Marius Conceatu

Parisul în doi

CUPRI
NS:
Cuvân tî nai
nte3
Bon jou r
, Pari s!
Pr egătiri de drum S
Lahot el
Pari sul obl i
gatori
u 8
Saint -Mich ell l
e-de-l
a-Cite
ot
r
e-NDame
Masăgr ecească şisu rpriză româneascăH
Eler na Senă
Vec hiul PodNou
Prima oară pe RiveDr oite 17
ou
quBinisti
i
Inst i
tut ul Francez – Muze ul Orsay – Adunar
eaNan
'
onal
âl
S
Arhi t
ect ură Selle Epoq ue
2Gân vârf u! Parisul
ui
Alternat ivepen trut urişti
i scorţoşi25
Piaţa Eâoi l
e – Ar cul de Tri umf 27
Inse rare peChamps- Elysees 28
Ghi l
otina,Budd ha ţi Noct ambusul 30
PSari
su
oâb la
on insti
nC
şicti
v
ol
l 33de Fr
ege ance
t
eoPan
nul
Nou şivech iîn Cartierul Lat
in
Jardin du Lu xe
mbou rg 38
Mon tparnasse – cart
ierul
Mori tpairtasse– cimiti
rul
at
aco
Cmbel e
Mon tparnass e–t urnul 41
Met roul caexp eri
men t psi
hologic 43
omma
M râr e
C
Saae-
oeur
bess
A
es
Mou lin Rou ge
Mari l
e magazi ne
Mari l
e Bul evar de
Palatul Garn '
ier– Pi aţ
a Operei– Madel
ei
ne
SG
Sear aî n Fau bourg Sai
nî-
Hon or
e – Ven
dome 50
Palat ul Regal – Hal de
Parisu l divers 53
Cent rul Pom pd iou53
Atelierul Brân oişi
Insu l
a Sai et-Loui
sî n Mar a'
is-
Pl
acedesVosges55
Muze eî n Marai s:Carn aval
etşiPicasso
Piaţa Bast il
le 57
Pere Lsch aise57
Parcu l Vill
eite

VC
inanal
cen ues.
nl Sai6n
0t-Martin 60
Seara î n Ber cyşi„ Nouî ca
rit
erRi veGăuri
l
e”. 61
Met eor
. 62
Chinat own şiBut te aus Cai
ll
es. 63
Parisul cu ltural. 64
Luvtul. 64
Muzeu l Rodi n. 69
Domul i nva l
izi
lor. 69
Doina.70
Saim- Geimai n. 71
Sear al a DeVen se.72
Au r evo i
r, îl a prodi
aine,bon voyage!74
O jumăt ate de zil a.75
Versaill
es. 75
EuioD isneylan d. 75
Bau '
JicaSai nt-Denis.76
Fon t
aineb leau . 76
Auvers- sur-Oise. 77
Castelul l ui Mont e-Crist
o.77
Scurtăi storie a Parisului
. – 7&
AN EXE.80
 ANEXAI . 80
Paris – Pl anul metrou l
ui
AN EXA 2.81
Paris – Pl anul oraşului
AN EXA 3.82
Index ul punctelor el
e at racţ
ie
AN EXA 4.83
Punct e de at r
acţie parizi
ene
AN EXA 5.84
sport
Tranuri
AN EXA6. 86
uzeeM
AN EXA 7.87
Hoteluriî n ca rit
erul Lati
n
AN EXA 8.87
es
tauRrante
AN EXA 9.SS
af
e-bC
aru ri

abANEXA
arC
eet 10… 88
AN EXAU.86
agaz
Mi
ne
AN EXA 12.89
Parcurişigrădini
AN EXA 13.89
Numere de t
elefon– ur
gen
ţ
e:
Bibli
ografi
e uti
lă. 89

Cuvân tî nainte
Mai bi ne ren unţaţila un t ricou i ndbagaje decât săui taţ
i aca să„ Pari
sul
î
n doi ”. Nu vaaven t
uraţ ifără hg id prin co si
tsi
torul oraş al luminilor, căci
si
ngu ra lumi nă de ca re aveţi nevoie co st
a doar 50 000 lei. Aveţiîn f aţă un
i
nstrumen ti ndispensab i
l nu numaipen t
ru descop er
ireaParisului, dar şi
pentru cu noa şt
erea uliî n profunzime.Est e un gh id practi
c care com bină
i
nform aţi
i utile a(drese, orare, preţuri)
,t ras
eet uristi
cesa u mai puţ i
n co li
ndate
şiimpr esii personale.Nou tateaco nstăî n pondereaco r
a
dat ă subiecti
vităţii
,
contactul
ui di rect cuPari sul, detalii
lor p a
arent neimportante,dar aprop iate
sufletului nostru. Citi
ţio c art
e d esp re n u Pari
s ştiut şimai puţ in băt ut, aflaţ
i ce
emoţ i
i şir eflexe trezeşt
e a cest ora ş şi î
nţelegeţ
i de ce toatăl umeavrea ăa sj
ungă
acol
o.De r t
eioripr ofitabi l, gh idul văf acesăved eţi Parisu lf ără a merge
neapărat laf aţal ocului, rezol văprob lema vi i
toarei destinaţii de va canţă{ în
cazul cel or n eh otărâ
ţi
) şiest e n iteresant ch i
ar şi pentrucei care ua vi zi
tat deja
capitala Fran ţei
.
Înai nte de a văi nvita săhoi nărim î mpreună pe st răzile Parisului, cer
em o
pagină d e n îgăduinţă pen tru a văam luri cu m se pa r
cu rge car tea e d aţ
fă.
Căl ătoriaî n doipri n Pari s est e pretext
ul pen truî ntocm ireaunui
pseudoj urn al, pe c ât posibi l ex act, alert şidi vers. Povestirea este subiecti
vă,
pentrucăam î ncercat săfil trăm pri n pr opri
a raţ i
une şi simţire otate
experien ţ
el e al care n e-a su pus P arisul. Mi se a pre căsi nceritat
eaf ace şi mai
bununghi ddecăl ători
e.Laf elşiamănunt eledecul oare,deat mosf eră,care
confirmă p edi
griul oraşului. Ne pl imbă m, gl umi m, divagăm, ne mi răm şi
spunem camt otce e nr tece n priminte,de cel e maimul te or ifără ae ncenzu ra
sentimen tele,Di n loc nîl oc,si mţ im nevo i
a uneiî ntoarceri la seriozi
tate şi
ri
goa re,aşacu m si mte şi francez ul de fi ecare d ată câ nd î şidă sea ma cănu est e
buriculpământ ului.Astf
el,pemăsurăceunel elucrurinei ntereseazăî nmod
deose bi
t, ch emăm î n ajutor art il
eria b ibl
iograficăgrea (dicţionare, enciclopedi
i,
not
coniţeee
cr tp
ers
şio
na
ul
te
i
le.di
npr
S mu
e zee
exempluusa
,ddinn
e a
îl
dt
et
a ăcărţ
cei) şi
map r
esa
aj
u răm
ns nîî n
f
aţ apovest
cat
ederal
nif
orm
ei ar
Notţi
i
e-
Dame,î n t impul pl imbări i noastre nîi nterioru l şiî n juru l ei , citi
m, cu l itere
î
ngroşa te,un scu rti storic a l mon umen tului, oraru l şipr eţ ul de a cces n î
muze u, alte d at
e an( ecd oti
ce sau nu) .
Metod a sepăst reazăpe t otpar cursu l vizi
teipari zi
en e,ceea cef aceca
gh i
dul săpoa t
ă fi urm ărit,l a ni vel
ul i nform aţi
eipure,ci tind numai t extele cu
l
iterengroşî at e.Dar ar p fiăca t, pen trucăsch iţ
ele r taseelor ut rist
iceampl asate
strategic nîl ocuri
le p otrvi
ite n idicăpreci s de u nde ven im, pe u nde n e afl ăm,
î
ncot ro mer gemşicamce t al
e mon umen t
e,pi eţ
e,st aţii de met rou, străzi
i
nt eresante s e gă sesc pri
mpr ej
ur . Hărţile a cesteavădau posi bilit
ateasăvă
dep ărtaţi de n oi, gh i
zii dumnea voastră evodt aţi
, şisăvăcrea ţi prop riil
e ras
t ee .
Aveţiladi spoziţi
eohart ăaPari suluiintramur os( pentruaaflaexactce
î
nsea mnă a stae a bso l
ut necesa r săcon ti
nuaţ il ectura). Pe h ărţi se fl aăî n t ot
al
pes t
e o su tă d e numer ec-od r ca
e cor espu nd mon umen tel
or, muzeel or, altor
el
emen te n iter
esante d espre ca re vorbim. El e vor men fi ţ i
on at
e n îlocu ril
e
esenţ i
ale ş iî n text, dar p ot fi accesate mai si mpl u la sf ârşitul că riţ
i,î ntr-un
i
ndexalpunct elor e dniteres m arcate p e h ărţi.
Ghidul cu prinde şio seri e de anexe cu caract erpract ic.I n afară de
i
ndexu l ob iect
ivel
or ut rist
ice u pnctate p e h ărţi,r eproducemşiun pl an al
met rou l
ui şiRER- ul ui parizian , Am ad ău gat o ilst
ă cuad r ese şi numer e de
telef
on ut i
le n î cazu ri
le d e u rgen ţă.
 Lacap ăt
ul aven turii pari
zien e,ep ui zant
ă darmagn i
fică, l
e pr op unem
cel
or ca re sei mt
s î n stare să co nt
i nue câ teva destinaţi
iî n împr ejurimi l
e
oraşului: Versail
les, Eur oDisneyl
and şial t
ele p e care văl ăsă m pl ăcerea sal e
aflaţi singuri.Î ntr-o alt
ă an exăse afl ă com primatăl a max imum i storia
Parisului, cudat ele cele mai import ant e p ri
vind dezvol t
areaoraşu lui.
Să desch idem deci porţil
e Pari su lui şisăavem în mi nte vorba l ui Jean -
Louis B aptist
e G r
esset, poet şidramat ur g din seco l
ul al 18- lea:„ Doa r a l Paris
se r ă
tieşte,oriunde a lt
undeva se veget ează”
.
O u lt
imă men ţ
iune:văveţ i del ecta cuasem eneaci tat
e cel ebre şimi ezoase
despre P aris pe o ttpar cursul că riţ
i. Vă mul ţumim dacăne veţ it rimite,pe
adresa edit
urii, propriul dumneavo astră gâ nd, laf elde si ncer, desp r
e a ceast
ă
splendidă exp erienţă care este P arisul.
Cum seci tesc hărţil
e Legen dă b - Traseel
e marcat e cugri rep rezi
ntă
iâi
nerariul protago nişt
il
or.M - Traseele mar cate cu neg rurep rezi
ntă st răzi
le
importan t
e M St aţie de et mrou
O – Punct e de at racţi
e.El e su nt men ţ
ionate şiî n ext
t ,„ m – Fl uviul Sena
Dan a şicu i mne am pl ecat la Pari sî ntr
-o scu rtă vacan ţ
ă şine- am pus î n
minte să vedem totce seoa t
pe vedea . Am scr is u n jurnalde căl ăt ori
e n î care ă v
arătămNepurmel
ari e
zienip
a
,şi
i l
forcezi
rannoştri.u st
sa răi
ni, nu su nt dec ât ni şte provinci aliî n och i
i
parizi
en i
lor. Aşacăi ntrămcu t oţi
iî n Paris n ihibaţi
, cu că cuilaî n mâi ni,
subjuga ţ
i dinai nte d e ernumel e şi măreţia unui oraşi perbo
h l ic a Ir con diţia de
rudă să racă– ce cască ch i
i şiocrede căot tce zboa ră prin Pari s se ăn mân că –
ne ajut ă de mi nune.Să vedem , sa com parăm, să nî ţ
el eg
em
Mergemî ntr
-un or aşl a prima veder e uşor de descop erit, pen trucăacel e
lucruricare- if ac cel ebri
tatea su nt grupate oa recum com pact pe o su prafaţă
rezonab i
lă.Dar enunucl eucom pli
cat, care n u poat e fipăt runs d ecât dacă
structurăm vi zita p e ob i
ecti
ve. Con t
actul direct cuTu rn ul Eiffel, cuLuvru l
, cu
Mon tmart r
e n u poa te fisu ccesiv, cineap ărat concom itent. CadPari su l este,
înt
r-adev ăr
, un f elde d icţi
onar stioric şi cultural:i nform aţi
a ex i
stă, dar rebt ui e
căutată, iar ast a c eer efort
, Dr ept răsplată, în momen tul în ca re mi sterul unui
locse i si
dpea ză, acel Iocî şisch imbă înfăţişareapr ecu m Sen a câ nd nori i şi
soarele seupl tă pen t
ruput ere
Parisult rebui e domest i
cit prin vizit
areşirevi -
zitare. Curi ozitateae arm a
supremă a ut rist
ului ,iar oin am mân uit-o cât am put ut de scu
i si t
. Nu evi tăm
pli
mbar easauch i
ar m arşulf orţat
, pen t
rucăt oate mari le descop eririse
măso ară cu pasu l
. Exp loraotri aiunui uni ver
s a tâtde cu noscu t şiî ncăat âtde
com plex, hoinărim pri n Paris h otărâţ
i să u n ne ăsăm
l inti
mi daţi. Cum să
cuprindem Pari sulî ntr
-o privire ăfră caef ortul săne d oboare? ât Ce secre te nu
vom fir euşitsăscoat em)ai veală?
 Să ne i ertaţ
i pen tru cutez
an ţ
a dea ne propu ne săvăfim gh i
zi, darnumai
Pari
su le d e vină, El ne a fce e p oţi
t poeţ i, gânditori, neb uni Parisul este ost are:
de en t
uziasm, de erif cire,de d ependen ţ
ă. E t otce u a
zisemcăest e şi î
ncăt otce
ne-am fi dori t săgă sm,
i La Pari s,noiam găsi t, cusi gu ran ţ
ă,al tcevaecât d
predecesorii noştri,laf elcu m şieiî şivo r fisp us c ăî naintaşiilor n -au înţel
es
nimic.Nu că utaţila Pari s săt răiţ
i emoţiile n oastre, cil uaţi-I
e c a pe o
posi
bili
tate,un exem plu a ceea ce vi se oapt e nîtâmpl al ar ândul vost ru. Cu cât
răspunsu ri
lel a prop rii
le nîtreb
ărivor ma fi i di f
erit
e de a le n oast
re,cuat ât
experi
en ţa pariziană vă va fi maidesăvâ rşit
ă. Şi abi a aşt eptăm să vă ci
tim
j
urnaluldecăl ăt
orie.
Pregătiride dru m
Inflaţia agen ţii
lorde voi a] poatef acesăpară com pli
catăr ezervarea unui
drum l a P aris.Î n ce ri pveşt
e avionul
, nu î ntotdeauna bi l
etel
e cu mpăr ate al
sursă, adicădi rect de a I sedi
ul compani eiaeri en e,su nt cel e mai i ef
tine.Est e
recoman dată son dareacât orva agenţ
ii de u trism, pen trupr eţurişiof ert
e
comparat i
ve. Fărăexc ep ţ
ie,acesteaof eră sol
uţii vara i
te pen truo că lătorieI a
Pari
s.Pe n iternet,t ârgul este şi mai gen eros, deşi sunt posi bile surprze
i
neplăcute nî zon a preţuril
or,iar n ci
e nu posed ă Vi sa, Mast ercard sauAmer ican
Exp r
es s
Avinu,ar
on eoru
zb or
icu
ri m
di ni
rectci
eB oucuşan
rsă.
esti
-Paris:Ta rom: pl ecare la 7.00 {op erat de
AirFr ance),9.35şi13. 35.Durat acălători
ei:aproximat i
v3or e.Pr eţesti
mat i
v
dus-întors: 350 eu ro.Ai r
-France, 2 zboruri: 9.10,14.20. Pr eţsimi l
ar cuTa rom.
Zboru rii ndirecte,dar mai i efti
ne,pri n CSA, KLM, Al rtal
ia, Swiss i r
A
,t oa te cu
ateri
zar e p e aerop ortul Roissy-Charl es e d Gau i
ie,20 km nord ed cen trul
Parisu l
ui, Aut ocar:
Eur olmes– pl ecări din maj ori
tateaoraşel ormaridi n R omâni a,î n i zl
ele de
marţi,j oi, sâ mbăt ă, dumi ni că. Sosire al Paris,aut ogarai nternaţi
onală G all
ieni
(metroul inia 3) ,în zi l
ele d e o ji
, sâ mbătă, luni, marţ i. Un bi letdus co stă aprox.
100 eu ro.
Eur oti
me – Pl ecăridi n Bucu reşt
i( cu op ririî n oraşele martde pe t raseul
spre N ădlac) ,în fieca re mi ercuri, vineri şisâ mbăt ăl a ora. 43
5, din Pi aţa
Palatului (în faţ a At eneului Român) . Sosire al Pari s,ru e L a Fayette nr. 39, j oi
,
sâmbăt ă, resp ectiv, dumi nică ea sra. Plecare din Pari s nî fieca re mi er
cu rişi
dumi nică. Un bi letdus- întorsost că nître 140 şi150 eu ro.Tran scontmen t
al–
Plecăridi n Bucu reşti
, Aut ogara Ra- nova, vinereai a ora00 5
. Sosireai a Pari s,
Gara on Mt parnasse, sâm băta ora2. 0
20. Pentruî ntoarcere,plecarea i n
d acel aşi
locl uni ora. 06
0. Un bi l
etdus- întors costă apr oximativ 1 35 eu r
o.
Urm ătorul pas:asi gu rareaca zăriila dest i
naţie,I nterneâul sedoved eşt
e
aicio su rsăde n eocol
it. Din nou , vorbaf rancezu lui,„l'embarras d u ch oâ x”:
greu de a les i n
d cau za m ult
itudinii ofert
eJor. Dana ar ea vrsăne st abili
m
cart i
eru l generalî ntr
-o zon ă bur gheză, plină de ver deaţă şide p ace urban ă. Mai
dorn ic d e rep
t i daţ ia oraşului, nu r egrte s- o nif
orm ez că a că utal inişt
eal a Paris
ech ivalează cua mer ge alBucu reşti pentrua t e p limba pe ch ei
urile Senei . De
altfel
, singu rei
e zo ne d in Paris d e u nde i lpseşt
e zg omot ul şiagi taţ
ia segă sesc
.
în af ara e mrop
t ol ei,în „ banlieue”. Avid de sp aţi
u, verd eaţă şimul tdorit
al inişt
e,
pari zi
anul î nstărita î nceput de câ tevadece nii sămi grezere speri
pf eri
e,ast fel
încâ t orăşelel
e p rovinci
ale d in lizi
era capitaleis-au transformat t reptat î
n mi ni-
Pa risuri. După mod a amer icană,cen trul rămân e ocu
l l de muncă, r
ecree-re şi
turism, î n vr eme ceocu linţa, iniţi
al secu ndară,acu m di n ce nîce a mi mul t
principală, se ep dlasează sp re b anli
eu e,unde vi aţa e mai l en tă, mai si gură, iar
agl omerarea e o tda
te el
furile nu at inge r gadul su f
oca nt di n inima ca pi
talei
.
Pari sult radiţ
ion al a ră mas p radă u şoară n î mâinile u tri
ştil
or.
Î
ncep să pledezpen tru a C
rti
eru l Lat i
n şi, sp rei lustrare, îi oferDaneio
li
st ăl ungăde h ot eu
lride d if
erite categorii din ar ondi smentuî 5. E dr ept că
prezen tăril
e d e p e n iternetsu nt f avorabil
e n î maj oritateaca zuril
or, aşacă
singu rul criteri
u de a l
egere na uiu hotelest e oca
l ţ ia. Ne h otărâm pen truHot el
des r T
oi
's C ol
leges (
2), cotat la dou ă st el
e şi sit
uat pe st rada Cuj as.Ne vo m afla
în pl ină istori
e,l a doipaşi de S or
bon a şiPan teon . Suna b ine.Pun mân a p e
t
tel
ef
ari
foni
ntşi
ernfaţ
a c
ion rez
alervarea
, încăocâ td
atai
ăr cl
i
empa
i,rcfără
că,sa con
dacă su mmpr
avea eaca
o muel
rt ted
emp
icredi
ulsu
tricu
importan tă,aş fiput ut reţine cam era p ri
n i nternet, doa r com pletând un
formuiar şlpr eci
zâ nd op ţiunile:ca merăub dlă sa u singl e,etajul etc.Pr eţul
cam eerinoa st re du ble av i ide 7 0 de eu ro pe n oa pte.
În C art ierul Lat i
n, una di ntre cel e mait umul tuoa se,dar î n acelaşi ti
mp
elegante şi si gure zon e din Pari s,su nt şial t
e o pţiuni de ca za re:Hot e!Cl uny-
Sorb onne,ri te V ictor ouCsi n nt .8 ( vizavi de S oibon a). Dou ă stele.Tra nsp orturi
:
Metro C luny- La or Sbon ne,RER Saâ nt -Mi chel-Notre-Dame.Pr eţ
uri: 50-75 eu ro
cam ear d ubl ă. Hot elSai nt-Jacqu es, ru e d es colE es r n. 35. Dou a stele.
Transport uri;Met r
ouMaubert -Mut uali
te.Pr eţuri:50-75eur ocameradubl a.
HotelCen t
ral , ru e D esca rt
es r n
, 6. Lanport uri
: Ul elrou Mau bert-Mulualit
e.
Preţuri: 35-40 eu ro cam era dubl ă.Con fort mod es t
. Hot elNotre-Dame,Ouai
Saint-Mich elnr . 1. Trei st
ele.Tra nsp ort uri: Met rou şiRER Sai nt-Mich el
-Notre-
Dame.Preţ uri : 75- 140 eu ro cam era d ubl i.( Cu vedere asupra fl uviului şia
catedralei
). Al t e hot eu
lrisy nf prezent are e; p www. Pari s.org/Hotels;
www. parlspari s.com.Rezervări lesepotf aceonl ine.
Din st rat egi
et uristi
căsa u necesi tatet ehnică, avi onul Tarom cob orâră
spre aeropo rt ul Charl es e d G aull
e cuo b uclă gen eroa să e p deasu pra Pari sului
.
Ferici
ţi cei aflaţ i pe sca unel e din dr ea pta, că cipen trueiari pa B oeingului
aplecatăî n vi raj este nidica t
orul ca re xe fiazăî nălţi
mi le P ari
sului: Tu rn
ul Ei ffel,
inconfundab il, cât eva p cu
ol
e d e mon umen te strălucind î n soa r
ele d imineţii
,
Sen a ca oax ăf undamen tală,arcuită elegant şit ăind oraşu lî n dou ă.Ai
impresia cădesci nziî ntr-un basm , pr ecum Harr y Pott
er nîl umeavr ăj
itori
lor.
Ci r
cu l
ară,i men să, cao navă spaţ
ială, aerogara Charl esde Gau âle 2 est e
insuficientă p entru nevoi l
e u neiasem enea m ertopole.Maimul t,în su dul or a-
şuiul există şiaerop ort ul Oriy,rezerva t zboruril
or interne,pe d istanţe sc urte
sau sp ecial
e.Pri ma di ficu l
tate acă l
ătorul
ui abi a so st
i
, ca re at recu t cubi ne d e
ulti
mul hop, adesea cel mai stresant, al zboru l
ui – e rgăsir
eabaga jelor – est e
orient
area .I eşi
reai ndl abirint e afcil
ă doar p entruci ne ştie să găsea scă şisă
interp
reteze corecten n
umărat el
e nidicatoar
e,să geţi şiopţiuni ca re s e vesc
i l
a
flecare pa s.
Pregă t
iride dru m
La Pari s,pr ovi
den ţ
a e.mai gen eroasădecâ t ori
unde-( Ri
va roî)
Pen trua aj ungede l a aeroportul Char l
esde Gau l
leî n Pari s,de urm ărit
indicat
oa r
ele spre ER, RCarsi rAFran ce sau Taxi. RER B: un bi letpân ă n î
centru cost ă 7,70 eu ro.
Cars Air Francesu nt autocarel
e albe cesosesc l
a an umite porţ i ale
aeroportului, bine sem nalizate.Punct ele etrminus d in Paris d (e u nde seol plua
şiI n direcţiei nversă
, sp re erop
a ort )
: Porte Mai ll
ot, Pl
acede L' Et oil
e,Gare e d
Lyon
aparţ,nGa
i ureei
n Mon
comtpparn
an a
iisse. Bil
et
şimarcat el
ee cor
se r
espocu
upnzăt
răor:
lanşofer
umel.eTa xi
r:
fi m doa
ei rt
şi cel
e
ariulca
f r
ae
fişat
cit
eţ . Pot fi l
uat e d i
n f aţa ori cărei porţi de eş iire i nd aerop ort. O că l
ătorie până
î
n cen truco săt, în f uncţ ie d e agom
l eraţ ia di n trafi c şi destinaţie,între 2 5 şi50
de eu ro.
Drum l ung de l at erminalul B, unde ne- alăsat avion ul, pân ăl a gara
RER. Parcu rgemdou ă r totuare u rl
an te şi cob orâm dou ă et aje,di n ferici
re ott pe
scări rulante.La b i
rou l RÂT? R {ATB- u! Pari zian!)
, ne n îarm ăm cupl anurial e
met roului, RER şiaut ob uzelor. O pri vire ap ridă pest e nîcren găturil
e d e ilnii şi
cif
r e mă ăm l ur eşte:t ransp ortul în com un l a Pari s est e d e o co mpl exi
tate
descu rajantă.
„Met ro”est e prescu rtarea termen ului Met ropoli
fain, ad icăr eţeaua urban ă
de r tansp ort pe şi ne.Li nia 1 a ostf i naugu ratăî n 1900. Suni 14 l inii
numer oatte ca re st răbat oraşu lî nt
re p orţi
. Pari sul med i
eva l avea 20 de p orţ
i de
i
nt rare n î oraş, ca re s- au păst rat ast ăzicapunct e d e rep er en ptrugran iţ
ele
Parisu l
ui i ntra mur osşipunct e etmri nus p en t
ruapr oape o ta te il
niil
e d e
met rou, carercu ci
lă de a ( 5 di mineaţ a până!A 1 noa pteaşiare, în afara orel
or
de vâ rf, o ca denţă de d ou ă până l a op t mi nut e nitr
e r tenuri . Pentruci rculaţi
a
dincolo de p orţi
, adi căî n banl ieue,numi ta ofi ci
al „regiuneapari zi
ană”, din
1975 exi stă RER ( Re'seau Express egi Ron al
). Aceast a est e o re ţea e dr tenuri mai
marişimai rap ide a lcătuită din 4 l inii( A- D) ca re ac f eg
lăt ura nt î
re aP ri
s şi
Inlreaga regiune p ariziană ( pân ăl a o di stanţ ăţ i
e 3 0-40 km de cen tru). Ele
traversează oraş
ul,î n punct ele n odale al
e r tansp ort
ul ui parizian int ersect
ându-
se cu metroul,î n oraş a re st aţii mai puţ ine,dar si tuat e nî zon e esenţiale:
distanţaî ntre d ouă staţi
i de R ER di n Paris ech i
valea ză nîgen ere cu3- 4 st aţ
ii de
met rou,î ncăun asp ect general : RER- ul este su bteran î n Pari s şi supra-ter
an în
afară.Reţ eau a de au tobuze n u es te descurajată ni cide con cu renţa mul t mai
rapidelor m ij
loacede r tansportpe şi ne,ni cide r taficu l ru t
ier mbîâcsi t, deseori
exasp erant din Pari s,Aut obuzel e su nt t
ot uşirareori pli
ne,că ciori unde e- tai
afl aî n Pari s exist
ăo g ură de met r
ou la ni ci5 mi nute d epărtar
e.Pari su l est
e
străbătut de a l vest la est de i l
nia 1î n 45 de mi nute.Aut ob uzul nu aj unge al
acea stă performan ţ
ă n i
ciî n or ee l derafi tc m i
nim ( dimineaţ a d evr
eme sau sear
a
târziu). Din acelaşimot iv, met rou l este nîtotdea una mai rapi d ch iar decâ t
taxiul, Cu t oate acestea, pen t
ruci ne nu se r g
ăbeşt e al servi ci
u, iat eat
rusa u la
î
nt âlnire,aut obuzul este u n mi jl
oci deal pen t rua admi ra Parisu lî n toată voia.
RER- ul ne face cunoştinţă cuperi feria nordi căa Pari sului. Judecân d
după că l
ători, orăşel
ele de a icisu nt pop ulate n î maj oritate cu af ri
cani şimagre-
bieni.Trecem pei ângăoiaşulSai nt -Denisşiadmi răm St adedeFr ance,
term inat în 1998 î ntrusl avaech ipeinaţ ional e d e otfbal a Fr anţei, care a
câştigat acolo C ampionatul Mon dial
, Stadionul mă mp ir esioneazări np
mon
măsuur
men
a nt
îal
it
ateşi
care-,arm
ado n
i
uceaf orm
am
i
nte
eor
lde şiunpi
cam ceva
oni ut
i monuf
dri
ist
al.
i Da
„drnauţ
ăg l
î
i
”,r
eţi
penecare-
d
oairî n
enumăr cu ochiil a st
ad i
oncao ru găci
une n îf aţa uneii coane:Hen ry, Bart hez,
Blanc,Desa ill
y,Zi dane.
Din punctde ved er e al transp orturil
orî n com un, regiuneapari zi ană este
î
mpărţ i
tă pe ci ncizon e a trif
are,su bf orm ă de cercu ricon centri
ce, dint r
e c are
doar ozn el
e 1şi2 con stit
ui e Parisul pr opriu-zi
s,i nt ra mur os. Doa r nî acest e 2
zone o că l
ătorie cuRER- ul cost ăi dentic cumet rou l şiau tobuzul: 1,30 eu ro.
Dacăi eşiinsădi ntr
e p orţil
e P arisului, preţui creşte n îf uncţie de d ep ărtarea
f
aţă d e ceniru.I ndif
erent de n umăi ut co resportden ţefoisa u de r t
ecerea e ald
metrou la R ER î n interioru l cel
or 2 zone p arizi
en e,că lători
a costă 1, 30 eu ro
ti
mp de oorăeda l pri
ma f olosi
re abi l
etului, atât a vr eme câ t nu i eşi din
subteran.
Lahot el
Staţi
a Lu xem bourg ( 1). Cobor âm. Plan uril
e spu neaucăam fi pu tut
coborî şila st aţ
ia preced en t
ă, Sai nt-Michel-Notre-Dame,că ciru e C ujas şi
hotel
ul nostruse găsesc mvacu nî
tre ele.E 10. 30 şini se r st
ânge ni ma d e
emoţie.Gura d e R ER ne- a scos e p bu
levardul Sai nt -Mich el
,î n faţa Jardi n du
Luxem bourg 1(50). Adicăî n inima Cart ierului La ti
n.
Studenţescul Bou I'
Mâch( diminut i
vu l cuca re păsă reasca t
ineril
orî l
ali
ntă pe p rimul)t raversează i ci
a o zon ă aristocrată.Mer eucuhart aî n mân ă,
si
ngu ra mod ali
tate d e aaj unge ăr fă niciun oco li nut i
l acolo unde- ţi prop ui,
traversămpi aţa E. Rost and şirezi st
ăm t entaţi
eide af ace r d
eap ta pe ru e
Sou fflot , de n îdată ce nîcap ătul eini s- a desch is p erspecti
va an Pteon ului.
Magn ific decor . Suntem ab ia al nîceput
, darvomî nvăţa că un perea nîsce nă a
mon umen tel
ore oart ă p arizi
ană.
În Pa ris,orici
ne sepoa tel ăuda căpose dă un si mţ al ori entării deosebit
.
Direcţi
ile şi dest i
naţi
il
e su nt uşoredg hidi
, ceea ce ex pli
căde b ună sea mă de ce
este arisu
Pl at ât de u ibit de u tri
şti
.
„Mon si
eu r, Dame?” . Aşasu ntem întâmpi naţil a hot e.l„Nou s avon s une
reservation”, răspundem cupru denţat urist
ului r omân carei eştce at rel
ivă
poa t
e fiuneori noţ
iunea. Tot
ul e n îr egulă cur ezervarea oa st
n
ră,i ar en ptru
plata ce l
or 0 7 de euro p e n oapte,e i t
mp l a s f
ârşitul sejurului. Camer a d e a l
etaj
ui al ci ncileaest e mi că, dar în orice ac z m ai sp aţioasădec ât la etajele
i
nf eri
oa r
e,după cu m ni se ps une,şif oa rt
e cu rată. Avemt el
evizor,t elef
on şi
uscăotrde ăr p, da r cum nu ne pr opunem să pet r
ec em f oar
te mul tt i
mp
î
nău ntru, su nt em bucu roşi că am găsi
t un l oc dece nt unde s ă n e pu tem od ihni
după fiecarede ziexcursie prin Paris.Unde maipui că, de a lf er
ea srt
ă,
perspectivaasu pra într
egu lui Cartier Lati
n est e rem arcabil
ă.
Ca sănu avem surprize
,î nvăţăm di n cap ul l ocului câteva l
ucruri
p
tract
uri i
stce,
ul
ui î
.nElpri
pmu
erm l
itrân
e d
d,l
ep t
aran
sarsp
eaorturi
nel il
miet n
atî
a co
cu mutn:
oa tPari
e s
mijl
oaVi
sit
cel
ee de
se
e tran
tbil
et
spul, î
ort n
funcţie d e zo nele ş i de p eri
oada al ese. Astfel, un bi letPari s Visit
e,zo nele 1-
3,
pen t
ruun adul t
, co săt 8, 35 ( 1 zi)
, 13, 70 ( 2 zi le)
, 18, 25 ( 3 zil
e)şi26, 65 eu ro 5(
zil
e). Pen truco pi i
iî ntre 4 şi11 ani ,î n int er
va l
ele re spective,t ari
fele sunt: 4,55,
6,85, 9, 15 şi13, 70.
Cart ea-pass pen tru muzeeşimon umen te ne desc hi de po rţ
ile a 70 de
muze e şi mon umen te d i
n Pari s şi regiunea arip zian ă,în pl us,ea si agură
accesu ll i
ber sa u pri oritar la co l
ecţiil
e o lr perm anen t
e,î n ca z de a golmera ţ
ie.
Cartea – ss pa u Msees eiMon umen te cost a 1 5 eu ro 1( zi ), 30 eu ro 3 ( zi
fe)sau45
euro 5(zi l
e)şise ăg seş t
e n î principal el
e st aţi
i de m etrou,l a Bi roul de Tu ri
sm
din Pa ris şi în magazi nele F NAC.
Parisul obl igatoriu
Saini-Mi chel– I le-de-l
a-Cite – Not re-Dame – Masăgrece ască şisu rpriza
român easc ă – t Eerna S enă V-echiul PodNou– Pr i
ma oa r ă p e RiveDr oit
e
-Bou quinisti
i– n Istit
ui u l Fr ancez Mu – zeu l OrsayAd -
unareaaţ i
N
on ală –
ArhitecturăBel l
eEpoque- învârfulPari sului–Al ternat i
vepent rut urişti
i
scorţoşi– P i
aţa Et oil
e – r Acul de T ru imf.
— Î nse rare peChamps- Elys
ee s – Ghi l
otina,Budd ha şiNoct ambu su l
La f elcaî n ori ceoraş din u lme,şiai cisu ni lucru rica re pur şisi mplu n u
pot fi ocoli
te.Sunt l ocu ri„ i
nco nturn abile”
, vorb af rancofilil
or uf ri
oşi, sa u „must
see”, cu m ar zi ce en glezul
. Oridne-ţi poa te reproşa cusu periorit
ate că , daca
ratezi unul di ntr
e o bi
ecti
vele care u rmează e caşicu m n- ai văzu t Parisul
ai
nt -
Mi
S chel
Din u re Cuj as,sepoa tei eşi
, sp re stânga, î
n u re Sai nt-Jacqu es, sau r sp
e
dreapt a,pe u nde amve nit
,î n bul ev
ardul Sai nî -Michei
. Opt ăm pen tru a d ou a
variantăşicoborâm spr eSena.Traversăm unal tmar ebulevardcunumede
sfânt, Saint-Germ ain, arteran î jurul căreia s-aezvo dl tat înalt
a ari stocraţi
e d i
n
secolul al 19- lea
. Ne a flăm î n inima Cart i
eru lui Lati
n, punct ul de n îtâl
nire
dintre sfi nţ
ii Mi chelşiGerm ain con sti
tuindu- se ntîr-
un si mbolal l ocului
: zon ă
mul ti
plă prin exc elen ţ
ă, Cartierul Lati
n af ost, pe rân d, un adăpost al teologi
lor
(cei care au creat Sorbona), apoi al st uden ţ
ilor (cei care au co nti
nuat să
studiezea Ib ătrâna u niversi
tate sau l
a F acultatea e d M edi
cină d e p e strad a cu
acelaşinume) , apoi ai i ntel
ectualil
or. Astăzi, străduţele strâmte d i
n j urul
mari l
or a rere,
t dol dora e d restaurante etn i
ce( în majoritat
e g receşti),librăriişi
maga zine zbu
i t esc să rămân ă mart or
e gă lăgioase l e
a a nimaţieist uden ţeşt
i
moşt enite di
n ep oca ed mievală.
Estei mposi bil săt e pierziî n ace astă zon ă. Chiar dacăaj ungisărăt ăceşti
pe st răduţe mai mi cişipust ii
, ele et scot întotdeauna l a un l iman cu noscu t sau
u
işor
eşi
t mai de
iden
d ti
evrficat
em e.şP
i
,eînSaint
câ -
tMi
evach
ael
,t
mu r
lecem
ob l
igatdeust
ori aţi
a de met rou di n car e a m
Met fmd di n Pari s/Gigan tie vi
erm el ucitor/e acop erişuri
l
e di n Pari s/A
ţesut fir e d e aw
(E&t hPiaf) minut e,iar ă ni ciun avert i
smen t, ne t rezi
m pe ch eiul Sen ei.
Clădiri
le d e cinciet aj
e cu( mansa rda şa se)
, cu bal conaşe r p
oteaj
te d e gri laje de
fier orjfat , di
sp ar rubsc ermp i ţân d fluvi ului săse esf dăş oare Şie d r
ep t săfie
aţa,căci Sen a ne cu cer eşte o tcmaipri n pri mireaneaşt ept
ată pe ca re n e-o ace.
f
În ca păt ul şi
rului de cl ădirieste amen ajata Eânt âna Saint- Michel( 3) ,
probabi l cel mai cel ebruI oc e d rendez-vou s d in Paris.Ai ciî şidau î mâl niie mai
alest inerii ca re se nîdr eaptă apoisp re rest aurantele şi baru ri
le d i
n zon ă.
Baron ul Haussm ann, ar hit
ect ul care em a odrelatPari sull a mi j
locu l secolului al
19-lea, a avu ti deea de arecon struif ânt âna,de a fpt un gru p st atuar i şo
colonad ă d in marm ură,î n st i
î rococo, înfăţi
şân du-1 pe ar han ghelul Mi haiî n
scena dob orârii balaurului. Urban i
stvi zion ar, Hau ssm ann a urmări t ob ţi
ner ea
unor mariart ereect ril
inii
, măr gi
nite d e a rb ori şiimobi le din că răm i
dă, ca re să
lege zu vi
al punct el
e maj orel ea Parisului. El est e creatorul Parisu l
ui magn ific d e
astăzi, că ci„ tăiet
uri
le” ui lne p erm i
t săî ntrezări
m, di ntr-
o persp ectivăi dea l
ă,
un mon umen t saual tul di n ori ce nitersecţie p ari
ziana.
Bar onul Geor ges Euge ne Hau ssman n( 18 09-1691), admi ni
stratorşiom
polit
ic ran
f cez. Part
izan al î mpărat ului Napol eon I I
I şipref ect al oraş ului su b al
doileai mperi u, a r ealizat o s erie d e p roi
ecte d e ream en aj
are şi înfrumuseţ are
urbană ( cr
ear eade g rădini, a mari lor u b
levarde n îl i
nie şi cuungh iuridr ep
te,
construireacan alizări
i mod er
ne şi a unor ezerrv oa r
e cuap ă pen t
ru
aprovizi
onarea Parisului)
.
le-de-l
Ia-Cit
e
Di n afţaf ântânii, su b och ii noştri seî ntinde I a soare Sen a. Mai pr eci
s,
doar un bi aţalei , pentru că, od at ătrecu t pod ul Sai nt
-Michel, ne vom afla pe
Il
e-de-l
a- Cite A (),i nsu l
a cetăţ i
i,l ocu l unde aî ncep ut povesteaPari su l
ui. Pe pod,
nu avem decât a privil a dr eapta pen t
rua ne si mţ i caî nt
r-o ca rt
e p oştal
ă.Pe
malul cel ălal
t, ea nî săşi o n isu l
ă,Not re D ame 4 (). Pare că ânăpîn acest momen t
nu f usese acol o_şi,în acel aşit i
mp, nu se u pteaafla î n altă parte,î i st
rigăm
numel e n î cor , cuuşu rare,ca şi cum am fi câşt igat
Parisulî n do /1 l a„ Vr eisăfii mi l
iardar”. Nu pen trucăam fi recu -1
noscu t
-o,cipen t
rucăşt i
am – n u ştiu în ce el f– că acol
o n -are m cusăexi st
e
alt
ceva decât cvasi mile-nara ca ted rală.
Ile-
de-la-Ci t
e,ceamai mar e di ntrei nsuliţele pe ca re Senal eî ngăduieî n
oraş,est e ea
lgă nul ci vi
li
zaţieipari zi
ene.Met ropola pe ca re ocu noaştem azis- a
dezvolt
at î n j uru l acestui sp aţiu, Cel e 20 de a r
on dismen te administrati
ve l e
a
Parisului începdi n j umăt ateade vest ai nsu leişicon ti
nua descri i
nd o s pi
rală
cu
nordl
uâe-
ldie-
n l
sual
-C,
eiite4 d
îr
ep
n te
cepcent
dru
i
n .uA
jmăst
f
tel
at se
ea ace
eifest
i ă
c
că,air
aon
rdism
a en
l su t
dular2
on se
dismengă
seşt
t
elee 5a
lşi6
sunt separat e d e b ulevardul pe car e deja simţim câ- 1 cu noaşt em: Sai nt-Mich el
Din cet at eamed ievală( î
ntemei ată pe I l
e-de-la-Cite de t ribul cel t
ic al
Parisii
lor e pa î 250 î . Hr .)
, n- au mai răm as d ecâtf ostul pal at, Sai nte-Chapel le şi
Notre-Dame.A f ost sed iu! Put erii poli
tice işr el
igioase ncep
î ând cusec olele 3 -
5
d. Hr ., dar acel aşiHaussm ann a mod ificat-o radical, eli
mi nând vest igiil
e şi
elemen tel
e d e a rhi
tectură pr eaî nvech i
te sau con fuze, conformvi ziunii sa le.
Se apr opie ora prânzu l
ui,i arsoa r
eleî ncep e săl umi neze pi ezi
şf aţada
mon umen tului. Noâr e D ame cr eşte şi i
mpune e rspect cufiec are pa s ăcu
i t spr e
ea. Încep ân d di n 1991, ext eriorul catedraleia f ost supus u neiampl e e rnovă ri
{
ca re aî ngh iţ
it 100 de mi lioane d e ran
f cidi n buget ul statul ui)
,î nch ei
ate n î
2000. Dacăpână at unciori gi
neamed i
evală erat rădată de zi durile n înegrite,
î
nt uneca t
e şi fioroase ca apele u tlburial e S enei
, acu m al bul marm uri i şlefui
te iî
î
mpru mut ă u n aert ineresc, ca odefi niţ
ie a erneti tăţi
i. Doa rî nsp ăimânt ătorii
„gargou i
ll
es” – d emon i de marm ură ampl asaţi pe met ereezel ca t
ed ralei, cu
men ireade aal ungaduhuri le rele – m aist r
ecoa ră în su flet ul pri vi
toru lui ideea
că i n
dcolo d e al beaţa o rbit
oa re a a mrm urei
, secr ete grozave i
n vech
d i me
aşteaptă săfie scoase a ulmilnă.
Notre-Dame unt em î nf aţa unui ad evăratt em plu, Mec caf ran ceză a
turişti
lor. 12 mi li
oane d e oamen i o vi zi
tează anual , de d ou ă ori maimul ţ
i
S
 W ob li
gatoriu
Vechiul Pari s nu maiest e
(
forma unui oraf sesch i
mbă,vai t, atâtde r epede)decât ini
ma unui
muri t
or.( CJinrfrs B audel aire)decâ t cei care ca scă gural a Tu rnul Eiffel.I n
funcţie de b aga j
ul cu ltura l şide sta rea de s pi
rit
, vizi
tatorii reţ
i
n lucru rimai
mul t saumaipuţ in sem nificati
ve: unii cu noscom ranul lui Vi ct
or u Hgo, Notre-
Dame de ari Ps,şise aşt eaptă sădea och i cucocoşat ul Quasi mod o nî fiecar e
firidă.Cum i mpact ul vizu al este n ît
otdeauna maiput ern i
c,cuat âtmai cri spaţ
i
sunt cei care au văzu t ecr ani
zăril
e om onime,cuact ori saudesen e an i
mat e
Pen t
rual ţ
ii
,î nt unericul di n i nteri
or p redi
sp une a l rugăcuine,dar a f
cil
iteazăşi
receptareai tral
vi il
or î n t oată s plendoareaor .lSacruşiprof an se nt îrepătrund în
acest spaţ
iu ven er
a.t At eu l cel mai con vins se mt si
e mp
îi ns d e o orţ
fă n evăzut
ă
săse recu leagăî n faţa al tarul
ui unde a u f ostunşiregi şiîmpăraţi ai Fr anţei
.
Notre-Dame n u se ă dî n vi leag preauşor; de opt secole,eaî şicu lt
ivă r p
opri
ul
mister. Le-a vă zut pe o tate:cert uriî ntre n eguţători
, bufon eri
i obscene a l
sărbători
le şi bâl-ci
uri l
e d i
n evu l med i
u, pl ecarea i reg
lor Fran ţeiîn cru ciade,pe
Nap oleonî mpărat ,i ntonarea în( f
alset)a u nui Te euD m de căt re Charles e d
Căni l
e,cuoca zia el i
berări i Parisul
ui în augu st1944.

Mon Căt
umen în
el ăl
or ţ
imi
st
i lece
ori at rai
gd si
n Fn
ruci
anţga
a şa)
iu
n nnu
ţăecălucru
de a d
len îmi
ălţrare.
imeaTo tu
celşi
or,S oci
69deetat
mea
etri ai
turnuri l
or cat edral eiNot re-Dameis- au si nucis n î med ie d (oar!) 30 de p er soane
pe seco l, S- aî nt âmpl at în t reir ânduricacei su păraţ i pe vi aţă sămai i a cuei
un su flet. 3 oct ombri e 9 Î64: o emf ei e de 73de an i omoară n căd
î ere o
vizi
tatoare
— I le-de-la- Cit
e amer icană;7 au gu st1983: o f emei e care searu ncădi n
turnat erizează e p o utristă can adian a,uci gând- o p e oc;
l 26 i uni e 1989: un
bărbatcadepest eof et
iţăde13anicar et ocmaii ntraîncat edrală.Abi aî n1990
a o f
sti nstalatăo p lasaprevă zută cu ţ epi orientaţi sp re nt i
eri
or, pen t
ru
descu rajarea i on
p- joanel or nîgo l.
Not r
e- Dame a st att oit i
mpul su b sem nul ci udăţ en iei
. De I al egen da lui
Biscorn et,l ăcătuşu l ca re ar fimeşt erit nişt
e n îcuietori imbat abile după ce a
cerut aj utoru l sat anei, până I a al chimi şt
ii care-şidădea u î ntâlnire nîput erea
nop ţ
ii su b zi durile ca tedralei; de a l sinucigaşipână I a co roana de sp ini a I ui
li
su s,ca re a s-
r afl aî n col ecţ
ia de o doare d inăunt ru l biserici
i şica re u n est
e
arătată decâ t cred incioş il
or e mri
tuoş iî n vinerea sfânt a
Revol uţiaf ran ceză i
-af ost ap r
oa pe fataâăbăt rânul ui mon umen t
, pri vi
t
drept simbol al ob scu ranti
smul ui religiosmed ieva
l şivest igi
u al Vech i
ul ui
Regim, răst urnat de p opor. Vandal izată şij efuită, cuobi ect
ele d e cult şi
clopoteel d ate a l o tpit şit ransform ate n ît unuri, Not re-Dame arămas ot tuşiî n
picioare.
 Con cordat ul sem natî ntre Nap oleonBon ap art
e,şiPap a Pius alVI Mea, cu
ocazia Paşt el
ui î n 1602, î f ost sem nal ul reî ntoarceri
i catedral
eil a men ireasa
primor dială; să vârşirea l cu
t
ului religi
os . At unci , pent
rupri ma oa ră de a l
Revou lţi
a Fran cez ă,clopotul cel mar e d e a l N otr
e-Dame a ch ematdi n nou
credincioşiil a sl ujba.
Afară , printret urişti şice rşet
ori,î ncăapăsa ţ
i de măreţ ia vitrali
ilor
ci
rcu lare, numi te r„ozel
e”, maidescop erim un si mbolalcat edral
eiNot re D ame
(
4); ne afl ăm î n punct ul zero a l Franţ ei,r ăscruce e d drumurişiep oci
. O pl acă
de met al î ncasrtată( î
n 1924) î n pava jul de a sfaltla nici20 de p aşide
mon umen t
al ai ntraren î catedrală, ne arat ă p ri
n săgeţi sensult ututor
provinciilor st
iorice ranf ceze id şi
stanţa până l a cel
e mai i mportant e oraşe di
n
Europ a.Nu su ntem î n cen trul geografi c al Hexa gon
ului, ciîn punct ul nod alal
Franţeicreşt ine:Not re-
Dame est e,t otuşi,„ fiicacea mare aBi seri
cii”.I deea că
Franţ a r tebuie descoperită p orni
nd di n f aţa a cestui mon umentf undamen talne
reconfortea ză. Căl ători
at rebuiaî ncep ută ai ci.
Epi scop ul Mauri cede Sul lyaî ncep ut con st
rucţ
iaî n 1163, i arcat edral
aa
f
ostesă dvâ rşi
tăî n 1345. A r ezu l
tat o ca podoperă goti
că. Vizi
tatorii care se
î
ncu met ă săurce e cet3
87 de rept
t e n î sp iral
ă, nu foa rt
e dif
erite d e cele
i
tmag
urnui
nl
uat
ienordi
d
e c.H
itch
Pa cock
noram î
n
aa Vsu
ert
pigo,
ra Sajuei
enngşi a
lcen
otî
năl
ru l
uţ
ime
i merid
eă7
t 5ef mul
ort î
nî
, vârf
n pul
ul
s,
„gargouilles” su nt mai i mpresi on anţ i priviţ
i de a proa pe
Obsc uritateadi n i nterior est e prop i
cerecu legerii şiru gă cuinii, dar
contribuie şi la desc operi rea vi
tralil
-lor
. Cel e 3rozel e s unt f abul oase: datând
din se colul al 13- l
eaşisi tuat e p e a f
ţ adele d e ve st
, nord , su d, uri aşele vit
ral
ii
circul
are su nt ch iar cel e o rgi
inal e.Tran sport: Metro „C ite”; RER „ St-Mich el
-
Noire-Dame” . Prog ram cat edrală: zi nic 7 .45-1845, cuexcep ţ
ia Sl ujbelor
(dumi nica ?l 8 .
30, 10.00, 11.30 ai12. 30, î n t i
mpul să ptămâni il a S . OO,
9.00,12.00 şi18. 15) Tu rnurile i (
ntrarea prin t urnul nord i
c): zi l
nic 9 .30-19.30
(vara)
; zi l
nic 1 0. 00-1 7.00 ( iarn a).I ntrare: li
bera (catedrală); 2, 50 eu ro co(lec
ţie)
;
5,50 eu ro( turn uri )
.
I
mpr esion aţi, mai l âncezi m p e st răduţ el
e adi acente ca ted ralei, unde
maga zinele d e su ven i
ru ri, puzderi e,pr op un camacel eaşi mărf uri . Fan ă aicia
ajuns n ifluen ţa bazaru lui t urcesc? Rue d '
Arcole,ca re rtece i ch
ar pri n faţa ei, ne
aduce e p partea cea laltă ai nsu l
ei. De- acolo,cob orâm pe Q uai de a l C orse,
ocoli
nd vech iul Hot e-lDi eu ( spital aron dat uneiparoh ii
,î n ca re rel paţi
i era u şi
med ici, şiasi sten ţi şiduhovn i
ci), apucă m I a stângape ru e d e a l Cite şi ieşi
m î n
rue d e L ut ece, pi etonală, de u nde m pari su l obli
gatoriu lf uri şu l seam ănă cui m
teatruca re p ăstr eazăurm ele u tturor i esel
p or uj cat e nî eî .
(Roym on â Devos) sedesch ide cal eadr eaptă sp re Palat ul de Just iţi
e( 5).
Străzil
e su nt dr ep te,aşacu m l e voi a Haussm ann, dar cen uşi i şit rist
e,i ar
imob il
ele ca re el co nti
nuă pe vert icalăl e sea mănă. Vech easob ri
etate ai nsulei
cetăţii stăruie cao umbră.
Ne gă smi în f aţa unui com plexarh itect
on i
ci mpr esi
on an t
,î n i nci
nta
că rui
a se gă seşte n u numai Pal atul de J ustiţi
e,d şiLa Conci ergeri
e 6 ()
,f ost
ul
palat med ieval al regilor, precu m şial t
aru llor ofi cial
, o mi nune n umită S ai
nte-
Chapel le 7(} şica re,deşi mai puţ in cu noscută, din punctde ved ere haritect
ural
rivali
zează cuNot r
e-Dame.Evu l med iu reu nise u at
orit
ateapol iti
căşicea
reli
gioasăpe l le-
de-la-Cite,l ăsându- i malului stâng R (ive a Guch e)
,i nfluen ţa
uni ver
sitară, iar celui drep t( Rive r D
oite)
, put er
eacom ecra
ilă. După mut area
tronului de p e C ite al Luvru ,î n secolul al 14- l
ea, com plexu l a adăpost it
Par l
amen t
ul, pen truca al Pat ul de J ustiţ
ie să răm ână a st
ăzi singura p utere nî
vigoarepei nsul ă.
Il
e-de- l
a-Cite esâ et ăiatăî n dou ă de Bul evardul Palatului (36), care
marc hează gr şianiţa dintre aron dismen tel
e lşi4. Cum ven i
m di n Cart i
erul
La t
in, o zon ă ap roape a lf elde vec he,avem ocazi
a să acem
f o remarc ă:î n
Parisu listoric,st răzil
e p oartă numel e mon umen tel
or sa u inst i
tuţii
lor a more
j
ampl asate p e el e,di n cel puţ i
n treimot ive: au fost con struit
e mpîr eună, este
mai uşo r aş a şi,î n sf ârşit
, ast a sp une mul te d espre stabili
tateapol i
ti-
co-
admi
Medi ni
cinst
ărapt
ivă.
e Ast
st
radf
ael,
Fa Sorb
cu l
ton
ă ţa de
i
i seM flă
a
ed i
anp
eă, st
r
i
aa
rdaf
ostS
orb
u l on
paei
la,
tFracu
egal
lt
,at
aea
ct e
ualdl Pal
u at
de J ust i
ţ i
e,pe B uleva rdul Pal at ului.
Pe vr emuri ,faţ ada de nord a pal at
ului era scăl dată,cal a Ven eţi
a, de ape.
Abiaî n1611auf ostconst ruitechei uril
e,î nscopulprot ejări
iclădiri
lorcont ra
erozi
uni i, dar şi curol de a păr are.
Cl ădi r
eade azico nţine el emen te arhitect
onicedi n ep oci diferite.La co lţ
ul
Bulevardu lui Pal atului cuChei ul Orol ogiului, se fl aă Tu rnul Or ol
ogi ului, datând
din seco lul al 14- l
ea : pri mul cea s publ i
c d in Paris,ca re nu mai f uncţionea ză. Pe
aicise nt iră nîCon dergeri e.Acest t
erm enden umeşt e,î n zil
ele n oast re, l
oc ul
unde s tă port aru lî ntr-o reşe di nţă, inst i
tuţi
e,hotel ,î n f ost
ul pal at rega l al
capeţien i
âor , La Con ciergerie d esem na l ocuril
e su puse u atori
tăţi
i
guvern atoru l
ui regal ,„ l
e co n-derge” , sen i
orul care p ercepeai mpozitele d e a l
prăvălii
le n istalate al part er,î n sec olul al 16- l
ea, era u ai cipeste d ouă su te de
târgoveţi:f rize r,ilibrar, ibi jutieri, neg ustoride vi n. Di n se colul al 14-l ea,
turnurile a u f ostt ransform ate n îî nch isoare, i
ar ven i
turil
e su s-numi t
ului
„conder ge” au crescu t sem nifica tiv,în t impul r evol
uţ i
eif ranceze, numer oa se
figurii l
ust r e a u fostî nt emni ţate a ici
: regina Mări a Ant oaneta( soţiar egelui
Ludov i
c a l XVI -lea)
, dar şi revo luţi
on arii Danton, Sai nt-Jusî, sau fil osoufl şi
omul de şt i
inţă L avo isi
er , precu m şigen eral
ul Hoch e.De ai ci
, maj orit
ateaau
plecat sp re gh i
loti
nele n istalate n î pieţel
e p opulare i n
d aprop i
ere, azi: Carr ousel,
Conco rde,Basâ il
le,Nat ion. Celulele oamen ilor celebripotfi vi zitate,pr ecum şio
exp ozi
ţie d e gh il
oti
ne p urt ând numel e p ieţ
elor nîca re a u funcţ i
on at.
Tu rnul de Ar gi
nt,l a dreap ta dacăl uăm Sen a capunctde ref eri
nţă,
ad ăposteavi sti
eriar egelui. Turnul Bon bec Gu (ră-M are) servea rep tdlocde
tortură a pri zonieri
lor, care sfârşeau mai mer eupri n a recu noaşte oatt e
fărădelegile p e care e l ăfcuserăusa pe ca re n u le ă f
cu seră.
Plecâ nd de l a puşcă ri
e,put em t rece prin pavil
ion ul cen t
ral,t ri
bunal ul
prop ri
u-zis,unde o rci
ine p oat
e a sst
ia liber alproce sel
e c ivil
e s au co recţi
onal e,
Se mai vi zi
tează „sala paşi lor ier
pduţi” sau ga l
eria aurită, unde n îcepând cu
1793 s- ai nst al
at ritbunal ul revol
uţionar şi au fost con damnaţ il a moa rt
e
reprezen t
anţ ii Vechiului Regi m. De a ia, pnnt r-
o pasa rel
ă bol t
ită, se acef ecerea
tr
sp r
e S aint e-Chap el
le.Aflăm cănumer oşi t
uri şt
ii ndi
vidual i nu apucăsăvi zi t
eze
acea stă ca pelă, sit
uat ăî n cu rteaPal atului de J ustiţ
ie,unde co nt rol
ul st ri
ct al
intrare eest o ied
pi căsu ficient de serioasă .
În t i
mpul Revol uţieiFran ceze, Sainte-Chap el
le,o cap odop eră mal
preţioasădi n punctde ved ere i art
st
ic d ecât Notre-Dame,a ost f f olosi
tă d rep t
depozi t de poru mb.
Tot uşii nsist
ăm şinu egretr ăm, că cidesco peri
m o bi j
ut eri
e a got i
cu lui de
secol
Loms 1S 3.
(fânR
tegel
ul LeudLudc)
ovi
ovi ,ca al X
co H-
nstrul
ea,
it-ofai
mosu
pentru lacruci
d
epat
unmai
e nîcui
nntoscu
eri
ort ca
cor
oana
S
ai
nt-d
e
spini şiun f ragmen t di n cr uceaui lli
sus H nst os. Răscumpărar ea ces
at or
obiecte d e a l văru l său, împărat ul Con stant i
nop olel
ui,i -
a co stat pe S aim-Lou i
s
de d ou ă ori su ma ch eltuită curi dicareaSfint ei-
Ca- pel
e 7 ()
. Sunt em sedu şide
eleganţa arca delor e dp iatră, de su pl eţ
eacol oa nelor care pun î n valoa
re sp aţi
ul.
Fragili
t ateacon strucţi
eiest e n îsăapar en t
ă, pen trucăde şa pte su t
e d e ani
î
nco ace d zi
uri l
e a u rezistat cel or a mi neo bişn uit
e a gresi
uni.
Pal atul de Just i
ţie,Bou leva rd du Pal ais nr. 4.
Met rou; Ci te.Bus:21, 38. Orar : 8.00- 18.00, dumi nicaî nchi
s.I ntrarea
este i l
beră .
La Con ciergeri
e,Quaî de l 'Horloge nr , 1. Met rou:
Ci te.Sus:21, 38. Orar : apri l
ie-septembri e 9.30-18.00; ocl ombrie-martie
10.00- 16, 30. Acces: 5 eu ro.
Sai nte-Chap el
le,Sou l
evard du Pal ais nr . 4 Met rou:
Ci te.Sus:21, 38.
Or ar: apri l
ie-sep
tembri e 9. 30- 18.30; oci ombri e-martie
Acces: 5,30 eu ro.
Masăgr ecească şisu rpriză r omân easc ă
Hot ărâm sănu n el ăsă m f uraţi ch iar di n p rma
i zide f ebri
li
tateavi zi
telor
turist
ice, cisăl ăsăm paşi i săne p oarte.Aşacăreven im sp re Saint-
Mi chel
,
bulevar dul„ nost ru”,pecar e-Iconsi derăm dej acaunf eldepi st
ădel ansare
spre restul Parisului. Apărân du-ne b rusc i n
d alt
ă di recţ
ie,ni se a pre căved em
pentru prima o arăan î
tâna Saint-Mi chel. Şi-1î nţelegem pe b aronul
Hau ssm ann: î
n l ipsa n uui mon umen t care săur f
e privi
rea, şirul de b locuri car
e
măr gi
neşte bulevardu l Sai nt
-Mich el( 3) ar fipăru t neterm inat. Noicot i
m l a
stânga, pe o r st
ăduţ ă nîgu st
ă, dar an imat ă.Rue d e al H uch et
te 4(4) şerpuieşt
e
paralelcuch eiul Sen eişii ese în ru e Saint-j
acques, exact nîf aţa ca t
edralei
Notre-Dame.Ai cişipe st răduţele ca re vin şipl ea căî n r aze res t
aurant el
e se
ali
niazăunul l ângăal tul,i ar diversitateal or este a meţi
toare: greci, Pan&ul î n de
turci, egi
pteni
, mex icani,f rancezi de başt ină, c toţiit e nivităî năunt ru. Uneo ri
şăgalnic,alteori tji au pur si mpl u după gâ t casăl e ca lcipragu l. Di rue d e al
Huch ette se ai mf orm ează al
te d ouă- t
n st răduţe similare: rue d e a l Harpe,rue
Şam Severi n (pe ca re se găseşte obi seri
căî nchina1 acel uiaşisf ânt)
, ru e X avi
er
.
Este u n mmi -cartie:gast ronomic p en trut oa t
e gu sturi
le d ar, hotăra) lucru, pe
aceste străzipieton ale d omină grecii.
Nu rezi
stăm şial egem un res tau rant greces Mmos . Vr em să„ mân căm un
grec”, cum sp u pari zi
enii,în rea l
itate,mai deg rabă ospăt arul( ; patron în
acelaşit i
mp) ne- af orţ
at sai ntrăm N ne p are rău . Luăm „ farf
urii greceşt
i” şio
sti
clă d vi n roşu , Kourt aki.O f arfuri e,în ca re ab ureşt
i ca rn e de o aie,dr easăcu
t
pzatzi
răj
ik
ii
ţ ,
( aţ
op sezo
ionan
la
)tă
cosoătsa
7lată ro.
euverde,
Vinucea
:p
l lă,eufel
i
ro.iU drcă
e mroşi
e,
lau l
etei
ajd–e scmă
rsl
ă l
i
ei
nedincart
o
ca fii
r t
er
su n interzi
se a dustrofobil
or – şi ne r tezim î nt r-unl deco r d e fi l
m: va ru l alb de p e
pereiţ, mob il
ierul vech i de eml n şipost ereel n îfăţi
şân d Mar eaEgeeend uc cu
mi nteaşicui nima a l ot avernă greceas căaut entică. Sunt em si ngurii clienţi
.
Alegem masadeI ageam,pent ruasi mţ ipul sulst răzii.Vi zavi
,unal trestaurant
grecesc. Cân d am i nt rat1. Mi '
nos, de ap ft acol o mă t răgea inima,păre a mai j
„cbic”. Al
ăt uri, Teatru l Huch ett
e 4 (5), pest e fi rm pari su l obligatoriu
Anglia a con struitl ondra pen t
ruuzu l eiper sonal,ţ n timp ceFran ţ
aa
clădit Parisul pen truî ntreaga lume.( Ralph Wal ăohmer son ) căru i
at r
ec ără f să
i
nsi stînsăo d atăf oa meapot oil
tă, în j umăt ateade orăe dsi estă– a rră d e ca re
francezul tipic con sideră căa mân cat prost – amt imp să cer cetez a micu
atenţie repertoriul acest ui teatrude b uzu nar: ca pul de a fiş est e C ântăreaţ a
ch eal
ă d e E ugenî on escu . Din an unţ ul pus p e r f
on ti
sp i
ciu, înţeleg căe nafl ăm
î
n f aţa unui ep i
sodmar cant din istori at eatru l
ui . Piesa cuca r
e onî escu şi
-a
l
ansa t ca rer
ia d e dramat urg seoa că
j al T ea trul Huch et
te,neî nt rerupt,
săp t
ămân al, din 1953. Sunt cât eva t su
e d e eat
tr e n î Pari s,dar ni căi
eri nu se
poate n ît
âlni un al doi leaca z d e c on tinuitat e ş i fidel i
tate.
Alt
er estaurant ei nt er
esante di n zon a Sai nt -
Mi chel: Le Bi st
ro 30' , ru e
Saint-Severm nr . 32. Ambi anţă d in vech iul Pari s.Ari pi de p ui cupap rika,r aţă
cuport ocale,esca l
opde cu r
că , plus ol istă de vi nuribi ne ga rnisi
tă. Men iu
prân z:8- 15 eu ro.Men iu seara:15 eu ro.Taf ou rmi ai lee, rue d u Fou arre n r. 8.
O f ostălibrărie cu tavan înalt, cu fresce
, gra vurişiet ajereuccă riţest e
prop ri
et
ateaunui român. Put eţ
i răsfoio ca rt
e n ît i
mp ce sa vuraţi ardeiumpl uţi
sauun men i
u vegetari
an . Lamez ani
n se poat e sorbi un ce aipar fumatsu b
cerul li
ber. Costă 4 eu ro.Un men i
u com plet
: 20 eu ro.Chez Ja afar, rue
Sommer ard nr. 22. Un pop asob l
igatori
u pen t
ru i ni
ţi
ereaî n bucăt ăria
tuni si
ană:cou scous,oa i
e su bt oate orm
f ee l sau peşt
e,pe on f d de muzi că
langu roa
să. Excelent raport i cal
tat
e/pr eţşiservi ci
u agrea bil
. O st icl
a de b ere
costă 3 eu ro,o ca fea( f
ăcu t
ă n î casă, după u n ri
tual arab) - 1,80 eu ro,Jar cea i
ul
2,50 eu ro.Men i
ul l
a dej un costă 8,50 eu ro,i ar al cină î ntre 9şi12 eu ro.La
Cou r aux Cr epes, rue G al
ande n r. 27. Clăti
tărie rt
adiţi onalăf ranceză . Clăti
te cu
brânzeturi
,ouşij ambonsaucugem,st ropit
ecuci druşisucuridef ruct e
aduse i r
d
ect de al producător. Pr
eţuriî nt
re 2 ,50 şi8, 50 eu ro.
Eter
na Senă
Lapl imbare prin Pa ri
s,maicu se amă pri ma oa ră,e bi ne să- ţ
i fixezi mai
întâi obi
ecti
vele d e al di
stanţă şisăr evi
i mai t ârz
iu pen âiu o vi zi
tă amănunţ it
ă.
Sunt l ocuride văzu t şiep uizat în câteva i nmute,dar l a fi ecare colţ de st radă
pâ ndeşt
e su rpri
za unui mon umen tfastuos ori a unui muzeuge neros car e să-ţ
i
aca parez
e ujmăt aet di
n ziua pr evăzută pentru hoinăreală.Pari su lî nseam nă,
d
elesi
emgu
enr,a
t mu
t zee
ât de prşi
mon
eţ i
osumen
t
uriâe,
stulcaf
uien el
grăbet şi
i – cat
d
aredral
,esa
şi –t
u oa
mate
ia asp
l i
rat
es, oa
plirear
mb de
eait
mp,
ped estră, care duce aldesco periripr ogresive, în ritmul mol comal paşi lor ărfă
ţintă preci să.
Pli
mbar ealen eşu lui: Balabus.Un au t
ob uz ob işnuit purt ândî nsem nele
Bb aco peră cent
ru l Pari sului pe r taseul Def ense – are G edL yonî ntre a prili
e şi
sep t
embri e şi opr
eşt e n î punct ele-ch eie D et
aliiî n ori ce a st
ţi
e d e met r ou.
LeşCars Rou ges su nt aut ob uzeler oşii deca potabil
e( în st i
ll on don ez) care
fac u tru riale Parisu l
ui . Se a fc 9opri riîn t otat âteapunct e d e atrac ţi
e,dar
pasa gerii potcob orî oriunde p e r taseu ,l af elcu m se ot p ur caori unde,î n l i
mi ta
valabilităţi
ide2zileabi letului,carecost ă21euro
Pe acelaşipri ncipiu al ut il
iză riilibere (hopa su s/hopa j os)f uncţ ioneazăşi
OpenTou r. Acest
e a ut obuze r ci
culă zi lnic,10. 00-18. 00, pe ott t i
mpul anul ui şi
prop un t rei tras
ee i f
derite ca re ea lgăcel e mai i mport ante o biecti
ve ut risti
ce.
Bi l
etel
e va l
abile ozisa u dou ă cost ă 24, r espectiv 2 7 eu ro( 12 eu ro pen trucop ii
i
de 4 -
11 ani ) şise gă sesc în pri ncipalele staţii de met r
ou şiî n maj oritatea
hot el
uri l
or. Vara, f
recven ţ
a au t
ob uzel or p OenTou r est e d e 15-30 de mi nut e,
iarna d e 25 -
30de m inut e.
De câ teva ore parizieni, deja şoc aţi de primel e exp eri
en ţ
e şi, de asem en ea,
aflaţ iî n pl i
n proces de di gesit
e a mul t prea săţioasei „farf
urii greceşt i
” st ropi
te
cuacel Kou rtak
i negru , maigr eudecât capetele n oastre,ne t s
răduim să u n
dăm buzn aî n l
ocu ril
e care e n n
ici t
au di nainte.Dan a s-ar fi văzut cob orâăt di n
avion di r
ect în sa lar enascen ti
ştil
or t a
il
ien i de al Luvru , pe când euf antasmam
despre col ecţ
ia mag nifică e d sculpturide a l Muzeu l Rod in. Socot
eala cu lt
urală
de acasă.
Retraver
sând pod ul Sai nt-
Mi chelşi, pe i nsulă, cot i
nd l a st
ângape Quai
des r O
fevres C(heiul Bijutier
ilor)
, nu put em sp une că ne n îdrept
ăm sp re u n
punctan ume.Pl imbar ea evi
d ne scop î
n si ne al Paris,cuat âtmaimul t pe
cheiuri. Dan a este prima ca re cedea ză em oţion
alşi -mi poru nceşt
e săacem f
acest t
raseu. Sen a ne n îsoţeşte cao a man tă geloasăşit otodat
ă gh i
d fidel . După
câteva sute de met riîn care aro dmirata de pe p arteasu di
căzidurile P al
atul
ui
de J ustiţ
ie erflectate nî og li
nda fluvi ul
ui, ne d ăm seam a că, de af
pt, Sen a este
ea nî săşi un solemn mon umen t
. Rec unosc că am greş
it mi nimali
zân-du -
i
importanţ a, t
ott răgând och eade sp re zidurile Luvru l
ui ca re sehi g
ceşte nî zare,
pe ch eiul opus.
Al doil
eafluvi u r fancez cal ungime ( 776 km) , Sen a estetotuşicel mai
impor t
an t din punctde ve der e economic.Cea m aimar e p art
e a l ai
b eisale d e 78
de mi i de met ripăt raţi corespu nde b azinului parizi
an . Sen al a naştere nî
platoul Langies 47 (1 m al ti
tudine),i zvoarel
e sa l
e a parţinând Parisului.
TraversândChampagne,r egiuneapari zianăşiNormandi a,fluvi ulsevarsăîn
Can
cu al
fluuvi
liMân
l
e M eci
eui, pr
se, i
Lnr
oa est
auşiaruRl
i di
n. n Le H avr
e.Sen a a re corespondat e p rin can al
e
Personajpri n excelen ţă pari zi
an, Sen a este axageo grafică, cu lt
ural ă, soci
al-
pol it i căa ora şul
ui . Ci vil
izaţi
a locală s-a dezv oltat pe mal uri l
e e iî n ce rcuri
concen tri
ce. Pr
og resul şiî nflori reaPari sului au dep i
ns n îtot
deau na de h rana
apelor as l
e:aşeza re e dpesca ri, ult
eri
or mp iort
ant portuvi flal, Pari sul ex i
stă
prin şipen t
ru Sen a.Si mpl a sa r p
ezenţ
ăai nfluen ţator gan i
zareaor aşu l
ui : nu
numaică espa d rt e P ari
su lî n dou ă em isf
ere,de su d şide n ord( căci cu rsul său
arcu i
t scaldă c en t
ru ! De a l est l
a vest), dar cele d ouă mal uri
, Ri ve a Guche su
(d)
şiRi ve r D
oite n(ord ) au că pătat de- alungu lt i
mpul ui f
uncţ ii economi ce,
culturale ş i poli
ticedi sti
nct e.To cmai de a ceea gă sesc i
nsp i
ratăi deea
vaporaşelordeagrement ,celebreleBat eaux-Mouches( darmaisuntşial tefirme
concu rente): o că l
ătorie p e S enaf acil
it
eazăî ntoarcerea într-
oi st
orie s pec i
alăa
Parisu l
ui, căciest e p ovesteaoraşu lui din perspectivaSen ei. Ca ni şt
e
pach eboturimi niatural
e,dol doraedu tri
şti ascultând acel eaşii nform aţii
esenţiale nî cincil i
mbi , va poraş el
e n u fac d ec
ât săfixe ze, pe ret i
na t urişti
lor şi
în ca merele obscu re ale a parat el
or orl d e ot
fografiat ,jaloanele dezvol tării
pariziene.Dacănu aş avea ecât
do o ră d e petrecu tla P aris,un dus- întors pe
axaprof undă aPari sului mi -arda măcar enz
s
aţ i
a că mavăz ut ( dar nu şi
cunos cut) esenţialul.
Vechiul PodNou
 La vest ,î l
e-de-la-Ci t
e set erm ină printr-un sp aţ
iu ver de r omant ic,numi t
Squ are du Verî-
Gal ant (9) , asem ănător n u
eipr oveedvap or
,î nai
nte d e acest a,
ne a trage t en
aţ i
a Pl ace a D
uphi ne 3 (
0), pe ocu
l l că rei
a, până î n seco lul al 17- lea
,
seaflau t reii nsuliţe ml ăştinoa se.
Vert-
Gal ant (în t rad ucerel iberă „crai
”,„ cucerti
or”) era porecl
a rege lui
Hen râc al IV-lea,r edutabi l sfărâmăt or e dn ii
mi f eminine.
Regele a hot ărât înch i
derea braţel
orşiuni reai nsuliţ
elor. Apoi, Hen ri
c al
IV-l
eai -a vâ ndut t erenul pr eşedi
ntelui par l
amen tului din Paris,ca r
e acon struit
a dou a piaţăr egal
ăt riungh i
ulară din oraş dup (
ă Place esd osges)
V , bot ezatăî n
cinstea„ Deî finului” F ranţei, fiul regeh i
i, vii
torul Ludov i
c al XI IMea . Piaţ a
Delfinul ui şiami ntitul sp aţiu ver de a l gal
an ţ
ilor sunt oarecu m sep arat e d e P ont
Neu f( 8),„ Podul Nou” , deve nind pri n iron i
ai st
orieio a ntif
rază arhitecton ică:
este d e afpt cel mai vech i podşiunul di ntre p ri
mele ăfcu t
e d in pi atră î n Paris.
Ren ovatî n mai mul te â rnduri( ult
ima o ară nî 2000) , podul î şipăst rează
ap r
oa pe nîî ntregi
me n u numai asp ectul de ori gi
ne,dar şi eleganţaf orm e,i
î
ncep ut în Î 578, pen t
rua a sigura egăt
l ura d intre Luvruşiabaţ ia S aint Germ an
i
des r P
eş, Pon t Neu fa f ost inaugu rat us b Hen ri
c a lI V-
lea, în 1607. St atuia
regelui care apus ca păt r ăzboaiel
or el r
igioase ripn exem plul person al, con ver-
t
indu-
se el
Pon
tNî
nsu
eu
fşi
al
a ca
t
mer
sol
i
I
aci
sm
i ,
ni
mat
ronea
z
pari
ziăî
n
en
il
ormi
j
î
nl
oc
căul
depod
Iaul
u
îni
. ut
cep. Con
trar
obicei
ul ui vr emi i
,r egele aporu ncit sănu se co nstru i
ască nicio ca sape p od,
pentru a p ermi te o m aibună p ersp ect
ivă suapra Sen eişia ăsa l neal teraă
t
vedereaasupraLuvrul uidepemal ulst âng.
Maj oritateacel or385 de măşt i groetşti care orn au od inioară arcade/e
podului au di sp ărut cuvr emea, Parisul obligat
oriu
Doa rl a Par h set răieşte,ori unde al tundeva seveget ează, Qeanbui is
Bap t
iste G ressef) unel e d intre el e afl ându-se – p du
ă an umi t
e su rse l a
- muzee l
e
Cluny şi Carn avalet. Can delabrel e d e pe P ont Neu f dat eazăi ndsecolul al19-
lea.
Forfot a est e şiazil af elde pr ezentă caacu m câ t
eva sute de ani . Datori
t
ă
lăr
gimi i sa le p (otenţate şi de s emi lunile aşezate dea supra fiecă ru i pi
lon), pe pod
se nghî esu iau ari stocraţii eşi
ţil a prom enadă, vâ nzători de diverse i
micu
nri,
bouqui nişti(unsoideant i
cariî nşiraţipechei )
,cerşetori,acrobaţi,actori
,mi mi,
cântăreţi, cut oţii aşeza ţ
i st rat
egi c nî apr opiereedmal ul drept,l ângăpompa
Samari taine,de u nde n îtreg a Pri
su l se l i
amen t
a cuapă. Tot ci ai
, denti
şti
ambul anţ i scot eaudi nţi şimăsel e ă fră anestezi
e.O ad evărat
ă cu rt
e a
miracolelor. Mai mul t, Pont Neu f devine locpri vil
eg i
at de vi zionare a execuţi
il
or
din Place au Dphi ne şi capătă un soi de i„muni tate”pen t
ru vor bitori
, caHyd e
Park di n Lon dra. Ai ciori cine p oa t
e sp une o rce
i espd re o rci
ine,i ncl
usiv d esp
re
rege, tară a ri scani cio ped ea psă .
 „Moţ ul”i nsu lei
, parcu l Vert -
Gaâant ( 9)
, est
e un bi necu vântat locde
odihnă,ben efi cii
nd de o su perbă p anoram ă a su
pra S eneişicen t
rului oraşului,
de a l un ni vel apropi at de cel al fluvi ului şidin mi jl
oc ul uneiverd eţirăco r
oa se.
Aiciaii mpr esiacăt eaflil acârmaI le-de-la-Cit
e.Doarpol uarea,vizibil
ăl aParis
cuoch iul liber du pă- amiaza şi sea r
a, mai al es ep cheiurile S enei,reu şeşt
e să
trezeascăsp iri
tul din r everi
e şi săne a ducăî n eraoa nstră, i
ndust ri
ală şidoar
declarat i
v eco logică. De a i
cise oa pte n îsăporn iî n voi ajpe S en a cu„ Leş
VedettesduPont -Neuf ”
,ni şt
eşalupet uristi
cemairapi de,darl i
psitede
f
arm ecul masi velorBat eaux-Mou ches.
Prima oa ră pe Ri veDr oite
Cheiul Megi sserie:unu! Di ntre cele mai vech i din Pari s( 1369). La
dreap ta,dru mul care ce dunîpi aţa C hât el
etesâel i
npde fl orări
i şimaga zi
ne d e
păsări, câ ntătoa re sau nu, decorat i
ve sau pur şisi mplu zgom otoa se,peşti
ornamen t
ali sauan imăl uţe de com pan i
e.O ver i
tabil
ă gr ăd i
nă zoo- botanică nî
bout i
que- uri,cum zi ceDana,Pet rot uarulopus,bouqui nişti
iexilaţidepePont
Neu fî mbi e cucâ ritvech i despre aP ri
s,grav uri
,f otografii de n îcep ut de secol,
căriţpoşt ale liustrate d e a cu
m câ t
eva zeci de an i
, mach ete mi niat
urale din
alumi niu gr osolanau rit saudi n pl ast i
c al e cel
or a micu noscu te mon umen t
e.

univer Stâ
,naşeza
sal ga-m ptr
ej
îur
n , î
drnap
ep tuoi
lP l
at
on Sam ari
Neu ft
,aca
i
nee(
r 11)
şi
-.E
a u
lst
aten vor
baeded
umel emazgazi
I n
poul
mp a d e
apă di n apr op ier
e.Samari taine a fce a p
rte d in seria„ marilor a mga znie”( alăt
uri
de G aleri
i
le L afayett
e sa u Pri ntemps,si tuate m ai su s,pe B uleva r
dul
Hau ssm ann) cr eate n î secol ul al19- l
ea e p baza n uorpri ncipi
i novat oa
re p e care
astăzil e cu noa şt
em at ât dei nebnîcât nicinu ne p utem î nchipui că, într-o
vreme,set r
ăiat arăele.Pr eţurifixeşiafişat e,sauposi bil
itateadeapr oba
îmbr ăcăm i
ntea.
Maga zi
nel e Samari taine,rue de l a Mon naie,met rou: Pon t-Neu f
. Desch i
s:
9.30-19.00, j oipână a l 2 2. 00. Dumi ni că nî ch i
s.
Cele pat rumaga zine Samari tai
ne,con st
ruiteî nt re 1910 şi1928, potfi
vizi
tateşicaexempl udear hitecturăcomer cialădeBel l
eEpoque( începutde
seco l 20).
Doi
TerasaSamari tai
ne of eră o veder ei mpr esion antă de t a 46 m î nălţime
asu pra cen t
ru lui Parisului, pe b aza unui t abelde o ren
it areocu dmen tist ori
c,
datând de a l 1 930. Ai ci,l a et aj
ul al nou ălea,f uncţ i
on ează n ur estaurant ( cu
preturipi perate,pr obabil sp orul de n îălţime e e d vina) de a l 19.30 l a 23. 00.
Dincolo de ru e de i 'Arbre Sec( unul di ntre cel e mai poet icenume de st răzi
din Pari s)
, Bi seri
caSamt -Germ ain l'
Auxerr ois( 12) , con st
ru it
aî n seco lul al 12-
lea, este con siderată dr ept punct ul de p orn i
re a l Masacru lui din noa ptea
sfântului Bart olomeu( 1572) . Ordinul at acu lui cat ol
icil
or asu pra hugh enoţilor
s-ar fidat de a ici
. Ar hi
tectura acest eibi sericico mbină creat or a mi multe sti
luri:
roman, got ic fl amboa iant şiren ascent
ist, Era biserica„ oficială” a Luvrului şi,
deci, a reg il
or F ranţeidi n se co lel
e a l 16-leaşial 17-l ea. Art i
şti
i aflaţiî n graţia
suveran ului (şicare ocul
iau di n acea stă cau ză alLuvru ) su nt înhumaţi aici.
Printre ei, arhitecţi
i Le V au şiSouffiot . Undeva cit
im căai cis-a că să
torit
Mol i
ere.
ou quBi
nişt
ii
Con t
inuăm săî naintăm spr e vest
, spr e Luvru. Traversămdi n nouSen a
pe P on t des rt As 1(3) şi, de p e mal ul stâng,ob ţ
inem o p erspect
ivămail argă,
chiardacă ai m dep ărtată,asu pra L uvrului.
Con st
ru i
tî a ordi nul fui Nap ol
eon, î ln 1801, Pod ul Art el
ormarch ează
î
nce put ul erei fonteişifieru l
ui î n co nstrucţi
i. Numel e -i
af ostdat pri n referi
nţă
l
a Pal at ul Artelor L(uvrul), pe ca re lî lega de I nstit
utul Fran cez. La origi
ne,era o
pasarelă pieton ală,decorat ă cuflori şiarb ori, un f elde grăd ină su spendatăa
căreit raversare st
a 1co galben.
Facem poze cu aţfada su dicăa l egen darul
ui f ostpal atr egal
, de o
sobrietate arhitectoni
cănea şep
tt ată şial e că reico mbinaţi
i vi zual
e cuSen a atot-
prezentă, mărgi nită de ex poziţii
le b ouqinişti
lor, consti
tui
e u na di ntre maiginil
e
p
fa
ări
răziene
gâ
lceaeco
r gn
va nos
îu
ă -ci
ntbi
l
ruel
l ăn
ist
zi
lant
or ande
eu.etC
aă
mlrţi
let
mon val
atoroa
e sep
p
e araşi
pma
etcu
ullat
u
ch ra
eiul .coe
ui xist
Noaăptea,
sau l ai vi
rea vreuneiraf ale d e p loaie,că riţ
le ră mân aco l
oi ar ălzi
le su nt
încuiate.\u226? N zăt
oru l nu are şi a- aduce, în fiecare mindi
eaţă,decât
cafeaua şiscă unelul pliant , di n ca re şi î cerceteazăcl i
en ţi
i nea âent, cu un aer
mai mer eusu peri
or şi iron i
c.Cl i
ent ul nu e st ăpânul l ui, o ele st ăpânul că riţ
lor
,
deci al cu noaşteri
i; cli
en tul nu e d ecâ t un mi j
locpri n ca re el
, pos esoru l
cunoa şteri
i,î şiafirm ă su perioritatea. Comer cai
ntul de că rţ
i – cel francez cu
precăd ere,di n câte con st atăm – se ed cre cunoscăt or prof und alt uturor
obiectelor p e care el v inde.E î ndeo bşt e reti
cent l a abord ări
let recători
lor e (
adevă rat, fiecăru i bouqui -nistî it reczi l ni
c p ri
n f aţă mi i de o amen i) şiî ncercarea
de a i scu
d t a n î contradictoriu pe em ta u neicărţ i se sol dează cuun puf ăit de
dispreţdi n part eanegu storului , care se ntoarce
î em dn l a scau nul pl i
ant ( turnul
lui de fi l
deş), mai decep ţionat decâ t Ci oran în zi l
ele u li bune şi maiî ntuneca t
decât Sen a p e it
mp de uf rtună.
De- al ungu l Sen ei,l ăzile bou qiniştil
or seî ntind pe 4 km . Est eol i
brărieî n
aer i bl
er, uni căî n lume a (l
ăt uripoat e d e ceade p e rtep t
ele U ni
versităţii din
Bucu reşti)
. Primi i bouqmi şti( de a l en gl ezescul„ book”, ca re,t sau de a l mi rosul
de „ bouc”, adicăţ ap, al l egăturilor d e pi ele)s-au instalat în sec olul al 17- lea,
după desch i
dereaPon t-Neu f. şide a tunciau f ost evacu aţi curegu l
ari
tat e d e
oficialit
ăţi. Abiaî n 1891 co merci anţii au f ostl ăsaţi să -şimont ezeăzi l
l
e p e
parapet. Astăzi, pri măria Parisului îit ol
erează pe b ou qmi şti(doa r atrag atenţi
a
turi
ştil
or), dar regl emen teazăst ri
ct i men
d si uni l
e şlcu loarea lăzi
lor cucă riţ
.
Insti
tutul Fran cez -Muze ul Orsay -Adunarea Naţională
Ne aflăm î n P l
acede l 'I
nstit
ut, un col ţi
şorî ncâ ntător, unde ca sel
ef ac colţ
ascuţiti ar tsrăduţ el
e su nt atât de n îgu ste nîcâtî nţelegi de u nde aapăru ti deea
de R en aul
t 5. Est e ilzi
era rt ca
ierul
ui Sai nt-
Germ ain, în l abhintul căruia n u ne
aventurăm deocam dat ă.Puţ in în sp at
e st răl
uceş te cupola u nui ed i
ficiu
impunăt or
, mai puţ in celebru, dar extrem de n iter
esa nt prin i stori
a sa ş i
consecinţel
e asu pravi eţ
ii cult
urale şişt i
inţi
ficef ranceze: Inst
itutul Francez
(14)
.
Pan su l ob li
gatoim
Pari
su lî şiarat ă mereui nţi
d
i. Şi pen tru a t
nacn i, şipen tru a râde.( Vi
ctor
%gr>)
Inst
it
ut de Fr ance, Quai de Con ţ
in . r23. Vi zit
abi l sâm băta şidumi nica,
la 10.30 şi14. 30, cur ezervare r
ealabil
pă. Con strui
t de a rhitect
ul Le V au î n
1691. La i niţiatival ui Mazarin ( „pri
m- minrsirul”r egelui Ludovi c a l Xl
V-leadupă
moa rt
eal ui Ri cheli
u),a f ostco nstrui
t un co legiu naţ ional destinat celor a mi
merituoş itineri din provincie.Ai cise fl aă Mazarm e,pri ma bi bliot
ecăpubl ica
d
tint
oa eFra
Anţ
cadaem
,î n
i
ile17V
95,i
ech uR
levol
u iRuegi
ţi
am:aA creat
cademI
ni
asti
t
Futul
ran Fă
cez rancez,
(
fondatund
ă e
dea u
Rif
chost
eli
euadî
unnate
1635) , Aca demi a de n Iscripţi
i şiLi tere d(ocumen t
e st iorice) şiAca demia de
Ştii
nţe crea
( t ă de C olbsrt). Ult
erior,t ot ciai şi-
au st abil
it sedi ul Academi a de
ArteFrumoaseşiAcademi adeŞt i
inţeMoral eşiPoliti
ce.
Tot înainte pe Chei ul Volt
aire,care secon tinuă cu h Ceiul Anatoel Fran ce.
Cu och i
i pe L uvru( 15), pe mal ul celălalt, care se erm i
ntăm dr eptul Podului
Regal, cât p-aci să i p
erdem di n vedere căr ecem
t pe ân l gă M uzeul Orsay16( ).
Abţinându- nesăi ntrăm laLuvru,sunt em pepunct uldeacedaacest ui
mausol eualpi cturi
ii mpr esionist
e.N- o acem
f , pr omi tem săr even i
m ai cial t
ă
da t
ă,pen t ru că eoc d amdat ă Sena cea oasă gel e nace f mn
se să cu rgem şinoi ,
alăturide ea , spre vest, mer eusp re vest, Lân găMuzeu l Orsaynsă, î o cl ădi r
e
el
egan tă ad ăposteşte Palatul Legiunii de O noare 1 (8) î nfiinţat de mp î ăratul
Napol eonpen trua recom pensa t al
„entele care t ri
con
buie a l a părarea şi
prosp eri
tat eaţ ării
”, Ordinul l egi
unii de O noare af ost aco rdat până î n prezen t
unui număr e dp este 2 50 de mi i de p ersonali
tăţi,î n toate cel e cincigrad e a le
sale:cava ler , ofiţer
, com andor , mar e ofiţer şi mar e cru ce.
Î
n f aţ a Pod ului Con co
rde,persp ect
ivasel ărgeşt e,sp aţiul sedi lat
ă. Mai
mul t dec ât î n alte olcuridi n Pari s,su nt si mboli zate a icici ocn i
rea şiulterior
coabitareaem el
entel
or egal
r e cucel e erpublicane:pe mal ul st ân g,Adunarea
Naţională, f ostpal at rega l Pe c eldrep t, Piaţa Conco rdi
ei( 20) ,f ostă Regală, ch i
ar
l
ocu l decap i
tării ult
imul ui regela Vechiului Regim, Nu maiascu lt porunca
Dan eide ane n îdrepta sp re C oncorde, cisu pun l a vot (si
stemul coa bit
ării ne-a
cucerit)
: vomcon ti
nua să r u
măm Sen a şine vom î
ntoarce p ri
n altă p art
e n î
Piaţa C on corde.
J Pal atul Bou rbon , actuali
i! Sed iu al Adunări i i Naţionale(19) (camera
i
nf eri
oară a Parlamen tului francez), a ost
f co nstru itî n 1726 şidest inat unei a
dintre fi i
cele u li Ludovi c al XJV-lea şi a doa mneide Mon t
espa n, văd
uva u dcelui
deBou rbon, De d imen siuni uman e,prm com paraiţe cugu st
urile ar
faon i
ce e al
Regeuli Soare vi (
zibil
e a l Luvrusa u Versa i
ll
es), pal atul este co nsi
derat drept
unul di ntre p rimele ed ificiiîn ca re co nfort
ul per son al pri
mea ză nîfaţa
f
act orul
ui de e rprezen t
ar e abl azon ului. Faţ
ad a act uală,cuasp ectde e tmplu
grecesc,un peri sti
l co rnit
ian tipi
c ep ociiimperiale,est e pur d eco
rati
văşia f ost
ri
dica t
ă de N apoleonI î n 1807. Î n acel aşicom plex r a
hit
ecton i
c fiinţ
ează şi
Ministeru l Afaceril
or xt Eerne,den umi t generi
c Q „iiai d'Orsay ”
, după adr esa l
a
care se ă. afl
Peacel aşi CheiOrsay purcedem şinoimaidepart e,du păceafl ăm că
Palatul Adunări i Naţionale p oat
e fivi zit
at doar î n ţ inută co rectă,pri
n ca re se
î
nţ el
ege, î
n ţ ara od mei, un sacou , nu un t ricou , pan tal
on i de stof
ă,nu ber mude
şini cij ean s,pan t
ofide st radă şi nu de sp ort. Am pi er
dut ocazia săad mirăm
gră
depd
uin
ti
al
ţe
i
lormu
, l
at
ini
celvel
aşiat
de
ind i
1n79cu
5,rt
endşi
u efaai
mo
ct
i su
ulrevol
va „hemuici
ţ
iod
nu
a”,isa
ridilad
n Ceon şed
sil
ii
un
lţecela
or
CinciSut e,recon struit
ăî n 1832.
Adunarea Naţională,rue de l 'Umversiten r . 126. Met rou : Assem blee
Naţion al
e,Con corde.RER: I nvali
des. Deschis sâm băta d(acănu su nt pr evăzute
şedinţe)l a 10.00, 14.00,15. 00. Int rare vizit
atori: Ouai d' Orsayr .n33. Un actde
i
den ti
tat e obli
ga t
oriu.
Arhitect
ură Bel l
e Epoqu e
Esp l
anada I nva li
zilor,l a st ânga , sepr elungeşt e pest
e Sen a cuPod ul
Alexandrealni -lea( 22),GrandPal ai s(21)şiPet i
tPal ais(23).Nuneopri m decât
pen t
rua su rprn i
de,î ncăo dat ă, perf ecţ
i
uneapersp ect
ivel
or,t ăi
eturil
e
i
mpeca bile ale străzilor şi clădirilor. Vom î ncerca săreven i
m ai ci, căciHot elul
Invali
zilor 24() meri tă mai mul tă at enţi
e,î n r eali
tate,ne n îdrep t
ăm cut oate
mot oarele utrate sp re u trn ul Hirt ei. A constat at-o şil 20
Dana, ui mită de acea st
ă pr ezenţă mag net i
că,i ndiscre
tă, covârşitoare,
care cr eşte cufiecar e p as. Aş m inţi dacă şai z
ce căe nap ropiem de u trn pe
nesimţ it
e,î ncăde a lt raversarea oduluiPNou , alura domi natoa r
e asi lueteide
oţelpe ori zont
ul de ap us n e-a ca pturatpri virea. Prefăcându-ne că u- ni dăm
i
mport anţă, căsu nt em at enţil a cel el
alte elemen te d i
n pei saj
, de- alungu l
pli
mbări ii-am t otaruncat ochead e curioase.
Gr and Pal ai
s şiPet it Palais,Aven ue du G eneralEisen how ernr . 3. Met rou
;
Champs- Elysees-Clemen ceau , Fr an klin Roosev el
t. Gran d Palais d eschis:10. 00-
20. 00 ( marţ iînch is), 10.00-22.00 (mi er
cu ri
),i ntrare ăfră r ezervare ncepândî cu
ora 1 3. 00. Acces: 6 eu r
o.Pân ă nît oamna a nului 2003, î nchis p entrur en ovare.
Petit Pal ais d esc
hi s:10. 00-17.40 ( l
uni î nchis)
.
Con strui
teî mpr eună pen truExp oziţ
ia Uni versală de l a 1900 de arh itectul
Char les i Graul
t, cele d ouă Pal ate cel
( mar e n î stil ArtNou vea u, cel mic n î st il
aca demi c,cucol on ade,f ronton, statui clasi
ce) aveau men i
rea e d a reprezen ta nî
chipul cel mai l uxo s gloria arteif ranceze. Palatul cel Mar e 2(1) a gă zdui t de a l
înce put di verse sa loane a rit
sti
ceşit ehnice,t ârgurii ntern aţi
onale d e a ră
t,i ar
Palat ui cel Mic 2 (3) adăpost eşt
e exp oziţ
iit em porareperm şianen t
e d e artă
an tică, ren ascent
ist ă,pi ct
ură flaman dă şiol an dezăRu (
ben s,Rembran dt),
fran ceză din seco lel
e a l 18-leaşial 19- lea( Frag onard, David, Mon et
, Deî acroix),
porţ elanuri , mob ilă, ob i
ecte d e artă de a l 1900, orol ogii germane şi f
rancezei nd
seco l
ele a l 16- l
eaşial 17- lea.
Pod ul Alexa ndre al lll-
lea( 10? M l ungi me)a f ost con strui
tî n acel aşit i
mp
cuGran d Pal ai
s şi Peti
t Palais.Jaru l Nicol
ae a ll l
-leaal Rusi eia pus p ri
ma
piat ră a vi it
orului podca re apri mit numel e a ttălui sa u, intrucel ebrarea
relaţ i
ilor d e p ri
eten ie ran
f co -ruse. Alcătuit dintr-o singu ră rcaa dă de o fntă,
dest ul de oa jsă, pen t
rua n u alteraerspep ct iva, pod ul este d ecorat din
ab
t un
rompden
eteţăt(
ocu
atecanud
ariel
tab
e) r
e a
şi d
e
ltebron
a
lz,
egorist
iat
. Pu
oi
,ucai
d l stînce
ari
l
epaţi
d
o,uîngeri
ă pal su
enân
at su
ndtd i
nrt
mă urii
exemplare eal gustului pen t
rugran dios şi ornamen t de a l n îceputul secol ul
ui
20, LaBeţ ie E poqu e.
Pan sul ob l
igaton u
A n u e t put eal ipside Pari s – sem n d e prostie;- a na-I i
ubi – de
decandettţă. (Gustave l aFabert )în vâ rufl Parisului
Det est
at sau mi ad rat, Tu rnul Eiffel( 26) nu a lsăpe ni men ii ndi ferent. De
la depărtare,gi gant i
smul ca re 1 -
af ăcu t celebruest e mai greu percep t i
bil
. Dar ,
pentruni şt
e n oviciî ntr-ale P arisului canoi , ap ropiereat rep tată de mon umen tul
care amar cati ntrareaî n seco l
ul 20 est e oadevă rată exp eri enţ
ăi niţiatică. Cine
nu-1 ved e c „e
rscâ nd” su b och i
il ui nu poa t
e n îţel
egeasci fnaţ i
a p e ca re o egadj ă.
Voirecomandat utur orpriet enil
ormeicar emergl aPari spent rupri maoar ăsă
abordeze ace stadevă rat mi t din di recţia nî ca re o acem
f noişipe os, j Gar antat
că,i eşi
nd di n met rou l a câ teva zeci de met ride el , ef ectul nu mai est e a lf elde
puternic d eşi
, desi gur, apari ţia bru scăa co l
osul ui de met al î n faţat aî ţi
provoacăo su rpri
ză e p ci nste.Est e n îsăcon vingereamea, pe ca ie -io
împărtăşescan D
ei, căaprop iereaprog resivă, la pas, de Tu rn , areol url de a
„domestici
” best ia şi,î n acel aşit imp, de acr eao su rp rză
i şimai mar e.Daneii
se pare că - a
m a pucat beţia sofi smel or, dar mă expl ic:cu m spu neam , Tu rnul
Eiffelni s- a păru t de p e P on t-
Neu f o co nstrucţie ciudat ă, poa te ch i
ar eaven
n i tă
în peisaj
ul at ât de or don at arhitectonic a! Cen trul
ui ist oric.Deo sebit
ă,
nici
decum i mpunăt oare, cuat âtmaipi sţi
n en ormă.Di n cau za di st
an ţ
ei, mă
pune a l punctDan a.E mare l
e rtuc p e care-3 arată Tu rnul tut uror
, parizieni
saunu. De d eparte,ţ i se are
p că
nu corespu nde egen
l del or şi superlati
velor
care is- au atribuit de-al ungu ltimpul ui pentruca , aprop ii
ndu- te de el ,intrigat
de aceasta dezam ăgir
e a parentă,săcon staţ
i ajuns al câţ i
vamet ride el cât de
f
alsă era ri
map mp
i resie.La fi ecareţ col de stradă, părţi mai mi cisaumai mari
dm turnse asă l întrezărit
e p ri
ntre b l
ocu risaupomi şini ciodatăi mpresia nu
este a
ceeaşi, Mar el
e mi m caret ees Tu
rnul Eiffelse ed rescop eră şise
remodelează la fiecare p ri
vire carese i aru
ncă. Dmt r
-un l oc arep de
dimen siuni
cosmice, dând buzn a săi asădi n ceru î Parisul
ui. Dintr
-altul cap ătă
di
men siunil
e u nui bloc i pt
ic parizi
an, cudnci -şase eâaj
e şi -o mansa rdă, fără a
fi nici
od ată nisi
gnifiant. Dar u n numaidi men si
unile Turnului i mpresion ează,
mă core ct
eazăan D
a,d cap aci
tat
ea sa de a se înţel
„ege” de mi nune cumedi ul
î
nconjurăto.r Cum remarcasem şil a vederea catedral
eiNot r
e-Dame,Tu rn ul
Eiffeleste a col
o u nde r tebuie şi nimic a l
tceva nu put easă -ii al ocul.
Pri
nşiî n mr ejele discuţi
il
or, stârnit
e de aprop ierea realmen te emoţ ionantă
a Turnului, nicinu băgăm dese amă căaj ungemî n dreptul Pod ul
ui Al ma 2 (5)
.
Ne sună cu noscut numel e şi nu ştim de n ude să-1l uăm. Di ncolo d e pod , pe
mal
său l
ni
tdr
onept
eze,o flacă
agăru
şl lrăuimE
l are
ltonn Jdi
met
ohn,al„ au
Can ri
alt
el ăm
îu
n t
hreşt
e ewnap
i l”
d su
. sul,iar an
Traver
săm D
şi anenîcepe
gă sm
i dea supra i ntrăriiî n pasaj ul ru t
ier l ma
A ,l ocul unde şi -a pier
dut vi aţ a
prinţesa i an
Da n îtr-
un acci den t de maşi nă,î n 1997. Pe fl acăra de met al, pe
postamen tul de p iatră ca re o su sţine,pe b alustrad a pod ului Alma şia pasa jul
ui
su bter
an car e cu r
ge aral
p elcuSen a,su te,poa te mi i de mesaj e şi sem năt uri,
poezii şides en e a u f ostl ăsate de a tuncide u trişti
i ca re n vicaî ntr-
un pel eri
naj
.
Puţ i
ni dint r
e u trişt
ii ca re se recu l
egl a„ candel aî n vâ nt ” vor ştfiiind căflacă ra
mon tată a icinu are nid o egăt
l ură cumoa rtea r p
inţesei! Monumen tul a ostf
ridicatî n ami ntirearevol uţionaril
or d e al 1789.
Privi
nd î napoi ,î ntre Pod ul Al ma şiGr and Pa-l ais,su b malul drep t al
Sen ei
, găsim Port ul Con fer inţei
, Jocu l de mbî arc aren î Bateaux-Mou ches 11 (3).
Încă m i am scăp at de at racţiai r
ezisti
bil
ă aSen ei,l a ca re se au ad
gă cu am cea a
Turnul uiEiffel ,aşacănepr opunem săreveni m aicial tădată.Poat eseara,căci
vaporaşeleci rculăşidupăl ăsar eaîntunericului.
Den umi reade „ Bat eau x-Mouchesn pr ovi
ne de i a numel e de odinioară a!
Şant i
ereor
l ava nl e d in Lyon . Vaporaşele se d eos ebesc de o tat
e celel
alte p ri
n cel e
2 punţ i
: ceade o js est e a co
perită şiî ncă l
zită, iar cea de sus este co mpl et
descop err
lă. Capaci tate:400 de p ersoane.O că l
ătorie d urează aproxi
mat iv o
oră şi costă 7eu ro.Al te com pan i
i care propun pl i
mbări cuvap oraşul pe S ena
su nt locali
zat e n î port urile d e al poa l
ele T urn ului Eiffel :
 Bateau x Parisiens,Portul Bou r
don nais,Pod ul len a.Vap oraşe cu150 de
locuri(cuaco periş d e sti
clă) pen trupl imbări , dejunurişici ne.Ved ett
esde
Paris,Portul Suffr en. Vaporaşe 2 cu
50 de ocu l ri. Preţ : B eu r
o.
Rămân em pemal ul dreptpen tru a av eao maibu nă vede re asup ra
Turnului
.Pemal ulstângam fif ostmaiapr oape,darsi luetacol osalăîncepesă
ne agreseze pe ăsu m ră ce en ap r
opiem, aşa că ref
er
pam să pu nem fluvi ul între
noişiea. Am i ntr
atî n aron dismentul 16, una di ntr
e zon el
e cel e mail uxoase şi
rasate di
n Pari s.Mul te sedii de a mbasa de,mul t
e mob
i i le strălucitoa re mai
vechisaumainoi .Şioobservaţ i
e:onomast icaameri canăast răzil
orşipi eţelor
are aicio d ensi
tate crescută.Avan sămpe A venue N ew York, car e se
inter
sect
ează cu Ave-nue duPr esi
dent Wi l
sonşicuAven ue d es at Nion s U nies.
Nu dep arte seflă a Avenue F rankl
in D. Roosevel t
, Pi aţa St at
eor
l n Uite,Aven ue
du Pr es
ident Ken nedy sau strada B enjami n Fr anklin.
Lată-ne în Pi aţa Varşovi ei
, exactî n faţa Tu rnului Ei ffeî. Nu m ai trebuie
decât să raversă
t m Pod ul lena casăaj ungemch i
ar a l picioarel
e u li. O cl i
pă
rămân em pi roni
ţi pe oc,
l Sen zaţ
ia căne afl ăm în f aţa u nui uriaş u vi scosi nd
căriţ
le de p oveşti este accentuat ă şide i l
ft
uril
e roş ii ca re-
i umbl a casâ ngele
prin „vene”de os j nîsu s şi de sus n îj os. Forfota e cu vântul de ord ine,nu
n
ghuimai
cescsu bât
dec turn,
bl
it dar
zurile şia
pl
a
arap
tri
mu
elor loto,
fsau Cal
al d
aoil
ea
ori
ceetaj
î.t
n S
âl
nui
s,
reîned vârf
gr,a
dunl
ut se
rei, aa
m
ii
nevoi e de i tmp pen trua î nţel
ege ce i seţ ntî
âmpl ă şipen t
rua t e ob işnui cu
ideea. Nu ne maisăt uram măsu rând di n och i structura met alică, deşi şt
im pr ea
binecăsunt320demet ri,cut otcur el
euldet elecomuni caţiidinvârf .Maişt im
că, pe a fţada l a care avem acces, cea de n ord, î
n ef ervescen ţa mi l
en arist
ă de
acu m câţ i
vaan i{între li anuari e 3 998 şil i anuari e 2 000) a f uncţ i
on atun en orm
ceasect el
ronic car e arăt a câ te zile aumair ămas ân pă n î an ul 2000. La
trecerea nînou l milen iu (reveli
on ul 2000- 2001) ,ilumi nareaej admag nifică a
turn ului a f ost com pletată cu20 de mi i de b ecu leţe scâ nteietoare ca re se
ap rindeaui ntermiten t,l a fiecar e oră, ti
mp de cât eva i n
mute.Di n cau za n uei
def ecţ
iuni, acea stăi nst alaţi
e su plimen tară - n
af uncţ ionat decâ t câ t
eva luni,
fiind rep arată n îi uni e 2 003.
Tu rnul Ei tf
el( 18B9) . RER: Tou r Eittel-
Champ de Marş, Met r
ou :
Tr ocadero,Passy.Deschi s:9. 00-0,00di n15i uni epânăl a31august ,9, 30-
23. 00 în r est
ul anul ui. Preţuriascen siune p (lus cob orâre): 3,70 eu ro p ână a l
pri mul et aj( aprox. 90 m) ; 6,90 eu ro p ână l a al doi leaet aj( aprox . 130 m) ; 9,90
eu ro p ân ă nî vârf (ap rox. 300 m) . Pe scări se oa pt e u rca u nmaipân ă a l cel de-al
doi l
eaet ajî n sch imbul a 3 eu r
o,Celcusi mţ ul aven turii dezvol t
at şiî mbogă ţ
it
cuflerecon omi c vor desc operi că ceaai m
avan t
ajoasă variantă de ascen siune
est e pe scă ripână l a et ajul al doi lea( ed uca ţ
ia fizi căse mb îină î n modf erici
t cu
asi milarea i
nform aiţi
lor espd re gen eza on mumen tului) şiap oicul i
ftul pân ă
sus.Cum l i
ftul între etaj ul al doi leaşivâ rfco săt numai 3 eu ro,pr eţul total al
acest eiva rainte este d e 6eu ro.
Poveşt i
, Tu rnul Ei ffelar e săne spu nă nen umărat e,aşacu m îi st ă bine
uneived et e nicon test
abi le.Noipur ced em î nsă aI d escoperirea i r
d
ectă a
„hidoşe niei ”
, cu m î i sp une p arizianul sn ob, acel a p e care l îrecu noşti după
bascadel ânăWool mark,cămaşaCar dinşif ularulGuccişicar el ocuieşteîn
vecinăt ate,î nzonel ePassy,Ranel agh,Neui lly.Prinacest e
Pan su l ob l
igatoriu
Adorsă- mi beaucaf eauaî n vâr ful
Tu rnului Ei flPel. E si ngu rul locdi n Pa ris de unde mt -l potvedea .(Guy ăe
Maupassa nt) cariterel tral
u uxo ase r ci
cu l
ă vo rbapot rvi
it că rei
a n iciun pari zi
an
veritabi lnuvaur cavreodat ăînTurnulEi ffel ,aceast afii ndoî ndel et
nicire
vredni căpenâruî ngrij
itoriiedi fici
ul uişipent rut uriştiiprovinciali
,printrecare
se u nmără, de b ună seam ă,şist răinii
.
„Noi , scrii
tori, scul ptori, arh it
ecţi şii ubi toripăt imaşiai ve chi
ului Pari s,
protest ăm cut ărie şi indign are,î n numel e gu stului francez, î
n numel e a rei
t şi
ist
ori eif ran ceze ri pmejdui te,î mpotr ivari dicăriiace suti turnmonst ru
os şi inut i
l
îni ni ma scu mpul ui nost ru or aş. ” Cam aşasu na „ Protestul con t
ra Tu rnului
E
19i
ff-
lel
ea” pad
resa
r
(i
nt t car
re d
irect
e oru
Al luid
exan l
u
recrări
ul
D or f
mas-E
xpo
âu lzi
,ţi
Cei des
harl e perso
ou
Gnnod
ali
,tăS
ţi al
uâlye se col
ului al
Pru dhomme) , care au văzu t sch iţ
ele nou l
ui ed ificiu, pr oiectat pen trua fiî nălţ
at
pe C hamp de Mar ş C (âmpul l ui Mart e)
,l ocul al es de d aloi
lea mpIer i
u pen âru
desfăşu rarea mari l
or exp oziţii universal
e al e ereii ndustriale,mai î ntâi în 1867,
apoiî n 1878. Pen trucen tenaru l Revol
uţ i
eiFranceze, 1889, punct ul de a t
racţie
trebuia s ă fie a bsolut sp ecial. Gust ave i ffEelînsu şişi -a dat ost enea la de a
răspunde n iiţ
iati
vei int el
ec tualil
or, printr
-o s cri
so are ca re ea avsădev i
nă ţ el
ul
artisti
c al mon umen tul ui:„ Cr ed că Turnul va fif rumos nîf elul său . Sunt em
ingineri, dar asta nu î nsea mnă căşt i
m af ace oa dr con stru cţi
i solide şi
durab il
e,nu şiel ega nte.Leg il
e o f
rţeisu nt co nform e egli l
or se cret
e a l
e a rm oniei
.
Iar prima l ege de ca re am ţi
nut co nt la pr oi
ect are aost f rezist
enţaî n faţa
vânt uri
lor.Ei,bine!Susţ incă,aşacum cal culelemi -oindi că,curbel ecelor
patru arcad e ale mon umen tului vor da oput er nică mp ir esie d e orţ
f ă şi
frumuseţ e.Col osal
ul at rage, are a frmecu l său prop ri
u, t eoriil
e o bi
şn uite nu i se
pot pa l
ica”
.
Mân scri itori ai sf ârşitului de seco l al19- lea( Guy de Maupasssa nt,
Huysm an s,Ver l
aine,Cop pee) şi-au înmui atpan aI n cer neala sar casm ului şiau
gratulat
Tu rnul Eiffelcu cel e mai di spreţuit
oare defi niţii
:„ abomi nabil stâlp de fier
forj
at ”
,„ cu şcă de g irafe”, „1ragic el
finar”,„ col
os g ăunos”, „ca targ e dfi er
net erm i
nat, con fuz,di form”,„ mon stru l de p e S en a”,„ f
urn alde u zi
nă î n
co nstrucţi
e”.
Ei bi ne,vor ba lui Eiffel, nu se poa te sp une căuri aşu l proiect
at de elnu a
„rezistat vâ nturilor”, fie ele şi met afori
ce. Tu rnul a dec l
anşa t controverse intred
cele mai vi olen te ca r
e n u s-au st ins n i
cipână azi ,t ransform ându- se est
pe i t
mp
din „ schel
etdi zgraţios”( Guy d e M aupassa nt dixi t]î n veritabil simbol
iden ti
fica t
or al Pari su l
ui şich âar al Fran ţei. S- au pus p ri
nso rişis- au organizat
con cu rsuride p oezie casăse ot hărască ce ep rrezintă Tu rn ul l
ui Ei ffel.
Di cţionarul ar hitecţil
or SegJ
( ier s)sp une că edifici ul este cea mai fru moa să
ilustrare af orm e-i
tipî n artaî nceput ului de se col 20, adicăfloa reade cri n
(răsturn at
ă, î n ca zul nostru) – efi gia mon arhieif ranceze.
Gustave Eiffel( 1632-1923) , de ori gine germ ană, inginersp eciali
stî n
co nstrucţi
i met alice, a reali
za tî ndeo sebi podurişivi aducte.Tu rnul di n Paris iî
poart ă numel e,deşi patern
itateaî i est e co ntestat ă. Se p are c ă pr oi
ectul iniţ
ia!
Te- arfiaparţ inuti ngineri
lorsăişefi,Koechl inşiNougui er,carei-aucedatl ui
Ei ffelpat en tul î n 1884, pen trua- l prezen tal a exp oziţi
a di n 1889. Ul teri
or
, se
sp une că i ffE
elar fi u ref
zat să l p
ătească atep n
tul, neaccept ând ca Tu rnul să
poa rt
e şi numel e celor oidi ngi neri. Oricare a r fi d aevărul, este vorb a de o
cap
tonod
e op
deerăfi
erteh
1n
5
(i
0că:
00 î
n
dt
ereaga
pi
ese con st
et
mr
au
lcţ
i i
el
ce, nut
ega a n
e a
vu
î
t r
et nel
evoi
e e pnd
ri ecât
2500d0e
0070d0
e0d n
ie
turi
).
Perf
orm anţa con stă şiî n r ea li
zarea unui ech i
li
brucuadevăra t perfect, căci
toat
ă acea stă greu t
ate se ri sp
ji
nă l a sol î
n 4 ki l
og rame p e cen t
imet rupăt rat.
Al egem varianta ped est ră.Ascen siuneape scări sef ace numaipri n
turnul de vest ,în t i
mp ce i ft
l
ul se şt aeaptă doa r a lt urn ul de n ord. Scara
metalicănu est e nî sp i
rală,aşacu m m- aşfi aşt eptat, ciî n ungh iuridr epte şi
suficien t de atlă casă u n deanaşt ere a l pr obleme d e d aust rofobie.Curi oşii care
urcăpe sc ară su nt cel puţ in l af elde n umeroşi cacei care p refeiăl i
ftul.
Contribuim şinoil a med ia de 4mi l
ioane d e u trişti pe ca re Tu rnul îi primeşte nî
fiecare a n. Până l a cei nou ăzeci şiceva de met riai pri mul ui et ajni mi c deosebit,
în afară de p ril
ejul de acerce ta mai î ndea proape e ţsătura de met al a pi ci
orului.
Soli
dă şiî n acel aşit i
mp aeri sită. Poţi ved eacu m Pari sulî ţi răm âne a l picioa
re
cufiecar e r teapt
ă u rcată.La et ajul l, un muzeuau dio-vdi
eo e n deap ănă nî
câteva minut e st
ioria Tu rnul ui. Tera sa, va săt, est e o f
losită cal ocde p op as
pentrucei care se ncu met
î ă să esca ladeze şi etajul urm ător. Rest auran t
ul
Alt
ituăe95est edecoratcaocorabi e.
Turnul est e supus i ntem periil
orşit receriit i
mpul ui. De aceea , 50 de t one
de vop sea se olosesc
f a fi ecare
l teşapanf pen trua d a o ou nă at fă u tturor
art
erelor şi venelor sa l
e met al i
ce .
Oraş ul înce pe să-şidezvă luief orm a, Aco perişu ri
le,cu polele,st răzi
le,
pieţ
ele,mon umen tel
e a lcătuiescar p
căun si stem organ i
c a l că ru i ochi şicr eer
i
este ch i
ar orga nismul înăuntru l cărui
a, prot ejaţi, ne a flăm. La et ajul doi,terasa
este aftalmen te mai strâmtă. Ai d cei pat rupi loni se n u
esc. Pri
vim î n su s;încă
jumătat edi nînăl
ţimeaTurnul ui,Peuşar est aurantului}ulesVerne,aflatl a
acest ivel
n, st
ă scris căl ocurile pentrur evel
ionul urm ător su nt dej ar ezerva
te,
deşi eram î n luna au gust. Preţuri
le pr oh i
biti
ve e na f
c să en p unem î n cui poft
a
de asav ura p anorama P ari
su l
ui la un pah arde n vi
.
Con strucţ
iei ni
ţi
al tem porară, i
lust rare a unui mo-m en f de vâ rfa!
Tehnicii
,Turnult rebuiasăfiedărâmaidupă20deani ,fiindconsi deratînvechit
şica duc.Adep ţi
i săi,în f runte cu Ei ffelî nsu şi
,i -au gă sti o ut i
li
tate practi
căşi !
— Au sal vat de la pi ei
re:i med i
at după ri dicare,Tu rn ul a servit drep
t
laborator e dobservaţi
i meteo rol
ogice,iar di n 1898 şi -
a demon st
rat cal
ităţ
il
e d e
stâlp de el tegraf
.I n 1925 au f ost mon tate nî vâ rfan t
en e d e ardio,I ar î
n 1957 de
televi
zi
une,ca re ua stabil
it alti
tudineat otală a co l
osu l
ui f a 320 de met ri
.
De l a cei 130 de met riai etaj ului secu nd ai sen zaţia căPari sul est
e
propriul t ău buzu nar
. De a i
ci,f ot
ografi il
e esi arăi cu
su r
. Nu aşt eptaţ
i să
ajungeţiî n vâ rfpen trua ca ptura oatte ma i ginil
e p osibil
e.Pe a fţada de su d, la
picioa
rele Tu rnului se ntîi
nde C hamp de Marş27( ),f ostă ml aşti
nă şicâm p de
cartofipe a I 1785, devenit parc de lux n î care u n

extrao Joh
rdi
nanny Hal
ră en
ptlyday
ru a sau
su sţ
iJean
ne - Mi
cochel
nceretJa r
st
i re
ori pr
ce.oP fi
t
aă
riden
zieisc
ie în
şiografi
pli aă câ
mb i
nii
printre ă b
trâniij ucătoride bi l
e( petanque) ,i ar u tri
ştii seopresc la ca pătul
dinsp re Ş coal
a Mi l
itară 1 (12) a C âmpieil ui Mart e,unde a ost f ri di catr ecen t un
„Zid al Păci i” din st idă, pe ca re cu vâ
nt ul „ pace”t asscris n î mai mul te i l
mbi .
Regel e Ludovi c al XV- l
ea acr eat Şcoala Mi l
itarăn î 1751 pen trua a sigura
i
nst ru cţ
ia itneril
or r povenind di n nob i
limeasă racă . Câmpul ca re ă fcea l
egătura
cuSen a, unde o su t
ă de mi i de soldaţi execu tau exerci ţ
ii mi li
tare,dat ează i n
d
aceea şiperi oadă şia f ost botezat după zeu l roman aJr ăzbo i
ului .
Sunt 1789 de t repte pân ăî n vârf, numărcor espu nzân d( accidentalsau
nu) an ului RevoluţieiFran ceze pe care o cel ebreazăon mumen tul. La
i
nau gurarea i d
n 1689, pri nţul de W ales a avu t nev oei d e o or ă p entru a u rca e p
sca ră până î n „ garson ier
a” pe ca re G ustave Eiffelşi -a con st
ru it
-oî n vâ r,f
deoa recei f
tu
ll nu er at erm inat,în acea sta căm ăru ţ
ă de a l altitudineade 3 00 de
met ricel ebruli nginer ob işnuia să -şiprimea scăoa speţi
i de o noa re,i ar în ani i
80 au f ost aşezate d ouă st atuete d e ceară, rep rezentându- l pe G ustave i ffE
ei
i
nvi tându- lla o ca f
eape T homas E dison , Spr e est , privi
rease op reşte asupr a
cu poleiauri te a om D ul ui I nvali
zil
or (24) şi , măt urân d aco perişurile ca sel
or i n
d
ca rit
erul Saint-Germ ain, admi ră cele dou ăt urnurial e ca tedraleiSai nt-Sulpice.
Incon ft
mdab i
i,t umul Mon t
parn assei ndmi j
locu l cartierului omon im se
strădui eşt
e d e cât eva zed e andi să co ncu rezeai ma
f co legului săumai băt rân,
dar va răm âne n îtotdeauna pe ocu l l doi , fie şi pen t
ru că u n a cr escu tl af elde
mar e „ (
doar” 200 de met ri
). De-al ungu l Sen ei
, sp r
e răsări
t, regăsi
m l ocuri
le pe
care o tcmail e-am văzu tî ndeap roape şi ne b ucu răm ca i n
şte copii cândr euşi
m
să eI d ientificăm: iată N otre-
Dame,i ată Luvru l. La sud, dincolo d e Sena,Palatul
Chaillot( l 14) se esch
d i de elegant,î n dou ă aripi arcuit
e,pen t
rua perm ite
treceera spr e espl
an ada Tr ocadero.Dan a mă am en i
nţă ca uncoboa ră din Turn
dacănu ne con ti
nuăm pl imbarea ntr-î
acoâo.Pri vesc curegr etsp re Sena,dar e
dreptcă acă d amcon t
inua s- o urmăm spr e v estt i
u ne-armaiaşt ept
a muât e
surprzei nt ieresa
nte.
Parisul obli
gatoriu
Turn ul Eâffel– gh i
tara de pe cer .( Vimte Hui âsbr
o)î n dep ărt
are la
miază noapte,par că en ptrua n e at
rage en atţia,colina Mon t
mart re s-a ri
dicat pe
ca să ne arate mân dră B azi
lica aScreC-oeu r
,o b ij
uteri
e misterioa
să e d un alb
străl
uci t
or.
În 1986, un el ectri
cian brit
anic,Pi erre Bri deau, a crea
t un si stem de
i
lumi nar e ervol
uţionar, care d ăi
nuie şi azi
:t urn ul nu mai este u lminat prin
proiectoare exteri
oare, cidi n interi
or, dând i mpr esi
a căst răl
uceşte p ri
n resurse
proprii datorit
ăl ămpi lor cu sodiu ampl asate nî su prast
ruct
uri. După l ăsarea
î
nt unericului,la apri nderea umilni
/or, Turn ul par e auri
t,iar de la dist
anţa
cu
mail
oar
estea
uoa ma
săt -
gă
dl
e bu i
ade,p
evăr l
atăcu
st t
ăân
ăp och i
ul
al u
Pi ,u
ari şo
sulri
u.r et
ro,
Din 2îi
00co
0,nf
deră
ouă aru
fa
our
ră
i mon tate nî
vârflumi neazădej urî mpr ej
urdepărt ările.Oriundet e-aiaflaî nPari s,fiecă
Turnulsevedesaunu,dacăst aicuochi ipecert impdeceipuţ i
n30de
secu nde vei vedearaza f
aru lui
.
Habi taclul el ectric ca re urcăl a 300 de met riestet otcepoa te fi mai
sp ectaculos.Rapi d şisi lenţios,l i
ftul nu ne n îgrădeşte perspectiva , Parisu lf uge
în jos cu vi
teză,i ar sen zaţia pr egnan tă este cănu se vapri opân ă cân d nu ne
vom aflapri ntrest ele,î nvârf ,terasaest ei nfimă,darvedereaî ţitaierăsuflar ea,
iată şiDef ere,ca ri terul de zgâ ne- nori cuAr cu l său co n^ st ru i
t caog li
ndă a
Arcul uideTri umf ,vi zibilşiel ,caşipi aţaEt oi
leîncar eesteampl asat .Poluar ea
face ra va gi
ii a Pari s,nori i de ga ie n ocive l u
ptesc caî n fil mel e-cat
ast rof
a pest e
oraş. Nu au ni mic di n bul u-cir
ea cu rată a cu mulon i
mbus- urilorpe car e Va n
Goghî i vedea scu t urân du- se pest e P aris.Aflăm că m omen tul cel maipot rivi
t
pen t
rua t e afla pe a cop erişul Parisu lui este cuo o ră înaint e de a pusu l soar
elui
.
Atuncivi zibil
itateaest emaxi mă,put ândat i
nge90km pent ruceicuochide
vultur,nemai punândl asocot ealăromant ismulast ruluicaresecul că.Pesemne
căcei 400 de si nuci ga şi( 2 au su pravi eţ
uit
) ca re au să rtide a i
cide- al ungul
timpul ui nu au avu ti nsp iraţia săal eagăacest momen t pri vil
egiat. Ast ăzi
,
terasa di n vârfest e p rotea j
tă de g ratii de fi er, probabil şipen trua at en ua
sen t
imen tul de măr eţie ca re- lîncea r
căpe u tristvă zândî ntreg a P
risu l
desfăşu rat do cil ded esubt .
 Fon t
af ol
osit
ăl a co nstrucţia Turnului Eâffelşini turi
le pr ov i
n de la
uzi
nel e R eşiţ
a.
Coborâreae est laf elde t ri
st
ă ca eş ii
rea de l a filmul pref erat
: ai vrea să et
î
ntorci înapoi, dar şt ii căemoţ ia dintâi nu poat e firecu ceri
tă at ât de u şor,î ţ
i
promi ţ
i săr evii cuo al tă oca zie,dar oa re se vamai i vivr eodat ă? n Îapoipe
Podul l ena şiî n Piaţ a Varşovi a, aruncăm î ncăo pri vire gi
gan tului şiDan aî mi
dă drep tate:de fi eca re d ată câ nd îl priveşt
i, Tu rnul î ţ
i spune a ltceva. Dacăl a
î
ncepu t ne agr esa cu dimen siunile sal
e e xacerbate,acu m, după ce am 3-
cunoscu t pe d inău ntru, îl găsi m maiuman şipar că lîputem cu prinde d i
ntr-o
pri
vire. Urcăm t reptele sp rePal atul Chail
loî, admi r
ând parcu l Torca dero28) (,
un felde e rpl
icăl a Champ de Marş prev ăzu t
ă cuf ântâni artezien e.
Impresion antul edificiu com pus d in dou ă pavili
oane si met ri
c a şezate,parcă n î
ogl
indă,dat ează n fî
orm a actual ă din 1937.
Palatul Chaillot, aflat î n apr opierea staţi
eide met rouTr oca dero,
adăpost eşte patru muze e:Ci nemat eca, Avenue A l
ber t-
de-Mun nr . 7, desc his
10.00-16. 00 (marţiî nch i
s), este m uzeul ci
nemat og rafului unde aul oc zi vi
t
e-
spectacot. Muzeu l Mari nei,î n ari pa de vest a Pal atului Chaill
ot , desch is 1 0.00-
18.00 ( marţ iînchis). Cr eat î
n 1827. Muzeu l Omul ui,î n aripa d e ves ta P alatului
C
anht
ail
lot
rop ,
ol
ogdiesch
că is et
şi 9.
n45
ol
o-
1
gi7.
că15a( ma rţ
art i
el
or î
nch
, tehi
s)
n.
i
ciC
lr
oea
r,t î
obn
i
cei1
u9 3
ri
l8r
o.E xp
u
ttuozi
rorţ
ie oppoarel
or.
Muzeu l Mon umen telorFr an ceze,m ar ipade es t a Pa latului. Prop une o
istori
e acel or m ai i mport ante e dificii.
Altern ati
vepen trut uriştii scorţ oşi
A '''
Înaint e de a pur ced e sp re Ar cu l de Tri umf, pe ca re-
l gh ici
semapr oape din
vârfulTurnul uiEiffel ,PiaţaTrocadero( 28)meri tăpuţinmaimul tăatenţie,căci
este p oarta de n itrare n î ar ondismen tul 16, un f elde C „hel
sea ” a Pari sul
ui: cel
mai boga t, aristocrat i
c ş i seri os c artier, aco l
o unde n u preagă seşti pi ci
or d e
so ca
ili
st. Pen t
rut uriştii aflaţ il a vâ nătoa re ed mon umen te cel
eb re şi senzaţii
tari, zona poa te p ăreapl i
ctisitoare,dar amat ori
i de mob
i i l
e sem nate d e mari
arh i
tecţi( Le
Cor busier, Mal let-Stevens,Gui mard) , de maga zine scu mpe { rue Vi ctor
Hugo, spre exem plu) saude muze e fi ne se ă aflaicipe cel maipr op ice erti
tori
u.
Di n Piaţa Tr ocad ero,l uân d-o a l stân ga e p Avenue d u Presi dem Wi lson, ajungem
la Muzeu l de A rtă Mod ernă a l Parisu lui,î n care su nt exp use ab tlouri de
Mat isse, Pica sso
, Mod i
gliani sa u Chaga ll(desch i
s 1 0.00-17.00 î n afarăedu lni,
iarsâm băt a şi dumi nica pâ nă a l 1 9.00). Dan a mă p une s a ujr că e n ovm f ace
ti
mp să ni trăm şivi zavi,l a Muzeu l mod eişicost umul ui (deschis 1 0.00-Î7.
40ân
afară e du lni).
 Ci miti
ru l Passy, veci
n cu i aţ
P
a Troca dero,est e o sol uţi
e pen tru a ne faceo
idee esp
dr e cine al ocu i
tî n carit
er nîul t
imele câ t
eva su t
e d e a m; aflăm ai ci
mor mintele u norMan et
, Debu ssy, Fernandel, Talâeyran d, Guer l
ain. Rue
Ben j
ami n Fran klin ne poart ă spre muzeu l Geor ges C l
emen ce au, casa n car
îe a
muritf ostul pri m-mi-nâstruf rancezeda lî ncep utul secolului 20. Faţ ad e
impresionan t
e,bou tique-uriluxoa se şi rest
aurant e r t
en dy su nt sem ănate ci i şi
colo nî aces t cartierap arţi
nân d aşa-numi t
eicast e B CBG, „ BonChi c Bon
Gen re”
, co nservatori până n î măduvaoa selor
, adep ţi ai va lori
lor rad
ti ţ
ion ale,
arist
ocraţi,int el
ectuali şii ndustri
aşicu parf um de s ecol al 19- l
ea. Fost ul
preşedi
nt e V alery Giscardd' Estaing vl
(ăstar al uneif ami l
ii cusâ nge ob nil)
locui
eşte p ri
n zo nă, alăturide ott f el
ul de m agn aţi şiprop ri
etaride ca stele.
Di ncolo de Pi aţa Costa Ri ca, di
n ru e Rayn ouard sedesch ide la st ânga
strada A pelor( rue d es auEx). Numaiumoru lfran cez putea şez
aa a iciMuze ul
Vinului,cupi vniţeperfectconservatedinsecolulal14- lea.Vi zi
ta,careinclude
şio d egustare, nu cost ă decât 6 eu r
o.Reve nind pe ru e R aynouard, fran cofil
ii
îndrăgostiţ
i de rom anul r eal
istfrancez se oti p
mpr egn a de gem ul lui Bal zacn î
muzeu l ded i
ca t acestuia, în această casă, scriitorula l ocuitincog nit
o di n 1840
până î n 1847, bari cadându-se alet ajul î
nt âi pen trua scăp a de cr edi
t ori
.

Desch iMu1
s: ze
0u.
0l
0- B
1alzac,
7.40, lrun
u eiRîayn
nch ou
i
s. arcf
De np r
e.4 u
r7
e, Met
Raynrou
ou: Passy,
ard, f aciLst
aân
Mugaet
te.
e
p ure d u
Ran elaghpen t ru a a junge alCasa ad Rio F rance , cui ntrar ea nîAve nue d u
Presiden t Ken ned y.Vi zifabilăî nt re 1 0.30 şi16. 30, cuexc epţia zil
elor e d
sâm bătă şi dumi nica şi a să rbătorilor egalle D in Pi aţa C lemen t Ader , o scu rt
ă
pli
mbar e pe P od ul Gr en el
le,l a ca păt ul Aflee es d ygn C es A( l
eea Leb edel
or},o
i
nsu liţ
ă al ungi tă aflat ă pe mi jl
ocu l Sen eiAi cigă sm i St atui a Li bert
ăţii, o copie
i
den tică, la scar ă maimi că, a embl emeiNew York- ul ui
. Cop i
a de b ronz a ostf
of
erită Pari sului î n 1885 de co l
on i
a ameri cană di n ca pital a Franţei, drep t
mul ţ
umi re pen t
rupri mi reaori gi
nal ului. Ambel e s „u r
ori” au f ost executate d e
sculptoru l Fred eric B art holdi
Dacăţ ineţ i nea părat l
ai ncu rsiuneaî n bi ogra fia mari il i
terat
urif r
anceze,
din Pi aţa D r. Hayem put em con tinua n îl inie d reaptă p e r ue LaFon taine,unde
a ocu
l i t nu numaiau t
oru l pat ron i
m alnemuri toa rel
or ab fule,cişiMoâ i
ere sau
teortei
cianul cl asi ci
smul ui literar, Ni colas B oil
eau. Şi , dacat otam aj uns p ână
aici
, de ce să nu cob orâm, uri nân d oa recum cu rsu l Sen ei , care eşt coî
e şi ea
spre su d, sp re ca rti
eru l Aut eu il unde,pe a ceeaşist radă L a F ontaine,l a
număru l 96, a l ocuit Mar cel Prou st,l a câ t
eva ca se i st
danţ ă de r faţi
i Ant oi
ne şi
Emman uelBi bescu , fiii pri nţului domni toralŢă rii Român eşti.
Drumul sp re su d şipri n Aut eu i
l ducel a Parc ul Rol and-Garros, cel
ebrul
com plex n ude n î fiecar e u inie are ocI m arele utrneude en tis.Greude găsi t
bil
ete.Căut aţi-lepepi aţaneagră,î nveci năt ateacompl exuluidet enistronează
Parc d es riPnces, stadionul ech ipeiloca l
e d e ot
fbal, Paris S aint-Geraiai
n, un
casrt
on de b eton de oevi den t
ă urâţen i
e.Ni cii nteri
oru l nu ne r tezeşt
e a mintiri
maif rumoa se: nicio ech ipă rom ânească u an eruşit vreodată să şt câ
ige pe
acest stadion. Ambel e ob i
ect i
ve sezi tea
viză, dar la c e bun săvezi pe d inăuntru
o arenă câ nd nu are l
oc i n
ciun eve nimen t sporti
v?
Ne aflări iI alizi
era Boi s de Bou l
ogn e,cea mai mare pădur e di n Paris,
apreci
ată de t urişti
i obosiţ
i , de cicl
işti
, de al erg
ătorişide i ubitorii de pariuri
hipi
ce î n( pădure se ă aflceleb rel
e hipodromuriAut eu i
l şiLon gchamps) . Uni i
mai cau tăt otpri n Bois p (rescurt
areae pca re - i
o d ă parizi
anul ) şiun an ume elf
de uibii e,cea plăti
tă ş i su spect
ă pen trucă , mai ales e pitmp de n oapte,
pract
icantele cu lese aicise ot p dovedi ulteri
or fi e p ersoa
ne d e a lt sex
Parisul obl i
ga t
ori
u
Parisul vafi m cu rân d singurul or aşdi n lume unde,î n zor i, vompăţ ea
ascult
a pasă r
elekt uşi
nd. (Pi err
e D om) decâ t ce! Scon tat, fie p urtătoare d e boli
ruşi
noa se, fie n ifract
oare ag resi
ve. Oricum ar , fidacă u n vă l a
pce
promiscu i
tatea, nu aveţ i maşi nă şisu nteţ
i smgu rţă), e mai bi ne să evi
tat! Cele
25 de h ect
are ale B oi
s de ou Blogne,ch iarşiî n ami aza are.
m
Aven ue Kl eberest e o art eră de ambasa de trasăcuri gla pe care porn im,
d
Tri
n
iumfPia
nţadT
e ăroca
m sedaero,
macă cu
tocdest
ma i
inaţ
am i
paar
Pci
uar
ţauE
s t
naoi
di
e.
intrA
ebci
a
eea
l 1j
2un
„şi
razeî
nca
” f
raţ
ea Arcu lui de
pleacă din acea stă nitersecţie cunume d e st ea. Până a tunci, ne r t
agem tot
uşi
puţ in su fletul înt r
-un caf e ch ic şi scu mp ( î
n aceast ă part e d e P ari
s n i
cinu
există de a ltf el)
. Brass uc 2 {9), sit
uat l a număru l 37, are n u asp ectexc entri
c,
tran sp ort
ându- ne n î anii 70 aşacu m ni -i arat ă fi l
mele cuCharl es znAavou r şi
AlainDel on.Scair oşupeper eţişiveiozefluor escent e,darşimul tălumi nă
nat ur al
ă. Clientela sel ege
a ai
m cuseam ă d i
nt re d i
plomaţ ii de a l ambasa dele
din zon ă,dar i ci
n t uri
şt i
i cudar e d e mân ă nu su nt dispu şisă răm ână
mi nori t
ari. Men iul de i t
p sn ackne su gerează salate d e cr
ie,l asa gna cusp anac
şian tri
cot rece, dar anD a pref eră un cock tail de 9eu ro,i ar eu mă del ectez cu
un pa harde n vi de orBdeau x al 5 eu ro.Moment numaibu n să acefm bi l
anţul
uneizi l
e p l
ine a l Paris.Sunt em co nşti
en ţi că,l ai eşi
re,vomdesd nde n îtr-
un alt
Pari s,acel a ca re se pregăteşte d e vi aţa de n oapt e,Al te ca f
e-baru rl di
n zon ă: Şi
r
Wi nst onChur chill.RuedePr esbour gnr .5.At mosf erăt oarte„bnt i
shӔntr- un
pub oa recum baroc. Li
sta cuci ncizecide i tpuri de w hi sky d i
n t oatăl umea.
Ser aet c u DJ n ît r-
un cadru parcă sc os dân lr-un Ja mesBon d ver siune S ean
Con nery. O ber e mi că ace
f 4
euro şi un cock t
ail – 9eu ro.K' te C ourt, Bou levar
d
Flandri n nr . 85. La ext remi tateavest icaa a ron dismen tului 16. Ter asăcu
umbr eluţe,aer de vacanţă. Bucă tări
e r fanceză cupret enţi
i– a rţă cufist i
c,fil e
de p eşte cul apte d e co cos – dar pre ţ
uridecen te.O ber e al hal bă:2, 50 eu r
o,iar
un cock tai
l mer ge de a l 5
,50 la 1 0 eu ro.
 Piaţa Et oiie- Arcul de Triumf
Con st
ru itîntrugl ori
a cu ceriri
l
ornapol eoniene,Arcu l de Tri umf est e
princi
pal a atracţ i
e a Pi eţeiEt oi
le-
Char l
esde G aull
e( 30). Parizianul, mereu
tentat să r p
escu rteze vi cu
ntel
e,f razel
e,com unica rea, nu va r ponunţa n ici
od ată
numel e n ît
reg, „Etoi
âe”est e suficient şisimbol ic.I magine i tpică amega lomaniei
i
mperi ale,Ar cu l de T ruimf nu a mai f ost văzu t de cel căruiaî i eraî nch i
nat.
Regen t
ul Phi lippe-August e este cel care- a1i nau guratî n 1836 dar , patruan i
mai t ârzi
u, r ămăşi ţel
e ost
f ului î
mpărat au trecu t pe su b Ar c n î drumul l or spre
l
ocu l de o dihnă veş ni
că . Vict
orii
le uli Napoleon su nt ilustrate p rni basoreli
efuri
şinumel e o lr su nt men ţ
ionate,al ăt
uride ce l
e a le ge nerali
lor şiofiţ eri
lor fideli
î
mpărat ul
ui. Vi ctorHugo er a oa
frt e m âhni
t că u nmele at tăuli săunu figu rează
printr
e cel e 6 60.
Arcu l de Triumf are 50 de met ri î
nălţime şi45 l ăţime.Î ân 9 119, ignorând
Interdi
cţii
le,av i
atorul Char lesGoddef roy a reu şit,î n faţa aparat elor
î
nmărm urit
e a l
e câ t
orva fot
ografi, săzb oa
re p rin interiorul Ar cului, deşi spaţiul
dintre fi ecarepăari şipereet era d e numai3 met ri.
Estei mposi bil săaj ungil ân găAr cul de Triumf t raversând pur şisi mplu
piaţa.Ci rculaţia este cuad evărat nebunească, nu at ât di n cau za glaomer aiţ
ei
câ
î te
ncr mad
emianl
es
i ast
cimăca il
rulu
înia gresi
culoarv
eaşi inco
ver
d enştai
en taf
semdoru
e l a
uiconen
p dutce
rup la
i
etpari
on i
,zi
en i
l
maior
. Nu
mer eune
se gă seşt
e u n şof er ă gr
bit ca re ri
scă săne a tcăuna cuasf altul. Aşacăf olosi
m
un pasaj subteran , sec ar e n e ad ucesu b Arcu l de Tr iumf . Cu 6, 10 eu ro,Ai rcăm
pe ertasăşideven im noiî nşi ne nod ul di n; carern po
esc e celdouăsp rezece
bulevarde-razeConst ruit edeacel aşimagalurbani sti
ciipariziene,wonul
Hau ssm ann. Se n îser ează î şi
ncepsă se ri ap
ndă u lmi ni l
e Pa risului. Chiar da că
nu e a l el
f de spect acu loasă ca cea t văzu
ă d i
n Tu rnul Ei ffel, pan or
ama răm ân e
una d i
ntre c eel maif rumoasendi Europ a.De v ăzutî n amur g sau seara,cân d
st
elele p ri
nd a st răl ucipe p ământ î n t oate ză ri
le.Acest ae P arisul.
Sub Arcu l deTr i
umf seod i
hneş te di n 19 21Sol dat ul Nec unosc ut De l a
acea dată,ai c!Arde dflacă ra eternă,Ar cul devenind un l oc l amemori ei
patri
ot i
ce. Loc ul a f ost art mor lacel or mai di versei nşi
teresante even imen t
e.La
dist
anţ a de 4ani , Adol f Hitler şi Char l
es e d Gaulle a u ven i
t sase recu leagăl a
morm ântul Sol datului Necu noscu t(1940, respect iv 1944) î nainte d e a r st
ăbate
î
n t riumf, pe os,j Champs- El ysees. Piaţa Ar cului de Tri umf est e n ii
ma
mani f
estaţii
lor d e 1 4 i ulie,zi ua naţ ională a Fran ţeişia f ostpunct ul de
desti
naţ i
e a mi l
ionul ui de f ran ceziieş i
ţiî n st radă cu oca zai câşi t
gării
Campi on at
ului Mon di alde Fot balîn 19 96.
Înserar e peChamps- El ysees
Poate maimul t decât în cazu l Turnul ui Eiffel, con t
actul cuChamps-
Elysees est
e su pus cl işeelor: „cel mai f ru mosbul eva rd di n lume” , calear egală„,
caleai mperi ală”, caleavi ctoriei
„. Odi nioar
ă, sp uma el eganţeipari zi
en eîşidădea
întâlnire p e C hamps- Elysees, în ca f
en el
ele şi par curile sale.Ast ăzi,„ raza
„ cea
mai st rălucit
oa re d i
ntre cele d ouăsp rezece care leacă dp
e a l Arcu l de T ri
umf a
deven it o co l
ecţ i
e cosm op ol
ită de b ou ti
que-uriscan dalos e d scu mpe,sed ii de
băncianoni me,ambasade,caf eneleşirestaurantetradi ţ
ionalesauet nice,
McD on ald's şi PlanetHol lyw ood, Disn ey şi Vir
gin Megast ore.Doa r ecel dou ă
rân duride r totuare,l argecare
fi tB câ
ulevardul Mag heru, şişi ragu l de
cinemat ografe c -al
sice şi mul âiplexuri– maipăst rează din savoa reaunei
plimbări„ pe st il vechi
” pe C hamps- Elysees. Pomi i ca r
e st răjuiescart pea
caros abilă de-oart pe ş i de a l
ta su nt, şiei ,l af elcaî n că riţl
e p oştal
e d e al
sfârşitul seco lului al 19- l
ea , Doar căacu m, în peri oa da să rbă t
orilor e da irnă, ei
su nt împod obiţi cugh irlande d e b ecun care i dîau bul evardului , de al Et oi
le al
Conco rde,aeru l uneipi ste d e ateri
za re pentrunave l
e ex tratereştri
lor.
În ani i 1993- 1994, trotuarele de pe Champs- Elysees au f ost lărgi
te şiun
al doi lear ând de p latani a f ost plantat pen t
rua r ecreaaţ iu
spl verde de
od i
nioară,şi o d ată cuel , atmosfera de p romen adă.Di n aces t momen t
,
Champs- Elysees evidne cel mail arg b ulevard din l ume,su premaţ ie care
dur ează r doapân ă nî 1988, cân d N icol
ae eau
C şes cuar e am bi
ţia d e a con st
rui
l
a B ucu reşt
Regini
au n ri
Mă Bauleva
der d al
Med i
ciVict
aori
crei
eatSoc
, l
aial
îi
sm
ncepuu
luti
ulma il
secoa
l
utucu
l i al31met
6-lri
ea . Cal
, ea
Regi
nei( Le C ou rs d e al Rei ne),o a lee ă mrginită de p omi care să nlocuî
iască
mlaşti
nile din aceast ă part e aPari su l
ui ,î n î 709, Cal eaest e b otezată Champs-
Elyse
es C( âmpi i
le E li
zee), aluzie a ll ocul unde,î n mi toj
o-gia greco -romană,
săl
ăşluiesc în et ern i
tate e roii
. Abi al aî ncep utul seco lului 20, o dat ă cu
const
ru i
reai nil
eil a met roului (care r ece
t pe d ed esubtul bul evardului), pe
Champs- Elyseesar ap ot
heulrişimaga zine d e u lx.Bul evar
dul devi ne ovi t
rină a
mod erni
smul ui indust ri
al, au tomob il
ist
ic şi ci
nemat ografic n îcepând cuan ii 30
se construiesc umern oa se i r
bouri, astf
elî ncâ t ch iar şi în zilel
e n oa stre C hamps-
Elyseeseest ost rada l ocu it
ă pe i t
mp de n oapt e d oa r de nişte pazn ici
.
La plimbare pe Champs- Elysees, primul f ap t care îei zb eşt
el a pr opriu
est
e u n al tturi st. Chi ar aşa l
ate cu m su nt,t r
ot uar el
e b ulevardului se ot p
dovedi neîncăpătoa r e,şiast a nu numaide 1 4i ulie
Parisul obligat ori
u
La Pari s,decen ţ
a ob icei
urilore l af elde mare cai ndecen ţa moravu ri
l
or.
(
Ckrtes eî S rosss) sauî n noa pteade a nul nou , cân d ag l
omer aiţa est e su f
ocan t
ă,
cişiî ntr-o zi ob işn uit
ă di n timpul să ptămâni i
. De a l Arcu l de T ruimf până l a
Rond-Point des h Camps- EIysees, adică şa-a numi ta part e super i
oară, pluti
m î n
zona care-ţii a o ch ii
. Ca p erlel
e,se nşi îră rbiot or f ără or do
ine a nume b outi
que-
uride p arf
umurişimod a( Dior, Prad a,Chan eî, Gi ven chy etc.), saloane au to
{
Mer cedes i şPeu geoteea cr
zăI a con curen ţ
ă vi trine n îf
ăţişând maşi na vi i
toru l
ui)
,
agenţii de voi aj, Club Med i
terrannk, ce a mai r ămasdi n r estaurant el
e şi
cafenelel
e d i
n ep ocade g lorie nî ci nemat ografele i t
pic ran
f ceze Le (sau
mul ti
plexu ri
le d e i t
p amer i
can( L/GC, Gflumon t
) au l oc săp t
ămân alpr emiereel
filmelor ran
f ceze sa
u st răine,de o bi
cei cu part iciparea vedetelor şi real
izatoril
or.
Champs- Elysees este un mag netpen tru st arşiop i
ncădeop otrvă.
i Cl asele
se st di
ing n îsă estd ul de cl ar. Cluburi l
e p rivate p recum Mai sondu Den mark
sau Cl ubul Avi atori
lor su nt mai di scret
e,că cicl i
en t
ela este a lcăt
uită di n.
„persoane n îsem nate,nu sp ui ci
ne” . Cum cob ori dinsp re Arc,t rotuaru l din
stângapar e cel maian imat . Este,cusi guranţ ă,cel maipop ular, aicigă smdu- şi
drept de cetat e ch iar şirep rezentantel
e a fst-f
ood- ului atât de h uli
tî n Fran ţa:
MacD onald's,Qui ck, PlanetHol lywood . Cu 85 de cen ţi( at
âtcer tă u n
hambur ger si
mpl u l a MacD o,cu m î i spun f ran cezii
),te p oţilău da că i amân cat
pe C hamps- Elyse es. Tot pe st ânga su nt şicel e maimul t
e cinemat ograf
e d e p e
bulevard:5mul tiplexuricar epr oi
ecteazăînmar eacel eaşifil me,îndeobşt e
nou t
ăţi, Pe r totuaru l din drea pta, pr omen ada est e mai aeri si
tă, dar par ca i n
ci
vit
rineleundesăcăşt iguranusuntl afeldeî mbi etoare:maimul trestaurant e
şit erasendi ignam de scu mpe şi sed
ii de mari firm e,Ai d, la colţul făcu t de
Champs- Elysees Aven şiue G eorge , ul
Vt
imul vest igi
u al Pari sului de eri
i,
r
aest
dmiau r
raan
te.t
uPl
eFoud
inqu
afet
ar'
s,
ă r
căăm
c,iâne a
vorb u
nu i di
ceea,nt
pr
e
e m d
ion
nău
umen
nt
ru tel
e
nu st
iori
cutcesă
ezi veşn
-iic
cercetezi
decâtcă da eşt
ii nvit
at. Fou qwt's dăinuie capen trua mărt uri
sidecad enţ a şi
străluci r
eade a cu m o su t ă de a ni. Ţinuta de sea ră este ob l
igat ori
e,pr ecum şi
un mi nim bagaj de c unoşt i
nţe g astronomice işde c omport amen tî ntr-
un
restau ran tf rancez de mare cl
asă, Un men i
u fix cost ă a i
ciap roximativ 5 0 de
eu ro ărfă vi nuri,i aro masă d k ca ne poa te mer ge pâ nă a l 9 0-150 de eu ro.De
persoa nă. O st icl
ă de şa mpani e d e calit
ate s uperioară al (
tf
elni cinu gă seşti aici
)
atinge şi 200 de eu ro.Con ştienţi de sen t
imen tel
e p e ca re el r tezesc cesta
e
preţuriî n su flet
ul cl i
en ţi
lor,f abricanţi
i de şa mpani e p ropun şist icl
e m ai mi ci,
de 5 00 sauch i
ar 350 de mi li
lit
ri, pentruo va ri
etate câ t mail argăde b uzu nare.
Men u du ef ch în u lna iuni e 2003 l a Fo uquet's:Efit ree: Raviol
l de homar
parf umatcubusu i
oc roşu . Peşte:Noi x d e S aint-
Jacqu es mel
( ci)î n cochilie cu
smân t
ân ă.Grăt ar: Coa stă de vi ţelcusosearn b ez şi maca r
oane.Br ân zeturi
:
Fo urme d' Amber t( brân ză al bastră,cumuceg ai
) mari nat ă.Dese rt: Mou sse de
ch ocolat( sp umă)cuî ngh eţată d e rfuct
e.Aces tea su nt com pon en t
ele uneimese
„co r
ect e”, nu op ţiuni. Să re ţi
nem, pen truori ce venet ualit
ate,caî n restauran tel
e
de i ţ
nut a şil a mesel e p rivate d e soi brânze-turâle n u se gu stăî n en tree, cidupă
felul pri ncipal, chiar n îai
nt e d e d esert
ul dulce, şisu nt stropi
t e cu co niac s au
vinuridest inat especialanumi tortipuridebrânzet uri.
Con ti
nuân d pe Aven ue Geor geV, pri ntre hoteu lri care pe dr ept cu vânt
su nt cr editate cupat rusauci ncist el
e,nu pest e mul t ajungemî n faţa u nuia
dintre cele maivest it
e şi mai tr
ăsn i
te cabaret e d i
n l ume:Cru zv orse
H und (
e o
masăî nai nte sau după sp ect
acol costă 125 de eu ro d e p er
soa nă). Valetul
-
pazn i
c-cu stode de a I poart
ă este mb
î răca t caun gen eral nap oleonian şi-ţi arată
amab ili
tate p ână cân dî ncercisănegoci ezi un t arifr edus p entrusp ect
acolul din
seara ast a. În acel momen t, cerbe
rulî n t unicăr oşi
e d evi
ne d ispreţuitor şi
moj i
c,se măn ândt otmaimul t cuun caporal nap oleon i
an .
Reve ni
m pe Champs- Elysees şi
, o dat ă aj unşiî n f ermecăt oa
reapi eţi
şoa ră
Ron d-Point des h Camps- Elysees,decorată cuf ân tâni arteziene,o u lam l a
dreapta p e A venue Mon t
aigne,den umi t
ă o dinioa ră „A l
eea ăd Vuvelor”,î nţesat
ă
pe at uncicut averne ordinare şi puzderie d e emf eiuşoa re,acu m est e
chintesenţa„ chi
c”-
ul ui pari
zian Pe v r
emuri , bărbaţ i
i ven eau ai ciî n că utarea
vreuneiavent urisordide,acum vinînsoţi
ţidenevest esaupri eteneşicu
siguranţă ch elt
uiesc am i mul t
,î n bou ti
que- uril
e U nga ro,Chri stian Lacr ox,
i
Sch errer
, Val ent
ino,Thi erry Mugler, şial e a lt
or ea crt
ori de mod ă pen truca re au
fost inventate mari l
e revjst
e d e gen. Pe p art eacea laltăa R on d-Point-ului se
form eazăven Aue M atignon, pe care se află h oteu ll cuacel aşi nume,act ualul
sediu al gu ver
nului francez.
Crea t de Andr e Le Not r
e,ar hit
ectul l ui Ludovi c al Xl V-leaşial XV- leaca re
a
Poirea
nt-l
i
uza
lt p
est
erint
ure
na dlt
ia
el
nte
re m agn
ei
cel fimcel
aiei g
rort
mp ăd
in
ai
ntden
e ita
l Versa
ersecţiii
ll
es
de şie Tu
p Rii
l
veeri
es,
r
Doi
lR
eonPd
e- p
e
cele cât evaăn bcu ţe,per sp ecti
vaasu pra Champs- ElyseesAr şi
cu lui de Tri umf ,
mai al es ea sra, este mi rifică . Ai ci
, printre ca st
ani , burgh ezi
a„ fin de si ecl
e” şi î
aducea odraslele să se oa|ce. Recitiţ
iî n că utareat impul ui pier dut de P roust,
pen t
ru amăn unt e d espre i
lber
Gte şi Champs- Elysees, primel e u ibiri ale
tânăru l
ui Marc el.
Încăui mi ţ
i de acea stă demon straţ
ie de st răl
ucire,mai al eseu , nesă tui de
atâta„ lech e-
vâ tri
nes”l i
n(
s vi trine,î n ar gou), mai al esDana, f acemca le
întoarsă, dar p e r t
otuaru l celăl alt
. Bou ti
qu e-ul Guer l
ain t rebuie a dmi rai cao
rari
ssimă most ră d e arh itectură d e nîceput de secol 20, iar su perm aga-zi
nul
FNAC ( care,
t muzi că, film, com putere)se r st
ăd uieşte cusu cces să acăf f
aţă
concu renţeimai cel ebrului Vi rgin Megast orebri (
t anic)
. Nu pi erdem oca zia de a
ne a şeza ao l etarsă , amen ajată coch etch iar pe r totuar. Sunt em l a Bistro
Romoi n ( 31), un r estaurant de n ivel med i
u cuo b ucătărie tialiană co mpl eta şi
nu f oarte co sitsi
toare. Specialitateaca sei
: sese rveşte a di sc
lreţ ie prod usu l
com andat . Altfelsp us,dacăai ceru t o porţ ie d e p aste car-bon ara, osp ătaru lîţi
vareumpi egrat uitfarfuriacuspaghet epânăcândî iflut urişerveţelulal bîn
sem n de ab andon . Mesel e şi scaunele d e rtestie mpîl eti
tă şi at mosfera creat ă pe
terasăne ac f să uităm defi niti
v că ne afl ăm î n pl ină st radă.Dar ce t
radsă!
Luam ca rpaccio de vi ţel, en t
ree-ul care f acef aima l oca lului, apoipast e pe
farf
urii pot rvi
ite mai deg rabă pe p oft
a unor ri uaşi. Ambel e el
furi ,r ep etpen t ru
cei înfometaţ i
, sunt „â vol ont
e”. Pe u friş,co piez i n
d men u câ teva deserturi
:
pl
atou de b rânzet
uri, creme ca ramel, stru guri,lapte d e pasa re şi celebra Jatte
de cioc oal
tă.
Î
n rest aurantelef ranceze, cl
i
en ţ
i iî şipotco mpune si ngu rimen iul, al
egând
di
n of ertă ori cele a fcecuoc hi
ul. Acest roced
p eu , numi t„ âl a ca re”
t, este ş i cel
mai cost isi
tor. De a ceea, rest
auratorii au i nventat men iuri
le fi xe, prop unând
două sa u t r
eif el
uride mânca re şi
(l a fi ecare câteva op ţ
iuni) pen truun pr eţ
mod ic.La i B
str
o R omain de e p Champs- Elysees, un men i
u fix cu prinzând rtei
f
eluriosci lează ntîre 1 6 şi26 de eu ro,ast a dacăr ezi
ştit entaţi
eide a oc manda
un vi n alb şrse c de l saci
A a,sauun Char don nay e d pe hR onşit e mul ţ
umeş t
i
cuap ă re ce. Nu poţ i mân ca îla ca rte ai cipen tru maipuţ i
n de 3 0-50 de eu r
o.
Atenţielanot adepl ată:dacăgăsiţiexpresia„ servicecompri s”,nuvămai
căutaţiî n buzu nareen pt
rubacşi şul osp ătarului.A f ost inclus d e a l bun
î
nce put în preţ ul buca tel
or,în maj oritateaco vârşi
toare aoca lluril
or f ranceze,
nota de p lată finală co nţine dej
a„ l
e p ourb ore”
i,t radiţ
ionalul bacşi ş.
Avea dreptat
e mar chizu
l Brill
at de Sava rin a (
utor,în seco l
ul a 18- lea, al
Fi
ziologieigu st
ului, devenită cart
e d e că pătâi a fi losoficiga srton omice) când
spunea că omul care a m ân
cat bine es te cel maif eri
cit. Prin „mân cat bine”nu
se
e gun î
ţ
el
rm ege
an dunleaup
nărat
i
ver mu
sal,lt
p, ci
e ca
rr
eafin
nîat şiel
seara ega
stnt
aa,lî
î n tr
-
cono
sicom
der pan
ăm di
e n
e p
l
ăcu
aţi
ontă
a.
l
itAt
acest
e a
franceză . Ne a fcemsi esta coborân d aga le,scă l
daţ i de u lminile Câmpi il
or l E
i
zee,
raiul erol i
or, şine n îtrebăm dacănu cu mva şa a va fi arăt ând şiparad isul
muri toril
or e dâ rnd.
Ghi lotina,Budd ha şiNoct ambu sul
De l a Ron d-Point, at
mosf era sesc himbă rad i
cal pe Champs- Elysees.
Luxu l şif orfota d ispar cari npf arm ec, lăsâ
nd l ocu l uneipromen ade
mai est
uoa se, punct ată de a cei
aşipl atani secu lari, ca re duce i r
d
ect î
n Pi aţa
Con cord e 2 (0). Est e secţi
uneai nferioară a b ulevar dului, mai apr opi
ată d e a nii
de g lorie,unde r t
ecă t
orul poa t
e n îţelege ce mţsi ea u parizieni
i care ven eau di n
toate c olţurile
Parisu l obl i
ga tori
u
Pari s,ora ş d pl ăceri
lor, unde pat ruci ncimi di n l ocţi
it
ori morde
plict
iseala. ( Cham/ert )
Pari su l
ui pen t
ru asepl i
mba pe Champs- El ysees, în trăsuri sau epj os.
Şarm ul non şalant al t erasel
or,r etrase discret în sp atel
e r t
otuarelor
, se mb îină
cusob ri etateat raseului nepoluat de masat urişti
lor gresi
a vidi n zon a
su peri
oa ră, Aj unşiî n Piaţa Cl emen ceau, Grand ( 21) şiPet it Pal
ais 2 (
3) ni se
oferă d in per spect iva opusă M aidevr eme e l ad mi raserăm de pe al mul Sen ei
.
Cincimi nute m ait ârzi
u, ajungemî n Pl ace on Ccor de 2(0), punctul terminus –
pen t
ru noi– al cel
or 3 kil
omet ri de C hamps- Elysees, dar u p
nctde p orn i
re,aşa
cum af ostco nceput i niţi
al, al Căi i Triumfale.Est e o lculîn ca re ege rle se arăt
a
poporu lui şi, dacăer aî n t oane b une,î mpărţeapâi ne şi vi
n umi li
lor săi supuşi.
Î
nt re Piaţ a Clemen ceau şiCon corde,gr ădinile Champs- Elyseesau
cunoscu to p erioadă n eagr ă nî 1814- 15, cândt rupel e urse işprusace au
împins i l
nia de a părare aarm ateif rancezeână pî n ca pital
ă. Soldaţ ii şi
-au făcu t
tabără nîace se t grădini, distrugând pl antaţ
ii
le ş i peri cl
it
ând prest igioasa
promen ad ă.Aceast a af ost ref
ăcu tă ab ia nî 1938, î mpreu na cut rotuare ,
fântâni, pavilioane şi ca ndelabre cuga z
Pietonul sesi mt el i
teral
men te pierdut în Pi aţa Con corde,cea mai l argă
din Europ a,Con st
ruităî ntre 1753 şi3753 pen t rua p ri
mi st at
ui a u li Ludovic al
XV-lea( caredeal t
felnuarămasai cidecât30deani )
,act ual aPiaţăa
Con cordiei( din 1830) s- a mainumi t Piaţa Rega l
ă( 1763), Piaţa Revol uţ
iei
(3792), Pi aţ
a Ludov ic a l XVl -l
ea( 1825) . Ea sesep arăde r tadiţ
ia pi eţel
or e rgal
e,
închise, si
gu r
e,nefi ind con struită d ecât pe o at l
ură, cea de n ord, pen trua
respecta per spect i
vaasu pra Champs- Elysees l
a vest
( ) văzu t din jardins d es
Tuil
eries( laest).Celedouăpaâat emasi vedepel aturanor dicăsunti nspirate
de st i
lul co losal al co loanelor e da i Luvru .În t impul Revo luţi
eiFr anceze, ai
cia
fostnst i
alată gh ilot
ina pen truped ep si
readuşmani lor op porului, care - iaf ăcut
să
An-şi
toanpeia
t
ard
şă
i ca
,ma p
iet
tâel
e,
rzi
u,îneî
p 1
n79
şi
ş3
i,l
ipe
d e
ri regel
irevoel
uţiL
u
edovi
i
,Robces-a
l
piX
erV
reI
-l
şea,n
iDa regi
tonna Mări
. a
În cen trul pi
eţei
, caun con t
rapunctl a ciocnireavi zuală di ntre cele dou ă
palat e som ptuoa se e da I nord şi Palatul Bou rbon ( sed i
ul Adunări i Naţi
on ale)la
su d, a f ost i
nstalat î
n 1833 un mon olit vechi de 3 3 de secol e,adus d i
n Egi pt.
Obel i
scu l din Lucsor , cad ou alvi ceregelui Moh ammedAi i al Egi ptului către
rege le C arolal X- îea,a o f stinaugu rat oficial î n 1836 de e rgent ul Phi l
ippe-
August e.Acest acăut asări di
ceunmonumentcar esănut rezeascăpasi unini ci
î
n râ ndul adep ţi
lor evo
rl uţiei
, niciî n ini ma nost algi
cilor mpi eriul ui, nicipri ntre
rega li
st! După 1830, ob eli
scu l
ui i s- au adăuga t,totî n mi jl
ocul pi eţ
ei, două
f
ânt âni mon umen tal
e d in br onz,i ar e du jr mp
îr ej
ur auf ost ridi cate opt st at
ui
orn ate fi ecare cuun l ampad ar işo p rovă ed cor abie em( blema P arisul
ui )
,
simbol i
zân d cel e opt marioraşe ale F ranţei
: Bord eaux,Br est, Lyon , Marsi li
a,
Nanâes, Lil
le,Rou enşiSt rasbou rg.
Obel i
scu l rim Lucsor are 23 de met riînălţime şicân tăreşt e 23 de t one.
Pen trut ransportareal ui s- a const ruit o co rabie sp ecială. De a fpt , viceregel
e
Egi ptului of erise rei
t ob eli
scu riregel ui Fran ţei
, dar numai acest a a put ut fi
transp ortat. Stâlpul din gran it roz est e a coperit cuhi erogl
if
e p ovest ind domnul e
f
ara onilor R amse s al il-leaşial i ll
-lea.
Aflăm căPi aţa Con corde es t
e pri mul I ocdi n Eur op a unde s- ai nst al
at
i
lumi nat ul publ i
c electric,î n Î844. Chi ar şi astăzi
, câ nd dăm oco l obeli
scu l
ui şi
nu ne maisăt uram de per spectivele car e se deschidţ ie cuChamps- Eâysees,fie
cuPai aţeel d e dincol o şi de d incoa ce e d Sena,fie cuTu rn ul Eiffel, searaeest
moroen w! Magi c n î care rebu
tie vi zitată Place e dai Con corde. Circulaţi
a se a mi
domol eşte,i ar lumi nil
e.,. Ei bine,fie şi numai pen truacest spaţiu meri t
a
Parisul să i se spu nă O raşu l Lumi nil
or. Vederea suapr a Tu rnului Eiffell umi nat
este şi earăpi t
oa re.Jocu l vizual pe ca r
e-l cr
eea zăî mpr eună cuob el
iscul atrage
nen umăraţ i artişt
i, pi ctori sau f otogra fi porniţ
iî n că ut ar
eaungh i
ului idea l din
care am bele mon ument e pot fi pu seî n valoare.
Întrecel e dou ă pal ate de pe l aturanord i
căa pi eţei, di
ntreca re cel din
stângaest e o f
stul sed iul al Mi nisteru l
ui Apărării,i ar cel di n dreapta Hot eull
Crill
on ( fostă reşed inţăaf ami l
ieiChat eaubri
and) , rue R oyale duce i rect
d l a
Mad eleine,o cat ed rală cut otul at ipicăpe ca re ovomvi zi
ta maiî ndeap roape.
Reţinem deocam dat ă că ep s trad a R egala aI n umăru l 3 a ocul it cardinalul
Rich el
ieuşicăf aţ ada bi serici
i Madel eine (38), construită de N apoleon, se fl aă
exactî n f aţa Adunări i Naţionale 1 (9) şiest e or eflectare a proa
pe d ienticăa
frontonului şico lonadel or ac est
ei a. Până şicu riozi
tăţ
ile su nt simetrice alPari s.
Cum seapr op i
e de mi ezu l nop ţi
i,i arşocu l uneizi le de hoi năreală prin
centru l Parisului încep e să se acăf si mţ i
t, hotărâm săî ncheiem seara en„
f
anf are”, pen t
rua a simila experi enţele a cumulate.Di n Pi aţa C oncorde,paral elă
cu
nu ru e p
mai R
oya
uţl
i
ne,fad
iescop
mosu eri
l mudst
B âhra
ădaB B
ar
.oissy
Rest au'
Ad
ngl
ran as,
t
, cafcel
eb
e-
b r
arădi
, pent
ru
scot că
ecă, gă
zdu
acest i
eşte
st
abili
men t cu nosc ut şii mi t
atî n t oată u lmeaest e p ri
zat mai al es e d
prot
ipendada pari zi
ană dar , cu m al tf
el, şide u trişti
,î n af ară e d b uca tel
e a lese
(
încercaţ
i sa l
atele)şico cktai
lurile a braca dabran te 1 (2 euro), Buddha Bar ( 32)
of
erăn î fiecare sea ră muzi căde i t
p„ lou nge” – col orată şi antrenant ă, de
atmosferă şiascu ltare –i xa
mt ăl ive e dD J deveni ţ
i vedete p recum Cl au de
Chalâe, Ravin sau . Davi d Vişan( de ori gine o rmân ă)
. Compi l
aţii
le B uddha Bar ,
cumuzi căcr ea tă aicide- a ulngu lt impul ui, au aj uns a I vo l
umul al ci ncil
eaşi
au un su cces en om
fen al în Fr an ţa, Itali
a, St atele U nit
e sau Jap onia.Sal onul de
l
a p arter
, cui nfluen ţ
e a sat
iice, unde seoa p
te u la masa, este domi nat de o
i
men săst atuie a urităaî nţeleptului zeui ndian, i ar baru l segă seşte a l etaj,
i
ntrodus n ît
r-o at mos feră indo-col oni
ală cu ceritoare, datorată şii l
umi nări i
i
nteli
gente.
E r tecut de l noa ptea, iart oate gh i
durile de ca re dispunem ne avert i
zează
căI a acea st
ă orăr an
tsp ort
ul î n com un mer ge alcu l
ca r
e.I eşi
m î nt r
-o P iaţă
Concorde d e n erecu noscu t
. St atuil
e,f ânt âni l
e,obel i
scul,f aţadele c l
ădirilor,
până a cum i l
umi nate n î aşaf elî ncât păre au pline d e viaţ ă,su nt acu m
scuf
undat e nîî ntuneric,ca i şTu rnul Ei ffel. Doa ri luminat ul publ i
c st radal ne
permite să en or ientăm.
Traversând pi aţ a spre Sen a,i eşim î ncăo dat ă pe ch ei, de dat a ast a pe
Quaides Tu ileries 34(), unde m se sp une că st exi
ă ost aţie p ent
ruau t
ob uzel
e
de n oapt
e.Cel e 18l ini
i ale Noctam -busului ci
rculăî ntre lnoa pteaşi5. 30
dimi neaţa cuo r f
ec venţ
ă d e 20-30de mi nute.Noct ambusu l nu ar e n umer e,ci
l
i t
ere, şipen truun t ari
f aproape d ublu faţ
ă de rant sp ort
ul de zi (2,50 eu ro)
traversează oraşul de a I nord l
a su d şide a l vest Ia est
. Rupţ i de o bosea
lă, nu
măiavem putereade ane n îtoarce e p os
j ân pă l a hotel
ul nost rudi n Cartierul
La t
in. Cu t oa te acestea, Noctambusu l A – sprerpri su
nder
ea oa nstră,maipl in
decât t ob
auuzele de zi – ne d epune a bi
al ângăPal at
ul de J ustiţi
e 3 (6). Pent
rua
ajunge e p B ulevar
dul Sai nt-
Michel, ar r eb
tui să şt aeptăm un al t au tob uz
i
nsom niac, şian ume J, M sauR, da r cum su nt
em l a u n sfert de or ă d e mer s pe
j
osdehot el,întindem pasul .
Încheiem unul di ntre cel
e mai den seşiob ositoar
et rasee pariziene,dar şi
poa te cel maiof ertant din punctde ved er
e utrist
ic.Ner ecom andabil per soanel
or
com od e sau cucop i
i:e n ît
r-adevăr un marşpr s
e n ii
ma P arisului, un „ tour de
force”.
Pentru a fi pa rizi
an, trebuie na sat e naşti, d să renaştifa Pari s.(Sflcf t
n
Gvi t
ry)
Parisuli nstincti
v
Sorbo na şiCol lege de France– Nou şi vechiî n carti
erul Lat i
n –Jar din d u
Luxem
Catacombou r
g
bele- Mon
–Montparn
t asse
parnasse (
cart
tuier
r(u
n ul
l)
)– – MM on
et
rt
parn
oul_ asse
c(
a ci
mi
exp t
eri
irul
)t–psi
men hologic –
Mon tmart re –Sacr e 'Coeu r– A bes ses – M oulin Rou ge – Mar i
le magaz ine –
Marile b ulevarde – P alatul Garn i
er Pi -
a'a Oper ei– M adel ei
ne – earaS n î
Faubou rg S ai
nt-Hon or
e –Ven dome –Pal at ul Regal – Hal ele
Traseele pari ziene poturm a cri t
erii exc l
usiv raţ i
on ale,dar ar fi păca t
,
Ajunşiî ntr-
un,' ,punctsaual tul,simţ im nevoi as- oapucăm î ntr-ojdirecţiemai
degrab ă necu nos cut a decâtî n al ta, ' i ndi cat
ă de gh i
durişihărţ i.
* o, _
] Sorb ona şi' f Coll
ege de France
| T^v e l af ereasrt
a hot elului nost ru e dpe ru e j LJ Cuj assevădoa rt
fe
aproa pe aco perişurile ISorbo nei. St rada cuacel aşi nume e ch iar u dpă col
ţ.|
Sunt em î n zon a ceamai i ntelectual ă, creeru
i l Pari-| su lui (43). Sanct uar
rel
igios n îcădi n se coluJ al 6- l
ea ,' a câ nd Cl ovis apus b azel
e v iit
oarei abaţi
i
Samt e-Ge- '
f nevieve, marca t şide pr ezenţa abapeiSai nt-Victor, cariterul devi
ne
j
alonalt radiţ
ieiintelectual
eeur openeî nsecol ulal12- l
ea.Teol ogulAbel ards- a
exil
at at uncide p e l Ie-
de-Ia-Cite p en trua sesu strage autorit
ăţii ep i
scopului de
Notre-Dame şi , pe mal ul stân g,mai pr eci s pe col i
na S ainte-Gen evi
eveân fvârful
cărei
a seri dicăaziPant eonul) a co nti
nuat săţ ină l ecţii disci
polilor,î n scurt
ti
mp, pe fi ecare st răduţă sa u al ee, în ap roape fi ecare căm ăruţă d i
n zon ă fiinţ
a o
şcoală, o uni versi
tate,un l aborat or . Cum Bi sericaer a deţ inătoareaşi
dist
ribui t
oa r
eacu noa şt
eri
i,i nstru men tul de co muni ca re nît r
e magi ştrişi
învă ţăcei eral ati
na ( care aco nti
nuat să fie i l
mba uni versi
tară pri n excelen ţ
ă
până a l revoluţi
a F ranceză).
De ai cişinumel e ca rit
eru l
ui.
I
ntrăm pe poa rta Sorbo nei( 47), dejai ntimi daţ i de cău t
ătura sever ăa
port arului în livr
ea l b
aastră.Ni cinu vr em să e nn îchipuim cu m t reb uie săr at
ae
un pr ofesorla exam enî n Sor bona,da că pâ nă şi omul car e asi gură p aza e ar u
n
aer atât de nitransi gent. Tem plu al î nvăţământ ului r el
igios şi scolastic nî evu l
med iu, Sorbon a fi i
nţ eazăi ndsecolul al13- î
ea. Rob er t de S orbonpunea t a
unci
temel ia unui col egiu pen trucop ii
i oamen il
or să rm ani . Ulteri
or, universitatea
avea- i
săpr
eia numel e şi sădevi nă vr eme d e cât eva secol e cea mair edutab i
lă
şco ală de eotl og
ie d i
n Europ a, ega la O xfordului şiBol ognei, cel
elalte mari
instituţi
i de n îvăţământ med i
eva l
e,î n ceea ce ri p
veşt e n umăru l de st uden ţ
i:
circa 0 1
000.
Î
n cu rteade on oare a_ pr est
igi
oa sei universităţi ne at rage atenţiao
capel ă, în ep ocaRen aşterii
, op acăl a d ieil
e n ovatoa re,Sorb onaî ncep use să
ap ună p e firm amen tî n pr ofitul Col l
ege de rance,
F afl atvi zavi
, pe u re S ai
nt-
jacquesî mpreunăcuceamaimar epart eacl ădiri
iuni versităţii
,capelaaf ost
con struităî n 1642 de R ichel
ieu .Î nchis p ubli
cului, acest mau sol
euad ăp oseşt
e
chiar
Sorbon aăm
ra
ăşi
fţel
e ost
ost fd
ă d
iu
tlui mare
î
n seco l
ul aomde
l 19-st
3at
ea.A şa
şi cu
pri m e
meşt arată
udast
st enţăzi
ii,Uni
mob
i i
l
versiu
tăl
ţinu
i mi
P ts
ari
IV – S orbona şiai Uni versi
tăţii Pari s III– S orbona Nouă. Speci ali
za t
e n îl i
tere,
i
storie,l imbi clasi
ceşifil oso fie,el e au re- puâaţ ia unor n ist
ituţii conse rvatoare,
î
n ca r
e va lori
le şi met odele d e u lcrut radiţ
ional e primea ză. Ne p l
imbăm pri n
holuril
e n îcărcat
e d e stiori
e şi aru ncămcât e u n och i prin dou ă a mfit eatre
cel
eb re,Gui zot şiRj ch el
ieu. Dacă u st
den ţ
ii nu ar fiî n vaca nţă,am fi avu t poat
e
ocazia d e a ascu l
ta u n cu rs.
În timpul Revo luţieiFran ceze, caat âteaal te simbol urial et recutului,
Sorbon aaf ost î
nch i
să. Nap oleona r edesch i
s-oî n 1806 acordâ ndu-i statut ul de
universitate al
icăpen trupri ma oa r
ăî n istoria sade p este ci ncivea curi
.
Ieşi
m di n Sor bon a prin spa te,di rect în rue Sai m- Ja cques, Ne afl ăm î n
f
aţa unui aâtst abili
men t prestigios: Coî l
egeedF rance 48 (). Fon dat î n 1530 de
regel
e F ranci
sc ,ICol egiul t rebuia săf avorizezei sci
dpl
inele mod erne p e ca re
universitateade p est
e d rum, î nch ist
atăî n teologism şisco l
astică ,r ef
uzasăl e
promoveze. CoîlegeedF rance, î
mbogă ţi
t prin asi mi l
areacel or rn ai diverse
catedre,răm âne p ână î n zi l
ele n oa str
e oi nstituţie orgi
inală: nu se su sţ
in
examen e,nu exi stă diplome d e a bsolvi
re,con f
er enţi
arii de a i
cinu su nt
neapăr at universi
tari, sau dacăsu nt, seal egdi ntre cei mai st răl
uciţi
,i ar
cursu ri
le şi sem i
-nariil
e su nt desch i
se utur or, programul acest ora fiind
disponibill ai ntra
re.
 În j os, pe ru e Saint-Jacques, stângape ru e desEcol es, dreap ta pe deja
familiaru l buleva rd Saint-
Ni chel
, dacăaveţ it imp vizitaţi Muzeu l Evu lui Med iu
(59) şit er
mel e o rmane d e a l Cluny. RER: Sai nt-Mich el-
Not re-
Dame.Met rou:
Cluny- La Sor bon ne.Desch is 9 .
15- 17.45 ( marţiî nchis). Acces: 4 eu ro.Muze ul
evocăvi aţa unui sen i
or e mdi
eva l
, cumob il
e,t apiseri
i, ob iect
e religioase işde u z
casn ic ori gi
nale d atând di n secolele 1 2-15. Muzeu l maicu prinde o r gădi
nă
amen ajată caî n secolul al15- lea( muzeog rafii s-au i nsp i
rat după t apiserii
le
epoci i
) şiru i
nele u nuia dint re celet rei st
abili
men te b alnea re l e
a p rovinci
ei
Lut eti
a, di n seco lul al 2-lea. Ziduri l
e mânca te de i t
mp, pust ii dar d egaj
ând o
an umi tă căldură, su nt vi
zibile de p e bulevardu l Saint-Mich el, constratând
put ernic cuag lomeraiţa per manen tă di n cartier.
teo
Pan
nul
TTr cămcol i
na Sai nte-
Gen evieve pe rue U S aint-Ja cquesşiaj ungempe
rue S ou ffâot. La st ângase d ri
icăPant eo nul (49),iar a l dreapta se gh icescl ei
la
e
umbr oasendi Ja r
din du Lu xem bou rg 50
() . Urcămspr e Pi aţa Pan t
eon ului, un
spaţiu sem i
circular ca r
e p une şi mai bi ne n î valoare clădi rea fost
eibi seri
ci
Saint e-
Gen evieve, astăzimauso l
eu al „ mari l
or bărb aţi” cărora patri
„a e l est
e
recu nosc ătoare”. Am ci tat inscri
pţ i
a de p ef r
on t
ispici
ul cl ădiri
i. Remarcă m î ncă
o
arhdat
i
t ăon
ect că
i numel
ce epe st
carerăzi
el or
găzdau
l ui deseori
esc. Cr l
egăt
ezân du-urist
se er
pânm
se
oart
e,cuel
Luem en
dovi t
celea
l XV- l
eaa
promi s că , dacăse va f
ace i n
be,vacon struio b i
seri
căî n ci nsteasfi nt
ei
patr oane a a P
risu l
ui, Gen oveva. Regel e - i
a p oru nci tî n 1744 ar hi t
ect ului său,
jacques- Germai nSouffloî ,săreconst ruiascăvecheabi serică.Ar ezul tatun
mon umen t care mbîi nă maimul te st i
luri arh it
ect urale:pest e p lan ul î n cruce e d
tip grecesc e p u
est
s u n dom cl asic,i ar î n faţă u n portic n isp irat di n Panteonul
roman . Dan a miî at rage at enţ
ia a su pra a sem ănări ii zbit
oa re cuCapi tol
iul din
Washi ngton,începri veştecoloanelecaresusţ incupol a,ar eperfectădrept ate.
Revol uţ i
a a deci s canou l edi
ficiu ( încănet erm inat ) sădevi nă o n ecropolăa
mari lor perso nalităţif ranceze, cu co ndi ţi
a, st i
pulal egearevol uţionară, săfie
deced at e de cel puţ in 10 ani . Ast f
el, Mi rabea u, Vol tair
e şi Rou sseau au f ost
primi i( în aceast ă ordine)al e căr or ămrăşi ţe a u f ost desh umat e şi mut ate nî
cripta P anteonului. Lui Mar at i s- a b locat ca l
ea e d acces.
Toate atribut el
e religioaseal e cl ădirii au o fstel i
mi nat e( mai puţ in crucea
din vâ rufl domul ui) şit oate erest
f r ele a u f ost di zi
te,pen t rua se ccen a t ua efect
ul
sep ulcra l
.Î n sec olul al 19- lea, parizienii au osc ilat perm anen tî ntre voca ţi
a
reli
gioa săşicea republicană a mon umen tului. Funer ali
il
e n aţion ale a le uli
VictorHugo( 1885),pri mapersonal itatecar eaf ostînmormânt atădi rectai ci
,au
consfi nţitfuncţ i
a Pant eonului de ă l
ca ş,al l iturgh iil
or eprubl i
ca ne.
Panteonul. Met rou : CardinalLem onie,Mau ber t-Mutual it
e.RER:
Luxem bourg,Desch i
s:9. 30-18.30 ( ap ri
lie-
sep tembri e), 10.00- 17.00 ( octombri e-
martie)
. Vizita cosăt 7 eu ro i n(cl
ude şi cri
ptel
e), sau 4,50 eu ro enptrut i
nerii
sub 2 5 d e ani.
În impunăt oru
li nteri
or( 110 met ril ungime şi85 l ăţi
me)potfi admi rateo
seri
e d e rfesce p(ri
ntre care c âteva extraordi
nar e reprezen
tărial e Sfintei
Gen ove
va, executat
e de uviPs de hC avan nes) care
Pansu ]i nsti
ncti
v
Când r espi
riPari sul
, su fletul îţi răm âne t ânăr,(VictorHugo )i st
orisesc
geneza Parisu l
ui în ge neral şia Cart ierului Latin în part i
cu l
ar. Cu och ii aţint
iţi
pe p er
eiţ, aproape căi gnoram el
emen tul central: Pendulul lui Fou cault
, celebra
bil
ădeoţ elsuspendat ăînvârfulcupoi ei,care1- aajutatpefizicianulLeon
Foucault sădemon str
eze, în seco lul al I9-lea, rotaţ
ia pământ ului.
Criptel
e„ maril
or bărb aţi
”, oricât de l ugu bre, const
ituie un obi ecti
v
obli
gatori
u pen truce ii nt
eresaţi de stioria pol i
tico-cul
tural
ă a Pari sul
ui,
Impresionante su nt şimăşt ile mort uare r ca
e străjui
esci şel
ne u norai nd
tre
„l
ocatari
”( Rou sseau, Des-cartes, Gambet ta)
. Ceilalţi– E mile Z ola, Pierr
e şi
Mărie C urie,Jea n Jau res, Louis B rail
âe– al cătuiesc veroi tabilă Academie
Franceză d e dincolo.
Nou şivech iî n Cart i
erul Lat i
n

puţ i
n tPien
mp tru
, t
Panut
rist
eonul
ulneh
d ot
evină
erât
unşi devăr
ad orn
ic să
at nodvadă câ
de r
t t mai
asee. Dimu
n l tat
sp Pe
ari
esî
l n cât mai
mau sol
eu lui,o p utem ap uca sp re n ord, printre biser i
ca ai Snt e-
Et i
en ne du
Mon t( 60) – u n ui mitor am est
ec e d st
il
uridat ând di n seco lul al 13- lea( şi
ren ovatăî n seco l
ul al 19- l
ea) – şi barul de i tp„ briti
sh” Bombar dier, unde
studen ţii au r edu ceriî a b er
e şi unde u n mi c-dejun cuoml etă sau un prânz c u
fri
ptură ş i carofit l a cu ptor enbefi ciază e d som ptuosu l deco r al pi eţei
Pan teon ului . Cob orâm col ina S finteiGen oveva ch i
ar perad st
a ca re-i poartă
numel e,ru e de a l Mon tagne S ai
nte- Gene-veve.
i Pe am bele atluri,l ipite unul de
altul,r est auran tele cusp eci
fic etnic co nvieţui
escem docratic:de a l b ucătări
a
din Ori en tul Mi jl
ociu ( l
ibaneză,i rakiană, iraniană et c.) până l a ceadi n Orient
ul
îndep ărtat ( ch i
neză , viet
nameză , coreeană), ofert
a est e b oga ta şidi versă, dar
preţurile p oturcapână l a cote n everosi
mi l
e,f ăcâ nd cafieca re d i
nt re acest
e
localurisădevi nă pe n esimţit
e o ca pcană pen trut uristul neşt iutor.
St rad a,car e cobo ară şerpuind pân ăî n Bul ev ardul Sai nt-Germai n, are un
farm ecapart e ş i cine s e s i
mt e nî st are să rezi
ste e tntaţiil
or ga stronomiceexo tice
se oa pt e b ucura d e una d i
ntre m ai pitoreşti atmosf ere d i
n Pari s.
La i ntersecţ i
a cu ur e desEcol es,50 de paşisp r
e vest ne aduc î n af
ţa unei
statui car e n e sp une ceva. Este Mi naiEmmescu ,i mort al
izat de scu lptorulIon
Vladşipr ezentînacestl ocdi n1989.Puţ ini
ntrigaţideaceast ăpr ezenţă
neaşt eptat ă, cob orâm spre scuaru l care se esenează
d în sp ateel statuii şi
pătrundem mi sterul. Aici, pe strada J eande B eau vais,st rân să nîch inga adou ă
imob i
le,se afl ă Biser i
ca r OtodoxăRomân ă 5(3) cuhr amul Sfinţ il
or r A
han ghel
i
Mi hail şiGavn l. Est e ocl ădire vech e,cuo i stori
e zb uciumat ă, în seco l
ul al 17-
lea, ai cia f uncţionat şco ala unde aî nvăţat celebrul scriit
or cu nas memorab i
l,
Cyr an o d e Bergerac. Regel e C aroli a cu mpărat i
mob i
lul în 1914 pen t
ru st atul
român şii -a at rbi
uitr olul de a şezământ sp iri
tual pen truromâni i di n Paris,î n
peri oada regimul ui com uni st
, biseri
cas- a ru pt de si nodul de a l Bucu reşti şia
rep rezentat un punctde n îtâlnir
e şi de al i
nare su fleteascăî n sp eci
al pen tru
refugiaţii şiex il
aţii rom âni . Astăzi, atmosfera de solidarit
ate d in ace a ep ocăs-a
disp ersat
. Enori aşii cu va zăse up ltăî ntre ei pentruput ere, i
ar i l
nişti
ta străduţ ă
JeandeBeauvai sseani mădoardumi nicadi mineaţă,cândopart edi nromâni i
aflaţ il a Paris vi n la sl ujbă. Celmai mul ţi,însă, se d aună î n pieţişoara i n
df ata
bisericii
,lavânăt oaredel ocuridemuncă,l ocuinţe,saupent rui nformaţii
proa spete d i
n ţ ară. Mai ex i
stă şicei care n vicai at al
cioc,î n că utareael or
c a mi
diverse b o
iecte d(e a lţ igă ride con trabandă l a parf umurişiapar atură
electronică) pe ca re com pat roţ
iii noştricumân ă mai l ungăl e p rocură în t i
mpul
săpt ămâni i şii e va l
orifică ,l a preţurii mbat abile,co naţionalil
or o l
r. De oco l
it
dacă u n vă eor d debor O, dar de vi zi
tat neap ărat în timpul sl ujbeipen trua
asc ulta co ru
l bi serci
ii.

parte Di
şinsta
r ceea
ada şi
Mou ca
-t
ffego
et riea
ard, pestrăduţ
care elo
ur st
ngem
aj ri
mt
te,p
ot n eregu
ornindl
atei
d nşispcoc
eh
at et
le f
e ace
Panteon ulii
i, dar mer gâ nd î n direcţ
ie op usă, spre su d-est. Ne op ri
m mai î ntâi în
Piaţa Con t
resc arp e 1( 15). Aco sa
tţi un t uristpe st radă şif aceţi prinso are cuel
căaco rde onişt
ii sa u câ ntăreţiiîntâlniţi aicisu nt rom âni; aveţi şa nsemarisă
câşit
gaţi. Piaţ a est e o frm ată pe tr eil aturidi n t erasele u nor ca f
enel e elegante,î n
ti
mp ce e pa ltura a p atra se d ri
icăi mob il
e cupat ruet aje vech i de su te d e a ni,
dar enr ova t
e n î ch i
p i nteli
gent astfelî ncât sănu- şipi ardă di n pat ină. St rada
Mou ffetar d, cul oca l
uri le ei st
râmt e şi inti
me,cumaga zniele de su veniru rişi ,
mai al es, cut rotuarel e ei cel
ebre n (u mai l ate d e 50 cm) , nu est e p ietonală, prin
urmar e omşimaşi nă ş îiî mpart cumaimul t saumaipu ţi
nă r ăbdar e dr ept
ul l a
ci
rcu l
aţie.
Pe st rad a Mou ffet ard, aproape cănu e t poţ i abţine sănu n itriînt r
-unui
din numer oa sele e rstaurant e sau bi strou rifcusp eci
fic r fancez, grecesc sa u –
surprză
i – ch iar ameri ca n). Luaţi o masăl aferea st
ră şi testaţi pe p ropria pi el
e
f
orm a de en leveal ă cea maiag reată de p arizi
an ul mi c-bur ghez: pri
vi t
ul
trecăt
orilor alun pahar cuvi n (bere usa lico
rimai t ari) orio c ea şcăde ce ai
(
ca f
easa u ci oco lată)
.
Intraţi, de pi ldă, l at e Pa/n Q uotidien Pâ (inea cea de t oate zi l
ele), de l a
număru l 138. Un mi c- dejun „â a l rfancaâ se” (
oufier t, crossan
i t saubagh et
ă,
j
ambon,unt ,brânzăt opi tă,gem,ceaisaucal ea)costăî ntre5şi7eur o,iarun
dejun com pus dmsal ate sau tart
ine cupâi ne ăcu
f t ă nî casău n trece de 18
euro. Pen truo a ltă b aie d e sp eciali
tăţi culinare ran fceze , nu oco li
ţi Le B razier
(Rugul)
,t otpe st rada Mou ffetard, la nr . 88. Ai cise av sur eazădi vi
nele r„aclertes”
şi„ f
ondues”, adicăbrân zet
uripr eparate a lf ocsu b ochii clientului. Pe fiecar e
masăse fl aă u n grăt ar la c are văut peţi prep ara p ersonal friptura. Preţ
uriî ntre
11şl18 eu r o.
Perpen di culară pe Mou ffet ard, rue du Pot de Fer (st
rad a Ceau nului de
fier)
, destinat ă excl usiv p i
etonil
or şi nu mai l ungăde 5 0 de met ri
, pare afi f ost
inve
ntat ă an ume p en tru ca re stauran t
ele şi
Parisuli nstinctiv
Paraţii sf ătuieşte,Pari sulî ncepe,Eur op a co nti
nuă. ( Vict
or Hugo )terasel e
aferen
te s a seî nşire eretpe â lngăperet e,în ca pătul celălalt
, co l
ţ cu st rada
Tourneforî
,maial esînzi leledevară,deweek- endsaudesărbăt oare,unî araf
(de rom âni, des i
gur)câ ntă pen trut oţi cl
ienţiil oca l
uril
or d e pe a ceastă ulicioară
şipurced e a poipri ntre e tarse săcu leagărăsp lata. Con t
inuân dî n jospe st rada
Tournefort
,î ntr-unmi cscuarî ncânt ător
,numi tPlaceHerr ,ri
dicăm ochi ispre
firm a unui r estaurant cuo oca l ţ i
e p rivi
legi
at ă: l a etaj
, unde b enefici
ază şi de o
terasă de p i
atră c ar e of eră o ere ved p su
erbă asu pra pieţişoarei
, C/iez en La et
Mimile,st rada T ourn efort nr. 32.

şi– a B i
st
rri rou
ssi
m l aap
ri
zi
aa
P nst
ri i
p
–i c.
pBucă
orc. t
ări
Men i
ueltdr
adi
x ţi
on
eal
est ăcope
mp usbază
d
inlrd
-enca
u rt
en n
er deup
ee, nasă
fre
el
principal şiun desert . Aperi tivul şio st icl
ă de v in su nt di n part eaca sei. Prânz:
23 eu ro.Ci na:35 eu ro.
Scăp atcapri n mi nune de r en ovări
le hau ssm an-nien e,ver itabil sat în aer
li
ber , Mou ffetard joa căoa recum r olul de r fontierănt r
îe C artierul Lat in
tradiţi
onal,i stori
c,şice l recen t
, domi nat de a rhi
tectu ra o mdernistă a sec olul
ui
20, Di ncolo d e a ceastă gran iţă, până şil egătura di nt r
e n umel e ^ străzil
or şi
edificiil
e orl ncep
î e să se est ompeze, între străzile Mou ffetar d, Mon ge, Cen sier şi
Geoff roy e n aflam î nt r
-o o zon ă nî car e mob
i i lel
e mod erne su nt totmai
numer oase, deşi ad resele orl echr eam ă ami nti
ri di n t recut, pr ecum Pui t
s d e
l'
Erm i
te P(uţul Erm itului)
, Sai nt-Med ard, Pasa jul Pat ri
ar ches, L'
Ep_eeedB ois
(Sabia d e Lem n)
, Arbal et
e.
Înaintând pe st rada Cal vi
n, car e secon ti
nuă cuErasm e,nu ave m decât a
cotil a stângape st rada Ul m pen trua aj unge nîf aţ a uneial t
e n ist i
tuţii de
învăţământ pr est
igioase: Şcoa la N orm ală Superi oară 5 (7). Ai cise r pegă teşt
e
eli
ta Franţ ei
, căciNorm ale S up', cum est e a lintată Şcoa l
a, est e o ra tmbul ină
spre n îalt
a admi nistraţie ast atului fran cez.
Intersecţ
ia dint re st răzi
le Mon geşiDau- benlon u ni ese din t iparu l
colţuril
or i t
p
oreşti din Pari s,ca re se găsesc, cupuţ ina perseveren ţă, ca m î n
toate cartieree.
l Put em con ti
nua p e rue Mon ge ân pă ce uaj ngeml a Ar enele
Lutetia( 54), ru i
nele u nui amfit eatrur oman di strus n î seco lul al 3- l
ea ,
încon jurate d e u n parcdeal i pen trupet recereauneidupă- amiezei ni
lşti
te,sau
pe u re D auben ton , pân ă a l nitrarea n Jîardi
n des an Pltes 55(), sauMuze ul
naţ i
on al de stiori e n aturală.
Muzeu lî n ser iiberest e desch isî n fi ecare zide i a 8 di mineaţa până t a
apusu l soarelui. Gr ăd i
na est e ceaai mveche d in Paris şi dateazăe dp e vremea
regelui Ludov ic a l Xi ll
- l
ea( 1626) . Fiind şipri mul parc es dchi
s p ublicului
, ai ci
studen ţ
ii med ici
ni st!Î şif ăceau ed uca ţi
a nî domen iul plant el
or e mdici
nale.I n
secol ul al 18- lea, câ nd s- au dezvol tat şti
inţel
e n aturale,locu l 3 că pătat o mare
import anţ ă ştii
nţ ifică,î n pavi lioanele risipit
e p rni parc, găsmi de a l mi nera l
e şi
plan te osi
fl izate p ână i a sch el
ete d e animale.Grăd ina bot anicăse â mndreşte cu
sutele d e varietăţ i de r tandafir şi iri
s,cu arb orii de e senţe rare. Există şio
men ajeri
e n î ca re eţ vi
ui esc (
ia ori gi
ne,ex culsi
v p entrua fi st udiate)î n sp eci
al
animal e mici:i nse ce,
t rep t
ile,păsă r. iAnimal el
e p ot fi vi
zitate nître . 0
90 şi
17.00, i ar gr ădina bot anicăest e n îchisăI n perioada oct ombri e-
mart ie,î n restul
an ului pr ogram ul fii nd: 8. 00-11, 00 şi13. 30-17.00. Acces n gr
îăd i
na bot ani
că:
li
ber. Acces men aj eri
e:5 eu ro p (entruco pii 3 eu ro}.
Vizavi de gr ădina zoo- botan i
cănu sepoa te săr at
ăm Mosch eea (
58),o
bij
ut erieaart eihi spano- maure,pri mull ocdecul tdinPari spent ru
musul mani
Mosch. eea din Pari s,Pl acedu Pu i
ts de l 'Erm i
t e nr. 1. Met rou : Place
Mon ge. Desch i
s:9. 00- 12.00 şi14. 00- 18.00, vineri î
nch is.Acces: 3 eu ro.Nu
rataţi,î n afară de a dorabila gră dină, mi naretul şica f
en eaua. Di sp onibil est
e ş i
un hammam ( bai
e u trcească), dot atcumasor i.
Dacăaţ ii ntrat î n Jardin desPl antespri n st rada Geoff roy, încercaţi să
ieşi
ţi pri n ca pătul opus,î n Piaţa Val hubert, ch i
ar pe ch ei
ul Sen ei,î n dreap ta se
poat e a dmi ra clădireaGări i Aust erli
tz 6 (
3),i ar d acăpref eraţiî ncăo p l
imbar e
mail ungăpe mal ul fluvi ul
ui, sen su l de cu rgere vă va d auce alI nstit
utul Lu mi i
Arabe( 56),uni mpr esi onantedi ficiuacăruiapari ţ
ieîncont extulCartierul ui
Latin e ca o nterp
ir etare cumi jloace o mderne a co nst antel
or arh itect
urale d in
lumeaar abă.
Instit
ut du Mon de Arab e,rue desFosses Saint -
Ber nard nr. 1. Met r
ou :
Jussi eu,Car di
nalLemoi ne.Deschi s:10. 00-16.00.Luniî nchi s.
Jar din du Lu xe mbou rg
După acest peri pl
u p rni part eade est a Cart ierul
ui Lat in, sepoa ter eveni
în punct ul nod alnumi t Piaţa P anteon ului prin rue d u Car di
nalLem onie şi rue
Clovis.Nu ni se pa re u n momen t de ap at
ie a l p
imbări i,î n primul r ân d pen tru
că r u
că m, din nou , dar pe al tă p arte,colina S ai
nte- Gen evi
eve. I
n al doi lea rân d,
pen tru ca zon a est e an ume con cepu tă p entru „ gură-cască” :o i l
brărie,un
maga zni de a nti
ch i
t ăţi, de su ven i
ru ri
, de muzi că , de vi nurisa u de sp eci
ali
tăţi
culinare a rfinate f (
oie-gras) ori etnice e n at
rag n î perm anen ţă at en ţi
a câ nd
obosim să d ami răm f aţadele al
be mpi ecabi le,cu m numaiî n acest car t
ierse
găsesc,cu bal co naşeprevă zut
e cu gri l
aj e de fier orjfat,î ntr-o unitate stili
sti
că
de n ivi
diat.
De la Pan teon si emplu: strad a Sou ffiotne dep une exa ctî n aţ
fa i ntrări
iîn
JardinduLuxembour g( 50)
.Menţ i
onat ăînat ât
eapoeme,r omaneşişansonet e,
grădina facepart e din pat ri
moni ul cu l
tural de e li
tă al Fran ţei
. Alei,iazu ricu
peşti decorati
vi, pomi umbr oşi
,t eren uride sp ort şisca une d e fi erst au l a
dispoziţ
iat recătorilor. Aceşti
a su nt de două f eluri: ocazoinali, canoi , ca re o d
ar
traversămgr ădi
na cupas m ocom
l , pen tru a p utea espi
r ra n î voie aeru l unei
prom enade ce l
eb re, şi„ I
es nco
i nditionnel s”
, adicăf urioşii perseverenţi
, oa men i
caren vi î
n Jar di n du Luxem bou rg p ent rua- şipet r
ece o î n
zit
reagă, cucart ea,
tabla de ş ah, tea ncu l de revist
e s au l aptop-ul, Este ş iloc ui preferat ql
studen ţ
il
or ca r
e au or oare de b ibl
ioteci
, Pi et
rişul scâ rţ
âie sub t ălpi,iar D ana îmi
şopteşte ceea cenueu puteamexp ri
ma:deşi suntem î ntr
-o zi de ulcru,
atmosfera d i
n gr ădină est e de vacan ţă.Emi l Cioran se l i
pmba a deseari np
JardinduLuxembour g,declarândnuodat ăcăpent ruelacest aePari sul.
Relaxaţi, cuî ncăl ţ
ările abandon ate su b scau ne,oa men iifac p laj
ă sau
înjghebeazăco nversa ţ
ii
. Parizi
anul est e u n arti
stal sed ucţieisa u poa te a cest
d
pol
l ce-
atanf
arn
eni
en
ormte d
ind
, avângrăd i
Palnăul
at i
îLu
st
imul
xem ea
bouzr ă ervu
g n
5
(0A)lîcom
n fun
aţăicări
,gu i
.ăm
st Aşezaţ
câti
evsu
a bmiu
nn
ute
din mod ul de vi aţ
ă pari zian .
Jardin du Luxem bou rg,desc his:7. 30-21.30 var a şi8. 15- 17.00 i arna.
Creatăî n 1617 pen tru r egina Man a de Med ici
, care acon st
rui t şipal at
ul din
interi
or,î n ami ntirea morţ i
i soţului să u, Hen ri
c al I V-l
ea . Ast ăzi,î n palat
funcţi
on eazăen at
Sul Fran ţeişiMuze ul Lu xembourg,car e b enefici ază ed
expoziţi
it em porare p exce
ţionale î(
n 2002, exp ozi
ţi
a Mod igli
anl a adus câ t
eva
sute d e mu de vi zitatori, care orm
f au cozi de su te d e met ril ai ntrare)
,î n
secolel
e al 16-lea şi al19- l
ea, la Muze ul Luxem bou rg er au exp uşinumaiman i
pict
ori f
rancezi î
n vi aţă. La moa rteal or, op er
eel erau i med i
at mut ate al Luvru .
Grăd i
na a f ost desch i
săpubl i
cului în 1776. De- al ungu lt i
mpul ui, chioşcuri
le
cuf anfară, ca ruselel
e,con cursuri
le d e n avomod ef
e p e a i
z şi plimbări l
e pe p onei
pentrucei mi ciau co nstituit atracţi
a sapri ncipală.
Mon tparn asse – car tierul
Fr on ti
eră nat uralăî ntre Cartieru l Latin, Saint-Germ ain şiMon tparnasse,
JardinduLuxembour gar e,fireşte,câteoi ntrareîntoatecel etrei.Accesulî n
Saint-Germ ain se acef ri n
p ru e d e V augi r
ardcea ( am il ungă r st
adă d in Paris)
,
în sp at
ee l p alat
ului, dar oi n preferăm să e nnîdreptăm sp re Mon tparn asse, aşa
că rav
tes rămgr ăd i
na d e a l nordl a su d şidescoper im că Ja rdin du Lu xembo urg
se r pel
ungeşt e cuî ncădou ă mi ciparcu ri
, Jardin du Cava li
er de la Salle şi
JardinMar coPol o.DinPi aţaErnestDeni s,apucăm peBul evardul
Mon tparn asseiş resi
mţ i
m t recerea e ald
sobrietatearel igi
os-sco
las-î
icăa
cartierului din jurul Munt el
ui Sfint eiGen o-veva a l boem a de pe uM ntele
Parn asse, carit
erul
Parisuli nstincti
v
Adevă ratul parizi
an na i ubeşte Pari
sul,î ar n- ar puteat răi î
n al t& parte.
(Alphon se a K
rr)l ocui
t pri n t r
adi ţ
ie d e omaj oritate bretonă. Chiar a l col
ţul tăcu
t
de u Blevardul Mon tparnass e şi strada N ot
re-Dame desham C ps seăse g
şte u n
luxos res tauran t
, La C l
oserie d es i /
Los, car
e,pe vr emea câ nd Ern est
Hemi ngw ay l oca
(t ar al străzi
i Not re-
Dame desham Cps)î şipetreceaupd ă-
ami ezele a i
ci, era o s impl ă şii efti
nă terasă, Marel e scrii
tor american ai ubit
Parisu l
, cu ca re a s- i
den ti
fica tt otal
.
Parn assos eraî n mi tologia greacămunt elel a poa l
ele căruţa segăsea
oraco l
ul di n Del fi. Prin păduri le sa l
e bântuiau muzel e,în seco l
ul al 17- l
ea ,
studen ţi
i parizieni au numi t Mon tparnasse Mu( ntele Parnasse) satul din su dul
caritereor
l a S
int-Germ am şiLat in din cauzauneicol i
ne artifici
ale a(stăzi
dispăru te)f ormate d i
n mol ozul adus d e a
l c ariereel de piatră din vecinătatea
sudică . Pajişt
ile din juru l colinei,teren prop i
ce venat uril
or am oroase, au f ost
puse us b o blăduirea zeul ui Apolo.

î
ncep utEpocad
să seeuau
tra
m
e nî cart
ieru
el
casel u
diî
i
n n
j
ucep
rueci
l o
mida
t
ităl
ru ucu
i Monsecol
t ulasse
parn 20, câ ndsăart
şi işt
orm
fii
eau
ze
cenacluril it
erare, teatre sau ca baret
e muzi cale nîl ocaluril
e d i
n zon ă. Oamen i
cel
ebri pr ecum Pi casso, Hemi ngw ay, Apoll
inair
e sau Ezr a P ound f recv ent
au cu
asi
dui t
ate e tarsel
e u nde se con su mau bău t
uri maimul t saumaipuţ in legale
(
printre e, elverd el
e a bsint, care ngeiratn î cantităţi maripoat e p rovocaorb i
rea).
Majoritat
eapi ctori
lor ce l
eb ris-au „ exil
at” aicidi n Mon tmart re,co li
na di n nord
unde ri vali
tăţil
e şi orgoli
il
e n u-i mai î ncăpeau pe oţi t : Brac que,Chaga ll, Klee,
Mod i
gliani.
Cu fiecar e pa sf ăcut peBul evar
du l Mon tparnass e pa r
cu rge m un se gment
de st
iori e aPari sului şini mi c n u-i mai aduce mi ant e recă
t t oru lui că ,la c oţl
ul
cust rad a Vav in, la Roton de,sa u vizavi
,l al egendara ou Cpol e,art i
ştii majoriai
î
ncep utului de seco l 20 ( însoţi
ţi, uneori, de p erson aj
e p recum V. I . Len i
n sa u
LeonTroţ ki) puneaul a cal e ulmea. Bulevardu l s-a a septizat
, acu m
— Mon tparn asse ffi l an ţ
urile de magazi ne,hot eulri şires tauran t
e au
uzurpat l ocul cârciumi l
or i m
ci, cuperson ali
tate.Treb uie sa te răt ăceşti pe
st
răduţ el
e carern esc
po r sp
e su d ca i n
şt
e fi returidi n bul evard să ca mai
regăseşti cevai ndparf umul ep ocil
or r ecu
t t e,câ nd fiecare rădst
uţă se erm ti na
pri
ntr-un i mpas şi fiecare mob il ascundeaun at ei l
erde p ictor sau cbichineaţa
unui scriitor că rui
aî ntreaga l
ume isedesch i
deal a pi cioare. Colecti
vitat
ea
art
isti
cădi n Mon tparnassevea a t ât
a de mul tăi nfluen ţ
ăî n înt reaga l
ume n îcât
af ost numi tă„ Şcoa l
a di n Pari s”şisu sţi
nută de p ersonalit
ăţi precum
Stravinski, Eisenstein sa u Coct eau.
PeBul evardul Mon t
pa rnasse,î ntr-un ap artament de l a numaru i 114,
apr oape de P i
aţa Pabl o Pi ca sso, adicăî n i nima ca rit
erul
ui vech i
,a l ocuitî n
ultimii ani de vi aţă scr iit
oru l de o ri
gine o rmân ă Eugenl onescu, membru al
Academi eiFr anceze,Păr ăsim bul evardulşial egem,aproapel aîntâmplare,
strad a Delambr e.Nu gr eşim. Ci nemat ograful „Leş 7 Parnassiens”rămân e ca nu
vestigiualceleideaşapt eaarâeî nepocamul ti-
plexuri
lor
.Hot el
urivechi,cu
con fort minim dar cu rate,se ni tercalea
zăcubaru ridi nt
re ce l
e mai pi toreşt
i,
intrăm i a S moke67) (, de pi l
dă , aflatl a n umăr ul 29,un mon umen t bahic
înch i
nat jazz-ului şimari lor umăf torif rancezi, de al Jacq ues r B
elş;Serge
Gai nsbourg p ân ăl a Yves on Mtân d şia sasoţ i
e,Si mon e S i
gnore.tAici, berea ra
e
totat ât de mult gu stcâ t decorar eabaru l
ui (cuafi şe rari
sime d e concerte şi
port ret
e de marii nterp reţ
i),i ar p rţe
urile nivit
ăl a o răm ânere t câ
mai
îndelungată a l mesel e d e eml n nefi nisat:î ntre 4şi7 eu ro o alhbă.Ca săf acem
eco nomie,l uăm o h albă d e u n litru{ 8 eu ro)şio mp î ărţ i
m l a doi. Vecini
i noşt
ri
de m asă com andă d e m ân care,aşa em avocaz ia săon cst
atăm cef ri
pturi
arăo tase seunasc dî ndă rătul denu mi ri
lorpo mpoase ndi men iu.

Nu dep Aart
l
teebadru
e ri
G de neoc
ara on
Mtoii
iî
parn n Mon
asse, tp
estarn
e a
nsse:
u pubO'
bP
- i/ou
ar u,
cru s def
decor l'
Ou
ast est
uos n
ogl
(ir
n.
zi33.
,
i
nst rumen t
e muzi cale)şii nfluen ţe celtice, î
n af ară de b ereaat otprezentă( de
î
ncercat neapărat bereai rl
andeză nea grăiş roşie)l a 3 eu ro sticla sa u 6 hal ba,
salata de t f
cat de p asăre sa u ant ricotul de vi tă cuorezeră of rp su
rze
i l ă
pcu t
e
papilelor ug st
ative. Speciali
tateazi l
eiEa 9, 90 eu ro şi men iul fix l a 15 eu ro.
Bockde B oti
eme,rue daCnâl eaunr . 104. Devi za oca
ll ului: noivă r p
edăm art a
paharu lui şia co nversaţiei
. Meseedem l n aşezat e n îj uru l unui şem i
neu , pereiţ
decoraţi cut ablou ri
, atmosferă di scretă de câ r
ciumă vech e d intr-un pori
franţuzesc. Cum su ntem î ntr
-un ca rit
er bre t
on , nu daţ iî napoide a l preparatele
din f ructe d e mar e,dar erifţ i
-văde o rel
e d e vâ rf( î
ncep ut de sea ră): nu su nt mai
mul t de 3 0 de ocu
l ri. Pr eţ
urile sa r puţ i
n pest e ca l
, dar set eade b ere poa t
e fi
potoil
tă n î sch i
mbul a 3eu ro h alba mi că.
Mon tparnasse -ci
mitirul
Ieşim în Bul evardul Edgar Qui netşine t rezim î n f aţa Tu rnului
Mon tparn asse68( )
. Un uri aş d in oţ elşist icl
ă ne p riveşte d e al n îălţ
imeacel or
56 de et aje.Le- atn numărat ,î iîntoa rcemsp atele şi ne n îdreptăm sp re cimitirul
Mon tparn asse 61)(pen t
ru a n e ăm
l uri : oare p ari
zianul ch i
ar sei mbpl
ă p ri
n
man ie cimi ti
re d i
n or aş ca ntr-
î
un parc ? E ste atâtde maca bru? S au au reu şit
francezii sat r
ansform e p ână şiun l oc d e ve ciî ntr-
un obi ecti
v u tristi
c?
Încăde l ai ntrare,adul mecâ ndu- ne cape ni şte pr oaspeţit urişti
, portaru l
ne n iform ează că nu ar e orst să ânbt uim pri n ci mitirf ără u n pl an şi , zi
cân d
aşa, ne n îtinde ohart ă pe ca r
e n u numaicăsu nt ti
părit
e alei
le,dar u snt
l
oca l
izate şi morm intel
e cel
e mai f aimoa se,deci cele mai vizi
t
ate,Păt rundem
î
nt r
-un adevă rat orăşel
, căcidi mensiunile ci
miti
ru l
ui sunt respect
abile,nu cu
mul t mair edu se de câtJardm du Lu xe mbourg,încercăm să n u vânăm
celebrit
ăţil
e n îmorm ântate a
icil af elcu m nu că utăm ni ciobiect
ivel
e utristi
ce cu
l
umânar ea, cipr eferăm o pl i
mbar e ilnişt
it
ă. Paşi
i ne p oart
ă sp r
e ost atuie
i
zbitor e d cunoscu tă: la ca
păt ul al
eei de n ord ne nîtâmpină Sărutul Iui
Brân cuşi. Nu dep arte d e st
atuie găsi
m şimorm ân t
ul marelui scul
ptor, pe care
un ad miratora ăsat
l de cur
ân d un buch etde rtandafiri proaspeţ
i.
Paii
suJ i nstinctiv
Cân d Pa risul are guturai,întreaga Europăf ace gripa.(Kkmms Met termâi)
fn Mort tparn assedi o
hnesc,printre alţi
i,românii
Emi l Cioran , Eugenl onescu sau i sl
Tr
an Tzara, darşiCharl esBau delai
re,
Jean- Pau!Sart resau
Cami l
le Sai nt-Saens.
Şi câ nd e t gâ ndeşt
i căest e abi a pe loc
ul doiî n optul celormai vi zi
t
ate
cimitire ed „ved ete” md
aris.P
ataco
C
Umbel
n t re
aseu alternativ prin Mon tparn asse art reb ui săi ncludă zon a
Denfert-Roch ereau . Di n cimiti
r seoa p
te eşi
i pri n ru e E mile R i
ch ard (care
î
mpart e ci miti
ru lî n dou ă părţ ii nega l
e)şide a coloî n ru e F roi
devaux,ca re se
termină n î Piaţa D en fert
-Rocher eau ( 65) .
Den f
ert-Roch ereau , generalul rămascel ebrupen trur ezist
en ţ
a er ocă
i di n
Munţ ii Vosges în 1880, î n timpul r ăzbo iului Iranco- ptusac, este o norat pri
n
prezentaî n mi j
locu l pi eţ
eia st atui i„ Leu l
ui di n Bel feri
”, o co pie redusăa operei
l
ui Bart holdi
.
Ai ci
,l a număru l 3, seaflă i nt rareaî n Cat acom bele Parisului (65).
Nerecom an date cel or cu st
omacu l sen sibil
, aceste su bterane i t
csit
e cusch el
ete
şir esturi uman e d at ând din secol ul al18- î
eaof er ă un î ncepu t de diee asu pra
gradului never osimi lî n ca re su bsolul Pari su lui este gă urit pe mai mul te d i
recţi
i
şini veluri. Expl oatate i t
mp de se cole p en trumat eriale d e constru cţ
i
i, galerii
le
subtearn e ale or aşu l
ui aj unseseră dej a deacu m cât ev a su t
e deam să m ăsoare
peste 1 60 de k ilomet ri
. Cum ci mitirel
e er au su prapop ulate,mi rosu ri
l
e,mi zeri
a,
dar şi insist
en ţ
el e o pi
nieipubl ice b a
ia născu te,con duse nîacest ca
z d e
Volt
aire,1- audet ermi natîn1780per egesăst rămut eCi mi t
irulInocenţil
or,din
apropiereaHal elor aron
( dâsm en tul î),î n su bter
an e.Pe a rcad a care precede
i
ntrarea î
n su bt erane,o i nscripţie c are am inteşt
e d e n ifernul lui Dant e:„ Arree!
t
C'es
ti cil 'empire e dl a mort !
” S {
tai! Ai ciî ncepe i mperi ul morţ i
i!)
.
 Catacombel e.Desch ise14. 00-16. 00 ( l
uni înch i
s)î n t impul săp t
ămâni i
,
iar âms băta şi dumi ni
ca 0 90-11. 00 şi14. 00-16.00. Acce s:5 eu ro.Con f
orm
datelor eri
ofte d e primăria Pari su l
ui, Cat aco mbele a r adăpost i ci r
ca5*6
mâiioa ne d e sc
hel et
e,r ăsp ândite p e o i st
dan ţ
ă d e 6 5 hm şipe o su prafaţ
ă d e 11
hectaren î subsolul oraşu l
ui ,î n 1995, Cat acombele auf ost înch i
se en ptrua se
instal
a un si st
em de ven ti
lare-refrigera re care sădi minueze din ef ectul olf
act
iv
pe ca re resturi
le u mane l îpotavea asu pra celor 6 1
0000 de vi zitatorian ual
i.
Laun sf ert de or ă de mer s pe j osde Pi aţa Den ferî-
Roch ereau , pe st
rada
cuacel aşi nume,mer i
tă u n pop as şi Observatorul astron omic 6 (
6) , cel mai
vechidi nlume.Fi eşipent rufaptulcăai ris-aucal culatpentrupri maoară
dimen siunil
e rea l
e a le sist
emul ui so lar ( 3672) s,i vi t
eza lumi nii,i ar în 1846 t ot
aicia ostf descop eri
tă mat emat ic p l
anet a N ept
un.
Mon tparnasse–t urnul
Dacăam fi f ăcutt otuşiacest ocol prin cartier, ne-am fi î ntors la Tumul
Mon t-pamasse 68),
( pe care am 1-măsu ratdi n priviri înainte d e ai nt
ra în
cimiti
r. Di n Piaţa Den f
er t
-Roch er eau , am fi ur cat pe B ulevardul Rasp ai
l pân ăla
intersecţi
a cuEdga r Q uinet, ca re se op reşt
e a l pici
orult urnul ui.
Ajunşiî n Piaţa Qui net , maif acem un scu rt ocol pe st rada{ nu bu levar
dul
)
Mon t
descopparn
eri
masse, car
casa endace
u f at
e n gh
u
răi
tiCdon
rept
stancu
tnbu
i Bl
rev
âna
cur
dul
şi,înunu
de
lti a
mil număru
i an i del 5 4ă.
vi
aţ
Atelieruldi napr opiere,impasseRonsi nnr .11,cul ucrări l
e,machet ele,obi ectele
de u z ca snic,până şiat arpreai otexa ctă au f ost mul ate şi refăcute d ienti
c nî
actual ul At el
ier-muzeuBr âncu şi
, din f aţa C entrului Pompi dou . St rada
Mon tparn asse es c
on ti
nuă a l su d d e Piaţa E dgar Qui netcurue dea lG ai
ţe
(
St rad a Vesel i
ei), unde seî nşi
ră nîdevă lmăşie e tatre celeb re C( omed iaI tal
iană)
,
restaurant e,musi c-hal l
-uri , bist
rou r
l şisex-sh opuri. Aşacu m î i sp une şi
numel e,est e p oate st rada ce a mai vi u col orat
ă ş i ani mat ă d i
n ca riter
. N- o rat
aţi
mai al es ps re se ară, când sp ect
aco l
ul pari zi
enilor ca re es i i n
d să lil
e d e
spect acole p entrua da buzn aî n baru rişica fen ele este asci
f nant .
Î
n 1973, cân d s- aî nch ei
at con strucţi
at urn ului, ab iaî ncep eau
contr oversele esten co-poli
tice egalte d e op ort
unitateaampl asă riiunui sed iu-
gigan t de a f
aceri î
n ambi anţa„ la scar ă uman ă” a cart ier ului Mon tparn asse.
Colosu l com partimen tat pei r
ou
bri se i dri
că3a 210 met ri înălţ i
me d m mi j
locul
unui com pl
ex m aimare , car e cu prinde,pe ân l găal te sp ap i com ecral
ie,şio
„fili
al ă” a „ Galeriilor a Lf
ayet te”
,I n sp atelet urnul ui, Gara o Mn tparn asse,
princi palul punctde egă lt ură cu vestul Fran ţ
ei( i
n sp ecial Br eta-nia şi
Nor man dia)a o fst î
n modev i
den t con cepută săr ăspu ndă , aten uân du-3,
şocu lui est et
ic rep rezentat de u trn. Fost a clădire agă riia f ostdărâm at ăî n
1965, câ nd o l ocomot ivăa dep ăşit ca pătul li
nieişi , spăr gând gea muri le,a i eşi
t
î
n st radă. Act uala g ară, cuo i l
nie som ptuoasăşio a fţadă co nst ruită din uriaşe
panou ride st iclă, dat ează i n
d 1987 şiest e mai cel ebră prin chioşcuri
le care se
afl ăîn pi eţ
işoa ra di ntre ea şit urn , unde se\ u226? N d bil
ete al preţred us
pentrusp ec-î
aco leie d i
n Pari s.
Tu rnul Mon tparnasse , Piaaţ Raou l Dautry, Met rou: Mon tparnasse-
Bienvenue.Desch i
s:9. 30- 22.30 ( î
n peri oada 1oct ombrie – 31 mart i
e)şi9. 30-
23.30 în r estul anul ui. Acces: 7 eu ro.
At racţiai nexp l
icabilăaî nălţi
mi l
orl a Pari s.Raţ iuneane sp une că , după
ce i apăt runs P arisul cupri vireadi n vârful Tu rnului Eiffel, experi
enţa poa t
e cu
greu fi ega iata. Tot uşi, dacan- ar fi decâ tlif
tul ca re e t depune n î mai puţ i
n de
30 de secu nde a l etajul 56, t ri
mi ţ
ân du-ţiîn st omac o sen zaţie maiput erni
că
decâtl a deco lareaav i
on ului
, şit ot aren mt
a ef ort
ul. U acest t
aj,erest
auran t
ul
l
e d elde P aris cel
( maiî nalt di n Europ a)ben efi ci
ază e d opan oram ă car
e-ţit ai
e
răsuflarea. Not a b ene;pi an i
stul ca re creează o a tmosferă rom ant
ică nît impul
cineişil umi nile P arisu l
ui su nt pr ocedee garant at
e d e seducţie.Dan aî mi sp une
căpână l a desert eaar ced al amen tabil ori
că ruij une ca r
e - i
ar oferi o cină Ia
„Cerul Pari sului ”. Pe de a lt
ă part e,pr eţ
uril
e s unt prohibit
ivech iar şi pentru
buzunar elemedi i.Unmeni ufixpent ruopersoanăaj ungel a75-90<i eeuro.
Doa r prân zu l pare am i accesibil
,l a 30 de eu ro.Locu rile care nu su nt aşezate
l
dân
ngă
i fer
acesteast
r răau
est au f
rantost
areamp
al
p asa
et
rt eep
d e
vi
zibu
n
il
itpt
aod
eium
maxi di
măscret
a,p
su ast
rafel
întî
n
rcât
eguluii ce
or
Pari asă
m
s. Se
poate u rca şipe era t saî n aer i bl
er a ed i
ficiul ui de o ţelşist i
clăf umuri e,t rei
niveluri deasu pra res t
aurantului. Nimic n ou faţă d e ce văzu semdi n Tu rnul
Eiffel, cuexcep ţ
ia Tu rnului Eiffel. Văzân du- 1 de 3 a 210 de met riî năl ţ
ime,î i
ad mirăm şimaimul t graţ
ia,i ar sentimen tul de p rezenţ
ă di scretă dar au t
orit
ară
a cri nului de met al răst
urn atne e rvine n î suflet .
Reu şim sădep ăşi
m vi zuali mpact ul provocat de oriceper spectivăasu pra
Turnul uiEi ffelcar ereuşeştesă-1punăm val oar eînî nt r
egimeşipri virease
con centrează asupra uneimogâ ldeţ
e a lbe,undevaa I nor d. Bazi l
icaSacre -
Coeu r, cupozi ţi
a sai mbat abi
lă p e cu lmea col ineiMon t-mart re,devi ne u n punct
de a tracţie n isti
nct i
v. Dana şicumi ne n e p ri
vi m î n och i cuacel aşigâ nd: acolo
mer gemPari su l este şi un t ărâm al desco peririlor ea nşeptt ate,di ctate d e
prox i
mi tă-ţ
iie g eograficesa u istonco-culturale,dar şi de a lte c rti
eri
i,i nteri
oare
Văzutdesus,or aşulesteoî nti
nder ededori nţe,oal ăturaredegol urişipl i-
nuri
cecreea zăî n su fletul f
erici
tului călător o es ţ
ăt urăde v i
seşiî mpliniri, de
idealuriat inse şi promisiuni respectate.Pari sulî nseamnă avr ea, mer eu ,
spu nea n ur oman t
ic nicurabi
l, VictorHugo. Iarnoivr em să edem v Mon tmartre,
acum.
Pansu li nst i
nct i
v
Parisiil
} punct ul cel mai dep ărtat ăe Parad i
s,e t otodată şisi ngu rull oc
unde d isperar ea acef i nb
e.( Emi l Cioran )
 Metroul caexp eri
men ti ; psi
hol ogic
ChiardacaPari su lt rebuie cu ceri
t cupasu l
, cob orâreaî n măru ntai
ele
met roului secular est e n ecesară ca experienţăi niţ
iati
că( a câ t
a oa re?)
. Cele H
l
i ni
i şerp uiesc
, urcă şico boară, seî ntretaie n î ' câtevazeci de p uncte şit e al
să
î
nt ot
dea una l a maipuţ i
n de 5 00 de met ride o rce
i estdi naţie ai cău t
al a Paris,
î
n af ară d e p erform anţat ehnicăşif uncţională, met rou l parizi
an – ch i
ar aşa
mur dar , mirosi
tor, zgom ot
os, aglomera, t saupoa te exactdi n aceste mot ive – se
l
audă şicu şt ii
nţ a se duce riiturişti
lor.
De l a poa l
elet urnului Mon tparn asse sărmi î n linia 12 cudest i
naţi
a
Pigall
e.Fi i
nd unul di nt re cele m ai t urist
ice rase
t e p (unct ăm, pe d rum, staţi
i ca
Assembl eeNaţ i
onal e,Concor de,Madel eme,Hauss- mann- Saint-Lazare),
muzi canţii şicerşet orii nu î ntârzi
e să -
şif acăapari ţ
ia. Dacădesp re ripmii mai
ştim câ te ceva, ascu l
tându- le erpertoriul form atdi n man el
e sau r
oman ţ
e cu l
ese
de p e mal ul Dâmbov iţei
, ceilalţ
i su nt la rân dul lor n işt
e fi gu ri
: cerşetoru
l
francezunva ven i niciodat ăkt i
ne ca să -
i dai bani î nainte d e a-ţ
i expune o
argumen taţ
ie,parcă scoa sădi n man ualel
e d e e rori
t că, men it
ă săt e con vi
ngă
(
nu să -ţi provoace i ml
a) căar e ca adevă rat nevoie d e b ani şidi n ce ca uze. Pe ot
t
parcu rsulj umăt ăiţ
i de or ă câ t dureazărumu d l met roului, nu f acem decât să
st
u
pa d
riiem
zi
anul fizi
on
sauomi i şi
prov i r
nciaea
lc
uli
ţi
.(
caCăci
t
egorimet
e n r
ouca
î lrestedes
e, u
ngusp
i r,ai
ţi
nu
trăprivi
şilegi
stat
ră i
nuî
n)ca
l îr
şie
dezvăluie ticu ril
e,obi ce iurile,si mpat ii
le şi ant ipatiil
e s au, di mpot rivă,f acet oate
ef
orturi l
e săl e iţnă su b ob r
oc, ceea ce ariăşipoa t
e d a naşt ere u nui sp ectacol.
Nicipari zi
anul cel mai ver sat nu se poa t
e descu rcaf ără pl an î n hăţ i
şu l
met roului. Ast f
elde h ărţi se ot p rocu
p ra rat gui t din ori cest aţ i
e ş i de a l orice
chioşc e d ziare, şico nţin î ndeo bşte,î n afară e d ras
t ee le met roului, şipe ce le ale
RER- ului sauau t
ob uzelor. Cel e maibune gh idurisu nt Pet it Plan de P aris şi
Paris P lan de P och e,unde se seşt găe şi un r epertoriu al st răzil
or şipozi ţionarea
exactă a fiecă rei staţi
i de met rou . Fiecărei
a di ntre ce l
e 1 4 l iniii i este at ri
buitao
culoare-co d. Spre exem plu, l i
nia 12, ca re ace
f l egătura nt îre c artierel
e
Mon tparn asse Mon şit mart re,ar e cu l
oarea ver de n îch i
s.Pen tru a afl a per onul
l
a ca r
e r teb
ui e săaşt ep taţi met roul, aveţi nevo ie d e d ouă r ep ere; st
aţial a ca re
coborâţ i şipunct ul term inus al l i
nieipe c are o folosiţ
i,î n su bteran, mai al esî n
st
aţ i
i-l
e-n od, câ nd aveţ i nevo i
e săf aceţi o co nex i
une de a lo l i
nie a l alta,
i
ndi catoarele vă î
ndru mă doa r sp re p unctele d e d estinaţie a le fi ecăreil inii
. Căi l
e
de acces r e sp
conexi
uni su nt indicate p ri
n panou riport ocali
i. Ca săaj ungeml a
st
aţ i
a Pi gall
e d e p e il
ni a 12, o d ată cob orâţiî n su bteran nu avem decât să
cău t
ăm i ndicatoru l spre P orte d e al Cnap effe,st aţi
at ermi nus.
Uni i dintre muzi canţ i
, maicu seam ă cei care aduc a pr ofesion i
şti, sunt
privi
ţi cusi mpat i
e,pen trucăpr odusu l munci il or eedca l
itate,uneori
surprinzăt or deunb ă.Cu t oate acest ea, mâini l
e se i şcă
m cu
greusp r
e
buzunar e.Chi arşiînf aţaacest uipubl icsubteranext r
em depr etenţios,sunt
unii care ân t
c
ă„ pe b and㔺icareu n î
nţ eleg,înj
urân d pe n eaoşa rom ân ească,
de ceunse eg al cu nid un cen tî ntr
-un vag onpl in. Cer şetorii cupr ogram, ad i
că
cei de p rin părţ il
e oclul ui
, au î nţeles erf
pect preca uţ i
af rancezu lui de anu se
l
ăsaî nşelat. Ei nu su nt ni ci
odată zd r
enţăroşi sau mur dari, nu- şiexh ibă ră nile
sau inva li
dităţil
e,adresâ ndu- seacel or că lători ca
re vo r să ştie ex act pentruce
dau bani i şicu m vor a ficeşt
iaf olosi
ţi,î ntr-adevă
r,î n met roul pari zi
an su nt
preapuţ ini filantropi şio su med enie de i „nvesti
tori
”. Dana î i numeşt e mai
si
mpl u, zgârci ţ
i. Oricum ar fi, î n scu rt
ul nost ruperiplu pri n Pari s avem ocazi
a
să con statăm că i n
mic n u scoat e maibi ne n î evi
den ţă ca racterul şi
temperamen tul parizianului decât o căl ăt
orie cumet roul.
ontmar
M t re
Staţi
a Pi gall
e ne sco ateîn cel ebrapi aţă cu celaaşinume,î n p li
n ca rt
ier
Mon tmart re,l a poa l
ele co l
inei,î nco njuraţi de ca barete,r estauran te,sex -
shopurişide u n trafic n ifernal. Adăpost al artişt
il
or nt î
r-o măsu ră cel puţ i
n la
f
elde mare ca şi Mon tparn asse, Mon tmart re se deoseb eşte de rt ca
i
erul din su d
pri
n f aptul cănumel e să u t ri
mit e al un „ munt e”rea l1 col i
na est e naturală, fost
ă
careră
i de p i
atră e p vrem ear omani l
or. Primi i creşt
i
ni s- au r efugiat aici
,
con
sal firm
vareaândept en
od i
nn
îţ
ăla
ţi tut
me, uroren
ca ped
cr
t i
nci
ru aoşil
or
fi maiersecu
pap r
oata
pţ
eir el
ei
d gi
os
Dumnedu
ezea şică
u
,ta
astfel, mai
protejaţi. Saint -Germ ain, cel care a î
ncreşt i
nat aşeza rea parisi
il
or,a f ost
mart iri
zat, în seco lul al 3- l
ea , pe acea st
ă co î
ină că t
re care e nîd
nreptăm.
Aş vr easăpotspu ne căsu ntem păt runşide ev l
avia ch emată de l upta
vechilorpari zienipent rupăst rareacredinţei,însănedi stragat enţiasex-
sh opurile cuparf um i nterl
opdi n Place i ga
Pl le,st abilimen tel
e n î car
e p atron i
i
ap roape căe tr tag e d mân ă pentrua ved ea l e„ sexe ur h
s scen e”
, baru rile cu
geam urimat e,dar cu ochiurisu ficient de i l
mpezi cât săgh i
ceştiînăunt ru,
lasciv erzemat e d e b ar, câtevaam de d e com pan i
e cuî nfăţişar
e sp ectaculoa să
(fuste u l
trami ni, cizm e d e p iel
e roşie p ână di ncol o d e gen unch i
, pâru l albast ru
cu sc l
ipici
) şipreţ uriex plozive.
Bru sc, î
nţeleg. Suntem l a bazaco l
inei, aco l
o unde i nst
inctel
eî şicer
dreptul,i ar co merţ ul cu ori ce mu(zică , alcoolşisex ) nu poa te fiî ngră di
t . Pe
măsu ră ce r ci
u col ina pe ori carei nt r
d
e st răduţele n î pant ă abruptă care
porn esci ndBul evar dele C l
ichy sa u Roch ech ouart, casel e sob re şi cochete d e p e
sp i
nareaeal d
ul ui şiBazi li
caSacr eC-oeu r din vârf fac ca pri
ma i mpr esi
e a su pra
cartierului să seuan nţ ez
e,dacanu cu mva să se r
an sft
orme com plet.
Parisuli nstincti v
Coa sta ăeAzu r este ser aî n car e cresc răa &câm le.Parisul este florări a,
(JeanCoi teau )„ Mon tmartre”ar r p
oveni, după uni iI stori
ci, de a l Munt ele u li M
arte zeu
( lr ăzb ou ilui lar omani )
. Alţi etimologipr etind căori gineanumel ui se
apropie matmul t de Munt ele uli Mer cur, saualMart iril
or. Di n 166, cân daf ost
anexa t Parisu l
ui, şipână n î secolul al 19- lea, Mon tmart re er a un săt uc n î care
locuit
orii cu l
tivau legume,pomi f ruct
iferi şivi ţă-de-vie.Când baron ul
Hau ssm an n a d ărâmatj umăt aet d i
n Pari s p entru a- şiî nfăp t
ui pl anuril
e de
urban ism, pari zi
enii au mi grat pe colina Mon t
mart re.Chi ri
ile mod ice,viaţ
a
bucolicăşiabundenţ avi nului(arti
zanat)auat rasnumeroşiart işti,cartierul
devenind o b oemă l a care au parti
cipat, pri ntre a l
ţi
i, Sal vador Dal i, Mali
sse,
Toulouse- Lautrec,Renoir.
Înaintând di n Place Pigall
e pe Bul evardul Roch echou art,t recem pe lângă
numer oaseagazi m ne densi trumen te muzi cale şiad mirăm pe i d
nafară vechea şi
legendara sa lă d e con cert
e L „a C i
ga l
e”( Grei eree)
l, unde s- au prod us p es
ronaje
precum Lou i
s A rmstron g,Ja cqu esBrel , Joseph ine B aker sauYves Montând.
Alături,oal t
ăsal ăcelebră,„Elysee-Mont mart re”,destinatărock- ului,pef aţada
căreia afi şui ne n ivit
ăl a un con cert Sâeveai .V
acr
e-SCoeur
Piaţa Anver s estel ocu l de unde î ncep e ascen si
uneasp re Bazi li
caSacre-
Coeu r 7 (1)
,ţ inta principala î- Izi
tat
orilor ca rti
eru l
ui. Nu ne ă lsă m prinşiî n
mr ej
ele co mer cai
nţil
or e d suven i
rurii ef
tine,dar n îcercăm casatnele coapte pe
car
Moneâma
paki
st
rtreanezi
est
ei sa
aul
sa ta
arab
t:aiiroa
p lepeprep
a
lară
ori alfi
ce eca
ră,r
o e
l
ap co
l
ţ
oaişo
l
elr d
e coeli st
rad
nei ă,pF
şi eostul
espasă
lnat
duac
din faţa Bazi li
că ! Zumză ie d e omul ţime p estri
ţă de tu ri
şti şil ocalni
ci.
Colina devi ne abru ptă. Ri nă su s,l a Bazi li
că, sepoa te aj ungefie pe scă ri
(
peste 2 00 de r tepte), fie c u f unicularul. Acest a est
e u n f elde i l
ft ob l
ic care rcău
paralelcuscă rile.Dacăaveţ i prin buzu nar e u n bil
etde met rou nef olosi
t,e b ine
de ştiut căo u rcare cuf uni cu l
arul cost ă cât o călătorie cumet rou l
. Esp lanada
şisc ăril
e di n f aţa
Bazi li
că! Of eră o panoram ă sp l
en didă asu pra oraşu lui
.I nteriorul este
decorat cumozai cu ri
,i ar sp aţiul este ex trem de gen eros, mot i
v p entruca re nî
Sacre-Coeu r aul oc recv
f ent con cert
e d e gosp elsauor gă.
Bazi li
caSacre- Coeu r
, Pl acedu Parvi s du Sacre- Coeu r. Met rou ; Anver s,
Abesses,Deschi să:9. 00-19.00,sau9. 00-1800î nperioadaoct ombri e-mart i
e.
Int
rarea este ilberă. Pentruvi zi
tareaomu dl ui şia cript el
or, se ercep
p e ot axă de
5 eu ro.Con struită nître 1873 şi1919, bi serica n„I
imii Mări mmoa se” a ost
f
desem nată cal oc l aispăşirii păcatelor e d moa rt
e com ise e d parizieni pe i t
mpul
Comuneide a l 1 871 şia ost f finan ţată pri n don aţ
ii
le p ublice a est pe 1 0
milioa
ne d e cred i
ncioş i
. Gal erii
le de gi ps d i
n su bteran au f ăcu t necesa ră
construcţi
a u neif undaţ iifoa rte adânci . La e tmelie au f ostî ngrop aţi 83 de p il
on i
care a u născu tl egenda p otrvi
it că reia B azili
caest e cea car e nîcăsu sţi
ne co l
ina
Mon tmartr e,şinu i nvers.Cu o a fţadă al bă în stilroman- bizantin, bi seri
caest e
carac t
eristi
căgu stului eclect
ic a l secolului al 19-leasta născu t vii co ntroverse
esteti
ce şi pol i
tice.
Celpuţ i
n a lfelde i nt eresantă caş!Sacre- Coeu r este bi seri
caSai nt-Pi
err
e
de M ontmartre,aflat ă a l
ături. Aşezat ă p e ocu
l l unui f ost tem plu închinatzeu l
ui
Mart e d eveni
tl ăca ş de cu lt mer ovingian în seco l
ul al 5-lea , biseri
caact uală
dat ează i n
d sec ol
ul al 12- lea , câ nd a f ostr enovată de că lugă riiben edicti
ni.
Străduţel
e ne poa rt
ăi nva raibil spre Placedu Terâre (
116) , un sp aţiu
rectangu l
ar ale că ru ilaturisu nt form ate d e eras
t e şi restauran te airî ntreg
perimet rul est
e o cu pat de p ictori, dese natori
, graficieni care-şiex pun lucrările
şi-
ţ ifac port ret
ul în t oatet eh ni ci
le posibile,Fosta pi aţ
ă să t
ea scă, veche de pest e
şase su t
e d e ani, este u na di nâre e celmaipop ulare oca
l ţ ii din Paris.Cân d
răsa r
e soa rel
e d in sp ateel cu poleiSacr eC-oeur, aveţ
i parte d e singu rul momen t
li
niştit al zil
ei, ne n if
orm eazăch elneru l uneia dintre era
tse le d i
n j ur, mereu
dispus săa iopauză e d con versaţie.Zon a est
e p rea i t
p
orească nu şi
ne
îndurăm s- o părăsim at âtde e rpede,aşa că ncer
îcămsă găsi m un r estaurant
simpat i
c,l ucrucare se ovedeşt
d e ex trem de greu în li
psaunor nf i
orm aţii
prealab i
le,cadof erta este d escu mpăn i
t or e dbogată.I ni
ma ne d ă gh es să
intrăm l a A k mer e C atherine,un l ocal arătos i t
suat chiar î n piaţă şica re af
ce
p
fa
r rtet
ecven di
n
a i
st
t şi ori
deaF Dr
anat
n ţ
ei
on,,se
înfiinaţ
at
p
re n î1
că a8i73ade
ci apăo oa
rutr ecare
curant ulath
„eri
C
bi n
ste (
ro” L
em
„ oi
repne,
ede”,în
ru să), adus d e o cupanţ ii ru şi
,i uţiiaf oame,set e şi mâni e,ca re as-
u i nstalat pe
colină n î 1814. Sea ra, un pi anistşio câ ntăreaţ
ă n e r tansp ortăî n Pari sul
glorios a l ep odi de n îflorire rt ai
stică, dar p reţuri
le n e a lungăî ncăde a li ntrare:
un men iu fix cos t
ă a l Mer e C atherim î nt r
e 20şi40de eu ro.
Al egem pân ăI a urmă Le Pi chetdu Ter t
re( „pichet ”î nseam nă „carafa”,
recipien t
ul de st i
clăî n ca re serveşt se e a l rest
auran t vi nul de ca să).Î ntr-un
deco r erm
f ecă tor, asi gurat de a tblourile ce deapănă i storia ca rit
erului
, aflăm că
în f ostul ca baretca re u fncţiona o dini oară a iciau deb ut at Char les znAavo ur şi
Gilbert Beca ud, i ar a l bar sent â
îlnea u cupri et
enii Pica sso sau Ren oir.
Tradi ţ
ional esuntsupadeceapă,servi tăcuof eli
edepâi neprăj ită,acoperi t
ăcu
brânzăt opită,sau„ boeufbourgui gnon”,f ripturadevi tăpr eparat ăî nsosdi n
vinr oşudeBur gundi a.Prânzulnecost ă13, 50eur odepersoană,i arpent ru
cina a m fi pl ăt i
t 25 de eu ro.
Mon tmart re est e o zon ă con vivială pri n excelenţă. Cart ierul nu ducel i
psă
de e rstau ran t
e cumuzi că, pub- urit radi ţi
on al
e,dar ad evărat a p robl
emă est e
alegerea or. Nlu puţ i
ne su nt loca l
urile d ezam ăgi
toare,unde p reţuril
e su nt
usturăt oare,i ar p rodusel e,at mos feraau s servici
ul lasăde d orit,lată câ t
eva
adrese din zon ă, de u t
ili
za t cuoc hiiî nch i
şi:l a Petaudi ere, rue N orvins n r,7
(l
ângăPl ace u d Tert re)
. Pi ano-bar cu r estauran tîn st il
ul hanuri lor e d odinioară
care a sigu ră o at mosf erăni a
mat ăt ott impul zi l
ei. Degu stare d e vin art i
zan al.
Men iu: 14- 25 eu r
o.Le o zuave des besses,
A rue D uran ti
n nr . 8. Sală n iti
mă,
preferată e a d
cotriiteat rel
or i n
d zon a şlob işnuiţi
i ca sei
. Mesel e d e m arm ură şi
covoru l creează n u spaţ iu ined it Reţete orgi
inale şi rafinat e d i
n bucă tăria
franţuzeasca. Men iu prân z:15 eu ro.Men i
u cina:17- 22 eu ro U n pah ar den: vi2
euro.Un ze br e îMon tmari re,ru e Lep ic nr. 38. Rest o-bar ucambi anţa ga l
ben ă
sau roşi e,î n f uncţie d e va riaţii
le ulmi ni
iî n sa lă. Ideal şisi mpati
c p en t
ruun
prân z arpid. Men iu: 12- 20 eu r
o.
bessA
es
T eşi m di n o zna Pl ace du Ter tr
e,unde seî ngh e-I suie doipi ctori pe met ru
pătrat, deşi ch i
purile u trişt
il
or su nt ades eorimai i nteresante d ecâtt ablouril
e
l
or, şipur cedem l
a plimbar e p ri
n rue N orvins,Apucăml a dreapta pe ru e des
Sau âes st {
rada Şal ăi
l
or) şini merim, l a număru l 22, î n f aţa uneicăsu ţ
e o tatăî n
rozol o
crat
ă. Est e vesti
t ul ca baret le L apin agile 7(5) ( I
ep urel
e celsp ri
nt en)
,
den umi tla 1 860 Cabar etul Asa snii
lor
, ga zdă până n î 1914 al scri itori
lor şi
pictori
lor i n
d ca rit
er. Celmai bun cl ient era, fără nd îoială, Amed eoModi gli
ani,
Maiput eaufi văzu ţila mese le ascu nse nîpen umbră p oetul Verl
aine s au
politi
cianul Câemen ceau. I ntraţi şisa vuraţiim pahar de vi n (de p r
eferi
nţ ă fiert,
cuscorţ işoară)î n com pani a cân tăreţi
lor care rezesc
t emori m a băt rânelor
şanson et
Muezeu
r
fa
lnceze.
Mon tmart re,rue Cor t
otnr . 12, la doipaşi de cab areutl cunume
de roză tor r uecheat.I mobilul
, ca r
e d atează i n
d seco l
ul al 17- l
ea,i -a aparţ i
nut
uneiact ri
ţe d in tru pa l ui Mol i
ere. În se colul 20, clădirea a deve nit ateli
erul
unor p i
ctori, printre ca re enRoi r sau Ut ril
lo. Muzeu l ref
ace st iori
a sa tului şi,
ulteri
or, cartierului Mon tmartre.Ut il pen t
ruafl area unor an ecdote sa vuroase
despre rt aişt
ii celebrica re ua l ocuitî n zo nă.
Reven i
m l a st rad a Norvins şi,î nainte de a cob orî pe scări l
ef ăcu t
e anume
pentru a maiaru ncaun och i ad mirativ acoperişuril
or Pa risului caree n
aşteaptăl a bază, i
nt răm pen t
ru cât eva mi nute n î Espace o Mntmartre-Salvador
Dali.Î n dou ă vast e n îcă
peri di n subsol sunt exp use scu lpturi, gravu rişi
l
itografii ale marel ui su prarealist
. Reg i
at eatral
ă, il
umi narea i
nteli
gentă şi
i
nt ervenţi
ile vociil ui Dal iî nsu şicreea zăo at mosferă st
ran ie,nu t ocmai l i
psită
de u mor . Muzeu l
, sit uat în ru e Pou l
botl a număru l 11, est e d eschi
s zilnic nîtr
e
10.00 şi18. 00.
Fiecare străduţ ă, fieca r
e ca săascu nde o i st
orie care meri tă povestit
ă.
Mon tmart re este p oate z ona ceaai mden să i d
n Pa ris nî mat eir
e d e an ecdote şi
cusi guranţă est e ca rtieru
l cucea mai mar e d ensit
ate d e celeb ri
tăţi pe met ru
pătrat, Ne o prim, mi raţi,în f aţa uneimori de vâ nt a că r eiapari ţ
ii dintre două
i
mobi l
e stârn eşte niteresu l
Parisuli nsti
nctiv
 Pari
su l est* capi t
ala di vi
nel or t entaţi
i*( 2oe Val ăes)t recăt
oril
or. Est e
Moul i
n de a I Gal ett
e l (
a co l
ţul di ntre răzi
stl e Lepic ş i Gi rardon), ulti
ma
supravieţuitoa
re a o mri
lor n di Mon tmart re,care t ează
da e d al 1622.
Mecan ismul eiest e nit act, pe d ep l
in f uncţional, dar ad mi raţi
a se rant sform ăî n
groază nd câ
aflăm că, în t impul i nvazi eiru so-prusace aari Psului,î n 1814, cei
patruf raţ
i Deb ray, propri etari
i mori i
, au apărat -
o cuat ât a nîverşunare ncâ ît
unul di ntre ei af ostci opârţit şiră stignit pe a rpi
ile e i
. Spre f âs
rşituî ace l
uiaşi
secoî, moa ra s-a r t
an sform atî n î avernă,unde ve nea să bea n u pah are! Şi
VincentVanGogh,l ocuitoralcart ierului.
Casal ui Tri st
an Tzara, aven ue Junotn r . 15, î n con t
inuareast răzii
Norvins,di ncolo d e P iaţa M. Ayme,se afl ă ca sa con st
ruit a nî 1926 pen t
ru
poetul dad aistde ori gine o rmân ă,un mel anj de stilurimod er
ne ap arent
surprinzătorpen trudrumeţ ul ab ia amfi liari
zat cuMon t
mart re.Aven ue Ju not
este nîsăcon siderată un „ Champs- El ysees”ca ral
it
erului. Aicil ocuiesc astăzi
parizi
en i bogaţi şiso fisticaţi.
Pe scări sau pe st răduţeî ntortoch eat
e,cob orâm colina şiaj ungemî n
Piaţa A besses. Uşor de e rcu noscu t după i nl
raiea m on umen tal
a n î staţia d e
metrou , car^ s~ întâmpl ă de al tf
elsăfie cea maiad âncădi n Pari s 3(0 de met ri
).
P
peregăp
e
t reţ
i
esc i st
eapţi
u
tei
,
ri f
stresce
ul careiuese
ico
vlorat
i
nd emet
cu
r sc
ou e n
et
pen d
e pvi
ru ama
ţ
riă moo
an
răt
-maîrt
n reză
acest l
carîi
t
er.
Hect orGui mard (1B67-1942) est e arhitect
ul care, laî nceputuril
e
met rou l
ui pari zi
an, a creat î
n st i
l ArtNouvea u i nt
rări decorative ast
fuoa se nî
st aţi
i, pen trua- i convingepe o l
cu itori
i reti
cenţiî n faţa ace sei
t minuni a t ehnici
i
săf olosea scă noul mi jl
oc e dr tansp ort. Din fierşibet on, Gui mard i
zbu t
eşte să
rea li
zezeot i
mvel
e fl orale şi animal e d atori
tă că rora cele mai vech i staţ
ii de
met roupari ziansu nt uşor de ercu noscu t. Ca u rmare a cesat ui succes,se poa te
vorbide„ stilulme tr
o” .
Mou li
n Rou ge
Di n Pi aaţ Abesse s con ti
nuăm peşar ad a cuacel aşi nume şine
int er
sectăm curu e L epi
c,una d i
nt re cele mai com ecral
ie şi an i
mate art er
e d in
Mon tmar tre.Dacă eg al
em să r u
cămpe u re Lepic,l a număr ul 54găs im cas a nî
ca re,l a et ajul al treilea, a oc
lui t Vi ncent Van Goghî mpr eună cuf ratel
e să u,
Theo.Noicoborâm î nsă,iarImpasulMări eBlanche( prinRueConsâance)sau
Pasa jul Lep i
c d au î ntr-
adevărăsu mr at ermen ului „I
es olfi
es neb( unii
le)de
Mon tmart re”. Mi cul carti
erascu ns n î acest
e pa saje seamăn ă maicu rând cu
unDi sneylan d saucuun r omangot i
c d e W alt
erScot t.În ori ce caz, ne simţim
tran spuşiî n at mosfera fil melor meh
A e sau Mou l
in Rou ge, l
a ve derea ces
at or
co nstrucţii neo goti
ce, de u n kitsdi rară ega lîn Pari s.
St rad a Lep i
c ne ad ucepe Bul evar
dul Cl ich
y unde,i med iatla dr eapt
a,
recu noa ştem ari pile celeimaicel eb re Mori Roşii( 74) din lume,ca re n -
a măci nat
nici
odat ă alt
cev a decât bani i muşt eri
ilor. Vestit
ul ca baret est
e situat în Pi aţa
Blanche A (l
bă), den umi r
e ca re ami nteşte d e ost
f el
e ca riere de gips.Con tinuând
j
oculcr omatic,trebuiesăspunem căneaflăm î nperi metrulcelmair oz-bon-
bonalPari sului.Sex-shopurileşisex-baruri lecelemaideocheat eseînşiră
tocmaidi n Pi aţa Pigall
e,de u nde n e-am porn it aventura p ri
n Mon tmartre,pân ă
î
n Pi aţa Blanch e şi maidep art
e,sp re P iaţa Cl i
chy. Un amest escevern osi mil de
burgheziesubţ i
re(reprezentatădecl i
entel aMoul inRouge) ,promi scui
tate
groasă( lucrători
i şiamat orii de sen za ţ
iit aridi n maga zniel
e d e vândut sex
total
), pub-uril uxoaseşirăm ăşiţ
e a le u nor at eli
ereedp i
ctoriceleb ri(Dega s,
Man et, Chavan nes)
, Epoca ed gl orie a cab aretului Mou li
n Rou ge, cr
eat In 1889,
s-a sti
ns o a d
ta cuf umul unui i ncen diu care -a ldi
strus n îtimpul pri mul ui
războimondi al. De a tunci, dansatoa r
el e p(rintrecel e m ai celebre,Yvet t
e
Guilbert, Jane A vri
l), animatorii(Val entin le D esosse, La Goul ue)şicl ienţii au
î
ncepu t să m i
greez sp re Mon tparnasseecon R struitî n 1924, cab aretul pr ezint
ă
până n î zilel
e n oastr
e u n program de e rvistă care p ăstrează cu st
rălucire
tradi
ţia rfenchcan -can-ului
. Ved ete p recum El ton Joh n sauLi za i Mnell
i s- au
produs pe i t
mi
ca sce nă d e al Mou l
in Rou ge. Spectacolul Ia Mou l
in Rou ge poa t
e
fi văzu t de a l masă , unde est e ob l
igatorie e rzervarea nui umen i
u, cupr eţuri
cupri
poziţ
inse
on nt
area î
re 7 5or
mesel şi 1f
6
aţă0ddee scen
eur
o,
ă,î n f
sau udne
cţie
a
Ib d
ear,ca
l
ui
t
nat
deasp
e men
ectiuo
atluru
ilşit de
reb ui
e să
consum e măc arun pahar mic de şampani e de 12eur o.
Ni mic mai pot rvi
it,î n acea stă ambi anţă, decât o vi zit
ăl a muzeu l sexului
.
Pe p atruni veluri
, avem ocazi
a de aad mi ra de a l ob iect
e d e cu l
tî nch inat
e zeu l
ui
sex şiaduse e d p e o tate cont inen t
ele p ână l a„ fun- sex” a şi
rtă er oit
că
contem porană.
Muzeu l Erotismul ui, Bul evardu l Clich y nr. 72. Met rou: Blan che,Pi gall
e.
Desch i
s zilnic:10. 00-2.00. Pest e 2 000 de exp onate nî acest muzeupri vat,
deschis nî 1997. Acces: 7 eu ro.
Mari l
e magazi ne
T e-am ob i
şn uit cadi ntr-o pi aţăi mpor -
1N a tn t
ă săsef orm ee z o st radă
purtând acel aşi nume şi am r emarcat că, de ob icei
, acea sta este art era cea ai m
importan t
ă car e porn eşte d in pi aţa respect ivă. Cobor âm şinoipe ru e B lanche,
pri
ntre mob
i i le eclecti
ce, unde co ioane g receştifac ca săbună cuf aţade d i
n oţ el
şi sti
clă.
Coti
nd l a dr eapta,pe rue de l a Tou r desDames( Strada Tu rnul ui cu
Dame) , şiap oipuţ in la st ânga e p ure LaRDcr r
efou caufd, putem pet rece oăor
în uimi t
oru l muzeu -ateiler
-locuinţă G ustave or Meaude a l n umăru l 14. Desch i
s:
11.00-17.15 ( l
uni şimi ercuri) sa u 10. 00- 1245; 14. 00-17.15 ( marţiî nch is).
Acces:3eur o.În1695,mar el
epi ctorsi mbolistşi -
aamenaj atconaculî nmuzeu.
Găsim ai cit ablouride d imen siuni mi ci, mari saui men se, înfăţi
şând scen e
stranii, al
ego rii pătrunse e d oi maginaţi
e u i
mitoare,r eprezen tând cuprecă dere
scen e biblicesa u mi tol
ogiceca rei -
au influen ţ
at pe su prarealişti
.
Rue Bl anch e ne aduceî n faţa Biserici
i Trinite d'Esti
en ne d'Orves (73), Din
piaţa careart po
ă acelaşi nume p utem f ace l
a dr eapta pe b ulevardul Cl i
ch y, de
unde p ornescn î raze ră st
zibot ezat
e după d if
erite oraşe rop en
eue.Rue d e
Buca rest, de p i
ldă, nu meri t
ă e fort
ul unui oco î
, căciî n af ara d enumi rii nu se
remarcări npni mic.Di ncolo d e a cestmi ni-cart
ierse afl ă G ara ai Snt-
Laza re,
una di ntr
e cel e maivech i din Paris şi cea maii mpresionant ă arh itect
ural .
Con tinuăm săcobor âm perue del a Chau sseed' Antin( numel e i sepoaâ e
traduce cu Caleade A lt
ădat ă), o arter
ă com ecrailă pentrut oa te buzunarel e,i ar
f
eb ra com ecrail
ă a Pari sului mari lor amga zi
ne n îcepe săse acă f simţ it
ă.Cu al
şaseleasi mţ ,t i
pic emfinin, al cu mpărăturilor, Dana mă avert izează ncă u
put em rata cazoai uneivi zi
te,măca r de cu ri
ozit
ate,î n Gal eri i
le Lafayett
e 7 (6).
Am aj unsî ntr-adevărpeBul evardulHaussmann,chi arî nloculundeseri di
că
acest mall de u lx cuun holi nteri
or o mn umen tal, amen ajatî n sti
l Art Nou veau
şimândrm du- se cu o men
i să cu polă din st i
clă.Con st
ru i
tî n pl i
nă erv
f oa re B el
le
Epoqu e,în 1908, f aimosu l centru com ecral
i a p orni
t de a l un bou ti
qu e nifim
pen trua se nt îinde a zi(pe vert i
cală şiori zontală) pe 1 20 de mi i de met ripătraţ
i
.
A l
ă
prit
nuri
p,
rma
eţ ga
uri
lzi
e nel
ePrmt
ceva ma e
imprsu
ed (
7 7)su
se an
cftînc
coă
n şi
cu rma
en ţive
ă chi,
vecind
ia
lt
orâ
.nddi n1881,şi
Galerii
le Lafayet te,Bul evardu l Haussm an n nr . 64. Desch i
s:9. 30-1900 ( joi
nocturnă p ână al 2 2.00), Dumi nică nî chis.Se au l dă cu60000 de vi zit
at ori pe
zi. Printemps,Bul evar dul Hau ssm an n nr . 40. Acel aşi ora.r
Parisuli nsti
ncti v
N-am vă zut ni ciodat ă at âteamaga zn i
e de hai ne la Pari sţ i ni
ciod atăf etele
n-au f
ost matdez brăcat e.QeanMi sâk r)
Bou ti
qu e-
un demar ca şiun an ume snobi sm par iziant eî ndeam nă să
intri
, săad miri
, ch i
ar să prob ezi , poa te să şicu mperi un ni mic,un fleac care
să-ţi ami ntească de G al
erii saupe care1să- f
adcad ou . Cel
e d ouă per ioade
anual e ale so l
durilor su nt adevăra t
ele să rbători al
e co nsu mat ori
lor şi su nt
stabili
te p ri
n l egea l nivel naţ i
on al. Prima î ncep e med
i i at după anul nou şi
dur ează la Paris p ână sp re u jmăt ateal uniif eb ruarie.Cea l
altă perioadă de
reduceri are ocl a l sfârşitul veri i,î n augu stşisep tembrie.At uncipreţ uril
e p ot
cob orî
, ch i
ar şi î
n bou -ti
qu e-urile mari l
or ea cr t
ori de mod ă sau al e par -
fumeri l
or, până l a 50- 75 l a su tă. Daţ i buzn al aî nceputul soldurilor
, că cisp re
sfârştinu mairămânde vân zar e d ecât mărf uril
e p e care n u le vrea i n
men i
.
Marile Bul evarde
Ne afl ăm î n aşa- numi ta zon ă a Mar ilorBul ev arde, concepu t
e su b dom ni a
lui Ludov ic al XlV- lea, şimod ern iza t
e de v i
zionaru l baron- pr
efect
-arhitect, Fie
că r p
elungesc bu levardul Hau ss man n, ca d B. Mon tmart re,Poi ssoni
ere,Bon ne-
Nou velle,Sai nt-Den i
s,Sai nt-Marâin, saucăf ac u ngh i cuacest a,caBd.
Itali
en i
lor, aceste a rtereuaf ostt ăi
ate d e-a cu rm ezişul Parisul
ui î n urm a
victorii
lordel a1670.Cum l iniadeapărar eacapi taleiaf ostdegajatăla
frontierel
e ţă ri
i,a f ost crea t un şir d e s trăzil argi, regale,pe c are ua fost
instalate d ouă ar curide r tuimf pentrua cel ebra victorii
le Regelui Soa r
e
Ul t
erior, Marile B uleva rde a u devenit un l oc avo
f ri t de p etrecer
e at impului l
iber
pen trupari zi
eni, aiciî nmul ţi
ndu-se vod evi
lurile d (
e u nde şi den umireade
„teatrude b ulevard”), cafen el
ele,mari l
e c onaceari stocrati
ce( numi te nîf ranceză
„hotesl p arti
cu l
iers”)
, To t aiciau apăru t pri mele c inemat ograf
e d in Paris,Le
Gran d Rex i şMax Li nâer Rmor amo.Con tinuân du -sepâ nă a l actuala P i
aţă a
Rep ublicii
, Mari l
e B ulevarde a u ol ungi me o tatlă de 3ki lometrişiau con st
it
uit
mod el
ul imi tatde b aron ul Hau ssmann l a cre area or cel
l
alte mari arter
e
parizien e,largi, drep t
e şif uncţi
onale,î n zilele noast re, ele au dev enit
ultracomer cal
ie şi şi-au pi erdut farm ecul de od ini
oa r
ă, cân tat de Y ves on Mt
ând:
„J'aime fi âiiersu rI es r G
an ds B oul
evards” (
Ador săoi nh
ăresc pe ari
leM
Bul evarde).
Muze ul Gt evin ( 78), Bul evar
dul Mon tmart te nr , 10, Met r
ou : Richeli
eu
Drou ot. Desch is zilnic 1 3.00-19.00 ţin vaca ntele şco l
are0. 1
00-19.00). Muzeul
figu
conţri
i
nl
or
e u ndet
eatr
cea
a,cr
ru deeatuî
l
i non
zi 1
i682,
sm şisi
t
uunatpî
anl
atr
-
tua
nldmiecor
raj orde
el cuarm
( m
ur
ogliăzi
n şi
paaur
ral,
elma
.i
e)
Sunt r ep rezentate p ersonal i
tăţi diverse, de a l regele L udovic el XlV-iea, Mări a
Ant oanet aşiNapol eonpânăl aPapaf oanPaufaf( Mea,Ge' rar dDepar dt eu,
Mi chael Jackson sauZi dan e şi Ron aldo.Acce s:15 eu ro,pen tru copi i 9 eu ro.
Pal atul Garn ier- Piaţ a Oper ei- Madel eine
LaGai eri
iie Lafayette,( Hau ssm an n col ţ cuChau ssee d'Ant in), ne afl ăm I a
mi cădi stan ţă de P iaţa Oper ei( 42), botezat ă după unul di ntre si mbol urile
Pari sului: sed i
ul op er eivech i
, con st
ru it de C harlesGarn ier nî1874, I a ord i
nul
împărat ului Napol eon al l il
-Iea. Clădirea oscileazăî nt re abrociş stil
ul neo -
ren ascent ist
. Faţ ada şii nt eri
oarele su nt at ât de n îcă rcat
e c u scu l
pturi , st
at uete
auri t
e ş i deco raţi
if astuoase, încât până şiî mpăr atul ct it
or a fosted n
umeri t.
Întrebân du-I pe G arn i
erî n ce i st
l est e p ână a I u rm ă const ru i
tă Oper a,
arhi t
ectul a dat o rep li
cărăm asăcel ebră; „
Vai, Si re,dar est e st i
lul Napol eon al
IlI
-lea!”. Marm ura b a
unden tă, f
r esc
ele,st uca t
urile a lborioase, ex trava ganţa şi
veseliacar eţâşnescdi nt oatăaceast ăsimf oniepol i
cromăsuntmăr cial eunei
ep oci prosp er
e,domi nate d e p lanuril
e araon
f i ce e alu rbanistului Hau ssm ann şi
preocu pat e s ă-şiarat e b elşu gul
. Con troversa ref
eritoa re al exist en ţ
a unui r âu
su bteran ca re cu rge e p sub cl ădir
eaOper eişise va rsăî nt î
-un f ocl af elde
su bteran şisecret nu s- au st ins n i
cipână azi . Mul ţiturişti so l
icit
ă să -
1 va dă şi
mai al es am ericanii oferă su me mari de b ani cu stozilor,în sp er anţa căvor
întâlni f aimoa sa„ f
ant omă de a l Oper ă”, Pal at
ul Oper eiGarn i
er , Place e d
l'
Oper a. Met rou : Opet a. Desch Ss;10. 00-16.30, viate n îsoţite n
î fieca re zi la
12.00 pen t
ru gru puri de p est
e 1 0 per soane.Acces: 6 eu ro,pen tru copii 3 eu ro.
Tavanuli mpr esionant eisălidespect acole,cuocapaci t
atede2100del ocuri,
este p ict
atde M arc nagaC l l. Scen a p oate su sţ
ine 4 50 de act ori,iar mag nificu l
candel abrude cri st
al câ nt ăreşte 6t on e.De a l desch ider eanoii Oper e B ast
ill
e,
Opera arn Gi er a deven i
t Pal atul dansu l
ui şiest e nî excl usi
vit
ate destinat
balet ului.
Avenue de l '
Oper a, cr eaţi
e a acel uiaşiHaussm ann, caşicel el
al
te
bul evar decepornescdi nPi aţaOperei( I
talienil
orşiCapuci nel or),sedeschide
drept ca oriceart eră h au ssm anni ană sp re Luvru şiComedi a Fran cez
ă.
AvansândpeBul evardulCapuci nelor,transf ormatpenesi mţ i
teî nBulevardul
Madel eine,aj ungemî n pi aţa şiî n faţa cel eimai bi zare b iseri
cidi n Paris,
singu ru llăca ş d e cu l
t di n Fr anţa p e al cărui acoperiş n u este mon tată o cru ce.
Cu aspect de e tm plu gr ec esc se
(amăn ă ca ou dă p icături de ap ă cuPa rtenonul
din At ena), bisericaî nchinat ă Mări eiMagd alena priveşte caî ntr-o ogli
ndă
faţada Pal at
ul ui Bou rbon( Adunar eaNaţ ional
a), aflat de part
eaceal al
tă a St răzi
i
Rega le,Pi eţeiCon cord e şi Senei. Vr eme d e câteva zeci de a ni de a l con st
rucţi
a
saî n 1757, dest inaţ i
a u riaşului ed ificiu a ost
f nesi gu ră. Napoleon I a ost
f cel
car
sal
ee cu
aceri
ot
ht
ă rât
oa ,î
re.n
Int180
erio6,lca
ru ne Masud
el
rpei
rn
n
ie
de săp
rinevi
dnăea
răc u
ln st
a tem
i
lup
ll
uuiîdnach
sii
nat
c, caarm
reae tor
l
contrasteazăut ern
pi c cusen zaţ
ia d e m egaloman ie pe care o n iduce ext eri
oru l
.
Dacăaveţ i şansa e d a scu
al ta u n con cert de orgă n bi î
ser i
ca M adelei
ne 3 (8)
, n-o
rat
aţ i
, că ciacu sticaest e ext r
aord i
nară, Sea ra n î Faubou rg S aint-Hon ore –
Vendome
Se î nserează, Parisul seapri nde şine arata f
aţal ui scl i
pitoare,
misterioasăşit ot
od ată gran di
oa sa, pe ca re ziua şisoa rele n u f ac d ecât săI e
promită.
Piaţa Mad elei
ne es te,pen t
ru unel e gu sturi gurman de,cumul t mai
i
nteresa ntă decâ t biserica.
Pari su linsti
nctiv
Sexu l,Ia Pari s,ar e ch i
tul ginga ş ştşol dul rotund, f /ea n- Mncois Regn ard)
Teras e şicioco l
atieri
, bru tarişivi nariţ in cuot tdi nadi nsul să enl ase
gura p aă. Dana est e,fără ăsşt i
e,pe c ale sădevi nă f eri
cită şinef erici
tăî n
acel
aşi timp. Di n rue R oyale,facem brusc dre apta pe u je d u Fa ubou rg Saint-
Hon ore şi ne găsim pe n eanunţate n î parad i
su l marilor r eat
c ori de mod ă.
Sunt em ch iar nî carti
eru l unde şiî dau coa te b outi
qe-urjle Y vesai S
nt-Laurent,
Ungaro, Dolce &Gab anna,Ceru tt
i, Son i
a Ryk i
elşiat âţia al ţi gran zipe ca re nici
nu-i cu noa ştem, dar care pafcuat âtmaisu bji
rişi– con secinţă fi r
ea scămai -
scumpi . Răzb ouil vitri
nelor este n î floa re.Ce n -ar da desi gn erii de a l Thierry
Mugl ersăşt ie cum î şimaiaran jează jean-Pau l Gau l
ti
er i t
vri
na săp tămân a asta!
Bou ti
qu e-unle su nt pust i
i, nu pen trucăar fi î nch ise, cipen t
rucă i ci
a nu i nt
ri
săpri veşt i
, even tual săpâpăi mat eri
alul şipe u rm ă s ăt e ret ragi panicat,
invocând o d ur ereedd inţi. Preţuril
e n u sunt de a l
tfelafişa t
e p e n i
căieri
, prin
urmar e ni d n u ne pu t
em măcar î
nchi puil a ce su me as tronomi ceaj ungeo
simplă u fstă d(e al tf
elnu f oa rt
e arăt oasă, după p ărerea m ea
,i med i
at amen dat
ă
tăios)
. Est e cart ierul( „f
aubourg” astaî nseamnă) î nalteiso cet
iăţi,î ncă<f e p e
vremeal uiLudovi calXl V-leanul ocuiauai cidecâtmari iaristocraţi
.Pent runoi ,
este n ucolţ
işor al Pari sului inacc esibi
l.
Pe aceea şist radă a bani lorşiput erii segă seşte Palatul Et ysee( 49), sediul
preşedinţieirep ubl iciifran ceze, Soldaţii din ga rdade o noare,ca re ă pzesc
intrar
eam Pal at, au ord in, caşicei de kLon dra, sănu arat e nicio rea cţ
ie aî
ceea ce se ntâmp
î l ă p e stradă, dacă i gu
s ranţa o biect
ivu l
ui pe ca re-
1 au î n grij
ă
nu est e a men inţat ă. Turişti
iî i pr ovoacăî n f elşich ip, glumi nd şif otografiindu-
se cu ei
, doa r-doa ri e-or musl ge n u zâm bet. Ne n îtoarcempe r totuaru l opus,
oca ze
i d e amai „ l
inge” nişte v i
trine,dar ca rti
eru lluxul ui fără ronft i
erencă î nu
s-a etmri nat, pen t
ru că j u
angemî n Pl ace en V
dome 4 (0), Con struităî n secolul al
17- Seacapi aţă rega l
ă( rect
angu lară, punând î n va l
oa re alturil
e n îchise, sparte
de osi ngu ră st radă) şir econstru i
tăî n cel de-al18- leasu b form ă ort ogonală,
P
pi
eaţae V
en
rgeledom
L
ud e
ovia ost
c a
lfXcad
iV-r
lul al
ea es
caî pen
t
mpăratru ro an
om st
at
.uAi
ef mp
iu
ost nn
uăt
ot
mi a
ărePke
r p
r
ce ezent
ou
Liân
s deu
l-1
Grand ( Ludovic ce l Mare)până l a Revol uţie,câ nd st atui aaf ostri mi
tsăl at opit
.
Napol eon I es te c elca re a i
nst alat în l oc oco l
oană î n so l
daţil
or să i
, victorioşila
Aust erlitz.
Col oana din Pl ace Vendome,i mi t
aţie a col umneil ui Traan
i dela Roma,a
fost ridicatăî n 1806 stco nstru ită din met alul pr ove
ni t de a lt unuri le aust ri
ece
topite.Basot eliefut ile nî sp i
ralăi stori
sesc ca mpani a napol eoniană di n 1805.
Stat uia pri mului împărat Bon apart e,„ degh i
zatӔ n su veran roman , nu a r ezistat
episod ul ui Wat eri
oo, Nap ol
eonal l ll
-leaa com an dato co pi
e ca re p oate fi
admi rată ş i astăziî n vârful col umnei .
La rândul l or,i mob i
lel
e mai est
uoa sedurat eî n seco l
ul al 18- lea
eviden ţiazăun st i
l clasic d ominat de c ooa
lne şi frontoa ne,Nou l cari t
er nîvogă
eclipsează t
reptat Pl ace esd osges
V sauzon a Marai s şi at
rage com ercan
iţ i
i de
lux.Di n 1898, f uncţ ionează aici
,l a număru l 17, legen darul Hot elRi t
z,unde o
cam eăr poa te fiî nch iri
ată cu500 de eu ro p e n oapte.Laî ncepu tul secolului 20,
Prinţ esa rom ână El en a Şuţ u al ocu i
t câţ iva n aiîa Ri t
z,unde - Ia cu noscut pe
vii
toruleisoţ ,PaulMorand,scri itorşif ostambasadoralFranţ eilaBucur eştişi
unde erm f ecăt oarele serate a l careart p
i
cipa şiMarcel P rou stse r p
elungea u
până d upă or a 3di mineaţa,î nai nte de ori ce, Piaaţ V en dome ă rmân e o cu lme a
luxu lui: pe ru e de a l Paix,ca re ace f egălt ura cu Piaţa Operei , s-au i nstalat
bij
ut ieriievreişifabricanţiielveţ
ienideceasuri( Rolexest emar caceamai
banal ădi nt receleexpuseî nvitri
ne) .Aiciest
edeschi sşiuni culbout i
quedin
Fran ţa al parfume- rului Bou ch eron .
La număru l 13, în veci nătateaMot eullui Ri tz,seal i
al aîncep utul
secoful ui a ( f 3-(eami nist
erul de J ust
iţ
ie ş i apoi ca ncelaria regal
ă. Pe a fţada
clădirii a ostf mon tatm 1795 un met t
u de m ămuţ ă,pen tru a-i obişnui pe
parizien i cunou a u nit
ate de ăsu m ră a ul ngimi i.
Palatul Rega l – Hal el
e
Con tinuăm peacee aşi rue du Fa ubou rg Sai nt-
Hon ore,car e ne ad uceî n
Piaţa Pal atului Rega l. Cartierul di ntre Place en Vdome şi Paâais R oyal, pi
toresc,
cuar cad e d eschise su b care se odi hnescer a
tse scu mpe şi magazine azi
special i
za te n î su veniruri
,a f ostunul di ntre cel e mai sâ ngeroase eattre e al
Revol uţieiFr ancez e.A rămas ozon ă rău f
amat ă p ână al sistematizarea
hau ssm an-ni ană.Vi zav i
, dincolo d e u re d e R i
voli,o a rcadă mon umen tală n e
vesteştecăput em i nt
raî npiaţaCarusel ului
,adi căî aLuvru.Noinepl imbăm
însă ri pntre col oanele C omed i
eiFran ceze, com pania d e eat
t ruî nfiinţată d e
Molier e şi pe ca re oadăpost eşte oari pă a Pal at
ului Rega l( 33)
.
Paâ ais Royal . Metrou: Pal ais-Royaf
-Musee du Lou vre.Desch is:7. 00-23.00
(vara); 7. 30- 20.
30 ( iarna). Palatul Cardi nal , numi t astfelpen trucăRi chel
ieu l-a
const
devenru
itit î
nt
Regarei
l a16moa
24 rtşi
ea1639
câ
r,mî
n
ui-tdori
oru lnţ
ui af sa
ăcu tdecelaru
eb seder op
api
at
cei rmai
ei mu
mu ltet
şch da
eri,e
rîge,
n a
secol
ul al 18- l
ea , gră dini
le constru i
te n îj uru l ca sei ca r
di nalului au deven it un
l
oc d e i l
bertinaj şide ef ervesc
en ţ
ă perm anen tă, dat ori
tăi niţi
ativei ducel ui de
Orleans,noul prop ri
etar, de a i nterziceacce su l poliţi
ei,î n cu rteai nterioară,
bi
zarelecol oanededi ferit
edimensiunicr eatedescul ptorulBur enf acpet oată
l
umeasăse nt î
r ebe ce esajm vor să ran sm
ti tă,i ar a p
latul est e ocu patast ăzi de
Ministeru l Cul t
uri i şiConsi l
iul de S tat.
Strad a Ri voli este poate cea maicu noscu tă promen ad ă com ec
ral
iă di n
Pari
s.Creaţ i
e exem plară a urban ismul ui hau ssm annian, aceast ă art eră de o
rect
itudine mp i eca bilă porn eşt
e d in Pi aţa Con cord e 2(0) şise p o
reşte n î Pi aţa
Bastil
le 8 (5).O î nsoţim numai până l ai ntersecţ ia curu e S aint-Den i
s,ast ăzio
st
răd uţă pi etonală de un pi toresc apart e.Spri jinit
e de zi durişide o tcuri l
e
uşil
or, ai ciî şipract icămeseri a ca m j umăt ate di n prost ituat ele Parisu lui,
majoritatea e d vârs ta adou a sp re a r ei
ta, mach i
ate st riden t,î mbrăca te su mar
şiridico l, pur -
tându- şicudemni tate a eru l de a bsolută bl azare. Şi câ nd t e
gândeşt i căSai nt -Den is era odinioară C al eaRega l
ă, pe u nde e rgi
i Fr anţeii nt
rau
î
n Pari s d upă î ncor on areae d a
I Cat ed rala Sai nt-Den i
s,di n nor dul ext rem al
oraşului. Ta verne greceşt i
,l i
baneze, un Bi st
ro R omin, terase l
trazgom
u ot oa se
seara şi sex-shop urise nşi îră ri pntre u lcrăt oarele r tot
uaru lui până l a
i
ntersecţia cuBul evardul Saint-
Den i
s,unde st rada se i n
st
ge b a
rupt î n f aţa
arcului de r tuimf î nch inat egel
R ui Soa re.
 Pe Saint-Denis,de î ncercat neapărat cl ătit
ele sărate( cu brân zărasă ,
jambon,ou)saudul ci(cugem,ci ocolatasaunucădecocos)vândut edirectpe
stradă. Tot ci aiexist
ă un f ast -f
oo d ca re se laudă căf ace cel mai buni „ ch i
ens
cn auds”( cam! Fierbinţi
) din oraş. Nu numai români i sunt deci isp
iti
ţi săf acă
ironiil a adresa „hoţ od g”-
ul ui .
Suntem î n plin cartieral Hal el
or( 37), unde er au ep rrezentate,încep ând
din se col
ul al 12- l
ea ,toate n egoţuril
e ş i prof esi
ile,Pe a cestt eren exista, până în
seco l
ul al 38- lea, CimitirulI noce nţi
lor mu (tat î n Cat acom be), de care mai
ami nteşte d oar Kintâna I nocen ţ
ilor, aşeza tăînt r-
un scu ar Intre strada Sai nt-
Den is şi Forum des al Hles. În gr oapa si nistră săp ată prin strămut area
cimitiru l
ui s-a născu t Parisu l pl in de c ruzime,î ntuneca t dar şi co
nvivial, al
Mi zerabili
lor uIi Hugo , al Revol uţieiFranceze a şi
l Comunei .
Mai su s,sp re rue Reau mur şisp re Piaţa Bursei (
76), mi t
icul cartier
Sen ti
erest e azipar adisu l cumpărăt oril
or deai n
he ef
itine.Cam pri n zon a u nde
în evu l med i
u era a mpl asată C urtea i M
racolelor di(n cartea celauiaşiHugo,
Not r
e- Datne d e Paris), maga zn iele d e p ref-
a-porfermvogă zumzăi e de clienţi,i ar
su rprzel
ie s e iţ
n l anţ la fiec are co l
ţi
şo r d e strad ă.
Astăzi
, ascuns i ntegralî n su bter an, cel maimare mall din Paris,Foru mul
Ha
kf l
el
ranor
ţ, af
aw au
cimp
litl
eauz
tăsp aţi
ul f
ecerea
tr ost
–ul u
zi
fi ici
că mi
şitir.zu
vi Dea
alăs–u
prasp
rma
el l-
b
iului
seri , gră
ca Sadi
mtn-
il
eust
E îache,a
căreimagn ificăsi luet ă got i
case esen d ea zăpe u fndal ul con st
rucţieidi n oţel,
st
iclă şibet on a Foru mul ui. Cob orân dl it
er almen te nî„ pânt ecel
e P arisului”
(
den umi re dată zo neiHal el
or nît recut),o u lme n ouă s e d eschide:l a etajul -5
avem Chât eet
l-Les al Hles, cea ai m mare staţie d e met rou di n or aş j u(
decân d
după n umăru l de i lnii care sent rî
etaie
Parisuli nsti nct! ^
Ci ne fff °
Bt feme' e' ° Rî )„ *s* femei eî n * Part e'
Pari
su l divers aici) şisi ii
gu ru i Punctde co nex mne a t reilinii de RER,
adică cea rT„a'i mport an tă p oartă de n itr
ar e n î Paris.Cum zo&Hal el
or t es
e
Pieâonalâ'Pe su b st aţia d e met rou $' RER „ de^ să Pat ă a l °ad ân ci„ me
considerabil
a 'î rece ° rad a
st dest'nata ci rcu ta-ţi
eiru tiere. pe u rm ătoarele 4
nivel
uri, mal l-
ul î şiî ntinde entt acu le^f orm ând veri t
abi l
e str ăzişipi eţ
e
subteranePrintre c ooa
lne>l ar ăsP ântii. Pari zienii de cu loar e sau ( t
m) 8?”P di n
nordul Af ri
cii, hip- hop -ef
„'t rafica nţii şicon su mat ori
i de h aşiş şi mariman^
dansatorii de b r eak -
dan ce sau com uni t
ăţ il
e d e gu r
do-muţ i şi-au câşt i
gat drept
de cetate.Pen truei , parisu lî nsea mnă Ha! Ek î n Foru m, pet reini vell
jrl
subteran e.Megam ul t
iplexu i numi t pe b ună d reP t
ate C „l (tm) cn *a C (etatea
Cinemat ografului), ap arţinând con cer nului UGC, are 19 săl i dotaet d upă
uiti
rn^1 răcn et> u nde se Prol ectează cel e mainoifil me u n Pi f
etcost ă 9eu ra
AiciaPyt utfivăzutî nt oarnnaI U120D2>î nPr emi erămondi ală.Ul t
i'mul
JamesBond,I ncapăt uldi 1sPreBe- de-la-Ci tealst răziiSaint-Denissegăseşt e
cea mai a§iomerat a Piaţă Pa' ri ziană, Pl ace u d Chât el
et( 35). Di n st aţi
a de
metrou se ace f con e*i
uneaPr' n su '3ter an cuForu mu'Hal el
or şi st
aţiile d e ^^ Pe
cele dou ăl aluride est şivest , dou ă cl ădir' asem ănătoa re:una a f ost od inioară o
si
nistraî flcn '
soare. I
ar a satz'est e Te alru l Muzi cal Châi elet al Pasu lui; ce alal
tă
adăp ost
eşte Teatrul Liri
c U nde e f t (m) 0381 act rHa Sar ahBer nhar dt a cu noscu t
gi
orja şial c^ 6' directoare a şif ost.
Seara nu se Poate mc^ e'
a decât î
ntr-unul di n oca
ll urile cje pe ru e Sai nt-
Den i
s sau de p e străd uţele ad iac^ 16- Zon a es t
e b ine-cunoscu tă pen tru
cl
uburi le de W- 7- unde a u can tatde' a! Un” gu lt impul ui toate ved etele gen ului,
american i sauf rancezi. Preţuri i
e con su maţ ieisu nt piperate a I Duc d es
Lombar d* sauSunse t'Fe ru e des Lom bards'dar on ccenele p efltru car e b i
] etul
costăî ntre 12 ^ 20 de eu ro răspi ătescoa tă osten eal
aC entrul Pompi dou –
Ateli
erulBfâncuşi–I nsulaSai nt-Loui s–î nMarai s–Pl acedesVosges- Muzeeî n
Marais:Carn avalelşiPl ca sso -
Pi aţa Bast il
le –Pereach Lai se– P ar
cu l Vi l l eite
-Meteor – Ch mai oun şiBut t
e au x C ai
Eles
Un nou raseut atpo
eî ncepe i
deal cuun mi c-dej
un l al e Lut ece, pe
bulevardulSaint-Michel.Rel ativscump,darpuţ inepl ăcerisecompar ăcuaceea
de
sieur a
”( fimart
sa ndwior
cha dl
inrt
ezi
pârea
ne art
i C
p
răji
eru
i
tăl ug
ri
atL
iat
nati
n
ă. Du
cupj
aămb u
n)
on t
rad
, i
ţi
responai
ectl
v„ CC
„r
oq
roque-
u Mon
e- -
Mad ame”( aceeaşi Mări e,dar cu ou î n loc e d am
j bon ), şiun espress o d i
vin,
prindem cu r
ajpen tru o escap adă n î est ul Parisu lui, Cen trul Pompi dou
T eî ntoarcem acol o undene opri se m cuo I N se arăî n urm ă.Aşacu m se
î
nt âmpl ă deseo ril a Pari s,l ocu ri
le şiî sch i
mbă fizi on omi aî n f uncţie de
momen tul zilei. Din st rada S aint-Den i
s,t raver
sân d Bul evardu l Seb astopol
print r
-o seri e d e străduţ e p i
etonale,ne gă sim î n f aţa unui a dintre cele mai
hul i
te şi în acelaşit i
mp admi rat
e ed ificii: Cen trul Naţ ion al de A rtă şiCul tură
Georges mpi Po
dou ( 80).î n 1969, f ostul preşed inte a l Franţ eia avu ti deea de a
creaun aşezăm ân t care să princu
dă muzee, biblioteci
, ci nemat ografe,sp aţii de
î
nt âlniricu ltural
e,î nt r
-un cu vânt un „ superm arketcu ltura!”, aşacu m af ost
denu mit .
Subi ect a!Unoracer be băt ăli
i med iati
cepr o şlcon t
ra, Cen trul Pompi dou ,
sit
uat î n i nima vech i
ului ca rit
erBeau bou rg mot
( i v p entrucarese i a misp une şi
Cen tru l Bea ubou rg)
, a dep ăşitţ oa l
e a şep
tt ări
l
e n îcăde a il ansare.I n l ocul celor
7000 de vi zi
tatori pe zi sco ntaţi de a dmi nist
ratori, Cen trul primeşt e p est
e
25000 de mi i(maimul t decât med i
a zi l
ni că aTu rnului Erfle)saua L uvrului)
.
Între 1 997 şi2000, com plexu l de m uzee şi spaţii cu l
turale p ublice aost fî nchis
pen tru r enovare. Principala at racţie este Muzeu l de A rtă Mod erna,car e ocu pă
nivelurile 4şi5 şipr opune o perel ea u nor rtaişti ex ponen ţi
ali ai seco l
ul 20:
pict
ură( Mat i
sse, Pica
sso , Kandi nski, Miro,Pol l
ock ), grafi că( Max Ern st)
,
f
otografie Doi
( sn eau, Hen riBr esson) , sculptură ( Giacom ett
i) etc.
Acea stă construcţier ectangu lară di n sticlă, î ncon j
urată de o ţ esătură de
oţelşinen umărate eţvi, pi loni, ca pete d e p odşial te ufrnale mul tico
lore af ost
i
nau gurată n î 1977 de p reşed intel
e V alery i scard
G 'Estd
aing şi numită n î
ci
nsteapred eceso
rului să u. Lui Pompi dou i se t ri
abui e nîdeobşte niiţi
ativade a
„vul
garza”
i asp
ţi
ul cultur al, adicăde at ransform a un muzeuadr esati niţi
aţi
lor
î
n zon ăl al imita agremen tului. Spr e d eosebire d e L uvru sauOrsay ,l a Cen t
ru l
Pompidou ni cinu ainev oei să aruncimăcar o rivir
p
e vr eunui t abl
ousauunei
scul
pturi di n Muzeu l de A rtă Mod ernă,cân d su nt aâ âtea ul cruri maihai oase
de ăfcut :în Bi bli
oteca Publ icăde n if
orm are p oţiî nvăţa mon gola saul i
mba
i
ndien i
lor avanj o,în cinemat ograful de a ră t poţi desco peri mariop ere a le unor
ci
nemat ografi i cvasi
necu noscu t
e,cu m ar fi e cel arm ene,î n Cen t
rul de
documen t
ar e exst
iă inform aţii
,f ot
og rafii
, video -
di puridesp re oatte staruril
e
muzicii
, fil mul ui
, modei , sp ort
ul ui. Copiii au at el
ieru ll or r p
opriu, unde şi î pot
demon stra talentel
e a rit
st i
ce r pecoce ucâj ndu- se cu diverse orm
f e şi
i
nstrumen t
e.
Cen trul Georges Po mpi dou , Place Georges Pompi dou . Metrou : Châteet
l,
R amb
pân ău lt
aeau3
2,.0Hot
0p een
id
te
ruV i
anil
e.
umiDesch
te expi
sozim
ţi
er
i
i)
.cA u
ri
-luni
cces: :81eu
1.0
r0
o-22(.
p 00 (
ass noct
0 urn
1euroă pjoi
entru
muzeu l de a răt şicel el alte sp aţi
i)
. Pen trucei suh 19 ani : 3 eu ro. At enţi
e!Li f
tul
ca r
e d uce al etaj ele su perioare u n est
e gra t
uit.
În duda ai urii sal e de şan ti
erpen t
ruvap oare cuaburi , acest „King Kon g
arhitect onic”, cum af ost ali
nt at, arată cao navăsp aţială di n fil mele S F al e
anilor 0 6. Cu t oate a cest ea, ed i
ficiul izb uteşte să se nt iegreze n medîi ul ambi ant
al ca ri t
erului Bea ubou rg,cust răduţe st râmt e,bi strourif erm ecătoare şi
co merţ uriet nice, datorită esp l
anadei , deve nităi mperi ul art işti
lor strad ali
:
mi mi,î nghiţit
oride să bii şide f oc,sk at eri
, rolleri,j ongleu ri
, muzi canţi, ca rca
i-
turişti, poves ti
tori– a lcă t
uiesc n î zilele d e să rbătoare n u adev ărat bâl cişi
creează o atmos f
eră ves el
ă, de oc j işi nt ercom unicare.Pri vit din persp ecti
va
uneipi aţet
e vi i, col
orate şiuşo r nîdinate sp re nt irare, Cen t
rai Pompi dou î şi
dezvă luie su prem a ron
i ie a rhitectonică. Pariul bi zarei co nstrucţii este câ ştigat
prin rap ortareal a an imaţ i
a uman ă pe ca re opr ovoa că, ludic,cuţ evile sa l
e o rş-
verzi-albastre,cul if
tulext eriorcar enumaisi gurnupar e,cucoşuri ledef abrică
ce ăsar
r e t mi
ri pe u nde d i
n pămân t. Gigan tul es t
e h idos cân d ni men i nu- i dă
aten ţ
ie,câ nd oa men i
i ref uză ăs -
1 pri veascăşisăse j oa
„ce” î
n ( cu) el, dar devi ne
un sp aţ i
u ali nteracţi
uni i şicom uni unii din momen t
ul î n care eest a
cceptatca
atare. O î ntreagă l
ecţie d e gân dire mod ernă.
At eli
eru l Brâncu şi
A'
 În pi aţeta Cen tru l
ui Pompi dou , o pirami dă de st i
clă ascu nde At elierullui
Con st
an t
in Brân cuşi( 1876- 1957). Oper ee,
l term inate sau î
n l ucru , au f ost
transf
erate d in Mon tparn asse şii nstal
ate,con formt estamen tului art ist
ului,î n
poziţ
ia ex actăn î care el l
e-aăsa l
t. Vizi
ta es te o rganizatăî n j urul odăi l
or
princi
pale a le a t
elierului şipri mul gâ nd ca re n e vi ne n î mi nte est e că Br âncuşi
este
Parisu ) divers
La 20 ( te ani , parisiencele simt adorab ile;l a 30 i rezisti
bi l
e,Dapă 40? Nt ci
o p ari
zianca m i aţe maimul t de 40de an i.( Andr e Maw oâs) propriul său
muzeog raf
1 va ret
iăţil
e d e p „ăsărimă- i
astre”, coloane a le n ifinitului„,„ mesel ea
tăceri
i”
, ce le mai di verse obiectet ua
si
t
e a l gra niţa dintre rt aă şiuz p racti
c sunt
aşezate cuun sco p bi ne d eterminat de a rti
stî ntr-
o anumi t
ă pozi ţ
ie,î ntr-
o
anumi tă vec i
nătate.Expl icaţii
le de p e pereţii atelierul
ui ne a jut ă săî nţelegem,
pornind de a l acest simplu at eli
er,o b ună part e din fil osofia art i
sti
căa
genial
ului scu lptor om rân.
AleS i
erii
l Br âncu şi, Placedu Cen t
te Pompi tiou. Desch is;14. 00-18.00.
Acces:5eur o.
Insula Sai nt-Lou i
s

magn ifiTraversăm
cu limob lPî
i l
ace
n st
id
ler l
en'
Hot el
ascentd
ieV
st (5i
il
1e
),(P
di
aa
tţ
a
ândPridmă
inri ei)
,l
seco dl
uomai
lnat
1ă-
9 lde şi
ea
deco rat de n Igres Del şiacroi x. Parteasu perioară al ădciri
i este orn at ă cu st atui
reprezen tând 30 di nt re mari le oraşe ran ceze.
f
Piaţa Primări eiera loc ul în ca re ave au oc l exec uţ i
ile publ i
cecu u mlt
înaint e d e niven t
areagh il
otinei, dar ott ri pn deca pit
are,î n f aţa unui publ i
c
numer os, mer eudorn i
c să d va
ă sânge. Mairecen t
, aiciest e creat i
arn a u n
patinoar a rit
ficial în aer i bl
er .
De ai ci, prin Chei ul Pri mărieişipe pod ul Lou is Phi l
ippe,aj ungempe
Insu la Sai nt-Louis 5 (2), surat a mai mi căa I le-de-la-Cite,de ca re seea g
lă
printr -
un pod eţ,l ână î n seco lul al 17- lea,i nsu la era par adisul va cli
or. Ludov i
c
al XÂI I-
leaa t ran sform at-
o n îsăî ntr-o mi căbi juterie n î mi jl
ocu l Sen ei
,l ocu i
tă
de n ob i
limeaboga t
ă şide b urgh ezi
eM ai ap roape d e zilele n oa st
re,acea st
ă
veritabilăoazădel inişte,unadi ntrepuţ inelezonedi nPari srămaseneat insede
morb ul urb anităţii agresive, este ătrâm ul de ref ugi u pref era t al mul tor artişti(în
speci al actori, printre c are D anielAut eu i
l). Admi răm ca sel e a utenti
ce i n
d
seco l
ul al 17- lea, dar pu nctul de a tracţie a li nsu leiest e strada Sai nt Loms en
Pil
e 8 (1), pe ca re se află şlbi seri
cagot i
căomon Jmă ( de a l 1644) . Ai ci
,
ant i
ca raitel
e,mi ci
le maga znie d e d el
ica tese, umbrel e,păl ării
, cea sornicării
,
refuză ri oce t i
a
ngere a odern
mi t
ăţii
. Pl imbareaepcel e câ teva străduţe a le
insu leiest e caî ncă rcarea bat eri
il
or na îinte de î ntoarcereaî n za rva ora şul
ui .
În Marai s- Place desVosges
 PePo nt Mări e,r eveni
m pe mal ul drept şine cr omi drum pri n hă ţişul
unuia di ntre cele mai vech i şipi toreşt
i ca rit
erei ndPari s,în t recut şiast ăzi: Le
Marais Ml( aştina)
. Ai ci
,f aţadel
e so bre a scund adesea mi nunate grăd ini
i
nterioare.L su ficien t săsu naţil a un i mer f
on pen trua l e vedea, ci
neva se va
găsi să vă deschidă fără săî nt rebe cine e. Zon a şi-a că pătatnumel e de a l
mlaştinil
e ca re se sea gău pe a ceste ocu
l ripână n î secolul al 12- l
ea , când
căl
ugă riile-au seca t şiau î ncep ut să-şicon struiască l
ocu i
nţe.Apoi , Mar ais a
f
ost populat de co muni t
ateaevr eiască, şiast ăzio mp i ortantă maj oritate nî
carit
er, în se col
ul al 17-l ea, aristocraţi
i şi-auri dicat aicipal ate,ar i regele
Hen ri
c a lI V-leaa cr eatna u dintre cele maif ru moa se i eţ
pe d i
n oraş: Place es d
Vosges(82).Al căt
ui t
ădi npavili
oanedecăr ămi dăr oşie,construitepear cadeşi
dispuse rect angular într-
o a rmon ie p erf
ectă, piaţa ar e nî mi jl
oc n u spaţiu ver de
de u n farm ec ni efabi
l, Aiciau l ocu i
t Vi ctor u HgosauTheop hile G autier
.
Phmbar eape su b arca de este o escod peri re nî si ne:pri ntre galeri
i de a răt,
tera
secu aeri si
re a nt
urală vara( curenţiif ormaţ i de ojcu l spaţi
il
or go ale şi pl i
ne)
şiîncăl zi
re cul ămpi i arna,su bo a rcadă seud ae cântân d o sop rană.Mă n îtreb
de ceunof er
ă acest concertî n parc , ar avease şan sărânst
gă m aimul ţ
i ban i
decât î
n sem iobscu ri
t
ateazi duril
or , Dar umea
l se d a
ună ori cu m în j urul ei,
atrasă
cercet de su
ează ncu
etusp
su lipu
ciur
ne,aiuvoci
i
t i
ân,
duam
- pl
se i
fincate ar
îzad de acu
dust
pă ica
mi arcad
cr fnei
ooa e, Oam
sau eniio-
caseto
foane.Locu l pe ca re şi 1-a ales soprana f ace am i mul t decât toa t
e mi crooa
fnele
din l ume şi î
nţeleg cău n pentru câţiva eu ro de p oman ă aven i
t să câ nt e acol
o.
E l af elde ermf ec ată caşinoi de p osi-pje proprieieivo c.i
Place desVosges este pnma pi st ă pr oiectat
ăî n modsi stemat ic şior don at
(1612) . A deven it mod el
ul „ pieţ
elor”rega le p arizi
ene Da( uphi ne,Con corde,
Vendome. )
,clasice,geome t
rice,prevăzutecuost atuiear egeluiîncent ru
Casal ui Vi ctorHugosegăseşt et a număru l 6. Met rou: Sai nt-Paul,
Bastllle.Desc hi s:10. 00-17, 40 (Iun! Î
nch i
s).I ntrarea li
beră . Aici,î ntre 8 1
32 şi
1848, marel e sc rii
tor a ă tr
i
t şla red actat o p art
e d i
n Mi zerabil
ii.
Muze eî n Marai s:Carn avaletşiPi casso
Pornind di n Pl ace desVosges, ru e desFran c-Bou r
geois( şarad a
burghezi l
oroneşt i,să-izicem)est enumaiomost rădinceeaceî nseamnă
Marai s:bou ti
que- uri, bist
r ourila preţurinu f oart
e o neroa seşio at mosfera
conw raâă.
De vi zit
atî n t i
mpul săp tămânii
, pen trucăî n week- endt r
ot uarel
e devi n
neîncă pătoare,î n st ânga, pri n străzi
l
e R os i
ersTran (dafiri l
or), Vi ei
lâe d u Tem pl
e
ţstt
ad a Vec he aTem plul
ui ) sauSamt e-Cr oi
x d e al Br etonnen e S(fân t
a Cruce a
Breton il
or) intrăm î n ca ri t
erul gay&l
esb ian, domi nat de maga znie şi local
uri
destinate exclusi v sa u nu acest eicom uni tăţi extrem de col orate şi
exhibiţioni
ste.Noio u lăm î nsă al dreap ta, pe u re d e Sevigne,unde acemf o
vizi
tăl aCarnaval eî(83),muzeuldei storieaPari sului.Col ecţi
adeghi l
otine
(real
e,ch iar au f uncţ i
on at) est
e cea mai că utată. Muzeu l ascunde n îsăşial te
com ori – nî primul rând i mobil
ul î nsuşi( Hot el
ul Carn aval
et,r eşedinţa preferat
ă
a scri i
toareiMadame d e S evi
gne), parcul acest uia, mob ilă sti
l, dif
erite obiect
e d e
artă saude u z cotidian .
Parisul divers
Dincolo de Pari s,oa men ii de buna cr ed i
nţ ă nu potafl a sal varea. (
/cn n-
Bap tist
e P oquehn, zkMoi i
ere)
Muzeu l Carn avalet, rue de Sev igne nr . 23-25. Mel rou: Chemm- Vert
,
Saml -Paul. Desch is:10. 00-17. FlO ( l
uni î nch i
s).I ntrarea este il
beră, dar
expoziţii
le em
t por areost că 6eu ro,Con ti
nuăm pl imbare a sp re n ord şiaj ungem
pe r ue d e Thori gny, unde n e clătim och n cupân ze l
e u li Pablo Picasso. Superbul
HotelSal e,dat ând di n seco l
ul al 17- leaest e co nsiderat , alăt
uride M uzeul
Rod in, ce! Maif rumos m uzeu „mi c”di n Pari s 8 (4). Aicisu nt expuse estp e o su t
ă
de a tblourişit otat âteascu l
pturi, mi i de d esen e d e P icasso lăsate moşten i
re
statului francez. Merită vă zut măca r pen trui nterioarele sale d e u n desăvârşit
bungust .Universulmar eluiarti
stdeori ginespani olăest epr ezentatcronologic
şiuşo r d e nîţelesch i
ar şi pentrunei niţi
aţ i
iî n opera sa.

SaintPMu
- aul zeu l Pi
. Desch casso
i
s;9 ,
30ru
-e
18.d
0e
0T (
phori
ân ăgnly
an 1r
.
7.35
0.i Met
arn r
aou
.:Lu
) Sn
ai
int
î-
nSeb
chast
i
s. i
Aen Froi
cces: 5ssart
,50 ,
euro.
Printrest răduţe şipasa je secret e,l inişteadi n Mar ais ne al ungăsp re
Bulevar dul Beau mar chais,pe c arel-urmăm l a d reapta,spr e s ud, unde n î
depărtare n i se a pre că st
răl uceşt e n îl umi na soa relui o co l
oană curârfauri t,
Janăacol o,nemi nunăm î nf aţacel orcât evazecidemagazi nespeci alizateîn
aparate şi acceso ri
if ot
o,mai noisaumaivech i, maii efti
ne sa u maiscu mpe,
pentruca reacest bulevard est e vest it.
Piaţ a Basti l
le
T at ă-ne î n ocu
j l unde a î ncep ut Revol uţia l Franceză, î
n acea stă piaţăa
exist
at odat ăo e tmutăî nch isoare,pe n umel e ei Bast il
le,a că reidi strugere, la
14 iulie 1 789, rep rezi
ntă pen truf rancezi simbol ul su prem al el iberări
i şizi ua
naţionalăaf ran ţei
. Rkhel i
eu f olos eaBast i
ll
e c at emni ţă pen truadversa rii săi
,
care st aăzis-ar umin„ deţi
nuţ i politi
ci”. Unul di ntie e ia f osti nt
en dentul regelui
,
Nicol
as ou Fqu et, acuzat de cr imă d e ezlmaj estate p entru că acu tezatsă e fi mai
bogatdecâtRegel eSoar eînsuşi .Mait ârziu,Voltairesaumar chizuldeSadeau
fostşieioasp eţ
i de s eamă ai Bast il
iei.
Din î nchisoare semaipăst rează doar urmel ef ostului ampl asam ent, su b
îorma unor i et
pre p ri
nse nîpava j,î ntre P iaţa Bast ill
e n r. 5 şiBul evardul Hen ri
IV nr, 49. Zi durile Bastil
ieiau f olositl at erm inarea unor co nstrucţi
i, printre
care P od ul Conco rde şi l
inia 5 de met rou( Pant i
n- Porte d '
itali
e), Piaţa are n î
cen t
ruCol umna di n iuli
e,ri dicatăî n memori a victimelor evol
R uţ ieide a l 1830,
care su nt înmorm ântate su b ea. Stat
ueta au rită din vârf reprez
intă Gen iul
Libertăţii( 85)
, Pe ol atură api eţ
ei,încăo co nstrucţie care a împărţit opinia
publ i
căpari zi
ană n î două t abere verse:
ad Opera ast Bil
le 8(6)
,o c lădi
re oatt ă din
sticl
ă şioţ el
,i naugu rat
ăî n 1989 pen trua c eeb
lra, prm î ndrăzn ealaform eisa le,
bicentenarulRevol uţ i
eiFranceze.
La Bast ille s- a mut at întrea gaech ipă a op ereipariziene care funcţ i
on al a
Palatul Garn l
er.Î mpr eună cupi ramida d e a l L uvru, Mare le Arc d e al D e'
fense
sa u nou a Bibliot
eca Naţion ală, Oper a Bast i
lle a fce a prt
e d i
n „ Marile Lucrări”
realizate su b înalt ul patron aj al pr eşedintelui Mi tterr
and. Opera Bastil
le eset
vizit
abilăî ngrupuridemi ni m 10persoane.Sal adespect acolpoateprimi2700
de sp ectatori.
Duhul r evoluţ i
onar bânt uie zon a Bast i
ll
e şiî n zi l
ele noastre.De ai ci
porn esc p rin trad iţi
e maj orit
at eami şcări
lor si ndicale şi mani f
estaţii
le
import ante,î n sp atele O pere, ise nt îi
nde a fimosu l carit
er a Si
nt-Antome,pe a i
căru il ocuitori te p oţi baza ri ocând dacaaide gâ nd sădecl anşezi o mi şcare
pop ulară,fie ea şi viol
en tă.Rue d u Fau bou rg S aint-Antoine este o r pomen adă
interesantă ast ăzimai degrab ă pen trumaga zniele ef
itine,at el
iereel de mob ilă
ale Pa
r
eri
t
za
e n
Lilorai
ach ol
secal
i şicl uburile d e n oapte.
Piaţa Bast ill
e este punct ul nod al al câ torva t
rasee important e din
emisfer
a est icăa Pari sului. Pe os,j l uân d-o pe ru e L a Roq uett
e d (urează mai
puţi
n de oor a,)saucuau tob uzu l 69, aj ungemî n cel maicel ebru ci miti
r din
lume.Maimul t ca nîMon tparn asse, oam eni
i vin la Pere L achaise 87 () ca alun
muzeu . Den sitatea m orm intel
or cel eb re est e uimitoare,iar i men
d si uni l
e acestui
lăca
ş d e veci sunt şiel e resp ectabi le.Pen t
ruat mos feranegailabil
a creată e d
fani
il ui ji
m Morri son (liderult rupeirock The D ooi s,mortl a Pari s)
,f ără ndîoi
ală
„oaspet
ele”cel mai vi zi
tat, Per e L ach aise este u n pop as cva si
obbga t
on u.
Pere Lach aisea f ost părintele Frangoi st f
Aâx de La Chai se, duhovn icul
regel
ui Ludovi c a l XlV-lsa, nu t ocm ai o s l
ujbă facilă, ţ
inând con t de cei 20 de
ani în care R egele S oar
e at răitî n adul ter şi a avu t copii din flori cărora nimeni
nu le maiţ me socot eal
a.
Ne î narm ăm î ncăde l ai ntrare cu n ui t
iner ari
u jed i
tat de pri măria
Pari
su l
ui. Promen ada p rintre imorm i
ntele cunume cu noscu t
e es t
e n î acelaşi 1
timp som ptuoa să B( alzac)
, sob ră Ma(r cel Prousî
),' t
ristă Y(ves on Mtând, Edi th
Pkf)
,l udică( La Fon taine,Mol iere) şich i
ar erotică( Oscar W i
lde)
. Ne recu l
egem l a
căpătâi
ul lui George nescu
E şiafl ăm că, de a l 1762, anul î nfiinţării sal
e,
cimit
irula f ost estdinat cel ebrităţi
lor, pri n strămut area vesti
tului cu plu
med i
eval de î ndrăg osti
ţit ragici, Hel oâseşiAbel ard.
 Piet
re funer are pe ca re stă scri s Fred eric Ctiopin, Eugene Del acrox,
i Jul es
Mi chelet
, Alf
redde M usset, Geor ges au Hssm an n, Gui l
laume A pcll
inaire,
AmedeoHodi gli
ani ,Jean-FranţoisChampol l
ionconfirmăr eputaţi
adePant eon
în aer i bler epc are - şi
a câşl t
gat-o Pereach Lai se.
Parcul Vil
lette
Pentrua câ şit
gat imp, dar şipen trucăveci nătateacimi t
iru l
ui Per e
Lach aise u n este ocm
t aii nter
esan tă,l uăm met r
ou l 3 pân ă al R epublique,i ar de
acolo să ri
m î n linia 5 până l a staţi
a Port e d e P antin. Ieşi
m l a su prafaţăî n Par
c
de a l Villet
te 9(0),î ncăo zo nă adese a neg l
ij
ată de u tri
şti
i prea ocupaţ i săpiardă
vremeapri ncent rudoardedraguldeaseari aînpreaj mamonument el
orcar e
vândcărţ il
epoştale.Dest i
natact ivit
ăţil
orcul turalesubf ormăamuzant ă,mai
puţin odi hneişirel axării pasive, Vill
ette c oncreti
zeazăco ncept
ul domi nant al
parcu ri
lor de d istracţ
ie din seco lul al 2Mea .
Satul Vil
lette,ca re-şjdat oreazăex istenţa că i
i rom ane ca rel egaPai i
sul de
Flandra, a f ost încorporat î
n cap i
tal
ăl a 1860. Spaţ iul lăsat Hber nîurm a
dispariţi
eiobi ecti
ve l
or nidust ri
ale ş i abatoarelor d i
n se co
lul al 19-leaa f ost
afect
at unui par c d e distracţi
i ce co nţ i
ne u n Muzeual Muzi cii,o C etate a
Ştii
nţ el
or şi Indust ri
ei, un sp aţiu ex poziţi
on al şio i mportantă sa l
ă de co ncert
e
(
dZen
eşiitha
p).
r To
culate ea
est cest
d e i
esch o
sbiect
ei
d veal 6su
nd
tivi
mi zit
neaab
ţi
al
epân
î
năma ip
a
l u
lnţ
inpt
oa d e. o
ea j
Exiu mă
stătat
căe
iţi-
pd
e zi
ass,
de 1 5 eu ro o ( p er
soan ă)sau23 eu ro d (ou ă persoane)career ă
of accesulî n t oat
e
obiectivel
e parcu lui.
În p erimetrul Ci te de l a Musi qu e( la doipaşi de staţ i
a de met rou ca re ne-a
adus ai ci) se găseşt e şi Con servat orul din Paris,care se ândrmeşte cumai
mul t
e să l
i de co ncerte,di ntre ca re cea mai mar e est e u l
trasofi sti
ca tâ şiar e o
capaci t
ate d e p est
e o m ie d e ocu
l ri ,î n Muze ul Muzi cii sunt exp use esâep 009
de n istrumen te d i
n t oat ăl umea , printre ca i
e rarităţ
i pr ecum vi orile
Stradivaruis d in sec ol
ele a l 18- leaşial 19- l
easa u ob iecte ca re au aparţinut
unor cel ebrităţi( si
ntetizatoru ll ui Fran kZappa, de p i
ldă).
Coinciden ţ
a sa u d est i
n, Ci t
eî esSci ences eide l '
Indust rie,aflat ăl a
extremi t
ateanor dicăa p arcu lui, a ost
f i naugu rat
ă e xactî n zi ua apari ţi
ei
Comet eiHal ley( 13 mart ie 1 986). Exp oziţii
le organizate nîj uru la t reiteme –
apa, veg etaţi
a şil umi na – ce l
e d ed
ica t
e cu cerri
ii spaţiului, aven turii vieţi
i pe
Pământ ,limbaj ului şicom uni căriisu nt i nteract
ive, spre b ucu ria cop iil
or. Care
vorficuadevărarent uziasmaţ iîn„ Inventonum” ,osalăundel isepr opunj ocuri
dist
ract i
ve egalte d e mat emat ică, fizică, ch imie,exp erienţe cul umi na şisu net ul
.
Niciadul ţi
lor u nl e r tebui e mul t până săfie cu ceri
ţi: spre d eos
eb ire de o tate
celel
alte muzeeedp e u lme,ai cieşt i ch iar nivi
tat („Pleaset ouch 1”) săat ingi
orice, sămt er
acţionezi cuexp onatele.
Pansa i diver
s
 Cân d Pari sut aţe mân cârm ii
,t oatăf ranţa sescarpi nă.( Marc e
Pentrua ved eat oate ex pozi
ţii
le şisp ect
acol
ele din Cet at eaŞt i
inţel
or e
nevoie d e cel puţin 30 de ore. Numai t uru l gen
erali ntr
od uctiv, dacăe ă f
cu t cu
m
scri
e a l ca re,
t dur ează - 2
3 ar e.
U n svel ui aldoi leaî n su bteran, plonjăm direct în Marea Med i
terană:
Acvariumulgăzdui eşteaicipeste2000despeci idepeşti,pet r
eietaje.Unal t
punctde a t
racţ ie este G eode,sf er
a uri aşăî năuntrul căruia ufncţ i
onează n u
ci
nemat ograf cuecran hemi sf
eric:sp ect
atorul are sen zaţ
ia că a fce a p
rte d i
n
film. Ci ume est e,l a rândul să u, un ci nemat og
raf j
ucău ş,f otoil
i l
e mi ş-cându-se
î
n ri tmul i magi nil
or p r
oiectate,desi gur
, nu di ntre cele mai st at i
ce. Pen t
rua
aprecia cu m se cu vi
ne acest show, poa te ar fi bine să unmân caţiînainte,în
sudul Parc ului Vi l
lett
e e rspi
ra un pl ămân alPari su l
ui: parcu l But tes-
Chau mon t
(
91), un f ermecăt or ocl de p romen adă şiod i
hnă situat în mi j
locu l unui ca rit
er
m care se ăstrează
p at mosf er
a di n secolul al 19-lea.
— Vi llet
te
Can alul Sai nt-Martin
Luăm di n nou e mr
toul Ş! Rev enim î n Place de la Repu blique.Ai cise
ter
mi nă anlţ ul mari lorbul evarde h aussm anniene,iar nîcen tru o st at
uie am
brou
om nl
zur
iepL
. re
azent
piân
ci
oadr
R e
el
epubl
i
sa
lcaţ
e, i
nep
ca oen
ramu
trură
adeomăp
rsl
i
otna
e ş
j
,idec
al
stuaraţ
Li
aert
i
b dr ep
attu,
ea ri
lor
Fraternit
atea
şiEga li
tatea, sfântat rei
me aRevol uţi
eiFr anceze, dar şi a st at ului mod ern .
Pe tuş du Tem pl
e ni . 172 segăseşt e embl ema maga zinelori ef
tine
franceze: Ta ţ
i. De a ll enj
eri e p ână l af eţe de masă , ciorapi, perd ele ş i cearşaf
uri.
Nu dep arte depi ară,pri n rue du Fa ubo urg du Te mple seaj ungeî n
Squ are F. Lemart r
e,de u nde p ur cedem i ao p l
imbareri n
pl iniştit
ul cart i
er
Sainr-Marâin, numi t aşadupă C an alul const
ruitî n 1826 ( 89). Acest al eagă
Sena d e C analul Ourcq, râu l care r ovi
apzi
ona ca pit
ala cuapă p otab i
lă.
Hau ssm ann 1- a aco peri
tî ntre P i
aţ a Rep ubl
ici
i şiBast i
lle pen tru a nu maifi
nevoit săcon st
ru i
ască pod urinep racti
ce şi pen trua c reao i lnie d e apăraie
î
mpot rvai insu recţi
eide a l 1848.
În fie care zisepotf acecă lăt
orii cu vap oraşul pe Sen a şiCanal ul Saint-
Martin, porn ind de p e chei ul Anat oei France în(f aţa Muze ului Orsay) pânăl a
Parcu l Vil
lett
e,sa u invers.De a sem enea, vaput eţiî mbarcal a Port ul Arsen al (
în
spatele P i
eţeiBast ill
e)pen trua văl egăna pe obarj ăî n ritmul ecl uzelor e p
Canal el
e S aint-Martin ai Our cq
. La pl ecare nîdi recţ
ia Vi l
lett
e,va sul alunecăî n
subteran , pe su b Col umna di n I ulie şi Bulevar
dul Ri ch ard-Len oir. Pe a tvanul
canalului su bteran, pe odi stanţă de 6 00 de met ri sunt pr oi
ect ate cu rcubee
prmtr -
un si stem op t
ic numi t„ Ecou ri de ulmini”.
incenVnes
 Placede l a Rep ubli
qu e este nod pen truci nci/i
nii de met rou. Linia 8 ch iar
porneşte d e aid şine p oate d uce nî20 de mi nute al staţia Porte D oree, adică al
l
izier
a boâ s de V incennes 92 (). Dacănu e orăe dvârf ; cân dt raficull a su praf
aţa
este oa
frt e p ert
urbat( între 1 6 şi19) , drumul cuau tobuzu l est
e maiava nt aps
pentrucei încăavi zide aved ea, pur şisi mplu, Parisu l
. Di n Republique,se ai
autobuzu l 56 până l a staţia Voltaire,i ar e da col
o cu46 se j u
ange aIPort e
Doree.
PădureaVi ncennes, unde ne pet recem o du pă-amiază î
ntreagă darf acem
trapf orţatpen ârua cu prinde cât maimul t, era domen iul de vân ăt
oa re al
regi
lor F ranţei. Revoluţi
a 1- at ransform at nî poli
gon de ex erci
ţi
i mili
tare, iar
Castelul Vincen nes adeven i
t caza rm ă, pentrucaul teri
or 18(60) Nap ol
eonalI II
-
l
easă- I amen aj
eze r ap
oape d e orm
f a saact uală şisă- 1r edeapri măriei
furi
şu l
ui , cucon diţ
ia săde/ ină pt ibli
c.Ast ăzi, pădureaest e ren umită pen tru
casel
t, gră di
na zoo l
ogicăşihi podrom. Pari zi
enii găsesc însăl a fiecar
e s fârşit de
săptămână r efugiu pe a lei
, pe J acu l unde raţele,înotătorii şivâ sa
lşii sunt în
elemen tul lor
, pe p aj
işt
il
e p en trupi cni
c.Spr e d eosebi
re d e B oi
s d e B oulogne,
celăl
alt parcrb u
an de mari dimen siuni alPari sului – V i
ncen nes – secu bu
ră de
reputaţia neştirbit
ă de „sp aţi
u al f ami liei
”
.
Bi
V oi
nscend
ne Vi
es. ncen nes,
Desch i Met
s zilnirou
c, :
dePort
laerăsă
Dore
rite,
lCt
a i
ât
a es.
pu aude
I
nt ra rea li
beră .
Pa rcul flo ra!Espl anade du Chât eaudeVi nce nnes .
Desch i
s zi l
ni c 9. 30-17.00 ( iarna); 9.30-
20. 00 ( vara).
Castelul Vi ncennes, Aven ue de Pari s.Desch i
s zi l
nicţ i
n at ară de
sărbă
t orilel egale)
: 10. 15- 11,45; 13. 15-
17, 00 (pân ăi a 16. 15 i arn a).
Gr ăd i
na Zool ogi
că, Avenue de Sai nt-Mau ricenr . 53.
Desch i
s zi l
nic:9. 00- 17.30
Pe l acul Dau mesn i
i, mari narii de oca zieî şiî ncordeazămuşch ii vâsl
i
ndu-
şiiubi tele spre a lrg sa u op teazăpen t
ruva rainta mai puţ i
n virilă, hi
drobici
clet
a.
Grădi
na zool ogică, desc hisăî n 1934, a pr odus sen zaţie nî epocăpen t
rucă era
pri
ma men ajeri
e n î ca re animal ele erau lăsate să zb urde nîlibertate.Niciast ăzi
l
ucruri l
e n u stau al t
fel , cuşti
le u fnd su ficient de marişide a daptate al med i
ul
natural al fiec ărei sălbătici
uni .
Parcu l floral , car e seî nti
nde pe 35 de hect are, est
el ocul favori
t de
promen adă şij oacăal f ami l
ii
lor a pri
zi
en e.Tu ri
stul î nsăvr easăva dă mai întâi
casa r egelui. Se sp une căde a l Cast elul Vincen nes apl ecat doviLuc al Xl-l
eaî n
cruci
ada ca re - a
if ostf atală, în se co
lul al 12- lea, reşedinţ
a rega lă s-a ext
ins şia
Pari sul diveis
 Ia Paris,ceea eesenumeaod ini
oară mat uritatet i
n&e săt i
isj
âarâ.
Oamen ii rămân mul tă wemc i t
ner i
, ap oidevi n răsfăţa!t(Alfie& Căp uş)deve ni
to
f
ortărea ţ
ăî n gen ul casel
telor en gl
ezeeda părare. ÎSnă î n secolul al 17-lea, când
af ost con st
ruit Versai
ll
es, aceasta era sa cade va ră a regil
or, de p e atund
sensibilil a puritateaaeru lui de a ţră. Arm ata nazist ă, laf elde a trasăde
oxi
gen ul di n pădure,a di strus a proape nîî ntregi
me ca st
elul în 1944. Ren ovăril
e
audu ratpes te 40 dei ,an
Pe dom eniul Vmce nnes s e maiaflă numuzeu
cvasii
gn orat şisu best
imat, al art el
or ri af
cane şi ocea nice.Nerecom andat celor
nerăbdăt ori. Colecţi
a de scu l
pturi, bij
uteri
i al geren
ie,măşt i nige-ri
en e şi
si
mbol urial e ert
fi li
tăţ
ii din Paci ficul de S ud est e n îsămagn ifică. Picasso venea
deseoriai ciîn că utareansp ii
raţiei
. Princi
pal a atracţie amuzeu lui este
Acvariumul ,car eselaudăşicudi feri
telespeci
idecrocodi li
,darşicuocol ecţi
e
rari
simă de p eşt
i primiti
vi, alcăror gan
or
i
sm nu s- a schimbat nîul ti
mele 300
de mi lioane d e an i
.
Muze ul Art el
orafrican e şiocean i
ce, Aven ue Dau mesn i
l nr. 293. Met rou:
Porte O or ee. Deschts;luni, mi ercuri,j oi
, vineri 10.00- 12.
00 şi13. 30-17.30;
sâm bătă şi dumi nică 12.30-18 .
00.
Seara în Bercyşi„ Nou l cartierRi veGau che”

parcu rDeşi
gem su
di n
stt
anem
ţap la
e dos.
oi
j p Paşi
ortedeDînflori
oree toru
t lu
ees ca
nari t
er
d
intrB
eerc y,
enu
cel 2
3d are
er ost
p
orţisa
de
int
rare n P î
aris r (
emi ni
scenţe a le vechi
lor ran
gi ţe a Je o raşu l
ui)
, unde n î afară
de b ulevarde l
argi jio c i
rculaţie n
ifernală nu e m ai ni mic d e vă zu t
,î n pl us,ne
face l ă
pcere r să
evenim l a met rou. E mi jl
ocu l de r tansport ce! Mai f acil şi
, pe d e
alt
ă part e,nu şt ii nici
odată cu m e d ecorată o staţ ie sa u alta, ce fi aşe u pbli
cit
are
spectacu l
oa se p a
ar , ce u mzicant mai f ace sărăsu ne ga leri
il
e a tpetaâecupi ese
mid şi păt rate deai an
fţă.Lu ăm l i
nia 8pân ă al D aumesn il şisc hi mbăm cu6
pân ă al B er c.y
La su prafaţă, ne î ntâmpi nă eclect
icazon ă Ber cy, î
n ca re st arul est e
Palatul Omni sp orturi( 94), o aren ăl af elde mp ir esi
on antă pe d i
naf ară( un
trunch i de p i
rami dă pe at lurile căruia creşte gazon ) ca şi pe d i
nău nt ru . Gazda
marelui t urneude en ti s d i
n noi embrie,di n sen a Mast ers Super9, şia cel ormai
taricon cert e d(e a l Johnny H all
yday alU2 şiBru ce p Sri
ngsteen , maj oritatea
trupelor a mriau pri ns nî cal endarull orun pop as a l B er
cy).
, Cu oca pacitat
e de 15 m ii până l a 39 m ii de l ocuri' ( în u fncţi
e de
evenimen t), sala est e u n ad evăratcam eeon
l , pen tru căpoa âe r o
gan iza alo
dist
an ţă de d ou a zi l
e u n sh ow de sk i
-jet
uri şi, să cemzi, un cam pion atmon dial
de gimnast ică.
Lângăsa la pol ival
entă, nou l sediu al Ministeru l
ui de Fi nanţ e( 93) este
poate cea mai f uturistă clădi
r e cuf uncţ i
onalit
ate o ficială din Pari s.Const rui
t ca
un podpe su b care rect amimul t
e st răzi şich eiul Sen ei, cuun pi cior scăldatîn
ap a fluviului, edificiul este men it săl ase si a
sten ţ
a cugu ra că scată. O şal upă
este n î perman enţă aco statăl a ch ei
, gata ori cân d să-1 ducă e p ministru de
urgen ţăî n centru . Situat între sa la sp orturil
or şi minist
er , pod ul Bercy eest
unul di n cele câ teva pe care met rou liesea l aerşit raversea ză enSa pe
deasu pra. Arhit
ect ura îndrăzn eaţă a cel or oudă ed ificiir ecuper ează ri
tmul
met roului aeri
an, care f el
ast pare că se nfuncodă cumed i
ul î n care ar ap
e şi
disp ar
e cur egularitate.
Lanor d, spre Gar a Lyon , un pâl c de HLM- uri (Hab i
t atlons ă Loyer
Mod er
e,l ocui
nţele soci al
e r f
anceze) demon strează că arhit
ect ura mod ernă,
Dat ând di n anii 60, nu e n îtot
deau na nispirat ă.
L De l a POPB i (
niţi
alele pal atului sport uril
orde m Ber cy)sp r
e su d, de-a
lungu l Senei, se nt îi
nde p farcu l Ber cy 95(). Ne p li
mbăm pe ocu l ril
e d esti
-mate
până acu m câ teva zeci de a ni pl antaţii
lor e, d viţă-de-vei şi dugh enelor
fabricanţi
lor de v in. ^Ast ăzi
,î n juru l străzi
i Cour S aint-
Emi l
ion s-a dez-j
yolt
at
aşa- numitul Sat Ber cy,unde n îfloresc esta-
rrant e şi pub- urisu bţ
iri
, pivniţe cu
vindi ncelmaififinsaugal eri
ideart ă.
Se înserează ,i arcart i
eru lî ncep e săsean i
me un vam pir scrobi
t dar
simpat i
c.Di ncolo d e fci ena, un ed i
ficiu cel puţ in straniu ne ap are al ul-Imina
r
pefl
artect
eoa arel
„or
Ma ri
l a
mi i
or mp
uL ozan
crări”ti
ndi
ţecât
iate zi
dua.
e F Nn
ra ouasBi
coi b
Ml
i
ti
ot
t ea
errcă
ndNa ţi
on
şi ial
naă
uguFr
rat
anceză
ă în 1 9
96
9),
(,
7
este ormf at ă din pat rut urnurisu b f orm ă d e ech er, ca r
e p rotejează col
ţurile
clădi ri
i prop ri
u- zi
se, aflat e sub ni velul so lului. Des igur că util
itatea,
funcţ ional itateaşiop ortunitateaest eticăa acest ui proi ect n su
t apri g dezbăt ute
până î n zi lel
e n oast
re,dar u n este mai puţ in ad evărat căapari ţia saa
co ntribui t, caşiî n cazu l Operei Bastill
e,l a rean i
mar eaşidezvol tarea uimi toare
aî nt regii ve cniătăţi.
Bi bli
ot eca Naţi
on ală Franceză – Fran cois Mi tterrand, Quaî Fr anşois
Mauri ac n r. 11. Met rou: Ouai de a l Gar e,Bi bl
iotheque.Exp ozi
ţii vi
zit
abile
10. 00- 19. 00 ( l
uni î nch i
s),în cel e p atrut urn urise fl aă bi r
ou rile admi ni
straţieişi
dep ozitele d e ca rte.Pri n urm are, citi
torii ca re soli
cită mat eriale ce nu su nt î n
l
iber cc aes, ciţ i
nute a l păstrare n t î
urn uri, au de a şteptat î ntre o orăşio zi .
Înca drată e dutrnuri, clădi
reai bb
li
ot eci
) este rect angu lară, î
nch izând la mi jloc o
gră dină i nacces ibil
ă. Bibliot
ecaest e st ructurat ă pe d ouă ni veluri, cel de su s p(e
unde seace f ccesu
a l ) fiind destinat publ i
cu lui larg şi putând pri mi 1100 de
cititori,i ar ce l de o js c erc
etători
lor v aa nsaţi, cadrelor d idacticeşidoctora nzilor,
cu1000 de ocu l ri .
În u jrul Bi bli
oteciiînfloreşteî n fi eca r
e ziceea cesenumeşt e deja Nou l
Cart i
erRi ve au G che.Nu pest e mul tt imp, acest a va even
d i cen trul de atr acţie al
tinerilor ca re ncăî mai pr ef
eră art Cieru l Latin, Sai nt-Germ ain ( totpe R ive
Gau ch e)
, Hal ele sa u Marai s.Oper aiţuneaurbani sti
căde e rvalori
zare aul est
u i
ca pitaleia dus a l crearea de n oil oc
uinţe pe chei ul Sen ei
,î nt
re ga ra u Asâerl
i
tz
şii eşireadi n Paris,i ar d ecizi
a de aampl asaai ciBi bliotecaNaţ ională, un
adevăra t magn etpen trust uden ţi, prof
esori
, cercet
ători a avu tîn ved ere
colon izarea repta
ttă a acest ui ar ondisment 13, indust rial şinu f oa
rte si gur
, mai
alessea ra. Noil
e oclui nţe,î mpărţite de-o parte şi de a l
t a a viit
oareiAven ue de
France, su nt gândite p entrua r edescoperistrada,mot or al comunit
ăţ i
i şial
interac ţi
uni i
, scandate d e gră dini interi
oare:mi crospaţiul vieţiiîn comun.
eteor
M
După un t raseuep uizant prin estul Pari
sului , simt nevoia retragerii
strat egi
ce sp re h ot
e,lşi -i propun Daneisăf acem cu noştinţă şicul ima 14 a
met roului, cea mai nou ă şimai î nalttehnologi
zată. Met eor, căciaşaa f ost
bot ezatul ti
mulfiradăugatacest eipânzedepăi anjencareest eme troulpari
zian,
circu lă pe u n traseu rel
ativ
Parisul divers
Oamen i
i semi ra mer eu acnu pl ecidin Pa ris pe t impul verii,f ără s&
înfcâea găcă răm âit ocm aipen tru căpl eacă ei.(Hen ry e d Montherl
an t) scurt
, de
Ia Madel eme a l Bibli
oteca Francois Mnt err
and. Ceea ce lîf acemed ii atdeoseb it
este i lpsaco nductoruluili
ma est e completaut omatiza t
ă, i ar a lintrarea n stî
aţi
e
t
tren
entut
a l
i est
velee dep
rotej
na
ut
si ci
dde u
ere.n
Mettunel
eo r d eep
est l
ast
şi i
macin îcas
rap
ida
tud
l, men
ecâ i
t să
t met rouldescu
obi raj
şn ueze
it, vi
teza
sa p aropiindu-se e d cea a ER- R
ul ui. Măca r de cu ri
ozitate,pl i
mbaţ i-
vă cu
Met eor, dar e mgreţiî n faţ
ă pen t
ru a vă mţ sii caun con ductor de tren .
Chi natown şiBut t
e au x Cai lles
Dan a,car e nu dăsem ne de ob oseală,arvr easăne î nt oarcem l a hotel
prin al tă p arte.Ca să j u
angempe os j nîzon a But t
es u a
x C ailles, un cart i
ercare
păstr ează e vioat mosferă med ievala cust răduţ e claustrofobe şi case
tradiţi
on ale,ar t rebui săt r ecem prin „ t
riungh i
ul de a ur” – zon a orm
f at ă de
AvenuedeChoi sy,Avenued' I
vryşiBul evardulMassena–cart ierulchi nezesc.
In acest gh et
ou l ocuieşt
e a prox imat iv ot r
ei me d in cei 300 de mi i de a sai
ticidi
n
Paris.Ai ci,t oate restaurant el
e,hotel urile,maga zniel
e şice l
elalte se rvi
cii su nt
deţinute d e ei. Pen truo masăch inezească autenti
că , nu t uristică,f aceţ i un
pop as n î zon ă, pr ef
erabil ziua, în But t
e a ux C aill
es a aterizat în 17B3 pri mul
baloncuaercal d( Mont gol
fiere),di ri
jatdePi l
atredeRozi ers.
But te aux Cai lles(dea l
ul cu ol bovani )
, este una di ntre ce! E mai vech i
zone d i
n Pari s,Case şi străzidi n seco lel
e 1 3-19, nen umărat e atvern e şi alte
l
oca lurizgom otoase esch
d ise â p
nă f oarte â trz i
u în noa pte a fc d i
n acest carit
er
un punctde a t
racţie pentrut ineri veniţi din veci nătăţile otutşimai r enumi t
e
pen tru vi aţa d e noa pte:Mon t-parn asse sau Carti
erul Lat i
n.
Parisu l cu l
tural
vruLu
!
 — Orsay – Muzeu l Rod i
n – Domul I nvali
zil
or– Doi na – Sai nt-Germain–
Searal a D efense –uArevoi r
, îl a p rochaine,bon voya ge!
Mari l
e muzee parizi
en e,LuvruşiOrsay, cer un efort deoseb i
t de
concen trare şi at
enţi
e,Ni cicucon diţ
ia fizicănu t r
eb ui
e să stăm pr earău câ nd
facemcu noştinţă cuel e,pen trucădou ă-t
reiore de st
atî n pi cioare potfi mai
obositoare decât o zi de oggm
j g p rin Ja rdi
n du Lu xembou r
g.Di n acest punctde
vedere,bi f
areaacesâordouămuzeeî nacelaşitraseupoat epărea
contraindica t
ă. Dar a tât istorial or
, câ t şioperel e d e art
ă pe c are el adăpostesc
se efi dnescri n
p con ti
nui t
ate şi evol
uţie.Noiam pref eratsă nî ţel
egem mai bi ne
exist
en ţaf abul oasă aLuvru âu i şia muzeu lui Orsay zi vi
âân du-le con secu
tiv.
Am reveni tlaLuvruşiam î nţelesabiaacum câtdenecesarăaf ostplimbar ea
de d ien t
ificare d i
ntr
-o zipr ecedentă: ne- a ajutat săfixă m l ocuril
e şi săne
obişn ui
m cumăr eţ
i
al or, Parisul se savu rează cu li
nguriţ
a. (Vezi Harta 3,
pagina! 9) .
vruLu
î
O vi zit
ă con şt
iincioasăî ntr-
unul di ntre cele maimari muzee di
n u lme ( cel
mai mar e,con formop ini
eil ocalni
cilor) nu poa te dur a mai puţ in de o
săptămân ă. Dacăsu nt eţiîn cr i
ză e di tmp saucap od op
ereel picturii şiscu l
pturii
mon
caredial
n
ue aij
nt
r t
roa
eb t
ue i
i săt
mp du
uri
rl
e n
eze ua vă
m
i mu mp
i
ltresi
deonează,
r
t
eicea vă
su r
ri
.p
op
Lu
unem
vrul( u
!n5)tut
r du
reb eieorţ
fă
abordat de a l p ri
ma o ră, pen trucă u n şt i
i niciodată cât vei rămâne n îău ntru,
pradă cap od opereorl art eiuni versale.Pass-u l ne ajută săevi t
ăm coa da de a I
int
rare,ca re se ăm reşte p e mi nut ce r ece.
t Pi ramida de st i
clă aşezată n cu îea
rt
fost
ului pal at regal serveşte a st
ăzi drep t poa rtă de a cces n mu
î zeu . Sub Luvru
şiPi aţ
a Caru selul ui, su bteranele a scu nd gal eriiî ntr
egi de b outi
qu e-un scu mpe,
cafenel
e şi spaţii de o dihnă pen truvi zi
tat ori
i su rmenaţi.
Pirami da l ui Peif acepart e di n pr oiectul „Grând Lou vre”al ăturide
renovarea Pieţ
eiCaru selului, a gră dinilor Tu ileri
esşia cel or ou dă pal at e d e
acolo.Luvru l a co nstituit ob i
ectul uneiat enţi
i sp eci
ale de-al ungu lt impul ui, de
la primi
i să i ocu panţ i rega li pană l a Napol eo n şit oate cele cincirep ubl i
ci,î n
1981, o d ală cuven ir
ea sa la p ute7 &, preşed i
ntele Francois M it
terrand, a
demarat o acţ iune d e mod er
nizare aLuvr ului. Muze ul a fost l
ărgit prin
incl
udereari pia
i Ri ch eli
eu ( ceade p e mal ul Sen ei
),în ca re sefla a sed iul fostului
minister denan fiţe,ast f
elcăsu prafaţa sat otalaa r t
ecut de a l 30 de mi i de
metripăt raţ ila 50 de mi i. CurteaNapol eon, cea deschisăsp re Tu il
eries, af ost
înf
rumuseţ at ă( sa u mut i
lată, dacăascu l
tăm şial te păreri
) prin co nstru i
rea ,î n
1993, a u neipi rami de r t
ansp arente,op eră aarh it
ectului j
apon ez eohl Mi ng P ei.
Inedi
ta figu ră g eom eritcă st ee a l
că t
uit ă d in 675 de o rmburidi n st i
clă. S- a vo rbit
ş)s- a scris mul t desp re a ceastă pi rami dă, ca re ar am en
inţa ech i
librul est eti
c a l
magn i
ficu lui pal at şiar rep r
ezen ta un si mbolocu lt
, pus n îl egătură cucel el
alte
„mari lucrări” com andate d e Mi tterr
an d. Ori cum ar , fiut il
itateapract icăa
piram i
deiest e e vdientă: pri n acea st
ai ntr
ar e subt eranăî n t oate c ee
l treiari pi
(Sull
y,Ri chelieu, Den on ), cu l
oa rele exteri
oa re a l
e L uvrului nu mai su portă
presiuneami i
lor d e vizit
at orizi lnici
,i ar rece
t rea de la un pavi l
ion la al t
ul a f ost
mul tf acil
itată.
Ne î narm ăm cu an plul cel ort reipavi li
oa ne:estei ndispen sabi
l, pentrucă
nu avem ti
mp să zi vi
tăm i ntegr almuze ul, careat po
e fiun l ab i
rint ext
en uan t
.
AripaRi chelieu( easingurăest emaivast ădecâtî ntr
egulmuzeuOrsay)est ecu
siguranţă cea mai vizitată, pen t
rucăai cise fl a
ă
Gioco nda l ui Da Vi nci,î ncăde l ai ntrare, or ep roducere ief
ti
nă l a
impriman tă a Mon a Lisei, prev ăzu t
ă cusăgeat ă,ar aăt drumul spr e salaî n car e
se fl a
ă ori ginalul. Vorba unui f rancezer d
anj atde a fluen ţa„ amat ori
lor e da rtă”
al că r
or n uic sco p la Luvruest e să se otfografieze cu cel
e mai cel ebr
e o biecte:
„ar reb
t ui s-oga ate nîtr-un cu i ch i
ar n î cu rt
e,săved eţ
i at uncicel iber se faceîn
muzeu ”
.Î nt r-adevăr, apr oape a l o rice oră, î
n hol ul principal de su b pirami dă
este u n zumzet per man ent .
Muzeu l Lu vru. Met rou : Pal ai
s Royal -
Musee du Lo uvr e.I ntrareapri n
piramidă est e ceaai mag lomer aăt,t impul de aşt eptarea lco adăî n week-en d şi
deri
scă să
lrbă
e dt
ori
i
n fap
ţut
a â
an
rdl
cu va
uinadeîntre
ri
tumf 1aşi
l3 ore.
Caru sel Pl
uen
uit
.ruMua i
zeun
ltr
ae
est maişirep
ma ed
ie, f
ol
uşor osiţ
i
acces i
bil din st aţia de met r
ou. Desch i
s:9. 00-18.00 ( marţiî nchis). Luni şi
mi ercuri noct urnă p ână a l 2 1.45. Acces: 9. 00-15.00: 7,50 eu ro.După o rel
e
15.00 şidumi nică oa ttă ziua:5 eu ro.
Pe măsu ră ceoa men ii st udiazăpl anuri le- carei ndicăl a ceet ajşiî n ce
sală seflă a u n cu rent art i
stic,o ep ocă , o şcoa lă sauun art istan ume – n ui
i
turişti pun l a cal e cu rse con tra cr on omet rusp re vedetel
e L uvru l
ui . Maiaâ es
asiatici
i, cedând pasi uniil or prove rb i
ale p en t
ruf otog
rafia t uristi
că, dar şial ţi
străini sau ch iar r f
ancezi din pr ovincie d au di n coa te şi se ca âcăpe p ici
oare
pen trua aj unge ri pmiil ân găst at
ui af ără braţe al ui Venus d i
n Mi li
o saui a
Gi oconda,Exces i
v d e
Parisul cu ltuij
]
La Pari s,meseri a est e o art ă, iar art a o fil osofic,
(Ehzab eth Earr et
t Brow ni ng)cel ebrul t abl
ou are parte de un t ratamen t
sp eci
al, fiind i ntrod us n îtr
-o c ut ie d e n îaltă secu ri
tate,prevăzu tă cuun gea m
tratat ch i
mic,pen trucazeci le d e mi i de b l
itzuricesedecl anşea zăzi lnic nîf aţ
a
Mon a Lisei sănu al ter
eze l i
ca
tateapi cturii. Măsu ra de sigu ranţă, deşi e
binevenită,reprezi ntăî naceiaşit i
mpr ecunoaşt ereaunuieşec,căciunadi ntre
primele n iterdicţii pe ca re vizit atoriio a ud de n îdată ce u ai ntrat în muzeuse
referă t
ocmai l ai nt erzi
cerea folosirii bl i
tzu lui. Aid su nt totuşiex pusepi ctu rişi
scu l
pturivech i de mul t
e su te d e a ni (unel e resce,
f mozaicu rişibaso reli
efuri
orient
ale su nt mi lenare şi chiar bimi l
enare), păstrate nî modaproa pe mi raculos
datori
tăî n pri mul rând ca li
tăţi
i ex ecuţi
eil or şi apoi prin restaurăril
e su ccesi
ve.
Mon a Li saar e p rivi
leg
iul r egal de afi si ngu rult ablou proteajtî n cel mai î nalt
grad.
Speci ali
ştii nu au i den ti
fica tîncămagi a su râsul
ui Gi ocondei, nici
procedeu l prin ca re Leonardo d a Vincia i zbuti
t săl ase mpiresia pri vi
torului ca
este priviti ar ândul să u, di n oriceungh i s-ar u i
tal af emeia din i magine.
Legendele d espre circumst anţele realizări
i acestui portretse u nmără cuzeci le.
Cu cer tit
udi ne se n cu
oaşte d oar ă c este vorba de Mon na Lisa, soţia nob il
ului
florenti
n Fran cesco e!Gi
docon da şi că apozat de bună voi e.Nu se t i
şe cu
precizi
e c ând a f ostpictat t abloul, cidoar că elex i
stai a 1504. Când, l ai nvitaţ
ia
regel
ui Fr ancisc ,ls- a mut at Tn Fr anţa, Leonardo aadus a tblou l cuel . Artist
ul
l
- ar fi vân dut r egel
ui în 1517 sau , după moa rtea sa (1519), Gioconda a rfi f ost
furată– p olemicile nu s- au st i
ns n icipână aziRen ascenti
stul itali
an a muri t
l
upt ândî n arm aa
t regelui Fran ţei,iar morm ân t
ul săunu a f ost găsit. Tabloul
Giocondeia a j
uns a l Luvrudupă ce t a
recu t pe a l cast
elel
e P ontaineb l
eauşi
Versaii
ies.
Probab i
l cel maicu noscu t portretdin u îme,Mon a Lisaa f ost de-al ungu l
ti
mpu
Marc l
ui
el Dui
mi
cht
at
am ă
p,( r
ep
su rod
p usă
rareal,
isti
r
uoncar
l izată pş
e, rii
nch
t
rei
aralco
t
elnsi
e, d
aerată
pusul
ex ă
lnmu
a c
a zeu
va
loar
ue.
n
scaun de oa tl etă) a creat o co pie must ăcioasăa G iocondei, alţii au vru î să
devină l a rân dul l or em n uri tori
,î mbrăcâ nd- o altfel
, dezbrăcâ nd-o sa u
schimbân- du-i pi ept ănăt ura.Toa te aceste entt ative u n au demon eti
zat-o.
Dimpot rvăi, Gi oco nda r eu şeşte n î continuare,zâm bind, să -ifacăcel ebripe o ti
ţ.
Astăzi,ajunşiî nmar easal aîncareest eexpusa,t r
ebui esănecr oim drum
printre u fri
oşiif otog rafi sa u op eratori amat ori ca re orm
f ea zăo ag lomeraţ i
e
com pact ăî n j uru l ei . Şi câ nd te gâ ndeşt i că, de u jr împrej uru l Giocondeine
privescai mmul ţ
i Ti zi
an sauun Ver on ese are m cât
un per ee!
t Fi ecare d i
ntre
tablourile d i
n sa la G i
oco ndei, com parabi l
e cuacest Da V inci, ar face să
explodeze f r
ci
a d e af aceri a o ri
căru i muzeudi n l ume.
De ceest e,t otuşi, at âtde cel eb ră Mon a Li sa? Even imen tul carei -a ad us
noloriel
el eamon dială est e u frtul din 21 au gust1911. Până a tunci, doa r
cunosc ătorii fini ai art eiî i dădeau at en ţi
e.Scri itoareaGeorge andSsp unea:
„Cine apr âvit-o odat ă,n- o vaui ta ni ciodată”! Dar cu m er a vor ba de u n tablou
de d a Vi nci
, şt irea dispariţieisa l
e d e a l Luvrua f ăcutî nco njurull umi i
,i ar
poliţ
ia s- a zbă tut mul t
ă vr eme n îi gnoran ţă. Poetul Gui ll
au me A poll
mai re af ost
chiar r a
estat ca su sp ect pen t
rucăsu sţinuse, capart i
zanai cu bismului reb el
:
„Gioconda t rebui e a rsă!” Doiani mai t ârziu, tabloul a f ostgă stil a Florenţa,
unde u fsese us add e h oţ , un neî nsem natpi ctor t al
iian - Vincenzo Peru ggia –
care vo ia săred eaca pod operaări ţ
i eide o rigi
ne.
 Î
n go ana neb ună după op er
ee-lvedeââ ,turi şt
iiî ncalcăf ără r
emuşcări
regu l
il
e,I af elcu m nu se ot p abţ ine săt in
agă ex pon atee,
l să m ănân ce nî
apr opi
erea tablouril
or cel or m ai sen sibil
e ca( de p il
dă cel e a parţi
nând r enaşterii
ital
iene,di n seco l
ele al 13- l
eaşial 14- lea) sau săl ipească gumă de mest ecat pe
su b ban chetele d e odihnă.Dan a ob servă cu mi rare că, pen t
ru uni i dint
re
oa men i
it ransfi guraţiî n apr opierea a c
pod operel
or
, un bi zar ectefde
person i
fica re ail ocul emoţ i
eiart isti
ce. Tablouri
le sa u scu l
pturil
e d evin un gru p
de st aru riîncremen ite,di nainteacă roral oa
gta d efi l
ează e p covorul roşu.
Fotografia- suvenir vaace f l u
terior r poba căpose sorul eis- a aflat l a câ ţ
iva
cen t
imetride d i
olul să u. Un f elde H ollywood pe d os, dar cuacel eaşiob i
ceiuri.
În a f
ţa uneiVen us din M il
lo( secol
ul al 2- leaî . Hr.
) de o f rumuseţ e
translucidă,un j apon ez mi îî nti
nde ru gător apar atul săuf oto.Nu ap uc să-1
întreb de c e p r
eferă să -ifac e u f otografie statuii ant ice, căseşipost eazăl ângă
ea, ţ
eap ăn ca n u mi re a l alt
ar. După ce mort i al izez momen tul în care,î n gân d,
elzi ce r p
obabil„ da”,j apon ezulî mi mul ţumeşte p oliti
cos şio ru pe alf ugăsp re
alte statui sa u pi câuri
.„ Nicinu s- a ui taî l
a Ven us”,î nga i
mă Dana, l af elde
uimi t
ă de p ractici
le mod erne a l
e viziteil a muzeu . ^„Dar u n areevoi n e,de vr eme
ce - aif ăcut poză ”.I n sp atel
e n ostru , doamna ca re n e-af urn i
zat exp l
icaţ
ia
iron
alăti
ucă
rideenp aşt
r ea
eaf pt
ruă răb
moa sadăt
oa
zeiţre Osă
ă. ne
salăd e
rer
t
agem
chi şiî
puri fur
mp ă
i l
etat
ri erândul
n
e pei
ri o
veşte mag
imui
a neă.
zat
Scen a este i tpi
căpen tru oraşu lî n caree na flăm: pari zi
an ul va ved ea
întot
dea una cuoch i de şo im pai ul di n och i
ul cel uil
alt, dar nu ezi tă săt e a cuze
de ag r esi
une d acă-i at ragiat enţia a su pra p roprieibârn e.
Luvrula f ost, pe rân d, f ortăreaţă med i
eva l
ă, r eşedinţăar egil
orFran ţei,
galeriar egală d e ară t şimuzeu . Fiecare oa spete aţ i
nut să -i adauge n u detali
u,
astfelcăt ransf orm ările de p este i t
mp au f ost numer oase: de a l ocet ate d e
apărar e soli
dă l a un pal at r enascen tistsu b Fr anci sc ,lLuvru la f osteco rnstru i
t
în st i
l colosal, cuel emen te b aroce , con f
ormgu stului lui Ludovi c al XlV-lea, apoi
mon umen t
alşiî ncărc atde st at ut su b Nap ol eonl ,î n fine o rcoco sub aldoi l
ea
Imper iu, î
n 1793, Luvr ul a ost
f i naugu ratca m uze u naţ ion alşiad ăposeşte
op ereeda răf di n t oat e epocile,până f a seco l
ul al 19- lea, maj ori
tateaadunat e n î
urm a ca mpani i
lor a npoleoni
en e.Pri ncipalele secţ iuni su nt: ant ichit
ăţil
e
orientale,eg ipten e,greceşt i şirom ane,sc ul ptura şi pict
ura ran fce ză ntîre
secolele al 14- leaşial 19- l
ea , picturai taliană şia şc oli
lor n ordice.
Ne pr op unem săve dem ce l
e maii mpor tante ob iecte de i a Lu vru în
aprox i
mat i
v 2 -3 ore. Lucruut op ic şiso ritt eşe cului, căcişt iu laf elde b ine caşi
Dan a cănt r
î-un muze u cur esu rseat âtde bogat e n u poţ i admi ra un t ablouşi
ieşii mediat di n sa l
ă, f ără ăsl e a runcio pri vire şi vecinelor d i
n drea pta, stânga,
su s,j os,viza v.iDa, î n unel e s ăli
, peret ele n îalt de 5met rieste itera
l
lmen te
tapiţat cut ablou ri
. Un adevă rat festi
n al och iului, dar şi o pi atră e dnîcerca r
e a
aten ţi
eidi stri
buti
ve. Luvru l este p reaco mpl exşimasi v, mul t
iplu şi
decon cert ant casăfie cu prins d i
nt r
-o singu ră privire,fie ea şimăsu rabi
lăî n
ore. Luvru l se ved e şi se eved
r e şi nu t e mai sat uride el , aşacu m nu- ţi vi
ne să
păr ăseşt i o emf eie rufmoa să, Charl es auB delair
e olfosea holurile muzeu l
ui
pen trua- şida î ntâlniriamoroase. Femei l
e er au cu cerite n istantan eude
cu noşt i
nţele p oet
ului desp re a răt, dar şide gu st
ul să u î n a al ege nul oc t a
ât de
roman tic,Pu rce
dem . Cum de al bu nî nceput vr em să ne ndepă
î rt ăm de ar zva
gloa tei,î n ari pa Ri cheli
eual egem sala Ruben s,unde seet d
aşea ză câ teva
tabl ou riî n f ormat marei ndperi oada 1622- 1625, r eal i
zate a l ordi nul Cat erinci
de M ed ici. Conti
nuăm cuci rcui
tul francez„ ffm ari pa S ully:mai î ntâi
rep rezen tanţ i
i secolului al17- lea: Pou ssi
n, Georges e La d Tour. Magn ifice
ulei urii ntimiste,irad ii
nd mi st
er. Apoi, pe 3 6 de să li se nt îi
nde mar eapi ct ură
franceză din seco l
ele a l 18-! Ea şial I 9- l
ea : Wattea u, Greu ze, Frago nard, I ngres,
în su bsol,f acem ot recere nî revistă a Luvru lui med i
eval , ne nît oarcem3a
origi nile mon arhi
eif ranceze. Nu l i
psesc ragm
fen te di ntr
-un băt rân don jonde
apărar e sa u coif
ul r egelui Car olal VH- l
ea el c Neb un. La eşi ir eadi n evu l med iu,
pe sca ra „ Hen riEl „ se j uange nîsa ia Cari ati
delor: sculptură greacă anti
că
(ved etai nco ntestabi
lă a să li
i estei nefabila Ven us)
.I n ca pătul sc ării principale
i
dmpresi
ecoraon n
îează
vech „
iVi
ct
me oria de a l Samot race” . Masivast atuie d i
n i nsu l
a Rod os, care
Pari sul cu lt
ural
Och i
t pari ztencelorf ac întotdeau na maimul t decât săpri vească,
(Cavaleru l de G ramon t) prova unui vas, af ost decap it
at a acciden talî n pr ocesul
de a ducere n F î
ranţ a. Se ajunge e p sca ra opusăî n „să l
il
e o rşii
”, unde sp aţi
ul se
dil
ată bru sc. Form at urimari . Rjnze cel ebre,pri ntre ca re nîcoron areal ui
Napol eon( Davi d), celebra Mari-an ne p (er sonificareaf emi nină a Revol uţiei
conducân d pop oru lf rancez cudrap elul tricolorî n mân ă,i mag inată d e
Delacroi x), mi t
ologicapl utăî n deri văa I ui Geri cault,
.,î napoi l a„ Vi ct
oria”, de
unde n itrăm î n com plexul de săli„ i
talien e”
. Veron ese cu a uli mon umen t
ală
„Nunt ă d i
n Can aa ”( 1562) nu i zbu t
eş te să om dine sal a D en on, pen tru că ci aise
află G i
ocon da,Ne n îtoarcem la S amot race, numaipen t
ru a cob orî în sala
„Scl
av i
lor”l ui Mi chelangelo.
Scu lpturi di n Mesop otamia şiSumer , Cod ul lui Hamurab i,t apiţeri
i
persane,rel icve şi desco peririarheo log i
ce i n
d Ar abia p iei
slamică , elemen te de
arhit
ec turăasf rlană, sc ulpturăant icăaparţ i
nând ci vili
za ţ
ieigrec eşti, etrusce
(sarcof
age )
, va ze, bijuterii
), romane mo { za icuri, bronzu ri
, obi ec
te d e a ur,„ Ceh
trei gral i
i”,„ Artemi s”), Caravaggi
o, Gi otto, Botti
ce l
! FraAnge li
co , Raphael , Van
Eyck, Br eu ghel, Vermeer , Bosch , Rembran dt, Turnee, El Greco, Velasquez,
Goya. Luvru l nu poa t
e fiexp licat, dar b ucu ri
il
e est eti
ce ot p fi st riga t
e n î gura
mar e,ca al moşi .
 Parad oxal, senzaţ i
al ăsat ă de prearap idul periplu est e cănu pu tem privi
Lu vr
ul doaracp e un muze u, ch iaraşa gan gitic până a l a fiap r
oap e
inabordabi l. Cu cel e 6 0 de mi li
oa ne d e vi
zitatori în ul ti
mi i zece nia(aproape cât
întreaga populaţie aFr anţei)
, di ntre ca re est
pe 7 0 l a su tă străi
ni , peste 60 de
mii de met ripăt raţi de exp ozi ţ
ii perm anente cu34 de mi i de ob i
ecte d e a rt
ă,
100 de mi li
oane d e eu ro b uget an ual
, Luvr ul est e u n or aş e d artă nîtr-un oraş
de artă,Pel ângă cap odoperee l muze ului, Lu vrul maiî nseam nă – n î su bsol
ul
Caru selului – rest auran te,maga znie d e ulx,să l
i de c onf eri
nţe,at eliereeda rt
işt
i
oricând di spuşisă execu te,con t
ra unor su me araef âfoare,r eproducer i după
marile s „atruri” pe ca re ori cine e l poa t
e a dmi ra d e a proa pe.Luvru l ar e edi
tura
saprop ri
e,zi arul să u co tidian, sp ec
iali
şti
i şioamen i
i să i de ştiinţă.
Aripa Sul ly esâe î
n real i
tate un păt rat care î
nch ide pe dr ep t numi ta Cour
Carree. Decorat a cuo ân ft ân ă art ezi
an ăî n cen t
ru , piaţ aaf ost recent prevăzută
cuun sen zaţi
on alsi stem de l i
umi nare pe itmp de n oa pte.Fi ecare cu rbă a
arcadelor, fieca re elemen t deco rati
v d e p e a fţ
adă est e p us n î valoa re p ri
ntr
-o
lumină del i
ca t
ă, i nt
imă, de u n romant ism i rezist
ibil
. Curt eaPăt r
at ă este
deschisă ân pă a l mi ezul nop ţii pe i t
mp de vară pân şi ăl a 22.00 i arn a.
De part eacea l
altă a Luvru lui, Arcul de Tri umf al Caru sel
ului, ridicat de
N
l apol
egătueon
ra î n]JS
cu 0
ar 6
dnpen
i t
desrua -
Tu
ilşi
ericel
es eb
17ra
(). vict
Pa ori
rcu i
ll
e,r î
nl
ega ,stil
cou
nl
st să
ruiu
td mon
e uCmen
aterit
na
al,df
ace
e
Med icişiamen ajat de L e N ot
re,est e a stăziga zda scu lpturi
lor nîaer i b
ler e d
Mai ll
olsa u Mi ro.De- al ungu l vremi i, Tu ileries af ost l
ocu l de p romen adă f avori
t
al prot ipendadeipari zi
ene.Cu un l ac n î mi j
loc, sca une d e met al lăsa te aI
dispozi ţ
iat recătoril
or , Tuileriesa f ost cu si
gu ranţă model ul gră dinii
Luxem bou r
g.St il
ul f rancez al grădinil
or , cut ufişuriorn amen tale ătiate n î figu ri
geom etri
ce, cupl ant e d ecorative con strânse nîpar cele regu late s-ai mpus rap id,
astfelî ncâtt oa te p arcuril
e d i
n j uru lr eşedinţelor egarl e a u ajuns a l un momen t
dat săsem ene n ître ele V (ersa
iâles, Font aineb l
eau. )
.
Î
n Jar dins de Tu i
leries, sp r
e Pi aţa Con corde,cel e dou ă pavil
ioa ne al e
Musee de '
Qianlgerie şi Musee j du
eude P aume 9 (7) desc hid per spectiva sp re
Champs- El
ysees şiArcu l de T ruimf di n Pi aţa Et oile.Ai cia exi stat Cast el
ul
Tuileries,pecar ear hitecţi
icel uide-aldoi l
eaI mperi uvoiausă- 1vadăl egatde
Luvru . Cum com unarzi i din Pari s 1 -au i ncen diat în 1871, i roniai storieişi -a
arătat î ncăo daâă di nţii. Prin di strugerea Cast el
ului Tu i
leri
es, vederea asu pra
„Caii Regal e”( de a l C on corde ân ăp al E toile)a p us p entrupri ma o arăn î
eviden ţă simetriat ulburătoa re d i
ntre mi cul ar c d e rtu imf al Caru selului şi
mar ele A rc d i
n act uala Pi aţă Et oi
le.
Galeri
a Jeude Pau me.Met rou : Con corde.Desc his:12. 00- 19.
00 ( l
uni
înch i
s). Marţ i noct urn ă pân ă Ea 21. 30. Edi ficiu con stru it de N apoleonall l
l-l
ea
în l ocul unei„ să l
i de sp ort” amen ajate d e regele H ernie a lI V-leapen t
ruj ocuri
le
fiului său .„ Jeude p sume”( î
n t raducer e il
teraă,
l j occupal ma)est e strămoşu l
tenisului. De câ nd s- ai mpus sp ort ul alb, galeri
a a deven i
t muzeu l opereor
l
impr esi
oniste,st rămutate u lt
erior alOrsay, iar asătzieste gazda unor exp oziţi
i
perman ent
e şi tempor are dert a
ă con temporan ă.Muze ul Orangerle.Închis
pen trur enova* re p ân ă nî 2004. Fost a sera e dp
ortocal
e a a p
rcul
ui regal
Tuileri
esadăpost eştefaimoşii„Nuferi
”ail uiCl audeMonet .
rsayO
De l a extremitateavest i
căa ari pii Richel
ieu,traversăm Sena pe Pon t
Royal . Din nou pe R i
ve auG ch e,l a Muze ul Orsay16( )
. Podul Regal face şi o
trecere simbolică: Orsay a deven i
t punt eade egăt
î ură î ntre LuvruşiCen t
ru l
Pompi dou , pentrucăai ciest e exp usăană f ranceză în(speci
al) şiuniversală de
laj umăt ateasecol ului alI 9-îeapân ăl a 1914.
Muze ul Orsay, QuaiAnat oel Fr ancenr . 1, rue de Bel l
echasse nr. 1.
Met rou: Solfer
mo,RER Musee' Or
dsay . Desch i
s 9.00-18.00 (l
uni închis)
.
Noct urnăj oipână l a 21. 45. Acces: 7 eu ro.Est e sit
uat în incintaf ost
eiGări
Orsay, construi
tă n î 1697, dar ab an donată n î 1337 o d ală cuapari ţi
a r t
en uri
lor
electri
ce. Deven i
tăi nut i
lă, gara treb uia demol atăîn 1961, dar d ist
rugerea
Hal el
or şi preocupareaescâncrdă pen t
rugăsi r
ea n uui sediu pentru adăp ost
lrea
p
Rat ri
mon
econst i
ruul
u
cţii cu
a n l
t
ouu
l
ural
i muaizeseco
u alulu
fi a
ost dl 1să
eci9-l
eaedauprsa l
va
nt
eşeditelsp
elen
Pdi
om d
pu
il
doued
,ifi
dciu.
ar
Franşoi s Mi t
terrand a ostf cel care - l
a n iaugu rat,î n 1386.
Ca ori cemon umen t cuper son ali
tate di n Paris,şiOrsay af ost denunţat
pen tru„ faraonis-mul” co nstrucţi
ei, că rei
a u niii -au at ribui t chi
ar un dubi os
„stil muso l
inian”.I men sul holpri ncipal r euşeşte să mul t
iplice vol
umel e şi să
creeze urprze
s
i r h
aitectoni ce. Vizi
tatorul nu mai est e o bligat săt raverseze zeci
de ga leri
ii den ti
ce, pen trucăl a Orsay spaţiil
el argi alterneazăcu să l
ile
mi nuscu l
e.Muzeu l se eî r
nnoieşte a sft
elî n perm an enţă şiben efici
ază,î n cea
mai mar e p arte a eripmet ru l
ui exp oziţi
on al
, de u lmină n atural
ă. In af arăed
muzi căşil i
teratură, toat e a rt
ele s ecol
ul ui al 19- leasu nt rep rezent
ate,î ntr-
o
abord are niteli
gen t
ă ca re e l scoate nî evi denţă pe cel e mai puţ i
n cu noscute,şi
face ca „ved et
ele”să -ţii asăî n dru m exa ctî n momen tul în ca r
e e t a şep
tţi săle
vezi.
Ţintele peleri
naj ului celor I O mi lioane de vi zi
tatorianual i sunt, de bună
seam a,i mpr e-son
ii şt
ii. Ren oir şiDegas, Toulouse-Laut r
ec şi Van Gogh , Mon etşi
Whi stl
er,ManetşiCezanneof erăgal eri
iîntregidei mpr esiiimort ali
zatepe
pân ză. Mat isse şi Gau gu m, indasa bâli, au part e d e câ te ogal eri
e sep arată
fiec are. Holul ce ntral est e eiî nsu şio ga leri
e.Ai ci
, sc ulpturidi n t i
mpul cel ui de-
aîdoi l
ea mp Ier i
u st au mărt urie pen tru exu ber anţa on estă a rom an t
ismul ui
.
Oper e d e R odin, Dega s,sa u Mai l
lolst răjuiescl eea
a cen tral
ă, a că reipri ncipal
ă
atracţie este nîsăcea sul ceî mare, remi niscenţă, alăturide o f
rm a să li
i
pri
ncipale,a gări i de odi nioară. Pen trucei care au nevoie să iao p auză e d masă
(dest
ul de mul ţiî n rân dul vi zi
tatoril
or e dl a Orsay), ex
istă un r est
aurant situat
înt
r-un ca drul uxos,asi gu rat de ost
f ul hot elal gă ri
i
, dar u nde of orm ulă rapidă
(un aperiti
v , un desert şio ca rafă de vin) poate fiob ţinutăl a 12 eu r
o.La „ Cafe
des a Huteu rs”însă, aflată a l u lti
mul ni vel
,l ângă ertasade u nde vederea su pra a
SeneişiLuvru lui este cu ceri
toare, o s al
ată poa t
e co st
a ch iar l, 50 eu ro. Acest
mic p opas est e aşeza tint enţi
on at înainte de nitrarean î zonai mpr esi
onişt
il
or,
pentrua perm ite uibit
orilor e da rtă săse d oi
hnească puţ i
n î nai
nteaat acului
final.
Pan su l cult
ural
Parisu l e capital
a mon dială a fli rt
ului cerebral
: oamen i
i acorda
importanţă cel or ee spu n, dar eea c cb
spun nu are ni
cio mp i ortanţă.( Akin
Schif
res)
Muzeul Rodin
Părăsi m ch ei
ul Sen eişine af undăm î ntr-
o zon ă deven it
ă ch i
c şi
ari
stocrati
că( î
ncăuna! ) de p e vrem ear egel
ui Hen nc a lI V-I
ea. Strada
Bell
echasse„ vâ
(nătoare p ăcu r
ă”), ne a duce nînăriaeru l aroga nt al carit
erului
Saint-
Germ ain, deşi nu su ntem decât la„ peri
feri
a” lui. Cotim l a stângape
st
i
mprad
r a aV
esi aren
genn e ă:
eral şiaj
f un
ostugem
l hot înB
el fa
iţ
ra
on mui
dzeu l
ui l
n seco meu
ul alpr
1ef
8er
-
la.
ea test
Loca
eţia
admico
nb
r
a tri
ibui
l e a l
con ser vat, cuo g rădină f er mecăt oare nî sp ate,unde su nt pr esărat e b ronzuri de
Rod in, pri ntre ca re a f
imos ul „Gândi t
or” sau „ PoartaI nfern ului*, i
nsp irată di n
Dan te,net erminaâ l.
Muze ul Rod i n (9B), rue de Varen ne fir . 77. Met rou : Vare nne.Desch is:
9.30- 17.45 ( luni înch is). Acces: 5 eu ro.Li berpen trucei sub 18 ani .
Toate mari le op ere al el ui Augu st
e Rod in (1840-1917) su nt exp useai a,
unde men toruil ui Con st
an ti
n Brân cu şia şi locui
t,î ncepâ nd cu1908. Î naintea
l
ui , oa sp et
e a l hot eull
ui a ost f poet ul germ an Rai nerMări a R il
ke,i ar după s -au
maii nstalatt empor arMat jss e s au Jean Coct eau. Remar cămî n pri mul r ân d
mod ul de p rezentare al ex pon atel
or:cron ol
ogic,t emat ic,f ără ectef e sp eciale,
totul se nt iegrează de mi nune n î ca drulf astuos l aîncă perilor i n
d Vech iul
Regim, Pr omen ada p ri
ntre st at
ui nu f aceecât d să accen tueze cee a ce i am
şt
desp re R odi
n: perf ect cunoscă tor al anatomi eiumane,scu l
ptoru l şi-af ăcut
person ajel
e s ăr esp ire,să -
şit răiască dramel e şi emoţ ii
le a lăturide n oi. Rămân
cuami nti
reamâi nii co ntorsion ate,i mortalizate cut oate d egetele n î su s,dr ept
e,
strân se ă mnunch i, un st udi u an at
omi c den umi tt ulburător„ Cated rala”. Apoi,
sala n î car e R od i
n s- a a muzat să-1 mod eleze apr oape car icaturalpe H onore de
Balzac, bosumflat , cuun ab domeni mpunăt o.
r Peste oatte,sen zaţia u nui art i
st
almi şcării
, al fream ătului ob ţinut din pi atră,marm ură sa u l emn, de o
put ern i
căex presivitate.
 Domul I nva l
izi
lor
Pri
n st rada Varen ne ajungeml a Hot elul I nva l
izi
lor( 24), un uri aş
ansam blu arh itect
onic ca r
e a scu nde poveşt i de vi teji
e şi un mi t sol
emn, In
1671, Ludovi c al XlV-l
eahot ăra con struireaunei„ cazărmi” destinate vet
erani
lor
de răzb oi,î n sp eci
al i
nva li
zil
or. Aproape u jmăt ate de vea c mai t ârz
iu, erau
cazaţi aia pest e 4000 de so ldaţi răni
ţi. Ast ăzi, Hot eull adăpos eşte un
impr esi
onan t muzeualarmat eişio cu rte n iterioară vizi
tabil
ă,unde p otfi
admi rate utnurile confiscate d e N apoleonBon ap art
e n î Austria.Î ntr-
una din
aripi funcţionează şi un sp it
al mod ern ,r ezerva t mut i
laţi
lor e d război.
Muzeu l Arm atei
. Hot el
ul I nva
lizi
lor. Met rou, RER: I nva l
ides. Deschi
s:
10.00-18.00 ( april
ie-
septembri e), 10.
00-17. 00 ( în rest )
. Bog ată c oecţ
li e de arm e,
uniform e,bl azoane şi arm uri di n Fran ţ
a sauori en t
ul îndep ărtat.
Muzeu l planuril
orî n r elief
. Acelaşiorar . Sunt exp usemach et
e ale
forti
ficaţii
lor celor a mi i
mport ant e cet
ăţ i de a păra r
e d in Franţ a, începând cu
Ludovic a l XlV-lea. Pri
ntre el e,Chât eau d' lf( Con t
ele d e Mon te C ri
st
o spune
ceva?)Cl asa te secret mili
tar până î n seco lul 20. Domui I nva l
izi
lor. Deschi
s:
9.00-19.00 ( i
ulie şi augu st)
, 10. 00-
1800 ( î
n r est
ul anul ui)
. Acces : 7 eu r
o( li
ber
pen t
rucei sub 18 ani ) pen t
rut oate obi ecti
vel e d e al nIvali
des.

som putDa
oa r ceea
să, domceinata
ătra
dge
e a t
en
si
criuţ
i
laluturi
i Nşti
l
apor
ol înI
eon .acest
Dom compl
ul a ex
f est
ost er
au ca
tpî
i el
na1706,
când a şif ost con struit, pentrucamai t ârziu ambi iîmpăr aţ
i săse ngri îjească
de e rafcerea ratu
st
lui de met al nob il de p e cu polă. Expusăi ntem periil
or, cu
pola
nu şi -a regăsit st răludr eadecâ tî n 1989, dat orit
ă cel or 2Îki lograme d e aur
f
ol osite,î n int erior, risipă de d ec oraţiuni (statui,tablouriî n f orm at mare,
mozai curi din t i
mpul Regel ui Soa re)şio at mosf er
ă de mau soleu.I n cen t
rul
cap elei,o d esch idere ci rcul
ară ca o p uner e nî scen ă eternăl asăsă sedă vaun
uri aş crsiiu de marm ură roşie.O cer emon ie consfin ţ
ea nî1840 repa tri
erea
rămăşi ţ
elor ostful ui împăr atNapol eonI di n insu l
a Sf ânta El ena.I mport anţ
a
aces tui mon umen tfuner ar stee o tutşimaidegr abă simbolică, de vr eme ce
zvon urile con tradi ct
orii desp re moa rt
ea ul i Napol eonşiadevă ratul său
mor mân t nu s- aust i
ns n îcă.
Ceamai f antezistăl egendă desp re sfârşitul împăratului pr et
inde că
deţ i
nut ul de u lx di n Sf ânta El ena, si mţind căen glezi
i vor - să
i scurt
eze aţ vi
a
otrăvindu- 1t r ep tat cuarsen i
c,a r euşit săeva dezeedp e n isula care-i servea
drept î
nch i
soare şi a u fgi
tî n Ameri ca , unde a rfi t răi
tf ericit mul ţ
i ani după data
ofi cială amorţ ii sale 1 (821). Masca mortuară l a
ui Nap oleon– ve ri
dică sau nu –
se află î
nsă expu să al Muzeu l Grev i
n.
oinaD
Ieşi
m de l aI nvaliziprin Pi aţa cu acel aşinume şiurm am ru e de Grenell
e.
Printr e.Cl ădiri,l a fieca re pas,Tu rnul Ei ffel( 26) apare şi dispare caşicu m ne-
ar r p
ovoca laj oacă. Deşi ne a flăm l a pest e u n kilometrude el , prezen
ţal ui
autoritară ne co pâeşeşte.Î lf olosim cagh id. Intrăm î n zon a ambasa del
or şi
ministerel
or, sit
uat e nî ca se i n
d se colel
e a l 18- leaşial 19- l
ea . Prin Aven ue d e a
l
Bou rdonnais,descop eri
m î n Pi aţ
a G eneralCou rtaud, colţ cust rad a S ai
nt-
Domi nique n(r. 149) , Restau rantul Doina 1 (11) . Un pop as om
r ân escucpreţ uri
pi
per aet,dar cu o a tmosfer ă ca almama aca să. Se d egust
ă ai cisarm ale,salată
de vi net
e,mi ri
,f asole b ătută, buca te strop it
e cuţ uicăde p rună sa u vinuride
Murfat l
ar sau Cot naril a 16 eu r
o st i
cla. Men i
urile o sci
lează nître 1 2 şi30 de
euro,î n funcţie d e d orul de ca săal di entului. Cum f rancezi
i nu pr eavin ai ci
decât î
nsoţiţ
i de o rmân i, nu ne ă rmân e decâ t să l on
pjăm î ntr
-un med i
u satur at
de otfografi i-şablon ( mănăst i
ril
e d i
n Mol dova , Delta.) şiuneori animat de u n
acordeon . Fi
ind unul di ntre p uţinele oca
l l urir omân eşti di
n Pari s n ţi se spune
că r amaifi unul î n or aş, dar n ude bucăt ăria est e doar parţialr omânească, şi
î
ncăunul î ntr-
un orăşel din banl i
-eue), se d aună a icio co muni t
ate d i
versă, de
l
a vech i emigranţil a mair ecental ume n iterlopă.
Ladoipăţ i de Doi na,pe st rad a Sai nt-Domi- nique,seafl ă Ambasad a
Român i
ei( 99) şiCen trul Cul t
ural, Prob abil cel maif rumos sed iu alunei
rep
rezen tanţe diplomat i
ce i n
d Pari s,Hot el
ul Beh agu e adeven i
tt eritori
u
r
nom
ouân
ă esc
aripăn,î1
d 93i
est 7
n.
at L
ăabsf
irârşi
ou t
u
ri
l l an
or il
or
şi
camer07
e,or
î
ln cu
drt
e ea
o
asp amb
eţ. asa
i La dei
ved aef
er ost
anoiconst
i clărui
to
dm,
cui ntrar eapri n ru e d e ' l
Exp osi
tion, care a fce colţ cuSai nt-Domi nique,ne r tec
fiori reci pe sp inare'câ t
ă di scordanţăf aţă de ost
f ul Hot elBeh ague!Cât ă
asem ăn are cuo cazarm ă aarm aetisovi etice sau cuo p uşcărie rti
stă din
Român ia epocii com uni ste!
Saint-Ger main
O p limbar el ungăpe Sai nt-Domi niqu e,înapoipri n esplanad aI nval
izil
or,
ne adu cepe u Blevar du l Saint-Germai n şiî n piaaţ om onimă.Ne aflăm î
ni ni
ma
ca rit
eru l
ui ca re ă pstrează ami ntir
eaî nalteibur gh ezi
i de a lî ncep ut
ul seco l
ului
20 şi ,î n acelaşit imp, con t
inuă săfie cu noscut pen trumaga zi
nel
e el egant
e,
ant i
ca rait
ele p li
ne d e su rprze,
i cl uburile d e ajzz, cinemat ograf
ele strânse
ciorch i
ne n îj uru l pi eţ
eiOdeo n, sa u ca fenelel
e d e u lx. Scrii
toricel ebriai
seco l
ul ui 20 ( Sart re,Bori s V ian, lonescu , Prevert) ven eau săcr eezeusa se
întâlneauî n cen acluri ad -hoc al D eux Magot s sau Ca/ e d e F l
ore,dou ă etaloane
ale ch i
c-ului pari zian. Ai ci,o c afeaco săt dubl u sa u t ri
plu f aţa de p reţ
ul dintr-
o
cafen eaob işnuită, dar e mri
tă să et ă rsfeţi măcar oat ădla una di nt
re mesel e
tipic p ariziene d e p e e trasel
e a şezate ch iar pe r tot
uar . Perspectivaasu pra
Bi seri
cii Sai nt-Germ ain des reş P 100 () face oţ t
i bani i.
BisericaSai nt-Germ ain desPr eş, („Iespr eş” erauaj işt
pi l
e ca r
e se
întindea u î n juru l ei )
. Met rou: Saint-Germ ain des r P
eş. Desch is:8.00-20.00.
Intrarea liberă.
 Din an ul 557 exi stăî n acest l
ocun l ăcaş de cu l
t,î nfiinţat de Germ ain,
epi
sco pul Parisul
ui. Ri di
ca t
ăl a anul 1000 î n stilr oman, bisericaî n ca re erau
îngropaţir egi
i merovingien ia f oste- a
dl ungu l vremi
i distru
săşir eparată
succesiv.Ul ti
ma rest aurare atea
dză i n
d sec olul al 19-l
ea, dar bi sericapăst rează
urm e m il
en are,ca e d pi
ldă cl opotni
ţa.Cu cât eva veacuriîn urm ă, actualul
cart
ierer a domen i
ul
Pari
su l cul
t ui a]
Aerul din Paris est e atât ăe ot răvitî ncâ t eu lîfierb î
ntotdeauna î nainte &-
1 resp i
r.( Enk Sat i
s)
Biseri
cii
, un eif de regat al catolicismul ui
, cu eg l
il
el ui, unde numai Papa
avea t ori
autate.Zon a med i
evală af ost com pletdi st
rusă e d H aussm an n, car
e a
construit Bulevardul Saint-Germ ani şist rada R ennes u d
pă mod el
ul r ect
il
iniar
al celorl
alt
e,î ntre cele d ouă art ere se ntindîe un labiri
nt de st răd uţe populate
de b arurişica f
en el
e d atorit
ă că rorart i
ca
erul a deven i
tl a mod ă pri nt
re i t
neri.
Un p opas!A O '
Nelli(103) , pe ru e desCanet tesnr . 20, este ob li
gatoriu. In
acest pub cunume an glo-saxon se r p
epa ră ber eacasei, nepa steurizată.La
halbe e d 40 0 ml saucar af
e de 600 1 ml ,î nspumat ă băutură se sav urează nîtr-
un deco r ca re aminteşte exa cto a f
bricăde b er
e,cubut oaie şi r
ecipiente de
f
der
emen
nit
rt
at
a tîma
nl -
bţu
a!Ş
r n
îiseri
cul o d
e a
t
emosf
w er
eek ă
- encon
d ( vi
vi
ca ad
fa
e.C a
lh
ti
far
el naca
î d
maj e
orita
pt
aroa
eapp
eubmp
i- osi
urilobri
ldi
n
zonă), nimi c n u vă mp îiedicăsă el preceţ i puţin t i
mp af ară, cuhal ba î n mân a.O
bereart i
zanal ălocalăcost ă4,5euro.
Rue desCanet t
esducedi rect în a f
ţa Bi sericii Saint-Sulpice( 102). Cu cel e
dou ă utrn urigem en e care se di ri
cămul t deasu pra aco perişu ri
lor i n
d cart i
er,
este ceaai mmare ndi Paris.Dat ân d de a l ujmăt atea seco lului al17- l
ea, lăca şul
de c ult co mbi na t oate stil
uril
e ş i ep ocile.
Curios, pe unul di ntret urn uri est e reprezent atI ah ve, Dumnez eul
evrei
esc . Fr escele a u fosti ct
p
ate s ub di recta upravegh
s ere l a
ui Del acroi
x,i ar
orgaat ea
dză e da I 1781. Li nia de cu pruaşeza tăî n mi j
locu l biseri
cii
simbolizeazămeri dianul zero lP aarisu lui. Aiciau f ostbot ezaţi Baudelaire şi
mar chizul de S ade,şit otai cis- a că săt ori
t Victor u Hgo .
Î
n cri pt a Sai nt-
Fran ţoi
s a Bi seri ci
i Sai nt-Sulpice, preoţi români ort odoc şi
ţin dumi ni ca u sl
j
be a l care a sst
iă o p arte din en ori
aşiir omâni dm Pari s.Dacă
Biserica r O
tod oxădm rue Jea n de B eau vais este pre fer
aă t d e em igranţi
i mai
vechi,mi l
itanţiianticomuni ştişilumeai nt erlopă,spr ecriptadel aSai nt-
Sulpice se ndr î
eaptă cuprecăd ere st uden ţi
mea rom ân ă de a l Pari s.
Din pi aţa Bi ser
ici
i Saint-Germ ani desPr eş, prin ru e de l 'Abbaye, ajungem
într
-una d intre ceâe aim f
rumoa se i eţ
pe d in Pari s,Pl ace ed F urstemberg.Aşa
trebuie săfi ar ătat Parisul de g l
ori e d in peri oada i nterb el
ică. Ni ciîn t i
mpul
războuilui zon a nu a f ost foart
e a f
ect ată de o cu paţia nazi stă, pen t
rucă
german ii nu agreau carti
erul, pref
erân d să ăm rân ă n î zona C harn ps-El
ysees,
Opera, Marile B uleva
r de.Acest scuar d i i
li
c est e ga zda„ fet
e d e al musi que”,
să rbătoare o rganiza
tăî n aer i bl
er nîfieca re un iie.
Muze ul Qelacroix( 101), rue de Furst ember g nr . 6. Met r
ou : Mab i
ilon
,
Saint -
Germ ain des r P
eş. Desch is:9. 30-17.00 ( marţ iî nch i
s). Muzeu l este
găzd uit de ca saî n ca r
e p ict
oru lromant ic al ocuitî n ulti
mi i ani de vi aţ
ă.
Pe ru e de Bucia exi stat dintotdea una o pi aţăî n aer l
iber. Astăzidoa r
com ecrai
nţii de p eşt
e şi fructe de m are sau florariiî şimai exp un marf a p e
stradă, cr eând o a t
mosf era put erni
c mi rosit
oare şi pitoreas
că. Nu î ncercaţ
i să
taton aţit er
en ul în cău tareanuu i pr eţmaibun: deşi pe ru e d e B urise nşiîră
numer oase an stduri, de cele mai mul t
e o ripat ronul est e acelaşi Vara,t erasele
de a i
cisu nt luate cuasa l
tl a orice ră, o t rebuie să ai norocsăgă seşt
i un l oc
l
iber . Animaţ ia, boutique-uril
e,ca sele med ieval
e su ( di n secolele al 16-leaşial
17- l
ea ) continuă săse esf dăşoa re p e ru e S ai
nt -Andr e d es rtAs,ca l
eade n it
rare
î
n Cart i
erul Lat i
n, pen trucăduce i r
d
ect l
a Ei ntân a Sai nt-
Mi chel. Dar, dacăne
î
ndep ărtăm puţ in de a gti
aţia din zon ă, pe ru e G r
egoi re des Tou rs,I a col
ţul cu
Bul evardul Sai nt-Germain put em savu ra u n cockt ai
l,o b ere belgian ă sau un
whi skyvechide36deaniî nbarulMondrân( 104).At mosf eraelegantă,scăldată
î
bnull
eumi
va rdn
,a
cătp
rort
ecoca
arel
i
ge al
eamu răm
i
lepil
maor
risei
rpam
desi
cda
hl
i
de,
cose
mpl oa
etpâe
,pe nt
rco
unat
op
tri
ancu
f ag
orma it
aţi
a de p e
barulî nâr-oterasă.
Ne- am ob i
şnuit deja cuman iereelt opog rafi eipari zi
en e:di n Carr ef
ou r de
l'
Odeonaj ungemmusai în Pi aţa O deonpri n rue de' Od
leon , unde s e ndică,
eviden t, Tea trul Odeon( 105) . Act ual ul Tea t
ruNaţ ional Francez e esto copi
e
iden tică, de a l 1807, a cl ădi ri
i ori ginale d atând de a l 3779, ca re aars nt iegra]
.
Ocu patşidevast at de st uden ţi
i revol taţiî n mai1968, Odeon ul a deven i
t
ul t
er i
or Te at
rul Europ ei
, aicimon t
ân du- se i ese
p eal u
nor â mn com panii de
teatrude p e co nti
nen t,î n r egia cel or a mi cu noscu ţir egi
zori, printre care L uci
an
Pintilie sau AndreiŞer ban.
Prin rue Mon sâeurl e Pri nce, ne î ntoarcemî n Carr efou r de l '
Odeon .
(Mon sieur e l Prince sa u, si mplu, Mon sieur, i se sp uneaf ratel
ui regelui)
, Strada
acea sta est e e rcunoscu t
aî n Pari s p en trucă i ci
a exi stă mai mul te e rst
aurante
japonezepeme trupăt ratdecâtî nt otr estuloraşul ui ,celpuţ i
n15.Cer cet
aţi
men iurile p e pan ouril
e exp use ali ntrare ,şi după cât eva i n
mute,înf ometaţi sau
nu, veţ i simţ ii mpulsu l de ai ntra. Pr eţuril
e p otfi ext rem de a vantajoase
(con cu renţa!)
: un men i
u com pus d in t reifeluri- supă d e ci uperc,iapoiî ntr
e 4şi
8 f rigă rui( număru l varaizăde a l un r est
auran tl a al tul) din porc, vi
tă, raţă,
prep eliţă, pui, peşte – şi un desert văpoa t
e scoa t
e a l numai8 eu ro,Un „ demi
ft
{
jumăt at e d e il
trul a carafa) de v i
n rose sose şet şi el, bine ră ci
t,l a doar 4eu ro.
La a jpon ezi mănâncă i n
be şi ieft
in mai al es i nt
erii
, La sf ârşit de să ptămână e
posibil sănu gă sţiil ocuriî n ni ci
unul di ntr e aceste rest auiante.Vă rămâne
opţiunea oh Pdor 10 (6), de p e ac eeaşistradă. Un l ocalr etr
o,con servat parcă i n
d
anii 30- 40, cuf eţ
e d e masăde b umbac,î n ca rou rir oşii şialbe,cuper dele de
nylon l a er
festre,pe p ereel
te că ruia zărim o ot fog rafie- docu men t
: de a l omasă ,
în anii 70, ne zâ mbeşt e E ugenl onescu, al ăturide a lţi scriit
orif rancezi
.
Sea ra la Def erise
Aproape de cap ătul unui t raseucu ltural epui zan t, singurel
e şan sepen t
ru
ai eşi din atmosf erancă îrcat
ă de st iorie şi artă pe ca re a m traversat
-o su nt fie
încheierea seriiî ntr-un cl ub de a j
zz, rocksa u de a ltf el
, fie ot ranspunere şoc
într
-un Pari s u fturist,r ealmente n eaşep
tt at.
Ie Purga toi
re,ru e Haut efeuil
le nr. 14. Met rou : Odeon . Unul di nt
re cele
maivec hi cluburi di n Pari s,î n inima S aint-Germai n. Ambi an ţă muzicală
variat
ă,î nspecialani i80-90.DJl ive,muzicăel ectronică.I ntrareliberă.
Wagg , rue Mazari ne nr . 62. Metrou : Odeon . Desc hisî n 2002, sală stil
pivniţ
ă, cuet ajcon f
ortabil, sunetperf orm ant . Muzi că ou hBe şi tehno.
Ambi anţăapr oapei ntimădi ncauzacapaci t
ăţ iireduse.Int rare:12euro,Del a
Odeon ,l uăm met r
ou l 4 pân ă aî C hât
eetl, de u nde s chimbăm cul inia ,lcar e ne
duce â pnă la ca păt ,în ca ri
terul comec rail şide a faceri La Def ense, Ieşi
readi n
met
Man r
ou
h attpe al
an men
i Pari
sa su espl
l
uian
, ad
unăLasdeV aî D
ef
egas ennsemi
îj zbu
lit
ocueş
ltenei
u săpuimească;
u
sti
et ăţ
i de un b
f
ael
nlide
eue
Ameri caacoborâtpeSena,Zgâri e-noricuf ormeî ndrăzneţe,Parisulcul t
ural
Dacabaru rile aravea ter asecal a Paris,l a Lon dra s- ar beapah are de
ploaie,
(
Somen etMaugh w) fânt âni art ezi
en e,mal l-un şicen tre de af acer
i se
organizează n juîrul uneiesp lan ade care t i
n
con
uă vizualCal ea ri Tumfală de a l
Con corde,t r
ecân d pri n Champs- Elysees, Ar cul de Tr iumf, Ave nue dea lG rande
ArmeeşiBul evardulChar l
esdeGaul l
e.Înacel aşispiritalcontinuităţ i
i,
carit
eru l est
e d omi nat de Mar ele A rc 1 (07) ( f
ran cezi
iî i zi
c G rande A rche)
,r ep l
ica
sf
ârşitului de seco l 20 l a mon umen t
ul ri dicat de N apoleonî n Pi aţa E t
oile şi
aşezatî ntr-
o si metrie p erfectăf aţ ă de a ces t
a. Ast f
el, axa i storicăLuvru -Etoil
e
aproape că as- d
ubi atşia cr eat o p an oramă vi zuală mp
ir esion an tă,punct aă
t
pe cei peste 6ki l
omet riîn l inie d reapt ă de 3ar cu ride r tuimf, dacă -
1 soc otim şi
pe cel mai mi c d intre el e,di n Pi aţa C aru sel
ului.
Defensea î ncep ut săr en ască laî ncep utul an i
lor60, o dat ă cu ap ariţi
a
câtorva cl
ădiridest inate a facerilor şi l
ocu i
nţelor.I n 1981 s-aes dchis centrul
com ecrail„Leş u Qatre Tem ps”( 109) ( cele p at
ruan ot
impuri ), con stru i
tî n
subteran pe p atruni veluri,î n j urul că ru ia s-a dezvol t
at ca ri t
eru l.
Zona Def ensea f ost indusăî n pr oi
ectul „ MarilorLucr ări” pat ronate de
preşed i
ntel
e Mi tterr
an d. Ast ăzi, 12 di n pri mel e 2 0 de com pan iif ranceze 1 şi
3
din pri mele 50 de fi rm e d i
n l ume şi î au sed iul în zgârie-nori i din de a ici
.
 În D efen se, tot
ul est e un oc j pen tru och i. Marele Ar c est e cu gu siranţ
ă un
magn etpen t
rut urişti
,l af elcaşisf era albastră e dâ lngă, ca re co nţine
cinematograful Imax( 110) , maimare şi mai sp ectaculos ch iar decâ t cel de al
Geo de,din Parcu l Vill
et t
e.Arcu l de al Def en se este u n cu b sco bit. Pe a ltura sa
su peri
oară u rcăun l if
t ext erior şi panoram i
c.Ascen siuneaî ţiimpri mă p e e ri
tnă
fiecare schimbare de u lmi nă a supra Parisu l
ui car e ărmân e os,
j t otmaij os.
Gr ande Ar che de l a Def ense, Parvis de i a Def ensenr . 1. Desch i
s:
9.00*18.00. Intrare şi ascen si
une:7, 50 eu ro.I nau guratî n 19B9, cuoca zia
su mmit-ului 67 ( cele mai i ndust ri
ali
zate 7ţ ări
), a că rui şed i
nţă s- aţ inut în
acop er
iş.Ar cu l est
e a cop eri
t cumarm ură ai bă de C arr
ara, gran i
t cen uşiu şi
geam urir eflectorizante.
Pe per eiţ
i Arcului su nt su te de bi rouri,î nt
insepe o su prafaţă de 115000
de met ripăt raţ
i,i ar n î
— Def en seacop eri ş segăseşt e sed iul mi nist
erului transp orturil
orşiun
muzeual ca riterul
ui. Est e ocon st
rucţie d e prop orţ
ii colosale,î naltă de 1 10
met ri
, care – m ai este n evoie s-o et rep
?
— A su sci
tat şieaapri gepol emici. Form eel bizare, jocul cu sp aţiul şicu
volumele,încăodat ătent aţi
aî nălţ
imiinecreeazăsenzaţ iadecăl ătorieînvi i
tor,
d
auet vi
oms.
obiDef
lul
uen
i
,seo co a
l even
ecţd
iei tsom
o ptzonăsă
uoa turist
edi
că,
m î
aşin
nisfder
eaa lmIn
ax
îcepse
uturi a
m
eiafl
l n ă
idustmu
rizeu
ei l
până î n prezen t. Sed iu) CNi T ( 108) (Cen t
ru l Noi lor nd Iust
rii şiTeh nologii
)
co nst
ituie el însu şio i ncred ibil
ă perf ormanţ ăt eh nică, acoperişu lt ri
ungh i
ular
de b eton ( peste 2 0000 de met ripăt raţ
i) nu se su sţine pe n iciun pi lon, cise
arcu i
eşt e peste cl ădi re u nindu- se cu pămân tul în t r eipunct e.Ai d au I oc
ex poziţ
ii, conce re,
t n co
ferinţe.
Au r evoir,ă l a pr och aine,bon voya ge!
Nimic nu se com para însăcu nf î
ăţişare a pe care oi a Pari su l văzut de pe
terasa ar Meuli Arc.De ai ci
, Pari sul e maiPari s,uman şii numan , Ne afl ăm m
punct ul max im de ev oluţ i
e a man u i tăţ
ii
, pe u n t raseu care vine din vec hime
(Luvru l) şit rece pri ntr-
o mod erni
tater ecen tă( Champs- Elysees-Etoil
e). Cine
poa te şti dacăşiî ncot ro con tinuă acest traseu ? C aleaTri umf ală se esfdăşoa ră
caun covo r mpi eri al în f aţa noa stră, în t i
mp ce rest ul oraşu lui aşteaptă co chet
,
pe margi ni, să e fi b ăgatî n seam ă.Pr ea ed numer it de ceea ce se i nt î
âmpl ă,prea
stresat de p rezenţ a at âtor i m
nuni î ntr-
un sp aţi
u at ât de co nstrâns,t r
ecătorul,
dru meţ ul, vizi
tatoru l nu şt i
e căelest e staru l că ru i
al i este d esti
nat ace stco vor
de p restigiu, ca le at ut urorosi p
bili
tăţi
lor,a t ut urornt ră
irli
or n î Parisul
profund, a t utur or,.
Nu nei a mul t săne dăm se ama că, dacăarfi săî nchidem î ntr-o singură
imagi ne-tali
sman ce aî nsem nat cu srtul şif ragm en t
at ul peri
plu pri n Pari s,am
lua cunoiami ntirea cesat ui drum de oa se şi piatră de a l Def ense alCon corde,
hing cao p rivi
re mut ăî n faţa put eri
i omul ui de ase ei rnvenâa. Şi, când
coborâm di n fruntea r Acului de a l Defense, înţel
egem că u n vommaive dea
nici
odat ă P ari
sul ca ân pă a cum, nu vom maiad mira mon umen t
e,i st
orie şi
podurici ; acel senti
men t alsu bli
mul ui intangibil
. Gran doareaomul ui face
măr eţ
ia ocu
l lui – săefia sat ecţ
li a p e care a m pri mit-o?
În ci uda aparen ţelor
, Pari sul nu est e o uriaşăca tedralăî n care nu ai voi
e
să u fli
eri . Pari
su l se oapte r t
ăi periculos şi cuson orulla max im. Acu m ne
putem î nt
oa r
ce nîSai nt-Germai n, sauî n Mai ai
s,saum Cart i
erul Lati
n, sauî n
Mon t-
parn asse, sauî n Mon t
mart re,î n oricarent di
r
e cl uburile unde se
dist
rează umea
l al P ari
s pâ nă n î zori, Acum ne perm it
em, ave m senzaţ i
a căma
pătruns mi st
eru î esenţ
ial al Parisu l
ui şii -am deven i
t, pri
n urm are,ega li
. S-au
aprins u lminile Parisul
ui şio n ouă viaţă n îcepe după zi . Sfioşen i
a,cu mpăt area,
respectul ca r
e n e-au ca racteri
zat pe o tt apr cursu
l vizit
eipari ziene sj-
au l uat
adineau ri zborul de p e a ceast
ă pi st
ă de d ecolareri ut
mf al
ă,Le sp unem l a
revedere,pe cu rând,dru m bu n!
O j umăt aet de Zi I a.
Adaugădon al i
teret a Pari s;iese Paradis.
Qul esRmard) e de zil a,.
, Versaili
es

mon C t
umen ea
ste]
aeuip
l şi
at grăd
rmon
i ii
un
li
ule mon
i să !dEialse
şincon
umă r
ă
st
it
uip
erintre cel
ără
f nde
î
oi ma
alăi i
cealustre
ai
m
com pl exăr eali
zare rt aei afranceze seco a l ului ai 17- lea. La apr ox imat i
v 3 0 de
mi nut e d e cen trul Parisului, Cast elul şidomen iul din oraş ul Versai li
es u n
trebui e su b meiun mot i
v rat at . De a l pavi li
on ul de â lnătoare con stru i
t de
Ludovi c al XI H-Jea â p
nă l ar eşed i
nţa pri nci palăa fi ului său , Regel e S oare,
Cast elul Ver saili
es răm âne p ână azisi mbol ul t otal alab solutismului mon arhi
c.
Nicăi eri nu se m aivede în Fran ţa atâa t risipă de b ogăţie şi gr
an doman i
e,De
vizit
atmari leapart amente,încar ede- alungulvr emi iaul ocuitsuverani i
.O
not ă sp ecială pen trudorm i
toru ll ui Ludovi c a l XIY-lea,î n întregime a urit
(baldach inul, mobi l
a, clanţele,obi ectel
e de t oaletă, tapetul de p e p ereţi,
covo arele,până şicea rşafurile era u cu sut
e cufir d e aur). Gal eri
a og li
nzilor
,o
cap od operă de 7 3 de met ri luni gme,est e n îcă n uj al
oncare nu t rebuie a rattpe
trase u, în cu rteaca sel
tului, meri tă săaru nca ţi o privire şi Capelaî nch i
natăl ui
Ludov ic cel Sfânt, regel
e cru ci
at .
Castelul Versaili
es. Mi j
locde acces: de l a Gar a Sai nt-Lazare, 30 de
mi nut e cut r enul SNCF- Banl ieue n î dir ecţ
ia Ver sa
il
les-Rive r Doi
te.Cer eiţla
orice hg i
şeuSNCF of erta„ Forfait Loisirs”, ca re const ăî ntr-
o o frm ulăt ransport
şii nt rare a lt oate muzeel e d e p e d omen i
ul Versai lies: 20,80 eu r
o.Or are:9. 00-
18.30 ( mai -
sep tembrie)
; 9.00- 17. 30 ( î
n r estul anul ui). Preţi nt r
are:7, 50 eu ro.
Liber en ptruce i su b 18 ani . Posi bil
itateade n îscrere
i al vi
zite-conferi
nţă, vizit
e
cugh id.
 Cele pest e o su ta de hect are al e domen iul
ui de la Ver saili
essu nt
domi nat e d e afimoa sele grădi
ni de i tpf ran cez,create de A ndre L e N ot
r e:arbuşti
tăiaţi ge ometric,arab es curide ga zo
n, f ânt âni artezi
ene,st atui,i azuri
,t otul
den otă o si metrie mp
i eca bi
lă şlun sp i
rit rigurosdesă vârşit.
Mar el
e Tri anon este accesibil cu n ut renuleţcare pleacă de lângăCast elul
Versai l
ies.Const ruittotdeLudovi calXl V-lea,cast el
uldemarmur ăseridică
din mi jl
ocu l unor gr ădini laf elde i tpic ran
f ţuzeşti
, Aicis- a sem nat în 1920
tratatul pri n ca re s-a con sfinţi
tl a ni vel diplomatic ceea ce n u
irear omâni l
or e d
la 1918 r eali
zase în fapt. Micul Trianon , vecin cuf ratel
e să u mai mar el
e,a f ost
creaţia D oamneide Po mpad our, aman ta o ficială ar egelui Ludovic al XV-lea, şi
apoia regi neiMări a A ntoaneâa. În st il clasic,cunumer oase em el en
te greceşti
,
Mi cul Tri anonsu rpri
nde p ri
n di men si
uni l
e e rduse, î
n com paraţi
e cucel elal
te
cas tel
e de ep dom eniul Versai
li
es, Dacă ad Mame de om Ppad our a con ti
nuat
trad i
ţia gră dinil
or ranfceze, Măria A nt oanet a este cea care - şi
a amen ajat aicio
gră dină de i t
p en gl
ez, în care veg et
aţ ia est e ălsa
tă săcreas căî n chip natural,
fără n icio n itervenţi
e ord onatoare d i
n part eaomul ui.
uroD E
isn ey
land
Dacăven iţ
i cu cop ii
iI a Paris,sat ul l ui Mickey Mou se, Don al
d Duckşi
P
Alu
dt
vo
entuese
ret
l
ando,Fest
dni
a tnaa
sţ
yi
le mp
andi osi
,Di b
scoi
l
verde
yl
ando
cşo
l
ii
t,r
F oo
nri
câ
t
i t
erl
anad
ţisuî
nncerca
tcel.ci
e Ma
ncii
nţărS
itreet USA,
imagi nare ed v izitat î n parcu l de d is-l
i
acţii. Vă aşt ea ptă peri peţiiî n l umeal ui
Aladi n,al uiIndianaJones,put eţ iretrăicucerireavest uluisăl bat i
csaupl i
mba
pe u n bul evard ipi ct ameri
ca n de a l nîcep utul secolul ui 20. I ncu rsiuni î n lumea
person ajelor deasm b cr eate d e W al
t Di sney. Daţ i nas nînas cu Albă cazăp ada
şit oţi piti
cii ei, văpi erdeţ
iî n Ţa ra i M
nuni lor mpî reu nă cu Al i
ce, zburaţi cu Pet
er
Pan ,o r teziţ
i pe F rumoa sa d Aorm it
ă sa u vă nî gh eaţă sâ ngel
e n î v' me k ved er
ea
zm eilor, balaurilor şimonşt ri
lor.
Parcul EuroQ isneyl
an d est e uşor accesibil prin RER A . Cob orâţ il a staţ
ia
termi nus Marn e- La -Vall
ee, unde se uaj nge nî35 de mi nut e de a l Chât eet
l-Les
Hal l
es. Intrarea n pa îrcul de d istracţii se fl a
ăl a 100 de met ride st aţi
e,Acces
pen tru o zi : 39 eu ro sau 29 de eu r
o p en trucop ii
.
EuroD isneyland est e un oraş cul otcon f
ortul:r estaurant e,hot eulrişi
spaţii de co muni car e t(
elef
on ,i ntern et
). Parade şi sh ow -urisu nt or ganiza t
e
aproa pe zi l
nic,i ar o l
caţi
a parcu lui co ntri
bui e d i
n pl in l a at mosf era festi
vă.
Bazi l
icaSai nt-Den i
s
A
În n ordul oraş ului segă seşt e unul di ntre cel e mai vech i,i nteresant e şi
mai puţ i
n vi zi
tate m onumen te d in Pari s.Pri n urmare, grăb iţ
i-vă câ tî ncă u ne
aglomeraţ i
e să i
nt raţ iîn Bazi licaunde regi i Fran ţeierau încoronaţ i sa u
înmor mân taţi
. Lege nda spu ne că f ân
Sta G en oveva p( atroan a sp iri
tual ă a
Parisu lui) a co nstru i
t ai a o abaţ ie,deven i
tă ul t
erior a b
zili
că ,în memori a
mart iru lui Samt -Den is.De a tunci, biseri
caa ostf ren ovată şimod i
ficată de
nen umărat e ori.I nterioru l est
e p resărat cumon umen t
e u fneraei şi „gisants”
(statui al e p ersoanelor deced ate care pu se
neaupe m orm i
nt el
e acestora). Au
fostî nmorm ântaţi aici, printre l ţ
ai
i, Ludovic al Xl î
-lea, Hen nc al I l
-lea31
Cat erina de M edici, Francisc ,iHen nc a lIV-lea.I n timpul Revol uţieiFranceze
însă , pop orul mâni os e p oa
tt e simbolurile mon aibice a profanatşidi strus o
mare parte d i
n morm intel
e su veranil
or.
Bazili
caSai nt -
Den is,Samt -Denis,ru e de l a Legion Hond'rt eur nr . 1.
Met rou: Basi l
ique S aint-Den is l(
inia 13). Urm aţii ndicat
oarele p ână la bazi l
ică
(ap r
ox 0 1 minut e d e mer s peos) j Deschis:10. 00-17.00. Acces: 5 eu ro.
Saint-Den is este un pop as necesa r pen ârut oţi cei interesaţ
i de i stori
a
vecheaFr anţei,înpl us,ar hit
ecturasaaeri anăşilumi noasăosi tueazăl a
origineaart eigoti ce.
ntaiFo
nebl
eau
Reşed i
nţ ă pr ef
eratăar egilorşiî mpăraţil
orFranţ eidi n evu l med i
u p ână l
a
sfârşitul seco lului al 19- lea, casel
tul de a I Font ai
neb l
eau af ost zd ga
a celor mai
sp ectacu loa
se a p
rti
de d e vânătoare sa u căsătoriir egal
e,O veri tabil
a„ Casă
f
a
pmi
ăduliai
rilă”Foa
nt su
anvera
i ebl nu
eailor ran
f
refl
ectcezi
.răl
ă st Pa
ul
at
citul no
or a
t
aţ
io
ena
t li
st şi
l
u ri
ld
eomen
artii
ui
st l
cede
pria
lt
mi l
ei
ziera
moşt en ire d e op t secol e.Deşi apartamen tel
e u li Hen ric al IV-lea sau mar ca
Bou rbon i
lor seăst p
rează i
ntacte,Napol eonest e cel care l ă
asat e celmai mul te
urm e:pav il
ioane,gră dini
, soţii şiamant e mp
i eri ale.
Cast elul Fon taineb leau. Desch i
s:
— 16. 00 ( vara); 9.30-12.30 şi14. 00-17.00 ( iarna). Marţ iî nch i
s.Cereţ il a
ori
ce hg işeuSNCF of ert
a„ Forfait Loi si
rs”, care co nstăî ntr-o ofrmul ăt ran sport
şii ntrare n caîselt: 20 eu ro.Pen t
ruco pii
i de 1 0-17 ani , 16 eu ro,i ar pe ntrucei
de 4- 9 an i – 8 eu ro.Aproxi mat i
v 45de mi nut e cut r
en ul de a i G are deyon L în
dir
ecţ ia L aroch e M i
gen nes, Mon iereausauMon t
arg âs, pân ă a i staţi
a
Font amehl eauAvon. De acol o,10mi nute cuau t
ob uzul,l inia A sauB.
O j umăt ate de ziI n.,.
Parisu l este mi e pentrucei care-şipoa rtăoi ubi r
e mare. (
Mat cel Carn e)
Auvers- su r
-Oisecă l
ââorieî n ep oc ai mpr esionişti
lor.
Cast elul de l a Auver s-sur-
Oi sepr op une o exp ozi
ţie mul timed i
a con ţinân d,
pri
nt re a l
te 6 00, op ere de C ezan ne,Van Gogh( care au şilocu i
t aici). Un
parcu rs- spectacol î
n careecoru d ri,l umi ni şisu netcr eează o atmosf eră de
sf
ârşit de se co l al 19- lea, când pi ctori
ii mpresi onist! Ven eau î n provincie n î
căutar ea ei psajului i deal de p us p e p ân ză. Tot î
n Auve rs se a aflHan ul Ravou x –
unde a et precu t cât eva l e
zişi mar ele p i
ctor cu o u rech e ătiată.„ Camer a me-
morială” Va n Goghse oa pte vizit
a.Legen da spune că pictorul olandez a s-
si
nucis,î n 1890, undeva în apr opi
ereast el
ca
ul
ui .
Castelul impr esionâştil
or, Auvers-sur-Oise. Desch i
s di n apnl ie-
septembrie,marţ i-
dumi nică10. 30-18.00, luni 14. 00-18.00; oct ombrie-marti
e
10.30-16.30. Cereţ ila ori ce hg i
şeuSNCF of ert
a„ Forfait Loisirs”
, care constă
î
ntr-of orm ulăt ran sportşii ntrare a ca
lselt: 14,60 eu ro, sa u 8,70 pen t
ruco piii
de 6 -
9 an i
. Aproxi mat i
v o or a cut renul SNCF de a l G are du Nor dî n direcţia
Val
mondoi s.Schimbar el aGaredeVal mondoi s,apoidi r
ecţiaPoni oise,pânăl a
st
aţia A uvers-sur-Oise.
Muzeu l Van oghG , Pl ace de la Mai rie.Desc his:10. 00- 1800. Acces:5 eu ro.
Pân ăl a st aţi
a Chat out Cr oi
ssy. Desch i
s:10. 00-18.00. Acces: 5,30 euro
(
3,35 pen truco pii)
.
Pe mi cul domen iu al cast
elului, Dumasa con struit ch i
arşiun m i
cl ac, o
cascadă mmi atuia-l
ă şio i nsuli
ţă pe ca r
e aaşeza t un pavi l
ionde u lcr
u bot ezat,
cum al tf
el,„ Chât eaud' I
f”, după st âncape care se ăî nafl
chisoarea ui Edlmon d
Dan t
es, vi
itoru
l Con te d e M onte C rist
o.Pavi l
ionul este com pus d i
n dou ă o dăi,
una a l parterşiuna a l et aj
, decoru l est
e p arcă scos i
nt r-
undfil m cuFran ken-
st
ein, iar pe p ereţ
ii ex t
erioriai co nstrucţieisu nt gra vate n umele ce l
or p este 80
de omrC aneel
ast us
clir
sei Mon
l
u de tle
Axan
e-
Cridr
steî
o D
nu
tmas
r
e 1844 şi1847, Al exandre Dumas, scri
itorul
care - i
a dat a vi
ţ
ă Con tel
ui de Mon te Crisâo,şi -a con st
ru i
tI a câ teva zeci de
kil
omet ride P aris u n ca sel
t coch etpe ca re -Ia„ dăru i
t” person aj
ului său.
Amest ecdest i
luri( renascenti
st,rococoşigotic),castelulest eunedi ficiucubic.
Faţadele su nt abunden t decorat e cubaso rel
ief
uri , buch ete şi vazee dfl ori, figuri
geom etri
ce, Cast elul lui Mon te C ri
sâo, Port Marl y, Avenue F i
tzgeral
d Ken nedy
nr. 1. Aproximat iv 40 de mi nute cuRER A de a l C hâteet
l-Les adHes, în direcţi
a
Saint-
Germ am- fin- Uye, Scu rt
ăi st
orie aPari sul
ui ci rca250 î . Hr. Pansu, un t ri
b
cel
tic,î nfiinţeazăaşeza reaLou ktheih (m t elta, însea mnă ml aşti
nă) pe l I
e d e al-
Ciâe
52 î. Hr ,l ulm Cezar cu cereşt
e aşezarea, pe ca re o r eb ot
eazăl at
inizat
Luteâia Un oi aş n iflontoise ezvol
d t ă pe ocu
l l mal ului stâng a l Seneide a zi(Rive
Gauc be)
250 Sfân t
ul Den i
s,execu t
atui tenorde r oman i pe col i
na Mon tmartre,
aduce eştcr i
nismul l a P ans
280 Oraşu l este devast atde barb an ,i arPari snseref ugiază pe insulă
360 iulian Apost atul este procl
amatî mpăratalRomei , Lutet
ia este
rebotezată Pan s C (mt asPansi oru m, cetat
eapari zi enil
or)
451 După cea di st
rus Met ; şiRei ms,hunul Aml a seî ndreaptă spre Pa ri
s
O f et
iţă, pe n ume G en evi
eve, „n imploră e p parizieniiî nfri
coşaţi săse p aere şi
săse roa ge nIf runteauneij umăt ăţi de mil
ion de h uni , Att
ila evit
ă Parisul şiva
fi n îf
rân tla C fiâions Sanctificată, Gen evi
eve devine patroana oraşu lui
508 Clovis,r ege
lef rancilor
, este converti
tl a creşti
nism de Samt e-
Gen evi
eve şi botezat l
a Rei ms E lî lînfrânge e p guvernatorulr oman al Gal i
eişi
î
nt emeiazădi nasti
a mer ovmgi an â Paris devi
ne ca pi
talar egatului franci
lor sub
Clovis
786 Deven i
tr ege al Franci lor
, Caro)ce) Mare( Char lemagn e)mi i
tă capit
ala
de a l Paris al Aix-
la-
Chap e!Le act( ualul Ach en, di
n Germ ania)
800 Pap aî lîncoronează pe Carol celMare, care devine Sfân t
ul împărat al
RomeiCharl emag ne cucereşte etirt
orii şiexti
nde mpi eriul francez um lt di
ncolo
de gra niţ
ele acutale al
e F ranţei
— 8630 000 depi raţi norman zi în 700 cor ăb
ii a]ung î n Pa ns navi
gând pe
Sen a,Eudes, conte de an Ps,ap ără oraşul
987 HugoCap et
, nep otul lui Eudes, devine primul r ege alFran ţeiEl
î
nfii nţează ri
pncipiul er
ed i
tăţii pentrudescen denţu săi, capepemi
1140 Pnma cat edrală got i
că, Samt-Deni
s,est e ri
di cat
ăl a nor d de Pan s
1163 Epi scop
ul Sully alPan sul
ui începe construcţia catedraleiNotre-
Da me

afaraÎ 18
d0
zi
u -
1
ril
o2
r02deRegel
a
păe Phi
rare li
p
lpe
e aP
aAusu
rigulst
eA
ui con
cest
s ru
t i
caeşt
e est
sel
t unenouv
ii
t cast
otulel ,vm
Lu chiar î
n
1215 O b ula pap al
a con firmă î nfiinţarea Universit
ăţii din Pari s Se naşte
Cartierul Latin
1253 Lu dovic alI V leaî nfiinţează Sorbon a
1364 Carol alV eal con st
ruieşte Bast i
li
a Curt ear egal
ă semut al a Luwu
— 36 Engl ezi
i cuceresc Parisul,francezii su sţ
inuţi de I oana d' Aic asedi
aiâ
Parisul ocupat , dat eşuează egel
R e en glez en Hry I V
, este nîcoron at ege
r la
Franţei
1436 Car olal Vll-l
ear ecucereşt
e or aşul Sfârşit
ul oc upaţieien gl
eze
— 47 Domni alui Fr ânase I, care r econst
ru i
eşte Luvr ul m st i
lul
renascentistimport at din I t
alia
153Q n îfiinţarea College de Fr aace, prima i nsti
tuţie secu lară de
învăţ
ămân ta e rgatul
ui
— 92 Răzb oai
ele reli
gioasedi ntreca t
olicişiprot est
anţ i Perioadă
dominat ă de C atenna d e M edi
ci, mama u l
timilor doi dintre cei treir egidin
dinasti
a de V alois F(ranci
scal I !-! Ea, Carol al!X l ea, Hen nc a lI IIlea)
23au g.15 72Masacr ul cunoscut su b numel e de„ NoapteaSf ântului
Bartolomeu ” Treimu de p rotestanp su nt înjungh i
aţi sausu gru maţ i,iar
corpuril
e orl ar uncate m Sen a
1593 Hen nc al IV eal, r egel
e Nava reişipr otestant, secon vert
eşt
eI a
catol
ici
sm î n cat edrala Samt -Denis p entrua pune ca păt răzb oa i
elor elri
gioase
Pen t
tu a con vinge pop or ul de ad ev
ăr ul schimbăm, Hen nc pr onunţă celebra
fraza „Parisul men t
a di n pf m o siuj bă'
s n î 1594, nou lr egea i în stăpânire
Parisul şil reorgan izea ză, construi
nd noi poduri , pre ţ
e şi un sp it
al
Pon t Neu f est
et er minat, devenind una di ntre cele maipop ulare
promena de md Pan s E ste c elmaivec hi poddi n or aş
Se eon sr rujesre pnma Pj afă Regal ă{ an Pl ace îes
osges
V )
1606 Se con st ruieşte Spital
ul Samt Lou is,pen trua ad ăposti vi
ctimele
ciumeiFol osi
t şiî n zi lel
e noast re, este cel mai vech i spit
al din Paris
1610 Pe dru m i nt re LuvruşiArsen al, aflat înt r
-ot răsură desch i
să, regel
e
Heimc ai W-lea est e asa sinatde u n sem i
t, Rava il
lac
— 43 Domni al ui Lu dovi
c alXI IMea, Cardi nalul Richeli
eur eprez
intă
putereadi n sp at eel rtonul ui î
n 1635, Ri chel
ieuf ondează Academi a Franceză
1661 î ncepe domni a Regelui Soare , Ludovic alXI V lea
1682 Rege l
e Lu dovi c alXÂV- l
eamut ă cu rtear egală de l a Lu vr
u a l
Versail
les(castelconst ruitm 20r l
eanide30demudeoameni )
1718 Est e con st
ru ităor eşedinţă elegantăî n ca rit
erul Saintt-
Hon ore
Destinatcon t
elui de E vreu x,palat
ul est e cumpăt atul teri
or dead Mame d e
Po
esmp
e ad
t ou
ut
sedilşi
Pt pr
eşc el
uat
dmt elud
ieFr e
rge
an eiu
ţ n
Coscu
cea 7t
6
10astăzi
Lu su
dovicb al
nuXmel
Veleade com
P
alat
an uă
dl Elyse
e,
const
ru i
reaco Ş
li
i Mi litate,a P antheonul m şia vi it
oareipi eţe C onco rde
Scu rt
ai storie
14 iul. 1789 Căder eaBast il
iei
, m arm ar evol
tel
orpop u l are,Ludovi c al
XVl-l
eaest eobl i
gatsapărăseascăVersai l
lesşisăvmăl aPans( moct)
11 sep. 1791 Decl arareapnmeiRepu bliciFr anceze
Se desc hide muzeu ! Lu vru Lu dovic alXVI l eaşiregi na Man a Antoaneta
sune execu t
aţi prm gh i
lot
inare m Piaţa
Con cordeî ncep ut ul regimul ui terori
i, ca re a dur at 13 l uni,î n acest t
imp,
2800 de oa men i sunt gh iloti
naţi, pri
nt r
e ei numer os) revol
uţionari pâecurn
Robespi eme s auDant on
1804 Nap oleonseau todecl
arăî mpăratî n catedrala Notre-Dame,
smulgând coroan a din man a Papei şipu nân du şio pe cap
1806 î mpărat ul di sp une con struir
eaAr cului de Triumf di n pi aţa Et oi
l
e,a
arcul
ui de r ti
umf de a l C anou selşia col umneidi n Pi aţa Ven dome
1814 După î nf rân gereaI ui Nap oleon, arm aat rusăcu pă Pari su l Ludovi
c
al XVi lIleaemi te o dec laraţieal ib ertăţilor
O epidem i
e dehol eră unde19 000 deoam eni la
ari
sP
Cadou e dla vi ceregele Egiptului, soseştel a Pari s obeli
scu l di n Luxor
, rare
est
e n isw l
atm Pi aţa Con cor de
 Arcu l de Triumf est et ermi nat
Desc hi
dereapri meicai f
eraetf rancez
e,între Paris şiSamt -
Ger mam en
Laye
1840 Mu de oa men i asi stalar epat
rer
ieacorp ului neînsufleţi
t al lui
Napoleonşil a d epuner easa al D omul I nval
izi
lor
Al doi leaI mperiu Lou is Nap oleonseau t
odecl
ară î mpăratul NapoleonalI I
I
lea
Pr efect
ul Parisului , Bar onul Hau ssmann, demară un ambi ţiospr oi
ect de
plani
fica r
e şi redezvol
tare u rbană
Napol eon al i'
1' *' -bdicăm urm a vi
ctori
eipru sacel a Sed an, unde
împărat ul este âfoi
t pri zonier mp îreu nă cu83
000 de sol daţif ran cezi Pru saai asediază Pari
sul
Fr anţa pierde Al sa cai şiLoren aî n urma războiului f
ranco-prusac
Comuna d in Pan s palat ul Tu il
enes st e
e ars,iarcolumna d in Piaţa Ven dome
doborât ă C omuna n îăbu şita deener g al ul MacM ahon 002 00de m orţi
1875 Opei a Gârn eţes t
et erminat ă
188 9 Se des chi
deMou l
m Rou geDebu tează Expoziţi
a del a Paris
TerminareaTurnul uiEiffel

Oraşul190 0nDes
devi e uc
nhider
cenetapr
ru imei
al modI
mn
eişidedi
met
ver
tr
iou
smenşi
tuEl
uxp
ioz
Ini
pa Mon
cart i di
erulaăl de
Montinlart
a Pa
ens
r
senaşt e ar t
a mod ernă
1914 Pri mul Războ i Mon dialI nvazi
a ger man ă Pest e 5 mi li
oan e de f ran cez
i
morţiî n urma b ătăileide p e Mama,t rupele ger man e su nt î ndepărtate d e P ari
s
1919 Con f
erinţa de pacede l a Versail
les
19 20Sol da t
ul Nec unoscut es teînmor mân tatsu b Arcu l deTr iumf
1937 Se con st
ru i
esc Palatul Chat l
lotşiPal atul Tok yopen truExp ozi ţ
ia
Universală
1940 Ocu pare a Parisul
ui de căt re german i, Petam di zolvăa t rei
a
rep
ubl i
ca şi ia put er
ea, guver
nân d de a l V âch y G eneraull de G aulle se l exi
ează
l
a Lon dra, mul ţif rancezi părăsesc Pari
sul pen t
ruprovi ncii
le ram ase i b
lere
— 42 13000 deev reidin Pan s sunt deport aţi
1944 Deb aicaieaal i
aţi
lorî n Norm andia Hi tleiordo nă gen eraullui von
Choldtz să i st
dru găPari sul, dar acesta i icru ţa 2 5 Aug E liberarea arisuPl
ui
1958 Pr ocl
amarea cel
eide a an cea rep ublicişipr eşed i
nţial ui Charl esde
Gaulle n îcep
e co nstrucţia carit
erului Defense
O d emonstraţie paşnicăa f rancezi
lorde ori gine algeriană î mpot rva
i
pol
iţ
ieise sol dează cuun masa cru de st rada P ol
iţi
a uci de 7 0-200 de p rotest
anţi
pent
rudr epturicivile,aru ncându l e corpu ri
le m Sen a
Indep endenţa Al genei700000 col onişt
i seî ntorcî n Fran ţa Pop ulapa
Pari
su l
ui a] unge al1, 2 mi l
ioane
 Marirevol te studen ţeşti şi9 mi lioane de grevi ştiI a
arisP
Vecheapi aţă sh men âară de k Hal âes este r/a nsf
eraătl a Rungis,î n afara
Pansu l
ui De G aull
e dem isi
onează, Po mpi dou devi ne pre şedi
nte
Inau gurarea RER ul ui
1973 Compl etarea Bulevardului Peri f
eri
c,cen tura ru t
ieră a Parisului
197 7 Se des chideCen trul Pom pdiou în car ti
erul Beau bourg Jacqu es
Chirac este al es ri p
mar alPari sul
ui ( primul primar di n 1871)
1981 Fr ancoi s Mi t
terr
and devi ne pr eşedinte( vafi r eal
esî n 1988) ,iniţi
ind
o serie d e m„aripr oiect
e* h ar
i
tect
oni ce Ma (rele Arc d e a I Def
ense, piramida de
Ia Luvr a,Oper a Bast âll
e,nou a Bibl i
oteca Naţională)
1986 i naugu rareaMuzeu lui Orsay şia Cet ăţii Şti
inţel
orşiI ndustri
ei,î n
parcul Villett
e
1989 I nau gurarea pi
rami deide l a Lu vr
u, a mare l
ui Arc de la Def enseşia
OpereiBast il
le,m ci nsteacel or 0 2
0 de a ni de a l Revoluţi
a Franceză iaş
centenarului Tu rnului Ei ffel
1992 Se desc hide Eur oDisneyland, în per if
eria de est a Pansu l
ui jacques
Chirac d evi
ne p reşedinte Serie n eagră a tacun t eronst
e n î cele maiag l
omer at
e
l
ocu
ri
Sp
eub
dl
icei
da
eschMri
e greve
nou e t
al
r
t
a şicon
ransp
ort
over a
at
satori
l
or
Bi
bli
otnî
e com
că un panzi
em
Naţi
on al
ăî n sud est ul Pari
sului
12 iulie 1998 Penou i Stade de Fran cedm Samt -Den i
s,lân găPa ri
s,
echipa naţ ionala de otfbala Fran ţeicâşt
igăCampi onatul Mon dialor gani
zat m
Hexago n„ >^X'( tm) wS^
;s f wM! Hj 3i
„„w r„ h^h ' l f 7 ^C/r'„
„uwsi14ira'1/, *w”„
S S S ^O l
AV^^ l^ OPK1Bai i„ B| ţ
JJ-VB^-^OTbii
qlid”! ^^i^Sy5y^'
„'
W^*^-
^M^^' ^/Q ?!J
—*? 5<I „
!B V ^JMOJKI „ *' (
tm) ^-*(
tm) „
,i ”
*y V- *,. Wctp„j
it wi
”du”u
npaU fâ!– '
— Rt ,„ , sl, aufc( 1*H*<t”W >
ANEXA 3
Indexu l punctelorde at racţi
e
A, Il
e-de-Ia Ci t
e
RER bi xen t
airg
Rue Cuj as-HoâeldesTroi s Col l
eges
Finân a Saint Mi chd „NotieDame
Palat
ul de Just i
ţie
La Con ciergeri
e
Sainte-Chapel l
e
Pont Neuf
 Scu arul Ver t Gal ant'
Piaaţ Dau phine
amariStaine
Biser i
caSai nt-
Ger mam Al
uxen
oi
s î 3. Pod
ul Arâel
or
Institutul Fran cez
? At aiLmi u
Muzeul Qrsav
Gră dinile Tu il
eries
Muzeu )l egi
uni i de Onoare
Adu nareaNaţ i
onală
Piaţa Con corde
randGPalais
Pod ul Al exandru i ii
Pet i
t Pal aâs
Hot el
ul şiDomul I nva
l
izi
l
or
Podu l Alma
Tumul Ei ffel
Câmpi i)l ujMarte
Trocad
Baier
ul oBiassac
Piaţa Eâoi l
eţ i Arcu
l de Triumf
Bistro Romai n
Buddha Bar
Palais Roya î
Chei ul Tui
leri
es( st
aţi
e Noci
ambus)
Piaţa Chât elet
Bul evardul Palatului {st
aţ
ie Noct
ambus)
Foru mul Hal elor
Biseri caMadel eine
Palat ul Elysee
Piaaţ Ven dom e
Gara Ssinî
-Lazare
pe
raO
?I ată Soibon ei
Rue de l a Huchet te
Teatru l Huch et
te
HotelDi eu
or
bon
Sa
College de Fran ce
teo
Pan
nul
 Jardin du Lu xembou rg (50A. Pal
atul Lu
xembour
g)
Primări a Parisul
ui
Insu l
a SaJ nt-Lcu i
s
Bi se
ricaRomân ă
AiETiele Luttm j ardjn desPlanr es
Insti
tutul Lumi i Arabe
Şcoala Nor mală Super i
oară
Mosc heea di n Pa ri
s
Muzeu l Evului Medi u
Siseri
ra Sainţ-Etierme du Mon t
Câmrt iru) Mon tparnajse
Spitalul Piii
e-Salpeiri
ere
Gara Aust eri
tz
Piaţa Bastilia
Pi aţ
a Den f
ert-
Roch ereau– Cat acom bel
e
Obser vatorul Astron omic di
n Paris
Bar ulSmok e
Tumul Man upamasse î
mpasse Ronsi
n (f
ost
ul at
eil
erall
ui Br
âncu
şi)
Gara
BaziliMont
ca par
Saa e-n
Cas
oeuse
i
Cimi t
irul Mon tmart re
BisericaSai nt-Estien ne d'Orves
Cabar etulMouTmRoug e
Cabaret ul Ie Lapi n Agi l
e
Galeriil
e Laf ayette
Magazi nele Print em ps
ursaB
Muzeu l Grevin
30. Cen t
rul Porn pidou
Bisercai Sai nt-Loui s enL' ll
e
Place desVosges
Muzeu l Carnav aelt
Muzeu ! Picasso
St
at uia Gen i
ului di n Pi aţa Bast
i
li
a
Opera Bastil
ia
Cimitirul Per e Lach aise
Gara Ly on
Can alul Saint -
Mart i
n
Parai Vt lf
cttt
Parcul But t
es -
Cbau mon t
 Pădu reaVi ncennes
Mini sterul de Fi nanţe
Pal atul Sport urilorde la Ber<y
Parcul Ber cy
Bibl iot
ecaNaţ i
on al
ă Franţoi
s Mi t
terr
and l
Muzeul JeudePau me şiMuzeul Orange
ria
Muieu l Rodin
Ambas adaRomâni ei
BisericaSai nt-Germai n-
des-Pr
es
Muiei âl Delacraix
BisericaSsl nt-Sulpke
Baru l O' Neil
l
Barul Mon dri
an
Teatrul Odeon
Restaurant ul Pol i
dor
ef
ence
D
CNFT ( Cen t
ru l NoilorIndustri
i şiTehnol
ogi
)
MaU -ulLssQu. At teTe. Mti
s
onj
RuD
esJl
mas
t
au rantul Doi na
IU. Şco ala Mi lit
ară
113. Port ui Bat eau -Mou ch esl H. Pal atul Chai l
lot
Piaţa Con t
rescarpe
Placedu Tert re
nexeA
'
ANEXA 4
Punct e de at racţie pariziene
Mot te Dame
Tran sport: Met ro„ Cile”; RER „ St-Mi
chel-Not r
e-Dame” . Program vi
zi
tă
cat
ed ral
ă: zinic 7 .45-ÎS.45, caexc epţia sl
ujbelor (dumi nical a 8.30,10.
00,11.30
şi12. 30, în t impul să ptămâni il a 8. 00, 9.
00, ]
2.00ţi 18,15).I ntrare;l
iberă
Prog ramvi zi
tăt urn uri( intrarea pri
n t urn ul nordic)
: zilni
c 9.30-19.30
(
vaw V, zilni
c 1 Q. QQ- 17,
00 ( iarn a]
.I ntrar
e:5, 50 eu r
o.
Pal at
ul de Just iţi
e – bou l
evard du Palais nr , 4.
Tran sport
: Met r
ou Ci t
e.Bus:21, 38.
Or ar: 8.00-18.00, dumi ni caî nch i
s.Intrareaest el iberă.
U C oncâerger i
e – Quai de l '
Horloge nr. 1. Tran sport: Metrou i C
te.Bus:21,
38. Orar : aprili
e-sep t
embri e 9 .30-18.00; octombri e-marti
e 10 .00-16.
30. Acces:
5 eu r
o.
Sainte-Chap eâle – bou levard du Palais nr . 4.
 Tran sp
ort : Met r
ou Ci le.Bus:l 3S.
Or ar ap rili
e-septembri e 9. 30- 18. 30; oct ombrie-martie
Acces: 5,30 eu ro.
Adunar eaNaţ ională – ru e de l '
Uni versi
te nr. 126. Tran sp ort
: Metrou
Assembl eeNaţ i
onal e,Concor de.RER:I nvaiides.
Desc his sâm băta( dacănu su nt prev ăzu t
e şedinţe)k 20. 00,14.00, 15.
00.
Intrarevi zi
tatori
: Quai d' Orsa y nr .î i
. Un actde i denti
tate obli
gatori
u.
Gr and Pat asi şiPet it Pal ais – aven ue du G eneralEi senhowernr . 3.
Tiansport: Met touChamps- Elyse es-Clemen ceau , Franklin Roosevelt.
Gr and Pai ais desch i
s;10. 00- 20. 00 ( marţiî nchis), 10.00-22.00 (miercuri
),
i
ntrareără fr ezervare ncepîând cuora3. 100. Acces: 6 eu ro.
Petit Palais desch is:10. 00- 17, 40 { l
uni î nchis)
. Cat acombel e Parisul
ui –
Dentert-Rochereaunr 1. Galeriilesu bt erane a le Parisului măso arăest pe 160 de
ki
lomet ri.
Desc hise14. 00-16. 00 ( l
uni î nch is)m t impul săp tămân ii
,i arsâm băta şi
dumini ca . 9
00- 11.00 ţ i 14. 00-16. 00. Acces: 5 eu ro.
Tu mul Ei tfel
Tran sport: RER To ur Ei ffd- Champ deMar ş,Met rou:
Trocad
Desc er
o
hi ,P
s:9assy.
.00-0.00 din 15 i unie panăl a 31 au gu st
, 9.30-
23. DO î n restul an ului.
Pteţuriascen siune (plus cob orâre)
: 3,
70 eu ro până l a primul etaj(aprox.
90 m) ; 6,90 eu r
o p ân ă al a l doil
ea ajet
(
ap rox. 130 m) ; 9,90 eu ro pân ăî n vârf (
ap rox. 300 m) .
Urca re pe scări( numai până l a cel de-al doil
eaet aj
): 3 eu
ro.St at
uia
Li
bertăţi
i,( o copie dientică,l a scară mai mi că, a embl emeiNew Yo r
k-ulut)
AâleedesCygn es( Aleea Lebedel
or)
,o i nsuliţ
ă alungi t
ă aflată pe mi j
locul
Senei,la 5 00 de met ri î
n aval de Turnul
i
ffel.E
teo
Pan
nul
Transport: MetrouCar dinalLem onie,Mau bert-Mutualit
e,RER:
Luxembour g.
Desch is:930- 18.30 (aprili
e-sepţembrie)
, W.00-17.00
(octombrie-martie)
.
Vui t
a co să
t 7 eu to( i
nclude şicri ptel
e), sau 4 ,
50 eu ro pentrut i
nerii sub
25de an i
.
BisericaOrt odoxă Român ă
Cu hr amul Sfinţ i
lorAr han ghel
i Mihai
l şiGavri l – rue Jean de Beauvais.
La intersecţi
a curu e d es col
E es seflaast atuial ui Mi naiEmi nescu
,i mortali
zai
de sculptorulI onVl adşipr ezen tîn acest loc i d 1989.
n
 Moscn eea din Paris,Pâa cedu Pui t
st i
el 'Ei mrte m. 1.
Transport: Met touPl ace Mon ge. Desc his:9. 00- 12.00 şiU. QQ- 1S. GQ,
vineriînchis.Acces:3eur o.
Insti
tut du Mon de Arab e – rue desFo sses Sai nt-Bernard nr . 1.
Tran sport: Met rou jussk v, Cardi nalLemoâ ne.Desch i
s:10. 00-18.00. Luni
închis.
Casa lui Euge nl on escu– bu levardu l Mon t
pa mass e nr: 11 4 Apioape de
Piaţa Pabl o P icasso,b i nima ca ritet
ul ui vechi,a l ocu i
tî n ul ti
mi i ani de vi
aţă
scrii
torul de or igine ormân ă E ugenl on escu, membru alAcad emi eiFran cez
e.
Casal ui Con stantin Brân cu sl– rue Mon t
par nasse nr: 54Locu i
nţa unde
at răi
t Const antin Brân cuşiî n ul timii ani de vi aţă. At el
ieral din apropiet
e,
Smpasse Ron sin ra.11, cul ucrările,mach et
ele,ob iect
ele d e u : casni
c,pân ă şi
aiar^aieal or exa ctă au f ostmut ate şi refăcute d ientic nî actualul Ateli
er-
mu: eu
Brân cuşi, din faţa Cen t
rului Po mpi dou .
Tu rnul Mon tparnasse – Piaţ a Raou l Dau t
ry. Tr an sport
: Met rou
Mon rpamasse- Biewenue,Desc his:9. 30-22.30 ( i
n per ioada loct ombri e – 31
mart i
e)şi9. 30- 23.30 î n restul anul ui. Acces: 7 ei i
io.
Bazi l
icaSacr e-Coeu r place du Parvn s du Sacr e-
Coeu r.

peri
oa dTr
aaoct
n
spor
omt Me
brietrou
martA
enver
i ns
îtr
arAbess
ea es
este Des
i
l chi
bera să 90
enP
t 0-
ru1vi
900
,
zi
t
ar sau
ea 90
01
domul80
ui0ţiî
na
cr
iptelor, se erpcepe o ax tă d e 5eu ro C asal ui Tnstan Tzara avenue Junotnr 15
În conti
nuar east răzii Norvms,seafl a casa const
ruit
a m 1926 pen t
ru
poetul dad aistde ori gi
ne o rmân a,un mel an j de stil
urimod er
ne ap arent
surprinzătorpen t
rudrumeţ ul abia am
fi li
arizat cuMon i
marae
Palatul Oper eiGarm er– pl ace de l'Opera
Transport Metrou p Oera Desch i
s 1000- 1630, vizi
teînsoţit
eî n fiecare zila
1100pen t
ru gr upun de es pt e OI persoan e A cces 6 r eu
o,pentru copi
i 3 eu ro
Pal ai
s Roya l
Transport MetrouPa lais RoyaS Muse e du Lou we Deschis 7002300( ţ
ara,)
7302 030 i (
arna)Bol s de mce V nnes
Tr ansport MetrouPort e Doree, ChâteaudeVmce nnes
Deschis zil
nic,de l a răsăritla apus I ntrarea li
bera
Par cul floral
, Esplan ade du Chât eaudeVmce nnes
Desch is zi
lnic 9301700 ( i
arna)
, 9302000 ( vara)
Castelul Vmce nnes, Aven ue dePa ris
Desch is zil
nic( m af ara de să rbătoril
el egal
e)10351145,
— 170 0( pânăl a 16 15i arna)
Gr adina Zoologică, Avenu e deSamt Mau ncenr 53
Desc his zi
lnic 9001730
 Biblioteca Naţională Franceză Franşoi s Mitterrand- Ouai Fr angots
Mau riac r n
. 11
Met rou u Qaide l a Gare,Bi bli
othequ e Exp oziţi
i val abil
e 1000- 1900 (luni
închis)î n cel e p at
rut urnurise fl a
ă bi rou ri
l
e a dmini st
rap eiţ i dep ozit
ele de
care.
t Qnt on i ca re solici
ta mat eri
ale ce nu su nt m l i
ber acce s,a ţ i
nute al
păstrare n ît urn un au de a şep
tt at intre or o
ă şio aGl ande t f
iche d e al Qel
ense
–Parvt sdel aDef ensenr .1.Deschi s9001800i ntrareţiascensi une7, 50eur o
Castelul Versa il
les
Tran spor t del a Gata Samt Lazar e,30demi nut e cut renul SNCF-
Banlieu e m di recţ i
a Ver sa
ill
es-Rive r Doi
te C er
eiţl a orice h gi
şeuSNCF of ert
a
Torf
ai tLoisirs”,car econstămt rof ormul ătransportşii ntrarel aîoatemuzeel e
de pe om den iu! Ver sai
lles 20,
80 eu ro O rare 900- 1830 ( maisept embrie),
9001730 ( m rest ul an ului
) Preţi ntrare 7,50 eu ro Liberpen tru cei sub 18 am
Posi
bi li
tateade n îscrere
i l a vizit
e c onferinţă, vizi
te c u ghi d Parcu l
EuroD i
sn eyfand
Tran sport RER, st aţi
at erm inus Marn e La Val leeParcu l de distracţ
ii se
află a l 1 00 de met ride staţie
Acce s pen tru o zi 39 eu roiau 29 de eu r
o pen tru copi i

Basil
i Be
qu azi
li
S
aca
mtSDen
amt -
Den
i
s i
l
(
is,
niarue
3)dU
1 erml
aaţL
iegi
inon
dicad
t'Hon
oa n
eeu
rel r
ânn
p ăr.l1.bTran
a azil
isp
căort
( Met
aproxr
ou
10
minute de er ms peos) j Des chis 10 0017 00Acc es 5 r eu
o
Castelul Fontamebl eau.
Transport aproximat iv 45 de mi nute cut renul
(SNCF) de l a Gare de Lyon î
n di recţia Laroch e
Migennes , Mon ter
eausauMon targs,
i pâ nă)a st afi a
Fon tai
neh l
eauAvonDe acol o,10 mi nut e cuau to bu zul,lima A sauB
Deschis 930 -1800 ( var
a), 93 01230 şi14 00 1700
(i
ama) Marţ iînch i
s
Cereţil a oricegh i
şeu NC SF of erta' Forfait Loisi
rs”, ca re constăi nU o
formulat ransp ortţii ntrare nî ca sel
t 20 eu ro P entrucop ii
i de 1 017 ani, 16
euro,iar en ptrucei de 4 9 an i – 8 eu ro
Castelul impresionaţil
or, Auvers-su r-
Oi se
Tran sport aproximativ o oră cut ren ul (SNCF) del a Gar e du N ordm
dir
ecţi
a Val mon dois S chi
mbar e al G are de
Valmon dois,apoidi recţi
a Pon t
oise, pană l a staţi
a Auver s su r
-Oise
Desch i
s din apri l
ie sep t
embri e,marţ i dumi nică
— 18 00,luni 14 00 1800,oct ombrie mar t
ie
Cereţil a oricegh i
şeu NC SF of erta To rafi
t Loisirs, ca re constăînt ro
formulăt ransp ortşii ntrare a l casel
t 14, 60 eu io,sa u 8, 70 pen i
ni r opin de 6-
9
ani
 Castelul lui Mon te Cnsto,Port Marly Avenue Fit
zgeral
d
Kennedynr l
Transpor t aproximat i
v 40demi nute cuRER A del a
Chât eet
l LeşHal les,în di recţ
ia Samt Ger mam enLaye, pânăl a staţ
ia
Chatou t Croissy D eschis 10 00-
18 00
Acces 5,30 eu ro (3,35 pen trucop i
i)
ANEXA 5
sport
Tranuri
1. Tra nsp ort
urii nternaţi
on ale Avioane:zboruridi r
ecte Bucureşt
i Paris
l
arom : plecare a 70
l0 ( operat de A ir France)
, 935 şi1335 Dur ata călăt
oriei
aproxi
mat iv orer eţPestimativ pen truun bi letdus n ît
ors50 3 eur
o A ir France,2
zboruri910, 1420 Preţ urisi milare cuTa rom
— Zboru ri i
ndi r
ecte;CSA, KLM, Al uslss,SwssAi r Toa
te cutsel
e ajung la
aer
op ortul Roissy harlC es deau G
lle,ap r
ox 0 2 km nor d de centrul Pari
sului
nexeA
utocar
Ae1
Euioli
nespi eca n din maj oritateaoraşelormaridi n
Români a, în i z
lel
e de marţ i,j oi
, sâmbătă, duminicaSosi r
el a Par; s,
autogar a
,i
3) n
î
nterna
zi
l ţ
i
elona
e dl
aj
e Ga
oi,l
liei
sâi
m)b(
met
ăt ă,rou
l l
unii
,nia rţ
ma i Un b il
etdus co st a apr ox100
euro
Eunitime Pl ecăn din Bucu reş t
i( cuop rm î n or aşel
e mânde pe t raseul
spre N ădlac),î n fiecare ierc
muri
, vi nenşisâm bărăa l ora45 3
, din Piaţa
Palatul
ui ( m ţ aţ a A teneului
Roman) Sosi r ela Pans,ţ ue l aî syette m 39, j w, sâmbăta, respect
iv,
dumi nica sea ra. Plecared i
n Pari s n î fiecare ierc
murişidumi ni
ca n U bi
letdus-
înt
ors cost ăî ntre 1 40 şi150 eu ro
Tianscon tinent al– Pl ecări dm B ucur eşt
i, Aut ogara
Rah ova, m fiecar e vi nenl a or a 500 Sosi real a Paris,Gara
Mon t
parn asse, sâm băt a ora 2200 Pen tru înt oarcere,ple careadi n acelaşi
loc ulni ora00 6 Un bi l
etdus n îtors cost a a proximat iv 135 euro
2. Tran sport local Metrou „ Met ro'est e prescu rtareat ermenului
Met r
opolit
ani , ad icăr eţeau a urban a de r t
an sport pe şi ne Sunt 14 linii
numer oatte ca re st răbat oraşu lî nt re p orţ
ile de n itrare n î oraş (
care sau păst rat
astăzicapunct e d e e rper pen t
rugran iţ
ele P ari
su lui) şipuncte e trmi
nus p en
tru
aproape o tate i l
niil
e d e met r
ou Ci rcu lă de a l 5 di mineaţa pană la î noa pteaşi
are, în arară relor
o e d vârf, o ca den ţă de d ou ă până l a opt minute nitre rt
en uri
Harţi ale met roului (şiRER) se ot p procu ra gratui t din on ce ast
pe şi de al orice
chioşcedaa i e C el
e maibune gh idun su nt Petit Pl an de P ari
s şi Paris Plan de
Poche,unde se seşt găe şi un r eperton u al st răzi
lor şi poziţi
onar eaexa ctăa
fiecărei staţii de met rou Or ar 05 -
01 Pr eţ
un 1, 30 eu ro-căl
ători
a
9,60 eu ro – carn etul de 10 bi l
ete
13,75 eu ro cart e or angesăp tămân ală( oferă acces neli
mi t
atde l uni pân ă
dumi nica e p met rou , au to buz, RER ( î
n or aş)
RER
Pentruci r
cu laţia dincolo de porţ i, adicăm banl ieue,numi tă ofiaa!
'
regi
unea an pzi ană” , din 1975 exi stă R LR ( Reseau Exp ress egiRonal) Aceast
a
est
e or eţeade r t
crom maimai i şfmairap i
de a l
cătuită din & I mn ( A D) care ac
f
l
egătura i ntre P aris şi într
ea garegi une p arizi
ana ( până l ao d ist
anţa de 3 0-40
km de cen t
ru ) El e rtaversează oraşu l m punct ele n odal
e a l
e r t
an sport
ului
pari
zian mt ersectându se cu metrou lI n oraşreast aţi
i maipuţ ine d ar tsi
uate m
zone esen ţial
e d istanţ a nître doua st aţii de R ER di n Pan s ech ival
ează gen m ere
cu34 st ap i de o ret
iou î ncă nu asp ecr generalRER- ul est
e su bteran m Pan s şi
suprateran î n af ară O rar 05-01 Pr eţun -1,30 eu ro că l
ători
a
utobuz
A
Reţ
eau a de au tobuzeest e bi ne dezv ol
tată,dar , dm cau ia aglomeraiţei
ruti
ere,se recom andă t urişti
lor r g
ăbiţi doar olfosireamnsp ortului subteran
On un
grăb de
eşte,e t
autai
obafl
u al n
zu îe
estPari
us,mi
n exi
st
j
l ai
oc o gu
dealră d
pen e
rum
t et
a r
ou
admiPen
ratr
Pu t
ariur
su i
lstîult
n car
oate voi
ă n
uase
Pen tru t ran spot
tu! Noct urn, există aşa u n
mi tel
e n „octambus O rar0521 ( 0105
pen tru noct ambus)Pi eţun - l
, 30eu ro călători
a Carsi rA France su nt au tocarele
albe ce sesc so a an lumi te porţi ale aeroportului Char les e d G aulle- Roi
sy
Punct ele etrm i
nus d i
n Pari s d(e u nde seot pl ua şiî n direcţi
e n iversa, sp re
aerop ort) Port e Mai l
lot, Piaţa Etoil
e,Gat e de L yon , Gare Mon tparn asse i l
et
Bel e
se r p
ocură l a şofer
Autob uz turistic
Balab us un au tobuz obişn uit purâsndî nsemnel e Bb acop eră ce nt
rul
Parisu l
ui pe r taseu l Defense – ar Ge de L yoni ntre apnlie şi septembri e şi opreşt
e
în punct ele ch ei
e D etal
ii m ori ce aţsti
e d e met rouLeş ars C ou
Rges – nt su
aut ob uzele o rşudeca potabil
e m ( still ondonez) ca re afc utru rial e P ansului Se
fac 9op niim t otat ât
eapunct e d e a t
racţi
e,dar pasa gerii potcob orî oriunde p e
trase u, laf elcu m sepot rca u ori unde,î n l i
mi ta valabil
ităţi
i de 2zi le abi let
ului
,
care cost ă 2 1 eu ro
Open Tau r ci r
cu l
a zi l
nic,I O 001800, pe t ott i
mpul an ului şipr op un r tei
trase d if
erite cate ealgăce le mai i mportant e o biect
ive turisti
ceBi letel
e va labi
le
o zi saudou a coslă 24, resp ectiv 2 7 euio 1(2 eu rc pen t
rucop i
ii de 4 -11 am) şi
se gă sesc m pri ncipalele staţi
i de met r
ou şiî n maj ori
tateahot eulri l
or Var a,
frecven ţa a utobuze l
orOpenTou r es t
e de 53 10 de mi nute,i arna d e 25 -30 de
mi nut e
 Vaporaşe „
BatEau x-MoB cVi
es” – Vap oraşe cu1 punţ i cea de joses t
e
acoperi
ta şiî ncălzi
ta, iar cea de su s com pletdesco perita Capaci t
ate 4 00 de
per
soane O căl ători
e dureazăpr oxi
a mativ o oră cost şiă 7eu ro B at
eau x
Pari
si
ens – a V
poraşe cu150 de ocu l ri( cuacop eriş d e sticl
ă) pen t
rupl i
mbări ,
dej
unurişici ne -localiza
te n î port
uril
e d e a l poal
ele Tu rn ului Eiffel, Portul
Bourdonnai
s,Pod ui kna
Vedett
esde Pari s Vaporaş e cu 5 20 de l ocuriPr eţ8 eu r
o–l ocali
zateî n
port
uri
le de al poa lel
e Tu rn
ului Eiffe], Portul Suffren
Taxi
De cău tatdoa r cele care aparţi
n uneicom pan ii şimarcat e corespu nzător
numele firmeişit arif
ul afişa t ci
teţO că l
ătorie de a l aerop ort până nî cen t
ru
cost
ă, î
n funcţie de a gom
l eraţi
a dm t rafic şi desti
naţ i
e n itre 25 şi50 de eu ro
Muzeu l Luvru– ru e de Bi vol
iţ i
i 99
Transport Pal
ais Royal Musee du Lou vr
e
Deschis 9001800 ( marţ iînchis)Luni şimi er
cu ri noct urnă pâră la 2145
Acces900 1500750 eu rc După or eel 150 0ţ i du minicăt oat
ă ziua.5 eu ro
Muzeu l Orsay – QuaiAnat oe
l Fran cenr . 1, rue de Bel lecnasse nr. 1.
Transport MetrouSol fermo,RER Muse e d Orsa y

ADesc
ccesh7
is eu
90r0
o1800 [luni înch is)Nocrumăjoipân ăl a 21.45
Muzeu l Cinematografului (în incint
a Palatul
ui Chai ll
ot)
, Avenue Albert
-
de-
Mun nr . 7.
Transport
. Met rou Trocad ero
Deschis 1000- 16 Op ( marţ i mctas) Muzeul Mari nei
,( î
n aripa de vesta
Pal
atului Cfiailtot
) Avenue A lbert-de-Mun nr 7.
Transport Met r
ouTr ocad ero
Deschis 100 0U 0 0( marpân chis)Muzeu l Omul ui (î
n aripade ve sta
Pal
atului Chaill
ot) Avenue A lbert-de-Mun nr. 7.
Transport Mt ti
oviTiocadeso
Deschis 9451715 ( marţ iî nchis)Muze ul Mon umen t
elorFranceze( î
n aripa
de est a P al
atului Chaill
ot) Aven ue Albert
-
de-Mun nr 7.
Transport Met r
ouTr ocad ero
Deschis 945 1715 (mar ţiî nchis)Muzeu l Balzac– rue Rayn ou ar
d nr 47.
Tr
ansport MetrouPassy , LaMuei te
Deschis 100 0-1740,t uni î nchis Muzeul Evu l
ui Medi u şitermel
e roman e
de al Cluny – ur e Samt-Jacqu es
Transpun RERSamt -Mi dieNlotre-
Dame saumet rou
Cluny-LaSor bonne
Deschis 9151745 ( marţ iî nch i
s)
Acces 4eu i
o
 Jardân des Pfant
essau uM zeul naţ ionalde istori
e natural
ă – OuaiSai nt-
Bernard
Muze ul în aer li
berest e desch i
sî n fiecare zide la 8 dumneat a pân ăla
apusul soarelui Exi st
ă şio men aj
erie n î care eţvi
uiesc (
la origi
ne,ex culsi
v
pentrua fi st udiate)î n sp eci
al ani male mi ainsecte,repti
le,pasă n Ani mal
ele pot
fi vn t
tate nîRe 9OQ şt17 OG, i ar gr adina botani
că este nîchi
sa nîper i
oada
octombrie mart i
e,m r estul an ului programul fii nd 800-1100 şi13 301700
Acces î
n gr ădina bot anicăl i
berAcces menajeri
e 5 eu r
o
(pentrucop ii 3 eu ro)Muzeu l Erotismului, Bul
evardul Cli
chy nr . 72.
Transp ort Metrou Bl anch e,Pi gal
le
Deschisi il
mc 1B OO10 0 Pes t
e Z OQO d e exponat
eî n acest muzeupri vat
,
deschis m 19 97Acc es7 eu ro
Muzeu l-
ateil
er-locumţă Gust ave Mor eau– rue de l a Tour des Dames
(St
rada Tu rnului cuDame)nr . 14
Transport Met rouTrm it
e
Deschis 110 01715( l
uni ţ i mi er
cu ri) sau100 01245, 14001715( marp
închi
s)
Acces 3 eu ro în 18 95, marel e pi ct
orsi mboli
stşia amen aj
atcon aculîn
muzeuMu
Tr
a ni
eul Gr
sport ev
Meti
n
r
ou,B
Rul
iev
chaei
ehr
dtu
lDr
Mon
t
oumar
ot t
re nr 10
Deschis atac130 0-190 0( m vacan ţele şc oar
le 100 0-1900 )
Muzeu l figurilorde cear ă,cr eat m 1882, maicon ţi
ne un t eat
ru de
i
luzi
onism şiun pal at al mi rajelor cu( og l
inzi
Acces 15 eu ro,pen t
ru cop i
i 9 eu ro
Cen trul Naţionalde Art a şiCul t
ur ă Geor ges
Pom pdiouPl ace Georges Pom pdiou
Transport Met r
ou Chât eet
l, Rambut eau, Hot elde Vi i
le Pnnap al
a an acţi
e
est
e Muze ul de A rtă Mod erna,care ocupa n i
veluril
e 4şi5 şiprop une op ere al
e
unor rtai
şti expon enţi
ali ai secolul 20 pi ctura( Matisse, Picasso, Kandmsk i,
Miro,Pollock), grafică( MaxErn st),fotografie Doi
( sn eau, Hem Br esson)
,
scul
ptură Gi(acomet ti
) etc D eschis mi er
cu ril uni 11002200 ( nocturnă oij pan a
l
a 2300 pen tru an umite expo zi
ţii
) Acces 8eu ro p (ass01Ef uro p en
tru muze ul
de ana şicel el
alt
e sp aţi
i) Pen trucei su b 19 ani 3 eu ro At enţi
e1Li ftul car
e d uce
l
a etajel
e s uperioare nu est e g ratui
t
Atel
i
er ul Brân cuşi– Pl ace du Cen tre Po mpi dou. Desc his 14001800 Acce s
5 euro
Muzeu l Carnavalet– rue de Sev igne nr . 23 -29. Transport Meu ouCbem in
Vert
,SamtPaulDeschi s1000- 1740( l
uniînchi s)Intrareaesteliberă,dar
expozi
ţi
il
e emt porare costa 6 eu r
o
Muze ul Pi
casso – ru e de l âiongny nr .5
 Transport Metrou Saint-
Seb asti
enFr oi
ssarî, Samt-Paul Deschis 930-
1800 ( până al 1730 iarna)Lu ni închis Acces 5,50 euro
Muzeu l Art
eloraf ri
cane şiocea nice– Aven ue
Dau mesml nr. 293
Tr an
sport MetrouPo rt
e Dor ee
Desdi/sJu ra mer ani,
)0]
, vjnen ] OOG- 1200şiB30- 1730; sâm băta s.i
duminică 1 2301800
Muzeu l Rodin – rue de Var enne nr 77.Tr ansport Met
rouVai en
ne Deschi
s
9301745 ( l
uni închis)Acce s 5eu ro Liberpen tru cei sub 18 an i
Muzeu ! Tomaeti– Hot eull Invali
zil
or. Transport Metrou
, RER mvai i
des
Deschis 1000 1800( apnhe-sepe
tmbn e)
, 10 001700( m r est
)
nexeA
Domul I nvali
zil
or
Transport Metrou Invali
des, Vatenne Deschis 9001900 ţ mli
e şiau gust
)
,
1000-Î800 (în rest
ul anului)
Acces 7 euro( li
berpen tni cei sub 18 ar a) pentratoate ob i
ect
ivel
e de l
a
Invshdes
Muzeu l Delacroi
x – rue de Furst emberg nr 6. Tr ansportMetrouMab i
ll
on,
Sai
atGer
mam
ANEXA7 des eş
Pr es
Dchi
s 93
0-
1700(
marţ
iînchi
s)
Hoteluriî n ca ri
t
eru l Lat
in
HotelCl uny-
Sorborn e – rue VictorCou sm nr .8 (vi
zavi de Sorbona). Dou
ă
stele
Tr ansporturi Metro ClunyUSor bonne,RER Samt
Michel-Notre Dame
Preţun 5075 eu ro cam ear dublă HotelSai nt-Ja
cques– rue desEcol esnr.
35. Dou ă stele.
Transporturi MetrouMau bert Mutualit
e
Preţun 50- 75 eu ro camear dublă Hot elCen tralrue Descartesri T.6
Tranporrurf Met r
ou Af aubert Mut aal
it
e
Preţuri 35 40eu ro cam ear dublă Con f
ort modest HotelNotre-Dame – Qual
Sai
nt-Mi chelnr . 1. Trei stel
e
Transporturi MetrouşiRER Sai nt-MichelNot re-
Dame
Preţun 75- 140 eu ro cam ea
r dublă( Cu ve dere asupra fluviului ţ
ia
cat
edralei) Al
te hot eu
lrisu nt pr ezen
tate pe.
WwwPa ris org/Hoel
ts,wwwpan spanscom Rez ervăr
i
le sepot [ace onl
me
ANEXA 8
est
auRrante
Zon a Saint-Michel
 Mi nos– ru e de l a Huch et
te Taverna„ greceascasp eoal
f zataî n „ f
arfuri
i
greceşt
i„( carne d e o aie,dr easăcut zatzi
-ki, asezonată cusa lată verd e,„apă,
f
elu de roş i
e,ul eide măsl ine,ca rotfi prăjjţ
i opţ i
onal) Preţ 7 eu ro i n
V roşu ,
Kourtaki 12eu r
o
Ie Bi st
ro 30'rue Samt Sev emr nr 32 Anpi de pui cupap rika,raţ ă cu
port
oca l
e,esca l
opde cu rcă, pl
us o i st
lă de vi nuribi ne garnisi
tă Men iu prânz
815 eu ro Meni u se ara 15eur o
Laf ourmi afl eerue du Fo uarre nr 8. Put eprăsf oio cart eî n i t
mp ce
savuraţi ardeiumpl uţi sauun men iu vegetarian Lamez ani
n se poa t
e sorbi un
ceaipa rfumatsu b ce rul li
ber ostCă 4eu ro U n men iu com pelt 20eu r
o
ChezJa af
ar– rue Sommer ard nr 22 Speci ali
zatî n bucăt ăriet unisi
an a
couscous,oa ie sub t oa t
e orm
f ee l sau peşt e E xcel
ent raport ca l
it
at e/preţşi
servi
ciu agreab i
l O st icl
ă de b ere cost
ă 3 eu ro,o ca fea(făcutăî n ca să
, după un
ri
tual arab) – 1 ,
80 eu ro,i ar ceaiul 2,50 eu ro Men iul la dej
un cost ă 8,50 eu r
o,
i
ar a l cină ht r
e 9şi12 eu ro
LaCoi ir au x Cr ep es– rue Gaf ande nr 27 Câa tf
tănet radiţ
ion alăfran ceză
Clăt
ite cubrân zeturi, ouşij ambonsaucugem , stropi
te ci ad m ş!Suam de
fru
cte a duse i r
dect de a l producător r P
eţ
uriî ntr
e 2 ,50 şi850 eu ro
Zon aP
Le Pa
amnteon
Qu -Mou
oti
dift
enetar
(Pd
âineacea de t oat
e zilel
e)– rue Mou ffetard nr 138 Un
mic d ejun „a a l r fancaise” (
ou fiert, crossan
i t saubag het ă, j
ambon unt , brânză
topită,gem , ceai saucaf ea) costăîntre 5şi7 eu ro,iar n u dejun com pus d m
salate sau t
artine cupâi ne ăcuf tă m casă nu t r
ece de 8 eu
1r o
LeBraziei( Rugu l)
-stradaMauf r
etard^nr 88 At aşesavu rează divi
nele
l
adet tes„ şi „fon dues”, adicăbrân ze utn pr eparat
e a lf ocsu b och ii cli
en t
ului Pe
fiecare asămse fl aă un grăt ar la care p vi
uteţi prepara per sonal friptura Preţuri
i
nt re 1 1ţ i 18 eu r
o C hez Len a etMi mile – r st
ada Tou rnefort nr 32 Di strau
parizian t i
pic B ucă tărie r tadipon al
ă pe b ază e d ca
rn e d e p asăi
e i ţlarissim la
Paris –poi c M eniul fix est e com pus dina u n en tree, un f elpnnap als;un deser t
Aperi t
ivulşiost iclădevi nsuntdm part eacaseiPrânz23eur oCi nă35euro
Zona Mont mar tre
LaPet au diere rue Norv ms nr 7 ( bngăPl ace du T etrre)Piano barcu
restau rant cudegu stare de vi n arti
zanalMen iu 14- 25 eu ro
Lezmi ave desAbess esrue Duran tm nr 8 Sal ăi nt ima,pr efer
aă t de actori
i
teatrelor m d zon ă şiob işn uiţii caseiReţete ongmal e şi r
afinat e d m bucăt ări
a
franţuzească M eniu pr ânz 15eu ro Meniu an ă 1 7-22eu ro U n pa harde n vi
2
eur o
Un e zbre î Mon t
mart re – rue Lep ic nr 38 Res t
o barI deal 51 si mpati
c
pent ru un pr ânzr apid Meni u 12 20euro
Zona Sam t
-Germam
 Pol
idor– rue Mon sieur LePnncenr 41
Transport MetrouOdeon
Localr et
ro,cubucăt ărief amili
ali Meniu fixde pr ânz 9 eu ro
Men iu îl a ca ret 22- 30 eu ro Special
itat
eazi lei811 eu r
o
ANEXA 9
ANE XA 10
afe-
bC
aruri
Zona Trocad eroE-toile
Brassac – Aven ue Kl ebernr 37, Barcucl ientel
ă dm r ândul diplomaţi
i de
l
a a mbasa dele dmzon a Men iu de itp snack, din care eriţ
nem salate decr e
i,
l
asagn a cusp anac ş; an jocot r
ece nUcod ai
! Costă 9ei ir
o,i ar un pah ar den vi
de o Bd
reau x,5 eu r
o
Şir Wi nst
on h Cur chi
ll rue de Pr esbourg nr 5 AtmosfaărbâmsV i
” ,li
sta cu
arr
azeae di tpuri de w hiskydi n toată ulmea Ober e mică ace
f 4
euro şi un
codtai
l 9 eu ro K f
e C ou rt– b oulevai
d Flandrm nr S5 La ext r
emi t
ateaves ti
că a
arondi
smen tului 16 Ter asăcuumbr el
uţe,aer de varanj
a B ucătări
e rfanceză oi
pret
enpi – a rţă cufist ic,fil e de p eşt
e cul apte de cocos –ar dpr eţ
uridecen te O
berelahalbă2, 50euro,i aruncockt ai
lmer gedela5, 50la10eur o
Zona Monţ
Smoke –pam
sias
radse1.
a Deiambr e nr 29( MetrouMon tparnasse Bi enve nue)Ber ea
areot tatât de mult gu stcât decorareabaru lui (
cuafişe ar nssime d e con cert
e iţ
porti
ereedmarii nt
erp r
eţi)
,f ar pr eţ
urilei nvităl aor ămânere t câmai
î
ndelungata n îtr
e 4şi7 eu r
o o al hbă O TPâlou ruedel Oues t
nr 33 ( Metrou
Mon t
par nasse-Biei
se
nvie)Api oape d e G ara Mon tpacnasse,pub- ba r cudecor
f
astuos og(linzi,inst
rumen te muzi cale)şii nfluen ţe celti
ce e D n îcerca t berea
i
rlandeză ea n
gră şir oşi
e al 3eu ro sticl
a sa u 6 hal ba, salata d e fi ca t de p asăre
sau ant ri
-cotul de vi
tă cu orezpeci Sali
tateazi leila 9, 90 eu ro şi men iul fix a l 15
euro
Bock deBohem e – rue du Chât eaunr 10 4( Met rouMon tpaitvasse-
Bienvenue)Devi za oca
llului noivă r pedăm art a p ahaniiatşia co nversaţreiMese
de k mn aşezat e nîjurul unui şem ineuPr ep arat
ele d i
n f ructe d e marea lp reţuri
piper
aet S et
ea e d b
ere poa t
e fipot olităî n sch imbul a 3 eu ro h alba mi că
Zon a Saint-Ger
mal n
ONei l
l pe rue desCan et
tesnr 20 ( Met r
ou Sa i
nt Ger mam desPreş) în
acest pub cunume an glo saxon se prepa ra b erea casei, nepa steunzatâ L a h alt
e
de 4 00 ml saucar afe de 1 800 ml O ber e artizanală ocal
l a cost ă 4, 5 eu r
o L e
Purgatoâre ru e Haut
efeuil
ie n r 14 ( Metrou Odeon ) Unul di ntre cele maivec hi
cl
ubu ri cl
in? A ns,în mi ma S amt -Germam Ambi anţ
ă muzi cal
ă var iată,m spe
ci
alan i
i 8090 DJ l ive, muzi că ect
el r
on i
căI nti
arei ber
lă Wag g – ur e M azarm e n r
62 (Metrou Odeon ) Sală sti
l pi vniţ
ă oieta) confortabil
, cumuzi căhou se ;ţfebno
Int
rare 12 eu r
o
Mon diian – Bul evard Saint Ger mam (colţ curue Gr egoi
re desTou rs)
(Metr
ouOdeon ) Bere cupr eţun i ntre 5şi12 eu ro,whi skyun fine,i ntr
e 9y 1 1
euro/50 l m
abarC
eet
Cabaret ul Wou ltn Rou geBl d.CHchy nr. 82 .
Transport MetrouBl anche
Spectaco lel
e potfi văzu te de l a masă, unde est e obli
ga t
o ne rezervarea
unui men iu, cupreţ uricu prinse nrrîe 75 şi160 de eu ro,m f uncţ
ie de cal
itatea
men i
ului şide p ozi
ţionareaesel mor aţ f
a de scen a,saude a l b ar
, unde
spect
atorul t rebuie sa con sume macat un paharmi c de şam panie de 12 eu
ro
Orar zil
nic 1 923
Cabare tul Le Lapi n agile( Iepurel
e cel spri
nten)
Rue desSaul es( st
rada Săl ciil
or)nr 22
Orarmarţ i dumi nică2102 I ntrar
e 20 eu r
o( 14 eu ra studenţi
)
Cabar etul Crazy Horse– Ave nue Geor
geV nr . 12Tr ansport Metrou
George VOr ar du minica n vi
er i 203001, sâmbăta 1 93002 t reispectacol
e p e z
i
Du
r raca
est
auranun
uu
t licab
spect
aco
aret
ulli3ţ
u 40
C or
hez ern
FIt
an rarea
cis)î 2
nai
n31
eeu
t ro,d
sau î
nupcar
ă espn
it
ect
ara
colomasăl a
Cab aretul FoliesBer ger
e Rue Ri chetni. 32. Transp
ort Met rou Gran
ds
Boulevards Preţuribi l
ete,într
e 1 235 eu ro Spectacol
e cuch an son et
e,
pantomimă,r evi st
a
ANE XA 11
agazMi
ne
Samari taine – rue de fa Mor măie
Tran sport Met rouPon t Neu f
Deschi s 930 1900,j oipâ nă l a 2200Dumi nicăînchi
s
La et ajul al nouălea,f uncţioneazăun r est
aurantţoi preţuripiperat
e,
probabil sporu l de nîălţ
ime e e d vina) de al 1930 la 2300 Gal eri
il
e Laf
ayet
te –
Bulevardul Hau ssman n nr. 64
Transpor t MetrouChau ssee d'Antm, RER Oper a
Deschi s 930 1900 (] oinocturnă pâ nă la 2200)
Dumi nicăî nchis
8000 0 depezi Pn ntemps, Bul evar
dul Hau ssmann nr. 40
Transpor t MetrouChau ssee d'Antm, RER Oper a
Deschi s 930 1900 (joinoctutna pân ăla 220 0)
Dumi ni căî nchis Forumul Hal el
or
Transport RER Chât det Leş Halles
Deschi s 80 01900 Tatt – rue du Te mple nr 172
 Deschis 9302200Le ş Quatre Temps
Transport MetrouRERLaD eense
f
Deschis 90 02100
nexeA
ANE XA 12
Parcurişigrăd ini
Jaidl
n du Lu xe
mbou r
g
Transport MetrouşiRER Lu sem boii
rg Jardin desTu il
enes
Transport Metr
ouTu ilenesBoi s de Vi ncennes
Transport MetrouPorte Dor eeBoi s de Bou logne
Tâanspoâţ MettouPor te d1Aut euil Par
c But t
esChau mont
Transport Metr
ouBut t
es-Chaumon t
, Botzans Pa r
c Mon tsou
ri
s
Transport Metrou Port
e d Or lean s Parc de ia Vil
fet
le
Transport Metrou Port
e de Pant in, Porte de la Vill
ett
e
Con ţ
ine un Mui eual Munci i
, Cet at
eaŞt ii
nţelors,i
Industri
eişio i mport
anta sa l
ă de con certe( Zeni
th)
ANE XA 13
Numer e de tel
efon– ur genţ
e:

ol
iţ
ia—
P7S
-1 . A H U. ( salvar
ea)-
15
— Pompi erii: 16
— S. O. SMedi cn:0143377777
S. O. S Dent ar. 01„ 37 51 QC
S O S Ur ge nţe:014 7238080
Adrese util
e:
— B ir
ou l de ob iect
e pier
dut e'
36, rue desM0rj ]
] ons,75015 Pari s
— Cent r
e medi cale:
HotelDi eu, l pa rasNot r
e Dame,75 001 Pans Tel 0142
348234
— Neder , 14 9 rue deSev res, 75015Pari s Te
l 014449400
0
— Fa imaci i1
Farman a Dhery, 84Avenu e des Champs-Elys
ees,75 00
8 Tel 0145
6202
41
(
deschisă 4 2h/2 4)
— Aer op orturi:
Roissy – Char lesdeGau ll
e TelefonOI 4862 2280( 24h/2
4)Si t
e webmw
adpf r
— Amba sada Români ei
,
5 rue deTE xposil
ion, 75343 Pa ris CEDEX 07
Te
lef
on01 47 0510 46,
0147 051870, FaxOI 45 5697
47
Sit
e web ht trj/wwwambr oumamef r
 E mai l secretanat@amb roum sme fr
Con sulat
, Te l
efon01 47052755,Fax01 44189 017
Bi
bliografie ut i
lă
Cele mai i mport ant
e gh i
durituristi
cedesp re Paris:
*„ Tune Dut – fini s,Pengum Boob , 20 02„ * Guidi du foular
d Pans Maf
e
2002/03, Hach ett
e,20 01„ * MicMm Ri ns Totinsm, Mi chel
m Tr avelPubl
icanons,
Ghiduricu lt
urale:
Pamcoţs( an ema,Ceat m, muzicăr estaurante,muze e cuor are şitanf
e
act
uali
zate)– a pare mi ercu
ri
, se găseşte al once ch ioşc de ziar
e
Hărţi
, plan uri
:„ * Para elban heuespl ân s des20 arr ondi
ssemoi
ls,
Michei
m
Editi
ons desVoyages, 2001
*„Plan de vi i
le Pans „Speci
al Pocket”, BlayFoi dex, 1996