Obiceiuri și tradiții de Paște în România

Necula- Ciochina Ada Maria,

Clasa a 7 – a A
 Sunt multe obiceiuri și tradiții de Paște în România, unele încă se respectă
altele s-au pierdut în măgura vremurilor.

Sărbătoarea Pascală este probabil cea mai mare sărbătoare creștină. Din punct de
vedere religios ea semnifică învierea Domnului Iisus din morți. Deoarece coincide cu
primăvara este o sărbătoare mult așteptată, după lunga iarnă.

Ziua de Paște este tot timpul duminica. Luni și marți este ziua a doua și a treia de Paște.
Săptămâna de după Paște o numim „săptămâna Paștelui” sau „săptămâna luminată”.
Luminată, deoarece înviind din morți, Iisus Hristos a luminat lumea. Săptămâna de dinaintea
Paștelui se numește Săptămâna Patimilor.
 Pregătirile pentru Sărbătoarea Paștelui.
În lumea traditional românească, oamenii
se pregăteau cu mult sârg atât din punct de
vedere spiritual (prin post) cât și din punct de
vedere lumesc.
În Săptămâna Patimilor se definitivau
pregătirile. Pentru sfintele Paști totul trebuia să
fie în bună rânduială, locuințele să fie îngrijite și
curate. Se termina curățenia, se împristeau
ouăle, se făcea pasca, se tăiau mieii.

În mod tradițional până înainte de joia mare

bărbații lucrau munca câmpului. Odată cu joia
mare, începeau și lucrările de pe lângă casa. Se
tăiau mieii sau după caz purceii, se mătura
curtea și strada din fața casei și se pregăteau
hainele de sărbătoare.
 Când intri în casa unui om în ziua de Paște sau
după, vei zice: „Hristos a înviat”.
Celălalt va răspunde „Adevărat a înviat”.

Se crede că cine moare în ziua de Paște este

norocos. În această zi cerul este deschis și
omul merge în Rai.
În categoria de obiceiuri și tradiții de Paște intră și cel de a bate toaca.

Fiind o sărbătoare atât de importantă, în ziua de Paște era complet interzis să lucrezi, să
asculți muzică sau chiar să călătorești. Din aceste motive, la țară, obiceiul era ca toți tinerii să
se strângă în curtea bisericii. Obișnuiau să ciocneasă ouă, să bată toaca sau să tragă
clopotele. Scopul ultimelor două este de a face cunoscută învierea lui Iisus Hristos.
În unele zone ale țării clopotele și toaca se auzeau 3 zile la rând. Toaca se bate neîntrerupt de
către băieți iar clopotele sunt trase și de fete. Dacă fetele trag clopotele se crede că inul și
cânepa vor crește mai cu spor în anul în curs.
Despre Paşte pe mapamond

În Australia, pe lângă popularii iepuraşi de ciocolată pe care îi găsim şi noi în supermarket-

uri, există şi marsupianul din ciocolată, o emblemă nu doar a sărbătorii ci şi a statului
australian. De asemenea, căutarea cuiburilor cu ouă ascunse în dimineaţa de Paşte este un
adevărat concurs la care participă întreaga familie.

Olanda obişnuieşte să marcheze un nou început odată cu Paştele şi să ardă trecutul cu toate
elementele negative printr-un foc gigantic în jurul căruia se petrece. Tot aici, Paştele este
sărbătorit prin diverse petreceri, carnavaluri sau parade stradale.
Africa insistă pe simboluri ca fluturi şi flori multicolore, dar şi pe tradiţii precum dansurile
ritualice, decoraţiuni manuale şi cântece tradiţionale.

În Rusia, semnificaţiile religioase ale sărbătorii au întâietate, de aceea mersul la biserică în

Noaptea de Înviere este respectat de majoritatea familiilor. Inedit este modul în care aceştia
ciocnesc ouăle prin folosirea unor cuie care duc cu gândul la răstignirea Mântuitorului.
 p re p a rate în
t r a d iţ ionale
i d u lc i u rilo r
o a d ev ărată
u n ă t ă ţ i, dar ş u ie s c s ă facă ă a d ev enit o
i î n c ă r c a t cu b e r ic a n ii obişn încărcat cu ou
e li ie p u raşulu a l tă p arte, am e, iar pomul
ă m ân fid . P e de r il e oraş
Engle z i i r
n d e P a ş t e
a le s î n m a
e î n tind e pe
iecare a lui, ma i oarea s
s ă în f a P aş t e s ă r b ă t i şi prin
ca m in i c t u l , ia r n a le c
în du cuvân radiţio
paradă uală. s p u n e u c a te t
diţ ie a n o a m e n ilor îşi u d o a r prin b
tra
n ă d is p oziţia c e le b r ează n l ş ug
ia ş i b u p u la ţ ia li g io s . e i lo r b e
M e x i c , vesel imp în care po cu caracter re l u i a d u ce fem
În
ă p tă m âni, t a j o rit atea in i c a Paşte
două s
d e t e a tru, m
a p ă î n du m
n ie ş i p ace.
multe pi
ese s t r o p itul cu r c r e a armo
cred c ă delor v o
u lg a r ia lo r ş i r u
i i n o ş t r i din B c u t e p r ieteni
Vecin
, ia r d a rurile fă
şi noroc
În Polonia, bărbaţii vor participa doar la sărbătoare, nu şi
la pregătiri, acestora fiindu-le interzis orice ajutor în
gospodărie.

Focurile de tabără din Finlanda se aprind de sâmbătă

seara şi sunt menite să alunge orice spirit rău, vrăjitorii
sau farmece. Tot în Finlanda li se citesc copiilor poveşti şi
legende atât religioase cât şi păgâne.
Sărbătoarea Paştelui – aspecte moderne
Pe fundalul acestei sărbători s-au dezvoltat numeroase jocuri, evenimente sau produse.
Astăzi, Paștele este important din punct de vedere comercial, acest lucru observându-se din
vânzările largi de felicitări, produse de cofetărie, cum ar fi ouăle de Paști cu ciocolată, precum
și alte produse alimentare. Chiar și mulți non-creștini celebrează aceste aspecte ale
sărbătorii, evitând aspectele religioase.
Coşul de Paşte întrebuinţat încă din Evul Mediu
pentru a marca sfârşitul postului este astăzi
favoritul supermarket-urilor care comercializează
astfel de coşuri pline cu bomboane, iepuri de
ciocolată, ouă încondeiate şi alte bunătăţi.
Decoraţiunile de Paşte gata confecţionate sunt şi ele la mare căutare. Ouă colorate din plastic cu
surprize în interior, statuete, aranjamente florale, tablouri sugestive, şerveţele imprimate cu motive
pascale şi multe altele fac deliciul cumpărătorilor care îşi decorează casele de sărbătoare.
Tot în zilele noastre, tinerii obişnuiesc să celebreze Paştele prin diverse excursii,
călătorii, ieşiri la iarbă verde cu prietenii sau rudele. De asemenea, magazinele de
haine se pot bucura de vânzări masive în această perioadă, dat fiind faptul că de
Paşte se obişnuieşte să ne înnoim garderoba.

Aşteptăm Paştele cu nerăbdare şi, indiferent că îl sărbătorim în stil vechi sau nou,
cu toţii merităm o celebrare cât mai plăcută alături de persoane dragi.