următoarele t e m e: nul inter- o e aflăm în c incin a lul r ' o lu ţi ei

naţional al copilulu i - Ju cării t hnico- tiioţifice , -a ţinut ama

' 79 __: Minitehn iurri ' 79' ; E xpo- d v nim nt l major e· a le anu-
ziţi a de creaţi e teh nică practică lu i .
a ele ilo r d i n Bu cureşti; R eali-
zări i p er ~ p ectiv e în indu r ia ing . N. DIACONESCU

As·p ecte din activitatea secţiei

„Ceasul· de-a lungul vremii', din Ploieşti

r i i r m:i n , li ", „ rta miniatu-

r 1-d • o r liv ă ş i asuri l •", „ M ă ­
. ura r a timpului - în lt ă t hni-
itat m ·n as ă", „ 'ir ula ia
m ă r ij D , în Rom â nia" t •.

e În adru l mani f s tă rii.o r

d d i a t Anu lui i. nt e rnaţ i ona l a l
o pilului a u fos t o rganizate m a i
mult a ţiu ni : o seară muzeală.
intit-u l ată: „ opi l ărie, primă­
vara vi e ţii " , la ar a u parti i-
•
tr bui ă pr zint ,
u n cadran solar,
pat proapc două ute de p e r-
oane ; a u m a i a •rnt loc un pro-
gram a rti tic s u sţ inut d e copi i,
„ pe v iu " c l m ai 1ec hi si tem 1ern isa jul unei expoziţii c u desene.
d_ · orientare în timp pe ar l- a exc u tate de preşcolari, intitu• ·,

https://biblioteca-digitala.ro
la tă „ Şoimii şi ceasurile" şi pro-
iectarea unui film de desen ani-
mat : „ Cîrtiţa ceasornicar". O
paradă a costumelor şi hora prie-
teniei au încheiat această seară
muz eal ă.
e P e ntru îmbogăţirea patri-
moniului va tre bui ca achizi-
ţiile să le facem după c riterii bine
conturate: piese ce pot ilustra
începuturi în mă s urarea t impu-
lui , căc i cu cît sînt mai v ec hi ,
cu atît sînt mai rare ca tehnolo-
gie; - se vo r ac hiziţiona piese
cu rezonanţă naţională (fie că a u
apa rţinut unor per s onalităţi, fi e
că sînt lu crate de m eş teri autoh-
toni - chiar a ctuali - sau cea-
suri care să refl ecte o a numit ă
e tapă a d ezvoltării societăţ ii româ -
n eş ti) , - în gene ral, se va c um-
păra · orice pies ă care, printr-un
d etaliu , ar putea comple ta colec-
ţii d e ja existe nte; - se va urm ăr i
ac hi ziţionarea ceasurilor speciale
O manifestare cu semniflcatie
•
n zilele de 14 - 15 d ece m-
Î brie 1979, la Barza-Brad,
jud e ţul Hunedoara, .„ s-a u
aniversat 2000 de ani d e exploa-
tare mini e ră în zo n ă.
Program ul manif es tărilor a cu-
prins urm ătoare le:
- Sesiunea de comunică ri şt iin­
ţifice cu t e ma : „Mă rturii ale
pe rman e nţei şi continuităţii de
viaţă şi muncă a poporului român,
în bazinul aurifer Barza-Brad";
- Vernisajul expoziţiei docu-
mentare „ I storie ş i contempora-
nei ta te mini e ră în zona Barza-
Bra d";
- Excursii de documentare la
„Treptele romane", la mina „ 12
Apostoli", „Necropola romană din
Muncelu-Brad" şi vizitarea unor
sectoare de activitate ale unor
întreprinderi moderne;
- Dezvelirea plăcii comemora-
tive şi vernisajul Muzeului mine-
ralogic Brad, reorganizat recent;
- Spectacol omagial dedicat
aniversării a 2000 d e ani „ Din
vatra mil e nară scrutînd spre vii-
tor";
· - Agora, r ev i stă de cultură
cu public.
Exp oziţia „ I storie. ş i co ntempo-
raneitate", prilejuită d e această
manifestare, a ilustrat drumul.
parcurs de industria minieră din
această . zonă a ţării, din cele mai
vechi timpuri ş i pînă azi. Au fost
expuse piese originale vechi, , ma-
Gh;ete . şi. .panouri fotografice care·
(de laborator, de bord de avion ,
cro nometre d e manna e tc.) ;
- d e aseme nea se va urm ări
începerea colec ţionării d e cea-
suri contemporane. A c hiziţia
făcută cu pricepe re are rolul
d e a salva d e la d egradare , de
la distrugere piese care pot com-
ple ta fericit patrimoniul. De ase-
me nea rolul d e a pregă ti mate-
rialul actual p e ntru viitorime,
mate rial ul care, prin trecerea
a nilor capătă certificatul „ d e
mu zeu " . A c hi z iţionar ea face parte
integ rantă , d eci, din această multi- ,
fun cţională in stitu ţ ie de c ultură
care es t e mu zeul.
e Dar mu zeul nu poate trăi
fără o popularizare făc u tă co rect
ş i act u a li zată. Dacă la ora actu-
al ă la secţ ia d e ceasuri s-a ep ui-
zat stocul de ilu st rate ş i nu se
găseş t e nici un pliant, iar mulţi
ploi eş t e ni nu-i c unosc nici m ăca r
existe nţa, p e ntru mai buna popu-
reflec tă actuala te hnologie d e ex-
ploatare mini e ră , co ndiţiil e mo-
d e rn e el e mund't ale mine rilor et c.
Sesiunea şt iinţifi că a fost des-
chi să d e Ion Ciu cu, prim secre-
tar a l Co mitetului jud eţea n Hune-
doara a l P.C.R „ care a subliniat
că eve nime ntul s-a înscris în
contextul general el e să rbătorir e
a 2050 de an i d e la exi ste nţa p ri-
mului stat clac centrali zat şi
independ ent co ndu s · el e Bure-
bista şi la pu ţ in timp după Con-
gresul al XII-lea a l P .C. R. Mani-
fes tarea a reprezentat . un · prile j
ele re trospe c tivă şi b iln.n ţ. -
U n -mome n t âeosebit, ·impre-
sionant, l-a co nstituit salutul pio-
nierilor din Zarand , adresat parti-
cipanţilor la sesiunea şt iinţifi că
şi delegaţilor de mine ri din
Valea Jiului , Poiana H. u scă, Mol-
dova Nouă , Dobrogea et c., pre-
zenţi în sal ă , care s-au a ngajat
că vor prelua trad iţiile, idealu-
rile actualilor mine ri ş i le vor
co ntinua sub d eviza „Tot înainte".
Vlad llie, director ge neral în
Ministerul Minelor, P etrolului şi
Geologiei, în comunicarea sa ,
a m e nţionat că puţine ţări în
lume se pot mîndri şi pot demon-
stra prin documente şi uneltele
păstrate, 2000 d e ani d e co nti-
nuitate în exploată ri miniere auri-
fere. Azi, tehnologia extracţie i ·
de minereu din zonă s-a moder-
nizat şi se ext.r age d e 4 or-i mai
mult minereu decît în 1948 ,
https://biblioteca-digitala.ro
la rizare a muzeului se vor face
urm ătoare l e: va fi re montat cea-
sul public, fixat la etajul clădirii,
bineînţe l es, recondiţionat şi în ca-
drat în stilul ar hitectonic; - se
vor tipări fiu tu raş i c u adresa şi
programul d e fun cţ ionar e, care
vor fi difuzaţi în şco li şi între.:.
prinde ri ; - se vor face ilustrate
color p e ntru cîteva cea suri mai
re preze ntativ e, a lb-neg ru p e ntru
ceasurile sculptate în le mn c u
te m atică silvano- c inege ti că ş i un
set d e valori c u ceasurile perso-
nalităţ il or. Seturi d e diapozi-
tive şi pliantul sec ţi e i vor fi, d e
ase me nea, pu se la di s poziţia vi zi-
tatorilor. În p e rs pec tivă, urm ă­
rim editarea unui catalog a l
celor mai importante ceasuri din
patrimoniul p l oieşte a n , catalog
care s-ar putea ctif u za ş i muz eelor
similare din st ră in ăta te .
MELANIA ZVIRID
DUMITRU NEDELEA
muzeală
Pe n tru re zultatele deosebite, Între-
prinderea de e xp l oată ri minie re
Barza a fost d eco rată în 1972,
1976, 1978 cu Ordin ul mun cii
clasa a II-a.
Loghin Din eş, pri m secre ta r
a l Comitetului orăşenesc Brad
a l P .C. R „ în co municarea „Se m-
nifi caţ ia să rb ă toririi a do u ă mile-
nii d e atesta re docum e ntar-arheo-
l og i că a mineritului din zo na
Braci", a arătat că mine ritul a
fost facto-Pul-· het ă rî tor în progre-
.. st1l- sodat din zonă. Dive rsitatea
uneltelor d e exploatare şi pre:1
lu crare a ge nerat o diversitate
a obiectelor d e podoabă, iar, pro-
dusul muncii a dus la l ă rgirea
schimburilor comerciale. .
Descoperirile d e la Ţe bea, 'Mes-"
teacăn , Criscior, Băiţa constituie
dovezi ale înfloririi ci v ilizaţiei
antice dace , ale l e găturilor a cestora
cu alte popoare. În feudalism ,
producţia aurife ră din Transil-
vania, ş i ~n special cea din zonă,
se impune p e plan e uropean cu
3 OOO k g/anua l. În secolul XIX
se trece la o exploatare indus-
trială folosind ştea mpuri meta-
lice, laboratoare c himice de ana-
lize etc . Dup ă naţionali zare, în
1948, mineritul din zonă s-a dez.:.
voltat inte nsiv, prin in troduce-
rea unor tehnologii din ce în ce
mai moderne; folosirea• coloa-
nelor t elescopice, foraj la ' mate
adînci me, · exploatarea pe 24 de .
niveluri cu 500 km d e galerii, insta•
89