eau săr eţi
n ni cinost algi a,ni ciamărăci unea,civr eau doarsăvăd l impede
pricina l or.V- ospun,mâi neveţ ifi mobi l
izaţi.Pent ru voişipent ru mi neest eoel iber are.
Individulnupoat eni micşit otuşipoat et otul .Î naceast ămi nunat ădi sponi bi l
itat eînţ elegeţi
de ce î lpreamăr esc şit ot odat ăî lz drobesc.Lumea î lst riveşte,i ar eu î lel iber ez.Î l
îmbogăţ esccu t oat edr ept uri le.
40 40/62

Cuceri t
oriiştiu căacţ iunea est eîn eaî nsăşii nut ilă.Nu exi stădecâtoacţ i
uneut il
ă:
aceeacar earcr eadi n nou omulşipământ ul.Nu- ivoicr eapeoamenidi n nou niciodat ă.
Dart rebuie să fac „ca şicum" .Căcidrumull upt eimă f ace să î nt âl
nesc carnea.Chi ar
umi li
tă,carnea est esi ngur a mea cer tit
udi ne.Nu pott r ăidecâtpri n ea.Pat ria mea est e
creatur a.Iatădeceam al esacestef ortabsur dşif ărăurmar e.Iatădecesuntpent rul uptă.
Epocaî iestefavorabilă,am spus- o.Pânăacum,măreţ iacucer i
torul uierageografică.Ease
măsur adupăî ntindereat erit
oriil
orî nvinse.Nu î ntâmpl ăt orcuvânt ulşi -aschi mbatsensul
şinu- lmainumeşt epegener alulvictorios.Acum măreţ iat rebuiecăut atăî n altăpart e:în
protestulşiî n sacrificiulf ără vi i
tor.Şinu di n gustpent ru înf rânger e.Victoria ar fi
preferabilă.Darnu exi st
ădecâtovi ctorieşieaest eet ernă.Peaceean- ovoiaveani cicând.
Iatăl ucruldecar emă i zbescşimă agăţt ot odată.O r evoluţ i
ese săvâr şeşteî ntot
deauna
împot riva zeil
or,î ncepând cu aceea a l ui Pr omet eu, pri mul cuceri tor modern. E o
revendi care a omul uiî mpot riva dest i
nul uisău;r evendi carea săr aculuinu- idecâtun
pretext.Darnupotî nţ el
egespi rit
uldecâtî nact ulsău i storicşiai cineî nt âl
nim.Tot uşi ,să
nu cr edeţică mă compl ac în el:înf aţa contradicţi
eiesenţ i
ale,susţi
n omeneasca mea
contradicţie.Îmiaşezl ucidit
ateaî n mij
loculaceeaceoneagă.Pr eamărescomulî nfaţaa
ceeace- lzdr obeşteşilibertatea,revolt
aşipasi uneameaseî ntâlnescîn aceastăîncordare,
clarvi
ziuneşir epeti
ţienemăsur ată.
Da,omulest epr opriulsău scop.Şielî şiestesi ngurulscop.Dacă vr easăfieceva,
numaiî n aceastăvi aţăîiestedatafi.Deal tminteri,acum ştiu.Cuceritoriirost
escuneori
cuvintecaaî nvingesau adepăşi .Darî ntot
deaunaî nţelegprin ele„asedepăşi ".Ştiţ
ice
înseamnăaceast a.În anumecl ipe,fiecareom s- asi mţitegalulunuizeu.Celpuţ i
n aşase
spune.Dar aceast a din pri ci
nă că,î ntr-o st
răfulgerare,a simţ ituimitoarea măreţiea
s
pp
ei
nri
t
t
ru
uluaifiuma
sign
u.
riCc
uce
ă tr
i
rt
ăo
i
eri
si
cncu
lps
iăudne
tcd
le
icâ
pătpa
ece
îiă
n o
la
ţme
i
mi nşi
ica
nre
î d-
ş
eil
p is
ni
mt
ă coîn
nde
şta
i
ij
nu
ţns
ă apau
ct
ee
sre
ta
ei
măreţ i
i.E vor baai cideopr oblemădeari tmet i
că,demaimul tsau demaipuţ in.Cucer itorii
potcelmaimul t.Darnu potmaimul tdecâtomulî nsuşi ,când vr ea.De aceea,einu
părăsescni ciodatăcr euzet uluman,cuf undându- seî n străfunduri lecel emaifier binţial e
revol
uţ ii
lor.
Eiaflăai cicreaturamut ilată,darî ntâlnescşisi ngur el
eval oripecar eleiubescşil e
admi ră:omulşit ăcereal ui.E săr ăciaşitotodatăbogăţ ial or.Pent rueinu exi stădecâtun
singurl ux,acel aalr elaţi
ilorumane.Cum sănu î nţ el
egică,î nacestuni versvulnerabil,tot
ce-iuman,şinu- idecâtat ât,capăt ăun sensmaiar zător?Chi puriî ncordate,fraternitate
ameni nţat ăşipri eteniaînt rebăr baţi,at
âtdeput ernicăşiat âtdepudi că,iatăadevăr atele
bogăţii,devr emecesuntpi eritoare.Înmi j
locullor,spiri
t ulîşisimt ecelmaibi neput eril
eşi
li
mi t
ele.Adi căeficaci tatea.S- avorbi tdegeni u.Dargeni uleuncuvântpr eavag;euî iprefer
intel
igenţ a. Ea poat e fi măreaţ ă. Ea lumi nează acestdeşert şi -ldomi nă. Î
şicunoaşt e
servit
uţ i
leşil ei l
ustrează.Vamuriodat ăcu acestt rup.Darl ibertateaeiest ecăşt i
e.
Şti
m cătoateBi seri
cil
esuntî mpotrivanoastră.O i ni
măatâtdeî ncordatăsesust r
age
eternit
ăţii
,şitoat
eBi seri
cil
e,di
vinesaupol i
ti
ce,năzui esccăt
reeternit
ate.Fericireaşicura-
jul,salari
ulsau dreptateasuntpent ru eleţel
urisecundar e.Elevin cu odoct rinăl acar e
trebuie să subscri
i. Dar pe mi ne nu mă i nteresează ni
ci i
deile, şini ci eterni
tatea.
Adevărurilepemăsur ameamânal epoat eat i
nge.Nu măpotdespărţ ideel e.Iatădecepe

41 41/62

mi ne nu put eţiîntemei a ni mic;ni mi c nu dăi nuie pe urma cuceri torul ui

, nicichi ar
doctrinelesal e.
Lacapăt ulat oate,seaflămoart ea.Noişt im ast a.Şt i
m şicăodat ăcu easet ermină
totul
.I ată deceacel eci mi ti
rerăspândi teî nînt reaga Eur opă şicar e- iobsedeazăpeuni i
dintrenoisuntat âtdeur ât
e.Nu î nfrumuseţ ezidecâtceeacei ubeşt i,iarmoart eanef ace
sil
ăşineoboseşt e.Eat rebui e,deasemenea,cuceri tă.Ul timulCarr ara,pri zonierînPadova
pustiit
ă de ci umă,asedi ată de veneţ ieni,st răbătea ur l
ând săl il
e pal at uluisău deşer t
,
chemânddi avolulşicer ându- imoartea.Er aunmoddeaodepăşi .Şit otunsemndecur aj
propriu Occi dent uluiest eacel adea fidatun chi p atâtdeî nspăimânt ăt orl ocuril
orunde
moart ea se crede ci nst ită.Î n universulr evolt
at ului,moart ea glorifică i njustiţ
ia.Ea est e
supremulabuz.
Al ţi
i,totf ărăaf acevr eoconcesie,aual eset ernitatea,afirmândcăl umeaaceast anu- i
decâtoi luzie.Ci mi t
irelel orsurâd sub or evăr saredeflorişidepăsări .E opri vel
işt
epe
placulcuceri torului,căciea î iof
er ăi magi nea l impede a ceea cea r espi ns.Elşi -
a ales,
dimpot ri
vă,î ngr ădituradefiernegru sau gr oapacomună.Ceimaibunidi ntreoameni ice
s-au consacr atveşni cieisesi mtuneoricupri nşideospai mă pl ină der espectşidemi lă
pentru acele spi
rit
e ce pottrăiî nfruntând o asemenea imagine a pr oprieilormorţ i.Şi
tot
uşiel eîşitragtocmaideai ciput er
ea,aflându- şiast
feljustificarea.Dest inulnostru se
aflăînf aţanoastrăşinoiîlînfrunt ăm.Maipuţ indinorgoliu,câtpent rucăavem conşt ii
nţa
condiţ
ieinoast refără de urmare.Şinouă ne e uneor imilă de noiî nşine.E si ngura
compasi unecenisepar eaccept abil
ă:unsent i
mentpecar epoat enu- lînţel
egeţişicarenu
visepar ebărbătesc.Şitotuşi
,î lsimttocmaiceimaiî ndrăzneţidintrenoi .Darpent runoia
fibărbatî nseamnăafil ucidşir efuzăm forţ
acaresedespart edecl arvizi
une.
simplÎnc
e dăesoen
dea.
t
ăE,la
ece
înst
e
f
ă ţ
ii
şma
eazgăini n
doaurpur
ops
n un
tilode mo
vira
aţl
ăă
.şAi nu
ma ntob
ull
,igă
actl
oaruvl
res
o j
auudae
vc
ea
nt
tă
u;rs
iu
ern
ut
l
joacăabsur dul.Dardacăvr ea,l af eldebi neopoat efaceşiomulcast ,funcţ i
onarulsau
preşedi nt eleder epubl i
că.Aj ungesă şt iişisă nu ascunzini mi c.Î n muzeel ei tal
ienepoţ i
vedeauneorimi ciecr anepi ct ate,pecar epr eoţ i
il eţ ineau î n dr ept ulf eţeicel orosândi ţ
il a
moart e,pent ru al eascundeeşaf odul.Sal tul ,sub t oatef ormel esal e,cuf undareaî n di vin
sau î n et ern,î ni l
uzi i
le cot idi anul uisau al ei dei i
,i at ăt otat âtea ecr ane car e ascund
absur dul .Darexi stăf uncţ ionarif ăr ăecran,şidespr eaceşt i
avr eausăvor besc.
Am al escazulext rem.Laaceal imită,absur dull edăput erir egeşt i
.E dr eptcăaceşt i
prinţisuntf ărăî mpărăţ i
e.Dareiau pri vilegi uldeaşt ică t oat eî mpărăţ ii
lesunti luzori i
.
Ştiu,i ată măreţ i
al orşizadarni c se vor beşt e de nef erici
rea l orascunsă sau de cenuşa
deziluziei.Afil ipsitdesper anţ ănuî nseamnăadeznădăj dui.Fl ăcări l
epământ uluinusunt
cu ni mi c maiprej os decâtparf umuri le cer eşt i.Ni cieu şini cini menial tulnu- ipoat e
judeca.Einucaut ăsăfiemaibuni ,ciî ncear căsăfieconsecvenţ i.Dacănumel edeî nţ el
ept
isepot riveşt eomul uicar et răieşt ecucear e,f ărăaspecul aasupr aaceeacenuar e,at unci
acesta est e un î nţelept. Unul di nt r
e ei , cuceri t
or î nl umea spi ritului, Don Juan î l
cunoaşt eri i
,act or ali nt eligenţ ei,şt ie aceast a maibi ne ca ori cine:„ Nu meri ţ
iun l oc
privil
egi atpepământsau î n cer ,când ţ i
-aiduspânăl adesăvârşi repr eai ubi ta-ţ
ipurt ar e
deoai ebl aj i
nă:r ămâi ,în celmaibuncaz,t otori dicolăoi ţăcu coarne,şini mi cmaimul t
,
chiaradmi ţândcănu cr apidevani tateşicănu- ţiscandal izezisemeni iprint r-oatitudi ne
dej udecăt or."
Tr ebui a, în ori ce caz, să r esti
tuim r aţ i
onament ului absur d chi puri mai cal de.
Imagi naţ iapoat esămaiadaugel aacest eamul teal tele,ţ i
ntui teî nt impşiî nexi lşicar e,de
42 42/62

asemenea,şti
u săt r
ăiască pemăsur aunuiuniver
sfărăvii
torşifărăslăbici
une.Aceast
ă
lumeabsurdă şifără Dumnez eu seumpleatuncicu oamenicaregândescl i
mpedeşinu
maisperă.Şin-am vorbitî
ncădespr eper
sonaj
ulcelmaiabsurd:cr
eatorul.
CREAŢI
AABSURDĂ
FILOSOFIE ŞI ROMAN
Toat eacest evieţimenţ inut

eî n aerulavaralabsur duluin- arput eacont inuafăr ăun
gândpr ofundşist atornic,carel
eî nsufleţeştecu f orţ
al ui.Şi,înacestcaz,nupoat efivorba
decâtde un ci udatsent i
mentde fidel it
ate.S- au văzutoameniconşt i
enţ iîndeplini
ndu- şi
îndatoriri
leî nt i
mpulcel ormaist upiderăzboai e,fărăasesocot iî ncont radicţi
ecu eiî nşişi.
Şiaceast apent rucăpent rueiimportanter asănu el udezeni mi c.Există,ast fel
,of erici
re
met afizică înf aptulde a susţ i
ne absur ditatea l umii.Cuceri rea sau j ocul ,iubiri
lef ără
număr ,r evolta absurdă sunt t ot at
âtea omagi ipe car e omull e aduce propri eisal e
demni tăţiîntr-oluptăîncar eestedinainteînvins.
Tr ebui e doarsă r especţir
egulileluptei.Acestgând poat e aj unge pent ru a hr ănio
mi nteomenească;elasusţ inutşisusţ i
neci vilizaţi
iîntregi.Nu negir ăzboi ul,cimoridi n
pricina luisau t r
ăieşti!Totastfelşicu absur dul:trebuie să r espirio dat ă cu el ,să- i
recunoşt ilecţii
leşisă l eaflimi ezul.În aceast ă privi
nţă,bucuri a prin excelenţă absur dă
estecreaţi
a.„Artaşinumaiart a,spuneNi etzsche;avem arta,pent rucaadevărulsănu ne
ucidă."
Î
n experi
enţapecar eîncercs-odescriu şis-of acsimţ i
tăîn maimul t
ef eluri
,esi gur
că un chi nţâşneşte acolo unde un altulmoare.Căut area puer i
lă a uitării
,chemarea
sati
sfacţi
eirămân ai cif
ărăecou.Darî ncordareaconst antăcaremenţ ineomulî nfaţalumi i
,
deli
rulordonatcar e-lîndeamnă să primească t otultrezesc în elo al t
ăf ebr ă.În acest
univers,opera devine pentru om şansa uni că de a-şimenţ i
ne conşt i
inţa şide a-ifixa
aventuril
e.A creaînseamnăat răidedouăori .Căut ări
leoarbeşinel inişti
teal eluiProust,
met i
culoasasacol ecţiedeflori,det apiseri
işidespai meau t ocmaiaceast ăsemni ficaţi
e.
Tot
conod
saa
ct
ă
r,
ă e
,zade
i nu
zi,a
ore
vi
ama
ţăi
înmu
trel
t
a s
găen
, s
actd
ore
uc
lâ
,tc
cur
ce
ea
rţ
i
ti
oa
ruc
lo
şn
iti
n
t
oţu
iă
oaşid
menein
iae
bp r
sue
rţ
u
zii
t
. c
Toă
ţ
ire
î
niaea
c irse
că
sămi meze,săr epeteşisăr ecreezereali
tateacel eestepr oprie.Sfârşimt otdeaunapri na
avea chipuladevăruri l
ornoastre.Pent ru un om car eaî ntorsspat el
eet ernităţ
ii
,î ntreaga
existenţă nu-idecâtun mi m uriaş sub masca absurdul ui.Câtpri veşte creaţ
ia,ea est e
mar elemi m.
Aceşt ioamenimaiî ntâişt i
u.Apoi ,totefortullorconst ăî n a străbate,a mărişia
îmbogăţ iinsulafărădevi i
torlaţ ărmulcăr eiaau tras.Darmaiî ntâitrebuiesăşt ie.Căci
descoperireaabsur duluicoinci
decu un momentdesuspensi e,în careseel aboreazăşise
l
Şe
igi
t
ni
me
i
c a
ipză
eacp
ea
ss
ti
un
a nu
ile
-iv
vi
i
ot
o
ias
e r
e.
ă aC
dhi
a
or r.
mişi
Po
ea
nme
truno
i
i f
ăr
mu ă
l ev
absa
un
rg
dh
,e
nl
i
uesa
euma
uniMun
punetea
prl
obMă
l sl
emaini
dl
or
ea.
expli
caşiarezol va,cideasi mţişiadescrie.Totulîncepeprinindif
erenţaclarvăzătoare.
Să descri
e,i ată ambi ţi
a ulti
mă a uneigândi riabsurde.Şt ii
nţaînsăşi ,ajunsă la
capătulparadoxuri lorsal e,încet
ează să maipr opună şise opr eşt
e să contempl e şisă
43 43/62

deseneze pei sajulmer eu vi r

gin al fenomenel or.I nima î nvaţ ă ast f
elcă emoţ ia care ne
cupri nde î nf aţa chi puri lor lumiinu ne vi ne din adânci mea ei ,cidi n diversi
tatea lor
.
Expl i
caţ i
a ezadarni că,darsenzaţ iar ămâneşi ,împr eună cu ea,apel uril
eneîncet ateale
unuiuni versi nepui zabi lîncant itate.Înţelegem acum l oculoper eideart ă.
Ea î nseamnă moart ea uneiexper i
enţe şit otodat ă mul tipli
carea ei .E ca o r epet
iţi
e
monot onă şipasi onat ăat emeloror chestrate de l ume:t rupul ,i nepuizabil
ai magi ne pe
front onult empl elor,f ormel e şicul orile,numărulşisuf erinţa.Nu- idecii ndiferentdacă
ter minăm r egăsind pri nci paleleteme al e acestuieseu î n uni versulmagni fic şipueri lal
creat orului.Am gr eşidacăam vedeaî n astaun si mbolşidacăam cr edecăoper adeart ă
poat efisocot ităun r efugi uî nfaţaabsur dul ui.Eaî nsăşiest eunf enomenabsur dşinu ne
pr opunem decâts- o descri em.Ea nu of erăoi eşire dinr ăulspi rit
ual .Este,dimpot ri
vă,
unuldi n semnel e acest uir ău,car eî irepercut ează înî nt r
eaga gândi re a unuiom.Dar
oper a de art ăf ace ca pent ru pri ma oar ă spiri
tulsă- şiiasă di n sine,si t
uându- lînfaţa
cel uilalt
,nuspr easepi erdeî nacesta,cispr ea-iar ătacu preci ziecal eafărăieşirepecar e
mer gem cu t oţ
ii.Sub semnulr aţionament uluiabsur d,cr eaţia urmează i ndi f
erenţeişi
descoperi ri
i. Ea marcheaz ă punct ul di n car eţ âşnesc pasi uni l
e absur de şi unde
raţ
ionament ulîncetează.Astf
elsej usti
ficăloculsăuî nacesteseu.
Vafi de- ajunssăpunem î n evi
denţăcât evatemecomunecr eatoruluişigânditorului
pentruar egăsiînoperadeart ăt oatecontradicţi
il
egândi riiangajat eînabsur d.Înt
r-adevăr,
int
eligenţ
eleseî nrudescmaipuţ inprin concluzi
iidenticecâtpri n cont radicţi
il
ecel esunt
comune.Totast f
elseî ntâmplăşicu gândi reaşicr eaţia.E apr oapei nut i
lsămaispun că
unulşiacel aşichinî lîndeamnăpeom l aacesteat i
tudini.Tocmaideaceeael ecoincidîn
punct ull
ordepl ecare.Daram văzutcădi ntoatefilosofiilecarepl eacădel aabsur dpuţ i
ne
semenţ i
nî nlimitelelui.Şit ocmaidupă di stanţăril
e şidupă i nfidel i
tăţi
leloram put ut
măsur a şimaibi neceanumenu aparţ i
nedecâtabsur dului.Tot odată,suntsi l
itsă mă
î
ntr
eb:est
ecuput
inţ
ăooper
ăabsur
dă?
Nuvom i nsist ani ciodat ăî ndeaj unsasupr acar act erul uiar bitraralvechi iopozi ţ
iiîntre
artăşifil osoficî nţ eleasă înt r-un senspr eastrict,eaest e,în mod si gur ,falsă.Dacăvrem
numaisăspunem căambel edi sciplineî şiau fiecar ecl imat ull orpart icular ,afirmăm,f ără
îndoi ală,un adevăr ,dar car er ămâne conf uz.Si ngur a argument are accept abilă o of eră
cont radicţ i
aî ntrefil osofulî nchi sî nmi jloculsi st
emul uisău şiart i
st ulsi tuatî nf aţa operei
sale.Darl ucrulest eval abilnumaipent ruoanumi tăf ormădeart ăşifil osofie,pecarenoio
consi der ăm ai cidr eptsecundară.I deeauneiart edet aşat edecreat oruleinu est enumai
demodat ă,cişif alsă.Î nopozi ţ
iecu art istul,nisespune:ni ciunfil osofn- af ăuri tvreodat ă
maimul tesisteme.Darast aeadevăratexactî nmăsur aî ncareni ciunart istn- aexpri mat
vreodat ămaimul tdeunsi ngurl ucrusubchi puridi ferite.Perf ecţiuneai nst ant aneeaart ei
,
necesi tatea r eînnoi rii sale nu sunt decât pr ejudecăţ i. Căci şioper a de art ă esteo
const rucţ ieşifiecareşt i
ecâtdemonot onipotfimari icreat ori.Art istul,caşigândi torul ,se
angaj ează şidevi ne elî nsuşiî n opera sa.Aceast ă osmoză pune cea maii mport ant ă
probl emă de est et ică.Maimul t,ni mic nu- imaizadarni c decâtasemenea di sti
ncţiiî n
funcţ iedemet odăşideobi ectpent ruci nes-aconvi nsdeuni tateadescop aspi ritului.Nu
existăgrani ţeîntr edi scipli
nel epecareomulşil epr opunepent ruaî nţelegeşiai ubi .Elese
întrepăt rundşiaceeaşinel ini ştel euneşt e.
E necesarsă spunem de l a bun î nceputcă,pent ru ca o operă absur dă să ne cu
put i
nţ ă,t rebui e ca gândi rea,sub f orma sa cea mail ucidă,să- şiai bă part ea ei .Dar ,î n
acelaşit imp,eanu t rebuiesăsemani fest edecâtcai nt eligenţăordonat oar e.Acestpar adox
44 44/62

seexpl icăconf orm absur dului.Operadeart ăsenaşt eatuncici nd intel

igenţar enunţ ăsă
maiemi t ăr aţionament easupr aconcr etul ui.Eaî nseamnăt riumf ulcărnii.E provocat ăde
gândi r
eal ucidă,careî nsă,chi arî n acestact ,seabandoneazăpesi ne,necedând t entaţiei
deasupr aadăugacel ordescri seunsensmaiadânc,pecare- lştienelegit
im.Oper adeart ă
întruchi peazăodr amăai ntel
igenţ ei,acăreidovadănu of aceî nsădecâtî n mod i ndirect.
Operaabsur dăpr etindeun art istconşt ientdeacest elimiteşioart ăîn car econcr etulnu
semni ficăni mi cmaimul tdecâtelî nsuşi .Eanu poat efiscopul ,sensulşiconsol areaunei
vieţi.A cr easau anu cr eaet otuna.Cr eat orulabsur dnu ţ i
nel aoper asa.Elarput easă
renunţ el aeaşi ,uneori ,cni arr enunţ ăî nschi mbuluneiAbi sinii
.
Put em t ot odat ă vedea î n ast aor egul ă de estet
ică.Adevăr at
a oper ă de art ă est e
totdeaunapemăsur aomul ui.Eaest epri n esenţăceacar espune„ maipuţ in".Exi stăun
anumeraportî ntreexperi enţagl obal ăaunuiart istşioper acar eor eflectă,într eWi lhelm
Mei sterşimat uritatea l uiGoet he.Acestr aporte greşi tcând oper a pretinde să î nchidă
întreaga experi enţăî nt repagi ni lemăt ăsoaseal euneil i
teraturiexplicati
ve.Acestr aporte
buncândoper anu- idecâtunf ragmentt ăiatdinbl oculexperienţei,of aţ
etăadi amant ului
în car est r ălucirea int erioar ă ser ezumă f ără a sel i
mi t
a.Î n primulcazexi stă surplusşi
pretenţi
al aeternitate.În aldoi l
ea,operăfecundă,dat oratăuneiexperi enţ
esubînţelese,a
căreibogăţ i
esel asăghi cit
ă.Pent ruartist
ulabsur d,problemaconst ăî na-şiî
nsuşiart ade
at răi,caree maipresus de î ndemânarea art i
stică.Cu alte cuvint
e,marele arti
stest e,
înainte deorice,în cl i
mat ulabsur dului,un mareom vi u,dacă î nţel
egem că ai
cia t răi
înseamnăî negalămăsur ăasi mţişiagândi .Oper aîntruchi
peazăaşadarodramăi ntelec-
tuală.Oper aabsur dăilustreazăgândireacerenunţ ălai l
uzii
lesaleşicar eseresemnează
sănu maifiedecâtoi ntel
igenţăcesef ol
oseştedeaparenţ e,acoperindcu imaginiceeace
nuar eni cioraţi
une.Dacăl umeaarfii nteli
gibi
lă,artanuarexi st
a.
Nu vorbescai cideart eleformeisau alecul orii
,undest ăpâneştenumaidescr iereaîn
17
s
ap
dl
oe
ln
esdc
idaţ
en ei
i mo
cu d
oce
hs
it
ii
ge
o.iE
,dx
epc
res
ari
easu
înc
nep
tpel
ina
eco
t
el
o
mp ulnd
eleşi
e sf
ârşz
mu eş
et
e
elgâ
e,anfdi
osr
tet
a
ra.
nsF
pil
o
us
sofi
ă ag
î
n ac
ee
ss
t
uto
rr
i
.
Pentru un om absur d,eaemaipl ină deî nvăţ ămi ntedecâtt oatebi bli
otecil
e.Sub un al t
aspect ,t ot ast f
el stau l ucr urile şi cu muzi ca. Dacă exi stă o art ăl ipsit
ă de ori ce
învăţămi nt e,aceeaemuzi ca.Ea seî nrudeşteprea mul tcu mat ematici
lepent ru a nu fi
împrumut atgrat uit
at ea lor.Joculacest a alspi rit
ul uicu sine însuşi,conf orm unorl egi
prestabi l
iteşimăsur ate,sedesf ăşoarăî n spaţiulsonorceneest epr opriu,dardi ncolode
carevi br aţii
le seînt âlnesct otuşiî ntr-un uni ver si numan.Nu exi stă senzaţie maipur ă.
Suntexempl emul tpr easi mple.Omulabsur dr ecunoaşt edreptal esaleacest earmoni işi
acestef orme.
Daraşvr easăvor bescai cidespr eooper ăcar ecomport ăîncelmaîmaregr adtentaţia
deaexpl ica,în carei luziasepr opunedel asine,î n car econcluziaesteapr oapenel i
psită.
Măr eferl acr eaţi
ar omanescă.Î n celeceurmează,î mivoipuneî nt r
ebareadacăabsur dul
poatesăsemenţ i
năî naceast ăcr eaţi
e.
A gândiînseamnă înai
ntedet oatea voisă creezio l
ume( sau să-ţilimi t
ezipr opria
l
ume,ceeace-iacel
aşilucru).Î
nseamnăapl ecadel adezacordulfundament alce- lsepară
peom deexperienţ
a sa,pentru agăsiun teren deînţel
egerepotri
vitcu nost algi
asa,un
uni
ver
sîncorset
atderaţ i
unisau luminatdeanal ogi
icaresăpermi tărezolvareadi vorţului
17
E cur
ios să const
aţică pi
ctur
a cea maii
ntel
ect
ual
ă,aceea care caut
ă să r
educă
real
it
ateal
aelementel
esal
eesenţial
e,numaiest
e,l
ali
mit
ă,decâtobucuri
eaochi
ului
.Ea
numaipăstreazădi
nuniversdecâtcul
oar
ea.
45 45/62

insuport abil.Fi losof ul,c hiarî n cazull uiKant ,est e un cr eator.Elî şiar e personajele,
simbol uri leşiacţ iunea sasecret ă.Elî şiar edeznodămi ntel
esal e.Di mpot rivă,î ntâiet
atea
căpăt at ăderoman f aţădepoezi eşideeseu r eprezi ntă,în ciudaapar enţelor,doaromai
mar eint electualizareaart ei.Săfim bi neî nţeleşi:evorbaî nprimulr ândderomanel ecel e
maideseamă." Fecundi tateaşimăre ţ
iaunuigensemăsoar ăadeseaî nraportcueşecuri le
sale.Numărulcovâr şitorderomanepr oast enut r
ebui esănef acăsăui tăm demăreţ i
acelor
mai bune. Aces tea poart ă î n si ne propri ul l or uni vers. Romanul are l ogica sa,
raţionament elesal e,i nt uiţiaşipost ulat elesal e.Elî şiare,deasemenea,exi genţelesalede
18
claritate.
Opozi ţiaclasi cădecar evorbeam maisusest eî ncăşimaipuţ inl egit
imăî n acestcaz
part i
cul ar.Eaer aval abi l
ăî n vremeacândfil osofiaput eafi uşorsepar atădeaut orulsău.
Ast ăzi,cândgândi reanu maiaspi r
ăl auni versalitate,cândceamaibunăi storieasaarfi
aceea a pocăi nţelorsal e,şt i
m că si stemul ,când eval abil,nu sesepar ă deaut orulsău.
Etica î nsăşi ,sub unuldi n aspect ele sal e,nu- idecâto l ungă şiri gur oasă confidenţ ă.
Gândi rea abst ract ăî nt âlneşt eîn sfârşitsuport ulsău decarne.I arjocuri l
er omaneşt ial e
trupul uişial epasi uni lorseor doneazăşimaimul t,conf orm exigenţeloruneivi zi
unidespr e
lume.Scri itorulnu mai„ povesteşte"
,ciî şicreeazăpr opriulsău uni vers.Mari iromancieri
suntr omanci erifilosofi,adi că contrariulscri it
oril
or cu t eză.E cazull uiBal zac,Sade,
Melvi l
le,St endhal,Dost oievski ,Proust,Mal raux,Kafka,pent ruanuci tadecâtcâţ i
va.
Dart ocmaial egereapecareau f ăcut -odeascr iemaicur ândîni magi nidecâtapelând
lar aţionament e ester evelatoarepent ru o anumi tă gândi r
e cel eest e comună,gândi rea
convi nsă dei nuti
lit
atea ori căruiprinci piu expl i
cati
vşidemesaj ulpl i
n deî nvăţăminteal
apar enţ eisensibil
e.Eiconsi derăoper adr eptun sfârşi tşitotodatădr eptun început ,drept
rezultat uluneifil osofiiadeseaneexpri mat e,dr eptil
ust rareaşiî ncoronareaei .Dareanu- i
compl etădecâtpri nsubî nţelesurileacest eifilosofii.Eaj usti
fică,î nsfârşit
,aceavari antăpe
ove
mu lc
t
ăhe
îlt
ed
amă
ucc
eare
dnsn
i pune
ou l
acăg
eaân
.Id
ni
cr
ae
papi
abul
ăţ
in
dă
eîalî
n
sud
be
lp
iărt
ma e
ra
ez
aă
lp
ue
l
,gom
â d
nde
i
rev
ai
aţ
să,
e dar
mu lţ
ucăgâ
meşn
t
edi
sr
ăe-
a
l
mimeze.Romanuldecar eevor baest einstrument ulacesteicunoaşterirelat
iveşitotodată
i
nepui zabil
e,atâtdeasemănăt oarecu aceea a dr agost
ei.Cr eaţ
iaromanescăseamănă cu
dragostea,pri
nui mir
eainiţi
alăşiprinmedi taţi
afecundă.
Iatăcelpuţin pr esti
giulpecar ei -lrecunoscdel abun î nceput.Darî lrecunoşteam şi
acelorpri nţ
iaigândi riiumi l
ite,alecăr orsi nuciderile-am put utapoicont empl a.Mă in-
tereseazăsăcunoscşisădescri uf orţacar e-
iaducepecal eabăt utăai luzi
ei.Măvoisl uj
i
decişiai cideaceeaşimet odă.Fapt uldeamăfif olosi
tdeeaşipânăacum î mivaî ngădui
să-miscurt ezraţionament ulşisă- lrezum f ărăîntârzi
ereprint r-
unexempl u.Vr eau săştiu
dacă,accept ândsăt răiascăf ărăapel ,omulpoat econsi mţi,deasemenea,sămunceascăşi
să cr eezefără apelşicare est e drumulcare duce căt re acestelibert
ăţi.Vr eau să-mi
descăt uşez uni
ver sulde f antome şisă- lpopul ez numaicu adevăruri l
e cărnii,a căror
prezenţ ănu opotnega.Potsăf acgest ulabsur d,săal eg,di ntreatâteaaltele,ati
tudinea
creatoare.Daro at i
tudine absur dă,pent ru a semenţ ine ca atare,trebuie să rămână
18
Dacă ne gândi
m bi
ne,aşa se expl
ică exi
stenţ
aromanel
orpr
oast
e.Apr
oape t
oat
ă
lumea secr ede capabi lă de a gândişi,într-
o oarecare măsură,bine sau r ău,gândeşte
efecti
v.Pr eapuţini,di mpot ri
vă,potsăsei maginezepoeţisau f
ăuritoridef razefrumoase.
Dardi n cli
pa î
n car egândi rea a pr
evalatasupra sti
lului
,romanula deveni tun bun al
mul ţi
mi i
.Acestanu- iunr ău at
âtdemarepecâtsespune.Ceimaibuniaj ungsăfieşimai
exigenţifaţădeeiî nşişi.Iarceicaresucombănumeri tausăsupr avi
eţuiască.
46 46/62

conşt ientă degrat uitatea ei.Totast felşioper a.Dacă nu r espectă exigenţ eleabsur dului,
dacănui lust reazădi vorţ
ulşirevol ta,dacăsacri ficăpeal t
aruli luziilorşitrezeştesperanţ a,
nu maiegr atui tă.Nu mă maipotdet aşa deea.Vi aţa mea poat eafla î n oper ă— l ucru
derizor iu — un sens.Eanu maiest eacelexer ciţiu dedet aşar eşidepasi unepri n carese
desăvârşescspl endoar eaşii nutilit
ateauneivi eţ iomeneşt i.
În domeni ulcr eaţ i
ei,undet entaţiadeaexpl i
car ămâneceamaiput er ni
că,sepoat e
oare depăşiaceast ăi spit
ă? Î nl umea fict ivă,în careconşt i
inţal umi ir eale este atâtde
puter nică, pot rămâne cr edincios absur dului f ără să cad pradă dori nţeide a t rage
concl uzii?Iat ăt otat âteaînt rebăricare,cu unul tim efort
,t rebuiecercet ate.Aţ iînţel
escare
estesemni ficaţ i
al or.Suntul t
imel escrupul ealeuneiconşt ii
nţeceset emesăr enunţ ela
prima şidi ficila sa î nvăţătur ă,cu pr eţuluneiul ti
me iluzii.Ceea ce est e valabilpent ru
creaţ i
e,consi deratăcaunadi nat it
udi ni
leposibi l
eal eomul uiconşt ientdeabsur d,eval abil
pent ru toat est iluri l
edevi aţ ăceiseof erăacest uiom.Cuceri torulsau act orul,creatorul
sau Don Juanulpoat e să ui te că exerciţiulluide vi aţ
ă nu poat e existaf ără conşt ii
nţa
caract eruluisău l ipsitdesens.Neobi şnuim at âtderepede!Vr em săcâşt i
găm bani ,casă
trăi
mf eri
ciţi,şit oat ă str
ădani a cel ormaibunianide vi aţ ă se concent rează î n vederea
câşti
găriiacestorbani .Fericireaesteui t
at ă,mi j
loculel uatdreptscop.Totast fel
,totefortul
cucerit
orul uivadevi acăt reambi ţie,carenu eral aî nceputdecâtocal ecătr eoviaţămai
înalt
ă.Don Juan,l ar ândulsău,î şiva accept a dest i
nul,mul ţ
umi ndu-se cu aceast ă
exist
enţă,a căr eimăr eţie nu valorează ni micf ărăr evoltă.Unulnesocot eşte conşti
inţa,
celăl
altr evolt
a:în amândouă cazuri le,absur dula di spărut!Îni nima omenească exi stă
atâtaîncăpăţ ânată speranţ ă!Până şioameni iceimaidespri nşidet oatesfârşescuneori
prin a acceptailuzi
a.Aceast ă aprobaredi ctată denevoi a del i
nişt
eest esoral ăuntrică a
consimţ ământ ul
uiexi stenţial
.Exist ăastfelzeidel uminăşii dolidenoroi.Darnoit r
ebui e
săaflăm cal eademi jl
occeducecăt rechipuri leomul ui.
acelaP
şâ
inăd
mo acu
,nm,
evaeşec
fi u
dr
e-i
l
ae
juex
ni
sg
,e
sn
pţe
ria
eabsu
fi lr
ăden
mu e
ri
ţ-
i
,au
săa
orb
ăt
sa
et
rc
ve
ălma
m căicb
ri
en
ae
ţiî
anrce
omaconn
es
st
că
ăepa
o.
aÎ
tn
e
oferiaceeaşiambi guit
ateca anumi tefilosofii.Potdecisăal eg,spreaexempl ifica,ooperă
caresă î ntrunească toat eel ement el
ecei ndi că conştii
nţa absurdul ui,o oper ă având un
punctde pl ecarel i
mpede şiun cl imatl ucid.Conseci nţel
e eivorfi pent ru noipl i
ne de
învăţăminte.Dacăabsur dulnu- irespectat,vom şt iprincesubt erf
ugi u s-aint rodusi luzi
a.
Un exempl u pr eci
s,ot emă,fidel it
atea creatorul uinevorfi de- ajuns.E vor ba deaceeaşi
analizăpecaream f ăcut -
omaisus,î ntr-unmodmaiamănunţ i
t.
Voiexami naot emăf avori
tăal uiDost oievski.Aşfiput ut,laf eldebi ne,săst udiezşi
19
alteopere .Darî npr oblemaaceast aestet r
at atădirect,însensulmăr eţieişialemoţ iei,ca
şiîn cazulfil osofii l
orexi stenţi
alistedespr ecar eam vorbi t.Acestpar al el
ism î miserveşt e
argument area.
.IRILO/
Toţier
oiil
uiDostoi
evskiseîntreabăasuprasensuluivieţ
ii
,iat
ăpri ncesuntmoderni :
nu setem deridi
col
.Sensibi
li
tatea cl
asi
că sedeosebeşt
edesensi bi
li
tatea modernă pri
n
f
aptulcăprima sehrăneşt
edin problememorale,iarul t
ima din problememet afizi
ce.În
A
ceea a l
19
uiMal r
aux,de exempl u.Dar ar fi trebui
tsă abordăm în acelaşiti
mp
problemasoci
ală,car
e,într-
adevăr,nu poat
efievitatădegândireaabsurdă(deşiaceast
aîi
poatepropunemaimul tesoluţ
iişidi
ncel emaidi
feri
te)
.Trebui
et ot
uşisănelimităm.
47 47/62

romanel eluiDost oievski ,întrebareaepusăcu oasemeneai nt ensitate,î ncâteanu poat e

ducedecâtl asol uţ i
iext reme.Exi stenţaest emi nci
noasăsauet ernă.DacăDost oievskis- ar
mul ţumicu aceast ă anal i
ză,n- arfi decâtfil osof.Dareli l
ust r
ează conseci nţele pe care
asemeneaj ocurial espi rit
uluil epotaveaî n vi aţaunuiom şi ,pri n aceast a,eart ist.Di n
aceste conseci nţ eî lr eţine ul ti
ma,aceea pe care elî nsuşi,î n
Jur nal ulunuiscr i
it
or,o
numeşt e„ sinuci erel ogică".Î ntr-adevăr ,în pagi ni
le publ icat eî n decembri e 1876, el
imagi nează r aţionament ul„ sinucideriil ogice".Convi ns că exi stenţa omenească est eo
perfect ă absur ditate pent ru celcare nu cr ede în nemuri re,deznădăj dui tulaj unge l a
următ oarele concl uzii:„De vr eme ce,l aî ntrebările mel eînl egătură cu f erici
rea,mis- a
răspunspri nmi jl
oci reaconşt ii
nţ eimel ecănupotfif ericitaltf
eldecâtî narmoni ecumar ele
tot,pecar enu- lconcepşinuvoifini ci
odat ăînmăsur ăsă- lconcep,evi dent ...Devr emece,
însfâr şit,î
naceast ăordi neal ucrurilor,îmiasum r olulderecl amantşit otodat ădegar ant,
deacuzatşidej udecăt orşidevremecegăsescaceast ăcomedi eanat uriicu desăvârşi re
stupidă, socot i
nd chi ar umi lit
or di n part e- mi să accept s- oj oc..
.Î n cal itatea mea
indiscut abil
ăder ecl amantşidegarant ,dej udecăt orşideacuzat ,condamnaceast ănat ur ă
care,cuoat âtdeneruşi nat ăîndr ăzneal ă,m- af ăcutsămănasccasăsuf ăr,ocondamnsă
fieni micit
ăodat ăcumi ne."
O asemenea at it
udine maicomport ăî ncă un oar ecare umor .Acest si nucigaş se
omoarăpent rucă,pepl an metafizic,evexat.Într-
unanumesens,ser ăzbună.E modull ui
deaarăt acă„ nu selasă înşelat
."Ştimtotuşicăaceeaşit emăcapătăceamaiadmi rabilă
ampl oaredat orit
ăl uiKiri
lov,personajdin Demoni ,part
i i
zan elînsuşialsi nucideri
ilogice.
InginerulKirilovdeclarăundevacăvreasă- şiiaviaţapent ru că„asta-iideeal ui"
.E lesne
devăzutcăacest ecuvintet r
ebuieînţel
eseînsensull orpropriu.Elsepr egăteştedemoart e
în numel euneii dei,alunuigând.Avem de- af aceaicicu sinucidereasuperi oară.Treptat,
de-al ungulscenel orîncur sulcăroramascal uiKiril
ovsel umineazăpuţ incât epuţ i
n,nise
dezvăl
ui e gândul f atal ce-lî nsufleţeşte. Într-adevăr,i nginerul reiar aţionament ul di n
Jurnal.Simt e că Dumnezeu e necesarşică Elt rebuie să exist
e.Dar ,t ot odată,ştie că
Dumnezeunu exi stăşicănu poat eexi sta.„Cum denu î nţel
egi,exclamăel ,căacestmot i
v
esufici entpent ru at eomorî ?"Atareat itudineareşiî n cazulluicât evadi n consecinţele
absurde.Accept ă,di nindiferenţă,casi nucidereal uisăfieut i
li
zatăînf olosuluneicauzepe
careodi spreţuieşte.„Am hot ărâtînnoapt eaast acămi -
et otuna."Îşipr egăt eşte,însfârşit,
gestul cu un sent iment de r ev
oltă şide l ibertate.„ Mă voiomorî spre a- mi afirma
nesupuner ea,noua şit eribila mea libertate".Nu maie vor ba de r ăzbunare,de r evoltă.
Kiri
lovestedeciunper sonajabsur d— cuaceast ăr ezervăesenţ i
alăt otuşi:seomoar ă.Dar
e
al
bsî
nusu
rdşi
înne
dee
px
lp
il
ni
că
a saac
pe
uar
st
iă
t
atc
eo
.n
Ît
nr
a
trd
-i
c
adţ
i
eevăş
ri
,în
ela
aşda
aufe
gl
ă,în
lci
og â
ct
ins
ieald
eez
av
dăl
uu
cie
ătotor
ato
edda
et
ămosecr
a rt
e
et
uol
ambi ţi
eext raordinară,caredăper sonaj uluiî ntreagasaper spect i
vă:vreasăseomoar espr e
adevenidumnezeu.
Raţionament ul e de o cl arit
ate cl asică. Dacă Dumnez eu nu exi stă, Ki ri
lov est e
dumnezeu.DacăDumnezeunu exi st
ă,Ki ri
lovt rebui esăseomoare,Ki rilovt r
ebui edecisă
seomoarepent ru a fi dumnez eu.E o l ogică absur dă,darest etocmaicea car et rebuie.
Interesantest eînsăadaunsensacest eidi vini
tăţ iadusepepământ ,ceeaceî nseamnăde
faptal umi napremi sa:„ DacăDumnez eunu exi stă,eusuntdumnez eu" ,car erămâneî ncă
dest ulde obscur ă.E i mport ant să r emar căm maiî ntâică omulcar e afirmă aceast ă
pretenţ ienesăbui tăaparţ i
neîntrut otull umi iacest eia.Înfiecar edimi neaţ ăf acegi mnast i
că
sprea- şiîntreţi
nesănăt atea.Îlemoţ ioneazăbucuri al uiŞat ovdea- şifir egăsitsoţ ia.Peo
hârt iecevafigăsi tădupămoart easa,vr easădesenezeofigur ăcaresă„ le"deacut ifla.E
copi l
ăr osşii utelamâni e,pătimaş,met odi cşisensi bil.E supr aom prinl ogi caşipri ni deea
48 48/62

sa fixă,dare om î nt oat e celel

altepri vinţ
e.Totuşi ,eleacel a car enevorbeşt e cu cal m
despr e pr oprial ui divinitate. Nu- i nebun sau, at unci, Dost oievski î nsuşi e nebun.
Zbuci umull uinu sedat oreazăaşadaruneii l
uzi
idemegal oman.I araî nţ elegecuvi nt eleîn
sensull orpr opriuarfi,dedat aast a,ridicol
.
Kiril
ov î nsuşine aj ut ă să înţ el
egem şimaibi ne.La o î nt rebare a l uiSt avroghi n,
precizează cănu segândeşt el a un dumnez eu-om.Am put eacr edecă di n grija de a se
deosebideHri stos.Dar ,î nr ealitate,evorba dea- lanexa peacest a.Înt r-adevăr,Ki ril
ov
imagi neazăocl i
păcăI isus,muri nd,nuser egăseşteî npar adi s.Elî şidăat unciseamacă
toatechi nurilesal eau f ostzadarni ce.„ Legi
lenaturi i
,spunei nginerul ,l-au si l
itpeHri stos
săt răiască în mi j
loculmi nciuni işisămoară pent ru o mi nci ună. "În acestsensnumai ,
Ii
sus î ntruchi pează î nt reaga dr amă omenească. Est e omul -per fect, fiindcă a r eal i
zat
condi ţi
aceamaiabsur dă.Nu- iDumnezeul -om ciomul -
dumnezeu.Şi ,cael ,fiecaredi ntre
noipoat efir ăst i
gnitşiî nşelat— fiecar eest erăst
ignitşiî nşelatî ntr- oanumi tămăsur ă.
Divinitateadecar evorbi m edecipede-a- nt
r egulterestră.„ Am căut att impdet reiani ,
spune Ki ril
ov, at ri
butul di vinit
ăţii mel e: i
ndependenţ a". Din aceast ă cl ipă, întrezărim
sensulpr emi seiki ril
oviene:„ Dacă Dumnez eu nu exi stă,eu suntdumnez eu."A deveni
dumnez eu nu înseamnădecâtafi l iberpeacestpământ ,anu sl ujiofiinţănemuri toare,
înseamnă mai cu seamă, bi neînţ
eles, a trage toat
e conseci nţele acestei dureroase
independenţe.DacăDumnezeuexi st
ă,t ot
uldepindedeElşinoinuput em nimicî mpot ri
va
voinţeil
ui.Dacă nu exist ă,totuldepi ndedenoi .Pentru Ki ri
lov şipentru Nietzsche,a- l
omorîpeDumnez eu î
nseamnăadevenit uînsuţidumnez eu,î nseamnăar eali
zachi arpe
20
acestpământvi aţaveşnicădespr ecarenevor beşteEvanghel i
a.
Dar
,dacăaceast ăcri mămet afizicăede- aj
unspent ru desăvârşireaomul ui,lacebun
săisemaiadaugesi nuci derea?Decesăt eomori,săpărăseşt iaceastălume,dupăceţ i
-ai
cuceritl
ibertat
ea?O at areat it
udi neecont radict
ori
e.Ki ri
lovoşt i
epr ea bi
neşideaceea
a
gdl
oa
ru
ieg
iă
":Da
. „Da
rcăame
o simţ
nii
iasce
una
tsta
ig,
noe
rşt
aiu
nţinEţ
. ar
i nu şi
, d
si epa
mt „r
at
e
cead
seaa
t".teaomo
C pervâ
r, vei
eme at r
ă
ui
l iî
Pnr
ocul
meme
t
eu a
,
21
nut rescî n suflet eleloroar basper anţă. Au nevoi esăl isearat edrumulşinu sepotl i
psi
depr edică.Kirilovt rebui eaşadarsăseomoar edi n dragost epent ru omeni re.Trebui esăl e
aratef raţil
orsăiocal eregal ăşianevoi oasăpecarevamergeelceldi ntâi.Sinuci derealuie
o sinuci dere pedagogi că.Ki ril
ov se sacri fică.Tot uşi,deşir ăst i
gnit,elnu va fi î nşelat.
Rămâne omul -dumnez eu,cunoscându- şimoart ea fără de viitor,păt runs de mel ancol ia
evanghel i
că.„Suntnef ericit,spuneel ,pent rucăsuntsi l
itsă-miafirm l i
bert atea."Dardupă
moart ealui,oameni i
,î nsfir şit,vorşt işiacestpământsevaumpl edeţ arişivast r
ălucide
măr eţ i
eomenească.Gl onţ ulporni tdi n pi stol
ull uiKi ril
ovvafi semnal ulul ti
meir evoluţ ii
.
Ast f
el,nu di sper area îlî mpi ngel amoart e,cinumaidr agosteadeapr oapel e.Înaintedea
termi naî n modsânger osoi nexpri mabi lăavent ur ăspi ri
tuală,Ki ril
ovrost eşteuncuvântl a
feldevechicaşisuf erinţ aoameni lor:„Totulebi ne" .
LaDost oievski ,temasi nuci deriieste,aşadar ,ot emăabsur dă.Sănot ăm,î naint edea
cont inua,căKi rilovr eapareî n alteper sonaj ecare,deasemenea,suntpunct uldepl ecare
pent ru noi t eme absur de. St avroghi n şi I van Karamazov apl ică î n vi aţă practica
adevăruri lorabsur de.Moart eal uiKi ril
ovî ieliber eazăpeei .Amândoiî ncear căsăfieţ ari.
Stavroghi nduceovi aţă„ ironi că"— şt i
mî ndeaj unsdebi necare.St ârneşt eur ăî njurull ui.
Şit otuşi,cuvânt ul-chei ealacest uiper sonajseaflăî n scr i
soareasadeadi o:„ N-am put ut
20
„
Stavroghi
n:Cr
eziî
n vi
aţa veşni
că î
ntr-
o al
tăl
ume? Ki
ril
ov:Nu,darcred î
n vi
aţa
veşnicăînaceast
ălume."
21
„
Omull-anăscoci
tpeDumnezeu pent
ru casănu seomoare.I
atărezumat
uli
stori
ei
universal
edepânăacum. "
49 49/62

urîni mic şipe ni meni"

.Est eţ aruli ndif
erenţei.Ca şiI van,carerefuză să abdice de la
put eril
er egale aleintel
igenţei.Acelora care,ca f r
atele său,dovedesc prin viaţ
al or că,
pent ruacr ede,trebui
esăt eumi leşti
,elarput easăl erăspundăcăoasemeneacondi ţi
ee
li
psi tă dedemni t
ate.Cuvânt ulsău chei eeste:„Totuleî ngăduit"
,cu nuanţ a cuvenită de
tristeţ
e.Bi neînţel
es,caşiNi etzsche,celmaicel ebrudi nt
reuci gaşi
ideDumnezeu,sf ârşeşte
şielî n nebuni e.Dareun ri sccar et rebui
eî nfruntatşi,înfaţaunorasemeneasf ârşi
turi
tragice,mi şcarea esenţi
ală a spi ri
tuluiabsur d constăî n a se î
ntr
eba:„ Şice dovedeşt e
aceasta?"
Astf
el,romanele,caş i ur
J nalul,punprobl emaabsur dului.Eleinstaur
eazăl ogicadusă
până la moarte,exalt
area,libertatea „teribilă",glori
aţ ari
lor devenit
ă gl
orie omenească.
Totulebine,totuleîngăduit,ni mi cnu t rebui eurât:iat
ăt otatâteajudecaţiabsur de.Dar
câtedepr odi
gioasăaceastăcreaţie,î n carefii nţedef ocşidegheaţ ăneparat âtdef ami-
li
are!Lumeapăt i
maşăai ndiferenţei,carecl ocoteşt
eî ninimal or,nu nisepareî ntruni mi
c
monstruoasă.Regăsimî neaspai mel enoast rezilni
ce.Şini meni,fărăîndoial
ă,n- aşt i
utca
Dost oi
evskisăî nveşmânt ezel umeaabsur dăî nfarmeceat âtdeapr opiateşi ,t otodată,atât
dechi nuitoare.
Şitotuşi,car e-iconcluzialui?Douăci t
at enevorarăt acompl etarăst urnar emet afizi
că
ce-lducepescri itorcătreal terevel
aţi
i.Raţ ionament ulsinucideri
il ogicepr ovocând unel e
protestealecri t
i cilor,Dostoievski
,înpagi nil
eurmăt oarealeJur
nalului,îşidezvol tăpunct ul
deveder e,t răgând următ oareaconcluzie:„Dacă f ăpturi
iomeneşt icr edi nţaî n nemuri reîi
esteatâtdenecesar ă( î
ncâtf ărăeaajungesăseomoar e)
,înseamnăcăearepr ezint
ăst ar
ea
normal ăaomeni rii.Astf
elfii nd,nemurireasuflet uluiomenescexi stăî nmodneî ndoielni
c."
Pedeal tă part e,î n ul
timelepagi nialeul ti
mul uisău r oman,l a capăt ulacel eigigantice
l
rup
el
it
g e
ac
i ,u
că Dumn
vomîez
ne
vu
a,d
i c
iâ
nţivar
mo co
ţ
ipi
şiî
icl
ăîn
ntr
ee
vab
oăî
m p
netâAl
nl
i
ioş
ua
n:
i„
iKara
cu al
ma
ţii
?z
"ov
I,
areAa
ld
i
oe
şv
aăr
lat
e ce
r
ă s
spp
uu
ndn
ee
:
„Sigur,nevom î ntâlnişinevom povest icubucuri et otces-aînt âmpl at".
Ast fel
, Kiri
lov, Stavr oghin şi Ivan sunt î nfrânţi
. Fraţii Kar amazov dă răspuns
Demoni lor.Şievorba,î ntr-adevăr,deoconcl uzie.Cazull uiAlioşanu- iambi guucaacel aal
prinţul uiMâşki n.Bol nav,acest a di
n urmă t r
ăi eşteîntr-un prezentperpet uu,nuanţ atde
sur âsurişidei ndi f
erenţă,şiaceast ăst aredebeat i
tudinearput eafiî nsăşiviaţaveşnicăde
carevorbeşt eprinţul.Alioşa,di mpotrivă,spunel impede:„ Nevom î ntâlni
".Nu maipoat efi
vorbadesi nuci
dereşidenebuni e.Lacebun,pent rucelceest esi gurdenemuri r
eşidebu-
cur
ce si
i
-l
aeî
e
ni?
âOmu
tmpl l
atî
.şA
" is
st
cfhi
elmb
,piă
stpl
orol
uplr
ui
aiKsa
i d
ri
loi
v
vini
şit
-a
at
selpb
oeof
ze
ir
ti
c
g i
lr
oe
n.
ţ„
uNe
luvo
ndm
evpaov
î
nes
Rtis
ucu
ia,bu
dc
aul
rrui
e
metot
a
acont i
nuatsănut reascăoar beleeisper anţe.Oameni in- auî nţeles„ aceasta" .
Nu nevorbeşt edeciun r omanci erabsur d,ciun r omanci erexi stenţiali
st .Şiîn cazul
său sal t
ulesteemoţ ionant ,înveşmânt ândî n măreţ ieart acare- linspi r
ă.E oadezi unei m-
presionant ă, zămi sl
ită î n î ndoi ală, nesi gură şi î nflăcărat ă. Vorbi nd despr e Fr aţii
Kar amazov,Dost oievskiscr ia:„ Chest iunea pri nci pală ceva fi urmări t
ăî nt oatepagi nile
acesteicărţ ieste cea care m- a chi nui t,conşt i
entsau i nconşt ient,î ntreaga mea vi aţă:
existenţal uiDumnez eu".E gr eu de cr ezutcă un si ngurr oman a f ostde-aj unsspr ea
transforma în cer ti
tudi ne pl i
nă de bucuri e suf erinţa uneivi eţiî ntregi.Un coment ator22
remarcă,şipebunădr eptate,căDost oievskiest emaiapr oapedeI van:î nt impcecapi tolele
afirmat i
ve din Fr aţiiKaramazov i -au cerutt reil unide st rădani e,„ blasfemi il
e",cum l e
numeşt eel,auf ostscri secuexal t
ar eî nt reisăpt ămâni .Toat epersonaj elepoart ăîncarnea
22
Bori
sSchoel
zer
50 50/62

loracestghi mpe,pecar e-lînfigşimaiadânc,sau cărui aî icaut ăunl eacî nsenzaţ i

esauî n
23
imoralitat e .Să r ămânem,ori cum,asupr a acesteiî ndoiel i
.I ată o oper ăî n care,î ntr-un
clarobscurmaii mpr esi
onantdecâtl umi nazi l
ei,put em surpri ndel uptaomul uiî mpot riva
speranţ elorsal e.Aj unsl acapăt ulei
,cr eatorulal egeî mpot riva personaj elorsal e.Aceast ă
cont r
adi cţi
eneî ngădui esăi ntroducem onuanţ ă.Î n cazuldef ă,nu evorbadeo
aţ operă
absur dă,cideooper ăcarepuneprobl emaabsur dul ui.
Răspunsull uiDost oievskieste umi l
inţa,„ ruşinea" ,după cum î ispune St avroghi n.
Di mpotrivă,ooper ăabsur dănu dăni ciunr ăspuns,i atăt oatădeosebi rea.Î nî nchei
er e,să
not ăm căabsur dulecont razisînaceast ăoper ănu decar act eruleicr eştin,cidef aptulcă
eavest eştevi aţavi itoare.Poţ ificreşti
nşiabsur d.Exi stăexempl edecreşt i
nicar enucredî n
viaţa viitoar e.Î nl egătură cu oper a de art ă,arfi deciposi bilsă se pr ecizeze una di n
direcţi
ileanal i
zeiabsur de,aşacum s- aput utîntrezăriî n pagi nil
epr ecedent e.Eaducel a
afirmarea „ absur dităţiiEvanghel i
ei"
, punând î nl umi nă i deea, fecundă î n urmări , că
convinger ilepotmer gemânăî nmânăcul ipsadecr edinţă.Vedem,di mpot rivă,cum aut orul
Demoni l
or,deşidepri nscu acest edrumuri ,aapucat ,în celedi n urmă,peocal ecu t otul
diferi
tă.Surpri nzăt orulrăspunsdatdecr eatorpersonaj el
orsal e,deDost oievskil uiKi ril
ov,
poat
efi,î
ntr-
adevăr
,rezumatast
fel
:exi
stenţ
aest
emi
nci
noasăşiveşni
că.
CREAŢIA FĂRĂ DE /IITOR
Văd,aşadar,căsperanţ
anupoat efieludat
ăodat ăpentrutot
deaunaşicăî ipoatelua
cu asal
tşipeceicesevoiau i
zbăvi
ţideea.Operel
edecareaf ostvorbapânăai cimăi n-
ter
eseazătocmaidi
n acestpunctdevedere.Aşputea,celpuţi
n sub raport
ulcreaţi
ei,să
24
enu
Ob imă
ecturlc
aâ
cte
ev
sa
teiocp
ee
rrce
etcr
ă uie a
sde
tevăr
o aa
ntuabsu
me fir
de
d e
li.
t
atDa
e.rBiî
sn
er t
o
ca
i ate
n- t
ar
efb
ou
s i
te s
âă
at tdexi
e ss
ate
pr u
ăncuî
nece
rp
etu
ict
.
ii
decâtpent ru căsocot eacănu exi stăduşman maipri mej diosdecâtun fiu car ea păr ăsit
drumulceldr ept .Dari storiaî ndrăznel i
lorgnost iceşipersi st enţacur entelormani heisteau
făcut mai mul t pent ru f ăuri rea dogmei or t
odoxe decât t oat e rugăci unile. Păst rând
proporţ i
il
e,t otast felst au l ucruri leşicu absur dul .Recunoaşt em drumulsău pr opriu,pe
măsur ă cedescoperi m căi lecesedepărt ează deel .La capăt ulr aţionament ul uiabsur d,
într-unadi nat itudi niledi ctat edel ogicasa,nu- ii ndiferentsăr egăseşt isperanţ a,i ntrodusă
din nou sub una di nî nfăţ i
şări leeicel emaipat et
ice.Aceast a nearat ă câtedegr eu de
realizatascezaabsur dă.Aceast anearat ămaicuseamănecesi tat eauneiconşt iinţecl ipăde
cli
păl ucide,t rimi ţându- nel acadrulgeneralalacest uieseu.
Dardacănu sepuneî ncăpr oblemadeai nvent ariaoper eleabsur de,put em celpuţ in
să t ragem concl uzi i
leî nl egăt ură cu at itudinea cr eatoar e,adi că î nl egăt ură cu una di n
atitudini l
ecar epotî ntr egiexi stenţ a absur dă.Art a nu poat efi deni micmaibi nesl uj i
tă
decâtde o gândi re negat ivă.Tent ati
vel e eiobscur e şiumi lit
e suntt otat âtde necesar e
pent ruî nţeleger eauneimarioper epecâtdenecesarăecul oareaneagr ăpent ruaî nţel ege
culoar eaal bă.A muncişiacr ea„ pent runi mi c",ascul pt aî nar gil
ă,aşt icăceeacecreez i
tu nu arevi itor ,a- ţivedeaoperani mi cităîntr-osi ngur ăzi ,conşt ientfii nd că,î nî nţelesul
luicelmaiadânc,f apt ulet otat âtdel ipsitdeî nsemnăt atecaşiacel adeazi dipent ruse-
cole— i atăî nţ elepci uneadi ficilăpecar eoî ngădui egândi reaabsur dă.Să- şiîndepl i
nească
23
Gi
def
aceoobservaţ
ieci
udat
ăşipăt
runzăt
oar
e:apr
oapet
oţieroi
iluiDost
oievskisunt
pol
igami .
24
ckdeMel
MobyDi vil
le,deexempl
u.
51 51/62

în acel aşit impcel edouăsarci ni,negând,pedeopart e,exal tând,pedeal t

ăpart e— i ată
drumulcesedeschi deî nf aţa creatorul
uiabsur d.Elt rebuiesă r esti
tui evidul uicul orile
sale.
Aj ungem ast fell a o concepţ i
epart i
culară a oper eideart ă.Pr ea adesea oper a unui
creat oreconsi derat ă ca o sui tă demărt urisi
rii zol
ate.Art i
stulest econf undatat uncicu
omuldel i
ter e.O gândi repr ofundă seaflă î n cont i
nuă deveni re,îmbr ăţ i
şeazăexperi enţ a
uneivi eţ iîntr egişisemodel ează după ea.Totast f
el,cr eaţia unică a unuiom et otmai
put erni căcu fiecaredi n chi puri l
esal esuccesiveşimul tipl
e,adi căcu fiecarenouăoper ă.
Unel el eî ntregescpe cel elalte,lecorectează sau l eaj ung di n urmă şi ,de asemenea,l e
cont razi c.Creaţ i
ai asf ârşitnuodat ăcu stri
găt ulvict
ori osalart istuluiorbi tdei luzie:„Am
spust ot ul",cio dat ă cu moart ea creat
orului,cu carese î ncheie experi enţa acest uia şi
cart eapr opriegeni uluisău.
Acestef ort ,aceast ăconşt ii
nţăsupr aomeneascănu- iaparî n chi p necesarci t
itorului.
Nu exi st ă mi st erî n cr eaţia omenească.Voi nţa săvârşeşt e acestmi racol .Dar nu exi st ă
creaţ ie adevăr atăf ără t ai
nă. Neî ndoiel
nic, o suită de oper e poat e fi doar o ser ie de
apr oximaţ iial eunei aşiacel eiaşigândi ri
.Darput em sănei magi năm şioal tăcat egoriede
creat ori,car earpr oceda prinjuxtapuner e.Oper elel orpotpăr ea f
ăr ălegăt ur
ăî ntreel e.
Într-oanumi tă măsur ă,elesuntcont radictorii
.Dar ,consi der
ateî nr aportcu acelt otpe
care- lal căt
uiesc,vedem cum el eseart icul
eazăî nf uncţ i
edeoanumi tăordi ne.Moart eal e
dă,ast fel,sensuldefini ti
v.Eleprimescl uminal orceamaist r
ălucit
oar edel aînsăşiviaţ a
aut oruluil or.Câtăvremeacest atrăieşte,operelesal enu- sdecâtocol ecţi
edeeşecuri .Dar ,
dacăacest eeşecuripăst r
eazătoateaceeaşir ezonanţ ă,cr eat
orulaşt i
utsăr epeteimagi nea
propri eisal econdiţ
ii,aştiutsădeagl assecret uluisterilpecare-ldeţi
ne.
Ef ortul de domi nare est
e, într-un asemenea caz, consi derabil. Dar i ntel
igenţ a
omeneascăpoat esăf acăfaţălamul tmaimul t.Eavademonst ranumaiaspect ulvol
unt ar
alc
me nr
e
ţa
nţ
i ei
ei
c.n
o Aş
mt
ii
nar
ţăt
a a
tt
r
eaî
nzăa
.l
tăr
Da pal
urt
ce
rucl
ănvo-
uin
iţca
uopme
utn
ie
na
ţăsc
fă
ărnu
ă a
di
scre
i
pla
i
nl
t sc
ă. o
Cp
r d
eae
ţi
acâeta
stce
ecl
a
eadea
ma i
eficaceşcoal ăar ăbdăriişial uci dit
ăţ i
i.Est e,deasemenea,mărt uriazgudui toar easingur ei
demni tăţia omul ui:revoltat enaceî mpot riva condiţ
i eisale,persever enţaînt r-un ef
ortpe
care-lconsi deră steril
.Ea cereun ef ortcot idian,st ăpânire desi ne,apr ecierea exactăa
li
mi t
eloradevărul ui,măsur ăşif orţă.Eaî nseamnăasceză.Şit oateacest ea„pent runi mic",
pentru ar epeta mer eu acelaşil ucru şianu î naintani cimăcarcu un pas.Darpoat ecă
mareaoper ădeart ăar emaipuţ inăi mport anţ ăprineaî nsăşidecâtpri nî ncer carealacar e
îlsupunepeom şipri n ocazi
apecar ei -odădea- şidepăşipr oprii
lenăl ucişideasemai
apropiacuî ncăpuţ inder eali
t at
easanudă.
Să nu se conf unde est eti

cil
e.Nu i nvoc ai cidocument area răbdătoare,i lustr
area
neî ncetatăşist eril
ăauneit eze,cidi mpot rivă,dacăm- am exprimatl i
mpede.Romanulcu
teză,oper acarevr easăconfirme,ceamaivr ednicădedi spr
eţdi ntoate,esteceacarecel
maiadeseorisei nspirădi ntr-ogândi resat i
sfăcut ă.Demonstrăm adevărulpecar esocot im
că- ldeţinem.Darast f
elnu punem î nmi şcar edecâti dei
,iaridei
lesuntcont rariulgândi rii
.
Cr eatoriideacestf elsuntfil osofiruşi naţi.Ceidespr ecarevorbescsau pecar e- iimaginez
sunt ,di mpotrivă,gândi toril ucizi
.Aj unşil a un anume punct ,acolo unde gândi rea se
întoarceasupraeiî nseşi ,eiînalţăi maginileoperel orlorcapeni ştesimbolurievi denteal e
uneigândi ril
imi tate,muri toareşirevol t
ate.
Eledovedesc,poat e,ceva.Darr omanci eriiîşidau acest
edovezimaicur ândl orînşile
decâtcel or
lal
ţi.Esenţ ialulest ecăt ri
umf ăî nconcretşiî naceastast ămăre ţi
al or.Triumf ul
52 52/62

acesta pede- a-ntregulcarnall e-afostpr egătitdeogândi r

eal ecăreiput eriabst r
act eau
fostumi li
te.Cândumi l
inţaedepl ină,carneadădi ntr-odatăcreaţieiîntreagasast rălucire
absur dă.Tocmaifil osofiii ronicisuntceicar ecreeazăoper epasionate.
Oricegândi r
ecar er enunţ ăl a unitatepr eamăr eşt
edi versi
tat
ea.I ardi versi
tatea este
domeni ulartei.Singur agândi recar eeliber eazăspi ri
tulesteceacar e-llasăsi ngur,sigurde
limit
ele sale şi de sf ârşitul său apr opi at . Nici o doctri
nă nu- l solici
tă. El aşt eaptă
mat urizareaopereişia vi eţi
i.Despri nsă deel ,oper a vafacesăr ăsuneodat ă maimul t
vocea st i
nsă a unuisufleti zbăvitpent ru t otdeauna de sper anţă.Sau va t ăcea,dacă
creatorul,obositdej oculsău,vr easă-lpăr ăsească.Amândouăat i
tudinilesuntechi valente.
Preti
nd,astfel
,creaţieiabsurdeceea ce pret i
ndeam şigândi rii:revolt
a,l i
bertat
ea şi
diversit
atea.Ea va mani f
esta apoiprofunda sa inutil
it
ate.În acestef ortcoti
dian,în care
intel
igenţa şipasiunea seîntrepătrund şiseexal tă,omulabsur d descoperă o disci
pli
nă
care va const i
tui esenţi
alul forţ
ei sale. Per
severenţa necesară ai ci,încăpăţânarea şi
clarvizi
uneaseî ntâlnescastf
elcu at i
tudineacuceritorului
.A creaî nseamnăadaof ormă
pr opriuluidesti
n.Toateacest epersonajesedefinescpri noperal or,celpuţintotatâtpecât
sedefineşt eaceastaprinel e.Actorulne-aarătat:nuexi stăgraniţăîntreapăreaşiafi.
Sămaispunem odat ă.Nimi cdintoat
eaces t
eanuareunsensr eal.Pedrumulacest ei
li
bert ăţimair ămânedef ăcutîncăunpas.Ul t
imulef ortalacestorspirit
eînrudit
e,alcrea-
toruluisaualcuceri t
orului,estedeaşt isăseel iberezeşideoperaî ntrepri
nsă,deaaj unge
să admi tă că operaî nsăşi— cucer i
re,dragost e sau creaţie — poat e să nu existe,
încununândast f
elinutili
tateaprofundăaori căreivieţii
ndividuale.Aceastaledăchi armai
mul t
ăuşuri nţăînrealizareaoper ei
,caşicum f aptuldea- şidaseamadeabsur di
tateavieţi
i
i-arîndr ept
ăţisăisedărui ascăfărămăsur ă.
uni Nu
că ama
ftal
ii
t
ară
t
emâanea
mors
ţt
f
i
ie
,l
tde
ot
ucâ
l
,tb
uuncd
ue
rs
it
ei
nsaî
nc
u far
ere
i
cid
ro,
ear
eslf
â
i
brş
ei
rt
ut
t
a l
ee
.f
Rat
ăal
mâ.Î
n
neao
f
arl
uăme
deaîcea
n st
caă
re
omulesi ngurulst ăpân.Ceeaceî lînlănţuiaer ailuziauneial telumi.Soartagândi riisale
nu maiesă seabandonez epe si ne,cisăi zbucneascăî ni magini.Ea sepuneî nj ocîn
mituri
,fărăîndoială,darînmi turicenuaual tăpr ofunzimedecâtaceeaadur eri
iomeneşt i
şicaresuntinepui zabi
lecaşiea.Nu f abul adi vinăceî nşalăşiorbeşt e,cichipul,gestulşi
dramapământ ească,încareser ezumăoî nţelepciunedi ficil
ăşiopasi unef ărăviit
or.
MITUL LUI SISIF
Zei
iî losândi seră pe Si sifsă r ost
ogol ească întruna o st âncă până î n vârfulunui
munt e,deundepi atracădeadusădepr opriaeigr eutat e.Socot i
ser ăcu oar ecaredr eptat e
cănu- ipedeapsămaicr âncenăcamuncazadarni căşif ărăsper anţ ă.
Dacă-lcredem pe Homer ,Sisifer a celmaiî nţeleptşimaiprudentdi ntremuri tori.
Dupăoal tătradiţie,totuşielî ncl
inacăt remeseri adehoţ .Nuvădai ciniciocont radicţie.În
legăt
ur ă cu pricinile pentru care a aj uns t rudit
oruli nutilalI nfernuluipăr eri
le sunt
împărţite.Maiî ntâi,esteînvi nuitcăşi -arfiî ngăduitunel elibertăţifaţădezei ,căroral e- a
trădatsecretele.Egi na,fii ca l uiAsope,a f ostrăpi t
ă de I upiter.Tat ăl,ui mitde aceast ă
dispariţ
ie,is-apl ânsl uiSi sif
.Acesta,careşt iaderăpi re,i-
af ăgădui tluiAsopesă- ispună
totul
,cucondi ţ i
acaelsădeaapăci tadeleiCori ntului.Nus-at emutdef ulgerelecereştişia
alesbinecuvânt areaapei ,dr eptpent rucar eaf ostpedepsi tînI nfern.Homernepovest eşt e,

53 53/62

de asemenea,că Si sifpusese Moart ea î

nl anţ uri.Pl uton n- a put utsuf erisă- şivadă
împărăţ ia pust i
e şit ăcută.L- at rimi s pe zeulr ăzboiului ,care a scos- o pe Moart e di
n
mâi nileînvingăt oruluisău.
Semaispuneşică Si sif,pepat uldemoart e,a vr ut ,în mod nesocot it,săpună l a
încercaredr agost easoţ i
eisal e.I-aporunci tsănu- lînmormânt eze,cisă- iaruncet rupulîn
mi j
loculpi eţeipubl i
ce.Si sifs- at rezitî nInfern.Şiacol o,mâni atdeo ascul tareat âtde
potrivnicădr agost eiomeneşt i,aobţ i
nutdel aPl ut on îngădui nţ asăseî ntoarcăpepământ ,
spr ea-şipedepsisoţ ia.Dar ,cândavăzutdi nnou chi pulacest eil umi ,cânds- abucur atde
apă şide soar e,de pi etrele cal de şide mare,n- a maivr utsă se î ntoarcă în umbra
Infernul ui. Ni cichemări l
e, ni ci mâni a şi ni ci ameni nţ ăril
e di vi
ne nu l -au cl i
ntit di
n
hot ărârea lui.A mait răitmul ţianiî ncă,pri vind l i
ni ar otunji tă a golfului,înfaţ a mării
strălucitoare şia pământ ul uisur âzăt or.Spr e a- lsupune,a f ostnevoi e de o poruncă a
zeilor
.Mer cura veni tsă- lî nşfacepeî ndrăzneţşi ,răpindu- lbucuri i
lorsal e,l-a aduscu
de-asi laînI nf ern,undest âncaî laştept agat apr egătită.
S-aî nţel es,f ărăî ndoială,că Si sifest
eeroulabsur d,at âtpri n pasi uni l
e,câtşipri n
chinulsău.Di spreţulf aţădezei ,ur af aţădemoart eşipasi uneapent ruvi aţăi-au adusacel
suplici
u denespusalfii nţeicaresest rădui eşteîn vederea a ceva cenu va fi ni ciodată
terminat.E preţulcaret rebuieplăti
tpent rupasi unil
edepeacestpământ .Nu nisespune
nimicdespr eSi si
fî nI nfern.Mi t
uril
esuntf ăcutepent ru cai maginaţiasăl eînsufleţească.
În cazulluiSi sif
,vedem doari mensulef ortalunuit rup încordatspr e a ridi
ca piatra
uriaşă,sprea o r ostogolişia o ur ca pe acel aşipovârniş de sut e şide sut e de ori,la
nesfârşi
t;vedem f aţacri spată,obrazull i
pi tdepi at
ră,î ncordarea umărul uicareprimeşt e
bloculacoperitdear gil
ă,a pi ci
oruluicar e- lîmpiedică să serostogol ească,br aţ
elecar e-
l
ridi
cădi nnou,si gur anţaat âtdeomeneascăadouămâi nimur daredepământ .Lacapăt ul
acestuiîndelungef ort,măsur atprin spaţiulf ărăcerşipri ntimpulf ărăadânci me,scopul
e
js
oste
,dat
ei
nn
u s.
dSeisa
vift
prr
ei
v
beş
u it
e
s-at
o ur
u ncc
eidpii
at
n r
n a
oucucm
ăts
reeîro
năst
l
ţo
igo
mi .le
Aşt
pe
oiîn
coc
bâ
oter
avad
ă ci
li
npes
nopr
u e
spa
receca l
ume
âmp ie.de
Sisifmăi ntereseazăî nt impulacest eiînt oar ceri ,aacest eipauze.O f aţăcar et rudeşt e
atâtdeapr oapedepi atrăs- aschi mbateaî nsăşiî npi atră!Î lvădpeacestom cum coboar ă
cu pasulgreoi ,darmăsur at ,căt r
echi nulsău f ărădesf âr şit.Ceasulacest a,car eest ecao
respi raţieşicarerevi net otat âtdesi gurcaşinef eri cireal ui,est eceasulconşt iinţ ei.Înfie-
car edi n acest eclipecând păr ăseşt eî năl ţ
imi le,coborând pascu pascăt revizui nilezei l
or,
est esuperi ordest inuluisău.Emaiput ernicdecâtst âncal ui .
Acestmi testet ragicpent ru căer oulsău econşt ient .Într-adevăr ,carearfichi null ui
dacăl afiecarepasarfisusţ inutdesper anţ aî ni zbândă?Munci t
oruldeaziî ndepl ineşteî n
fiecar ezidi n viaţal uiaceeaşimuncăşidest inulsău nu- imaipuţ in absurd.Darelnu- i
tragi c,decâtî n acel er aremoment ecând devi neconşt ient .Sisif,pr olet
aralzei lor,nepu-
tinci osşir evol tat,îşicunoaşt econdi ţi
ami zerabi lăî nt oat ăampl oareaei ;laeasegândeşt e
înt impcecoboar ă.Cl arviziunea,car earfit rebui tsăconst ituiechi nulsău,î idesăvâr şeşte
vict ori
a.Nuexi stădest i
ncar esănupoat ăfidepăşi tpri ndi spreţ.
Ast fel,dacă cobor ârea se f ace uneoriî n dur er e,ea poat e să se f acă şiî n bucuri e.
Cuvânt ulacest anu- idepri sos.Mi -lînchi puipeSi sifînt orcându- secăt restâncasaşicăl a
început uldrumul uier adur er ea.Cândi magi nilepământ uluiseî ngr ămădescpr eanăval nic
în ami nt i
re,când chemarea f ericiriie pr ea î mbi etoar e,se î nt âmpl ă ca trist eţea să se
trezească î ni nimaomul ui :evi ctoria st ânci i
,est ânca î nsăşi.Uri aşa mâhni r
eeopovară
pr eagrea.Suntnopţ i
lenoast redepemunt el eGhet simani .Daradevăruri l
ezdr obi toarepi er
cândsuntcunoscut e.Ast f
el,Oedi pascul t
ămaiî nt âidedest i
nulsăuf ărăsăşt i e.Di ncl i
pa
încar eşt i
e,î ncepet ragedial ui .Dart otat unci ,orbşideznădăj dui t
,cunoaşt ecăsi ngur asa
54 54/62

legăt ur ă cu lumea e mâna f ragedă a uneif ecioare.At uncir ăsună cuvi ntele uri
aşe:„ În
pofidaat âtorî ncer cări,vâr stameaî nai ntatăşimăre ţiasuflet ul uimeu măf acsăj udeccă
totule bi ne."Oedi p all uiSof ocl
e,ca şiKi ril
ov all uiDost oievski,ne dă ast felformul a
victori eiabsur de.Înţ elepciuneaant i
căseî nt âlneşt ecuer oismulmodern.
Nudescoperiabsur dulf ărăafii spi ti
tsăscri iunmanualdespr ef ericire.„Darcum?Pe
căiat âtdest râmt e...?"Exi stădoarosi ngur ăl ume.Feri ci
r eaşiabsur dulsuntdoicopi iai
acel uiaşipământ .Eisuntnedespărţ i
ţ i.Arfigreşi tsăspunem căf ericireasenaşt eneapăr at
din descoperi reaabsur dul ui.Seî ntâmpl ăl af eldebi necasent iment ulabsur duluisăse
nascădi nf eri
cire.„ Socotcă t otulebi ne",spuneOedi p,şiacest ecuvi ntesuntsacre.El e
răsună î n uni versulsăl bat i
cşil i
mi tatalomul ui .Eleî lînvaţ ă că totulnu est e,n- af ost
epui zat .Elei zgonesc di n aceast ălume un Dumnez eu car e pătrunseseî n ea o dată cu
insat isfacţi
aşicu gust ulpent ru dur eri leinut i
le.El efacdi n destin opr oblemăaomul ui,
caret rebuierez olvatăî nt r
eoameni .
Toat ăbucuri at ăcut ăal uiSi si
feai ci.Dest inulsău îiaparţ i
ne.St âncal uiestel ucrul
lui.Totast fel,omulabsur d,când î şicont empl ă chi nul,facesă amuţ ească toţ ii
dolii.Î n
uni ver suldi ntr-odat ăî ntorsl at ăcer ea sa,seî nalţ
ămi il
edevociui mi t
eal epământ ului.
Chemării nconştient
e şit aini
ce,i nvitaţi
ialet uturor chipurilor
,iatăr eversulnecesarşi
preţulvictoriei
.Nu exi stă soaref ără umbr ă şitrebui e să cunoaştem şinoapt ea.Omul
absur dspunedaşief ortulsău nu vaî ncet
ani ci
odată.Dacăexi stăun dest i
n per sonal,în
schimb nu exi stă destin superiorsau,celpuţ i
n,exi stă doarunulsi ngur,pe care elî l
socoteştefatalşivredni cdedi spreţ.Câtpri veşterestul,elseşt iestăpânulzi lel
orsal e.În
aceacl i
păsubt i
lăcând omulseapl eacăasupr avieţiisale,Sisif
,întorcându- selast âncă,
contempl ăacelşi rdef aptefărăl egăturăcaredevi nepr opriulsău destin,creatdeel ,unit
subpri vi
reamemori eisaleşi,încurând,pecet lui
tdemoart e.Astfel
,încredinţatdeori ginea
pedepl in omeneascăat otce- iomenesc,orb carevr easăvadăşicareşt i
ecănoapt eanu
ar
esf
â
lr
Î ş
l
ai
st
,pe
eln
Su
is
sel
i
f o
apr
e
pş
ot
ae
ln
eli
eci
odn
mu at
tăl
e.
uS
it
.â
Nn
eca
îs
ne
t rr
oaos
ct
o
ego
m l
et
î
nşt
oe
t
dîn
ec
aăn
u ş
aia
l
acu
pm.
ovaranoast
ră.Dar
Sisifneînvaţăfideli
tat
easuperi
oarăcareîineagăpezeişiînalţ
ăst âncil
e.Şielsocoteşt
ecă
totule bine.Acestuniversr
ămas fără de st
ăpân nu-ipareni cisteri
l,nicineînsemnat.
Fiecaregrăuntealacestuimuntepli
n deîntuneri
calcătui
eşteol ume.Lupt aînsăşicontra
î
năl ţi
milorede-ajunssprea umpleun sufletomenesc.Trebuiesă ni -lînchi
puim peSi si
f
fer
icit.
APENDI
X
S0ERANŢA ŞI ABSURDUL ÎN O0ERA LUI FRANZ .AF.A
St
udi
uldespr
eFr
anzKaf
ka,pecar
e-lpubl
icăm î
n apendi
x,a f
ostî
nlocui
tîn pri
ma
e
pd
ui
bţ
i
le
i a
ca Mi
tdet
ru
el
u
vi
i
stl
ui
aL'S
Ai
s
ri
bf
a
ait
l
e ca
eîpi
n t
o
19l
u
43l.
int
itul
atDost oi
evskişisinuci
derea.Ela fosttot
uşi
Vom aflaai ci
,tratatădintr-oal t
ăperspect
ivă,criti
cacreaţi
eiabsurde,abor
datăîncă
dinpaginil
econsacrateluiDostoievski.(
Notaedi
ţieifr
anceze)

55 55/62

Toat ăart aluiKafkaconst ăîna- lsilipeci ti

torsăr ecitească.Deznodămi ntel
esal esau
absenţ adedeznodământsuger eazăexpl i
caţ i
i,darcarenusuntl i
mpedear ătateşicarecer ,
spreapăr eaî ntemeiate,capovest i
reasăfier eciti
tădi nt r-un nou unghi .Uneori ,exi stăo
dubl ăposi bi l
it
atedei nterpretare,deundeşinecesi tat eaadouăl ecturi
.E tocmaiceeace
doreaşiaut orul.Darne- am î nşeladacăam vr easăi nt erpretăm fiecar edetaliu din oper a
luiKaf ka.Un si mbolr ămâne t otdeauna î n domeni ulgeneral uluişi ,oricâtde pr eci să e
traducer eal ui,arti
stulnu poat eredapri n eadecâtoanumi tămi şcare:a-ltraducecuvânt
cucuvântecuneput inţă.Deal t
mi nteri
,nimi cmaigreudeî nţelesdecâtooper ăsi mbol i
că.
Un si mbolî ldepăşeşt eîntotdeauna pe celce sef ol oseşt e de el ,f ăcându-lsă spună î n
realitat
emaimul tdecâtar econşt i
inţacăexpri mă.Î naceast ăpri vinţă,celmaisi gurmi j
loc
dea- lî
nţ el
egeest edeanu- lpr ovoca,dea abordaoper af ărăoi deepr econceput ăşidea
nu- icăut acur enţisecreţi
.Încazull uiKafka,î nspeci al,eonestsăconsi mţilafoculsău,să
abor dezidr amapri naparenţ ăşir omanulpri nf ormă.
La pri ma veder e şipent ru un ci tit
or det aşat avem de- af ace cu ni şte avent uri
nelinişti
toar e,care pun î n mi şcarepersonaj eî nf
ricoşat e,ce urmăresc cu î ncăpăţ ânare
dezlegareaunorprobl emepecar enu l eformul eazăni ciodată.Î n Procesul J
, oseph K. ..est e
acuzat ,fărăaşt iî
nsădece.Ţi ne,fărăîndoială,săseaper e,dari gnorăpent ruce.Avocaţ ii
socotesccazull uiun cazdi ficil
.Întretimp,cont inuăsăi ubească,săsehr ăneascăsau să
cit
eascăj urnal
ul.Apoiej udecat.Darsal atribunal ul
uief oarteînt unecoasă.Elnuî nţelege
marel ucru dinceeacesepet r
eceai ci
.Bănui eştenumaicăecondamnat ,dardesprecef el
de condamnare e vor ba abia dacă se întreabă.Uneor i
,chi ar se î ndoieşte de existenţa
vreuneiosânde,şiast felcontinuă să trăi
ască.Mul tă vremedupă aceea,doidomnibi ne
îmbr ăcaţişicu purtărialesevinl ael,rugându- lsă-iurmeze.Cu ceamaimarepol it
eţeî l
duc î ntr-o mahalajalnică,îipun capulpe o pi atră şi -lînjunghi e.Î nainte de a muri ,
osândi
V t
eue
dlspu
m ne
că edg
or
a
er
uat
â
st
ă:v
„
oCr
a
biu
mnc
dâ
ei
ne
s"
i. olî
mb ntr-
o povest
ire a căr
eical
it
atei
zbi
toar
e st
ă
tocmaiî nfir esc.Darfiresculeocat egoriegreudeî nţ el
es.Exi stăoper eî ncar eeveniment ul
îipar efirescci tit
orului.Darexi stăaltele( mairare,eadevărat )în carepersonaj uleacel a
caregăseşt efir esctotceeaceiseî ntâmpl ă.Printr-un par adoxci udat ,darevi dent ,cu cât
avent urilepersonaj uluivorfi maineobi şnui t
e,cu at âtfiresculpovest i
riiva spori :elest e
proporţ ional cu di stanţa ce se poat ef ace si mţ it
ăî ntr
e ci udăţeni a vieţii unui om şi
simpl it
at eacu careacestom oaccept ă.Separecăl aKaf kaî ntâlnim unfir escdeacestt ip.
Înţelegem cevr ea să spună Procesul .S- a vorbitde o i magi ne a condi ţ
ieiumane.Fără
îndoială că est eaşa.Darl ucrurilesuntmaisi mpl eşit otodată maicompl icate.Vr eau să
spun căsensulr omanul uiemaipart i
cul arşimaiper sonalpent ru Kaf ka.Î ntr- oanumi tă
măsur ă,elest e acela care vorbeşt
e,chi ar dacă noisunt em ceice ne mărt uri
sim l ui.
Trăieşteşiecondamnat .O află del a pri melepagi nialer omanul uipecar e-
lt răieşt
eî n
aceast ăl umeşi ,chiardacă încearcăsăgăseascăoscăpare,of acet otuşif ărăsăsear at e
surpri ns.Şinu se va mi ra nici
odat ăî ndeajuns de aceast ăl i
psă de mi rare.Î n acest e
contr adicţiirecunoaşt em pri
melesemneal eoper eiabsur de.Spi ritulpr oiecteazăî n concr et
tragediasaspi ri
tuală.Darnu opoat ef acedecâtcu aj utorulunuiparadoxperpet uu,care
dăcul orilorput ereadea expri mavi dulşigest urilorcot i
dienef orţadeat raduceambi ţ
iile
25
eterne.
25
Sănot
ăm
căput em,î n chiptotatâtdel egi
tim,săi nt
erpr
etăm operel
eluiKafkaîn
sensuluneicrit
icisociale(deexemplu,î n Pr
ocesul).E pr
obabil
,deal t
fel
,că nu sepune
probl
emauneial egeri
.Ambel eint
erpret
ărisuntbune.Am văzutcă,expri mat ăfnter
meni
absurzi
,revol
taî mpotriva oamenii
or esteîndreptată şiî
mpotri
va luiDumnez eu:maril
e
56 56/62

Tot ast f
el, Castelulest e poat eot eologieî n act,dar ,înainte de ori ce,avent ura
individual ăaunuisufletporni tîn căut areagraţ i
ei,aunuiom car ecerel ucruri loracest ei
lumir egeascal ortainăşif emei lorsemnel ezeul uicedoarmeî nele.Met amor foza,l arândul
ei,figureazăf ărăîndoial ăori bileleimagi nial euneiet icialucidit
ăţii
,daret otodat ăşipro-
dusulacel einemărgi niteuimi ripecareoî ncearcăomulcândsi mtecum set ransformăf ără
efortî ntr-un ani mal.Î n aceast ă ambi guitatef undament ală stătotsecr etull uiKaf ka.
Aceast ă perpetuă pendul areî ntrefir escşiext raordinar,indivi
dualşiuni versal,t r
agi cşi
cotidian, absur d şi logic se î nt
âlneşt eî n înt r
eaga sa oper ă, dându- ir ezonanţ a şi
semni ficaţia proprii
. Pent ru a î nţelege opera absur dă, tr
ebui e să enumer ăm acest e
par adoxuri ,tr
ebuiesăî ngroşam acest econt radicţii
.
Unsi mbol,într-adevăr,pr esupunedouăpl anuri,douăl umidei deişidesenzaţ iişiun
dicţionardecorespondenţ eî nt reunaşiceal altă.Lexiculacestaestecelmaigreudest abil
it.
Daracăpăt aconşt i
inţacel ordouăl umiaflat efaţăînf aţăînseamnăaf acepri mulpaspe
drumulr elaţ
iil
orlorascunse.LaKaf kacel edouăl umisuntceaavi eţ
iicot idiene,pedeo
parte,şicea a nel i
nişt
iisupr anatural
e,pe de al tă parte.Se pare că asi st
ăm ai cilao
nesfârşi
tăexploat areacuvi ntelorl
uiNietzsche:„Maril
epr oblemeseî nt âlnescînst radă".
Exi
stăî n condiţiaumană— eun l occomun alt uturorl i
teraturilor— oabsur ditate
fundament alăşiî n acel
aşit i
mpoi mplacabilămăreţie.Amândouăcoi ncid,cum eşifir esc.
Amândouă suntî ntruchipate,să o maispunem o dat ă,în divorţulri dicolcaredespart e
necumpăt atel
enoast reelanurisufleteştidebucuri il
epi eri
toareal et rupul ui.Absur dulst ă
înfaptulcăsuflet ulacestuit rupîldepăşeşteat âtdenemăr ginit
.Celcevr easăr eprezinte
această absurditate va trebuisă- idea viaţă pri
ntr-un joc de cont rast e paral
ele.Ast fel
,
Kafkaexprimăt ragediaprincot idi
anşiabsur dulprinl ogi
că.
exageUrn
ezeacDa
. torcădă cus
emă at
u â
rt
atma
ni
î inmu
t l
erpt
ă
retf
aorr
eţăl
a t
ura
i
,gi
gc
ră
o u
azanpue
icpaer
rso
e ona
vj
a,tc
ru cv
ezi âatfi
se f
neer
măeşt
ser
u ast
ăă-l
.
În aceast ăpri vi nţăt ragedi agreacăepl inădeî nvăţămi nt e.Î ntr-ooperăt r agicădest inulse
facet otdeaunamaibi nesi mţ itsub î nfăţişar eal ogiciişiafir escul ui.Dest i
null uiOedi pe
stabilitdi nai nt e.Zei iau hot ărâtcă va săvâr şiomorulşii ncest ul,înt reaga dr amă se
strădui eşte să ar ate si stemull ogic car e,di n deducţ ieî n deducţ ie,va duce l aî mpl i
ni r e
nenoroci reaer oul ui.Apr evestidoaracestdest i
nneobi şnui tnu- icâtuşidepuţ inîngrozi t
or ,
devremecee never osi mi l.Dardacă necesi tatea luineest edemonst rată în cadrulvi eţii
cotidiene— soci etate,st at,emoţ iefami lială — at uncispai ma est econsacrată.Î nr evol ta
care-lzgudui e pe om şi - lface să spună:„ Aceast a nu- icu put i
nţă",exi st
ă cert i
tudi nea
disperat ăcă„ aceast a"et otuşicuput inţă.
Iatăt otsecret ult ragedi eigreceşt i
,saucelpuţ inunuldi naspect elesal e.Căciexi stăşi
un al tulcare,pri ntr-omet odăi nversă,ne- arî ngăduisă-lî nţelegem şimaibi nepeKaf ka.
Inimaomeneascăareot endi nţăsupăr ăt oaredeanumidest in numaiceeaceozdrobeşt e.
Darşif eri cirea,î nf elulei ,ef ărăpri cină,devr emeceei nevitabi l
ă.Omulmodern î şif ace
din eaun meri tat uncicândnu oi gnoră.Di mpot rivă,arfimul tedespusdespredest i
nel e
privil
egi ate di nt ragedi a greacă şidespr ef avoriţiilegendei ,car e,ca Ul ise,se pomenesc
salvaţidel asi nedi nvârt ejulcelormainef erici t
eî ntâmpl ări.
În ori cecaz,t rebui esă r eţi
nem aceast ăcompl ici
t ateascunsăcar euneşt et r
agiculcu
logiculşicucot i
dianul .Iat ădeceSamsa,erouldi n Met amor oza,est
f eunvoi ajorcomer ci al.
Iată de ce si ngurull ucru care- lsupără î n cur sulci udat eiavent uricaref ace din elun
gândacef apt ulcăpat ronulvafi nemul ţumi tdeabsenţ al ui.Îicr escl abeşiant ene,şi ra
r
evol
uţi
isuntt
otdeaunamet
afizi
ce.
57 57/62

spinăriiiseî ncovoai e,pepânt eceî iaparpunct eal be— nu voispunecăt oat eacesteanu- l
uimesc,al tmi nteriefectularfi r atat—,darî ntâmpl ar eanu- ipricinuieştedecât„ ouşoar ă
plicti
seală" .Întreagaart ăal uiKaf kast ăî naceast ănuanţ ă.Înoperasacent ral
ă,Cast elul,
predomi nă det ali
ile vieţ
iicotidiene şit otuşiacestr oman st raniu,î n car e nu se aj unge
nicăierişiî n caret otulemer eu l uatdel aî nceput ,î nfăţişeazăavent ur aesenţ ial
ăaunui
sufletporni tîncăut areagraţiei.Aceast ăt raducereapr oblemeiî nact ,aceast ăcoi ncidenţ ă
a gener aluluicu part icularulpotfi r ecunoscut eşiî n mărunt eleart i
ficiipr opriioricărui
marecreat or.În Procesul,er ouls- arfi put utnumiSchmi dtsau Fr anzKaf ka.Darelse
numeşt eJoseph K. ..Nu eKaf ka şit otuşiest eel .Est eeur opeanulmi j
lociu.Seamănă cu
toatalumea.Darest eşient i
tateaK. .
.const it
uindx- ulacest eiecuaţiicarnal e.
De asemenea,când Kaf ka vr ea să exprime absur dul,elsesl ujeşte de coer enţă.E
cunoscut ă poves tea nebunul uicarepescui aîntr-ocadă.Un medi ccare- şitrata pacienţ i
i
dupăomet odăpr oprieîlî nt
reabădacăpeşt eletragel aundi ţă.Nebunulî ir ăspundesever :
„Bineînţelescănu,pr ostule,nu vezică- iocadă?"Aceast ăpovest eaparţ inegenul uibar oc.
Dareanearat ăcum nu sepoat emaibi necâtdel egatest eefectulabsur d deexcesulde
logică.Înt r-adevăr ,lumea l uiKaf ka est e un inexpri mabi luni versîn careomulî şiofer ă
luxulchi
nuitordeapescuiî ntr-
ocadă,ştiindcănuvapri ndenimi c.
Recunoscdeciai ciooperăabsurdăî npri
ncipi
il
eei.CâtpriveşteProcesul,deexemplu,
potsăspuncăr euşi
taet otal
ă.Carneatriumfă.Nulipseşt
eni mic:nicir
evoltaneexprimată
(dareaesteceacar escrie)
,nicidi
sperarealuci
dăşimut ă(dareaeceacar ecr eează)
,ni
ci
aceauimitoareli
bertatedecomportaredecar epersonajel
er omanuluidau dovadăpânăl a
moarteafinală.
Tot
uşi
,aceast
ălumenu-
iat
âtdeî
nchi
săpecâtpar
e.Î
nacestuni
ver
simobi
l,Kaf
kava
introduce,sub o î nf
ăţişare ciudată, speranţ a. Din acest punct de veder e,Procesulşi
Cast ulnusedezvol
el t
ăî nacelaşisens.El esecompl eteazăreciproc.I nsensibil
apr ogresiece
poat efiobservat ădel aocart elaal t
ar epr ezi
ntăoi mensăcuceri reî n domeni ulevaziunii
.
Procesulpuneoprobl emapecar eCastelul,într-ooarecaremăsur ă,orez olvă.Primulr oman
descrie,dupăomet odăcvasi şti
inţi
ficăşif ărăsăt r
agăconcl uzi
i.Aldoi lea,într-ooarecare
măsur ă,explică.Procesulpune di agnosticul ,iar Cast el
ulimagi neaz ă un t r
atament .Dar
leaculpr opusai cinu vindecă.Eli ntroduceboal aî n viaţanormal ă,ajut ându- lpeom s- o
accepte,î nt
r-un anumesens( sănegândi ml aKi erkegaard),elîlf acepeom s- oiubească.
AgrimensorulK. ..nu-şipoateimagi naoal tăgrijădecâtceacar e- lmaci nă.Chi arşiceice-l
î
ancc
r oă
npj
o
ăar
t
aăaîince
ciup
nscă
hiu
pb
i pea
rs
ivc
i
lă
ega
ic
ae
tst
. „
Cvâ
i
dt
ăşi
na
ec
ve
oaiest
aă
mdu dr
ee
tr
ie
nefă
,rîă
isd
peunnu
eme
Fr,
i
eca
daşi
luc
iuKm
..s
.uf
De er
c i
n
âţ
na
d
tecunosc,câtmăsi mtdesi ngur ăcândnu eşt ilângămi ne! "Acestl eacsubt ilcenef acesă
iubi m ceea cenezdrobeşt e şicarezămi sleşt esper anţ aî ntr-ol umef ără dei eşi
r e,acest
„sal t
"brusc pri n car et ot ulse schi mbă r epr ezint ă secr etulr evoluţi
eiexi stenţi
al e şial
Cast eluluiî nsuşi.
Puţineoper esuntmairi gur oaseînpr ogr esial ordecâtCast elul.K...
,numi tagrimensor
la cast el
,soseşt eî n sat .Darî iecu neput inţ ă să ajungă del a satl a cast el.Pesut ede
pagi ni,K. ..sevaî ncăpăţ ânasă- şigăseascădrumul ,vaf acet oat edemer suri l
eposi bile,va
folosivi cleni a,mi j
loacele ocolite,nu se va supăr a ni ciodat ă şi ,însufleţ i
tde o credi nţă
uimi toare,vavoicu ori cepr eţsăpr eiafuncţ i
acei -afostî ncredi nţată.Fi ecarecapi toleun
eşec.Şi ,deasemenea,un nou î nceput.Nu evorba ai cidel ogi că.Tragi culoper eist ăî n
ampl oareaacest eiî ncăpăţ ânări.CândK. ..telef oneazăl acast el,elaudeunamest ecdevoci
conf uze,r âsete vagi,chemăriî ndepărtate,ce suntde- aj uns spr e a-ihr ănisper anţ a,ca
58 58/62

acelerar esemnecesei vescpeceruldevarăsau caaceaf ăgădui nţ ăaser iiîn careaflăm

raţi
unea noast ră de a t răi.Descoperi m ai cisecr etulmel ancolieiat âtde car act eristi
ce
pent ru Kafka.Aceeaşi ,de f apt,pe care o r espi r
ăm î n oper al uiPr oustsau î n pei sajul
ploti
nian:nost algia paradi surilor pier
dut e.„Mă cupri nde mel ancoli
a,spune Ol ga,când
Barnabas î mispune di mi neaţ a că se duce l a cast el :un drum,pr obabi l,inut il
,o zi ,
probabi l,pierdut ă,osperanţ ă,pr obabil
,zadarni că. "„Pr obabi l
",iatăîncăonuanţ ăpecar e
Kafkaî şiriscăî ntreagaoperă.Tot uşi
,căut areaet ernul uir ămâneai cimet iculoasă.Şiacest e
automat einspi rate— per sonaj eleluiKaf ka— î nt ruchi peazăî nsăşii magi neaaceeaceam
fi,lipsiţidedi vert i
sment elenoast reşilăsaţipede-a-nt regulpradăumi l
irilordivinul ui.
În Cast elulsupuner eaf aţă decot i
dian devi neoet ică.Mareasper anţăa l uiK. ..este
aceeadea fi adopt atdecăt receidel acast el.Nei zbut indsi ngur,sest răduieştesă meri te
acea graţ i
edeveni nd un l ocuitoralsat uluişipi erz ând cal itatea dest răi n,pecar et oţii-o
ami ntescpri npurt areal or .Nu- şidoreştedecâtomeseri e,uncămi n,ovi aţădeom normal
şisănăt os.Nu- şimaipoat eî ndur anebuni a.Sevreaî nţ elept .Vreasăscapedebl estemul
ciudatcar e-lî nstrăineazăderest ulsatului.Epi sodulcu Fri edaest e,di nacestpunctdeve-
dere,semni ficat i
v.Şi -
of ace amant ă pe aceast ăf emei e car e-a cunoscutpe unuldi nt
re
funcţionariidel a castel,tocmaidin pri cina trecutuluiei
.Află î n ea ceva ce-ldepăşeşt e,
avândî n acelaşiti
mpconşt i
inţaaceeaceof acepent rutotdeaunanevredni cădeceidel a
castel.Nu put em sănu negândi ml a dragosteaci udatăal uiKi er
kegaard pent ru Regine
Olsen.Fl ăcăril
eeternităţiicare-imistuiepeanumi ţioamenisuntat âtdenesăţ i
oase,încât
26
eiledau pr adăînsăşii nimacel ordi n preaj
mal or. Subi
ectulacestuiepi sod din Castelul
constă,deasemenea,î nf unestaer oaredeadal uiDumnezeu ceeacenu- iaparţ i
ne.Dar
pentruKaf kaseparecănu- ioeroare.E odoct rinăşiun„ salt".LuiDumnezeu î iaparţ i
ne
tot
ul .
Şi mai semni ficativî ncă e f aptul că agri mensorul se î ndepărteaz ă de Frieda,
a
dpr
es o
ăp i
vâi
n
r d
şiu
re-se
dedce
eisd
uer
olr
ai
le
caBa
str
elnş
aibc
asi
h.aCrădc
eic
fa
ămi
trel
iaei
c Badr
i
nnab
sa
ats
.Ae
masin
l g
i
au
,rsa
orfami
ace l
i
aema
păi
ră si
mată
re,cu
a
refuzatpr opuneri leruşi noaseal eunui adi nt ref uncţi
onari idel acast el .Blestemuli moral
careaurmatai zgoni t-
opent ru t ot
deaunadi nt receii ubiţideDumnezeu.A nu fiî n st are
să-ţipi er zici nstea pent ru Dumnezeu î nseamnă a deveninevr edni cdegr aţia Lui.Recu-
noaşt em ot emăf ami li
arăfil osofieiexi stenţialiste:adevărulpot rivni cmoral ei.Aicilucruri l
e
mer gî nsăşimaidepart e.Căcidrumulst răbăt utdeeroull uiKaf ka,acel acareducedel a
Frieda l a sur ori
le Barnabas,est eî nsuşidrumulce duce de l ai ubi rea încrezătoar el a
zeificar ea absur dul ui.Şide dat a ast a gândi rea l uiKaf ka se î nt âlneşte cu cea a l ui
Kier kegaar d.Nu- idemi rarecă„ povest eadespr eBarnabas"seaflăl asfâr şi
tulcărţ ii
.Ul tima
tent ativă a l uiK. .
. este aceea de a- lafla pe Dumnez eu în ceea ce- L neagă, de a- L
recunoaşt enu î nf uncţ i
edecat egoriilenoast r edebunătat eşidef rumuseţ e,ciî ndărăt ul
chipuri lori nexpresi veşihâdeal eindi ferenţei,al enedrept ăţi
işial euri iSal e.Acestst răin
carel ecerecel ordel acast elsă- ladopt eest e,lasf ârşitulcălători eisale,şimaiexi latîncă,
devremece,dedat aast aîşiest enecr edinci ossi eînsuşi,renunţ ândl amoral ă,lal ogicăşi
laadevăruri l
espi ritului,pentruaî ncer casăpăt rundă,avânddr eptuni căbogăţ iesper anţ a
27
nesăbui tă,î ndeşert ulgraţieidi vine.
26
Î
n Cast
el ,se parecă „
ul diver
tisment
ele"
,în sensulpascal
ian,suntsi
mbol
izat
e de
Aj
ut oare,careîl„abat "peK...delapreocupareal ui.Fri
edadevineînceledi nurmăamant a
unui a dintr
e aj
ut oare,pentru că pr
eferă adevăruluidecorul,viaţa de fiecarezispaimei
î
mpărt ăşite.
27
Evident,toat e acest
ea nu sunt val abil
e decât pentru versiunea neterminat
ăa
Casteluluipecareal ăsat-oKafka.Darepuţ in probabilcascri
it
orulsăfivrutsărupăî n
59 59/62

Ai ci,cuvânt ulsper anţănu eri di

col.Di mpot ri vă,cu câtemait ragicăcondi ţ
iaarătată
deKaf ka,cu at âtsper anţ adevi nemairi gi
dăşimaipr ovocatoare.Cu câtProcesulest emai
absur d,cuat ât„ salt
ul"exal tatdi nCast elulaparemaiemoţ ionantşimaii legit
im.Aflăm ai ci
în stare pur ă paradoxulgândi riiexistenţiali
ste,aşa cum î lexprimă de exempl u Kier-
kegaard:„ Trebui e să ucidem sper anţat erestră,căcinumaiat uncine vom mânt uiprin
adevărat a sper anţă",şicar epoat efi t r
adusast fel:„Trebui esă fi scri s Procesulpent ru a
puteaî ncepesăscri iCast elul.
"
Înt r-adevăr ,ceimaimul ţ
idi ntreceicares- au ocupatdeKaf kaau defini toperasaca
peun st rigătdeznădăj dui tcenu mail asă omul uini cioscăpare.Darpărer eaaceast ase
cade a fi r evăzut ă. Există speranţ ă şisper anţ ă. Oper a optimi st
ă a domnul uiHenry
Bordeaux î miparepest emăsur ă dedescur ajatoare.Şiaceast a pent ru că î n cărţ
il
esal e
nimic nu l e esteî ngădui ti nimi l
orcar e aspi ră căt re maimul t.Di mpot rivă,gândi r
ea lui
Malraux r ămâneî ntot
deauna t onică.Dar ,î n amândouă cazuri l
e,nu evor ba deaceeaşi
speranţ ă şini cide aceeaşidi sperare.Văd î nsă că î nsăşioper a absur dă poat e duce la
infidelitateapecar evreaus- oevi t.O oper ăcar enueradecâtor epetiţi
ef ărăurmar eaunei
condiţiist eri
le,exal t
arecl arvăzăt oareaceeaceemeni tpieiri
idevi neaiciuncui bdeiluzii
.
Eaexpl ică,dăof ormăsperanţ ei.Creat
orulnu semaipoat edespărţ ideea.Nu maiest e,
cum arfit rebuitsăfie,unj octragi
c.Eadăunsensvi eţi
iautorul uisău.
E ciudat,î n orice caz,ca opere de inspir
aţieî nrudită,ca acel ea aleluiKaf ka,
KierkegaardsauŞest ov,maipescurt ,caaceleaaleromanci eril
orşifil osofil
orexistenţial
işti
,
pede- a-ntregulorientatecătreabsurdşicăt reconsecinţel
el ui,sfârşesc,î
n cel
edi nurmă,
prinacesti mensst rigătdesperanţă.
Eiîlîmbr ăţi
şeazăpeDumnezeulcare- idevoră.Prin umi li
nţăaj unglasper anţă.Căci
absur dulacesteiexistenţ
eestepent rueiîncăodovadăauneir eali
tăţisupranaturale.Dacă
drumulacest eivieţiducel a Dumnezeu,î nseamnă că exi stă o scăpare.Şiper severenţa,
î
rncă
eprp
eă
zţ
i
nân
tăa
ore
ca
ic
uu
d c
atăar
ce
hK i
ezer
ăk
şi
eeg
aaa
pr
ud,
t
erŞ
ies
iet
xo
av
ltş
aie
nr
toa
eiia
luis
ceKtaf
eik
ca
ers
tt
ir
t
uăb
da
iti
nî
2n
8t
.runaacel aşii
tinerar
Kafkar ef
uzăDumnezeul uisău măre ţiamoral ă,evi denţa,bunăt at ea,coer
enţa,darnu
of ace decâtpent ru a isearunca l a picioare cu o şimaimare r âvnă.Absur dules te
recunoscut ,accept at
,omulser esemnează,şi ,dinaceast ăclipă,ştim căabsur dulaî ncetat
sămaifieabsur d.Exi stăoar e,înl i
mi t
elecondi ţieiumane,sper anţămaimaredecâtaceea
careîiîngădui eomul uisăsesust r
agăacest eicondi ţii
?Măconvi ngî ncăodat ăcăgândi rea
exist
enţiali
stă,înci udaaceeacecr edeî nmodcur ent,est epătrunsădeonemăr gini
tăspe-
ranţă,deî nsăşiacea sper anţ ă care,odată cu cr eştinismulpri miti
vşicu bunavest i
re,a
r
gi
âd
nic
da
it
reî
n t
exr
et
i
sag
e
naţ
il
au
lme
i
st v
ă,îe
nch
aec.
eaDa
strc
ă îuc
n m să
ăpăţânna
urvă
e d
d î
eanst
ac
re
ăs
bt
atsa
ell
tn
a carf
ese c
âr
şa
ir
tact
oer
d i
vi
z
iea
n z
i
taă
teof
ri
ăce
ră
supr afaţă,semnuluneil uci dităţicareseabandoneazăpesi ne?Sesusţ i
necănu- idecâtun
orgoliu careabdicăspr easemânt ui.Aceast ărenunţ arearfi,misespune,f ecundă.Daro
sit
uaţ ienuoschi mbăî ntruni mi cpeceal altă.Înochi imei,valoareamoral ăal ucidităţiinu
va fi mi cşorată numaipent ru că mise spune că e,ca ori ce orgol
iu,steril
ă.Căciori ce
adevăr ,prinînsăşidefini ţ
ial ui ,est eril
.Toat eevidenţelesuntst eril
e.Într-olumeî n car e
totuledatşini micnu- iexpl icat ,fecunditateauneival orisau auneimet afizicieonoţ iune
goalădesens.
Vedem ai ci
,î n orice caz,î n caret r
adiţi
e de gândi re se înscri
e oper al uiKaf ka.
Într-adevăr,n-arfi i nt
eligentsăconsi derăm dr eptfoarterigurosdrumulcareducedel a
ul
ti
mel ecapit
oleunitat
eadet onaromanul
ui.
28
Si
ngurulpersonajli
psi
tdesperanţ
ădinCast
elulest
eAmal
ia.Eiiseopunecuceamai
marevi olenţ
ăK. .
60 60/62

ProcesullaCast elu J
l. oseph K. ..şiK...nu suntdecâtceidoipol icar e-lat r agpeKaf ka.Voi
vorbica elşivoispune că oper aluinu est e,pr obabil,absur dă.Daraceast a să nu ne
împiedice să-ivedem măreţ i
a şiuni versalitatea care r ezultă di nf apt ulcă a şt iut să
reprezint
eî n asemenea chi pt r
ecer ea zilnică de l a speranţ ăl a nef ericire şi de l a
înţel
epciunea deznădăj duit
ăl a orbirea volunt ară.Oper a sa est e uni versal ă( o oper ă cu
adevăratabsur dă nu e uni versală)î n măsur aî n car eî nfăţişează chi pulemoţ ionantal
omul uicaref ugedepr opriasăumani tate,aflândî ncont radi cţiil
esal emot ivedeacr ede,în
deznădejdilesal efecundemot ivedeasper aşinumi ndvi aţăî nspăimânt ătoar eauceni ci
ea
morţ i
i.E universală,pent rucăedei nspi raţierel i
gioasă.Caî nt oaterel i
giile,şiai ciomule
izbăvitde povar a proprieisal e vi
eţi.Dardacă şt i
u asta,dacă potadmi ra ast a,şt i
u,de
29
asemenea,căeu nucautuni versalul,ciadevărul .El enucoi ncidî nt
ot deauna.
Sevaî nţelegemaibi neacestmoddeavedea,dacăvoispunecăgândi r
eacu adevărat
deznădăjduită se defineşt et ocmaipri n cri
teriil
e opuse şică o oper ăt ragi că arput ea fi
aceeacar e,izgoninddi neaori cesperanţ ăînvi itor,ardescri evi aţaunuiom f eri cit.Cu cât
viaţaemaipl inădebucuri i
,cu at âtemaiabsur dgânduldeaopi erde.Poat eai citrebuie
căutatsecret ulacel eiaridităţiorgol i
oase pe car eo î ntâl nim î n opera l uiNi etzsche.Î n
aceastăordi nedei dei,Nietzschepar eafisi ngurulart i
stcar eat rasconseci nţeleext r
eme
aleuneiest eti
ciaabsur dului ,devremecemesaj ulsăuul ti
m constăî ntr-oluciditatesteri
lă
şicuceritoar eşiînnegar eaî ncăpăţânatăaori căr eiconsolărisupranatur al
e.
Cel e de maisus arat ăt otuşiîndeajuns i mport anţa capit
ală a oper eiluiKaf ka î
n
cadrulacest uieseu.Ear educepânăl alimitelegândi ri
iumane.Dândcuvânt uluiîntregul
său înţeles,sepoat espunecă t otulîn aceastăoper ăest eesenţial.Eapune,î n oricecaz,
problema absur dul ui în depl inătat
ea sa. Dacă acest e concluzii vor fi apr opi at
e de
observaţiil
enoast rei ni
ţi
ale,f onduldef ormă,sensulascunsalCast el
uluideart afir eascăî n
careest et urnat,căut areapasi onatăşiorgol ioasăal uiK. ..dedecorulcot idian în carese
de
se sf
mn ăşo
ulau
ră,s
ma neulv
u a,î
i ni
n ţel
meen
ge
i,ma
poaiteb
,in
ne-amă
dar
teţ
ai
ta
âto
apv
er
i
aei
ţălu
şiia
Ktaf
âtk
aar. C
el
iă
ecf
fi dt
anac
o ăn
me lo
orsta
rl
eg
gi
at
r
e ues
l
ute
i
.
Tot odat ă,sevaî nţelegeî nsăşici udat amăr eţiepecar eopr etindeoper aabsur dăşicar e,
poat e,nu se află ai ci.Dacă speci ficulart eiconst ăî n al ega gener alulde part icular,
eterni tateapi eritoar eauneipi căturideapădej ocurilel umi nii,vat rebuicu at âtmaimul t
sămăsur ăm măreţ i
ascr iit
oruluiabsur ddupădi stanţapecar eşties- ocr eezeî ntreacest e
douăl umi .Secr et ulsău edeaşt isăgăseascăl oculexactundeel eseî ntâlnesc,î nceamai
mar edi sproporţ ieal or.
Şiedr eptsă spunem că i nimi lepur eşt i
u să vadă pest et otacestl oc geomet rical
omul uişiali numanul ui.FaustşiDonQui jotesuntcr eaţ i
ifărăseamăn al eartei ,pentrucă
einearat ă cu mâi ni lelorpământ eşt imăreţ i
inemăsur ate.Vi net otuşit otdeauna o cl i
pă
cândspi ri
tulneagăadevăruri l
epecar eacest emâi nilepotat inge.Vi neocl ipăcândcr eaţi
a
nu maiel uat ăî nt ragi c,cidoarî n ser i
os.Omulî ncepeat uncisăspere.Darnu aceast ae
dat orial ui.Dat ori al uiesă î nt oar că spatel esubt erfugiului.Or ,la capăt ulvehement ului
procespecar eKaf kaî lintent
eazăî nt reguluiuni vers,î ntâlnescsubt erfugiul.Ui mi t
orulsău
ver dictachi tă,î n cel e di n urmă,aceast ăl umehâdă şicut remur ătoare,î n car e până şi
30
cârt iţ
elesperă.
29
Î
nlegăt
ură cu cel
e două aspect
e al
e gândi
riil ka,a se compara La ocnă:
uiKaf
„Vinovăţ i
a( cit
iţi
:a omul ui
)e î ntotdeauna neîndoiel
nică",cu un f ragmentdi n Cast el
ul
(raport ull
uiMomus) :„
VinovăţialuiK. .
.egreudestabi li
t".
30
Cel
epr opusemaisussunt ,evi dent
,oi nterpret
areaoper eiluiKaf ka.Darsecuvi ne
să adăugăm că ea poat e fi consideratăîn afara ori
căreiinterpretări,dintr-
un punctde
veder epurest et
ic.Deexempl u,B.Gr oet
huysen,î nr emarcabilasapr ef
aţăl a Procesul,se
61 61/62

Sf
ârşi
t
mărgineşt
e,maiînţel
eptdecâtnoi,săurmăreascădoarceeaceelnumeşte,închi
pat âtde
i
zbit
or,închi
puiri
ledurer
oasealeunuiom car edoarmecu ochi
ideschi
şi.Est
edesti
nulşi,
poat
e,măreţiaacest
eiopere,car
eofer
ătotulşinuconfirmăni mi
c.

Albert Camus 1942 Mitul Lui Sisif Eseu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Albert Camus 1942 Mitul Lui Sisif Eseu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/21/2018 Albe r t Ca mus - (1942) Mitul Lui Sisif (Ese u) - slide pdf.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u 1/62

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

Al bertCamus( n.7noi embrie1913,Mondovi ,Al

Sisifest e er oulabsur d.Acestom,condamnatsa ur ce neincetato st anca i n varful

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

Dardacăegreu săﬁxăm moment ulpr ecis,demer sulsubt i

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

Aceasta pent ru că î nr ealit

neapăr atşipeacel a că ea t r ebui edeî ndat ă pot oli

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

căt otulehaos,căomulnu posedă decâtpr opriasacl arvi zi

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

maicompl ex,absur dit

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

şigăsescunmot ivdeasperaî nceeace-ivi t

În legătură cu no!une" #e e$ce%!e& '"! cu (e"'ă& )! *'%otr!+" lu!

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

înseamnăpent ru mi neosemni ﬁcaţieîn afaracondi ţi

Dacă mă menţ in pe pozi ţ

său î nţeles.Căciî nf aţal uiDumnezeu nu sepuneat âtproblema libertăţi

Darceî nseamnă viaţaîntr-

„Domeniulmeu,spuneGoet he,et impul."Iată,î ntr-

Toat emor alelesuntî ntemeiat epei deeacăun actar econsecinţecar e-llegiti

Maienevoi esădezvol ti deeacăun exempl u nu eneapăratun exempl u deurmat( şi

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

Ar ﬁ o mar e greşeală dacă am î ncerca să vedem î n Don Juan un om hr ănitcu

„Spectacolul,spuneHaml et,iatăcapcanaî ncar evoiprindeconşt i

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

spiritulvr ea să joace elînsuşi .Căci ,a păt runde î nt oate acest e vieţi

Mim alef emer ului,actorulnu seexer seazăşinu seperfecţ

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

Cum să nu ﬁ osândi tBi serica,î n act or,un at areexer ci

încâtmi -ecu neput i

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

mi ne nu put eţiîntemei a ni mic;ni mi c nu dăi nuie pe urma cuceri torul ui

Toat eacest evieţimenţ inut

deseneze pei sajulmer eu vi r

seexpl icăconf orm absur dului.Operadeart ăsenaşt eatuncici nd intel

romanel eluiDost oievski ,întrebareaepusăcu oasemeneai nt ensitate,î ncâteanu poat e

sa ﬁxă,dare om î nt oat e celel

urîni mic şipe ni meni"

loracestghi mpe,pecar e-lînﬁgşimaiadânc,sau cărui aî icaut ăunl eacî nsenzaţ i

CREAŢIA FĂRĂ DE /IITOR

în acel aşit impcel edouăsarci ni,negând,pedeopart e,exal tând,pedeal t

Să nu se conf unde est eti

acesta pede- a-ntregulcarnall e-afostpr egătitdeogândi r

MITUL LUI SISIF

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

de asemenea,că Si sifpusese Moart ea î

S0ERANŢA ŞI ABSURDUL ÎN O0ERA LUI FRANZ .AF.A

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a lbe r t-c a mus-1942-mitul-lui-sisif-e se u

Toat ăart aluiKafkaconst ăîna- lsilipeci ti

acelerar esemnecesei vescpeceruldevarăsau caaceaf ăgădui nţ ăaser iiîn careaﬂăm

Ai ci,cuvânt ulsper anţănu eri di

S-ar putea să vă placă și