Farcas Dan D Ozn Uri de Pe Celalalt Taram

7/26/2019 Farcas, Dan D. - O.Z.N.
-uri de Pe Celalalt Taram
Dan D. Farcaș
Ozn-uri De Pe Celălalt Tărâm
1.FENOMENULCONTACTAŢI LOR.
OZN- uril
e – obi ect de ador aţi
e sinuci gaşă. Secte de adorat ori ai
extrat ereştril
or.„ Fraţ
iispaţ i
ali
”t r
ansmi taverti
sment eşimesaj edepaceunor
„cont actaţi”. Dezamăgi t de r ăspunsurile ştii
nţ ei şi rel
igi
il
or t radi
ţi
onale,
cur ent ulNew Agecaut ăonouăcal espreSacr u.
SECTASI NUCIGAŞĂ
„Noi veni m din depărt ăril
e spaţ i
ului şi,i ată, acum ne- am părăsi t
corpuri l
e pe care l eî mbrăcaserăm pent ru a ne î ndepli
nimi siunea terest
ră,
pent ruaneî nt oarceînl umeadi ncaream veni t,RegatulluiDumnezeu. ”Acesta
af ostul ti
mulmesajl ăsatpământ enil
ordecel e39 devi cti
me( 21 femeişi18
bărbaţ i
),înt re 26 şi72 de ani ,adepţ iaisect eiPoarta Cerul uinumi tă,pe
Internetşiî n acteofici ale,„
WW Sursa Superi oară”.Eis- au sinuci
sî n martie
1997,Pf
ol
oo
l
is
ţi
i
and
i-
aun
găame
si
tîs
nt
e2c6de
mabar
rb
t
ii
et
u
(î
nric
uerşial
ma co
uno
ul.
iapelt elef
oni canoni m)într-o
vil
ă valorând 1, 6 mi l
ioane dol ari din Rancho Sant a Fe, o l uxoasă zonă
rezi
denţială aflată nu depart e de San Di ego (California).Cadavr el
e zăceau
înti
nsepepaturişisal tele,fărăa pr ezenta vreourmă devi olenţă,fiind toate
îmbrăcatel af el
: pantal onişicămăşi negre,pant ofi noi de t enis şieşarfe
purpurii,celeacopereau f eţ
ele.Aveau mâi nileîncrucişatepepi ept
,deparcăar
fi dormit.Lângăfiecar ecadavru segăseau act eledei dentit
at e,banişiobi ecte
personale.Sect a era cunoscut ă,având fil iale şiîn New Mexi co şiArizona.
Membri ieinu beau,nu f umau şipract i
cau celibatul,punândî ncauzădeschi s
valori
letradiţi
onal
e al efami l
iei.Fi ecare membru alsect eiera asi gurat,di n
octombrie1996,cont rasumeide1000 dol ari,laocompani edeasi gurăridi n
Londra,pentruoval oar edeunmi li
on dedol ari,plăt
ibil
iîncazdedeces,răpi re
sausechestraredecăt reext ratereştri.
Î
n urmavi ct
imel orarămasoi mensăcant i
tatedei nformaţii,maial espe
casetevideo şipaginipeI nternet ,informaţ i
iamest ecând fil osofiiezoteri
cecu
simboluriNew Age,OZN- uri,mesaj eapocal ipti
ceşicredi nţebi zaredinr el
igi
i
http://slidepdf.com/reader/full/farcas-dan-d-ozn-uri-de-pe-celalalt-taram 1/58
7/26/2019 Farcas, Dan D. - O.Z.N.-uri de Pe Celalalt Taram
exotice.Eiexpl i
cau căau pl ecatast f
elpent ru aî ntâlniunOZN ceseascundea
în coada comet eiHal e- Bopp –aceast a deschi dea of ereastr
ă( şansărară)pri n
care se put eau întoarce în pat rialorcosmi că.Aşa cum scr iau:„ Apr opierea
comet eiHal e-Bopp est e ceea ce am aşt eptat. Est e moment ulsosi riinavei
spaţial ecarenevaconduceî nl umeal or,par adi sulconcret.Sunt em fericiţisă
părăsi m aceast ălume. ”Dupăcum arat ă,î nvol umulUFOsandtheAl ienAgenda
(1997) ,Bob Larson,car eacercet atcu at enţ i
epagi nilewebal esect ei,victimele
consi derau corpul omenesc drept un „ cont ainer, un vehi cul ” care t rebuie
lepădatpent ru „aput eapr omovacl asa” .OZN- ulpecar e-laşteptau t rebui asă-i
ducăî n„ LumeaLor” ,undeurmau săat i
ngă„ nivel ulurmăt or,si tuatdeasupr a
celuiuman” .Eimaispuneau că,odat ăcu bot ezulpri mitdel aSf ântulI oan,
spiritulsuperi orall uiHri stoss- aîncarnatî nt rupulpământ eanul uiI i
sus,al es
car epr ezentantprint reoamenialNi vel
ul uiUrmăt or.Elaf ostt rimi spePământ
pent ru a t ransmi t
e oameni l
or,î n esenţă,un si ngur mesaj :„ Dacă vr eţisă
ajungeţ iî nCeruri ,Eupotsăvăducpri npoart aceabună- aceast aî nsăceresă
renunţ aţil at otce vă aparţ ine”,adi că,după i nterpretarea şefil or sectei,l a
familie,l a sent i
ment e,l a mi nte şichi ar l
at rup. Eiafirmau că adevărat a
sinuci dere nu er a gestul pe car e urmau ei să- l comi tă, ci, di mpotrivă,
sinuci dereaest e„săteî ntorciîmpot rivaNi veluluiUrmăt oratuncicândacest aţ i
seof eră” .
Bob Larson,car enu est est răin deun anumi tfundament alism creştin,
trage si ngura concl uzie pe care i -oî ngădui e pozi
ţia sa,şianume că sect a
„Poart aCerul ui”nu esteal t
cevadecâtomani f
estareal ucrări l
orDi avolul
ui.De
aceea,cu at âtmaimarei -af ostmi rareaat uncicând a const atatcămembri i
secteiconsi derau căeirepr ezintăsi nguracal edreapt ă,singuracal eabi nelui,
careest echemat ăsăl upt ecu numeroasel eforţealerăul ui:luciferieniveniţidin
spaţiu,î ngericăzuţ i,r ase de demoni ,care const ituiel aolalt
ă ceimaimari
duşmaniaiomeni ri
i.În viziuneal or ,acest eforţeal erăul uierau r esponsabi l
e,
între al t
ele, de numer oaseler ăpiri de oameni ef ectuat e de OZN- uri, cu
îngădui nţa guvernul uiamer i
can,car e primea î n schimb acces l at ehnologii
avansate.
Şef ulsect ei
,Marshal lHer ff Appl ewhite,car e se numea pe si ne însuşi
„Do”,erapr ofesordemuzi căşif ostcânt ăreţdeoperă;elaf ostşist udentl aun
seminarpresbi
teri
an,pecareî nsănu l-aterminat .Lamoart easa,avea65 de
anişieracunoscutcauni ndividf
anaticşiintolerant.Laconducereasect eiera
secondatde Bonnie Lu Trousdale Nettl
es,„ bătrânulgr upului
”,astrolog,pe
numel esăuext
raterest
ru„Ti”.Amândoiafirmau căauveni tdepeoal t
ăpl anetă
subf ormădeîngeri.Bob Larson adescoperitcăceidoif useserăşilideriiunei
versi
uniprel
iminareaacest eisect
e,creatăprin anul1970–î n cadrulei,însă,
purtând numele de Bo şiPeep.Eiocupaser ă deja pri
mele paginiale unor
vindecarea t raumat ismel or cauzat e de f rig. După afirmaţ i

ile celor ce î l
cunoşteau,Fl ack deveniseobsedatdeOZN- uri.Era o persoană inteligentă şi
educată,care,î n urmaacest eipat imi,„î
şischi mbasebrusc,î n ult
imel eşase-
optluni ,î
nt reagapersonal i
tate,într
egulmoddevi aţă”.Elcăpătaseconvi ngerea
căprimeamesaj edel aoput eresuperioarăpri ncanal ulreprezentatdeLandi s.
Celmairecentdi nt
reacest emesaj espuneasămeargăpânăl acapăt ulşosel ei
Gunfli ntTrai lşisă aşt ept e acolo să fie cont actaţi.Aşa cum decl ara Frank
Redfiel d,locţiitorulşerifuluidi st
rict
ual,nu s- asemnal atînzonarespect i
văni ci
un OZN şinu s- au pututaduceni ciargument ecar esăi ncriminezepeci neva
pentruacestdeces.
La acestcazt ragicsepotadăuga şial t
ele,cum arfi celalGl orieiLee,
careşi -a descri scont actelepsi hicecu extr aterestrul„J.W.”depeJupi terîn
carteaWhyWeAreHer e(1959) .În1962,eaaf ostgăsi tămoartădef oameî ntr
-o
camer ădemot eldin Washi ngton,după un postdedouăl unipent ru pace,pe
carel -aefectuatl aordi nelef raţilorspaţ ial i
.Membri iuneial tesecte,condusăde
Dorot hy Mart i
n,carecomuni ca prin scri ereaut omată cu ext ratereştrii
,şi-au
părăsitî n 1954 servi ci i
le,au ruptori cel egătură cu lumea,aşt eptând venirea
anunţ ată a unuiOZN,acest a urmând să- isal vezeî nt impuluneii minent e
catastrofegeol ogiceceaveasăl oveascăPământ ul.Chiarşiorgani zaţiaTempl ul
Poporul uial uiJim Jones,careaorgani zatosi nuciderecol ect
ivăînj ungl adi n
Guyana,er aadept ami şcăriiNew Age.Deasemenea,nu t rebuieuitateni cialte
secte,cum arfi„ Or dinulTempl ul uiSol ar” ,careî n ultimiianianumărat74de
vict
imeal eunorsi nuci deriritual eînEl veţ i
a,CanadaşiFr anţ a.
JacquesVal lee,î n volumulConf ront ation,expuneun cazî n car edouă
persoane,aparţ i
nând unuigrup spi ritual i
st,au f ostgăsi te moarte pe vârf ul
unuidealdi n apr opieredeRi odeJanei ro.Dat amorţ i
iput eafi între16 şi20
august1966.Cauzamorţ iiaf ost„ stopcardi ac”.Nus- au găsiturmedevi ol
enţ ă
şini cideot răvire.Î n zonă s- au semnal atîn peri oada respectivă OZN- uri.Şi
exempl elepotcont i
nua.
TotJacquesVal leeobservăcă,î nt oateţ ăril
e,est epecal esă senască o
adevărat ă subcul tură ce consi der ă că umani tatea are un dest in maiî nalt,
pentrucaret rebuiesăaccept eanumi tesacri ficii.Di nceî ncemaimul ţioameni
renunţ ăl avi aţal orconf ortabi l
ă,ci tadi nă,l asl ujbecu r esponsabilit
ăţ işibine
remuner at
e,numaipent ru călis- au comuni cat,del ainst
anţenepământ eşti,
mesajeîn carelisecereasăpr ocedezeastfel.Decel emaimul t
eori,estevorba
desprepersoanedevârs tămedi e,cu famili
i,carenu sedeosebesccu ni micde
nişt
e oameniobi şnui ţ
i.Eise ret rag undeva,de pi ldă î
ntr
-un satde munt e,
conti
nuând să aşt epte noimesaj e.Şisuntf eri
ciţ
i.Toate acest
e experi
enţ e
dramaticedovedescf aptulcăîndărăt ullorseaflăun f enomen mul tmaiser i
os
şimaicompl exdecâtosi mpl ădorinţădepopul arit
atesauoescr ocheri
e.
Desprecul tuladorat orilordeOZN- uri,Vi ctorKembach,î nDi cţionarulde

mi tologiegener al
ă( 1995) ,spuneacăest e„comparabi lcu oricecar gocul tşicu
altef orme de mi l
enari sm;t otuşi,spre deosebi re de acest ea,eli nvadează
îndeosebit eritorii
leci vi l
izat e,fructificându- se în păturilei ntermedi are;astfel
,
cu câtci vil
izaţiatehnocrat icădevi nemaii nt ensi
văşiomulest emaiagl omerat
depr odusel eei ,cu at âtemaii ntensă,în medi ilefragilespi ritual
,aşt eptarea
salvat oareaext ratereşt ril
or” .Totacol o,VictorKernbach sedecl arădeacordcu
o afirmaţ i
epecar eam f ăcut- o eu însumimaidemul t,în volumulDecet ac
civili
zaţ i
il
eext rat
erest re( 1983) ,şianumecă „ arfi o dovadă demăr ginir
eca,
datori tăacest oraber aţii,săt axăm cami st
ici sm cercetareaî ntreguluif enomen
OZN” .Maimul tdecâtat ât ,cr ed că îndărăt ulmi şcăriiNew Agese ascunde
căut areadi sper atăaunoradevărurimaiadâncidecâtcel epecarenil epoat e
oferiazişt i
inţasau r eligia–edrept,peni şt ecăial ternative.Şimăcarpent ru
aceast ăsincerădori nţ ădecunoaşt er emişcareameri tăat enţianoast ră.
CINE SUNTCONTACTAŢI I?
Sectele de adorat oriaiOZN- urilor î şiau una di ntre cel e maisol ide
rădăci ni,laî nceput ulani lor '50,î n aşa- numi t
ulf enomen alcont actaţil
or,
persoane car e au convi nger ea că suntadevăraţ iambasadori ,acr edi taţ
ipe
Pământde ci vil
izaţ i
il
e ext raterest
re,r epr ezentate prin vizit
at oricoborâţ icu
ajutorulOZN- uri
l or.Sarcinacont actaţilorarfideat ransmi t
eomeni riianumi te
mesaj e, de cel e mai mul te ori aver tisment e privind per i
col el eî narmări i
nucleare,sau dea-iî nvăţa pepământ enianumi t
edepri nderiet ice.Pent ru a
înţel
egemaibi net oatefaţeteleacestuii nt eresantf enomen,meri tăsăparcur gem
pe scurt ,în cele ce urmează, cât eva di ntre cele mai cunoscut e cazuride
contactaţ i.
GeorgeAdamski( 1891- 1965) ,deori ginepol oneză,ai mi grantî n SUA cu
părinţ i
isăiî n1893.Elşi -
acâşt i
gatexi stenţ al ucrândî ntr
e1916şi1926caom
de servi ciuî n Parcul Naţ i
onal Yel l
owst one, ca munci tor înt r
-o moară di n
Portland,caant reprenorpent ruconst rucţ iidebet on înLosAngel esapoi ,dint r
-
o dat ă,î n 1926,a î nceputsă predea pecontpropri u fllosofia,î n speci alcea
asiatică.Î n anii'30,„ profesorul”Adamskia î ntemeiato mănăst ireîn Laguna
Beech ( Calif
ornia) ,numi tă„ OrdinulRegalalTi betului
”.Ai cia produs vi n
„pentru scopurir eli
gioase” .În acestscop,ela t rebuitsă benefici eze de o
dispensă speci al
ă,având în vederepr ohi
biţia.Ulterior,a recunoscutcăvinul
produser a suficientpentru a aprovi
ziona toatăCal if
ornia desud;aceastai-a
permi sluiAdamskisăacumul ezeooarecareaver e.Înt impulceluide-alDoi
lea
RăzboiMondi al,elşinevastal uiau lucratî ntr
-un mi crestaurant
,aflatî n
proprietatea unuist udentall uiAdamski ,l a poalele munt el
uiPalomar din
California.Se ştie că,î
n vremea aceea,pe acestmunt e seafla observat
orul
astronomi ccucelmaimaret elescopdinl ume.
Ast r
onom amat or,er oulnost ru poseda un t el
escop cu ogl i
nda de 15
cent i
met ri
,cu car e pretindea că arfi văzut ,î n 9 octombri e 1946,un OZN
imens,î nformădet rabuc.Apoi ,în august1947,aasi statlapr ocesiuneaanu
maipuţ in de184OZN- uri,careau t recutpedeasupramunt eluiPal omar .Ela
afirmatcă,l asfârşit
ulanul ui1949,apri mitvi zi
taadoispeci alişt
idel abaza
militară naval ă din San Di ego. Aceşt ial -au rugat să î ncerce î mpreună
fot
ografier ea unorOZN- uri,mont ând un aparatf otolat elescop.Au real i
zat
astfelîmpr eunădouăf otografiiexcelentecu di scurideproveni enţ ămi steri
oasă;
acestef otografiiau f ostl uate spre expert i
zarede ceidoispeci ali
şti,careau
garant atapoiaut enticit
atea lor.Întâmpl area i-
a adusl uiAdamskio anumi tă
celebritate pe plan local .(După maimul ţiani ,câţiva report eriau ver ificat
aceste afirmaţ ii;ceidoiau f ostgăsi ţ
i– eierau angaj aţiînt r-adevărl alocul
indicat,darspuneau că au t r
ecutdoarî ntâmpl ătorpel ar est aurantulunde
lucra Adamski ,cănu cunoşt eau preocupări l
eacest uiaşicănu au l uatcu ei
niciunf eldef otografiicuOZN- uri.)
.
Adamskiî şivapubl icaobservaţ ii
leî nr evistaFat e,î
n 1950.Î n următ ori
i
ani ,face mai mul tef ot
ografiispect acul oase,î nt r
e care, probabi lcel e mai
interesant e,suntcel edin di mineaţ a zileide5 mart ie1951,î n carese poat e
urmărimodulî n care maimul te„ navede cercet are”di scoidale,l umi noase,
păr ăsescperândo„ navă-mamă”l ungui aţă,mul tmaimare.
În aceast ă per i
oadă,di verse per soane afirmă că au văzut ,într-o zonă
deşert i
cădi n Cal if
ornia,OZN- uricoborând l asolşidi n el
eau i eşi
tni ştefii nţe
stranii.Adamskisehot ărăştesăver i
ficei nformaţ ia.Dupămaimul t
eî ncercări
infructuoase,î n 20noi embri e1952,vedeşiel ,împr eunăcu secr etarasaşicu
cinci însoţ i
tori, o navă gi gant ică, înf ormă de t rabuc, pl anând deasupra
munţ i
lor.Adamskiest e convi ns că nava a veni tsă- lî nt
âlnească pe el .Face
câteva fotografii ,după car e seî ndreapt ă cu maşi na spre l oculunde aparent
nava sepregăt eştesă aterizeze.Aj unsacol o,Adamskicoboară,rugându- ipe
ceilalţ
isăseî ntoarcăşisă- lurmăr ească del adi stanţăt i
mp deo oră,f ărăsă
intervină,î n afară de cazulî n care arfi f ăcutsemne,cer ând aj utor.Elare
asupra sa un aparat cu car eî ncearcă să fil mez e obiect ul. Nava î nsă se
îndepărt ează şidi spare,urmări t
ă de ni şte avioane de vânăt oare.Pe când
Adamskiî şistrângeaapar atele,apar eosăgeat ăl umi noasăpecer ,în urmaei ,
pe şaua di ntre două deal uri
, aterizând o navă discoi
dală, arginti
e, de
dimensiunimaimi ci.Brusc,Adamskivede,l avr eotr
eisutedemet rideel,într-
orâpă,un i nscu î nfăţişareomenească,î naltdevreo1,70met ri
,cu părbl ond
care-icădeapeumeri ,îmbrăcatîntr
-uncost um deschimaro.Î nţ
elegebrusccă
seaflăî nprezenţ aunuiom veni tdintr
- oalt
ăl ume.Urmeazăodi scuţi
eî ntrecei
doiprin gesturi,print elepat
ieşi,din cândîn când,cu aj
utorulli
mbi iengleze.
Vizi
tatorulîitransmitecăsenumeşt eOrt honşicănavasaaveni tdepeVenus
Luni i(pecar evavedeapădurişioraşeî n adânculunorvăi )

,vavi zit
apl anet a.
Saturn,vaef ectuaocăl ătoriepeVenus,undevavedeami nuni l
euneici vili
zaţ i
i
mul tmaiavansat e decâta noast ră ş.a.
m. d.I nut i
lsă spunem că cer cetări
ulterioareal e acestorast ren- au revel
atni mi cî n acestsens.Î ntrealtele,ar e
convorbi ricu„ Maest rul”,unfil osofalextratereştri
loravând1000deani .Acest a
îiexpl i
căf aptulcăextr atereştri
iauveni tpePământpent ruaî ncercasăsal veze
omeni rea de ameni nţarea unuirăzboinucl ear,darşipent ru a încerca să
opr ească expansi unea armel ornucl eare,carearput ea otrăviîn vii
torşial te
planet e. Adamski capăt ă convingerea că a f ost ales de aceast ă civili
zaţie
extraterestrăsăpr opageî n rândurileoameni l
orveni reaFr aţi
lorSpaţ i
ali.Elva
întemei aosect ăîn acestscop.Vorurmacărţ i
leInsidet heSpaceShi ps( 1955)
şiFl ying Saucers Farewel l( 1961),ambel e scrise de elcu mul t
ă put ere de
convingere.
Reacţiaofici ală(darşiaomul uidepest radăcu omi nimăi nstruire)nu
estegr eu dei nt uit.Despr eOZN- uril
epecar el e-af otografiat,obţ inândî n final
imagi nineobi şnui tdecl are,s-aspuscă suntf alsurişicărepr ezintă,def apt,
capaculunuif elinarcugazdi nCal if
orni aul t
imeidecadeasecol ul uitrecut ,un
aspi rat or sau, event ual, un adăpăt or pent ru găi ni . Opini ile negat ive s- au
accent uatat uncicândadeveni tpubl i
cf aptulcăAdamskiî nt emei aseî nai ntede
războisectanumi tă„ OrdinulRegalalTi betului”,fii ndt otodat ăî nrel aţiistrânse
cu Wi lliam Dudl eyPel l
ey,şefulmi şcăriifascistedi n S.U.A. ,caşicu al tesect e
şimi şcărisi mi larecareauî nfloritî naceast ăperi oadăî nzonă.
Îni anuari e1955,publ icistulJamesW.Mosel eyefectueazăoanchet ăpe
contpr opriu şidescoper ă că mul tedi ntreafirmaţ i
ileluiAdamskinu st au î n
picioar e.Mart ori icareî lurmări serăî n deşert ,î n 20 noi embri e1952,seaflau
preadepart eşiî ntr-opozi ţi
edi n car enu put eau zăriext r
aterest rul;fot ograful
independentdi n zi ua de 12 decembri e( nu 13,cum s- a pret ins)de f aptnu
făcuse ni cio f otografie,t oatef otografii l
e aparţ inându- il uiAdamski ;t extele
scrisei niţi
alau f ost„ îmbunăt ăţite”de di versemâi ni,până să aj ungă l at ipar
etc.
Totuşi, cer cetările ulterioar e asupra negati velor acest or f otografii,
efectuat edespeci aliştirenumi ţi,cu apar at
uraceamaisofist icată,n- au r euşit
să descoper eni ciof raudă.Pew Marl ey,din Hol lywood,decl aral at ermi narea
uneiexpert izecădacăf otografiil
earfit otuşifal
suri,elesuntcelemair euşi t
epe
care le-aînt âlnitîn vi aţa lui
.Î n pl
us,di n numer oase ţăria fostsemnal ată
efectuareaunorf otografiişifil medecăt r
epersoanecarenuauzi serăî nvi aţalor
deAdamski ,reprezent ând exactacel aşitip devehicul,cu aceleaşidet alii-de
pildă,treiemi sferepl asateî n part
eadej os,într-
un triunghiechilateral
.Ast fel
,
în 26 f ebruari e 1965, Madel eine Roedeffer, din Sil
ver Springs ( Maryland),
filmează decol area unui OZN i denti
c, surprinzând pe pel iculă o st ranie
ideală,undenu exi stă boli,medi ci

,pol it
icienisau i mpozite,pentru a nu mai
vorbidearmenucl eare.Aceast ăl umeest eascunsăvederi ipământ eni l
or,fiind
pe aceeaşiorbită cu Terra,dar î n partea dindărăt ulSoarelui.Pământ ular
puteadeveniopl anet ăfericit
ă,ai domaei ,dacăoameni ivorgândişivoracţi ona
corect.Dacănu,„ apeledi ndesert urilevoastrevorfimaial eslacri
mi ”Ceidepe
Clarion vizi
tau de mul tt imp Pământ ulcu navel elor,iar acum er au foarte
îngri
joraţideînarmareaat omi căapământ enil
orcarepoat ecauza„odezordi ne
considerabil
ă”în spaţ iulcosmi c.Căpi tanulRhanessemaiarăt apreocupatăşi
dedet eri
orareaval oril
orf ami l
ieipepl anetanoast ră.Laîndemnull uiAdamski ,
Bethurum a publ icat în 1954 o cart ei ntit
ul ată Aboard a Fl ying Saucer ,
detalii
ndexperienţel esalecuext ratereştri
i.
Un altfaimos cont actat,Dani elFry,er a special
istîn confecţionarea de
aparatură pentru noi letipuriderachet eameri cane,lucrând la pol i
gonuldi n
Whi t
eSands( New Mexi co) ,şisepareera pri eten cu Ronal d Reagan,vi itorul
preşedi nt e alS.U.A.Î n noapt ea de 4 i ulie 1950,pi erzând aut obuzul ,se
îndrept a spre casă pe j os,pri n câmpuldeschi s,când un OZN ovalcoboară
bruscdi n cer,ateri
zând l acirca20deme trideel .Fryseapr opie,curi os,dar
audedi ntr-odatăunavert ismentî nengl ezăsărămânăl ocului ,deoareceest eî n
peri col.Apoiaceeaşivoceî ncearcăsă- lcalmeze.Vaaflacăvoceaaparţ ineaunui
extrat erest rupenumeAl an.Vi zit
at orulî linvităsăf acăocăl ătoriecu of arfurie
zburăt oare.Aj unsl abord,Fryf aceopl i
mbarepânăl aNew York( cir
ca3000de
kilomet ri)şiînapoiî n30demi nut e.Laaceast ăvi t
ezăf ant astică(aproximat i
vde
zeceorivi t
ezasunet ul ui)
,Fryn- asi mţ itdecâtovagămi şcare.Ocupanţ iiOZN-
uluiî ispun că sunt urmaşi icel or ce au scăpat di n marea băt ălie dintre
Atlant ida şiLemuri a şicare au emi gratî nt recutîn spaţ iu.Î imaispun că
civilizaţ ia pământ ească se î ndreaptă căt re un hol ocaust nucl ear şică va
supravi eţ uiîncercărilorcareoaşt eapt ădoardacăsevaî nstăpâni„ înţelegerea”
întrenaţi unilePământ ului.Ext r
at ereştriinu doreau să i al egătura ofici alcu
aut orit ăţile pământ ene deoarece un ast fel de cont act ar fi avut ef ecte
dezast ruoase asupra echi li
brul ui suflet esc al oameni lor. Fry a f ost apoi
îndemnatsăscri eînt r-
ocart et otceavăzutşiaauzi t.
Fry va publ ica vol umel e:The Whi te Sands I ncident ( 1954) şi Alan's
Message t o Men ofEart h( 1955)şiva cr ea un or din cvasi reli
gios numi t
„Understanding”.La un momentdat ,ela accept atsă fie supus t est
ul uicu
detect
orul de mi nciuni într
-o emi siune t ransmisă î
n di rect lat elevizor;
rez
ul t
atula demonst ratcă nu spuneaadevărul ,ceeacei-a adusnumer oase
cri
tici
.Totuşi,seîntreabăanali
şti
i,cei nteresputeasăaibăFrysă- şipericlit
eze
ocarierăbănoasăpent ruominciună?
Li
stacontactaţil
orpoatecontinuacu pi ct
oruldefirmeameri can Howard
Menger .Primulsău cont acta avut l oc în 1932,pe când se pl i
mba î ntr-
o
pădur e.Ai ciaî ntâlnitot ânărăf rumoasă,cupărl ungşibl ond,ceşedeapeun

bolovan,pe mal ulunuipâr âu.Fat a era îmbrăcat ăî ntr-un cost um de schi
transluci d.I -a spus l uiMenger că ea şiî nsoţitoriiei„ au veni tde f oarte
depart e”,pent ru „ al ua legătura cu ainoşt ri
”.Î nt impulcel uide- alDoi lea
RăzboiMondi al,Mengervamaiaveapart edemaimul teast feldeî ntâlniri.
Lasf ârşitulr ăzboiului,Mengersest abil
eşteî nNew Jersey,undedeschi de
un at elierdepi ctatfirme.La un momentdat ,î ni uni e1946,si mteo nevoi e
irezi
stibilă să seî ntoarcă în pădur ea undeavusesepri ma î ntâlnire.Nu după
mul ttimp,at er i
zeazăun OZN i mens,avândf ormădecl opot .Di n navăcoboară
treiper soaneî mbrăcat eî ncost umuldeschi ,de- acum bi necunoscut :bl ondape
careoî ntâlnisecu aniî nurmăşidoibărbaţ ifoart ebi nef ăcuţ i
.Ceit reiîlinvită
peMengerî ntr-ocăl ătorieprin spaţiu.Elest edusast felsăvi zitezeoraşedepe
Lună şinumer oase al t
el ocurimi raculoase.Vi zitatoriiîispun că î nt r
-o viaţă
precedent ăelat răitpeJupi terşicăaf ostî ncarnatacum pePământpent ru
bineleomeni rii.Elvascri ecart eaFr om Out erSpacet oYou( 1959) ,încar esunt
incl
usenumer oaseschemedemaşi nări i
,î ntocmiteconf orm i ndicaţi i
lorpri mi te
de la ext ratereşt ri;di n păcat e,atuncicând respect ivel e maşi nări iau f ost
reali
zate,s- aconst atatcănu put eau f uncţ iona.A publ i
catapoişiun di sccu
cântececosmi ce.La f erma sadi n New Jersey,Mengerseapucăsă or gani zeze
pentru mar elepubl icî ntâlniricu ext ratereştri,carepar e- seerau cont raf ăcut e.
La început ulani l
or' 60,elî şir etract ează în bună măsur ăi st
oria,băl măj ind
ceva despreun experi mentorgani zatde CI A.Toat eacest ea nu- lîmpi edi că să
revi
năl asf ârşi tulani l
or' 80 cu onouăcart e,în car eretract eazăr etract areaşi
ist
oriseşt
enoi lesal eavent uricosmi ce.
Un al tcont actatf ai
mosaf ostOrf eoAngel ucci,mecani cdeavi aţie.Î nz iua
de23mai1952,dupăceşi -
at ermi natl ucrull afirmaLockheed,s- aî nt âlnitpe
un câmp l ângă Los Angel escu două gl oburide l umi nă ver dedi ni nt er i
orul
cărorais- aadr esatovoce,car eaparţ i
neaunor„ fraţispaţ ial
i”( spacebr others) .
Aceştiai-auspuscăeiurmăr eaudemul t„evoluţiaspiritual ăaomul ui”şişi -au
exprimat t eama că „ progresel e mat eriale” ale omeni riivor pune î n peri col
evoluţi
avi eţii
.Unaldoi leacont actaavutl ocî n23i uli
e1952.Angel ucciavăzut
un OZN at erizând pe o porţ iunesecat ă di n albi
a râul uiLos Angel es.OZN- ul
avea forma unuii glu şier a di ntr- un mat erialtransluci d.Cu aceast ă ocazi e,
mecani culdeavi aţiea fostluatl a bordulnavei ,la o mareînălţime,deunde
puteavedeaPământ ulprintr
-unper etetransparent .
În 2 august,înt imp cesepl imba noapt ea,aude î nt
âini şte paşi
,apoi
vocea dej a cunoscută di n precedentele contacte.Fr at
ele spaţialNept un î
i
transmi t
e că ext rat
ereştri numesc Pământ ul „ţi
nutul dureril
or” şi că un
dezastru numi t,MareleAcci dent„ameni nţăsădi st
rugăpl anetaîn anul1986.
„Fraţi
ispaţiali”suntai cisăneaj ute.Înianuari e1953,Angel uccispunecăa
suf eritoamnezi edeo săpt ămânăşicăaf ostt ransport at ,spirit

ual,peo al tă
planet ă.Ai cia î ntâl nito frumoasă ext raterestră numi t ă Lyra şipe pri etenul
acest eia,Ori on.Angel uccia aflatcu aceast ă ocaziecă elest eîncarnarea pe
Pământaunuiext raterest
ru numi t( deasemenea)Nept un.Elsevaî ntâlnicu
fraţiispaţ iali
,derepetat eori,într-ungarajdeaut obuze.
Angel uccivapubl icaîn 1955 ocart ecu t ent ămi st ică,TheSecr etoft he
Saucers,î ncareof ereamost redi nfilosofia„ fraţil
orspaţ iali”.Întrealt
ele,aceştia
i-au spus:„ Cu t oat ăf rumuseţ easaaparent ă,Pământ ulest eun Pur gatoriu…
Ur a,egoi smulşicruzi mearăsardi nnenumărat el ocurial esal e,precum oceaţă
întunecat ă… Î nvăţăt orulvostru v- a spuscăDumnezeu î nseamnăi ubire,şiî n
acest ecuvi ntesi mpl eseaflăt oatesecret el
eşit oat emi sterel ePământ uluişial e
lumi lordedi ncolodeel .
”O al tăideedi n cart eest ecă„ fraţiispaţ i
ali
”(elafirmă
căşiI isusHri stosf ăceapart edi naceast ăcat egorie)trăiescpri ntrenoi,neştiuţi
,
pregăt indnouaerăcar evasăvi nă.
ClaudeVori lhon,pi lotdecurseşizi aristdi n Franţ a,a f osti nvitatî ntr-o
navăspaţ i
alădeunomul eţîntâlnitî nnoapt eade13decembri e1973.Cl audea
efectuatast f
elmaimul tecăl ătoriispaţ ialeî n careavăzutomul ţimedel ucruri
straniişiaf ăcut,dupăafirmaţ ii
lesal e,obai edeosebi tdepl ăcut ă,în prezenţ a
unorf emei -r
obotfoarteat răgătoare.Totl abordulnavei ,spuneel ,s-aî nt âlnitcu
fiinţ edot atecu or aţ
iunesuperi oară,numi t
eEl ohim.Acest eal-au i nvitatsăl e
fieambasadorull orprintr epământ enişisăpregăt eascăonouăveni r
eal orpe
Pământ .După cum seşt ie,Elohi m est enumel epl uralalDumnezeul uibi blic.
Cu aceast ăocazie,is- aexpl icatf aptulcăext ratereştriiau creatspeci aumană
acum 25. 000 de ani ,ul teri
orfii nd t rimi şipent ru îndrumarea pământ enil
or
cont actaţi precum: Moi se, Buddha, I isus, Mahomed sau Joseph Smi th
(î
nt emeiet orulsect eimormoni lor).Eier au componenţ iaiacest uiDumnezeu
plur alşicont inuau săt răiascăl aoraact ualăpeopl anetă„ acelorveşni ci”,pe
careşier oulnost ru a apucatsă o vi ziteze.La o depl asaref ăcut ăî n 1993 l a
Moscova,Vori l
hon adecl aratcăomulnu af ostcr eatdeDumnezeu,şini cinu
esterezul tat
ulfinalalevol uţieispeci il
or ,ciaf ostcr eatdeaceşt iElohi mi ,după
chipulşiasemănareal or,cu aj ut orulunort ehni cidei ngineriegenet i
că.Cu o
altă ocazi e,elafirmase că un consi l
iu ext rater estru judecă fiecar e om după
moart e,deci zânddacămeri tăsăfier eîncarnatpeaceast ăpl anet ăsau urmează
săfiearuncatî ntr-
uncupt orşidistrusdefini t
iv.Voril
hon,chematsăseal ăture
seri
eidi vi
nemenţ i
onatemaisus,î şivaschi mbanumel eîn Raelşivaî nt emeia
sectaraelienilor
,pr opovăduindpacea,i ubi
reaşiviaţacumpăt at
ă.
Raelieniidevot aţipoartă medal ioane mari,cu o zvastică î
ni nt eri
orul
stel
eiluiDavi d –simbolpri mit,zicei ,delaextratereşt
ri–promoveazăuneori
nuditatea ( pentru a put ea intra mai bi ne în contact cu fiinţele extrapă-
mânt ene), cont actele sexualel ibere, incl
usiv de grup, şi pl ănuiesc să
Miller mai află că, pent ru a deveni membră a acest eiconf ederaţii
,
civil
izaţia Pământ ul
ui trebuie să urce pe o t reapt ă mai î naltă a val orilor
spirituale:„ Când i ubireadeapr oapelevost ru văvacaract erizapet oţi,atunci
FiiiLumi niiîşivorf aceapari ţiaşiRegat ulDumnezeul uivost rusevaî nstăpâni
pe Pământ .
” Mi l
ler îşidă seama că ext rat ereştriifolosesc numel e de „ Fii
i
Lumi nii
” pent ru acel eaşi entităţicare î n Bi bli
e sunt numi t
eî ngeri . Soltec
menţ i
onează că cei ce cri tică f enomenul OZN au î ntrebat adesea de ce
extrat er
eşt ri
inu cont actează guvernel e pământ ene î n mod ofici al,dacă sunt
atâtdeavansaţ i.Eler aacum î nmăsurăsăof er
eunr ăspuns,şianumecă,spre
deosebi redeceeacesecredea,extrat ereştriicont actaserăî n ulti
mult impat ât
guverne,câtşisavanţ ide vârf ,dar aceşt iar espinseseră cu di spreţmâna
întinsă,deoar ecenu doreau săr enunţ el aput erealor ,în perspectivaNoi iEre
(New Age)car eva veni .Eis- au î nţel
essă i nstituieopol iti
că dedezi nformar e,
mot ivpent rucar eext rat
ereştriis- au hotărâtsăcont actezeoameniobi şnui ţi
,î n
speranţacă,t reptat,numărulcel orceî nţ el egvacr eşt
eşipopul aţiavaaj unge
să impună schi mbar ea conducăt oril
orpol it ici.Soltec îimaipovest eşte că î
n
vechimel ocui t
oriiAt l
antideişiceiaiLemuri ei ,mânaţ idel ăcomi e,aupurt atun
războit ermonucl ear uci gător .Acum exi stă peri col
ulca i storia să se r epete.
„Oare nu- şidau seama oameni ică di strugerea mat erieiest e opusă voi nţei
Creatoruluimat eriei?”Totde l a Soltec,Mi lleraflă că Pământ ulseî ndreapt ă
spreun nordepart i
culeradi oactive,iarnavel eextraterestrecar eorbi teazăîn
jurulplanet einoastreneprot ejeazădeameni nţ arealor.
Cont actel
el uiMi ll
ercu ext ratereştriiau duratt i
mpdepest edouăzecide
ani,comuni cărilepri mit
efii nd at entî nregist rat eîn numer oasescri erişibenzi
magnet ice.
Frank St ranges a f ost( ca şiDani elFry)un al tcont act atcu o bună
pregătir
euni versit
ară.Elaf ostadeseaî nt rebatceanumel -adet ermi natsăse
încurce în aceast ă poveste.După decl araţ ii
le sale,publ icateî nt reicărţ i
,
începânddi n1956elaavutmaimul t
eî nt âlni ricufii nţ
eextrat erestre.Depi ldă,
într
-o bună zi , fiind cu t reabă î n clădi r ea Pent agonul ui di n Washi ngton,
Strangess- aî ntâlnitcuuni ndi vi
dnumi tValThorncareer aveni tdin… Venus.
Deşiînfăţ i
şareasaer aperfectumană,i ndi vi dulr espectivaveamâi nimoi ,caşi
cândn- arfif ostdi ncarneşioase,i ardeget el esal eerau net ede,f ărăamprent e.
Deşipânăat uncinusemaiî ntâl
niseră,extrat erestrulîiştianumele.Spuneacă
seaflăai cipentru nişteprobl emepri vindîmbr ăcămi nt
ea.Aveapeelosal opetă
carenu seî nchideapepi eptcu un f ermorar ,cier a suficientsăpună al ături
celedouăl at
urişisăt reacăpal mapest epieptpent rucal aturi
lesăsel i
pească
printr
-osudurăi nvizi
bilă,graţieuneif orţemi sterioase.
Stranges va afla că ValThom er a un soide mi sionarinter
planetarîn
slujba „
Domnul ui”.Valşit ovarăşiisăiaveau i mpr esi
a că omulsedepărt ase
plus,eral ocţi
itordeşefalpol i
ţi
ei(Deput yFederalUSMarshal )înor aşulsău.În
ziua aceea,eldorea să aj ungă î n oraşulYaki ma di n stat ulWashi ngton.Pe
drum,şi -
apropussăseabatăpuţ i
n del at raseulobi şnuitpent ruaî ncercasă
găsească un avi on de transportCurt ess C- 46 alMari nei ,care di spăruse î
n
zonă.Premi ulpent rugăsi real uier ade5000dedol ari.Kennet hArnol daveala
activ peste4 000 oredezbor ,precum şiun permi s speci alpent ru astf
elde
operaţiidesal vare,avi onulsău put ând at eriza sau decol a pepi stescurteşi
neamenaj at
e.
În acea z ide24 i uni evremea eraspl endidă,i arvi zibil
it
atea excelentă.
Kennet h a exami nat cu at enţie zona,f ără a descoperiî nsă nicio urmă a
avionuluidi spărut.La un momentdat ,pecândef ectuaoî ntoarcere,ol umină
extraordinar de put ernică l -
a orbi t pent ru cât eva secunde. O cl i
pă, şi-a
imaginatcăest epecal esăseci ocneascădeun al tavi on.Apoişi -adatseama
că lumi na venea de l aof ormaţie de pat ru obi ecte,urmat e de al te ci
nci,
zburând st rălucitoareî n bătai a soarelui,î n două şi ruriparal ele,deasupra
munt el uiRai nier( 4 400 met ri
)Unuldi ntreobi ect eeramaiî nt unecat ,aveao
formă de semi lună şiun soide cupol ă deasupra.Observarea a duratt rei
mi nut eşii -apermi spil
ot uluisăest imeze,î nf uncţ iedeni şt
ereperedepesol ,
că vi teza obi ectelorera de celpuţ in 2 100 ki lomet ripe oră.Ni ciun avi on
pământ ean nu put eaat ingeoasemeneavi teză;abi apest epat ru luniurmasă
sest abi leascăpri mulrecordsupersoni c,cupuţ i
npest e1200ki lomet ripeoră.
Când,î nj uruloreipat ru,aat erizatlaYaki ma,Kennet hi -arel at ati storia
luiAlBaxt er,comandant ulaeroport ului,făcându- işioseri edeschi ţe.Acest aa
chematcâţ i
vai nstructorideel icoptereşipi loţi,pent rua- şidacu părerea.Unul
dint re ei a opi nat că poat e er a vorba despre ni şte rachet et eleghi date,
experi ment atel a o bază mi l
itară apr opiată.Descr ierile nu pr ea se pot riveau
însă.Kennet hşi -acont inuatzborulsprePendl eton,î nOregon.Rut inacer eaca
primulcomandantdeaeroportsă-it ransmi t
ăcel uide- aldoileacel er aport ate
depi l
ot .Deci ,atuncicândaat erizat,eroulnost rueradej aaştept atdeoseamă
deper soaneavi dedeamănunt e.Kennet h eradeacum pecal esăcr eadăcăa
fostmart orulexperi ment ăriiuneiarmesecret e,careput eafiunarusească.S- a
hot ărâtsă vi zit
ezedecibi roull ocalalFBI .Acest a era î nsă închi s.At uncis- a
îndr ept atcătr eunzi arlocal.Ai ciseaflaşicorespondent ulBillBecquet te,car ea
expedi at şti
rea agenţiei Associat
ed Press. Î nt
re alt
ele, textul menţ iona că
obiectele nu aveau aripişizburau săl t
ând,ai doma planari iuneif arfurioare
aruncat er azantpe supraf aţa uneiape.A doua zi ,pr esa dinînt reaga lume
preluase,cu t it
lurideoşchi oapă,ştirea că un pi
lotameri can seî ntâlnisecu
niştefarfuriizburătoare.
A urmat o aval anşă de vizit
e, scrisori
,telegrame, t el
efoane, cărora
mart orulaî ncercat,timpdet reizi
le,săl efacăfaţăcu eroism.Lacapăt ull or
,
declara că are i mpresi a că este singurulom sănăt os înt r

-oi mensă casă de
nebuni .Elaî ncercatsă seref ugiezeî ntr-oal tăl ocalitate,undesăfiel ăsatî n
pace.I nt otacestt imp,elcont inua să fie convi ns că văzuse ni şt
e aparat e
mi l
itaresecr ete.Presa,precum şiopart eamarel uipubl icîncepeau săcr eadă
însăcăobi ecteleerau deori ginenepământ eană.
Ul t
erior,s- a constatatcă nu era ni cipri ma semnal are a unorobi ecte
zburăt oare nei dentificate, nici măcar pri ma care câşt igase atenţia presei .
Seriozit atea şicredi bi
lit
atea luiKennet h Arnol d af ăcutî nsă din rel
at area sa
prima carea căpăt atoat âtde l argă publ i
citate.De acum î nai
nte,t ermenul
bizarde„ f
arfuriezburăt oare”va desemna pent ru t oatăl umea ceva st rani u şi
nefiresc,î ngenuluneimaşi nizbur ătoare,posi bildeori gi
neext rat
erestră.
Î ncă maii mport ant,de acum î nainte o mul ţi
me de oamenicar e până
atuncinu ar fi avutcuraj ulsă- şiîmpărt ăşească păţ anii
le,vor începe să
raport ezeî ntâlniriasemănăt oare.Numaiî ni uni eşii ul i
e1947 vorfi r aport ate
850deî ntâmpl ăricuOZN- uri.Întreel e,f ai mosulcazdi n4i uli
e1947,cânddi n
nou pr esadi nl umeaî nt reagă varel ata şt i
rea căl a Roswel l(New Mexi co)s- a
prăbuşi tun OZN şiau f ostcapt uraţicâţ i vaext ratereşt rimorţ i,ceau f ostduşi
înmaresecretl aobazăaavi aţi
eimi l
itar e–şt ir
edezmi nţ i
tă,evident ,adouazi
deofici ali
tăţi.Desi gur,inevi t
abi l
,auapărutşif arsel ecuf alseOZN- uri .
Oameni ideşt iinţă,caşimar el
epubl i
c,au î ncercatsăgăseascăexpl icaţii
pentrut oateacest erel atări ,inclusivpent ruobservaţ i
ileluiKennet hArnol d.
Pe l ângă pasi onaţ iinoul uif enomen,care s- au grăbi tsă vor bească de
pildădespreo i nvazi eext raterestră,s- acreatocat egoriedepersoane( numi t
e
debunker s)car e şi-au propus să demonst r
eze că t oate OZN- uri
le au cauze
obişnui te.Unel eOZN- uri,spuneauaceşt ia,suntexpl icabi l
eî nlimit
el eaceeace
cunoaşt em ( planet e străl uci t
oare, reflect area razel or soar el
ui pe parbri zul
avionul uiet c),iarcel elalte au t otcauze nat ur ale,pe care l e put em intuişi
explica î n vi it
orul apropi at . Acest opt imism n- a rezi stat însă anal izelor.
Deoar ece situaţ i
a devenea î ngri j
orătoare,î ni ulie1947 a f ostsolicitatFBIsă
încercesă dezl ege mi sterul ,apoiau f ostî nsărcinat e cu aceast ă mi siune al t
e
organi smeofici ale,unel edi ntreel esecr et e.La ora act uală,după maibi nede
cincizecideani ,situaţ iaî ncănus-al i
mpezi t.
Kennet hArnol d,careadeveni t,desi gur,şiţ intaunorgl umerăut ăcioase,
declarapestemul ţiani:„Suntabsol utsi gurdeceeaceam văzut ;dar
,credeţi-
mă,dacăaşmaivedeaun f enomen degenulacest apecer,chiarşiocasăcu
etajzburăt
oare,n-aşmaisuflani mănuiovorbă. ”
Peparcurs,s-adescoperi tcădi scurizburătoar
efuseser
ăvăzut ecu mul t
timp în urmă,i nclusiv de observatoriavizaţi
.De pi l
dă,faimosulast ronom
francezCharles Joseph Messi er,creatorulcatalogul
uide nebuloase f
olositşi
azi,aţinutocomuni careşt
ii
nţ ificăîn1777despreobservareamaimul t
orOZN-
Hampshi re- S. U. A.), au f ost escortaţ iîntr-un OZN, unde l i s- af ăcut o

exami naremedi cală.Soci ologulThomasE.Bul lardaî ntrepri
nsoanchet ăpri n
careadovedi tcăî ntreacest eistori
i,căr oralisemaiadaugăşioat reia,mai
puţin medi ati
zată,n- a existatni cioposi bil
ă cont ami nare.Ori cum,cel edouă
ist
oriidemaisussuntconsi derat e„pietreledet emel i
e”al eîntregul uişircarea
urmat .La acest ea se adaugă şicazull uiHer bertSchi rmer,un pol iţ
istdi n
Ashland,Nebraska,care,pat rulând în noapt ea de 3 decembri e 1967,l a ora
2.00,avăzutunobi ectl umi nos,ovoidal ,aşezatpeşosea.Di nobi ectau coborât
câtevacreat uricarel-au invitatpent ruoj umăt atedeorăî nnavă,undeavăzut
omul ţ
imedel ucruristraniişis- au transmi sni ştemesaj e.
În ulti
meledouăcazuridemaisus,maj orit
ateadet al
ii
lorr ăpiriiau ieşit
lai veală prinr egresie hi pnotică,ef ectuată de psi hologipr ofesionişti.Pri n
aceastăt ehnică,celhi pnot i
zatest e pus să se î ntoarcă,î n ami nt i
re,î ntr
-un
momentt r
ecutalvi eţiisal e.Met oda areo eficaci tatebi neveri ficată;dacă,de
pildă,nisesuger eazăcăne- am î ntorsî ncl asaî nt âişcol ară,nevom vedeaî nj ur
toţicol egii,îivom şt ipenume,vom put eadescri epl anşeledepepereţ ietc,î nt r
-
un mod i mposi bilde reprodus î n st area obi şnui t ă de t r
ezi e.Met oda nu est e
propri eanal izeif enomenel orpar anormal e;ea sef oloseşteşiî n crimi nalistică,
pent ru ca mart ori isă-şiami ntească det al i
ipe care al t
mi nt erinu l e maiţ in
mi nte,oridecăt repsi hologulce- şipunepaci ent ulsăret răiascăeveni ment eleî n
careelbănui eştecăs- aî ntâmpl atuneveni mentt raumat i
zant .
La vremearespect i
vă,însă,ni cil umeaşt i
inţ ifică,ni ciopi niapubl i
că nu
erau di spusesă accept erealitatea unorr ăpi rief ect uatedeOZN- uri.O pri mă
schimbare a pr odus- o cazuldi n orăşel ulPascagoul a. (
Mi ssissippi),aflat pe
mal ulGol fuluiMexi c.Î n 11 oct ombri e 1973, î nj urulorei19. 00, Charl es
Hickson( 45ani )şiCal vi
nPar ker(19ani )
,cont ramai stru,r espect ivmunci torl a
şant ierulnavall ocal,pescui au pemal ulr âuluiPascagoul a.Lângăeiacoborât
un obi ectovalcu di ametrulcam de 30 de met ri.Di n obi ectau i eşitni şte
creat uriî nfricoşăt oare,carei -auparal i
zatpeceidoişii -
aut ransport atî nnavă.
A urmatoexami naredet i
p medi cal,dupăcareceidoiau f ostduşiî napoipe
mal ulrâul ui,i arnavaadecol atşiadi spărut .Î ntorşiî nor aş,Hi cksonşiCal vin
s-au dusdi rectl abi roulşeri f
ul uişiau povest i
tî nt âmpl area.Ai cis- aef ectuato
anchet ă pol iţienească î nt oatăr egula. Fără şt irea mart orilor,t otul a f ost
înregist
r atpebandă,incl usivdiscuţi
ilepecar eceidoil e-aupurt atcândauf ost
lăsaţisinguripent ru un timp;î n declaraţ
iil
el ornu apareî nsă ni
cio fisură.
Prof.Dr .JamesHarder ,del aUni versit
ateaBerkel ey(Cal i
fornia)şiprof.Dr.J.
Allen Hynek,de l a Uni versit
atea din Evanst on (Il
li
nois)i -au anchetatpeste
câtevazi lepeceirăpiţi
,caşipepol i
ţişt
iicarei -au i
nterogat.Celedouăvi cti
me
aler ăpiriiau fosthipnot i
zate,fiecare separat,şisub hi pnoză au repovesti
t
întâmpl area.Mărturii
lelorau coi nci
sî nmodr emarcabil.Hickson afostsupus
Începând di n 1982,ela organi zatanuall a Laramieî ntâlnirial e per soanelor

răpi teşialecercet ătorilorOZN (aşa-numi teleRockyMount ainConf erences).
După 1989,a f ostsilitsădemi sionezedi n post ulsău deprof esoract iv,
întrăal tel
edeoar ecedeveni senot ori
edecl araţi
asapr ecum căelî nsuşiarfif ost
răpi tdeunOZN.Spri nklearămasî ncont inuareconsul tantşi„ prof esoremeri t”
alUni versi
tăţii.În 1994,avea l a acti
vpest e300 decazurider ăpirist udiat e
per sonal. Pract i
cian r emarcabi lî n domeni ul regresi ei hipnot i
ce, el a f ost
preocupatnu doarderăpi ri,cişideal tezoneal eparanormal ului ,cum arfi
reîncarnări l
eşiami nti
ril
edi n presupusevi eţianterioare.Spri nkl er ecunoaşt e
că nu poat egarant a că informaţia obţinută prinr egresieest eadevărată sau
fal
să,darconst atăcăeaaj utălaî nsănătoşireamul torpaci enţi
.Elaef ectuatşi
studi istati
stice,pent ru agăsicorel aţ
iisemni ficati
veî nt rerăpi ri
leOZN şial t ei
experi enţeparanormal e.Crez ulsău ştii
nţ i
fic,înt oateacest edi recţ i
i,este:„ să
cont inuăm săexpl orăm,î ntimpcecont inuăm săneî ndoi m” .Aşacum scri aî n
1981,convi nger easaest ecă acest ef enomenef acpart edintr-un pl an a cărui
final i
tateest et ransformareapământ eni l
orî n cetăţeniaiCosmosul ui,pl an pus
înpract icădefii nţeînesenţ ăbi nevoi toare.
Budd Hopki nsest eun art i
stdi n New- York,al ecăruiscul pturiabst racte
potfi admi rate,de pi l
dă,l af aimosulMuzeu Whi tneyşil a şimaif aimoasel e
Gal eri
iGuggenhei m.La un momentdat ,pe când OZN- uril
enu- lpreocupau
câtuşidepuţ in,a f ostrugatsă aj ut eun t ânărcareavuseseo experi enţă de
lacunăî ntimp„î ntimpceparcursese,noapt ea,cumaşi na,oanumi tăporţ i
une
deşosea,dupăcarerămăsesecuobsesi işiost areaccentuat ăderău.Hopki ns
s-a adr esat în acest sens uneipsi hoterapeut e newyor keze,speci ali
zatăî n
tratament epri n hipnoză,dr .Aphr oditeCl amar .Regresiahi pnoticăef ectuatăde
aceasta asupra t ânăruluia scosl aiveal ăi storia uneirăpiriOZN cu conot aţi
i
sexual e.Au urmat ci rca o duzi nă de al te persoane,fiecar e debi tând sub
hipnozăî ntâmpl ăricarepăreau const ruitepeacel aşicalapod.Pent ru psihot e-
rapeut ă,toatecel edezgropat east felformauunf enomenpsi hicst raniu,inedi tşi
deocamdat ăi nexpl i
cabil,înt i
mp ceBudd Hopki nscredea că î ndărăt ullorse
aflau semnel euneiagresi unidi scr eteal e uneiput erinepământ ene.Omul eţi
i
cenuşi i,cu ochii menşişiî nfăţişaredei nsect ă,descrişiîn cazuri l
eexami nate
de Budd Hopki ns ca aut oriair ăpiri l
orOZN,t aie cu sânge rece î n car nea
victi
melorumaneparal izat
e,l emonteazăi mplanturişinu leînţel
egangaj area
afecti
vă când e vorba,de pildă,de pierderea unuicopi l
.Treptat,Hopki ns a
ajunsl aconcluziacăer avor badespreun i mensexperi mentgenetic,pract i
cat
asupraomeni rii
,demul temileni
iîncoace,efect
uatdeent ităţ
ivenit
edi ntr
- oaltă
lume,careî ncercau să-şiascundăactivit
ăţileştergând memoriavictimelor( de
undeacea„ l
acunăî nt imp”).Budd Hopki nsşi-apubl i
catacesteideiî n cartea
Mi ssi
ng Time (1981) .Reacţia publi
culuia f ostpromptă şiconcr eti
zat ăî n
scrisoride l a 400 de persoane car e aveau i mpresi a că au t r ăitun i ncident

asemănăt or.Di n aceste scrisoriî şiva sel ecţiona aut orul ,car ea începutel
însuşisăapl iceregresi
ahi pnot ică,viit
oarelesal eanchet e.
Darcart ealuiHopki nsaadusşial ter evelaţi
i–f aptulcămaj oritateacelor
în cauzăau avutpart eder ăpi rirepetat
e,di nt r
ecarepri maî nj urulvârsteide
5-6 ani ,orif aptulcă fami l
iiî ntregiau fostşicont inuă să fieurmări teastfel
,
gener aţi
e după gener aţie. ÎnI ntruders( 1987) , cea de- a doua cart e a sa,
Hopki ns descri eîn premi eră cazulKathi e Davi s,î n care,aparent ,ea a f ost
însămânţ atăart i
ficialcu ocazi auneirăpi ri,ca apoi ,pestecât eval uni,săise
extragă fătul.Dupăcâţi vaani ,din nou cu ocazi auneirăpi ri,isepr ezint
ăun
copilaşhi brid,cu aspectf ragilşibol năvicios,spunându- i
-secăest ecopi l
ulei.
„Sarcina î nt
r eruptă”a Kathi eidevenea si mbol ulnoi iorient ăria OZN- ist
ici
i
sfârşitul
uidesecol .Aceeaşicart e(cadeal tfelşivol umulWat chersdeRaymond
Fowl er,în 1990) , a sugerat o posi bil
ăl egătur ăî ntref enomenul OZN şi
experi enţ eleextracorporal e,întrepsi hiculomenescşigl oburi l
el umi noaseet c.
ThomasE.Bul lardPh.D.Aveaî n evidenţ ă,încădi n 1987,pest e300de
cazuriderăpi ri.Di ntreacest ea,132erau di nS.U.A. ,50di nal teţ ăridel imbă
engleză,69 di n Ameri ca Lat i
nă,28 di nţ ăricont i
nent ale ale Eur opei ,3 di ni
fostaU.R.S.S.Douăt rei
midi nt r evicti
mel erăpi ril
orerau bărbaţ i
,iarot r
eime
femei .Î n 76% di nt recazuri ,răpi reaaavutun si ngurmart or;în 49cazuri ,auj
fostdoimart ori,î n 12 cazuri– t rei,i ar în al te 12 – maimul ţi.Regresi a
hipnot ică a f ostf ol osităî n 31% di ntre cazuri ,î n celelalte amănunt ele fiind
reami nt ite spont an.Persoanel e răpi te pr oveneau di nt oate păt urile societăţii
,
aveau t oateni veluri l
edeeducaţ ieşicel emaidi verseocupaţ ii
,observându- seo
anumi t ă preferinţă pent ru per soanel e obl igate prin pr ofesie să pet reacă mai
mul tt imp noapt ea sub cerull iber.După st atisti
ca sa,vârst a cea maides
întâlnit ăpri ntreceirăpi ţ
ieraî ntr e20- 30deani ,numărulcazuri lorreducându-
sedrast i
cpest e40 deani .Th.Bul l
ard adescoperi tun scenari ui dealalunei !
Răpi ri,compus di n optpărţ i
:capt urar ea,exami narea,di scuţiile cu r ăpitorii
,
vizit
ar eanavei ,ocăl ătorieîntr-un l ocnepământ ean,apari ţi
asau mani festarea
divinităţ ii
,reveni reaacasă,post ef ecte.În cadrult uturoracest ora,sepotr egăsi
numer oase det aliicare se r epet ă surpri nzăt orde asemănăt orl a mart oridi n
diversel ocuri,cudi versepregăt iri,dedi versevârst eet c.
Totelaf ăcut ,în 1996,un al tsondaj ,dedataaceast aprintrespecialişt
ii
în regresiehipnot icăavândexperi enţ
ăî n anchetareacazuri lorderăpi ri.Dintre
maimul ţispeci
aliştiinvitaţiaurăspuns13,avândî nsăl aact iv1700decazuri .
Puţ i
nidi ntreceiexami naţiaveau ami nt i
reavi ear ăpi
rii( prof.John Mack,un
altcelebru speci alistîn domeni u,esti
mal a30% numărulacest ora)
.Cevamai
mul ţiaveau doarst răfulgerărişireţineau imaginidi sparat e.La maj ori
tatea,
ist
oriar ăpiri
ia f ostreconst itui
tă pri
nr egresi
e hipnotică.Procent ulcel orce
2 969 au decl aratcă după ceau văzutast f

elde„ ent ităţi
”acestea i-
au
forţ
at să i nt r
eî ni nteriorul OZN- ului, unde au f ost supuşiunui soi de
exami naremedi cală sau au suf erital t
emani pulărideacel aşitip(î
nt âlni
ride
gradulI V).
Altesondaj eparsăi ndi cecăpr oporţiafenomenul uiarput eafimul tmai
mare,numărult otalalpersoanel or car e prezintă simpt ome ce t rimitlao
posibilă răpire fiind de ordi nulsut el
or de mi i
,dacă nu chi ar almi li
oanelor
numaipent ru S.U.A.Î n 1991,or ganizaţi
a Roperta ef ectuatt reianchet e
naţionaleî n S.U.A. ,pe un eşant i
on reprezentativ de 6 000 per soane,î n
benefici ulcompani eiBi gelow Hol ding.Anal iza finalăindi ca faptulcă 2% di n
ameri caniiadul ţ
iavuseserăî ntrecut ulloroseri edeexperi enţ ecaresugerauca
posibilăor ăpirecar ele-af ostştearsădi nmemori e.
Chi arşispeci ali
ştidi ntreceimaiscept i
ci–depi ldă,soci ologiî
narmaţ icu
toatei nstrument ele meser ieilor– au f ostobl igaţisă recunoască,dacă nu
realitat eaf enomenul ui,celpuţ i
nrăspândi r eat otmail argăaconvi ngeriiPrivind
existenţ arăpi ri
lor,î
nspeci alînult i
miizeceani .Înconseci nţă,acest uif enomen
i-au f ost consacrat e studi i cât se poat e de şt iinţi
fice. Soci ologii nu s- au
hazardat ,evident,îngăsi reaunorexpl i
caţii.
Int recaremenţ i
onezşicart eameaî ntâlniridegradulI V( EdituraTeora,
1996,cuoreedi tareîmbogăţ ităîn1997) .
În1991,dr .LeoSpri nklerezumai storiadej umătat edesecolaschi mbări
deat i
tudi nef aţădef enomenulOZN pri n următ oarelecuvi nte:„ La început ,nu
era bi nedacă vedeail umi nicaresemi şcau pecer .Apoi ,a f ostbi ne să vezi
lumi nipecer ,darnu er a binesă vez iobi ectepecer .Apoi ,a f ostbi nedacă
vedeaiobi ectepecer ,darnuerabi nesăveziobi ecteat erizatepesol .Apoi ,afost
binedacăvedeaiobi ectepesol ,darnuerabi nesăveziumanoi zilângăobi ectele
ater i
zat e.Apoi ,a f ost bi ne dacă vedeaiumanoi zi
, dar nu er a bine dacă
interacţ i
onaicu ei .Apoi ,af ostbinedacăerail uatl abordşiexami nat,darnu
erabi nesăt reciprin experienţeparanormal esau psi hicepeparcursulacest or
întâlni ril
or cu OZN- urile. Apoi,a f ost bi ne dacă r aport ai eveni ment e
par anormal e,darnu er a bine dacă spuneaică aii ntratî n comuni care cu
„ent i
tăţ il
e„di nOZN- uri.Acum,seconsi derăcăenormalsăfiir ăpitde„ ent i
tăţ i
„
coborât e di n OZN- urişisă i ntriî n comuni car e cu ei,darnu est e bi ne să
consi dericămesajelecareţ isetransmitau sens.Ceurmeazăoare?”
Aminteam căi mplicareaîn st
udiulfenomenul uiOZN adet erminatcadr.
Sprinkl e,căruia nu ise put eau nega meritele profesi
onale,să fie decl
arat
„profesoremeri t
”şi„ consult
ant”,darîndepărtatdel acat edră.Tot
uşi,auexi
stat
alţ
iuni versi
taricare,fără teama deconseci nţe,au prel uatştaf
eta.Depildă,
cit
itorulscept i
cşineavi zats-arput easăfiesurpri nssă aflecă,î ntre12şi17
iunie1992,l aMassachuset tsInsti
tuteofTechnol ogy( M.I .T.)
,una dint
recele
Bi l
lest eexami natmedi cal,apoiisepermi tesă vi zitezenava.Isespune
cu aceast ăocazi ecăOZN- ulaparţ i
neuneir eţeleşivi nedi npreaj mast eleiZet a
Reticuli.Membri i„r eţ
elei
”neţ i
n demul tsubobservaţ ie,darset em căoameni i
vorabuzadeşt ii
nţal or;acest aest eunmot ivpent ru car eun cont actofici alnu
va avea l oc prea curând.Î n câteva cazuri( Roswel l,Laredo et c)
,si stemel e
pri
mi tiveal eradar elorpământ eneau cauzatprăbuşi reaunornaveal er eţelei.
ApoiBi llesteanunţ atcăt rebuiesăpl eceşică,pemoment ,vaui taceea
ceavăzut ,darcăvi zi
tatoriivoraveagri jădeelî n cont inuare.Est edepuspe
pământ cu aj utorul acel eiaşi raze albastr e. Dint r-
o dat ă, Bill nu-şi mai
ami nteşteni mi c,cu excepţ i
af aptuluicăa i eşitsăurmăreascăun OZN.Vede
obiectulî ndepărt ându- se.Pei sajuldinj urest eînsă compl etaltuldecâtcelpe
careîlşt ia.Îlcupri ndegr oazaşiî ncepesăseroage.Vaficul espest epuţ int imp
de peşoseaua di n apr opieredeo pat rulă depol iţ
ie.Află că est el a circa 15
kil
omet ridecasă,şicăest et recutdemi ezulnopţ ii
.
Î
n săpt ămâni le următ oare,Bi llest e chinui t de mi grene şii nsomni i
.
Trept at,încep să- irevină î n memori ef ragment el e răpirii.Ial egăt ura cu doi
invest i
gatoriaif enomenul uiOZN:Wendel l
eC.St evensdi n Tucson ( Arizona)şi
John Fi el ding di n New Yor k, cu car e va r euşi t rept at reconst ituirea
eveni ment elor.
Din decembri e 1978,î ncepe să ai bă mani f
estăride di cteu aut omat ,
scriind text e hi erogli
fice f ără î nţeles,darşiengl ezeştide t i pulcl arvi
ziuni işi
precog- niţi
ei.Î n21apri li
e1979,Bi llzăreştedi nnouOZN- uldecât evaori .Pel a
17. 30,seafla si nguracasă;est e vi zit
atde o sf eră st rălucit oare,demări mea
uneimi ngidebaschet ,ceî il asăunl ingou met ali
cl ungde7cent imet ri
,pecar e
scria„ MAN” şipe car e se vedeau şial te semne.Se maiî ntâmpl ă şial te
fenomene st rani i
,part e di n el e chiarî nt i
mp ce Herrmann l e relatează pri n
telefon l
uiWendel l
eSt evensşil uiJohnFi el
ding.
Î
n6mai1979,Bi ller adi nnou si ngurî ncasă,soţ ial uifii ndpl ecatăsă-şi
vizitezemamabol navă.Eroulnost ru si mteun î ndemn să mear gă cu maşi na
pânăl aocari erădeni sippăr ăsită.Pest epuţ int i
mp,navadi scoidal ăapar eşio
razăal bast răî lduceî ni nt eriorulOZN- ului.Ar edi n nou moment edeamnezi e,
sevededi n nou exami natl a modulmedi cal,isepermi tedi n nou săvi zi
teze
nava. Vede î ntre al t
ele hărţ i cereşt iî n t rei dimensi uni, ca şi hărţ i ale
conti
nent el
orterestre.Referit
orlainvesti
gat oriiOZN,iseat rageat enţi
acăuni i
dintr
e aceştia suntagenţ iguvernament ali
,având ca mi si
une dezi nf
ormarea.
Apoiisespunedi n nou că„ ti
mpulaexpi rat”,iarluminaal bastrăîldepuneî n
apropiereamaşi ni
isal e.
Î
n seara zil
eide 11 oct ombrie 1980,Bi llreuşeşt
e să facă un film de
aproape cincimi nut e cu evol
uţia unuial tt i
p de OZN.Pri meşte pri
n dicteu
automat noimesaj e.Î n 14 mai 1981, Bi llî lsună lat elef
on pe St evens
anunţ ându- lcăai ntratî nl egăturăcu un oarecareJohn,cadru alarmat eidin

aceeaşi zonă, car eaf ost r ăpi t se pare de acel aşi echipaj de UFO- nauţi.
Persoanar espectivănuaput utf îî
nsăcont actat ădei nvest i
gatori .
În urma apari ţi
eiunor l ucrăricar et ratau cazulsău,dar maial es
datorităfapt uluică vest ea cel orîntâmpl ateî ncepusesă ci rcul eprin oraş,pe
data de 10 noi embri e 1981, Bi ll Herrmann est e dest i
tuit di nfuncţ ia de
învăţătorangaj atalparohi eibapt ist
e,mot ivându- secă „ s-a abăt utdel a căil
e
Domnul ui…Î mpot mol i
ndu- seî ntreburidi avol eşti”.Bill
,î mpr eunăcu soţ i
alui
şicu past orulparohi eiobi şnui au înaceast ăperi oadăsăseroageî mpreună,î n
speranţ acăî lvorput easal vadeSat anapebi etulr ătăcit
.Li ngoulcu i nscripţ
ia
„MAN” ,af ostaruncatî nmaredepeundi g,î nprezenţ amaimul t
ormart ori,ca
semncăî nt rereligi
e,soţ i
e,fii căşiEi ,Billi-aal espepri mi i.
Totuşi ,contactelecont i
nuă.Pe14noi embri e1981,Bi llpri meşt
e,t otprin
dicteu automat ,schemadef uncţ i
onareagener atoruluideener giealOZN- ul
ui
(schemăevi denti nutili
zabi lă).Totdeat unci ,începesă expedi ezepr eşedi ntelui
Reagan,organi zaţieiCI A,r eprezentanţ il
or local iîn SenatşiCongres di verse
texte,maial es pent ru int erzicerea armel or nucl eare,t exter ecepţionat e pri n
dicteu aut omat .I n 21 apri li
e 1982,Bi llprimeşt e pe aceeaşical e un mesaj
oficialal„ reţ elei”
.Î ntreal tele,sespunecăext ratereştri
il -au avansatl arangul
de „ andbaht i”,un f elde r eprezentant cu mi siunispeci ale pe Pământ ,cu
atribuţ i
icareurmau să-ifiepr eci
zatecu ocazi a unorvi itoareinstruct aje.Se
mait ransmi tecă l ingoularuncatî n apă a f ostr ecuper atdeext ratereşt ri,dar
că,pe moment ,aceşt i
a vorreduce act i
vitatea în zonă,î ntre altel
e pent ru a
menaj ar elaţiil
ecusoţ iasa…
Urmeazăşial teîntâlni ri,î
n 1982şi1983.Un r eti
cul i
an băt r
ân şider ang
înalt,pr ezent atcunumel edeShauge,î ispunel uiBi l
lcăelaf ostalesdeoar ece
este„unuldi nt r
eceicapabi lisăvadăl umi na”,căst atutuldeandbaht iîlobl igă
să r eţină ceea ce î lî nvaţ ă vizi
tatorii şi să t ransmi tă acest ei nformaţ i
i
pământ eni lor.
Î
nt re t imp,di sparî n mod mi sterios oseri e de fotografiişinegati vecu
imagi nideOZN- uri,iarWendel leStevensdescoper ăî n casă,ascunsedi scr et
dupăni şt escânduri ,mi crofoanecuef ectdecâmp,pusedeci nevacarevoi asă- l
spioneze.Bi llîiscri eluiSt evenscavaî ncepeunnou capi t
olalrel aţi
ilorsal ecu
reti
cul
ienii
;t otuşi
,l a sf
ârşitullui1983,Herrmann,î ntr-
o ulti
mă scrisoare,îl
roagăpeinvest i
gatorulOZN sănu- lmaicaut e,iardacăovaf ace,elnu-ivamai
răspunde.St evensseconf ormează.Al t
eper soanecareî ncearcăsăi alegătura
cu Bill primesc răspunsul că f amili
a Herrmann s- a mut at într
-un l oc
necunoscut,după cecasa l e-a ars.În 1988,un cer cet
ătorOZN î idescoperă
numărulde t elef
on,dar Bi l
lref uză orice discuţi
e,spunând că vr ea să uite
pentrutotdeaunai storiaaceastacar ei
-adi strusviaţaşii-
adest rămatfami l
ia.
de Frederi c Wol f
,doct orîn muzi că.Î n 1931,of ată din Bl ackpool ,pe nume
Rosemary,pri meaşit ransmitea,î n staredet ransă,mesaj eproveni nd aparent
del aopri nţesăegipteanăcaret răisecu 1400deaniî naintedeHri stos.Li mba
vechiloregi ptenin-ocunoaşt eni menicu adevăratl a or
a act uală;t extelecar e
ne-au r ămas din vremuri l
e acelea nu r edau decâtconsoanel e.Un egi ptol og,
Howard Hul me,chematsă confirme aut enti
citat
ea mesaj elor,laî nceputn- a
înţel
esni mic,dar ,eli
mi nând vocalele,a obţinutni ştefrazecu sens.Lucrând
timp de douăzecide ore,ela pregăt i
t un set de douăsprezece î ntrebări ,
respect ândmoduldeavorbiall uiRosemary,i arfataar ăspunspri n şai zecişi
şase de propozi ţiicorecte,în egipteana veche.Di alogula duratnouăzecide
rninut e.
O persoanăcar earedarulde„ channeling”poat esimţ i,depi ldă,di ncând
în când,nevoi a dea lua hârtie,inst rumentedescri sşidea- şilăsa mânasă
aştearnăof razădupăal t
a,sau sădesenezeet c,cu convi nger eacănu- şir eda
propri i
lei dei ,cit ranscrieni ştemesaj edi ctatedeal tci
neva.Acestdar ,numi tşi
dicteu aut omat , scri
ere aut omat ă[ termen aparţ inând f aimosul ui psi hol og
PierreJanet( 1859- 1947)],oripsi hografie,est ecunoscutdemul tăvremeşiis-
au consacr at numer oase st udi i,f ără a se put ea găsi î nsă o expl i
caţ ie
mul ţumi toare.Ceea ceşt im est ecă secunoscmaimul t ecazuriî n cares- au
scrisast felzecidecărţ i(depi ldă,desprebrazi l
ianulChi coXavi ersespunecă
arfireal izat126cărţ ipeaceast ăcal e).
Fenomenulde„ channel ing”cont i
nuăoext rem devechet radiţi
epri ncare
anumi ţi„ aleşi”i ntrau înl egăt ură cu di vinit
at ea sau cu i nstanţedepeun al t
tărâm.Ast f
elpr ocedau şamani idi n vremuri l
e pr eistorice,prof eţiibibli
cisau
sibil
eleoracol elordet i
pulcel uidi n Del phi .În peri oadapri mel orsemnal ăride
OZN- uri , cont inuau să act iveze numer oase soci etăţi dedi cate studieri i şi
exploat ării„ channel i
ng” -
ul ui.O dat ă cu pri mel er aport ărideOZN- uri,acest e
societăţiau i ntegratî nmodfirescnoi l
eapari ţiimi sterioaseî ntr-unsi st
em mul t
mail arg şimaivechide cr edi nţe,i ncl uzând el ement e de mi stici
sm r eligios,
precum:„ conşt iinţăcosmi că” ,„ vibraţii”,„ reî
ncarnare”et c.
Cea maii nfluent ă figur ă di ntre cont actaţ i
ipsi hicia f ostGeor ge Van
Tassel .După absol vi
rea liceul ui,ela l ucratl aî nceputca mecani cdeavi aţ ie,
apoi,pent ru zborurideî ncer care,l a maimul temarifirmeconst ructoarede
avioane.Î n 1947,î nchiri
ază un aeroportpărăsitlângă o formaţ i
unenat ural ă
spect aculoasădinCal if
ornia,numităGi antRock,const ruieşt
eal ăturiocaf enea
mi că,o şosea până l a ea,iarsub st âncă sapă o încăpere suficientde l argă
pent ru a încăpea nişt
ecanapel e,scauneşiun pi an.Î n această cameră,Van
Tassel ,înconjurat de discipoli
isăi,„ consil
iulcelor doisprezece”,realizează
cont actelesalement alecu instanţ
eleextraterest
re.Primulast feldecont actse
stabileşte,în 1951,cu Asht ar*
,presupus comandantaluneist aţi
ispaţ iale,
atenţia asupra capaci tăţiieide a pri mi mesaj e pri

n di ct eu aut omat şi a
instruit-
o cum să- şidezvol te acest dar folosind maşi na de scri s. Mesajele
proveneau aparentde pe un al ttărâm,de l a enti
tăţipe car e ea l e numeşt e
„ghizispi ri
tuali
”.Easpunecă aceşt ighi
zinu suntal t
ceva decâtsuflet e,ca şi
cele ale oameni l
or,trecut e prin numer oase î ncarnări, care l e-au asi gurat
ascensiunea Pepl anurispi rit
ual esuperioare.După moart ea sa,surveni tăî n
1971,Art hurFordvadeveni ,elînsuşi,unuldi ntreaceştighi zispi rituali
,care-i
vat ransmi teeleveisal
e,pri ndi ct
eu,unnumărdeci rca120demesaj e,pecar e
ealevaPubl i
caî n1972,subf ormauneicărţ i,devenităbest -seller.
Intreal t
ele,Ruth Mont gomerya f ostpri ma carea i nt rodus,l a sugestia
„ghizil
or”ei ,conceptulde„wal k-i
n”,careaf ăcutapoivogăî n sf eracercet ări
lor
asupra f enomenel orpar anormal e.Asupra acest uiconcept,ca şiasupra al tor
revelaţi
ial eluiRut hMont gomery ,vom maireveniî ncapi t
olelecar eurmează.
MAGONI A–UN TĂRÂM MAGI C.
În anul 1961, Jacques Val lee,ast rofizi cian f rancez ,l ucr aî n cadrul
programul ui francez pent ru urmări rea sat eli
ţ i
lor , parte a unui pr ogram
internaţ ional moni torizat de Observat orul ast r onomi c Smi thsonian. Î ntr
- o
noapt e,elşicol egiisăiauurmări tperadarşiauî nregistratpebandămi şcările
unuiobi ectcarenu put ea fi ni cisat elit
,ni ciavi on,ni cibal on.Î nai nte de a
introducedat eleobţ inut eîncal cul ator,şef ull orl e- aconfiscatbandaşii -aşters
conţ i
nut ul.Aceast ă ati t
udi ne,pr ofund st răi nă unuicer cetător aut entic,l- a
făcutpeJacquesVal leesădevi nă i nt eresatdest udiulOZN- urilor.Elvascri e
însă,nu pest emul tt imp,că„ n-art rebuisăî ncer căm sădemonst răm căOZN-
urileconst ituieunf enomennou alnecunoscut ul
ui ,posi bildeori gineart ificială,
înaint edea nest răduisă î nţelegem deceprovoacăor eacţieat âtde vi olent ă
gândulunui … Cont actcuci vi
li
zaţ ianoast răaunorent i
tăţ inonumane,pent ru
obiect ivenonumane…”
În1962,Val leeemi greazăî nS.U.A. ,iarî n1967î şisusţ inedoct oratulîn
ştii
nţ elecal culatoarel or,laNort hwest ernUni versi ty,undedevi neuncol aborator
apr opi at al profesorul uiJ. Al len Hynek, celmai proemi nent cer cetător al
fenomenul uiOZN.I ntr eti
mp,î iapărusecart eaAnat omyofaPhenomenon,una
dint r
ecel emaiseri oaseşimaiechi libratecercet ăriasupranat uriiOZN- uril
or
din vr emearespect ivă.Î n acelmoment ,elconsi der ăîncăOZN- uriledreptnave
mat eri
ale veni t
e de pe al te pl anete. Ult
erior
, confruntat cu real i
tăţil
e
investi
gaţi
ilor de teren,începe să creadă din ce în ce maimul tcă nat ura
fenomenul uiOZN est emul tmaicompl exăşidif
erit
ădeceeacesepr esupunea
îndeobşte.Elva aj unge să afirme,î n 1969,că „ şti
inţ
a modernă st ăpâneşte
asupra unui Uni vers îngust, o vari
aţ i
une parti
culară pe o temă i nfinită”;
adăugând căî nsuşi„ st
udiulOZN- uri
loradeveni tun domeni u despeciali
zare
atâtde îngustî ncâtexperţ i
iceseocupă deelnu maiau t imp să-şidezvol t
e
cultura gener al
ă”. Cu acest e convinger i, el publ ică volumul Passport t o
Magoni a:From Fol kl
ore t o Fl
aying Saucer s( 1969) ,în care scoat el aiveală
pentru pri ma dată cu pregnanţ ă paral ela di ntre fenomenulOZN modern şi
poveştil
edesprezânesaupi tici
.JacquesVal leevar eluaaceast ăprobl emat icăîn
cartea Di mensions: A Casebook of Al ien Cont act ( 1988; trad. Rom. Al te
dimensi uni).
Vallee rei
a un f ragment di n scr i eril
e Sf ânt ului Agobard ( 779-840),
arhiepiscop de Lyon,î n care acestaî iî nfier ează pe ceice cr ed că „ exi
stăo
regi
une,numi tă Magoni a,unde călăt oresccorăbi ile prin noripent ru a duce
îndărăt în acelţ inut roadele pământ uluidi struse de gri ndi nă şif urtuni”
,
arătândcăt otuşielaf ostdef aţăcând„ treibărbaţ işiof emeieau spuscăau
căzutdi n acestecorăbii;dupăcât evazi ledecapt i
vi tateeiau fostaduşiî nfaţa
mul ţi
mi ipent ru a fi uci şicu pi etre, în prezenţ a noastră”. Intervenţ i
al ui
Agobar d,careaconvi nspoporulcăaşacevaest eimposi bi
l,asal vatvi aţacelor
patru.
Valleeobservă că Magoni a,aşa cum apareea î n di ver sepovest iri
,est e
uneorioţ arăî ndepărt ată,oi nsul ăi nvizibilă sau chi aro ţ arădi n ceruri ,dar
alteoriun soideuni verspar alel,carecoexi stăcu alnost ru.Î n aceast ăadoua
formă,eadevi nevi zibil
ăşit angibi l
ănumaiunorpersoaneal ese,iarporţ ilede
trecere di nt r-
ol ume î n cealaltă suntcunoscut e doarspi riduşilor şicât orva
oamenii niţiaţideei .Jacob Gri mm,f ai
mosfil olog,f olcloristşiscri i
t orgerman
din secol ulalXI X-lea,făcea specul aţiipemargi nea acest uinume,zi când că
„Magoni a”neducecu gândull aun „ pământmagi c”,dat ăfii ndrădăci nal atină
magus( mag,vrăj itor,vrăjitoresc).
Exist enţa acest uit ărâm t ranspar e şiî n scrierile al tor aut oridedi caţi
studieri ifenomenul uiOZN.Depi ldă,unadi nt recel emaibi zareami nt irial el ui
Whi tley St rieber,i eşi t
ăl al umi nă t r eptat,f ără aj utorulhi pnozei ,se l eagă de
varaanul ui1968,când,î n vacanţ asadest udent ,apl ecatsi ngurdi n Londr a
într-oexcursi email ungăpri n Eur opa.O part edi n excursi eî ierai mposi bi lsă
Şi-omair eami nt eascăal t
feldecâtf ragment arşif ărăoî nlănţ ui relogică.Sevede
astfelpri mi ndparcăun bi letalcompani eiEgypt ai r
,apoizburândî nt r-
un avi on
bizar şizgomot os î n car e membri iechi paj uluiseamănă î n mod st rani u cu
vizit
at oriide „ tipul2”di n epi soduldi n decembri e 1986.Ise f ace r ău şi ,ca
remediu,o „ stewar desă”îipicură peli
mbă treipicăt
uridintr-
un l i
chidf oart
e
amar .
Urmeazăocăl ători
eîntr-un maredeşert;peost âncă,lamargi neaunei
°aze,seî nalţă o zidireatâtde vecheîncâtparcă secontopeştecu r oca.Ise
spunecă eo uni versit
ateveche deun mi l
ion deani.Whi t
leyîntreabă dacă e
vorba deni şterui ne;iser ăspundecă nu,doarcă savanţ iideacol onu sunt
pricepuţiînî ntr
eţ i
nerea clădiri
i.Nu ise permi te să i
ntreî n uni ver
sitat
e
negriciosl af aţ
ăşiî mbr ăcatî n hainecenuşi i,cares- arugatcamoaşasăvi nă
să-iaj utenevast a să nască.Decl arantul ,văzând că arede- af acecu un t roll
(personajcu put erif abul oase din mi tol ogia scandi navă),s- a rugat pent ru
nevast a sa,a bi necuvânt at-o şii-a spus să pl ece,î n numel e Domnul ui,cu
străinul. Amândoi au di spărut ca l uaţ i de vânt . Povest ea se t er
mina cu
întoarcerea moaşei pe aceeaşi cal e aeri ană. Ai ci put em f ace o par alelă
interesant ă:după cum rel atează RayFowl er,î n TheWat chers,î n 1973 Bet ty
Andr easson- Luca a f ostrăpi t
ă şidusă ca să asi ste,l a bordulunuiOZN,o
femei e carea f ostdet ermi nată să avort ezedoif eţigemeni ,i ntroduşiimedi at
într-
uni ncubat orspeci al.Săai băoareacest eî ntâmpl ăriol egătur ăpestetimp?
Darcoi nci denţelenu seoprescai ci.Î n document ullacaref acem referire,
semaispunecămoaşaaf ostdusăî ntr
- unl ocsubt er an,ajungândacol opri ntr-
ouşămet al i
căst r
ăluci toare,careconduceaî nţ araomul eţilor,unţ i
nutscăl dat
într-
ol umi năst rălucitoare,cu osursăi nvi zibilă.Ceif amiliarizaţicâtdecâtcu
fenomenulrăpi rilorOZN î şidau seamacăoast feldei st oriearfi raport atăî n
zil
el enoast reca o î ntâlnirede gradulI V,în careun ext raterestru cenuşi ua
apărutî ncasă,ar ăpi toper soană,f ăcând- osăpl uteascăpri naer ,ducând- oşi
aducând- oînapoicuunOZN et c.
La Ki rk sau l a cont emporani isăisegăsescşial teanal ogiifrapant ecu
fenomenulOZN:f apt ulcă spi riduşi irăpescşiuci d vitele oameni lor,absenţ a
unoruşisauf erest reî nl ocuri l
eî ncaresuntduşiceirăpi ţi,ştergereamemori ei
,
înaintedeî ntoar cere,sau i nterdi cţiadeavorbidespr ecel evăzut e,femeiaduse
pe t ărâmulspi riduşi lor şii nvi tate să ţ i
nă în braţ e copi ihi brizicu aspect
mal adi vet c.Toat eacest eaau det ermi natmaimul ţianal iştisăt ragăconcl uzia
cămani festărilespi riduşi l
ordeacum cât evasecol eşif enomenulOZN modern
nusuntdecâtdouăf aţeteal eacel eiaşimani pulăriexercit at easupraomeni riide
oi nteligenţ ăsuperi oară,ut i
li
zândmi jloacespeci ficefiecăr eiepoci …
JacquesVal l
eecoment eazănenumărat eal t
edocument ealeunorî nvăţ aţ
i
medi eval isau di n epoca r enaşt eri i
,î ntrecar eFaci usCardan şiParacel sus,ce
au î ncercatsă si stemati zeze cr edi nţel epopul are di n vremea l orpri vitoare1a
fiinţ eal eaerul ui,consi derat ecapabi l
e să interferezecu act ivi
tăţ i
leomeneşt i
-
Evi dent ,aceşt iî nvăţ aţiau î ncer catsă î mpace dogma r eli
gioasă cr eştină cu
tradiţiapopul ară.Î nt real tele,eiconsi derăcă t oateacest ef ăpturimi racul oase
iel
e,zâne,spi ri
duşietc.Reprezintăocat egorieapart e,pel ângăaltetrei:îngerii
,
diavol
ulcu demoni isăişisufletel
ecelormorţ i.Înciudaunoracţi uni ,cum arfi
răpiri
le de persoane,l umea le consider aîn esenţ ă binevoi
toare,si ncere şi
capabile să ajute pe ceinevoiaşi.Totuşi,r espectivel
ef ăpturiput eau deveni
nemi l
oase cu ceil acomi– exi st
ă alte câteva istoriiîn care o moaşă a f ost
chemat ă de spiri
duşi ,iarîn finalea cer e aceeaşipl at
ă ca pent ru o femei e
obişnuit
ă;isespunecu aceast ăocaziecă,dacăarficer utmaimul t,arfif ost
pocită sau îmbol năvit

ă,darpent ru că nu s- alăcomi tva primica răspl atăo
pungăpl i
năcugal beni.
Vallee scrie:„ O anumi tă put ere,at ri
bui tă azicel orveni ţicu f arfuriil
e
zburătoare, era pe vr emuri pr opri etatea excl usivă a l umi i zânel or”, dar
„ocupanţ i
iOZN- urilor,laf elcaşii elelecel ordi nvechime,nusuntext ratereştri.
Eisuntl ocuitoriiuneial ter eali
t ăţ i
.”Pent ru a subl inia şimaibi ne acest e
concluzii, Vallee anal i
zează şi numeroase l ucrări al e unor f olclorişti din
vremuri l
enoast re.Depi ldă,î lci
teazăpecer cetătorulWal terEvans- Went z,care,
într
-ol ucraredi n 1909pri vind tradi ţ
iil
ecel ticedin Mar eaBrit anie,scri a:„ Am
cunoscutoper soană,numi tăRoderi ckMacNei l
,careaf ostridicatăî n văzduh
de cătrei ntruşişil ăsat ăj os cu t reimi le maiî ncolo.”Un al tinf ormat or i-a
povestitcăî nmunţ itrăieşteunpopordespi riduşi,numi tdei rlandezi„ Gentry” ,
iarde scoţ ieni„ Good Peopl e”.Aceşt i
a au put eriextraordi nare;pot ,de pi ldă,
parali
za un om di ntr-o pri vire.„Eirăpesc oamenit inerişii nteligenţ i,care- i
interesează. Răpesc at ât trupul , cât şisuflet ul,transf ormând apoi t rupul
acestoraî ntr-unuicar eseamănă cu all or
.”Eit răi
escî n cast elesubt erane,î n
car e rămân veşni ct ineri( subliniem paralel
a şicu un bi necunoscut basm
românesc) .Mâncar eal ornu conţ i
nesare.Dacă oper soană răpi tă acceptă să
mănâncedi nmâncareal or,eanusemaipoat eîntoarceni ciodat ăacasă.
Istori ide acestf else găsesc,cu dui umul ,î n vechi l
e scri eri.Ci ti
torul
român caredoreşt esă apr ofundezeacest eargument ăripoat eci t
icu f ol
osde
pildăcart eal uiVallee,Di mensi uni,saucărţ i
leluiJeanSi der,t raduserecentî n
româneşt e,î ncarevagăsisut edeal t
eparalel
eî ntr
erel atăril
epopul arepri vind
diversef ăpt urifantasticeşif enomenulOZN.
6.CONEXI UNEARELI GIOASĂ.
Sut el edeapari ţiial eFeci oareiMariaseaseamănăt ul
bur ător,în det alii
,
cu mi ilederapoart edespr eOZN- uri.Bibl
iaşiOZN- urile.Noeaf ostun hi bri d
extrater est ru?Î nger i
inevegheazădi n OZN-uri
?SuntcumvaOZN- uril
el ucr ări
aleDi avol ul ui?
APARI ŢII
LEFECI OAREIMARI AŞIFENOMENULOZN.
În zori izileide9 decembri e1531 l azeceanidupăcuceri reai mperi ul ui
aztec decăt respani oli,un băşt i
naşde ci nci
zecişişapt edeani ,convert itl a
creştini sm şibot ezatJuan Di ego,se ducea spre bi serica di n Tl alt
elolco,î n
apr opieredeTenocht itl
an (MexicoCity)
.În aceazidedecembri eeraf oartefri
g;
cu at âtmaimare i -af ostmirarea auzind dint
r-o dată un concertde păsări
cânt ătoare.Uimit,se opreşte şiaude at uncio vocede f emeie st
rigându- lpe
nume;voceaveneadi nspreunvârfdemunt edinapropi er
e,ascunsî nceaţ ă.Se
îndr eaptăîntr
-acoloşivedeot ânărămexi canădeaproxi mati
vpai sprezeceani,
foart ef rumoasă, învăluit
ă din cap până î n picioare în raze auri i
, care
străluceau ca soarele.Ea îispunel uiJuan Di egocăest eFecioaraMari a,că
Mexico. Chi ar şi î n zi l
ele noast re, peste o mi e cinci sut e de oameni
îngenuncheazăzi l
ni cînf aţaei .
Pelângănumer oaseleel ement ecarenet ul burăî n aceastăextraordinară
ist
orie,nef rapează şimareaasemănarea unordet al
iicu celedi nr apoartel
e
moderne pri vind OZN- urile.Pent ru a î nţel
ege mai bi ne care sunt acest e
asemănări ,maiexpunem î nr ezumatcât evacazuriî nrudite.
În13mai1917,l aFatimaunorăşeldi nPort ugalia,treicopiicarepăzeau
oil
e au văzuto l umi nă înt r
- o vâlcea.Când s- au apr opiatau f ostor biţide
imagineauneiDoamnemi cuţe,înconj uratăderaze.Celmaimaredi ntrecopii,
Lucia,a intratîn vorbă cu apari ţ
ia,iaraceast al e-a spus,î ntrealtele,să se
reînt
oarcă în acelaşil oc pedat a de13,î n fiecar el ună.Î n 13 iunie,au mai
venit? L alt
e 50 de persoane,car ei -au văzutpe ceit reicopi itransfigur aţi
vorbind cu un personajcar el e-
ar ămasî nsă invizibil
.La sfârşituldi al
ogului,
însă,mart oriiau auzitoexpl ozi
eşiau văzutun nori şoral b ri
dicându- sedin
apropi erea unuicopac.I n 13 iulie,î nt
rucâtvest ea mi nuni ise r ăspândi se,
numărulmart oriloracrescutl a4 500.Dedataaceast a,eiau auzi tun bâzâi t,
au si mţitf enomenuldedescreşt erea t emperat uriişia l umi niisoareluişiau
văzut coborând un nori şor alb deasupra copacul uirespect iv
. La pl ecarea
Doamnei ,s-aauzi tun sunetst ri
dent .Acum,eal e-at ransmi scopi i
lorpr ofeţi
i,
inclusivunel epri vind pericolulcarepaşt eomeni readi n parteaRusi ei
.Î n 13
august ,er au pr ezentedeja18000deper soane,darnu şicopi i
i,caref useser ă
închişiî n acea zidecătr eoofici ali
tatelocală,dorni că să pună capătacest ui
nonsens.Oameni iau auzitbubuindt unetul,au văzutof ulgerareşiau observat
din nou nori şorulcareapl utitcâtevami nut edeasupracopacul uidupăcarea
dispărut .Nori idepecerau deveni tstacojii
,apoimul ticolorişiungl obl umi nos
s-a rot i
tpri n văzduh,Î n 13 sept embri e seadunaser ă 30 000 de persoane,
inclusiv doipreoţ i
,veni ţ
iî n misiune ofici ală,pent ru a demasca presupusa
impost ură.Ul teri
or,eiînşişiau depusmărt uriecămul ţi
meaazări tungl obde
lumi năcoborândî ncetcătrecopii;globuls- aaşezatî n copac,acol os- aformat
unnoral bşidi ncerulseni nau începutsăcadă„pet ale”al be,careseevaporau
pemăsur ă ceseapr opiau depământ.Copi iau văzutdi n nou Doamna şiau
dialogatcu ea.Apoi ,globulstrălucitors-ari dicatşiadi spărutî n soare.Î n 13
octombri e,au veni t70 000 deper soane.Cu aceast ăocazi e,mul ţi
meaa văzut
un„ dansalSoar el
ui”
:undi scsupranat uralcareser oteacu rapidit
ateînjurul
proprieiaxe şirăspândea raze di f
eritcolorate.În cele din urmă,di scula
dispărutdin nou în soare.Concomi t
ent ,au fostobservate şialtefenomene
nefireşti
.Copi i
lorlis-at ransmis mesaj ulcă aceastaaf ostul tima înt
âlnire.
Ulteri
or,s-
adoveditcăLuci amaifusesevi zi
tatăînmaimul terândurideî ngeri,
î
n1915şi1916.O part edi ntreceicareaupart icipatlaapariţ
iil
edemaisusau
avut part e de vi ndecărimi raculoase.Bi ser ica Cat oli

că a ef ectuat anchet e
mi nuţi oaseşi,încel edinurmă,î n1930,aaccept atr eali
tat eai storiei.
În 24i unie1981,l ângăsatulMedj ugorj e(Bosni a)
,î nj urulorei18,două
fet
e,de15,respect i
v16ani ,au văzut ,laci rca200demet ri,ofii nţăsemănând
cu of emei etânără,î mbrăcat ăîn gri,pl utind l a ooarecareî năl ţ
imedeasupra
pământ ului.În primulmoment ,s- au speri at şiau f ugi t
.Apois- au întors
însoţitedeal ţiti
neri.„Apariţi
a”er aîncăacol o,le-af ăcutsemn săseapr opieşi
ai ntratî nvorbăcuei .Peunadi ntref eteaconsol at -
o,t r
ansmi ţ ându- ipoveţede
lamamaei ,recentdecedată,despr ecar ei-amaispuscăef ericită.Î ndatade
25 iunie1981,l aora18. 30,t inerii,şasel anumăr ,având î ntre10 şi17
anier au pe acel aşidealunde avusese l oc î ntâlnirea di n zi ua precedent ă.
Femei a aapărutdi n nou.Ti neriiau î ntrebat -oci neest e,i area l e-a răspuns:
„suntbi necuvântata Fecioara Mari a” .Ceişase au căzutî n genunchişiau
începutsă ser oage,apoiau î ntrebat- o dacă va revenişia doua zi ,i
area a
încuvi inţat.În
26 iuni e,di n nou l a ora 18,î nt âlnirea s- ar epetat.La sugest i
a unui
sătean,una di ntrefeteadusesecu ea apă sfinţ i
tă,cu carea st ropitapari ţi
a,
pent ru a se î ncr edinţa că nu est eo i post ază a Sat anei .Mi cuţ af emei el e-a
zâmbi tîngădui torşil e-at r
ansmi sun mesajdepaceî ntreoameni .Deşier au
maimul ţidef aţă,doarceişasecaref useserăcu oziî nainteau văzutapari ţi
a.
Istorias- arepet atşiî n apat razi .Tineri isau rugatcaFeci oarasăl edeaun
semn,odovadă,deoar ecesăteniiîicredeau mi ncinoşi,dareadoarl e-azâmbi t,
i-aîncuraj atşii -aîndemnatsăvi năşiadouazi .
A cinceazi ,întrucâtvest eami nuni iserăspândi se,s-au adunatci rca15
000 de oamenipe deal ulunde aveau l oc apari ţii
le.Di n nou,apari ţ
iaaf ost
văzut ă doarde ceişase.Când aceşt ia au rugat -o pe Feci oară să se ar ate şi
celorlalţi,eal e- arăspuns:„ Binecuvânt aţiceicenu vădşit otuşicred” .Pr eotul
catolicl ocali -a sfătui tpe ceişase să t ermi ne cu aceast ă povest e aber antă.
Noapt eaurmăt oarepol iţi
ai-aarest at.Au f ostduşil aMost ar,exami naţideun
psihi atru,i ntimi daţide pol i
ţi
şti,totuşin- au renunţ atl a decl araţ ii
lel or.O
doct oriţăaf ostt rimisă ca să asi st
et i
neri ila straniilelorî ntâlniri.Ea nu va
vedea Feci oara,dar ,î ncercând să at i
ngă cu mâna ceea cet i
neri ispuneau că
văd,va fi scut ur ată ca deun şocel ectri c.Ea va r efuza să semaiî ntoar că în
acell oc.
În 30 i unie,tineri
iau f ostsupuşidi n nou unuiexamen psi hiatri
c.
Aut orităţ
ilecomuni st
eau ordonatsăsepunăcapătî ntregi
ipoveşti
,chi
arprin
folosireaforţei.Locali
tateaaf ostîmpânzi t
ădeagenţ idesecurit
ate.Apari
ţii
leau
cont i
nuat t otuşisporadi c,î n alte puncte din sat. Au avut loc mai multe
vindecărimi raculoase.Preotul,convinsdeanumi tesemne,aî nceputsăcreadă
înaut ent
icit
at eacontactelorşisă- iaperepetineri
.
În 2 august1981,î ntocmaicaşiî n acel„dansalSoar el

ui”delaFati ma,
mai mul ţ
i oameni au văzut o l umină despri nzându- se din Soare,
transformându- seîntr
-uncurcubeudeasupradeal ul
uişit r
ecândapoideasupr a
bisericii. Concomi tent, circa 150 de oameni au decl arat că au observat
imagineacl arăauneif emei ,caşial t
esemnemi raculoase.„DansulSoarel ui”a
fost observat şi di nt
r-un sat î nveci nat. Episcopul di n Most ar va veni să
anchet ezeî nper soanăcel eîntâmpl ate.Elvadecl aracăar ămascu convi nger ea
căni ciunuldi nt recopiinu mi nţeacispuneacevaî ncarecr edeprofund,f ărăa
seput eapr onunţ adacăer avorbadeunf enomensupranat ur alsausubiect i
v.
Acţi
uni l
edei nti
midar evorcont i
nuaşisevorî năspri.Mass- mediaofici ală
vorbea chi ar de o grupare t erori st
ă. Preotulcat oliclocalva fi ar estat şi
condamnatl at reianişij umăt ateî nchisoarepent runi şt
ecri ti
cipecarel e-arfi
adusî n biserică orânduiriidest at.Dupăun an şij umăt ate,vafi el i
berat ,în
urma pr esiunilorexercitatedin st răinătate.Acest erepresaliinu vorîmpi edica
totuşiveni reapel erini l
orî ntr-unnumărdi nceî ncemaimare.Î n12sept embri e
1981, de sărbăt oarea î nălţării Cruci i, numărul cr edinci oşil
or veni ţil a
Medj ugorieaf ostest imatl a70000.
Întâlniri lecel orşaset inericu Feci oaraau cont i
nuat ,eludândi nt erdicţiil
e
oficiale,în di versel ocuri ,darî n bunămăsurăî n bisericadi nl ocali
tate.Î n anii
careau urmat ,el enu maier au zilniceşisemani festau i ndividual,darnu au
încetatni cipână azi .Înt otal,au f ostpest e2 000 deapari ţii.„Doamna”l e-a
transmi smart orilorsăseroagepent rui ertareapăcat elorl umi i.Eiintrau acum
în cont act cu mi racul oasa arăt are pri n rugăci uni prel ungi te sau f olosi nd
rozariul.Feci oara l e- a maispus că l umea t răi
eşt e sub semnulSat anei ,că
Occi dentulest e pe cal esă-şipi ardă cr edinţa din cauza maşi nismuluişil e-a
încredinţatmesaj esecr et evi zând Apocal ipsa.Ceişaseafirmăcăî n noi embri e
1981 Feci oara i -a dus să vadă,fizi c,Rai ul,Purgat oriulşiI adul .Un mart or
afirmăcăaf ostdef aţăcânddoidi nt retineris-au demat erializat,caşicândar
fit recutînt r-
oal tădi mensi une,pent ruci rca20demi nut e.
Reacţ ii
lemart oril
orl aapari ţi
asau di spariţ
iaFeci oarei( pecarenumaicei
şase o vedeau)er au simul tane,ast felîncâter a greu de cr ezutcă aceşt ia se
imitau î ntre ei .S- a recurs şil a regresi e hipnotică,st are î n care au f ost
reconfirmat e decl araţii
lef ăcut e. Asupra mart orilor s- au f ăcut numer oase
anchet e şimăsurăt oriale paramet ri
lor fiziologi
ciînt impulst ăril
or extatice,
const atându-se că era vor
ba de fenomene i nexpli
cabile prin cauze nat urale.
Biser i
caCat oli
căat rimismaimul tecomi siipentru confirmareasau i nfirmarea
mi racolului
,comi si
icarenu au aj unsl aoconcl uzi
edefini tivă.În acelaşitimp,
fenomenulMedj ugorjen- aîncet
atsăcr eascăînampl oare.
Dupăcum bi neseşt ie,miracoleler el
igi
oasedet ipulcel ordemaisusnu
sunt ,singulare.Aceleaşisemnecar acterist
icelepoart ăşiapari ţi
a,î n 1858,a
Sfint eiFeci oar ela Lour des,î n Franţ a,î nf aţa f et

iţeide 14 aniBernardet te
Soubi rous,apari ţi
eî nsoţită şide al te mi nunii nexplicabi l
e,sau cea di n 19
septembri e1846,cândcel ordoit ineripăstoridi nLaSal ette,l ocali
tatedi nAl pii
Francezi ,l is-a arătatun gl ob de l umi nă clipitoare car e s- a deschi s,iarî n
mijlocull uiaapăruto„ FrumoasăDoamnă”,i dent i
ficatădr eptFeci oaraMari a,
începând di n 2 april
ie1968 şipânăî ni unie1971 Feci oaraa f ostvăzut ădeo
sută optori( după unel e evi denţ e)pe cupol a bi seri
ciiort odoxe copte di n
cartierul Zei tun di n Cair o. Uneori , apariţ
ia er aî nconj urat ă de porumbei
lumi noşi ; ea a f ost văzut ă de mi i de mart ori, maj oritat ea musul mani .
Autori t
ăţ i
le au or donat anchet e severe,pe o rază de douăzecişici ncide
kil
omet ri, distrugând sau confiscând aparat ura el ectoni că, de pr oiecţie,
smul gând firel eel ectri
ceal ebi sericii
,tăind crengi l
ecopaci l
ordi nj ur,şichi ar
demol ând un garajaflatpest edrum.Oper aţiiasemănăt oareau f osti ni
ţiat
eşi
depart icularimusul mani .Apari ţi
ileau cont i
nuatnet ul bur at e.O mul ţ
imede
fotografiiat est ăfenomenul .În 25mart ie1986,al teapari ţi
ideacestt ipau f ost
semnal ate deasupra bi sericii copt e di n car ti
erul Shubra di n Cai ro. Pe
cont i
nent ulsud- ameri can,Feci oara s- a mani f
estatî n Br azil
ia,începând di n
aprilie 1993,l a grot a Vi la Peride l ângă Fort al
ezz a,sau l a Brejo şiî n alte
localităţi din r egiunea Serra de Bat urite di n st atul Ceara, l aolaltă cu
nenumărat e„gl oburide f ocsau del umi nă”,semnal ându- set ot
odată şi36 de
întâlniriapr opiatecu OZN- uri,numaiî ntremaişiaugust1994.Totî n statul
Ceara,l a Guaraci aba do i sforte,Feci oara s- a arăt atî n 7 septembri e 1994.
Asemenea apari ţiiau avutl oc şiî n Paraguay,î n oraşulOr queta,î n 1993 şi
1994.Î nt oat eacest ecazuri ,apari ţ
iil
esau mani f
estatderepet ateorişiî nf aţa
asut esau mi idepel eri
ni .Exempl elepotcont inua.
Aşvr eadoarsăat ragrespect uosat enţiacăebi nesănu cădem î n acea
greşeal ăpecareceamaiprest i
gioasăpersonal i
tateces-adedi catstudi eriiOZN-
urilor,pr ofesorulJ.Al len Hynek,onumeaprovi ncialism temporal .Est evorba
despreochel ariide calaisufici enţ eipe careşt i
inţa oficială se compl acesă-i
poart e,demul tesecol e.Î n zilelenoast re,depi l
dă,t oţiceicaret recpri n şcoală
capăt ăconvi ngereacăsavanţ iidin secol elet recuter ătăceau orbecăind î ntr-
un
mod peni bi lşiri zibil(flogi sticul,et erul,magnet i
smulani malet c),înt i
mp ce,
iată,noiam i eşitdefini t i
vl al umi nă,t răimî nt r-
oepocăf ericit
ăî ncaream găsi t
adevăratel
er ăspunsurila mait oat
e maril
e probl eme.Evident,răspunsurile
respecti
vesuntcel e al
e şti
inţei,aşa cum este ea conţinut
ăî n manualel
e de
şcoală,aşa cum ne-ot ransmi tprof
esori
i.Graţie acestorrăspunsuri,suntem
lămuriţipentrutot
deaunacum st ăm cumat eri
alit
at eal
umi i
,culegil
efizici
ietc.
Ceea cemair ămâne eventualde cunoscutarfi celmul tnişte micidetal
ii
nesemni ficat
ive…
Aceast ă ment al
itatea „provi nciali
smul uit emporal ”nu necaract eri
zează
dei eri,deazi .Exempl elesuntnenumărat eşi,deşisuntî n generalcunoscut e,
cred cămeri tă sămaifierepr oduseo dat ăî n plus,ci t
ând doarcazuri lecar e
impl i
căpersonal i
tăţicelebre.Spercăi st
oriil
edemaij osvoraveadaruldeane
aducecupi cioarelepepământ .
Sext usFr ontinus,inginerdi n vr emeaî mpărat uluiVespasi an,scri aacum
aproapedouămi ideani :„Numaiexi stăideipent rual tenoil ucrărişimaşi nide
război; per fecţi
unea l or a at i
ns l i
mi t
a şi nu văd cum ar mai put ea fi
îmbunătăţ i
te” .Leonardo da Vi ncier a convinscă t otcese put ea descoperiîn
mat emat icăf usesedescoperi tdej adeî naintaşiisăi.Când,î n1801,ast r
onomul
Piazziazări tpecerpri mulast eroid–Cer es–fil osofulF.Hegelademonst ratcă
aşacevanu eracu put i
nţă.Lavoi siersusţ i
nuseşiel ,cu cât vat i
mpî naint e,î
n
faţa Academi eiFranceze,că met eoriţiinu potexi sta,z icând:„ Nu sepoat esă
cadăpi et
redi ncer ,fiindcănuexi st ăpi et
reî ncer.”
Fi zi
ologulCl audeBernar d,pări nt elemedi cineiexperiment al e,decl ara,l a
mi jl
oculsecol ul uit recut :„Săî nchidem uşi le.Ni meninu- ivaegal avr eodatăpe
giganţ ii car e au i nvent at maşi na cu aburi .” Experţ i
il ui Napol eon I II au
demonst ratcădi namulel ectricnu sevaî nvârt ini ci
odatăşicăt oat emot oar ele
elect ri
cesunt ,def apt ,niştevariantedeperpet uum mobi le.
Când Th.A.Edi son a adus pent ru o demonst raţi
e,î nf aţa Academi ei
Fr ancezef onograf ulpecare- linvent ase,savant ulJ.Boui l
leaud a decl aratcă
est ei mposi bilşivafi pevecii mposi bilcani şteaparat edi nl emn şimet alsă
reproduc mi r acolulvoci iomeneşt i.Când f onograf ula scos pri mel e sunet e,
cineva a asi st enţă a sări tsă-lst rângă degâtpe i nventator,pe care- lcredea
vent riloc,strigând:„ Iatăsecret ulinvenţ iei!
”
În 1875,di rect orulofici uluidepat entedi n StateleUni teşi -a prezent at
demi sia secr et aruluide st atpent ru comerţ ,pe mot iv că n-are r ostsă mai
rămânăî n post ,odatăce,practi c,t otceseput eai nventaf usesei nvent at.Î n
1877,marel echi mi stMarcel li
nBert hel otscri a:„ Universulnu maiaredeacum
înai nteni ciun mi ster .
”Î n 1895,pr of esorulLi ppmann î şisfăt ui a unuldi ntre
studenţ i,care dorea să devi nă fizician,să r enunţ ela aceastăi dee,dacă nu
doreasă devi năun rat at.Lavremea r espect ivă,pract ictoţifizi cieni icăzuseră
deacordcă„ fizi caest eoşt iinţăînchi să”,î ncaredescoperi riimport antenumai
erau posi
bil
e.
Î
n 1895, Lordul Kel vi
n (acelaşi cu renumitul fizici
an si r Will
iam
Thomson) ,imortali
zat în uni t
atea de măsură a t emperaturi
i absolute,
preşedint
ealSocietăţ
iiRegaleBritanice,afirmacu tări
ecă„ zborulcu vehicule
mai grele ca aerul est
ei mposibil”
. Aceeaşi opi
nie o susţi
nuse şi Si mon
Newcomb,ca şimul t
e alt
er enumi t
e personal
ităţ
i.LordulKel vi
n deţine,de
IPOTEZAEXTRATERESTRĂ.
Întreal tele,aşa cum spuneam,pr ovi nci ali
smult emporalnef acesăfim
convi nşică vi teza lumi niinu va put ea fi ni ciodată depăşi tă,orică vi aţa nu
poat e exi sta decâtî n corpurimat eri
ale,aflat e pe Pământsau pe o pl anetă
asemănăt oare,dar ,vai ,preadepărt ată.Di n dat eleactual eal eşt i
inţei,ştim că
pe ni ciuna di nt re planet ele Si
stemuluiSol ar ( Marte,Venus,Sat urn et c.)nu
poat e exi st a vi aţ
ă, de t ipulcel eipe car e o cunoaşt em sau de o anumi tă
compl exitat e, şi cu at ât mai puţ in o ci vil
izaţi
e. Cât despre căl ătorii
le
interstelar e,cel ecarene- arput eaducel aal tesi stemesol areasemănăt oar ecu
celîncar et răim noi ,acest eanu suntposi bile,deoareceocăl ători
epânăl acea
maiapr opi at ă civili
zaţie ardura mul te sut e,dacă nu chi armi ide ani .Din
acestepr emi serezul tăcănu vom aj ungeni ci odat ălaoast feldeci vi
lizaţi
eşică
nicivreoal tă civi
lizaţi
en- aravea cum săaj ungăl a noi;totuşi … Seconsi deră
firesc să t rimi tem î n etermesaj e,sub f ormă de emi siunir adio,sau sonde
spaţialeîncaream pusi nscripţi
iî nsi stem bi naret c,însperanţ acăacest eavor
ajungeodatăşiodatăl aundest inatari nt el igentnepământ ean.
Susţinătoriiacest uipunctde veder e maispun,vădi ti nfluenţ aţide o
lungaseri edet exteSF,î nceput ăcuf aimosulr oman all uiH.G.Wel l
sRăzboi ul
Lumi lorşicont i
nuat ăî n prezentcu supr apr oducţ iicinemat ografice de t i
pul
IndependenceDay,cădacăt otuşiext rat ereşt riiarsosiî nt r
-obună( ?)zi ,eiveni
cugândulsănei nvadeze.Î nschi mb,al ţiicredcădacăunast feleveni ments- ar
întâmpl a,ceiveniţidepeundrum atâtdel ungart rebuisănecadăî nbraţ e,de
bucuri ecăau găsi tîni mensi tateacosmi căni şt e„ semeniî ntru r aţiune” ,după
frumoasaexpr esieal uiMi haiE.Şer ban.Ceiceconsi derăcăvari ant eledemai
sus suntsi ngurele raţional e se maiî nt reabă r etoric:„ Dacă ext ratereşt ri
ine
vizit
ează cu adevărat ,de ce nu at erizează eipe pel uza di nf aţ
a CaseiAl be
aducândosol i
eofici alădi npart eaci vilizaţ ieilor?”
Şi,deoareceaceast ă ateri
zarenu sepr oduce,oameni ideşt i
inţ ă serioşi
(acei „mainstream sci ent ists”
, după t ermi nol ogia engl eză)tr ag concl uzia că
OZN- urilen- au cum să fienaveal eunorvi zit atoridi n alt
el umişi ,ca atare,
trebuiesă fiei l
uzii,înşel ători
i,obi ectef ăcut edemâna omul ui ,sau,celmul t
,
niştefenomenenat uralepământ eştiî ncănupreabi neel ucidate…
Pe de al tă part e,î nsă, cont act aţii,ca şi mi il
e de vi cti
me al e unor
presupuser ăpiri,afirmăşieicăs- au întâl
nitcu entităţ
ibi ologicestranii,car
e
nu păreau săţ inădespeci aumană,coborât edi n OZN- uri.Acest eent i
tăţiau
declaratcă suntreprezent anteal eunorci vil
izaţi
isuperevol uate.Şinu put em
consideracăt oţimart ori
isuntmi nci noşisau nebuni …
La pri ma vedere, cel e două punct e de vedere de mai sus sunt
ireconci
li
abile.Şit otuşi,cred că există posi
bili
tatea dea sugeraorezol varea
acesteicontradicţi
i,înl imitel
e spiritul
uişt ii
nţific şiutil
izând l ogi
ca şibunul
simţ.Est enecesarădoaromi nimăconcent rareasupracât orvadat epecar eni

lepunel adispozi ţiechiarşt i
inţaactual ă.
Un prim demer sest ecelast ronomi c.Gal axia noastră,numi t
ă şiCal ea
Lactee,cuprindeci rca400mi l
iardedest ele.Făcândun cal culî n carel uăm î n
consideraretoatecondi ţii
lenecesar edezvol t
ăriiuneibi osfere,cunoscut el aora
actuală,rezultăcăî npreajmaacest orst elearput eaexistaci rca20demi lioane
depl aneteaptesăgăzdui ascăvi aţa.Di ntreacest ea,viaţavaî nflorief ectivşiva
ajungel acompl exi tateaceleidepePământprobabi lnumaipeci rcaun mi li
on
depl anete.Mul tmaipuţ i
nedi ntreacest eavoraj ungesăgăzdui ascăî ncel edi n
urmă şi ci vil
izaţ ii de fii nţe i nteli
gent e, capabi le să-şi f acă bi blioteci,
observatoareast ronomi ceorinavepent ruacucer iCosmosul .
Dar,pânăat erminadesocoti t,nu t rebuiesăui t
ăm căoci vili
zaţie,cum
estea noast r
ă,r iscă să nu ai bă o viaţă prea lungă.Peri colulr eprezent atde
poluarea radioact ivă,de experi ment ele genet i
ce necont rolate,de di st
rugerea
sistemul uiecol ogicet c.Potpunepunct ,î ntr-un mod dramat ic,evol uţ i
eisal e.
Peri colelepecarel e- am datcaexempl uvi ndel acreaţ iial esecol uluiXX,darnu
nemdoi m că î n secol ulurmăt or,ca şiî n cel elalte,vorfi scorni tealtet ehnici,
mul tmaidi strugătoar e.Istoriasevar epet aî ntr-unf elsaual t
ulî ncazulfiecăr ei
civilizaţiit ehnol ogice.Cât e ci vilizaţiipot oare să evi te acest e peri cole şisă
supravi eţuiască apoi( măcaratâtcâtau domni tpePământdi nozauri i
)? Cât e
oaredi ntreacest eci vi l
izaţi
iexi stăşiî nmoment uldef aţă?
Relativa di screţ ie cu care acţ ionează r eprezent anţi
i superci vil
izaţi
ilor
reţinereal orat uncicândsepuneprobl emadeal uacont actcunoi„ oficial”s- ar
dat ora,conf orm păr eriimaj ori tăţiianal iştil
or,maimul t
or fact ori.În pri mul
rând,vi zitatoriinusuntdi spuşisănet ratezedel aegall aegal ,avândî nvedere
mari lediferenţ eî nmat eriedeevol uţie.Car lSaganexpl icamot ivelepent rucar e
super civi
lizaţ i
il
e nu ar avea mot ive să comuni ce cu noipri ntr-o comparaţ ie
plast ică, spunând: „ Nici noi nu ne bat em capul să comuni căm cu
mi cr oorgani smel e.”Î n aldoi lea rând,artr ebuisă nerezol văm maiî ntâi,noi
înşine,pr obl emel eet iceşispi rituale,sădovedi m că nu pr ezent ăm un peri col
pent rual teci vi
lizaţiipri nagresi vitateanoast ră.Însf ârşi t,aşacum am maiavut
ocazi asăargument ez,un cont actexti ns,darpr emat urî ntresuperci -vil
izaţi
işi
pământ eniarducel a desfii nţarea speci ficul uinost ru,a punct ul uinost ru de
vedereoriginal;or,acestpunctdevedere–cucondi ţ
iasănemat urizăm –poat e
fiextrem dei mport antnudoarpent runoi,cichiarpent rusuperci
vili
zaţi
il
ecare
nemoni torizează.
Î
n l umi na celor de mai sus, si tuaţi
a noast ră ar fi deci oar ecum
asemănăt oare cu cea a vi eţuit
oar el
or dintr
-or ezervaţi
e naturală. Această
ipot
eză a grădi niizoologi
ce,î n engleză zoo hypothesis,expli
că foarte bine
observarea discretă şiint
ervenţii
lel i
mitate,sit
uaţiil
eî n carelucrurile sunt
„cenuşii
”,deoarecePământ ulesteameni nţatdeo„ catastrofa cli
mati că”şis- a
pus probl ema supravi eţuiriispecieiumane î nr ezervaţiipl asat e pe o al tă
planetă.Vorfiaduşiai cif oartemul ţipământ eni,prin„răpiri”maimul tsau mai
puţindiscrete.Eivorfiast f
elsalvaţidecel eceurmeazăsăsepet reacăpeTerr a.
Vor fi aduse ai cişio seri e de alte fiinţe,ani male,pl ante,purt ătoare al e
Patri
moni uluigenet icpământ ean.Oameni icarevoraj ungeai civorfi i nstruiţi
să-şidezvoltelegăturimaiarmoni oaseî ntrefăpt
urafizi căşisuflet ulnemuri tor,
înacelaşiscop,sevoref ectuaasupr aoameni lormut aţi
igenet ice.Unal tobiectiv
alacestormut aţ i
iestedi mi nuarea tendinţelordistructi
vespeci ficeoameni lor,
care suntî n bună part er esponsabile pentru schimbări le catast rofele de pe
Pământ …
Înliteratura consacr atăfenomenul uiOZN,exi stă numer oase mărt urii
asemănăt oare,conf orm căr ora persoanel erăpit
edeOZN- uriarfi aj unspeo
planetă de acestt i
p.Uneori ,vizitatoriiîşimot i
vează acţiuni le spunând că
civilizaţia pământ eană se va aut odistruge î n curând ( orivoravea l oc mari
cat aclismegeol ogice)dreptpent rucareeis- au deci ssăt ransf er eun numărde
speci mene î nr ezervaţ i
iî ndepărt ate, î nl ocurif erite, di n Uni vers. I st
oriile
seamănă î n mod bi zarcu poveşt il
e escat ol ogice care au st răbătutî ntreaga
istori e a omeni rii,în carese afirmă că,î n cazuldi strugeri iPământ ul ui,vor
exist a un numărde „ aleşi”care vorfi sal vaţ işiduşievent ualpe un t ărâm
ocrot i
t.Întâlnim acestmot ivîn Apocal ipsal uiI oan,î n convi ngeri l
eunorsect e
cont emporane,i nclusivdeadorat oriaiOZN- uri l
or ,darşiî nmul t
eal t
ecredi nţe.
Toat eacest eacugreupotfipusepeseamacoi nci denţelor .
Există,deasemenea,şial tt ipdemărt uri isugerândcăşiî nzilelenoast re
s-ardesf ăşur a,în modmaimul tsau maipuţ i
n di scret,oacţ iunedemut area
unori ndiviziînr ezervaţiicondusedeo i ntel i
genţ ă superi oară.Î mipermi tsă
reami ntescmaij os,pescurt ,cât evadi nt reacest ea.
Î
nsearazi leide4i ul
ie1989,î nHi dr
opar k-uldi nKi ev,aflatpeoi nsul ăa
Niprul ui,pensi onaraVer aProkofievna,opri etenăaei ,Al exandraSt epanovna,
ingi neră,şifii ca de şase ania acest ei
a au î nt âlnitt reii ndivi ziînalţi,bl onzi.
Aceşt i
al e-au spuscăsuntext rat ereştrişicămi siuneal orest esăi aoamenide
pePământ ,să-iducăpepl anetal or,aflat ăîntr -
unl occar edepăşeşt eput ereade
înţel egereamart orelor,şicăacum ardorisăl ei apeel e.Femei le,îngrozi t
e,au
declaratcăvorsărămânăcu f amili
il
el or.Drepturmare,ceit reiau răspunscă
înacestcazvorluapeal ţ
ii,apois-au urcatî ntr-un OZN,acest aadecol atşiî n
câtevasecundeadi spărut.Lavr emear espect i
vă,cazulaf ostintensmedi at
izat
şidezbătut,i
ncl
usivînmass- mediacent ralăsovieti
că.
Aşacum scri
u V.AjajaşiE.Kruşel ni
ţkiîncart eaNLO VokrugNas( 1992),
înziuade21i uli
e1975,Anat oli
iMalişev,pictoramat orde18ani ,caresegăsea
în pădurea de lângă satul Kostino, r ai
onul Sol necinogorskii, di
n preaj ma
Moscovei ,a f ost luat î ntr-

un OZN de t reipersoane îmbrăcat eî n sal opete
arginti
i.Dupăspusel egazdel orsale,în40demi nuteaust răbătutodi stanţăde
circa 3 ani-
lu- mină.Î n cele din urmă,au aj uns pe o pl anet
ă car e părea î n
întregi
meart i
ficială,deşisemănacu Pământ ul.Aici
,Anat oliiavăzutomul ţi
me
del ucruristranii,întrecareoamenipecare- icunoscusepePământ ,dardespre
careşt i
acămuri ser ă.Dupăunt imp,af ostadusî napoi,pePământ …Î nt âl
niri
le
saleau continuatşiî nperi oadaurmăt oare.
La acestexempl u semaipoat eadăuga şicelmenţ ionatî ntr-un capi t
ol
precedent,în car et ânărulmoscovi tM.Markov,aflatî n 1978 î n vacanţ al a
Planerskoe (Crimeea) ,a fosturcatî ntr-un OZN şiî ntrebatdacă n- ardorisă
plece pe o altă pl anetă,cu condi ţi
a ca să nu semaipoat ăînt oarceacasă
niciodată.
Exist
ănumer oasecazuridedi spariţiideavioanesau navemari ti
mecare
arput eafi încadrat eî n acelaşiipot
eticpr ocesder ăpi
ridefini t
ive.Un ast f
elde
caz est e dispariţial uiFrederi ck Valentich,car e pil
ota singur ,în zi ua de 21
oct ombri e1978,un mi cavi on deasupraMări iTasmani ei.La un momentdat ,
Fr ederick a anunţ ataeroport uldedest i
naţ i
ecă er a urmări tde un obi ectî n
formădeţ igarădef oi,fărăari pi,cu pat ru lumi niverzifoart eput erni ce.Acesta
s-a apr opiat, mot orul avi onul ui a î nceput să dea r ateuri . Val ent i
ch şi -a
semnal atpozi ţi
a,confirmândprezenţ aî n continuareaobi ect ului
,dupăcareî n
mi crofon s- a auzi t,timp de 17 secunde,un sunetmet alic ascuţ i
t,urmatde
tăcere.Nu s- a găsi tni ciodată ni cicea maimi că rămăşi ţă a cat astrofei
.O
conexi une i nteresant ă aparţ ine cont actatuluiWi ll
iam Herrmann,di n Nort h
Charl eston (Carol ina deSud) ,cărui a ocupanţ iiunorOZN- urii -arfi spus,î n
1979,căVal enti
ch est ebi nesănăt os,aflându- seî n grij
a„ reţ el
ei”,undevapeo
planet ăî ndepărt ată,aşa cum deal t
felelî nsuşia dori t-o.Dacă va voi ,seva
put eaî ntoarceor icând pePământ …Î n1987,odoamnădevârst ămedi e,E.R. ,
erai nternată în spi tal,imobi l
izată pentru f r
acturil a pi cioareî n urma unei
căzăt uri.Ea a f ostvi zitată decât eva orideo fii nţă necunoscut ă.Aceast a se
aşezapemargi neapat ului,oat i
ngea,î ivorbea,darr ămâneaî naf aracâmpul ui
vizual .Într-odi mi neaţ ă,i-azări tfiguraî n oglindadel api ciorulpat ului;pest e
cât evazi l
e,ci t
indocart e,var ecunoaşt echipulnecunoscut uluiî nr epr oducerea
fotografieil uiVal ent i
ch.O coi ncidenţă bizară:î naintededi spari ţi
e,Val enti
ch
locuiaî n Avondal e Hei ghts,Australia, i
ar doamna E. R.Locui a pe strada
Avondal edi nLoveland( Colorado).
Ne vi ne î
n mi nte şicazul– descri s de Timot
hy Good în Ali
en Liaison
(1991)( trad. Rom.Eisunt ai ci
, 1993) – unuicol onelamer i
can pe nume
Peterson,di n Ai
rForce,careadecl aratdemaimul teoricăaavutî ntâl
niricu
extrater
eşt ricu î
nfăţişareumană.Î n cel
edi n urmă,eladispărutfărăurmăî n
1959,deasupra At lanticul
ui,după ceî şianunţ ase colegiică s-a decis să se
alătureext rat ereştrilor.
Î
n 23 noi embri e1953,labazadeavi aţ i
emi li
tarădi n Kinross(Mi chigan),
radar eleaur eperatoţ i
ntăaerianăcarenurăspundeacereri idei denti
ficare.S-
at rimi s un avi on de vânăt oare pent
ru int ercepţie.Avi onula f ostpi lotatde
locotenent ulFel i
xMoncl aj
r.,acestaavându- lal ăturipeofiţ erulderadarR.R.
Wi l
son.Ceide l a solmenţ i
neau permanentl egătura cu ceidi n avion,car e
spuneaucăseapropi edeunOZN,aflându- seacum deasupraLacul uiSuperi or.
Cele două ţ i
nt e s-au văzut l impede pe r adarul bazei ;la un moment dat ,
Punct elel umi noase de pe ecran s- au cont opit,l egătura cu avi onul s- a
întrerupt,i ardupăcât evasecundepunct ull umi nospurşisi mpl u s-
ast i
ns.În
ciudaunorcăut ăriasi due,nu s-agăsitniciodatăni ciourmădeepavă,ni cio
pat ădeul ei ,ni ciuncadavru.
Un r adi oamat or amer i
can, Gene Ruegg, car e urmărea comuni caţi
il
e
dintreavi oanel euneibazemi lit
ar edi n apr opiere,ar ecepţ i
onatşiaî nregi
strat
pebandă,l a9 i ulie1968,voceai sterizatăapi lotuluiunuiavi on,cu numede
cod Del t
a-4,carespuneacăest eat acatdeun OZN.Ul timelecuvi nt eau fost:
„Estef oart e aproape,nu maipotcont rola direcţia.S- aî ntâmpl atceva cu
avionul.Obi ectulacest a mă ducecu el !Aj utor!Aj utor…! ”.Apoi ,s- a auzi
tun
sunetmet ali
c,urmatdeun ţ ipăt ,şiat ât.Radi oamat oruladusbandal abaza
AirForce;ai cis- arecunoscutpi erder eaunuiavi on î n ziuarespect ivă,dars- a
refuzatsăsef acăori ceal tcoment ariu.
Un al t caz,î n care pri nt re i nvest i
gatoris- a aflat şibi necunoscut ul
speciali
stOZN Ti mot hyGood,s- apet recutl a28decembri e1988î nPuert oRico,
în zonadecoast ăCaboRoj o.Un numărmaredemart oriau urmări t,inclusiv
cu ajutorulbi noclurilor
,un OZN t riunghi ularuri aş,uşorcurbatî n parteadin
spate.Două avi oane de vânăt oare –F-16,după unel er el
atări,F-14 Tomcat ,
după al tel e – au î ncercat să-li nter cepteze;după spusel e mart orilor,erau
minuscul eî n comparaţ iecu obi ect ulnei dent i
ficat .Laî nceput ,acest as- aoprit
rămânândnemi şcat;apoi ,prindouăscurt emanevr e,al ăsati mpresi acăpurşi
simplu a„ î
nghi ţi
t”cel e două avi oane.Tot uln- a duratdecâtcât eva secunde,
după careşiOZN- ula di spărut .Admi nistraţia Feder ală a AviaţieiS.U.A.A
negati ncident ul,darper soanedi n U.S.Navyau admi scăt otulaf osturmări t
per adareşiî nregi
strat,at
âtadoarcăacest eînregistrărisuntsecr ete,decinu
potfipusel adi spoziţ
iepentru consul
tare.Dacăesădăm cr ezaresursel or
,un
inci
dentsi mil
arsepet r
ecuse,totînPuertoRico,în16noi embri e1988.
Î
nTri unghiulBermudel or,nenumăratenavesauavi oaneau di spărutfără
asemaigăsiî n urmal orniciun supravieţ
uitor,niciun ci ob defuselaj,nicio
patădeul eipel uciulapei.Astfel
,înfai
mosul„ Zbor19”di n 5decembri e1945,
au dispărutfărăni ciourmă,î n pli
năzi,peovr emeseni nă,cincibombardi er
e
TBM- Avengerşiun hi dr oavion bimot or,trimisdupăel e,cu un ef ecti

vt otalde
27 per soane bi ne inst ruite.Zecide cazurisi milare,precum şial te sute de
cazuriî n careau f osti mpl icatecorăbi isau vapoare,au dusl af ai
masi nistrăa
zonei.Nenumăr atedi spari ţi
isimi l
areau f ostsemnal ateşiîn,MareaDi avol ului
'
sau „ Triunghi ulDragonul ui”din sud- estulJaponi ei,pe,Rut a Morţ i
i”di ntre
Qui to şiQuenşa et c.Î nl egătur ă cu unel edi ntreacestedi spariţ
iiau ci rculat
scrieri,pr ovenind aparentdel a persoanef oartebi neinformat e,caredădeau
dreptcertf aptulcăpersoanel eîncauzăauf ostr ăpitedeextratereştrişiduseî n
lumidepărt at
e,deundenusevormaiput eaîntoarce.
Aşa cum scri u V.Aj aj
a şiE.Kruşel niţkiî n NLO Vokrug Nas ( 1992),
dispari ţi
ideavi oaneî n zoneî n careau f ostsemnal ateOZN- uriau avutl ocşi
deasupra Rusi ei.Darnu numaiaer ulsau oceanel esuntnesi gure.Î n 1872,
vasul„ Iron Mount ai n”,având l a bord 52 depasageri ,a dispărutabsol utf ără
niciourmăpeMi ssissi ppi,şlepuri l
epecar el etractaserămânândi ntacte.S- a
scrisşidespr edispari ţ
iipet erenf erm.Cazulcelmaicel ebru( deşicont roversat)
este probabi lceldi n peni nsul a Gal l
ipoli,în dr ept ulDar danel el or,unde,î n
dimi neaţa zi l
ei de 28 august 1915 ( confor m unor mărt urii depuse sub
jurământ )
,sut edeoamenidi nr egiment ulbri tanicNorf olkarfidi spărutpurşi
simpl udesubochi icamarazi lorlor.Un„ nor”s- aaşezatî ncal eal or ,oameni iau
fostvăzuţ iintrândî nacest„ nor”,cares- aridicatapoişiapl ecatagal e,înurma
lui ner ămânând pe solni cio urmă. Mai t ârziu, s- a descoperi t că ni şte
document ecompl eti ndependent evorbeau despredouăavi oanef rancezeceau
fostvăzut eint rândî ntr-un nor–exactî n aceeaşizi ,şiî n acel aşil oc–di n car e
nimeninu l e- amaivăzuti eşind.Ci t
itorulpasi onatpoat egăsinumer oaseal te
exempl esi milare,incl usivîncărţ it ipăriteînlimbaromână.
11.AKASHA.
O arhi văast ral ănumi tăAkasha,î n carest ăscri st otuldespr efiecareom.
Iniţi
aţicare ci t
esc di n cărţil
e acest eiar hive.Paral el
e cu real itat ea virtuală,
teleprezenţa şihol ogramel e.O expl i
caţiepent ru st afiişireî ncarnar e.Akasha
facepl auzibilecălăt oriil
eînt imp.Ci neest estăpânulacest eiar hive?
VI NDECĂTORICOMANDAŢIDI N NEANT.
Fai mosul medi um Edgar Cayc_eX1877- 1945) , de meseri e asi stent
fotograf,eraun i ndi vid cu oi nteligenţărudi ment ară,caren- af ostî n staresă
absolvedecâtpri meleclasedeşcoal ă.Totuşi,elar euşitsă-iui meascăpet oţi
carei -au cunoscut act ivitat
ea şi cont i
nuă să ne ui mească şi azi , prin
previ
ziunil
esal e,prin revelaţi
ileistori
ce,pri n cazuri
ledecl arvizi
unedarmai
alesprinvindecarea,pecăit otalneortodoxe,ami idepacienţ
i.
Î
n arhi
veleFundaţ i
eidi n Virgi
niaBeach ( Virgi
nia)
,care-ipoart ănumel e,
segăsescpest e12250de„ lecturi”şioseri edeal tedocument eaparţi
nându- i
luiEdgar Cayce.„ Lecturile”suntt exte pe care Cayce l
e-a dictatîntr
-o stare
Cayceadecl aratcădarulacest aî laveadi n copilărie.Fuseseun el evsl ab

şinu reuşea ni cicum să memoreze cel e cetr ebui au învăţat e.Înt r
-un r ând,
fuseseasprumust ratdeunchi ulsău,şielî nvăţ ător,deoareceerai ncapabi lsă
reţi
nă l ecţi
a pent ru a doua zi .Mi culCayceceruse at unciî ngădui nţa să se
odihnească oj umăt atedeoră.Dupăacestr ăgaz,elşt i
al ecţi
al aperfecţ i
e,iar
rezultatelesaleşcol areulteri
oareauf ostcevamaibune.Mul tmait ârziu,Cayce
va povest ibiograful uisău că schi mbarea sedat oraseuneivi ziuni:ofii nţă cu
aspectumanî iapăruseat unci,promi ţându- ică-lvaaj uta.
Într-o scrisoar e din 1933 ( scrisă conştient,nu î n star e de transă) ,el
povestea că,î ncepând de l a vârsta de doiani ,avea di n când î n când dr ept
tovarăşidej oacă f ăpt uridin carneşioase,veni teî nsădi ninvi zi
bilşicapabi l
e
să disparăi nst ant aneu.„ Nu şt i
am ni ci
odată deunde apăreau:i medi atcese
apropi a unuldi nt re membri ifami l
ieimel e,o l uau di nl oc!… Nu l e şti
am
numel e… Erau băi eţişifetiţ
e… Si nguradeosebi reer acăput eau săaparăsau
sădi spară după voi e.O dat ă… Pri vi
nd pe f ereast ră,am văzutzânecaremă
chemau af ară,sămă j occu el e.Dedat a aceea,mama l e- a văzutf oartebine,
darnu m- aopri tsăi esl ael e.Ceeaces-ar epet at… O varăî ntreagă.”Deal t f
el,
„lecturi le”l uiCayce f ac dese ref eririla zâne şial te spi ri
te ale nat uri
i:el fi,
ondi ne,gnomi ,nimf e,î ngeri.
Un al tcaz cel ebru,oarecum asemănăt or,est e celalunuif ostmi ner
anal f
abetdi n Br azilia,pe nume Jose de Fr eit as,cunoscutmaibi ne după
por ecl aAri go.Î nt inereţ e,elef ect uasemi ideoperaţ i
if ol
osi ndu- sedecuţ i
tede
bucăt ări eşif oarfeciobi şnuite,î ncondi ţiicompl etnest erile,fărăcapaci enţi
isă
fi avut part e de compl i
caţii. După ce a f ost î nchi s de două ori pent ru
pract icareamedi cineif ărădi plomă,şi -
apet recutul ti
mi i15anidevi aţă,pânăl a
moart easa,surveni tăî n 1971,t ratândci rcadouămi lioanedebol navi.Aceşt ia
treceau î ncetpri nf aţal ui,elî iarunca fiecărui aopri vireşiî ieli
beraoreţ et ă
scri săî nport ughezăsau germană.Redactareauneir eţeteî iluacât evasecunde,
timp î n car e ni ci nu pri vea hârt i
a. Unel er eţete cupri ndeau până l a
cinci nsprezecesubst anţ e di
feri te,cu cant it
ăţ i
le şidozaj ele corecte şipreci se.
Ari go menţ i
ona at âtdenumi rea medi cală,câtşipe cea comer ci
ală.Reţ etele,
onorat edef armaci şt i
,sedovedeauadecvat epaci ent uluirespect i
v.Laci rcacinci
lasut ădi ntrepaci enţ i,Ari gonuprescri ani mic,spunând:„ î
mipar erău,nupot
face nimic.” Cazurile respective se dovedeau, de regul ă, fără speranţ ă.
Activi
tatea sa a f
ostinvestigată de comisi
ide speciali
şti
.Una di nt
re acestea,
condusăî n 1968deneur ologulAndri jaPuharich,di
n New York,l -aurmări tpe
Arigoînt i
mpceaprescri st rat
ament ullaomi edepersoane.Apoi ,acesteomi e
deper soaneau f ostexami natedemedi ci,careau stabil
itcă la 550 dintreei
tratamentulprescriseracor ect,iarl
a450nus- apututstabili(
cu mi j
loacelede
caredispuneacomi si
a)diagnost i
culexact,decinicivalabi
lit
ateat rat
ament ului.
Dar ,spuneaPuhari ch,„print recel edecareeram si guri,n-am găsi tniciuncaz

în careAri gosăfigreşi t ”
.Înt rebatcum pr ocedează,elaspusdoarcăovoceî i
dictaînur echeadreapt ă,voceafii ndceaaunuimedi cger man,numi tdr .Fritz,
caremuri seînEst oni aîn1918.
CayceşiAri gosuntpr obabi lcazuri
lecelemaicunoscut e–darni cidecum
singurel e – de diagnost i
cian- vindecăt oracţionând aparentl a comanda unor
entităţinepământ ene.Î n acestcont ext,esteinter esantsă menţ i
onăm că mai
mul teper soanedot atecu aceast ăcapacitatesau cu al t
eî nsuşiriparanormal e
au afirmatcăau pri mitacest edaruriî nurmaunorî ntâlniripecarel e- au avut
încopi lări
ecu fii nţemi racul oase.Î ntreaceşt
ia,î iput em ami ntipeO.Jonsson,
medi umulpent ru experi ment el
edet el
epati
eef ectuateî n cadrulzborul uinavei
Apol l
o14,pef aimosulhi pnot izat orWol fMessingsau peUriGel ler.Coment ând
maimul teastfeldeî ntâlnirimi raculoase,JacquesVal l
eeî lciteazăpeMi rcea
Eliade,care,î n cart easadespr eşamani sm,scri ecă pri ntreper soaneledot ate
cu daruriapar entsupranat ural esuntf recvent ei storisiril
edeti pul :„ Spălam la
margi near âul uicândun gl ob def ocacoborâtdi n Cer ,ai ntratîn mi ne,iarîn
moment ulurmăt oram şt i
utcăvoideveniunşaman. ”
O ARHI VĂNUMI TĂAKASHA.
Aşacum aflăm di nl ucr areaînt reivolumeUni ver sulluiEdgarCayce,de
Dorothee Koechl in de Bi zemont ,t radusă şi î n r omâneşt e, Cayce f ol
osea
termenulde„ l
ecturi”(în engl ezeşter eadings)î nl oculal toramaipot riviţ
i,cum
arfif ost„ consul t
aţi
i”,deoar ece,spuneael ,secret ulperf ormanţ elorsal econsta
înfapt ulcă,î n staredet ransă,elseducea,cu gândul ,să- şicaut ei nformaţ i
il
e
într
-o bibliotecă sau o arhi vă,pe careo numea „ Croni cil
eAkasha”,memori a
Universul ui.„ Ajung într-o cl ădire mare,î n sala Ar hivelor,unde o mână î mi
înti
ndeocart e,odeschi del apagi nacar epri veştecut areent i
tate[persoană]sau
cutareeveni mentşinu- mirămânedecâtsăci t
escceea ceo pri veş te.”în mai
mul te„ l
ecturi”,Caycea aduspreci zăriîn acestsens,spunând:„ Fiecaresuflet
îşiscrieraport ulactivit
ăţilorsal eîn eternitate.”„ Pet imp şispaţ iu suntscri se
gânduri l
e,f apt eleşigest uril efiecăr eient it
ăţi.Est e ceea ce s- a numi tuneori
CarteaMemori eiluiDumnezeu. ”„Acesteî nregistrări,deci ,nu suntî ntocmaica
nişteimagi nipeecran,ni cicani ştecuvi ntescri se,cisuntenergi icar erămân
acti
ve î n vi aţa unei ent i
tăţi şi care sunt , aşa cum ne put em i magina,
indescript
ibil
eî ncuvinte.”
DorotheeKoechl in deBi zemontobservăcăaceast ăvizi
unecoi ncidecu o
tradiţ
ieezoterică,pornitădinI ndiaşiTibet
,darcar es-aîncetăţ
enitdeacum şi
în Occident,tradiţ
iecar evorbeştedeAkasha,sau deAkashi crecords,cadeo
arhivă universalăî n care sunt î nscri
se toate gânduri
le şi f
aptelet ut
uror
pământ enilor
,aut oareafii nd convinsăcăeacoi ncidecu CarteaVieţii
,decare
pomeneşt e Apocal ipsa. Termenul de „ Cr oni
că Akasha”, cu sensul de
„grandi oasă panoramă spi rit

ualăî n care sunt î nscr i
se t oate evenimentele
trecuteal el umi i
”îlîntâlnim dejaînant r
oposofial uiRudol fSt einer
,laî nceputul
secolul uinost ruşichi armaiî nainte,înt eosofie.
Referirila o astfelde arhivă cerească exi stăî n mul t
e scrierivechi.Î n
Cart eal uiEnoh,depi l
dă,găsim:„ ÎnCersenot eazăî ntocmai … Totcesef acepe
Pământşit oategânduri leoameni lor.Seşt iu,în fiecar ezi,nedrept ăţil
edecar e
vă faceţ ivinovaţi.
”Laaceast aseadaugăşioameni nţaregr avă:„ păcătoşiivor
dispărea… Numel el or vor fi şter se din cărţile sfint e”, ceea ce s-ar put ea
interpret a şiî nfelulurmăt or – i
nf ormaţ i
a privind oameni il i
psiţide calit
ăţi
spirituale,int el
ectuale,darmaial esmoral evafişt earsădi naceast ă„memori e”
cerească,fii nd consideratăf ărăval oare.Respect ivi
ii ndivizivordi spărea astf
el
cut otul …
SFÂRŞI
T

Farcas Dan D Ozn Uri de Pe Celalalt Taram

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Farcas Dan D Ozn Uri de Pe Celalalt Taram

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/26/2019 Farcas, Dan D. - O.Z.N.

-uri de Pe Celalalt Taram

vindecarea t raumat ismel or cauzat e de f rig. După aﬁrmaţ i

Desprecul tuladorat orilordeOZN- uri,Vi ctorKembach,î nDi cţionarulde

Luni i(pecar evavedeapădurişioraşeî n adânculunorvăi )

ideală,undenu exi stă boli,medi ci

pădur e.Ai ciaî ntâlnitot ânărăf rumoasă,cupărl ungşibl ond,ceşedeapeun

suf eritoamnezi edeo săpt ămânăşicăaf ostt ransport at ,spirit

declara că are i mpresi a că este singurulom sănăt os înt r

Hampshi re- S. U. A.), au f ost escortaţ iîntr-un OZN, unde l i s- af ăcut o

Începând di n 1982,ela organi zatanuall a Laramieî ntâlnirial e per soanelor

scrisoride l a 400 de persoane car e aveau i mpresi a că au t r ăitun i ncident

2 969 au decl aratcă după ceau văzutast f

anunţ ându- lcăai ntratî nl egăturăcu un oarecareJohn,cadru alarmat eidin

atenţia asupra capaci tăţiieide a pri mi mesaj e pri

pocită sau îmbol năvit

avut part e de vi ndecărimi raculoase.Bi ser ica Cat oli

În 2 august1981,î ntocmaicaşiî n acel„dansalSoar el

Sﬁnt eiFeci oar ela Lour des,î n Franţ a,î nf aţa f et

simţ.Est enecesarădoaromi nimăconcent rareasupracât orvadat epecar eni

Moscovei ,a f ost luat î ntr-

TBM- Avengerşiun hi dr oavion bimot or,trimisdupăel e,cu un ef ecti

Cayceadecl aratcădarulacest aî laveadi n copilărie.Fuseseun el evsl ab

Dar ,spuneaPuhari ch,„print recel edecareeram si guri,n-am găsi tniciuncaz

„grandi oasă panoramă spi rit

S-ar putea să vă placă și