de om reprezintă numai o parte din-
Morgan, este
tr-un întreg, dintr-un vast complex
In care studiul naturii in condiţii...
naturale deţine totuşi ponderea prin­
cipală.
Dacă vorbim astăzi despre stu­
dierea organismelor, desigur nu spu­
nem totul. Se ştie doar că una din­
tre sarcinile esenţiale ale biologiei
veacului XX este folosirea şi dirijarea
mediului viu înconjurător. Spre acest
obiectiv, pentru a cărui însemnătate
este inutil să pledăm, se îndreaptă
cercetările de genetică vegetală şi
animală.
UN „COD*
DE UN FEL DEOSEBIT
Celula vegetală şi animală a fost
cercetată timp de peste un veac.
S-au găsit mijloacele de a face vi­
zibilă structura ei interioară, s-au
depistat componentele ei şi astfel s-a
putut alcătui ceea ce am putea numi
o hartă a celulei. S-au obţinut apoi
succese în ceea ce priveşte descifra­
rea rolului şi funcţiilor fiecărei părţi
componente. Dar celula vie continua
să fie studiată în stare... nevie (in
vitro). Cu alte cuvinte, ea era su­
pusă observaţiei după ce era omo-
rită prin fixare şi după ce era co­
lorată. Se putea şti, în acest fel,
doar cum se prezenta celula la un
moment dat.
Mijloacele tehnice moderne au fă­
cut posibilă şi studierea celulei in
vivo. Rezultate noi şi interesante nu
au întîrziat să apară. De pildă, s-a
dovedit că în timpul diviziunii (fe­
nomen considerat arhicunoscut) cro­
mozomii — corpusadi formaţi în nu­
cleu în timpul diviziunii celulei —
nu migrează lent către cei doi poli.
cum se credea înainte, ci sínt pur
şi simplu proiectaţi în mod exploziv.
Se ştie, de altfel, că discuţiile de­
spre cromozomi in general, sínt mult
mai vechi, şi că importanţa acestor
formaţiuni descoperite încă la în­
ceputul secolului nostru, şi la cu­
noaşterea rolului cărora a adus con-
IN ACTUALITATE:
COMBATEREA BIOLOGICĂ
A DĂUNĂTORILOR
Aten(la oamenilor de ştiinţa
este reţinută in prezent de acest
mod de combatere a dăunătorilor.
Un interes deosebit îl prezintă
grupa de bacterii crigtalogene, care
produc cristale proteice toxice. Pă-
trunzind în corpul omizilor o dată
cu hrana, cristalele se dizolvă,
provocând paralizia tubului diges­
tiv, urmată de o paralizie gene­
rală a insectei. In scurt timp,
netnaiputind să s e hrănească, in­
sectele pier.
Rezultatele din
acest domeniu efectuate în ţara
noastră permit să se treacă la
producţia pe scară industriali a
unui preparat bacterian care, inac­
tiv faţă de insectele folositoare
tru plante, animale fi om, este
r schimb profund dăunător...
dăunătorilor.
CIUPERCA MICA
RĂSTOARNĂ STEJARUL
MARE
Prof. C. C. Georgeseu, membru
corespondent al Academiei R. P.
Romane, a descoperit două specii
de ciuperci microscopice care pro­
voacă aşa-numita uscare a steja­
rului. Ciupercile identificate de
omul de ştiinţă român sint astăzi
citate de literatura străină de spe­
cialitate ^ Diferite laboratoare din
lume se ocupă, în continuare, de
studiul însuşirilor acestora.
tribuţii epocale T. H.
astăzi unanim recunoscută.
Cromozomii, prin componenţii lor
(genele), reprezintă în esenţă un cod
al caracterelor proprii unei specii de
animale sau plante. Ideea existenţei
acestui cod a fost urmată in chip
firesc de cea a posibilităţii modifi­
cării lui. Este oare posibil să influen­
ţăm aceşti corpusculi 7 Răspunsul
este astăzi : da I
Ştiinţa contemporană dispune acum
de mijloace necesare pentru a modi­
fica numărul, forma şi însuşirile cro­
mozomilor. Biologii noştri au obţinut
pe această oale soiuri, hibrizi noi,
poliploizi de porumb, sfeclă, gnu,
secară, orz, ovăz cu insuşiri supe­
rioare — precum şi renumitul me­
rinos de Palas, despre care s-a
vorbit mult în ultimii ani. Metodele
folosite pentru a obţine aceste mo­
dificări fac parte din cel mai nou
arsenal al ştiinţei, comportind, de
pildă, utilizarea radiaţiilor şi a aci­
zilor nucleici.
Evident, toate acestea nu înseamnă
nimic altceva decit dirijarea naturii.
PRODUSE ORGANICE
FĂRĂ INTERMEDIUL PLANTELOR I
Există un domeniu de cercetare
de cea mai mare actualitate şi care
oferă perspective nebănuit de largi :
fotosinteza.
Ştiţi ce este fotosinteza 7 Fireşte,
încă de pe băncile şcolii : este func­
ţia fiziologică proprie plantelor verzi,
datorită căreia planta sintetizează
substanţe organice din bioxid de
carbon, apă şi săruri minerale,
cu ajutorul luminii solare absorbite
de clorofilă. Totuşi, ca şi în alte
domenii ale biologiei, noi date ex­
perimentale au început să pună şi
aici anumite semne de întrebare.
Se credea, pînă nu demult, că
totalitatea proceselor de sinteză a
substanţei organice, din care foto-
sinteza reprezintă o parte, au loc
— cu excepţia cazului leguminoaselor
— în fructe. In ultima vreme s-a
constatat însă că sinteza substanţelor
organice, în special a celor proteice,
are loc şi in alte organe aie plan­
tei, mai cu seamă in rădăcini.
Un alt aspect : s-a calculat canti­
tatea de energie pe care planta o
primeşte de la Soare sub formă de
lumină. Experienţele făcute cu aju­
torul celulelor fotoelectrice de acad.
Nicolae Sălăgeanu in laboratoarele
Institutului de biologie au arătat că
frunzele teiului, de pildă, absorb
80 la sută din razele de lumină, re­
flectă 14 la sută, iar 6 la sută trec
pur şi simplu prin frunze. Aceste
calcule tind să stabilească intreaga
balanţă, energetică din care rezultă
randamentul fotosintezei. Cită ener­
gie primeşte planta de la Soare şi
cită cheltuieşte „cu folos“, adică
pentru a sintetiza substanţele orga­
nice superioare 7
Am întrebat pe acad. N. Sălă­
geanu de ce este importantă cu­
noaşterea acestui fenomen. Iată ex­
plicaţia :
„Cunoaşterea randamentului foto­
sintezei, descifrarea completă a me­
canismului ei prezintă o deosebită
însemnătate teoretică şi practică.
Cunoscind factorii care contribuie la
mărirea lui, putem crea plantelor
condiţii tot mat favorabile pentru
realizarea fotosintezei, pentru spori­
rea productivităţii lor. Dar aceste
lucrări deschid şi perspectiva reali­
zării artificiale a fotosintezei în la­
borator, a obţinerii produselor or­
ganice pe cale industrială, fără inter­
mediul plantelor. Este Insă o per­
spectivă mai îndepărtată“.
Perspectivă îndepărtată, poate. Dar
cit de îndepărtat părea cu numai
10— 15 ani in urmă asaltul Cosmo­
sului 7
A. CONSTANTINESCU
Fotografii da E. GHERA
CUM îl CUNOAŞTEM
R a r în tîln e ş ti o v ia ţâ a t î t
OM d e b o g a tă în re a liz ă ri d e
seam ă, d e d ic a te ş tiin ţe i m e­
d ic a le ro m â n e şti, ca ace e a
DE a ac a d . p ro f. d r. N. Gli.
L upu.
El e s te în p rim u l rîn d
ŞTIINŢĂ p ro fe s o ru l c a re a fo rm a t
în p e s te o ju m ă ta te d e
Şl secol d e a c tiv ita te d e în v ă -
ţă m în t m ii şi m ii de m e ­
d ici ; el este, d e asem en ea,
CETĂ­ şe fu l d e şc o a lă c a r e a f o r ­
m a t clln ic le n i In a c c e p ţia
m o d e rn ă a c u v în tu lu i, cu
ŢEAN o p r e g ă tire ştiin ţific ă co m ­
p le x ă — clin ic ă şl d e la ­
b o r a to r ; el e s te în acelaşi
tim p , p r e c u rs o ru l c o n c e p ţi­
e i p ro fila c tic e m o d e rn e în
o r ie n ta re a a c tiv ită ţii m ed i-
c o -sa n ita re . I n a c e a stă p r i­
v in ţă , n u p o t s ă ' u it, ca
v e c h i ele v a i său , cu m în ­
c ă d e acu m 34 de a n i p ro ­
fe so ru l L u p u m ilita p e n tru
d e s c o p e rire a şi în g r ijir e a
fo rm e lo r in c ip ie n te de
b o a lă la n iv e lu l c ir ­
c u m s c rip ţiilo r şi al po licli­
n icilo r, în s tr în s ă le g ă tu ră
şi în c o la b o ra re c u s p ita ­
lu l. I a r a stăzi co n c e p ţia
p ro fila c tic ă este u n a d in
tr ă s ă tu r ile fu n d a m e n ta le a-
le o c ro tirii s ă n ă tă ţii în s t a ­
tu l n o s tru d e m o c ra t p o p u ­
la r.
D in tre n e n u m ă r a ţii săi
elevi, u n ii a u d e v e n it la
r în d u l lo r c a d re d id actice,
c a re d u c m a i d e p a r te e x ­
kémé. prof. ér. p e r ie n ţa sa p re ţio a s ă in
N. M . IU8U
N e-am a d r e s a t p rim u lu i
VESTITUL om în t î i n it In H u n e d o a ra :
„ U n d e 11 p u te m g ăsi p e
ş t e f a n T rip ş a T« Şi n i s-a
OŢELAR ră s p u n s : „L o cu ieşte
d e a lu l C h iz ă tă u lu i şi-o să-l
pe
a fla ţi u ş o r : n u e om In
o ra ş c a re să nu-1 cu n o a sc ă “.
In tr- a d e v ă r , n u e x is tă lo­
c u ito r al H u n e d o a re i c a re
să nu-1 cu n o ască, p e rso ­
n a l sa u d in v e d e re , p e E-
ro u l M uncii S o cialiste Ş te­
fan T rip şa . Şi lu c r u l e p e r ­
fe c t ex p lic a b il. B ă rb a tu l
ace sta d îrz şi in s tr u it, c a re
l-a u im it p e o ţe la rii H u ­
n e d o a re i c u p ro ie c te le şi
re a liz ă rile s a le în d ră z n e ţe ,
e s te u n o m vesel, p rieten o s.
D esp re v ia ţa şl a c tiv ita ­
te a o ţe la ru lu l T rip ş a s c ri­
ito rii şi zia riştii, c a re l-a u
v iz ita t, a u sc ris în r e p e ta te
r ln d u ri.
D in tre to a te m e rite le ca ­
re i-a u fo st a tr ib u ite , co­
m u n istu l Ş te fa n T rip ş a a
re c u n o sc u t în m od d esch is
u n u l s in g u r : d o r in ţa p e r ­
m a n e n tă d e în v ă ţă tu r ă . Şl
in tr- a d e v ă r , se te a d e c u ­
n o a ş te re r e p re z in tă tr ă s ă ­
tu r a e s e n ţia lă a e ro u lu i
n o s tru . „T eh n o lo g ia o ţe lu ­
lu i — d u p ă cum m ă r tu r i­
se şte Ş te fa n T rip ş a — e
u n d o m e n iu în c a re se a d u c
c o n tin u u m o d ific ă ri im p o r­
ta n te . R e zo lv area o p e ra ti­
v ă a u n o r p ro b le m e te h n i­
ce « d ific ile a d e v e n it o
c h e s tiu n e c u r e n tă . N im en i
n u p o a te d ev e n i b u n o ţe -
la r f ă ră u n s tu d iu p ra c tic
şi te o re tic p e rm a n e n t" . C u ­
v in te le a c e s te a le sp u n e ,
a ş a d a r, Ş te fa n T rip ş a c a te
— p o v estesc o ţe la r ii la r î n ­
d u l lo r — iz b u te ş te Să c u ­
n o a sc ă c a lită ţile o ţe lu lu i
d in ochi, f ă r ă să m ai aş­
fo rm a re a d e m ed ici cu
în a lt n iv el p ro fe sio n a l şi
to to d a tă iu b ito ri a i o m u lu i.
S itu a t d in tin e r e ţe pe
p o z iţii d e m o c ra tic e , p ro fe ­
so ru l L u p u a m ilita t în
p e rm a n e n ţă p e n tr u id eile
p ro g re s iste , c o n trib u in d în ­
c ă d in a in te d e 1844 la e d u ­
ca re a în a c e s t s p ir it a s tu ­
d e n ţilo r în m ed icin ă.
O ricin e a r e fe ric ita o ca­
zie d e a c u n o a ş te p e d o c­
to r u l N. G h. L u p u şi a
lu c r a în p re a jm a sa este
im p re s io n a t n u n u m a i d e
c a lită ţile sa le e m in e n te d e
m ed ic c lin ic ia n , d e p e d a ­
gog, d e om d e ş tiin ţă şi
o rg a n iz a to r, dar şl de
a d în c a u m a n ita te c a re se
o g lin d e şte în fie c a re a c t
a l v ie ţii sale.
D e se m n a re a sa d r e p t c a n ­
d id a t a i F ro n tu lu i D em o ­
c r a ţie i P o p u la re In aleg e­
rile p e n tr u M a rea A d u n a re
N a ţio n a lă r e fle c tă p r e ţu ire a
p o p o ru lu i p e n tr u m a rile
m e rite ştiin ţific e ale s a ­
v a n tu lu i, p e n tr u a c tiv ita te a
sa c re a to a r e în fo lo su l o-
m u lu i, p e n tr u e n e rg ia t i ­
n e re a s c ă d e s fă ş u ra tă pe
tă r îm u l d e s ă v îrş iril co n ­
s tr u c ţie i so c ia liste în p a tria
n o a s tră .
Prof. dr. M. VOICULESCU
modic «merit, Decan al
Facultăţii do medicină
generală din Bucureşti
te p te r e z u lta tu l p ro b e lo r
trim is e la la b o ra to r, sa u e
în s ta re , s tîn d la f e re a s tr a
ca se i sale, să d esc ifre z e în
fu m u l c o ş u rilo r d acă, la
o ţe lă rie , c u p to a re le fu n c ­
ţio n e a z ă b in e sa u d e fe c ­
tu o s. P ric e p e re a sa este
re z u lta tu l u n e i m u n c i ac ­
tiv e, o rd o n a te şi în sp e ­
c ial a l în d e lu n g a te i sale
p r e g ă tiri te o re tic e . N u m ai
în a r m a t c u ase m e n e a c u ­
n o ştin ţe , o ţe la ru l T rip şa a
p u tu t în f ă p tu i n u m e ro a se le
s a le in o v a ţii ( în tr e c a re
tr e b u ie să a m in tim la
lo c d e f r u n te sc u rta re a
tim p u lu i d e s u d a re a ve-
t r e lo r d e Ia 4-5 zile la n u ­
m ai 11 o r e şi ju m ă ta te ) ;
şi n u m a i în fu n c ţie de
la rg ile sa le c u n o ş tin ţe n u ­
m e le să u a a p ă r u t, în c a ­
lita te d e a u to r, p e d o u ă
c ă r ţi d e s p e c ia lita te d e d i­
c a te o ţe lu lu i.
A n u l a c e s ta c e tă ţe n ii c ir ­
c u m s c rip ţie i e le c to ra le n r .
2 H u n e d o a ra -v e st l-a u p ro ­
p u s p e n tr u a d o u a o a ră
c a n d id a t a l F ro n tu lu i D e­
m o c ra ţie i P o p u la r e In a le­
g e r ile p e n tr u M area A d u ­
n are N a ţio n a lă . Ş tefan
T rip ş a e s te p re a c u n o sc u t
şi în d r ă g it d e c e tă ţe n ii H u ­
n e d o a re i p e n tr u a av ea
n ev o ie d e o p re z e n ta re
am p lă. M e n ire a a c e sto r
r ln d u r i e s te a lta : acu m ,
în p ra g u l a le g e rilo r d in
7 M a rtie — c în d tre c e m în
re v istă m a r ile în f ă p tu ir i ale
p a trie i — f ig u ra e ro u lu i h u -
n e d o re a n n e p e rm ite să
a m in tim în c ă o d a tă d e
n a r i l e v a lo ri u m a n e c re a te
în a n ii n o ştri d e m iile de
oam eni noi c re s c u ţi şi
e d u c a ţi d e p a rtid .
Livin MAIOR