Revisto muzeelor

2-1982 si
. monumentelor

http://patrimoniu.gov.ro
CONSILIUL CULTURII ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE

revista muzeelor si monumentelor~

- - - - - - - -- Nr. 2. 1982 - - - - - - - - -

- - - - - - - -- ANUL XIII - --------

http://patrimoniu.gov.ro
 t:O PE BTA l

Imag in e ele la cet<rlca Ne:11n~ ului , ce tate rnu şat i nă , rc[ăcută ~i a mplific ată de
Ştefan cel Ma rc, în anii 11.75 - 117().

COPEtrtA A IV-A

Două monumente cliLorile în Yremea domniei lui Matei Basarab: casa -reşedinţă de
vară (ante Hi54) a marelui că rtura r Udrişte Năst.u rel din Ilereş ti , judeţ ul Giurgiu
(în medali on) ; casa d o mn ească (cca. 1650) de la Breb u (j udeţ ul Prah ova), cu fru-
moase arcade se111icirc11J a rc pe stîlpi masi vi de sec \,iune dre ptunghiul a r ă.

„Rcvisla muzeelor şi 11101111111c11t elor - J\fonunwntc is tori ce şi 1l c :u·t:1" co nt innii „ ll11IPl.i1111I Comisiunii J\Jouumculelor is lnri ce", fo111Ia t. î 11 I 90B.

http://patrimoniu.gov.ro
 CONSERVARE-RESTAURARE

SITUAŢIA PREZENTĂ ŞI DE PERSPECTIVĂ PRIVIND

CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA MONUMENTELOR (li)

Î n n umăru l a nteri or a l rev isLe i, am pub li caL d ia logu l purtaL înL l'e spec i a li şLi d in d iferite
do m e n ii, slr îns legale ele act ivitalea ele co nservare ş i resLa urare a m on umente lor ş i a nsamb lu-
ri lor istor.ice cl in o se ri c ele zo ne a le Lăr ii .
În co n ti nu a rea dezbateri i , vom pub li ca op i niile, obse rva[ iile şi sugesti ile p ri v ind mai
b u na des f ăş u rare a aceste i aet i v i tă \ i, î nregis Lrate de la :
• Pe Lre POPA, preşedin te a l Com iteLu lui ju de \ean ele c ulLu ră ş i ecl uca\ ie soc i a lisLă
Argeş;
' • Vas ile DRĂGUT, isto ri c şi cril.i c de a r U\, rectorul InsL iLuLul u i ele artă pl asL i că
„N . Gri go rescu" , B u c ur eşt i;
• Adri a n RĂDULESCU, cl irec Lorul Muzeu l u i ele arheo logie ~ i is Lor ie na~ i o nalrt Con-
sLan \a;
• E ugen I ORDĂCHESCU, ar hiLect, Institutu l de proiectăr i „Pro iecL" B u cu reşti;
• THURMAN Zoltan, ar hi tectul şe f a l m uni ci piulu i T g. Mu reş;
• Mar ia BUCĂTARU, d irecto rul Muzeului ju deţea n Botoşa ni ;
• Ga bri el LAMBESCU, co nducto r ar h itecL, Ofi c iul pe n Lr u pat ri mo niul cu lLura l na\,io-
na l , jud e"ţ ul Covas na.

Ocrotirea pa1rimoniului, o rcs11011 sabilitatc na!ională
PeLre POPA : Co ns ide r că dezb aterea ini \. i ată de reY isLa dv.
esLe un foa rte ulii p ril e j de p reze nta re a p roblem at ic ii deo-
seb it de comp lexe a a t i v i tăţ ii ele co nser va !'c ş i res ta ura re a
m onum en te lor isto ri ce clin dife ri te zo ne a le ~ăr ii. Speră m si:"t
se rea li zeze, pr in interm ediul aces tei p ubli ca [.i i ele spec ia li-
tate, un a d evărat sc himb ele ex p e ri e nţ ă, un sc him b el e id e i
ş i , el e ce nu , să se sugereze stab ili rea u ne i form e ele coopera re
p rac ti că în tre jude \r, pe n t ru î m b u nătă \. i rea ge nera l ă a act i-
v i tăţ ii în dom e niu I res pect iv .
Î n ceea ce ne pri veşte, pe b aza reg l em r ntă ril o r î n v igoa re,
foru r ile com petente ale jud eţ ului A rgeş au stab ili t, ca m eto-
do log ie ş i acţ iun e pract i că, o s ui tă de m ăs u r i prin t re ca re
a m i nt im : d ep l asăr i frecve n Le la m onum ente le el e pe Le ri to-
riu l jude \,ului , a le membril or O.J .P. C.N . A rgeş, prile j cu ca re
se verifi că starea ele co nse rva re a m onum e nt ului , se d i sc u tă
c u cl eţ in ălor ii obli ga! ii lc ce le reYin , se în tocm esc refe-
ralc de neces itate pe nt ru lu c ră ri urge nte de rest a u ra re;
ins tr uiri peri odi ce a le d c !. in ător il o r , referitoa re la co ndi !" iilc
de co nserva re cc t rebui e as igurate mo num e ntelor ; în şt iin­
( ă ri pe ri odi ce ş i rec om a nd ăr i sc rise a d resa te co ns iliil or p opu-
lare a le comunelor sa u oraşe l or pc raza cărora ex i stă mo nu-
mente isto ri ce ş i de artă, cu pr iv ire la obli ga !:i il e ce le rev in
în ca lita te el e propr ieta ri a i acestora, co nfo rm Legii 111' . 03/
1074.
P e nt ru res ta u ra rea m onum ente lor el e a rhi tect ură, î n ul t i-
mii cinc i a ni , C ..T. C.E .S . A rgeş a stabili t re l aţ ii foa rte strînse
cu Insti t ut ul el e pro iecta re A rgeş, în ca drul că rui a lu c rează
arhitec !.i ş i ingine ri ce ş i- a u fo rm at de ja o ex pe ri e nţă în aceas tă
catego ri c s p ec ial ă de lu c ră ri ele proi ecta re.
În pri v in!:a lucrăril o r de co nstru cţie, C.J .C.E .S. A rgeş
co l a b o rează cu Asoc i aţ i a eco nomi că i nle rcoo p erat i stă cu pro-
fi I industri a l - Sm eu ra, în ca drul că re i a ex istă un nu cleu
ele in g in e ri ş i rn unc ito ri c u î n a lLă ca lif icare cc au o ex p e ri e n~ ă
î ndelungaUt pc şan ti ere ele resta u rare a m onumentelor ele
a rhi tectură. Î n cursul an il or 198 1 ş i 1982, cu această u ni tate
a u fost co ntractate t re i lu cră ri impo rla nte : resta urarea Co na-
cului B ucli şten il or d in B ud easa Ma rr , comun a Budeasa, res-
ta ura rea zidu ril or uno r obiective din ra~L rul roman J id ava -
Cîmpulung, restau ra rea ruinelor cetă\ ii Oratea ele la Pod ul
D î mbov iţ e i , comuna D irn bov ic ioara.
De asemC' nca, este în curs de orga ni zare un nuc le u ele m un-
ci to ri spcc ia li za (.i în lu cr[t ri de resta u ra re, a fili at Î ntrepr inde-
rii cinematogra fi ce A rgeş, cu ca re au fost executate lu c ră ri
de res La urare la Com p lexul fe u da l GlaYac ioc.
DaLor il ă in te res ului ş i aten ! ie i c resc încl e pe ca re co nd u-
cerea s uperioa r[t el e pa rtid ş i de stat le aco rd ă în prezen t p ro-
bl em elor legate el e v i aţa p reze ntă ş i v ii toa re a monum entelor ,
s-ar pu tea sp un e că în activ itatea de co nser va re ş i restau rare
s în tem la un î nceput el e d rum nou . Acest no u dru m începe
însă în cond i ~ ii destul de d ifi cile. S întem clu pă o p eri oa d ă
î n ca re, p c de o p a r te, clin ca uza ne în(:clegerii corecte de că tre
d e~ in ăto rii de m onum ente a ob li ga!:i il or ce le rev in în pri-
v in\:a înt re!:i nerii constru c \,iil or (m a i a les a constru c \.iilor din
lemn ş i a elem e nte lor ele artă m o num e nta l ă ca : p icturi mu-
ra le, stu caturi , sculpt u ri în lemn ~ . a . ) ş i , pc de a ltă part e,
d in cau za în tîrz ieril or foa r te m a ri cu ca re se înt runea u toate
av izele necesa re pe nt ru a obţ.i n e a uto riz aţ. i a de efectu a re a
repara !.iilor sa u lu c ră ril or el e resta urare a m onum entelor, foa rte
mul te dint re ele a u a juns în t r- o stare rea de conserva re . Este
foa rte difi cil acum <le stabili t a numite pri o ri tăţ i , în co ndiţ iile
în ca re m a joritatea b enefi cia ril or nu dispun de p os ibilit ăţ i
materi nle pe m ăs ura co m p l ex ităţ ii lu c ră ril or ce t rebuie efec-
t uate .
P roblem e sînt ş i cu lu crăr il e de ja co ntract a te. In co lab o-
ra rea cu nu clee le el e co nstructori spec ia liza p de la A .E. I.P.I.
Sm eura ş i Î nt rep rinderea c inem atogra fi că, î n afa ra greu tă-

http://patrimoniu.gov.ro
 co nstructiv ă, abilitatea mînuirii m ate rialelor (piatră, ca ra-
midă, mortar tra inic), toate aces tea sînt fapte de c ultură
materi a l ă convert ite în cultura s piritu a l ă, dup ă cum , în ace-
l aş i mod, clecora \:ia pictată permite evocarea unei puternice
şco li autohtone de zugrav i , iar a nali za progra mului ico no-
grafi c demonstrează im p lica rea gîndirii politice ca, de exem-
p lu , la Pătrăuţ i unde cava lca da s finţilor militari nu es te alt-
ceva dec ît o evocare indirectă a luptelor p ent ru apărarea Mol-
dove i împot riv a turc il or.
Sp uneam că restaura rea nu este o o p eraţ i e în sine, el e fi e-
care d ată urm ăr indu- se ca monum entul să in tre în circuit ul
va lorilor active, nu doar ca sim p i ă mărturi e a trecu tu lui ci
ş i ca realitate co nte mp ora nă . Din acest punct de vedere, cola-
borarea între facto rii de răs pund e re trebuie să f ie tota l ă, m a i
ales că clin exp er i e n ţ;a ac umul ată se şt i e cît de efi c i e nLă poate
fi recuperarea unui monume nt istor ic . F ie ca obiectiv v 1zi-
tab il , fie ca unitate cu carac ter soc ial-cult ura l , sa u , dup ă
caz, comerc ial etc.

To 111i s. Poa r L::i el e n ord, restaurntţt

·plor în t îrnpinate în pri v in\ a t ra nsporLului ş i aprov i z i o n ă rii

cu a num iLc mater ia le s pecifice resta urăr il o r (cărăm id ă de
ep ocă, lemn , şj\ă ş.a .) ex i stă cl ifi c ulLăţ i în a pli c::i rea norma-
t·ivelor pentrn retribui rea rn u ncitorilor ca re exec u tă lu c ră ri
spec i::i le î n co ndi ţ ii deoseb iLe de cele de pe alte şa nti e re de
co nstruc\ ii . Pe nLru aprov izionarea ş i transportul unor m at e-
riale ca: piatră , cim c nl. , apă, co l a b o ră m cu Sec~ i a de dru-
m uri na\ iona le A r geş, iar pe nLrn procura rea lemnului , cu
co ns iliile popu la re pe raza că r o r a se găseşte mo num entul.
Cu toa Le g rcută\i l , sî ntern bururoş i că am re u ş i t să în ce-
pem, cu fo r\.c propr ii , orga ni za rea unor act i v ităţ i de asemenea
impo r La n\ ă, act i \'ită(. i ca re, pe m ăs ură ce î ş i vor crea prece-
denLc, vo r conL ribui Ia îmb ogăţ irea expe ri e nţe i cloveclincl, mai
ales fo\ă el e be nefi c iari , ut ili tatea ş i efi cien(:a lor.
Pentru a media rezo lva rea uuora clin prob lemele amintite,
pc nLru fi eca re dinLre m onum e ntele ce se restau r ează de că tre
11nită (il c mc n(.io nate a fost desemna t cîte un s pec ialist din
lli stri a. lnlr::trea î 11 Lr- u11 lll a r c bas li on el e a părar e
cad rul muzeelor, sub ord onat d irect şe fului O.J.P .C .N . Ar-
geş - clirectornl Mu ze ului jude \:ea n A rgeş . Acesta a re sar-
cin a de a supraveghea bun a d es fă ş u rare a act i v i tă\:ii de res- Aş aminti efectul benefi c al res La urării ha nului Manuc,
ta urare atît din punctul de vede re a l o r ga niz ăr ii ş i a provi- care, redat unei fun cp i hote li ere ş i de a lim e n taţ i e publi c ă ,
z i o n ăr ii şa nt i e rului cît ş i al ca lităţ ii lu crăr il o r ce t rebui e es te, în ace l aş i t imp , un importa nt punc t de at racţ i e al Bucu-
exec utate în co nfo rmitate cu princ ip iil e une i res ta ură ri ş tiin­ reşt il o r. L a fel, prin resta urarea case i U dri şte Năsture l de la
ţ.ifi ce . B e reş ti s-a asigurat nu num a i sa lva rea unui foarte v echi
monum e nt el e ar hi tect ur ă c i v il ă clin epoca lui Ma tei Basa-
Vas il e DRAGUT: Ac \,iunea de co nserva re-resta ura re a mo-
rab , dar s-a creat ş i o unitate mu zea l ă el e mare atractivitate
numentelor nu este o ac~ iune în sine, scopul ei fiin d întot-
ca re stim ul ează circul a \.ia tur i st i că într-o zo n ă în general prea
deauna ace la de as igurare, pe el e o parte, a perp etu ă rii mo şte­
pu\:in frecve ntată din Cîmp ia D un ă rii . P ome nind de Cîmpia
nirii noas Lrc isto ri ce :;; i , pe de a lta, de a oferi, prin cerce tare,
Du n ăr ii , aş v rea să rema rc poten\.ia lul aceste i păr\. i de ţară,
noi a rgum e nte în demon trarea p rocesului de creativ itat e, co n-
popul ată cu monum e nte de imp o rta n ţa curţil o r de la Bu-
t inui tate a poporu lui r omâ n de-a lungul mileniil or. T ocma i
deşt i , a comp lexului de la Negoeş ti , a case i d omn eş Li de la
pentru că această acţ iu ne nu est e o ac \,iune s impl ă, ea recla-
Dobre ni , a m ănăsti rii P l ătăreşti ş i a multor altora, prin a
mîncl c un oş Lin\ e d in foa r te mu lte dome nii , este necesa r ca
căror restaurare ş i in trare în circui tul v izitahil întreaga re-
atît pregăt i rea cît ş i d esfăşura rea ci să benefi cieze de con lu-
giune de la sudul Cap italei a r putea fi act i vată clin punc t de
crarea diferitelor categor ii el e spec i a li şt i ghida \:i de co nv inge-
vedere tur is tic, sporindu-se, în ace l aş i t imp , capac itatea de-
rea că n imi c d in ceea ce se întrepr inde nu Lrebuie să dă un eze
m o ns trăr ii că ni ci o parte clin ter itoriul patr iei noastre nu
documentului sa u operei că r e i a i se a dresează ac ~iunca de
est e li ps ită de is Lori e. P entru foarte mul ţ i , atunci c încl se vor-
·o nserva re-resta ura re.
b eşte despre m onum e ntele din ţ ara n oas tră, se consideră a fi
Cu fi ecare pr il ej , am reluat îndemnul lui N ico lae Iorga demne de v izitat num a i cîteva reg iuni precum Bucov ina, nor-
de-a pr iv i clocum ntul co ncr t, de ordin arh eolog ic sa u mo- dul Olteni ei , Maramureşu L În rea li tate nu ex i stă judeţ care
num ental , drept cel ma i obiectiv ma rtor a l istoriei, prin inter- ă nu di s pună de propria sa zestre el e monume nte va loroase,
mediu l că rui a pot fi cun oscute atît tehnologia ex istentă unele unice, s ingura co ndiţi e pe ntru adu cerea lor în co nşt iin ţa
la un mom ent dat cu materia le prefe rat e c ît ,ş i resursele eco- n a ţ: i o n a l ă fiind restau rarea ş i punerea în va loare. Referitor
nom ice, orizo ntul cul tura l ş i nu în ultimul rîncl gîndirea po- la acest punct, aş vrea să ma i remarc că, aşa cum reiese clin
liti că a comand itaril or.
expe ri e n ţa acum ul a tă la noi ş i la a l ţ ii , restaurarea monu-
Dacă az i putem evoca st ră luc irea culturii român ilor clin mentelor ist ori ce nu este o acţ iune buget i oasă, ci dimp o-
vremea Basarab il or, din epoca lui Ştefan cel Mare sa u a epoc ii tr i vă pr in stimu la rea circula \.iei turist ice, ea dev ine o pîrghi e
lu i Co nsta ntin Brîncovea nu , aceasta se d atorează în pr imul a efi c i e nţe i eco nomi ce. Este ş i acesta un argum ent al pregăti­
rînd m onum entelor de arhi tec tură care ni s-au păstrat ş i ope- rii in terd isciplinare pentru ca toţ i ce i ce se impli că în opera
relor de artă fă c ute de m eşter ii acelor vremur i îndepărtate. de protec·\: ie a patrim oniului nostru cu Itura l să găsească ş i
Poposind în fa~. a unor monumente clatîncl clin vremea lui că il e de va lorificare coresp un zătoare .
Ştefan cel Mare, admirăm în primu l rîncl frumuseţea propor- Adria n RĂDULESCU : După cum cunoaşte\; i , judeţu l Con-
ţii l or, nobi la d es făş u rare a formelor în spaţ iu ş i recunoaştem sta n\:a este posesoru l unor va lori arheo logice inestimabile,
prin aceasta gustu l sigur ş i şt iinţ a meşterilor constructori . de i mportanţă cov îrşitoa re pentru istoria patriei. Zidu l de
Acel oraş i m eşter i trebuie să le recunoaştem bogata experi enţă incintă al Tom isului , turnurile ş i porţ il e lui monumentale,

http://patrimoniu.gov.ro
 Edif ic iul cu m oza ic , Lerm ele romane ori sectoru l oraşu lui
a nti c, dezvelit în parcul ca tedralei din Constan\:a, cartierul
romano-bizantin ş i zidu l de in c intă a l Ca llatisului ori mor-
mîntul ele nist ic „c u pap irus" sa u alte a nsambluri arheo-
logice desco per i te foarte rccen t în aceeaş i zo nă , toate ridică
prob leme deoseb it el e comp lexe, ele integra re a m o num ente-
lor ş i reze rva \:iil or arh eolog ice în pe isa jul urba n actual a l
· Constanţei ş i , res pectiv , al Manga li ei.
În a mbele oraşe s iLu aţ i a este mul ţumitoa re . U nele ansam-
bluri arheo log ice a nti ce au fost comple t res Laurate, pentru
.a ltele proi ecte le sînt în curs de rea lizare.
La Manga li a, spre exemplu , rn ormîntul „c u papi rn s" a fost
integrat mu zeului rea li zat în apropi ere, ia r pentru comp le-
xele elenistice monumenta le, apărute în iar na a nului 1981-
1982, au fost luate mă suril e necesare de protejare .
Monumentu l t riumfal ş i cetatea de la Ad amc li si, ca ş i
·cetă !: il e Histr ia ş i Cap icl ava ridi că a lte probleme ele restau-
I fi stria . Terme le r o111an c r es taurate parpal
rare ş i co nserva re, ca obieclive istori ce ş i t urisLi ce în ace l aş i
t imp. După încetarea ac tivit ăţ ii Direc·p ei patrimoniu lui cul-
tura l naliona l ne-a reve nit în exc lusivitate sarcina întreţ in e­
r ii ş i co ns ervării vastului paLrimo niu , men!.ionat m a i sus,
·că ruia îi putem adăuga aşeza rea forti fi ca tă geto-elenisti că ele
la A lb eşt i , „cast ellumul" roma n ele la Ovidiu , ceta t ea bizan-
Lină de la Păcu iul lui Soare, ori excepţi o nalul a nsamblu ru-
pestrn de la Basarabi (secolele X -X I).
Men\.ionez că proiectele pentru construc!:ia el e prezerva re
.a comple xului rupestru ele la Basarab i au fost definiti vate ,
.actua lizate ş i se află în m ome ntul de fa!:ă în faza fina l ă el e
av iz are. Estimăm, ca la s fîrş itul anu lui în curs sa u la începu-
tul a nului 1983 să fi e reluate lu c răril e co nst ru cţ i e i de protec-
·!:ie de la Basarabi, p ara lel cu cele de rest au rare a b iseri c u~e l or
ş i a celorla lte ansamb luri să p ate în cretă .
Sîntem preocupa\:i ca în vederea co ntinu ă rii ac~iun il or de
-conservare ş i rest au rare la toate obiect ivele noastre să reo r-
ga nizăm loturile de rest aurat ori spec i a liz aţ i, pe lîngă o între-
prindere l oca l ă (I.J.P . I. P.S. ori T.C.L.) ca re să co nt inue, cu
o m a i mare a~np l oa re ş i e fici e nţă , lu c răril e de rest au rare.
Eugen I ORDACHESCU: Lucră ril e el e s istem atiz are a zone i
de l oc uinţe din noul ce ntru p oliti co-administrativ a l Capi-
ta lei, pentru rea lizarea arterei I zvo r-C oş bu c, a u determinat
găs irea de m o dalită ţ i ele sa lvare ş i p ăstrare a monum ent ului
isto ri c ş i el e a rhitectură Schitul Ma ic il or, co nstruit în 172()
în v remea domni ei lui N ico lae Mavroco rdat . În acest cop
a fost întocmit un proiect privind translarea m onum e ntu lui
pe un alt amplasam ent ş i încadrarea lui armonios în ambi a n!.a
noilor constru c! ii de locuit.
Co nst ruc!.ia (în greutate el e 745 tone, lungim ea 17 ,75 m ,
înăl ţ im ea la cornişe (),45 m) es te realiz a tă în formă de n avă,
cu ziduri din cără midă de epocă, avî nd gros im ea el e 55-60
cm. E lem ente origina re ele pictură s-au găs it în pridvoru l
desc his; în inter ior ea a fost refăcută în anul 1896 de către
un g rup de pictori condus ele Eustaţ,iu Stoe nescu, elev a l lui
G h. Tattarcscu.
http://patrimoniu.gov.ro
La cut remurul clin 1977, monumentul a su ferit unele
avarii care pînă la data mută rii nu fu sese ră înlăturate .
Proiectul înLocmit ele căt re un co lectiv de la Institutul
«Proi ec t» Bucureşt i (I. P.B.; şef proi ec t ing. Eugen
Iordă c h esc u) cuprinde, în vederea mută rii co nsL ruc \jei, m ai
multe faze:
· o ac \:iune de ri d icare cu l ,G7 m , o acţ i une ele dep lasa re
la 223 m si d o u ă rotir i (una ele 13°119' n ecesa ră pentru depla-
sare ş i a l'ta el e 36°30' pe nt ru orie ntarea altarului). P en tru
aceasta s-a u rea liz at un ca dru prestato r a l co n stru cţ i e i , lu-
c rări de co nsolidare ş i ri g idiz are a structurii , prec um ş i un
mecanism de dep lasa re ş i rotire spec ia l proiectat pentru ase-
m enea lu c ră ri.
R,idicarea s-a efectuat cu a jutorul unor cricuri hidrauli ce,
com a ndate m a mia 1 pe b aza unui prog ra m i ncl icat de ca lcul a-
tor. Pentru evitarea apa rq:iei ele d efo rm aţ ii în st ru ctură, m i ş­
carea de r ot ire s-a urm ă rit cu apara te topografice - teodolit
şi cu aparatură spec i a l ă pentru păstrarea or i zo nta lită\: ii.
în m i şca rea ele tra nslare, co nstru cţ ia s-a deplasat cu o
v iteză de 1,8 m /o ră, ac\,ionaLă el e trol ii electrice, m eca ni s-
mul ele dep lasa re fiind alcătuit din ca le de rulare ş i boghiuri
pe roţi, permipncl ş i p os ibilita tea exec utftrii de rotiri.
Lucrări l e a u fost efectuate de I. C.E.D. (întreprinderea de
co nstru c'\,ii edilitare ş i drumuri) , a par!:inînd Consiliului po-
pul ar a l Capita le i.
Sistemu l co nceput , ce se co nstitui e într-o premieră pe ţară,
este posibi l să fie utiliz a t la ori ce t ip de co nstr u c'ţ i e, concomi-
tent efectuînclu-se ş i lu c ră ril e ele trans lare a Bisericii Ola ri
în vederea e lib erării amplasamenLu lu i pentru l ă rg i rea arterei
Că ii Moş il or ş i executarea lu cră ril or el e ca naliz are ş i te rmo-
fi ca re.
Prin acest procedeu, oraşe l e pot să - ş i co ntinue nestingheri Le
ac!.i unea el e sistem atizare ş i modernizare , îmbinînd arm onios
trecut ul oraş ului cu noua ce rin ţă el e dezvoltare, de a avea
artere largi cu zo ne ele interscc !.ii f ă ră difi c ultăţ i el e circula!:ie
făcînd prin aceasta ca fi eca re o raş să- şi păstreze o l egăt ură im-
Ada 111cl is i. Mo num entul Lriu111r::i 1 (res L::iurarc co nvenţio n al ă).
p ercept ibil ă între co ns Lruc!.iile vechiului oraş ş i realizările
prezente. Oraşu l se asea m ănă cu soc ietatea ş i de aceea trebuie
să a ib ă c l ăd iri vechi el e ca re s înt lcga\;i cetă!:e nii ma i vîrstni ci,
c l ă diri rela Liv noi , legate de o altă ge n era'ţ i e, precum ş i cl ă di­
ril e noi de ca re se vor lega am i ntiri le copiilor.
Tratînclu-se cu g rij ă prob lema s i stemat i zăr ii oricărui oraş
ş i a so luţ iil o r ce se a d o p tă, socie tatea are de cîşt i gat sub aspec-
tu l păstrăr ii trecutulu i , urbanistic ii, arhitecturii, precum ş i
a l acumul ăr ii el e expe ri en!.e în tehni că, exec uţi e ş . a .
Gabriel LAMBESCU : P rincip a lele di rec~i i ele ac!:iune care
au stat în ate n ţ i a orga nelor judeţene în prob lem a monumen-
telor isto ri ce, în con[0rrnitate cu prevederile Legii nr. 63/
 1974, au fos t legate d e a numite p r ior ilăţ i C[1rc a u fos L a 11 a-
li zaLc la Comitetul el e c ul tură ş i celu ca \.ie soc i a li s lă a l j11de (.u-
lui Covas na, împreun ă cu facto rii inLer csa \i din cad rul Scc-
ţ. i c i d e s istem a Li za re, ai Ce nLrului jud e ţea n de proi ectă ri ,
precum ş i reprezenta n\ ii Of ic iului jud c (·ea n p e nLrn p at rim o-
niul c11lLu ra l naţi o na l. De asemenea , a u fost in v ita \.i d i-
feri ţ i pos ibili b e nefi c ia ri a i ob icc l ivelor puse în discu(i r.
Măs uril e s labilite cu ocaz ia :1 Ccs lor ana li ze a u co nst it uil
sar c ini el e Iuc ru pent ru O !'ic i ul patrimo niu I11 i ş i e le se refe ră
la intens ifi ca rea acţ iunii d e cerce tare a zo ne lor u rb a ne ş i rn-
ra le, la depi star ea d e n oi ob iec Li ve s us cc pli h il c s ~t i11 Lrc pc
li st a rnomim c nte lor isto ri ce , precum ş i la modu l î n c <l rc s înt
între ~inute ş i pu se în va loa r e m o11um c nLclc cx is len te .
O a le n( ic deoseb ită a [os t aro rcl 8Lă rn o nu1 n c n tc lor c u cara c-
t e r c iv il. Di n t re aces tea ma i impo r ta n te s înt con ace le ş i c uri ­
il c , co11struc \ii ca re atesUt s ucces iunea un o r sli lu rî de ar hitec-
tură înccpînd cl in secolul a l XVI- lc<:i , b crirc sr adaugă cle-
m e nte specif ice ar hi teclur ii loca le , adaptate c u m ul t di scer-
n ăm înt ş i s i mţ a l echilibrnl11i d e căt re m eşte rii C'On s Lru rlori .
Cele m a i multe dinLre e le sî 11 L co ns lrnc (·ii so li de d in piatră
sa u p i <:it ră ş i cărăm id ă care , din pun e t d e v edere a I rn nscr-
văr i i , fără prea m a ri i nte n ·c nl, ii î n s Lruelura el e rcz i sLe n( ă,
pot să mai r ez is Lc cî \.iva zec i ele a ni . EsLc v o rba d e co nacele
el e la Arcuş ş i Zăba l a, p rimul , con s trui t în sccol11 J a l X I X -i ea,
î n st il baroc t ra dj\:io na l ; a ic i :n e loc, în f'i Pca re nn , „Ta bă ra
de scu lp tură d e la Arcuş" d ator i tă cf1rr iri pi.l rc u I n !'ost „ p opu 11.1L"
<'li num e roase lu c ră ri ca re v in să cl e;.1 un p lu s d e in leres loc u-
lui. Ce l el e l<:i Zăb a l a, s itu at la 7 km d e sta l, iun c:-i Covas na ,
datează clin seco lul a l XV III- iea; as pccL ul in i ţi a l h a roc a
deve nit clas ic ist la s [îrş itu l srcolului a l X I X- iea, cînd s-a 11
p la ntat ~ i di fc rilc spPci i ra r· în <·a drul p a rc ul ui d e aproa p e
5 Im.
În cm s ul a nului 198 1 a u fost tc nni11 ale lu c ră ril e el e r e parn-
~ ii ş i ame n a j ă ri la co nac ul Kaln ok y de la M ic losoara, co ns Lru c-
1ie cl atî nd clin seco lul a l XV II- iea, dev c nilă că min cultural
cu să li a 111 e na jate p c nLru dife rite act i v iLă (i .
' Cel nrni imp orta nt m o num e n t c iv il din j11clr\. es Le „casle-
Iul" Dani e l din Vîrghi ş, ca re mull limp n11 ş i- ;1 găs i l un be ne-
fi c iar co res pun zăto r , [apt ca re a dus a proa pe la rui11 arra lui.
C l ă direa cl atc<lză din seco lul a l XV I- lca ş i co 11\inc frum oase
a nca dra m e nte ş i blaz oa ne ci oplite în p i at ră în s t-ii rc nasre 11-
t ist. în curs ul anului 1982 urm ează să fi e fin a li za te lu c ru ril e
el e r e paraţii ş i a m e na ja re înc<·pn tc r 11 do i a ni în urm ă , p e nt ru
a primi dest in a! ia el e ce nt ru de cr ea ~ i c a l art i şt i lor p opu lri ri
din loC'a litate, c u ate li ere ş i să li ele ex poz i\.ii cu \ ·în za rc . Tot
a .ic i va fi ame n a j ată ş i sa la de crrcm o nii a prim [1ri e i .
Mar ia Il UCi\TAR U : P otri v i t leg il o r în v igoa re, pe nlru oc ro-
t irea m ărt uriil o r t recutuh1i , activ iLatea d e cer c<•La rc ş i rcs Lau-
rare a m onum e n te lor din jud eţ ul Boto şa ni C'slc s uprrl\·cg hc8 lft
ş i rno rd o n aLă de căt re Ofi c iul pe n t ru pa trim o niul ;cull11ral
n aţ i o na l , î n cola b ora re c u co ns iliil e p o pul a re ş i protopop iate le
Botoşa ni ş i Doroh o i .
În ul t im ii a ni s- au a fl a t în prnces ul d e co nsNva re-rcs ta u-
rare Casa m emorială „M ih a i Em in csc u" clin Ip oteş ti , recon-
s truilă dup ă planmil c a rh . V. P o li z u - B u c ureş li (în tre 1977
ş i 1979); Biserica fos lc i m ă n ăs liri ele la Coşu l a (comun a Co-
pă l ă u ) a le căre i lu c răr i s istate, în d ece mbri e 1977, s-a u fin a-
lizat în vara acestui a n prin aco p erirea bise ri c ii ; c l ă diri din
Botoşa ni d e \inuLe el e Direc \i a sa niLa ră, I.T .A „ Ce nlrul d e
calcul , fo los ind lu c rători proprii sa u rc hipe de ln I. E.G.C .L„
prnLru lu c ră ri el e t e nc ui e li , zugrăv e li , r efa ce rea în ve litorii;
m onum e ntele el e cult Uspc ni a d r la Botoşani ~ i M l c n ă u\i di11
C'ornuna Huel eşLi ( re face ri la ten c ui e li ~ i învelitori).
D in pă ca te nu dis pune m încă d e s p ec i a li ~ Li pe nlru exe-
c11t8rca el e lu c răr i compl exe neces itate d e rC'sl.a urarea !;itiin-
(il'i că a monum e ntelo r , cu menţiun ea cil la O.'P .C.N . lucrează
un conductor a rhilect.
în crea ce priv eşte 8s ig urarca le hni c irnil o r ~ i a ec hipel o r
d<' m eşter i , menţionez că nu cx i s Lă rc hi1w ·pcc.: ia li zatc pe nlru
resta urări , c i num a i c î\.i\·a mun c i to ri , pri ce puţi , unii ca re a u
lu c rat la fosta Direc \i e a palrimoniului <'lllLura l na \i o na l.
Se procură , extrem de g re u , în spec ia l materialul lemn os, cu
d eosebire ş indril a; g reu tă( i mari ex i s t ă la lu c r[t rilr de r es lau -
rnre a c l ăd iril or ca re nu a u l'i g11rn t pe list<:i monum e n te lo r
d e c ultură din Hl5G , c i numai pc ce<1 în <'Urs de aprobrirc pc
plan centra l.
http://patrimoniu.gov.ro
J\clamc li s i. T urn a l z idulili d e i n c intă
A rh. T JJ UHMAN Zo l tan : P e Le riloriul m uni c i p iului Tîrgu
M ur eş s înl re laLiv pu(in e c l ă diri decla rate m onum e n te de
m'hitect u ră , ele fiind g rupale în zona ce nt ra l ă a o raş ului ş i
î nco njura te ele dădiri as em ă n ăLoa re ca sti l, Yol um et rie ş i
a U nos l' c ră.
Înlre \in e rca d i[e ril[l cs Le în co n c ord <:i n\ ă c11 nat u ra pro-
p ri e L ă \ii ş i cl ive rsitaLca adm inis Lr[1rii , un ele monum e nte fiind
î ngrijiLe ş i într- o stare bună .
Pentru urm ă rirea compl exf1 a s lă rii el e co nser va r e a monu--
m e nte lo r , pe lîngă fişă a fost întoc mit, p e nt ru f ieca re
co n s lru c ţi e în parte, un d osa r c urc nl ca re co nţ ine toate actell'
a dmini s trat ive lega te de m o num e ntul res pectiv. Ce i ca re·
au în adminis trare c l ă dirile a u semna t „ Obli gaţ iun ea de
fo l os in\ ă" Lip C.S .C.A.S. Din p ăcate, în a nii din urm ă ,
as iste n(.a Lc lrni că şi mate ri a lele nu mai sî nt as ig ura te ce nLrn-
li zal: , în Jelui acesta resp ect a rea co ndiţiil or d e conserva re·
depinde de pregă tire a ş i g us tul d eţ;i n ă to rului. Drept urm a re
unele monum e n te el e o dini oa ră, c·e rcprezenla u cxepp~ i o­
nal e va lor i sp irit u a le prec um Cas a Palffy , Castelul de
la Cr i ş ş.a„ a u acurn nl a l d e teri o rări ce se pot c u greu
în l ă tu ra . În ceea ce p riv eşte Palatul culturii , Cons iliul
p opula r al jucle (ului M ureş a asigurat fondurile n ecesa re c ît.
~ i rep nrL iza rea el e cadre p e nLru o seric el e lu c rări de înl.re-
1, in erc : r e [acerca pardose lil or d e marmură , schimharca ins La-·
la \.iilor electri cC', sa ni ta r e, el e în că l z ire ce ntr a l ă ş i Y<'nLila\.ic ,
refa ce rea şarpa n te i , înl oc uirea \:igle lo r , jg hea buril o r ş i burla-
nelor d e Ler i o ra te. Au ros L co nso 1ida te ;; i re î111 p rns păta te o rn n-
111 e n te le fa \,a cl e i , d P<'Ora\ ia inle ri on r ă ş i pi c lurilc• mu ra le ; la
re 1x1 ra rcn ro mple xă a mobili e rului o ri g in a l s-a adăugat re pu-
ner ea în f'11ncti11n e a org ii el e eo ncc rL ( în sLi l rom a ntic , uni dl
în E urop a).
Î n cazu l l'l ăd iril o r fo los ite ca loru in\ e, ş i a dminisLrale el e
întrepr ind e rea _judc \c•ană de gos podărire eomumtl [t ~ i l oca l.iv ă
M urrş, se i\' CSC 111u!Lc grcutăl i d <>oa recc pes lc uz ura fizi că
n a turală se s up rap un dr multe o ri ~i deteri o ră rile ca u zale
de ut ili za rc·a lo r n cro res pun zăLoa rc.
Se de pune un efori. rneriLo ri11 pe nLru sa lva rea ;; i va lo rifi-
ca rea m o num c nt·r Jor , prin a Lribuiren d e n o i fun c (iuni o d ată
c u rr pararea lor. U n cxpn im e nL hun s-a ob\inuL c u orga niza-
rra, în Casa K a rn asz , a „Case i căsă L o riil o r " ca re va avea pc
l î n gă fun c \.iil c a dmini st rati\·e !;i i pe cP le d e d esr rv ire, unităţ- i de
a lirn c nl.a (i c publi că. Lu c răr il e, în e urs el e exec u\i e, se e fec lu-
ează d(' rftl rc Întrep rinde rea judr\ ea n ă d e gospo dări e comu-
nală ş i l ocat i\' ă M ure~, după un proi ect al I.P . .T . Mureş. în
l' 11rs 11l exec u( ic i a u i eş it la i\' ea lă atît' \ ·ic iile el e pro iec tare
(în s pec ia l ln dc Lalii in g in e re şti ş i ins Lalal,ii) c î t ş i lips a expe-
ri c nl, e i m e~ l.r~ 11 gă r eşt i la lu c rări d e o a sem e nea rnmplcx iL<:ile .
Me rită m c n\i o nat <lporLul a r t i ş l.il o r p last iri la res taurarea
splendidelor pi cturi mural e d e e po că.
U niun ea arti;;til o r plasti c i parti c ip ă nu num a i î n ca litatt'
de ex<>c u ta nt d ar ş i d e b e nefieiar la r es ta urarea ş i \ ·alorifica-
rca, c u o c fi r i e n\ ă eco n omică s u pe ri oa ră, a m o num e nte lo r .
As trei , U.A .P. Filial a M ureş a pre lu at d e la ÎnLre prinde rc<:i
.iudC'\ ea n ă de gospod ă rir e co munală ;; i l oea l.i\' ă: Prefec lurn
vec he (sec. X VIII), Casa P a lf[y (sec. X VII) ş i d o u ă b as Li oa nc
din in einLa cc Lă Pi (sec . XVll); P rdcr Lu ra \·ec he găz dui cş L c
25 ci a Le lierc d e c rea ţ ie, p ro fi late pc Loa Le ge nuril e a rLc l? r
pl as Licc, ia r cu rtea va avea o fun c \,io na l iLa te c ulLu1·a l ă . ln
.~cea ce pri vcş Le Casa Palffy , în loc ul d em olă rii 111 o nu111 c nLului ,
ne-a m gî nd i t să eooptă m s p ec i a li şt i în rcs Laurnre el e la B uc u-
reşt i , ca re ·i:i în toc m caseă pro icc Lu l d e eo nsoli d a rc, în \' Cd c-
rea va l o rifi că rii clăd irii ca sediu a l .A. P . F i li a la M ureş.
P rin g rij a U. i\ .P „ has l ioa nelc Lă b ărar i l o r ş i c ro iLo rilor,
clin in c inLa cclfl(·ii Tîrg u M ureş, ur mrază să fi e a m c na jaLt•
pe nLru cxpoz i~ii ; Lo Lu ş i , c u regrc L, se p oa le "o ns La La că, pîn ă
în preze n t, nu m a i b iseri ca ce tă ţ ii es lc în c irr uiLul ur ba n , Ui-
s înclu-se nea rn e na ja le ce le 5 h a el e s pa\i i ve rz i a fl atr între
z iduril e mullisec ul a rc a le ce tăţ ii , ca re a r puLca să ri e u t ili za Le
ca pa rc pub li c pe nt rn zo na ce n t ra l ă a o raş ului , împ linin d
.as t[e l o cl o rin! i:i m a i \'cc hr a loc ui to ri lo r.
D es ig ur , m o num c n Lc le nu p ot su prav ic (ui f ă ră p rolcc \i a
zo ne i clin juru l lo r . U n fe nom e n in Le resa n L î l co ns t itui e ,, 111 0 -
B u c ur cş Li . Monum c 11 t ul „Sc h i tul Maic il or ", Jrt lirnpul l uc ră ril o r ele
J.rn11 slnr c . În im ::tg irt<', rn orn c nl n i J' az l'i li l' r· icJien r l' :1 m on11 1n ,·nlnlui
cl erni za rca" d ă eliril o r vec hi . D e r eg ul ă, aces Lc l u c r ă ri , pc lin gi:i
îmbu n ă Lăt: irc a ru nc( i o na lit ă~ ii ş i a ec hipam c nLu lui Lc hni co-
ccl iliLa r , cup rin d ş i înloc uirea perec hil or el e J'e res Lre îna l te
s pec ific e zo ne i t ra n s il vă n e n e, c u [c res Lrc el e se ri c m oclula t.e
pe n trn b loc uri , c ur ă !incl L o L o cl a L ă J'a~ a cl a d e o ri ce o rn a m e nta-
\ ie. M od ifi ca rea [a \·a cl e lo r în zo ne le ist o ri ce sa 11 în z o ne c u s pc-
ciric co res pu nd e g us Lu lui ş i d o rin\ c i d e a l'il'ln a re a „ bun r1 · L ă rii
m a Le ri a lc' · a nou lui propr iet a r , inL rnL î n p oses ia co ns Lru c \.ie i
prin m oş le nir sa u c ump ă r a re. Ca ·e le vec hi p rim esc o înl ă ~i­
şa r c s tră lu c i toa re în te ras iL , oglin z i ş i r a i a n\ ă, m o n Latc în
http://patrimoniu.gov.ro
Lc nc ui a l ă cau zî nd ro l ccL i v iLă \ii m a ri pi e rde ri este ti ce. Îna inte
de a pa ri! ia Dcc rclului n r. 120/ 198 1, reglem e n ta rea s i t uaţ iilo r d e
acest. g n rra aprcrnpc imp os i b il ă, nnii b e nefi cia ri pr im ind
î n! eleger\'a ·hi a r ~ i clin pa r Lca 11 no r s p ec i a li şt i sa u per soa ne
( 'll [unc \ii d e (' rnclu cc rc.
P e nt.r11 co nse r va rea spec ifi c ului loca l ş i p u ne rea în va loare
' a m o nu m e nlc lo r de a rh .iLcc Lură ex is tc nle î n T îrg u M ureş a
rost în toc mit SLudi ul fa ţ.a cl c l o r clin cr n t rul mun ic ipiului ( p ro-
iec t I. P„J . M ure~). P ro iec Lul p e hază de d oc um e nte a u te nti ce
preve de rea du ce rea LuLu ro r [a \,a d clo r clin P ia \:a T ra nda firil o r
la sta ren lo r i n i \i a l ă, lu c r ă ri ca re a u fos t înce pu te îu urm ă
c u d o i ani !;i i co nL i nu ă c u s ucces ş i în p reze nt. Pr i n d ezvol tarea
lui 111ulti scc 11 la ră, oraşul a ac umu lat im e nse va lo ri [i z ice ş i
cs tc Li ce înm agaz \.na lc în co ns Lr uc \.ii ş i ec hip a m e nle, co nfe rind
o pa rt.i c 11 la riLa Le 'a pa rte Pi c ~c i Tra nda firil o r. Ave m s p e rau\:a
că pri n comp lc La rca sc hi! c i de s is tem a ti za re c u rczer va ~ ii d e
a r hi lccl11ră ~ i o ră ~ c n eş Li nu num a i zestrea s p i r i tu a l ă a oraş ului
v a l'i îmb ogă \iLă cla r :; i ca fi z i că pr in m e n\,ine ren co n s tm cţ iil o r
bune ş i înl ornirca, cl u p ă ncccs i tă \, i , a ce lor uza Le . În aces t fe l ,
s pcc iri ·ul Jn\.ndclo r cl ă cliri l o r - 111 o num c n Lc va putea Ii co nscr-
vn t c u cca m a i m a rc g ri j ă, p c nLrn a nu m a i re pe ta exp e ri e n\:a
m o difi că r il o r n c rc u ~ it c la cl ă d irea cl in Pi a !a Ero ilo r Sov ieL ic i
nr . 3, Prefec t.ura Tîrg 11 M ureş ului , co nst ruiLă î n roş u la 1940 ,
dup ă 1111 proi ec t ela b o ra t el e a rhi Lcc t E. G ros u ş i te rm ina tă
cu m oclifi C'[t ri în 1911 - 1M 2. Fo togra fi a cl ă dirii în roş u es te
pub I ica Lă în 1111m ă ru 1 ju b i I iar ,, Ar hi tec lura", 189 1- 1941, î n
rcv is ta „Epi Leszc l" (Arh i Lee L11 ra ), nr. 2/ 1942 ş i nr . 3/ 1913, r u
sc urLc p reze n tă ri ale m o clil'i că ri l o r a duse, înso ~ i tc d e fo tog raf ii
compa ra Li\' c, c ît ş i în nr. 120 d in 20. 03 .198 1 a l rev is te i„ Va Lra" .
Amp lasa m e nt.ul co ns t ru c ! ic i se s i Lu cazft p e ele o parte în \'CC' i-
n ă la tca ce lo r d o u ă pa la Lcscccss io n h oga L cleco ra le e u cle mcnLe
fl o ra le ş i geo m etri ce, ius pi1·a Lc din fo lcloru l m ag hi a r (Pa la t.u l
('U lt 11rii ş i se d iul Co ns iliului popular jud e \.ca n), ia r p e el e a lLa
lî ngă co ns Lru c \ ia ecl ec t i că, m a i e c hili braLă a U niunii m cş teş u ­
ga ri lo r(în preze nt inLe rn a L şco l a r ). Cu I.oa le cli[i c ulLăţ il e cc
d ec urg din amp lasa m nt , c l ă direa pr o i ec tată el e ar il . E. G ros u ,
p rin v olum e tri e ş i pro p o r\ ie a rm o ni o a s ă , se însc ri e perfec t în
s it. C l ă dire a e ra co n ce pută înLr-o m a ni eră ase m ă nă t oa re
Pa la t ului M ini s te rului Luc ră ri l o r Pub l ice (pro iect a rh . P e tre
i\nLo ncsc u) , într-un s ti l ca rac Leri s Li c şco lii n n \,io na lc ele a rhi-
t ec lură ro mâne a scă clin p ri111 a jum ă ta Le a seco lului . R e u ş i t a
prop or\ ii lo r , di spune rea go luril o r", a rm o ni a liniil o r , Lrata r ea
ac o p e ri ş ului , d cco ra \,ia fl o ra l ă, cc u rm a să fi e sc ulpL a Lă în
p i a t ră, a 11 ('o nre ri t ccli[i c iului specifi cul arhi tec turii na \i o na lc
Î n s uplim e ntu l r e v is te i 111 ag hia re „E pitesz e t", nr. 2 din
1942, pr in t re a l te le se sc riu urm ătoa re l e d es pre m odificarea
P refectur ii din Tîrg n Mureş: „ \ i aco lo a ri'imas o cli'idire neler-
mi na/17.. . chiar Pre/'eclura. S i aceea era porniW cr1 bi: an lin c'i. .
.)i pe aceea un .„~ Iii sec ui esc" oroias-o ia în posesie cu o incompelen/1'i.
pli n ă de :e l. \!rnia s ă încarce fa(rulcle rn om amenla(i e sec ui as-
1·1/ . S- au ali ai Cl' i cul(i di n nrnş ş i jude(, s-a sc andali za[ marele
rnnosci'i lor si ocrolilor al ar/ii Ier/urii lransiluani ene K oos Kd roly
~ i c 11 prompliludi ne admirabiltl ş i compelenf ct prof'e · i o n al ă a
ac(i onal ( „ .1 î11 wm a aces tor in lerom (ii profesorul Kolsis Ju an
rnre cu modera(i e a def'inil iual un carac ter liniş tii edifi ciului".
Ap rcc icz că p ro ble m a cle i ica t ă a rcs La u ră rii fa ţa cl e l o r crn-
cl i rii s us-1n c n( io nale se poate r ezol va num a i p c b aza uno r
s Luclii de urba ni ·m ş i a r hi tect ură e la b ora te ele ce i mai buni
s p ec i a li ş Li.
Co ns ide r că, pe nLru ob \.i ne rca une i no i ca liLă \·.i la lu c ră ril e
el e r esta u ra re, re novar e ş i va lo ri[i ca re efi c i e nt ă a m o num e ntelor
ş i zo nelor is to r ice, pe b aza p a ram e tr il o r ş t iin ~ ifi c i , es te necesa ră
co o rd o na rea ce nL ra li za tă a tuLu ro r lu c r ă ri l o r de aces t gen c ît
ş i înfiin ţa rea în pro v i nc ie, c u zo ne h oga Lc în m o num e nte şi
c l ă d iri r prezen tati ve, a un o r a Leli e re co mp lexe d e res ta urare.
D i n cx p e r i e n~ a mur eşea n i'.\ des prind em o se ric d e în vă \ ă rnin tc
de ca re va I.rebui să ~inem co nt în activ itatea v ii toa r e .
F in e ~ ea deta liil o r con:;trnc tive ş i dec o rative a le c l ă d i ril or
vec hi , m ate ria lele utili zate, fe n om e n ele [iz icc (în spec ia l cele
term ice, aero ş i hiclroelina 111ice) nu s înt în s ufi c i e ntă m ăs ură
cunoscu te d e a rhitec \,ii ş i in g inerii fami lia r iza \;i cu lu cră ri
ele b eto n a rm at; o r , pe nLru m e nţine rea unui confort fi z ic,
es tet ic ş i ig ie ni c a l c l ă d i r il o r va loroase m oşte nite ar t r ebui
as i g urată s pec ia li za rea uno r tiner i a tît în proiect a r e c ît ş i în
cxec u~i c, cn p ~tbi li de a co nt inua ş i dezv o l ta o frum oasă tra el i\,ic
în rcs l a urare .
De la conce11iil• la l'X!'l'U!ia n•slauriit'ii
Vasi le DR ĂGUT: Ş Liind r ă m o num e ntul is Lo ri c cs Lc un docu-
m ent deose bit de compl ex, răs pund e rea LuLuror ace lora care
se impli că în p rocesul d e co nse rva re es Le foarte m a rc, ri scul
g reşe lii trebuind să fi e r edu s la ze ro.
S ub ·emnul une i aseme nea ră sp und e ri , în Ins titu t ul d e arte
pl asti ce „N ico lae Gr igoresc u" p rim a g rij ă es te a co rdată formă­
rii spec ia li „Lil o r. În ulLimii ani , pc lîn gă fi eca re sec ( ie d e s pe-
cia litate au fost înfiin \aLe aLe li c rr pe n t ru s Lucliul Le hn o logie i
a rtistir.c .î n inLe n ~ia el e a de pista ş i s pec ia li za p c v irLu a lii res-
ta u rator i. De la res ta urarea pi c l·urii pe pînză şi lemn pînă la
r es taurarea picturii monume nta le ( frescă ş i mozai c), de la
r esta urarea sc ulpLuril o r ş i pînă la studiile com plcxe d e resta u-
rare a m onum e ntel or is tori ce, eforturil e făc ute co nfirm ă pos i-
bilitat ea core l ă rii procesu lui for m at iv . pec ifi c î n vă(ămînt ului
de artă cu acela a l pregăt irii r esta 11 ra Lori lor ca Ii [i ca \.i .
http://patrimoniu.gov.ro
Aş dori să s ublini ez că prim a prob l emă cc se ce re rezo l vată:
es Le aceea a compl ex ului d e aptitudini. Es te bin e şt iut că u n
bun restaura tor nu trebuie să [i c d oa r un t e hn o log el e e liLă ş i
un executa nt ab il , e l Lrebui c să fie , în primul rînd , cl o Lat cu
o e Li că profes i o n a l ă imp eca bilă , ga la o ri cînd să facă eforturi·
ş i chi a r . acr ifi c ii pe ntru ca opera res p ec Li vă - m o num e ntul
res ta urat s ă fi e pu să la a d ă pos t el e risc urile une i inL r ve n ~ ii nea-
a cl ecva te.
De asem e nea, este n cesa r ra un bun restauraLo r să a i b ă
pe rm a ne nt în a te n\.ie a nsa mblul m onum entului , nu d oa r °'
anume parLe d e ca re e l es Lc în m od s pec ia l preoc up a t. Mă
refe r în m od expres la faptul că multe res La urăr i a u rost făc ute
co ns iderîncl în exclus iv ita te partea el e a rhitec tură, fă ră să se
ţin ă seama de d eco ra \.ia monum e nta l ă ş i el e aDsa mblul m obi-
lie rului el e e pod1, m ob ili e r ca re face parte integ ra ntă clin a r-hi-
tectura int e ri oară or i g in a r ă.
Cu mul\.i a ni în urm ă, la Vorone!., re fa cerea a co p e ri şului
nu a ţinut seam a d e nevo ia prote j ă rii pi c turil or mura le exte-
rioare ca re rac faima acestor m o num c nlc ş i prin dem o la rea in-
teg ra l ă a z idului de inc intii a ros t d eteri o rat mi c roc li matul
J\ l ănii s Lir c a Coşu l a cl in jntlq1il Bnloşn ni . 1\ spcclc clin Lirnpu l l11 cn1r il or
ele r cs l nurnrc
Cnsa n1 c 111 o ri nlă .,J\ I ilia i
E 111in ·srn " cl i n lp olrşli
( r cco 11 slru it:'i)
s pec ifi c ; în cl o rin~a el e a co rec ta aces te greşe li , c u ocaz ia ul t i-
m e i resta ură ri , a u fost l ă rg ite s treaş inil e ş i ·-a în ă l ~at z idul de
in c intă ia r , în prezent, c n echipa ele s p ec i a li şti din ins t itutul

Cli\d ircn Co 11 sil iului pop ul nr ni 1t1L111i cipiului Ti r gu ~lllr <'Ş
1: n \ ncl n cu i11Lrarea pri11 cipnltl, i n:1 i11l e de n l'i 111 oclil'i ('::t l u
Pa l alul cu l lu ri i cl in Tirgu Mureş
nos tru , se lu c rează la co nso lidar ea pi cturil or exter ioa re urmînd
ca, în co nt i nu a rc, să fi e s u pu se unui mi nu~ ios p rogram de restau-
ră ri (refacere) ş i cr lr clin interi or.
http://patrimoniu.gov.ro
U na dintre gravele g reşe li săvî r ş ilr el e res ta urato ri, între-
cut , a fost î nd epă rtarea tc ncu ic lil or o ri g inare. Mot iv ată cu
a rg um e nte de o rdin es te li c, deca parea Le ncui e lilor a fa ls ifi cat
a d evă rul istori c ş i , în ace l aş i timp , aşa C' Um s-a î ntîm plat
la rn ă n ăs lirea T ism a na, a sporit grav umidila l a clin ziduril e
m onum entului , pre judi ciind să n ăta tea pi cturil o r murale
inler ioare.
în toa te s i tu a~ iil e , rcs taura lo rul Lrebui e să fi e că l ă uz it
el e ace l principiu bi nec u 1oscu L în m e di ci n ă, primwn n on nocere
(înai ntc de t oa le să nu vă L ăm czc) ş i să nu întrep ri nclă nimi c
doar de dragul unei cl emon s tra~ii el e mom e nt.
Sm ulgerea pi c turil or mura le de la Cinc i ş (j ud . llun ed oara)
s-a doved it a fi o o p cra ~i e n e f er i c it ă, cu a Lîl m ai g reu el e justi-
fi ca L cu c ît se ş i.i a că proce deul nu es Le recoma nd ab il. La fe l
apli ca rea a buzi\• ă a elec Lroclre na jului nu poa le fi acce p tată,
m a i a les că nu înd e p ă rLcază ca uza mnidiL ă (ii , o b~inînd doar o
uscare Lem p ora ră ş i , î n fina l , n ee l'i c i c 11Lă a z id urilor.
Doresc să î nch e i c u prec iza rea că rregă tirea tin erilor s p -
c i a li ş li în ins Li t uLul n os Lru a re drc pL rez ultat o sporire a ex i-
ge n( ei , ia r pe ntru acei stucl e n~i care nu au o voca (,i e pentru
resta urare, co ntactul cu vec hil e te hni ci ş i c u m o num e ntele de
prest ig iu se constitui e într-o l ec ~i e el e ne înl ocuit ; avem co n-
v ingerea că num a i prin as igurarea co ncli ~ iil o r dr prelu a re a
m eş teş u g urilor tradi~i o n a l c poale [i imp11l s i o n a Lă ce rceLa rea
noil o r m e Locl e de li mb::i j a rLisL ic, prrspl' ('Liva " ii to rului fiind
astfe l larg d esc hi să.
Adria n Ri\D ULESCU: Spec ific ul ob iecti ve lor a rh eo logice din
Dobrogea im pune un Lip anume el e res ta urato ri ş i res Lau-
ra rc . Mo num e ntele amint.iLc au fost excc utaLc clin piaLră faso-
n ată sa u .11 c l'a so n ată, că r ă mi z i , c hirpi ci a rş i - m ateri a le de
co nstru c \i c prinse cu anu mi~i li an \i . .' înL necesa ri me ş Le ri
pi elra ri s p ec i a li za~ i în prelu cra rea ca lca rului şi a g res 1e1
loca le sau a rn a rmurci , zida ri ş i Lîm plari c u o 111 a re cxpe ri-
cn (ă . Lotu ril e el e resta urator i p o t fi co nsti tui te ş i prin fo lo-
s irea s p ee i a li ş Li l or ş i rncşLcri l o r clin c~1cl ru l Joslc lor şa nti e r
ale D.P .C .N . ca ş i a altora, din crnL re c u L ra di~i c in pre-
lu cra rea pi etrei .
Pe de a llă p a rLc, deoa rece pe li Lora l se a l:l rt numeroase mo-
num enLe de a rtă co n temp ora n ă. rxcc ulate din ca lca r, marmură
sa u bronz„ loturil e de res la u ra lo ri ş i -ar puLea di versifi ca preo-
c up ă ril e, îngrijindu-se ş i el e conscn·ar rt1 sa u resLa u rarea aces-
Lora .
ln ceea ce pri veş L ' ma l.er iak Ic pen Lru rcs ta lira re, în Lr-o a nu-
m il. ă m ăs ură poal.c l'i f o l osil.ă c hi a r piaL ra rec up e ra Lă în Limpul
să p ă tur il o r a rh eo l og ice. D e asem e nea, în apropierea t utu ror
obi ective lor amintilc se a [) ă ş i cari e rele clin ca re secxpl oata
pi a Lra în a nti chitate, ca re. în bun ă măsură, s înt folos ite şi
asLăz i . Pol Ii co nfe ·\i onate la fabri cil e .iucl c \e ne că ră mi z i , de
dim e nsiunil e ş i form a celor a nLi ce, penLru res ta ura rea comple-
xe lo r rca li za le d in acrs l m a Lrr ia l. Ex i stă o bun ă cxp eri n\.ă
ş i în fo los irea l ian~ilor actua li (mai ales a c im enLulni) Ia co n-
stru c \:iil e care au uti li zat m ortar anLi c ş i ca re \'a Lrebui să fi e
folos i! i m a i mull în v iitor.
Î n Yecl erca as i gură rii as isten! i de sp cc ia liLatc a lu cr r1rilor ,
va fi n ecesa r ă ş i sp ori rea cornpeten (e i lab oratorului zo na 1 de
restaurare. După cum spuneam , prin încadrarea ma i multor
r estaurat.or i spec ia li za (i în pi al ră se va pul a coo rd o na tem e i-
ni c amplul program de ln crări pc ca re instiLn(·ia n oast ră ş i- l
propune s pre rea li zare.
l'rrs)lccli ve de vii tor în adivi lfl lrn d1• c·011 Sl'l'Vflr1·-rrstau1·m·1•
Adrian RĂD ULESCU : În v iitor ne propunem să ac\ i on ăm în
două direc (ii prin cip a lr. P c de o parte, intcn \. i o n ăm să co nti-
nuăm lu c r ări l e el e res ta urare la ob iecti ve le cun oscute, cum ar
fi cetă~ile Hi s tria, Adamclis i ş i Capi cl ava, cu sectoare impor-
tante a le z iduri lo r lor el e in c intă, turnurilor ş i p or~ilor, a le
temp lelo r , h az ili cil or ş i cartierelor de locu i n\:e . Pe de a ltă
parte, d or im să introducem în lu c ru ş i obiect ive noi ca, ele
pildă, la Constan~a, pri ntrc a ltele, termele roma ne ş i bazi lica
ep i scopală clin sec . IV-V I; p e m ăsura co n tinuării cercetăril or,
a lte a nsambluri ar hitecto ni ce antice vor intra în vederil e
noastre .

Cetatea ora ş ului Tirgu l\lur cş. Bnsli onul m it: şi lins li onul P or\ii
L a Ma nga li a se impun e reface rea un or sectoa re a le z idului
de in c in tă ş i turnu r ile din sec . TV- VI. precum ş i res ta urarea
un or sec toare a le zidului ele nis ti c ş i a le ansa mbluril o r a rhitec-
to ni ce (ca re par să a p a r ~ in ă „zo ne i sac re" a oraş ului) , descop e-
rite Ioa rLe r ece nt . Cet a Lea de la Alb eş ti , c reaţ i e a uto hto n ă în
teritoriul ca ll at ia n , cu z id el e in c intă, l oc uin~e de pi a tră, st răz i
ş i ca na le, executate clup ă m ode l ele ni sti c, urm ează, de ase-
m e nea, să fi e integ ra tă pl a nului nostru de r esta ura re. În aceea şi
m ăs ură \'a t rebui resta u ra L ş i „cas Lellum-ul " de la Ov idiu , obi-
ecti v imp orLa nl. pe nLru c un oaşterea lim es-ului p o nt ic, a fl a t.
toto d a t ă, ş i în Lr-o zo n ă t uri s ti că imp o rt a ntă. Alte lu c ră ri de
r est aura re s în t pre \' ăz uLe ~ i p e nt ru cetatea bi za nt in ă de la P ă ­
cuiul lui Soa re. Dup ă c um a minteam m a i su s, la B asa ra bi ,
reali za r ea co n s tru c~ i e i de proteq ,ie va fi co re l a tă cu lu c ră ril e
d e resta ura r~ a a nsa mbluril o r a rh eo l ogice .
Ma ria B UCATA R U: P e nLru p c rs p ec Li vă s-a u as ig u ra L d ocu-
m e ntat ia ş i fonduril e în vede rea resta ură rii sa u va l o rifi că rii
urm ătoa re l o r co n s Lrn c~ ii : c l ă direa Muzeului „ R ăscoa l a \ ă ra­
nil or din 1907" Fl ă m în.z i ; casa Ma nolach e Iorga (sf. sec. X VIII)
resta ura tă , urm înd a f i a m e n a j ată ca sediu a l secţ i e i de et no-
g rafi c ş i a r Lă po pul a r ă a Muzeului jucle \:ea n B otoşa ni ; casa
Ma nole din B- clul L e nin nr . 72, resta u ra Lă ş i ex tinsă o l at ură,
fiind des Li na t ă Ce nt rului te ri to r ia I el e ca Icu I ; c l ă ci irea foste i
Prefec t uri din D o roh o i, cc se va a me na ja ca muzeu de şt iin\,e l e
naturii ; Bi sc ricn ~a din lemn ( Ip ote~ Li ), ;,c himba rca înve li to rii
din s in d ril ă , rC' fa ce rea te ncui elil o r etc .; B iseri ca „S L Vo ie-
voz i '(Bă lu şe ni ) ş i cca a sc hi t ului Ba lş (comun a Frumuş i ca).
Ga bri el L AMBE SCU: În curs ul acestui a n, Comis ia jud e-
'ţea nă p e ntru p at rim o niul culLurn l n a \,ion a l a sta bilit o li tă
de pri orită p eşa l o n ate pînă în Hl85. L ista a fost a pr ob a Lă de
Comitetul exec u t iv a l Co nsiliului p opul ar jud e ţ. ea n Covas na
ş i co n'(: i ne urm ătoare l e p ropun eri:
1982
- co nt inu a rea lu cr ă ril o r de la co nacul Danie l d in Vîr ghi ş
şi încep e rea ac Li v ită ţii el e cer ce La re la co nac ul Apo r d in
Turi a ;
1983
- fin a li za rea d oc um e nta'ţ i e i ş 1 111cepcrea lu c ră ril or de
puner e în va l oa re a conacului Ap or din loca li tat ea Turi a. Co n-
stru cl ia d a tează din seco lul a l XV II-i ea ş i s.e propun e ca în
Jocul C.A. P ., cl ă direa să a d ă p ostească un punct mu zea l , ia r în
s pa \:i ul curt.ii ex is ten te să se a m e na jeze o ex p oziţ· i e perm a ne n-
tă c u a nrxc gospo d ă reş ti din zo n ă ;
- co nso lida rea ş i i n Lra rea în c i 1·c u i Lu 1 l.u ri st ic a cas Lru lui
rom a n de la Brcţc u ;
- e[ectu a rea lu c ră ril o r de co nserva re ş i de pun e re în va-
loar e, împre ună cu în t reaga in c in tă, a cast rului rom a n de la
Olte ni , a fl at în inc in ta co nacului M ikes;
- exec uta rea luer ă ril o r el e co nser va re a pi cturil or mura le
ş i pune rea în va loa re, prin intro du cer ea în c ircui t ul Luris tic
îm p reun ă cu casele a fl ate pe linia de in c in tă, spre şosea, a co-
nac ului M ikcs de la Olte ni , r eco nstrui t î n secolul al X l X -lea;
10
http://patrimoniu.gov.ro
1984
- conso lida rea cetă \: ii B a lva nyos (sec . XII - Xlll), una
din cele m a i vec hi c on strucţ ii for t ifi cate din jud eţ:, ce m a i p ăs ­
tre az ă donjonul ş i cîteva ruine a le celor d o u ă incinte ;
- repa ra rea co nac ului B oda din Filia, o frum oas ă c uri e
co nstruită în anul 1913, în s tilul b a rocului popular. Din cau za
lipse i unui b e nefi c ia r co r es pun zăto r (actua lul est e C. A .P. Fi-
li a) , co nst ru cţ i a este s u p u să unor d eg r a d ă ri t o t m a i acce ntu ate;
se p ropune să a d ă p ostească un că min cult ura l sa u o unitate de
produc \ie m eşteş u gă rea s că m a nu a l ă ;
1985
- r ep a ra rea co nac ului Ujv a ros i din loca lita tea Ozun , o co n-
s truc \:i e de la s [îr ş itul seco lului a l XVIll-lea , co n ~ inînd fru-
m oa se stucaturi în s til b aroc. Anat în propri etat ea C. A .P.
din loca li tate, se impune ca în ce l m a i scur t timp să fi e tra ns-
fera t unui be nefi c ia r co res pun zăto r.
În ca drul cercetă ril or efec t ua te p e tere n , Comis ia jud e·ţea­
n ă pent ru p atrim oniul c ul tural n aţ i o na l urm ea z ă s ă a na li zeze
propunerea a t re i n oi r ezer va \:i i de a rhitec tură în oraşe l e T g .
Sec uiesc ş i Sf. Gheorg he, r eze rva\ ii ca re a u sco pul de a 'ilu s tra
fa ze le d ez v o lL ă rii urba ne de la î nce putul secolului a l XX-iea
a ce lor d o u ă l oca lităţ i . Aces t s tudiu urm ea z ă să fi e ex tins şi
asupra l oca lită ţil o r rura le, în spec ia l as upra ce lo r propu se pe n-
Lru deza fecta re .
C o n s id e ră m că astfe l vom pu tea lu a în ev id e nţă întrecrul
fond de im obile din jud eţ p ent ru ca, pîn ă la s fîrş itul aces tui
dece niu , să di spunem de o s itua\i e compl etă privind va lo rile
p atrim oni a le din această categori e, s itua \.ie n eces ar ă a tît p e n-
Lru co nsemn a rea un o r fo rme ş i t ipuri a rhitectu ra le spec ifi ce
din di[e riLe epoc i , c ît ş i din punc t el e vede re a l p os ibilită \; ii
de a pl a nifi ca înLre~ in e rea ş i pun C'J'ea în va loa re a m onum e n-
t e lo r.
Petre P OP A: Cum pc Le riLoriul .iucl e \,ului nost ru ex i stă ş i
m o num e nte de imp o rL a n\ ă exce p\. i o n a l ă p e n t ru is t ori a a r te i
s i arhitec Lurii r om â n eşt i , co nser\'a rea ş i rest a ura rea lor nece-
~ ită inter ve n\i a celor 111 a i competc n\.i s p cc i a li ş Li din ~a ră . U n
as t fe l de m o num e nL est e Bise ri ca d o mn ească clin Curtea el e
A rgeş. L a res t a ura rea a nsa mblului de pi cturi mural e lu c rează
o ec hip ă de la Inst it utul de ar Le pla sti ce „N. G ri gorescu", lu ~ wJ
e ra re ce este [i na n \,a t ă ş i u rrn ă rit ă di rec t de C.C .E .S . I
Forurile jude \e ne a u h o tăr î t ca, pe ntru înLreaga zo n ă ur-
b a n ă co n s tiLuiL ă din inc inta Cur\.ii cl o mn eş Li ş i a mplasa m e ntul
m o num e nt ului S î n N i coa ră s i a l a lto r m o num e nte ele a rhi-
tectură (' i v il ă din vec in ă tate, ~ă se înLoc rn ească un studiu prin
ca r e să se s L a bil easC'ă lirniLc lc zo ne i de p rotcc\.ie ş i m odul
('LJlll aceasta poa le fi a m e n a j ată ş i va l o ri[i ca tă. Studiul va fi
î nLocm iL el e ln s Li t utul ele p ro ic(' ta re A rgeş în co lab ora re c11
s p ec i a li ş Li desem n n ~i de Co ns iliul CulLnrii ş i E du ca ~i e i So-
c ia liste s i lns Li tut ul de a rhi tectură „Ion Min ·u" din Bu cu-
reş ti. U r~n ea ză să se în tocm ească, de aseme nea, d oc um e n ta'ţ i a
p e nt rn a se pu tea în cep e r es t a urarea un o r co n s Lru cţ ii clin ca-
drul Compl exului feuda l Cur tea do mn e ască din Cur tea de Ar-
geş ş i res Laura rea Cul e i D rn gă n esc u din H e te \' o i eş Li , comuna
P ie Lrosa ni .
În °p rcze nt se luc rează la r es ta ura rea Ma uso leului ero il or
din p rimul r ăz b o i m o ndi a l a fl a L p e dea lu l Mate i aş, în vcc in[1-
tatca C îm pu Iu ng u lui , pro iectul fii ncl as igurat ele Inst it ut ul
de a r Le plas ti ce „N. G rigo r esc u". Es Le o lucra re co mpl exă ,
în ca drul căre i a a Jos L c u pr insă ş i orga ni za rea unui mu zeu de-
di ca L lu pte lo r e roice d esfăş urate în ac eas Lă zo n ă în a nii 1916-
1918.
Dea lt fe l , co la b ora r ea n oas tră cu aces t inst ituL vi zea z ă,
prin bun ăvo in'ţa co ndu cer ii sa le, m a i multe obi ective, unel e
vor lu cra inc lu s iv st ud e n ţ ii , prec um ş i r ea li za rea unor lu cră ri
de pr o iec La re sa u as i s t e n ţă te hni că la o scri e de m o num e nte
a fla te în g rij a ci i fe ri ţ i lor pro pri et a ri. T o L o d ată, el e la acest
ins LiLu t, a m primit, în ul t imii a ni , m a i m ul \.i a b so l ve nţ i , cu
tem e ini ce cur1 oş Lin~e în d ome niul m o num e ntelor is tori ce, ca re
a u fos t înca dra p la O .J .P.C. N. A rgeş sa u la mu zee clin jude \:.
E ste de r em a rea t ş i fapt u I că l'oru rile ju cle~e n e el e partid
ş i el e stat m a nif es Lă o s L ato rni că preoc up a re faţă el e găs ire a
unor m o d a li tă \: i di verse prin ca re să ·e as ig ure co nse rva rea,
r esta ura rea ş i va lorifi ca rea ce lor p este 700 de m o num ente isto-
ri ce ş i de a rLă a fl ate în jud eţul A rgeş - unul clin m a rile de-
pozita re a le isto ri e i noas tre na~i o n a l c .
Dc zhntc rc co nsc mrrn t :'\ de E. ANCUTA-RUŞ lNAR U
 CASA DOMNEASCĂ DE LA PUTNA
ISTORICUL PROIECTULUI DE RESTAURARE
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ABii.
C
lădirea d e numită Casa Domnească, a fl a tă pe la lura de
s ud a cur\.ii m [1n ăst irii , es le ullim a co n s lru c ţi c r ă m as ă
n e în c adrată în a c ~ iun ea de res taurare ge ne ral ă e fec tu a lă în
ultimii a ni în cuprinsul inc intei a nsa mblu lui de m o num c nLe
c titorite în zo na Putnei de m a reic Ştefo n , vo ievodul de la a
că re i u rea re pe t ronu I 1o ldo ve i s-a u îm pi init a nul acesta
!125 a ni .
S itu ată dup ă lradi\i e pc loc ul fos lelor case d om n eşli din
v remea lui Ş tefa n cel Ma re, casa nu ma i păst rează, în înfăţişa­
rea a c tuală , nimi c din a rhitectu ra sa ini ~ i a l ă. Preze ntîndu-se
sub forma une i lun g i co ns tru c\ii de plan dreptunghiul a r , cu
un singur ni ve l, cu plan şee de lemn ş i în ve li toare d e \. i g l ă,
este înca drată la a mbe le cap et e de cîte un rînd de bec iuri
adînci din pi at ră ş i că rămidă cu boltirea c arac teri st i că a vea-
cului a l XIX-iea de cînd a u rost a d ă u gate.
I Întreaga c lădire , cu z iduri g roase el e că răm idă ş i cu fa\.a-
clele te ncuite, lralate cu mod e n atur ă c l as i că ob i ş nuită acelui
veac, po a rt ă pecelea a rhitecturi i ol'i cia le provincia le a Impe-
1 riului habsburg ic, st ră ină ş i cu totul n epotrivi tă în ambi a n\.a
de arhitectură m e di eva l ă m o ld ove n ească clin in cinta m ă n ăs­
tirii.
Fa(:ă de aces t aspec t ne integ ra t a nsam blului , l'a \.ă de starea
de gra dată a faţadelor răm ase el e ani neîngrijite ş i m a i a les fa-
lă de perico lul de co ntaminare datorat in vadă rii ciuperc ii
Mernlius lacrimans ce a infestat l emnări a p l a n şee l or , consti-
tuind astfel o gravă am e ninţa re pe ntru valoroasele exponale
adăpostite în muzeul a l ăt urat , a fost pu să în di sc u ţ i e prop une-
rea dărîm ă rii toi.a le în folosul ext inderii spa\ iului ve rde încon-
jurător.
D a r so nd a jele a rheo log ice efectuale între t im p , care a u des-
coperit e xistenţa , sub plan şe ul păr\. ii ce ntrale a clădiri i , a
un or vestigii din co n st ru cţ ia lui Şte f a n ce l Mare, confirmînd
astfel valoarea do c um e nt ară a unui releveu păstrat în a rhi va
măn ăst irii , datînd din mijl oc ul secolului a l X IX-iea, dina in-
tea prefacer ilor f ăc ute atunc i, a u a rătat pos ibilitatea une i
înce rcă ri de resta urare. P e ele a l tă parte, amploarea ş i nspectul
neeco nomi c a l un ei asem e nea lu c rări de dem olare int egra lă a
unor z iduri de 60 cm gros ime , în bun ă star e de co nse rvare,
http://patrimoniu.gov.ro
~TEFAN BALŞ------
puteau l'i cu g reu jus lificale ş i acceplate faţă ele nevo ile gosp o-
d ăreşt i ,cerîncl rn e n\;ine rea m ăca r par\.ialii a s p aţ iil o r loc uibile
exi ste nle .
D e aceea propunerea dărîmării , di sc utată la fa\.a loc ului de
că lre re preze nLa nţii Consiliului Culturii ş i E clu ca~ i e i Socia lis-
te, Mitropoli e i Mold ove i ş i a uto ri tă \.i l o r judeţe n e, la data el e
9 III 1981 , a fost înl oc uită ele recom a nd a rea întocm irii unui
proi ect de co nservare, asa na re ş i res ta u ra re bazat pe o prea-
labilă ş i ex tinsă ce rceta re ar h eo l og i că n ecesa r ă prec iz ă rii for-
melor ş i dim ens iunil or planimetr ice a le foste i c l ă diri ş i ca re
să repereze eleme ntele de ar hitec tură p ăstrate în umplutura
ele sub p ia nşe u l parterului.
La t ermina rea acesto r ce rce tări (30 VII 1981) a u fost pre-
ze nLate, el e că tre co lectivul de a rh eo log i1 , rezul tate le ş i co n-
du z iile o b~inut e.
Vesti g iile z iduril or veac ului a l X V-iea s-a u găs it g rupate
în zo na ce ntral ă a c l ă dirii , p a rţial dis lruse sa u în că l ecate ele
zidurile ulteri oa re coborîte pîn ă la ni\' elul runcla\iilor, apar-
\inînd clistribu\.iei noi a încăperil o r ridi cate deas upra .
În a fara acestei a mpl asă ri ce ntrale, ambe le capete cu be-
ciurile lor respecti\'c s înt construite m a i rece nt, clatî ncl clin
epoca el e prefa ceri pe trecute în 1 854~.
Au fost recupe ra te, totodală , num eroase fra gme nlc de pia-
tră sc ulptat ă ş i profi l ată pulînd fi refolos ite în opera ele res-
ta urare .
Prin a na li za rea da le lor ob\inule apare la prima \'eclere
!'aptul curi os al preze n\ e i, în aceste ruine, a une i ju xtap uneri
a două co rpuri de l ă r g im e ş i a dîncim e diferile, d es pă r ţite
printr-un z ici comun .
Jumătatea dinspre est es te mai în g u stă, cu zidu l spre nord
mai retras f aţă ele exteri or , are pardosea la la minus 2,20 m
s ub niv elul parterului actua l ş i este împ ă rţită în două prin-
t r-un perete m edi a n în se nsul lun g im ii , s lrăp uns de t re i arca de
1 M ircea D. Mal e i, A lexa ndru H:'\du lcsc u , find u Ciu <.:en nu .
~ N. Sto iccs<.: u, Jl cp erl ori11/ 11101111111 e11/ elo r m l'ilieoal c din .1folduua ,
Hl7 ·1, p. 672.
PLA N 5UB50L
11

şi i nterseclat el e 11 n z ici tra nsversa l cu două a rca de. Totu l este
rea li zat din pi le şi b o l ţari de piatră m as i vă ş i făţuită cu mu-
chiile teşite cu grij[1, înt r-un fe l nemaiîntî111it la asemenea con-
stru c\:ii , după cum se p oate co nstata din ceea ce s-a păstrat
în că pe loc .
Jum ătatea ce a l a l tă, dinsp re ves t, despă rţită prin peretele
comun menţionat , este m ai m are, însc ri să între ziduri le exte-
r ioa re ex iste nte, ma i ad încă, pardosea la fiind coborîtă la mi-
nu s 3,70 m sub cota parte rului , ş i cuprinde o s in gură sa l ă ma-
re, împăr\:ită ini ţ i a l în d o u ă părţi ega le, în se nsul lungimii ,
printr-un perete m edi a n cu ace l eaş i pile ş i arcade ca ş i cele
vecine. Din vechea cli str ibu ţ.i e nu se m a i păstrează astăz i clecît
bazele fostelor pile, av încl tot spa ţ:iul compartim enta t prin zi-
duri le transve rsa le cl es păr\. itoare a le încăperilor de la parter,
cobo rîte pîn ă la ni velul funcla~iilor clup ă cum s-a a rfltat m a i
sus .
Sa la se pr e lun geşte spre vest pînă la zidul beciurilor vea-
cului a l X IX-lea, ce în cad rează c l ă direa pe această l a tură.
D es igur , datele pu se astfel la îndem îna proi ectă rii au fost
deosebit de preţ.ioase, mai ales în ceea ce priveşte rest aurarea
nivelului din subsol care, cu toată distru gerea pilelor ş i bolţi­
lor, va putea totuşi fi r ea liz ată în co ndi ţ ii sa ·ţi sfăcătoare. D ar ,
în afara r ec up eră rii fra gme ntelor de ancaclran1'ente, ele nu sînt
ni ci pe departe el e folos pentru asigurarea unei reco nstituiri a
e l evaţ i e i întrucît a u co nfirm at că, de la nivelul soclului în
sus, nu mai ex istă nimi c clin zidurile veacului a l XV-iea. În
co nsec in\.ă, o restaurare propriu-zisă , în co ndiţii ştii nţifice
pretinse el e o lu crare de asem enea imp orta nţă, nu mai era po-
s ibil ă . D ar, pe de a lt ă parte , nici menţinerea s i tuaţiei actua le,
chi ar în cazul efectu ăr ii unor rep a raţ ii ra dica le, nu m a i putea .
fi ni ci ea adm i să în ca drul celei mai de seamă ctitorii a lui
Ştefan cel Mare. Se cerea dec i r ea lizarea unei înfăţi şări noi,
la un ni vel coresp unzător celui ce l-ar fi putut avea vech ile
case d omn eşt i di spăr ute.
12
http://patrimoniu.gov.ro
==i? ==:::;-;:i
c:r
~
-0?...0...C:::::..~::::Fc~
-~~~~c::J
"LAN PARIER
PLAN ETAJ
. Pentr~ stabilirea teme i de proi ecta re, au fost purtate cu
Mit ropoli a Mo ld ove i ş i Sucevei şi cu co nducerea mănăstirii
numeroase e~ n.sult~ri co ncretizate în schi\:e şi propune ri, pre-
ze ntate Cons ilmlu1 Culturi i ş i Educaţiei Soc ia li s te Ia data de
17 III 1981, iar co ncluziile şi recom a nd ăril e obţ. inute au fost
incluse în redactarea proiectului ca re s-a înscr is în urm ătoa re l e
puncte de reper:
.. - Val.orific~rea subsolului ca re păstrează s ingurele vesti-
g11 a ute ntice prmtr-o r eco nsti tu irc şti i n\ ifi că si prin oraa niza-
rea unui circuit de v izitare . ' ::.
- Restructurarea compartim e ntă rii inter ioa re în funcţ i e
de noul program el e fo l os in ţă stabilit ele benef iciar , cu respec-
t~rea__ m ax im ă a zidurilor actua le ş i adăugirea unui eta j, nece -
sitata de ampl oarea dezvoltării acestui program; s upra înă l­
\.are dea ltfe l justif i cată prin dov ada ex i ste n ~e i ei iniţ:i a l e, con-
statată în releveul austriac din sec. X IX, con tem pora n cu clără­
măril e executate atu nci3 .
- Subordonarea volum elor ş i înă l ţimi l o r c lădirii astfel
supraeta j ată fa\;ă ele biserica ş i Turnul tezaurului vecin, care
trebnic să ră mîn ă obiect ivele principale în cad rul incintei.
- Prelucrarea înfăţişării e levaţ iil o r, p e b ază de a na logie
cu monumentele epocii ş i prin libera interpretare de către
proiectan\i a datelor obţinute prin studii comp arative, ţinînd
seama, toto dată, ele recomandarea cerută în av izare pentru
ev id e nţie rea corpului centra l , cuprinz încl vestigii le veacului
a l XV-iea, faţă de c l ădiri le veacului a l X IX -lca a d ă u gate la
am b ele ca pete est ş i vest.
3
Aces t r eleve u, păstrat în arhiva mănăst irii , r ea dus la sca ră metri că,
s-a dovedit a fi foarte prec is in ceea ce priv eş te planuril e clar nu arc
r eleve ul clcvat iilor. Vezi Gh. S ion, Casa Dom n e ască de la Pu tna. Pro-
puneri de recons lmire a fa ze i de la înc eputul seco lului al X I X- iea, comuni -
ca re la Sesiun ea Muzeului de istori c al Trans il van iei, Cluj -Napoca , din
:n :v.1ns2 .

SECTiE LONGiTUDiNALĂ
-Folosirea Lehni cii moderne a belonului armat în plan-
~ee l e
ce nturilor ş i stîlpi i de rez i ste nţ;ă, ascunse îu zidărie, ş i
diminarea, în măsura posibilului, a materialului lemnos
pentru a împied ica reapari\.ia ciuperc ii.
1.'llEZENTAHEA PfiOIECTUtUJ
1) Restaurarea păr{ilor păstrate din cliidirea veacului al XV-lea
Reconstituirea sălii din subs ol va fi r ea liz ată prin desfiin-
\.area zidurilor veacu lui al XIX-lea pentru readucerea la ve-
ch ile dimensiuni şi refacerea arhitecturii iniţi a le prin anasti-
loză şi comp leta re a pilelor ş i arcadelor cu blocuri ş i bolţari
id enti ci ele piatră.
Pere\.ii perimetrali vor fi, de asemenea, comp l etaţ.i în
partea superioară ş i prevăzuţi cu ferestre similare cu cele ex is-
tente la Cetatea Neamţ; ; bol\;ile vor fi refăcute în sem icilindru
c u zidăr i e de cărăm id ă la fel cu boltirea beciurilor epoc ii ş i cu
indicaţiile date de săpături.
Pentru circu itul de vizitare s-a prevăzut crearea unei terase
de acces prin demolarea capătului estic al c l ă dirii pe două
travee. Această terasă, folosită pentru vederea panoramică a
ruinelor adosate zidului de in c intă, cît ş i pentru conducerea
v izitatoril or către intrarea lu subsol prin mijlocirea unui prid-
vor cu arcade alipit c lădirii , este l egată prin trepte de nivelul
de călcare exterior. Din pridvor se pătrunde în interior ş i se
coboară la subsol unde, clupă străbaterea beciului frumos
boltit existent şi suirea unui rînd de trepte cuprinse într-o sa lă
intermed i a ră , se ajunge în faţa uşii de intrare la încăperii
restaurate. Aici, în această sa l ă inte rm e di ară, s ituată în fostu 1
spaţiu exterior al construcţie i veacului al X V-lea, au fost
descoperite, în cursul săpăturilor arheologice, oseminte afla-
te sub fundaţiile iniţi a l e , clenotînd o v ie\:uire monahală ante-
r i oară acestora .
Din motive muzeale, circuitul de vizitare al publicului a
fost prevăzut cu sens unic.
Jumătatea dinspre vest a spaţ.i ului , care se întinde pînă la
beciurile veacului al X IX -iea ş i care are, clupă cum s-a spus ,
o l ărgime ş i o adî ncim e mai mare, cuprindea ini\.ial o s in gură
sală de mari dimensiuni, împăr\:ită în două părţi ega le,
în sensu l lungimii. Încercarea unei reconstituiri în cazu l
de faţă nu mai prezintă însă ace l eaşi posibilităţi clin cauza
http://patrimoniu.gov.ro
1·
L I
/. ·. I
Q• • , , . , ; • , lDM
prezenţei numeroase lor ziduri transversale susţinătoare ale
com partimentării parterului, coborîte pîuă la nivelul par-
doselei, a căro r înlăturare ar atrage un volum de cheltuieli
exces iv. De aceea s-a prevăzut doar o int ervenţ i e limitată,
căutîndu-se o evidenţiere a bazelor de pile prin desc hid eri de
arcade pentru posibilitatea circula\.iei de-a lungul lor, menţi­
nînclu-se însă pe loc compartimentarea ex istentă. Accesul în
acest spaţ iu nu va intra în circuitul de vizitare şi va răm îne
rezervat nevoilor gospodăreşti ale m ănăst irii.
2) Recondiţionarea eleva/iei
Problemele puse în faţ:a proiectanţilor pentru această parte
a proiectului, mai comp lexe ş i mai anevoioase decît primele,
nemaifiind încadrate în regulile reconstituirii, ci intrîncl în
domeniul interpretărilor ş i părerilor personale, susceptibi le
ca atare de a fi criti cate, trebuiau să răspundă cer inţe lor a două
categor ii de lu crăr i de n atură diferită.
a - Introducerea, în compartimentarea actua lă, a zidurilor
parterului ş i în spaţiu 1 amplificat, prin adăug irea unui etaj,
a tuturor acestor încăperi stab ilite prin noul program de folo-
s inţă.
b - Alegerea unei expresi i noi în prezentarea faţadelor, ce-
rută de recomandarea accentuării unei diferenţieri între cor-
pul centra l , menit să reprezinte construcţia veacului al XV-
lea, ş i corp urile latera le ale veacului al XIX-lea, precum ş i de
dorinţa integrăr ii noului aspect al c l ăd irii în ambianţa arhi-
tecturii medievale a incintei.
Aceste cond i\; ii au fost inLrocl use şi realizate în proiect,
după cum urm ează:
- Volumul nucleu lui central, din cauza refacerii bol\:i-
lor din subsol şi a decalării planşeelor interioare, a fost împăr­
ţ i t în două păr\:i cu nivele ci iferite, d espărţite între ele prin-
tr-un vest ibul al intrării unde au fost cuprinse scăr ile de acces
necesare. Spre est, deasupra subsolului boltit, s-a prevăzut,
conform programului, o mare sa lă de recepţie, cu nişe-arcade
în pereţii latera li , acoper ită cu bolţi de penetraţii de felul ce-
lor ce au existat iniţial la corpul de gardă al Cetăţ;ii Neamţ.
Spre vest , datorită decalării menţionate de planşee, s-au putut
amenaja, în spaţ;ii l e celor două niv ele suprapuse, o trapeză
la parter ş i o J ocuinţrt oficială la etaj, înzestrate cu anexele
aferente.
13

SECTIE TRANSVERSALA 1-1
o ct ito ri e m ă n ăsti r ească a Mold ove i.
Ambele pă r ~ ia u fosL însc rise înL r-o s in g ură co rni şf1 de pi a-
tră , s itu a tă la î n ă }\im ea h rîului m edi a n a l bise ri c ii wc ine .
Pentru rn nrca ren in t ră rii p rin cip a le a fost, Lo l o d ală, im n-
g in a tă c rea rea unui po rt ic m onum e nLa l ins pi rnt dup ă po rli-
cul-t urn nl bi seri cii din Bă li neşt i , amp lasaL pe Ionii rostului
p r id vor indi cat î n releve ul a u s tri ac , ia r pe nlru rezo lY a rea
problem e i pu se de retrage rea spre inte ri or a z idului să lii m a ri
de la a linia m e nLul ge nera l a l ra \.a de i s ud, ca re a r l'i atras com-
pli ca~ ii de acope ri ş, a fost p revăz u t un rîncl el e sLî lpi-rn nLra-
for\ i s u sţ. in î nd co rni şa pe o s ing u rl1 lini e .
P rin r idi ca rea lor a rost, de aseme nea, p os ibil ă inse ra rea
une i te rase-belvede re îndreptnte s pre ruinele a rh eolog ice din
fa\.ă.
În cuprinsul co rp uril o r la lera lc a u [os L in Lrodu se o bu că ­
tăr i e cu a nexe le sa le la parter ş i un ş i r de loc uin\ e rn g rupuri
sa nita re la etaj, p e lntura de \'est, ş i c ît e\'a în că p r ri de n at ură
a dmini st rat i vă, m ă rg ini te de un p rid vo r desc hi s, pc latu rn
op u să dinspre est .
- P e nt ru n ou a înf ă ţi şa re a fa\.ade lo r co rpului p rinc ipa l ,
ideea co ndu cătoa re, urm ă ri tă el e pro i ec t a n ţ i , a l'os L că u ta rea
11ne i i nteg ră ri a lor în a mhi a n\ a inc inte i fă r[1 co nt rastele s u-
p ă rătoare ce a r fi a p ă ru t în cazul în ce r că rii une i ex prim ă ri î n
s pirit ul arhitecturii z ilelor noastre. S-a prefe raL aşa d a r ca,
pr in a nalog ic cu m onum e n te le con temp orn ne în că cx iste nlr,
să !'ie m e n ţ inu tă a par en ta m as i \'ă a \' Olum clo r c u predomina-
rea plinuril or as upra go luril o r , ca r acter i s Li că ace le i a rhi tec-
t uri , ş i s-a fo los it, pe nt rn rea li za rea ace lui aş i scop, in tro du ce-
rea e leme ntelor cl ecorn t ive a le p ietre i fă \ 11 i I~ ~ i a cc ra m ic i i
spec ifi ce epoc ii.
De aceea toate fragm e nle le de pi a Lră a le a nca d ra m e nte lo r
ele u ş i ş i fe restre rec uperate, ca re pu lea u (' Ont rihui la s pori rea
p ă r\:i l o r comp one nte a le clă dirii , a u fost r ep us<:> în o p e ră 4 c hi a r
f ă ră a se c un oaşt e amplasa rea sa u da ta rea lo r ini\ial ă.
socot indu-se dea ltfel ma i im po r ta n tă as igura rea bunei 1.:o nse r-
~ P rin tre acestea t.n:lJu ic sc11111 n la l c ac,· l c~ ti m p a n e de pi a tră 11 c lr:i-
f ornte fo losite iniţi a l la p a r tea s u pe ri oa r ă a go lului d e fc r rasln1, orn amt· n-
La t e prin r e li e fa r e c u m o ti ve go ti ce, cnz c u tol ul cxccp \.ion a l in a rhi t ec-
t u ra veac u lui a l XV- l en, s in g urul exe m p lu dr acl'eaş i na tură fiiud u csco-
pcril la fereas tra gr opni\ ci b ise ri c ii miU1iisli r i i Ne am \ .
14
http://patrimoniu.gov.ro
vă ri pe vii to r prin inco rp ora rea lor î n z id ă ri e cl ec î t pr in a d ă­
post irea ş i ex pun erea în t r- o sa l ă de mu zeu .
În fini sarea fa \.acle lor , pe l i ngă refolos irea acesto r fragm e nte,
s-a p revăz u t o e xec u ţ i e cu pi at ră brn tă ş i [ă ~ ui tă a soc lului
î n p o r ţ iunil e und e z id ă ri a actu a l ă de că ră mi dă urm ează a fi
refăc u tă sa u î mbrăcată cu pl acaj, ~ i o trata re a e leva\:ic i c u o
ten c ui a lă ştea rsă în strat s u bţ ire ş i cu o friz ă el e discuri s m ă l ­
ţui te sub co rni şa de felul ce lor a p ă rute în m od cu re nt î n
acea e p ocă.
Toto d ată, a fosL a cl ă u ga L în f a~a d a p rin c ipa l ă, cla r fă rft
vreo co n fi rrn a re a rh e o l og i că, un ha Ico n cu h a lu stra cl ă de p ia-
t r ă sc ul plată c u m ot ive re li e l'ate, pe baza unui in te resa nt
fragm e nt ele î mpl et i t u ră d ecorat i vă, ca re a r fi pu tut apa r ţ ine
unui soc lu el e m ormîn t s imila r cu ce le a rta te la biseri cile clin
P ia l ra Neam \. ş i m ă n ăst irea B i st ri ~a.
C ît p ri veşte [a \.a dele co rpuri lo r la tera le, e le vo r ră m înc
Le ncui te s im plu , fă ră elem e nte de pi at ră sa u a l tă m o d e n atură
p ro fil ată cl a r, în id eea î nl ăt ură rii m o notoni e i unui pe rete lip-
si t de ori ce va ria \.ic d ecorat i vă , va Ii a d ă u gat, pe latura d insp re·
vest, un ş ir de ga leri e- ba lco n cu stîlpi ş i co nso le de lem n cu
as pect mă n ăst iresc, î n ge nul ce le i el e la m ă n ăst i rea Nea m\:.
Î n s fî rş i t , pe nLru a legerea form elor de aco p e ri ş, ca re vor
co nt ribui în cea m a i mare m ăs ur ă la d esăv îrş iren as pectului
exte ri or u rm ă ri t, s-a dat p re l'c rin\ ă acelor s ilu ete în a lte cu
pa nte repez i ş i şt rcaşi ni la rg i, atît el e ca racte risL ice pe n t ru
epoca lui Ştefa n cel Ma re, ilu st rate p rin c hi ar vede rea de a n-
sa m b lu de la P ut na, r ep reze n tală î n Lahl oul în ul e i clin 1757,
î na in te ele prcface ri lr lui I aco \' P ut nea nul , a fl at pî n ă nu ele
mult în păst ra rea Mă n ăs Li r ii ''.
Î n co nclu zie, acest pro iect, l'ă ră ;1 a\'ea pre le n ~ i a de n rea-
li za o resta ura re, a re tot u ş i meri tul dea [i sa lvat de la d5rîma re
o c l ă dire de peste un veac vec hime, cu zid uri în că tra ini ce,
ş i de a fi tra ns format- o la ni ve lul ce ru l de cea m a i pre\ i oasă
Întocmi t î n co ndi ţ ii Ic de rn a i sus, la ni ve l d e p ro icc L
te hni c sca ra 1:100 pe nlru pa r tea de a rhi tectură, a rost
p reze n tat ş i a prob at cu une le reco m a nd ă ri p riv ind deta lii ele
faţa d ă, î n şed in\ a de av izare a Co ns iliului Cul t urii ş i E du ca-
ţ i e i Soc ia liste la data de 11 V III 198 1 ş i apo i la 2 I X 198 1 în
fa \·a fo ruril or jude\.e ne la Suceava.
P reze ntat d in nou , du pă în s u ş irea ş i in clud e rea recom a n-
d ă ril o r primi te , la ni ve l de proiect de cxec u ~ i e, sca ra 1:50,
a rost ap rob at la Co ns iliul Cul tur i i ş i E clu ca \.ie i Soc ia liste
la 1 X II l\l8 1 ş i predat la SuceaYa pe nt ru compl etarea pă rţ i ­
lo r de rez i ste nţ ă ş i ins La la \i e de căt re Inst it u t ul el e pro iecta re
loca l.
În şe dinţ a Co ns il iului CulLurii ş i E du ca(, ie i Soc ia lis Le,
din 15 V I H)82, pro iectul a rost av izat defini t iv:*
" \" cz i C . i\. no msturl'r, /Oos ler P11 /11a , p. (), Cc rn ă u\i , lQ0-1.
* Cu loali\ nviza rea fi na li\ cc i 11 ch c ic ll' rm i11 a rca p ro ic d<1 rii , sol u-
\.iil c prc zcn lnll' nu c u p rin d Inei\ un c ie p un ctl' ni 1nasc in c· rtl'. s 11 sct•pli1Jil c
s'i n l rag,1 m ocl iri ci! ri pe 1n1 1T urs ul t•xcc u \ic i.
- i\s tr c l zo n a cxlc r ioa ni a j o11 c \iu11i i ce lor d ouii rn rpuri ct• nl ra lt:
n u a pu lu t ri cc rccta lii d in ca u za p rczc n ll' i g ru p u r il or snrii Lan• a le vc a -
l' lliu i n i ~ 1).: - ll'a in c<i 11 cclc 111 o la Lc.
- S it u a i in rwc lani n z iclulu i ele in c h itlc rc sp r e vc s L, la 11ivc lu I run -
rla\ iil or cli n lwc iuri , nu a fost in că hi nrn r ilii.
- Ex isLc n\a , s u b 11i vc l11J su lului , n co n s Lru c\.ic i incli calc in r e leve u l
a uslri ac , in fa \ n ca p ăl 11lni v es ti c n i c l ăd irii acL 11 a lc, 1111 a p ull1 t ri vl'r ifi caU\.
ş i va Lr c!J ui urm ă ri tă l n c11rs ul lu c ră ril o r .
- Hczo l v an~ a fi n a lii a p ornirii d ru m ulu i ti c strujii p c n Lru acces ul la
colajul Lurnului Lc zaurnl u i vn ră m i n e p e n tru o e ta p ă ul te ri oa ră, cl u pă
de 111 0 Ji\r il l' p n •viiz uLc pe n t ru cr carcn acccs11Ju i carosnlJ il sp r e c ur tea gos-
po dil rL•ascii cc se va a m e n a ja 111 spate le c l ăd irii.
Pl a n şe l e au rosL clesc nate tic pro iecta n t Lch11i c ia 11 D orn C ioeos .
1\ llSTll 1\CT
Th e a uLh or presc n ls I.h e p roj cc t for Lh c r cs Lora Li on o r t h c J' r i11 cc ly
I [ou sc bc lon gi n g to l'u L11 a p ill' . IL fo ll owc cl Lh c a ueq u atc imp rov cme n t of
Lh c co n st rn c Li on nncl Lh r L11rn i11 g inLo acco un t of th c vcs Li gcs or thc an c ic n t
h ou sc rrom Lh l' epoc h of ~ Lc f a n cel Mare, kc p t a l Lh c bnsc 111 c 11 t leve i.
Th c projccl. a lso, co mpri scs th c noco 11s Li t uti o11 o r a ha li w ith s l<Hl l'
pi c r s a 11 cl arc hwa ics, IJ ri ck va ulLs; 111a kes cli stin c ti o ns betwcc n vo lum cs
unei t rca trn c nLs o r fac;:ades for e mphasz ing Lh c diff e r c n c c bc Lw cc n th c
cent ra l 15th ccn Lur y , -0 Ju 111e, s iLu n LccJ abovc a ici ruin cs, a nd t hc Jatc rnl
p a r ts rr o111 Lh c l !Jlh cc 11 Lury .
COMPLEXUL DE LUCRĂRI DE CERCETARE,
CONSOLIDARE ŞI RIDICARE A MONUMENTULUI OSTROV
SCHITU OSTROV: VALCARE ISTORICĂ ŞI ARHITECTONICĂ
- - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - VJ\ SILE DJlĂf;UT - - - - - -
n ca drul lu c ră ril or de a m e na jare hidr ote hni că a O l t ului ,
Î r îul cu ce le m a i m a ri rezerve e ne rge Li ce clin \.a ra n oastră,
un loc ele primă import a n~ ă rev ine zone i el e clel'i leu; între
Turnu Roşu ş i Călimăneşti [iincl co n ce ntra tă m a i mult. de 50%
din for\.a virtuală a apelor sa le. Pe lîngă obişnuite l e p robl em e
de constru c \:i e a baraj elor , el e mutare a l oca lit:ftţ il o r a fectate de
lacuril e el e acumulare , el e as igurare a unui nou s istem de că i
de acces , mulLe clinLre hidroce nLral e le ce se vor rea li za în de-
fil eul Oltului vo r ridi ca ş i pr obl em a sa l vă rii unor importante
m onum e nte isLorice, m ă rLurii sem ni[icative ş i de neînloc uiL
a le t rece rii prin mile nii ş i al e c reaL i v it ă \: ii poporu lui nostru.
-O primă lu crare ca re a pril ejuit un demo nstrativ exemplu de
e ompet e n~ă ş i res po nsab ilitate pr o l' es i o n a l ă a fost adusă In
înd eplinire în a nii 1980- 1\)81 , o d ată cu aceasta fiind sa lv at
ş i oferit p os L e rită \. ii va lorosul m o num e nt care este bi ser ica
schitului Oslrov, ctitori e a domni to rului Neagoe Basnrah
· ş i a doamnei Despina, din a nii 1521- 1522. Datorită ronstrui-
rii hid roce ntralei clin dre plul l oca lităţ il or .Tiblea ş i Că lim ă ­
n e şti ~i ca urm a re a c reă rii lac ulni aferent de acumula re,
într egul ostrov a l Călimăncştilor - loc l'avo rit de plimb are a l
loca lni c ilor ş i a l v iz itatorilor ve nip la c ură - împre un ă cu
toate co nstrn c \.iile sa le, inclu s iv vechiul sc hi t, era a m e nin\.at
să fi e acopr rit de ape. R egretabilă din punct ele vedere peisa-
gist ic ş i el e ag rem e nt, pi e rd erea ar fi fost irepara bil ă clin punc t
de vedere istori c datori Lă loc u 1ui el e excep \.ie pe ca re bi se ri ca
sc hitului Ostrov îl oc up ă în evo luţia a rhitecturii vec hi rom â-
n eşt i.
Din fe ricire, în consens c11 e[or Luril e care se fac în \.a ra
n oastră pe ntru sa lv ga rd a rea patr im o niului c ultural-n a \i o-
na l , p roiecta n\.ii hidroce ntra le i au avut în vede re rrze rva rca
fondurilor ş i a mijl oacelor necesa re pentru s upr a în ă l~ a r ea
une i t re imi clin s uprafaţa Ostrovului ş i , odată cu aceasta.
pe ntru sa lvarea importa ntei ctitorii domn eşt i. Preluîncl difi-
c ila mi siune de a proiecta ş i ele a o rga ni za execup a aceste i
lu crăr i el e cxcep \.ie, colectivul ele s p ec i a li şt i a i Institutului
el e a rte plastice „N icola e Grigorescu", în primul rîncl p rof.
a rh. Aure l T eodorescu , ş i- a propu s să sa lveze monum e ntul în
d ep lin ă in tegritate, fără demo ntarea ş i reconstruc\.ia zidă­
ri ei , ceea ce ar fi ec hiv a lat în fapt cu o dem olare şi o n o u ă
c lădire a le că re i valoare şi semai[i ca~ie a r fi fost mu lt dimi-
nuate . Desigur, argum e ntul pr inc ipa l pentru o sa lvare integ ra-
l ă era acela a l vechimii ş i valorii m o num e ntului în di sc u ţ i e.
Este bine şt iut că d ato rită v itreg iil or care s-a u abă LuL
as up ra teritoriului patriei noastre, as upra întregului nostru
popor, multe clin c ur ţ il e domn eşti ş i boier eş ti , mulLe aşeză ri
locu ite ş i multe ct ito rii au fost distru se pentru totdeauna ,
rămînînd doar Lri ste mărturii arheo logi ·e sa u litera sco roji-
Lelor docum e n te, atunc i c încl acestea a u scăpat el e ja f ş i pus ti e-
t ate . Despre vec him ea ctito ri e i ne l ă mureş L e o in scr ip ţ i e
z u g răv ită în inter ior în naos: „AceasUi sfî nl ă .~ i dumn eze iascii
biserec uce să chiamii Ostrov, s-au zidii de bunul credincios Ionu
Neagoe Vo cvod ş i nrfiind zugrtwilă , leal '7030 (1522}; iar la leal
'7268 (1'760} s-au îndemnai din darnl lui Dumn ezeu de au
zugrliuil-o astă hi se ri că, cu osteneala maicii l\!l arlhei M onaş a
http://patrimoniu.gov.ro
.~· i a {ele/or sa le, f>/a/nnida mon ., Joana eri/a , ms(a iuni e" 1 •
Luîncl în co n id erare a nul ctitoririi , a~a cum rez ult ă clin
pisa ni a pi ctată în sea mn ă că bis eri ca sc hitului Ostrov face
parte clin g rupul celor m a i vec hi monumente pă strate întregi
în Ţara 11omânească , ocupîncl loc ul al 14-l ea în o rdine cro no-
l ogi că2 . U rmîncl a reveni as upra datei el e co nst ru cţ i e a actua-
lului ed ifi ciu , Lrebuie si\ oh se r vă m că întem e ierea l ăcaş ului
monasLic este mul t mai vec he, clup ă cum rezultă din hrisov ul
din actul de da ni e dat de Radu ce l Mare, în ziua de 26 apri li e
1500, la r urLca d o mn ească din Tî rgov i şte. Prin mîna g răm ă­
Li cului Sta n, domni to rul Radu răcea să se ştie că mănăs Lirca
numi Lă Ostrov ce se a fi a ., piirtis i Lrl" datează de la „ bin ecins li-
/orii sf'în!Nlp osafii domni , m oşii ş i s lrâmoş ii n o.~ Lri ," 3 l ăsîncl
prin accasLa săse înţe l eagă că întemeie rea micului l ăcaş de
în c hină c iun e din ostrov ul Că lim ăneşti l o r este cu cel puţin
d te va cleccni i rn a i vec he, d acă nu chi a r ci i n v rem ea primi lor
Basarabi, l'iincl p oate contemp ora n ă cu măn ăstirea învec i-
n ată de la Coz ia.
Cercetă ril e a rh eol og ice înLrep rinse de muz eul judeţea n
V.îlc ea, în perioada preliminară lucrăril o r el e sa lvare, nu au
dat la iv ea l ă resturil e unei construc~ii m a i vec hi , c i doar ves-
tigii le unui cim ilir mănăstiresc , l ăsî ncl să se des lu şească
împrejurarea că vec hiul l ăcaş fu sese co nst ruit clin lemn. Data
1522 co n ~i nut.ă de i nsc ri p \.i a picta Lă t reb ui e co n s icl erată în
m od c ircumsLa n\jat. Se şt i e că Neagoe Basarab a încetat din
v i aţă la 15 septem bri e 152 1, fiind înm ormîn t:at în ctitoria sa,
b iscr ica cp i s< ~ opa l ă ci i n Cu rtca ele Argeş. U rrn aş u 1 să u Teodo-
si e a av ut o d om ni e l'oarLe scu r tă, de num a i c îtcva luni , căc i
în decembri e din ace l aş i a n 152 1 în ce ta şi e l din v iaţă. Fap-
Lul că atît Lablou l cît ş i in sc ri pţia pictată despre care a fost
vo rba îl pre zintă ca principa l c tiLor pe Neagoe Voievod co n-
duce la coneluzia că h iseri C'a sc hitului Ostr ov fusese co nstruiLă
în că din a nul 1521 ş i că a nul 1522 trebuie înţeles doa r ca
mom e nt a l term in ă rii lu c ră ril or prin g rij a Doamnei Despina
a că re i fi g ur ă ~1pa rc ş i în tab loul votiv . Că biserica sc hitului
Ostrov fusese C'O nst rui tă încă din a nul 152 1 rez ultă ş i din
pom elni cul întocmit în vrem ea lui Al exa ndru Moruzzi, după
un a lLul m a i vechi din an ul Hi76. A ic i , în rînclul ct itorilor
s înt pomeni\.i Neagoe , T eodos i<· ş i Ruxanclra. 4 Atrage, desigur,
i V ir g il N. l) r:'tg l1i cc·rnlll , J\1 on.11111eiil e/e Ol t e ni e i. Jlaporlul al J 1-lea
î n ,. l:lulcl inul Comisiunii Monum c nle lor l slo ri cc" . 1033, Casc. 76 , p. 69.
2
Din seco lul a l X IV-leu se pu s tr cnzi\ in t r egi 11r111 ă tonr e l e monum e nte:
bisc ri rn cl o111n cnscă clin Curlca dl' /\rgq (anle J :152), biser ica m ;'inăslir ii
Coz ia ( 118G), IJisc ri ca sc liiLtilui CoLmcana (cca 1300); clin secolul a l XV-
ll'a S<' păstr c:nă b ise r ica sc lliLului Dră d c t-A r g e .5 (ante 14 58), b iseri ca Sf.
V in l' ri clin Tir gov i ş l c (către 14 50) , b ise ri ca cl in Dragomir cş Li-Dîmbovi~a
(cca 1462). p a rac l isul bo lniţ. c i mănă st irii Bistri\a - Vîlcca (a nt e 1500);
bis e r ica n1i1 11:'\sti rii D ea lu (14fJ0- 1501); el e l a începutu l seco lului a l
XV I- iea se păstr ca z:l b ise ri ca rn ă 11 ils Lirii Tismana (ant e 1508), bise ri ca
ep i scopa l ă t1i11 Curt<:a el e A r geş (15 17) , b iser ica S f. G h eo r gh e clin Tîrgo-
v.işt c (1512- 1521), biser ica mănăstirii S11agov (1fi 12- 1521), bise rica
foste i mănăstiri S c aca-M u şctcş Li (j u d. O IL , 15 1!l), bise ri ca schitului O s tro v
( 1521- 1522).
" *** Doc11me11./ e priuind istoria Rom(111 iei , ucacul .\' 11 f - XIV- X\f,
Tara l!om{inească, B u c ur cş li , 1053, doc. 285, p . 268.
1 \I. N . Dn1 g hi cea 111r,·· oii. cil. p. G9.
15

Fig. 1- 2. i\ spcclu clin Limpul 111 ~ 1 ·:\ ril nr llt• riclk:tr l' li
OsLrov.
al.c np a lipsa or i că re i m e nţ: iuni a d oa mne i Despina în rîndul
ctitori lor, l ipsă pc ca re tab loul voLiv nu o co mpens ează
dec ît par\:in l , înLruc ît es Lc vo rba des pre o p i c Lur ă ca re datează
din a nul 1760 ş i car e a fost în mod vădit in s pira tă din tabl oul
votiv p e ca r e, cu două veacuri ş i jumăLatc îna inte, îl pi ctase
Dobrom ir clin Tîrgov i ş tc în m î11drn ct itorie de la Curtea de
Argeş .
Abscnţn d oa mnei Despinn din pom c lui cul c Litoril or Lrc-
bui c în\ e l eas ă ca fiind efectul unui act de înLri s La tă pi et a t e.
Se şt i e di clupă cc ~ i- a piercluL domn escul so \, ş i a p o i la sc urtă
v rem e pc Jiul Te o el os ic, Doarn na Des pi na s-a retras ln sch itu l
Ostrov , und e s-a că lu găr i t luînd num e le de Pl ato ni da. Înv ă­
luită în negru I vestm intclor el e d oliu ş i de monah ism, îndu-
rcrn La d oa mn ă nu ş i- a ~1şezat num ele de c LiLo r a l ă turi de ce i
di spă ru\i , l ăs înclu-l c ac estora înLrcnga c ins Lirc c uv e nită
înLem e ic Loril o r l ăcaş ului. Dar, prczcn~a sa în lini ş tea mi cului
sc hit exp li că el e cc a ici s- au găs iL c ît.eva dint re ce le mai im-
por la nLe icoa ne dat încl din acea v rem e, n oLa bilc fiind în
primu l rîncl areic a cnre au ca temă durerea m o r\,ii , precum
„Coborîrea ele pc cruce", în fapL plîngcr ea fiului m ort Teodo-
s ie, sa u icoana cu repreze ntarea ce lor d o i s finţi Sava ş i S imion,
la pi c ioarrle cărora se a [l ă cl oa m na Desp in a ş i fii ce le sa le în
lrn in c cernite .
Aşadar, se poate co nclud e că sc hit.ul OsLro v a fost î ntem e-
inL încă clin H em ea primil o r Basarab i, fiind înzestrat a p o i
pr in g rij n lui l a du ce l Ma rc, pe ntru ca în anii 1521- 1522
să [i e î nzcstra L cu o bi se ri că ci in z id , c titori e a vo ievodului
engoc Bnsn ra h ~ i a cloam n c i sa le Despina.
De mi c i clim ens iun .i , ve nerabi lul edifi c iu ridi c ă în faţa
c ercetătoru lui c îLcva problem e de un rea l inte rc. . Co nstruiLă
din pi at ră n e re g ul ată ş i că rămid ă, înLr- o tehn i că el e z id ă ri e
nu tocmai în g rijită în ca re cu U!)urin\. ă se poate r ccunoa ş Le
prezent a unor m eş L cri mai pu\in ex pe rim enta\,i. biseric a sc hi-
tului Ostro v prezintă totuş i o disp oz i ţie planim e tri că ş i spa-
·i ială foa rLc „curată", în per fectă c o n co rd a nţ ă cu tradi\.iile
co nstiLuiLe ;il e arh itec t.urii de z id din Tara R o mân ească.
N<losul este el e p lan Lri conc cu turlă, s istemu l de boltire [iincl
nC'mijlorit inspirat de ce l ele la Cozia , cu alte cuvinte el e o
p<lrte ş i de a lta a abs id elor latera le se a[lă c îtc d o u ă pile de
z id ărie ca r e contribu ie la parti\:ionar ea d escă rcă ril o r !) i d ec i
la solidiLatea stru c Lurii. Către vest, pîn ă la percLele d es păr­
l itor spre pron nos, o travee în g ustă es te boltită în sem ic ilin-
dr11 di spu s el e-a lungul axei cs t-\'CS L, s ub na şte rea d1 ru ia se
deschid , el e o parte ş i de a !La, ni şe adînc i şi în n! Le , potri v il
s is temu lui cunoscut la Cozia. Trav ecn ce nlral ă, cca m a i
imp ort a nLi\ , corespunde absidelor late ral e ş i turl e i la centru,
Absidele lntcra le a le naosului s î nt circu lare atît la i n Leri or
c ît ş i la exteri or , partcn lor s up e ri oa ră , h0 1 Lită în sfert de
sferă, a[lînclu-se mai jos de în ă l ţ im e a arce lor m a ri ca re se
desc.a r d\ p e pilele late ra le. Turla oc t. oao n a l ă csLc scundă cl ar
bine propor~ionată ş i se sp rijină pc o bază de scc~ iun c p ă trată.
Spre ră să ri t, a ltarul prezi ntă un s pa \·iu .n eo bi ş nuit el e a mplu
pentru un edifi ciu atît de mi c, el [iincl alcătuit clinLr- o secţ i­
une drep tun ghiul a ră, în fapt o Lravec ec hi va l e nt ă cu cea de
vest, dar m a i lungă, prevăz ută ş i accas La e u ni ~e later a le ca re
rac oficiu el e p astoforii (proscomidi e ~ i di aco ni co n). Spaţiu l '
sanctuarului este în ch eiat spre ră să rit cu o nh s icl f1 semi c ircu-
lară la interior ş i poligona l ă în şnptc lat. uri la ex terior , cu o
fereastră în ax ş i un a pc latura de sud.
16
Prouaosul es Le b o lti t în se m ic ilinclru dispus nx ial, dar
principala sa pnrli c ul a riLa Le csLc faptu l că se îngustcnză în
raport cu naos ul. H emcm o rîncl raptul că în e poca lui N ea goe
Basa rab apăruse id eea de supradim e ns io na re a pronnosu lu i
in l ă rgime - ca la episeopa la din Cur Lea de A r o·eş - în gus-
ta rea pronaos ului aşa cum a pare la Os Lrov a r putea să ri e co n-
s id erată ca o c iud ă~e ni e . Credem că această cli spoz i\.i ·treb uie
exp li cată în l egăL ură cu intell\i a c tiLo nllui ~ i a co nsLruc Lo ru -
lui de a rea li za un prichor p e Lrci lat.uri , ca ace le a care au
cx ista L ln monum !' nLele cu pu\ in m a i vec hi , Ti sm a na ş i Vo-
cli\ a", sau ca ace la p ăs Lrat la bi ser ica cl in Bă l Le ni-Ilfov cc da -
lează de la s fîrş itul seco lului a l XVI- iea ş i ca re se în so \ eş Lc­
cu un pro naos rnni î ngust clcc îL na os ul. Aces t pridvor p oa le
că a .;i_ ex istat co nstruit. clin lemn , asem e nea une i pri spe. AcLua-
lul ~ndvor de lemn , s itu at num a i pc la Lura el e vest a pronao-
1110111 1111 e nLul11i
sului , este opera une i refaceri Urzi i , d a r preze nţa unui prid-
vor de lcm n Lrc bu ic acceptaLă ca [iincl c ure nLă în e poca zidi-
rii bi se ri cii de la Ostrov , cca mai bună dovadă în :1t'cst se ns.
[iincl imaginea voLivă co nLc mp orană din parac li s ul bolniţ e i
măn[1 s tirii Bistrj\.a-V îl cea, im ag ine vot i vă în care ct itorul
Barbu Cra iovescu \,ine în rnînă m uc he. La unui cdifi C' iu cu pricl-
vo 1· el e Iernii. Cu a lLe c11 v inLc, av em de-a face a ic i r u o s in-
t eză clint.re arh itect.ura c ultă a Ţăr ii Româneşti , a rhiL ec Lură
serv i tă de ini~i at i vc l e îna l\.ilor cL iLori ~ i el e maril e şa n t i e r c­
dc z id ari , ş i ar hitec tura p o pulară în a l cărei program pris pa
a oc upa L întotdea una un loc de primă imp o rtanţ ă. Că bi se-
ri ca schitu lui Ostro,· trebuie înţel easă în zona el e înLî lnire
dintre cele cl our1 Lipuri de arh iLcc tur i a le epoc ii , rezu l tă ş i
din simp lita tea cl eco r n Livă a l' aţa cl c l o r ca re, dinLru în ce puL ,
au fost lips iLe de o m o d e na tură prr te n\ioa să, s u prafaţa lo r
fără profite l'iincl teneu i tă ş i vă ruită. Nu es te el e pri sos să
subliniem importa n\a acesLui [e nom e n de s inteză pc sup o rtul
că rei a o bun ă p a rte din ecl il'i c iil e Ţăr ii Rom â n e ~Li aveau să
fi e înăl\. ate în dece niile ş i seco lele următoare, e poca lui Matei
Basarab av încl o parti c ulară deschid e re căt re o asem e nea
rezolvare . Iată de ce, vorbind des pre biseri ca schitului Ostrov
de la Că lim ăneşti avem în Yecl ere nu numni vec him ea ş i imp or-
tanţ, a sa i s tori că clnr ş i ca li tatea sa de monum e nt repreze n-
Lat iv pe nL ru înLregul proces evo luLi v a l arhi tecturii rnunLc-
n eş ti clin seco lele XV I- XVII.
U rrnîncl în co ntinuare is Lori a mi cului l ăcaş, vom co n-
semna fapt.u l că a ici ş i- a găsit l oc de odihn r1, p e nLru ani i săi
el e triste\.e, m a ma lui M ih a i V iteazu l , T e oclorn , rn re , clup[t
năpra z ni ca moarte a Jiului să u pe Cîmpi a Turzii, s-a retras
întru m on ahi sm cu numele de T eo fana. Mai Lîrziu, Matei
Basarah nu a oco li t schitul Ostrov , dăruindu-i o cru ce de
a rg int. U n veac mai Lîrziu, în ani i 1752- l7GO , biser ica a fost
z u g răv ită, înLîi nlLa rul , apoi naosul ş i pronaosu l , pi ctura
murală co nsL ituind unul clinLrc preţ i oase le ansambluri a le·
secolului a l XVIII-iea . La Loa t e a ces Lea se mai adaugă l'ru -
m oasa tîrnplă a urită clin lemn ele tei cn rc dup ă trad i ţ i e da-
" Ne rdcri111 In IJisni e ik r cco 11 s tr11 iLe 111 l' p OCll 111 i Raclll ee l ~lare.
http://patrimoniu.gov.ro
tează de la zidirea b ise ri cii cl ar ca re, cu s i g uran ~ă, a fos t exe-
c u tată
abi a în seco lul a l XV II-iea, ma i vechi fiind în să icoa-
nele îm părăteşt i între care cea a Ma icii Domnului a fost re pa-
rată în a nul 179 1 de către zugravul Ioa n.
Este de la s ine în ţe l es că t oate ce le a rătate p î nă a ici s-au
constituit în temeinice argum e nte pentru a face toate cele de
trebuin \· ă pent ru ca m icul edifi ciu să fie sa lvat. Cu ocaz ia
cercetă ril o r , la toate cele şt iu te dina inte s-a m ai a d ă u gat ş i
preţ i oasa descoperire a unui fragment de frescă, atribui t vero-
sim il secolului al XV III-iea, frag me nt păstrat deasupra tava-
nului pridvorului de lern n care, pentru pregăt irea în ă l ţă rii
edificiului , a fost temporar suprim at. '
N u vom stă rui a ici asupra modului î n care a u fost p ro-
iectate ş i rea li zate ri d icarea ~ i co nso lid area monume ntului ,
întrucît despre aceasta vorbesc arLicolele sem nate de ce i ca re
MONUMENTUL DE PE INSULA OSTROV. CERCETĂRI DE ARHITECTURĂ
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - AllH. AUflEL TEODOUESCU - - - - - -
Că lim ă neşt i
Rea liza rea Hid
difi că ri
roce ntra lei de la a imp us mo-
irnp orta nLe ce vor cond uce, în final , la sc himba-
rea în mare măsură chi ar a caracterului zonei î nco njură t oa re .
Astfel, insula Ostrov, unul clin eleme ntele de „ca dru" ce co n-
t ribui e la rea liza rea spec ifi cului zo ne i a trebuit să suporte
P lan de nnsn m blu, propun e re
LA CUL DE ACUMU L ARE
____ ,__l ( -----~------------ --
http://patrimoniu.gov.ro
au participat la spec tacul oasa lucra re în ca li tatea de a utori
de pro iecte ş i con du căto ri de şa nt i e r. Az i c înd vec hea ct itori e
a lui Neagoe Basarab ş i a doamnei Desp ina se a fl ă cu 5,20 m
deasupra foste lor sa le fu nd a \ ii , az i cî nd î n juru l să u î nLregu l
ostrov este rep la ntat, fiind p regăt i t pen Lru o n o u ă via \. ă, se
poate spune că lu cra rea săv îrş i tă a ici a fost una dintre ce le
ma i cu ra joase di n cite se cunosc în dome niul restau răr il o r de
mo nume nte. Ne ex pli că m de ce, î n no iembrie 1981, cî nd acLua-
lul di rector al Cent rului In tern aţ i o n a l de Co nservare ş i Res-
ta urare ele la Roma (ICCROM), profeso rul Cevat E rd e r, a v iz i-
tat şa n t i erul de la Ostrov, nu au fost drrunuiLe elogiile ş i că l­
du ra pent ru a1.1:.tor ii lu cră rii. U n fap L este sigur . Î n h ro nicul
restaurăr il o r d ln \ara n oast ră sa h ·a rea biser icii sc hit ului
Ostrov de la Că li mă n eşt i se s i tu ează î n rîndul even im entelor
de re fer in ~ă atît pr in sem nifi ca \,i a rn l Lu ra l ă cît ş i prin va loa-
rea ştiin\ ifi că a expcr ic n\:e i dobîncli te .
î n ă J\.a re
o
du- ş i
a nive lului ge nera l a l Lc re nului cu 5,00 rn , red ucî n-
cu aproape un hecta r s up rafa~a . Pro iecte le întocmi te
pe nt ru opera \.iunil e de a nsamblu , at ît în ceea ce pri veş te
insula dar ş i drumur ile de acces, ca lea feratft, oraş ul chi a r, a u
p revăz u t - cu toate 111 o difi că ri Ic irn p use - pils l ra rea ace lor
_j
17

r---- - - - -- ._____r---_ /
o o
Detaliu paviment
e leme nte ca re era u cu LoLul spec ifice Că lim ă neş tilor. Printre
acestea , \'C' rl1iul schit el e pc in s ul ă a form a l un ob iect iv ·a re a
co nce nLraL aLr n\ ia.
După une le dale, biserica schitului este o ctito ri e a lui
Neagoe Basa rab şi a Despinei Doam na , datînd din anul 1521.
Data cxac Lă a înteme ie rii acestui sc hit nu est e însă cunos-
c uLă , pe nt ru \'ă ed il'i ciul co ns Lruit în a nul 152 1 re prez intă în
realiLaLr o reface re. U nele documente atestă dt pe această
insul ă , între anii 1205 - l :HO , s- a r fi co nsL ruit o biserică pe ntru
schi t , lnzcsl rat <'U m oş ii în că clin limpul d om nitorului
Tiadu I (137 1- 1383) ş i Da n I (1383 - 138G) .
Între a nii 1475- 1188 es te di st ru să de arm a Lclc Lurceşt i
ş i u ng u reşL i .
În a nul 1500 csLc rdăc u tă de Radu ce l Ma rc apă rînd în
docum c nLrl c \Temii su b de numi rea d e Mă n ăst ir ea Ostrov ş i
c u un hram nou. După '.20 de an i este r eco n sL rui tă de Desp ina
Doa mn a , so \i a lui Neagoe Basa rab; nu se cun osc motivele
acesLri reconst.ruc \.ii .
După m oartea lui Neagoe Basarab, d oam na Despina se
că lu gă reşte a ic i. De asemenea , tot a ic i se Ya că lu gă ri , ceva
mai tîrz iu , ş i mama lui M ih ai Vitea zul.
DaLor i tă faptului că e ra e til.ori e domn ească, Mănăst irea
Ostrov a fos L î nzesLra Lă ş i d ă rui tă cu m oş ii de 111 u l\.i ci int re
marii vo ievozi . D e a ·eme nea, a fost v izitată de p e rso n a lităţ i
ş i ră l ăLo ri st răini , dintre ca re Paul de Alep i-a l ăsat o fru-
m oasri desc ri ere; aceasta d ove cl eştc că e ra socot i tă în vremea
respe c Livă ca unul din frumoas e le ş i repreze ntat ive le noastre
rnonum enLc din Tnrn Homâneasc[1.
Ca mai toaLe mănăsLiril c, a fost în con jur ată ele c hilii ca re,
în decursu l timpului , a u fost dărîmate. Dintre c hiliil e ce se
aJlau în jurul biseri cii , îna inte de începerea lu crăr il or, cele
mai vec hi era u cele a n ate p e l atu ra ele răsărit; co nstru ite din
bolova ni de piatră de rîu , avî nd co ntra for\,i pe latura de est .
Săpătur il e a rh eolog ice, exec uLaLe c u ocaz ia lu c r ă ril o r , au
scos la iveal [1 o se ri r ci l' z iduri , ca re a rată că latura ele nord
a in c inLr i e ra î n c hi să el e c hilii cu funcla\,ii pl)ternice; pe baza
săpăturil o r s-a id e nti fi cat şi locul in t r ăr ii în in ci ntă, intra re
ca re se afla tot pe z idul de no rd ş i se realiza prin a rca da unui
t urn , judecîncl clupă dim e ns iunile ş i forma z iduril or .
Const rui tă d in zidăr i e mixtă, bolovani de rîu in a lt erna n ţă
c u că răm id ă a rsă, pe un pl a n t rcl'l at, bise ri ca nu este de mari
dim e ns iuni . U n mi c pronaos, pc p e retele că rui a se a fl ă z u gră­
v i\,i Neagoe Basarab ş i D espina Doamna ţ inînd în mîini ,
biseri cu ţa, î n co njuraţ i de Teod os ie, fiul lor , ş i de Huxandra,
fiica cea mai mică. Naosu l este întregit de o turl ă ele mic i
dim ensiuni , cl ar care co n [e ră spaţ iului interi or m o num enta li-
tate cu toa Lă mod estia ci im e ns io năr ii.
18
http://patrimoniu.gov.ro
~
Co nst ru c ţi a actuală are un pridvor din lemn , dar care este
cu s igura n\:ă o variantă mai rece ntă ce a suferit multe modi-
fi căr i. Astfel , un releveu a l Cated rei de istoria arhitecturi i
din Ins Litutul de arhitectură îl re prezi ntă cu un pa ra pet din
lemn , deşi azi parapetul este clin zidărie de piatră rostuită.
Pictura vo ti vă de pe pe rete le de vest ne oferă o altă va ri a nL[1:
a ici prici voru I este fi gu ra t integra l din z idări e de că ră mid ă,
av înd c îtc două arce pe faţa de l e latera le ş i proba bil a lte Lrci
în faţada cu in tra rea.
Ipoteza , cc se em itea în pe ri oada pre m e rgătoa re înce pe rii
lu c răril o r după care pridvorul a r fi av ut o lă\.im e mai mare
dec ît pronaosul , curn dea ltfel se întîln eşte la o se ri e de a lte
monum e nte clin seco lul al XVI- iea ş i ca re a r fi exp li cat
în groşă ril e de z id ărie a fl ate pe z idurile latera le, nu s-a co nfir-
mat . ă p ftL uril e C' e s-au fă c u t cu ocaz ia lu c rărilor ele ridi ca re
nu a u desco perit fundaţii ca re să co nfirm e această ip oteză, în
zo na p rid vorului .
Pro iectul de a rhitect ur ă cc a fos t întocmit , bazîndu-se pe
av iz ul Co ns iliului Cul turii ş i Ed u caţi e i Socia liste, din 27
n oiembri e 1979, în ca re se cerea „salvarea Sr hitului Oslro11-
Clilimi'in eş li , a s t ăre (i ei şi a in cintei", p rec um ~ i pe elemente le
ge nera le a le planului de s istematiz a re a in s11lc• i, întocmit de
I. S.L.G.C. - şef de proiec t, ing. F lo rin T eod os iu , s Labilea :
a) incin ta cc va înconjura bi se ric u\.a ş i <'Ornpo ne nte le
aceste ia;
b) lu c răril e cc se , ·or exec uta pe ntru ridi ca rea bi se ri c u ţe i .
*
* *
a) Pl a nul de s ist cmaLizarc a l insul e i sta bil eşte o in c in tă
<·u dim e nsiuni le de lf9.00 x 55.00 m, diviz a tă în tr-o pr im ă
zo n ă el e punere în va loa re a m o num e nt ului şi o mi că curte
gospodă r ească în directă l egH ur ă cu stăre \. i a ş i im pusă el e
n eces i tăţ il e de ad ministra re ş i înt re ţinere a monumentului ;
după lu c ră ril e el e ridi ca re, m o num e ntul va fo los i cultului clar
~ i c ircuit ului Lu risti c ci in zo n ă , fi g urînd pe 1ista ob iect ivelo r
v izitabi le.
Proi ectu l prevede reface rea z id ului de in c intă cu o în ă l ţ. im e
de l.85 m, z id executat din pi at ră de rîu. Se accede în incintă
printr-o intrare l atera l ă dispusă pe latura de nord a incinte i,
conform spec ifi cului in t răr il or mănă st ireşti din prim a jum ă­
Late a .·ecolului a l XV I-iea, perrni\înd o im agine ele a nsamb lu
asupra m o num e nt ului . Se prev ede în proiect, el e asem enea,
refacerea stăreţ i e i pe a mpla sa m e nt ul actual , p ăst rîndu-s<'
caracte rul actua l a l a nsamb lului ş i înc hizîndu-sc asLfe l z idul
ce d ete rmin ă incinta gospo d ă r ească . SLă re~ i a a fost proiec tatr1
astfel încît să p oată servi în v iitor ş i ca o casă ele oaspeţ i ş i
de o dihnă. Pentru aceste funcţiuni sî nt prevăz u te , la primul
n ivel , p atru camere c u un g rup sa ni ta r. F rum osu l pridvor,
r,r
~t '
.~
~

i : ::i \.adn n ord, p r opu 11 v rc

+10 .W"

~~~~ ;;;;:~~~~ "SZ

o
.~
-

~
...
o D
"'•' """'
EL / VA-rzvt7t:
"
r D
~
"o o

ş
o
S0CJ...V DIN P/. .eoS7Vf7ZJ""

[~
*
1:a \ ncln su ci, propllil l' l'C

ori e nt.al căL rc nord - vederea (' Ca mai s p ec ta c uloa să - ,
est e, de a. eme nea, păsLrat. La niv elul Lere nului sînt proi ec-
tate d o u ă în căpe ri pentru perso na lul ce ar îngriji monumentul ,
o mi că sa l ă el e mese cu o mică bu cătărie atît pentru personal
cît ş i pentru eve nt ua lii oaspeţ. i . Interi orul va l'i re f ăc ut într-un
stil a cl ecvaL r egiunii , p ăs trînclu- se eleme nte le spec ifi ce î n pri-
v inţa mobilierului sau a altor elemente deco ra ti ve. Încălzi­
rea s-a pă strat cu sobe , d eş i prin planul ge nera l este proiec-
tat un sistem <le în că l z ire eu ea lorifer, a lim e nta L<l e la o ce nL ra l ă
ce s-ar construi pe in su l ă ş i ca re ar dese rvi toate const ru cţ iile;
neex istînd în să certitudinea rca li z[1rii acestuia , s-a păstrat
vec hiu 1 sistem care, î n caz u 1 montării ca loriferu lui, p oat e
deve ni pur decorativ, a vî nd în vedere frumoase le sobe co n-
stru ite deja în camere.
Sî nt reamplasate toate eleme ntele ex iste nte în in c in tă în
momentul în ceperii lu c răr il or - cîteva cru ci din piatră,
frumos sculpta te ş i c l o p ot ni ţa din lemn.

19

http://patrimoniu.gov.ro

L-:J_~~~~-· J
BL ~
PLAN PRIDVOR LA COTA !OOO
scara , , 20
b) P rin proi ccl sîn t propuse o seri e de îmbunătăţiri ale unor
finisa.i e - ('Um ar fi, de exemplu, refa cerea completă a ten-
c ui elil or exteri oa re , vă rui e lii , refacerea integrală a învelito-
rii ş i n ~arpantci. Panta caracteristi că a unei înve litori cu
ş i\.ă a fost p ăstrată, da r s-a optat pentru m ontarea unei înveli-
tori din tablă ca re , însă, printr-o seric de falsuri speciale, să
s ugereze o învelitoa re de şi\.ă. S-a ales această so luţie şi da to-
rită du ratei ma i mari de pă stra re în t imp a învelitorii meta-
li ce protejate printr-o p e li culă de vopsea cu o culoare adec-
vată , dar ~ i pentru că s-a co ns id erat greu dacă nu imposibil de
a se procura ş i\.ă de bună ca litat e care să ofere un minimum
de durată în timp. S-au prevă zut , de asemenea, şi lucrări de
revizuire şi înl ocuire a tîmplăriei ext eri oa re. Tot prin proiect
PROBLEME DE STRUCTURI IMPUSE DE LUCRĂRILE DE RIDICARE
A MONUMENTULUI OSTROV
Ridicarea schitului
de acest ge n
din insula Ostrov este a doua lu crare
exec uta tă în \.ara noastră. Prima a fost
ex ecutată în anul 1935 de căt re ing . Emil Prager ş i a avut
ca obiect biser ica din comuna Rebegeşti-Buftea ca re, intrînd
în perimetrul lacului de acumulare Buftea, a trebuit să fi e
ridicată cu 3,50 m. Astfel, t imp de aproape 50 de a ni , tema-
t ica ridi că rii sau a d ep l asă ril o r co n st rucţ:iilor a i eş it clin
preoc upăril e tehnicienilor n oştri. Dato ri tă acestui fapt, teh-
nologia ş i utilajele folosite, împrumutate de la alte ge nuri
de lu c rări , nu au m a rcat evolu\:ii sem nifi cative ; este de
semnalat fa ptul că nu s-au creat utilaje adecvate acestor genuri
de lu c rări care, ev ide nt , ar fi creat ş i t ehnologii noi.
Lucra rea de la Ostrov, ge nerată de crearea lacului de
ac umulare de la Că lim ă ne şt i, a redeschis acest ge n de lucrări,
20
http://patrimoniu.gov.ro
Bl Ai
.... ... ~ ... T"h...... „~ !;'~ -·
'°"" ~~m_„.~
J.
_[PLAN ;;:AR>< ,_:,_·- BJ::
scara 1: 20
s înt propuse lu c rări de co nservare, res taurare şi punere în
valoare a frumo aselor picturi murale brîn cove neşti. Actuala
frescă datează din anul 1752, după ins c ripţ:ia aflată pe pere-
tele proscomidiei .
1n ansamblu, proiectul de arhitectură rea lizat în Atelie-
rul de cercetare-proiectare al Institutului de arte plastice „N.
Grigorescu" (arh. Aurel T eodorescu, arh. Miruna Pupeza şi
t eh. arh. Paul Flica n), încadrîndu-se în prevederile planului
de sist ematiz are, p ăstrează ş i reia unele deta lii ş i elemente
spec ifice , cu inte nţi a de a ajuta la punerea în valoare a acestui
frum os a nsamblu a tît de ca racteristi c arhitectuiri noastre
de la începutul secolului a l XVI-iea.
ING. ELEODOU SĂFTOIU - - - - - -
în prezent în Bucureşt i fiind în e xecuţie deplasarea a două
monumente istorice şi de arhitectură ca re , la interval de un
an, nu izbutesc ni ci ele să aducă noută ţ i în rezolvarea ridi-
că rii pe verticală sau a controlului uniformităţii ridicării.
Cu s i g ura n\:ă că da că tematica ridi căr ii şi d ep lasă rii con-
strucţ:iilor se va menţ ine, vor apare ş i la noi t ehnol ogii şi
utilaje spec ial create, ajungîndu-se la performan\:e supe-
rioare clin acest punct de vedere, al timpului de lucru, consu-
mului de m a nop e ră ş i materiale, sau al preţului de cost.
ln principiu, tehnologia utili zată a constat în faz ele prin-
cipale, redate mai jos;
1. Lucrăr i de consolidare a structurii , mai reduse sau m a i
ample, în funcţ i e de starea co nstru cţ: i e i ş i co ncep\:ia proiec-
ta ntului:
 a) Sehitul Ostrov prezenta o zidărie de bolov a ni ele rîu
cu mortar foa rte slab din var, m ort a r degra dat de timp, în
spec ia l la exterior . În co n sec in\:ă, s-a curăţ.at exteri orul de
tencuia lă (cu excep \.i a frontului de la intrare ca re este pictat) ,
precum ş i rosturil e dintre bolova ni, pe o adîncime de 8- 15 cm.
După c ură\. irea ş i spă l a r ea rosturi lor, acestea s-au umplut cu
m ortar de var cu u şo r a daos de c im ent.
b) BoJ\.ile ş i eup olcle din b olovani de rîu el e asemenea
:;-au supraheto nat, cre îndu-se la niv elul naşter ii lor pe tot
co nturul zidăriei, o centură din b eto n armat.
c) În ş li\uri verti ca le, amenajate în zidă ri e, s-au turnat
stîlpi din beton ca elemente de legă t ură între centura supe-
rio a ră ş i grinda de funda\.i e .
ci) S-au z idil toate goluril e de ferestre, dar numai pe
gros imea de 15 cm a tocului pentru a feri pictura interioară
<lin nişele fe restrel or. S-a re nunţ:at la legarea structurii
printr-un eşa fodaj general din lemn sau la susţ:inerea bol-
ţ.il o r şi cup olelor printr-un cofrag, în dorinţa ca, în timpul
opcra\:iei de ridicare, să se p oată urmări , ş i la interior, com-
porta rea structurii.
2. Crearea la baza co n st ru c ţ:iei a unui tab li er puternic din
beto n armat de 85 cm în ă l ţ im e .
Tab lierul creat a co nstat dintr-o g rind ă p e rim et rală şi
două grinzi interi oare transversa le sub zidurile dintre pro-
naos ş i naos şi dint re naos şi altar. Plasa rea acestu ia sub
nivelul pard oselii inte rioare a anrt ca scop , d eş i :i în gre-
unat excc u\,ia , m ena jarea picturii interioare, deoarece amp la-
. . „„.~J...l.:.~IJ'
-w.n-:ro::r-
·<A~~--·.......,.,:
. „.-;:;;::;.-
--~
----
---•; _ ~
I fost întocmi t de in g . E l. SĂFTO I U, în ca drul Sectorului de
...l
D eta l iu s t'llp din
•OOO
pridvor, reco nst itu ire
http://patrimoniu.gov.ro
sarea deasupra pardose lii ar fi di strus pictura interio ară,
fără posibilită\,i de refacere, pc mai bine ele 1,00 m înă}\.im e .
Săpături l e executate pe ntru co nstituirea tab lieru lui au dus
la dezv elirea fund a \:i c i ex ist ente cc mi era dec ît de 60-80 cm,
astfel că s-au creat noi funda ţ ii din da le prefa bricate din
beton armat.
3. Betonarea a şa pte [unda\:ii din beto n a rm at, sub tab li-
erul infcrior, necesa re sprijinirii vinc iuril or hidrau li ce (pre-
se lor) utilizate la o p craţ.ia de ridicare.
4 . Opcra("ii de ridicare. După t recerea t impului necesar
întăririi betoa nelor , în ziu a de 11 au gust Hl81 s-a început
operaţia de ridi ca re . Ca utila je s-au fo los it 15 vinci uri hidra-
ulice tip UNIO-~atu Marc din care no uă de 200 tf ş i şase de
100 tf capacitate: Vi nc iuril c era u manev rate manual ş i indi-
vidu a l , fiind amp lasate cîtc două la fi eca re punct de ridi-
care, cu cxccpţ. i a a ltaru lui und e erau dispuse t rei prese. Cursa
pisto nului, fixată la 160 mm nu s-a putut rea li za p e şa ntier
dec ît de 120-130mm , ceea cc a îng reunat operaţia de ridi-
ca re . ln genera l, starea de deg radare avansată a vinciur ilor
a provocat dese stagnăr i a le o p eraţ i e i de rid icarc, nccesitî ncl
preze nta p ermanentă a unui m eca nic spec ia lizat în întrc-
\.increa lor.
Viteza de ridi ca re a cresc ut pc măsură ce se c îştiga în
expericn\:ă ş i echipa de şa nti er se roda în lu cru. Astfel, de la
10 cm /z i în prim ele zile, s-a ajuns ca în ultim ele zi le să se
ridice între 40 ş i 60 cm /zi.
Opcra\:ia de r idica re, la 4,83 m înă l \,imc, s-a terminat în
z iu a ele 9 septembrie Hl81 , din cele 30 zi le utilizînclu-se pentru
opcra\:ia de ridicare efect iv ă num a i 11 z il e, cu o m edic de
35 cm pc zi.
ln fond, t ehnolog ia de ridicare a fost destul de s implă:
la fi eca re punct de ridi ca re (în total 7 punct e) se lu cra eu
una din prese, pînă se ajungea la o ridi care ele 10- 11 cm;
în acest m oment, în ca pul pisto nului prese i nr. 2 se monta
un di sta nţi e r m etalic c ilindri c de 10 cm înă l ţime ş i se con-
Linua ridi ca rea încă 10 cm , dup ă care în capul prim ei prese
se m onta un a l t di sta nţ.i er de 20 cm înăl\jmc ş i , în sfîrşit,
după o ridi care de în că 10 cm , la presa nr. 2 se monta dis-
ta nţi erul de 30 cm înă l\im c, co nt inuîndu-sc ridi ca rea. În
felul acesta, se a ju ngca la o ridicare totală de 40 cm, după
care se scotea u , p c rînd , presele, în Jocul lormontîndu-sc da le
prefabri cate di11 helon armat ş i a poi rea şeza r ea preselor cu
10 cm m a i sus . Această op eraţ i e de montare a dalelor din
beton armat ş i reaşeza re a preselor reprezenta o p eraţ:ia cca
m a i greoa ie, ncccs it înd co nsum m arc de t imp şi de manoperă.
O a ltă difi culta te a co nstat în faptul că prin ridicarea cu
mai mult de 1,00 m - 1,20 m , presele de peste 200 kg ca ş i
dalele el e 130 - 140 kg nu mai pu tea u fi manevrate . Pentru
aceasta, pc măsură cc se ava nsa cu ridi ca rea în jurul construc-
ţ. ici , se crea o platformă de pămînt I ală de cca . 3-4 m, plat-
formă ec co nstituia noul ni\' el de lu cru , pentru o înălţim e
de în c ă 1,00 - 1,50 rn.
Proi ectul după ca re s-au realizat lu c r ă rile de ridicare a
proiect are a l Ministeru lui Edu caţie i şi lnvă ţămîntului.
5 . Verificarea uniformită\. ii ridi că ri i. P entru m e nţin erea
în bune condiţiuni a stru cturii portante, făr ă a se introdu ce
efo rturi i n i\.i a Ic peri cu Joase , a fost necesară o verif ica rc rigu-
roa să a uniform i tă\:i i ridi că rii. P cnlru aceasta, în dreptul
celor şapte vinciuri hidraulice, s-au fixat pc co nstru cţ ie rigle
gradate, iar două ni vele to pometrice urmărea u cu prec izie
el e 1 mm nive lul ridi că rii . Verificarea se f ăcea clin 10 în
10 mm , corcctîndu-se imed iat r ăm în cr il c în urmă sau ava n-
surile inere nte tipu lui de v inc iu ut ilizat. Ev ide nt că utilaje
proiectate în scopul a uto- ve rifi că rii ş i autoregl ării ar fi cli-
21
 ..
82

~I ,.I
I
~

~'
:„a

~I
~t

Secţi un e longitudinarn (scar a 1:50)

r;.· ~::~~ :.r •c:,: i;..p,_~. .

·:. '.:.'':"'=:. ~:;.~ · „_.

!" ' • • •• :><- • „~ l:'l-\." ._„.,.,

~"Wt'.> ... „_.... „ ...r . „ <J- •; :• "··'

:~.r.~~:·~:·:·~::~
~ „,,„ .....1 ..... ~ , ... ~"' ~„ -
>' ,·

'' · • • ' ~ 'f~ Î • •'I! I ..

„.

! ' /
I
' ~„1
I

~I
:2Jl
...; I
.i stJi
„~.·„-·'V"".„., I
;;.,...-.,..~~f" ...„ „_, • v.-. 'v

\, „ I
,.
I
I
'"""I

_J
I
n
î'
~~ '

:OSQ. I
;O OO'
i il
01 ~L ;,D OQ
.„ .! ~ - · -·· - 015
~------"-

Secţ iun e l o n g iluclin a l ii C - C Scc \i1111 c Lran s vc rs::ilti B - B Ser \iun c lrnn svc rsn 1:1 A - ,\
prici vo r pronaos sca r a l: :<U p rici vor scara J :20 pronaos scnrn 1:20

minat o ope ra\ ie ca re rămî n e, din pă ca Le , la ni,·e l me;;Le;;ugii- Trebuie re\inuL l'apLul imp orLa nL că aLîL proieetnnLul cîL
resc . Totuşi , prin m ăsur il e lua te, v e rifi l'ăr i la în cc puLul ~i Ler- ~i ex ecu ta ntul !$ i-au fă cut un titlu ci p o noa re din u re n~i sri
minarea lu crului , pornind ele ln repere fix(' amplasatl' în excc uLe acea s tă opera~ i c de sa lva re a monument.ului, f {tră
ex te ri orul constru c \.ic i, ridi carl'a ;\ decurs l'i'\ rf1 in c id e nte , a dcgracln cu nimi c pi c tura i11Lcr i o ~1ră. adoptînd so lu\ ii un eo ri
fin a lul oh[ inut fiind l'e l d orit. dil'ici l de aplicat , da r poLriviLe scopu l11i propu s.

/\ llSTH .\ CT

Th e seLLi11 g up o f lh e C:l li11 1i\ 11 q li poll'L' r stnl io 11 ilrou g hl alJu ul cn11s i- l'orce 111t·11t. works ('[lrrÎL'cl oul prior Lo lilli11 g Ll1 e l illk c liurc h lJ y '1. 8:1 111 ,
cl e rabl e c h a n ges i11 Lh e Ostrov is la ncl nn•n, \ ' il c l'a Cou11L y, ns Lhl' is lnncl (al n 11 avcra ge rnlt• o r :15 c111 clail y) , L11 t• seconcl nc hi e v c111l'1ll of Lhi s ki11rl i11
·11 ac1 Lo uncl cr go n 5 m cte rs ' liflin g of ils ge 11 p1·a l le ve i. no111n11 ia , ns \VL' ll as th e tn·h11o logy 1·mploy1•d i11 L11 c 11rni11 s la ges ol'
Th e firsl s ta ge o f t h c w o rk , which oc1·as io11"d a 1·011 c l11 s iw s how or st!· u ct ur c r c i11forcernl'nl.
pr ofcssio nnl c omp et c ncc anti 1· espo 11 s ibi l il y, wns cnrrie cl o ul ov c r 1080- •
Conrn rre nll y, dforls w c r c tlircclc d lnwnrd s Sl' Lli11 g up a s Lron g floori11 g
l !l81 ancl in c lud c cl th e sn l v ation o r n vn lu alJle 1T1011umc11l : lil e I illl e dn1reh
of th c O s trov h c nnita g<', n 111 011u m c 11l illu s lraliv e for Lii e <•11ti r L' c1" vl' lop - o f r e inforccd co11nd1: nl Lh c fo11nclaLion s of lh e co11s lrn c lion a11cl l owarcls
m c 11t o r a rc hil c clur c in 16Lh- l7Lh C!'nlmi cs Wal lac hi a. lh c co 11 r r c lio11 of s <•vc 11 roundnlio 11 s lw 11 cnth , w h ic h w c rc 11l'l:essnry l'or
ln n sc rics of Lhrc c sl11cli cs , th c aulhors r evca l Lh e hi slori!' n1lll arLisL ÎL: s upporLi11 g Lh c hydrn 11li1· wi11r L'S Ln l> c 1· 111ploye d la l L' I' 011 , cl urin g Lltc
valu c o f this b11 ildin g, pn·sc11 Li11 g lh t• nr c hil t•l'l11rc re sca rch l'S and Lh L' rl'i11 - ho ist i11 g .

22

http://patrimoniu.gov.ro
PICTURA MURALĂ A BISERICII DOMNEŞTI DIN CURTEA DE ARGEŞ
ÎN LUMINA NOILOR CERCETĂRI EFECTUATE ÎN TURLA NAOSULUI
-------------------------------":----~
[d ă t o ri a p rin H em e a ctitori e i de la A rgeş a primil or
C
Basara bi este un fa p t n că rui semnifi ca \i e nu a rost înd ea-
juns su blini a tă.
S in g ul a ră, în au ste ra sa [rumu sc \.e, ctito ri a ,· o i evo d a lă
p ăstrează pîn ă astăz i u ni cul a nsa mblul pi ctu ra l de a mpl ă
a n ve rgură , rod a l une i îna l te s piri l u n lil ă \. i a e poc ii pa leo loge,
înfl o rit ă p e p ă mîn t rom â nesc .
N um eroasele in ter ve n ţ ii petrecute d e-a lung ul t impului ,
<l e la re pi ctări a le a nsamblului la p a r\.ia le ş i improv iza te re-
pa ra\ ii , a u a runcat as upra pi cturii mura le a Biser ic ii Sf. N i-
-co lae d e la Cur tea d e A rge.5 o n edrea ptă umbră.
B isr ri ca d o mn ească a [ost un m onum ent iubit ca re, a l ăt u­
ra t fun r \i e i sa le cult ice, repreze n ta un s imbo l a l geneze i Ţă rii
H o m â n eşt i , a l în ceput uril or statului feud a l pc acest e m elea-
g u ri. G îndul pi os, înso \i t de ceea ce a m numi astăz i co n şt iin\;a
i sto ri că a id e nlită \:i i n aţ i o n a l e , a înlrc \.inu t, î n c iud a a mur-
g ului re lei din t îi cap i ta le a Tă rii H om â ncşti , d orin\.a ocrot irii
ş i reî nn oirii bise ri c ii YOievoda le d e la A rge~.
Aşa se fare că, văz u tă as t ă zi , biser ica d o mn ească poa r tă ,
m a i cu sea m ă în ceea ce pri veşte p ictu ra, pecetea m a i mul to r
epoc i . Aşa cum se s punea în „ Bul e tinul Comi s iunii Mo num en-
telor Isto ri ce", rea p ă ru t în 1!)23, d up ă a nii g re i a i răz b o iului ,
B ise ri ca sr. N ico lae de la Argeş cup rind e o a d evărată s in-
tezi:\ a l'\'O lu\i ei pi ctu r ii m edi eva le din Tara Rom â nească 1 .
D in pflcate nu c un oaşte m c u cer Li t ucline clecîL r esta u răr il e
începînd cu mijl oc ul seco lului a l XV III-iea ş i cele a le nrrn ă ­
Lo rului veac . Avem , însrt, c re din ţa că veri g i nec un osculc, a le
un or e poc i a n te ri oa re, vor îm plini im ag inea noasl r[t as up ra
înno iri lor s u fe ri Le d e bise ri ca Basara bi I or~.
Des fi g urate de r ep i c l ă ri , l'resce le b iser ic ii d om n eşt i a 11
pu lul primi ap rec ie r i pe c î l d e ero nate p c at îl de rad ica le,
·d e l'e lu l ce le i a lui G raba r : .„ „ au înd în vedere starea lor
m:lu alr'i n a n a li z ă a stilului pic turii de la A rg eş ni se par<'
j'lirlî obiect .":3 Este, aşa cu m a răta Mari a Mus icescu , o „nedrep -
tate deopotriu li ş liin/if'iclî .~ i arlisli cii", p ictu ra el e la A rgeş
păs lr î n cl u- ş i „ca /il ă (il e ca şi ualnarea inlrinsec!l - in actu ali-
lale."4 Adumbri te d e în l'i:\ţ i şarea h aot i că a resta ur ăr il or s ucce-
s ivr , cc poate p ă rea d esc u ra j a n tă pen t ru oc hiul ce rcetăto rului ,
1 .,Bu l c l i11ul C.om isiun i i l slori cf' " („BCM ! " ), anu I
l\ l onu111 ~ nte l o r
X - XV I , l !J l 7- 1()23, r:u.rlea /l o mr wasc ă din Arg eş , p. 172, stu d i u l lu i
l\'l ih ni l despr e Pic tura bis ericii dwrn cş t i din Curtea de Ar!Je.~.
~O a l en ti cs p cc ialii ar m ·.: r itn , î n nces ts ens, sF i11ţii zu griiv i(i pe p er l' -
\ i i de vc sl ş i n or ei , în stlnga Lnb l oul u i vo ti v, p lnă l a ce i do i sF in ţi mili -
Ln ri d i n scco lnl n i X I V- l en. cl in d r eapta r cr es lrei de pc lnln rn el e 11 or d.
Ne rnă r gi 11i 111 să scrn na l ă rn rnpl11I că , zugriivi \ i î n fr csc•'i , s 11 p r a p 1 1 ş i pic -
t urii cl in SL·co lt1l n i X I V- iea, cc apare ln l ncun c l c l ăsa t e v i z i bi l e ele r cs la-
urnrcn de ln l 11 cc pul11I seco l ulu i n i XX- i ea , :1cc 5Li sfinţ i 1111 sln t l r nla (. i n ic i
l n man iera vcnc11 1!1i a l X\1 11 ! - l ca, v i zib il ă ln g larur il r f er estre l or ş i l n
nccla5 i r egis tn1 a l sl'in(.il or i 'l pi c i oare , n ic i ln stl n gace l c trăsătu r i a l e lui
Pa 11 cl el c i11 1011, :rngr av ul el e la 1827, nclrn i i n k rv ~ 11\. i c o r cg-ls irn ln i m ccl iatn
aprop ier e , p c st ll pul de nor ei-v est.
a Mur i ri A na !Vl 11 siccsc11. Gr igor e Jo11 csc u , B iserica domnească din
Cur/ea de Argc.~. Ecl. Mer irl i:rnc , Bucul'C~L i . Hl7G , p. O.
~ Op . cit „ p . 21 .
http://patrimoniu.gov.ro
DA N J\U)J:IANU - - - - - -
fresce le d e la Biseri ca d o mn ească co n t inu ă să existe ca a n-
sa mblu coere n t, l ăs înd v iz ihilc discerne rii noast re a te n te in-
co ntesta bile ca lită \:i de st il ~ i te hni că pi ctu ra l ă.
Este t impul s ă în ce rcă rn o limpez ire din tr-un nou ung hi de
vedere, a cela a l resta u rato rului , a a nsa mblului pi ctura l din
c ti to ri a vo i evo d a l ă ele la A rgeş. In ves ti ga \.ia n oastră înse amn ă
pfttruncl erea în a clînc im ca m ate ri e i p ictu ra le, r ecompunerea
d atelor te hni ce ca re a u cl cte rm inat în[ ă \i şa rea act u a l ă a pi c-
tu rii mu ra le .
P o rnind de la rez ul tatele ca m pani e i de co nse r va re-resta u-
rare a a nului Ht8 1, ne , ·om m ă r g ini să preze ntă m îndeosebi
ansamblul frescelor din t urla naos ului , semnifi ca ti v p e n t ru
I rece rea prin v rem e a bise ri c ii d omn eşt i , acce nt m a jor pe nl ru
ca racte ri za rea pi cturii a p ă ru te la no i î n a l X I V- iea veac.
O preze nta re a stă rii d e co nser va re a pi cturil or mura le ele
la A rge~ impune rea mint irea t u t uro r acelor eve nim e n te ce
a u m a rcat ex i s te nţ a m o num e ntului.
Pic t ura seco lului al X I V- iea s-a d esăv îrş i t la A rgeş p r in
1n în a uno r zu grav i cu îna l t m eşteş u g. Do i dint re ei a u lu c rat
în a l ta r ~ i naos, un a l t re il ea es le a u to rul pro naos ului. S-a
vo rb it, î n că de la prim ele ce rcetă ri , d e un meşte r grec ş i
a l tul s ud-s lav, proba bil s îrb .5 Tot at ît d e m ul t p oate fi accep-
tată însă ş i opini a lui Laza rev ca re s u sţ in ea că în chip ev id ent
„echip a 1/r> pi elari care a lucrai la Cur/ea de A rgeş w prindea a/îl
artisti sîrbi in uil ati cîl si arlisti /o('[l /i ." 6
P rob lem a acc;1sta, 'a clet~ rmină rii meşteril o r , mer i tă o
a n a li ză amp l ă ~ i minu\. i oasă , cu at îl m a i m u l t cu c ît ce i d o i
m eşteri care a u z u g r ăv i t a lta rul ş i naos ul se dife r e n ţ i ază ev i-
d e n t, ca d o u ă pe rso n a li tă\:i p u te rni ce, s upunîndu- ş i stiluril e
u ni tă \ ii a nsarn b lu I u i. î n p rosco midi e, a l ătura rea celo r do i
m eşte ri se c i teşte în chip el e-a dreptul d em onstrativ. Iera rhul
din pa r Lea de s ud -est a abs ide i , î n d reapta intră rii clin a l ta r
în prosrornicli c, poate Ii co ns iderat proto tip a l unuia clin meş­
t.r ri , în v reme ce u rm ăto ru 1 icra rh , din slî nga ferest rei a fl a te
î n ax ul abs id e i , re prez in tă p rototipul celui el e-a l d oilea m eş ­
ler. I ntre ce i d oi ierarhi se poale , cu uşurin\.ă, obse rva r eli eful
îmbin [1r ii „g iornatelor", urmîn d apo i difere n ţ i er ile stilistice
ş i el e m a ni e ră p i ctura l ă. Chipul iera rhului din d rea p ta intră rii
cli n a lLar î n p roscomidi e este porni t de la o p rop l asm ă brun ă,
m ode lati:\ cu to nu r i ele va r , f in difcre n\.iate, m en\inînd sp iri-
l ua la înlunec im e a chipului din ca re răsa r acce ntele lumi-
noase. A l ăt u ratul iera rh , ap ar \ i nî nd ce luil a l t m eşte r , prim eşte
lu m in a e hi pului pc o p rop l asmă b run- verzu ie, acoperi tă m a i
ge ne ro: cn to nul d e va r a l că rnii , :1 pli ca t· ma i p ictu ra l , estom-
" \'. Dr:lg h icl'a1 1u . C11 rtea domrwa sccl din 1l rge.~ . No te is torice ş i arlieo-
/ogice, p. 7G, l n „BCM l " d in 1ll2:l. Î n m onog r afi a citată a Mari ei A nn
M u si ·cscu şi a lui Gri gore l onescu se sp 1111c doa r cii „S-a a/'irma l , n u {clră
l/re{J tate, cli ea cs lc ope ra a ce l pu fi 11 doi arii.i ii ... " (p . 75), f ără n se încerca
p r ec i za r ea npn r t cncn (.c i ce l or do i m eşte ri.
" V i cl or Lnzn r cv, Istoria pic tur ii /Ji:aalin e, Ecl . Merid iane, 1 980,
vol. 111 , p. 78 .
23
pînd co nturele şi diminuîncl astfe l rolul a bstract al lini ei.
S-ar putea ana li za , de asemenea, de către spec i a li şt i diferen-
ţe l e paleografice din texte le fila cte relor. Dar punctul ce l mai
pronun\.at cl ei im itator a 1 ce lor doi m eşte ri este spo nta na scri-
itură a orna me ntu lui de deasupra ierarhil or, unde disc ontinui-
tatea apare c ît se poate de lim pede. ([ig. 1).
Ce i doi m eş te ri se întîlnesc, de asem enea , în turla naosului
unde, cu ega le for\:e, a u z u grăv it o impres ionantă ş i monumen-
ta l ă ga leri e ele Jiguri a le proorocilor , comparab il ă, c redem,
cu cele mai frumoase reali z ă ri din a r ta biza ntin ă a veacului
a l X IV-iea (Jig. 2) . Chi ar în ac('s t stad iu a l lu c ră ril or de restau-
rare , a l ătu rare a, de pildă , a portretului proorocului Ieremi a
de cel a l lui Avacuson sub lini ază prezen\:a celor doi m e şteri,
fără a putea spune că unul clin e i era doar s implu m e şte şugar.
Pe bunri dreptate s-a arătat c ă p ictura c titoriei vo ievodale
de la Argeş a se rvit ca mode l peste Yea curi. P înă la împ linirea
unui ed ifi cator studiu consacrat rezona ni·e i frescelor de la
Argeş în p ic tura romfinească a seco lelor ce' i-au urmat, argu-
mentul de incontestabilă limpez im e îl reprez in tă ca ietul de
modele a l lui Rad u zugravnl. 7 Lu i i se alri bui c resta urarea,
de la mijlocul veacului a l XV III-i ea, a picturii murale de la
b ise ri ca domneas că din A rgeş 8 . Dacă printr-o aprofund ată
ana liz ă se va argum enta c ă ac este i resta urăr i îi apa rţin e
deopotrivă zu grăv i rea scenelor clin v i a ~a Sfintei Fi lofte ia, ele
pe stîlpul de nord-est , atun c i, a l ăt ur i de Hadu va fi lu crat
Ili e , zugrav ul a că rui sem n ătu r ă am id entificat-o pe zidul
bisericii zugrăvite î n scena „Cînd a11 venit patriarhul ru Radu
Negrn Vo evod , fâ(' înd rug<lciuni, au ridi('(l t sfint ele moasle a/I>
sfint ei Filo{Lei ." 11 (l'i g. 0). , de sa h" are a monum entelor noastre,1 0 ce l care, opunîndu-sc
7 T c odorn Vo in c sc u . U n ca i l'i de m o.!c / c de 11i e/11ni m cdi eva/â r omti -
n ca sc ă , î n „Pa g ini d e v ec h e arli\ ro11 1:î 11 c as c:1'" . I 11 . Bu c 11r c şti, l!J7'1·, ş i ,
el e a seme n ea , mono g raf ia l?adn 7.1117r<11)// / , a piirnL>t in Ecl. !\Tc r idian c , 1978.
8 „BCM I" , l!J17- l!l23 , p. :i5, l8 l , 185 ş i T eodora Voin cscu i11 Ju cră ­
J'il e c itate, c u o a n a li ză a s ce n e lor ş i fi g urilor de s l'in \ i copiaLe ele Hacl u
Z u g ra ':,ul dup ă fr es ce le d e la Argeş .
u Jn stud iul c itnt al T eod or e i Vo in cscu. d in /> agini de 1Jcchc ar/ li
române a scă, fr cscc]c d e p c s Ulpul d e norcl-vcs L n i nnosului , re pre zc ntind
sce ne di n via\ a Sf in t e i 1: ilofLc in , se aLr ibui c, p c nLru p rirna dală , lui
lli c , a că rui se mnătură nuLoarea a v:1z uL-o „ s c r i să c u vops e a a l bă p c sce na
Mi los Lcniilor s finL c i F il oft e ia " . N u arn r c gă s iL a ce as t ă s c mnăLur:i. Zu g ra -
vu l Ili c csLc presupus a fi .Ilic cl in T e iu ş , wgra v bin e c unosc uL în zona
nimn icul u i î n j nrul a nului 1800 . i\ li se parc, ins:'\, t:i î nLrc p i ·Lura s U l-
pu lu i d e n ord- esL ş i cca a tlmplei sau a g lafur il or l' c res l.rc lor e x i st~1 o mult
prea mar c apropi e re s Lili s ti cr1 p c nLru a plasa pieLura c u sce n e cl i11 v ia\.a
sfi n t e i F il oft e ia î n tr-o epo cii aLiL d e d e pă rL al:1 dl' rc sLaurarl'a cl in vea cul
a l X VI 11- lca .
http://patrimoniu.gov.ro
La 1827, o nouă restaurare a c operă ş i mai m ult ansamb lul
Ycacu lui a l X I V-iea, prin mî na zu gravului Pandeleimo n.
(F ig. 5) Iscă litu ra sa, „Pandeleimon zogra{ 182 '7", de la baza
Lurlei , sub fereastra de s ud10 , a fost re d escop e ri tă de noi sub un
st rat de t empera verele , prov enind din vrem ea res ta ură rii con-
duse de pictorul Norocea . (F ig . 4)
Aşa cum arăta co laborato rul lui , pictorul Miha i I , „:ugrau u l
ce a acoperit vechile {rescuti, la 1827 , deş i simp lu ml'Ş il'ş uga r ,
f'i e din c wwa:~ t e rea valorii vechilor picturi a cl1u tat si1 piistrez1'
int ac te chipurile apostolilor şi al lui J.T[. ş i mai ales capelele
lor, f'ăcfnd giiurile pentru prinderea tencuielilor mai pe aW turi .'
(A utorul se referă la pilda spă l ă rii picioarelor de pe peret e le
est ic a l naosului , sub bolta ele sucl-est.) 11
La în ceputu l seco lului a l XX-iea, după op inia ac el ui aşi
Miha il , o mică parte din fres ca secolului a l X IV- iea se a fl a
suh te ncui elil e unei noi picturi, „Cea mai mare parte, însii,
era acop eri.Ui cu două straiuri de zugrăveli fileul e 11na la r/50,
alt a la 1827." 12 (Fig. 6) Acestora li se pot a d ă u ga „ re luşa re a
urîlii a picturilor lui Pantelimon , mai ales în zonele inferioare,
.~i pc unde era s tri ca t ă , în co lori de apa." 13 ş i repictarea parpairl ,
în ulei , se pare tot în zo na registrului sfinţ il o r în pi c ioare ,
datîncl din a nul 1847 .1 4
Resta urări i începute în l!JlG de către p ictoru l Norocea ,
a jutat de pictorii Mih a il ş i T codo reseu, i-a revenit mi s iunea
de a scoate la lumin ă frescele seco lului a l X IV-iea, el e a le
conserva ş i restaura . R esta ura rea picturii a [ost c uprin să în
amp la lucrare de res ta ura re a arhitect ur.ii biseric ii , condusă
de Gr igo re Ce rchez , lumin oasa figură a începuturilor muncii
cu tem eini cie co ncep\ ie i fran ceze împămîntenite de către
L ecomte du Noiiy (d u pă aC' csta din urmă monumentul resta urat
io „BCM I", 1!J23 , p . !J5, .Jurn a lul Ju cr:fri lur r cda c La L el e ciil r c arh iLec-
Lul l a n cov ic i. Es Lc pre zc nLaLii , el e ase m e n ea, o l' oto g rafit:-m a rLor :1 sc mn:J -
tu rii lui Pancl c le imon (p. :J8) .
JJ lh ide m, p. 18!! .
1 2 Ibi dem , p. 187 .
ia lbiclc m, p . 38- 110 .
1•1 I b id e m , p . 187 .
i r. C itcva noi dat e el e ar hi \'i\ i11 lcgrtL uri't cu ace ste inc cpulu r i ş i r cs-
L:rnrnrea fl e la Ar geş au fo s t pub l icat e î n articol ul nos tru cli n „ 11 cv ista:
~luz ec l or .~ i i\ l o nnm c nl c l or" , scria i\ lonurn c nt c istorice ş i d e arti\ ", N r. l /
l!l81, p. G2.
1. Prosco m idi e . Ic rn r h i - 1 nă rLuri ­
s incl ex i s te nţa a d o i m eş te r i cc au
c x ecuLn L vech ea pi c tură u B ise -
ri cii clomn cs Li de la Curtea el e
Ar geş. ·

:1. SU lpul cit• norei - •sL n i 11[10S11l11 i .
l k Ln liu din scc u n aducerii 1110:1 ş­
i l' l or sfint e i Filofl ci:i, cu Sl'm 11:'1-
l11 ra zu gr avu lui Ili e.
devenea O co pi e a cecu ,.a fi fos L cî nd Ya) , l" onnulca1.[1 !;i i ap li l'ă
princ ipii cc ş i - a11 dovc diL pc rc niLu Lea: „. ..sir cons1•n1 rliidirrn
as tfel cum am g<lsil-o conso lidînd-o ,~ i si1 o res /a11rl':, oducind-n
pe cîl se poale în forma pe care o avusese la în lemeiere, inliilurind
toate pnrf ile adause {li ră pricepere." 16
Din nefericire, în ciuda in co nLes tabilului mer it de a fi readu s
în cea mai marc par Lc la lumin ă p icLu ra veacului a l XIV- lea,
de a o fi sa lva t , cu procedee le el a lun e i, rcsL:n1rar a rea li za t ă
el e Norocea a crcaL Lerenul unor noi co nfu z ii , punî ncl în m od
conLracli cloriu în p ri co l conse rv area în să~ i a pi cturii pc ca re
a cl a l- o la iv ea l ă. E roarea 111 ctodo logid 1 se a fl ă form ul a tă
10 C:r. Ccr chl'Z , Hcs l rwra r ea l ii~cricii /J oni11 cş l i . .. B C ~ l
l. Turl:1 11 :111s1 1l11i , rr:1 g111,·11L di11
r l'gis ll'lll fi ricll'lor . l ' roornl'ii [011 :1
ş i Osil' .
l' hi a r în sLudiul pi e Lorului 1\Ii lw il. Hderindu-Sl' la „cn111p l<>-
tr'i rill'„ pielurii , a ulor11l araLă că ,,au au1111loqiul c1'1 pl'1s lrecm'1
unitatea a11sr1111h/11/11i ş i ol arm oniei genera le; in opo::i(i e Cil celcl-
lall mod de res tau rare, mai ,~ ti i n(if'ic ş i 11! clinti spiril es te de a nu
se cn111p leta piclura in loc urile unde lipseş t e, decil cu lon neu/rn
general ş i unif'orm." 17 (Fi g . 7)
Vom în\ clc gc co nscc in\.clc :lC'CSLui mod de inlcg rnrc a lacu-
11 clor s lra lului I icLura l prezc nlînd rez ultate le lu c ră ril o r el e
res t:rn ra rc în ·epulc în acest a n în Lurl a naos ului.
L i o s upe rfi c ia lfLprivire, Lurla nao ·ului p ă rea a se prczenla
ca unul clin ce le ma i bin e ronscrvale p ă r\i a le bise ri c ii dom-
1" 101:1, p. 8 1 t? I. Mihai l , op . cil. , p. 180.
25
http://patrimoniu.gov.ro

5. Bo lta ele norei a naos 11 !11 i, zo nii
r e pi c tată
în seco lu l a l X IX- Jcn .
n eşt i, în[ă\j ş îndu- ş i
cu limpez im e nda osuril e . (F ig . 8) P a nto-
cratorul ş i proorocii N a um ş i Ili e au fos t complet renova \;i ,
după cum o spune Mih a il. În rest , „zece dintre cei doisprezece
profeji s-au găs it bine pâslrafi sub str aturile de var ş i rnlori'',
am int ind de „anticele statui g r eceş ti ş i romCU).e." 18
O s u cc intă privi re asup ra d egra dăr i lor s u~feri te în trecut
de t ur la m onum e ntului s ublini ază o concli(:ie de-a dreptul a la r-
m a ntă , amcni n~încl a deseo ri cu prăbu ş i rea z iclă ri e i. Î n 1882,
după o lun gă p e ri oa d ă în care bise ri ca s-a aflat li psită ele în g ri-
j ire, zguduită de cutremure, devas tată ele incendii , a u fost
semna lat e prim ele fi ' uri a le turlei. 19 Sa l vată pentru un timp
ele sp rijinirile exccu Late sub îndrum area lui L ecomte du N oily,
t urla se prezenta, împreun ă cu toa tă biseri ca , în sta re j a lni că .
1s Jb ielcm., p. 17 8.
19 Gr . C ·r c hez, op. cil„ p. 77 .
26
http://patrimoniu.gov.ro
4. Se11111i\tura zugra v ului Pan el c-
Je imo n , r c el cscop e rită sub fe r eas-
tra ele s ud a turl e i.
O sem n a lează rap or t.ul cli n 1902 a l a rhitectului Gabr iclescu:
„ Tumul pan/ocrnlorului criipal în /oale sensurile, b o lţil e slii-
hite, bu că (idintr-însa am eninjâ sii cadli . S tî/pii interiori cari
s u s ţin bol(ile ş i lumul cr ăpa (i ş i în couoia(i, pe lol corpul bise-
ri cii se orld crlip r'Uu ri de sus pînli j os ." 20 Lu cruri im ilare r e-
m a rc ă G ri go re Cerc hez cl esn iincl s tarea el e con er va re a bise-
r ic ii î na inte el e r est aurare. Sînt semn a late dezag regarea ş i
di sloca rea b o l ţ il o r dator ită infil tra pil or, c r ăpături ale arcu-
ri lor pr in c ip a le de la t urlă ş i a le b ol ~i l a r , prăb u ş iri a le cheii
arcuril or pc p or \:iu ni de aproa pe 1 m , c răpăt uri a le z id ă ri e i
la ex teri or. În ceea ce pri veş te turla, se a rată că avea „o parte
cu to/111 di s l oc ală ş i turla cu cupola ei nu se me nţin ea u decîl
qr a(ie schele/ului puterni c f'licul ca proptire de elitre răp osa tul
arhitec t Lrcomle."2 1
20 \I. Dră ghi cea nu , op. cit „ p. ~O.
21 Gr. Ccl'chcz, op. c il . , p. 79 .

7 . Dc l n l iu , p c JJC l'l 'Ll·l c· ci r vcs L
n i n aos11l11 i, sce n a „ h 1g ii î 11
Eg ipL ", cu r cp icL::i r ca t•xcc ula Lil
de N oroccn.
O desc ri ere din Hi iuni e Hl11 a Lul'l r i, a l'l n t ă î n .lurn nlul
lu c ră ril o r
redac ta t de că ire a rhit ectul Ian(· O\' ic i, ne spun e c ă
.,f,ungimea laturilor acestei /urle nu es /1' e.rncUi , ci oaria::ii între
JO ş i 20 cm , ace asta di n cauza /o siirii inlreg11/11 i co /ar al turlei
de la jumrlla tea ei în jos, inspre direc(i1111ile sud .~ i n o rd. " 2 ~
Cup ola est e rn e n!. i o nată î ntr- o bun ă st a re de co nserva rr. Dc -
nltfel , ma i mu lt e fot ografii- ma rtor ~ i rele\' ee le exeruLa Le cu
pri lejul res ta urării î n tă r esc cele spuse . Ma i mulL cl ec ît a tîl. ,
se ob servă. o clislocn re cu răsuc ir î n a x a p ă r\ ii up ri oa rc a
tur le i, cupr in z înd a rcele firid elor ş i cup ola.
O asem enea sta re a a rhitccLurii nu putea pe rmiLe o bun i.\
co nservare a p i ·Lu 1·il or mural e, aşa cum , dea ltfel. acclea ~ i
/'otogrn l'ii-m ar lor o dovedesc . (Fig . 0)
2" A ri i. l ::i 11covici , .Ju rn n l11I l11 cr ilri lor „, l:lC~ ll ", 101:1, p . 05.
http://patrimoniu.gov.ro
G. l .ac 1111 ă nLcs L1 11 cl cx isLe11( u s111J
r cpic Ln r ca d i n veac ul n i X I X - iea
a 1.rn l (ii d e 11 ord u 11 :10sului a
1111 c i pid11ri ma i vec h i .
Cut remurul de la LJ ma rLi e l \)77 a reac t.u a li za t· ,·ec hi degra-
d ă ri , înl ă Lurînd uncie Lc ncui cli el e re p a ra ţ i r da Lorate res La u-
r ă rii din l\)J( ). S-a pu s clin nou prohl ern n co n so li d ă ri l o r , ia r
examina r a înd ea proa pe a tu rl e i a cv id e n\i at a mplele cl es prin-
cl r ri a le suport11lui pi c Lu rii mur ~ll c , î nd eosebi in zo na cup olei
pa ntoc rato rului ş i a rn lote lor [iricl e lor . (Pi g. 10) În a c e l a ş i
I im p , ceea cr el e· la cl i s ta n\ ă p ă r e a un a nsa mblu coere nt ş i
bine p ăs L r n l „ co nfo rm a p reC' icri i lui Mih a il , ni s-a reve lat,
la i nvrs Li ga ţ ia a ll' n L ă ca un cl cru ta nl. amcs tec de rep i ctă ri ,
dcs (i g u rînd ~ i l'a l ·ifi cîncl d eop o Lr i vă veC'h ca pi c Lură a Basa-
ra bi lor , ca ş i rece ntele refac eri cl aLornte lui P an cl cle im on .
(F ig . 11 )
Lu nă ri l c 11 oas l re a11 că p ăLa L , aşa d a r , o dub l ă mi s i11 ne:
acera de a r ă s p un de î n m od urge nt n eces i tăţ il o r de co nso li dare
a p icturi lor mu rale, î n ca drul nnui p lan m a i amp lu p riv ind
monum e ntul î n în treg ul lu i, precum ş i dr a r egăs i a d evăraLa
27
în l' ă \i şa r e ş i în l in elcr(' ~1 pirl11rii clin seco l11I a l \:. IV-i ea u in hao-
sul repictăr il o r .
Co n so li dări l e prin l raLa rea l ~irn n e l o r rn morlar ele va r ş i
in j cc L ări cu enze in a l de enle i11 a u cuprin s m a Lc ri a le şi p ro-
cccl er [olos iLe c u surc t'~ el e rcsln uratori i noştri ş i că rnra l irnpu l
lr dov ccl e!j le cf ic ic n(a.
S11rpr iza un o1· ample drsp rin cle ri - pes le ~a i zcc i la sută clin
s u pra[a\ft - am an1L-o la pantocra t orul lui Pand c leirn o n ,
s u p rapu s, aşa c um am remarcat d e la p ri mele exam in ă ri ,
un ei t.e 11 cui c li de t ip Ycc- hi , bogală în ,·a r , a rm ată c u pai e
Loratc , clcveni l5, însă, fri a bil ă claLor iL5 infilLra \ii lor. Am
p r esupu s, ·1n ('ă ele la în ccpuL, că prczcn~a accs le i te ncui e li ar
rnărLur i s i ex i s Le n ţ .a un e i mai ,·ce hi pi cturi , n ec un osc ută pîn ă
ac um.
P rim e le so ndaj e, în zo na el e nord- 's l a Pa ntoc rato rnlui ,
prof it înd de mi c il e l;ic un e ex isLe nle, nu au du s la ni c i un
rczu lta l , ia r LexLu l lui M ih a il co nfirm a acesl lu c ru: „Din pic-
/ur ile fâ("li/ e alunei de }Jante lim on s-au Uisu l , cu pril~jul recentei
re. ·Law·r/ri acdea unde allii 11iclurâ mai ueche 1111 se găse a dede-
su blul lor ; la cup ola turlei : pan lotrrtlorul ş i ce lele îngereş ti ;
la ce le palm /Joi (i mari . .. ". 2 3
D in prud e n\.ă ne-am rn ă rginil la a face co n so li dă ri par~i­
~ le î n prol'11n z irn e, u rm ă rind num a i o bun[1 a nco ra re a c upole i.
In para le l , am inj\i at 11n amp lu s istem de so nd a je, m e nit a
sLa bi li s iLua\ ia re pi c Lăril o r pc a nsa mblu l t url e i, p rec um ş i
so l11!iil e opt im e el e c ură\ irc a stra t11lui pi c l1w1 I. (F ig . 12)
S-a u cl"cclua l , î n rase le prec is dcmarcale , co nsemnalc pe re le-
veu, d o u ăzec i ~ i op L ele so ndaj e de c ură\ irc 24 ş i c inc i:pr czecc
so nd a je strat igi-a fi ce. Ac es tora li s-a u adăugal o p era~ iunil e
n eaşLe pLaLe, ce au rnod i[i caL a nve rg ura î nsăş i a lu c ră ril o r
noasLre cl in ca lota Lur le i.
Ecl ificînclu-n c :os upra rn elo de i d e c ur ă \. ir e· ..;.1 Panloc raloru-
lui ele la 1827, am î nce pui î n m oci s is lcm at ic înl ă turar ea selec-
t ivi\ a d ep un e ril o r d e i mp uri tă\, i . 2 " E ra u c,· ide nte re pi ctă ril e
2:1 I. ,\li l1 a il, o/J. rit .. p. 185 .
24 cas c lă d e so nrlnj a l'usl î111pi'1r\ ilă in Lrc i set:Loare, corcsp u nzi ncl
fiecare un e i m e tode dil' c rilc el e ură pr e. U n pri111 Les t a fos t ele c ură\. ire
cxc1usiv m eca nicii, cu g11111 c .,de r mat ina ", clupă o pr ea l ab il ă clcspnlfuirc
c11 p c ns u1e moi. O a llă m c loclă a ros L prin Lampona re c u apă s i mp l ă.
/\ Lr e ia m el oclă a rosl cu ajuLoru l un e i so l u~ ii d e 10 % a lcoo l. S-a î nce r-
cat, de ascmcncn , co111 1J i11arca c uri:iţir ii m ecan ice t: ll cca p c bază ele apă
sa u a l coo l. Jzol a L, s-n !n ec reat î nl ătma r ea unor r e p i ctă ri c u o pastă oH i-
nutil d in car boxim c ti lccl ulo z:'\ ~ i bi car bo nat ci t: socli 11 .
25 Cu ră~ ir c sc l cc Li vă c u g um e „de rmatina " ş i so lu ~ i c 10 % a lcoo l.
28
http://patrimoniu.gov.ro
al secr.o p es te frescă , prove nind fi e ele la orig ini , clupă o prac-
t i că d es fo l os ilă, fie el e la repara \.ii recen te, culmi nî nd cu rep ic-
Lăr il e î n tempera clin l impn l lu i N orocea, a dLror n eg lij e n tă
încălca re a margini lor lac une lor, într- o pi c Lura liLa lc el e gusl
îndo ielni c, trădează o cu tolul aprox im at i vă înţe l egere a vechi i
p icturi . Cu răţ i rea a p us în ev icl e n\.ă incompalibil it a tea repa-
ra~i il o r clin 19 16 cu pictura ele la 1827. Nu num a i că se cv i clen~ia
o s u pă rătoare clif e rc n\.ă c romat i că, clar se putea con tata modu l
cu Lotu l n eco 1 ·es punzăto r în care fu ses ră LrnLaLc o pa r te clin
lac un e, cu g ips , mai a les în Lr- o zo nă a m e nin\. ntă d es ele infil-
Lra \.ii. Au apărut lac une Lratate astfel ş i ele o nebănu i tă în-
t inde re, curn este aceea ca re cup rinde o parte clin inscrippa
PanLocrntorului , clin fund a l , clin au reo la ş i c hipul lui Hristos .
(l~ i g. 13) Am h otăr ît înl ăt ura rea t uturor aces tor r eparaţ ii,
ceea cc a dus la descope rirea m e nită a schimb a a n ve rg u ra in-
terven~ie i n oas tre .
S ub Pa ntocratoru l ele la 1827 a m dat la i vea l ă, prin d ega-
ja rea lacunelor , păr ţ i din vec hiul pantoc rator, a juns pînă la
noi din veacu 1 a l X I V-lea . (F ig . 14) Putem des lu ş i în aceste frag-
m e nte o pa rle clin insc rip~ia în limb ă s l avă a Pantocratoru lui,
po rţi1111i clin veş mintel e M in tu itoru lui , o m i că p a r te din
fa\a lui, foa rte degra d ată în zona ce ntral ă a ca lole i . M ic i
a lte so nd a je, în pun cte el e inj ecta re, ne permit să s p erăm în
ext in derea ,·ec hii pi c luri pc aproape în treaga s uprafaţă a
P a ntoc rato rului. Ş i d acă acceptă m ceea cc s ub lini a Mihai l ,
a n11m c că Pa ncl e le im o n , pc n t r11 a s uprap un e o n o uă te n c ui a l ă,
8. Vede r e sp r e Lur la n:10sului ,
'I na i ntca cxt i ndcr ii sche lei pe ntru
lu cr:'\ri l l~ din eamp::uti a anu lui
1981.
a oco li l tu lov it11r il e d e c ioca n clela li ilc imp or ta n te a le p ic-
tu rii cl in veac ul a l X l \'-l ca, p u tem spera în buna pă:Lrare a
fi gurii P a ntoc rato rului. 2 6
Înmă nunc hind d a le le aceste i neaşteptate d escop e riri cu
('C lc clin re. Lui t url e i , bazîndu-ne p e rezu l tate le ana li zel or
c[cclna Le de că lr e ing ine ru l chimist Ion Istuclor , s întem în
s itua\.ia d e a prczenla o pr im ă im ag ine, s in tet i că, a pictur il or
111urn le din lurla naos ului.
P ic Lura veacului a l X I V- iea a supravie\~ui t a proa pe în în-
1rcg im e, ::; ubzistî ncl chi a r acol o unde se cred ea pierdută, cum
est e cazu l Pantocratorului . Vechea pi ctură ex istă, el e ase-
menea, acol o u nd e rep i ctăr il e au desfigurat-o , înccp încl cu imi-
26 Pantocratoru l clin veac ul a l X LV-l ea parc - tlin datele pc ca r e l e
a vem - a fi aşezat invers fn\:ă ci ce l cl in secol ul n i X IX- i ea, c u n llc
c 11v i11tc, c u cn pul către răsă ri L .
'fl. 1: 0Lo g rar ic- 111a1·Lor pr czc 11Li11cl
·situat ia cx i stc nl:1 i11 zo n a el e
d cas11pra rc r cs lrc i el e n orei a Lur -
l c i , in a inlc el e r cs ln11rar cn di11
l Ql G.
ta·\ ia ele m a rmur ă din zo na in l'crioar[t a l'iricl e lor . pîn ă la un c ie
din chipuril e proornc il or. D in pă ca Lr , Norocea nu ne-a l ăsa t
o doc um e nLa \.ic edifi catoare asupra a nsa mblului pi ctura l în a inte
d e re La urarc ş i nici pri viLoa rc la in terve n ţ ia sa . O l'oLogra l'i e
m a rtor 27 trădează faptu l că a inter venit în mod a rb itra r ,
a dăugîncl chi ar de La lii inex is tente în vechea pi c tură sa u în
cea a lui P a ndeleim on. Este cazul orn am e nt ului în tem pera
ele deasu pra firid e lor. Sondajele n oastre, îndeosebi ce l de dea-
sup ra fe restre i el e n orei , ev i de n ţ i a z ă · itu a \ ia r ea l ă, dina intea
intcrv e n\;ie i lui Norocea : ex i s te n~ a ş i a unui alt orn a m e nt,
apa r\jnîncl proba bil e poc ii lui P a ncl ele im o n, sub care es te
21 „1:3CM ! " , 1.02J, p. 08.
http://patrimoniu.gov.ro
10. J\ ccc :1 ~ i zo nii, de cll' as u prn
rcr csl r c i ele norei , l na in tca inlc r -
vcnp ei 11 oas lrc clin anul 1080.
pos ibi l a se gas 1 1n v iilor urm e a le orn a me ntului clin se-
co lul a l XIV-iea. (F ig . 11 )
Pi c tura vcaru lui a l X I V- iea se poate u şor recuno aşte în
primu l rîn cl dup ă s up ortul co ns is te nt de var , armat cu pl eavă
ş i pa ic Locale, după o o n sta n tă tra cli~i c biz a nt in ă, aşternut
î n g ro: imi va ri ab ile ce a.Ling în ca lo ta Pantocratorului o~t
centim e Lr i. Ten cuia la aceasta a fost a„ Le rnută în două straturi ,
cv id c n~i atc în ca l o Lă prin des pri nder ile apărute în t im p . Stra-
Lul p ictural, pc lîn gă ob i ~nuiţii pi g m enţi ocru ga lben, ocru
roşu , pă mîn t ve rd e, roş u cin a bru , neg ru de că rbune, cuprinde
acel p igm en t ccli fi ca Lor pentru datarea pi ctur ii : la pis-lazuli.
P rezenta lui , pr in a na l izele inginerului chimist Ion Istudor ,
co nfirm ată în veşmî ntul Pantocra toru lui , descoperit sub p ic-
29
 .. ·slre i tl c-
i ~ de d ens· u IclJ rupu
l l. .,1. 01" •::t -f e 1recco
. 11 sl1. -_

c1111 cl ur ~ 1 :
·ci a n nos 11 l111„ •f ed11nrcn so11
L1111 ~ :.i .n
noi. „. I frn g m c 11L
Se obsc rYH u11 'Lel e r c-
d :1'. jt1lu1. . ::tnlC ll Lt1! ncope
' r1
cl 111 o111 . . Noroec:1 .
pi. c· L·11· ca 1111

') t
1I OJJl' l'll\ Î-
1~ . 1 lll rn"
111
·]' I 1111p1
•" in c „-c 1 Î l' l' a 1 •111 Locrn °-
·
1,
el. e cve
'111 I• oi r clin 111.1,
acu I n 1 •:\.I X - lcn.
rillu

1
.
L1ll' ll I ci III L11rla
„
11no-
St·
l ' an l ocrn curi'i \ir1 1. . ·
l :i. , Lii11p11 1 . \i e i r 11
s11 lui _11 1 i·11„ri11ik r e puia
ob se l'\a li . " nureo l c·1.
i. p sos. l I Î ll ZOll:l '

30

http://patrimoniu.gov.ro
15 . D egnjarca Pn11lucrator11l 11i di11
v eac ul a l X I V- i ea ti c urm ' Ic prc-
pnra \ k i u11 r i n :p i cLi\ri l lrz ii .
tura lui P a nclcleim on , înlătură ori ce urm ă de îndoial ă în l' Ce a
cc priveşte datarea lui în veacu l a l XIV-i ea .
Vechea pi ctură a calole i a primit , îna intea frcs:::e i lui Pa n-
deleim on , o refa ce re al secco, clin ca re a m pulul de lu ) i. urme,
dup ă înlă turarea re para~iil or cu ipsos . Un t o n neg ru a [os l
aş ternut peste a lb astrul lap is-laz uli , iar inscrip\,ia a fos l re-
sc ris ă, clupă apli ca rea unei s11b\iri prepara\ii. (Fi g . 15) Ce le
cîteva litere care a u rămas din această reface re, atît dl am
putut s urprinde în porţiunea de insc rip\,ie dega jată , a u J'o ·t
at ent decalcate . (Fig. 16)
Pictura seco lului a l XIX-lea î ş i co nl'inn1.I preze n ~a, î n
primul rîncl , prin semnătura ş i da la lui Paocleleimon , aco-
perite în chip aparent in explicab il el e Norocea . Insc rip\.ia se
afl ă într-o zonă de modificare , contemporană resta urării el e
la 1827, a deschid erii ferestrelor t urlei. O um piu tură el e z idări e ,
se mn a lată ş i în jurnalul lu crăr il o r clin 1911, 28 a modifi cat
forma ş i mărimea glafuri lor. ondaj ele noas tre, el e la b aza
ferestre i de sud , au pus în cvide n!,ă form a c i ori g in a ră , pre-
cum ş i tencui a la ce o acoperea. Dacă insc rip\.ia de Ia 1827,
după cum am ma i arătat, a fost aşte rnută al secco, pe o prepa-
ra~ie n eî ng rijită, ia r Pantocratorul , ca ~i a lle p ă r \,i clin b ise-
ri că, re fă c ut în f'resco-secco, pe un sup ort el e var ş i cîl \:i, înseam -
2s /\ rit. l ancov i c i, op. cil ., p. U5.
http://patrimoniu.gov.ro
n ă c:ă Pa nd elcirnon a lu crnt în tehni c: i clife1·ite de la o zo nă !a
a l ta , fapt cc va lrcbui a na li zat. în v iil or c.: u mai multă ate n ţ i e.
P c l î ng ă dale le s lil is li cc , lr hni ca pi clurii clin ca lota turlei ,
precum ş i pigmrn\ii fo los j\.i, de la ocruri la a lb ast rul ele small,,
rrprcz in tă în c1.I un exemplu despre ce ea cc au îns emna l la no i
r<"o uril e tîrz ii a le a rlc i medi eva le de lracli~i c bizantină .
În a intea res l '.1 ură rii lui Norocea au mai ex istat, se parc,
inle rv c nţii a mple asupra sLralu lui p icLura l , din moment ce
mîn a zugra vului a pulut ajunge pîn ă în turla bisericii. Orna-
me ntul scos la i vea l ă el e s ub rcpi c larea lui N orocea , deasupra
ferestre i de nord , prez inlf'1 urm e ev idente el e ret uş , aşa cum se
poale observa la b a nda ro ş i e cc s e p a ră ornamentul de deasupra
firid elor el e cel dintre ::i rce.
Restau rarea clin 191G a s fîr ~ il pr in a introduce noi şi re-
g re tabil e rep i ctă ri în cîm pu l fresce i. Un sem n ele întreb are
asupra d ată rii diferite lor r e pi ctă ri a le ca lote i îl reprezintă
s up orturile foarte diferi le pe ca re a Io -t ::ip li cată culoarea (gips,
va r ş i g ips , sa u va r cu ada os el e cî lp ş i ni sip, sa u o subţire pre-
paraţie ele v ar pe un m orta r boaat în nis ip). Este li mpede că
s-a interv e nit al secco peste ton uri în frescă ale I autocratoru lui
de la 1827. Repictarea unor stele a le fundalului în a lb de zinc ,
s pre deoseb ire de albul ele var utilizat în origina l , folosirea
pigmenţi lor albastru ulLramarin ş i a lb astru organic, precum
ş i fo los i rea p entru verele n u nci com bina ţ ii de albastru organic,
31

Fig. l 7. Dccnlcu I i nsc ri PI il' i s11 IJ-
li 11 i nză s11 prnpuncrcn un or ·li lt• n "
onu ga lben , neg ru de d\ rbun e ş i pu\in oc rn r oşu. t oa te împing
datarea acest.or reface ri în epoc i r ccc nl.c ş i , înd eosr bi , în t impul
inl.erv e n ~ i e i lui Norocea.
Aşa c um a r ez ultat din so nd a je le noas lre, în acord c u ceea
cc· se dis tinge p e vec hil e fotog ra fii. Norocea a re pictat m as i,·
c hi p urile prooroc il or , m odifi cî nd c hiar detalii ra racle riz atoa rc
al e fi z.io nomiil o r , ca în caz ul pro oroc ului lona , ce p ă rea, la
p rim a Yecl e rc, intact. U neor i , prin rPpa ra tiile c u m o rt a r a k
fornrilor pro\' oca lc d e disloca rea p ă r\ ii superioa n:• a turle i s-a u
acope ri t por\iuni clin pi ctura seco lului a l X I V- iea. p roducî n-
clu-sc, a p oi , prin repicta re , o fa ls ifi(' a re a im ag inii . Aşa es te
caz ul proorocului E li se i. sa u a l lui Va ruh. A u l'os l„ de asc nw-
nca , r epi ctate fundaluril e, o pnrte din \' e~ minLc, insn ip\iile
c u num ele prooroc il or, s-a u aco perit, prin Lot.a la lo r rep ic LarP,
fr<igmente le ce m a i ex ista u , L o tuşi , clin ,·ec hea rep1'l,zr nl a re a
CERCETĂRI DE LABORATOR EFECTUATE ASUPRA PICTURII MURALE
DIN TURLA BISERICII DOMNEŞTI DE LA CURTEA DE
m pozant m o num e nt cil' a rhil ec tur[i , B ise ric a domuc[lsc·{i
I Sf. Nico lae clin Curtea el e Argq r cp rrz inlă unul clin ce k
d o u ă m o nurn c nle din Ta ra Homf1ncas('ă ce ll} <lÎ pi\strează s u-
pral'e!·e imp o rLa nLe el e p icturfi mu ra l ă clin src·o lul a l X I V-ka ,
de factu r ă b i zantină.
Ca racte ri zată prin îna lt e ca liLă~i a rti s tice. pil' Lura 111 ura l[1
a B iseri c ii cl omn e~t i de la Argeş a suferit în decu rs ul timpului
num eroase iutcrv c n ~ ii el e rrs ta urarc , ca re i-au pri r inui t d e na-
tu r ă ri ş i d esf i gură ri , m ai a les în zn nrlc m a i n iln l'l'abi le ale
m on urn en Lu lui î n ceea ce pri, ·c~ Lc ac \iun ea fa cl.o ril u r di s Lru C"-
t i \'i , ca in te mpe r iile, sr ism c lc e le. U na cl in aces te zo ne. re ·
co ns titui e dea ltfe l ob iect ul c e rccLăr il or de ln h oralo r p reze nLa Le
în cele ce u rmează, este Lu rl a naos ului . Acest ob iec t i\' , fi s u-
rat ş i reparat de n e num ăra t e ori , co n(i11 e s up ra l'c\c imp o rLan tl·
32
http://patrimoniu.gov.ro
1: ig. 1G. l lclnl i u cl i11 fra g111 c nlu l'
de p i ct ur ă clin sec. X I V . D esco-
p eriri i11 ca l oln L11rl c i 11 nus 11lui .
lm ng in ca cuprind e o po r!.iun c·
din insc ripli n panlocrnloru l u i c u
rda cc ri cl i11lr - o cpoc:1 u ll l'l'io a ră .
-- --
proo ro<: il o r Na um ş i Ili c. l ~ep i c lînd . deas upra firid e lo r , un o r-
na m e nt de , ·ec he tradi(i c bizantină , acoper ind insc rip\.ia d e·
la 1827 a zu gnw ului Pandele im o n , rc pi c tînd necli[e re n\i nt
mari por(iu11i ale tu rl e i, Norocea a înce rcat, p oa le, să r edea
c u t o t dinadins ul ca racte rul uni tar , autentic a l a nsamb lului
t url e i , aco pe rind vocea t impului .
Hca la e xiste n\ ă a pi c turii wacu lui a l X I V-iea, ev id e n\. iată
de a nsa mblul sondnjc lo r noastre , prec um ~i de a<:e lc c hipuri
re la ti,· intacte, c um s înL ce le al e prooroc ilor Ieremi a, Isa ia,
Ioan sa u Os ie , precum ş i pe rspecti va reîntregirii ansamb lului
prin scoa te rea la i vea l ă a \'echi ului P a n tocrator, semn ifi cat iv
de ja prin în să~ i prezc n ~a fr ag m e n t ului d e in sc rip ţ i e s l avo nă ,
ne îndrcpl ă ( csc să c red em în reve la rea la Biseri ca d o mn ească
clin A rgeş. î n turla na os ului , a un e ia din ceh• mai expres i vi:
gn le rii el e po rtre te a le ep oc ii pa lc o logc .
ARGEŞ
I N (I, 10/\N ISTUDOB
el e p i ct ură ce neces iLa u o inl e rw n\i e foa rte ur ge n tă de conser-
, .a rp ~ i res La u ra re.
Co nfo rm m e todo log ic i d l' resLa u ra rr şt iin(i fică a p ictu rilo r
murale , es te n ecesară cercetarea lo r în \'eclerea c un oa~ Le rii
i n te rw n ~ ii lor a n l e ri oa re el e rrsta u ra re, în sco pu 1 cle i imi tăr i i
zo ne lo r or ig in a le ş i stucliNca în co n sec inţ ă a m ăsu rilor d e
sa l\'are ş i a du cere la lu m in ă el a ces tora .
D es(' hi drrca ş a n L i e rul u i a Lua ! dr restau ra re a co nstituit
un bun pri le j ele s tudi ere a p icturil o r s ub toate asprete le, in-
r lu s iv ce l lehno log ic.
A na li ze le de la bornlo r e fectuate as u pra probe lo r pre levate
clin dife ri te loe uri din turla naosu lui (f ig. 1), ca ş i ob se r vaţ iil e
directe . a u a\' uL drept sco p cl e lirni tarca zo ne lor de p i ctură
o ri g inal ă ~ i e Lupizarra cl i,·e1·se lo r in tervenţii ulte ri oa r e as u-
pra aces Le ia .
 C un oaş Lrrc a m a Le ri a le lo r el e pi ciură d e epocă folosite la
acest monument ne-a [ost pril e juită ş i el e lu crăril e d e elabora re
n „R epe rtoriului pi c tu r il o r mural e din n. omf1nia" . Cercetarea
din ace la ş i pun c L de ved er e a pi c turil o r din tu rl a nao ·ului a
con[irm at unitatea m ate ri a l ă a acesto ra, p ermj\.înd t otoclalrt
prec iza rea neînd o i e lni că a s uprafe ţ e l o r cu pi c Lură o ri g in a ră .
Se consta tă , astfe l , că pi ctura or i g in a r ă a monum e ntului
est e rea li zată p c o te n c uială unitară compozi\.ional , p e toa tă
gros im ea c i , d e la z id pîn ă la s Lralul de c ul oa r e, ş i es te a l că ­
tuită din va r ş i pai e Loca le ( l'ig . 2 , probele nr . l , 2, 4, G, 7,
28). Această te n c ui a l ă co nst itui e el e fapt - clupă e rmini a lui
Di oni s ie din Fur na - Lc ncui a la el e bază („a rri cc io" î n Le rmi-
nolog ia acL11 a lr1), pc care se suprapunea prep a ra\.ia propriu-
z i să ele frescă, a lcătuită clin Yar ş i cî ili (i ntonaco). La Bise ri ca
d omn easc ă el e la Argeş, ca dea l t fel la mulLe a lte m o num e nte
d e epocă (Coz ia , Vodi\a) , t e ncui a la d e va r ş i c îl\i lip seş Le ,
pi c tura fiind cxcc uL ată - dup ă cum s-a nrătaL mai sus -
num a i pc o te n cuial ă clin \"ar ş i pai e . Accastft s implifi ca re a
proced eului se răs[rî n ge asup ra a p cc t.ului pi cturii , obse rv în-
elu-se el es tul d e des urm e le pai e lor pe s uprafaţa pi ctată. Această
te n c uială se întîln cş te peste tot, inc lLts i,· în turl a naosului,
şi ca racteriz e az ă pi c Lura o ri g in ară a monum entului.
1n i nterw n \ i ilr u lt.e ri oare de r es tau rare s-au folos it a 1te
tipuri el e prepara\ ie de pi ctură. AsLfc l, pa nLocraLorul o ri g ina l
n fost acoperi t cu o prepara\.ie din var şi cî l~i g roasă el e 6 mm F i g. J:. Hel ew 11\ Panlonnlo rnl11i cli n L11rla 11n os 11\ui c 11 prc ze nln ren p11n c-
(at ribui tă lui Pand e lc im on , 1827) , pe ca r e s-a pictat în frescă Lr lor dv p r e il' var e.
a lt pantoc ra Lor . Ace l aşi t ip d e ten c ui a l ă apa r e ş i în a!Le păr\: i
clin turlă (fig. 3, probel e nr . 3, 8 , 13).
În a lte inLc rve n\ii apa r , ca pre para \.ii nle p e retelui , ten-
cuieli din m orLnr de g ips (proba nr. 26), var ş i g ips (p robe le 2
nr. 29, 30) sau morLar va r-ni s ip , pes te ca re s-a aplicat u11 g let
3
de vn r de cca 1 mm g ros im e (proba nr . 9), culorile fiind apli-
cate al secco.
Ca o c aracLeri sti c ă a pi cturilor mura le din seco lul al
XIV-len apare folosirea pigmentului a lbast ru lapis-Jazuli.
Datorită pre \.ului prea ridi cat, a ces t pigment a fost î nl oc uiL
în pi ctura murală - începînel din seco lul urm ător - c u al\.i
pigmen!.i ca azuritul sn u sma l\:ul.
Pigmentul lap is-l az uli apa re ş i la Biserica domn ească de
la Argeş , inclusiv în turla na osului , fiind aplicaL pe un strat .c-, . _· / .. , . ..
·"" , ..
neg ru ele că rbun e de lemn (fig. 1, probel e nr. 1, 2, 28). În re- ,,._'
\
sta urările ulteri oa re, e l a fost înl oc uit cu albastru sm a l\ (pig-
/ - \ '-
~'· \
m ent artifi c ial - : ili cat de potas iu ş i coba lt), aşa clupă l'Um ' . ""'(;
" {" , I
apare pe panloc ratorul pictat d e Pand ele irnon (fig. 2, prohele
nr. 10 , 11, 13) , sa u p e registrul de înge ri (proba nr. 20) .
' --:.. ·~

/
·-.._ '
-" .'

Folosirea a l to r pi g m e nţi a lb aşt ri , ca albastru a rti[i c ia l ·,•, '·. ~ ,~ 'I

ele cupru (probe le nr . 10 , 11) sa u a lba st ru o rga ni c (probe le -.....:.... , . ; I - I '·
nr. 19, 20, 21). ap li ca ţ.i al secta pe ntru întărirea cul orilor
rxistente, apar\ ine restaurărilor u!Le ri oa re, clin seco lele X IX
Fi g. 2. P r obi\ pr cl c vab\ din \"ragm c nl11\ de P nnlocralor, pr esupus a \'i clin
ş i XX .
scco \11\ a l XIV - \(•fl , dc seo pc rit î n Lurl a na os11\11i . Veş m î nl n lb as lru.
Pigm e nLul a lh fo los it în fresc ă a fos L albul d e va r , ce a- 1. i\ lb as lrn lapi s- la zuli , 25µ: 2 . Neg ru de că rbun e d e le mn , 75\.L; :! , rnLo -
pare aLît în pi ctura din seco lul a l X IV-i ea (la ste le le de pe naco, var/ pa ic.
rondul a lbastru , probele nr. 23 , 28), cît şi .În interve npa în
frescă a lui Pandeleimon (stele, proba nr. 13). Alte restaurări
au folosit fi e albul de var (proba nr . 9), fi e albul de z inc, pig-
ment cc a pare, el e exemplu , în sLe lele albe npli cate pe pnnto-
2 3 4
crato rul pi cta L de Pandeleimon, în curs ul une i restaurări
ul ter ioa re (proba nr . 15) .
ln ceea ce pri\" eŞLe ce il a l\:i pigmenp , sem nal ărn preze n\.a
în pictura din secolul a l X IV-iea a negrului de că rbune d e lemn
la fonduri sa u în am estec cu a 1ţ i pigmenţ.i (probele 1, 7 , 13),
a oc rurilor ga lbe n (proba nr. 4) ş i roşu (probe le nr. 5, G) la
v eş minte ş i la faşe, a r oşu lui c inab ru ş i a verdelui el e păm în t
la chip (proba nr. 7). D ealtfel la realizaren chipului se remarcă
prezen\:a unor pi g m e n\:i caracteristic i „prop la sm ei" desc rise /
'n

în erminii şi folosite mult în pi ctura fres ce lor. I / ' '

li : ·- 6
În restaurarea lui Pancl eleimon din 1827 a u fost folosj\:i :· '> •.• , ··,/ '
ace i aş i pigm en\.i d esc ri ş i mai s us . În plus, mai apare a ic i un
roşu d e minium de plumb , folosit la hli curi pe veşmînt (proba
.I _,
nr. 16).
Culoarea verde ce apare în unele inte rvcn!.ii mai Urzii, I
.„
„, .. ,•'
la fonduri (probe le nr. 24 , 27) sau verdele o li v clin r epi ctn- ' '. '.
)
rea chipului Sf. Zaharia, cul ori a plicate al secco, sînt rea lizate -.y
din nmestecul pigmenţilor a lbastru organic ş i ocru ga lbe n.
Fig. 3. Pantocratorul scco lulu i a l X IX-iea. Pre levar e dintr-o stea a funda-
lului. 1. Alb d e var ; 2. Albastru s mal\: ; 3 . Negru d e că rbun e de lemn ;
Jo. lntonn co, var/ci l\ i.

http://patrimoniu.gov.ro
 2 3 ~- 5 2 3 L~

"",<
,-
„.:„ :. . .
.
I "" i
:I
I

7 ~. ' <1 .• .„·

'-._I ,
. . './
·.~· \ /
/
\
I /'

' /
.·:.„·.:.·.,.· . u / . . 1, . I .

-:~i. .~ -~~- ~
'<...

-- ~ ;}. :
I ; , ·. · ·
-·\ -'.: I
„ ';:!. .:
~ . "'-..· -/ -
.. · .,\'
/
-.. - .I
. / (_ I O · / I
'
6 . . l\

\ _ .-
.# .·: ·: ,. I

'
Fi g . 'l. Pigment a l bastru din zon a feres tre i de sud. 1. Alb as tru or ga ni c J•i g . 5. Firidă suci-est, Sf . Varuh . Vc ş mînt roşu. 1. Ocru roşu, 10µ; 2.
( repictare) ; 2. E fl or esce nţ e; 3. Ve rd e a r g il ă: 'Î. N egru de că rbun e; 5 . Into- Eflorcscc n\:c , CaCO , 25µ ; 3 . Ocrn , 50µ ; 4 . Intona co, Yar/ pai e.
n aco.

Supusă unor inril tra~ ii de apă în dccur.; ul timpului, unele r ep i ctă rilor n eco r es punzătoare .
zo ne din pictura mu ra l ă a turlei naosului - în s pec ial în jurul *
ferestrelor - s-a acope rit cu un Yoal mai s ub ţ ire sa u ma i gros, * *
translucid , de efl oresce nţe (să ruri migrate la s uprafa\.ă) , ca re Cercetarea, cu ajutorul mijloacelor tehnice, a picturilor
esto mp ea ză într- o oareca re m ăs ură cul oarea r ea l ă . Unele in- murale din turla naosului Biseri cii d omn eşti de la Argeş,
te rve n\:ii de restaurare a u în ce rca t să co rec teze aspec tul deza- co roborată cu obser vaţ iil e directe, precum ş i sondajele strati-
grea bi 1 a l acestui fenom e n, prin sup rap unerea unor culori grafice şi alLe probe efectuate de restauratori , au clarificat
peste eJl oresce n\ e, în unele cazuri sc himbînd chia r cul oarea problema d e limitării zonelor originare de pi c tură ş i a dife-
o ri g in a l ă (probele nr. 19 , 28 bis ; fi g. 4, 5) . O ce rce tare a te ntă ritelor etape de interve nţ.i e asupra ei, fă c înd pos ibile restaura-
va treb ui înlre prin să pe ntru înl ătura rea e fl orescenţe l o r şi a rea ~ i punerea în va loa re a picturi lor din seco lul al XIV-l ea.

/\ llSTB/\ CT

Th e res torator·s dir ec t rc111arks ns wc !! ns Lhe L·c h11it: a l a11alyscs ancl gavc th e p oss ib ilily ol' accurate ly traci 11 g th e a reas of ori ginal painti11 g ancl
laboratory t csts or tlw wnll p n inlin g fr o111 Lh e nave stccple of Cmtca el e of di slin gu ish in g th c stagcs of su bs cqu cnt inter vc nti on, th ercby r en- clcrin g
Ar geş Prin cc ly CJ111rch , fo11ncl r cl by th c Basarnb ruli11 g fa mil y in \Va ll ac hi a, poss ib le th e rcs toration a ncl hi ghlilin g of va lu ab lc 14U1 cc ntury painting.

PĂSTRAREA OPTIMĂ A PATRIMONIULUI DE MONUMENTE DE PIATRĂ

I

IlEilMAN FABINI

r atură m o d ernă
Curiocaz
ca
ia întocmirii proi ectu lui de restau rare pentru Bise-
clin Neag ră Bra şov ,
ne-am co nfruntat cu problem e O d eosebită atenţ i e
(laser, ultrasu net , izotopi ra dioactivi ele.) .
est e aco rd ată studi erii factor ilor nociv i
re i eş ite dintr-un dom eniu cu ca re a m avut, în a nii prec e d e nţ i , cauzaţi de polua rea aerului în centrele aglom erate . P e şa nti ­
conta cte mai mu lt spora di ce ş i anume ace la al resta u rări i erul de restaurare al catedra lei clin K oln , am avut posib il i-
m onum entelor de piatră. Cu prilejul unei că l'ă torii cl'ectuate tatea să studiez etapele de lucru ale resta u ră rii acestui
în vara a nului 1981, în timpu l căreia am vizitat mo num e nte monum ent , după cum alte monum ente de piatră v izitate
de p i atră din R. S . C e hoslova c ă , H. D . Germ a n ă , R. F . Ger- ne-au facilitat cuno aşte rea unei experi enţe bogate , înd eosebi
mania, Ola nda ş i Austr ia, am cunoscut ş i discutat î ndeaproape .î n probleme legate de restaura rea p ietrei.
diverse problem e teh ni ce lega te el e acest t ip de monumente în cele ce urmează vo i încerca, pe baza procedeelor ap li-
cu specia l işt i care, t imp de zeci de ani , sînt p re ocupa ţ i să cnte la monum ente d in ţara n oa s tră ş i a observa\oiilor culese ,
gă seasc ă so lu ţii optime de conservare , prote jare şi reîntre- cu ocazia călători e i docum e ntare m e nţ i ona te, privind t ehno-
gire a s ub sta n ţe i orig inare păstra te . L a Institutul Zollern logi a s p ec ifi c ă opt i miz ă rii acestor tipuri de monumente , s ă
de la D ortrnuncl din R . F . Germa nia , care se ocupă de s tu- sc hiţez ca drul problemelor care se pun în l egătură cu resta u-
d ierea efect elor m ecliu lu i asupra piet rei natura le în emisfera rarea m onum entelor el e pi atră . Principalele ca uze care d uc
ele nord, a vînd staţ ii pi lot în întreaga E uropă şi în Statele la degradarea pi etrei pot fi grupa te în trei categori i: fiz ice,
Unite, am v izitat laboratoarele ins titutului dotate cu apa- chimi ce ş i biologice . Factorii fi zici sî nt dc term ina \:i în parte

34

http://patrimoniu.gov.ro

de sc himb ă ril e de t e mp e r at ură. Prin repeta la în că l z ire ~i
răc ire a m a teri a lului pi et ros se produ c pres iuni ca re du c la
c ră p a re a lui . Ace l aş i efect îl poa te av ea ş i a pa pă t run să în
l'isuri sa u pori ca re, prin în gh eţa r e, î ş i .m ă reşte vo lumul cu
pînă la 9%, cxc rc itîncl , la o Lemp c ra tură de -22°, pres iuni
a jung încl pîn ă la 2 11 5 kg/cm 2 • A lt efect al apei , ca re du ce bi
degra darea pi etre i, este s p ă l a rea li a nt ului , l eg ală în ge nera l
ş i d e tran s f o rm ăr i chimi ce . N u trebui e s ubaprec ia t efec lul
produ s de v înt, ma i ales cînd s înt an t renat e mici pa rti cul e
de praf , ac ~i o nînd asupra piet re i ca un sa bla j.
~-= D egra darea c himică a f ec tea z ă stru ctura m a teri a lului .
P rin diz olv area un or minera le în a p ă, dar m a i a les în so lu\.ii
ac id e sau a lca lin e, rezultat e clin poluarea ae rului cu C0 2 ,
S0 2 , N0 2 ş i alte le, procesul de er oz iune a pi etrei este mulL
acce lerat. Aceas ta est e ex plica \.ia unui fenom e n d eseo ri
observat la catedra le clin vestul E u ro pe i unde, t imp de (j0()
el e a ni , pi atra s-a p ă s t ra t în co ncli~ii exce le nte; î n ul t im ii
80 ele a ni în s ă d egra d ă ril e au du s la di s p a riţi a în prop o r ţ.ie de
60-80% a substa n\:ei ori g inare .
Degra d a rea bi o l og i că es te pr o du să el e pla nte ş i mieroor ga -
nisme, ca re fae orific ii în suprafa\.a p ietrei , ac \.io nînd în
multe ca zuri co ncomi te nt cu d egra darea c himi că . De me n-
i.ionat a ici ş i efectul des Lru cLi v al ră d ăc inil or p la nte lor.
Nu vo i int ra în a m ă nunlc as upra ca uzelor care du c la
degra da rea pi etre i , totu ş i t rebui e m e n\.io nat c ă aceasta este
în mare m ăs ură d e p e nd e n tă el e ec hilibrul hid rostatic al
111 onum entu lui. e poate afirm a că ma joritatea ci istru geri lor
suferite el e m onum entele de piatr ă se dat o rea z ă efecte lor ape i
a junse în co ntac t cu zid ăr i a prin aco p eri ş uri nceta n!)e, cu
păr ţ i proemine nte a le co nstru cţ, i e i , se cl a lor ea z ă a poi lipse i
pa ntelor de scurgere, p ăt rund erii a pe i prin fi suri ş i poro zi-
tate, prin ca pilarit ate ş i co nd e ns, prin st ro pirea c auz at ă de
circula\:ie, sa u un or burla ne defect e . Ştiu t fiind că apa es lc
illii7,'li cul principa l a l pi clre i, se cere ca, în a in te el e ori ce
m ăs uri d e co nse rvare-resta urare, să se s ludi eze tem eini c Loa le
as pectele legate d e înd epărt a r ea ei de pe m onum ent .
în l egătmă cu procedeele ap li cate pi e lre i se pot di st in ge
t re i direc \ ii ca re urm ă resc c ură ţirea, eo nso lid a rca sau re-
întregirea s ubs la n\ e i ori g ina re . Îna inte de fi xa rea unui co neept
de rcs la urarc es le n ecesa ră studi erea p ro pri etă ţil o r fi z ice ~ i
1 S. L 11 ck ul, 1~· i 11 Sc /11 1c/ /l es lgerii l zw· Pril f'ung des l/csis len:vcrhal/ cns
min era lischer naus lo(/'e gegcniiber L u/'lnersc hm 11l: 1111ge11 , in „ De 11tsc hl!
l\: u11 sl u nei D c11lrnrn lp fl cgc'", l!l7:3.
http://patrimoniu.gov.ro
I' ig . 1. P or l a lul p rin c ip al a l pa-
l alulu i B r11 kc 11 th a l. 1780- 1782
c him ir c a Ic p ieLrC' i. prin ('a re se urm ă resc s lab ilirea um id i tă \.ii
probe i lu a te, co n\inulul cir să ruri so lubil e , rezis le n\.a fi z i că
la compres iun e, g rad ul de as imila re a l unor so lu ţ ii de co nso-
lid are ş i hi d rot'oba rc , a bso rb \.ia ape i îna inte ş i clup ă Lra la re .
S înt cl'cetua le Ies le ra pid e pe nt ru găs irea un or pr o pri etăţ i
s pec ifi ce ( dup ă S. Lu ckaL Lestul de cl ez inleg rare prin sul fat
de nn Lriu , test î n mediu ac id 1 ) ş i teste p e nlrn sta bi Ii rea rn e-
Lode i co resp un ză t oa re de c urăţ ire, ca re sl1 gara nteze o p ier-
dere minim ă de s ub s l a n ~ft o rigin a r ă. Unele clin aceste teste
pot fi execu tate pe şa nli c r. a lle le n eces i tă ap ara tură s p ec i a l ă
de lab orato r. l e ntru şa nti e rul din B raşov s-a co ns iderat
oportun ca a na li ze le de la bora lor să f ie f ăc ute de d o u ă sa u
t rei lab orat oa re dil'cri te ş i să se în toc m ească cel p u ţ in d o u ă
va ri a nte ind epend c nt·c· de p ro pun l' ri de res taurare .
C ur ă {ire a pietrei
Co ndi\ ia princ ip a l ă pe ca re tre bui e să o înd eplin ească
procedeul de c ură \. ir c folos it este ca pi erd erea de p i a tră ori-
g in a r ă să fi e minim ă. P e nlrn aeeas ta es te necesa r să se sta-
bil ească îna inte rez iste n\ a m eca ni că la freca re, rez iste n\:a
la produ se chimice ş i la a pă . La fo los irea u no r produse
chimi ce trebui e cun oscu te cl'ec tcle de durată, ca re pot ap ă rea
în urm a c ură \irii , deoarece numai astfe l po t fi ev itate sur-
pri ze le n e pl ăc ute.
D intre procedee le de c ur ă \. ire cu a p ă, ce l ma i des fo los it
îl co ns titui e um ezirea pi etre i prin p relinge rea a pei pe supra-
[a\ ă, ob \.inîndu-se astfel un efect asemă năto r celui p ro du s de
pl oa ie . D eza\'a nta je le me tode i consta u în p ă trund erea ape i
aclîn c în z id ă ri e, produ ce rea el e ig ras ie ş i mu cega i.
Asem ă n ătoa re este metod a ca re fo l oseş te efectul a pe i
pul ve rizate pe s upra fa \a m o num enlului. A ic i co nsumul el e
a p ă es te mult ma i mi c dec ît: la m et oda a nte ri oa ră, to tu ş i se
poa t e p rodu ce ş i a ic i o um ez ire n e cl o ri tă a zid ă ri e i. Prin
interca la rea unui agregat de î ncă lzir e a a pe i, pulveriza rea
poat e d e\' e ni ma i e fi c i e ntă, d ato ri tă fapt ului că ap a ca ld ă sa u
l'i erbinte di zo l vă m a i bin e par t iculele de murd ă ri e . D acă
apei i se a d a u gă dete rgen\i. efectul el e c ur ă ţ. irc est e m ă ri t,
da r a pa re, ca rczullat negat iv, o hiclroscopi e ridi ca t ă a zidului ,
ca re poate fi a nihil ată. num a i prin tr-o t rata re hidrofob ă a
z idului dup ă c ură ţ ire. între cu ră ţi re ş i hidrofobare est e indi cat
a se l ăsa o p eri oa d ă, el e ce l pu\.in p atru săptă mîni , în ca re
u rmele de cl e l erge n~i s înt , în cea ma i m are pa rte, eliminat e 2 •
~ Ro lf Wi l1r, llcsta11 ri er11 11g /JOII S lein denkmiilern, Ei n Jfand bucll /'il,
llrs tauratoren , S t ri11bi/dha11er. J\ rchit eklen w1d D enkmalp fl ege, M iin ch cn
1 \)80, p . 05.
35
 Prin fo los irea apei sub pres iune se obţine accelerarea pro- de in , uleiul de mac ş i cea ra ele a lbine. La pi e tre cu o p oro-
cesului de c ură\;i re da r, în acest caz, trebuie avut în vedere zitate re dusă - marmură, gra nit - aceste materi ale pot fi
că fra gme ntele par \ial desp rinse de sup ort sînt smu lse prin folosite, clar ş i a ici în s p aţ ii mai a les închise, deoa rece ele
lov irea je tului de a p ă du cînd , as tfel , în unele cazuri , la pier- nu sînt rez is tente la agen\:ii a tmosferi ci. Sînt ne indicate
deri de păr\:i origina re. pentru pietre p oroase.
U n procedeu cu o l a rg~t răs pindire astă zi este ce l ca re fo lo- În categoria materialelor de consolidare pe b ază orga nică
seş te apă s up raîncă l z ită, a runca tă sub presiune asupra pcre- se numără ră ş inile sintetice. Ş i aici efectul ele co nserv are este
Lclu i de piatră, und e pătrund e în p ori , se trans[ormă în va- în func\:ie de aclî ncim ea la ca re a junge m ater ialul. Da că nu
por i mărindu - ş i astfe l volumul. Astfel , parti culele de mur- se obţi ne o impreg na re totală a pi e trei, ci numai proteja rea
d ă ri e sînt a nt re nate spre s uprafaţă ob\;înîndu-se o c ură\: ire unui strat de s uprafaţă , peri co lul e nunţat ma i sus es te imine nt .
foa rte efi c i entă ş i de adîncim e3 . Metoda poate fi ap li cată numai Prin folosirea ră ş inil or cu d o u ă comp one nte s-a înce rca t să
la pietre Lari ş i la z iduri bine p ăst rate , la monum e ntele cu se ob ţ ină o fluiditate atît ele rid i ca tă încî t să se asigure o
suprafa\:a paq;ial d egra d ată sa u din pietre moi pierderile pătrund e re adîncă în m ate rialul pietros . T o tuşi me toda pre-
puLînd fi irecupera bil e . z int ă mai multe aspecte de ince rtitudine, deoa rece nu se
Prin adă u g iri el e substa nl,:e ac id e sa u alca line, proces ul c unoaşte comporta rea răşin il or epoxidice ş i poliesteri ce în
el e c urr1 ~ire poa te fi influen\,at într-o direc \;i e clorită. Prob lema perioade ele timp ma i îndelungate; de aceea se impune o
difi c il ă co n s tă în faptul că nu în tota li tate se pot prevedea an umită prude nţ ă faţă de acest procedeu. Tot în defavoa rea
rcac \"iile pos ibile dintre produsele chimi ce şi piatră. L a acestor co n so lidări este ireversibi lita tea procedeului , deoarece
fo losirea unor chimi ca le se impune o spă l are cu multă apă ră ş inil e, o d ată aj unse în pi at ră, nu m a i pot fi îndepărtate .
a pere telui , pentru îndepărtarea integ rală a urm elor chimice
clin piatră, probl ema nemaifiind aic i înde părtarea murdă­
ri ei ci a urm elor curăţir ii. Această m c Lo clă trebu ie în mod
obişnuit ev itată, d ato rită ri scurilor ma ri pe ca re le are mai
a les în timp.
Impregnarea pietrei cu substan\,e chimice es te în mare
m ăs ură evitată în caz ul fo los irii unor paste ele curăţ ire . ln
mod curenL s înt fo los ite preparate pe baz[1 ele citrat de amo-
niu , bicarbonat de a moniu, bica rb onat de sodiu ş i altele
în co mbinaţi e cu cao lin ă, ce nu şă de orez şi ce lul oză, formînd
o pastă ca re est e a pli cată pe suprafa \:a piet rei um cz iLc a nte-
ri or. Stratu l el e murdări e este înd e pă rtat ele pasta u scată cu
ajutoru l unui şpac lu sau a l unei perii moi ; dup ă c urăţir e,
pfrrtra este spă l aLă cu apă clis Lilat[1.
PcnLru înd epă rtarea unor straturi de vopsitorii de ulei
sa u a lte lacu ri se pot fo losi di zo l vanţi orga nici. D a r ş i a ici
cs Lc indi cat să se facă îu prea lab il probe, ca re să arate com-
porLarea pietre i Ia substa n\.ele chimi ce fo los ite.
D intre procedeele de cură~ ire u sca tă se p oa te m e nţion a
î nd epă rLarea prafului cu aspiratorul , cu perii ş i pe nsule clin
mate ri a le m oi. D acă supra[a \:a pietrei prez intă urm e ele
exl'ol ierr ş i clcs pri nd crc în f ormă de coa j ă, procedeele m eca-
ni ce nu pot fi a plicate dec ît clupă o co nso lida re prea la bilă
a pietre i.
O m etodă de c ură\ire m eca ni că, des fol os i tă în trecut,
este sa bl area pietre i . Des igur ava ntajul acestei metode îl
cons Lituir ra ptul că nu se inLroduc sub sta nţe chim ice în
pi a tră, to Lu ş i pi erderil e prin acest procedeu pot fi foarte
m ari d ator ită desp rinderii întregii suprafeţe a pietrei. Mai
ales la pi etrele m oi - gres ii , ca lcar, gres ii ca lcaroase - este
distrn să, prin sab lare, prelucra rea originară de s uprafaţă ,
rezultatul unei as tfe l de c ur ă \, iri fiind clis truge rea muchiil or,
a detaliilor ele pi e trăr i e. Prin di stru gerea stru cturii de supra-
f a\;ă poate să se produ că o dez integ rare acce l e rată clupă c ură­
\.ire a pietrei. De aceea, m etoda poate fi acceptată num a i
cîncl s înt luate toate măsuri l e ele precau\:ie care să elimi ne o
corn pram itere a m onum entului.
Pentru lu cră ri de scu lp tură din pi atră se poate ap li ca c ură­ Fi g. 2 . R cs laurarca pinionului el e l a prid vo ru l surli c a l B ise ri c ii ev angh e-
\ irea cu dalta iar pe ntru s ituaţ ii deosebite, dalta cu ultra- li ce clin . ibiu , co nsLl'lli L în 1520 (resta urar e în nni i 1!l7G- 1!l77)
sunet. Curăţirea cu raze laser este încă în stadiu l ele cercetare.
~M aieriale pen Iru conservarea pietrei
lncercăr i ele lab orator începute în 1972 a u dus la elabo-
De la început trebu ie atrasă atenţia as upra perico lului rarea unui nou proce deu de numit impreg nare de vaeuum-
manifestat la conservarea a d ecva tă a pietrei, rezultat clin pres iune . La aceste impreg nări se fo l oseşte m et ilm etac rilatu~
fo losirea unui m aterial de co nserva re ce c reează o crustă (MMA), un m ateri al din familia r ăş inilor acrilice, cel mai
sau coa j ă la supra[ala pietrei. Aceasta ar influe n\:a echi- cunoscut în această famili e fiind plex iglasul. Procedeul
librul hidrostat ic, deoa rece prin în chiderea pori lor nu se mai poate fi ap li cat num a i la ob iecte mobile de dim ensiuni medii
rea li zează o aeris ire în aclîncim ea ma terialului, coa ja com-
(1 ,50 x 3,0 m) deoarece obi ec tul ele pi at ră, după ce în prea-
portîndu-se diferit fa \. ă ele m asa pi etrei. Consec in ţa inev i- labil a fost uscat , trebuie introdus într-o cam eră ele impreg-
tab il ă este desprinderea ei ş i prin aceasta deg radarea pietrei.
nare unde es te îmbibat cu ră ş ină acri li că diluată ş i supus a poi
În această sit uap e trebuie pri v ită cu mare prude nţă folo- la o pres iune el e 10- 15 a tm, care transformă m etilmeta-
s irea unor materiale de co nservare, deoarece ne numărate crilul în polim etilm et ac rilat (PMMA). Se o bţine astfel o
s înt exemplele la care, clup ă succese în primii ani ele la co n-
impregnare totală a pietrei. Datorită fapt ului că îna inte ele
solida re, procesu l el e dezintegrare a continuat mult mai
rapid clec ît îna inte de interv e n ţ i a restauratorilor. începerea procesului el e p olim erizare surplusul ele MMA
Dintre materialele organice folos ite ş i înainte pe ntru poate să se evapore în măs ura dorită, lăs încl pe gra nulele ele
înlătu ra rea apei de pe ob iectele el e piatră m e nţionăm uleiul pi atră num ai o poj ghi\:ă foarte sub\·. ire, as pectul exteri or

36

http://patrimoniu.gov.ro

Vi g . :L l) cg ra cl ă ri el e pi a lr,1 la 1111 allanl di 11 c111·L,:a pa lat ului Brn kc n t h nl
a l obi ertului d e pi a tră răm înc p rac Li c ncsc himba L4 • În ce r-
.că ril e de lab o ra t or , e fec tu a te cu p ie tre impregna te dup ă
aceas tă m e t o d ă, a u a r ă t a t că r espec ti va m e t o d ă as i g ur ă o co n-
ser va re exce l e ntă ; astrei , la 1008 cic luri de tes te, la ca re
toa t e prob e le ne t rat ate a u ros t di st ru se, pi ese le cu impreg na re
P lfMA a u preze nta t num a i u şoa re sc himb ă ri d e s uprafa\ ă ,
d a r ni c i un [el el e d ez in tegrare" . D in pa r tea c riLi cii d e spec ia-
lita te, proced eului îi es te rec l a m a tă m a i a les irevers ibili tat ea
lui 6 . T ot u ş i , se pa rc că prin aceas tă m et o d ă s-a găs it so lu\:ia
sa l vă rii un or o pe re el e a r tă pl as ti că al'cctatc, în secolul n ostru
d e c[ectclc po lu ă rii m ediului . N efiind a pli cabil ă în co ndi ţ ii
el e ş a nti e r , ea ră mîn e limi tată la un 1111m ă r rcs trîns d e inter-
ve n ~ ii.
O a !tă g rup ă el e m ate ri a le e h im ice , el e d ata aceas ta a nor-
ga ni ce, foa rte d es utiliza te în co nso lid a rea st rn ctnrii pi e tre i ,
este aceea a produ selor p e b ază de ac id s ili c ic (S i/ OH/2) .Acest a
asociat cu alcool - în gene ra l se l' o l oseşte a lcool etili c
(CI-1 3 CH 2 0H) - est e a pli ca t pe pi a tră, l ăs încl în 11rm ă un
ge l s ili c ic (Si0 2 ), a pă ş i a lcoo l , car e se evap o ră. Nu apa r
produse a u x ili ar e ned orite, proced eul putînd [i repe tat î n
func \:ic ele ca p ac itat ea ele a bsorb ţ i e a pi etre i. Aceas ta d eter-
mină ş i a clîncim ea de pătrundere a gelului , ca putînd a junge
pînă la 10 - 12 cm. Metod a dă r ezulta te bune m a i a le la
pietre cu o p orozitat e m ar e ; pres upune o s tru ct ură g ra nulo-
m etri că intac t ă deoarece la fi suri , cră pături ş i clcs pri nderi
ale s up rafeţe i nu se p ot aşt epta r ezul tate optim e. Prin eli-
mina rea a pe i apar n oi p ori în interi orul p ă r\: ii co nsolid ate ,
ceea ce permite p e de o parte o bună aer is i re a pietre i, iar p c
de a lt a înl es neşte p ă trunde rea unor ac iz i sa u să ruri di zo lvate
a „Vnp o l cx" schlitz t unei sa ni c rt cl a uc i·h nft, pu b li cn ~i c d e rcc la m i:i n
î ntrC]J°l' Îlld crii Gcscll sch a ft flir R c ini g un gs tcc hnik m bH. 5800 Jla gc n-
U olt11 a 11 sc n (H. F. G.)
~ Dr. r cr . na t. R. S n ethl agc , R. Wihr , dr . in g . C. A rc n cl L, Bm rdc-
l nil, Sl ein ko nsemicr u11,q, î n scri a „Arb c itsbHi tLe r d es Bay c r . Ln n clcsa 111Lcs
flir D e nkm a lpfl cge, Ca iet 20", iun ic 1979.
5 Holf Wihr, R es l a11rierw1g „„ p. 100
" lT el m u L We b er, Sl einkonser vi eru ng, D cr L eilf'a den z11 r H o11 ser vie-
1·1111 q w 1d nes l cwri en.lll f/ vo 11 Na lursl ein cn, ln scr in „T<o nlakt & S tuclium" ,
vo i. 50, Grafcn nu / H. F .G„ 1080, p. 120.
http://patrimoniu.gov.ro
în inte ri o rul pi e tre i ~ i prin aceasta co ntinu a rea proc~sului d e
d egrad a re . D e a ceea se recom a ncl[t , dup ă. co 11so l1.d a re, o
Lrata re hidrol'obrt a s u p rafeţe i. Lu c r ă ril e ele co nso l1cl a re cu
ac id s ili c ic s în t co nclj\i o na tc de umidita tea a erului ş i t empe-
ratură, fiind indi c[1tc z ile u sca te ş i temperaturi între 5°- 20°C.
Trat::11·1•a hidrni'oh:I a !-" U]ll'afeiclor de 1iiatI·:l7
Scopul princ ipa l a l nccs tc i o p c ra~iuni. est e ~·c duce re~
as imil ă rii a pe i ~ i prin aceas ta a unor m a teria le n oc ive . Caş i
în cazul eo 11 so lid ă rii , a leger ea m a teri a lului co res punz ă t o r
pentru impreg na rea hidrof obă t rebuie f ăc ută într-un l a bo~
rator de sp c ·iaUtatc, :;; tiut fiind crt e fi cac ita tea procedeului
cl cpind c în rnare' m ăs ură ele ro nluc rarca o ptimă dintre piatră
ş i solu\.ia de hidro[ob are . în p rac ti ca d e res ta u ra ~·~ s.e fo ~oses.c
as tă zi m a i a les combina \ ii organi ce p e b ază ele s 1licw : s lla m ,
sil oxa ni ) i răş ini siliconi ce. Prin a pli ca rea subs ta n\:elorhiclrofobe 7
se p oate schimba ec hilibrul hid rostat ic în i~1te.r i o rul pi~tre i; ~p a
provenită ci in igras ie sa u co ndens nu m a i ai trnge pnn ca pil~­
ritate la s u pra fa \:a pi e tre i fiind n evo ită să se evapo:e 111
interi orul pi e tre i, ceea cc p oate du ce la d egrada r ea ~1.. D e
aceea tratar ea hidro l' o bă nu es te indi ca tă în zo ne cu umiditate
ridi cată ca el e exemplu în p o rţiunea soclurilor ş i în l ocuri
unci e, îi; z id ă ri a el e pi atră, s înt prezentat e săruri diz olv ate.
Dura ta cfi c ie n\.c i un e i tra Lă ri hidrofob e est e c ons idera tă .î n
general ele zece a ni .
ll c întrt'fJii·,~a unor }!iese 01·ininalc
Din v remuri s trăvec hi s-a fo los it, p entru re întreg irea un or
pi ese el e pi at ră p relu crate, Lo t pi a tra na turală , proced eul f.iin~
cunoscut s ub d enumirea el e t asela rc . P e ntru Ic crarea p1 ese1
noi d e bl ocul el e pi a tră a u fos t utiliza !-.i cli[ e ri ţ,i lian ţ i: mor ta r
d e v a r , var hidra uli c, cea r ă am es teca tă cu praf de pi a tră .s au
m armurft, bi tum, sch ell ack etc . Ma i r ecent, a cest or m at en a le
li s-au a l ăt ur a t răs inil e s intetice : în a nii ' 50 , chituri p e b ază
el e p oli est e ri , ia r ÎI; ul t imul d eceniu , răş inile e pox idi ce . Fol o-
s irii m ase lor pl as ti ce în r est au ra r e i- a unna.t o peri oa d ă în. ca r e
s-a exprim at rezerva fa \,ă d e a~es te I:i aten ~ le d eoa.rece , mtre
t imp, a p ă ru ser ă prim ele nea .1uns uri , m a i a les Ill ceea ce
priv eşte comp orta r ea lor în timD. . . .
Pe ntru r e întrecrirc p ot [i fol os i te în a fa ra p1 e tre I na turale
s i a lte m a teri a Ic : p ia tra a r tifi c i a l ă co nfecţi o nată p c şa ntier
0
~lin ni sipul rezultat prin m ăc ina rea pi etre i ori gina~·e şj un
li a nt p e b az ă d e c im e n t . "f.!n ~a l. t pr oce d e1~ , cai:~ .as 1 g~ra un
co nt rol m a i exact a l propn eta \:1lor m eca ni ce, fizi ce ş 1 est e-
ti ce a le pi e Lrei ari i[i eia le, co n s tă în co nf ecţ i o n a rea ei în
întrepri ncl cri s pec ia 1iza t e, a d a p Lî nd propri ct~ ţ.il e. acestu~ . m a-
teri a l , în p ri v in ~a p oroz ită \: ii , g ranul om etn e 1 Ş I cul on~, la
m ostr ele de p i at r ă n at ura l ă, cu ca r e intră în contact piatra
a r t iJi c i a l ă.
P r oblem a rrc nc ra l ă la toate tipurile el e pi at ră a rtific i ală
este comp orta~ea no ului m at eria l fa\ ă d e ce l ori ginal~. J? i~e~
re nta înrc<r i strată în m a jorita tea caz uril or se d ator eaza tan ei
m ult mai ~11 ari a pi e tre i a r t ifi c ia le ş i un e i poroz ită ţi reduse
l'a (,ă de aceea a pi et re i natura le . Se p oate a firm a că o pi at ră
a rt ifi c i a l ă se comp or tă sa ti sf ăcă t or num a i în m ăs ura în car e
nu est e m a i t a re cl ec î t a rundul p e care es te a pli cată iar prin
p oroz ita te corespun ză Lo~re nu influ en ţe.a z ă e~hilibrul hid ro-
s ta ti c a l m o num e ntului. Exce p \:ie fo c pi esele iz olat e care p ot
fi m ontat e ind ep end en t ele z idă ri a d e pi atră veche . Este
cazul p in ac lu r il or corului Biseri cii N eg re refă c~te în timpu~
res ta ură rii clin d eceniul a l p a trulea a l secolului n ostru . D eş i
au o tări e mult mai m a rc d ec ît z id ă ri a d e pi atr ă , aces te
pinacluri , executat e clin pi a tra vec hil~r pi :~e, m ăc inată ş i
lega tă cu c im ent , s-a u comp orta t ~ ptim , ~11ncl mo:1t.ate p e
blocuri ele b eto n turn at e t ot cu ocaz ia acele i r est aura n. Con-
lu cr a r ea d efec tu oasă a unor m ateria le ele tă ri e dif er ită ş i cu
propr i etă~i fi z ice, m a i a les p orozi.ta te, de osebită, se p oat e
co nstat a la rostuiri cu m orta r el e cim e nt, executat e la monu-
m e nte cu pi atră a pare ntă . Prin în t rerup erea ca pil arităţii p e
s uprafa ţa zidului nu m a i a re loc aeris irea uni form ă a . s~p ra­
fe \:e i , a p a adun î ndu-se în pi atră d e-a Iun.gui rostu1.m ele
cim ent . Prin ciclurile el e înghe \~-dezgheţ, piatra se di struge
în aceas tă zo n ă lă s ind p roemine nte r ostuirile din mortar ele
37
 c im e nt. Aces t as pect poa le fi în m od c ure n t în t îlni t la lu c ră ri
de r esta ura re exec u ta Le cu 10- J 5 a ni în urm ă, dccr ra dări le
fiind m a i grave în zo na soclului clădirii . În ca zul t encuirii
soclului cu m orLa r d e c im e nt se o b se r vă d es prinde rea unor
p o r ţ iuni m a ri el e Le ncuia lf1 ca r e, d ato ri tă a cl c rc n\ c i pute rni ce
? mo rta rului d e c im c nl eu z id [1ri a de pi a lrf1, rup ş i bu că ~i
rnsemnate din aceasta, du cînd astfe l la pi er de ri d e s ub s t a n\: ă
ori g in a ră. În co nclu z ie, ori ce m a te ri a l ca re v in e în co n tact
nemijl oc it cu pi a Lra na tur a l ă t rebuie să a ibi:\ o p e rm ea bili-
t at e c î t m a i m a r e la va pori el e a p ă, c;cca ('(' S(> poa le rea li za
num a i c u m a Leri a le p oroases.
D in gam a l a rgă el e pro du se el e re întregire de p i atră , de pe
pi a \.a intern a ţ.io na lă , am av ut ocaz ia să fo los im , începî ncl
din HJ74- un c ie şa nti e r e a le re sta ură rii m o nu rne nLc lor isto-
ri ce r om â n eşt i , un produ s a l firmei Max Kru s('m n rk din
Miihlhe im (R . F . Ge rm a ni a), ca r e astăz i este fabri ca t de J'i rm a
Inclu st ~· i ewerke L ohwalcl , K e imforbe n clin Au gs burg, produ s
d enumit „Mincros" 9 . D in 1971 pînă în ·1977, m ateri a lul a

1.: ig. 5. ch em a r es t a ură rii cu „ ~ lin cros " n unui n11Labl a 11w 11L
1. A rm ă tură cl in o\.c l i11 ox i cln bil 2. M ater ia l H plu s K :3. M in crus-
4. F orm ă a un e i t asele cu :rn cor ft clin sl rmi\ in ox 5. P i a tră n a tu ra lii să ­
n ă t oasă

a rm ă tură, la loc uril e m c n\iona te fiind rea li za l[t , co nform r et"o-

Fi !(. 4 . De t aliu el e la un nllant (f ig. 3). l' n ·g:H ir e iw ntru l'l' staurun '
c 11 „ Min eros"
fost fol os it la res lau ra rea por ta lului princip a l a l pa la tului
Bruke ntha l (fi g. 1) şi la pini onul d e d easupra port a lului sudi c
a l Biseri cii e ,·a ng he li re din S ibiu (fi g. 2) , prec um ş i la res ta-
ura rea Biser ic ii S f. Ma rga reta din MC' dia ~ .
_ Produ sul „Min eros" es lc fabri ea l de î nt re prind e rea pro-
du că toa re num a i dup ă an a liza un o r m od e le din pi a tră ori-
g in a ră; cî ncl a junge p c şa nti c r în saC' i el e 1JO kg lre bu ie a m es-
tcrat eu a p ă ; m a te ri a lul, o d a lă a pli ca t în form a unui m orla r
m1 prea um ed , pr ez intă g ra nul om et ria, poroz ilatea şi cul oa rea
fondului . Fo ndnl de pi at ră este e ură \ at ş i pre lu cr at as lfe l
p e ntru a se ev ita eo nt ururi d e pia t ră ar t ifi c; ial l1 m a i s ub\irc
d e 2- 3 cm ( l'ig. 4). L oc uri le pe nlrn l asel e l rcbu ic să fi('
prcv ă zuLc cu un co ntur evazat îns pre inLe ri or (fi g. 5, 3),
s istem eoa d ă de rîncluni c5 , prin acras l a m ă rindu- se a cl r re n\ a
pi etre i artifi c iale. P c nlrn l nsl' lr m a i m a ri SC' reco m a nd ă o
~ 13audela i/ „„ p. 10 , cap. :2. 1. 8.
~ 11olf Wi hr , R csta11 ricn1111J„„ p . 1l 7 .
0 „S t ei11r csta 11ri erun g, K ei11 1 :VI i nc ros ", „ \ ' l'rn r 1J c il1111gsa 11 1l' it 1111 1:(", -
1 080/ 8 1, i\ u gsbu r g , 1!)80 .
m a nd ă ril o r firm e i , din s îrm ă de cupru ş i a l a m ă . As lă zi se
prceo n izeazlt a rm ă tu ra din o \e l inox ida bil. T ehn olog ia cl e-
a pliea rc a produs ului prevede, dup ă m o nta r ea a rm~1turii ,
um ez irea pi etre i , a pli earea unui g rund d e m ateri a l d e numit
I-I plus K , li v rat tot el e aceeaş i firm ă (fig . 5). Acest g rund est e
npli eat în sta re m a i fluidă clec ît înl ocuitorul ele pi a tră pro-
priu-z is. D up ă ec s-a înLă rit puţin , d a r înainte d e te rmina rea
pri ze i , s uprafa \.a est e zg îri a tă ş i se ap lic ă stratul el e „ 1ine ros"
în gros im e de 2- 3 cm, eare este adus în forma s u p r al'c ~e i
ele re în t reg it. Dnp ă ee a fă e u t pri ză, ma te ri a lul es l e prelu era t.
astfel ea s uprafaţa să c o res pund ă z onel or a cli aee nte . Ş i dup ă
uscar e se m a i po l a du ec eo mpl etă ri strueturii d e s up ra f a \· ă,
folos indu-se pe nt rn acC'asta u ne llelc de pietra r obi ş nuite . În
a fară ele a pi iea rea în for m ă ele m o r la r , pi ese le d e resta ura r e
pot [i t urn a Le în form e, p e ntru m ode le cli[i e ilc (fl euroa ne,
decor a \ ie cu form e vegeta le e tc .) fiind utiliz at e Lipa re rea-
li za te clin c lor-ca uc iu c.
Lu c ră ril e de rest a urare exec u tate e u „M in e ros" la m onu-
rn e nte le amintite m a i s us s-a u comp o r tat irepro şa bil în cei
() - 8 a ni d e la puner e î n o p e r ă. Hezulta te bune s înt semn a late
ş i la lu cră ri mai vee hi , pîn ă la 40 de a ni d e la fol osirea mate-
ri a lului. D es igur necastă m eto d ă 1111 rezo l vă toa t e pro blem e le
legat e d e r es l a ura rea p iet re i , da r a pli ca tă, în eo nclj\.ii a d ee-
Ya t e ş i în loc uri în ca re a l te rezo LY ~tri nu dau r ez ul ta te, ea
poat e fi un a juto r rea l a l r esta ura lo rului , fiind în ace la;; i timp
~ i ava nl a j oasă prin redu ce rea m a nop er e i de pi e tr ă ri e .
H eca pit ulîncl , se poate spune eă ~ i as L ăz i înl oc uirea pi et re i
degra d ate la monum e nte cu pi at ră n a tur a l ă, d e fa tura celei
o ri g ina re, ră mîn e so luţi a id ea l ă. T otu ~ i e înd aceasta nu m a i
es le p os ibil ă , fi e din lipsrt de pi atr ă n at u ra l ă eo res punză t o are ,
fi e dintr-un necesa r de m a n o p e ră exage rat , sau s laba r ez is-
tc n\ ă a p ielre i natural e la age 11(ii atm os fer ic i de astăz i , o ri
din a ll-t· ca tlZ l', ce r(·e ta r ea ~ i leltni C'a co nt e mp ora n ă pun la

38

http://patrimoniu.gov.ro
.(lispoz i\.ia resta uratorului o serie <le procedee ca re pot par-
t icipa ru succes la co nsolidarea sau reîntregirea va loril or
.cultural-artist ice ale trecutului. Esen\.ial rămîne, însă , ca,
ABSTRACT
Th c a 11Lhor outl in cs th c fram cwork o( qn cs lion s whi ch a r isc in lh c
•n !storatiun o( slo n c lllonum cnts; th c ma in ca uses whi ch br in g a bout thc
·dccay of ston c, guidclin cs a ncl mcthocls c mpl oy ccl în c lca nin g, r c inforcin g
:ancl rcmakin g th c ori g in al substan ce , as wc ll as gcn l!ra l sol11tiun s for pre-
UNELE ASPECTE PRIVIND EVIDENT A, CONSERVAREA, RESTAURAREA
ÎMBOGĂŢIREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL BUCUREŞTEAN
AUH. COHNEL TAJ,OŞ
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ARH. CJUSTIAN IlTIĂCĂCl~SCU
vat ră a muni cipiului Bucureşti a cunosc ut o
Actuala
locuire , a testată arheo logic el e peste 150.000 el e an i,
·CU co n secventă co ntinuitate în t imp, pînă în z ilele noastre.
o clin această categorie : m aga zinul Vio leta, Casa Romu lus
Trece rea t impului , perisabilitatea m ate ri alelor ele con-
:stru c!.ii , calacl ismele naturale, precum ş i fe nome nele istorico-
soc iale, toate au făcut să di s par ă (· o ns lru cţ iil e din epoc ile
ma i vec hi , rămînînclu-n e, fra gme nta r ş i cu mod ifi că ri sufe-
rite în t imp , monum ente de ar hi tecl ură cu o vec him e tot u ş i
re m a rca bilă , datîn cl clin secolul a l XVI-iea ş i prima jum ătate
a seco lului al XV ll-lea, cum sînt cele de la Mănăstirea Mi hai
Vodă , biser ica ş i par!.ial Pa lalu l vo ievoda l ele la Cur tea Veche,
mănăstiri l e Antim ş i Văcăreşti .
În afara vestigiilor a rh eo logice, monumenlele bu c ureştene
.bine reprezentate, ca integ ri tate co n st ru ctivă, sînt cele ale
·epoci i brîncoveneşti ele la s fîrş i tu l secolului al XVII-lea ş i
·din cel ele-al XVIII-iea, cum sînt: Pa latul Mogoşoa ia , Pala-
tul lui Nicolae Ma\'l'ocordat de la Vă că reşti , b iseri ca Mă nă s­
tirii Cotroceni , bisericile Co l\.ea, Doamnei , Sta vropoleos,
Funden ii Doamnei , C reţ ul esc u ş i par\:ial Pa latul Curtea
Veche.
Ponderea cant ita Li vă însă a m onumenlelor bucureşten e
·este de\. inută, desigur, ele arhitectura secolului a l X IX -iea
ş i începutu l lui XX. Arhitectu ra c i vi l ă păstrală a aceslei
perioade este mai dif ere n\.i ată, caracteri st i că pent rn div erse
categorii soc iale ş i diferile func \iuni , ca: l ocu in ţe urb ane de
t ip popul ar: Şerban Vodă, 33, Mircea Vodă , 51, Bo cşa, 7 , Te-
l ea j ă n , 15, l ocuin ţe ş i prăvă li i de negustori ş i m ese ri aş i , cum
sî nt cele clin rez e rvaţia de arhitectură din zona Curtea Vechr,
cuprin să între Str. Doamnei, B-clu l 184.8, Ca lea Victor iei ~ i
Melik , casa Vernescu , casa Monteoru, casa Harnangiu ş i
altele ; hanuri precum hanul Gabrove ni , h anul cu Tei, ha nul
Ga lben, ha nul lui Ma nuc; h oteluri ca: F ieski , clin str. Şelari,
19, Patria , din str. Patria , 1.
La sfîrş itu l secolului al X IX -lea şi începutul seco lului a l
XX-lea apar multe co nstruclii monumentale : re şe d i nţe parti-
culare sau se dii ale unor instit u\.ii nou create (Banca Gene-
rală , Banca Hrisoveloni) , precum ~ i prim ele mari co n strucţi i
industriale (Uz inele Ma laxa , Ford , Steau a Română , Uzin a
E l ectr i că F ilaret, Fabrica el e bere G rivi[:a) ca refl ex al trans-
formăr il or socia l-politice din această perioadă. Multe din
co nstru cţ iil e m e nţi o nat e ră pun deau exigen\.elor co nstructiYe
ş i estetice ale epoc ii la un nivel s imilar celor mai va loroa se
rea l izări de acest gen clin Europa.
Stil uril e domina nte ale acest ei perioade s înt cele ale Euro-
pe i apuse ne ele unde sînt importate : neoc las icismul, neob a-
rocu l, sa u cel mai adesea eclrctic1 1l, ele influ e ll'ţe domina nte
franceză , ita li a nă sa u au stri acă. N-a fost ocolit ni ci a t.ît ele
disp uta lul ş i spec tacu losu l nou s til „A rt nouvea u" , apă ru t
la pra gul dinlre veacuri. Deşi ab ordat în mai m i c ă măsură
ş i mai Limi cl dec ît în o r aşe l e tr a nsil vă nene, stilul „Art nou-
http://patrimoniu.gov.ro
pe baza c unoaşterii exac te a acestor procedee, să se aleagă
so lu ţ ia opt im ă pentru fiecare probl emă în pa rte, cunosc ut
fiind că ero ri î n acest sens pot duce la pi erderi ireparabile .
sc r v in g thc sto nc, a ll of wh id1, on Lh c wholl e , co nlributc th c ir sharc în
t h e prcscr v in g and rc inlcgration of th c cullu ra l anti artisti c va lu es of th c
past.
ŞI
veau" poate l'i întîlnit în ar hitectura buc u reşteană destu l de
frecvent , m a i cu sea mă sub formă de grefe. Am menţ: i o na
Porescu din str. Pa leologu! , 12 , im obilul din str. I-Tristo
Botev, 5, magaz inul clin str. L ipscani, 72, im obilul clin str.
Că l ăraşi, 41.
Arhitectura Bucureştilor din această p er i oa d ă este puter-
ni c marcată el e activitatea unor ar hi t:ec\:i români, persona li-
tăţ:i marcante în cullura aceste i epoc i, ca Ion Mincu , Cristofi
Cerchez , Petre Anto nescu, Horia Crea ngă ; aceşt i a a u creat
atît în stilurile de influ e n\:ă ap u sea n ă, cît ş i în stilul nearo-
mânesc, st il nou creat, r u răd ăc ini puterni c ancorate in arhi-
tectura populară tracli\: i o n a l ă, st il ca re a atribuit o pu tern i că
individualizare noi i - pe atunci - ca pi ta le româneşt i . Din-
tre monumentele ma i reprezentative a le acestui stil aş men-
\,iona: Bufetul ele la şosea, v ila Minovic i , casa L ahova ry,
Palatul prim ă ri e i cap ita lei , casa Candiano, casa Cerchez ş.a.
Co n s ide ră m utilă această prezenta re s u cc int ă a patrimo-
niului arhitectura l bucureşl ea n a că rui va loare nu co nstă atît
în v echim e, c ît în sem nifica \;ia lui el e mediu rco nstruit, de
m artor obiect iv ş i probă materia l ă a dezvo l tării culturii ş i
c i v iliza ţ i e i ro m â n eş ti .
Partidu 1 ş i slatu l nostru , aco rd înd o ate n\;ie d eosebită
problemei monumentelor, au stab ili t statut ul juridic al aces-
tora, ca re esle de[ini t printr-o sc ri e de leg i, h otărî ri ş i nor-
mative, emi se atît de orga ne ce ntra le de stat, cît şi de Con-
si liul popu lar a l muni cipiului Bucureşt i .
În acest cadru , Ofi ciul pa lrim oniului cultu ra l- naţiona l al
munic ipiu lui exerc ită activita lea ele înclrnmare ş i contro l ,
sus\ ine pe toate că il e ce-i stau la încl emîn[t ş i în toate ocaz iile
interesele lega Le de problem ele monumentelor.
După apar i\.i a Leg ii 63/ 1974 ş i orga niz area reţe l e i of i-
ciil or pe ntru palrim oniu , acţ i un ea el e ev id e nţă a intrat în
sarc ina acestora . Ofi ciul patrim on iului bu c ureştean acordă o
deos ebită importan\ă cercetări i , în vederea includerii în
lista de monum ente a cel or mai va loroase co nstruc·ţii din
cele necup rinse încă î n li stă .
Starea ele conservare a monumentelor de arhitectu ră
bu c ur eş te ne este extrem de d i [erită, în func~ i e de vechim ea ,
ca lită~ il e de r ez i s le JT~ă ş i durab ilitatea monumentu lui însu ş i,
ele capac ita tea b enefi ciaru lui el e a-l între \.ine , c ărui a con-
form L eg ii 63 îi rev ine aceasHt sarc in ă , p recum ş i ele gradul de
c onşti e ntiz a re a be nefi cia rului ş i a pub li cului larg asupra
valorii cultu ra le a monumentelor.
O stare de conserv are bună a u în general monume nt ele
a că r or destina!.ie este ident ic[t sau ap r op i ată celei pentru
care au fost cons tru i te , afect area lor unor f u n cţ iuni incompa-
ti b ile clucîncl, î n m a joritatea cazuri lor, la transformă ri şi
d eg radă ri. Şi ma i grav est e cazul cîtorva mo nument e care nu
a u nici o des lina [.ie, situa~ i e în care procesu l de det eriorare
39
 csLc ra pid ş i , un eori , ireve rs ibil. D int re acesLca rncn~i o n ă rn :
]ianul Gabroveni , hanul Ga lb e n, <'asa A ng helesc u , Şcoa l a
Bu l gară sa u Co nacul Ma ni cl in Popeşli-Lcorclcni etc .
La un ele m onumcnl c 1111 s-a u cxcl'llLaL înctt lu crăr il e de
rc111 ccl icrc a avariil o r p rodu se de se ism, nrni afectule de aceas L[t
s i t 11 aţ i e fiind cele li ps iLe ele o runc \ io na li tate propri e, precum
ş i un ele unit ă \.i de cult .
O a l tă sursă maj o ră de degrada re o ronsLiLu ic infiltra rea
apei în z id ă ri e , m a i c11 sca m ă. b rn nsL ru q iil e vec hi , f ă ră
hidrniz ola\:ie , p roces agnwaL de m odifi ca rea s is Lcm11lui 1iatu-
rnl de evaporare, prin exe cu tarea un or lu c r ă ri l'lanşe c um a r
Ji: pardoseli el e moza ic, Lr0Lua 1·<', Lc nc ui e li c11 <'ime nt.
1n afara p roblemel or ele înL rc \.ine re, so li e i Lări se ism irc ~ i
infiltra\.ii , sta rea ele co nse n ·are mai dep in de 5i de o sc ri e el e
factor i spec ifi ci fi ecă rui caz în p::nte , care n11 sc p retează une i
ca racte ri ză ri g lobal e.
pec i a li ş Lii 0 .P.C.N., în nl'a 1·;1 1n c n\i o n ăr ii slii rii el e co n-
se rva re a m onum entului î n l'i şa ana li tică, se mn a l ează facto-
ri l or co rnp cte n~i , ori de cîLc o ri csLc rnz 11l , evenim entele cc
p o t fi dep ista le ş i ca re a [Pcteaz[1 s tarea de co nse rvme a mo nu-
m entel or. D e aseme nea, în fun c \i c de sta rea de co nserv a re,
irnp orta n\.a m onumentului ş i posibilită\ilc fi z i<'c ex iste nte,
propun pri o rită\. i de rcsta urn re.
Activ iLa Lea el e rcstn ura rr a m o num e nlc lor bu cureşte ne
reprez intă o problem ă d e fi c i tară s ub un c ie ns pcd.c , cl c pinzînd
în cea mai marc m ăs ur ă, de inj\.iat iva ş i pos ihilit ă \. il c b e nefi-
cia ril or, fapt ce im p i etea z ă asupra !' aractc rulu i complex şi
de spec ia litate P' ca re a r t rebui să -l a i bă acest d ome niu.
În a l tă o rdin e de id e i , c um nu mni ex i stă un ror s pec ia li-
zat în accsL ge n de lu cră ri proi ccla rca în res la11rarc se fac<'
ele căt re unil.ă\:i c u un a lL profil , ia r cxec up a - ce l mai a de-
sea cu p ersona l , m ateria le ş i Le hn olog ii c urent~· în activ ita-
t ea el e co n stru cţ i e co nt em po r a n ă. Ch ia r în caz u I ex i ste n ţe i
unc r proiecte el e res ta urare î nlocm ite în an ii Lree up , prelu-
a rea exec uţ.i e i întî111pinr1 m a ri difi c ul tăţ i (şa nli c rel c Văcft­
rcş l i, SJ. Gheorghe Nou ş i hanul Gah ro\' c ni).
Aceste· lu crăr i se efectu ează c u av izul D.E.P.C.N. din
C.C.E.S. ş i eu co ntrolul 0.P .C.N. Maj o rita lca s înt lu c rări el e
co nsoliclarc , rcparat ii ş i înt ret in c rc , clic i.ale de n eces i tă \. i de
utilizare a resp ec ti velor im obile .
U n impedim e nt cc stă aclesC'a în calea restaurării unor
monum ente este capac i tatea de l'ina n\.are li111itală - l'i e că
cslr vorba ele propri etari parLi cul a ri , fi e el e uni t[1 \i el e stat,
aceş ti a nepuLînd a loca pentru rcpara\ii o s umă mai m a re el e
60% din nl oarea de inve ntar a im obilului , cakulaU1 c11 mul\i
a ni în tirmă , în fun cţ i e de Ya loarea l oca Livă (ca re sca de pro-
p or\.iona l cu vec him ea, ia r n eces i tă ţil e de Jo ndnr.i p e nt ru
rcpara\ii c resc proporţional c u vec him ea) fără a co nsid era ş i
v al oa rea i sto ri că a acestora. De asem e nea, ca racte rul cl eosebiL
a l lu cră ril o r de resta urare este ign ora L ş i în norm at i\' e le de
c:t!cul a le dev ize lor , acestea trebuind să se î ncadreze în prc-
\uril e openY\i unil or ordin are de co ns Lru c \ii ş i repara \ii.
http://patrimoniu.gov.ro
ln ul tima vreme s-au înl ăt urat pa r\:i a l une le im ped i111 e nte,.
re u şind u-se c îteva rea li ză ri m e ri tori i în d o111 e niul res La urăr ii
m onum e ntelor din B u c urcşl i . O rea li za re d eosebită în acest
se ns cs le constiLuirea în ca drul D irec~ i e i ge nera le a co nstruc-
ţiil or dc locuin\ c (D. G. D. A . L.) a unui şa nLi e r dcs Linat exc lu -
s iv acestui ge n de lu cră ri , re unind perso na l s pC'c ia liza L el e
proiectare ş i excc u\jc . D intre resta ură ril e mai imp orLa nte a le
acestui ~a nti e r , me n ~ionăm: casa Mo nt.cor u , pa latul Su lu
Arc ul de T riumf ş i T urnul Bără\:ie i ; casa T oma Ste li a1~ cÎ i1~
Şos . K iseleff , 10 , sa la „A ida" clin Ca lea Ra hove i - în sta-
diu ava nsa t el e resta ura re; casa clin str . Biserica Am ze i nr . 7,
z i să „Casa Mi\;a B ic icli sta" ş i „V ila Ma Lilda" clin str. Oţeta ri
nr . 2, în im edi ata perspectivă.
ln aceeaş i ordine de id e i, rn e n\. i o n ă m act iv itatea de res-
Lau ra re a Tru stului el e proiecta re şi co ns truc \ ii „Carpat i" care·
r ea li ze a ză o prodi g i oasă acL iv itaLe el e rest a ura re, avî nd în
exccu\i e Pa latul Mogoşoa i a, Cape la Şt irbe i , Pa latul Cotro-
ceni, Pa la Lul Bănc ii Genera le, Casa Vernescu , Casa J\san ş i
im obilul din Ca lea Victori ei nr . 120. D e aseme nea \,in em să
sublini em a mplele ş i pretcn~ioase lc lu crări de străm u tare în
vederea co nservăr ii cc se execută de către întreprinderea
I. C.E .D ., şa nt i e r 4, la Schi tu Ma ic il o r ş i Biseri ca Ola ri , dup ă
proi ec Lc origin a le a le Inst iLul·1ilui Pro iect B u ·urcşl i .
P roces ul de s istcmaLi za rc ş i m ode rni zare prin ca re t rccc-
Ca pita la , o ri e ntal. în ul Li mii a ni c u precă de re asupra pe rirn c-
Lrului co nstruiL din zo na ce nLral ă a oraş ului , du ce în une le·
caz uri la difi cul tă ţi în t re prnces ul de s istemaLizare ş i preocu-
parea de co nse rva re a m on um e nte lor, alu ne i cî nd ampl asar ea
unor noi ohi ec Li ve urba ni st ice se s uprapune cu rc \ca 11 a de mo-·
nu me nte a le o r aş ului .
Ex i sLă în acesL se ns un cad ru lcg is la li v pe nlru pro Lcc \.ia
fondului co nstruit. Co nform H .C .M . nr . 06 1/ 1955 ş i dec rete lor
nr . 452/ 197:1, nr . '142/ 1977 , nr. 120/ 1981 ori ce in te rvc n\.ie asu-
pra ob iecti\' el or cc fi g urează în 1ista m o num e nte lor n ecC's ită av i-
z u I D.E.P. C. N. De asem e nea prin dec iz ia Co ns iliului popular
a l muni c ipiului Bu c ureş li nr. 11 73/1973 , demo la rea o ri că re i
clădiri din Buc ureşt i nu se poate face f ă ră în c un oşt iin(.a rea
Muzeului de istori e a muni cipiului Bucureşt i , res pect iv a
0 .P. C.N .-ului bu c ureştea n. P ractica a arătat însă ş i une le
cl efi c ie n\.e a le aces tui sistem el e a\' izare , av izare ca re are loc
clupă în cheierea proi ectă rii , c încl m odifi carea unui proiect ş i a
lin e i op inii deja fo rmulate este difi c il ă.
Co n s id e răm imperi os necesa r , ca faza ele proi ecta re să fi e
prC' ce d ată el e impli ca rea factorului ist ori c-arhitectural: do-
cum e nta \.ie i sto ri că, in vest i gaţ. ii a rh eo log ice şi ce rcetări de
a rhi tect ură pe m o num e nt. H ez ultat.ele acestor ce rcetări pe
ob iectiv e de interes isto ri c ş i a rhitectu ra l , a fla te î n zo na s upu-
să studiului urbanis Li c, t rebuie să fi e implica le în ela borarea
tem ei de proi ec LarC' astfel înc ît co nse rva rea ş i resta urarea lor
să co ncliţ io neze proces ul de s istemaLiza re.
Astrei s-a r putea as igura m e nţine rea unui echilibrn judi-
c ios între m oderni zare ş i pun e rea în va loare a s pec ific ului
isto ri c a l o raşului , neces itate v i ta l ă în dC'zvoltnrea di a lec tid t
u orga nismului urha n.
 CENTENARUL NAŞTERII LUI VASILE PÂRVAN (1882-1982)
v asi le Pârvan s-a n ăscu t la 28 septemb ri e 1882 în satu l
Perchiu, cornu na Huru i cşti , jud eţu l Bacău (fost Tecuc i),
fiind fiul Ar i st iţ. c i ş i a l î nvă\.ător ului Andre i Pârva n.
Cu prileju l să rb ător irii cente nera ulni marelui om de
şti i nţă, cer cetăto rii din domen iul isLori e i şi arheo logie i,
repreze nta nţ. i a i allor di sc ipline ş i oameni de c u l tnră de pe
întregu l cu prins a l pa Lri e i noastre a duc un prinos de rec u-
no ştinţă faţă de acela care a întru chipat un moment de răs­
pîntie î n dezvol tarea sludiu lu i a n t i c hi tă \:ii greco-roma ne,
al protoistor ic i din "Rom â ni a ş i a l etnogenezei noastre. La
temeli a şl iin\.c i arheol ogice modern e româ n eş li stă marea
personalitate, mu l t il atera l ă, a lu i V. Pârva n , care a dat
şt iinţe i noaslre un sistem de adevă ruri fundamenta le, tra-
s îud u-i or i e ntăr il e v iitoare, leg it im îndu-i loc ul ele p restigiu
pe plan intern ş i inle rn aţ i ona l ş i prel uînd m oşten ir ea ago ni-
s ită de î n ainlaş ii să i ş i r idicînd-o p e o culm e ce stră l ucea la
orizontu l celor mai opt im isle spera n ţe, Irînte în să acum
55 de a ni , cînd m arele că rtnrar nu împ li nise în că ni ci 45 de
an i. Opera sa ~t iin\.ifi că ş i cu l tura l ă, c uprin să în cei aproape
25 de a ni , de pe băn c i l e universitare pînă la pi edesta lul cel
ma i î nalt, academ ic, este impres iona n t[t. Ea a îmbogăpt
patrimoniul nostru na\.iona l cu no i va lori , iar vo i nţa şi
puterea sa de mun că ordonată, pas iunea, d ă rui rea ş i ataşa­
m entul faţ.ă de popor ş i id ea !urile acestu ia răm în un per-
manent exemp l u viu p entru toate ge n eraţ.iil e. V. Pârvan va
imprim a epoci i de e nLuzi asm roman ti c în arheo logia şi pre-
istoria ro m â n ească, ce se încheia totuş i pe pragul primei
deca de a seco lului noslru, ace l s igiliu a l maturităţ ii , a l afir-
mării, a l eman c i pări i ş i în crederii v ibrante în puterea şti in ţ;ei
româneşti , cu nim ic mai prejos faţă ele cea străină. Aceasta
a fost o preocupare perma n entă a lui V. Pârvan. Socotesc
că nu fără temei este alu z ia clară la co nces ionarea săpătu­
rilor din 1909- 1910 a le lui H . Schmidt el e la Cucutenii
Moldovei, făcută de N. Iorga cîud sub li ni a, la 17.V .1 911, în
discursul de recepţie ele la Academia Română: „Pămîntul
nostru va fi întrebai în toate pt1rtile şi va vorbi taine le slrt1-
http://patrimoniu.gov.ro
nui\uTn u imuu u
vechilor cu lluri locale în11 ă(a (ilo r n oş tri , iar 1111 sp ec ialiş tilor
s tr ă ini ven iţi aici". Gî ndul c r eăr ii un e i ~co li isto ri co-a rh eo lo-
g ice româneş ti stră b ate înt reaga act ivitate, ş liin(. i[i că ş i orga-
n i zator i că, a lui Vasi le Pârvan ş i acest g înd co res pund ea, el e
fapt, co n cc p~i c i inte lectua liLă \. ii noastre progrcs isle a v rem ii .
P e rso na litatea lni Vas il e Pârva n se formează de t im pnriu .
Medi ul sătesc , în ca re îş i va t r ă i cop il ăria ş i va prim i rr ima
învă\,ătură, a imprim at o pute rni că pecete pe se nt ime ntele
ş i gîndi rea mare lui cărt urar , ea ş i alm os fera se ri oasă a li ceu lui
clas ic de la Bî rla cl , unde va dob îndi o cu llur ă ge n era l ă Lem e i-
nică şi cu n oaşterea li mb ii lat ine ş i a ce le i e line.
Vas ile Pâ rvan va urma curs urile de la Uni ve rs ilalea din
B u cureş ti, Facu ltatea de li tere ş i fil ozo fi e, av incl ca profesori
pc Ion Bogdan, D imitri e Onc inl , Simion Me hediu\;i , D. Evo l-
cea nu, N . Iorga - în pr im a d ecadă a sl r ă lu c it. ci sa le ca ri ere
de dască l - ş i pe Gr. Toci lesc u , care îl va ini \ia în epigrafie
ş i studiul a n t i c hi tăţ ii. F ieca re dintre aces lc ma ri persona li-
tă ţi a le şt iin ~e i româ n eş li ş i a le î 11"ă(ămînl ul11i super ior va
înrîuri, în fel ul să u , pc tî n ăru l s lud e nt , ca re, însă, va re u şi
să topească în propria sa person a li Late , de l: i111 puri 11 co n-
t ur ată, toate co ntradie! iil e c rea toa re de va lori , de la dogma-
t ismu l , oa recum romant ic nua n ţ. at. a l lu i G r . T oc ilesc u şi
sob ri etatea înteme ieLorn lui şco lii c ri tice a is lo ri og raf iei
româneşt i , ca re a fo· L D . Onciu l , pî n ă la ad ntul puterni c
evocator a l lumilor de nrn lL ap use a l lui N. Iorga, a l că r11 i
„geniu vi foros" (cum spu nea G. Că l in escu) 'ii "a fasc in a.
Se în\.elege, dec i , de ce primele o ri e nlă ri a le lui V. Pârvan
a u fost îndreptate sp re is tori a med ic ş i modernă româ n ească,
la care ar fi rămas da că, în Hl01J, n-ar fi p lecat, ca burs ier
în Germa ni a. A ic i se va spec ializa, la uni vers i t.ă~ile de la
Berlin , Je na ş i B res lau , pe l îngf1 ce i ma i ,·esti\ i oameni de
şt iin ţă german i de alu ne i, or ic ntînd u-se del'initi" spre disc i-
p li ne fund amen ta le al e a nti c hi tă\ ii: epigrafi e, ar heo log ie,
cr it ica LexLelor . Acolo îşi va însuşi me loda riguros ş tiinţifică
a izvoa relor şi modul de a judeca ş i eco nomi a ant i c hită \ii ,
fiind oa recum înrîurit chi ar î n a lege rea teze i de doctorat:
Die Na tiona lilii l der Ka uf'leule im rămisc h en Ka iserreiche.
Eine hislori chepigraphische Untersuchung , s u s\ in ulă la B res lau
în 1908 ş i pub li cată în anu l urm ăto r , în limba germa n ă.
A nul 1906, pe c inel se afla în sem in ar iil e u niv e rsilă\.i l or
germ a ne, r epr ez intă anul el e cotitnră în ca ri era sa el e istori c
a l ant i c hi tă\: ii ş i de arheolog clas ic. Atunc i pub li ca în „Co n-
vorbiri literare" : Cîleva cuvin le cu pri vi re la organizarea pro-
vinciei Dacia T roi a n ă, lu crare p lin ă de pe rspi cac ilale şt iin­
ţ. i fică şi ca re preves tea multe id ei , dar desprinse acum defi-
nitiv de pr eocupările sa le a nterioare, de i ·to ri e medievală şi
mod e rnă a Românie i . lnc[t el e atunci el formula neces ilatea
unu i efor L inLerdiscipli nar (istor ie, arheo log ie, epigrafie,
etnografie, fi lologie) pent rn cerce tarea sub. tratuln i începu-
turilor noa stre .
Întors în ~ară va fi numit cnrî nd, în 1909, profesor uni-
vers itar (av ea doar 27 an i!) , în 1910 director al Muzen lu i
Naţional de A nti c hităţi , în 1911 este ales membru corespon-
dent a l Academie i Române, iar în 1913, membru activ; în
1913 este titularizat ca profesor de istor ie veche, epigrafie
ş i ant i e hi tăţ. i greco-romane la Universitatea din Bucureşti,
în 1921 e director a l Şco lii Române de la Roma, al cărui fon-
41

\':isik l':ir\':1 11 la l li s l1·ia. c u 1111 g rnp de ro la iJoralori. 111 limpu l unc ia
din prime le !':1111p:111ii ele si\p:'\lur i.
da Lor l'u sesr, iar î11 1U23 dcv i 11 r sec re La r ge nera l a l Aca dern ic i
Dorn [111 c. 1n l'cl11l accsla, lui V. P âr \'an îi rev in e înLreaga răs­
pundere n dur e rii m ai de parte a lnnu r il o r înce pu te de îna-
inla ş ii să i cl a r , mai a les, a ce lor <' c lrcb 11ia 11 iniţ-i ate ~ ir e ali­
zate dr e l. Cn pres Ligi11l ele ca re sr bu c ura ş i clin lo<' ul proe-
m in e nL p e !'a rc-I oc 11pa at·un c i î11 svc ieLaLe , V . P â n ·a 11 a l'ăc nt
ca Jor11rik de dec iz ie să apreciez!' şi d e <'ă săpăl uril c a rh eo-
log ice ~ i r e rc l' l ăr il e r e prrzint ă o pa r te in tcgrnnLă a c nl Lnrii
unui popor ş i că rern lLalelc ob \inn te sî nL h o t ă rîLoare pe ntr u
progres11l şL iin\ e i ~i c un oaşte rii Lrct11Lul11i , p rin m ă rt11riil r
direc Lc, de n \'al oa re , 11n cori , adî nc imprrs i o n antă.
Va s ile Pâr\' a n a fos l , l'ără îndoială , 1111111 dintre m a rii
oam e ni de şL iin\ ă ca re a reunit , înLr-o fe ri c i Lă m:111i e r[1, ca li-
tă\il e unui isto ric , ep igra l'i st, nr hro log , gî ncli Lo r , li tcrnt ,
d ască l , ornto r t' ll o im e nsă e ruclj\.ie c rea toarr , rnmp lc LaUt
d e o re m arcab il ă inLui\i c ş i o putrrc ex tra ord in a r ă de s in teză,
înm ănu n c hin d asL l'r l , înLr-un Lot a rm o ni os ş i sob ru sl r11 cL11 rat,
interp reta rea <' c lo r m a i fe luri te iz, ·o8rc ş i a pelînd la toate
şL iinţ elc el e co ntac t , în ace l sp iri t de in terd isc iplina ri tate
care dă orizont la rg, cuprinz[t lor , s in tezdor ele integrare 8
faptel or. E l s-a ri di cat de la a naliza m et i n il oasă a izvoare lor
felurite s i a t:e lui m a i ne însemnat deta liu , la cele mai c ute-
zătoa re ~ i n tez e . în prim a cta pă, p î nă sp re sf îrş i tu l pr im ului
război m o ndi a l , a nt ili zat în pr in c ipa l izvoa rele litera re şi
epigra fic e. Ca d irec tor a l Muzeu lui Na\,io na l de A nt i chită\:i
ş i ca profesor :-a co nsacra t pr eoc u pă ri lor pr iv i ncl dom eniul
istori e i vechi ş i a l a nti c hită\i i clasice , g reco-roma ne, con-
t inuîncl pc predeceso rul ş i profesoru l său , G r . Tocilescn,
ma ni festînd u-sr în cft de ln în ccp uL ca un şt r ă lu c it isto ri c ,
ep igrafi st ş i a rh eolog C'las ic . A nul 19 11 , 'cînd desc hi dr.:.i
şa nti e rul a rh eol og ic de la U lm e Lum din Dobrogea ce ntra l ă,
avea să marchez e o etapă n o uă în mi şca re a a rh eo l og i că româ-
nească ş i î n nH ie ra sa . De acum îna inte va merge el în s u ş i
la izvoa r ele istoriei scoase din păm în t prin să păt uri s is te-
mati ce, co nd use fi e direct, f ie pr in e lev ii ş i co la boratorii să i .
Astfel, ist ori c ul ş i ep igra fi stul Pâ r va n d eve nea a rh eo l og, acum
de a nt ich i tă\:i gr eco-rom a ne, prin şt i i nţa în s u ş i tă şi prin
p relu area celo r răma se de la G r. Toci lescu în Dobrogea ~ i el e
pe r estul teritoriului vech ii Homâ nii , pe car e acesta îl. cer-
cetase amă nun\:it, a proape în întregim e , ş i stabilise l egăt uri
utile ş i cu specia li ş ti st ră ini , între care ş i Th. Mornmsen .
42
http://patrimoniu.gov.ro
ln 1\)14 V. Pârva n va deschide şa nt i erul a rheolog ic de la
Hi stria ca re va fi un acle\'ărat laborator , în ca re se maturiza
noua ge ne ra \:i e de ar heo log i ş i istoric i români a i şco lii c rea te
d e el. D e ac nm îna inte iz vo rul a rh eo logic e ra privit de V.
P â rva n în co ntextul în care se c rease ş i se descoperea. Cum
era ş i firesc, în acea p e r ioadă, e le nismul şi roma ni smul, c u
toată pnte rea l or de a firmare, stătea u atunc i în ce ntru l aten-
\.ie i lui V. Pârvan, iar amp loarea ce rce tă ril or din Dobrogea
era ş i ea ju s tifi cată.
Ca direc t o r a l Muze ului Na\.io na l d e A nti c hită \.i va pro-
pun e, în repetate rî nduri , m ăs uri p e nlru co nse rvarea monu-
m e ntelor isLo ri cc d in diferite centr e de v i a \.ă antit:ă . De
asemenea, va prnpune ş i va întocm i, person a l , un inve ntar a l
ob iect elor desco perite prin să pături arh eo log ice sa u orînd uite
în muzee ridi cate, uneo ri , c hi ar pe şa n tieru l ar heo logic, cum
a pro ce cl8~ el la U lm etu m , în Dobrogea.
Pe p la n curnpea n , în şt iin\ a i sto ri că ~ i .în lingv ist ic[t,
probl emel e privitoar e la traco-geto- clac i în ce pu se ră să ocu p e,
căt r e s fîrş i tu l secolului a l X I X- iea şi pr im a cl c'a d ă a celui
11r111 ă Lo r , un loc importa nt. Este s u[i c ie n t, cred, a am inLi
a ic i pe V-./. Tom as<' hek , cu lu crarea sa Die allen T hraker
(1893 - 18Htl), în ca re învă\.aLu 1 v ie nez punea capăt h aos ului
di versel or ip o Leze ş i teor ii cc d om inase ră pînă atunci în isto ria
~ i cultura traci lor ş i aşeza patr ia accs Lora în cu nun a de mun\i
n Ca rpa\;i lor. Pe p la n inte rn , în t:i'i din 1875 , B. P . Hasdeu,
a cel „mare ferm eciUor" , cum îl va n11111 i N . Io rga, în a sa
Istori e crilicrl a Românilor (1873 - 1875), se pronun\:a h otă rît
p e n Lru o ri g in ea tracică a geto-d ac il or, pe n tru co ntinui Latca
lin gvistică, et ni că ş i ter i to ri a l ă a acestora şi pen tru ro lul l o r
în etnoge neza poporului româ n , [iincl îm poL ri va teori e i şco.li~
Ialin iste a puriLă\. ii r oma nit ă\: ii noasl re. P c lini a co nce p\.1r 1
trac ism nlui d ac il or , a co ntinuită\: ii ş i parLi c ip ă rii lor la pro-
cesu l cl nogc nC'zc i noastre se vor găs i toţ i istori c ii n oştr i ş i
om e nii d e c ultură , în că din a in te de primul r ăzbo i mondial,
ca o reacţ i e la a cen su p raaprec ie re a fondului r om a n . Din cc
în ce m a i mult se defi nea neces itatea c nn oaşLc rii substratul11i
t.raco-geto-da c . În formul a rea n o il or ori e ntă ri p1:ogr~ m at i ce
a le cc rcc lării ist.o ri ce v ii toa re, N . Iorga, în 1911, 111 d1scursnl
de recep\.ie de la Academ ia Română , atrăgea aten \.ia că de
acu m în a inLe (sî ntcm în 19 11 ) „se va porni nu de la Traian
('(Jfuni w lorul ln Da ci a, ci de la cele mai vechi. popoare din care
11enim , de la acea rasii i/iro-Lraci crl, înlîia rnlli.valoare a piimî11-
l11lui , înUia crea toa re de ordine polUicli de la Carpa ţi pînă
în 1\rchipelaq". Toi. nLunc i N. Io rga propunea să p ăt uri ar heo-
log ice pc nt n.1 t·unoaşte rea „alolpulemic11/11i sub.s lra('.' . În _ ml~,
J. A ndri eşcsc 11 , în teza sa de d octo ra t Con Lnbu (u la Dacza
îna in le de romani , prima s inteză şt iin\: il'i că a v remurilor
preromane , \'a form ul a c11 claritate co nce p\.ia anto h to ni ~t.ă
:; i tra c izantă în istoriogra fi a r omâ n ească, pe care a amp l1[t-
caL-o prin stab ilirea, în HJ l 5, a nnită \. ii bronzului trac ic
ca rpato-d u n ă ren n , l'ă.ră ni c i 11 n hota r de s pă q .i tor a l ~arpa ţi l o~·
ş i Dună rii . î n ace l aş i 8 n , L A n cl ri cşesc u va d eve ni ce l. m81
ap ropi a L co labo rato r a l Ini V. ~âr v~ n , at ît. I ~ M u ze~1 l. Naţ10na l
de J\ntic hi tăti, c ît s i la U n1ve rs 1tate ~ 1 111 act 1v 1tatea ele
teren, un de precur drii - ca G r . Toc il esc u , Ceza r Bolliac,
J\l. Oclobesc11 ~.a. - d eschi scseră de ja ca lea cercetă ril o r. Şi
în pri\'iuţa răs pîn clirii trac il or clin vatra de ba~;t:i n ă, ca rp :.~t ică ,
pînă Ia Oder ş i V istn la ş i î n ni te direc \:ii, se pu sese ră prnnele
ja loa ne îna in te d e 1920 . ln acea vrem e în ce pu se ră să se înc hege,
;1Lît la n o i în ţară cît ş i în st răinătate, or i e nt ăr i noi, un~ le
fund a m e nta l deosebite de cele precedente. Întregul matenal
d ocum e ntar ş i inform a ·ţi il e acumu late pînă at un c i înd em n au
si ele la o rrluare c riti că, mai p r o fundă, a lor . P e h aza cloc11-
1:n entări i arh eolog ice, P. Re ineckc ele la Miinc hen stab ilise o
n o nol oO' ic a bronzu lui es t-ce ntral europea n („ungaro-român")
c u în c h~i e ri pc ca re V . Pârvan le-a c un oscut ş i , în bună p a rte,
le-a urmat. D e aseme nea, în epocă se formase ş i un cnre nt
favora bil maril or op er e d e s inteză, dar ş i de ana li ză minuţioa să
a izvoarel o r ş i el e îmhogă \:ire a acestora î n colec \:iile marilor
muzee europe ne; V. Pâ rva n va fi expon e ntul acestei sete de a
c unoa şte şi a m e rge direct la izvor. Se .co nti~ ra ş i n.eces i t~te.a
rev izuirii inte rpretă rilor de p în ă atu ncJ. Ma i trebu ie am1 nt 1t
însă că în p er ioada anil or ce au urm a t pr im ului răzb o i m o n-
d ia l , oa menii d e )t iin\;ă ş i cultură din Român ia se îndrepta-
seră cu s i ma i rn ultă hotă rî re sp re răd ăc inil e d î.ntîi a le obîr-
şi e i pop~ru lui român, s pre substratu l traco-geto-cl ac ş i că,
dup ă rea li zarea împlinirii vis ului d e , ·cac 11ri a l f ă uri r ii sta-
tn lui n aţiona l uni ta r rom â n , - în „Cetatea rea , ·ec he a lui
Deceba l" - , se im pu nea ş i organiza rea ce r cetă rii a rh eo lo-
g ice în ca drnl noii Homâ n i i. So· ietatca român ească î n că mai
s im ţea go lul im e ns ră m as prin m oa r tea p rematurrt a lui G r .
T oc ilesc u (1850 - HIQ\)) . În această a Lmosferă dt> preoc up ă ri
ge ne rale e uro pe ne ş i româneş Li , d ar co nLinuînd e lem e n te le
s tato rni c ite d e ja ş i înai n taLc a le m oşte nirii prec ursorilor , v ine
să se integreze act iviLatea, într-ad evă r po li va l e n tă, a lui
V. Pâ rYa n , din a d on a eta p ă . Deş i a călcal pc un te re n pre-
găt i t, ci a ridi cat di sc iplin a pc rare a reprezenLaL-o la în ă l\. im i
n rbă nnite, pc ca re nim e ni , în a fară ele el , nu Ic putea at in ge
în acea e pocă. A lun e i{') e ra s in g u ra pe rs o na li tate şt iin\. ifi că
d e la n oi, aflală p e p ied esta l ul un e i e rudiţii ş i d oc um e ntăr i
c:\Cep\i ona le, d e \.inînd ş i fnnqii de mare r ăs pund e rr , ş i l' arc
putea co nce n tra toate tc ndin\cl e din d om e ninl ist.or ie i , ·ce hi
ş i a l ar heo log ie i ş i să se ridicr apo i l a c 11 tezr1toa re s inLezc
c11m a fost Ge /ir·a, lu c rare d e „qeni a /tl intlrr/:neal<I"', c11m vn
sp 11ne I. A n cl ri eşesc u , o „cnmnaNI de /'apt e .~ i interprettlri'',
dar ş i „Cîn/Pcul dt' lebiitlt/" a l marel11i în văţat.
În\.e legînd n eces ila lea c uno aşte rii teme liil or , pe care s-a
[iJ to it· ş i a d ă inui t roma ni sm ul la D 11n ă rc, î n Ca rpa\.i ş i la
lVl'a r e, V. Pârvan s-a în dreptat - dup5 H120 - sp re iz\'oare le
d e în ce put a le ct.nogcneze i noastre, a le proLo isto ri e i Dacic i
mil e niului I î. e. 11 . ~i ne-a l ăsat, prin Ge ti cele sa le, un rnon11-
rn e nt a l c ulturii noast re, ra re l11min eazf1 is t ori a şi c i v ili za ţi a
pămîntului româ nesc în ce i 1000 de a ni a i Dac ie i libe re,
ad înc inci cercetar ea pînă la ră dă c inil e trac ice a le proces11lu i
l' o rm ăr ii po po nllni român, ra re a fost p e rm ane nta lui prco-
<' t1p arc.
Cn toa Lc că V. P ~1rvan ne apare uneo ri în nceastă ope rr1,
<·a ş i în a l tele, ca is t.o rie id ea li st, prin co ncep\.ia sa c u pri v ire
la „elite" ş i „catastrofe" î n istorie, ca ş i la ex i ste nţa clase lor
soc ia le în e poca prei sto ri că - totuş i , în Gelica, precum şi
în l ncepuluri.le vi e/ii romane la ,gurile ]) uniirii , Hl23, ş i in
l' e le c inc i pre lege ri ţ inu te la un co legiu uni ve r s i tar el e la
Ca mbridge (A n g li a), în pe nultimu\ an a l v i eţ ii sa le, ş i publi-
cate după m oa rtea p rematură , pet rec ută la 2() iuni e l!J27 ,
n e apa re în să ca nn savant, nu 1rnm a i î n ga leria marilor că r tu ­
rari româ ni , dar ş i în aceea a şt iin\:e i e u rope n e, ca r e ş i-a pus
toată puter ea d e mun că numai în s lujba că utării acl evă rnlui
istoric ş i a că rni cr e dinţă în farta n eamului său ve n ea din
ce-i spunea trecutul , c u m ă rt11riilc lui luminoase, înf?ţ işate
înlr-o formă ~ i co ncc p\:ie proprii , o rig ina le .
Pc a locu ri vom în tî lni , d es ig ur , ş i la V. Pârva n „idei pre-
!i os drapa le în rrudi fi e'', cu m va s pun e el d es pre unul ci i n Lrc
istoric ii noştri - C . G i11resc u , în 192~.:l.
http://patrimoniu.gov.ro
V. Pâ rva n a d[1ruit generos din b ogf1ţia inte li genţe i ş i
î n vă ţă turii sa le Lin ere lor cadre ca re c reş tea u s ub oc hii să i
el e păr int.csscă ş i n cco nLe sLaLă a u to rita te ş i d e v iz iona r. E l
pri vea m e re u în a inte ş i în spa\ inl la rg a l E n ro pc i , ca să poată
aşeza aici, la loc ele rrn nte ş i el e d cm ni tate !;it iin ţa i sto ri că ­
nr h eo l og i că rom â n ească. Moşte n i rea pr og r es i stă l ăsată ele
V. Pârv a n este d eosebiL d e imp o rla nLă. A LîL stu diil e sa le d e
amă nun t, totdea una împl et i te cu ge n ern li tă\· i ele inspiratiJ
o ri g in a li taLe ş i avî nl. d a r ş i d e 111 elocl[1 ş i uimiLoa re e rudiţi e,
cît ş i op e rele sa le de s inL<'z ă, - ('a re a u str îns la un loc t o ată
documenlarea, Jc l11riLă n vrem ii - , a 11 l ărg i t snbsta ntial
o ri zo ntu l c un oaşLe rii isloriri ş i civili za /i ci oa m e nil or acestui
pă m în t s Lrăb u n , a 1 nost ru.
P rin întreaga sa ar ti v i taLe, V. Pâ r\' all a de terminat un
c ure nt d e id e i ' Iec 11nd l', ca re a u ridi cut ş tiin\.a i sto ri că ş i
a rh eo l og i că românească pe n o i treplc d(' prc\ nire ş i presti g iu ,
î n \,ară :;; i pes le h o lare. in zes t.ra t cu un s pirit o rga niz ato r
rxl rao rdinar , - rcc 11n osc 11L d e ('Onternpo ra nii să i ce i m a i
d e ,·az ă, ca N. Iorgn - , a imprim at şco lii arh eo log ice c reate
d e e l un caracter ş liin\ifi c ş i i-a as ig uraL rn n li nui tatea prin
e le vii ş i eo lahorato rii să i , ca re a u r e u ş i t s-o du că mai d eparte,
î111pre 11n[1 c·11 ace ia ca re s-a11 l'orm a L, - ca ge ncra \i a m ea - ,
înlumina ş i lrndi\iil c stal.o rnirilc d e mare le di s pă rui. Gc ncra-
\iil e d r is t o ri c i a i ant.ic hi tă\ ii ş i a rh eo log ii d e az i , lu c rînd ln
co ncli\ii in compa ra bil mai fa\'CJrnh ile d ecîl cele clin ' ' rem ea
111i Vas il e Pârva n , - co ncli[ii p c ca re co ndu ce rea d e partid
ş i d e stat ni le-a spo ri t a n de an - , a u datori a să \'al oril'i ce
ceea ce este poz ili , · în opera el e m a re Sa\'a n t a lui V. Pârvan
ş i s ă cl 11 c[1 m e re u în a in Le c 11n oaşle rea t recl1t uh1i mi le na r a l
p op o rului n ostru , în nobil a î n tre cere „de a retace cu ajutoml
ce /nr r1/mase de la hii lrîni , oia/a ş i /'ap tele lor" , cum î ncl em na
în s u ş i V. Pâ rn 111 pe istori c ii n oşt ri , p c nlru c uno aşte r ea pro-
fundă ş i în\.c l raplă , ş liin!if'i că a t rac isrnului n bfrş i e i din/îi , d ar
ş i a ro rn a ni tă !ii noastre.
Oame nii d e şt iin\ ă ad uc, cu prile jul ce nte nar ului na şte rii
m a rclu i că rlu ra r , 11 n om ag iu de reni n aşt i n \ ă omu iu i , sa va 11-
tu ln i, das că lulni cl csă YîrşiL , orato rului ele e lil ă , [il ozo l'ului,
fondatorului d e insL il.u\ii , or ga ni za l o l'lllni une i mun c i s iste-
mati ce, exemplare, p e şa nti er, în sem in arii 1111i\'e rs ita r e, în
mu zee, pc Lere n , c ît ş i pat ri o lului înfl ăc5 rat: , d ar ş i chibz uit,
într-un c 11 vî n t, pe rso na li t5 \.ii e nc icl op ecli re, capti va nle, s in-
gulare cum îl \' a ca rac le ri za Dimitri e Gu st i pe bunul său
pr ie le n , ca re a l'osl Vasile Pîn·a n, în1.c meiet or11l !;'. Colii a rh eolog ice
mode rne româneşt i a jut a t. de [oa n A nclri e~esc u , alt fiu al Mol-
d ove i „care ti r vearn ri ne tltl pe isloricii patri ei", c um va sp un e
V. Pârva n la că pălîi11l d ască l11lui să n D imi trie On c iul.
 STUDII ŞI COMUNICĂRI
LOCUINŢE,ATELIERE ŞI INSTALAŢII DE FOC DIN SECOLELE IV-VIII
ÎN AŞEZAREA DE LA SIGHIŞOARA - DEALUL VIILOR
Sighişoara este binecunoscut publicului larg şi
Municipiu l
specialiştilor ca posedînd un remarcabil complex de arhi-
tectură şi artă medievală, ce conservă în mare măsură imaginea
şi atmosfera unui oraş-cetate din perioada de înflorire a evu-
lui de mijloc .
Un aspect mai puţin cunoscut al zonei municipiului este
bogăţ.ia de monum ente arheo logice, aşezări, necropole ş i cetăţi
de pămînt , cu referire dire ctă la perioada formării limbii ş i
poporului român , înregist rate şi parţial cercetate în ultimii
ani. Ca rezu ltat al eforturilor de cercetare din aceşti ani, a
începu t să se co nt ureze una dintre cele mai bogate şi mai re-
preze ntati ve microzone arheologice pentru perioada anterioa-
ră feudalismului , majoritatea ob iec tivelor fiind situate într-
un spa\.iu relativ restrîns ş i uşor accesibil cercetării, în ime-
diata apropiere a oraşu lui ş i în comunele din preajmă.
Aşeza rea de la Dea lul Vii lor ocupă un loc primordial în
acest co ntext mi crozona !, putînd fi co nsiderată drept o sin-
teză a prim e i jumătăţi a „mile niului migraţiilor" . întem e i ată
la sfî rş itul seco lului a l III-iea, locuirea a dăinuit în Dea lul
Viilor pîn ă spre s l'îrşitul secolului al VIII-lea, pe a ceeaş i va-
tră de sat, fă ră întreruperi semnificative , oferindu-ne as tfel
pos ibili tatea obţ.inerii de info r maţii complexe as upra un ei
aşezări rurale, nefortificate, cu o m a re densitate de locuire şi
o n eo bi ş nuit de mare durată de e xiste n\:ă.
Din observaţii le de pînă acum se desprind următoarele:
cultura ma terială a loc uitorilor are pregnante trăsături daco-
romane, influenţel e culturale alogene fiind n eese nţ:ialc; dăinu­
irea în aşeza re, de foarte lung[t durată, chiar neobişnuită pen-
tru peri oada prefeuda l ă, d etermină o continuitate în anumite
tipuri de construcţ ii, de vase, clemente decorative, podoabe,
unelte etc.
Interesa ntă este continuitatea ele ocupaţii, în general , de
mod de via'ţ:ă , sedentar, pa şnic , modest. Pentru aceste motive
apreciem că aşezarea ele la Sighişoara - Dealul Viilor trebuie să
fi apar\.inut popula\.iei autohtone.
Cercetări l e începute în 1976 1 au scos la i vea l ă 70 de monu-
mente arheo logice, înt re care locuin\.ele, instalaţiile de foc
cu ca re s înt echipate ş i at eli erele de ceramică ocupă locul cel
mai im porta nt.
1n a rtico lul el e faţ.ă ne propunem o prezentare a princi-
pa lelor tipuri de locuin\.e descoperite, s isterryatizat e în func-
ţ.ie de tehnica de constru c \ ie fo l osită în cli ve'rse peri oa de cro-
nologi ce.
Vest ig iile ca re mărturis esc prez e n~a vechilor co nstrucţ ii
din aşezările prefeudale s înt , în general, preca re. Săpătura
arheo l og i că pune de obice i în ev id e ntă substructura acest or
l ocuinţ;e, groapa loc uin\:ei, ce le c îteva urme de stîlpi pentru
sus\;i nerea acop e ri ş ului ~ i in s talaţiei de foc, atunci cînd aces-
1 Săpăturil e a u fost începu te în 1\J76 de autorul acestor rîncluri. Din
1979 pa rti c ipă cir. R. IIarhoiu ele la In st it ut ul de Arh eo l og i c-B u c ur eşti,
ia r din 1081, cir. J\'l. Cârc ium a ru , p alin olo g, el e la In st itutul el e Arhco lo-
g i e-Bucur cşt i.
44
http://patrimoniu.gov.ro
G. BALTAG
tea există. Cu pnvire la suprastructură nu s-au putut face
decît presupuneri bazate pe ana logi i din t impuri mai apro-
piate.
Pentru început notăm prezen\;a celor două categori i de
lo cuinţe : de suprafaţ.ă şi adîncite în sol. La Dealul Viilor pre-
domină cele din ultima categorie. Se mai pot fa ce c lasificări
în funcţie de adîncimea părţii săpate în so l (bordeie ş i sem i-
bordeie), prezenţa sau absenţa instalaţiei de foc , prezenţa sau
absenţa grop il or de stîlpi , formatul mai mult sau mai puţin
regulat pe care îl au în plan grop ile lo c uinţelor şi, mai ales,
în func ţi e de diversele tipur i de instalaţii de foc cu ca re sînt
echipate.
Cercetă ril e întreprinse pînă în prezent au dus la dezv e-
lirea unui număr de 19 locuinţe ap a rţinîncl perioadei secolelor
IV şi V, ale căror detalii de construc\:ie şi echipament ne-au
permis înca drarea lor în şapte tipuri diferite . La acestea mai
trebuia adăugată existenţa celor două tipuri de a tetiere ele
olar cu cuptor recent descoperite. Vom urmări aşadar, în to-
tal, n o uă tipuri de co nstrucţii aflate în nivelul inferior a l stra-
t ului de c ultură prefeudal de la Dea lul Vi il or .
Ti1mri de locuin ţ.e şi ateliel'c din secolele IV- V
Tipul 1 - (fig. 1) - groapă de pla n pătrată cu co lţurile
ascuţjte sau rotunj ite, adîncită în sol 0 ,60-0,80 m , lipsită
el e in sta laţie de foc, lip s ită de urm e de stîlpi , cu podea ua nea-
men a jată special, prezentînd o suprafa\; ă l ocuibi lă de 5,50-
7,50 m 2 • Suprastructura acestui tip de locuin\:ă (pere\:ii şi aco-
p erişul) se a prec iază a fi fost sprijinită fi e pe tălpi de lemn s i-
tuate pe marginile gropii 2 , fie pe s tîlpi a flaţi la mică di s tanţă
în jur, fiind impl antaţi în pămîntul dega jat cu prilejul exca-
vării3şi ale că ror urm e sînt foarte greu de surprins cu mijloacele
actua le ale ce rcetă rii . Lipsa insta l aţiei de fo c poate include
acest tip de co nstru c ţi e fie în ca tego ria a nexe lor, fi e în cea a
l ocuinţe l or cu insta la 'ţ: ie de fo c p o rtabilă (vatră portat i vă etc .).
Fragmentele ele lipitură de lut ars cu urme de nuiele (chirpic),
a l ături de o mare ca ntitate de cenuşă ş i cărbune care umple de
obicei groa pa, d emonstrează ex i s tenţa în vechim e a pe reţilor
de nuiele lipiţi cu lut ş i a unui acoperiş de paie sau trestie.
Tipul 2 - (fig. 1) - groapă de asemenea de plan pătrat
cu co lţuri ascu\.ite sau rotunjite, lipsită ele in sta l aţie de foc,
avînd toate celelalte caracteristici e numerate la tipul ante-
rior, preze ntînd în plus urmele a două gropi de stîlpi fixa ţ i
la co lţur il e uneia din laturi. Acest amănunt indi că ex isten\;a
în vechime a unui acoperiş într-o s in gură a pă , lu cru lesne de
presupus în cazu l unor co nstru c ţii cu suprafa ·\:ă redusă 4 •
2 Dan G. T eodor , Unele p robl eme pri vind eou /11/ia eu l/urii mat eriale
din Mo ldova în sec . V I- X , „Carp ica", li, 1969, p. 261.
3 T. M itrea , Ce r ce t ă ril e arheo log ice de la Davideni, „Memoria Ant iqui-
tatis", 1974- 1976, Piatra-N e amţ, p. 67 .
4 în aşezarea nr . 2 el e la Brate i (jud. S ibiu ) ex istă un num ă r marc
de astfel d e l oc uinţ e lips ite ele grop i de st'ilpi sa u num a i cu două gropi
el e stilpi p c o l at ură (B 11 a- 1970). Inform aţ iil e le datorăm cir. E. Zaha-
ri a ş i cl1-. Li gia Birz u, cărora le mulltunim ş i pe aceast~l ca le.
,
TIPUL 1 2
SEC
VI - VII
TIPUL
5[C
VII -VIII
1. Tipuri de co nstrucţii şi in sta l aţii de fo c din aşezarea ele la S i ghi şoara -
Tipul 3 - (fig. 1, fig . 2; loc . nr. 5 - 1977) - . g roap ~ . de
formă dreptunghiulară sau trapezoidală, cu colţur.•. rotUI~J•t~ ,
.adîncită în sol pînă la -0,90- 1,20 m , c~1 pereţ: u vert1ca.l1,
lipsită el e insta laţie de fo.e perma~1C~l!ă ŞI de pod ea s p e~ l~I
amenajată, avînd o suprafaţa locu1b1la de 18-20 ~ . Ace~t
2 jată din lut uscat şi bătătorit , peste ca re se aflau rămăşiţele
t ip prezintă o serie de particularită\. i cle ..co nstru cţ; 1e_ ca re •.~
-detaşează net de întreg ansamblul: pereţ11 celor dom~ latu11
lungi ale gropii au fost că ptuşiţi cu hîrne suprapus~ or~z~ntal,
formînd pcreli ele lemn care m ergea~, foarte proha~1l, pma _la o
înăl\:ime oarecare deasupra solului. Acest detalm s-a f~cut
remarcat în săpătură prin existenţa unor fragmente de b1rne
·c arbonizate de-a lungul laturilor lungi şi prin arderea la roşu
a 1)ere\:il or 11ropii pe o crros ime de 3-4 centimetri, ca rezultat
al puternicului ::. incendiuo care a mistuit co nstrucţia · •m vec I11- ·
me. . căror element comun este lipsa unei instalaţ ii de foc perma-
Un alt detaliu importa nt este prezen\:a a patru grop~. de
stîlpicudiametrulde0,25m, situ~t.e ~lou.ă cît.e două pe.~nlJlO­
cul laturilor scn rte ale constru c\:1e1, rn mtenorul gropu aces-
teia, lîngă perete, distanţate între ele la 0,90-1,00 m.
Concomitent tot de-a lungul celor două laturi scurte, s-a
co nstatat preze1~\.a unor mici gropi de par, cu diam etrul de
0,05 m , care punctează, la intervale oarecum.regula~e, fu.ndul
gropii locuin\:ei, lingă pere \:i. A făcut excep\:•e_ spa\:ml dmtr~
stîlpii laturii de nord-vest unde a fost precizata mtrarea. Mai
notăm prezell'ţa în trei dintre colţurile locuinţei a unor grupe
de cîte trei gropi ele pari alăturate.
Cei patru stîlpi situaţi pe mijlocul laturilor scurte tr.~~uie
să fi susţ inut două grinzi longitudinale pe care se spnJlnea
un acoperiş în d ouă pa nte, aşa-numitul acoperiş c ~ ~o~mă du-
blă. Pereţ.ii lun gi ai locuinţe i au fost din lem n, hprţ1 cu lu~,
în timp ce pereţii de pe laturile mai scurte erau drn lut a~lr­
cat pe nuiele împletite pe pari verticali, într-o tehnică bme
perpetuată. Cantitatea foarte m a r~ de. lipit~ră de l.ut cu .urme
de pari şi nuiele din groapa locu111\:e1 ş 1 dm preaJl~la e1 co~1-
firm ă acest lu cru . Intrarea în loc uinţă era orgamzată prrn
spaţiul dintre ce i doi stî lpi de pe latura de nor~-vest ş i a fost
s urprinsă în săpăt ură sub forma un or trepte clin lut cruţat".
Tipul tJ - (fig. 1) - ultim a clin ser ia l o~u~n\.el o~· fără_ in-
sta la ţ i e de foc fi xă este o locu inţă de suprafaţa. Existenta ca
un caz izola t , această lo c uinţă a apărut în săpătură sub forma
unei ag lom erăr i de [ragm ente de chirpic ars acoperind o supra-
r. Acest tip el e constru cPe este preze nt la Brate i, în aşezarea nr. 2,
111 două cazu ri ş i ln aşeza rea ele la Stre i (jud. l lun edoara),_să ~ături 196!!-
1970, co nform informaţi e i furnizate de dr. R. Popa ca ru1 a 11 mulţu­
mim .
http://patrimoniu.gov.ro
3 5
1 2 3
D ealul Viilor.
faţ: ă relativ dreptunghiulară de 32 ,50 m 2 , pc o grosime variind între
0,20-0,50 m. Observaţ iile ulterioare ne-au permis imaginea
unei construcţii de propor\:ii mari realizată la suprafaţă, pe o
platformă niv e lată, orientată est-vest , avînd podeaua amena-
pere\:ilor de lut prăbu ş i \.i în urma unui incendiu.
A fost surprinsă o singură groapă de stîlpi situată relativ
central, ce lelalte fiind, probabil, în afara spa\,iului locuin\:ei.
De-a lungul laturilor lungi s-au remarcat pl atforme uşor adîn-
cite în so l pe o lăţime de 0,20 m, ca re au servit foarte probabil
Ia aşezarea unor pereţi din bîrne orizontale. Acoperişul aces-
tei co nstrucţii trebuie să se fi sprijinit pe o grindă longitudi-
nală m e dian ă sus\.i nu tă de o serie de stîlpi !par\:ia l identifica\:i 6 •
Este de rema rcat că aceste patrn tipuri de co nstrucţi e, al
nente, nu vor mai fi îutîlnite în niv elele apar\:inîncl secolelor
ulterioare. Ele sînt specifice perioadei secolelor IV-V sau,
mai precis, primei jumătă\:i a seco lului al JV-lea, după cum
indi că elementele de data re.
Următoarele tre i tipuri apar\.in cro nologic sfîrş itului se-
co lului al IV-iea ~i începutul secolului al V-lea. Ele au ca tră­
sătură com ună ex isLc n\,a unei insta la\:ii de încălzire stabile ce
ocupă un loc bine prec izat (coq:ul vetrei), ailat de obicei î~
partea opusă intrării. Punctele de sepa ra re între aceste trei
tipuri nu vor mai Ji de taliile de co nstrn c\,ie ci tipul de insta-
la\:ie de încălzire cu care sînt ec hipate.
Tipul 5 - (fig. 3, loc. nr. 3 - 1981) - groapă ele formă
pătrată, cu col!,uri rotunjite, puţin adîncite în sol (-0,30 -
0,40 m), av încl un cupto r de piatră (pietrar) alcătuit di~ le~­
pezi masive de gres ie locală , aşezate în formă de caseta, si-
tuat în co l\:ul de nord-vest. Vatra cuptoru lui era de asemenea
realizată din lespez i de pi atră perfect îmbinate. Locu.iu~a
a avut o suprafaţă de 9 m 2 ş i o podea simplă, neamenajata.
Ca detalii ele co nstru c\,ie n otăm două gropi de stîlpi (diame-
trul de 0,25 m) situate una pe mijlocul laturii de sud, în inte-
rior , iar cea laltă pe mijlocu l latu rii de nord, în exterior.
De aseme nea, de-a lungul laturii ele su d, s-a precizat o
urm ă de bîrnă carbo niz ată, aşezată orizontal, întreruptă pe
mijloc de groapa el e sL îlpi am intită . Este un indiciu sigur că
pe 'această l atură a ex istat un p erete din bîrne. dispuse ori.zon:
tal. Cele două grop i de stîl pi ele pe axul med ian al locum\:e1
o în asczn rca nr. 2 de la Brate i e x i s tă două ea zur i d e lo cuinţe cu
g rindă lon g itudinală medi a n ă, suspnută de doi s Ulpi exteriori (B 3-
1964) sa'u ele tre i st!lpi inte riori (B 26- 1971).
45
 s prijinită p c Lre i s l î lpi , lucru ca re ar pres upun e 1111 nco p c ri ~.

i I
~.
de f o rm ă co ni cl17 .
T ipul '7 - (fi g . I) - g r oa p ă de f o r111 ă p ă l rn lă c11 co l ~ uri·
rotunji te, pu~in ad în c il ă i11 ·o l (0,'1 0- 0,(jO 111 ) ad nd o s upra-
fo ! ă de cca. 16 m ~ ş i pod ea ua li ps ită de a 111 e na jf1 ri s pec ia le .
Acest Lip de l oc uin\ ă se ddin e~ te prin pre ze nţ a un e i in sta l aţ ii
el e foc numi tă \' at r[1 cu ga rdin ă el e piet re, co ns Lind dinlr-n·
c ru stf1 g ro asă d e lu t l'a lc in nL dl' fo rm ă O \' n l ă sa 11 d rc pl11n g hiu -
la rr. cu ro l~uri ro l.und e , în co nju ra tă d e pi ci. re d e m ă rimi ~ i
fo rm e diferiLr, a vînd ro lul d e a <'o nse rva t:ă ldură. Vat ra p oa le
f i în profil pl a lă sau nlh in tă, in r g rosim ea nu s Le i el e lu t m ă-·
soa ră 0 ,03- 0,05 111.
O a ltă caral'Le ri sL i că n o La bil ă cs ll' preze n\ n ;1 pat ru gro pi
• de s Lîlpi - (di a m e Lrul 0 ,25 - 0 ,30 111 ) - la ce le pa lrn co l\uri
• a le g ropii , d eta liu cc î nl es n e~tc mult reco 11s Li Luirca s upra stru c-

··----- -- -
• t urii aces Le i l ol' ui11ţ r . Ce le pa lru „ furc i" ale b o rd e iului s us\ i-
nca u cu nu na s u p e ri oa ră de g rin z i pc ('a re se s prijinea aco p c ri-
~ u l î n d o u ă ape. Es Le o te hni că el e co nsl ru c \:ie rn a i vec he ce se
reg{1 scş t e în toate aşezf1rile din peri oada prcre ucl a l ă ş i de rn a r
tî rz iu 8 •
A B
În a fa ră d e loc uin\.c, în ca mp a ni a din 1981, a u apă ru L p ri-
m e le d o u ă a te li e re de o lar rn cup to r a le că ror d e La lii d e co ns-
t nw!i e Ic preze n tă m în ce le l'l' urm e a ză :
J\ le/i erul Cil Clip/or nr . J (fi g . l ~ i ri g. 5), corn p us din: g roa -
p a-ateli e r ~ i groa pa cuplorului , a mbe le a l că tuind un s ing u1·
a nsa mblu. Groa pa n tc li e rului , o ri e n lală nord-s ud , el e form ă
o 2 dre p tun g hiul a r ă, c u rn l ~ uri rotund e, adîn c i lă î n so l pîn ă la
- 0 ,60 m , oc u pă o s up ra f a ţ ă de era 10 m ~, a\'Î nd inl ra rea a m e-
2. l.oc 11 in\n m. !) (sl·c. l\') -- J!l77 n a j ată în pa rtea d e s ud s ub fo rmn un o r Lre p te c ru \aL<'. Groa p a
a Le li e rului era p rcvăz ulă cu şase s lîlpi a le eă r or grop i a u fost
c la r v iz ibil e Jiind di s lri buil e as tfe l : d ouă pe !alura d e su d,
s tră juind intrarea , d o u ă pc· !a lura d e csL ş i d o u ă pe latu ra
d e vest. Aceş ti şase s l.îlpi a u s us \inu t un s is tem d e g rinz i p e

,_c_ _ care s-a sp rijini t în vec him e at:o p c ri ş u l. Î ns pre no rei g roa pa-
a tel ie r se în g u s tează ş i se co n t inu ă cu groapn eu p to ru I u i . /\ceas-
ta din urm ă a re o s u p ra f a \ ă m a i r e du să , fiind. în schimb , m a i
a dîn că (- 1,05 111 ) pen t ru a î nles ni lu c rul la g ura cuplorului.
Pe latu ra de rst s-a pu t ut obse rva o pl at r o rm ă c ru \a lă ca re
p ornea de la gurn e uplorului pre lung indu-se î11 in te ri oru l gro-
pii-ateli e r . G roapa cupto rului ca ~ i rn pto rul Lrc bui c să ri [ost
p ro lc jate de un ;;opro n. Do u ă urm e de pari pe latu r il e ele es t
ş i de \' CS t a le cup lorului n e-a u impu s această co nt:l u z ie. Jn
!' eea t:e pri veşte t: uplorul , a cesta er a în înt r eg im r să p at în
lu t, încaelrînelu-se în tipul d e cu pto r cu perete sa u pil o n m e-
di a n pe nt ru s us \ine rea pl ăc ii -g răta r .
J\ /eli ernl cu w plor nr. 2 - (fi g . G) - groa pa d e form f1
I
O \' a l ă , o ri e n tată nord-s ud , lro n co ni că în profil , a dîn t: i tă pîn ă
1 11
"' la - 1,70 m ci r la ni ve lul d e că l ca re din vec him e , oc upînd
la ni ve lul s upe ri o r o s u p ra l'aţ ă de ct:a . (j m 2 , avî nd int ra rea
a m e naja tă p e !a lura el e s ud s ub f o rmă de lre plc cru\:ale, (' a
în ca zul precede n l; c up to rul este s ituat în pa rtea d e no rd .
A B Pe latura d e n •sL, î n exte ri o rul a nsa mblului , a u fost rem a rca le
g ropi d e s tîlpi dup ă cum urm ează : o groa p ă d e 0,35 111 di a m e-

~------j
'- --- - -
o 2m
-----------=====--========'
:1. J. oe 11i11\:i nr . 3 (sec. l\'- \ ') - .1!)8 1.
fa c p rob a bilă ex is Le n! a unui a coperi ~ i11 d ou[t pa nle s prijini t
la v îrf d e o grind ă s u sţ inută ci<' cC' i d oi s lîlpi.
T ipul (J - (fig. 4, loc. nr . 1- Hl7!)) - ţ(roa p [1 d e fo rm [1
p ă trată cu co l!.uri a sc u ţ i te sau roLunjil e, a par\inî11d unei lo-
c uin!.e adînc iLP în so l pîn ă la - 1,20 m de la ni ve lul d e d d care
din vechim e, cu podea ua fftr[1 a m e naj ă ri s pc('ial e, av înd o s u-
prafaţă d e 11 ,50 m 2 • Ac t•a s lă l oc uinţ ă a l'ost cc hipalf1 c u o in-
sta l a ţi e d e foc din pi at ră În r o rm ă el e p o l co avă , ( 'U b o llă Înc he-
ia tă, a şez ată în zo na co l\.ului de no rd -es t.. Jn pa rtea opu s[1,
s pre sud-ves L, s-a co ns LataL o pn nlă u ~oa ră dr acces în loc uin-
ţă. Do u ă g ropi d e st ilpi silu a le în di ago n a l ă a lc ă tui esc un dl'- ·
ta liu d e co n st ru c ţi e imp o rLan L. Es te de prrs upu s e xi s Le n! a
un e i a tre ia g ropi în co l\ul d r n o rd- es l , r[1m as, din p ăc at e, ne-
-ce rcetat. În nccst ca z a m avea d e-n face cu o s upra s lru c lur ă
t ru în a propi e rea c uplo rului ş i un grup de 4 g ro pi p a r\.ia l în-
tre t ă i ate, în apropi e rea intră rii , dint re care t:ea mai m a re a vea
diam etrul d e 0,10 111. ln c iuda un or cercetă ri a 111 r1nunţite, pe
la Lu ra de est nu au fos l s urprinse a !Le g ropi. Ac est lu cru im pune
cont:luzi a ex ist e n\.c i unui aco p e ri ş într -o s ingură pantă, s pri-
jini t pe st îlpii din zo na de ,·cs l ş i p rot e jînd ansamblul dinspre
est. Cupto rul propriu-zis este d e a sem e nea să p at în lu t, av înd
un „pra efurniurn " de pi at ră , pil o n ce nt ra l el e su s \ine rc a pl ăc ii
ş i cam e ra d e ard e re a \' ase lor în form ă d e c up o l ă, ridi ca tă d e
la n iH lu I d e d d ca re .
Acest e d ou r1 a leli e rc cu rnp to r, a flate la fo a rte mi t:ă dis-
ta n\ ă unul el e t:e l ă lall , se d a tea ză , p c b a za ma te ri a le lor d esco-
pe rile, la în ce putul seco lului a l V-lea , ~i pa r a fi apar\.inut
un r i singure familii de ol n ri ca re produ cea u p e nlru ne v o il e
7 l. ocui11[ c C il 1111111 n i cl ouii g ropi de s lllpi pc di ngo 11 a lii se inllln csc
i11 nşcza rl' :l de la B ra te i (B 25 - 1!)65) p e nt ru sec . IV- V, ia r Cil cî t c tr e i
gro pi de stil pi , i11 nşc· zun•a de ln i\ 1or eş li p c 11lr 11 sec. V I- V 11 - IC I lo-
r rdl. „i\ I o r cşli ", ll11 c. 1!)7!), p . !JO, fi g. 6, p . !JJ , f ig. 2.1. Mn i a d ii 11 gă r11
loc uirr\ c lc B :1- 1!!70, B 16- 1 970 . B 42- J!J7(i de ln B r nlc i sec. l V- \' ,
de asc m c n ra c 11 ci ll' tr e i gr-op .i tl c.slilpi .
R I. G loda riu, Asc:1/ri dac ice si daco-rom a ne la S /i11111i c , B nc. J!J8 1,
f ig. 6- ll 5 ş ip . J0.1: Î11 a ş e za rea. nr . 2 B rnlc i, B 2!:> şi 1128- 1 !JG:I

16

http://patrimoniu.gov.ro

„ u şor în c lin a~i ş i pod ea ua n ea menajată special , avîncl o supra-
B multe ori ~ i arcsle lorn in\:e sînt l ipsitc de gropi de st îlpi la co l-
B înch e iată, aşezat aproape l'i.\r[1 cxce p\.ie în co l\.ul ele nord-es t.
o
--_,,,,,===='2m
~. T.oc ui11\a 11r . J (st•c. I V - \ ') - JU70.
o 2m
!'i. Ale i ierul rn c uplor 111'. 1 (src. IV- \' ) - 1081.
co munită\,ii de atunc i o ce rami că cenuş i e-a s pră, cu pulern irc
Lr a diţii romane prov inc ial e.
Cu aceste monumenle se în che ie se ri a Li purilor de c· o nstrut:-
\:ii desco perile pînă acum în primul ni vel de l ocuire pr e f e ud a l ă
de la Sig hi şoa ra - De a lul V iil or. Următoru l nive l apa r\inc
seco le lo r VI - VII ş i co n\·ine l ocu in ~e adî nc itc în so l echipate
toate cu in s ta l a~ie de l'oc p e rman c nlă . La ce le mai multe vom
obse rva o t:o n t inu a re fără modificări a vec hil or tehnic i de
co n struc~ i e ij i a vechil or in sta la ~ii el e foc. Parale l, însă , se vo r
fa ce remarcate ş i c îteva e lem e nte no i .
Loruin~c ş i in. talaţii de l'oe din 11c1·ioada sccolclm· VI - VU.
I e nlru această p e ri oa dă t:ro n o l og i că t:c rcetă ril e au daL la
iveală c inc i tipuri de l ot: uin\.ă dil'c ren\:i ate în Junt: \.ie el e tipu l
jns ta la \.ie i de roc c u ca re s înt dotate :
http://patrimoniu.gov.ro
lipul nr. 1 - ( l'i g. 1) - groapă de l'orrnă pătrată în plan ,
cu t:o l(uril c ro lunjiLe, adînc ită în so l 0 ,10- 0,GO m , t: u pereţi
fa\.ă el e 8,50- 9,50 m~. Tn ·tala\.ia de foc se a l'lă în co l\.ul de
nord , nord-csl ~ i es te un t: uptor de piatră în f o rm ă de case tă,
din lespezi el e g res ie l oca l ă , fi xate cu lut , av înd uneori bolta
înrh e i a lă, a lteor i d eschi să . VaLra aceslor cuptoare se prezinlă
ca o cruslă el e lut t:alc inat, u şo r a lbi al.ă sa u platr1. D e cele mai
\ uri sau în jur. În cîLcva c:i zuri co n s La tăm 2- 3 grop i el e stî lpi.
U n dcl.aliu imporlant îl co ns titui e apari\.ia une i platforme
cru\.aLc (lavi\.ă) l'arc acope ră un an 1unit spaţiu în inte riorul
l ocuin\.c i, a l'l a tă l'tt 0,30 - 0,50 m deas upra nive lului podelei
ş i p ornind din i!n cdiata a prop iere a ins ta la \.ic i de l'oc. Ma jori-
ta tea ee rce lăto 1 'il o r co n s id e ră că această l avi\ă e ra am e n a j a tă
penlrn dormit;
lipul 2 - (fig. 1) - groa p ă de plan păLrat sa u drept un-
g hiular eu t:o[\.uri roLunjiLe, adîn c i tă în so l , 0,10-0,60 m,
cu pere! ii în clina\ i, podea ua n ea m e najală, avînd o suprafa\.ă
de 8 - 10 111 2 • Se di s tinge de s itu a\ia prececle nL[t prin insta l aţ i a
de fo t: clin pi at ră, un cuptor în formă de potcoavă, cu bolta
Tot după o formulă consLructi\'ă m a i vec he, se co nstată prezen-
~a a cîle d ouă gropi de s Lî lpi pc axa m edi a nă a l oc uin ţe i ;
Lipul 3 - (l'i g . 1) - groapă de plan drept.unghiula r sau tra-
pezo idal , n 1 rn)\uri roLunjiLe sa u asc u\:ite, adînciLă în sol pînă
la 0,70 - 0,!JO m cu podea n ea m e najată , avînd suprafaţa de
10 - 12 111 2 • lns Lala! ia el e l'oc cs lc o vatrrt de formă ova lrt,
a lbini i\ în prol'il , o c ru stă de argilă ca lcinată în co njurală ele
o gardi11[1 de pi e Lrc de rîu. ~ i în caz ul acestui Lip de co nstru t: \.ic
~ i ins lal a\ ic de l'oc avem el e-a !'ace cu o continua re a un or Lra-
o 2m
(i , /\Ll' lic rnl t' ll t'llplor III' . ;,! (Sl'C. I V- \') -- l !J81.
dq.ii mai \'CC hi. SuprasLrucLura e ra s us~inută de obice i ele 2
s tîlpi s ilu a\.i pe rn q,urile un eia <lin latu ri , l'ormînd un acop e ri ş
lung într- o s in g ură pantă , co nso li dat. c u 2- 3 les pezi de gre ie
pe n Lru a- i mări s ta bi li t a tea;
tipul 1) - (l'i g . 8, loc. nr. 2-Hl80) - groapă de plan drep-
Lu nghiular , c u co l\uri ascu \.iLc, adînc iLă în so l 0,80-0,90 m,
cu pod(•a n ea m e najată s pec ial , av încl o supra l'a \.ă de 10 -
11 m~ ; dol.ală t: u o insLa la \i c de foc sub l'orma une i vetre por-
ta li w dre pLunghiulare, cu marginile s up raînă lţ ate, înconju-
raLă de un mare niunăr de pi e Lre de rîu , aşezată în co lţul ele
nord-est . Acest Lip de locuin\.[t prez intă importa nte parti cu-
l a riLă\. i de co ns tru c \.ie . Groapa e i a [os t că ptu ş ită cu bîrne sa u
jumă tă \. i de b îrne aşeza Le o rizonta I, form înd p e r eţi ce se ridi-
ca u pcs le ni ve lul de că l ca re pînă la o anumită înălţime .
În ro l ~u l ele s uci-est, săp ătura a permi s obse rvar ea unui dc-
Laliu (:are de fin eşte te hni ca în care a u fost încheiate bîrnele
47
 sa u pe tălpi ş i avînd, uneori , pere\.ii ridi ca \.i din bîrue aşeza te
orizontal ş i înc heiate la co lţur i prin suprapunere .
Nive lul arheo logic urmă Lor co n\ ine material e ş i l oc uin ţe
databile în seco lele VII - VII I.

Locuinţe şi in s talaţii de foe din sec·olc lc VII - VIII

În nivelul apar\.inînd acesLei peri oa de au fosL descoperite·

o 2m
7. Loc ui11\.a '''" 4 (sec. V I-
pînă acum cinci loc uin\:e di[e rcnţ iabil e, în l'unc \i e de in s Lal aţ i a
de foc, în Lre i tipu ri:
tipul 111'. 1. - (fig. 1) - groapă de formă patrulate ră cLL
co l!;uril e de obi ce i rotunjiLe, adîneiLă în sol pînă Ia 0,60 -
0,80 m, cu o s uprafa\: ă de 9,50 - 10 m ~, fără podea s pec ia l
amenajată, av înd ca insta laţ i e de fo c un euptor de piatră î11
formă de potcoavă aşezat în co l\.ul ele nord-est . Sup rastru c tura
acestei loc uin\:e trebuie să se fi sprijinit pe tă lpi de lemn deoa-
rece nu au fost ses izate urm e de gropi de stîlpi. Cantitatea mare·
de fragm ente de chirpi c a rs dove d eş Le că pere \.ii e rau din lu t
aplicat pe nuiele. In sta la \:i ile de foc a le acestui Lip de locu-
inţă sînt de proporţii mari , fiind co nstruite din lespez i de
gresie ş i piatră de rîu. U neo ri, în interi or, au fost desco perite
lupe de fi er în curs de prelu cra re ş i este p os ibil ea aceste cup-
t oare să fi fost întrebuin\:ate ş i în ca li tate de cuptoa re de f o rjă .
D in ce le c inc i locuin!.e, tre i a u fost dotate cu astfel de cuptoa re;
V 11 ) - J!J7fl.

deasupra niv elului de d d care . Pe mijlocul laLurii de nord-es t -z 1"

a u fost surprinse donă grop i la mi că distan\.ă una de cea l a ltă,
a parţinînd unor st îl pi ca re s us\in eau , proba bil , împre ună cu
perechea lor pres upu să pe la tura de s ud- ves t , d o uă grinzi ne-
cesare unui acoperiş în dou ă panle , cu coamr1 dubl ă. Da toritr1
co ndi\jil or din teren, latura de sud- ves l nu a putut fi ce rcetat ă ;
Lipul 5 - (fig. 8, loc . nr. 2 - 1980) - groapă el e plan drep-
t.u ngh iul a r , pu'ţ in adîncilă în so l (0,60 - 0,80 m), cu pod eau a
lip s it-~1 de amena j ă ri spec ia le, avînd o s upra[aţ"ă de 9,50 -
10 m 2 • L ocuin\.a a fost d otată cu m a i multe ius ta l aţ;ii de foc:
în co l 'ţu l de nord-es L s-a a fl a l un cuptor de piatră din lespez i
de gres ie în formă de caset[1, a v înd vatră din lut fă\.uit. P e
latura de s ud-vest au fost descoperite d o u ă cuptoare de pîine
săpate în ex teriorul spa\.iulu i locuin\ei, cu valra a m e na j a tă
prin pietruire. Ce le d o uă cuptoa re nu au fon c\:ionat co ncomi-
tent . Pr imul cuptor , cel din drea pta pe pl a nşă , a fos t la un
mom ent dat dezafectat, probabil în urma prăbuşirii boltii.
U lteri or s-a construit ce l de-al doilea cuplor , a că rui vatrr1 A B
se afla sub ni velul de că lc a re a l podele i l ocu in~e i. Cu acest pri-
lej s-a produ s ş i o exti nd ere a spa\i ului locu in\:ei pe latura de
s ud-vest, desfiin\.îndu-se o parte din vatra ş i pe reţ ii vec hiului
cuptor ş i fi x îndu-se o nou ă g ro a pă de stîlp, mai ava n sată.
Suprastructura aceste i locui n \.e era sprijin ită pe patru o 2m
sLîlpi a le căro r grop i au fost descope rite la cele patru eo l\.uri ,
în cazul nost ru partieula r ex is tînd o groapr1 suplimentară în 8 . l.ocui11\ a III'. 2 (s ec . \"J - \'1 1) - 1!)80.
col i·u I el e vest. În par tea de nord-ves L intra rea era ame naj ată
ca o mică pantă , un fel de gîrlici .
În unele ca zuri , la acest tip de locu in ţă, inLra rea a fost ame- \J. I .oc u in\n nr . l (se c. V 11- V 111 ) - Hl78.
n a j ată sub form a unor trepte de piatră, lespez i de gres ie a dîn-
cite ob li c în peretele grop ii .
Din ce le 15 l oc uinţ:e apa r! inîn cl nivelului seco lelor VI- ... z
Vll , trei au avut mai multe insta la \ ii el e foc, de obice i o insta-
la \ ie de piatră dubl a tă de un cuptor de pîine. În locu in\:ele
acestui ni vel se regăsese tre i din tipuril e de in sta l aţ.ie de foc
preze nte în ni ve lul anter ior: cuptorul de pi a lră în form ă de - -f.5()17-1 - --
case tă , cuptorul de piatră în fo rm ă de p o tc oavă ş i vatra cu
gardină de pi etre . E lem entele noi ce se m~1nifestă la acest
ca pitol sînt vatra p o rtat i vă de f o rmă p a trnla Le ră (tavă) ş i
cuptorul de pîine săpat fi e în per ete le loc uin\.e in , fi e construit
la suprafaţă, ca un fel de \.es t. de pămînt - (u n caz.). Din
punctul de ve dere a l tehnici lor de cons tru c\.ie a fost întîlnit
ace l aş i t ip de locui n\:ă, sim pi ă , patru la teră , mon oce lul ară, A 8
a dîn c i tă în so l , cu suprastrueL11ra s prijinil ă pe stîlpi de lemn

9 S itua~ii s imil ar e cu Cl' lc el e la S i g hi ~ oa r a se rcg<hllsc la Dav icl e11i

(jud . Nea mţ) cf . I. Mit.rea , op. cil . , fi g . 1. Se parc că aces L Lip de c uptor
de pl in e nu es te sp ec iJi c seco lelor \'!- \' Ir. i11 aş e za re a nr. 2 l:lra tc i uu
fost găs i Le t r e i as Lfc l d e cupl oa re ln caclrnLe cr·onolo g ic ln sec . I V- V .
o 2m
- - --== ==='
48

http://patrimoniu.gov.ro
 cca 12 m 2 , cu p odea ua n ca m e najaLă s pec ia l. nv încl un cuptor
de pîine pe laLura ci ' n ord , să p at în p cr cte k l ocuin~c i , aflat
„ în exter iorul a ccs Lc ia . Cuplorul a an1L o formă rela t.i v rotund ă
în p la n iar vaLra ş i cup o la e rau d in luL [ă\uit. G roapa loc uin\:ci
nu a prczenLat urm e le un or g rop i de s Lî lpi . La co ns Lruirca
acestei locuin\ e a u fost întrcbuin\aLc piroane de [i e r cu floare
· cva dril o bată , descoper ite p e latura el e est. Pe lat ura de ves t,
p ornind de la rr ura cuplo rului , a [osL o b se r va t ă o l av j\ ă din
lu t cru\at , a fl ată la 0,'10 m deas u pra niY clului pode le i, pr o
l ă\. im c de 0 ,50- 1 ,00 m.
Cu ac cs L Lip de l oc uin! ă se înc he ie sc ria desco pe riril or din
ulLimul nivrl a l prim e i faze prdeuclalr dr Ia Si g hi ~oara - Dca lul
V iilo r.
După eum s-a-.puLuL obse rva clin a na li za Lipuril o r de l oc uin ţe
ş i în tala\.ii de fo c, ex i s t ă c lcm c nLc spec ifi ce [i ccă re i p er ioade
dar ş i e lcm c nLc el e co ntinuit a Lc. Toate I oe uin~c lc s înL formate
dintr-o s in g ură încăp e re, Loa Le sî nt a elîn c il e î11 so l, cu o s in g ură
cxcep~ i e, ş i a u o s uprasL ru ctură s prijiniL ă fi e pe sLî lpi , fi e pc
.to. J111 ogi 11 c de onso 111bi11 si1 pi1L uri in l!J7\J.
tă l pi de lemn. O obsc rv a \.ic care poa le prezenLa un oareca re
inLeres este a ceea că, înc epînd din seco le le V- V T, nu se m a i
întîln esc locuin\.c Jips iLe de i11 sta la \,ie ele roc. Co ncomite nt,
penLru co ns t ru q .ia J ocuin\~e l or clin sec o le le VI- VIII , începe
să se fo loseascii o m a i marc canLi taLc de lemn ca re araLă. c[1
era u m a i bin e izo late Lcrmie . Aces L lu c ru rczulLă clin a na li za
umpluturii grop il o r care co n\.in c [on rte mult lcm 11 carbo ni zat
comparat iv c u pe ri oncla nnterioară. ln afa ra lemnului ş i lu tu-
lui, la co nstruirea l oc uinţel o r a fo L folos it ş i m etn lul. ln m a i
multe caz uri au rost găs iLe scoa b e , c ui e s im p le, piroane ş i
cui e de b a lamalr clin fi e r. el e form e ş i dim cn iuni s pecil'il' C
perioade i.
lns La la \iilc de foc sau de în că lzir e c u ca re nu [ost. echipaLc
l oc uinţ:e l e se bu c ură de o marc varieta le. Ins l.nl a \.ia de foc
ce l mai frecvc nL întî l11it ă este cuptorul el e pi a tr ă (p icLra rul)
sub ce le două form e a le lui : ele poLcoavă ş i el e l'a sc Lă. P ie tra-
rul în formă de poLc oavă csLe preze nt în 12 di n l' ele 110 de lo-
c uinţe descop erite pînă a cum , în t.imp <' e pi e Lrarul în formă
de case tă apare în c inc i eazuri 10. VaLra de lu L sa u din piet re
ocupă locu l sec und ca JrccYc n\ ă . Împreu n ă C'll p ie Lrarul în [or-
11. l. ocu in\n nr . 2 - si1 pi1Luri in 1080. mă el e p otcoa Y ă, vatra el e lu t sa u pi a Lr ă se regăseş te de-a lun-
gul t uturor peri oa de lo r, înc e pîncl clin seco lul nl IV-i ea pî n ă în
secolu l a l V III-lea. Vat.ra p orta Livă el e luL , în f o rm ă de tavă ,
apa re în aşezarea n oas tră în cepîncl clin sc<'o lcle V I - VI L Tot
astfe l se întîmpl [1 ş i c u ace le cuploa re de pî in c să p aLe în pcrc~ii
laLe rali a i loc uin\ c i e u Yat r[t din lut fă\. uit cc form e ază corp
comun cu cup o la sa u c u vaLr[t din lespez i de gresie poLr ivite
pentrn a a lc ă tui un p ava j . La aces t capiLo l t reb ui e să mai înre-
g i străm cuplo rul de pîinc co ns Lruit la niY c lul el e ' călcare p e
o vat ră de pi atră. E l seamrtnă foarte mult cu \es tur ile ele lu t
folosiLc în re g iunil e rura le clin Muntenia ş i Mo ld oYa.
Î n aşeza rea ci r la S i g hi şoa ra - D ea lul V iilor nr a ri ăm în
fa~a une i locuiri de lun gă cluraLă p e aceea~ i s upraf a~ă . Cel m a i
b ogat ni vel d in prima fază prefeud a l ă ·c d oYc d eş Le a l'i ni velul
el e loc uire aparţinînd seco le lor IV- V. În ace l aş i Limp el este
ş i ce l m a i bin e da lat . ÎncepuLurilc sale a u puLut fi prec iz aLc
crono log ic la s fîrş iLul secolului a l III-lea ş i îneeputu l sec olu lui
a l IV-iea, în urm a descoperir ii une i lo ·uin\ c al căre i in venta r
co nţin ea, a l ăLuri de cr ramică roman ă roş i e şi ce nu ş i e, o fibulă
el e a r g int romană .
Secolul a l I V-lea, la rî11dul să u , es Lc clataL rn pahar de s Li-
c l ă decorat cu a lveole ş i romburi, cu fragmcnLc el e fibu le ele
bronz ş i pieptene de os cu mîner scm ic ir ular . Sfîrş itul seco-
lului a l IV-lea şi în ccpuLul secolului a l V- lea au fost prec izate
12. Cuplor î n for111 i1 el e case tă.
pri n descoperirea une i l ocu in~e cu pi e trar în formă el e po Lcoa-
vă, avî nd în inventar un p ieptene bil at ra l el e os. 1n ca drul
întrecrului nivel, în aproap e Loate l or uin\ c lr, apa r că \uin ş i
tipul nr. 2 - (fi g . 1) - groap~l de form ă p a trula Lc ră, cu vasul borca n deco raL cu b11Lon i, cu brîu a lveo lat , sa u cu v al
eo l~uri rotund e, adî n c iLă în so l p ere-ţii încli-
0,80- 0,90 m , c u s implu p e um ă r.
na~ i , cu p odeau a neam en a jată , av încl o s uprafaţă el e 8,50- Nive lul seco le lo r V I - VII se re marc ă prin di s p a riţia ce-
\l ,50 rn 2 . Acest Lip ele l oc uin\ ă a av ut o vatră s impl ă clin pi e Lre ram ic ii Jine cen u ş ii ş i prin apar i ~ i a une i ca nLită \i m a i mari el e
de rîu amcna.iaLri pc la Lura de est. Nu s-au semna lat urm e de c e ram i că lu cra L[t cu mîn a . Cerami ca la roa Lă ra pid ă este m ereu
rr ropi de st îlpi sau el e bîrnc ca rbonizate . Ca în cazu l precede nt , prezc n Lă chi ar da crt nu m a i csLe pre dom ina ntă. Locu in ~e l c
·hirpicul fra g m e nLar, prezent în g roapă , dem o nstrează exis- acestu i ni vel s înt , în ge nera l , mai săracr.
te nţa unor p crcţ- i de lut pc nui ele .
tipul nr. 8 . - (fi g . 9, loc . nr. 1-1978) - g roapă de form ă
ova l ă, n ereg ul a tă, îngus Lată în partea de nord, cu co q.uri io P ietrarul inf o rm ă el e casetă pa re să fil' de tr::idiţi c dac i că: vezi T.
rotunde, a dîn c ită în so l 1,10- 1,50 rn , avî nd o s up rafa\ă de G lodariu , op. cil., fi g . G, B 5.

49

http://patrimoniu.gov.ro
 1:1 . C11 p lor 111 ronn:I ele p olc oav:1.
Ln ni w lul sem i.cl or VII- \1 111 se· o h se rY ă o ge ncrn li za rc a
11nC' i c·ernm ir i l11 nal.c la o r oa tă cu Lurn\.ie inLc rm e di a ră , el e buu ă
ca li tate. PasLa vase lor co n\in e un ni s ip ma i fin ia r a rd erea
co ntinu ă srt fi e roşcaL- că ră 111 iz ie. F orm u le le deco rat ive pe ntru
pe re\ii ,·asC' lor sî nL ~ iel e din seco le le anter ioa re: co mbin aţ ii
de be nzi de sLri11ri ţ; i be nzi în va l sa 11 sl ri11ri s imple ca re aco-
pl'l' ă nproapr toată sup ra fa (a Yas ul11i . N ive lul este prec izat
c ro nolog ic pr in ma i rnullr piese mel.a li ce dintre ca re me n\i o-
nf1m 1111 t ipa r de bro nz pe ntru ap li ce, cu deco r a nim a li er.
Săpăt uril e el e pî11 f1 ac um a u abo rd at num a i pari.ea perife-
ri că a aşeză rii , fiind ce rce l.a lă o por\iun e de cca 1.0% clin tota-
lul s uprafeţei pc ca re aprec iem d \ s-a a rl at aşezarea clin vec him e.
Acest lu c ru lra11 s f'on·1Tă aşrzn rea ele ln Sighi şoa ra înLr-un rom -
J\ llSTHACT
Tl! c aulhor Jll" t'SL' ll ls lll l' L.Y J)l'S or ·llh - 8 L11 C(• 11L111·y co11 sl ru cl io 11 s a11 cl
rin· 01 1Lri ls 1·xisli 11 g ol Si g hi ş onrn - llcal11I \ ' iilor sdll c uH·1ll , ~ l11 n·ş
Cn u11Ly, Tra11sil\·a11in.
Thrcc c hro 11 o l og ic leve ls, i11 r c lalin11 s or c l osc co11tinuity , t:a ll b c
disti11 gui sht·d duri11 g t h c first slagc or inha b ita11 t:c ( Lh c ·I Lh - Ll w 8t h
cc 11Luri cs). Th c firsL ll' vc l (L h c ·llh - Lil e 5th cc 11 Lu r ics) , d i sp l ays scvc 11
Lypcs of clw elli11 gs. Lh c f ormer four l acki11 g rirc 011Lfils, w lti le tl1 c l aLt n
lJc i11 g c 11cl owcd w il11 c il11 e1· slo 11 " k i l11 s or c l ay h cnrlh cs.
T h c scrn11cl c hro11 o l ogic leve i . ( Lh t• GL h - Lh c 7L h ec 11L11ri cs) , revcals
l'i vc l ypl'S or rlwl' lli11 gs, c lnss iri cd 01 1 L11 c gruu nrl s or L1 1e !"i m oulril t h cy
prcse 11 Led: ho x-s h ap('[I slo 11 c k i 111, h orses hoc-s hap etl slo 11 c k i 111 . slo l1 <'-
ch i 111 ccl c l ny h ca rL11 , Lrny-sh:1p1•d po 1·l n lJl c h ca r l h , IJrl':1rl o vc 11 rlu g i11Lo Lh c
hou s1• w n ll.
http://patrimoniu.gov.ro
1·1. Cup lor rlc p i i11 c.
pl ex el e m a ri prop or \ii , compa ra bil cu ce l de la B rate i11 . În
ace l aş i t imp , ea se însc ri e într-un co nLext m a i la rg, 111 icrozo na l ,
form at clin şa pte aşezăr i de lun gă durată a fl ate fi e pe ma lu r ile
rîu lui T îrn ava Ma re , fi e pe vftil e latera le din trei ce tă \ id e păm înt
ş i o n ec ropolă , toate a parţinînd perioade i de fo rm a re a limbii
::; i poporului român. D acă prin t r-o ma rc co nc e nt rare ele s pe-
l' i a li şt i ş i dori: a rh eo log ic s-a r ce rceta ex haust iv această s upra-
ra\ ă din jurul ora;m lui Sig hi şoa r a, aLît ele b ogată ş i de repre-
zenLaL i vă, s-ar putea ob\,in e un m odel şt iin\it:i c cu l a rgă va la-
l>ilitale ca re să ne orerc o ima g in e ma i precisă asup ra fe lului
în ca re au fost orga ni za \:i , au trăit ş i a u luptat oa menii p ă mîn­
Lului de-a l1111gul în l'e rcatului mil eniu al migrn\iilor.
11 Co111pl c xl' l c d1• ln BraL1•i (jud . Sihiu )scn rJ {1 p • rnal11lri11l11iTirna va
~ l are l a :HJ lrn1 111 :1 vnl el e l'l' i1· cit· l a S i g hi~oara - D c nlul \'iilor.
Th c la sl cJ11·011o lo g i c le ve i. ( lh c 7Lh - Lil e Hlh ce 11 Llll'ic S), co 11La i11 s
L11r cc Ly p cs or dwl' lli11 gs: w i Lh h or scs hoc- shnp ed sto 11 e k i l11 s, ston c
h ca lh ccl Olll'S nuci h ouscs wiLh IJrca tl ove 11 s <lu g inlo Lh c wall s.
l:l ul rnr 011 e i11 sta11 cc of surr acc dw c lli11 g, n ll l.h " ol h cr hou scs are dug
i11 Lh c g rou11cl w iL11Lh c 11 ppc r sll'llcl11rc s11pp orLecl hy wood cn p il ar s u suall y
pl accd i 11 Lh c co rn c rs. As ror LIH· wn ll s, Lh cy w cr c m acle eith er o f wnod or
of c lny app li cd Lo waLLl e i 11L •nvovc 11 on vc rli cn l pilars.
Th c roori11 g is 011 c- or two-s l op ccl , d1: p c11 cl i11 g 011 Lh l' posilion of t h c
pi lar s. 111 Lh c ·a se or S i gh i ~oara - D .:a l 11l Vi ilor sc LLl e1m1 1t w c dea l wil h
s i111pl c al'l: hi Lccl11 rn in wood and c lay, sp cl' ir ie Lo Lh t· 111ill l! 1iiu111 or mi grn -
Lions , w h c 11 co 11Li11uou s polili ea l i11 sla1Jilil.y hin cl er cd lh c l'o11slru c lio11 or
IJ1 iilcli11 gs ur gr l'n Lcr proporli on s.
CULTURA ŞI ART A ÎN VREMEA LUI MATEI BASARAB
Malei Basa rab (ll\32- 1():) 4) prez in Lă o marc
Ep imporLa
oc:n lui
n\ă în isto ri a pop oru lu i nosL rn penLru însem na Le-
le sa le r en li ză ri î n d ome niul culLurii ş i <H le i, ca re l'1111 osc acu1n
o deo seb i tă înrtor ire . n crace re::i eco n omică a \. ă rii , ca rezul-
Lat a l lu ngi i IJl' r ioa cle el e Jini şLc, a as ig uraL o baz[t mater i ală
so li dă pe nt ru d es[ăş u ra rca un e i vas lc ope re culLura l-a rti s lice
cc poa le l'i co mp arală doa r cu acelea rea li zate de ŞLel'a n ce l
Mare ( 1457 - 1504) , Neagoe Basa r<1 b ( 15 12- 1521) - a l că rui
co nLinu a Lor s-a co ns id erat Mate i Bnsarnh, nepo lul lui Nc<1-
goc 1 - sa u Co n ·La nLin Brînco\'Ca nu ( IG88·- 17 l l1), rudf1 şi
el cu [ostul agii Male i clin Brî nco,·e ni .
Deş i Ma le i Basarab nu a l'ost ci î n s u ş i un cărLu ra r , aşa
cum a l'os L s lrăb unul său Neagoe Basarab, e l a şL iu L să ::it ragă
la curLca do mnească pc rc i ma i î n vă!: a (. i oa me ni a i epoc ii
sn le, t:n rc, sub ob l ăd uirea ş i cu sp rijinul în( elep tul u i domn,
au înt:ep uL să r ăs pîncl cască cul Lura ş i în li mba n a (. i o n a l ă.
Persona liLă (, il e ca re a u dat im pu ls v i e~ ii cullura le a Tăr ii
Româ n eş ti el e la mijl oc ul seC'o lului a l XV II-iea era u a nim ate
el e preoc up ă ri in parte diferiLe .
U na cl in [i guril e ce nlra lc a le ,·ic ( ii cul t ural e a Tr1 rii Româ-
n eş li din at:castă e p ocă a fos l l1111i'i(alul U dri ş t e Nlîsturrl ,
cumn atul. domnului , co nduc ă t o rul ca nce lar ie i acestui a ş i edi-
toru l un ora clin eă r\i le Lip ă ri te în accaslă e p ocă 2 . Bun cunosc[1-
t.or a l limbii s la\'o ne, ci n cultiv at-o, consiclerînd-o „s l'în tă " ;
a încercat chia r să c reeze o lilll bă s l a Y o n ă li terară, reLo ri că,
prete n ţioasă ş i a rtifi c i a l ă, ce se ad resa une i elile de in te lectua li .
Se înţe l ege că U dri şte nu urm ă rea int rod ucerea limbii s lavo ne
ca limb ă , ·o rbiLă ele popor, ci doa r 11Liliza rea e i ca limb ă
de c ultură. E l şL i a prea bine că limba vo rhiLă de pop orul
nostru este cir origin e l a tin ă ş i că t.o(i l()(:ui tor ii ce lor t re i
~ă ri românr \' orbea u aceeaş i lilllb ă; î n prefa(a la 1,·flan.1Jheli a
învli (ii toare din HH2, învă( alul l ogo l' ăL m ă rturis ea că a l'ăc ut
trad ucerea „pe limba româ11 easc1/"', pe ntru a a juLa „neam ul
noslrn", care ,·o rbea această lilll bă,
Dală l'iin d neces iLat:en l eg i t im ă el e ca rte ş i cu l tu ră în lilllba
româ n ă a soeielă( ii \Temii ace leia, în ce rca rea lui U dri ş Lc Năs­
Lurel era sor tit ă eşe l'ul11i ; el ilu s tre ază ultima eta p ă el e sLră­
lu circ a culturii în limba s l a \' O n ă, înlr-o epoC'[t 'in ca re cu lLura
în Jimba r omână l' ăcca p a~ i h o Lă l'Îtori.
Pc lîn gă faptu l <"ă a co ndu s ca nce la ri a <·111nna t.ului să u
(care a elaborat în această e pocă a proa pe 1 300 de hri soave
ce ni s-au p ăs lral) , U driştc Năst ure l a rnordona l î n bun ă
pa rt.e inlensa act i\'i UrLe t.ip ogra l'ic ă din al'easLă \Teme, alcă-
1 Dup ă 11rcn n ·a Jl l) lr o11 n lui 1\lnl1•i Basarab. s tri\ 111 0~1 11 ~ i mod e lul
să u,Nengoc Basarab , vn l'i cvoca l cip 11um cronse ori cu dive rse ocnzi i,
indcose h i în p r etloslo v iilt- d irl ilor . De p il elii, î n pr im n prc·dos lo v ie r cdndalii
de lJd ri ş l c Năst ur e l sc sp unl' : „ca re di n domnii de 111ai înaint e ai ftlr ii -
a{'cmi de ce l din al crl m i n ea m .~i {'a111i/ie prea veslil r1, prea /11min 1/(ia uoaslră
prea 110/Jil<I prin u r ma ş i se trage, adică prea Imnul Basarab Neagoe de odin i-
oa ră - s-a ard/a l a.~a de bin e făcă t o r / ă rii " (Da n !Tor ia J\l az ilu , U driş f c
Nrlslurel, B uc . , l\.17 4, p. 125- 127). Î n alle pre doslo v ii se adu cea u osa nal t•
„marcl11i neam /nisă r llbesc" din cn r c ri'\cca parl c Malei Basarab (A. Sncc r-
do \.cn nu, Predos luuiilc c<lr(ilor româ u eş ti , Bu c . , 1\J38, p. 102).
2. \ 'i r g il Câ nd cn, /,'l111111 anis111 e d' Uclriş t e Nlis lurel el l'a.!Jonie des lel -
lrcs slauu nes en \!ala chie („Rev u c des Hud cs su d-est eur opcc nn cs" , V I, 1!JG H.
nr . 2, p . 239- 287): tipărit ~ i în li mba r omâni\ l n vo i. 1/afiunca do mi-
nant li, C luj -N apoca , Hl79, p . 3:3- 77. Vezi şi [)u n !Iorin Mazi lu, o/J. ci l. ,
ca re-l co nsid e ră prontolorul po liti ci i c ul t ural e d e m a ri proporţii di n vre-
mea lui Ma l e i Bnsnrn lJ . D up ă opin ia lui N. lor gn. clom nnl a rost dominnl
d e învă ţ at ul să u c umn at, t·cca cc a rt'icut ca ln în ce put c ure n t ul c11llural
să fi e slavo n (I storia rom/in ii or, V I. p. 88).
' Bi bliogra {'ia rom â n e a scă oec he, 1, p. 181- 18:!.
http://patrimoniu.gov.ro
NJf.OL/\E STOICE ·cu
tu ind ~ 1 prcl'e \e lu un ele op crr Lipi.\i'iLe . 111 ace l :i~ i timp - din
porum·::i cu11111 a l11lui să u - Ucl ri ~Le NăsLurc l a cercc la L Lonte
1 nănăst ir ile din Tara Homtinca s('ă pc nLru a a f'lu căr( il e \'Ce h i
c::i rc t relJ11i ~1u copiaLe ca să nu se piardă 3 .
111 timp c· e Ud ri ş Le NăsLu re l ş i a l(i că rtu rnr i , ca cp ist:opul
lg naL ie de llîm ni c. mi lit::i u pc nLru o uniLaLc o rLod oxă în lim bă
s l a\'O ll ă în sud-es tul E urope i, mi tropoli(ii T eo f'il ş i .)lef'an -
11 cc u11 oscăLo ri de lilllb ă s l a, · onă !) i iubi lori de ca rte romft-
11 easC'ă - f' ăl'ea u să apa ră căr( i de rnlt. în lim ba pop orul u i.
D up ă opin ia lui N. Iorga, u n n lncl p il dn lu c rări l o r m iLro-
po l iLu lu i Silll io n ŞLel'a n cl in Tra ns il van ia , „milropolilul .5·1ef'11 11
î'11c('pe S<I ('a C<I a se sim (i dorin(e le şi ap lectlrile sa le (fa,·orab il e
inlroclu ee rii lim bii româ ne ca lim b ă de cul L - 11.;1. ) , i11 daun a
modei slauo11e de la cur le, spriji11 ilc şi t l'(Jtf:enlale dr {' l//1111al11l
î' n s u ş i al mclriei sale"''·
Es te inle resa nt să arăLălll a ic i C'ă 111 prda(a că rl, ii des pre
Bo te: .~i 111ir , L i păr ilă in limb a rolll â nii 111 IG5 1, rnitropo li Lul
Şte fa n ren1n o~ Lra ci.\ prco (·ii nu c un oştea u lilllba s lavo n[1,
cli n ca re pri t: in ă rra u ac uza (i ci.\ „nu ş l iu sluji Lain efr sf'i11tPi
biserici''; \ inînd sca ma el e accnst.fl s ilu a \i e, milropo li l ul s-a
ho t ă rîl , clup ă cum m ă rLuri seşlc f' I î ns u;; i : „s1/ ieu imputarea
ba(jornrilor de asupra aceste i (lîri.~0111·e " ş i să L ip ă rl'ască „nu
cwn r111 f'os l pl111/ arn111 s la110 11 e.~ t1' Lipirnrile [„. ], t<' toi rom1î-
11 eş l e toate, pre ri'11d" , ŞLiind dt inj\i al iva sa rn isca opoz i\i a
unor Lra di\, i o n a li şt i , lllilrop olilul ave rt iza: „de am m ai dres
rinduialele .~ i f<>-am w op us rnm1i 11 e.~ t e [ . „], 1111 s<I cade 11oui'i [ „ .)
si'i 111/ î mp o n c i .~ a(i ş i sil 11â sci'rbi(i î111polri 11a p1/s /O/'l/lui 11os lru"".
U nn înd pilch1 111 i Neagoe Basara b, Ma te i a du s o po liLi că
de largii sprUinire a popoar<'lor or/odo.re din Peni nsula Halca-
11itil, de promouarr a unui pwwr/o.Tism poli ti r:, slujii de cartea
Lip1/ritrl în limba sla11011!1 , .~ i de apr/rari' a puritii(ii rrrdin( ei
ortodo.r<', în tr-o 11reme în tw·e i11/'fuN1(e prot<'s lanf!' erau !ntura-
ja/e de unii l11al(i prela(i prernn1 palriarlwl Chirii Lucaris.
Mi li tar ş i dipl omat lucid , Matei Basarab co ns id era - ca ş i
înainLa ş 11l să u Neagoe Basarab - c[1 păstra rea ri gu r oasă a
ortodox ismului pur ş i a limbii slavo ne ea limbr1 de cul t în
s ud-eslul Eu ropei cons t ii 11 inu m ijl oa('e e[i c iPnlc ele rC' z i st.e nţf1
împ otri va dom in a (.ie i o LomanC' , domn ul Tă rii R o mân e~t i fiind
socot it de rnnLC'mpo ra nii să i d in Apu s, un s prijin imp ortant
în caz ul unui cvc nLua l războ i a nt·iotomn n. D in aceste m oti ve ,
Mate i Bnsarah a pu s să se t i pă rească cr1 r(i dr rnlL î n limba
s l avonă pe ntru pop oa rel e c rrş tin c din sucl-es lul E u rope i, a
ct i I.ori L rîteva bisrri c i în B ul ga ri a ~ i la Mun te Ic Athos, a a ju -
tat bise ri ca o rto d oxă clin sud-cs Lul E urope i ~ i a sp rijini l
lup ta mi t rop oliLului Pet ru Mov il ă împ ot ri,·a inl'lu cn\ ci pro-
Lesta nte, pe ntrn pu ritaten ('J'edin( t' i o rtod oxe.
Pc c încl cure ntul s laY0 11 s luj ea ma i mul t un or interese
genera le a le bise ri c ii , fo los irea pr st:n rf1 tot m a i l a rgă a lim -
b ii române , ·111 loc ul cele i slaYo ne, rilspundea nevo il or cul tu -
ral e a le sot: i c tă\ii r o mân eş ti.
D upă opinia lui N. Iorga . domnia lui Mate i Basarab
poate fi Î lllp ă rliL[1 , din arcsL pun ct de ,·eden'. în d ouă epoc i:
:J 1\l'l i\ m a ces l lu cru di11Lr- o lnsc mn arr pci u n m a nu sc ri s al l11vll/<lt11rilor
tui Th eodor S t udilul tli11 1642, un de s1· s pun e cil lu cra r ea n rost a fl a t:'\ la
rn ă 11i\ stiren S n ngov, vec he, putr e dă ş i rupl:'i ş i , „11egr1sind11-i po lrivi td î n nici
un a din m <'i n ă.s liri ", a dat-o să o co pil'Z C (D. Mioc, în „S tudii şi m at. de
isLo ri e m ed ic", V I, 1\J7:l, p . :l4G) .
1 N . Jor gn, Istoria romlinilor , \ ' I, p. 92 ş i idem, Istoria bisericii rom ti-
n cş li , I , t'CI. n 11 - n, p . :l42 .
" Dihliogralia ro 111 1i 11 e ască vec he, l, p . 181- 18:1.
51

]] ..i
&1
1. Planu I case i d e la Hcr cş ti.
2. Piedestal tic co loantl de la case le din Mărgineni.
prima pînă la 1641, cînd domină „internaţionalismul slavo n",
şi
a doua , după această dată , c înd mitrop olitt)l T eofil impune
cultivarea limbii româneş li „în sensul îns uşi al domni ei lui
Matei". Astfel , „toi mai larg se deschidea, în paguba vechii
orlodm.:ii cu canoan e ş i ierarhi e e lin ă, poarta prin care noul
curent român esc pătrunde ş i în c lădire a pe veci a bisericii , în
lot cuprinsul românimii" . „Acuma, între limba romcîneasc i1 ş i
cultura bisericeascll ş i biseri ca îns âşi se fâcu se o legliturli pe care
nimic n-o mai putea sflirîma"6 •
, 6 N . Iorga, I stori a rom d11il ur, VI. p. !J3; vez i şi idem, l slori a bis ericii
ro m d n eş li,
vo i. I, cel. a II -a , p. ::!44-:345 ş i 2!J4, un de ma rele istor ic vor-
b eş t e de „curentul 11 uu elin o-s lavon de supt NI alei-vodci" , urm at el e un cur ent
român esc promovat ele rnitropol,it.ii T eorii şi Şt e fan.
52
Dar tipărirea cărţ ilor biseri ceşt i în limba romana nu a
însemnat în că introdu cerea oficială a limbii române ca limb ă
de cult în locul slavo nei. „ Va trebui si'i vină umanismul româ-
nesc, la sfîrşilul veawlui, cu ideia c ă limba română , fiind con-
tinuatoarea celei latin e, es te nu numai limba gloatelor , ·i w1
inslrnm ent de civiliza/i e, superior prin originile sale ce lei sla-
von e, si acesta este cel mai mare merit al vechilor rwslri uma-
niş ti. ,Cflă vreme limba slavonii bisericeascâ a fost consi derată
sfînlâ, mai bogalll ca mijloc de exprimare, nu a pulul fi com-
plet înli'iluratâ din poz iţiile ei de rezisten(â , în spec ial în bise-
ricâ"7 . Epoca lui Malei Basarab reprezintc1 însli o elapil impor-
lantâ în acest proces de mai lungii duratâ 8 •
!n sfîrşit, un al treilea curent era promov a t de Pantelimon
Ligarides, grec din Chios, umanist, erndit ş i t eolog, chemat
de Vasile Lupu, dar rămas la Tîrgovişte pentru a fi preceptorul
fiilor postelnicului Constantin Cantacuzino şi a în că zece fii
de boieri. La cursurile sale, ţinute în limbile greacă şi latină,
Z 3 5m
se vor forma o serie de intelectuali care vor promova o ade-
vărată renaşte re către sfîrşitul secolului al XVII-iea. Liga-
rides nu va influen\.a însă decît în mică măsură atmosfera
c ulturală a epocii lui Matei Basara b0 •
Acestea fiind curentele şi tendin\:ele principale cc se mani-
festă în epoca lui Matei Basarab , rămîn e să spunem cîteva
cuvinte despre principalele sale reali zl'iri în acest dom eniu,
rea lizări care vor iuflu e n\.a într-o anumită măsură şi pe ce le
de ordin artistic.
„ .· .. „ ,„/„ -- ,...
bl d11, 11•dr1lu hli l1l1[i l1hb lilil
:1 . Plan gen eral ni m:'\ ni\ sliri i Brln covc n i.
Cea ma i de seamă realizare c ulturală est e, fără îndoială,
aceea din domeniul tiparului. Cu sprijinul mitropolitului
Kievului , de origine română, Petru Movilă, Matei Basarab
a adus în Ţara Român ească două tipografii; una a aşezat-o
7 N . Ior ga, op. cil „ p . 344- 345 ş i P .P. Pan a itcscu, lncepuluril e ş i
bi ruin{a sc risu lui în Limba romtl.n ă, Buc,, 1 !J65, p. 1 !J7.
8 N. Iorga a firmă ci însuşi m a i tîrz iu că , în vremea domni e i lui
Mate i Basarab, arc loc „u n în cep ui de romaniza re a slujb ei (reli g ioase) ca re
se ua co nlinua mai lîr ziu numai, ş i nn f(ir1l 111 ari (Jreul â fi " (f sloria rom fln i/ or.
VI. p . 189). F a ptul acesta a fo st cun os cut ş i unor oameni d e c ullur ă din
sec . XV II r, ca in v:1 \;atul epi sco p Cll esaric, car e scri a în pr edos lo v ia la J\lli -
neiul p e noiembrie, Rimnic, 1778 că „tâlnulc irea câr/il or (in lim ba r omânii
- 11.a.) s- au încep ui în zil ele Lui Ma lei 11owod Ba sa rab" (Bibliografia ro-
mdn e ască vec he, II , p. 227). D e a ceea nu pute m s ub scri e la un c ie al'irmapi
prea ca t egorice potrivit că ro ra l\fat e i Basarab „a intro dus ofi cial limba
roml'lnă 1n locul celei slaue ln practica cullulw: ort odo x" (Ma ria Sovej n, în
„ Hev ista a rhi ve lor", 1!J73, nr. 2, p. 182).
9 Vi c lo1· Papacos tea, L es origines de l'e nseignem enl .rnperieur en Va -
/ac hie („ Hcvue des ctucl cs suci-est e urop ec nn cs", 1, 1!JG3, nr . 1- :2, p . 7- 110).
http://patrimoniu.gov.ro

./'
') . .
< pe ntru preo(:ii ca re nu în ţe l egea u limba slavonă .
J În afa ră de cărţi l e de cult , s- au mai tipărit în vrem ea dom-
\ i
'
•i
} ~j=!::::m:=:::"3
\ !
; i-
; „ ==.,<,..
flrr=.~
. av ut o l argă c irc ulaţi e ~ i în Transilvania , und e s-au pftstrat
·1 . Plan ge n eral a l m ă n ăs tirii P l11mb11iLa.
în m [u1uslirca Cîmpulung, unde a da t la lutnin ă patru că r!. i
(ultima o Psa ltire în limba slavonă, în 1650). Cea de-a dou a,
insla lată la început. la mănăstirea GoYora şi pusă sub supra-
vegherea egum enului Meletie Macedoneanu110, a fost mutată
la m ă n ăsti rea Dealu, iar de acolo la Tîrgov işte, în 1646,
cînd se t ip ă reşte un Slujebnic s lavo n , a poi din nou la Dealu,
în Hi47, pentru ca în 164B să se stab il ească la Tîrgovi~Le,
ult ima tipăritură fiind Tîrnosania s l avo-română din 1652 ll .
Este interesa nt de reţinut că în prefaţa prim ei că q i Lipă­
rite la Cîmpulung în 1635, Moli/fenicul s lav o nesc, prefaţă
alcătuită din porunca lui Matei Basarab, se spune că d omnul
ş i-a dat seama de „„împuţinarea cilrfilor sfint e [ ... ] din pricina
<leselor nilVllliri ş i împres urări ale diferitelor popoare" ş i că a lte
cărţ i nu se puteau rea liza „decîl numai prin tipografi e, adică
liparniţâ" . Crt utînd o asemenea insta la!.ie necesa ră, s-a prezen-
tat Meletie Macedoneanul, cu ca re domnul s-a s fătu it ; so luţi a
găsită în comun a fost ad ucerea tiparului de la Kiev , de la
Petru Movilă , ca re a trimis „tiparnifc1 întreagă, deslivîrş itii ,
cu litere de cinci feluri , de asemenea şi tipograf' isrnsil împreunli
cu ea, anume Timotei ş i cu alfii" , cărora - spune domnul -
„ş i. loc hotârîl pentru aceasta le-am ariitat oraşul numit Cîmpu-
lung ş i le-am poruncit acolo a vieţui ş i a se hriini, a se 1rnbrăca
ş i a se folosi de darea oraşului ş i în alte cheltui eli de m e.~ teş ug
a o între buinţa. Deci, dupii săvîrş irea instrumentelor de lemn ,
trebuincioase m eş t eş ugu lui , am poruncii ca prin voire .~ i sfat
10
D espre at:tivitalea accsl uin vezi G. T. 1.on esc11 , M-rea Govora ş i
egumenia lui M el e/i e J\llacedo 11 ean11l („Buleti nul Mon. Tstori cc", nr. 2 . 1U71.
p. 20 şi urm.); id em , Con lribll (ii l a c 1 111naş t e re a a .5ezărnîn tul ui cul/11ra l me-
dieval m-rea Govora din jud . Vîlc ea („Bur idava", 1072, p. 57- 122).
11
Gab ri e l Slrcmp cl, Sp rijinlll acordai de Rusia tiparului românesc
î11 secu i ul al XV ll-l ea („Stud ii ş i cercct..'\r i de bib li o log ic", I. l\J55, p .
l!J- 27). Ve z i ş i I . P . Pana it csc11, P etm .Mo1Ji/t1 ş i romt.i11ii, Bu c., HM2.
http://patrimoniu.gov.ro
obstesc, mai întîi sil se scoattt la lumin ii ace aslii carte ce es te
T;ebnic sau Moli lvoslov numit , fiind ce a mai de Lre buinţii cer·
ce l ării biseri crş ti " 1 2 :.
Eslc \·o rba dec i de o polilică cultural[t
dirij ată de d om n ş i de sfatul să u d omnesc, care urmărea în
primul rî nd înzest rarea biseri cil or cu căr\:i l e de cult n ece-
sare .
Tipăr ii.uril e rea li za Le în t im p ul domniei lui Mate i Basa -
rab, ca re se adresau nu num a i românilor din ţ"ara pe care o
conducea voievodul , ci ş i celor de ace l aş i neam cu c i din l\fol-
doYa ş i T ra ns il van ia, ca ~ i c reşt inil o r ort o d ocşi de la sudul
Dun ă rii 1 3 , nu f ost făcute - aşa c um am arătat - m a joritatea
în limba s l avonă, Jim bă ce treb ui a să un ească pe ortodocş i
în lupta lor com ună, sa u sepa rată , împ otriva mahom edanis-
mului , protesta.ntismului sa u ca lv inism ului.
Marea majoritate a că r\:i l or tipă rite a u fost că r!:i de cul t:
la t rei dintre acestea (Pogribania preo(ilor , 1G50, M ysti.rio
sa u Sacrament , 1651 ş i Tîrn osanie, 1()52), editate tot în
limba s lavo n ă, exp li ca \.iilc practic ii s în t în limba română,
ni ei lui Matei Basarab ş i primele legiuiri din ?'ara Românească:
Pravila de la Govora , 1640, leg iuire de clrep l bisericesc, t ra du să
din s l avo nă de Miha il Moxa sa u Moxa li e, a utorul unui Cro-
nograf, precum ş i lndreptarea legii, 1652, de propor\ji m a ri,
cnprinzînd traduceri din Nomocanonul lui Manuil Ma laxos,
Comentariul lui Alexie Aristeu Ia Sinopsa lui Şte fa n din Efes
ş.a „ precum ş i extrase din r:artea româneascl1 de învlifliturii,
t ip ă rită de Vasile Lupu Ia I aş i , în 164614 •
Se cuvine subliniat a ici !'aptul că cele dou rt legiuiri - P ra-
vila de la Govora ş i lndreptarea legii , îndeoseb i ultima - a u
num eroase exemp la re. Ducînd o adevărată politică c ultura l ă,
Matei Basarab a pus să se t ipărească Pravila de la Govora în-
tr-o e diţi e specială pentru Transilvania, sub num ele mi tro-
poli t ului Ghe nadie . Din .lndreptarea legii s-au descoperi t în
Transilvania cel pu\;in 35 de exempl are, din care 8 în Bihor,
7 în Banat, 7 în jude \:ul Arad , 6 în jucle!.ul Sibiu etc. 15 Pc
unul din aceste exempl a re se păstrează urm ătoa rea însemna re
deosebit de inte resa ntă : „sc riu eu , U dri şte diac (din Tara Ro-
mânească - N.S.), la t ine, frate popa Teodor, cum aceasta să
şt i ş i să nu să uite c um că această carte o dau ţ i e să o du ci
la fraţii din Ardeal , această carte pre limba rumânească" .
U dri şte at răgea a le n\.ia as upra fapt ului cr1 Pravila cuprind ea
„luminata ş liinfii .. . de dereplare de la m oş i :d s ln1moş i " 16 • Este
vorba a ic i, în chip ev id e nt, de un mesaj cultural cu o sem-
nifica !;ie c l ară : un da r „pre limba rumân eascii" , făc ut „frafilor"
din Transilvania.
A doua rea lizare de seamă în domeniul culturii priveşle
istoriografia; pe baza unei atente a na lize a părţilor comp o-
ne nte a le c ro nic ii Tării Homâneşt i (aşa-numitul Le topise ţ
Can/acuzinesc), s-a a juns la co ncluzi a cft „ alcătuire a primei
istorii a Ţttrii Româneşti S<' dalorl'şte cur(ii domn eş ti din vremea
1 2 Da n S im on escu ş i Dam ian Bof(rla11, lnc cp11 turilc cullura le al e dom-
niei lu i Ma tei JJa .w rab („Biser ica o rl odoxă rom f111[1", LX I, Hl38, p. 870
~ i urni. ). O bun ă p rczc11Lar · a act i vilă Pi ti p ogra fi ce di n această vr em e la
C. C. G iu rcsc 11 , Istoria româ nil or, lll / 1, cd. a li-a, p. 81l3- 895.
13 în f'sa llirea Lipărilă in lim ba s l avo n ă in a n ii 1()37 ş i 1638 ş i împă r ­
\. ită în dar popoare lor d e la sudul D11 11[1ri i, Ma l e i Basarab se adresează
„drep t credinciosului .~ i ev laviosul ui n eam a l pai riei noastre ş i ali or neam uri
i11 r11dit e cu noi dupâ cre din/ ă ş i avînd ac e la ş i vestii dial ect s lavon esc ca limb:1
(tic cu lt - 1ut.) şi cu deose bire bulgarilor, s irbilor, wigrov la hilor ş i m oldo-
ven ilor ş i celurl al/ i" (B ibliografia ro m âne ască vec ile, J, p. 105). 1n aceeaşi
prcfa \.ă domnul promite „ş i ali c cll r/i ".
După cum s-a observat, tipitriluril c î n li mba s l avonă avea u misiun ea
să păt rnndă ş i la sud ul D un ă rii , as igurincl as lf c l „propagarea influentei
wllural e .~ i politice a Ţării I?om ii11eş li în zollele limitrofe, l ansa rea sp iri -
tu a l ă a po porn lui 1wslru in circ1.1il1.1I E11 ropei rllsă ril e n e" (Da n Hor ia Mazil u,
Udriş l e Năs ture l , p. 3\l- 40). D up ă cum a a ră lat V. Gândea, Rafiunea do mi -
1wnlă, Cluj-Napoca, l!J7!J, p. 46 , „Mat ei .m s /in ea m en/inerea s l auon ei ca
limbă de cult, fără a cont es t a însă rolul sc ri sului rom ânesc în a fara cu ltului ".
1 4 Vezi in trod uce re la lndreplarea legii, B uc„ 1962.
10 „Va lac hi ca ", 10- 11 , 1978- Hl79, p . 21l; „Mitropoli a Ardea lului ",
1!J77, nr . 7- !J, p. 660 ş i urm. ; Ti rgouiş l e , cel ale a culturii româneş ti, B u c „
l!J74, p. 5G- 57 e le . D espre ro lul lcg iur il or 'in P'lstrarca uni tăţii românilor
vez i Ioan N. F loca, Unitat ea dinlre pravil ele folo site în Transilva n ia cu
cele din Ta re'. Român e ască şi 11.lfo.l dou~ ( „M i b·~ p ~ li a Ardca lulu~ '.'· 1962, .1'"
n- 12, p. 686- 710), care su bl u11 ază tap lu I ca 1ne/rep i area l egu s-a ap ll ca t
ş i în Trans il van ia, und e era cons i d era tă „u n cod oficial de legi ş i canoan e" .
10 „C !'Î s ia" , lll77, p. 4:36.
53

lui Jlat ci Ha.rnrab. iar Ca11tarn:i11i i 1Hu1 f'11rn l alln'11ll decî!
s11 ada uge la sf'lrşi tul ei cro11ica lor , f'11N1 a schiu1lill 111 arl' Lul'ru
din te.r lul il' topise(ului o{'il'ial ptt'l'eden/'' 17 . i\s11pra m ol i,·c lol'
ca re l-a u deLel'mi 11 aL pe i\ la tl'i Basa l'ail sfi inll'l'p rincl ă aceast ri
ope ră c)p marc i11Ll'l'C'S cu lL11nil- 11 a\ional s-~1 spus ('[\ la baza
\'O in\ e i d omnului a slal cl or in\.a sa de ~1 s ta bili o l egăL ul'ă
înt l'e b oie rii CrniovcşL i (cl in ::; t iq ie:1 rărorn rrirea e l î n s u ş i
pa l' te) ş i l'a mili a clom ni Loarr a Ilasarab il or, 1\fot.e i clin Brin-
co ,·en i fiind primu l clom n din src" X Vll cart' ş i -:i adăuga t
şi num e le de Basa rah 1s.
Fără înd o i a l ă ră a rgum e nLe lc acl 11 sr cil' marei c islo l'i r ca re
a fosL P. P. Panai tesc u si nl con, · i11 gă t oarc. c•lc n11 sî nt în să
- ne-am îngădui să o s punem - s11fic ic nt e; au torul om ite
dor in \a lui Matr i Basarab ele a face o l cgă turfi Lrn ini ră t'LI
trec utul , treruL î n C'a l'e găsea aLîl.ea C':-.:rmple ş i m odele penlrn
a redresa preze 11 Lu l lări i . Di11co lo deri cir inlrrrsc le sa le .
poale cam prrsonale, slălea id ea lul sfi 11 po l itic desp re care alll
vo l'biL î11 pag inile prC:'cecleJ1ll' 111.
.Legă tu ra <· u LretuL11I \firii !; i a l l'a11 1il ie i B:l-sara hil or {at.l' i
a rea li zat-o pe cl i,·e rs <:' răi; in afa ră de isLor iogrn fi <' , c i s-a
preocupaL ele Loatc l ăcaş urile Yel' ili ale \ririi - înd eoseb i ck
nrelea ridirntr dr Neagoe Basarab ~ i de boierii C r a i o,· e~ li
17 P. I' . Pn11nilcsc u. l111'l' f' 11l11ril l' islorioyral'i l'i i11 '/'a{'(I llo111<i11 eac<1
(„Sl 11clii ş i m al. de islo ri t· 11 1\'Cli l'", \'. l !JG2, p . 2 17).
lR !)Lc1':111 (;rr c inn u , Gwcaloyii! c dor·11111 e11/alr· ale f'amiliilor boi c rc.~ li.
11 , p. 302 şi urn i , ş i P. \ ' . Ni\s lurcl. H rHl11 .)cr/Jrw .~ i .\/aic i / iasara/J („i\ l-
b i11 a " , l!J07- 1908 , p. 48- 'l!l).
10 \ ' ezi p c l::irg ckspre acens lt1 probk 111i:\ :--i. SLoicl'sc 11 , „ n esccil ecal "
sa u în t em ei er e? O 11cc '1 e preocupare a islorio(lrr<l'i c i ro111ri11cşli. i n \'Ol. Cimsli -
t11irca st alelor f'c11<l11/ e romuu e.~ li , B11e. , J!l 8 0, Jl· 12:\- 1:12 .
54
http://patrimoniu.gov.ro
~). Hi Sl' l'i (':I sr. i111 ptll':l l i Ti:·-
gov i.~Ll'.
li. 13isl'r irn 1rni11:1sli rii (;uni i\ l o-
lr11l 11i .
7. Cns e h · 1·g u 1n 'll<'şli :1k l'osld
111 ă 11 i\sli ri SLl'il'n Tirgovi .~11' .
pe rare Ir-a l'dficut sa u reparat. a~a l' t1m \'Om arr1La mai
drparl\'.
~s i c pos ibil ca - a!;a <· 11111 U dri şLe Năs lurel a fos t p11 ;;
ele domn să ca ul e p ri11 mănăst iri Luate rfir\ il e , ·echi - i\l a te i
Ba sa rab să fi ll'imi s u11a sa u m a i 111ulLr persoa ne rare să '"1cl [1
Loa te c ti Lo l'iilc (firi i ş i să r uleug5 clin i11 scr ip\ iilc ~ i clorum c n-
Lc le lor dale is lorir r despre precl rreso rii domnului , da le inse-
ra te• apoi în e1·0 11i<" a \ăr ii .
CiL it or ii se pot. înl reba pe drepL eu,·î 11t l'e l egă! ură c:-.: isL[1
în t re po li Liea <" Ultu ra li.i promo\'ală de Male i Bas<1rab ş i clez-
vo !Larea arlT lor clin aeeaslă eporă . La areas t.a Sl' pon t ~· r ăs­
pu nde ră „u11u l din priucipalele pun ci<' ai<' a111p/ului program
de «po/iti ('(/ a rn//urii » um111rit de <10111nil' a f'osl i11:eslrarea
instilu(iilor religioase , nu nwnai cu aul'ri ş i poses iuni r111'nit<>
s1/ le asigure l'. l'is/l'll(a : ilni c11, ci .5i cu Wcaşurill' şi obiec tele dr·
ruf/ 1·nresp u11 ~11/oarr· „. prcstiyi ului de rnre se soco tea cil ek
/re/111i e s1/ s<' bul'ure in soc il'/a/1'11 ur1'111ii. Tn parte, aş a st'
1•.rpliNI deoseh i la preo1· u1H1re pmlrn ar /11 a 11c1·s lei per ioade ;
as lf'el st' justif'i1'11 şi de ci', i'nlr-o 11rt'111e in car<' în al/<' păr(i
ar ia laicr1 ajunsese s<1 c11noas1·11 o 11111re de:1101/a re, 1·ea 11 T11ri i
Româ n eş ti se mm(in e predominant religioasrl .5i, în sf'irşit , lnl
as/f'el se t'. rp/i('I/ .~· i princ ipale le 1·ar11c/erislici pr care ea ir' 11r1de-
ste in toi rnr.rn l d11111ni ei lui Ma tei Hasarab. l ntr-ade//11r , ca
.~ i întreaga rn//ur11, 11cli11i!atea arl is ti c11 st' burnr a de sprijinu l
maleri11L al dom ni ei , dar numai în mr/sura în cari' ea l'Olllri-
/Juia la re11 /i ~11 r1· a programului politic de rl'organi:arc 11 sialului ,
potri11it cu 1111){/l'/ul w remurilor /Ju11r' » dl' la încep utul seco lului
precedent" 20 .
" 11 I st oria ar f elor pla slic l' i11 l lomliuia , 11 . p. 12 .

S-:1 sp11s - :;; i pc bu 11 r1 drepL:;ill' - di \b le i Basa rab ::i
l'osl ,.t el mai mare r!i!or bis1•ri !'csc al nc<m1u l11i nos /ru" 2 1 • Mul-
\ imc:1 co11 •;lrn c \ii lo1· ri cl iral c ck do mnnl Tării H o rn â n e~l i a
ros L rc1 n nrca U1 ~ i el e c·onl empo rn ni i săi ; de pildă , m is io na rnl
ca tol ic B a k ~ i{', \' iz il.î 11d l,::i r;:i în ac l':ts tă \TClll t', nl'inna ci:\
Ma lr i B::isa 1·ab „a ridirnl 111 u // e 11 11/1u/.· tiri .~· i <t rcno11a / m 11//e
biscri 1·i fJf î11li11s11 I Tiirii Hom â n eş l i ' ·~~. La rînclu l si:\ 11 , un ::ilt
s lr[1in ca re a \'i zi l nt T am f~omii11 c ască î n ; 1 ce:1 :-; l . ă epoci'.\ , dia-
conul Pa ul de J\ lep , con ·l ::i t::i ~ i e l d \ Ma ic i Basarnb ,.<t ;:illil
1J111l!e biserici ş i f'elurite mi'iniisli ri , /oa le de pi11trii . /Jo/Lil e, din
/l'ln elii des livî r.~· il ; şi le-o f' 17cu l /oale de t'Î/ P 1111eau nevo ii' , ca
odnar<' sf'in/ <', pr e ţi oas e .~i Ir- a f'1/rn l dani i boqal<' . .';ii <t f'ii c11L
mufle mi loslenii la l em sa !im ş i 111 f'c/11 ri!e mr'i1uls!iri ş i biserici
din lum e [ ... ] A ::idi! (i'n) 11111/Le lnrnri" 2 :J .
N um ă rnl mnrc n i et il.or ii lo r rid ica te ele :M ale i Basara b nu
a imp res iona i nu111 :.1 i pe s tră ini , c i ~ i p<· a ul ohl on i. 'fnlr- un
<l or um e nL din IG(i l se s pun ea as Lf'cl ci:\ ,.mul!e .\ fin/ e 111ii11 </s !iri
..~·i case d11m11r·:r/1•s!i au f'<lcul (do111 nul ) aici în (ari1" 24, const;1ta re
; 1 s c m ăni:\Loa rc ace le ia din cron ica T ftrii f ~o m i:t n e~ li , 11nd e se
<11'in n[1 !' ă Mal.e i .,au ['tic ul nw // e 111 1/11 1/s /iri .~· i his('f'ic i" ~ i sc
În!jil'ă 20 de [tsc111 cnc;1 l ăcaş uri (din rnn· 1tn!' h- nu .~înL; 1 k
"1 C. C. G iLll'l'Sl' ll, .1/ al ci /1 „1.rn rob r e/ 11111i 111 11 rc rlilor hist•rict·st· 11/ 11 ca -
111u/ui 1111slr11 . .)firi noi desp re lricaşuril c lui , irr \ ' Oi. l 'rin11s I . I' . • ·.s ..\'icc -
<iim. 11alriar/111/ Uo111tini1•i, l:l ur„ l!l IG. \' l' z i .~ i T .( ; , l3 11lnl , O cti torie rt lui
Mat ei /J(lsarnb , o:i <1is1ul m/1i („ (; Jns ul ll isl' ri c ii"·, l nfi ·I, 11r. :1- ·I, p. 20'1).
22 ( ,' 11/ă l or i st rtii ni desp re /âri Ic ro1111)n c, \ ', p. 20() - 20 7 .
2 " I bid1•m , \ ' I. p. Gfl2.
"" J) . Crisll' Sl'll, Sf'î nl a 111 ti n1islirc .t\rn ot a , 11 111. \'il rea . l !J:l7, p . I : !:~.
N. Turnrrl c u zid d l' i11ci11 1:1 u l 111:i11:1s l il'ii S lrc liai :L
\l
http://patrimoniu.gov.ro
lui l\iaLc i), prec· 11111 -;; i .. C' c la lcn" din T î 1 ·govhLr~ ''. Celă l a lt
n o ni rn r 111u nl ea 11 r c 111 a rtă l':t pl.11 1 că „pîn<I la aces l domn,
p11/i ne :idiri au f'r/rn / dom nii t'<' Î nrni d<1 11 ainle; iar Ma ici vodă
au în f'ru muse (al (ara rn de /ol f't•a/iul de :idiri: mtlnilsliri , bise-
rici , casl' domn e.~ / i " 2u .
1\ 111p la oper[1 ('O ns l n1C'li\' i:\ a epoc ii lui ~ l a lei Hnsa rab nu
s-:i rez um::i l nu 111 ai la ridi carea un or mo numente n o i, la ire
sa u re l igioa se ; „1111/nrls !irile aces /ea. l'! ibera/e (de în c hina rea ln
Loc ur ile Sl' i nLe) sin i , de la 1u 1 cap1/ / la a/I ul al (<lrii , înqrijil c,
impndnbi !e ş i , unde es te 11 e11oie .~ i n'tJa ralc , pîn<I la refa cere",
clupă cum obs e n · ă 111a 1,e lc is t.o ri " Ni colae Iorga 27 • Aproape
C'ă nu este ct iLori r ,·r<· lt c ('arc sfL nu [ie re parat.ii sau r efă cu tă
- d up ă caz - , ns ll'c' I î n ·îL pul.cm sp une c·ri în lrcaqa fură apă­
rN1 ca un .~·an !i r r 11asl. în N il' <' Ina/!.' 11ecli ilc mnn11menle c<ip ll iau
hai1u/ nouri. '
O gri .i i:\ d eose h i l ă :1 arn rdat dom nul ('L itori .il or m a i vec hi
ale neamu lui s ă u , ho in i i Cm i o\'e Ş l i ş i Brîncovcni , care nu
l'osL [ir rcl'ăc nLe, l'i c "om pi e ta te c·u ('Irld iri n >i , fi e re parate .
U r mă rin d si:\ î nLi:\rcasci:\ pres Ligiu l dom ni e i, l\fate i B nsa -
ra b a [ os t. l' on rle aLent cu c li:\ di ri le ce prezen ta u un .in teres
isto ri c, fi e ele cm\ il t' d o 11111 eş Li ci i n Bu cn 1 ·eş Li ş i Tîrgov i ş te,
f ie mnri lc mfin i:\s t iri a le (fi rii . foca re el e !'u lt uri:\ în neca e pocă.
Domnul „pretutinden i ca11/!1 locurile istorice. urmele trec utului
rese c •r împrospc/ /ale pen/n1 mai marea .<J lnri <', dar ş i siquranfll
a lu i ...", a l'irm ă p e bun ă clre pLa Lc a ce l aş i 111n rc is tori c28 •
După op inia ace lui aş i , gr i.i a lu i Matei Basara b p entru
1n o11urn e11 Le ş i p r eoc u păr il e s::i lc de ct itor e ra u ş i un ră s puns
l:t s L r ~tdani il c ns<'rnă n i:\Lo:He ril e lu i Vasi le L up u, co nternpo-
ra1111 l să u cl in Mo lcl o\'n , \::i ri:\ cn re c un onşlc ş i ea o epocă ele
m a ri ş i sL r ă lu c ilc rea li ză ri {'() ll s l.rncLivc; clin aces l motiv,
N. I orga î~i in LiLu l ează ca p . 11 clin partea d e dic ată „m nnr-
lti e i romft n cş ti" : ln lr<wn•a c!i!orilor domn eşti.
O p robl c111 [1 im por l.a nl[\ legală de orga niz a rea apara r11
[ări i - prob l e m ă pu\ in !' C rccLată î n is lori ogra [ia n oast ră -
este ac era a 1111in<1stirilor- ce !â(i înă )\,a te de Mate i Basa-
rah . Se şt i e cft Tara Hom f1n cască - a l'l aLă sub d orn i mrţia oto-
man ă - piNclu sc ccl.ă \. il e de ln D un ă re (Scvc rinul , Turnu,
fr iurg iu ) ş i nu a\'ca \'o ie de ln Po a rtă să co nst nti nsci:\ cctă~ i
de ::i p ăra rc cu ca re să sr p oată opu ne t rupelor turceşt i. Mate i
Bnsa rab a gi\s it so lu\.in de a ciud a :H'cnsLă cli spoz i~i e a Po r[ii ,
c:onstnt ind num e roase m i:\ n[ist iri ror t ifi caLe , adevărate ce tă ţ i
el e refu giu ş i api't r::t re. A;;a se !'ace ci:\ numero::tse etil.orii a le
c·p oc ii au fos t. î nl i:\ riLc· c·u z iduri î na ll e de C' irca G- 7 m ~i pre-
văz ut e c u t urnu ri de !'o l( şi c u meLe rcze, cart' do vedeau în
(' hip limpede ro lul lor ele p11n rLe fortil:i c:;i Lc, de apărare a \ ă rii ,
î nd eosehi î n pftr\ il e l' c·l c m a i a mc nin\ a t.e pc neca v reme: spre
Dun ăre (S loboz ia, Că ld ă ru şa ni . Ncgoeş li , Sa d ova, I3rî ncovcni ,
S i rt' ha ia) sau sp re Mo ld o, ·n (13 rch11 . l\1[1x incni ). „ ln toate
"' Istoria 'ţ'1lr ii /1 1)1n/i11 c.~ li . ecl. C. (; r ce t•srn - D :111 S itn Oll l'SC u , p. 100.
Julii C(Jir/c11/a ctitorii/ or lu i Ma ici tl r1.w rab: n l- r cn A rn ola - V ll cca,
:111[ (' Hi:IS; 111 - rL·n l:lrl'bu - l'rnhov u„ 1G ·IU- Hi 50: casa s i bis e ri ca d in B ri11-
rnvc 11 i - O l L, Hi :l 1- 1(i:l5; 111 -1·,·a B ri1wovc 11 i - O JL. JG tiO; Cnrlea Vech e d in
ll1 1rnrq l i. r dărn l:I dup ii J li ·IO : 111 - l'L· n l' l11111 1J l1 i La - B u c ur cş li , n11 t e 1G47 ;
nH'<'::l S f . i\pos loli -- l:l u urr eş li ( f( l'l' ll cil' da la i ): e p isco pia d in B u ză u,
Hi ·Hl: c 111·1 ilc clon 111 cş li ş i bi s l' ri tn din C:irncn l, rd:it' ul (' dup ă 1 G40 ; m - rea
C::1 J c1:1ru şa ni , 16:17- 1G3 8; rn - rl'n Nl'g r 11 voclii d in Cir11pu l1111 g , 1 635- 1636;
l>isc r ica S f . Du111i l n 1-Crnio v n , 1G5 1 ; ni - ren llr:'lgi\ 1 1t'ş l i - T e leorm a n, 1G47;
bise ri ca domnl'asc:1 d in G h l' r g hi\ n: 16·11, bn ia din G iu r g iu , 1G40 ; schi t ul
L:lc u ll' \ e - 1Ji111bo,· i \el, Hi ·1!'i- 1G4G: 111 - rl'a i\ l ă x ine 11 i - B rii ila , 1G37-
1 G:ID: IJ isl' ri cn d o rnn c nscil din i\'Tii11ă s l ir l':1 - Cor 1 1 ă ( L'iul , j u d . Că l ăraşi,
1ii·l8; n1-1·c·n Ncgoq l i - C:(J J :'\ rn ş i , 16 118- .1G tl!l: 111 - r ca P inu - Buzău,
HH7 : b isc ri u 1 d o 1n n casl-:'l cl in l 'ilL· .~ li ( Le r rni11al>I de Co n s l:rntin Şe rb a n) ;
111 -1·ea l 'J ă t ă r l'sL i - Cfi liirao; i , ·JGIO; b isn it::1 do 1nr1 l' nsc:I din P loiesLi. c i rca
1fi:l7 ; h isc ric :; cl in l 'o rceş.Li - S ibiu. I Gc1:1: 111-rca Saclov:1 - D o lj. a nte
lfi-10: 111 - r ca S loboz ia - J:ilnrr1i\a , ·1G:H ; 111 - r ca Sovcja - Vra n cea, 16'15;
111 - rcn S Lr e lr:ri a - ~ I e l1 ccl irr\ i, J(j 15; hi sl'l' ica Donm n c i - Ti r g ov i şt c, l653;
l> is('l'iea S f . Î1 11 p:1 rn\ i - Tir g o v i ş Le. lG50. ln t ot al dec i 3 0 de ctil orii.
SL' parnt rl e :H·es Lcn 1 s- au exL'('Ul.at dif e ri le r epara\ ii ş i refa ce ri l a: 111- rca
C11rl cn ck i\r gl'Ş. nnte1lH:1; 111 - rea t :o vo ra V il cca; c pisc op in Hm . V 'll cca ,
se lr iL11 l S l ă li on r c l e - Oc rr e lc Ma r i: 111-l'(•n Tism a n a - G orj (zid ul el e in-
c i11 tii) ; C 11rtca clo11111 cascii din T ir g o v i ş Le , „cct a Lca" Tîr g o,· i ~ L c i ş i m i tro-
po li a clin Tir gov i ş L e. DL• s p 1·e I. oal e acl'slcn ve zi V. N ico l:w, Cti t ori il e lui
Ma tei na.rn rn/J, B u c . , .l\J82 .
20 H a clu Pop esc u , Istoriil e domnilor Trl rii Jlo nui 11 c.~ li, ecl. C. Grecesc u ,
p . 08.
27 N. Jo r gn, Istoria ro111ii11ilor , VI , p. N4.
"s I bidem, p. 85- 86.
55
 /./,, .
•••
eLa jelc I ş i II ale Lurnului de inLra rc sîn t prevăz u Le ş i e le cu
rn c Lcrezc; z iduril e celă \ ii a\'cau t urnuri el e a p ă rare, ca ş i îrn
caz ul m ă năsti rii B r'ln co\'e ni .
U ncie din accsLc rn ă n ăsL iri avea u - ca ş i ce lă l. il e - şan-·
~uri cu apă ş i cnw prevăzu Le cu p oduri pc scr ipc \i ; es te caz ul
m ă n ăsl ir ii Sad o\'a, des pre ra re se spun ea la 17Gl c ă a\'Ca u1t.
şa n ţ „din 11echime· ca re izo la măn ăs Lirea „în ns tro11 ( = in s ulă) ,
pes le care ş a n( au [ns / .~i pod în scripefi , de- I ri dica noaplrn,
f'iind /'os l ca o poarlii de se ap1IN1 mâniis lirea de 111u/Le în!im-
pWri rele" 34 .
Da r nu numa i c Liloriilc lni lVIate i Basara b a u fost fo1t ifi-
ca Lc, c i ş i acelea a le un or b oieri a i să i . De p ild ă, mă năs lirea
Bra du - Bu ză u avea o in c intă puLc rni c f o rLi[i ca Lă, cn rc era
î n co nju rat~1 şi c·u un va l de păm în t; m ă n ăs tirea Mărg iLPni ­
Pra hova avea, de asem e nea ;:: icluri alît ele pute rnice încît ,
la 17 17, trupele auslr iccc a u Lransformat-o în ccta lc de·
a p ă rarea;; .

P c l în gă cLiLorii lc ridic ate în di verse o raşe ş i sa le din

Ţara Homânca scă, urm înd exemp lul sL ră bunului să u Neagoe·
Basa rab , domnu l a ctitoriL num cron sc a l Le lăcaşu ri reli g ioase·
î n afa ra h otare lor \,ă rii sa le, fi e la sud de D un ă re:i o sa u la
Mu nLele At hos , fi e în ce lela l te d o u ă (:ă ri surori , Mo ld ova
(mă n ăs tirea Sove ja) ş i Tran s il va ni a (bi se ri ca cl in Po rceşt i ).
î n tă rind - ş i pc arcastă ca le - străvec hil e l cgă Luri clinlrc·
\ă rilc româ ne .
P rezc n ta rea c Li Lori il or el in v rem ca ci 0 111 ni ei Iu i .Ma Le ii
Basa rri b ar fi in co mplet ă clară 1111 a rn a minLi ş i pe ace lea a le-

M P. T c ul cst: u, TJ ocwn c11t c is t orice , B uc„ 18GO, p. !)'I.

35 C. G iurcsc u , l\llal cria t pen im istoria Oll en iei .w b austriec i, I , p. GO .
71, 74, 79; „Rcv . i sLori cft rom â n ă", l!J:·J J , p. 32 .
36 V ez i C. C. G iurcsc u, D o uă clil ori i ale lni /\lat ei Basarab fn /Jutyari ce
(„H cv isl a i s t orică r o m â n ă' \ , X I- X II, l!Jtll- 1042, p. :rno- :JD I ) ~ i .I li c
Bă rbul csc u , O bise r ică a /ni Ma t ei Ua sa rab ta \/idin („/\ rili \'a", :ll, Ul 2tJ.
p. 123- 125) .
!l. T urnul de inLrarc n i rni\ niîsLirii Negru \'urlă - Cirnp ulun g .

aces /ea - spunea N. Iorga - nu era num ai o mani(es lare dr 10. Dc La l iu ele J a~a d ă a bi se ri c i i d in Go l r~ Li .
pil'lale. Prin asl/'e l de cllidiri /ara i eşe a înlăriUi de ce l care
vi1:.w;e la Tismana ce adi'iposl se poale flllsi în/re asemenea ziduri ,
aşa rnm J\!Jn ldoua era apllra/l/ prin ce lii(i Ic I ui Ş iefan ce l 111 are" 29 .
Rolul de apărare a \ ă rii pc ca re- l î nd ep li neau m ă n ăs Liril C'
fortifi cale a fos t rec un osc ut ş i de co nLemp oran ii lui Matei
Ba arab . Vorbind des pre măoăsLirca Sn dov a , d iacon ul Pa ul
de Alep m ă rLuri sca: „esle zidi/ ii cu asemenea înl ă ri/uri pmlru
r·<I Dunăre a se afl ă în wec~jmi1 , la n orrl ~ i j w ntlla /e de drum '·;
cîl. pr ivq Le măn ăs L irc a S lob oz ia, ca re era „Î11 cn11j11raW cu
ziduri mari de pia!rrl , ca un cas lel", ror lil'i rarca c i se f ăc u se
JW rn oL ivul că se a ri a ,. nu mai la o zi depiir !are de S i/is/r a" 30 •
Dator i t ă înLă ri L 11 rilor pc cn re le nvea u , un ele d in acesLc
mănăst i r i npărca u în oc hii sL ră inil or cn re Ic YCdC'a ll ca ni ş le
ncleYă ratc ce tăţi el e a p ăra re. Viz ilînd rnăn ăsti rcn Streha ia la
]()511, ncc l n~ i Pnu l de A lep dcc lnra: „seamr/1u/ rn o ce /al e marc
ş i are zidu ri puternice de inci n!li , cu multe creneluri" :J 1 • Mni
Lîrz iu , înLr-un raporL clin 1737 m ă n ăs L i rca clin Cî mpu lu ng e ra
co n s id erată „poslo di grandissima riuelanza, f' abrica ln in f'orma
di buon cas lcllo" ş i se np recia că, cu z iduril e ci , îna llc el e
c irca 7 m , ar [i putuL rczisLa cu su cces unui ase diu dat ele
cîLcYa m ii el e oş Len i 32 . CîL p ri veşte mănăstirea B rîncovc ni ,
vom not a imp res ia mis iona rului Baks ic, ca re ară ln 1 ~1 l G40
că Mat ei Basarab „a întări i -o rn pe n ce /ale ş i , drns upra pnrfii ,
(n zicliL) un turn pu /erni c":J:i.
Să mai a1n inLirn că z idurile m ă n ăsl irii B rC'bu - î na lte de
c irca G 111 - crn 11 prevăzute c1 1 metereze p C' nLru l ragere;
găuri l e, vizib il e sub aceste metereze, ales l ~1 · ex is ten \a unu i
drum ele s Lrajă, clin lem n, care a dispărul. La Cîmp 1Jlun g

2o I bidem, p. 87- 88.

3o Călători s tr<lini , VI , p . 22 1, 277.
3J I bidem , p. 20•'1. J\cc l a~i diacon al'irn1u di ni - r en Sn<lov:1
'1\IL'll z itluri
~i in l i\ ri tnr i cn ş i rn -r ca SLrcha in ; n 1ni Lirz iu , ln in cep ulu l sec. X\' 111 ,
m ii năslircn SL r L· ha in crn înconjnrnL:1 ş i cu o rorLil'i cnl i c ele p:1111in l cu cinci
rondclr, clatind probab il tot d i11 v r c111ca lu i Matei .
32 V. M iil orclcn, C:on lribn/ii la istoria păcii d1• la llc/(Jf'(fd („i\ rili vcil'
O ! Lt' niei " , X I V, l!J:J5, p. 227).
n C:âlă lori s trăini , \', p. :W8.

5G

http://patrimoniu.gov.ro
 I
\
\
\
I \
I
I \
I \
\
'\
I

I
I '\
/ \
/ ,&::.: __ _____ __ __ _ _
/ '
'' - „ -~

''
--- --- - - - --- -- -- '

l:I.. Dclnli11 dl' l' n\.nd!t a bisericii dl' la Strchnin. 1:2. 1: n\ndt1 prin c ip a l;1 fl bise ri c ii din Gl1t•r ghi\n.

boie rilor ş i Lîrgove \.il or Tării Hom â n cşt i , ca re - urmînd În afa ră de accs Lc num e roase elitarii reli g ioase, mu)\.i
exem plul domnului - ridi că circa 43 de măn ăs Liri şi hi sc ri c i b oieri î ş i consLruiesc case noi, sompLuoase ~i în căpătoa re,
în sate le ş i o raşel e \ ă rii 37 . aşa cum fac b oier ii Ca nLac uz ini , Udr i şte Năsturel, Slroe Leur-
dea nu , familiile Cîndcscu , Coţo f ea nu , Deleanu ş .i a l~ii. Mulţi­
37 Este vorba ele: sc hitul Aposlolachi - Prnhovn, co nstruil de Ap os- mea case lor boiere!jti noi a [ost r ema rcată de Paul de Ale p -
tolaclli co mi sul , l6~5 ; m-ren Bradu - B uză u a ramii ic i C incl esc u. 1G·1U- un m a rtor bine informal al e po<' ii - ca re s us \.inea că to \i
1641; bis eri rn S I'. Vineri d in B u c u reşti, ctitorită de aga N i\ i'i, 16 44- 16 ·15: boi e rii aveau casc la m oş iil e lor3 8 .
biserica Colţca din Bucureşti a lui Ud rea Doicc·sc u slugernl ; sc hitul Bunt•a
- Vulcnna - Dîmbovi\.n, a·1 h1i Bunea G ri\dişt ca nu vistierul; m-r cn Bu - Aşa c um s-a a răta L , desele ş i lung il e pribegii ale boie ril or
toiul - Dîmbovi\.a a lui Spa hiul ş uf ar ul , 1G48- 16·1\J; biseri ca Neg ust ori din Tara Homânească în Transilvania în seco lul al XVI-lea
din B uză u a lui Bad ea Obred i n eg ustornl, 16-19; b ise ri ca clin Utlin cşt i ­ ş i în primele decenii a le ce lui următ o r a u inl'lu c nţat m odul
Prahova, co nstruiltl cil· un grup el e boiernaşi, 16 46: hi sl'l'icn din C iovir-
ni şa ni - :Mcbedin\.i a lui Lupu B uli g:t mar c agă; biseri ca Sf. Troi\ă clin
de v ia!ă a l hoi Primii muni;ene , care a că utat să a dopte ca
Cî mpulun g, ridicată de lîrgovc(i; biserica clin Cîncleş Li - Buzi\u a fam ili l' i reşe dinţ e nobiliare tipuri s imilare ce lor întîlnitc la nord de
Cînclcscn, 1650- 16 51; biserica clin Co c orăşli - Prnho va a fa mili e i Coco- Carpa(-i. AsLfel, c umn atul lui Mate i Basarab, învăţatul
răscu, 1650; schilul Crasn a - Gorj al lui Dumitru l .' ilişanu pita rul. Ud ri şte Năs Lur e l , ş i- a co nstrnit la Ilerqt i, und e-şi avea moşia
16:16; m - rca Cre\cşli - Dolj, a lui Bn rhu Bră d csc u paharni cul: sc hi -
părintească, o reşedinţă în st ilul Renaşterii, aşa rnm acest
lui Deleni - Olt a l lui Dnig u ş in llclcnnu p a harni cul, IG44- Hi 50;
111 -rca Dintr-un Lemn - Vil ccn n lui Preda B r î ncovcn nu vorni cul, 1640; stil era cunosc ut în Transilvania. Influ e nţa Renaşterii se
schitul Dobrotin c l - Olt; biseri ca clin Dobr cni, jud. G im g iu, a lui Co n- resimte în teuclin\.a de a rea liza o l ocuin ţă so mptuoa să, în
sta ntin serdarul. 1646; bi se ri ca din Filipcşli Tirg - Pra hova, a !' a mili ·i disp oz iţia ce lor d o uă aripi, în amplasarea l oc uinţei într-o
Ca nta cuz ino. 16"1- 16 112; bi sc ri cn clin Go l cş li - Argeş a lui Stroc l. cur-
cleanu mar e vistier, 1646; m-rcn Gura Motrului a lui Preda B riu covca nu , pozj\.ie piLorească, prec um ş i în decora\:in exte ri oa ră 39 •
1653; bi scri cn clin I [crăş li , j ud. G iur g iu, a fnmi li c i Nt'isturcl - I f c răsc u U n a lt exemplar cun oscut de reşed in\f1 boicrcascf1 es te
ş i a doamnei E lina , 1635; sc hilul lorcl ăc hi n nu - Pra hovn al lui lorcln ch c
vorni cul, 1641; schitul Jghinbul - Vi!Ct'n. c irca 1640; schilul Lipovul - curtea de la Goleşti a famili e i L e urcl ea nu-G olesc u , z idi tă la
Dolj a l lui D rago mir mar c vo rni c, a nt e 1Ci52; biseri ca clin .~· lălur c ni - 1G46. Casa avea un s ingur ni ve l, era prece d a tă de un pridvo r
l\rgcş a lui Milrca ş ufarnl , Hi 4 1; m-r ca M<irgin c ni - Prahova. r efăcut :'\
el e C. Cnnlacuzino poslclnicul; schitul Plăviccni - Tclcormnn n i lui Drn - cu st îlpi de lemn , fiind siluată deasupra unor beciuri înalte.
go mir vornicul, 16 48; m-rca Polovrngi - Gorj a lui Dan c iu P iriianu lo go- Ea semăna cu ncLual a casă mo ş n e n ească din regiune, atît prin
f ăt, anle 1648; m-r ca Rincăciov - Dîmbovi\n, a lui A rsc ui c Şoimul
împ [1 rţirea camerelor, cît ş i prin aspcC'Lul exte ri or, fiind
că pi ta n. 1647- 1618; schitul Hobaia - Argeş u lui Snva ş ul'arul , nul e
1614; biserica clin Simburcşti - O IL a lui Marco Danovici n r111 nş ul; 111 -r ca co n st ruită foarte probabil de meşLeri loca li.
Clocociv din S lntinn - Olt , r efăc ută cl in D ii cu Buiccscu agii, 1G 4;); bise- Despre a lte reşe clin\ c b o i e re şt i clin această \'rerne nu şt im
ri ca SI'. Treime - S lnLiun a lui Ghin ca Tucaln (Briilăşnnu) m:u· c vist irr, prea multe lu c ruri , deoa rece m a joritatea a u di s p ă rut. Ni s-a u
1645; schitul Crivina - Şopi rliţa - Olt al lui G hin ea'f uca la marn v isti er,
păstrat însă u nelc descrieri a le lor , ca re dovedesc rafinamcn-
1651- 1653 2 patrn bi crici in Tîrgovişl c: Buzincn, a lui D umitru Buzincn
marc slu gcr , 16 3\J; Ste lcn, r ccl ăcl ilă de Vasil e Lupu , domnul Moldovei,
tu l ş i frumu seţea co nstru c\:i il or. De pildă , despre case le fami-
1645 2 Tirgului n lui Uc!r işt c Năst ur e l lo go f ă tul, 1653 ş i Văr zaru, c l ăcl itii li ei Ca nta cuzin o din Filipcşti-Prahova, Paul de Alep sp unea
tic Rad u Vărzaru n rma ş Ja 1652- 1653; m-rca T opo lni\ a - ~lchcclinţi, că „sînl cliîdiri domneşti ce uim esc mintea, fiind mai frumoa se
r e fă c ută de Lupu Buliga ngă , 1616; schitul Vărză r cşli - Buzău, a l lui de cîl cUidirile din oraşe. Aco lo se aflrl o baie e l ega nt ă, a c ărei
Radu Vărzaru arm nş ul , c. 1615; m-rca Vcrbila - Prahova, rcfă c ul ă de
Pa n ă l.' ilip cscu s pătarul ; m-r cn Vicroş - Argeş , rcfăculil ele Slro c f. cur- 3 s Călă t ori s/f'(iini, VI, p. 14\J- 150.
dcan u , mar c v isli cr , 1645. 30 Istoria arte lor plastice, l I, p . 2 11.

57

http://patrimoniu.gov.ro
 Constata rea aceas ta este deosebit de preţioasă p e ntru
în ţe l ege rea imp orLanţe i epocii lui Matei Basarab în dezvol-
tarea arhi tecturii din Tara Ro mânească : p ~ baza aces tei
sinteze un ilare, care a a similat toate procedeele utilizate în
tl'ccut, toată experienţa con stru c tivă , a fo st pos ibilă strălu•
C'Ît.a dezvolt.arc a a1'11itcclurii din vrem ea domniei lui Constau·

De c urincl s-a a rătat ·1 n să că p r esup u sel e n outăţ i clin e poca lui Ma l e

B asara b (p ri dvorul cu sti lpi d e z i dări e, . cl opot ni ~n de p c pron aos sau
tra tarea fa \.aclcl or bis eric ilor) nu sî nt d ec!t „ re luă ri de scarc1 mai Largă ale
un or procedee l e/ini ce şi so lutii co11slrucliveex peri111ent al e ş i {olos il e an t er io r".
(Tsloria ari e/or p/aslice in Român ia, JI, p. 2G ).
În s fi rş i t , clupă opi n ia lui V. Drăguţ - unul clin ce i mai avizaţ i isto-
rici a i artei m ccl icval e român eş ti - într e cti l or iil c lui Ma tei BarnsaiJ
şi ce le ale î na i11Ln.5il or să i (î n deosebi Radu ce l Mnr e ş i N ea goe Basarab)
ex i s tă o „st rîn să l egălură " , i zvorită d in tr-un „neclinlil res pec t pen tr11111 oş l e­
nirea înaintaş i/ o r "; astfe l , nu fost prelu ate d i spo z iţi a p l a nim etri că şi spa -
\.i a l ă a b iseric ii rnăn ăs lirii Dea lu (in P lumbui ta , B r e bu , G ura Motr ului ,
e pi scopia B u ză ului ) ş i Lurnul- c l opot ni\ ă d e p c pro n aos de la biser ica
Sf . Gh eor gh e din T! r gov i ş l e. C'it pr i v cş l c prid vorul - „elemen t de m ai
v ec he lradi{i e" - acesta a fost prelu a t în m oci c r ca l or cil' m eş t er ii ep oc ii
lui Matei 13asarab, co n s tituind o ac/mi rab il ă /rils ură de lllt ire î11 lre in t c-
r iorş i e.i:lerior" ca re aminteşte de form e leu rhil ccturiipupul a r c. l ccora \: ia
cx. tcri on ră c u bl"lu m ed ian, n r ca tmi ş i panou ri r ea li zate din c iubu ce, fo lo -

:'{) I 2 i "' - - ---... 10 M

seş te la rin cl u-i mod e lel e la m ă n ăs liril e D ealu ş i Cur tea d e A r geş. (V.

(I 1mtrrrrb ml rnrtrml==/:.::J__j___,__,___.~i. "_J~' ţ TTTJ\-::C:.:: - Drăg u ţ, Pre {a/ă, la V e 11 inmi n N ieol ne, C liloriile lui Mai ci Basa rab, Buc11 -
r cş li, 1082, p. 7- 8) .
1 :1 . F a \ acla p l'În c ipal:i n IJisL· r ici i cl in Goieşl i .
1:1. l' la 11ul bi se r ic ii din G h e r g hi\ n.
mamwrii c 111i1111na/i1; apa rnrc o alim rn /ca:<7 rs te arlusii de ro(i >. ·l
Cilqrlle(i aşe::: al e pe rîu , care alim en/e(l ::i'i .~ i griidinile de zar: a- r'°', ,• " '
val ş i live::ile f'rum nase"40 .
S-a sp us - ~ i pc d rcpL rn\'ÎnL - că al'l.a epocii lui Matei
Ilasarah a t 11llin11. IJ'adiliil1• mai \'Hhi, dl a fos l o art:'\ '<'' .
pujin :11·1•csihi l:I î11noi1· Ho1· 4 1•
Ţ
,,.5i în accs / dom eniu se 11a rcs i111(i dorinf a utopicii de în toar-
cere spre /rernl , dar .~i aici rea/i/ri{il!' 11re111ii 11or cere - ca în
:' ' '
'
I '"'„ .
/oal e rele /alte domenii ale rn//urii - numeroase înnoiri . ln I
....,,
arfă dec i , ca ş i în rnl/w·(J vremii , Ţara Român eascci se va res imii ~
însă dr pe urma i:o li'irii ei , fiind s ilit ă sr'i. dea înl fif'!a le lendin-
/elor arhai zante f'a{ri de cele inn uiloare ş i , chiar ş i as /f'el, sii re-
nun{e , adese a, la f'orm ele sa11an le, - ş i , pin ri la 11n punci , Ţ
J
l
pedan le cit iar - a le zes trei de e:rp eri cn (e din lrern t ; de m a re ' . I
I
răspî ndire se bu c u ră acum form ele clcYc nitc, p rin t r- o î nd elun-
ga t ă folos ire, ş i prelucra re, tracii\ ionale \ ă rii (sub . ns .) ş i ,, '
-~- rc ---„ .s~o.

care se dovedeau ap te de o tr atare m ai modes tii , mai. polriuill'1 , '," ''

I I
ru posibiliUi{ile vremii. Astf'el , epoca lui Ma lei Basarab Ps le '
' I
I
'.
I
- din punci de uedere al eul/urii în genere şi dec i şi al ar tei - : ~
; .ţ

epoca de · inteză d e p li n ă , uniLa r ă ş i rea li z a Lă în for m e pe de-a '

~
IJ
î 11tregu1 mu n te n c ş Li , a tuturor P lem c n telor rn oşte n i Le de la \1
~
seco lele precedente. Chi ar puţin e l e - ş i de pujinii însemnc'i.- I'
I .,

iafr - elemente aduse de p ~s t e hotare vi n acum aproap e numai

din l\l!o ldoua ucc in ii , aş a incit [ „.] aria uremii lui J\lla tei Rasa-
rab capti /ri un caracter uni ta r rorn âncsc" 4 2 . ..., i
::}1 I
-;1 , I
4
°
C ălii / or i s lrlli ni , \' ! , p. 149 .
În a f ară cl ccas c lc am inlitc î n t cx l , s-a u m n i co n s trnil în accnslă v r e m e
I

,,
I
, I
t
I"'
11r1năto a r c l c case b oie reşli: casn lu i Preda B rln co vca nu clin B u c u reşt i , ante I

1655; cns ::t l ui Lupu B uli ga m a r c agă clin C i ov lrni şani - Meh e dinţi; casn
di n Cî n clcşti - B u z1l u a f a mili e i Clnclcscu , Hi50- 16 51; casa clin Coco-
răşt i - Prah ovn a lui Haclu Coco răsc u mnr c l o go f ă t, 1G48- 1G 1l9; c asa lu i
Socol Co r năţcan u c lu cer din Cornă \ e n i - Dimbo v i! a; casa cl in Co ţof c ni
Dolj a fam ili •i Co \ o l' l!a nu; casa cl in l)o!Jrcn i a lu i Consta nt in sc r cln rul ,
c . 1G'1G; casa cl in 1 : ă r c aş c l c - O lt a lui Ra d u 1 : ă r căşa11u ma r e v isli e r ; casa
clin Mă r g i n e ni - Pr a h ova a !'am ili c i Ca nta c u z in o ; cns a ctln M ir o n cş ti ,
jud . G im g iu a l u i Consta ntin Ca ntac n z i11 oposle lni c ul ; casa clin Hilz va d -
Di111IJOvi\ a a lui Soco l Cornăţ e an u c luc e rul , 1613- 1644; casa cl in Sî mbu -
r e~ L i - Olt a lu i Marco D a n ovic i a r ma~u l . De c i in l oi a l circa 1;i case boie-
reş ti .

~ 1 l sto r ic ii d e nrtă ma i vec hi co nside rau că .• în domeni ul a rhi tect urii

r e ! ig ioas , epocn lui l\fot e i Basarab se ca rnc t c ri zc.ază prin: [ol os irca pl a nu -
I
lui dr eptun g hiul ar ş i t ril obat în ega l ă mă · ură; Lurn - c l op ot nq.ă pc pronaos; i
clesp ă rpn:1 n aos11Ju i ele pron ao: pr inlr-1111 zici c u o cl csc hicl e r c; împ ă rţi - ,
r ea fa \.n cl cl or în do uă r eg istre printr- un hrlu , r eg is lr el e [ iincl d ecor at e c u
pa n our i ş i a rcaturi r ea li za t e clin c iu buce. A l( i istori c i ele a rtil suspn că , I<- - - - - - - - - - - -1
î ncepi ncl clin aceas tă ep ocă, z iclul car e c:l esp ă r ţ. e a et c seco le n aosu l el e pro-
naos a fos t clcs fiin\.at î n Jocu l lui apă rîn cl stllp ii ca r e un i ri că î n r ea li tate
spa \ iul biser icii.

58

http://patrimoniu.gov.ro
 .,.
1fi. P la 1111I bi se ri c ii mil nilsti rii Br e bu
tin Il1·î11('(1\'l'an11 , <·ai·1· a l'idi1·al p1• all1• 1·11lmi 1•x111'ficnta :u·u·
mulată de meş terii c11oeii fahorioa st~ a lui Matei Basarab.
Chi a r d acă ep oca lui Ma te i Basarab nu a dU ('C p rea m ullc
înn oiri în a rt ă , nu i se poate nega m a rca sa imp o r la n\ ă pe nl ru
dez \' olta rea ulte ri oa ră a aces te ia . „llogat a act ivitate în dome-
niul construc/iilor din vrPmea lui M alei llasarab ne lasi'i s1'1
surprindem f'a.:a fin alii a aas tui îndelungat protes de consti-
tuire: acee a a rlispîndirii - în form e m ai modes te, impuse de
insilş i amploarea aces tei ac fiuni - a rezu ltatelor ce lor mai
uiabile a întregii ::;erii de Cltutiiri"4 3 .
S-a m a i s pu s - ~ i pe d rc p Lc u,·în L- că m ate ri a lele fo los i Le
în co nstru c \.i i în această e p ocă s înL de s l a b ă ca liLaLc, ia r scă­
derea ca lită ţii că ră mi zi i a im p us ge ne ra li za rea sis lemului -
înt îlnit s p ora di c ş i în seco lul a nleri or - a l acoperirii [aţa d c­
lor cu te n c ui a l ă 4 4 . Î n această consla lare nu treb ui e să ui Lă rn
î nsă nic i o c lipă că ni c i o d a tă p î n ă a lun ei nu se co nstrnisc
at ît de mult î n Ţara Hom i1 n ească; î n aceste co ndi\ii , ca n t ita-
tea a t recu t uneo ri îna in tea ca li tă\.i i , care a fos L parţ i a l negli-
j ată.
D upă cum s-a rem arcat, în pisa niile un ora din m ă năst iril e
şi bi seric i le ridi ca Le în epoca lu i Mate i Dasarab a pa re 1111 e le-
4
~ Ist ori a artelor p lastice, l i, p. 1:2. Spre deoseb i re el e a 11lorii a m i11 t i\i.
N . G h ica-B u clcş li sust in ea cil va ri eta tea de for me ş i de procedee folo-
si te în ar h itec tu ra epoc ii „permit e a se {ace ipo t eza că sub dom nia lu i Ma lei
Bas ar~ b exist a u d if'eril c lendin(e, diferit e metode, reprc:enl a le prin difer i ţi
meş t eri sa u c hiar difer it e şco l i" (Eoo /u(i a arhit ec turi i în 1\11111 /cn ia, 111 , B uc„
1932, p . 13).
~ 3 Istoria a ri e/or p l as t ice, J I, p. 32.
http://patrimoniu.gov.ro
v
...,, T
.$' .,;
Ol
..;
o'
~
I
I
I
· - - ~~ - -;
.-
:.
lG . P la 11ul IJi sl'rk ii 111:1 11:\s li r ii S lrt• ha ia
m enL nou , ş i a num e s lem a \ ă rii - co rbul c u c ru cea în cioc -
pl asată în ce nlrul un o ra clin p isa niil f' a mint iLe (la Măx in e ni ,
l' ilip eşt i de Tirg , P inu , G he rg hi\.a) 45 • A pa rj\.ia acest ui nou e le-
me n t. î n sc ulp Lura în pi atră a epoc ii este p usă în l egăL ură cu
t i pă rirea ce lebre lor vers uri a le lui U dri şte Năst ure l , aşezate
î n l'runtea e di ţ i e i Mo lit/'r ln iwlui clin lli35 :
„Tara ru:ea::; /a drep t stem(1 pasiirea corb poarlll ,
Jar pc gîtul ci arnm ,~ i o cun11111'i alîrni1 ,
Cu adeuiiral a casei prealumin ate .~ i preabl'itrîne,
\ casei prea uiteaw lui neam TJa::; arab".
Inl'lu e n \a t i pă ri t u r il o r epoc ii nu a du s num a i la inlrn du-
ce rea steme i î n p isa nii , c i ş i a a num iLo r m oti ve d ecorative,
u Lilizat e de t ipa rni\.e lc vrem i i .
D u pă opi nia n oast ră, in troduce rea slcm e i î n p isa niile
ct iLo riil or d o mn eşti, sa u a le un or fam ilii bo i e reşti î nrudi te
cu cea d om n ească (ca zul bise ri ci i de la F ili p eşt ii de T îrg a
fam ii ie i Ca ntacuz in o) se d ato reşte ş i une i no i co ncep \.ii d es pre
d om n ia clin aceas t ă epocă, î n care d om nul Linele să se co n-
fun de cu \.a ra , pr obl e m ă ce ar meri La un s ludiu spec ia l.
P ictura biser ici lor din epoca lui Mate i Basarab a fost în
cea m a i m a re pa rte di st ru să d e Lrccerca a nil or sau aco p e rită
ş i refăc u tă, Ji e de Cons ta nt in B r încovea nu, fi e de a lţ i d omni ş i
bo ier i care a u reparaL vec hile l ăcaş u r i ş i le- a u re făc ut pictu ra.
D intre num eroasele ctito rii a le epoc ii lui Mat e i B asa ra b care
m a i p ăst rea z ă p ictu ra o ri g in a l ă nu m a i ex i s tă d ec ît un num ă r
de Lre i: bi seri ca m ă n ăst irii P l ătăreşt i , biser ica d in D obre ni
44 I bide m , p . :27 .
59

.....1Rl"'"'l7"\]''"'
..... ~ ......~ .....
o 7 :; 4 ~ 7 8 9 10 rn
17. l' ln1111I bise r ic ii 1n tu1 ă sli rii S lelca.
şi biseri ca mănăsLirii Arn ota; unele ansamb luri de pirtură a le
v remii (cel de ln Clococ iov, de pildă) sînt doa r a rn periLe cu
un strat sub!ire de cul oare.
După cum s-a obse rvat el e căL re s p cc i n li ş Li , din punc t de
vedere a l evo lu\,ie i a r tisL ice, epoca lui Mate i Basarab p oate
fi prelungită pîn ă în v re.mea începutului domni ei lui Şerba n
Ca ntacuzino (1678) , „câci în aces t răs timp în cep sâ semanifesie
div erse iendinfe în interpretarea şi tratarea picturii iradi/ionale,
febrile câutări ce 1şi uor împlini reali::;area la sf'lrş ilul seco ll!lu i
al X\! ll-lea şi începutul secn lului al X\1 Ill-l ea" 4c;.
ATISTHACT
T h c a uth or of th c prcsc nt study in trotluccs us Lo t h c 111ai11 t r c nds a nd
t cndcnci cs p cr mcati n g c ullurc a nd a rt du r in gMatc i Basarab 's cpoc h (1632- ,
1654), to th c rul cr's cbicf acbicvc m c nts , in thc f ic lds or printing, hi stori o-
g raphy, ancl monum e nt cons truction (churc h cs, mon as ter ics, civi l ian build-
i n gs) in p a rti cu la r . T h c paintin gs b cl on g in g to t lrn Roman ian vo ivode's
times t cnd to cast a ncw Ji ght, imbu cd wi t h Roman ia n spirit, on th c c ul-
tural and artis t ic hc rita gc of a ronn c r Byza nlin c traditio n, as wc ll as
60
http://patrimoniu.gov.ro
Aceste că utări ş i inte rpretări noi se da toresc a d o u ă ca uze
mai im portante:
1. La sfîrş itul secolului al XV I-iea, stilul pi cturii de tra-
diţie biz a ntin ă deve nise un g ra fi sm ce repeta ace l eaş i sce ne,
ca re î ş i pierduseră atît dinarnismul dramatic, cît şi expresi-
v itatea; de aici neces itatea de înnoire47 •
2 . Spre deosebire de pi ctura secolului a l XVI-iea, ca re este
în cea mai mare parte ope ra un or pictori ve ni\;i de la sudul
Dunării , pictorii din seco lul lui Mate i Basarab sînt în majori-
tate r omâ ni , ca re st ili zează cu o n o u ă prospc \.im e ş i na ivitate
vechile sce ne, clin nevoia de a r eî nnoi o ico nogra fi e obosită şi
go lită de substratul să u mistic; în acest proces de înnoire ei
folosesc atît unele a m ă nunte care ilu st rează se nt im enta lismul
mai u şo r acces ibil a l povestiril or apocrife, c ît şi unele eleme nte
ş i scene inspirate din arta occ id e nta l ă .
Aşa se face că pictura din epoca lni Matei Ila sara b tinde
să dea o intel'pretare nouă, românea scă, moştenirii artistice şi
culturale de tradiţie bizantină mai veche, ca ş i influenţelor
mai noi venite din Apus. 1n afară de aceasta, um a nizarea
fi gu ril or, spiritul narat iv ş i elem e ntele decorative sî nt cîteva
din tră să turile noi ca re apar în epoca lui Mate i Basarab , înce-
pînd cu pi ctura bisericii de la Arnota.
Aşa cum în arh itect ură s-a făcut s inteza uni ta r ă româ-
neas c ă, de care am am intit, „şi în picturii spiritul inovator a
cons/al în a da coresponden/a în/elegerii r o mân eş ti f'ondului
iconograf'i c ş 1 el m oş te nit " .
*
Aces Lea s înt în linii mari t răsăL uril e caracterist ice ale
rea li ză ril or cu !tu ra I-artistice ci i n ep oca l a b or ioa să a lui Matei
Basarab.
Anul aces La, c înd poporul român sărbăto reşte 350 de a ni
ele la înscă unarea pe tronul Ţării R omâ n eşt i a acestui vredni c
ş i mare ctitor, putem spune că „mai râspicai decîi în alte dome-
nii , dragostea de fard a lui Ma iei Basarab se r os fl'ş i e în lucrâ-
rile sale c tilo ri ceş ii " 48 .
•H• T e reza S ini ga li a, T rei pisa nii din epoca lu i 1\ial ei /Ja sarn b („Bu le-
tinul ~ I o n . isto ri ce", 1!J74, nr. 2, p. 73- 75). După c um s-a a rătat, ve rsu-
ril e ur mărea u „glorific a rea dinasti ei Ba sa rabi lor şi , p e ac e as l ă ca le, a fami-
liei cc se afla p c lro11 î11 ac el m ome 11t " (Dan Horia Maz ilu , Baroc ul i'n lil e-
r al ura ro1mînă din secolu l al XV l l -l ea, Buc„ 1976 , p. 123).
~ G Corn e lia Pi ll at, .411sambluri/ c de pi c lură de la rritl11 lls lirea Piă/ci r eş ii
.~i biscricadi1t Dobre11i („B11 lctinul Mon. is Lori ce", 1\)71, III'. 3, p. 9G) : id em,
Picl11ra mural ă in epoca lzz i Mal ei Basa ra b , Bu c„ 1980 .
q7 Vas il e Dră g u\-. Picll!ra m tzr a l ă rlin T am Homan easc1l şi din Moldova
ş i raporluri/c sal e cu pic tura Ezz rop ei de s ud-cs l i1t c11rs11l scco l11lzzi al XV l - /ea
(„B ul clin11I l\ lon. isLorice", 1970, nr. 4, p. lG- 32). Vez i ş i a rti co lul Pro~
!}ram e iconogra fi ce în pro11aos11l biserici/ or de m r111ăs lire di11 '(ara ll o mane ască
în seco lul al XVl - lea („S t udi i ş i ce rc. d e ist ori a a rt e i", 197 3, n r. 2, p.
:2fi7- 272) .
d S Vasi le Dră g u ţ, Pre fa(ll la Vc ni a min N icola e , op. cil „ p . 8.
0 11Lh e n cwcr influ cnces comin g from W es t ern E uropa .
The article is occas ioncd by the cclebration of 350 ycars sincc thc
g reat and meritorious prince ascended to the throne of Wallachia, a nd or
whom it ca n bc said that" it was in the con structio ns that h e h ac! fo undcd
rat hc r th an in hi s ot he:· achievem e nts tha t hi s Iove for thc homeland
was more out ri ghtl y vo iccd" 4 7.
 O LUCRARE MAI PUŢIN CUNOSCUTĂ A ARHITECTULUI HORIA CREANGĂ

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - AHH. CRlS'tlAN JJU ACĂCESCU - - - -

A
croşa Lă ca un mînc r de p latou l ova l a l P i eţe i C.A . R osett i,
minuscu la stra d ă a Ca im aLei mo şte n eşte num ele unui
vechi l ăcaş bu c ureştea n , ctitorit la 1730- 1731 de N ec ula
Bozianu , fost cea uş de aproz i1 . ln chilii le aces tei m ă n ăstiri
îşi a dăp oste şte M iha i Eminescu, în n oiembrie 1877, inso lit ul
b aga j de „ „. căr{ i , manuscripte, cioboate vechi , lăz i cu şoa reci
.ş i molii„." 2 c u a re tocma i sosise din I aşi . Destinu l urba-
ni s Li c a l mănăst irii a trecut în li teratură, înscris p e ca rtea
·de v i z i tă a unu i persona j im orta li zat de ve rva lui Ca ragia le :
„Mel recomand Tarsifa Popeasca, văduva lui priotu Sava de
la Caima la, care a diirîmal-o Pache , cinel a f'ăc ul buliuardu ăl
11011„ ." 3 . Aceeaş i lu cra re s-a urm a t c u mai toa te case le stră­
z ii , înlocuite prin co ns truc\ ii n oi, la co la de cf i c i c n\.ă impu să
·de ampla sam entul ce ntra l , astfel înc îL cele mai wc hi im o-
bi le ex iste nte nu înLrec v îr La buleva rdu lu i a m inLiL.
Im ag in ea e mbl em at i că a s iLu l u i o co nsti tui e un g rup com-
pa ct de l ocu inle co lec t ive, rea li znte î n nnii '30, a l'la l c hi ar
în ca p ăt ul est ic a l s tră z ii . l~ e rest re lc el e rnl\ , fa\.a delc plane,
.„puril'i ca Lc" de ori ce deco r gratuit , comp oz i\.ia c n d ominante
-0r izo ntal e, dedu se cl i n vo lum e tri a catego ri că a b a lcoa nelor,
perso n a li zează a nsamblul ş i îl înscriu s Li li st ic în a rhitectura
·de ava n ga rd ă a ep oc ii. Dintre acestea se r emnr că bl ocul de
ln nr. 20, r idi ca L, în a nul 1931, după proiectu l arhitectu lui
Ma rce l Tancu , unul din pioni erii a rhi tectur ii moderne în Ro-
mânia.
Nu era însă prima co nstruc( ie de acest gen de p c s tr . Ca i-
mate i. Cu un a n m a i devrem e , în Hl30, Horia Creangă rea-
li zase penLru prie Le nu l ş i fostu l să u coleg el e li ceu , av . Stelia n
Loga, im ob ilul de la nr. 8, rea li zare menţ i onată ş i în mon o-
1:a\a cla c:isci din str . Cn ima l c i nr. 18.
gra fia dr. arh. Radu PaLrulius4 • Ambele c l ă diri fi g u rează
în list a m onum e ntelor de ar hi tectură din R.S. România.
P ri v i tă din drum , casa parc pu \.i n atrăgăLoa re ş i - ma i Ve r tica li taLea fa~a d e i pri nc ipa le a fost impu să ele tere nul
îngust, cu un fronL la stra d ă redus , ceea ce a generat un
c u sea m ă - dif eră mult el e ceea ce se aşteaptă în ge ne ral partiu dezvo ltaL în ad în c im e, cu ret rageri succesive. Din ace-
de la o l ucrare a lui Hori a Creang[1. Arhitectura in t rove rt i tă l aş i mo t iv s-a ape lat la serv ic iil e - şi serv itu\:ile - unei
a faţade i ofe r ă trecătoru l u i un vo lu m sec, un para leli piped c ur ~i de lnm in ă căL rc imobi lul a d iace nt, el e la nr . 6 . În jnrul
închis as upra - ş i , p e car e golurile u ş il o r ş i ferestre l or, ra ş i acestei curţi g rav i Lează dep e ndinţe le c ulina re : bu cătării,
mi cul balc o n po li gonal , par fortu ite ~ i ncsemnificat iYC . Sin- boxe, că rn ă ri . Băi l e se bu c ură de o t rata re deosebită, fii nd
orientate spre c urtea pri n c ip a l ă. A nexe le t ehnice sî nt p lasate
gura p reze nţă notabi l ă o co ns titu ie casa scăr ii , care sparge spre zo na relat iv zgomotoasă a străz ii : centrala de încă lz ire
co l ţ ul proemin ent a l vo lumului ş i im pr im ă faţade i o domi- cu rezervo ru l a fe rent la subso l , iar deas up ra ei , la parter,
nantă vert i ca l ă, sp re deosebire de marea majoritate a cl ă­ două ga ra je d ebu~înd direct pe troLuar. Camerele de l ocuit
d irilor de locuit proiectat e de Horia Creangă . Această id ee se deschid spre latu ra ferită a c urţii ş i s pre casele trad i ţio n a le,
co mp oz ili ona l ă, a scăr ii p lasate în co l\:, va fi re lu ată el e autor ,
cu g rădini , d in str. Sfinţ il or . Această deschidere este ampli-
fi cată la n ivelele super ioare printr-o scr ie el e b a lcoa ne a le
cu mai mult ap lomb, la v ila din str. Paris . Poarta m e ta li că că ror volume s înt prep oncl ere nL flmc\:io na le, participarea lor
din p latb a nd e orizonta le este un a lL .elem ent preluat a ic i de la expres ia este Li că a cl[1cl i ri i fiind minimă .
la casa din s Lr . Ca im atci . Apa re nta neg lij a re a faţade l o r e ·te comp e nsa tă de o extre-
mă acurate\:e a proi ectă rii spa ~iil o r interioare. D epăş ind lim i-
1 N. Stoicescu, Repertoriu l bibliogra{ic al m onument elor {e11dale clin
tele unu i ra\:io na l ism r ig id (se p ot observa u şoare depl asări
B llcure.ili , Ed it. Acade m ic i, Bucureşti, 1961, pag. 180.
2 G. Că lin esc u , V ia/a lLLi l\lli/1 ai E minesc u , Ed it. pl. l i tcralură, Bu- ele z iduri de la un niv e l la a ltul , ş i canări, m ici decroşuri e tc .),
c ur cş t i, 1966, pag. 2G1. autorul izbu. teşl:e să dea o interpretare m ag i stra l ă celui m a i
3 I. L. Caragia le, A rti co lul 2 14, î n vol. „Mom cnLc ş i sch[!.e" , D.P .T „
difi cil program de a rhitectură a l tuturor timpurilor : l ocuirea .
Bucureşti, 1950, p a g . 69.
paţi il e rezultate s î nt generoase, co muni că amp lu, atît între
4 H. Patru liu s , H ori a C re angă omu l şi opera, Ed it. T chnici:i, B ucu -

reş ti , 1080, pa g. 51 : „lnlr-o geometri e cms l eră se remarcă micil e imob il e

ele cît ş i cn exteriorul , oferind mu ltip le pos i bilităţ i funcţ; i o­
de pe s trăz il e Caimal ei şi JY!a rin S erghiescLL în Buc ureş ti ". nale . AparLamentelc d i feră de la un niv el la a ltu l , camerele

61

http://patrimoniu.gov.ro
 2

- 2

Bnlc oa 11 c l1· el e p t· l' n l :Hlt-l t· d l' rs L ~ i d e s 11cl .

t
Plt.iN Pt.iRTER

P la nul s ub so lului : J - l'n za n t', 2 - r c~.t· r yo r , :l - a l c l in , ·I - ll oxc .

P ln nu l p a rlc rului : I - caza n e, 2 - gn r nj c, 3 - ca m c r i\ cit- z i , I - l)lJ -
rii l ă ri r , 5- că m a ră, (i - b n it"

p1 c10r c ilindri c. ]lumina lu l este co ncepul în nceea:;; i \· iz iun c

M o b ili t·r p r o il' ·t n l cit· Sl'l' t10 g rnf'ul
p erim etra l ă, a b o li nd t radi~ i on a l a p la fonicr5 î n fa voa rea a p li -
ce lor ş i a neo nu lui cli s imulal în sc al'ă .
R c \·c ni ncl la e lem e nlu l domi na nt. a Lît în p la n c îl ~ 1 111
fa\ a clă , a l rn rnp oz j\.ie i, ş i a num e la scara prin (' ipa l5 . se re-
m a rcă m a ril e supra fe \.c v iLra'Le, ce absorb o m ax im i'\ ra ntilatc
d e I um i nf1, a m plil'i ca tă el e c u l oa rca d esc hi să a fini sa jului el e
BriHil~ l' Sl'll .
m a rmură. B a lu s lrad a j o as ă, el e num a i 30 cm în ă lţim e, co n-

prin c ipa le Jiincl re 11nile (l'Laj 11I 2), s au serarnlr (d <1j11I I) pri11
pre lung irea co rid o rului medi ::i n , în l'un c \i(• el e s lrudura fom i-
li a l ă a vută î n wclc r(' . Ca li lă \il o r p la nimelrie c li se ach1 11 gf1
o ca li lalc s p ec il'i că arhi lecturi i, g re u de re dai ( ' li mijl oa ce
grafic e: s p a ţ i a li latc ri. Vo lumele inte ri oare s î11 l deose bit ele 3 3
b in e prop or\ io na te , iar e lem e nlck rn ns lrurl i\'e (g rin z i ap a-
re nt e, scafe, decro ş uri , gl::ifuri) sînl as l fr l eo111'o rmate î n('Î [
e limin ă , e u m ijl oa ce ele o s implilale cl as i că. s e nza \ia de eu l ie
d e 1w rso na li z a tă . a e uza\ ie maj o ră ad u să lo<'u in\ ei mocl r r ne . Iar
1wntru ca in\·ora rea c las i(' is rnu l11i ca ckp oz il ar a l s im p li t ă \ii sfi
nu pa rii gni t uilă , es lr de rem a rcai fopl. u I eă s ingure le clr men-
tc d ec o raliY e a dmi se s înl d c n li c uli i (l'o los i\i la sca fe ~ i s uh
g la fu l cx le ri or a l fe res trel o r) ş i ca ne luril e ('e ritm e a z ă st îlpii
d e zid ă ri e dinl rc fer es tre, p rec um ~ i l oe ul u ş ii d e la i11l rare. ET/.lJ 2
De ş i fa c parlc din \'O(' a bu la rul cl e(' o ra l i\· a l a rhileclurii cl a-
s ic e, d e n li r ulii ş i ca 11e lurile nu au d e da la a cr as la o fin a lil a lc
T' ln 11 u I c laju I u i 2 : :1 - c nn1t· 1·ii cit• zi, 11 - I J u că Lă ri c, (j - b a ir.
orn a m e nta l ă în s in e, <' i s înl m e ni ţ i să \' ibrezr a n11mile supra-
fr\ • s au mu chii , pe nt ru a l e ate nu a clur ilale a.
Trebui e r e l e v a t ă a ici co nlu crarea clinl re a rltil erl s i cl cc o- t inua lă c u profil t' m et a li ce , 1111 umbreş te d e loc tre pte le . Ad ă­
r a l o r , s ce nog ra ful Brătăşesru , o co nlucra re aLî l el e 1~e rfcc lă ug înd că a ccs l ea din urm ă s în t dim e ns iona te el e aşa m a ni e ră
îndl nu ·e p o l d eca nta co ntribu(iil c fi e c ă rui a di n !'i . Mo bi- încît m în a c u re n tă es te s up erflu ă ca el em e nl el e sprijin, se poa-
li e rul , t împ l ă r i a, fini sa je le s î n t rca l izalc in lr-o \·iz i11ne uni - le fo los i ra lifi e ati\'Lrl - pa ra d oxa l în cazul u ne i scăr i - el e
tară ; to<' uril e la t e a le us il o r s i fc res lrcl o r s ' co nLinu ă c u m o b i- oei ih ni toa rc.
li r rul in tegra l , d is pu s .pc ri1 ~ etra l : du la puri în z icl ile . b ib li o- D c p ă ~ind im pres ia ex le ri oa ră ci!' a us le ri ta tP p c care o suge-
l ce i ş i s pa ~ ii de cl c p oz i la rr l'ă c î n cl c o rp c omu 1? c u m r1:;; l. il e el e rează a rhi tec tura ra\i o na li stă, ace a s tă lu crar e a l u i Hori a
ra di a tor d e sub fcres l re. O rn ;:isă rn rnp u să d i n Yo lu m c a l c ă r o r C rean gă se d oved eş te a fi un cxee lc n t a rg um e nl a l v a li dării
geom ctr ism fa ce o Lrim i lc re clir er lă la p ro111 o l o rii 111 i~ d rii oper e i de a rhilec lură, ind e pe nd e n l de ri gor ile sa u d e re ţe te l e
D e SLij l : Th om as Ge rril Hi e l\' e lcl s nu Pi e l c r Oud, a rc b la t ul p resc ri se el e c ure ntu l în ca re se încadrea ză, pr in t a le ntul ş i
în castra l într- un la mbriu srnncl ) I se s prij i ni'\ pe un ma s i\· ca pa c itat ea el e a profundare c u ('a rc es l c în zestrat aut orul.

Pl nccc s ur la ru c de Ca i11 1a l :i . d o 11L ll' 11 0 111 l's l I' u11iq1 1t• h e r ilagl' d' 11t ll' cl l'S cs pa ccs so ig 11 c u sc 111 l'1t l co n ~· u cs, j o ig n a nl :i la l' o is Jcs b cs oin s d e c h a qu c
tlll c ic nn c m o 11 as t c r c bu c nrcs loi sc, l a 111:1 iso11 l .og:i s' i 11 sc r i l h a r111 0 11 it· u sc 111 l' 11 L l' n mill c c t Ies prin c ipt•s el e l' llnbiln l m o cl r rn c (co nlinuilc d es cşp accs ,
d a n s un c n sc mbl c d es logc m c 11Ls l y piqu c p o ur l' n rc hill'l' Lur l' d 'avn 11L-gn rcl c rdu s d e l ' o r n c nH·nl s up c r l'lu , nm c ubl c m ··nl p e riph er iqu c , (•c ln irngc incli -
ci l'S a n n ccs ' 30. U n vo lu111t· l o u\ sec, H\' l'C d l'S b a ies r ccl an g ul n in ·s, ati rillt• r cl'L l'IU OJ' CSC'C lll ).

62

http://patrimoniu.gov.ro
 CU PRIVIRE LA PLANUL DE PARCELARE AL CENTRULUI ISTORIC CLUJEAN
i(l ercc tă ri rece nLe _e fec~uate î~1 dif.c rite \.ă ri e uro1~enc a u
J dus la condu z ia ca p ia nune tna o ra şe l or m edi eva le n
:suferi t în gene ra l puţin e m o cli[i că ri , ia r în multe cazuri
•Cele in te rve nite p ot fi rec un osc ute. Co ns t a Lă ril e au găs it o
·Co nfirm a re ş i la s Lud iul ce ntrelor urba ne tr a n s ilvăne n e;
·dife ri Le n eces i tăţ i fun c ţi o n a l e, ele care era l ega tă bun a d ă i­
nuire a o b şt il o r , ga ra ntate prin dre ptu l cu t umi a r , r esp ec ti v
leg ile ş i reg l e m e ntă ri l e sc rise de m a i t îrz iu , a u de Le rmin a L
·ş i aic i m e n\.i ne rea , în d ecursul veac uril or , a l imite lor d e
p ro pri e La te o da Lă s l a bi 1ite. În a fa ră d e sc himb ă ri m ă runte .
·de imp o rtan ţă exc lu s iv l oca l ă, r ela li v pu\·in frecYc nte , a u
a p ă rut cure nt îndes iri nle parce l ă ri l o r - prin a m e na ja rea
unor l oturi no i în p a rLea p os te r i oa r ă a ce lo r vec hi , la Cluj
m a i a les de-a lung ul st răz il o r G Ma rLic ş i 23 Aug ust - ş i
mai ra r Lra n s f o rm ă ri lega le de d czafec La rea p a r ţ· i a l ă sa u
t ota lr1 a un or ror t il'i ca \ii (re le a le , ·ec hii Ce tă \i ) . Ma jor i-
ta tea m o difi că ri l o r in tc rvc niLe fiind ş i a ic i id e n t ifi ca bi le,
.es te p os ibil ă impli i: iL o reco ns ti t uire a prox im aL iY[t a s it ua\:ic i
o ri g in a re .
C un oaş Le rea c i pe rmiLe tra ge rea un o r ('O ncl uz ii d e ordin
ge nera l as upra is tor ie i l oca liLă \: ii ş i accas La d in ce le m a i difc-
riLe pun cte el e ve de re . Mă rim ea g ră d inil o r , ca re a u comple-
ta l ini ~ i a l maj o ri tatea e ur\ il or ce n trulu i is t oric, res pec Li v
lipsa lo r la pa rcele le Ce Lă t. ii vec hi ş i la cele d e înd es ire permiL
co nc lu z ii as u p ra ocup a \:ie i pr imil or poseso r i a i acest or t ere-
nu ri ; din compa ra\.ii c u l oca lităţ i ru ra le co ntemp o rane rez ultă,
de exemp lu , locuirea u:; or zo ne întinse a le o raşu lui , de la
hun în ce pu t, m a i a les de m eşteş u gar i. H egula ritatea p a r ce l ă rii
iniţi a l e a ra tă, la fe l el e cla r , rea liz a rea bine orga niz a tă a
pă r\. ii mai m a r i a o raş ului , d ezvoltar e ce impli că ex is te n\:a
t impuri e a une i co ndu ce ri ca p ab ile. ConLinua rca rect il in ie,
pe d is ta n! e m a i lung i , a fronLului posteri or al loLuril o r dez-
m embrate din cele ini ţ i a l e a r a tă că ea a diri jat între a l tele
ş i înd es irea text u ri i pa rce la re . N eefectua rea un or d ez m em b ră ri
la loturile ce nt ra le, clin jurul Pi e \e i Lib e rtăţ ii , ca re d e ti m-
puriu au a pa r!:inu t p rob ab il uno r p atric ie ni , c u o poz i\.ic
d eoseb i tă î n ca dru l ob ştii , es te unul din mu l tip lele as pecte
soc ia le r eflectat e d e p la nim etr ia o raş ului . ln s fîrş it, a mint im
co nclu z iil e el e ord in d emografi c la care a jungem clin a na li z;i
num ă ru lui de pa rcele - a m ena jat e cu ocaz ia înfir i pării aşe­
z ă r ii clin afa ra Cetăţ ii vechi - respec ti v ex i s le n ţa la d at a
în ch egă rii p erim etru lui ce ntrului istori c (10 , respect iv 400).
U nele car acter ist ic i a le pla nim etri e i p ermit în p lus co ns ta-
tă r i priv ind su cces iunea a p ari\:iei ca r t iere lor o raş ului . Deo-
seb irea ese n ~ i a l ă în t r e pa rcelar ea n e r egul ată din Cet ate;i
veche ş i cea unifo rm ă d in r estul ce nt r ului ist ori c - clu pă
cum o a r a tă com pa r a·\i a cu a numite zo ne a le ce Lă Pi d in
S i ghi şoara nu p oa te fi ex pli cată prin in s ufi c i e n ţa te re nu lui ;
de asem enea, p a rti c ul a ri tăţ i l e re ţe l e i stra da le d i n cele do u ă
aşez ă ri , ini!.ia l distincte, d ovedesc a m e na ja rea, cel pu ţ in
p arţ i a l , neconcom i tc ntă a lo turi lor din ca d rul lor. Carac-
te rul a rh a ic a l p a rce l ă rii din Cet atea veche a Clujului indi că
în plus vec him ea m a i ma rc a acestui ca rt ie r.
Întru c ît p ă r ~ il e mai no i a le l oca li tăţ ii a u trebui t să fi e'
adapta t e la t rase ul li mi te lor d e prop ri etate de ja ex is te nte,
prec um ş i la a m e n a j ă ril e m a i vechi , a u rezultat - ca în
cazu l t u t u ror o raşe l o r - a numite p art i c u l a rităţ i a le pa r-
ce l ă rii , car e pe rmit , ş i din co lo d e aceas tă di fe re n ţă ese nţi a l ă ,
I
cun oaşterea o·e neze i ce ntrului isto ri c.
http://patrimoniu.gov.ro
PAUJ, NTEOEHMAffiH - - - -
in ceea ce pri veş Le Ce La Lea vech e, m odul de împ ă r\:irc a
le re nului (m a i nles la crn r ta lc lr clinLre s trăz il e E. Isac ş i
P e troşa ni ) prec um ş i para lelele l' ll pla n im etr ia un or zone a le
oraşe l o r S i g hi şoara, O răş li c ş i Me dia ş, s uge rea zii închega rea
tex turi i p arc el ă rii în jurul un o r lo tu r i a mp lasate ini!.in l
izo la t .
La pa r tea m a i n o u ă a ce ntru lui is Lori c, rea liz a tă organiza t ,
se pu ne pro blem a sta bi lirii s ucces iunii a p a r i ţi e i cva rta lelor.
Ex i s t ă c inc i elem enLe m a jorl' ca re ind i că aceast a .
1. Mă rim ea, l'orrn a ş i a mpl a ·a rea exactă a cva rl.a le lo r
din jurul pi c \.e i - nu p u l.cm ins is La a ic i m a i mul t asupra
a cestu i lu c ru - p e nn it id e ni ifi ca rea nu c leului , a direc \:ie i
c ~ xti nd e ri i aces tu ia ş i fi xa rea orei inii rea I i z ă ri i ce l o ria I te
grupuri d e lotur i d e a ic:i .
2. Cî tc u n rîn cl el e c urţi , a cl os alc ulle ri o r , dinspre no rei ,
la cva rLa le lc din es Lu l ş i ves tul P ie\ e i L ib c rLă \, ii d oved esc că
:;; iruril e el e !o lur i d in clrc pLu l 13-du lui Le nin ş i s Lr . 30 D ecern-
br ir, ca re se raco rdeaz[1 la a lini a m e nt ul rîncluri lo r a minti te,
s înt mai rece nte ca ce le din jurul pic \.e i ; în această s i tu a P c
e.·te firl'SC ca ş i pa rce le le d e p c p a rlca o pu s ă a a rte re lor amin-
Lit.e , împre un ă c u ce le din dre p t ul s trăz ii Na poca, sKt a i b ă
o v irs Lă mai re du s ă .
3. U rm e a le limile lor a~c z ă r ii în zo na s Lr. Gh. D o ja ;; i
F o rt ă re \ c i indi că extind e rea ul te ri oa r ă a vetre i co nst ruile
înspre no rd ş i suci .
11. Neco n co rd a n ţa dinLrc re \.ea ua s Lra d a l ă din ce ntrul
is to ri c ş i s uburbii - î n ca rti e rele perife ri ce co nt inu ă n um a i
a rte re le m a jore ca re era u în bună p a rte ş i drumuri de t ra nzit -
ş i dife ren\.a cse n\. i a l ă între s upra [a \:a m edi e a pa rcelel or dife-
rite lo r ca r linc indi că ex is tc n\.a d e la hun înce put , a une i
lirni lc lJin c ma le ri a li za Le - ad i că înt ă rite - a z one i ce n-
tra le . .Zid ul oraş u lu i. co ns l ru it în seco lul a l X V-iea , urm ă ­
reşte, în bun ă parte , Lrasc ul acesto r l'o r t i f i ca~ ii m a i vec hi .
5 . S pita lul oraş ului , am p lasat în ex te ri oru l fortif i caţ iil o r
p robab il - ca ş i in ~L ilu\ i i s imi lar e clin a l te centre urba n e -
la m a rg inea w ne i co nst rui te de după d ata înfiinţă rii lui ,
; inter i oa ră a nu lui 1332, pl e d ează pe nt ru înch ega rea perim e-
Lrn lu i c.e nl rului isto ri c î na in te el e a nul a minLit.
Corobora rea info rma l, ii lor d es prinse d in pla nul de pa rce lar e
a l oraş ului Clu j c u şt i1 · i d oc umen ta re, co nsta tă ri a rheo log ice,
c u cvolul.:ia a lLor o raşe e tc., pe rm it eon tu ra r ea rela ti v exactă
a e ta pe lo r genczr i l oc;i li t ăţ ii.
J\ ccs Lc etape a le d ezvo l tă rii s inL im po rta nte nu num a i
p e ntru is lorie î n ge nera l ş i ist.o ri a u rba ni smu lui în s pec inl
C' i ş i pentru asa na rea ce nt ru lui is Lori c odată c u pun er ea în
va loare a m ă rt ur i il or Lrecutu lui.
B ogă\ i a de informaţ ii ce se p ot desp rinde - cum am
a răta t - cl in p la nul de parce lar e a l o raş ului fa ce ca el să
c,o ns LiLui C' 11 11 d oc um e nt el e marc va l oa re i s to ri că. D in p unct
el e ved e re a l co n cep ţi e i plastice el este la fel d e rem a rca bil ;
s lTu ctu ra c l a ră a ce n t ru lu i istori c, p oz iţia favora bi l ă a pi e-
ţ· e l o r ::; i a rtere lo r eu c l ă di r ile l or d omina nte, lăţ im e a bine
d oza lă a s tră z il o r p rinc ip a le ş i sec undare sa u învi orarea
as pec lu l ui ge nera l p r in curb e u şoa re sa u mi c i d ecalaje în
traseul fr ont u ril or s pa ( ii lor urbane, toate s în t legat e el e p ar t i-
rnl a ri tă\:i l e lui . A l ăt uri de celeb re le m o num e nte d e arhitec-
tură a le oraş u l ui - B astionul cro itori lor , Biser ica Sf. Mih a il
sa u Biseri ca re form ată, p lanim etri a ce nl rul ui constit u ie o
m oşte nire va l oroasă a t rec u t u lui.
63
DOCUMENTE PRIVIND ACTIVITATEA COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
DEŢINUTE DE FILI ALA ARHIVELOR ST ATULUI DOLJ
Î n lectu
că la sfîrş itul
a li
seco lul u i a l X I X- iea un g ru p de inLc-
patri o~ i
româ ni , î n fru n Lc cu V.A. U rech ca 1 ,
î nţe l eg în d neces itatea co n se r văr ii , păs Lr ă rii ş i va l o rifi că rii
p atrim oniului isto ri c ş i cu l t u ra l -11 ~1\i o n a l l ăsaL m oşte nire de
î n a in taş i , cerea u promulga r ea unei legi spec ia le pen t ru conser-
v area m onum entelor. Comi s iu nea m o numP n.Le lor ist orice a
luat fiin\ ă prin D ecretul rega l nr. 3658 din .1 7 n o iembri e 1892
care promulga L egea p e ntru co nse rva rea m o nume ntelor publi-
ce, votată de Se nat la 27 m a rt ie, iar de Ca m e r ă la 27 m a i
acelas i a n, sub de nu m irea de Corn is iu n ea Mo nu rn cntelor P u-
bli ce:i'. Este vorba de o „Comi s iune co ns ult.n Li vă" p c lîngă
Mini steru l Instru c \.iei P ub li ce „rompusi1 din trei mPmbri nu-
mifi de ministru dintre bărba(ii cei mai compclen(i în ş tii.nfe l c
istorice sau arh eo lo.qice, dintr e care doi vor fi l11 a(i dintre mem-
brii Academiei R omâne, dircc/orn l J\ll112e u lui dl! an li r hită /i,
din R ucureş li , un arhitec t, ale ră ror funt(ii sînt onorifice . P r <'-
şe din t e de drepl <'sie ministrul î ns u ş i "a.
În continu a re era u prec iza Le a tribu\iil c Comis ie i: de a
exa min a ş i a p rob a pl a nuril e el e resta urare a monum ente lor
ş i de a d a av iz ul în t oa te c hest iunil e r e la Li ve la st a diul ş i
m odul conse rvă rii aces t ora . Ea m a i t rebui a sfi c oc upe cu
î ntoem irea ş i publi ca rea unui inve nta r ge ne ral a l c l ăd iril o r
:;; i obiect elor clin trec:ut, s ă strîng[1 un b oga t m a Le ri a l d oc u-
m enta r , să su s \in ă prin publi ca~ ii el e s pcc i[1liLa Lc neces itatea
co n ser v ării m o num en telo r ş i compe Le n( a ce lo r im p li ca ~i în
această acti v iLatc ş tiinpfi că. În a fa ra a cesto r obli gaţ iuni
legea cuprind ea chestiuni finan c ia re ş i administrn Li ve, p re-
cum ş i sa n c'ţ. iuni îm potri va ce lo r cc ;ir atc nLa la aceste d oc u-
m ente cu ca ract e r na \:i o nal.
Jn p rimii a ni el e act iv ita Le, m a i prec is în Hi\J7 . Comis iunea
e rn co mpu să din V. A. Ur ec hi a, care preze ntase .î n Se nat p ro-
iect.u l de lege, G r . T oc ilesc u :;; i n rhiLec-Lul Gah r ic lcsc u .
1n 1907 Corn is iunea Monum e ntel or Pub li ce se trans form a
î n Comis iun ea Monum e nte lor Ist o ri ce, c u se r\'i c ii , a rhi tec t
ş i bu get a p a r te 4 .
De şi la în ceput a av u L m a i mul t un ro l is t o ri c , de s tudiu
ş i C(; rcet a re a m onum e nLelo r dec î t de co nse r\'arc a lor , Comi-
s iu nea a co nt ribu it la atrn ge rea atr n( ie i a u to rit ă ~ il o r as upra
imp orta n\.c i acest e i problem e ş i la înLocmirca un e i ev icl e n ~c
a m onum e nte lor istori ce ş i ele a rhitectură, a s t5 rii lo r de co n-
serv a r e.
L a 25 m a rti e 191 3 a fos t pr omulga t ă o n o u ă lege p entru
eo nse r,·aren s i res ta ura rea m o num e nLe lor is t ori ce" . D e a c e a s t ă
cl at[1 Corn i s i~rnea se compunea clin n ou ă m embri o no rifi c i
numi(.i pc c inc i a ni . J\v îndu-se în \'ecl crc l" a pLu l c ă pînf1 la
a p nri!i a noii leg i, se întîmpin aserii m a ri g rc ută \ i în acti v i-
hrtra Comis iunii , clin ca uza in ac t.i v ită \ii un or m embri , de
cl a La a ceasta în r egul am e n t „s-au preuclzul .sanc(iuni pentru
membrii care nu vor lu a parte la şedin(e sau 111i vnr lucra pentru
C(jungerea scopului Comisiunii , cum ş i pentru membrii corespon-
denji , care nu vor da concurs Comisiei'"n.
1 „A n ::i l cctn", vo i. li , Bu c ur eş ti. T ip ogra fi a ,.U ni ve rs ul " ,
p. 150.
2 L cgt'n p cn lru co nsc 1·varea şi rcs l au rar cn n1 onn mc nlc lor pu b l icl', în
„Mo n itorul ofi c ia l" nr . 187 cl in 2~ n oie 1n b ri c/G dcccm hrie Hrn:i, p. 54!)0-
54\JJ.
0 l b icl c m .
4 „An a lccl::i ", p. 151.
r. „Mon ito rul o l'i c in l" nr . 21 cl in 28 a prili l' I I l 111 a i 101:3. p . 88 ~ - 886.
Vez i ş i „B ul etinul Com is iunii Mon um c nl c lor lsl ori cc" („B . C.~ 1.1. "), V f,
1 n1:1, p. 87- 8\J.
64
http://patrimoniu.gov.ro
VlCTOH UUlt q A - - ---
Du pă desă v îrş i rea la 1 decemb ri e 19 18 a uni tă ţ ii na \:io-
n a le a poporului rom â n e ra necesa r ca ş i î n aces L d om e niu
legea să fi e revăz u tă ş i pu să de aco rd cu n oua s i t u aţ i e. As Lfe l,
nou a lege, publi cată în „Mo nito rul ofi c ia l" nr . 82 clin !) iulie
1\)19 , deş i p ăs trează cse n\,a leg iuiril o r ex is Le nte, a du ce une le
m o difi căr i el e fo nd . Prin t re a ces Lea se num ă r ă ş i prevede rea
potri v it că re i a Comi siu nea pul.ca să î nfiin\:eze „sec(iuni regi o-
nale cu personal necesar, onorific sa u plăti 1" 7 .
D in acest m om e nt se poate vo rbi de o ac ti v itate orga ni-
za tă pri v ind evo lu\.ia ş i co nse rva rea m onum e nte lo r is to ri ce
ş i în OlLe ni a, d eş i în aceas Lă imp o rta nLă zo n ă is Lori cii a '\.ă rii
a u ex is t.a t perso n a liLăţ.i de sea m ă a le v i eţ i i şt iinţ.ifi ce ş i cul-
t urale, ca r e încă din 1913, la a pe lul Comi s iunii , a u deve nit
m embri cores p o nd e nţ.i cu at ribu\ii de supra veg he re ş i in fo r-
m ar e des pre m onum e ntele din zo n ă . A u a p ă ru t as Lfe l num e
cu o co nt ribu\jc re m arca bi l ă prinLrc ca r e A . Bă r căc il ă la Me-
heclin\.i , Ş t.. Ciu ceanu ş i a p oi I. Atanasesc u la Dolj , T . Bu lat
la Rm. V îl cea ş i a l\.ii. În „B u let i nul Comi s iunii Mo num e ntel or
Is tori ce" clin 1\)1 5 se ara L~t că „este remarca bil raportul mem-
brului corespondent pentru DoU Ş lef"an Ci11ce a1111" 8 •
Din rodul act iv itr1 pi aces Lor e n t u z i aş ti î n a in taş i , care
a u lu crat. m a i mult vo lunta r clec îL re Lribui\.i, ne-au răm as
doc um ente le cu ca re s-a îmb ogă~ i t de curînd F o ndul a rhi v istic
de \.inut de F ili a la A rhive lo r Sta Lu lui din Cra iova . L a c î teva
clin d ocum e ntele pre luat e în a nul 1980 re fer itoa r e la acti v i-
tatea Corn is iunii Mo num ente lor I stor ice în zo na O lte ni ei ş i
la a lte o bi ect ive imp orta nLe din \"<Hă, precum ş i la d ocum e nte
n pa r\ i n ătoa rc a rh i Lectu lui I a ncu A ta nasesc u , car e a av ut
fun c \ ii ş i res p o n sa bili tăţ i co ncrete în ca drul aceste i Corn is i-
un ii , d o resc să m ă refer în cele ce urm ează.
Fo ncl11l es Lc imp orta nt atît prin m ă rim e a lui , c uprinzînd
598 d osa re ş i 21 m a pe c u schi\ e ş i p la nuri , în tot a l p es te
()000 fil e d ocum e nt, la ca re se a dau gă zec i de fot.og ra fii , ro l-
film e ş i cli şee fo Log rafi ce, dar mai a les prin va loa rea doc u-
m e nLe lor pre lu a t e .
Ma jorita tea docum e ntPlo r se r e f e r~1 la r esta ura rea un or
m onum e nte el e a rhiLcc tur ă, m o ntun e nLe is tori ce, m ă n ăs Liri
ş i bise ri c i din Olte nia sa u c hi a r cl in a l te ce ntre im portante
:d e ţ ă rii ca T i m i şoa ra, S ibiu ş i a lt:e lc .
Fo ndul „Comisiunii Mo num e ntelor I s Lori ce - sec ~iun ea
Cra io\'a " cu pri nd c info rm a \.ii ş i da te pre ţi oase cu pri v i re la
e\"O lu(i a a rhi tec turii la ice :;; i reli g ioase din Olte ni a, prec um
ş i inform a \:ii des pre is toria neamu lui , desp re desc operiril e
a rh eo logice d in zo na O lte ni e i, luptele poporului ro m â n pe n-
Lru li be rLa L<' na ( i o n a l ă ş i soc i a l ă d esfă ş u rate în aceas tă pa rle
a ~ă rii , s ist eme le de a p ăra re îrnp o lri va co t ro pi to ril or s tră ini
~ i a !Le le.
În s prijinul acestei a [irm a \ii sLa u m ă rturi e: h a rLa întoc-
mi tă de că L re a rhi tectul Iancu Ata nasesc u , int i tulată „Olte ni a
rom a n ă'" \' n care s în L l oca li zate castrele, aşeză ri l e urb a ne ş i
1 \Jtl4 , rura le, bă il e ro m a ne ~ i te rm a le, Leza ure le m o ne La rc cl esco pe-
riLc p e Ler iLo riul O lLe n iei , va luri le de a p ă ra re ce rcetaLc ş i ne-
o A ure lia n Sace r clo(.l'a nu , Co111i~i u11 cn i\ l onu men l elo r Ist or ic e l a 80
de aui , in ,,l3ul t· l inul Mn nu11 H• 11le lor Islo r ke'" (B .M . 1. ), a nul X LI , nr .
:1 / 1!J72, p . 8.
7 Ib idem, p. !J.
8 Ibi dem, p . 1·1.
cercelate, drumuril e romane cercetate şi necercet ate la acea
dată ş i a lte aspecte, precum ş i un num ăr însemnat de mape
cu planuri ş i sc hiţe privind castrele Drobeta, Sucidava , Ro-
mul a, ş.a.
Fondul cuprinde de asem enea, o h artă a m onum entelor
din jud eţul D olj , în care s înt loca lizate 52 ele ob iect ive după
urm ătoa rea stru cturare : monum ente istori ce, de arhi tectură,
reli gioase, sociale, feud a le, funerare ş i com em or at ive, precum
ş i o h a rtă a oraşului Tg. Jiu din pe ri oada 1812- 1840 în care
s înt loca li zate 42 de case ş i b iseri c i reprezentative pentru
acea p er i oa d ă .
Importante pe ntru studi erea ş i c un oaşte rea istor iei sînt ş i
cele d ouă plan şe întocmite de către generalul M. Dragomirescu,
ca re cuprind date pr ivind luptele pentru neat îrnare d es fă şu ­
rate pe m eleagurile Olteni ei , dintre ca re exemplifi căm: b ă tă­
li n ele la Rov ine (1394) , l oca li zată lîngă Craiova; lupte le din
p ă durea Raclovanu lui pe Desnăţ ui , du se împ otriv a t urcil or
de o oaste a lui Miha i Viteaz ul com a nd ată ele banul Udrea;
revo luţ i a de la 1821 co ndu s ă de Tudor Vladimirescu ş i a lLe le .
O ma re parte din fond (8\'l dosare) este co nst ituită din mate-
ri a l docum enta r ca re priv eşte r esta urarea caselor ş i cule lor
feud a le din A lm ă j, Băb e nii de O lteţ, B orăsc u , B rabova , Buj o-
reni , Broşte ni , Ca l opă r , Ce rnăteşt i , Curtişoara, Fo i şoru, Go-
ru n eşti, Tatom i reşti , Ce rneţ i , Stre j eşti, T g . Jiu , etc . Între
m onumente le istori ce el e restaurarea căro r a s-a ocupat sa u
a avut în inte nţi e să se ocupe Comi siunea Monume nte lor
Istor ice se a fl ă ş i turnuri le medieva le H otă ra ni , Jiti a nu , Bu-
cov ă"ţ;, Zăva tu .
Importa nt e s înt ş i docum e ntele ca re se re [eră la resta ura-
rea unor conace boi e reşt i dec larate monum ente de a rhitect ură
ca: Stan Jianu clin Preajba , Corn ea Brăiloiu din Nego i eşt i ,
Glogovea nu clin Craiova , Nicola u clin Coşove ni , Casa Fi li-
şa nu , Hanu l Beharca etc.
- U n loc aparte oc up ă docum e ntele ca re se referă la oraşul
Cra iova , prin tre ca re ev id e ffţ i e m: pla nuri a le Craiove i, m a i
multe mape privind s trăz il e d in oraş; ev iden\:a hanurilor;
docum e nte refer itoare la restaurarea case lor Băni e i, a ha nului
J]urez u ş i a l tele.
Evoluţia urbani st i că a Craiove i este re prezentată în 485
de p l a n şe, intocm ite cu o d eose bit ă m ă i estr i e ş i c omp etentă
pr ofes i o nală. În acest fond găs im un num ăr m a re de pla nuri,
sc h iţe , fotografii care înf ă \;i şează importa nte monum e nte de
arhitectură din Cra iova ca pa lat ul Ju st i ţ i e i , pa latu l prefec-
t urii, c lăd irea co legiului „N ico lae Băl cesc u " etc.
Fo ndul co n\:ine ş i date referitoa re la descr ierea ş i resta u ra-
rea un or m ă n ăs t iri ş i b iser ici , multe dintre acestea cunoscute
m onumente istor ice de arhit ectură ca : Amără şt ii el e .Jos ş i dr
Sus , Ba l ş, Brîncoveni, Ca raca l, Că lui , Comanca, Cela ru ,
Cioro iu , Dubu leni , Dobriceni , Grec i, Fălcoiu, Gura Paclini i,
Morunglav, Pop în ză l eş t i , R edea, R u să neşt i , Racoviţa , So-
pîr li\:a, Radom ir , Tă r\. ă l ş i a lte le din jud eţe l e D olj ş i Olt ,
Ba ia de A ra m ă, Bistri\a , Busu , Ce rna ia, Cern e ţi , Cosavăţ,
Corcova, Cujmir , Gura Motrului , Izvora lu , Lup şa, Obîrş i a,
Ostrovu Mare, Pa dina, Rogova, Streha ia, Traianu , Vîrcio-
rova, Topo lni ţa ş . a . clin jude\,ul Me h e dinţ i; Coz ia, Căză ne:;;t i ,
VIRGINIA HARET-ANDREESCU - PRIMA ARHITECTĂ DIN LUME
noastre de a rtă na\. i o n a l ă au reprezentat
Monmn e nte le
în decursul secolelor un important punct de afirm a re a l
spiritului creator a I p oporului român. Atrasă el e frumu seţea
ş i origina litatea acestora, posed înd o d eose bită înc lin a-ţie
pentru artă, nepoat a de frate a m a relui nostru pictor Ion
Anclreescu , Virg ini a Haret-A nclreescu (1894-1962), v a deveni
prima ar hitectă clin lu nH~ ş i va avea o vastă activitate pe
http://patrimoniu.gov.ro
Dobruşa , Drăgăşa ni , Govora , Ocnele Ma ri , Şe rbă n eşt i , Rm.
Vîlcea , Zătren i ş i din multe a l te l oca li tă\: i a le jud eţului
Vîlcea: Capul Dea lului , Broşte ni, Gura Motru lui , Peştea na,
Po lovrag i, T isma na, Tg . .Jiu , Ticleni etc„ d in jud . Gorj.
Reprezentanţii Com is iunii Monume ntelor Isto ri ce ca re au
lu crat în Olten ia, dintre care, pe ntrn ultim a peri o adă se det a-
şea z ă Ia ncu Atanasescu, nu s-au limit at num a i la întocmirea
unor cl oc um en ta\:ii de res taurare a ob iectivelor ma i sus amin-
t ite . Lucrăr il e creat e se co ns titu ie într-un a d evă rat studiu
a l evo lu ţ i e i a rhi tecturi i bi ser i ceşt i , de-a lungul timpu lui ;
sc hi ţa biser ic ii mănă s ti rii Tismana , de pi l dă , cuprinde şase
va riante .
Fo ndul preze nlat d e pă ~eşte ca im porta n ~ă cad rnl zone i
istor ice a Olte ni e i pentru ca re a av u t a trihu(: ii Com is iunea Mo-
num e nte lor Istori ce clin Cra iova, deoa rece cupr in de docum ente
de interes n aţ i o na l ş i chi a r interna \.iona l. Înt îlni m pl a nuri
ş i schi \;e privind descrierea ş i res taurarea cetăl ii Timişoare i
a c urţii domne ş ti el e la Tîrgov i şte, bise ri c ii d o mn eş ti Curtea
de Argeş ş i a ltele.
Sub t itlul „B ise ri c i bazili ca le b iza nt ine. Cul tul slavo-
hulgar", a rhitectul Iancu Atanasesc u a în tocm it cîLeva sc hi ţe
refe ritoare la Biserica c ru c i formă în „T" din T e rp ez iţa -
T îrnava, H. P. Bu lgaria, în d o u ă va ri a nLe 1290- 1298 ş i
137 1- 1393 ş i la Biseri ca „ Aspen i e-Bogoro cli şte- N i co p o l " LoL
clin R. P . Bu lga ri a, clin an ii 1257- 1297 .
O imp o rtan ! ă d eose bită pe nlru ce rceta rea i s L or i că o repre-
z int ă ev iclen\:a şi sc ri erea, pe fi şe tip , a unui num ăr el e pes te
1000 de monum e nte isto ri ce ş i de arhitec lură . Sistem ul de
ev id e n\;ă nu se deosebea prea mult de ce l din preze ntu , ş i con-
\ine date foa rte prepoase, datorită co nşt iin c iozită \ii ş i compe-
te nţe i profes io na le cu ca re a fost întocmit. Num a i pe ntru
m onum e ntul isto ri c „Casa băni e i " din Cra iova, spre exemp lu ,
s-a întocmit un istor ic de 10 fi le, iar tota lul docum entelor
de ev id e n ţă avea peste 25 el e [il e. Demn de remarca t este ş i
[aptul că fi eca re lu cra re de ev id e nţă, co nst ituită ca unita Le
arhiv i st i că de-s i n e- s tătătoa r e, cupr ind e ş i r la 11ur i, schi\:e ,
fotografi i a le obi ec tivului respectiv.
In ter esantă este ş i corespo nclen\:a î ntre ins Litu~ia crea-
toa re a fondu lui (Com is iunea Mo nu m ente lor Isto ri ce - secţ i a
Crai ova) ş i insL it u \ii le h e neficia re ca: Mitrop oli a Olteni e i,
in s t i tuţ iil e de a rtă ş i c ul t ur ă, !'un daţii l e co nstit ui te pe nt ru
co nstruirea sau resta urarea unor edifi cii e tc .
Punerea în \'a loa re a acesto r imp orlante docum e nte va
s pori aporLul p ri vi nd mai bunn cunoa şte re a isto rie i aceste i
zone ca re „de-a lungul veawri.lor - după cum sublini a to-
va ră~ ul Ni co lae Ceauşescu - ş i-a adus contribuţia la dezvo l-
tarea poporului nos tru , la formarea na(iunii româ ne, a culturii
ş i a ar lei na(ionale .. ."
!l 1 : i şa el e 111 011 u111 cnl, p e l 'l n gi\ clatclc cu p ri v ire l n denum irea ş i lm:ali -
zar ca obiectiv ului , mni cuprind ea: data co nstr1 1c \i ei , istoricu l , m eş te rii
a11Lori, in scri pţii , clcscr ic r cn 111011u 11 1c 11 t11!11 i (r c l e\'cc), f or m a o ri g ina l ă ş i
raze l e succes i ve a l e Lran sf or rn i\r ii , si sLc11111 I co nsLrn cLi v ş i m nl erin l c l c intre -
buin\ n l e (tt:hni cn folos ilă), prnpun cri dt: sL11 di n , p 1·op1 1n LT i ele r cs l aurare,
i zvoa r e, materia I gra r ic ş i IJ i h i iogrn l' i c, rn togra r i i , ca r e au co mp l eLat
J'i ~a .
PRO F. Dil. I NG. llAUU HJ\HET - - - - - -
mu ltip le pl anuri. D esc hi zătoarea ele drumuri ş i ori zont uri
pentru surorile ei m a i tinere a fost definitiv co nsacrată în a l
XVI- iea Co ngres inte rn aţ ional el e isto rie a şt iin ţei din 1981.
Ea va fi xa pentru totdeauna locul fem e ii în arhitectură.
Astăzi, c înd gratie p olit icii P.C .R. a rhitecte le din Român ia
const itui e o rem a rcab il ă forţă de co n st ru c ţ i e a n oii soc i etăţi,
se cuv ine să retrasăm drumul greu in erent or ică rui început
65

de se l'i e, s pre a ,·edea împre jură ril e în ca re fe me ia ş i -a f ăc u t
a p a ri ţ i a în acesL vast dome niu de ac tivitate .
Virgini a A ndreesc u s-a nă s cut în Bu c ureşt i la 21 iunie
1894, într-o fnmili c r u Yeni t uri m odeste ş i 4 co p ii. L a v îrsta
de num a i 1l n ni r ă mîn e unica preze n\:ă Je minin ă în casă cu
grij a rra ·\il or ma i m ic i. Trăind în mijl oc ul ca podopere lor
create el e un c hiul să u , ca re cl ern rnu în hun ă pa rte p ereţ ii
l oc uin ~e i und e a cresc u L, a an1t în că de mi că prilejul să- ş i
d ezvo lte gustu l pentru frnm os. Trăsăt uril e e i m ora le s-au
d czvo ll.a l a rm o ni os, g rcfînd un sp iri l e nerg ic p c temperame n-
tu l roma nL ir c -i clărni se natura , ră lincl u-i caracterul. Va
c reş le ca o marca n tă perso na li ta le în arta ş i tehnica r omâ-
n casră . D u pă s lud ii l ieea le s lră lu c ite, ob~ inînd o aprob a re
s p ec i a l ă el e la întemeietorul Şco lii s uperi oa re de ar hi tect ură
din B u c ul'cş Li , mini strul Sp iru C. Jl a re t , se pr ez intă la con-
cursu l dl' aclmiLere în această inst it u\.ie de în vă \ ă mînt s upe-
r ior unde era u a clm î ş i num ni băi c \. i , r e u ş ind cu men\:iu nea
ma x i m ă „ l'oa rlc hin c" . Va abso lv i la G iuli e 19 19 cu aceeaş i
m c n\iun c m nx im ~1 , ricli c înclu- ş i dip loma de a rhiLec L.
Deca na de v îrs lă de az i a arhilec lel or din Româ ni a, H e n-
r ie LLc D elavra nrea-G ib ory, ros tea într-o a loc u\.iunc în aul a
Acaclcm ie i R.S.H.: „co nvinsă , demnă ş i foarte s igură , alîl dr
nalurafll la locu l ci , nimeni 11-a îndrăznit s-o conles le ... si lot
aşa a p âş ii în Piafii rn /ale11/ , pu tere de muncii ş i perseverenfil. .. "
Co ncomiLe nL cu ar hitectura , a u rmat ş i curs ur il e Şc o lii de
Bell e ArLe d in B u c ur eşti fiind foa rte a prec i a Lă de m aeş trii
să i . D emnă de rcma rcaL cs Le tema a l ea să la proi ectul de dip lo-
m ă el e a rhitecL ură: „O aca dem ie de a rte frum oase" . Acesta a
fost premi at de M ini s ternl Î 1wăţă mîntului la expoziţi a de la
Ateneul Româ n din 1925 .
P lec înd ln Rom a, î n 192 1, s pre a -ş i co mp leta forma~ i a,
abso l vă sec \:ia de deco ra ! ii int eri oa re a Ş c o lii s uper ioare d e
arhiLect ură . Totodată e fectuează cu proL Mo ntecchi , arheolog
cunoscut ş i preşe din te a l oc i etă ţ ii „F ra i cultori dell ' archi-
tettura e a rcheo log ia" , diferite studii ca re-i vor dezvo lta ori-
zontul .
Reve ni tă pe me leagu ri le nata le, pi ină de entuziasm ,
prima arh i tectă d in .lum e se înc lină s pre patrimo niul cultu-
ra l l ăsat el e îna in ta ş i , în ce pînclu - ş i act iv iLJ tca la Com is iun ea
Monumentel or Isto ri ce , un de , su b î nd rum a rea a rh. N. G hik a-
Budes t i, cx cc uLă o se ri c el e re levee , s Luclii , ce r cetă r i s i res La-
urări 'a le rnonum c nLe lor no'stre el e artă n a \ i 6n a lă, p~ r te clin
ele fiind publ icaLc î n Bu le tinul Com is iunii. Trebui e rem a rcat
că este pentru prima oară c înd num ele une i feme i arhiLect
apa re în liLcratura el e spec ia liLate de la noi.
Va co nLinu a această ac Liv itatc în pa ralel cu a lte le, cola bo-
rîncl cu mn est rul p în ă la s fîrşi tu l dece niului a l treilea la
m onum rn la la lucrare Eoolu(ia arhitec turii în 11.funtenia ş i
Ollenia , unci e pub li că , sub semn ăt ură proprie, o seri e de ma Le-
r ia lc cu tematic i va ri ate. Ace· te studii au l ăsat o amprentă
d etermin a ntă asupra s Lil ului a d optat în pro iecte le sa le el e a rhi-
te ctur ă.
66
http://patrimoniu.gov.ro
D ea ltfel , în că de pe c înd era e levă arhi tect, în ateli erul
aca dem icianului P etre Antonescu , prec um ~ i p e şa nt i er e le
c l ă dirilor pe ca re el le proiecta, s-a s inYţi t atrasă în mod s pe-
c ia l de studiile de arhi tectură spec ific ro m â n ească rep rezen-
tînd un punct de orientare imp orta nt a l epoc ii res pectiv e şi
a căror influ enţă se va reflecta în c reaţ i a sa ulteri oa ră .
în că utarea pe rfecţ iunii ş i a desăv îrş irii pro prii, încer ca
să descopere operele ca re exprim au d esăv îrş irea a ltora. N u
ez ita să ză bovească ore întreg i în fa~a ope relor de a rtă arhitec-
tura l ă a le înaintaş il or. întreprind ea plimbăr i lung i spre a lua
c un oşt in ţă de ev olu !.ia st il uri lor dife ri telor e poc i, întip ă rite
în piatra p a tinată de vrem e, ce ne transm ite mesa jul marilor
creatori .. . „fiind - clupă cum scria regre tat ul prof. em. arh.
Gh . S im otta - în lr-o p erp e luă că utare a frum osu lui pe care îl
fi x a în albumul purtai m ereu la subfi oadi''.
Într-adevă r , încă de la începutul carierei , para lel cu act i-
v itatea de a rhitectură, exec ută o serie de desene, ac uare le
ş i pi cturi în ulei cu di fer ite t ema ti c i. Lu cră rile d e n otă un
spirit fin de observaţ i e a form elor ş i propor~ii l o r , iar gama
crom at i că întinsă pe un spec tru la rg tra du ce, dat o rită nuan-
ţ:ă ril or Jine, deoseb i ta sens ibili ta te a artistei. În decembri e
1920, cu o parte clin acuare lele exec utate după monumentele
noastre de artă na\. i o n a l ă ş i c ultură popu l ară, deschide o
expoziţie cup rinz înd 66 de lu c ră ri d in t emat ica c ărora reiese,
cu claritate, amprenta p u terni că p e ca re studiul arhitecturii
tradiţionale loca le o l ăsa ·e as upra tinerei artist e . Presa
t impului consemna: „D-r a A ndreescu ex.pun e case, biserici ,
inlerioare, bine văz ul e, simfile cu tact ş i holilrîre în formele lor
conslruclive" . Două zec i ş i opL de lu c ră ri s-a u ac hi z iţi o n at
im ed iat el e Com is iunea Monum e nte lor Isto ri ce pentru co lec-
t iil e sa le, iar o pa rte a u fost re\ inu te de ci ifcr i ţ i c un oscăto ri
de a rtă a i t impului.
. ...
··-~-·---·-~-
... i
„-.......;..._,,____________________.._...,.,;r
P lanu l 1111 c i şro li pr i111un·
P a r te d in acu a relele ei , inclus iv ca ta logul cxpozi~i e i , se
a flă azi la cabinetu l de stamp e a l Bibliotec ii Academie i R.S.R.
Mai tîrziu , t impu l nu- i va ma i perm ite pictarea monum e n-
te lor istorice ş i de artă ş i va începe să Ic imorta li zeze pe
p e li c u l ă, dovedind o a devă rată m ă i es tr i e în a lege rea unghiu-
ri lor ş i subi ec tel or trata te.
Prima no as tră arhitc tă , co n şt i e ntă el e imperativele
Ro m â nie i reîntregite, se angajează încă d in 1923 î n ser v iciul
publi c la Serv iciul te hnic a l M inis terului Ins tru cţ iunii , unci e
va lucra f ă ră întrerupere aproape 3 decen ii ş i va t rece prin
toate g radele co rpului tehni c a l a rhitecţ il or din 11 omâni a,
n jungî nd a fi p rima femeie a rhitect inspecto r ge neral. A ici i
se deschid e un larg ş i va ri a t cîmp de activ itate. Cele peste
40 el e proiecte elaborate ş i a cărn r ex e cuţi e a u rmăr i t-o cuprind:
şco l i prim are ~ i secunda re, internate, institu\.ii de în vă ~ămînt
superior, pro iec te tip, pro iecte s pecia le etc., ma joritatea tra-
1.atc în s p iritul curentu lu i de a firm a re a spec ifi cului n a"ţ i ona l.
Îns uş indu-ş i o exp eri en\.ă bogată în acest dom eniu a co nceput
so l u ţ ii spec ia le, introcluc înd în co mp oz i ţ i e în a intate principii
ele di stribuţi e ş i confort, iar în î nf ă\· i şa rc , expresia s in ce ră
a l ăcaş uri l o r dest inate pregăt irii t i nere tor ge nera ţ ii .
Indi că m unele clin princ ipa lele l o ca lităţ i a le că ror con-
s Lrucţi i şco l are îi p oa rtă amprenta: Bu c urc~t i , Piteş Li , T îrgo-
 vişte , Hîmn i c u- Săra t , Foeşa ni , Tecuei, Vaslui , Iaşi, Făgăraş
ş i Cluj-Napoca. Men\. i o n ăm prin tre acestea Şcoa l a primară
din Soco l a- Ia ş i a l că re i p ro iect a fost publicat încă clin 1925
în orga nul Soc i elă \ii a rhitecţ il o r cli n România, revista „ Arhi-
tectura", unci e Virgin ia apare ca primă preze n ţă fernin inli.
Co ncomi te nt rn acLiv itatea cl in se rv ic iul public, cu e ne r-
g ia care- o carac lcriza , rea li zează , s in gură sa u în co laborare,
o ser ic el e c l ăd iri m o num enLa le c u di verse programe. Vom
T ra lru 1-cincma cl in Co vora
aminLi b loe ul (' LI !) c laje a l Soc i etă \. ii „T in e rim ea r omâ n ă",
s i t uat. în B-clu l Sc hit u lVIilgurca nu clin Bu cureş Li , ecl il'i cat în
1923, care cuprind e pe lîn gă u n vast program el e ci is tribu \.ic
i n ter i oa ră ş i o sa l ă ele spectaco le cu 1200 de loc uri . De aseme-
nea im ob ilul c u 8 e taje din Piaţa Tiosc LLi co l\. c u s lr. Hr isto
Botev, av înd la coro na m ent o corn i şă el e p r e care marii
a rhitecţ i a i n cm ii s-au cx prim ::rt în stil e logios, clateaz[t
clin 1926. Da r <·e să s pun em el e „T ealr u l-c inema " din Govo ra,
ARHITECTURA TRADIŢIONALĂ DIN ŢARA VRANCEI - CASA ŢĂRĂNEASCĂ
L
iL~ r~t.ura. de_ s pcc i a ~il~Lc consacrală ~ Lu c~i ~ rii ar hitect~ rii
\ ara n eşt 1
d in Roma n1 a es le cca ma i gra1toare dovada a
loc u lu i pe ca re accasla îl oc up ă î n co ntexl ul c ullurii populare
ci i n \ara n oastră.
Inle res ul de exce p\ ic ma ni[esLat în l e găL ur ă c u t ipu r ile el e
casc, mate riale le ~ i te hni c il e de const ru cţ i e e tc . se datorează,
pe de o p a rlc, extraordin a re i îniloriri a a rhilecturii clin lemn
a jun să , î n multe zo ne, la ni ve l u l un e i adevărate măi estri i
arL isl.ice ia r pc d e a l tă pa r te , ro lului dete rmina nt p e ca re
aceasta îl a rc , a l ăLu ri de ce le la lte sectoare a le c ulturii Lrad i-
\iona le, în cadru l is l o ri e i ş i c i \'i li zaţ i e i r o m âne~t i 1 .
Prob lem ele comp lexe ca re a u d us la co n t ura rea uno r c le-
m e nte spec ifi ce î n fun c \.ie el e zona et n og r af i că sau provinc ia
i sto r i că, cl a r ca re poarlă amp re nta ace l e i aş i m at ri ce st ilistice
1 R. Vui n , L e oil/agc roumain de Tran ~y/IJa ni e ci d11 Ba nal, B uc u-
r cş li , l!J37 ; Gr. lo 11 csc u, I st oria arliil ec l11rii ro mân cş li, Bu c ureşti. 1937 ;
id em, .Arliil ec /11ra pop11/ară romană, B u ur cşt i , 1057; P . Petr esc u , A.rhi -
l eclu r a în vo i. „/\ rln popu l ară rom â 11 cnsct1 ", Buc ur eşt i , l 069;
clu\:iu. E l 110,qra f'i a rom lin c ască, B u cure~ti, 107:1; V. Bul uri\, El1wg r a{ia
p11poru / 11 i romlin, Cluj -N apocn, 1 078 .
http://patrimoniu.gov.ro
exec utat în s lil n eo r o m ~incsc c u a rca d e ş i d om ina l d e un foişor ,
unci e ş i astăz i , oame nii munc ii a [l a \i ln o dihn ă î ş i pot îmb o-
găţ i cun oşt in\.c l e c ulturale?
Tre i fîntîni com emorat iv e a fl alc pe DN l înLrc Comarn ic
ş i S inaia , clinlrc ca re un a s i t uat„1. în fa\;a Comp lex ului Izvorul
Rece ră co reşte ş i astăzi că l ăto rul în seLat, a u [ost ed ifi cate
î n p er ioada an il o r '20.
Pc lîn gă realizăr il e prezc n tatt' s-a preocupat îndeosebi
d e problemele pri v ind econom ia ş i co nfortu l l oc uin ţe i , pro-
iectî nd ş i cxecu t încl 17 case el e loc uit p e nlru o fam ili e ş i 26
c u m a i multe aparta m e nte răspî ndi te p c c u pr ins ul \;ăr ii .
U rm ăr in d evo lu ţ i a s tilului să u propriu în a rhi tectură, co n-
statăm că la c l ă di r il e clatînd din decen iul a l tre il ea precl o-
m in ă, în ge ne rq l , în faţadă ve rt ica le le indrăznde , în cad rate
d e arcade le întîlnite î n a rhi tccl u ra popu l ară tradiţiona l ă ş i
în cea c l as i că, a edif ic iil or de c ul t. Major i tatea au la unul
cl in co l\.uri un fo i ~o r , joc ul vo lum el o r fiind va ri at. Î nccpîncl
c u dece niul a l p at rulea, în pa s eu no il e rurenLr ale \Temii ,
apa re o tencl in~ă mai m are de stab ili tate a comp ozi\iei. Înce p
să se impun ă o r izonla lc lc , res im\indu-se în mod se ns ibil
inriu e n ţa r evo l u\.ic i st ilului m ode rn î n a rhi Lcct ură pe eare o
urm ează cu tact ş i d isc re \i c.
În p lin ă m aturitalc p rofes io na lf1 se căsătoreşte, în 1928,
cu prof. ing. co nstru cto r Sp iru I. Harel , nepolu l sava nlului ,
eu ca re va co labora in tens pc toalc p la nuril e , pînă la s fîr~ il. ul
v i eţ ii.
Gra~ i e apl iLu cl inil o r e i, a preclaL pe parc urs ul ce lo1· pesLc
t1Q el e a ni de acti v itate p ro fes i ona l ă numeroase c urs uri de
spec ia Ii La Le .
Adesea \.a ra a î n să rci n aL-o s-o rep rez inte la di verse co n-
gr ese inter na~ i ona l e de a rhi tectură , \.inute p es te h o l.are la:
Paris, Bruxe ll es, Homa , B e rlin , Mosco va.
Ce le pe:te 130 de lu c rări pro iectate şi exec utate, a le căro r
im ag in i se află la sec ţi a el e sta mp e a B ib li oteci i ca cl cmi ei
H.S.R. , denotă . p iriLul creator, dotat c u o e ne rg ie ş i o vo in \ă
cleosrb i te, a l prim c i a rh i LecLc ci i n lum e.
ION nrnncrn
in co nfund a b il e a popo rnlui 1·0111 â 11 , nu rost s l ucl ialc de pc pozi-
\ ii şti in\il'i cc d ife rite î n l' u ne \ic de d om e niile urmăr i te (et no-
gra fi e, so ·io log ir, m e dicin ă e le.).
Cum era ş i l'iresl' , va loarea a rLi s Lic ă dcos e hilă a a rhiLcc turii
popu la re a ci us , în re pc l a Le rî ncl uri , la ce rceta rea aceste ia ş i
d in pe rspecl iva a r te i pop ul are. P e dep li n mol iva lc şt ii n~ifi ·
ş i , ele multe o ri , extrem d e va loroase , stud iil e e la borate el e pe
aceste pozi\ ii s-a u o ri e n tat , eu prec: ăclere, la invest iga rea unor
zo ne în ca re a rhi tectu ra ~ă r ă neasră impres i onează , în pr imul
rînd , p rin pr o porţi i ş i m onume n ta li tate.
Pe ntru zo na Vra nce i isto ri ce , d e pi l d ă, bibliografia ş i ,
r es pcc: Liv, informa\·iil e refe ri toare la a rhitcc lura populară, în
ge nera l , ş i la casa ţă rănească , în s pec ia l , nu sî nt la nive l ul
impus de bogăţia m ater ia lului ex is tent 'in ţinuL ş i de ce r in ţe l e
pe ca re le rec l amă conturarea un e i im agini g loba le a culturii
ş i arte i populare a acesL ui a. O rga ni zarea clin t impuri st răvech i
I. V l ă ­
a oa m e nil or clin această depresiune in traca rp at i că înt r-o
puternieă uniun e de o b şt i libe re a perm îs V ra ncei să - ş i m e n ţ in ă
67
 „Căsoa i c " din V idr a
P lanul „ c ă soa i c i" din Vidra

; I

Casă d in T uln ic i
!' la n ul cas e i clin Tulni c i

I
'
-y'- - ·'.'!'
,/\

,,i;.
'&;'_,

Casă clin V idra

P la n ul case i din Vid ra

un statut apa rte î n r , drul s tatului feud al m oldovenesc 2 deve-
nind astfel creatoarea unei cult uri m a teriale ş i spirit uale p ro-
fund ori ginale . Etnografi a , fo lclorul literar ş i muzica l , ar ta
p opul a ră p ăstrează în Vra ncea elemente ş i caract eristici rar
întilnite sa u tota l di sp ă ru te în alte reg iuni ale ţă rii noastre.
2 D . Cantc m ir , D escrip lio Mo lclaoiae, B u c ur e şt i 1973; H . II. Sta hl ,
Con lribu{i i la sludilll sat elor devă lm aş e ro m /lneş li , B u c ur eş ti, 1958 ;.
Ca mpa nia el e complet are a ches ti onarelo r pent ru „A tlasul
etnografi c al Rom â niei" a co nfirmat premisa potriv it căre ia
ş i în domeniul arhitecturii tradiţ i o na l e zona Vrance i t rebuie
să c uprindă elemente ca re să cont ribui e, în primul rînd, la
o m ai bună cun oa ştere a culturii materi ale a ţ inutului, iar în
al doilea rînd, la ext ragerea unor tră ături def initor ii care,
în cadrul unor studii de s inteză, să dev ină argum ente î n plus
pri v ind v echim ea, unitat ea ş i co ntinuitat ea poporului rom â n.

68

http://patrimoniu.gov.ro

DcLa liu de fru11Lnr la casn cli11 V idra
Cas:'i clin Piscu -Rad u lu i
Tipuri de tase
Prim a t ip olog ie a case i lă ră ne~ Li din Vrancea, în compa-
raţ i ecu cea a aşezări l or 3 , este de da Lă receută 4 ş i a re la b ază
criteriile „clasice" sta bilite de Hom ulus Vuia (cleva\:ia ~i pla-
uul)".
Potrivit primului criteriu, toate casele v rînce nc s îut co n-
struite p e un s ingur rînd. Chiar da că terenul a cerul sau a
permis înălţ.area exces i vă a temeli ei, co nsec in ţa nu a fost apa-
ri(:ia unor în căper i la parterul co n stru cţ iei, ci accesu l mai u ş or
la beciul de sub casă . Profilul econom ic a l ţ inutului , or ientat
cu precăd ere sp re creşterea a nim a lelor, nu a favo rizat apariţ i a
casei cu d ou ă rîncluri. Dealtfel, acest t ip de lo c uin ţă este abse nt
ş i în satele clin zona vec in ă a pod goriei Odobeştilor. Tot ca
o prec izare el e ordin genera l, m e nponăm ş i faptu l că toate
casele au prispă ( „t îrna ţ;") ş i destul de rar prid vo r („ba lcon").
Dispunerea acestuia din urmă în raport cu axa case i diferă
întru c îtva în funcl ie de sate sa u g rupur i de sate.
1. Casa cu o singmii încăpe re. Potrivit informa\:ii lor culese,
casa cu o s in gură încă p ere era deja o prezen\: ă rară în satele
Vrancei în că de la sfîr ş itul secolului trecut ş i refl ecta, îndeo-
sebi , starea mater i a l ă precară a proprietari lor. Ca t ip genera-
3 N. A l. Rădu l es c u , \Tr allc ea. Geografie f'i :ică şi llmafl(/, Bucnrcşti ,
1037.
4 l. Ch er c iu , Căso aia -
Tip de locuin/1i dill Ţ. V r an ce i l n „Bu l cli-
nu l /\tla sulu i Etno g rn ri e al Rornâ11 ic i", nr. 5/ 1079, p. 78- 81.
5 H. Vu ia, op. cil. ; p. 41- 52 .
http://patrimoniu.gov.ro
~~
• r-i-~ L~~'
: l'. 11
. 'f
\1 h'
·1
f
D c l a liu de st llp l a casa clin Vidra
--„.______ ~
- -r-==,-
1 i- ·
Ocln liu ele f runLar ele l a casa di n P i sc u-Radu lu i
li zat, locuin\:a cu o s in g ură în că p e re ş i pri s pă, n umită „tîr l ă '
sau „odai e", este întîlni tă ş i astăz i în mijlocul fîne~e l or ş i c ură­
t uri lor din a fara satu lui („la di al"). Rolul deosebit de imp ortant
pe care „odă il e" l-au avut în eco nom ia ş i evo luţ i a aşezăr il or
vrîncene se ex pli că , în primul rînd, prin faptul că ele erau
locu ite pe tot t impul an ului fiind, de cele mai multe ori,
„dublura" gospo dăriei ş i , respectiv, a case i din sat. Cătun e ca
L ep şa ş i Greşu au apărut în zilele noastre tocma i în zona în
ca re t îrl ele satului Tu lni ci au fost mai dese dec ît în restu l
hotarului.
2 . Casa cu c:lma1·ă. C un osc u tă în Vrancea sub denumirea
de „căsoa i e", casa cu cămară este compu să din două încăperi,
una d est inată loc uirii iar cea l a ltă d e p oz itării rezervelor de
hrană. Prispa este înch i să la a mbele capete pîn ă la aproxima-
t iv 2/3 d in în ă l ţ im ea stîlpi lor, cu bîrne lip ite cu lu t. A l ătu rarea
că mării la în căperea de locui t este ev id e ntă, în primul rînd,
d atorită ex i ste n ţe i a d o u ă uşi de acces, intra rea făcîndu- sc
direct de pe pr i spă.
69
 Casă cu bn lcou d in Vidra. Ar
ca an exă „vc lni\:1" pc nlrn 1';1rut
\ui d\

Co nsLru c \i c nncx :1 l a o gospodă r i e cli n Tip(J11

Pr im a în că p e re - ,căs uţa căsoa i c i" - es Le d cs L inată lo-

cu irii , av înd î n acest scop ferestre, „ zăvo r c u că~e i ", „ta b a n"
d in scî ndu ri ge luite, sob ă ş i m obilie ru l L ra diţ i o n a l. U neo ri
„căs u\; a căs oaie i " co muni că c u cea d e-a d ou a în că r er e - căsoa i a
propriu- z i să - pri ntr- o u~ă c u zăvo r o bi ş nuiL. L i ps i tă d e lu-
m in ă , aceas La a d ăposteş te, în p ri m ul rîncl , a lirn c nLe ~ i o bi ec te
el e u z cas ni c . Tot a ir i se a fl ă ş i „g ura p odului" .
P rcze n\ a în Tara Vra nce i a case i c u că m a ră, <'o n s ide rată
d e H. Vu ia ca f iind l' ea m a i , ·ec he ş i m a i p u[in e \'C> lu ată dintre
t oa te Lirurilc el e case î n tî lni te la r orn â ni 6 , includ e această d e-
p res iune în se ri a zone lor extraca rpat ice în ca re a m a i fosL
se mnal ată (Gor j , B u ză u ). A ri a int n1ca rp a ti că sa u Lran s il vă­
n ea nă, unci e casa cu că m a ră a fost ce l clin tî i d esco w: riL ă el e
R . Vui a , rup rind e zo na Ţă rii Ha \egului , T inu Lu l Pădu r e nil o r
şi Tara Moţ il o r. Fa ptul că în Lrccu t a ros t răspî ncli Lă ş i în
Vran ce;1 s u b lini ază asemă n a rea d intre a<'casta ş i zo nele res-
pt' cti\' e în ceea cc pr i veşte procurarea a lim e n~ c l o r de h ază ~i ,
în pr imu l rînd , a ce rea le lor . O b\inutc cu g r~ 11 din produ c ţ-ia
p ropri e sa u p rin sc hi mb c u loc uiLorii el e la .;cs , acestea ncces iLa u
o î ncl1pere apa rt e pe n t rn a fi p ăs Lrafr. Dacă în să 'l n a lte ~inu­
t uri casa c u că m a ră a înreg ist rat Lre ptaL o cvo lu\.ic dete rmina[,[1
d e cauze ob iective , î n Tara Vra nce i en a rămas î n fo rm e hin e
conse rv ate . Lu crul aces La s-a clato raL, pe de o par Le, coe x is-
te nţei căsoa i e i c u ('asa cu Li ncl ă (ci'. Tinutului Pădur e nil o r)
care, tre ptat , îş i va m odifit'n planul , ia r , pt• de a l Lă parte ,
C1111:; Lr11 c \ i e l a o gos p ncli'i l'i l' cli1 1 T i pă 11
rolului soc ia l b ine dc Le rm in a L pe ea re î l de! in ea în ca drul
gos p o dăriil o r \'f'În cc ne el e vec he traclj\.ie7.
3 . Ca sa cu l.ind:I. Ca ş i casa rn că m a ră, casa ( ' LI L in cl ă a
ră m as pînă ·111 dece niul a l d o il ea a l seco lulu i nostru înt r-un
a nurn it s tadiu d e e \'o lu ~i e ca re a p e n n is surprind e re a t răsă ­
t uril o r sa le def ini to r ii pentru această parte a ţăr ii noast re.
lndifere nL de num ă rul în c ăp e r il o r , acest t ip el e l ol' uin\ ă a rc
o s in g u ră u şă de acces, cea de la Lind ă apă ruLă ca o ca m e rii
cip trecere s p re od a ia de loc u it şi ma i ar o i sp re casa cea mare .
CaracLc ri stic ile m a i imp o r tante a le case i cu tind ă din zo na
Vra nce i sî nt urm l1Loa re le:
a . Spa \iul tind e i es Le înLotd ea una lu aL clin s up ra l'a\ a case i,
î n că p e rea de loc ui t a p ă rînd ca o odai e as im etr i că („c u co t").
în si t u aţ; i a în ca re „cotul" dev in e un spaţiu delimi tat, c u rol
de că mară ( „căso iţ-ă") , toate cele t re i în căpe r i a u form ă reg u l a tă;
b. T inda î ş i pă s trează nu ma i rolul d e în că p e r e el e Lrece rc
(„ tindă rece"), s pre deose bire de alte zo ne din (ară î n care,
treptat, pri n apa ri ~ i a \'e tre i ~ i a CUfl tO rului , se tra n s l" or mă
î n od a ie el e lornil.

o H. Vuin, op . cit., p . ,li. I. Ch l'rc i11 , op. ci/ ., p . 8:!.

70

http://patrimoniu.gov.ro
 \

II I
I\ \ ,

l - ----
~---

„Slî lpi cr cs l a \ i" la o casă din Bă l nn u I; ':s;=;:==::;==r=r--

• 1,

1\r'
\\ţi
/ '

Dc ln liu d e frnnlor - Tulni c i

„Slî lp infl ornt" - Tul ni ci

Sl'i lp din V ii şoara Sl'l lp clin Vi i şoar::i Sll lp d in V ii şoarn

Vari anta mai veche a case i cu tindă cupr ind e t ind a şi o sin-
gură cameră numită „c ăsuţ: ă" . Apari ţ ia, în dreapta sau în stînga
t indei , a celei de-a doua î n căper i - de astă dată fă ră „cot"
- constituie urm ătoa rea treaptă evo luti vă a case i cu t ind ă.
În felul acesta , a l ătur i de „căsuţa " l ocu i tă permanent, apa re
o încăpere ma i spa!;ioasă - casa cea mare - dest in ată păs­
trăr ii st ra ielor de sărbătoare, „teancurilor" cu zestre etc. Este
ceea ce se num eş te în literatura no astră de spec iali tate casa
cu t ind ă şi dou ă în că peri.
Faptul că această var i antă a casei cu t indă a ră sp uns pe
dep lin neces i tăţ il or de tra i ale oamenilor, la un m om ent dat,
este demonstrat de marea răspîndire pe ca re a avut-o într-o
perioa dă ele timp cupr in să între a dou a jumătate a seco lului
al XIX-iea ş i aprox im ativ al doilea deceniu al secolului XX.
Începînd cu această d ată, t ind a se măreşte a .iungînd „sala
case i" . „Căsu ţa" devine ş i ea o cam eră s im et ri că întrn c ît „sala",
care pre ia [un cţ iil e tindei ca loc de trecere , dev ine spaţ i oasă ,
avînd aceeaş i adîncim e cu celela lte d o u ă încă p e ri. Influ e nţa
a rhitecturii urba ne este e videntă , te rme nul de tindă dispărînd
ci in voca.bu Iar a tu nci c înd se [ac referir i la acest t ip de l oc uinţă.
(Este cazu l case i din Nereju a fl ată în Muzeul sat ului ş i de artă
popul a ră din B u cureşti ş i al celei de la Vidra clin Secţ i a de
a rhi tectură ş i teh ni că pop ul ară a Comp lexului muzea l Vrancea
clin Focşa ni ). D ispar, ele asemenea, „taba nul" ele sc înduri,
se ge nera li zează fo los irea sc îndurii pe ntru duşum el e iar
stîlpii înfloraţ i s înt înlocuj\.i r. u tra fora jul ca re c î ştigă un
spa ·ţ iu ele p lasare tot mai mare. În plus, în că p e rea obţ: i nu tă
prin dublarea p ereţ il o r din spatele casei ş i prelungirea acope-
ri şului (numi tă „chil er" sa u „ hil er") devine o biş nuită. La înce-
put acesta avea func\.iile că m ăr ii însă treptat este d espă rţit
în dou ă . O încăpere elev i ne c ame ră de locuit, iar cea l a ltă ră­
m în e cămam case i. „Casa cu sa l ă" apărută în p erioada inter-

71

http://patrimoniu.gov.ro
 Stllp cl in Ba lunu
b c li că
este astăz i î11 sate le V ra nce i tipul de l oc uin ţă ce l m a i
frecvent.
Matt'rialc şi tchniti de l'onstruqie
Lemnul ş i piatra , prezente d in ab unde n\.ă în zo na Vrance i,
a u ră m as pînă a stă z i m ater ia lele el e bază fo los ite în c onstruc·ţ i a
caselor. Proprieta t ea d evă lm aşă a munţil o r socoti!:i averea
co l ec t i vă a satelor a permis chi ar ş i celor mai înde p ă rtate de
m a ril e m as ive păduroase să întrebuin\.eze lemnul f ă ră ni c i o
op re li şte. În fe lul acesta, bradu l , molidul ş i t isa a u fost fo lo-
site pînă la marg inile ţ inu tu lui. O a ltă ese n-\.ă va l oroasă, s te-
jarul , fo los it la tă l p il e caselor sa u în ca zu l ce lor cu p ereţ ii din
m1i elc la cons Lruirea scheletului pere\;il or , a podului e tc„ se
i ntîln eşte cu precă d ere în sate le s ituate la mică alL it udine în
jurul că r ora cre:; Le ş i astăzi (în codrii ca re a co peră Măgu ra Odo-
be ştil o r , dea luril e R ă iu ţ ş i G herghe leu etc) . Am int im ş i fap-
t ul că fo los irea a nurn itor esell'\:e lemn oase era pro hibiLă , ca u-
zele rea le pe ntru care erau oco li te îmbră c înd deseori h a ina
s upc rs Li!iil or (el e pi ld ă îu cazu l lem nului el e carpen) .
T em eli a. caselor era întotdeaun a din piatră. La co ns t ru c ~iil c
foarLC' vechi s-au fo los it cîte Lre i- patru rînduri de les pez i a du-
nate de pe prund ul apelor , obiceiul de a faso na p iatra rotundi."i
apăr înd ab ia în secolul nostru . L ia ntul fo los it era lu tu l , lipi L
a po i periodi c pe toată suprafaţa Lemeli ei, in clu si v pe tă l p il e
casei (în sp ec ia l î na in te de sărbăto ril e de prim ăva ră ş i toamna).
Co n s tru cţ i a tem eli ei începea du pă ce lem r,a rii „g rătărea u
casa", openr\ ie ce consta di n aşeza rea tă l p il o r - in clus iv a
celor interi oare care delimitau în că p eri l e - pc „c hi tuşi "
(bu că \i el e lemn) , îndepărta ·p î n m ome ntul în care pi atra com-
p let a spa'ţ i u l dintre supra l'a \.a p ă mîntului ş i tă l pi ( num a i în
exterior, „la faţă"). La co ]\,uri ş i d in loc în loc sub tă l p il e
clin interi orul casei se a şe zau de ob icei bo lova ni m as iv i cu sco-
pul de a s u sţ in e cît mai bine co n stru cţ i a.
Urm ătoarea operaţ i e, cca de urn plere cu păm înt a go lu r i-
lor rămas e în inte riorul t em eli e i - respecti v a s urra feţe i ca-
m erelor - pînă la niv elul t ă lpil or, se num ea în trec ut , ca ş i
astă z i , „p om ost irea casei" . Mun că ob os it oare ş i înd e lun gată,
72
http://patrimoniu.gov.ro
SU lp cl in Ba l an u
baterea „pom ost elii" - înl oc uită abi a în sec . XX cu pard o-·
sea la de s c îndură - era ev i tată p rintr-o petrecere oferită de
proprietar fetelor ş i fl ăcă il or din sat clup ă cc casa era acop e rită
(„ i se lua apa"). Juc înd dup ă flui er sa u c imp oi, t inerii bătă­
torea u părnîntu l , ga zd a urmînd doa r să lip e as că cu lut supra-
faţa î n că p e ri l oi'.
lVIateri a lul ş i res pec Li v te hni c ile de co nst ruire a le pere!:i-
lor rămîn pentru noi o probl emă asupra că re ia vom m a i reve ni.
Faptul că a l ăt uri de co ns Lru cţ iil e din bîrne oriz o nta le, încheiate
întotdea una în sistemul ar ha ic (B loc kba u), înLîlnim case la.
[el de vec hi cu sc he letu l din lemn ş i p e reţ ii clin lu t „ bătu t"
pe îngrăditu ri de nui ele ne d ete r m in ă să co n s id e ră m te hni ca
nuielelor ca fiind ma i vec he întru cît prelu crarea bîrnelor -
fi c ş i s um a r ă - pres upun e un sta diu s upe ri or a l evolu \,ie i te h-
ni ce, mulL mai le nte î n lum ea saLeJor. Preze 11 \.a p e reţ il o r din
par i şi nu it> le co nst iLui c, asLfel , o prelun g ire a folosirii unor
mate rial e ş i Lehni ci de lu c rn el e v îrstă m il e na ră. Disp ă ru ţ i
î n că din peri oa da inte rbe li că, p e re~ ii de nu iele au fost t reptat
în locui!:i cu ce i d in le!:uri , că r ă mid ă sau chirpi ci . Bîr ne le co n-
t inu ă în să să fi e fo los ite s ub formă b ru tă sau c ioplite în c îtcva
sa te situate la poa la mun\ il or (N eg ril eş ti , Tu lni c i ş . a . ), dup ft
care, întocma i ca. la case le vechi , s înt l ipi te cu lu t „m are" (p ă­
rnînt argi los amcsteca L cu pa ic tocate ş i p l eavă ) , te ncuite ş i
apo i date cu \' a r.
O rn e n~. iun e spec i a l ă trebui e făcută modu lui de co nstrn irc
a frunta rului case i . Pro cedeul fo los irii co.- oroa bclor dub le (grin-
zile long itudin ale a le prispe i !) i p e re ţi l or late ra li) , ca re sus \:in
acoper i ş ul , duce la o b ţ in e rea de efecte a rti st ice r em arca bile
pr in combin area un or tehn ici d ife rite de împ od obire a lcm nu lu i
(în spec ia l a c iop li tu rii ş i c res tătur ii ).
în evo luţ. i a m od u lui de co nstru cp c (ma ter ia le ş i teii ni c i)
a aco p e r i ş ului case lor, de un rea l fo los es te studi erea co nst ru c-
~ iil or a nexe sau a un or adăposL uri temporare . Brad ul ~ i m oli-
dul sub forma sc înduril or c ioplite, a d ra ni ~e i ~ i ş indril e i , re-
fl ectă tot atîtca stad ii a le ni velului t e hnic a l epoc ii în care
acestea s-au fo los it. „Că pr i orea l a" ş i apo i „învelitu l" casei
erau opera\:i i deosebit ele d ifi c ile, deoa rece, fi e rn l fi in d sc ump,
cui ele fo los ite se coniec!:i ona u clin lemn de t i să, bătute apo i î n
 Comclă şi gri nz i inrloralc din Tic hiri ş

) ) ) ) ) ) ) J ) ) J ) ) ) ) ) ) 1 ) ) )

) ) ) ) ) J ) } ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )

)
)
o o o o o o o

D e taliu el e uşii din Ti c hiri ~

gă uri făc ute cu sfrede lul. D int re

clementele def initorii a le aco-
p er i ş ului caselor - ce l în pa t ru
ape este tipul ge nera lizat -
am int im , cucu,·ca ua" prin ca re iese fumul ş i „ţep u şele" întî l-
nite numai în sate le de pe va lea V iz ă u\ului (Gănri, P iscu-
Ra clulu i).

Decorul f'a sc lor

Aminteam la înccpuL fapL ul că arh iLectura unor zone etno-
gra fi ce, printre ca re ş i Vrancea, a putut trece multă vreme
ca nesemni fi caL i vă din punct el e vedere artistic şi dec i în apa-
rentă inabord ab il ă din perspectiva arte i populare. La această
s itu aţ ie a co nt ribuit şi faptul că în muzee le în aer liber clin \.ara
n oast ră nu apar ob iect ive le ce le mai semnifi cat ive pentru
această zonă eLnograf i că. Putem însă afirma cu dep linft cer-
t itudine că acele elemente cu o d eoseb ită valoare artistică
întîlnite la co nstru c\ iile din Gorj, Mara mureş ş . a . s înt subli-
niate cu d eoseb ită prcgnan\.ă ş i în forme profund ori gi na le şi
la casa clin Vrancea. Faptul acesta merită să fi e remarcat cu
atît ma i mult cu cît esp nţe l e lem noase ş i tehnicile de lu cru sî nt
asemănătoare.
Cioplitura. Tehnică r udim e ntară ş i , în co nsecin\;ă, foarte
veche8 , ciop litura este folosită in primul rînd la fa so na rea
grinzil or transversa Ic a le prispei. De la o s implă sub\:ierc se
ajunge la o formă d eoseb ită ('arc redă a deseor i imaginea unui
cap de ca l. Motiv decorativ st răvec hi ş i cu o semnifica!" ie ma-
g i că precisă 9 , ca lul a mai fost sem na lat pînă acum în zona
Vrancei - în va rianta ca lul ş i că l ăreţu l - pe un t ipar de
caş . Acest lu cru este eu atît mai sem nifi cativ cu cît m oti ve le
C1·estătura. St îlpii şi ·ţ.ep u şe l e (acestea din urm ă restrînse
fl ora le, zoomorfe ş i a nLropom orfe, a u în a rta populară vrî n-
cea n ă de veche tra di(i c o l'recve n\ ă ş i un loc cu totu l aparte
doar la două sate) fac parte clin piesele care aparţi n sculpturii
clecît în alte zo ne a le \ării1° . Comb in area in ge ni oasă a ciop li- at ît prin tehnica de lucru, cît ş i prin faptu l c ă o d ată detaşate
t urii cu crestăt u ra propriu-zisă duce la rezultate rem arca bi le clin ca drul co nstru cţ i e i pot fi considerate din punct de vedere
mai a les în cazul frun ta rului case i pe care trebu ie să- l socotim estetic ca opere d e-s in e- stătătoa re.
ca fiind una clin realizările de scamft a le ar hitecturii populare Vari etatea ş i frumuse \.ea sob ră a decorului stî lpilor „ înflo-
din ţara n oastră . Une le fruntare par a aparţ ine mai deffrabă ra~i" sa u „crestaţ i " , cum se numesc în gra iul locului , fac de
unor lăcaşuri de cu lt decît unor locuinţe profane, la ac~astă prisos or ice comentariu. E l eganţa volumelor dist inct e create
impres ie contribuind în ega l ă m ăsură st îlpii ca re au adesea de sc ulptură („măr", „fl oare", „so lz de peşte" ) ca re, aşa cum s-a
a rătat , „ co nţin în germene elemente ale coloanei clasice" (bază,
forme rar întîlnite în arta noastră p op ula ră.
fu sş i cap itel)11 este întregită de motivele realizate prin cres-
tătura propriu-zisă (lin ia s implă, cercul, crn cea, soarele ş i
8 P. P e trescu, Arilileclura „. p. 167- 168.
dinţ ii de lup) , fi ecare din ele înscriindu-se într-un cod ele în-
0 P. P etr escu , Motive dec urai ive celebre, Bucur eşti, 1971, p. J 15 şi
urm .
semne străv e c hi în arta n oastră p opu l a ră.
10 f. Cherc iu, Conl ribu/i i la studiul ornamenticii lrad i/ ional e vrl"nc e c
11
Tiparel e de ca.~ . 111 „S .C. l ./\„ '· Sr ri ::i /\r lii plaslic<1, tom. 28 /1!J81 , p. 128- 11 A l. Tz i ga ra- Sa murcaş , Casa m eş l erului Antonie J\!logoş , !11 vol.
1:31. „Arl::i în Ro m ân ia", Bucur e şti, l!JO!J .

73

http://patrimoniu.gov.ro
 Grin zil e interi oa re ş i roa rd a case i s înL foa r te ra r împ odo-
b ite la casele vec hi. Sc îndurile r e nt ru „ tă b ă nui a lf1 " s înt , în
genera l , sc urte av încl d oa r lung im ea dista n\:c i d intre g rinz ile
t ra nsve rsa le de ca re e ra u pr inse. A b se n~ a deco rului la gri ncl ă
poat e fi ex p l i ca tă p r in fa pLul că de coa rd a case i se atî rn a u di n
loc în loc p ă pu ş i de caş sărat a fum ate a căro r stra nie frumu se-
~e1 2 cl ă d ea interi orului v rîncea n o n o tă plin ă de ori g ina litate
ş i de în\:eles uri pe ca re astăz i le r11Lem doa r b ă nui 1 a.
12 P . PcLrcst.:11 , Moli/Jc dec ora tive celebre, l:l 11 c 11 rc ş L i , .1 07 1, p . 83- 84.
13 1. C1J c rc i11 , of). cil „ p . 132.
Ca o ca tegorie a p a rte , m e n\,i o nă m deco rul rea li za t pr in
presare, cu a jutorul unei cl ă J\;i sem irot u nde, te hni că fol os i tă ş i
astăz i de lemnarii clin Vrancea la decora rea jug uril or. Simplu
ş i, în ace l aş i timp , plin de g in găş i e îl întî lnim pe coa rd a case i ,
pe u ş i , g rinzi ş i p e rv azuri.
Cercet a rea a rhitec turii t ra di ~ i o na l e clin Tara Vra ncei , înce-
put ă cu casa \ă ră n ească, se do v e d eşte deosebit ele in te resa n tă nu
num a i în ceea cc pri veşte defini rea pr ofilului s pec ifi c a l cul-
t urii p opul a re din zo nă ci ş i în ace la a l evo lupe i ge nera le
a a rhitecturii de lemn clin \:a ra n oas tră .

MONUMENTUL LUI HOREA DIN ALBAC (ASTĂZI LA OLĂNEŞTI).

230 DE ANI DE LA EDIFICARE

IOANA CRIS'l'ACBE~PANAfl'

C
o mun ă di 11 'fa ra T op il or . Albac uP co ns tituie m ode lul
clas ic a l aşeză ri l o r din Mun\.ii Apu se ni , cu pu zde ri a d11
„c rîn guri" ri s ipite pe vă i sa u în ă l(.imi , p e întreaga s uprafaţă
a hota rului 2 . În t r-unu l clin aceste c rînguri , al Făge Lului , p en-
dinLe atun ci de Ara daa, a văz uL lumin a zil e i H orea, ne înfrica-
tul co ndu cător a l rn o \.i lor, fa p t pc nLru ca re aşeza rea a rc în
num ele să u rcz ona n~ă i s to ri că.
Ex i ste ntă pîn ă în 18984 , cas a pă rinteasc ă a e roului se p ăs ­
t rează în amintire d ato ri tă lui Ni co lae D e n s u ş i a nu ca re, cer-
cetînd-o c u c îţ- i va a ni în a intea d em o l ă rii co nsemn a: „Casa
lui H orea, construi tă din bîrne cioplite de brad ~· i în cheia le foarte
bine, confine douii despiirf<lminle, o lindic .~ i o camerii de locuit .
Din grinda principaUi , unde (lirani i rom âni scriu de ordin ari 11
anul sau numele ce lui cc a ridicai casa, se uede de m ai muli tim p
Liiial!l o bu ca lă miiri ricii , pe care, dupii cum ne spun eSzilagy , <'f'(I
graual numele N icul a Ursz (Hora-Vilag , 209). Asli1:i casa lui
Horea se află l'n posesiunea ( ă ranu lui Teo dor B wn /Ju"" .
O a l tă casă, clin v rem ea lui H orea, ş i p e nt ru ca re trad i\.ia
păs t ra ş tirea că era c i op l ită chi a r de aces ta, se afl a în c rîngul
Măt i şeşt i 6 , mi st ui tă ş i ea, [ ă ră u rm e, c u a ni în u rm ă . U iseri ca cl in Alb ac în am b ian1.a el e la O l ăneş ti
B ise ri ca de lemn din Ara cl a , una din t re cele şa pLe pe ca re,
atî t co nscrip\;ia clin 1750 7 , rît ş i aceea a lui B ucov 8 , le însum a unei cerce tă ri
s is tem at ice, în scopul co n se mn ă rii vechil or gos-
în aşeză ril e A ri eş ului Ma rc sa u Rî ului Ma re, a fos L înl oc uită, po d ă riice a u s uprav ie \:ui t p ă răs iril or sa u înnoi ril or. S-ar m a i
î n 1817- 1848, prin co n'itruc \.ic de z id. Tra di(:ia a păstrat pu tea a n a, des ig ur , exempl a re ele case a rha ice, ca aceea clin crîn-
am intirea locului vec hiului l ăcaş, m a i s us, î nt re b ra zi . gul „ Dup ă P l eşe" a lui Ni co lae P etre, vech e de p est e 200 d e
Zo na, co n st i t uită clin peste 23 de cr î ng uri , n u a [ost s upu să a ni , de p la n drept unghiula r , c u ca m e ră şi t ind ă; tî rn aţ, spri-
ji nit pe rînduri de p i at ră, a l că tui t dintr- o a rm o ni oasă suită
I l 'l n ă Io l m pă r ~ i r ca acl 1 ni n is lrnli vă din t!JG8, ele 1\llrnt.: \ i!l(':J ş i /\racla
de c inci arca de, r ea li zate prin co n tra fi şe ciop lite; casă, pu să
(az i com u no I [orca), c u c rl11guri l · sa le . su b protec \.ia unui aco p eri ş înalt , cu î nveli toa re de ş i\. ă, în
2 Vez i Pcl r11 Suc i11 , Tara Mofilor. He11i1111 ea i,11d11sl riei ll' 11111 1il11i , pa tru ape.
Clnj , 1020, p. 8- 10. ~
Arhitectura aces t or p la iuri p ăstrează însă o mă r t uri e gră i ­
3 As tăz i c omun a li orca, l' LI I 'I crlngur i, si Lu a Lc lnL 1·c v ll ccl c lc şi
plra ic le d in baz in ul s u p e r ior a l vă i i Ară cle i, Loutc pullnd I i c u p rin se c11 Loare pr in b ise ri ca ele lemn a Albac ului 0 , de ca re poporul a
p riv ir ea el e pc cu l m ~ a 1:c \.c i h : r cgc t ulu i, c i' . V. Gu L ură, Elrwgraf'ia popom- legat num e le lui Horea, ia r Oc tavia n Goga , s u s~ in ăto rul lupte i
lu i român , Ed. l) .1c ia, Clu j-Napoca, 1978, p . G:l- G4. pent ru uni tatea na \ i o n a l ă 1 o, a in vest it- o cu a ureo la de s imbo l a l
a R u b in Pat i\.a, Mun/ ii n oş t ri. Tam T opi/ or, O răş ti e , 1()12, p. 67.
0 N. D c n s u ş ia n 1 1 , R e1Jol11/iwie n lui /Ioren ln Tra11 silua11 ia .~i Unga ri a ,
B u c ur cş Li , 1884, p. 139, n ota 2. o R e re r i11 \'c ll ib li ogra l'i cc pc11Lru b ise ri ca lui I lo r cn : 1011 Rus u- Ab r u-
0 A rh . lI. D c lavrn ncca-G iho ry, fl orea 250. \'rednic inllin l a .~ al bres lei, cl cn n u , llfo/U. Calva ru l unui popo r eroic dar n e dreptă/ ii , B 11 c u r cş li , .1028 ,
în „Arhi tecLura " , 1 . 1981, p. 54. p. 457- 158 , 480- 100; V icto ri a Popov ic i, Biserica lui „ll orea" din Olci -
7 Ar l1. Statu l11i , F ili a la A lba I uli a, fon d B la j, t.:nil . M il r op. 20, 1750 n eş li , 'i n „ B ui. ~ I on. I nst„," X Tl, 2, 1073, p. 58- GO.
(R l11I ~ l are c u 26G l s ufl ete). JO V. C urLi că p cn nu , L utJ la lui Oc lauia11 Coga pen tru reali:area sla /11l11i
8 V. C iob anu , S /alislica rom l.inilo r a rdeleni în 1700- 170 ~ . î n „A n. r1Jmtin uni tar, ! 11 „SLucl ii " , 5, 1QG9, p . 102- 11():); F l orea Sa i van, Jtclivila-
I ns l . Tslo ri r Na\. i o n a l ă " , C luj, 1026 , p . 720 (A ri c~u l Mo r e rn 118 l el e lea lu i rJclcwian Goga în cadru l emigra/iei rnmân c din Paris pe11 lru unirea
fa m ii i i) . 'l'ram iluanici c11 Romtl11ia, î n „Apu lu m ", X III , 1075, p. 47Q- 4!J2.

71

http://patrimoniu.gov.ro
 co us id e ra „turn înall ca de ce late", ia r Ion n.usu- Ahrudeanu
„lum mic ş i ascufil"17 • În ceea ce pri veşte forma iniţi a l ă a
t urnului op in ăm că ea e ra asemă n ăLoa re celor el e la G îrcla de
S us ş i Ar i eşe ni .
În 1958 m o num entul a primit , la Olăn eş ti, o no u ă dcco-
rnl ie pi ctată, p este urm ele cele i anLerioare , irem ed ia bil com-
promise, poa le în m a rc parte încă din vremea c înd l ăcaşul
părăsit se m a i afla la Alb ac. În privin\.a acestui decor Ion
Rusu-Abrucleanu a firm a că bolta sa u ca tapet eas ma erau în-
zestrate cu sf in ţi picta\.i pe timpul lui II orea, ele un pictor
Sz ilagy clin AbrucJl 8 . Din st r ăda niil e artistice ale accs Lui har-
nic mî11uiLor a l pene lului s-a u pă s tmt, pîn ă asLăz i , în Munpi
Apu se ni , d ovez i edifi catoare al e ta le nLului :;; i forma \i e i sa le,
mărturi i ce-i cuprind ac ti v itatea p e m a i b ine de o jum ătate
de Yca c ( 1700 i.- 17D l la Go i cş Li-Viclra, 1848 la Tomnatecul
de Sus).
AcLu l de n aşte re a l biseri c ii de lemn din Alb ac, să paL c u
o frum oasă s lov[l pe ancadram e ntul un e ia clinLre intrările
ci ia co n eşti , conscm n ează: „A ce as/ii bcsearec ă s-a11 începu l la
anii Domnului J7 :i.2, mse fa J\1Iaiu 25 de zile" .
P ere \ii, din bîrn e el e braci , înscriu un dreptung hi , c u ab-
s ida d e cro şa Lă pol i go n a l ă, c u c inc i la Luri 19 , p la n înLîlni t cu
rrccve n\ ă pe înLreaga a rie de formare n poporu lui român .
Acope rirea inte ri oa ră se co mpun e: dintr-un tav an drept pes te
pronaos; o bo lLă sem i c ilindri că, rc Lrasă el e la niv e lul p e reţi l or ,
cu un timpan pe ves t. ş i e t , peste naos; ia r alLarul cu o bo l tă
ase m ă năL oa re, înc hi să pe csL cu un Limpan care, prin interm e-
diul suprafe \e i trapezo id a le el e s prijin , se raeo rd eazii cu pe-
r e \.ii pr in Lre i fî ş ii în clin ate.
O deo. eb ită atenţi e a aco rd a L m eşte ru l deco rului sc ulpt at.
Co nso le ciop li Le, cu form e ş i profi luri diferite, ce le el e pe vest.

D clnliu ti c imbinări ~i con sol e

jertfe lo r şi n ăz uin\ e l o r rom frn il or tran s ih · ă n e ni pe ntru drepta-

te ş i I ibertate11 .
CaracLeru l înLîmplăt o r al sa lv ă rii bise ri cii diu A lb ac o
l eagă de un a l t monum e nt pre \ios ele artă populară, casa lui
Antonie Mogoş de la Ceauru-Gorj1 2 , ambe le aflate şi recuperate
în prez iua dispari\ iei.
În primii a ni ai seco lul ui n os Lru , în ce ntrul Albacului s-a
construit o bis e ri că de zid, la numai c îţiva p aş i de J ăcaşul
stră bun, cu gîndul că acesta să Ii e înl ăt.nrnt , în vreun fe l , ele
îndată cei se prelu a u atribu\,iil e . În 1907 a uLoriLă \il e reclamau
distrugerea hise ri c ii de lemn ş i era u aştepta\ i rn m pără Lori
pentru v ind erea mate rialu lui ce se puLe a rec upera. În acesLe
împrejmă ri , v izii.a llli Jon I. C. Brătianu o sa lv ează. Meş terul
Nicolae din Sohoclol cu al\.i tre i clu lg he ri o desfa c ş i o m on-
tcază sub dea lurile de la Fl ori ca 1 3 (Argeş). At ins ş i a ic i de co l-
ţ.ul vremi i, l ăcaş ul esLe din nou st ră mu tat, în HlG4 - 1958, pc
dea luril e el e la O l ă n eşti.
Cunoaş Lerc a date l or , m a i sus r elata Lc , din viaţa m o num e n-
Lu lui înlătură ap rec ieri de ge nul celor referitoa re la pierdere a
picturii l ăcaş ului , în urma co ncliţ:iil or n e ştiinţifi ce el demon-
tare ş i transfer14 , sa u aceea refer itoare la smul ge rea artificia l ă
din m ediul său natura l1 5 .
Biser ica de la O l ă neşt i - s Lră muLaLă din A lbac - ră mîn e ,
prin prapor\ ii , elem e n Le constrn c tivc ş i decorativ , alături
ele cele ce au s uprav i eţ uit pe plaiurile de or igine ale Apuse-
nilor10. Ceea ce pa re să fi suferit o denaturare, fa\ă de struc-
tura iniţi a l ă, esLe Lurnu 1-clopotni ţă, de pe pronaos, prea
înalt, cu co iful foişoru lui simp lifi cat. Conscm năril e răma se
despre turnu l originar se contrazi c : Ion I. C. Brătianu îl
Din tll'r orul fa\acll'lor l>riul 111 t'Cli :rn ~i r l'n li zn r l'n soc lului
11 Poez ia : llis crica din A /ba c, sc ris ei cu prilejul slrci mul <l rii acest ei a
la Florica, 111 vo i. O. Go ga , Ci"nl ece /li ră (ară, Ecl . pentru I it c rntură , Bucu -
r cş t i, 1!165 , p. 2G2- 2G:L
fiind împodobiLe cu eres l.ă lllri , ra ce lr de la Lăzeş ti sau Go-
i eşt i. T e111 cli a 11aw i esLe o rnaLă cu un c he na r în formă de
in Al. Tzi gara Sam ur c a .~. 1l111: eul neamului rom tl11 csc, E d . ~li11 c r vn ,
Buc ur eş ti , 1900, p. 25- 27 . l a nţ, rom pu s din izv odul n es tăturii prin a~ c hi c re , atît el e in-
13 1 0 11 I. C. l3nilinnu , l!in (ara m o(i/or . _-\ minliri, Bu c ur eş ti , HJ2< 1,
p. 10- 12 . 17 J.11cr. c il „ p. 48 !) .
14 /Jouci 1111m11111e11/ e de arhil ccluni lra nsi/ocin cafl(i slrcim11 l a l c , 'i 11 „ Bui.
18 Op . cil „ p. ·18 0, notn 1.
ftl on . lnst „" 2, 1973, p . !'i8 .
rn Ui111 c11 siu11ik na ve i : 10, 80 111 / G,!15 m; cl c croş ul alJsicl c i , 0,93 m ;
ir. Vi ctori a Popov ic i, /11 cr. ri l „ p. (iii. l atu ril e nbsiclci : 11orcl ş i sud 2.7:.l rn; sud -csl ş i Jtord-cs t 1,96 111 şi r es-
10 L11cr. cil., p . JO . pc ·Li v 1, \1:3 m , est 1,80 rn ; înăl\im c n p cr e\il or 2 ,70 ni.

75

http://patrimoniu.gov.ro
 D c la liu d in p e rete le su dic
s ist enL înLîlni t ş i la casa lui Mogoş de la Ceauru . U n br îu în
fr în gh ie, pu terni c profil at, încin ge mijlocul pere \:ilor. Moti-
vele scu lptate în a nca d ra mentele in tră ril or : fr înghia, fi gu-
r il e geometri ce, spira lele dom in ate de v re juri ş i frunze de
i e d eră , orn amen te conservate din a clîncă istorie 20 . Cele t rei
20 P e n lru r egă s ir ea
accslo r m oti ve: l. Cri s tac iJ c-Pa na it, D ecora /ia
se u/pl a t ă a mon um enlelor istorice din lem n din j u deţu l C luj, în „R ev is ta
m u zee l or ş i mo11u111 c n t el or - ]\[o nu mc n tc istor ice ş i d e a1·l:c"i" 1. 1!)80,
p. 16, n o l a 1.
A DSTH /\CT
A cc orcl in g Lo t h c i11 scri p li o11 , Lh c woodc n clwc llin g was b uil l 230
ycar s ago in Abac a n cl i t is c los ··ty li n k ccl Ln Tio rca's n a m c, Lil e u ncla un t ccl
lead er of t h e 1784 upr isi n g.
Shiflecl 75 ycar s ago to r cg ions so u l h nr Lh c m ou n la in s (f irs l to A r geş
a n cl t h e u Lo O l ă n eş li - V ilcca) Lil e va lu a bl c m on u m c n l is ra n kecl, cl ue to
its c onstru cli vc cl cm c n ts ::i n el cl ccora li ons, n lo n gs id c th c o Lh c r m onum cn ts
http://patrimoniu.gov.ro
Dc l a l iu cl in a nca d r a m entul inlră r i i
desc hideri spre alta r , marcat e print r-un soc lu p rof il at, deco-
rat cu m otive geometrice, au par tea s up er i oa ră a ancadra-
ment ului tă i ată în t rep te, în soţ i tă de profile din care răsa r
frunze de i e d eră, elem ente ce amintesc ctito ri a d in Dea lul
Geoagiului , sau o evocă p e cea di spă ru tă de la Mogoş-M i­
c l cşt i .
Mo num e nt ul de lemn de la Albac, găz dui t pe dea lul O l ă ­
neş til o r , este pe drept cuv înt un m esaj al ar tei m oţ il or ş i un
s im bo l al năz uin~e l o r spre libertate.
011 t h c a r ca s o r tl1 c Ap use n i ~ T ou nl a in s , w hi c h s ur v ivccl h:rnclin g clow n to
us Lh c m cssagc o r U11.: Mo l zi 's '' a rl n n cl Lh c sy rn bo l o r Lh c ir as p ira li ons for
rr l'cc!Olll.
* Roma ni a ns i1 11Lab ilin g Llt c Ap usl'ni 1\1ou11 ta i11 s .
MORILE, PIVELE ŞI FERĂ STRAIELE DIN OL TENIA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA
urmăriL scoa terea în e Yidc n~ă a
Î nexistcn\.ei
m aterialul de fa\ft am
m oril or de apă, a pivelor ~ i fcrăstraic l or din
Oltenia în secolul a l XIX-iea, pe ri oadă de maximă dezvol-
tare a acestor ins La la! ii de te hni că populară. Din a doua ju-
mătate a secolu lui trecut se întîlnesc ş i mori de vînt, factor
important pentru istoria Olteniei, mori c u aburi ş i mori puse
în mi şca re prin trac\,iunea a nim a l ă consemnate în genere „mori
<:u Yite", fo losindu-se, în lipsă de cai , mai mult vitele, ce se
învîrteau întocm a i ca la arie . D e aseme nea, am întîlnit ş i o
piuă de piatră c u maie le tot din piatră în jud e ~ul Mch cdin\.i ,
uni cul caz cunoscut pînă ac um în ţara noasLră.
Ma te rialul scripti c l-am g rnpat p e cele c inc i jucle \,c a le
vech ii Olte nii . Astfel, se pot vedea răs pîndirca ş i frecve nţa
acestor instala \.ii p e fieca r e jud eţ, Iă c îndu- se o difere n~ă
între ele , c ît ş i între judeţ e l e de munte !;i i ce le de ~cs und e
ag ri cultura se pra c li că pe scară mai l argă.
Prezenta rea ce lor palrn tipu ri de mori , a pivelor ş i fcră stra­
ielor, c ît ş i s itu a~ ia lor num e rică , pot og lindi 1111 aspect
intercsa nL ş i co nvin gă tor pc plan istori c, eco nomi c !)i et no-
g rafi c .
Consl ru c \.ia moril o r de a p ă a fost favo rizată de mul\:im en
ape lo r c urgăt oa re , m a ri ş i mi c i , ce st răbat pămîntul Luturor
provinciilor român eşt i.
Ca a rg um e nt puternic de ordin t oponimi c în l egă tură cu
morile, în afară de de num irca Rîului de Mori din Tara 1-Ia\,e-
g ului , sublini em că am depistat patru ape în jud eţ. ul Dolj ,
.a le că r o r num e provin de la ex iste n\,a morilor p e acestea, ş i
anume: Pîrîul l\lforilor în comu na G iormani 1 , Pîrîul .Fi/căilor
(loca l , făcai e = moară ) în comuna Ba!La Vercle 2 , Pîrîul Mori-
lor în comuna Murta 3 şi Gîldău l Mor ii în comuna Rojiştea 4 •
ToaLe aces le toponime d e monstr ează vechimea m o ril or de
apă din (".a ra noastră .
J UDET L V'f LCEA
l\10R ILR. Cea m a i mare dezvolta re a morilor de apă a
fost atinsă la mijlocul seco lului a l XIX-iea . AsLl'r l. după
statis lica clin 1859, în jud eţul Vîl cea se aflau 537 el e mori de
apă cu 542 el e roţ i ş i 5 mori acţio na te c u forţa an imal ă" .
Către s[îrşitu l secolului a l XIX-iea, înmul\,indu-se moril e
cu aburi, mai cu seamă în zone le de şes unde grîul şi porum-
bul se cull ivau pe sca ră întinsă, numărul m o rilor dr apă a
început să sca dă tre ptat .
Pentru depi s tarea morilor în genere, a pivelor şi frrăstra­
ielor de la sl'îrşitu l secolului a l XIX- iea am utilizat, în cea
mai mare parte, „Marele Dic ponar Geograf ic al Români e i".
Le pre zentăm în ordinea a lfabetică a lo ca lită\. il or.
Astfel , în comuna Aluniş sînt cunoscu te 5 mori pe rîul
Olte \; Băeşti, 3 mori pe Oiteţ ş i omoară pe pîrîul Dobricea ;
Băl ceş ti, o moară pe Oiteţ; Bălteni , o moară pe rîul Cerna; B e-
neşti, 3 mori pe Olte\:; BîrseşLi, o moară p e rî ul c u acelas i num e;
Bîrzeşti, 3 mori pe rîul Otăsău; Bocleşti, o moară pe' Otăsău ;
Bogdăneşti , 4 m o ri pc va lea Muerească de Jos; la Brezo i, pe rîul
Lotru sînt 3 mori cu un venit a nual „fi ecare de 100 lei" ; Broş-
1 „Mareic Dicţionar Gcogrn ri c al Românie i", vo i. l , p . 17.
~ Tl.Jid cm, p. 2:33.
3 Ibide m , voi. TV, p. 424 .
4 Ibid em, vo i. V, p. 201.
r. „Ana le le s tatisti ce ş i ceonorni ec" nr. 5/1861 , p. '10.
http://patrimoniu.gov.ro
VASILE CĂUĂBIŞ
teni , 2 m ori pe rîul Cerna , iar pe rîul Cocora 5 mori , în Căli­
măn eşt i , pc rîul Că lim ăne~Li ş i G ura Văii, „suni mai multe
mori care produ c anual 1500 lei"; Gă ii na , 3 mori pe Olt; Că li­
n eş ti , 3 m o ri p e pîrîul Că lineşti ; Cernegeşt i, o moară pe rîul
Cern a ; Cheia 3 „ mori-riş nif e" p c rîul Che ia; Cireşu l, 2 mori
p e Cerna; Cî ine ni , 3 m ori p e pîrîul Valea Urei; Cîrlogani,
l moară pe Olt; C îrstă ncş Li , tl mori pe rîu l Luncavă ţul. Un
ce nLru dezvo l tat a l m o răritului se afla în comuna Costeş ti,
ca re număra 15 mori p e rîurile Bis tri\:a şi Costeşti; Dă eşt i,
2 mori pc Lun c avă\: ul; Dobriceni, 3 mori p e rîul Dobri ce ni;
Drăgă şani , 1 moa ră cu abu ri iar p e rîul Oltsint „mai multe mori" ;
Foleşti i el e Sus ~ i !•oi eşt ii de Jos, 2 mori pe rîul Bistriţa; Fo-
meteşt i , 1 mori pe rîul Cerna; Frîn ceş ti, 2 mori pe Bistri ţa ;
Genu ne ni , 5 mori pe Bis Lri(.a, G iul eşt i, 1 moară pe Cerna,
Govora, 2 m ori p e rîu l Govora; Greci, pe rîul Tîrîia „sunt
mai multe m ori"; Horez u , 7 mori mici , numite el e localni c i
„ morişti " pc rîurilc Bălăn eş ti şi Luncavăc iorul; Lalosul , 1
moară c u aburi; Lăpu şatn, 1 mori pe Cerna; Mala ia, 6 mori
pe apele LaLoriţa , Lotru şi Ma lai a; Mateieşti, 4 mori pe Tî-
rîia; Măldă reşti, 7 m ori pc Lu nca v[1\,ul; Mănăstire ni, 2 mori
pc Otăsău; M ihă cşti , 2 mori p c rîul Brătuia, Mui ereasca de
Sus, 7 mori pc „qîrla l\l{uiereasca", Nernoiul, 2 mori pc pîrîul
PeşLeana ş i „ Gîrli\:a" N emoiul; Ne nciuleşti , 4 mori pe rîul
Seasa; Ol ă n e şti , 1 mori pe rîul O l ăneşti; Oteşa ni, 2 mori pe
Luncavă \, ul; Pău şeşt i-Măg l aş i , 8 mori p e rîul Rîmni c ul-Olă­
neşti; Pău şeşt i-Otăsău , t1 mori p c rîul Ot:ăsău; Pi etrarii de
Jos , 1 mori pc rîul Otăsău; Pi etroasa , 1 moară p e Cerna; tot
pe Cerna în Pojogi 1 moară ; Pop eşt i , 5 mori pe Luncavă\:ul;
Pruncle ni, 2 m ori pc O lte\:; Racov i\,a, 4 mori pe Cerna; R ecea,
4 mori p e rîuri Ic H ccea ş i Mari\:a; Rîm eş ti (pla sa Oltul de
Jos), 1 moară pc rîul Ilci ca ; Rîm eş ti (pl asa Hurezu), 4 mori
pc rîul Hîm eş ti ş i 2 m ori p e Lun cavăţul; Robeşti , 3 mori pe
va lea Hob eş li ş i 1 moară pe va lea Sărăc ineşti ; Romani, 2
mori pe rîul llorcz u ş i 2 mori pc rîul Luncavăţul în cătunul
Bîrzoteni; Roşiil e, 1 mori pe rîul Sasa; Sărăc in eşti , 1 moară
pe rîul Sărăcincşt.i; Sineşti. 2 mori pe Ol te\:; Sirineasa, 7 mori
pc Lun cavăţul ; S l ăveşti , 3 mori p e Tîrîia; Stăneşt i , 2 mori
pe Cerna; SLoen eşt i , G mori p e rîuril e Cacova şi Dobriceni;
Stroeşti, 1 moa ră pe Cerna; Su rpatele, 3 mori pe Otăsău;
Suteşti, 2 mori c u aburi; Şuşanii el e Sus, 1 moară cu aburi;
Şcrbăneşti , 2 mori p e Otăsău; Ştefăneşti, 1 moară cu aburi;
~tirbeşt i , 2 m or i pe va lea Peş te nc i ; Titircciul, 2 mori p e rîul
Govora; U lm rlu l , 2 mori p e Cerna; U r~i, 2 mori pe rîul Lun-
cavătu l ; Vaid ee i , (i mori pe Lun ca văţ· uJ; Vlădeşti, 2 mori p e
rîul Hîm ni c ; Zătre ni , :3 mori pe Olte \,; Zăvideni, 5 mori p e
Olt şi 1 monră cu aburi; Zăvoi e ni 2 mori pe Cerna. În total -
246 de m ori de apă . La acestea se mai adaugă ş i cele „mai
multe mori:' din tre i l oca li t:ă\, i m e n\:io1rnte anterior, precum
şi 7 mori cu aburi .
Oric îte mori de a pă ar fi fost înlăturate din cauza mori-
lor cu ab uri , tolu!;ii, fa\ă de 537 el e mori după statistica din
1859 , num ă rnl a ceastora ni se pare destul ele r edus. Se prea
poate ca i n[orrn a \:iile primi Le de autorii „Marelui Dicţ:ionar
Geograf ic" să fi fost incomplete asupra t uturor instala\:iilor
el e teh ni că populară acţ ionate c u for\:a apei.
P I V HLR. Pive le, ca ş i morile, prezintă un interes istoric,
eco nom ic, socia l ş i etnografic.
La sfîrşitu l secolului trecut, clupă eli ct ionarul ami ntit, în
comuna Că lin cşti s înt 2 · pive pc rîul Că lineşti; Cheia, 4 pive
pe rîul Cheia; Costeşt i , 35 pive pe rîurile Bistriţa ş i Costeş ti.
77

L u cru la ferăs tră 11 , co mun a A lunu , ju dc \111 Vî lccn
E ce l m a i m a rc ce nlru de pi ve a l judc \.ului Vîlcca. Î n Ma la ia,
1 piuă p e r îul Ma la ia; M ih ă e~ Li , 1 piu ă pc r îul B d ri ţa; O l ă­
neş ti , 1 p iu ă p c rîul Ol ă n eşt i ; H ecea 1 piu ă pe rî ul H ccea.
În t ota l s înt cunosc ut e 45 d e pi vr. În aceeaş i p e ri oa d ă e cun os-
c u tă ş i o clîrs lă a m eto hului d e lll S irineasra p e rîul L un cavă­
ţ. u 16.
FER Ă S T RA TELK Şt iri s ni se d es pre [c răs l. ra ic în ju d e \ u I
V îl cea ne s înt furai za lc d e-ab ia din a d oua jum ă t ate a seco-
lului a l X JX -lea prin s La Lis Li ca cl in 1859. S în L 16 fc răst ra i c
r ep ar t izate p e pl ase; Coz ia - 12; Hurezu - :~ ş i Rîm -
ni c - F.
L a sfî r!?itul seco lului t rec u t, în Vî lcea se afl a u urm ătoa ­
r ele fc răs L ra i e: în comuna Bo cl cş ti , Ul! f'Priis triiu sistematic
care aduce un venii de 800 lei". La Brezo i, m a i mul te familii
el e ita li eni ambul a n ţ i lu c rau „ la feri'islrai ele d-lui S taqni , care
aduc venit de 2G OOO lei anu al" . L a Che ia, 1 fe răst ră u runcli o na
p e rîul Ch eia; Cîineni , 2 ferăs lra i e p c p îrîul Va lea E re i ; Cos-
teşt i , 1 ferăs tră u p e r îul Cos Lc~ li ; Nia la ia l l' e răs Lrtiu pe rîul
Ma la ia; R acov i ţa, 1 f erăs tră u p e r îul Cern a; Rcc:ea, l f e răs­
tră u p c rîul Recea; Hoh eş Li , 1 fe răst ră u pe Va lea Ro b eş Li ;
Va icl ee ni , 1 f e răst r ă u pe L un eavă \. ul 9 . T ota l - 10 f e r ăs Lra i c,
p lu s „ f erăstra i e l e" lui SLag ni elin Brt>zo i .
JUDE'fUI„ GOHJ
MORI LE. ln 1859 în jude \ul Go rj se a ri n u G88 d e m o ri
cu 690 d e ro \.i ş i d o u ă m o ri c u v iLe 0 .
Că tre a nul 1900 , s ilu a \i a num e ri că a rn o1·il o r d e clifc riLc
tipu r i e ra urm ă t oa rea : în comun a Albe ni , 7 m ori pe rîuril e
Cîlni c ş i G il ort ; A lcxe ni , 11 m ori p c rîul S u ş i~a; A limr eşti ,
3 m ori pe rîul Ol te ~ ; A nini ş, 10 m ori pc pîrîul A nini ş; A rca ni ,
6 m ori p e J a l eş; B a ia d e F ie r , 2 m ori pe rîul Ga lb e n ; B ă l a ni ,
1 m oa ră p c Cern ă cli a; Bă i eşti , 1 m oa ră p c Ş u ş i\ a; B c ngeş Li ,
4 m ori p e G il ort , din tr e care 3 cu c îte 3 a l e r gă toa re; Be r eş ti ,
3 m ori p e Ce rn ă cli a ; Birce i, l m oa ră p c G il orL ; BllLc ni , 1 m oa -
ră p e Jiu ; Bîlti şoa ra, 4 m ori p c rîul B îlti şo ara; B îrzo iul d e
G il or t, 1 m oa ră p e Gil ort ; Bo a şca, 2 m ori pe rîul Bi s tri~a;
B o lb oş i , 4 m ori p e rîul Jiq. ş i l m oa ră e u a buri ; 13 o răs cu , 2
rn ori cu cîte d o u ă a l ergătoa re pe rîul .Jil L B o r o~ Lc ni , 1 m oa r:i
p e B o roşt in a ; Brăcli ce ni , 3 m or i pe Bis tri\ a; ~ră n eş ti , t m oar rt
p c Jiu cu c inc i a l ergă t oa re; Br oşte ni , t m oa r ă' pe .Jiu cu pat rn
a l er gă Loa re ; Bui ceş li , ![ m ori pe rîul 13a loLa; B umbe!? Li-.fiu ,
2 m ori pe rîul Sa du ; Bumb eşt i-Pj\i c, J m o ri pe rîul C a lbe n:
Buzeşt i , 2 m o ri pe rîul Sun ă t· o a rC' a ; Că l ă p ă rul d e S us ş i de
J os, 2 mo ri pe Ji(\ ; Că l eş ti , I m oa ră pe Ct•rn ă di a; Că rbu -
0 „Ma r e ic D it: \ ion a r Gcog ral'i t:" voi. \ ', p . :l8:l.
7 „ A n a le le s l n li sli cc ş i cco 11 0 111 icc " 111-. f> / l !JG I , p . :w.
8 „Ma r e ic D i t:ţi on ::i r ( ; t>og rarit: " l a pa g inile rcspcl'l ivc, i11 n r tl in ea a ll'a -
<'l ici:\ .
n „A n a lel e sLal is li cc " 11r . 5/18G 1 , p . lil.
78
http://patrimoniu.gov.ro
n eş li , 1 m oa r[! cu c inc i a l ergă l oa r e pe G il o rt; Cea uru , 1 m oa r ă
p e p îrîul P o loaga; Cer c Liil , 3 m ori pc Ş u ş i ~a ; Cern ă cli a , 7 m ori
pe Ce rn ă dia ; C ioca di a, 4 mori pe C ioca di n ; C iow i , 5 m ori
po Ga lb e n ; C iup c rce ni (plasa Oc:o lu ), 2 m ori pe rîul T ism a na;
C iupe rce ni (Poc na ri ) , 1 mo ri pc O il e \.; C î lccşL i , 2 m ori pc T is-
m a na ; Cîlni c, 2 m ori pc pîrîul C îl n ir; Cîmpu -Fomii (C împo-
fc ni), 5 m ori pe J aleş; Cîrli ge i , 4 m ori pc Ga lbe n ; Co lib aş i ,.
1 m o ară pe Bl a hni ţn; Copăce ni , 2 m ori pc J a leş; Co rb eni ,
2 m ori p e Ş u ş i(a ; Co rn eş Li , 5 m ori pe .J a l eş; Co rsa ru , 2 m ori
pe O l te\ ; Cras na, 4 m o ri p e riuril c Cras na ş i C ioca za na; Cre-
1,eşti , 2 m o ri pe .Jiu ; Curpe nu , 4 m ori pe Ş u ş i\ a; D răgo i eş L i
(B rfidi ce ni), 2 m ori p e pîrîul B îlta; Dr ăgo i eşt i (No\'ac i), l
m oa ră p e S un ă t o ar ea; D u\ c:;;ti , 1 m oa ră cu c in c i a l e rgă L oa re
pc G il ort ; F rîn ceş ti , 7 m o ri pe Bist ri ţa; Fră ~eşt ii el e S us ş i'
d e J os, 1 m or i pe Şu ş i\.a ; Găvă n cş ti , 3 m ori pe Ja leş ; Go cli-
n eşti , 4 m ori pe Tism a n a ; G r oşe re a , 1 m oa ră cu c inc i a l e rgă ­
t oa r e pc G il ort ; Biri şeşt i , 3 m ori p e G il ort ; H o bi ţa, 1 m oa r ă
pe B i sL ri ţa ; Huluba, 1 m oa ră p c rîul A nini ş ul ; I-lureza nii
Hoa lă de rc ri\s lri'i u ; axu l cslc pu s p c rn lm c n\ L Co111un a lzvc rn n , ju de \ ul
~ l c h ed in\ i
el e Sus, 1 m oa ră cu a buri ; L e l eş ti , 6 m ori pe P 'irîul Sa lului ;
Log reş ti - Birni i ·i , l m oa ră c u aburi ; M iros lovc ni , 4 m o ri p e
G ilor L; lVIu şe Lcş Li , 8 m ori p e rîul \m a ra cli a ş i p e pîrîul Vă­
le ni ; Novac i, 8 m ori pe G il orL; Oh a ba (Jiu ), 1 m oa ră cu a buri ;
P e reşt i , 1 m oa ră pe G il or t; P c ş li şa ni , 7 m o ri p e B i s tri ţa;
Pet1·e!? Lii d e .J os, 1 m oa rft cu şase a l c rgă Loa re; Pîriu , 1 m oa ră
p e Ti s m a na; P oc i ova li ştea, 8 m o ri pe G il ort ; P oc rui a, 3 m ori
pe rîul P oe m ia; P oe uari (N ovac i) , 8 m ori pc rîuril e N eg ru şi
Cîlni c u; Po jogeni , 2 m or i pe Bl a hni\.a; Po lov ra g i, 14 m ori
p e rîul Tîrîi a; H acoţ i , 3 m o ri p c Tism a n a ; H a cl oş i , 1 m oa ră
p e pîrîul Sorbu; R ăc hi ţ i , 4 m ori pc Soh od ol ; R ăş in a, 2 m ori
p c pîrîul C ic ie ni; Ro m a n eş ti , 2 m o ri p e Jiu ; R oş i a de Jiu ,
1 m ori p e Jiu; Runc u , 14 m o ri p c J a l eş ~ i G îlci omi\.a; Săce lu,
8 m ori p e Bl a hni ţa; Să năLeş Li , 2 m ori pe .J e l cş ; S îrb eş ti, 3
m o ri p e Ol te\.; Sl ob oz ia, 11 m ori pe Ş u ş i ţa; Stă n cş Li , 15 m ori
p c Ş u ş i\.a ş i Ce rnăcli a ; Ste jc re i , 3 m ori p e Ti sm a na ; Stol o jani ,
2 m ori p e J a l eş; St rîrnba, 1 m oa r ă c u a buri; St r oeşti , 2 m ori
p c Soh od ol; Suru pa ţ i, 5 m ori p ~ Bl a hni\.a ; Şom ă n eşt i , 1 m oa ră
pe Bis Lri\:a; 'fel eşt i , 2 m o ri p e B i s Lriţa; Turb a ţi, 5 m o ri p e
S un ă toa rea ; Ti cle ni , 5 m ori p e pîrîul C ioc ia na; Vă l a ri , 20
d e m ori p e Şu ş i ţa 1 0. T ota l m ori el e a p ă : 342; to ta l m ori c u
a buri : 5 .
Pf VELC . Printr- o j a lbă din 1833, no iembri e 23 , că tre
jucl ecăto ri n jud e \ului Gorj, Ni co lae Du şe din Cîmpu-Fomii
(C împ ol'e ni ) st• plîn gc împ o tri ,·a rud e lo r sa le Andrăşo ii pe nLru
o piu ă, und e c11 Lo \ii e ra u pă rLa ş i 11 ; T o L din ca uza ne în\ e lege-
ril or p c nLrn eo La- pa rte la piu ă, e o priC'in ă din 28 m a i 184 ()
între Co nst a nt in Re rea ~ i Ion A rca nu clin A rc ani 1 ~.
10 Ap, „ Ma r el e Diqiu 11 nr ( ; (•ogrnl'i c n i H om il ni l' i".
11 \las ik Cii r ăb i s. 1'J ori/ c s i /li11e/c de pc \' a/ NI .la /e,mlui ((;o rj) in
„ Sl11dii " nr . ·I. ( 1061). p . !).l u.·
1 2 l b id('JtJ p , \) 11 .
 La s [îrş ilul seco lului a l X IX- iea ce l m a i 1n a r c ce ntru de
p ive d in î n treaga O!Leni c e ra pe va lea .J a l eş ului a Go rjului ,
unde se a fl a u 89 p ive .
As tfe l, în Arcani, 35 p ive pe rîul .J a l eş; Bî l L i şoa ra, 1 piu ă
pc pîrîu l Bă l t i şoa ra; Bum h şt i- J iu , 2 p i \'c pc r î u l Sadu;
C iupercc ni (Poenari) 11 p ive p e O!Le ~; Cîmpu-Fom ii (C împ o-
[e n i), 27 p iYc p c .J a l eş; C e rn eş Li 2 p ive pe J a l eş; Cr as na , 2
pive pc Cras na; G heban , l p iu ă pe G il orl ; Novac i , 9 p ive
pc G il o rL ; Pocio, · a Ji ştea, 12 pive pe G il ort; Poc nari, 14 p e
r iuril e Ga lbe n , N egru ş i Cl ini c; Polonag i, 33 p i\' e , p c pîrîu l
Tîrîi a; Hăc hi[. i , 1 p iuă pe So h odo l ; R unc u , 11 pi ,·e pc .J a l eş;
Să n ă Lcş L i , 7 pi ve pe .J a l eş; Sî r b cşt i , 13 p ive pc O llc \P ; Sto-
Joja ni , 14 p ive pc Ja l cş 1 4 • Tota lul p ive lo r din jud e~ tll Go rj -
181.
FERĂ STRA I ELE. Ca şi în jud e \ ul V îlcca, pr im a ştire
s e ri ă d esp re cx isLe n\.a fe răs tra i c l or d in jucle \.ul
Go rj o avem
d in recc nsămînlul din 185D, ca re ne d ă c if ra de
55 Ic r[is t ra ie ,
~1cţ. ionatc el e forţa apc i 15 •
Pi nii di n Cl mpof cni, jucl c \111
La s fîrşitul seco lului t rec ut ferăsL ra i e l e se găsea u în loca-
li tăţ il e: A nini ş, 4 Je răs Lraic pc p îrîul A nini ş; A nin oasa, 1
ferăstră u pc G il ort; Bumb eşt i- J iu , 3 l'e răs t ra i c pc r îul Sadu ;
B urn bcşt i-P i ţic, 4 fe răs Lra i e pc Apa Neagră; Ciove i , 2 fe r ăs ­
tra ie pe rîu l Ga lb e n ; Cras na , 1[ ferăsLra i c pe rît1ril c Cras na
~ i Ciocaza na; Le l eşt i , 1 fe răs lră u pc Pîrîul a tu lui ; Novac i.
12 fe răstra i e p e G il ort; fiin d ce l m a i tlezvo l taL cc nLru î n c he-
r estea; P eşt i şan i , 1 ferăst ră u pe Bist ri ~a; Poc i ova li ş Lca , 10
fcrăst ra i c pe G il ort; Pocnar i, 3 l'c răst ra i e pc rîurilc Neg ru şi
Ga l ben ; Runcu, 2 f e r ăst ra i c pc rîuril c eg ru ş i Ga lbe n ; R un-
cu, 2 fe răstraie
pe Ja l eş; Sărc lul , 1 ferăstră u pe B lahn i\ a ;
' îrb eşt i ,
1 ferăstrău p e O l teţ; Vălari , 1 fcrăstra i e pc Şuş i\.a 16 .
Tota l - 53. D in cele două sum e prezeutate: 55 din 1<59 ~i
53 de la sfîrşitu l seco lului , se re l evă că nu mă rul acestor insta-
lali i tehn ice pentru c h e restea a [ost sta\ ion ar.
JUDE'ţ'UL MEHEDIN'P
MOR ILE. L a 19 iun ie 1806, Urs u Bă l oş i zi vinele lui Vl a d
C i oabă o parte din moara sa d e Ia Sura . „A vînd eu doi pori
{rînduri ca părtaş) de moară în moara din urn , am vîndut
un por de moar ă drep t taleri 30"17 .
MftnăsLi rc a B a ia el e Aram ă, în 1 8(-i~. avea in s Lăpîni r·e o
moarft c u două a l e rgăto are pc pîrîul Bolb o rosu ; o alt.fi m oa r ă
tol cu d o u ă a l e r gătoare, pe rîul M o t ru , pc mo ş ia Apa N eag r ă ;
.1 :i „ ~ l ar e l e Di c \.i onnr Ge og rafi c n i l\om frniei " .
14 Va sil e Ci\ ri\bi ş, Nf oril e .~ i pi11el e dr 11c \' alea ./alrş 11l11i ({;01) )
„ Ci binium " Si bi 11 , 1067- 1!)68, p. 21J8.
H „ An a lei statisLi ce " nr. 5{18G1, p. :2!).
10 „ ~ l a r e l e D i c~ i on a r
Gcogrnl'i c" .
n Hcv . „ /\rlii vc l c O l t c11ici" nr . fl7- 100 ( 10:18), p . :l'.26.
http://patrimoniu.gov.ro
încă două m o ri aseme nea se aflau - una la loc ul Corn c Lul
şi a l La în h ola ru l Ta rni(.a la loc u I Crivina Ma rc1 8 .
În rapo rt cu dczvolLarea pop ula~ i e i , a crescu t ş i num ă rul
morilo r de apă, dup ă c um ne demonstrează rece n să mîntul
clin J85!J. Sub lin iem ca facLor imp orta nt că la ac astă dată
î n ju clc~u l Mc hcdin\.i se a [iau ş i mo ri de v înt.
. S i Lna~ia numCl' i că c u rmătoa re a: m or i de apă - 653 c u
f\77 ro\i; mor i d e vî nt - 10; mori c u v ite - 1119 •
P e nL ru s fî r ş iLul seco lului Lrecu t , ele asem e nea, clup ă „Ma-
re ic D ic\.io na r Geog ra fi c", vo m urm ăr i morile . În cornu na
13îrzcş L i , „sîn l mori de 111 iirinal" pc pîrîu l Coşuş Li\. a; Breşniţa ,
pc pîrîu l B reşni~a „s-ar f'i af'lat chi ar mori" ; D răgoLeşt i , pe
pîrî ul Jil(.ul Dră goLcş Lil o r , „se af'lă şi mori de m ăci nat "; G îr!a
Ma rc , 7 mori p e pîrîu l Gîr loa ca. Re l evăm că la Negreşt i se
I ucra u „pietre li11n e de moarii" . La Obîrşia, pc p îrîul Obîrşia
„se af'Ui mori de' mrlc in at" · Orcv i ţa , pc pîrîu l Oreviţa „sînl
m ai multe mori". L a Pa cl cş, d e asem e nea, l oc uitori i se ocupă
şi t·u .,f'acerca pietrelor de mnari'i". La Pr i săcea ua , p e pîrîul
;orj
Capu l Ape i ,,S(' af'li'i mori de mi/cinat"; H ogova, p e apa Blah-
ni(.a „care are pe dînsn mori de măc inat "; Sa m a rineşt i p e Motru ,
„sînl aşc::n le mai multe mori , dinlrc care mai principală es te
mnnra d-lui J\1. Caloia1111 , fii nd conslmitâ. dupti C(' fe mai bune
sisteme ac tual<'" .
D in ce le prezenLaLe se deduce că în ra poa rtele primării­
lo r d in jt1clc \,ul Mcheclin\,i nn s-a dat aten \ia c uve nită capi-
to lului din ch csL io na rcle pr imiLe de la autorii „Marelui
D i cţ: i o n a r Geograf ic" , referi Lo r la i nsta la\.i il c de tehnică popu-
l a ră.Le-au comp leLat fără a indi ca s itu a~ i a num erică a aces-
Lor insLa la (ii. ToLu!ji , un număr apreciab il ele mori ex istau
in acea pe ri oadă , deoarece la încep u tu l seco lului a l XX-iea ,
în jude \.ul Mc hccl in\i sînt c unosc ute 345 d e mori 20 .
/>lVELli . D e ş i jud \ul Mc h e din ~ i este aşezat în zonă
de deal ~ i munLe, pive a avut foarte pupne în comparalie cu
Gorjul ş i Vîl cca. D imia în cca mai marc parte era îngroşată
(„ fă cu l ă " ) la pivele ele p e va lea Jaleş u lui clin Gorj.
La 1801 ne sînL c unosc u te d o u ă piw a le mănăstirii Baia
de Aramă, ins Lala Lc p c rîurilc Brc bina ş i Motru 21 .
PJ U11 DE PJJ\. TRĂ r: u Ml\ IELE {)F PIATRĂ. R e-
un ca z 1111 ic în is to r ia pi \' e lor din \ara noast ră. In
l ev ăm
comuna 11oba i\.a , la sl'î rş iLtLI secolului al XIX- iea, , se află
11 pi{)rt (piu ă ) pmtru f'ahri carea dimi ei, care es te s clpaLă în pia-
' " \ln sil t· Că rii bi.) , (.' a / agra/'ia di11 180 1 a m ii 11cls lirii Baia de 1lra1111r
î11 Hc v. „ i\ I ilropo li a O llcn il' i" 11r. :l- 4 (1!J67), p. 275 .
10 „t\ 11nil'lc sLaL istic c" nr . fi{ l 861 , p. 40.
] 11
20 /\11n· l i:111 i\ loLom :rn cl' a, Re1rn rli/i a l crilnri a l tl a unor i11 sl a/a ( ii l eh-
11i ce /) opu.lare i 11 I/om tiltin la i'11 ce p11!ul sec. X X , comun icarc pr e zc nLală 1n
S •s iun c·n de l'L11 ogra l'i e din fl- 8 nc Lom bri c 1!J65, Bu c ur eş t i .
2 1 VHs il c Cii riî bi ş. l\l oril e ş i p i vel e m ă mls lircş li din Oll en.ia ln sec.
X I \! - .\' I X în „i\1i Lr up olin O !Lcn i c i" 11 r. !) lO , 1!J71, p. 806.
79
 ~lo:m'\
tril , av1nd rnaiuri toi de pialni. J\ceaslll pi11<1 se gi'iseş le
pusti ca semn de hotar ş i 1111 ind!"lb 1 eş ie nimeni a o ridic~, .de
fric ă a nu muri căci c redinţa p c aci es te clt cel care o va nd1ca
ş i mula din aces l loc va 111t1ri pe dală"~~.
faicle acesle i piv e Lrcb ui c să [i fost cu rnulL mai m1 c 1
fo\ă de cele de lemn , căc i a lHcl a r Ii rupt dimi a î11 timpul
„ răc ulului " . Crcdin\a s up c rs lj\i oasă legată de această p iu ă,
demo n strează vechim ea acesle ia.
Î n satu l G rui a se a fl a o piuă a prin\.ului Şl irh c i a şczală
pl' unul dinlr-o „mulfime de i::.voare C ll apă bun ă" 2 a . La Sama-
rine şt i , pe rî ul Motru , era piua lui M. Cal oia nu 24 • Tota l -
5 p iYe.
Ferăstraie l c în sta Li st ica d i11 1859 ş i î n „Ma re le Dic~ i o n ar
G og rafi c" nu sî nl cuno cut e . Aceeaş i s ilua\.ic c ş i î n judc~clc
Do lj ş i Roman a \.i. E pos ibil srt mi fi ex istat în cele trei jud e \c.
JUDE'fUJ_, DOLJ
MOR ILE. într-o plînge rc clin ia nn ar ie 182tl a 111 oş n e nilor
clin Caca l c \i împ otriva pop ii Anghel ş.a„ p entru m oş i c, cer
i sprăv ni c i e i jucle\ului să li se o rîncluias că un boi e r de la cli-
va 11 pent ru rn ori el e p e aria G i rocu lui 2 " .
in 1824 m5n ăstirca Sadova avea pe m oş i a sa , c u acela:;; i
num e, opL m ori ş i anu m e : cîLe o moa ră la Bosla nc , Fî n tî n ă,
Pod, Sâraceana, Hîpa, Heleş teu , Gă ină reasa ş i Dcmi a nu 26 •
Într-un răsp un s din noi em bri e 1824 a l i sp răv 11i c i e i Dolj,
la p lîn gerca lui Ma nolac he Caca li cca nu împotri va pop ii Dinu ,
se arată eă lîn gr1 m oara lui M::inolache m a i cxisHt încă o moară
p e a pa G ioroc ulu i , la care erau părtaş i p e jum ătate ş i Mur-
gcşti i. în ace l aş i act c men~ion ează în că tre i m ori vec hi :
m oara cea lVIa rc, m oa ra Fras inului ~ i moa ra Colorasca 27 • Pc
;1tl'l'a:;; i apă , în l82f:i , ex ista ş i moara Băl oas a 28 .
D e ase menea , într- o p lîn gcrc a p op ii D inu şi a a lLor caca li-
ce ni căt re G ri o·o rc Ghi ca al I V- lca Voievod , împ ot ri \'a popii
A n n·hc l ş i a l o•~o [ălului Ma uolach e p entru „cotro pire de moşie" .
se ;rcc i zează clt „ru·el numi t Mano lache cu fel de Lerlipuri ş i .şi1:e !­
li c11rile sale, penlru cii. el a {osl înslr1iin al în puLNea prol1.m1s1-
s11l11i , va ca sâ ia de la 1111i şase ::.ile de moarlt (pc lun ă) flir de
întoarcere de bm1i cc le-au rîndu il neamul lor la mam 11l noslrn'· .
S înl , clin cele rcld tatc , dou ă cete a d versare cl r 'pă rta ş i la m oară:
un a se trage din „ m oşul " lo r Staicu ş i <i l la clin „mo:;;u l" Preda,
cum se arată înlr-u n hri sov din 18 augu st I G:.i'1~ 9 •
22 „Mn r ~il- Dic\ io11nr Gcogra l'i c'-, I, p. '180.
"3 Jb icil" l11.
21 Jbiclcm, V, p. 31:2 .
25 Rev. „Arhiv e le Ollc 11i e i"' nr . 65- 66 (l!J:.l:.l), p. 88.
20 D . Bă l aşa , Nit/năslire a Sadova , în „i\Iilropol ia Olteni e i" nr . 11- 12
(1!)7 1), p. 886.
21 R ev. „A rl1i vr lc O ll c 11i c i" m . 65- 66 (1933), p . 8 .
2s I bidem , m. 67- 68 (1!)33), p. 255.
20 J bicl c m , p. 248- 24!).
80
http://patrimoniu.gov.ro
di11 C l111pol' c11i, j ud c \ul Gorj
Pr inlr-un act din 15 iuli e 1858 , Ma ri a MiLro i clin Go icca
Marc cl onează m ăn ăst irii Jitia două pi e lre dr m oa ră 3 0 •
Din rccensămîntul din 1859, î n judc \.ul Do lj re iese urm ă­
toarea sta li st i că: mori de apă - 164 (cu 752 ro\.i); m ori de
v înt - 2G; mori c u a buri - 7; m ori cu v i te - 3 153 1 . N um ă­
rul m oril or ac\;io nate prin tracţi un ea a nim a l ă , din lipsă de
ape c urgătoa re, re prez intă un proc e nta j roa r t r idi cat.
La sfîrş iLul seco lului a l X IX -iea, juclc \.ul Dolj a\'ea m o-
rile precum u rmează: în comuna J\cluna\.ii de G io rrn a ni , 3-
mori p c pîrîul G iorocu ; Adî nca la , l mo ară cu ab uri; Amă­
răşt i , l moară cu a buri; A rg itoa ia , 2 mori c u a buri ; Balta
Verde, 2 mori p e pîrîul Făcă il or (morilor); Basarab i , 2 mori
cu v ite; Băil eş ti , 1 mo a ră cu abur i ; „ De asemenea ş i locuito-
rii au cîleva mori Cil vite" ; Balta , 1 moară cu abur i ; Bra bova,
2 va duri de mo ară pc rîul Bogclăn elul ; Breasla, l moară cu
abur i; Cal<il"at, 3 m ori pe Dunăre, iar în oraş 2 m or i l'U ab uri ;
Carau la, 1 moară p e pîrîul Cara ul a; Carp•nul , 1 moară cu
a buri ; Căc iulă\.eşt i , 9 mori pe rîul Ji cţ, la va duril e Tiganca.
Op rilu ra , Izvorul ş i Pîrlila; Că l ăraş i , 1 m oa ră pc pîrîu l As-
cunsa ş i 1 mo ară cu aburi; Căp re ni , 2 mori cu a buri ; Ce rătu l ,
2 mori p e pîrîul Dăsmă~uiul; Ce rn ătcşli, 1 m oa ră pe pîrîul
Cernă teş lil o r; Cetatea , „cîleva mori p e pîrîul Dr in cea ; Cioro-
ia ş ul , 2 mori cu ab uri ; Cî ng iova l moară cu ab uri ; Cra iova,
G mori eu a buri ; Dam ia n , 2 mori pc pîrîul Dam ia n ; Dăbu­
len i, 7 mori p c pîrîul el e lîn gă b a lta G loclul-Drani cul , 2 m or i·
,mici" pe pîrîul Dranicul ; F ili aş i , 1 moară cu a.bu ri ; Fînt în a
Ba nului , 1fi mori pe pîrîul cu ace l aş i num e; Fo i şo rnl , l m oa ră
cu ab uri ; Ga li cea, 2 mori cu abur i ş i 1 moară cu v ile ; Ga li-
r iu ca, „mori cu aburi"; G hcrcc ş li , 1 moară cu ab uri ; G io roc ul
Ma rc, 9 mori p e pî rîul Gioroc ul Marc, num itc după numele
p ropr ietarilor: Bustoiana , Limpa, Căp illin easa. Rîrloaica ,
Teodoreasca, Epureasca, .Rusi'ineasc a, Logof"iUul Dincă şi Gă­
neasa; Gî ngova , 1 m oară cu aburi; Gocşti, 1 m oa ră c u a buri ;
Gogoşu l , 1 m oară cu a buri; Goicea Ma rc, 1 m o ri pc pîrîu l
Dns n ăţ uiul ; Go icea M i că, 2 m ori pc <ice l aş i pîriu; G receş li
2 va duri de m ori pc Jiu; Gr incl e ni , 1 m oa ră cu a b u ri · Guba n-
eca , l m oa ră pc Dăsnă\: uiul ; Il orezu l-P oe nari , l m oa ră cu
a buri ; l şa lni ţa, 1 moară cu ab uri ; I zvo rul , 1 m oa ră c u ab uri ;
Înlors ura , 1 mo a ră cu ab uri; LipoY u , 2 m ori pe Dă s n ă \uiul ;
Maglav it , „mori de apă pe apa Mag lavil şi mori de 11in !"; Mie-
rea-Birni ci , 1 m oa ră cu aburi ; Mo \ ă ~c i „mori cu aburi'' ; Mur-
ga:;;nl , 1 m oa ră c u aburi ; Mu rla „mai mu lte mori · pc pirîul
Gioroce lul „Din cauzâ cil morile s111l numeroase, pirîul se mai
num eş te şi Pîrî ul Nlorilor" ; N ego iul , 1 m oa ră c u abur i ; Pa-
cl ea, 1 m oa ră cu aburi; P e ri ~o rul , l moară c u ab uri ; P iclroa ia,
l m oară r e pî rîul Pai ul ; P lc nila, 2 m ori cu ab uri ; Pod a ri, l
moară eu abur i ; Po ia na, 3 m or i pc G il ort ş i 2 mor i cu aburi ;
ao Arhi vel e Stalu lui Bu c ur cş li , J\ lii ni:is tirca Jitia , l V/73 .
a 1 „A nalel e slati sli ce" nr . 5/186 1, p . 112.

l\ l on ră cu trei c iuturi di11 comuna Arcan i , ju clc !.111 Gorj (M uz eul t ehnic ii
JJOp ulnrc, Sib iu )
Po ia na-Ple nj\ a, 1 m oară cu abur i ş i 1 m oa ră c u v ile; P rc d eş ti ,
1 moară c u a buri ; Ras ni cul , 1 moa ră c u a buri; în Ra ji ştea ,
Pîrîul Mo rii ş i Gildău l Morii î ş i a u num e le de la mori le aşe­
zate p e aceste ape; Rudar i, 3 mori pe pîrîu l Ruboaica; Sado-
va, pe mo ş i a dom eniului Coroanei sînt 6 mori:G ă in ăreasa,
Ra cov icca nca, A l eşteul , Sărăceanca, Podul ş i B astoa ne le,
„mai înainte au apar/inul de măm1slirea Sadova", t ot în comuna
Sa dov a e o moară p c pîrîul Carabu lea ; Să sc u ţa, 5 mori
pc Dăsnăţuiul ş i 2 m ori cu a buri ; Seaca, 1 moară cu aburi;
Sili ştca-Cru ce i , 1 m oa ră cu a buri; S imini cul , 1 moară cu
aburi; Tîncă năul , 3 mori pe Dă s năţuiul; U rz ic uţ a, 3 m ori pe
pîrîul Urzi c u ţa ş i 1 m oa ră cu ab uri; Vîrtopul, 1 m oa ră p e
I îrîul T e iului ; Z ăva lul , „suni m ori de apă " p e Jiu32 •
Situ aţ i a num eri că: m or i ele apă - 97; plus cele clin p a tru
lo ca lităţ i m en ţio nate cu „mori mulle" ; mori cu abur i - 56,
plus cele „mai mulle" din două l oca li tă ţi ; mori cu vite - 4,
p lus „cîleva" dintr-o loca litate; m ori de v înt „mai mulle" într-o
s in gu ră loca li tate.
În m a i pu ~i n de 40 de a ni el e la r ece n ăm întul el în 1859,
în judeţul Do lj , în dom eniul mor ilo r, s-a pe trecut o tra ns-
form a re rad i ca l ă prin înmu l ( i rea rn o ri lor cu a bur i , car e a u
în l ă Lu ra t atî t de s im\i tor num ă rul m or ilor de apă ş i a l celor
cu v i te.
PJVJ<,'L E. Î11 jucl e \u l Do lj ne csLc c un osc u tă o s in gură piu ă
a rn ă n ăsL irii Saclo,·a î n a nul 1821 , aşezată p e pîrîul Tu v il.a
(Suviţ a)33.
D in lipsă de a pe propice pi ve lo r , dolj r ni i îşi făcea u dimi a
la ce nlrc lc de pi ve clin Vî lcea .,i m a i rn sca m ă din Go rj 34 .
Fcrăstra i c l c nu s înt cun osc uLe.
a2 „Mn.rc l c Uil'fio11nr Geogr nl'ic " .
33 Vasi l e Că ră b i ~. Moril e şi pivele 1111/niis liresli di11 Oll cnin. i11seco lele
X JV- X l X, î 11 „M ilrop o li a Ollc11i ci " nr . 0- 10'. l!l74, p. 8GO.
34 I dem, l\loril e ş i pivel e de p e \fnl ea Jal eş 11l11i (Go !)) î 11 „C i b ini111n "
l!lG7- 1968, S i biu, p. 2::l1.
http://patrimoniu.gov.ro
. . ..
I
l'i11 il din C i111p o l'c 11 i , juclc\ 11 1 Gorj
JU DETUJ~ HOJ\llANA TI
M OR I L l.•.:. La rece n să mînLul din 185U, î n jucle (u l Homa-
na\:i sî nt : m ori de a p~1 - 2511 c11 293 roţ i ş i m ori cu v ite -
3935.
iLua\ ia m o ril o r la s f îrş i tu l seco lu lui Lrcc uL : 111 ă răs Lii
de J os, 1 moară c u a buri ; Ba ll n (pl asa OILul el e .Tos), li m'o ri
cu a bu 1·i ; Ca raca I, 4 m ori de apă ş i 2 m ori cu a buri ; Co rabi a,
2 mori de apă ş i 2 m ori cu abur i ; F i şeă li a, 1 m oa r ă pe Olt;
H otăra n i , 2 m o ri pe Oll . T o la l: m ori el e apă - 9; m ori cu
:i b u r i - 1 pu .
C if relc accs Lea re prez i n L[1 o ci is propor\ ic iz bi Loa re faţă de
s i Luaţia sta ti s Li că d in 1859 . În rea li tate Lrcbui e să [i fost cu
mult mai mu llt', pe nLru că la în ce pu Lui seco lului a l XX-lca,
în R om a naţ i sînt în reg istra te 1110 de m o ri 37 . Pi ve ş i ferăstra i c
nu s înt c un osc u Lc.
InLroclueer ea mor il or cu aburi clin a do ua jum ă La Le a seco-
lului a l X IX -i ea m a r c h ează în cc puLur ilc m o d ern i ză rii m oră­
riLu lui . Da r c u Lol num ă ru l cr esdnd a l m oril or cu a buri , în
O I Le n ia, rn a i cu sca m ă în ju ele ! ele de m u nLc, precl om i n ă mori Ic
de a pă . În pri v in! a Lcx Li lelor , odaLă cu p ă Lruncl erea ş i răs pîn­
clirca pos tav uri lor de fabr i că, num ă ru l pi ve lo r n început să
s cadă Lre ptal , m e n\inîndu- ·e, totu ş i , pîn[1 la ju rnătaleaseco lu­
lui nos tru. D e asemenea , Lradqi ona le le ferăstra i e aci. io nate de
forţa a r c i s înL î nl ocuit e de fe răst raic l c m oderne.
30 „Ann l c l c sl nli sli cc" nr . 5/18G 1, p . '12 .
36 „ M ar ei c D ic\ iona r Geogra fi c" .
37 A ur el M 0Lo111n11ccn, op. ci I.
PREPARAREA ŞI UTILIZAREA CINABRULUI
ÎN „CĂRŢILE" DE PICTURĂ ROMÂNEŞTI (ERMINII)
ŞI ÎN PRACTICA PICTORILOR MEDIEVALI ROMÂNI
- - - - - - -- -- - - -- - - - - - - - --
Gnahrnl a oferit pi cto ril o r nuan\ e de m a re pr eţ i o zitate ş i
posibilită\,i de a realiza surprinzf1 t oa re acorduri cromati ce de
un farm ec specific . D e aceea , aces t pi gm e nt a prez entat, în t oa-
te timpuril e un interes deosebit pe ntru pi cto rii de pre tutin-
deni .
1n Evul Mediu, alchimiştii, cu lum ea lor plină de p oez ie,
de t.îlcuri ascunse dar ş i de obscr\"a\ii tehnice s urprinzăt oa r e
s-a u inte resat şi ci de c inabru , \e lurile lor fiind însă altele.
Timp de mil enii , se folosea c inabrul natural. În prima pa rte
a mile niului trecut , în China , apar însă mărturii referitoa re la
c unoaşt e rea e lem ente lo r ca re in t r ă în comp oz i\;ia acestui
compu s a l me rcurului , precum ş i la m odul rnm poate fi ob\inut
din clernc ntele eh imi te ca re intră în ccm1p oz i\i a lui . U lte ri or,
a în ce put să fi e ulili za l, în para lel , atît c inabrnl nat.urni c- lt
şi cel ob[inut prin · inLeză.
În lum ea nrabă ş i , în ge nera l , în întreg Orientu l Apropiai,
c· un oş lin\cl e rcl"c riLoa re la rina bru a u venit din Răsăritu l în-
d e p ă rta i. Iar urmel e <iccs Lui drnm se mai p ot regăsi în Nepa l ,
Tibc l , Indi a ş i Cey lo n.
De ce drumul ace Lor cunoşLin\e a început aLîL el e timpuriu
spre \·es l ş i el e ce numai după seco le se înreg i st rează apariţia
c un o~ I in[.c lo r des pre s inteza c in abrului în .J a p o nia (1t1), (52)
nu se poale \"celea prea cla r as tă z i , în că.
lVIa nu sn ise le un or a khimi ~ Li a rabi ca Zosimus ş i Ge be r
sa u reh• a tribuite lui Dc m oc riL \'o rbesc de ta li at nu num a i
de ob[incrca t: ina brului clin c lem e nte le chimi ce comp o ne nte
c i !i i el e fa ptul că această s ulfură el e mrrcur are d o u ă form e a lo-
tropice , cca rw) ie puLîndu-se ob~ in c din cca neag ră prin su-
h lim an· (50) , (5:-3), (54), ( 55) , (58), (5D).
Ves t.ul E urope i a n1noscuL ş i a f' olos it ş i el c inabrul de mi-
lenii. Consemnarea c un oaş t e rii prepa ră rii lui a pa re de a bi a
prin seco le le V IT- VJTI , în f'aim oasele m a nu sc ri se Cnmpnsi-
linnes eul Tigenda ş i Ma ppac Clavi cul a (14), (28) , (tl7) , ('1\J),
(50), runoşLin\e l c a jnng înd în vest pc fili e r[t nrahă.
În seco lele rrsped i\'e, \'Oga a lchimi e i - cu eli x irurilc
ei mi rac uloase, cu acea „ piatră f'il osofa l ă" nu m a i pu\in sc nza-
\i o n a l ă ş i cu multe tîlcur i poetice ta inice legate de te hni ca
ş i m edi c ina v remii res pective - în vă lui a spa~ ii im e nse. Ac este
spaţ ii a p a r~in ea u unei lu m i legate pr in complexe l egă turi
m ate ri a le ş i sp irit ua le. Şi, în aces t ca dru , s-a efectuat. transmi-
terea c un oşt in ţe l o r despre s inteza c ina brului în Europa.
Ajunse în E u ro pa, p e fili e ra alc himi stă ca ş i pe cca a picto-
ril o r, c un oş tin\ c l e s-au răsp îndiL [oa r te repede. Cîteva secole
mai tîrziu , „ trata tul" de pictură a lui Ce nnini , ca ş i manuscri-
sele co ntemporane din a lte părţi a le E urope i a ră ta u că această
s inteză era atît de cun osc ută înc ît nic i nu se m a i obosea u să
o desc ri e. Ce i ca re o e un oştea u era u at ît alc himi şt ii - călugăr i
sau la i ·i - l'Ît ş i pi c torii.Mai mult c hi ar , cra t.i c un osc ute cu p-
toa re ş i cc hipa m e nL de di st il a re - s ublim are in geni oase ş i
foarLe C'i'i cacc c u ca re î~i preparau acest pigm e nt deosebii.
că rui a, în ace le t impuri a le copil ă ri e i şL iin\:c i , i se at ribui au
ş i o scrie el e \'Îrtu\.i în ca re astăzi nu mai credem .
Ră s ăritul Europei a stat Limp de seco le sub inl'lu e n\:a
Bizanţului im per ia l. La munte le Athos , după ce impe riul bi -
za nt in cedase în fa\.a asa ltu lui Is lamului , o putern i că şcoa l ă
de pictură cont inu a tracli~ia sp iritu a l ă ş i tehnica biz a ntin ă.
A ici a u fost ela borate stra niile „că r ţi" de pi ct ură de numite
„erm inii" . E le cuprindeau o stan dardi za re a icon ogra fi c i clar
ş i o parte dintre cun oştin\.e l e te hnice ale pictorilor (32).
Descoperite de-abia în seco lul t recut, aces te „că r~i " a u fost
http://patrimoniu.gov.ro
MffiAIL MIHALCU, MIIIAELA DRĂGĂNOIU - - - -- -
privite ca senza\ionale . Mult ce rceta te, din punct ele vedere
ico nografic, ele nu au fost aproape deloc ce rcetate clin punct
de \"edere tehnie. În ceea ce priveşte erm iniil e e la borate sau
traduse în limba română, cerceta rea recomandărilor te hni ce
pe ca re le cuprind se ponte spune că es te in ex iste ntă.
Cinabrul a fost cunoscut ~i fo losit mult şi ele pictorii ro·
m:1ni ai Evulu i Med iu ş i ele ce i ca re le- a u urmat. L-au fol os it
în minunate ş i rczis lente pi cturi mura le, cla r şi în pi ctura de
~cva let şi la scrierea şi decorarea m a nu sc rise lor.
Ori ele c îte ori vo iau să s uge reze somptu os ul , suprafeţele
acoperite cu c inabru - sa u cu c ulori în comp oz iţ· i a cărora intra
:1 cest pi g m e nt - e rau mari ş i Ic înt ovă răşea u c u ga lbe nul prc-
\.ios a l foli e i de a ur (43).
Ei i-nu cunoscut ca li tă\:i l e, sensibi litatea lui la ac \iunea
radia\ ie i so la re, incompatibilită\;i le c himice, prec um şi m odul
cir a- l oh\ in c prin ace l procedeu „uscat" fol os it în acele vremuri.
În crrniniilc elaborate sau num a i folos ite de pi c torii ro-
mâni , c inabrul ap a re ca unul dintre pigmen\ii că rui a i s-a
a<'ordal: o nte n\i e deosebită. U neo ri , însă, ex pli caţ iil e sau re-
co mand ă ril e tehnice, f ăc u te, refer itoa re la acest pigm ent , s înt
mai g reu de ncct' pta t astăzi. În ce le mai multe caz uri, preve-
deril e acestor ,tratate" ele pi ct ură s înt s urprinză t oa re , d acă se
fa ce refe rire la ni ve lul tehni c ni epoc ii ş i la ce l nl picto rilor
cărora li se adresau.
Nu se poatr s pun e rn o s i g uran\ ă ci •plin ă da că la Athos
runoa~t.crca sintezei c inabru lui a ve ni t - ca în vest - tot pe
fili e ra .,~l.iin\ei maure". Este foa r te proba bil că , în acel centm
cultural ca re e ra Ath osul , a \"e nit din Orientu l arab. Si ce l
pu\in toi. aLît de probabi l este că, în \ăril e române a 've nit
de la Athos , p c pagini ele e rm ini c sa u în ex peri e n\ a un o r pi c-
tori forma \.i în ace l aş i m ediu as u pra că ru în Bi zn n!'u l î ş i pusese
puterni rn sa amprentă. Dealtfel , în e rminii , c in a brul este nu-
111 it , ce l mai adesea , „chin ooar", cuv în t ca re î ş i are ori g inea
în !im ba g r eacă (56).
În e rminii , drnumirilc sub ca re apare, în afară de cca amin-
Li l . ă, s înt "(inobru" , "finober" sa u „ piatră (i no ber" . Toate î ş i
a u o bîr ş in în limb a germ a n[1. Ca ş i chin ova rnl , e le p oa rtă
nm pren ta cti m olog ie i populare .
U neo ri s ub chi nouar se înţe l egea pu I berca fin ă a cinabrului,
gala pregălilă pe ntru a fi fo l os i tă la rea liza rea une i cul ori.
Cei la l( i t re i Le rm e ni s înt a desea f o l os iţi pentru a prec iza că
este vo rba de pigm e ntul n e m ă run\ it ş i ne impurifi cat cu miniu
sau nl \:i pigmen \:i.
S pre deoseb ir e el e ceea ce s-a întîmplat la scriitorii a ntic i,
în erminiile româneşti nu a pa re niciodată co nfu z ia între cina-
hru , „s înge ele drago n" ş i miniu , pigmenţi care au totculoarea
roşie . D eose birea netă care se urm ă reşte a se face fa~ă el e miniu
a pa re c l a r ă, acesta fiind numit „mini/11 de plumb". Se văd aic i
a Lî t c un oa~te r ea compoziţiei miniului c ît ş i efo rtul e la b o rato-
ril or l.extc lo r el e a ev ita v reo co n[u z ie, cum o fă cea u vechile
„că rţi " a le Europei.
Atunc i cî ncl cin abrul era a m estecat c u a lbul ele var, a m es-
tecul era numit „ rninău de chinovar". D eschiderea u şoa ră a
nu anţe i c inabrului , obţinută astre i , suger a a propierea Lona-
1i tăţi i ele cea a miniului , prin în s u ş i numele culorii obi ş nuite .
Apărea, însă în ace l aş i timp, ş i o referire precisă la comp oz i\.ie
ş i la avantajele ş i dezava nta je le ca re p ot să se i veasc ă cl acă este
utilizată în dife rite amestecuri de pi gme n ţ i sa u în loc uri dife-
rite (pictură mutra l ă interi oa ră ·au exte rio ară , pictură de
şeva l et etc) .
 In l egătură cu s ursa inform a \.iil or te hnice din e rminii, tre-
buie făcute une le obs c r va~ ii referitoare la am11la sarea rccoman-
•lărilor telm;cc în cu p rin sul acestor „că rl i" de pi ctură şi ele teh-
ni că .
Erminiile, ca re apar m a i mult sa u mai pu\.in inspirate ş i
din uncie v ersiuni a le că rţ. ii faimos ului pictor ;;i S(;ri itor atonit
D ion is ie din Fuma, prezintă separat r eco mand ă ril e r efe ri-
toa re la s inteza c inabrului (15) , (6 1), (65).
Una dintre ele prez intă, separa t, ş i prepara rea - cu c in abru
- a ce rnelii roş ii , făr{1 a reven i în vreun fe l oareca re asupra
sinteze i (61). A l te le furniz ează o te hn olog ie s umară a prepa-
rări i c inabrului , atunc i c înd vo rbesc d e pre para rea cerne lii
ro~ ii . Între acestea, sînL inclu se ş i unele miscc la nec cu ca racte r
d e re \eta r (57), (62), (63), (61).
O a tre ia catego ri e d e texte nu d a u ni c i un a 111 ă nunt c u
p ri v ire la s inteza c in abru lui UiO) .
În Lexle le pulcrnic influ e n\ ate el e lu c ra rea lui D ion is ie,
r eco mand ă ril e refe ritoar e la prepara rea c in a brului s înl a mpla-
sa Le la în ce pulul „ că r\ii ' ' ca ~i ce le la llc re c o mand ă ri tehn ice;
în a lle le , sî nL aşezate la sfî r şitu l lu c rării.
Dcalll'e l ş i în cr111 iniil e c lab oralc ;;i [o los itc el e şcoa l a de la
ALh os s ilua\.ia est e s imil ară.
Aceslc d ifere nţi e ri se d a Lo resc, probabil , apa ri[.ic i ncecs i-
·t ăţ ii - la un mom en t d<1L - ca c ina brul sfi fi e fa bri cat a rLi-
zana l el e că lre pi c i.or . Era un 111 oment în ca re, pigme nt ul nu
puLea fi procuraL clin com e r\ul timpu lui fie fiind că lipsea,
l'i c f iind că era im pur ifi cat, <·u sa u l'ă ră inten\ ie fr a udul oasă.
Sc hema tehno l og i că a lll'CJlar:lrii (; in a brului , p lecî ndu-se
ele la e le111 e nLe le c hi111i cc, dup ă e rminiile româneşti sau nu mai
fo los ite d e pi cto rii româ ni , p:ire re!Hti v s im p l ă . Su ll'ul ~i
m ercurul era u amcsteca \i ~i în că l z i\i împreună, în final
cxccutîndu-se o s ublim are ş i o Lrece rc a pigm entului din l'orm a
a l otro pi că n eag ră (Ct.'HgS) în cea roş i e (cx.'HgS') .
Varianta 1 cs Le ec:1 m a i l'rec \' e nt întî lniLă ~i cca mai
folos iUi. Ea este s im il:1r ă - cl eose birilP vo r fi se111 na la Le în
-c·c le ce urm ea ză - cu cea pract i cată el e chi nez i, arab i , l'l a-
manzi ş i e ng lezi.
Va ri anta 2 î nreg i st rează o mi că modifica re înLr-o prim ă
e tapă te hn o l og ică . Î ncă lz ir ea reac Lan\.il or se face clupă cc a u
rost amestcca \i împre un ă .
Va rianta 3 înreg i strează introdu ce rea une i a treia s ub-
s Lan\:e, a lăt uri de reacta n\:ii propriu-zi;; i, î n scopuri ca re vor
fi des lu şite în ce le ce urm ea ză.
După cum se observă, în linii mari , aceasta e ra s ingura
ca le „ u scată" c un oscută, î n trec ute le seco le ;; i în întrea ga lum e,
ca re a l ăsat, mărLurii a junse p 'in ă la n o i. 111 aee la;; i timp
însă, ca prcz inLă , în une le texlc, adaptă ri moti\'atc el e une le
situa\:i i Jo(;a le sau d e c fo rLu l in ova tor al un or a rlisti ca re că utau
co nt inuu să-şi îmbunătă \ ească maLe rial e le ~ i p;·oe ed ecle prin
care le ob\ ineau.
Pl'opol'ţiilc reeomandaLe pe nlru a m es Lec ul de rea c tan\i
nu sînt acel eas i în di fe ri te le c rm inii s i m isce lance rom â nes ti.
Silua\ia respe~·t i\'ă este s imil a ră cel~ i întîlnilc în diferitel e
„ eărţi " el e pictură sau manuscrise a le a Ic him i şt i lor clin Loalc
timpurile şi din toate locu ril e. În tab . 1, s înL prez e ntate pro-
por\iilc recomandate de erminii , 111isccla ncc sau a l te t exte
sim ila re române;;t i sa u stră in e . Se ohser\·ă atît d eosebir i c î t
şi asemă nă ri marc;ll e, fiind, în că , difi c il a fi d esc ifrate or i-
g inea şi efcc Le le .
Compai'Încl indi ca ţiile s urse lor vcsL-curope ne , din O ri e nt~1J.
a rab, d e la Athos ş i din \· ă rile române, se vede ·'tă propo1'. \i'a '
reco mandată pentru un reacta nt poate varia ele la simplu la
dublu. În ti mp cc, însă , în recomandările ro m i'1neşt i, ato ni te
sau arabe , dil'eren\·e le sînt m a ri , ineli ca \.iile s ursel o r fl ama nd e
sî nt mult mai pu\in diferite, această situa\ ie a rătî nd , pare-se,
o stan d ardiza re a rece pturii pc a cel ter itor iu.
ln toate surse le c itate, d ec i în e poci ~i locu ri diferilc, eu
exce p'ţia un or s urse ru seşt i ş i flamande, proporţia de su lf re-
comandată este mai mare d cc ît cea n ecesa ră sto ichiom etric.
O explicaţie a acesLe i s itu a\.ii a r fi aceea că, într-un procede u
în ca re sinteza se rea liza cu aj utorul une i încălziri greu el e
controlat , a p ărea u - în faza de amesteca re intim ă a reactan-
lil or - pierde ri des tul d e mari el e s ul[ , prin ox idare şi prin
vo lat ilizare. Temperaturile n ecesare acestor pie rd eri , după cum
se vedea ulter ior, era u rea lizale .
Dacă , la flam a nzi , d atorită [olosirii un o r c uptoare mai per-
http://patrimoniu.gov.ro
fec\ ionaLe, ex is La posibilitatea exe rc itării unui oareca re co n-
trol a l încălzirii , a pie rderilor d e sulf apă ru te ş i a ne depăşirii
cu multa une i tempe raturi opt im e, nu tot astfel stăteau lu c rnrile
la ru ş i . De aceea, însă, nu se p ot trage co nclu z ii certe referi-
toa re la faptul că at ît unii cît ~i cei l a l ~ i recomandau introdu-
cerea une i ca nt i tăţ i de s ulf m a i mic i , ca ntita le mai a propiată
de cea s Lo ich i omeLr i că, decît se recoma nd a de că tre a lte şco li ,
d in a lte păr~i a le lumii şi din a lte t impuri. ln ace laşi t imp, se
rem a rcă faptul că, chiar la flam a nz i , a lte relete indi că să se
introdu c[1 mai nrnlt su lf (14), (20), (42) , (45).
Î n ceea cc pr i wşte s itua\.ia din recomandăril e m a nusc rise-
lor a ra b e, ea este ş i m a i pu\in cla ră . ln p lus, ul t im a „ca rte" ,
atribuită lui Democ ri t, recoma nd ă prop o r ţ ii care pa r a fi
exac t in Yc rs d ecî t ce le pe ca re le-am a prec ia ast[11. i ca necesa re
(12) . În ~1c e l a~ i · t im p, în a l te manu sc ri se, at ribuite ace lui aşi
a utor , prec um ~ i înlr-u n LraLaL d e alc himi e s iri a n ă , contem-
poran lo r , se reco m a ndă propo r ~ ii s imilare cu c<' le indi cate d e
D io nis ie clin F urn a ş i d o u ă m a nu scr ise r o m â n eşt i ( 11), (5 11) ,
(58), (GJ), (65).
Alte s urse arabe (53) , reco mand ă fi e o prop or\.ie d e s ulf
neclar ap rec i ată, !'ie (5LI), ca ş i une le m a nuscri se româneşt i
(60), (M), indi că un am estec în păr~ i ega le clin fi eca re reac La nt.
Heferindu-ne num a i la presc rip\ ii le c rm iniilor fo los ite d e
pi c Lorii români , mai trebuie făc ute c îLeva obse rv a t.ii. ToLdeauna
propor~in de s ull' este m a i mult sa u m a i pu~in s up e ri oa ră ce le i
sto ichi om et rice , s iLu a \i a trebuind a fi aLr ibuită în ce rcă rii de
a se înl oc ui p ie rd e ril e el e s uii' d es pre ca re s-a m a i a minLiL.
În recep turile ca re eon\ in cea m a i mi că prop or\.ie ele s ulf ,
apa re s i o a treia s uh sta nt ă.
Su r~e l c , m a i ev id e nt :au ;nai pu\in n id c nl , in sp ira Le clin
lu crarea lui D io ni s ie clin l~ urn a reco mand ă cea mai mi că
propor\ ie ele s uii' , asem ă n î ndu-sc înlr- o m ăs ură oa reca re rn ce le
ru seşt i sn u occidenLa lc . Da r , în ace l aşi timp , ni c i în s urse le
rn se:;;ti, ni ci în ce le occ id e nta le, nu se recomandă inLroduc eren
une i a Lre ia s 11bstan\c a l ăLu ri ele ce i d o i reac l.an\i . În p rim a
er111ini e ato ni Lă publi ca L[1 în ,·esl, î n seco lul trecuL, în să, este
indi cată inLrocl uce rea lita rgei (ll7).
Cu privire la in trod ucerea lilarg1•i , Lrebui e remarcai. , în
primul rinei , l'aplul că ea nu csle un reac tanL î11 s inLczn c ina-
bru lui.
Este cunos cuL , de asernr ne:i, că - a l îL î n YesLul c ît şi î n
csLul E u rope i, în E\' ul 111 ediu ş i rn a i Lirziu - (' in a brul era c u
mult mai scump d ccît miniul. in \r1r il c ro rn â n cş ti , c hi ar în
sc<'o lul trec u t, e l e ra d e apronpe Lrei ori m a i scurnp (57).
Am bii pigmen\i l'ii11d ele rnlonre roş i e pe nl ru a se e fl.ini
c uloarea roşie , se int rod ucea, în c inabru , 111iniu. Această
ope ra (.ie, bine în( e lcs, se m a i cl'ecl.ua ~i în sco puri l'raud ul oasc,
mai a les că miniul a , ·ea şi o d e nsitate m a i m a rr.
Jntrodu c încl litarga (PbO), în curs ul in C'ă lz irii ş i rea li zăr ii
s i 11Lezc i ci na bru lui se efec Lua ş i trecerea c i în miniu (Pb 3 04),
co nl'orm reac \ ii lor :
40U' C
2 PbO + 0 2 - - · 2 P l> 0 2 + 2fi ca l, res pccLiY
l"
2 J>b0 2 -\- PbO __, Pb 3 0 4 .
T cmperaLura de 1J00°C ern s ig ur r ca li zaLă d eoa rece, Lrcce rca
a l ot r op i că:
~G0 ° C
ex.' HgS - - , CI. ll gS
pi:c t.irnJ ea . o. Lcmpe l'atură - m.a i rn -idt • .m11nai . cu .ap.roximati v-
10% iar co ndi\:iilc de încă lzire rudim e nta re co ndu cea u la depă­
;; irea e i pînă la limita interesantă pe ntru apariţia miniului.
Dec i parc sigur că in trodu cerea lita rge i - aco lo uncie era
reco mandntă - a \·ca dre pt scop impuril'i carea ~ i eftinirea
c inab rului cu miniu .
Experien\a multisec ul ar{1 pare a J'i adus în că o m ărturi e
a une i rem arcab ile ab ili tă \i tehnologi ce ale căre i baze teore-
tice nu a u putu t fi realizate dec ît c îteva seco le m a i tîrziu.
Se mna l ăm că, după unii cercetăto ri (16), impurifica rea
Y o luntar ă a cinab rului cu miniu a început în A nglia de abia
prin seco lul a l XV II-iea . În Balcani , ca şi în Ita lia lui Cennini,
opera \ ia respecli \' ă a început ceva mai d ev rem e .
Iată d ec i , că apa re o co mpli ca ntă , at unc i cîncl se încearcă
să se l ă mur ească de ce c ul orile în compoz i\:i a c ărora a intrat
ci nabru l s-a u întunecat sau nu s-au întunecat, de-a lungul
d ece niil o r şi seco le lor. D e d ata aceasta întunecarea nu se mai
83
datoreşte numai t recerii alotropice amintite, fiind ceva mai
pronun~ ată .
Analize chimi ce ş i mineralogi ce pot orienta, în să, d acă:
- înnegrirea se d ato rează influ en\ e i spectrului solar (cazul
folosirii unui c inabru pur, nea mestecat cu pigmen\.i, com pu ş i
a i plumbului);
- înn egrirea se d atorează numai a par iţi e i sulfurii negre
de plumb (cazul folos irii unui c inabru amestecat cu mult
miniu sa u a lt pi gment în compoziţia căruia intră plumbul)
sa u a lte i sulfuri negre (s. ex . cea de cupru);
- înn egrirea se dat o reşle ambelor cauze.
Rec omandări similare de a se introdu ce - în curs ul sin-
teze i cinabrului - , pe lin gă reacta n\.ii propriu-zişi, ş i litargă
nu se întîlnesc în manuscri se le siriene, ru seşt i sa u din Europa
de vest. Apa r îns ă în prim a ermini e g recească tipărită în vestul
E uropei, în prima jumălate a seco lului trecut (67).
Introducerea sa nguinei avea drept scop, des igur , aceeaş i
cfti nire a c inabrului.
Materialul din care era u co nfec \i ona te rec ipi entele în care
se realizau fazele de încă lzire a le sinteze i c inabrului eraar-
gila a rs ă (13), (15), (56), (65). U neo ri se vo rbeşte - în m a m1-
scrise mai noi - ş i de o „ oală smăl(uilă" (57) , (63), chiar un
„borciinel", referirea la vasul cera mic fiind certă (61).
Alchimiştii arabi ş i picto rii atoniţi ut ilizau acelaşi m a te-
rial (13), (53), (54), (67). Numai într-un s ingur text arab se
re com a nd ă m armura , pe pereţii inter iori a i vasului de rea cţ i e
aplicîndu-sc un strat de a rgilă (55) . P ractic , deci, materialul
ca re venea în co ntact cu reacta ll'\:i i ş i c inabrul era, dec i , tot
a rg ila arsă . Cît era de a d e re ntă aceasta ş i cit se desprind ea ş i
impurifica cinabrul nu se poate aprec ia astăz i.
„ Căr! il e" ele pi ctură e n glezeşt i recoma ndau ca sinteza sr1 fie
rea liza tă în vase el e fi er iar trece rea a l otropi că în vase el e st ic l ă.
Fol'ma vasului de rea c ţie se recomanda să fi e, uneo ri,
c u gu ră l a rgă (56) , (61), ca ş i la a l c himi ş tii englezi (40), aco r-
dînclu-se o mi că aten\:ie pi erd eril or de pigmenţi. Alte t exte,
în să , recoma nd au ca vasul să a ib ă un diam etru mi c la gură ia r
g ît ul să fi e lung, eu o răc i re m a i efi cace (13), (15) , (65).
C:ombu stihilul indi cat a fi folos il era lemnul de stejar
(Quercus) sa u de gîrniţ.ă , o \·ari etate a steja rului (Qu erws frai-
ne/Lo) (15) , (16) . Era \·orba, dec i , de o ese n ţă el e lemn cu o
umidi tate mai redusă. R ecoma nd a rea es te s imilară cu eea din
unele erminii greceşt i (13), (67). Ea nu apare, îns ă, în „eă r-
1ile" de pi c tură sa u a lchimie e ngleze, fla ma nde ş i arabe (lG),
(40), (48), (53), (54) , (55) , (58), (5U) .
În că l z iril e se efectuau pe vetre improv izate, spre deosebire
<l e ceea ce se întîln eş te la al chimi şt ii din Orientul Apropiat
ş i Ves tul E uropei. L a aceşt i a, în că lz iril e se efec tuau în cuptoa-
re spec ia le ş i , de aceea, se pu tea u rea liza temperaturi m a i m a ri ,
mai co nlrol ate, în coudi\:i i mai pu\:in oneroase, cu pierderi -
prin r a di aţ i e - ma i mic i.
Din acest punct de vedere , reco mandările erminiil or ro-
mân eşt i se asea mănă , din nou, cu ce le din texte le si mil a re a to-
nite sa u din podlinniki-urile ruseşt i.
Di s1nmerca va . clor de reacţie, în mijlocul surse i term ice,
este sum a r dar prec is indi cată în erminii. Se vo rbe şte de faptul
că r ec ipientul trebui e amplasat în interi ornl s ursei, înco nju rat
fiind de aceasta pînă la ni ve lul la care se ridi că reacta nţii , în
interiorul lui (50) , (6 1) , (65) . Partea supe rioară dev ine spa\.iu
de ră c ire ş i depunere a pigm e ntului.
Cu privire la pregătir e a reactan{ilor , prea labil ă s in teze i ,
recom a ndăril e s înt m a i sum are. Se face nU1n a i prec iz area că
reacta ntul solid t rebu ie ad us pîn ă la o g ra nul a \,ie comp arată
cu cea a „prafului" (13), (6 1) , (65).
în m a i multe m a nu scrise se prevede ca .. reacta n ţi i să fi e
în că l z iţ i se pa rat , mai în a in te dr a fi a mesleca \ i (13), (56),
(61 ), (65). În unul singur se reco m a nd ă a se începe în că lzirea
nu.m a i clup ă ce au fost amcsteca\'.i (64). S it ua \ ia, clin acest punct
de vedere , es te s imil a ră cu cea întîlniLă în manuscrise le a lchi-
m_i ~t ifor ara bi sa u a le pi c torilor ato ni!i (53) ; (54).
' Îi1călzin•a reacta n ~ il o r t rebuia efec tu ată pînă la top irea
s ulfului (ll 3 - 11 9°C) (4), (13), (56) , (6 1) , (66). Se urmărea
astfel atît crea rea p os ibili tă\:i i unei amestecă ri intim e - cu •
toate eo nsec in ţe le u şo r el e im ag inat - cît ş i ev ita rea pi er-
deril or de sulf ş i m ercur d ator i tă vo l at il izăr ii sau ox id ăr ii.
În ceea ce priveşte caz ul în ca re se introducea ş i litarga,
c1:rn.i niil e respective nu s înt mai expli c ite . D ar este g reu de
http://patrimoniu.gov.ro
crezut că se urm ă rea ş i realiza şi topirea aceste ia (870°C) mai
a les dacă se ţine sca mă de modul în ca re se rea liza în că lzirea .
Grija deosebită a răta tă pentru contactul intim între reac-
tanţi ş i , dec i, pentru eco nomia ş i efi c i e n ţa procedeului,
apare atunci cinel se folosesc termeni familiari de co mp a raţ ie
cu terciul ( „co le aşă") sau cu m ortarul fin ş i omogen ( „ migmă" )
pentru aspectul pe ca re trebuie să -l aibă a mestec ul de re actanţi
bine omogeniza\:i (15), (56), (61) , (65). Apare , de asemenea,
prin faptul că, la un m oment dat , după o primă încă lzire
ş i amestecare, am est ec ul reacta nţilor era vărsat, ră c it ş i majorat
pe o lespede de piatră nete d ă.
Amestecarea reactanţilor se fă cea, în t impul în că lzirii,
în vas deschis, cu o vergea de fier ca ş i în m a nuscrisele arabe,
flamande ş i atonite, deosebindu-se de proce deul e nglez în care
amest ecarea se făcea cu o lop ăţ i că de lemn.
Trebuie remarcat , în primul rînd, că procedeul românesc
prevedea, dec i , rea lizarea unei temperaturi m a i mari decît
în procedeul englez în care, ridicarea t em peraturii era condi-
ţ ionată de carbonizarea lemnului.
Amestecarea ş i încă lzirea rea cta n ţ ilor se efectuau pînă în
m omentul în ca re bagheta de fi er că păta o culoare nea g ră ,
ca ş i în textele lui Dionisie din Furna (15) , (56), (65).
Cu prec izarea acestui straniu dar destul de prec is co ntrol
de calitate al temperaturii ş i durate i e f ec tuării încălzirii, pare
să se m a i poată , încă o d ată, verifica temperaturile la ca re se
efectua s inteza cinab rului.
„ înnegrirea" baghete i nu se poate referi clec ît la apariţia
unui oxid de fi er negru (Fe 3 0 4 - m ag n et ită ) , după reacţ ia:
cca 500°C
3 Fe+2 0 2 · - F e3 0 4 +266 ca l.
ln co ndiţiil e existente în vasul de reacţ.i e, însă, ar fi putut
apărea ş i sulfură de fi er ca re este tot neag ră. Aceasta în inter-
va lul 4-500°C arde, dega jînd bioxid de sulf, trecînd în oxid
fer ic roşcat (Fe2 0 3 ) . Or, ni c i un text de ermini e nu vorbeşte
de apariţia unei te nte roşcate. De aceea, es te de presupus
că încă lzirea r eacta n ţ il o r nu de pă şea cu mult temperatura de
400°C. Din co ntră, ea era u şor inferi oa ră . Trebuie remarcat
faptul că nic i unul dintre vechile texte a le alc himi şt ilor arabi
nu face m e nţiun e el e acest or ig ina l co ntro l a l ca lităţ ii ş i dura-
tei rea cţ:ie i.
Dc săvîr ş irca reacţiei se efectua dup ă ce vasul de reac \:ie
era cu g rij ă eta n şat (eu lut) lim itîndu-se ca nt itatea de oxigen
precum ş i posibilitatea el e a se înregistra pierderi de material
(prin volatilizar e sau a rdere) dar ş i impurifi căr il e aferente.
Temperatura era ridi ca tă la un nivel pe ca re e rminiile îl
prec iz ează foarte vag (1 3), (56), (61), (65). D ato rită faptului
c ă nu era necesa r să se meargă mai sus, este de pres upus că
nici în acest caz nu se d e p ăşea cu mult tempe ratura n ecesa ră
trecerii form ei a lotrop ice IX'HgS în ct.HgS , a di că 350°C. A na lize
chimice ş i minera log ice ar trebui să a rate, în cazul co nt ra r ,
apa ri ţi a un or co mpuş i chimici străin i (HgS0 4 ) ş i m ercur ,
în c inabru , ca urm a re a proceselor de oxid a re ~ i descompunere
(19) , (50).
În toate tex te le româneş ti se recoma nda ca această e tapă
Lehnol og i că să a ib ă o durată ele 24 ore, ca ş i la pielarii ato niţ.i.
Din acest pun ct de vedere, a ic i apare o deosebire, faţă de
textele a l c himi şt il or ara bi , după ca re durata r eacţ i e i putea
fi c uprin să înt re 12 şi 72 ore, va loa rea res p ect i vă va riind mult
de la un m a nu scris la a ltul (57) , (59).
Încheierea sin tezei cinabru lui es te, ele asemenea, aceeaşi
în toate texte le fo los ite d e pi ctorii rom â ni (16) , (40), (4 1), (48).
Datorită a dere nţe i pute rnice la pereţ ii vas ului de reacţie
precum ş i da to ri tă form e i sa le, era excl u să co lectarea c ina-
brului roş u depus fără a se sparge vasu l. Pigm entul era rac lat
el e pe c ioburi .
ln continuare, erminiile nu ma i fa c nie i o recoma ndare, cu
privire la purificarea pigm entului , deose bindu-se de ma-
nu scrise le Ori ent ului Apropiat în ca re apar recomandări
m a i mult sa u m a i pu ţ in greu de în ţe l es ş i a dmis astăz i.
într-un singur text românesc se face o recoma ndare referi-
toa re la spă l a rea cu a pă a pi gme nt ului ş i deca ntarea super-
nata ntului , prin s ifonare cu un fir de lină (65). Ş i a ici , întîl-
nim o re marcab il ă dov a dă a une i a bili tăţ i tehni ce care as tăz i ,
nu ni se pare tot atît de necesa ră ca o dini oară. Totu ş i , trebuie
 remarcat că Verona ş i Costi 11 Petresc u , pictori de~ină tori a i Ta h . I.
unor trad i ţ.ii nescrise, tra nsmise de la maestru la ucenic, în l'ro11orna r e a c la n!il or , recoman tl ahl , in s inl.cza 11e 1m le „ uscal.:l " a
· două l u c rări a le lor, pretind că, printr-o asemenea operaţie, l'inabrului , 1hq1:l 11i feri le s urse ro111f111e ş ll şi s tl'llirrn
i se con[erea pigm entului o "strălu c i re" d eose bită. Amb ii,
.atunci cînd fă ceau o asemenea afirma\:ie, se refereau la frescă . SU USJ\ l'JlOI'OllTlt\ Im Hl~AC· Sco1111l
TANT l1Et:0 1U A\1DJ\T ( % ) 11repa-
Textele erminiilor româ n eşt i , ca ş i a lte texte similare - „ Iii- nirii OIISEH\I.
·contemporane sa u anter ioaare, din alte păr\. i al e lumii - nu "'...: Ti(llll hlio-
Sulf .Uereur
J,i- Sa n- c ina -
se mnal ea ză dec ît două form J alotro1•icc ale cinabru lui: forma ~
!frafie taqpl !lllirui hr11l11i
roş i e (ocHgS, c ri s taliz ată în s iste mul hexagona l) şi cea neag ră - -- - - - - - - - -- - -- - -
I 2 :I 1 fi 7 B
·(oc'HgS , c ri sta lizată în s istemul cubic) (15), (56), (57), (60) ,
·(61), (62), (63), (64), (65) . Prima era de departe cea mai des 1 E rminii şi (IH ) :t8 ,8ll
"
75 , 20 (i ,00
!l

folosită ş i des c risă. De aceea, atunci c înd apare cuvîntul p ig- Ion
miscclnnce
m cn t flnlepiu
„chinovar" întotdeauna est e vorba de pi gmentul ro~u. în lirnbn
- rom ti nă - -- - - - - - - - - - -- - - -
Sensibilitatea form ei ocI-lgS, la ac~iunea radi a \;iei solare,
:.l (C.:1) 50,00 50,0() - l.;L'I"-
şi în t u neca rea treptată a cu !orii sînt sem na late clar în erminii
n cn l ă
·(42) , (46). Atu nci c înd a pare in terd i cţ i a de a se lu cra cu cina- - - - - - - -- - - ---
bru la lu crări le ext erioare, se spune clar de ce apare această :3 (04) 50,00 50,00 - cer-
interdicţie , sub forma : „ . „ penlrn â1 se înnegreşte". Textul re- n en i ă
· co mandă cu multă co mpeten\.ă să se folos ească, în astfel de - - - - -- - - - - - - - - - --
lu c rări, o anumită combinaţie de pigmenţi („OXIU"), rea liz ată 'I ( 15) 18,80 75,20 (i ,00 - pig-
111 c nt
prin reunirea a unui amestec argilos co lorat în roşu (" bolos")
·cn Sinopia sau Siena arsă ş i negru de fum („chinoros") . După
- - - - -- -- - - --- - --
·cum se remarcă uşor amestecul de pigmenţi care intră în com-
5 (05) 18,80 75 ,20 o.no - pi g- M::icn -
m cnt ri c
poziţ.ia "o:r:iului" este foarte reziste nt nu numai la acţ iun ea d e Ia
rad ia \.iei so lare ci ş i la cea a agenţ il or atmosfe rici. Că l dtt -
nr şn ni
Erminii le nu înr eg istrează nici o recomandare de a se pro- - --- --- --- - - - - ---
t eja ci nabru l cu un glasiu de la c de ga rantă, după cum făcea u (j
(GG) :18 ,80 75,20 G.00 - p i g-
unii dintre pictorii occidenta li medieva li. m c nt
La frescele interioare , cinabrnl se fol osea, adesea, ameste-
- - - - - - -- - - --- - -
7 (57) 50,00 50. 00 - ce r- G h en a -
·cat cu a lb de var („psimilhul pllrelelui" ) ş i ocru ("o hră de Tari- nea- di c ni
.grad"). Amestecu l era rezistent la age n ţ ii atm os ferici ş i avea Iii Rimni -
o tonalitate apropiată de cea a "ox iului", c re înd o unitate cro- c 11 Iu i
matică între lu cră rile murale exte ri oa re ş i cele interioare . ~ i Nou -
lui
Cu pri v ire la in co mp a tibilităţ. ilc pe care le prezintă cina- S eve rin
brul, atunci cînd este am estecat cu un ii p igmen\:i, examina rea - - - - -- - - -- - -
·cazuri lor a mestecului cu co mpuşii plumbului oferă o oa recare 8 (50) 1 8 ,80 7 5,20 n,oo pig-
ori entare asupra a ceea ce se c uno ştea în această clir ecţ.i e ~i, lll C' llt
- - - - - - - -- - - - - -- - - -
mai ales, asupra caracteru lui de co mpilaţi e a l acestor texte.
!) 75,20 (i ,00 pig-
ln unele locuri, a pare clară inte rdi cţ ia a mestecului cu ( 1:1) 18.80 Dioni-
Erminii i11 m c nt ic din
·ceruza. Astre i, se re m a r că indirect în t exte le la ca re ne-a m limba f'11rna
referit anterior în ca re, nu se a m es tecă cinabrul cu alb de plumb - g r eac5 - - - -- - - --- --- - --
·c i cu un a lb de var („psimilh al părelelui " ). Se remarcă ş i 10 (07) 1 5 , ()2 78, 12 C. ,2(i - pi g-
direct , atunci cînd o ermin ie recomandă să nu se folos ească m c nt
·cinabru fin mărunţit ("chinova r"), oferit de negustori , pentru - - - - - --- - - --- - -
.că aceştia au introdus în el miniu. S i tuaţ.ia nu este prea 1l ( 1'l ) l (i ,(i(i 8:1,:i.1 - pi g-
„ Cilr ţi " de mc n t
c l ară, însă, fiindcă a lte texte reco mandă să se fo lo sească în
- pictu ri"t --- - - - -- --- - - - -
un ele I oc u ri (fondul de culoare pentru feţele şi buzele p ersona- sa u de a I-
12 pi g-
jelor şi umbrirea faldurilor vestminte lor) amestecuri el e ci- c himi c (2 !J) H ,7fi 85 ,2·1 - m e nt
nabru ş i ceruză (5G), (57) , (65) . Este drept însă, că, în - o lnnclcz<'
-- ---- -- - - ---
aceste cazuri, proporţia de a lb el e plumb folosită era mi că, ş i l :J pi g-
deci efect ele de înn eg rire erau reduse ş i apărea u timp foarte (-18) 1 2 ,f)O 87 ,5 0 - - m cnt
îndelungat. - - - - -- --- --
Tot atît de drept es te că, dup ă cum s-a arătat ante ri or , în H (110) 15.7!) 811, 21 - pi g- Clrnm-
a lte amestecuri (" OXIUL"), cinabru l era înlocuit cu a l!.i ,.C''t r! i" d e m ent b cr ' s
pielii ră CYclo-
pigmen\;i roşii mai puţin sensibili sau mai puţin dera nja\ i în sn u elen I- p c dia
amestec. De asemenea, într-un alt text, apare ş i un a lt fond c himi c 1728
e n gleze
de culoare pentru chipul personajelor, fond rea li zat cu un ames- - -- ---- -- ----
tec de cinabru şi un a lt pigm ent de var . l !i ('10 ) 112 ,85 57 , 15 - pi g-
In ge nera l, rareo ri , cinabrul e ra l'olos i l ca a ta re, fă ră a l'i m e nt
a mesteca t cu a lţi pigm e nţ.i. - - -- - - --- ----
J () (5:3) (i(i ,00 311,00 - - pig-
Une le texte, însă, recomand ă fo los irea cinabrului simplu la m cn t
colorarea gurii ş i a unei b e nzi clin curcubeu .
Cinabrul era aplicat ş i ca un glasiu , uneori , peste o p a lă - - - --- --- - - - - - --
ma re de miniu (vestminte roş ii), a lteo ri pes te un pi gme nt, 17 (f>~) 50 ,00 50 ,00 -- p ig-
Mn nu sc r isc m cnt
fo ar te reziste nt co nst ituit din oxizi a i fierului („chil ermineu"),
tot la rea lizarea fa lduril or hainelor. ln primul caz, o oareca re - n lc nh:hi -
rni ş til o r
-- - - - -- - - --- - -
a cţiune de întuneca re era redu să ş i se putea obse rv a num a i
18 :i ra bi. (55) 88,8!) 1 J ,11 - - pi g-
m cnt
după un t imp îndelungat. ln cel el e-al cloil e'1 caz, se în\:elege, - - -- - - - -- - - - -- - -
c in abrul se păst ra impeca bil. 1\J (58) 50 ,00 50,00 - - pig-
ln ccrneluri , cinabru l era fo los it singur , în so lu ţ i e apoasă . m en t
în prea labi l era freca t cu v in, o\:et sa u ra chiu . So lu ţiei .i se - - - - - - - - - -- - -
a dăuga zahăr , gum ă ara bi că sau smir nă (1 5), (57) , (60), (61),
20 Pod li11nik - (22) H ,8 \J 8i'i,11 - - pi g-
uri ru seşti mcnt
(62) , (63) , (64) , (65).

85

http://patrimoniu.gov.ro
 1. Agrnvn l O.P., S /ud ies in C'o 11 ser 1Ja /i o11 JG, 2, 5G- fi 8 , l!J7.I.
2 . Ba il ar J .C . , Comp r eh em i 1Je I norganic C h cmis l r!J, vu i. ~l, Ox rurcl, 1975 .
3. Bn r clwc ll T., The l'r aclice of" Painling CL rlll l ' cr sf! ecli /JC i\ l adr Fasi/!J ,
l.ond on , 1756.
4. Bar ry Barnett & 'Wi lso n C. T. ., I no r ganic Cile111islr !f, f.011 clo 11 - N.Y ,
1955.
5 . Bro wn c i\ . , A r s Pi c / oria : or a n Acadcmu trca li nf! of" nrw/J i11g , J1 n i11ti n g,
Limnin g, E t c hin g, L on clo11, 1GOU.
O. C::t ll cclc B . , S l11 die.1 in Co nser11n li o11 20, ·1, J!lfi- 200, 1975.
7. Ccnnin i C„ li fibr o d e // ' ari e o Tra.la l o deli u l -'ill11ra , l'ndovn, 1:1fl5.
8 . Churc h i\ . I I „ T l re (;/iemislr!f o/" Painl s and 1'11i11li11f!. l. 011tl o11 , 1\l01.
[). Doc rn c r 1\1. , Ma /m a l erial 1111(/ sci n c V c11oc11d11n!J im ni/de. S tutl gn rl. •
HJ41.
10. Doss ic R„ 'fil e Handmaid Io l il e J\rls. l. c 11cl o11 , 17fi8.
11. E i bnc r A„ l\ l a/mal cri a/ic11k1111dc , D!'l' li 11 , 1!JO!J.
1 2. Fe ll er H. L .. S lu di cs 011 /h e Da1kc11it1(/ of" Y crmi/11111 i11 !li!' lf is l 11r!J o/'
A ri, ·washingl o11 , 1 UG 7.
13 . d in !'urn a D ioni sc, Ca ri c de f 'il'iur<i, ·1·:t1. ~ l l'r i d i :i 11 t', Bucurqli, 1U7U,
l <I. Getlcn s R . J., S lu di es i11 Conscnwlio n. 17, 'l!J- ll!J . .1\l72 .
1 5~ Gr ec u \/., Cărţi de pic/11rcl bi:a nli mi , Ct·r 1i:lu\ i, 1!l:lU .
lG. lJnrl cy H. )l„ Ar lisl s f!if!m e11/s , l.0 11 cln 11 , 1070.
17. H::tw l11 ornc J. a ncl S mith c.s., 11/ afl/!Ctc (;/u1J i c11 /a, J!J72 .
18. H e mmann J<„ Liebig 's An n a ll en, 17:l , :J I, 187 '1.
1 9. TT0 1'111 a 11n l (.f\. unei TJ 01' 1n a 11n U.H„ . \ 11orya11i.w·Jr c C lr cmic, Bt·r li11 ,
1940.
20. TTut in g t on .J. C„ S/udics i11 r:on.mva li1!11 .7 !i . 2, 1:22- .1 2:!, Hl70 .
21. Jo hn so n 0.S . , A S !udy of' ( ,' /1i11 csc .~lclr c 111 11. S lt u11 g ha i, 1\l28.
22. T<ipl ik D . l „ l\'/a l erial el e colorCL / c a l e picturii, J·:S l' l. 1\ , 1Juc1 11·qt.i. ·1052 .
23. Kopp II., Geschi ch l e d er ( .' /r cmic , 1/unrl 11, Brn1 11 1schwl'i g, 184:!- 1847 .
24. ele Lan g lais X„ La l cc lt11iqu e d e la pci11 lur e tl /'!ruil c, l'a ri s, 1!lfi!J .
25 . L e brun P . , n cc u ei/ des Es.rnis des M1•rveill cs d e l a f 'c i11/11rr, 10:lfi.
2n. Lib ·rt i s., Bo ll . 1. c.n .. :1- 1, ·15- 40, 1 %0.
27. Ma nn \\r. , Der Far/J en C lre111ik1•r , 8, 11, :;?2- :l7G. :18:1- :185 . l\l:l7 .
28. l\Iay cr H„ Th e Jl rli.1 / '.1 Jf andbovk, J.0 11 clo 11 , Hl7:! .
29. Me ll ow J. VI/., I norgani c 011<1 Tlr corc li ra/ Cilc111is/ r!f, l. 011clo 11 , N. Y. ,
Toronto, 1952 .
30. l\'fo h ra V. H. , S / udies i n Cu 11serna/io11, J .j , :l, 20fi- 2H , 1!170.
31. l\ lih a lc u M„ Co11.1eroarca 11/Jirc lu /ui de zr/ ll , f". d . .~ tii 11\ i!'i că, Bu c ur eş ti .
1 070,
32 . Mi ha lc u M„ T ec h11ike11 u11 d i\ f a / cria!i en <ier nu 11ii11 isc/re11 Wa11d111C1/ r r ci ,
Zwo lft e A r b e ilstag un g cl1·r AT~ I . SLutt garL. J!l78 .
:1:1. Morn P., l\'Iorn l., rl P h il li ppot I'. , I .a (.'onsc r na l ion des l ' cin l urcs 1\/ u-
r a l es, Bo lo gnc, l 077 .
34. Ncc dhnm .J ., C l erks Clfl{/ l { raf'l smc11 in <:i1i111t anrf l ir e \\ 'est , Ca 1111ll'Îcl gl',
1070.
http://patrimoniu.gov.ro
:~ ;„ Os iccz kow s k a C. , Ru:a11 ti o11 I Y , J , 2U l - 208 , l!J :J·I
:1fi. P liniu s, Na !ura/i s llisl oria.
:17. R ipnn R. ş i Cett·an u .I. , (.'Jr im ia 1'/('fa/clor, vo i. I I, E . D.P „ B u c ur c.~Li , .
1 !JG!J.
38 . van Sc h c n clc l A.Jo'„ S ln di r s i11 Co11scrvulio11, l i , 70--87 , 1 !J72.
:10. S ikmnn , J. „ Ar ii /m s Asia e, 15, 1:37- l ·l•I, .l!J52.
10 . Sm illt J„ '!'h e A ri of" Pai11 ti11 r1 in Oul, 170 1.
11·1. S lillm a n J. M„ '/'h e S f or u of' 1\ /r/1e111!J Clll(/ 1,·ar1u C:hcmis lr !f, N.Y„
1 !J60.
42. S un g Y in g-TTs in g, T ' ien - l( un g l('a i-u\\'11: C h incse T cchnolof!!J in lile·
Seuc11 l ce11 lh C enlur u. l. onclo 11 , l !JG(i.
13. Şe rb ă n esc u !·'., „Rl'\iis l a M11 zcl' lor ş i l\lo11un1 e ntc lu1· ls l ori ce - i\ lo- ·
11um e 11 te Is tori ce ş i ele i\rW, 2 , 78- 8·1 , l!J78.
<l·I. T nll ey 1<. M. jr. nncl G roen K„ S tu di es in (,'onsernalio11 , :!O , 2, 'l·l- 108 ,
1 !)75.
45. Tlt cop hilu s, 011 Di1Jers J\r! s, U 11i vcrs ily or Clti cago P r css , Chi ca•ro, .
l!!G:'l .
40 . T h ornp D. V. jr „ T ec /mi ca/ S ludi es in !he J:ie/d of' / he Fin e Ari s, 2,
G2- 7 1, l!l3:3.
·l7. T h ompso n I„ T h e 11/ a t eria/s of' J\J ediaeoal Pain!ing , l!J5G .
118. Tuck e r t I ., A nn a/es d e C himie I V, 25- :IO, 1790.
4!). \ ' itruviu s, '/'h e T en Books on !\rcflil ec lure, Can11Jr iclgt'. i\ l a ss, U .S.i\. „
l02G (i':cl: Mo r ga n M. J I.).
50. v\/a icy A . , JJull el i n o/' ! he Se huo/ o/' Or i en t al S !udi cs , I .0 11cl o 11 Li n iv cr-
sity , G, 1- 2'1, 1932.
51. Wo ll' M„ DiclionClr!J of' Painling, l. 011cl o11 , 1058 .
52 . Y n nrnsa k i t<. ::i nel Y 11.i i S., Proc ecdi1111s of' lil e .7C1pa11 .\ radr 111u. 2'1,.
11 - 15, 1D48.
5 :3. „C nrl ca n 111 -a a ltt i Dclllncrit" (111a 1111 sc ri s si ri a n ), s1·c . 7- !J.
5·1 . „Ca r tea a V I I l-a a lui D e111ocrit" (111 an u sc ri s s iri a n ), sec. 7- \J .
55 . „U l li ma ca rte a lu i Dc rnuc ri l " (lllallll Sl'r is s iria11 ), sec. 7- \J .
5G. „l ". rlllini a picl u ri i IJiza n lin e" (cl u pă ve rsiu n ea lui D ioni sie clin i: ur-
nn). Edito r C . Să n cl uk sc u -Vc rn n , Timi şoa ra , Hl7 9 .
57. „Jco n ogra l'i n, Hrl a d e a z n g ră v i bi ser ic i ş i icoane b i scr i cc•şli " . B u-
c ur cş li , l!JO tl (m a nu sc ri sul G lw11arl it· a l R~\111nicul u i Noulu r
Sever in ).
58. „Trn tat el e a lc hi mi c s iri r111 ă'" (i\ lss. i\ 1111 G, 2\l cl in Bib li o l ecn U ni -
vl·rs i ll1 \.ii ci i 11 Ca lll br icl gc).
50 . „Tratat s iri a n 111 an 11 snis el e c it im ie " (sec. G- 8).
GO. Mss. r o111 . 128 3 (B.A.R.S.H .)
Gl. Mss. r om . 1795 (B .i\ .R.S.R.)
G2 . Mss. rom. 1808 (B.i\.R.S.H.)
G:~. Mss. rom. 2151 (13 . A.R .S.R.)
G4. l\ lss. rom. ;3719 (B./\ .H.S .H .)
G5. Mss . rom . 570 0 (B.A. n .s.n.)
GG. i\ lss. rom. 1555 (M it. S L. )

.SESIUNEA ŞTIINŢIFICĂ „CONTINUITATE MULTIMILENARĂ", CLUJ-NAPOCA, 1982
27- 29 mni :1.c., ~ lu zc ulde istori c a l
La Transilvan ic i a or gn n i znL, sub t•g ida Co n-
·siliului Cu lturii şi l ~ du c n\i c i So ·iali sl c şi
·CU sp rijinul Com ilclului ju dc ţ cnn d e c ultură
şi c d11cnţi c socin l i stă, Scs i11n cn ş tiin\ iri c:I
. a nn nlă, pril ejuind pnrti c ip:1n\ilor - :wh col og i
ş i ist oric i, mu zeog rafi, a rl1 itccţi ş i istori c i de
arl:'i, din intrcngn \ :t r il - un r ea l d ialo g p cn trtt
· c un on ş l c r c n, 'i nclenpronp e, n palrimoninlui
noslrn istor ic ş i nrli sli c, nd11 c i11d cu fi !'cnrc
,1n o conLrilJ11\ ic imp orlnnt:'i la in treg ircn im a-
ginilor c h ·ili za \i c i româneşt i .
Î 11 cad rttl ş• d in\. c i pl enar e s-a u snbli11ial
prcot: up:1r il c ş i r czttllat el c St·mn ifica li vc ob\ i -
nule in n1u plul proces n i va lorifi că rii superioare
a noil or inform a\. ii ş i dal e, r e i cş il r în 11rma t:c r -
t:clă ril o r d i n anul Lr cc ut , ce rce t ăr i ca r t: au
·Cuprin s o div c rs iricală nri t· t c 111ali că. Pr esli -
_g i oşi oa m eni el e ş liin\ il ş i rn ll uril n11 l" ărnt o
l con n:I de ln fln i şc l (N isl or, zugrnv ul
Fc l cac;, l i72)
frnm onsă şi t:n l clt'i ev oca r e lui Co nsl:rntin
Dai cov it: iu , p c rso n n li lă \i i sa l t· ş liinţil"i cc, pn:-
c u111 ş i pre\ ionsc l or co nlribuţii nd use la va lo -
1·ificn r cn pntri1noniului cultura l na \ion a l pl"Î 11
id eil e sa l e desp r e cn r c se p on t e sp un e că s arl ă
î n p e d t•c lă arm oni c c u ce l e cc se oc up ă az i
nLît ele p ăs trar ea c lt ş i d e crinti nu a i1tt bogă \. ir e
r-1 m oş te nirii tr cc ul1tl11i.
1.u e ră ril e ce l or op l s ~ cţ iuni nu cv icl en\ ial
d ivers e asp ecte nlc ncl i vilă ţilor 11m anc cit· la
î n el e p ă rl a l c l c ori gini nl c co 11111n i l i\ \ il or n l'n l i -
cli cc (sanct uarul v i nc ian d e l n Par \ n) ~ i a l e
lnco- r o111a 11 i l or (Snrmi zcgc tu sa ct1 i nlrea gn
EXPOZIŢIA „TRADIŢII DE CONSTRUCŢIE URBANĂ"
co 11 slrn c \ia oraşe l or s-n ! 11\ el es d e
Pr i11
r eg ul ă lotalila tca op era \ i i l or efec tuale pentru
r cn l iznr a u11 c i l oca l il[t\ i no i sn u cx lin cl ·rea
un l' i l ocal i lă \ i ex i st ente. în ul t ima vr ern c,
i ns[t , t crn1 c11ul linel e să i11 l11 llă ş i ncecp \.i11 11 i
co lal cra l c, î ntre a Ilei e pc ccn pr i v ind pr elu ar ea
ş i gospocliirirl'n r on d ului co nstruit p r cccde nl.
A ceas tă ex t ensiun e n co 11\i1111t11lui, el e n nt ură
CRONICI-RECENZII- INFORMATll
•
w iliî de 111 011u111 l' nlt'. i11 snip\ ii ş i obi l'e le) pi11 ,1
la n c:1 \ i i lc m at•ş lrilor p ic L11r ii rotnftnL· ş li di11
epoca rn oelc rn ă.
O s<·r ic el e co11n111 i e:'î 1· i n11 ndt1 s noi pr eciză ri
cronol og iu .~ i c ull11r:tl c v orbi11<l <it- aş e zăr i ,
de la
l'itt lrii el e 1nor111inl (Sl' L' . :\.V I )
c-ns lrc, cc l:I\ i a11tir t• ca ş i noi :1r gu m e11Lc· :1s11pni
llllOI" prolJl l' lll e ru11 cl a11t elll.:1 l e n it' istori c i , pri1 1-
trc cn r c co 11Li11uil nlcn poporn ltti rn111i\ n i11
aceeaş i va tră ş i uniln l t·n cu ll11r ii sa l l'; l11 p l n po -
porn lui r o111 511 p enlru n fir 111arca t111il :i \ii 11 n-
\ional c ş i cull 11ra lc, p l' ntru ob\i1it•n·n rl e d rep-
tur i ş i l i bc r l<1 \ i cl c111ocrali cc. î n epocn 111 odcr11:1
ş i <·on lcmpora tt :'l ş.n. l\' 111n croasc co rnuni d i ri :111
adus de asemenea o r ea hi t'o ntri bu \i e ln c unoaş te ­
rea rn eloelolo g ie i ct· lr,•i'> t1 it· r o l osilă in , ·a loril"i -
s:"t af ecteze profi l u I prn fcs i u11 i lor imp l icnlc in
„ proclu t:c n·a ş i co 11 s11111ul ele orn~ e", n f ăc ut
r ecenl ob icc l11l un or 1nnnircslt'l ri or ga ni za l e
<I c l nsl i lutul de a r h il ec lură „ Ion i\ Tin c u"
( 1. i\. f.i\I. ) clin D u c 11r eş ti sub Lillt1I : „ TI AD l -
T ll 1)1 ;: CON TR UCTIE UR l::l/\ Ni\.".
· C:onl exl. Î 11 co ndi\.iil c criti ce l n ca r · a ajun s
c i v i l i za\ în t c ltn olog i că, Lrn eli\i a, i n 111 od cu.r cnt
http://patrimoniu.gov.ro
l" :1 n ·a col t't'\ iii nr 1nu zl' a l c, in asig11rnrca co 11 di -
\ i i lor d l' con st• r va r c a ex p onatel or, pr cc un1 ş i
in ap l ic:t r t':l 1111 or so lu\.ii .5 i t ehni c i i n r cs laura-
n ·:t olJ ice l el or arl1 l'o l ogi ce cli n m ·Lal ş i ce rn -
111i c:'i, a u 11or p il'Sc d e mobili er ş i , î n ge nera l ,
t:n nst·n ·:iren lemnului cu exces el e umiclilal >.
Î n n·t•n ce priv ·ş l e co 1111111i că ril c cl c l icntc
111onttnH· 11tl' l or el e n rh itcc l11ră, el e s- au co 11sLi -
l11 i l p 1· i1 1 t·xcc l l' 1t\ :1 in m alcrinl e ele ce r ce tare
şi ri11 111·111Ctrit t•v icl cn\.icr ea va lor ii acestor a
f:k incl s1q.(t•s li ve propun eri p entru păstrar e a,
n •da r r: 1 î n c ircuitul pub li c şi pun er ea l or în
vn l on r r; nu r r lil'fnl val en\ c l c istorice ş i ~1rlis ­
I in· n l c 11n or 111 01111n1 cnlc cl in judeţ e l e Cl uj .
J\rgq, Mara n111n·ş ş-n. Din păc::t lc, nu lip sit
d in Lcnrn l ie::t Sl'si unii 1nal cri a lc l e av incl cn
oli it•r l r es l nuran·:i 1110111 1ntt·11Lel or ş i ansn 111blu -
ri l or isloricc·.
l)L· o np 1·ce icn· ge n era lii s-a u bu curat ce l e
do u ă ex pm.i\ ii or ga niznlc ln Casa Mate i or -
v in : „ 1\ şc~n re a romanei de la l\1ic11.rnsa, J111!cf11l
Si/Ji 11 " ş i l'rn c- 11pr in z i 11d proi cc l c l c el e co11 sc r -
v: 1re-n ·stn 11 rnrt· n tre i n1 onu111 •nlc clin oraşu l
Cl11j -N:1poc:1 (Cnsa l::l elcl y, Bi sc ricn 1: rnn c iscn-
n il or, T11rnul c r o itori l or ).
Î1 1 progrn1nu l Ses i11n ii n r igural, ele nsemen a,
o <' xc ursie doc 11111 l' 11Lară ln valo r oase 111onu -
111c 11te di11 j11 ci<·\11 l Cl uj (Sto ln a. 1 : ini şc l ~ V l nlt n,
i).
1 : 1 o r eş l
E LI SABET .'\ .'\NCU"j'A-HUŞ INAHU --
op u să in ova \ ic i, parc să fi e în curs d e r eco nsi-
der ar e i n clivcr ·c clomen ii a l e ex i s t enţe i ş i
ercn \.ic i um ane, inclu si v in arhitectură ş i urba-
11 ism. Op ti111i s11 1u l, dec lan şat ele cl cscop crir en
1111or no i surs<' ele en er g ic l a începutul secolu-
lui - si ca r e, înlre altel e, s tă l a runcl am entul
nr lti tc~ L11rii inlcrna(iona l c mod ern e - f ace
Lrep l::tl l oc r ea l ismu lui lu c iei. As tf el , trndi\:ia
87

nu mai es t e pu sii 111 k gii lură, ril r i\ 11ua11\.e, c u
faza inc ip ic nti\ n cl czvo llă rii , c11 c u11 oaş l e r l'a
e mpiri cii, c u s tabi li t a t ea r c lro g r aclă. Ce l
puţ in î n ceea cc priv eş t e a rhi lcclura ş i co n-
s lru c ~i a or aşe l or , tracli\i a poale in sc nrn a o m a i
efi c i e ntă adaptare l a co ncli'\ iil c natural e, o
mă s ură potrivită în ocup a rea spn\ iulu i , acce p-
tarea cnrnc l crului ev olu ti v a l a rh itect u ri i, o
l egă tură intimă Intr e m ateri a le ş i t e hni c i d e
co n stru c ţi e, un echi li bru într e cc ri11 \e ş i p os i-
bilităţi, Ull vocab ulru· f orma l înd c li1n g e labo-
r a t, o a numită ca litate a m a n op e r e i ş.a. O
parte di n tre aceste a tribut e el e „a rhiL cclu ră or-
ga nică " ş i „urb a n is m eco log ic", p c n cclr cp l
88
lrecul c c 11 vcderl'a el e :ielcp \. ii s tiililui i11Lc rn a -
\i ou n l, r ev in in atc n\. in eliv c r ş il or pr o f es ioni ş ti
lega \ i i11tr-un f e l sa u a l l ui ele r C'a l iL nLl'n c om -
p le xi'\ n o r aş u lu i. N u1n c ro asc lc m a 11if csli\ ri
1nu zca lc, scs iu11 il c ş Lii11\ ifi cc p c prob le m e ele
pa lrin1011 iu c ultura l , ş i nu in ultimul rinei ne \ i-
u11 ca m e n\ io n ati'\ m a i s us, co ns t ilu ic ·111 at:cs l
se n s o co n e lu cl c nlă clovnclii .
l\ c lllalilal:c. P un Hcn in d isc u\ ic a THi\IJl -
T I I LOH DE CONS T RUCŢ I E U 11Bi\Ni\. cs l c
as lăz i mai mu!L el cc ît oporLunii , es l c ob li ga -
Lor ic . Î n co n diţi il e r eg le m e ntat e el e J. cgca s is -
L e ma L i ză rii (pc rim e lrarca ornş c l o r ş i r ci nn o i-
r ca lor el e la ce ntru spre mar g in e) , proi c cln n\ ii
http://patrimoniu.gov.ro
'I
~i e o11 s lru c l orii s -a u Lr e~. il inLr -o s ilu a \.ie n caş­
Lt'plnlii : iuL!' r vc n\i a p c Lc r c nuri con s trui te.
Po ncl c rl':l. (el e cl isc 11 ta L) dintr e in vcs tip c ş i
intre \ in c r e a cl c l e rm inal r c zo l vn r ca c ri ze i ele
::11npl asn111c nle p c semn a zo n e lo r ec ntra lc ori
sc mi ce nlra lc , clcpoz ilarc a num e r oase valor i el e
pa trim oni u c l ăd it. P c p la n Lcor c Li c, ca urm are
a pi c r clc ril or î n rc cr is lralc ciup ii c u trc mmu l clin
l!J77 , a u fost in c lu se î n p a trim on iu , ln a fara
mo n11111 c 11Lclor el e mult r cc un osculc, ş i a llc
c l ă ci iri , mai rcccn l c sau c u fun c pu u i a p a r t e,
n cg l ijalc pin ă el e curinel. Totod a tă s-a l ă r g i t
ap rec ie rea el e va loru·c el e la obi ec t e l a zone o ră­
şc n c~ Li . in t e resa nte nu a tit pr i n un icat e , cit
 „: ...,..„ . (p ! an~c St1 Sp c ntl a lc) C:l rl', al illur::tlc unor lll Or -

.r
· t11,
..... ·'
'
..
fc mc ci· c li'tcl iri (porlal , fronL o n , pasa j , co n so l ă .
ob c l isc), d cscop enl. prin gram:i li ca xp us:1 .
e le m e nte de pc rspcc li vi\ ps ilto log iCit ( l' rancas-
Lc l). rcflcc\ ic şi multipli c italc n a nsa mb lu rilor
urballl' ca re au suprn v ie \uiL.
·I Ax e le pc rp e 11clicular c (n fec lalc cl c me rsuril or
o perapona lc cl es ri\ ş ur::it e î n ca drul in slilulclor
in v ilaL1:), orc:lon a lc in s p::tţ. ii strada le, leg?1turi
în lr e n od uri , in ccarc:1 s:1 r cd ca inlr-o r c prczcn -
Larc s impliJi cn L:'î co nl'li c lul dinlrc vec hi ş i n ou
cn c lc 111 t: nt dramalic î n ecl ifi ca rc:i orasc lor. Ex-
pun e rea 1i'nor pi ese inlroclu cc n 1wl og i ~ clifc rilc
ca rn c t c ri ză ri a il' s ulrnn sa 111bluril or urb a ne pn·-
cun 1 s il11 c la ac uzi ntl de reg ul:'l c lcro gc nilntc ,
r.icl ul milolo g ic c u olJ icclc lc ti c ini\.icr c risipiLL'
i11Lr-o pauză n lu cri't l'ilor , sa u c urlca, p un cL
fin n l Locniai prin se nsul să u cx istc n\ ia !, n ic i,
loc el e co 11 Lc111plarc ş i :igo r ă, pro iee( ic mc n lal:'\
a unui proces civ ili za l or .
Oc ns iln lca 111 n lc ri a l11lu i ex pu s, re r! cc \.ic a
inL er- L cxL u a l i lă \. ii , a ju sliri ca l constituirea în
p lan s imboli c f orm a l a un e i hi lll iolcc i und i:
s implu l gcs l el e :i a lege o c:i rlc pr es upun e că u ­
La rca, czi la re:i, suspc 11 clar ca. Ci't r\ il c, el e rapl
p iese le exp u se. 1111 se a ri:! 'in s::\ c umi11Lc in ş irui h'
in ra flur i' c i iş i găsesc r ieca rc, l11 rap ort ele
su bsLnn\n ş i i11( c lcsu ril e p r op rii , un Joc şi o
poz i\i c anume. Susp c ncl nrea l:i n ivel uri n eaş -

prin ca lil ă \. il c ele a n samb ln . l.a accasli\ cxlc 11 -

siu n e a ori zo nlnltti axio log ic a co11Lribuil ră rii
î ndoial ă ş i cl esccnlra li znr ca ::icliv ilăţ ii ele cvi-
dc n \i\, p i\s l ra rc ş i utilizar e a p a lrirnoniului
arh i tcclurn l s i urba ni slic, clcsce nlrnliwre in -
f ă pluilă prin, pre lu area sarc inilor , ob li gu \.ii lor
d e că lr c of ic iil e j11clc \.c11 c a le patr imo niul uj
·ulturn l na \ ionnl. Aceas li\ op li că n ouil, co n-
tura lă in prncl icii ma i mu ll x::iu 1n ni pu\i11 coe -
rent, se ecr e nc 11111 spr ij i11 i l ă ş i la n i vcl Lco rclic .
Ct1pl'i11 s . În acest co ntcx l , cxpoz i\..ia „THl\ -
!)]T !l OE CONSTHUCT IE UHBANi\ " ::t
înc~ rca l să cv iclcn \.iez " '1a p l'i111a sa ed iţi e ,
tlnci't n u Loa le, măcar cca m:i i 111 :irc pn rlc din
sil u aţ ii l c î n care ed il ii . proiccla n\. ii , nrtiş lii
plaslici, co nstr uclo rii , be nc fi.cia:rii direcţi şi
.i nclircc\.i se co nfrunlă cu vn l oril c tracl i\i ona le
n lc cacl rnlui co nstruit . A J ost Lrcculă in r ev i stă
o ga mă l argă d' l ucrăr i l ega le ele c unoa şte r ea ,
eva lu a r ea ş i utiliza rea palr i111oniiilui c l ăcl il ,
lucrări reali za t e fi e î n cadr ul in s lilu t ului
gaz elă , fi e puse 'la clispozi\.ic cu amab ilil nl c el e
in stitute le in vilatc î ntre care s- nu nu111 i:'1rat
J. S.L.C'r.C. , „Pro i cct-B 11 c ur eş li ", D.G.D.i\.I..
sa u „ Carpaţi " ş.:i. Expo n ate le, refl cc tîncl spc-
ci f icu l pos i b ililă \ilor ş i prcocupiir il or fi ecărui
partic ipant , ilu slr cazi't faze le in ca re p ror c-
s ion i ş tii sau IJ c n cJi c ia rii v in 111 co ntacl cn v:i-
luril e palrimonial e.
O primii r ază co n s lă ln tl cp ista rea ş i in rcg is-
Lrarca obiect el or ş i zo nelor , ca rlate ş i in vc n- t cn ile ln raporl c u s islc mc axiolo giec r eg ion ale Lcp lnl c, p lnsa rea i11 p::tra lc li p ip ecl1! nrl nlc î 11
t :ir iatc apo i p c bnza r i şc l or t c hn icc ş i a re levce - sa u co nlin cntalc, in cluel crca lor in c irc u ilul rcpn us din am ic, i11gr opm· ca p e jum ă l alc in pat
lor. Es t e ca zul st udiului pri v ind delimitarea c ullurn l eo nlc mpornn . Mc rilă c iln lc un c ie ce r- el e ni s ip sau cx pun c ren in c u b uri Lrnn sparc ntc
ec ntrului istori c al Cap ilal e i ( l. J\.l.M.) pre- cc lări sl ucl c n\. cş ti (Evo lu\.ia o r aşe l o r in Ro m ti- el e s li c l ă SU"t: renz:l ci nci n c lin islea , c'l ncl n co-
c um ş i a l a n ali zelor plurival e nte el e s il ef ec - nia, Co n1p oz i(.ia arha i că) , proi cc Lu l p e ntru un cli lrn a s::t u Lc lur ic ul , cinci pr e \ i'oz iL::t lea. Cul o-
tuat e el e st ucl cn\.ii a nului 6, el e fi şe l e tuhni cP co nc urs inlc rn a \ ion a'I (Cas{t î ntre trecut ş i ril e prccl omin a nle (a l bn l -roş11 l - 11 cgrul ) j oacă la
}JC lltl'll c lădiri (Pia\.a L ibcrli\ \.ii, Sa tu Marc) v iitor) cla r ma i a les un el e studii in ed ite or i pu - rlnclu I lor un ro l aparte î1 1 cv id e n\.ie rc:i fr1111111 -
sa u suban sa mbluri el e co n s tru c ţii. l. A. l .~ I. ş i bli cate in „ R cv is la mu zee lor ş i mon11rn c n tclor ", se \:ii ~s:i u 1m•sttjt' lor , Lcza uri zntc de piese le ex -
D.G.D.A . I„ a u p r czc nlat r elevee el e obi ecte î11 „ rla", „Ar ltilcctura " sau pr ezc nlnll' la ses i- pu se.
şi a nsa mbluri , co ns icl er a l e planint c lri c ori uni şti i11~ifi ce p luricliscip lin a r c. Co mp ara ti v A diarc n!t'. Î n ali n gc rea sco puril or 111 ::t11ifcs-
p:iric lal (C'iln ic, cl c sfăşurilr i sl racl a lc ln zo n:i in să c u co ns islcn\ a faz e i sccunclar c, el e r cp ro- Lă rii , or ga niza lorii a u r ec urs nu num a i la for-
ra nu s), ajun gînd p înă la cl ela lii (p iese clin iec l nre şi r cac lual iz.ar c, nlîl prima c it ş i u llim a 111ul c deose bi l e el e ex pun e r e spaţia l ă; a u însa-
p se udo - lapidariu mi'i surnl c el e st11clc 11\.ii a 11u - ra ză privind inr<' gis lrarc:i ş i cvalu a rcn gl oba lii \ il cx p oz i\i a c u două m ese rolund c ş i o sca ră d l'
lu i I). a palr im oniului c l ă dit se ce r comp lctalc ş i filme ş i cliapozilivc pri v ind TRAD lŢllL E DI O:
E tapa 11rm ă loar c pri vcş l c pre lu area ş i Lra ns- cl ivcr s ifi eal c î n se nsuril e ş i s ub s lanţ a lor . CON TI1UCTIE URl3ANA . Prima m asă ro -
lar ca î n vi ilor a patrim oniului prin ame najare Ex 111mern . D ifi c ullatca de m ersului nx iol o- Luncl ă a fo st cl t: clicată „Situa/iei act ual e fn
ambi e ntal ă (Centrul T g . .Jiu), r es taurarea cl i'i- g ic î n raport cu strn tifi că ril c u rb:inc, ca ş i uzun- c11noa.5 /erea, recuperarea, păs lrarea ş i utilizarea
<lirilor (compl exul Bărăţia , holclul „Bul evard ", la consiclcrnre a d ive rse lor 111 oclc le o răşe n eş ti, palrimoniului cons lruil " num ă rîncl prinlre parti -
clubu l muncitoresc „Aida" ş. a. r eali zate in influ c nlc sau dcfinilc, a impu s r c-prczc nlarca c ipan\.i pc prof. ci oc. arlt . Gr igor e Ionescu, dr .
l.A.J.M „ J.P. B„ D.G.D .A. L.). r enovarea a n- pro gram:ilică a cara ct erult1 i e lallorator , o ri e n- nrh. E u ge nia Grccca nu , conf. cir. Răz va n Th co-
sa mb lu rilor (Cc nlrul B is triţa - Năsăud, proiectat tat cx pcrim cnlal a l pnrcursulu i expoziţional. clorcscu , ar h. N ico lae P run c u . A u fost puse în
ti c I.S.J..G.C.) sau r econstituirea ve r os imil ă Conri gura \.i a spa \ ia l:l ex i stc nlă in ori ce l oc:i l i- cviclc n\ ă prob le m e privind ev id e nţa p atrim o-
a unor zone fie prin p e rmută ri ele c l ădiri cores- tatc urbană a fo st as imil ::t lii co nota liv un e i scc- niului , fin a nţar ea ş i Jcgisl a\[a pecifică, p rac-
punzăto a r e, fie prin in se rţii noi adecvate (d i- ţi un i clin planim etria v ilru v i an ă ::t unui oraş tica ele r eproi ec ta re şi r cstam a r e a obiectelor şi
plomel e s tu de n ţeş ti el e la S ibiu ş i Timişoara) . idea l re nascenti st, r csp cc liva sec ţiun e frontali - zon elor , re inlcg rarca aces tora în c ircuitul cul -
Aceas tă f a ză, onsllncl din reproieclarca ş i z inel p cnlimcnto-ul străzi l or Lracliţional e b ucu- tu ra l ş i economi c ac tu a l.
r cac tual izarca obiectelor ş i ansa mblurilor r e- r eş ten e dintr- un mom ent istori c 'in ca re tipol o- Cca el e-a doua masţt r ot undă, care a ben e fi -
c unoscute, este poate cel m a i c onvingător re - g ia r cz i cl c nţial i'I m:irchează. în cu rsul Jclmite - c iat el e p arti c iparea prof. dr . arh . Gh eor gh e
prezentată in x p oz ip c, expres ie a pr eocupării lor influ e nţ e, o spiritu alitate propri e. Cu rin sehi , prof. dr. Dinu Gi m cscu , dr. Panail
edililor p entru o parte (clin păc a l c ', mi că) a Partea ce nt r a lii a cxpoz i ţi c i, el cel i ·a tă î n vr1- I. Panait ş i conf. dr. A urelia n Trişcu, a avu t
patrimon iul ui a rhitectur a l ş i urbani stic. ţ.ă 111întull1 i c u imp l i ca ţiil c m e todol og ice ş i el e drep t temă „Formarea şi rec icla rea profesioniş­
Ultima e tapă, ca ş i prim a, oarecum desconsi- cunoa ştere specif ice, corespund e inter. ccţ.i c i el e tilor specializafi fn probl em ele patrimoniului
de r ată, vizează ce rce tar ea va lorilor trudi\ io - st răz i , nodu lui urb a n, pi e ţ e i . Încă r cătura s im - arhil ec lural şi urbanistic" . în paralel î n să au
n al e , clasarea obi ec tel or ş i ansa mbluril or moş- bol ic{1 Lran s r i g urlă el e prr ze nţ a un or drap el e rost dezbăt ut e asp ecte 1 gate ele sen sib ilizarea

89

http://patrimoniu.gov.ro
publi cului, l ă r g irea orizontu lui de int e r e se a le
proi ecta np! or ş i e dililor , contribu\ia patrimo-
niului cultural la c uno aş t erea, ln\ c lcgc rca ş i
apr ec ier ea istoriei proprii, abordarea pluridis-
c ipl i n ară.
Înch e ierea 111:111ir csl:lr ilur a ros t mnr ca lă de
v izionarea unor [ilm e şi sc rii cil· diapozitive
GRIGORE IONESCU
„ARHITECTURA PE TERITORIUL ROMÂNIEI DE·A LUNGUL VEACURILOR"
şi
Sludil uraen•alc ln \ cle"e rea cre a \i c i ar ll ilec-
lradi\ional c , a ace lui m e diu C'On-
slrni t care n e î n co njură ln ornş e l e ln care n e
d c sfi'tşurăm ex istc n \.a, care a ! că tu ie ş l e st ruc-
turn sate lor sau care capătă amp loar e l11 mari-
le ct itori i a le domnitori lor rnmâni, lns ca mn ii
a c unoa ş t e m a i profund is toria ln form e i!· c i
c oncr e te el e ma 11 if es t a r c.
/\ ces tui scop i se subordonează r ecenLul vo-
lum a l prof esoru lui Gr igor e Ion escu , Arhitec-
tura p e leriloriu/ fiomrini ci de-a /11n g11 l veacu -
ri/or, apărut ln Editura Acade mi c i , evl•11im c nl
e ditorial de remarcab il ă semnif ica \ ic. Amp lul
st udiu p c c are profesorn l Grigor e Ion escu i i
o f e ră atl l spec ialiştilor , cit ş i ace lui publi c
inter esat ş i se n s ibil inlr e c unoaşter e a şi lnţc­
lcgcrea va lori lor arh itectural e cr eate el e po -
poru l ron1ân, c on stilu ic un act de c ui tun'\ 11 ece-
sar civ iliz a ţi e i n oa stre coulc mpora n l', d csc hi -
ziHor d c ori 1.on tu ri as u pra unui a rlinlr c aspl'C-
lclc ce le mai p lin e de se n s uri a le isto ri ci româ-
ni lor. Ch·iliza\in um a n ă creatoa r e rll· isto ri e
şi-n n1alc rializat conccp\. iil c, op\ iun ilc ~ i irkn-
luril c eslclicc l11 morlalilăţ i d ive rse. Dinl r c
acestea ar h ilc rlurn, d e la ce le mai mod este Io-
cu in\ c pină la maril e ansamb luri monum c n-
l a lt• - s i11Ll'lizi n d c uno ş li11\ e l c tehni c e cu cc -
rin\.el c unui anu 1n il moci ril' , ·i:1\:i şi d e as e111 c-
n cn o an u m e in\c lege r c , difl'r it:'\ ele la o epocii
la n it a. ele la un spa\.iu geogra fi c la a ll ul. a
ex pr esiv i!:'\ \ ii plaslk e - arc capac ilalca de a
Lransmile , poat e în 111orlul u l mai di r ec t ,
nwsaj ul c rcalorilor.
Profesoru l Gr igo r e Ionesc u inlitul ca z:I cu
modl'Sl Îl' ca rtea su rlr e pl o „r cstr u c t urnrl' cu
adi\ ugiril c n ccesarl'" a vo lum e lor pl tb li catc
nnl c rior. Arhit ec lu ra pe lcriloriul llom ri niei
de-a / 1111g11 I 1Jeac 11rilor rep r e zi nl.:'i. i nc on tl' s ta -
hi I, 111 ni mult d cc ît allt. Noul vo lu m e ste de
fnpl o esc n\j a lizar c ş i, ln ac e l aşi tirnp , o ad u-
<.:crc la zi l' a \ă ele cl' n: cl.ări ş i d escop e r ir i r e-
t•e nl c, a prl'OCUp:1rilor de o via\ă al e a 11t.ornlui
ast re i lncil ori ce refer ire la r ece nta apar i\i c
în sea nrnii o r c fc rirl' ln nns:rn1bl11 I c r ea \ ic i ş t iin-
\ il'i cc a prof eso rului Grigorl' Ionescu .
Gra l ic ind c l1111 gnl c i nc th·iL:'\ \i cl idac lic e p c
c ar e a dcsfii ş urnt- o, gc rll'r aţ ii d e ar hi l cc \i clato -
.reazli prnf csorulu i Gri gore Ion e sc u c 11noa şte r c:1
şlii n \. ifi că ş i ln\.c le gc r ea a fccli\':I a ar hi ll'cl11ri i
rom !\ n eşt. i .
D upi\ studii le ana liti cl' al e lui G h . Balş ş i
N. G hik a-Buclcşti, istoria arhit ec turii ii dato -
r e ază prima s in l e ză d e ri g 11rnasă \inutil şt iin ţi­
fi ci\, prin volu11111I ap:'irul in 19:!7 ş i p rc fa\.al
d e N icola e Ior ga , l sloria arlii ll'C lllrii rom rin eş t i
d in ce le mai vech i /impuri pinii /a 11100. P c o
tr e aptă s up e r i oa ră cn informaţi e ş i aborda r e
s-a s ilunt tratnl11 I Istoria arhit ecturii î11 llomtl-
nia , co mp lc l nt c u A rhil ec lura în l?omrinia -
perioada anilor 194 4- 1909 , a păr ut î n Ed itura
Acad e miei in lr c a n ii 19G3 ~i 1970, li:alat c ar e
r cpr c 1. intă llllll dintr e e t a p e le m a jore a le cvo-
lu\,i ei dom e niului i stor ic i arhile c lurii.
Strn c tura ge n e rală a lu c rări i cc o r ccc nzrtm
urm ă r eşte pr incipalPll· elap1• a lt· is tori c i pn -
pon11l 1i r om :î n , i11tr-o p e riodiza m nu an \ a lă,
r ezu llal<''t d in leg ilii \.il c spec il'i cc clom c 11iul11i
arh itecturii.
Con cep\ ic i clia c ro11 icc d e a nsamb lu i se supra-
p u n e o trata re s in c r oni cii, in ca dru l l'i ccă rni
cap ito l, m e nită sii cv ide n\.ie zc r c ln\.iil c con s tan-
te d e intc rc ondi\.ionar c stabilite 'i ntr e creaţ ia
arh i t ec tura l ă din Tara Ho111 f1n casci\ , Moldova
ş i Transil vania , s111·s:'\ a unită\ i i în clivc r sit.atc
cc caracteriz ează a rhi t ec tura rom ânească.
Vo lu m11! cl c lrnleazii c u 11n capito l d eosebit de
îns emn a t d e di cat „vrcmllrilor vec hi" (din n eo-
i ili c pînă în veac ul a l VlII-l ca c.n .) ln care
90
î nfl'\ \ i şlnd vech i cartiere b u c u reştene, con rti c-
lu l vcch i-u ou îu co nstru c \.ia orăşe n ească, arh i-
l cc lura urbană 111cşt cş u gă rc ască şi trad i ţia
urbană ln arte le plastice. F ă ră a a fecta sensibi l
r e \ in cr ca edi lil or ş i a fa c torilor de decizie şi
sus \.inule c u Umiditate d e pre sa co tidiană şi
racl inle lcviziunc, cx pozj\.ia şi m ese l e rutund c
si n l prcze n lale vcslig i i Ic arh i l cclura l e produ se
d e ace le civi li za \ ii ca r e s-an co n s tiluitca surse
in procesul el e ge n e ză a popornlu i rnmi\ n, atc n -
1ia a u tor ul ui co n ce ntrln du-s e asupra a r h il cc -
lurii s lal11l11i da c şi a Dacici romane.
Partl'a a do u a este cl c clicală arhi t ecturii
popular e c o n s irl cra lă , aşa cu 111 r e iese di n po -
ziţ. i a capilol11 l11 i în structura vu l11m11lu i prec um
ş i d in su btitlu l dat de a ulor. ca s itual:'i ln
originil e c r ea ţi e i arh ite c t u ra l<' ş i , in acelaşi
limp, ca r ep er conslnnl a l conli11 11il ă/ii form e-
lor. Î nlr -o s tructură n n a li tic:1 , a rhit ec Lura popu-
l a ră este privită d in puncte d e ve d ere distinclc:
ce l al mate rial e lor şi t eh nic il or d e constr u c ţi e ,
nuan\ ntc r eg iona l. a l fe lur ite lor pro g rame (de
la loc uin\.ii şi gospodă ri e l a co n strucţii rl e folo-
sinţă c o l ec tivă) , al procedee lor d e obţi n e r e a
ex presivită ţ. ii. Tra n spare pun c tul de vede r e al
autorului cu privire ln per e nita t ea arhit ectu-
rii popu lare a l că r e i rilm d e in n oirc es t e le nt ,
r c luin d conti nuu proced ee ş i form e lrndi\.io-
n a le , într -un apar ent co n servatorism , pr ecum
şi unitatea crca \i e i co n structori lor p c î ntre gul
ter itoriu a l \ăr i i, unilutc refl ec tat:'\ alll la n i-
v e lu l form e lor , c il şi la ce l csc n\ial. a l op\i-
11nii co mun e pt•ntru u11 anumit mori rll' locu ir('.
p e ntru anumite sl rn c turi spa\ ial c.
D e un d eosebit inter es a par e subcnp it olul
re ferit or la es t etica ar hil ccl urii popul a r e l n
car e autorul , cc rce tlncl modal ilii\ il c Cl' gen c-
n·nză c xp r cs ivitntca un or c onslr 11 c \ ii . co nslalil
incadrnrca acestor a (cvidcnl în mori sponta n .
i ntuitiv) ln s ist e m e le d e r apoa rte ş i proporţii
co nsid e rntc, ln ce pind din epoca Rcnaşlc rii , c:i
re g ui i p c nlru ob\· in c rea .,f'r11111os11/11i a rhil cc -
/11ra/ ".
Pa r t ea a l r c ia, ce a d cs tin aU'l nrh il e c t1 1rii
l'poc ii ml'di l'val c, l'S l c pr ccedati1 de o all' n t:'1
analiz:l a materia ll' lor şi t ehni c ilor rl c rnnsl rn c-
\ ic folosi l e de 111eşl c r ii clin \ăril c r o111:1n e : mo-
dul d e pun e r e ln operă , tipuri le de pa r anw nl. e,
punctel e d e s prijin, sist c ml'lc ele bo ltir e carac -
l cristicl'. E ste o aborda re care ilu strea z ă pozi-
\ ia a u to rului f a \ ă d e clo rn c niul atlt el e pu\in
sl u cl ial a l te hni c ilor rl c exec uţi e, dome ni u cu
impli ca\ ii m a jore as up ra r e zolvări l o r spa\.in!P
ş i plastice. Gru pate în ca pito lul i n troclueth·
a l sccţ i un ii cc se rd e ră la 1'11Lrcaga l'pocă m e-
d ieva lii , probl e m e le t e hni ce sl nt privite ntlt
d i n pun c tu l ele vedere a l p ere ni tă\ ii lor el e pr in -
cip iu , c it ş i din ce l a l cv o lu \.i<'i nuan\.atc in
Li111p, fa c ilitînd aslf c l ·11q.c lcge r ca c l a p e lor de
dez v oltar e a ar hi t ec turii.
/\ccslc c lap e si n t c uprin se el e a utor î n di a-
le c t ic a clezvo llii rii istor ice, asa c um si n t e ti -
z ea ză, d ealtf e l, ş i subti tl11ril e „ Fazn inccp11-
0
:
l11 r i lor ", „C ri sta l izarea " , „ Înflorirea ", „ Ş c o lil e
loca le", „Tracl iţi cş i inov aţie", „Bnroe11I ş i uni -
fi ca rea form e lor păminl c n c". Slnt c vicle nţial c
proces u l el e ge n eză a l ar hitect urii nH·clieval c,
as imil a r ea e xperienţe l or d i11 zone c 11l tnrak
'i nv cc in at c , s inteza acestora în s lrn ctnri st ili s-
Li cc spec ifi ce, p a rticu lariza rea c r ca ţ i l' i nrhi t cc -
lurn lc ln cck t r e i pro v in c ii istorice şi raportu -
r il e d e intc r concli\· ion::tr c ca r e a u stat la bn zn
tp nstil11irii un e i a rh itecturi unitare.
E poc i i modern e li este r e z c r vntă pa r t ea a
patra ci i n lu c ra r e . A u toru I s urpr inel e d es l' ă,)11-
rar ca procesului ele „r upturii c 11 tradiţia ",
s urv e ni t trepta t, prin asimilarea , lntr-o p ri mă
faz:1, a sti luri lor e urop e n e , c las ic ism ul ş i ro-
111anti s m11! 'ln var ianta n eogotică, act ive ini -
\.in l la nive lul form e lor apoi ş i la ce l a l str u c-
turilor ş i a l co mpozi ·ţ. iilor sp aţ ial e. Extind e r ea
c c lcct ism u!ui c urop ea n a l sfi rş i tu lui d e seco l în
arhitectu r a co n struc~iilor monumenta le soli-
citate este aprcc iat:'l ca un fe nom e n ge n e rat el e
c omanda so c iaHi a Român ie i rnud c rn c, indep c n -
http://patrimoniu.gov.ro
or gani zate ca o CÎNTARE I\ ORAŞELOR RO-
MAN IE L s-au bucurat d e un rea l s u cces în rin-
dul prof es i onişti l or impli ca ţi , a studcn\ ilur şi a
pub l ic ului avizat.
P E TE!'\ DEREH
!'v!A RIUS GALI NESC U
d c nt c . ln opoz i ţi e c u aceas tă t e ndinţă o fi cia l ă,
a ulornl p r ez int:'\ r ea cţ i a stilului naţional ro-
mânesc, a l CT'l. r c i promotor a fo st Ion M in cu.
Ana li za cr eaţ i e i lui Ion M in c u şi a e lev ilor
să i este intr eprinsă în spi ri t criti c, autorn l
s u b liniin d atlt in contestabila inscmnălat e n
noii or i e nl ă ri în dcsehirlcrca căl r e că utar e a
iclc ntit:'\ \ii ln ar hitec tură c lt şi limite l e in e-
r e nte a le c ure ntului.
E poca eonlc mporan:'\ cs l c divi1.ală în două
sec\ iun i. Pr im n , care se r e f e ră la per ioada
1918- 19 114, urmăr eş t e ielc· cn ex is t e nţ e i a donă
ori e ntă ri în a r h ilcc tura rum:'tn cască: cca a că u­
tăr ilor pe linia d e f in irii sp ec ifi c ului n a \ iona l
ş i cca a expe rim e nte lor modern e. A clona sec -
\ inn c , cu subli llul „Soc ia l ism: ulii ila l c, cn n-
lilatc, calitate (1945- 1980)". inl cg rea z:'l c r ea-
\ ia ultim e lor d ece nii î n e voluţia gc n c r ahi a
arh itcetnrii rom â n eş ti ca o fir e as că conli nunr c
a Lradipi lor î n c onll'xtu l un e i noi com enzi
socia le . Si nt integ rnte !11 acest capitol r ea li -
ză ril e ul t imil or a ni , supuse unui proces sclcc-
Liv a l va lur il or , imp l in ind imagin ea a rh it ec-
turii rom â n eş ti c 11 ce le mni r ccC' n t c crea\ ii.
*
* *
Ceea cc def in eşte r ecc11l11I vo lum publi cat
ele prof csoru I Gr igorc Jon ese u ( tră săt ur ă , clc-
a ltf e l, pr c ze nUi şi ln ee le a n ll'r ioare ) c sl c fa ptul
că n e a fl ăm î n fa \.a un e i islorii a a rhitec turii
e laborat:! el e un ar hi te c t ca r e a co n str11 it mult
s i nu a co nstrnit într- un sli l isto r ic r evo lu t ,
c i s-a in scris ln t c ndin\.C' lc avansate a le e po c ii
r e sp ectiv e. Es l c fir esc, ln co ns ec inţă , c a în
abordarea istori c i ar hi tcl'luri i să fi e pr eze ntă
permanent v iz iun ea arhil c•ctului constrn c to r ,
c unosc:Hor al m eş teşugu lui , capab il ele a l n ţ. c­
lc gc sl ru c tura in tim:'\ a m onume nt e lor . Este
vădiU1 a ceas tă poziţ i e în atcn \i a acordată ma-
t e ria le lor ş i te hni c ilor ci(: c onstru c ţi e, a s iste-
m e lor ele acop e rire a spa\ ii lor, a ev o l uţiei aces-
tor sistcml' ln timp . l„:1 ril a r e du ce c r ea \ ia a rhi-
lect urnl ă la aspect ul t e hni c. a nlornl s csiz caz:1
rolul d e t e rminant pc l'H r e li d e ţin proc ed ee le
de c onsl ru c \ ic la co nfi g urarea spa\ ii lor ca o
rc l'l ccLur e n ni ve lului t e hn ic a l f i ecă r e i e poc i.
O astre i d e vizi un e p e r m ite ev ita rea e ror ii fr ec-
ve nt e rle a apr ec ia exc lusiv forme le p la nului
nn e i conslr uc!'ii , p la n ca r!' !'Slc numai proi cc \ ia
ge ornetrică a un e i s lru c luri spa \ ia le comp l cxl'.
în\c lcgc r ca aces t e i st ru ctmi s paţia l e slă la
baza tipolo g iilor p c car e autorn l Ic p r op un e
p e ntru a numite cpdc i c ur11 ar fi , p c nlru a cla
num a i un c ie exe mpl e, cca a lui Ştefa n ce l
Marc sau Male i Basa r ab.
în ega lii măsură , unrn'\rinrl obţin e r ea unei
i ma g i 11 i comp le xe , ci ialecticc, a fe nom c nulu i
a rhitcc lu ra l, sl nt abo rdat e ş i celela lte c ompo-
n e nte a l e arhitectu rii : J'un c\.iunil c co n cr etizate
în pro grame, ca refl ec ta r e a uuu i anum it mod
de via \:;\ parti cul a r izaL sau plastica a rhitcc -
lural ii ş i d ec or a t i vă, e xpr es ie a id ea lului est e -
ti c.
Capac itatea d e si nl c zii dub l a tă d e o amp l ă
informar e , rigoa rea ş liinţ. iri că, unita tea d e
concepţ i e şi m e todolo g ic ln abo rd area într eg ii
evo luţii a ar hitecturii , expres iv itatea ş i c la-
ritatea sli lnlui, toate rnc ca noua lu crar e a
pro fes orului Gr igor e Ionesc u sii se si tu eze prin -
t re acel e studii fundam e n ta le din domeniu l
istori c i a rh itec turii , în treg ind istoria c iviliza-
\.ic i rom â neşti c u o im ag in e asupra un cia d i ntre
ce le m a i în semnate dintre m anircstă r ilc sa l e .
Si nteti zînd e xperi e nţa lnd e lun ga tă a autoru-
lui , 'lmbo g ăţ. ită c u noi informaţii ş i puncte
d e v edere , Arllit ec lllra pe leril oriul României
de-a lung11l veacurilor este o lu c ra r • de r cfc-
ri nţ.ă şi cad ru p entrn noi studii ş i s inte ze .
Dr. arh . SANDA VOICULE SCU
 NOU DESPRE VECHI
ca rt e n o u ă* .d in do m eniul is tori c i a rlti -
O t ecturii esk l otd cau11a aş t c pt altt c u viu
in t er es .
în cep e r ea un e i co h·c\ ii , c urajul el e a promite
o scrk . co nstituie o a cl e vă rnt:'\ sărbă t o a r e .
Muz e ul ele ist ori c a l R .S . Ro m â n ia est e ace la
rn rc, c u 111 ijl oa cc le lui m o d est e - r a ţ ă ci (' c e le
al e un e i edituri - , n t• pril e jui eş t e a ceas tă
să rbă t oa r e a c ultur i i , la ns ind c o!P c \ ia „Ansam -
bluri istori c!' a rhitc l"lu rn k " l' U \111 vo lum cl l'S-
p r e Bo t oş an i.
Triplul scop ur mi't ri l p r in acestr publi ca ţii ,
exp l ic it a t. î n p r e f a ţ a se mn a t ă d e d irectorul
muze ul u i, pror. dr . Fl oria n Ccor ge sc u , este ce l
puţin a mbiţi c s , ndi c:I p c m ăs ura unui putc mi c
co lec ti v ~ tiir1\ ifi e. c um t rcb u ic s:1 fi e ce l a l
mu ze ulu i:
„- s<i lnl regeascâ c 111 w ş lin/c l c 1iri oind ri oili -
:a/ia ur ba111i .~ i mr a l ă a /<irii noas tre p rin da l e
con cret e . . .
- să fJ ll fl(i ln eoidcn/â capa c it a t ea a n s<unblu -
ril or resp ec ti1Jc de a ilustra co nd i/ii/ e p olilicc ,
soc ia l e .~ i economice al e un or cpori d is pii ru/ e ...
- sll pu 111i la di spo: i/ ia /'ac tori lor de dcc i:ie
1//1 t a bl ou fle c îl m a i pos ibil com p let a l na l oril or
istorice ş i arl isticr p e c a re Ic s n rpr in dc li/I a n sam -
IJ/ u . „ "
O nsHl•I d e p un erl' a prnbk m c i nrc un carac -
k r d e n out a te in lit l·ra tura noas trrt d e spe c in -
lit nlc , p rin p r im u lui :111 sa rn b lului urb a n (res-
p ect iv rnral ), sp r e d l' OSl' hir c d l' p r acti c il e a nte-
r ioa r e , ca r e pr e ze nt a u sn u a n a li za u c u pr ecă ­
d er e m onum ent e.
Î n săş i tab la d e m at e rii a p rimult1 i vo lum d in
colcc\ ic l H' nr n l:i in sii c:I a c N1sbi c otitură d e
l'oncc p\.ic s-a pulul c fe c: t.u a . Î nlr - a cl c vă r , titlu -
ril e ce lor p al rn ca pito le , d in ca rl' se co mpun e
ltr crnrea , si n t g ri\ i l oar c:
- ist oricul orn ş ulu i rn edi c \' a l ;
- c l a p u lP d e l' VO lu\ ic nll' ce nt rului istori c ;
- a n a li za vn loril or is tor ice . urban is ti cc s i
arhilectu ru k: · la l e: r:"tsp un s ul la el e est e d e d om e niul co mp n-
- an a li za tra nsl' orm:lril or s ur c ri ll• d e a n-
samblu I urb a n.
Î n cad rul un l'i as ll' e l d e slruc lu r:'\ ri n pli ca-
li ve a lu crăr ii . baz n doc um e ntarii es t e d eose b it
EXPOZIŢIA „ARHITECTURA VERNACULARĂ DIN ROMÂNIA„ ZORICH, 1982
"[n cndr ul a c Li\'il ă \ ii Con 1il cl ului int. e rrra\i o-
" n a i pe ntru a rhit l·ct urii ve rri:1 t: 11l a ră ş i a l
sc him b u r il or di nl n• H . S . 11 om Ani a ş i E l-
,· c ţia, c u do i ani in urn 1t1 s-a dl'Sc hi s la B uc u-
r c~ ti şi S ib iu l·:xp ozi \i a cil· a rhite ct ură \'l' l'll a -
rnl arii c l vl· \i a rr ă .
Ca u rmar e a n· la ! ii lor d in tr e t:c ll• două \ ă ri ,
:11wl a ces tu ( irrtr l' 2-1 ru ai - 2G iuni e ) s-n d es-
c hi s i11lr- u11 cad ru l' csli\' , 'la U rri vcr s ila l ca d in
Zliri ch , in im pr,• s iorr anl ul h o l a l a ceste i p rl' st i-
g ioasc ins ti t u i ii de i r 1 văţă m i nt. Exp oz i\.ia ele
n rhi l c c tur ă vc·r rr :i c ul nni di n Româ ni a . I. a r ea li -
zar ea e x p o z iţi e i n u t: or1 lr i l> 11 il cl irr pa r tl'a Hom :\-
ni c i, Corr s il iul Cull11 rii ş i Ed u ca ţi e i Soc ia li ste .
Mu zeu I sal ului ş i d e a rt :I pop u la ră, ia r ci in
pa rtea E lvu\ ic i, Muz l' ul d e :u lii pop ul a rii a l
U ni v c rs i t:'\ ţ"ii d in Zii r ic h , Mrr zc ul m eş t eş u g uri ­
lor d in Basc i, M u ze ul î n a e r l i lJ l' r d in Ba ll c n-
bc r g , se r v ic iul p r n t l'll ex p oz iţii ele a rhi tec t unl.
n i lnstillr lu lui l'o li t e hn ie cl in Zliri c h. I. a rl es-
c hi ckr c a u pa rti e ipal pc rson a litii ! i importante
el e la i ns tit uţ ii le or ga ni zat oar e ş i A m basada
rn rn ână cli n E lvc! i:i , p r o rcsor i, s l 11 cl c n ţi , spl'-
c i n li ş ti , z i a r iş ti ş.n .
Arh i l.l·tl11 rn , ca p a r t(• co111p on e rr tr1 a h nb iln-
l ulu i, clei' i 11 c şl e J' e n om e r1e clcosc b il de impo r-
tan te , a p n rţin i n d m c cl i11l11i cons tru it. ln t cg ra t:I
ar m oni os in a111bi c n lul n n l11 rn l ş i ce l c on s trni t,
a rhi tectu ra es t e un l' lc m c nt cil' c one xi u n e ser -
v in d t e x tura ş i Sl l'll cl 11ra a ces l11 in ; in tim p c c
sl rn ct11rn este î n ruporl c u cl C' n s it nt en go s p od ă­
r iil or , t e x tu ra se raport ca z:'\ la s is te mul d e or ga -
n izare a s trăz il o r din in te ri orul h nbitat ului.
O arr a liz:1 a l e nt ă a s tr uctu r ii con s tru c ti v e î n
ved c r l' a sla b ilirii un e i scil r i d e r c ln \. ii a prop or -
\ iil or , n ca l it:1 \il or 1" 1111 c \i on n lc ş i cs l etic c ca r e
rle so l id i't , c upr in z ind do u ă c in c imi d in vo lunr
şi fiind com p us:'\ d in :l5 1 d e n o t e ş i 48 d e fi -
g ur i. Ca d e obic e i 'i n h,1crii ril e E u ge ni c i G r c-
t:c:anu doc urn c nta \.ia is toric:! l'Stc predomin a n-
t ă . ceea cc p c rm i l e o co nturare mai r id e Iii a im a-
g inii o ra ş ului m e di e va l, d cc î t cca can: a r r e-
zulta din s impl a an a li ză a ves ti gi il or ră m as e .
P c bn za a ces to r dale se r eco ns tilu ic , p as c u
pas , e vo luţi a in d ec ursul seco le lor a Bot oşn ni ­
lor. Est e p r eze nt a t:! în să nu num a i dez vo lta-
rea orn ş ului , c i in t r c a~a c i c o ndi ţ i o rrnr l' : ir1lc n-
s ifit-arca co m e r ţtllui medi e va l, p o ziţi a or aş ului
ln ca drul r eţ e l e i l o c alil ă \il or c u pro fil com ct;-
c ia l d in a eeastă zon:'i a E ur op e i, con stiluiren
~ i c r eş t ere a co munit:'\ \ii urh a ne, evo luţi a e t-
ni că , Sj)l'C ia li zn rca - p oa l e am z ice az i: rl ivc r -
s if ic: nr l'n - l'n r li c r c lor ora sulu i.
O in lrengii is tori c n o ra Şului m e di eva l. Dar
(•a nu c· s t e n um n i e \·ccat:1 in l cx l. N um ă rul
m a n • cit· ilu stra \ ii n e racc si't ş i vednn a ieve a
pr1 qi se mnil" ica ti ve a le m oza ic ului urb a n ,
r eda t e - c·u l' Xl'l'.p\ ia ci tor vn pl a nu r i r ed use
ln sc a ră , ale un or zo n e a le oras ului - intr-o
l c hni c:1 pe rf ec t a da p tn lii rn od uiui d l' multi -
pl ica rl'.
Ccr c cli nd a ce s t (' d ese n <" m i-n111 p us c itc·vn
inlre bii ri , n i că r or ni sp u ns r c p r czi n lft o p rn -
lll e rnă n ,· ii to rnl11i . M:i i11tr cha m , in pri m ul
ri n ei , de cc oar e c l:l d ir ih' d l' locuit a u a lil el e
pu\ in c l' lc rn c nl c comun e c 11 bi se ri c il e , c hi a r ş i
in r c zo l vă rik d e de ta liu ; sii fi e onr c efl'l't ul
m a l c r ia lc lor rl c co nslrn c \.ic . a l t c hn ic i lor d if e-
ri t e util iza l t· î n m o d firl' sc'I sa u m n i s inl ş i a lte
m o ti ve '! - nu c un osc in s 111"i c i l• nt ă 111 ăs 11 r:'i
a rhil l'cl u rn b ise ri c il or de k mn di11 zo n ă, pe n-
lrn a răs pund e . Î n al d o il ea rin d , a r fi d e a na -
l izal in cc m ăs ur i\ ca rnc tl'ri s ti cc lc nt:esl or loc u -
in\ l' se· rq {:1scsc ş i ·111 allc zone , ş i ln a lte ca -
tegori i de p opul a \: ic ur bn nil , dec it com c rcin n\.i
in slilr i\i . Dn r acest e h 1t r eh:i ri n u putea u fi.
ev id e nt. lii n n rrit l'. in cnd rul lu cr:'i rii co m cn-
r:i rii c u d a l e le cc vor re zul ta d in a lt e c e r c e tă ri
s imil a r e . Si\ l ă s:l rn dec i p ă r e ril e p er son a ll'.
m a i a h' s ce le cn r e nu s i11 t legate 11 c mijl oc i l ci t·
carte .
să p e r m it.ii st a bilirl'n d e tip olog ii ş i ln\ l'lc ge rcn
s pcc il" ic ul11i nrhi t ccl 11rii un e i \:'ir i n cccs itii 11n
s t ud iu d ir ec t as u pra m o11um c 11 Lc lnr , cn cloc u-
111 c ntc g rfti l on r c as u pra c ulturii ş i c iv il iza \ il· i
unui pop or.
P orn in d d e ln id eea că cx p oz iţ ia va fi v iz i-
l n l:1 in c gn l:'i rn :1s 11ră de s p e c i a li ş ti , sl 1rdc n\.i ş i
de nn publ ic rr r n v iza l' , ş i pc nlrn n da o i111 a g ine
ns u pru va lorii cl cos c b il c a a rbilecl11rii vc rn n-
c11l nr c roni â n e ş l i , tc rn ati ca c x poz i\.ie i a 11 r m:i -
ril preze nt a r ea a t r r i p rob le m e ci<· bazt'i :
Ilc lafi:1 dl1111·c s ls hrnllll !J COlll o r!olo!lif•.
sorlo-cc•onomi<' ş i m·h l lcc tunl .
A ce n stă pa r t e i n t rodu c ti vă . il11 slra lă pr in
l' o l og rafii c11 ti puri d e :tŞl' Ză ri ş i slrn c t11ri el e
gosp odă ri i, o h a rtă r cprczc n li n d ră sp in cl ir ca
d if e ri te lor calc•gorii el e m ateri a le fo los ite la
r ea li za rea cons t ru c \.iil or p e rf ect inte grate m e-
d iului , contr ib uin d la um a ni za r ea lu i ş i o se ri (•
d(• p la rnrri -si l11 a\ ii el e gosp oclilr i i, o f e ră o im n-
g inc dl' a nsa mlJlu as u pra p e isaj u lui , oc upa \ ii -
lor loc u ito ril or ş i rnocl ul11 i lor ck v i a ţ ii.
S is lrnrnl morfolo!l lC , le hni co-s lnw lurnl ş i
l' Sle li c al arhll ec l.111·11 co n s titui e n uc l<' ul el e
bază a l c xpoz iţ. i c i pr in in te r med iul că rui a se
pr e z in tă uni t nt cn î n d ive rs ita t e a a rhi t ect urii
rom â n eş ti. P rin l' olog ra fii nclm irab il e, viz ita -
Lonrl i nt r{t 111 con tacl c u a rhi tect u ra p ictr c i ,
nrhilecl11ra ll'r111111lui ş i a rhitec tura lutulu i alît
el e d il' c ri t c ş i alîl d e unitare pc t ot c11 pr in s11 I
l\ omft n ic i .
P e ntru a ofer i o imn g in c ci l ma i comp lc:lii
as up r n a ces t e i t e m " în l' xpo z i ţi c sî n t g rup a t e
dese n e ş i J' oto g ra r ii ilu str î n cl t chn ic i Ic el e con -
slru c \ ic ş i d e d ecora re a l e m on um e nt e lor, pl a-
nu ri d e ca sc , a nexe g ospod:'ir cşti , bisc l'i ci , po-
http://patrimoniu.gov.ro
Oi n n ·da C' lar ca cond e nsat:'\ , da r acces ibili'\,
d es prin d o se ri c dl· id ei ş i su ges tii care- m i pa r
d e o deos e bit:'.\ în s c mn ă ln t c, parte d in e le p oa t e
in sufi c il' n l sub I in ia l f'.
Astr e i. e num e rar ea a op t m o num e nt e d e c ult
şi 1 41 c iv il e p on te con t ri b u i ln sc himb a r ea op-
ti c ii un orn , car e cr ed ea u că m o num e nt e le oe
m e ritau să i11t.1·c i11 a t e nţi a lu c ră ril o r d e conser -
vnre- r csl nu ra r e s inl p racti c num a i bi se ri ceş t i :
su bso lu r il e bo ltite p ăs tra t e la mult e cas c p ot
d cvl' ni u şo r loca luri d e n lirn c nt a ţi l' p u b l ic:'i
ele o inti m iln l c ş i c u un spec ifi c el e in v id ia t -
cn stl m tt n ·z11m la un s in gur asp ect.
P r ob le ma pa lri c inl ulu i urb a n d in Bo t oşa n ii
se co lului a l X\' 111 - lca. sa u c hi n r a l X V II - iea,
ri d icat:'! in lu narl', p oa t e gc n f' ra c e rce tă ri co rn-
para ti w. de ex e mplu c u Ci rnpulu ng ( Ar ge ş)
~i Flrn~ov ş .a„ sau r ezo l va rea î ntre g ii probl c-
n ra ti c i n b r cs ll'l or , a or gan iz:'\ rii gospo d:i ririi
o ra şe l o r , rnrc s:'\ e v id ·n\i rzc unit atea p r in
cli vc r s it a t l' n d e z v o lt ă rii \:1r ii .
Lega rea b iseri c il or d e co lect i v i tă\ il c b res le-
lor , d e m ons tra t.ii in sl.u di 11 , poa l e c x pli cn lipsa
u nor cnsc ale IJ res ll'l or, d a că se va dov ed i, p c
b nz:i d e do rnnr c n t c, ut i i izar ca p o lifun c ţi o n a l ă
a bi se ri c il or or todox e r om l\ n cş ti (b in e i nţ c l cs:
c u rx cc p ţi a ce lor m ărrăsti r e şti) , s irnil a rii ce lor
ca t o li ce cl in ev ul m ed iu, ca r e era u ş i să li el e
ad un ă ri.
P c I irr g:'\ as c n1 e nca pro bl e m e c u ca ra c te r J'un -
cl am c n tn l. a m or sate l e 111 e ir1ic d e st u d iu , m e ri -
tul a pli cat h · ii co n s tit u ie ba za so lid ă p c ca r e
o ol' e ră p r o i ecta nţil o r ş i ed ilil or p e rrlru va lori -
f ic ar ca m oş t e n i rii is t or ic e a B ol oşa rril or , c hi a r
da c:i propu ne ril e con cr e t e f:kutc vo r fi nm c n-
d ntc ic i -c ol o de p roi cc.ta rr\ ii in ves ti\ ii lor sa u
gosp oda rii o r a ş ului. care - fir esc - pot a vea
nit e pi't n ·r i.
- - - - - - - G I I. S l ~ IWSTYI°~ N - - - -
* Eu ge ni a G r l·cca nu , A nsamblul urban
111 ell i cval IJo t oş<wi , ed it a t de ~ l u z l' ul dl' is t ori c
ni n .s. l lo m ;\ n ia. l !J8 1
duri ş i in s ta la \ ii l c hni cc \ :i ru n cşli , rn c nţi o­
rrin d sca ra d e propo r\ ii , form a do rnin a nt.il, rit-
mul desc hi d e ril or , run c:ţ iona liln l ca, spa ţiul
dec li v d e loc u ire , sp n \ inl d e r c p n •zc n t a n • sa u
ele lu cr u l'lc .
He modl'larea (•011lcmporn1ui a s isl c mului
lrndi!ional l'Sl c pr ob lt•ni:1 ca r e ir1 c hc ic c xpozi -
! ia c u J'ru monsc im a g in i di n salu l a c t ual , ilu s-
lrincl p r r oc u pa r ea dl' a va lori fi ca , c r eato r , tra -
d iţi a a rhi t ect u r ii \' e rn a c ul arl' d in Ho m il ni a .
Î 11 sc opul cr r t1 rii nmb ia n\ c i Sp l'c il'i cc loc u in-
\ l' i t raci i\ ion n h• d in l\ 0111 â 11i n e x p oz iţia cu -
prin cl e ş i o sc ri l' ele ob iect e dl' a rl:'i p opnl ar[t :
slilp i cil' eas:1 , a nea clrn nwnt f• rll· J' c rca s t rii, gri le
d iu fi e r rorja l , ci l c va pi ese d e mo hili C' r , sconr\.c
ş i ce ra m ică d in d if e rit e· r eg iuni n lc \ ă rii , d o u ă
cos tum e ş.a.
Ti n ula ş tiin\. if kă d cosc bi tt'\ a e xpoz iţi e i,
sp a \ iul ge ne ros în care a fost or g an i zată, mob i-
li e rul l' lega n t , p erfect ada p ta t te m e i ş i 'i nlre-
g ul m oci d e nr a nj a r c a l obi ect e lor a u co ntr ibui t
la su cce sul d e p lin a l ncc sl c i m n nif e s tă ri cu l-
t u ra le r o m â n e .~ti or ga n izn l c în E l v e ţ i a . D a cu
la a ceas t a a dă u găm fn pl u l că orga ni zator ii e l-
ve ţ i e ni a 11 ti p ă ri t un a dmirab il cata log ş i un
a fi ş vo m in \ e lcgc de cc cx poz ip a va răm l n c î n
E lv c \ ia p in ii la sfîrş i l u I a nu l ui ş i va fi i tin e ra t ă
î n alt e t r e i m u zee im por l n11 l c d i n Base!, B a l lc m -
bc r g ş i C c n l'vn .
- - - - - GE O H G " TA STO ICA - - - -
91
PE MARGINEA VOLUMULUI
„MONUMENTELE ARHITECTONICE OTOMANE DIN ROMÂNIA ŞI UNGARIA"*
tun: cş li in frunt e c11 „Că l :H oriil c
I zvoare
EvHya
le
Celcbi" (sec. XV II ) scmna lcaz:'l
monum ente otoman e p c t eritoriil e Dobrogei,
Banalu lui ş i C r iş a n e i ş i în „raial ele" G iur g in
ş i Bnlila. Potri v il vechil or ca pi lu la\ ii , in
Mo ldo-Va lahia ş i Tr:i nsi lvan ia tnrc ii nu a-
veau voie să constr ui ască moschei- geamii pc
p ă mîntul nomi\ n ie i. Cu timpul îns:1 un cie
monum ente istori ce ot omnn c au dispărut, ni-
tele a u supra v ic \.uit , co nstitnind ol>i cclu l
acestui slndiu.
în imp eriul otoma n , pentru crearea unor
as lf cl ele mo11n 111 cntc tu rco-i slam ice , intr-o
formă es te ti că, a ex istat o înt r eagă şco a l ă ele
:1rhitectură , repre z e ntată de o pl e iadă el e a rh i-
l cc\ i ce lebri (1 453- 1830)1, în frunt e cu vesti-
lu i S inan (1 480- 1 588)~. Ce le ma i re prezen-
tat ive m on um c nlc de arhitecturl't o tom ană
s-a u păstr a t in oraş e l e Bnrsa , Adrianopol
(Ed irn e) ş i la l stanbul (după 1453) 3 , car e sînt
ce rcetate el e arhi tecţ ii ş i istoricii ele a rtă 4 sau
din alte păr\. i. Această nr hi tcclu ră or ig ina l:'i
ş i plină de farm ec a inlra t şi în pr eoc upăril e
11n or cc r cc l ălori ca pro!'. Albert Ga briel, J,a
Mosq 11. c de J\'fo11ra l I . ii Bursa el le probl em e
des origi nes de /' archil ec lure oll omane, în r cv.
„Vak 1fl a r D er g isi " Jl , l sla nb11! - 1942. Gero
Gy ozo , J\llo1wme11l s de l 'a rchil ec lure fllrljll e en
fl on,qrie, Budap cst, .1 976 ; .Jan 11in c Sou rcl cl-
Thomin c, .L'archil ec/11rc Oll nman e (1080) 5 et c.
R eferindu-n e la opera rece nzat:'\ , pu tl'm spun e
că nntor ii nmi n tiţi, njuta\i ele nrh itec li i (mi '-
mar) C lirbliz Er liirk ş i lbrahim N um a 11 , clnpă·
o că l :Ho ri c in Ho111~nia ~ i in Un garia (1975-
1076) , a u r e u ş it sii pub li ce o bnnă op er:I î n co n-
<! iţi uni gr:lf icc oplimc . l. ncrarca benc r i c i ază
de o frumoa s:1 preze ntare dalornlil prof. uni v .
Emin B i l g i ~ , cons il ier la Mini ste rul Cu!ln rii
clin Anknrn (p . V. Vili ), o inlroclu cc re „Med-
ha l" (p. IX- XV) ş i p at ru h:'ir\i , clin car e clou i:\
privesc ţări l e ron1 â11l; (un a H.S. R om ân ia).
iar a lt e clou:I, Dobrogea, cl in l rc ca re un a cliu
1862 CO II\ in c numeroas e l oca li tă\. i uolale in
ca ra cte re a mb e. cc a l a llă, Dobrogea de astăzi.
Dup ă p a rtea intro cl ucli v:1 urm ează o pri v ir e
ele a nsa mbht as uprn monnm enlc lor otoma ne
cliu n omâ ni a (B n c ur eş ti ş i , inclcosebi , clin Do-
1JrogN1 ~ i Bannl ). Izvornl ist ori c prin c ipa l
pc nlru cin u111 e nla rca a utoril or ii co nstitu ie
„Ca rl.ca de că l ălori i " (Seydhalnâm e) n „g lo-
b ctro ttcr"ulu i oloman Ev l iya Ce lcbi , lrndu si\
ş i in ro1T1 i\ n c.~ tc in 1012 . De ase menea, autorii
a u folosil din plin A lbu111u l l11i Abd ul-lla mid
ci in 1880, cupr in z incl fo lo grn f i il c mul l or 1110 -
num cnl c istori ce otomane. U rm e ază desc ri erea
monum en le lor lurco- islam icc, î 11 so ~ i lă el e pl an-
şe-f o l ocop ii şi p la nuri bin e 'i ntocmitc, un cie
în culori , in or din ea a lfab e ti că a l oca li tăţ il or
ş i a zonelor geog ra fi ce. Cele mai multe , f iind
cl i spăru l c, a u fo st semn nla te şi p reze ntat e clupă
cl cscri cril c lui Ev!y ia Ccl cb i. Ast fel , clup ă
o s u cc in ~'i preze ntare gcogrn fi c{1 ş i o sc lli\.ă
islorie<'l a cc lă \. i i in sulare Acla-Kal e, se sem na-
l ează ex i st c nţ.a un e i gea mii , a un e i şco li p entru
cop ii (m ek l ep), a un or rnin c de f or tifi caţ. ii şi
a m ausoleelor (liirb e) K es ik baş Baba ş i M isk in
I)aba. Autorii , limitindu -se la un A lbu m clin
1030 şi la o corcsponcl e n\.ă cu In stitutu l de stu-
d ii snd- cs t e urop ene (1076) , nu a u c unos cut
cele citcva cont ri buţii util e ş i p e ntru monu-
me ntele istori ce, ele aic i, în frunte c u J\tlono-
,qra{ia insulei Adakale ele im amu l Ahm c t Ali
(cd . a II-a, T . Seve rin - l!J37, 105 p. + pi.
fi g. + 1 h.) , ni c i a r ti colu l n oslrn Arhi11a insu l ei
Adakale6 ş i nici artico lul Ada/mic din „Enc i-
clop ccl ia i s l amică" ve rs iun ca tm·că7. Toate
accslca nu prcjucli c int ma i bun a c unoa ş t e r e a
monum entelor istori ce otoman e din fo sta cc-
talc i n s ul ară Aclaka lc ( Ada -J(a/ eh).
Din monum entele Dobroge i se descriu , p c
rîncl , cele din ora ş ul Babadag ca gea mia cea
marc - „U lu " - a sulta nului Ba iaz id J [ din
1484 (cl i spărulă) , gea mi a ş i m a usoleul lui Gaz i
A li paşa (m. 1630/1020 H.), r eproclu c înclu-sc
şi ved erea aceste i "cam ii clup ă o foto grafi c
clin albumul otoma n din 1880. Un para gra l' sp e-
c ial se acor cl{1 descrier ii ma nsole ulu i lui Sar!
92
Salt uk Baba (p. l!l-20), c itindu -se ci t cva
contribut.ii m ă run t e tur ceş ti despre ac est ascet
musu lman (sec . XIII- XIV), ca re ş i- a im-
primat num ele asupra numitului tîr g Baba-
da g. în schimb , artico lele c unos c uţ: ilor turco-
Iog i .Jea n D cny, Sa ry Sallik el le n om de la viile
de Babada,qhi, în „M clanges E m il c Pi cot",
Paris - 1013, 15 p. ş i Franz Babingcr , Sari
Sal/uk D ede (1034)8, cu toată valoar ea l or,
a u fo st lrccute c u veder ea, avî nd un cie date
şi p en trn m on um c n t ele istor icc.
D in o r aş ul B u c ureşti ( Biikreş) sî nt dcs 1,; ris c
ş i însoţit e cu planş e atlt gcn mi a veche cit ş i
cca nou ă , c imitirnl Ghe ncea (clin Hl17- 1!l18)
ş i h a nul lui Ma nu c, reprodus clupă o vedere
dintr-u n album din 1880. D espre acest han
se spun e că „est e w1 model Lipie ol oman din
sec olu l XV !ll- lca", fapt infirm a t el e studiil e
efec tu ate de a rh . C. Joj a, şefu l proi ec tu lui de
r csta nrare a acestui valoros m onum enl. în ceea
cc prive şt e num ele fonda torn lui M:rnn c, p e n-
tru an tor ii turc i „ar sem ă na a f'i armean" (Ma-
nuk da bir E rm en i ismi11e ben ziyor, p. 23) . Se
ş ti e că Manuc bcy (1760- 1817) a fos t za rnf
ş i diplomat a rm ean clin R usc iu c (azi Hnsse)
care , fiind priet en bun c u mareic vizir otoma n
Bay ra ktar 1'\lln star a p aşa, a fost numit şi domn
ni Mo ldo ve i 1807°, clar n-a a pu ca t scaunul clin
ca uza n'\zboiu !ui ru so-turc. Autor ii n-a u fost
info r maţ i despre lu crnrca lu i Ştefa n Ion esc u,
Ma n.11c bei, za raf şi dip lomal l a fnc epn/11/ seco -
/11/11i a l X I X -i ea, Clu j-Na poca, E d. Dac ia,
1076 , ~06 < -208 p. + 8 fi g. pi. C e r cetă ril e
a rh eologice de la h a nul Mnnu c (1968- 1971).
conduse ele <Lr. P a na it I. Pa nait, şe ful seq.ic i
feudal e a Muzeu lui de isto ri c a mu n ic ipiului
B u c u rcşli, precum şi nr li co lclc sa le nu sînt
cunoscute a ntor il or t 11rc P 0 . În sc himb , fot o-
gra fii le c imitirnlui „C henct•a " ş i ale h a nulu i
Manu c sl nt bin e r eprodus e. Autorii au fost
uimi ţ i de in grijirca ş i c urăţ e nia acestui
c imitir p entrn a că r e i istori e putea u c unoa şte
lu cra rea căpitan ului M. N eşe t: fl!'.i!Ji:ik ll ar bl e
llomanua Ceplicsi ndc a. Tiirk Ordt1s11 (Armatn
nV I -a tnr că p e fro11lul d in Homân ia inmarck
război). Cst a n bul „As kcr î 1\1albaa" l !J:JO . Gene-
ralu l Kemal pa şa (din l!l:H: A l aliirk) înt r-o
se r isoarc din 20 sept. 1017 că trc En vcr pa ş a ,
comand a nt adju nc t al nr111 ntc i otoman <:, a
cc rnt in s iste nt r etra gerea nccs l e i arma l e din
Hom âni all. Cu toale accslca capc ln 11um it ului
c imitir a rc deasu pra in scrip\.ici „ l'url. l~ in .
„Olen 1'iirk. Şehi ll c ri " (E ro i ma rliri lur c i morp
p c ntrn ţară). Înlr e vede ril e c imilirnlui Ghen-
cea (în cul ori) ş i h a nu l JV!a nu c es te o plan şă
cc r c pr cz inlă turnu l Chindi e i (tk. lki11di) din
Tirgov i şt c .
D escriindu -se gea mi a snl tanu lui lllahmud
d in Hir şova (p. 28- 30), se dau ci teva r epro-
du ce ri din amint itul album (1880). In sc ripţi a
gea mi e i, ca m ilizibilă, fi ind dat a tă clin 1815
(1230 H), apar\ in c su ltanu lui Ma hmu cl a l II-iea
(1808- 1839). Îll ceea cc pr i veş t e l osla gea mi e
din B ră il a (tic Jbrai/ ) (p . 33) se putea fo los i
a rli co lul lui N . lor ga , Moschei p e pă mlnl ro-
111cînesc12. Din cele cî teva mosc he i e xistente
Ia Isaccea ( rsakci) se i nsistă as upra gea m iei
Mah mud Yaz1c1 (p. 34), r cproducinclu-se citeva
fotog ra f ii-pl a n şe ş i o in scrip \:ie î n versuri din
1280 H . (1863). Se r eprocln cc ş i mormîntul lui
Jshak Baba el în acel aş i tî r g. N e surprinde prcze n-
l a rea, 'i ntr-un fr agment (p. 34), a gea mi e i sulta-
1Î.1ilui Abd ul -Ha mid din Ga la \:i (te . J(a /a s), con-
s truită în 1312 H. (1 804). Într-un alt p asaj, p c
haza r e l atării lu i Ev!iya Cclc bi (Il l, 361) , se
a minteşt e de geamia lui Muracl JV (1623-
1640) şi de m ece tu l schele i di n Karaha rma n,
iclentif icat cu Nă voci a ri , co rcs punzîn cl î nsă
cu Vadu. În tir gul K a ra su (C e rn a-Voclă) 1 3,
de fapt Bogazkoy-Megicliya, se am i nt cş tc el e
cx ist e n\.a un e i geamii, a unui h an, a un e i bă i
(ha m a m), a şapte şco.Ji p entrn copii ş i a un e i
fîntîni publice (scbil) etc . (p. 37). în co nti-
nuare, descriindu-s e monum ent el e otomane
cl in Consta n ţa ([(ăs l e ne e ), se vorb eş t e de gea miile
l ui Mahmud I (1730- 1753), Tllink â r-Az iziye,
de la su lta nul Abdul -Az iz (1 86 .l 1876), tr ei
http://patrimoniu.gov.ro
m ecclu r i ci în mahalal ele aces tui ora ş , precum
şi u n han (p. 30- 40). D up ă se mnalar ea cîtorva
geamii , clin Lipova de allă datii (p . H), se
insislă asupra mosch eii Mcs tnn aga din Măc in ,
r eproducîndu -se in scr ipţia clin 1263 I-l. (1 847
şi fotocop ia unei casc tur ceş ti „TUrk ev i" în
culori (p . 41 ş i 46 pi.) . U n loc mai importa nt
ii oc up ă istoricul ş i descri er ea geami ei Es mâ-
han s ultan 1 4, [fii ca lu i Sc lim 11 (1566- 1574))
din oraşul Man gali a (p. 12 43). Se r eda u cîtcvn
fotografii a le geami e i şi un ele ins c ripţii fun e-
rare ma i noi (p. 4!J- 52), d eş i un cie dat e a ză
din sec . XVT- XV lf. Cu ocaz ia descrierii gea-
mi ei „Mcc icliyc", a sultanului Ahclul-Mec id
(1839- 1861), din oraş ul Med g idi a, se r epro-
duce ş i inscrip\.ia c i d in 1277 II. (1 860) sub
tura ' ua sau mono grama aces tui sulta n . Se am in -
t eşte ş i el e e xistcn\.a unui se min ar mu sulman
„mccl.r cse", z idi t sa u trnn sfcrat sub Abdul
!Iam id li, clin Babadag (p. 5:l). Mai s int se111-
nalat e două gea mii a fl ate od ini oa ră la Sulin a
(Siinn c, p. 50) .
D in ora ş nl Timi şoa ra (Ta mi ş 11ar), care a
jucat un rol imp or ta nt in v iaţ. a Imp e riului
otoman (1552- 1716), este de r c ţ inu t ele ser icr ca
mai a mp l ă a fostei gea mii a lui Sul cim a n l
Magnifi cul (m. 1560) , n şa plc' şco li p cn trn co-
pii, a tre i ha nuri , a un e i b ă i , a unui turn cu
orolo giu ş i a mauso leu lu i lui IIliscy in Baba
(p. 60- 61). Se reprodu c un cie in sc ripţii (sec.
XV IL- XV !ll ) ş i se dă p l a n şa un e i case tm-
ceşti. în cc priv eş t e monum e ntele otomane clin
T imi ş o a ra veche, a 11Lor ii putea u consulta lu-
cn1rilc lui Johann P r cyc r, Mo no,qraJJili e der
koniglic hen Freis lad/ T em escluvar (1 853) ş i într-o
for111t1 ma i co mpl etă a prof . N ico lae J li cş u ,
Timişoa r a. Monograf'i e isl ori ccl, vo i. l (T imi -
şoa ra - l !H3, 4:15 p .) . Accs lca au ş i un ei<:
mat eriale ilustral ivc pr iv ind monu mente le
lurco-islnm ice ci în acest o ra ş (sec. XVII-
X V Jll) , prec um ş i o li s l ă a bcy lclerb ey lor. în
oraş ul T echir ghi ol (Tekirgo/) , p c lin gă semna-
lar ea vechii gea mii „Esmâ ha n su ll a n", se descriu
succint gea miil e mai noi Az iziyc ş i gea m ia !ni
Ahm ed aga, a l ă turînclu- sc fotografiil or gea mi-
ilor cn m inar ele svelt e ş i plannril c lor descm-
11 nt c (p. 62, n-r clc 216-2 17).
Orasul Oradea cu ceta t ea Orr1zii (\farad)
cu cc rilă de t ur c i la 166 0, p c lin gă gea mii le
„lllink â r " ( = i111p cria ll1) ş i aceea a ma relu i
v iz ir Koprillil Mehm cd paşa, a ma i avut un
sem in a r ş i şcoa l ă, purtînd num ele acestui vizir
p î n ă la 160 2. În l egă tură cu m onum entele olo-
mane din aces t o ra ş a mintim opera lui P et re
Dcjcu Aşeul minl e / e cultural e din muni cipiul
Orad ea , prcfn\nl:"t el e N. Ior ga, Oradea, 1926,
:135 p . + pi. U ncie i lu s tra ţ ii s int util e ş i p cn-
lru monum ent ele olo ma nc . în cc pri veşte ora-
ş ul In 5 u (Le. Ya nova), clup ă cuccrirl' a otomant1 .
d ispnn ca el e două gea mii, una a sulta nului
Mc hm ecl IV (1648- 1687) ş i a lta a mar elui
v izi r Kop rlil li Mebm ccl p aşa (p . 66). Or aş ul
G iur g iu (tic Yc rk ăkii) , tot dup ă Evliy a Cel cb i.
disp un ea el e o cc ta l c (ci i n 1417) a lui Mehm ecl I
Cc Jeb i ş i de o gca 111 ic (p. 67).
Partea l , arc ş i o an exă (E le p. 68 ) în care
se amint esc monum entele olom nne cli n oraş e
a fl a l c în t eritoriul dintrc P n1tsiNi stru : Isrna il ,
Ti ghin a (flender) ş i IIotiu. Şi.a i ci avem un cie
pr cc i ză l'i ş i co mpl e tări. De ex mp lu cetatea
d in Akkerman avea o in sc ripţ.i e a sul ta nului
Baiaz icl II cu da ta cuceririi ele cătr e otoman i a
acestui puternic fort 889 H. (1484). in ceea cc
priv eş t e isloria ce tăţi i T ighin a semn a l ă m ar ti-
co lu I lui N. A. Ma rks , IUi is lorii B enderskoj
J(repo.~ti (Oclcssa - 1017, 15 p . p i. ) şi a rt icol ele
noastre privind in scri p p a de Ia Bcncl cr clin
1538/ 045 .
T reb ui e să r ec un oaştem c'l a doua parlc, con-
sacra tă monum entelor otomane din Un garia
(p. 69-271 ), este mai l a r gă , ia r ca cercetare
ma i adîncită . Aceasta se datorcstc celor 160
an i el e p aşa I ic tmc csc l a Buda 'ş i tracii ţii lor
turcolo g ic i ma ghi a re.
D up ă o descriere mai amp l ă a monum en-
t el or turco- islamice clin Buda ş i din a lt e oraş e
·ma ghi a re, l11so\ iLc de plan şc- l'i g uri ş i facs imile,
·se face un bila11~ (Hesaplaşma) al morrum cnLe-
lor isto ri ce din nomâ nia şi Unga ria . Urmează
·o bibliografie bogată (p . 27 3- 274) in care lucră­
ril e turco-mag hi are ocupă un loc imporLa nt.
Din ce le apărut e la noi fi gurcaz:'i muftiul Yn -
lrnb Mc hm ed cu Preze nte 11w.m/m a11e frt Rom /i-
nia, B u c 11r eşt i - Blikr cş, lfl7G , o co ntribu\. ic
1noclt'sLii . E ra el e datori a aut orilor sii folo sea scfi
şi s:'l c iteze lucrăril e a rhit ecţ ilor romani , ln
frun te cu ce le ale prof. de ar hit ectură Gr. Jo-
11 escn, cuprinzînd material e ilu s trati ve intel'C-
santc, privind un cie monume ntern otomane
rlin nom â nia. Lu crar ea se în ch e ie cu un lncl e x
toponomastic bin e întocmit (p . 275- 28:.l).
ca re este foart e util.
h fo lnrl abstrac\ ic de Llncle ob se rv a ţii ş i com-
pl e t:ir i bi bl io grar icc, lu crarea rece nzat:'\ este
bun:1 şi c r eea ză o baz:1 ştii npfi că p cntrn cer-
ce tarea monum e nte lor otoma n e şi din H.S.
Hom â ni a . D a r acest gen ele lu crare presupune
o mai bună cunoastcr e a izvoare lor si a biblio-
gra fi c i de sp ecialita te, precum ş i ' a rezulta-
Lclor unor să p ă turi a rh eologice p entru mon11-
111 en Le le ci isp ă rn t e .
MffiAIL GUBOGLU

* D1· . E krem Hakki Ayv ertli - Y. M im ar AydLn Y iik sel.•.. : Aurupada
·OSMA N f, / Mfl\lAJ? T ES.E'J?LERl Romanya Macaris lan (~ l onum c nl e k
:a rhitecto ni ce olo11ran c din Ho111ânia ş i Ungaria), \Iul. L C ilt 1 ve 2 Kilap
·(Carte) - l stanb11 l „l„c lih Cc 111i ycti " - An lrnrn , l077- l!J78, XV + 283
p . fo l. + pl. fi g . +4 h . i11 folio.
1 A hm et 1'1. cfik , Ti:irk Mimar/ari (Arhitcc \ ii turci).„ Tari/1 ( istor.ic)
l slnnbu l - 1037, 144 p . -/ p l. + 1 li.
2 Cr. art . S i11 ru1 , J<nclj n Mirnar (Ma re ic nr hitcct) în „E ncyclopecli c ele
l ' l s l ă m " „. t. 1\1 (J. eycl e - l'aris, 10:14), p„ 44 6- 150 ( Fra nz Babi n ger ).
3 Ce le dou:'\ f or lă r c \.c , m ăreţe op ere nrhitcctoni cc, lin ră Istanbul :
i\ 11adol11/risar ş i T111111 eli-lrisar, prima a rost c onstrn il ă în 1301 / 02 şi a do11 n
în 11.52 p c nlru cucerir ea ora ş ului Constantinopol e„
1
< Cf. Ekre111 lrakki Ayvcr di , f sla11b11I mimarî r.agi11111, m e n şe i. Osmali
.111imarisi11i11 iii; r. aginin men,,ei. Osmanli mimaris inin ilk dcvri (O ri gin ea
·l'pocii ar hi t ec turii stanbuli ote , Originea prim e i epoc i a arhitcc lurii din
Jsla11b11l. Prima pcrioad:'\ a arhilr cl11rii otonrn nc) . Vo i. L C ilt , Ts ta nlrnl
- 106G , X II + 568 p . 4° ele .
" ln rcv. „Bellelc n" n1·. 17 11(Nisnn1080) , T.T . I<. Bns im cv i - A nknrn ,
p. 287- 290 .
6 CC. M ihnil Gub og lu, Arhiva ins11lei Ada-Kate ş i impnrlanfa ei, î n :
„n cv isla Arhi velor"' V, 1 (B 11 c ur c ~ Li - 1!JG2), p. 117- 1 117 + racs .
7 CI'. „Tslâ 111 i\nsik lop cdisi "„. l ( ls lanbul - 1050), p. 124 (B csinr
D nrkot).
B ln „E nc l. Ll c l ' lsl ăm " L 1\1 (Hl34), p . 177- 178.
masculi n. D11pi'i un 11u111 c d e b ă r bat i nscamn:'i „prin\.", iar ciupii un num e
fem inin „pri n\.('S:'i" (î n ro111f1n q tc: S ul/ana şi Sullâ11iCll) etc . Mai amrinun-
!.it c f. art! S ul/ari, în „E ncyd. de l ' lslă111.„ " t. 1\1 (1034), p. 568- 571
(.J. lJ . Kra111 cr s) .
15 CL J\ rihn il Gubog lu, l nsc ri p{ia mllarn1l11i S u/ eiman I Magnificul
111 urma ex pcdi/ici în Mo l doua - 045 T-I.'/1538, în: „Stud ii. Hevista ele
is tori c" An. J \I , 2-:3 (1056), p. 107- 125 + 1 pl.; icl em,L'inscriplion
l11rque de B cnr/cr re/alioe ci l'e.r; pedilion de So liman le 1Vlag ni{ique en 1\101-
davi e (1538/0'15 IL), î 11 : „SLucli a c t Ac ta Orie n talia" I (Bucarcst, l!J58),
p. 175- 187 (Trnd. î n rcv. „TUrk Kiiltrrrii ", Ankara - 19G7).
16 CI'. Gri gore Ionescu : I storia arilil ec lnrii rom âneş ti. Pr e f a ţa de pr of.
N, Iorga, Bucur cş ti - l !l37, 4 98 p . ; id e m, Hisloire de l' archil eclure en R o11-
ma11ie„ . Bu c ur e şt i - 1072, 584 p. + 3 pi'. 1i. şi mai cu s camă comunicarea
sa (articol- studiu ) : L es rapporl s de l'a rlril ecl11re roumaine medi eval e w1ec
/' ari balka11ique el du Procltc Ori cnle. Sofia - „E clitions el e l'Acadenri e
13 ul gar e des Sc ic11 ccs", p. OG7- 1000 (Actes du p remier Congres intc rna-
lional des E tudcs Balka n iq11 cs e l el e Suci -Es t E urop cc nn cs, Sofi a - l!JGG
-· H>i Scparn t11m), in ca re un ele descri eri şi material e ilu str ative ca „ l{i-
osqne dans le jardin d u m onaslcre de Pa ntelimon pres de Bucares l v11 e de
persp ective el plan" (p'. D02, fi g. 22) ; Fon taine adossee au mur d' enceinl e de
/'/1 opila/ Saint Sp iridoa de la Vi /I c de l ass i" (p . 993, fi rr . 23 ) ,5i Maiso n
de marcl/C/nd li lin cares l (p. !109, fi g. 20) s lnt 111odclc bin e a lese d e arh il ct:-

n Cf. TT . Dj. S iruni , JJairakdar J\1011sla pfl a Pac /ia el k la11011 k Deu, Lurii oloman:l 111 Român ia.
„l) rin cl' Ll e Mo lrl avie" Bu e ur cş li - 194 3, 4.:3 p . + 1 p ortre L + fa cs . (Extras Mcnt.ion i\ 111 şi r cv isln „/\na lelc Dobroge i" sub r edac\.ia prof. univ,
din Ba lea ni a . Const. B r:Hescrr (Consl a n\.a - Ccr n ă up, 1020- 1!J40) î n coloan e le că r e ia
io P a na it I. Panait, I lanul Ma nu c - Cc rec Liiri arheolo gice 111 -
s- nu pub li cn L ş i un e le m a t e ri a le pr iv ind monum entel e otoman e clin Do-
„13u lclinul Mon 11111 cntclor istori ce" , B u c ur eş ti, XLJ , 1072, 2. p. :1- 11 .
b rogl'n. De ex. pror. G. Co 11 s ln11Lin csc11 a sc ri s un m·ti co l despr e se min a-
11 Scri soa re p11bli c ată de U ln ,g Ig cl em ir, în voi. AlaliirkYaşam i (V ia\.n
lui Al nli'irk ), Voi. T. C ilt 188 1- 191 8, T. T . K. Basim cvi - Ankara, 1980, re le musu lm a n e „rn cclr csc" din B a bada g şi Med g idia, gea miil e Hiln k11r-
p. 1'19 - 155. Ma /unudiye şi Aziziyc tl in Co nstan\n , c u m ateriale ilustrative . D e ase-
1~ Jn : „ Bul etinul 111 on11111 cn t e lor islori cc" XX (Bu c ul' c ş ti - 10 2!J), me nea amintim nrli col ul lui II. Stă n esc u , Monum enls d' arl lnrc en Do/Jro-
fn sc , p. 18 4- 187. ndja, î n „S Luclin l' L Acla Orirnln li a" 111 - l!JGO (Buear cst - 19Gl), p .
1 3 Co nruzi a r e zid ă i11 fap tul ci't Ce rn a-Vo d ă (sl.) C's lc trn <l11 ccr cn l11i

Karasu (sa u inv e rs).

p. 177- 180 + mnleri n lc il11strali vc (2 pi. , O fi g), r epr czentlncl Moscheea
H S 11 /la 11 , Litiu mu sulman car e npar e din 1010 (Tog rul Sultan), i11cli- din Babadag: „G azi /\ li paşa", mosch eea „Es m L\ han Sulta n" etc . şi di v erse
<: 'incl un su vcr :111 puterni ·, ind ep e nd ent e le . c înd cslc inainL1·n unui 11u111 c s lcle r11n crnrc l11 crntc nrLi sli e e tc .

http://patrimoniu.gov.ro
 SUMAR+ SOMMAIRE + CONTENTS + COAEP2KAHHE
CONS:EJIVJ\JIE - H:EST !\ U IL\llE
3 - l~ li sa b e tn ANCUTA- lll l ~I NA IU · _. S il11a\i:1 prezt• 11t >1 ~ i d e p c rs-
p cc ti vfi privi11d cu 11 sc r v a1·1·:1 ~ 1 rcs la 11r:irva lll<Jlll1111 c nlc lo r ( l 1)
• La s il11 a li on p rese11Lc t· l d e pns p ec liv <· co 11 ce rna 11L la co nsc r va -
U o n ct l a restn11ra liu11 d es 111 011 11 1ne11Ls ( li ) • P r rse n t n11 d l.' 11t11re
in th l' P rcscrvn ti o ll n nd n eslo r n ti o ll O[ l\!0 1111111 c 11Ls ( 11 ) • ll a-
C1'0 flll~ CC H 6yţ1y 111 cn n c p c 11 r wr1111 i>O ll 'C.JJ 1111fl 0 HiJ ll 11 11 11 pe-
C'l' UBpUJ.\ 1'111 HUM H'l'llHI IOll (IJ)
11 - S t c fan BALS. Casa d o111nca sct1 el e ln P utna . ls lori c ul p roi cclul11i tk
t:csta urnrc e La ma iso11 prin cic n· el e P utna . Tli s t o ri cp ie dn pr oj ct
d e. rcst a u rat io n • Th e P ri11 c<· ly 1.l ousc or l'ulna. Th c l [i s l o ry of lh e
Hcs lora li on D cs ig n s • I' uc n u 11c 1rn H0~1 11 ,y·m r. l1 c·ro p 11 n 1q 10-
::iwra poc1•anpal\ HH
15 - Va s il e DHAGU T. Vn loure ~ i s1'l11niri ca \i e is t o ri c:! ~ i arti s ti că Jn
Ostr ov • Val c 11r t'l s ig 11ifi rn l io11 hi s lori q 11 1· i·L arli sti q11 t· d 'Ostro v
e V nl11 e, Hi s l o ril' nn cl Arli s li c Sig 11if icm>n· al Ostrov • L~ ( 'll -
11 ocTb u 11 c '!'Op H•10 c 1w- Hc 11y cc·r11 e 11 1ror• :11rn•rc 11H n O cTp n11a-
B 1.tJI 'I H.
17 - A11 re l T EODO HESCU . Mo 1111111e 1>Lu I d e JW i ns u la Os trov. Cc rct•-
L ă ri d e a rhi tect ură • 1.t• 111 om1111 <·11 L d e l ' il · d ' Os l rov. lfrc h e rc h cs
d ':i r chitrctu n· • Th <· ~ lont1111 l' nl o n lh l' Os trov ls l:in cl. Architcc-
Lu r e Jn vcst igati on s • Jl a Mn ·r11 111 • li n ocTp o 111• O cTp o 11. Apx11-
'J'CHTYJ) ll blO n cc.u e110 11 a HH 11 . . • .
21 - E lcod or SĂF T O I U . P ro 1J li· n1 1· cit: sLr 11 c Lnr1 nn p u si· d l' lu c rarilr ck
ricli care a 11101111nll' ll l t1 l11 i Os t ro v • P rolJ ll•nt t•s d l' s trn c t urc impo -
sces pnr ll'S Lra vau x d t• re li:Vl' lll (' lll d u 111 ol11111 1<· 11l (.) 'Os tro v • S lr11 c-
t11rc H e lalt•tl Q u es li oll s i11 Lh t· H a is i ng of Llw O s t ro v Mo)111111 l' n t •
CTp y11Tyj)Hbte :.iaJVA<fll , nr,ra u a 1111 hl e p a fin ·r a M11 n o n o 111.1 111 c 1m10
fl UMfl 'l'll111 W H a 0C'l'j1 Ull l!
23 - D:i n MOJIAN U . P ic tura mu rn l:l a IJ is e ri c ii do111n eşli din C urlt•a
d e A r geş în lum ina n o il o r cc r cd itri d cctu a l c îl1 Lurl a naos ului •
La p ci nlure murall' ck l 'Eg li s(' prin c irre li <· C urtea tl1· A r geş :'1 la
Jumi c r<' d es 110 11 vc ll cs n·r ht re h es l'free l11 (-1·s d ans la Lo ur du 11l'f •
Th c W a li Pa inlin g of l.IH' C urtea de A r gc .~ Pri11 cc ly C hurc h in th u
Li ght o f Ne w Jn vcs li ga li o11 s o r lh e N::ivl' S li·e lp l' • CT0 1111 a 11
m 1rno n 11 c 1. 1'0c n o11c 1rni t I\ c p 11u 11 a :1 H'.ypT 11 l( ll Ap11meu\ 11
cJJe 'l' c HOHhl X Hccm·1w.11a 1111 J'i ocyn1oc·1·1J.rrn HHhl X IJ Ga 11.111 0 Haoca
32 - I oa n l ST UDO H . Ci·rcet:'tri ll <' la born l o r l'f<' c lu n t u as upra pi c turii
mu ra le di n turla J3 ist·r ic ii clo 11111 L' Ş ti d e l:i C11rl1· a d u Ar g<' .~ • H cclH' r-
c h cs d e la bo ratoirc c rfl'c lu c cs s u r la p„ inLnrc 111urn lc d e 1:1 l o11r <[„
l '];'g li st• prin c ic rc tli! C urleu d e Argq • l.allor:i lory In vt•s li g:.1 tion s
o f th c \.\':i ii P ninlin g o f th l' C ur Ll' n d e A r gi·~ l' rin c1• ly Ch u rc h Sll' -
ep Ic • J l a6op a Top 11 i,111 11 ccJIOflO ua11 a 11 c·1· e 11 o ii 11rn· uo n 11c 1, 11
6a 1.11H tJ !'OC fl OJW.P CllO ii 1~ o p 1 rn 11 H:J HypTH n o J\p i~ llH' ll~
:34 - I fc rm a nn FA B 1 N I . P:'ts tra re a op Li1n:1 n pa Lr im o n i 11I11 i d e m o 11umc nlt•
d e p iat r:1 • La co nscrvn lio11 o plimall' du p:ttri mo i ne d e m o nu -
nu• 11Ls e n pil' rrc •Tit i· O pli111 a l l' rl'sc rv:1Lio11 o f S L01w Mon 11-
111c n ts • O n T11 MaJI1 , 11 a a oxpa 11 a 11:1·1·1n1M o 11 11 11 i; a M01111i.1 x 11 a-
MJJ'l' H ll HO JI
3 !) - Cor n e l TALOŞ . Cri s lia l 1 l:l H AC .\ CLSC U, U'ne ll' :1s 1wcll' p ri v ind
(•v i<len!.n, co n serva re a , restn 11rnren ş i i111I Jogtq.irc n p a lrimoniu.lu i
n r hitcctura l b u c Url'stl'a n • Ce rtn in s ns p ccls ele l' (·v illr nce, clu ln
co ns<· r va li on , d l' la r~s la 11 rn li o n l'L dl' l" tt1 g 111 c nlalio 11 d u p n lrimoin l!
a r chilec lu ral el e B11 carcst • i\spcc l s of Lh c Rec ord i n g, P n •se r va li o n.
H1·s t orn li o n a ml E1 tri c hm e n t o r Lh c i\rc hilt•cl 111·a I l 'all'i111 o n y o r
B u chnrcs t • Co11pcMu 1111M P :1aGo T1.1 n o y q 1•·1'.Y , 1w 11c ,·p1 1a 1\1111 ,
p cc·1·aBJHH~11 1f M o00 1·u 1qn n1110 11y .r1i.Ty p11111 ·u fiyx:a p1 •cTCIHJ 1•0
n aTJH l MOll 111 1. ' l. '<·xp os iti o n „Tr:idi lio ns cil' co ns lrtt cli o n nr b:-i ine" • Thc Ex liilJi -
E\IOCĂlll
41 - D 11111ilru BE l{C JIJ. C1· nLena r11 I 1 1:1 .~L n ii 111 i \ ':1s iil' l' :l r va 11 - • U n
s ieC IL' rk l n n a issa 11 i:c• d <· Vns il e P:lrv: tn . J\ Cl' nL11r.v rro 111 llt t· Va s il l'
Pii r v all 's J3 cn r i n g e C'rOJH "l' lll' OT p orn11c 1111 11 HiltJ.IJle Ti hrpu a 1ra
STUDll Şl COM UN IC1'.RI
44 - G. BAL T AG, l. ocu i11\ t', atl' li e 1·L· ş i in s L1l :J\ ii clt· foc din se co ll' lt•
1\1 - V lll î nn şuzn r e a d u la S i g hi şoara - i )l' :t l u l \' iil u r • ~ J :1 i s o11 s ,
a l c li e rs c t in s l n ll a li ons dt· fcu des s i<"c lcs I\' \ ' III tl :t ns l 'agg lo -
111 c ra lion d e Sig lti şoa r: t - lk :1l11 I \' iil o r • l l lt -8l lt Cc n t 11ri t•s
Dwc lli n gs, W o rk s h ops :i n el 1.:i n · 0 11lfils al S i g hi ~ o : 1r :t - J)l'a lul
V iil o r Scllkment • 11\'.HJIH ll\ <t, Mn c·1·e p c 1rn u 11 < 1·n e n111Au y cTa -
11 ornrn 11 I V-V JJl 1111. 11 CH 1 · 11111 oa r u -Ţ( 11 .ny .n H 11 HJ101-..
5J - N ico la e STO I CESCU. C11 1Lu rn .) i :tr lrt 111 Vrl' m cn dom ni ei lui i\ la l l'i
Basara b • La c 11ll11re t' l l 'a r l m 1 cou r., d u ri•g ne el e ~l:J l l' i Basa -
rn b e Culturc a 11d A rl cluri11 g Mn l i· i l3:1s:1ralJ 's l :Cig n • 1-\'.ym.-
'l' YPU w wc11ycc1•no 11p e Mt!ll r oc n onu p1 1 MaTull 1_;,;ca 1 a li a.
ul - Cr is ti an BHĂCACESC l ' . O l11 t·1·:m· 1na i p u\ i11 c 11n osc u t:1 a :irh i-
Lcctulu i Jl o ri a C rcan gtt • 0 11 „ Ot'U\Tl' 111o i11 s co rt1lll l' d e l' a rc ltiLt·c LL'
94
http://patrimoniu.gov.ro
I ro r ia C rca n g:\ e O n ll o f 1\rc hi ll'c l I lor ia Cr e:\llgt1's Lcss 1>\ 11o wrn
Works • l 'aG o Ta apxw1•oi; •ropa Xop 1.rn - H p m1 r:.i MOHce ll :JBe c1:-
1-1 a n .
(i3 - Pnul N I EDE HJ\IIA JEH. C 11 privi re la p la nu I d e pnrcc ln rc n I cc 11 -
1'rul11 i is t o ri c c luj cn n • S u r Ic pl a n el e lo li sscmc nt du cc 11Lrc hi sto-
riqu c d e C luj • O n Lh e P laus of Pa rcc ll in g 011 t C luj -Na p oca·s.
IJi s Lo ri cn l Cc nl er e Ti o nonop;y HJia Ha ~10 11 11pona 111u1 1my a 1-
c 1rn 1·0 ll CTO !H i'I CC IW J' O l \CH'l'pa
M - V ic t o r C fTJn l'!'A. Docum e nte p ri v ind n c ti v ita l t•a Co 111i s i1111i ~
Mo nun n• nL„ lor l s l.o ri cc d e \inuLc d e l'ili a la A rh iw lo r S t n lului
Do lj •Des d ocu111 t• 11Ls co n ce rn a nL !'a c t.i v ite d e l n Co 111111 iss io n
des 1\ lo numc11Ls rf is t o riqu cs, d 6le n11 s pnr la F i li n IP cks A rc hi vcs
d e l 'E l nt du di s Lri c t d e Dolj e Th c Ac ti v ily o r tlw Co mmi ss i o r~
o r !Ii s t o ri c:t I i\l o n111 m· n ts in Do c u nw nLs of L11 e D o lj .Dr parl111 r 11t
of S l nlc A r r l1i vcs • ,[J;oHyMC ll 'l'hl o )J;Ofl'l'CJlb ll OCTll IWM HCC HH
ll C'l' O]' H'ICC IHI X ll UMfl Tll11 110B, 11 aXO)JJl1!111XCfl I) (l.>1•1Jnia .nc l'O -
cyp;apc·ru e1r11 i,tx Apx~111 ,[J;o .n ma
(i5 - Harltt IIAnET , V irg ini a lla r c t A nd n ·<·sc u . P r ima a rhitl'ct:'i d in
l11m 1· • V irg inia I rn rcl A nll rcesc11. I. a prc111i c re n rd1il uclc du
111 o ncl c • \'irg in in I fa rl' L A n d rcl!sc u . Th e l' irs t W o nrn n A r c hi tcc l'
in t h t• \Vorlrl • B 11 p 1vm m1H 1 Xa p c T A 11 p;p e 1•c 11,)' · n u p uan
m e 11u11Hr a apxwro w r u MHp c
!i7 - Ton C ll EHC l U. A rh itcc lt1ra Lradi{i o nn lt1 d i n T a ra V ran cei. Casa
\>in"t ncnscii • L 'arc hitcct11rc trn dili o nnc ll i: d e la r t'.!g i011 T n rn
Vran ce i. L a 111 n ison p a ysann c • Traclili o na I Architcc turc in Vran ce a
Land . Th e 1'1•nsa nt U o u st•. • Tpap; lll(l1 0 H11 a H apX HTc 11 Ty p a
11 Q a pa Upa 11crn 11 . H'. opcT r, m1 c 1rn f1 TIOM
74 - Ioa na CH ISTA Clfl': -PAN 1\IT. 1\lo n11111 c ntul lui liorcn din i\ l bac-
(nsUiz i ln O l ă n l'~ ti ) •Le 111 o num c11L d l! H or ea d 'A lbac (~c t ro~1 va 11 t
it prcsl' nl :'t O l ă n eş ti ) • U o rca's .M o num e nt al Al bac ( 111 O l a n cşt 1
nt presc· 11L) • ll a Mwrn11 11 Xo pH 11 11 A.n(ia11 (co 1•0):1 1H 1 11 0 JJ:J·
ll ClllT11 ).
77 - Va s il l' CĂ l\ Ă BIŞ . Mo ril e , pi ve le , ş i fl' r:1slrni e lt· din O lte ni a in
seco lul a l X l~- lt·a e l.cs 111ouli11s, Ies moulin s :I fo11l o11 s e l k s.
sc il!S d 'O llt'.! ni l' nu XJ X-cmc s icc le • T h c l!)tll CcnLury Mill s.
Fullin g Mill s :i nel Sn w s in O llcn in • M eJi bll11l(hl , nop; m1Hb!O·
MOJlO'l' HOll J.le Tle ]l Cllflllll h[ \) ycTpo it c'l' llU )J;Jlll cy 1m a .H nH Jihl H ~ţ
O Jrr o111u 1 B x rx n
82 - M ihail M ll IA L CU, M ihae la DHĂGĂNO I U: P rc p n r::i ren ~ i utili zarea
e innb rului ln „cii r\ i lc " cil! pi c l.nr:'\ r o m â n eş ti (e rminii ) şi in p rac li ca
pi c lorilor m edi eva li ro m â ni •La p r c p arali o n c t l' utili sa ti o n du
c in a brr cln ns „ Ie s liv n ·s" ro urnai ns d l' )J l' inturc et cln11 s la pra -
Liqu e d.c s pl' inlrcs 111 cdi cvn11 x ro11111ains. • C ina bar P rcpn rati o n
and l sagc Aeco rdin g to th c lfo m n ninn Pain ti n g „ B oo ks" (Erm i n ii)
nncl t o lh c Prnc li cc ol' Hom n ni n n ~k cli n ~ vn l Pni n tc rs • riop; r OTO n-
1rn H HCUOJ11,:J OJJa ll l•fO l.\Hll aGp 1n 1 n P .Y Mhllf CIO! X m HBO flH Cll b[X.
«l> lllH'ax» (e p M1.n11.n1) 11 11 np a 11THl (O PJ'Mbt1r c 11 11x. cpe111fe 11(.-
1w nh1. X x yno 11rn 1·11 w 11
CHONlf:l - HECE NZJI - I NH>HJ\l i\ TH
87 - lc li salll'La ANCUT1\ - 11U:;i l N/\HU . Scs inn t•a ş tiin\iri c:1 „Co11Li11 u -
itn L1· 111ulli111ilen nr:i " . C lu j -Nap o ca , J !)82 • Ln s css ion sc ie nliri -
q u c „Co 11Lin11ilc mullimill c n n irc " , C luj -Napoca, 1!)82 • Tl w Sci<·11 -
Liri c Scssio n „ ~ lill l' ll :t ry-O lcl Conti n uity " , C lu j -Napoca, 1[)82 •
ll ay• 111 a n COC Clf H «El Cllp 0.phl. 1J lf 0(' Mll 0f'O'l' bl CfJ 'll1 Jl C'l'lH1 >l H .nym-
ll ano 1w, 1982
87 - l' l' l e r D l:: H EI\ , l'x p oz i{ i:1 „Tra d ii i i d e co n s t ru cţ i e 11 rl m nft" •
tio n „T rnd ili o 11 s o f U r ba n Co nstr u c ti o 11" • l3b! C'r a1111a «'l' pa11;1-
1\H H 110 rp a}\ OCTO11'1'U Jlh CT.IJY » . . .
!lU - Sa n d n VO l CU Ll ::SCU, G ri go r r Io nescu. „J\ rlu t ec lu ra p c Lc nto ru1 f
H o m ft ni e i ck -a lu n g ul vcac11 r il o r" • G ri go re Io n es c u , ., L 'Archi t cc-
t u n· su r IC' Le r r iln irl' <.k ln nou m n ni l' , Ic lo n g d es s icc lcs" • Grigo r l'
Io nesc u .. Arc /J ila /11 1'1' VII / /J c T crri/ory or Rom an ia lliroll{/li l llw
Ce11/ 11 r i1;.s" • «Apx w1·o w1·y pa ·1·c.111>1TO IH1 11 PyMbi HH ll 1•1c n o 1.;o lf
ne H0 11»
!JI G h . S l ~ l\ ES TY(~N . No u d esp re wchi •Du 110 11 vca 11 s ur l 'a ne ie n •
Nt·w n IJo u t a nc ic n • 11 o uoc o CTU[lOM
!l i G co rg l'ln ST O ICA . Ex poz j\i n „ A rhi tectu ra vcrnacul n r Ct d ir~ Ho -
rn n ni a", Z ii r ic h , 1982 • L 'cx pos ili o n „ Arhil<·ctu re ve rnac11la1 rn d e
Ho111 nn 11i l'", Zii r ic h. I !l8 2 • Th e. Ex hihi tio n „ \l c rnacu Ia r Arc hi te c-
t 11rc rro m Ho 111 a 11i a". Z iir ic h . 1 !l82 • •· BhcCTamrn B ep1ra 1(yJinp 1WH
B p YMbTll'IHI•> l( ypM X, I !)82 .
02 - M i ha il G U 80G f. U. l' c m a r g in ea vo lum u lui „ Mo 1111mc nlc l<· :t rl11 -
t c·cto 11i cc oto 111 :1 11 L· di n Ho m :ln in ~ i U n ga ri u" • Su r le volum e „Mo nu -
1111·11Ls nrc hi t cc L0 11i q 11 e oltom a n e d e la Ho um a ni c ct el e 1'1 [o n gr ic" •
Co ns id c ra li o ns o n „O LL01111111 A rc hi tec t u ra l Mom1111 c nts in H om a -
ni n nncl lf 11 11 gn ry" • I.I o rt OBOiW TOMa «'l' yj) Ol\ IOH\ a pXHTCf.<;-
T,Y(11 lbl. L\ n aMFJT llH l\ M 11 l ',yM hlllll H 11 Y n r a p111>1»
 COU~ GJUL UE mmAcrm
dr. Lu c ia n TIOŞ U , re d actor-şef, Gavr il ă SARAFOLEAN, re-
d actor- şeJ a djun ct, Ion GR I GORESCU, Maria IACOB , dr.
Mircea MUŞAT, E li sabeta RUŞJNATIU , Do inn TAHHON
Bcdactori:
Ion GR I GORESCU , Ma ri a l( ;NAT , A ng he l Pi\ VEL , E li sabetn
R UŞ I NARU ,De cebal TOCA
P r ezenta rea gra fi că ş i te hni că:
Co rne l iu MOLDOVEANU

Co rec lura as i gurată d e se rvic iul d e co rectur ă a l I. S. I. A .P .

(Întreprinder ea d e slat p e ni ru im pri m ate ş i aclm inisl rarea p u-
bli ca \.iilor)

Reclac \.ia : Ca lea Victorie i nr. 174, rod . 7 110 1, sect or 1, Buc u-
reşt i , te lefon : 50 48 68. Aclrn ini stra\ ia: întreprinderea d e stat
p entru irnprinrnte ş i a dmini str a r ea publi ca \.i ilor , P i aţa Sc înte ii
nr . 1, cod 7155~, sec.Lor l , Bucureşl i , t elefo n 176010, interior
1277. Abonamente le se far la ad rnini stratie - p rin p oş tă sau
virame nt, I.S.l.A .P. (Întrep rind e rea d e stal pe nlru imp rim ate
~i admini Lrarea p uhli ca[:iilor) , co nt (i4 5 1 301 52 B.N.R.S.R.
F ili a la seclor 1, Buc u r eşt i ş i la ol'i c iile poştal e sa u difuz orii
de presă . Costu l unui abonament (10 nume re „Mnzee" ş i 2
num e re „Monum ente istorice ş i d e artă " ), le i 400 a nu a l. Ponr
l'ctra nger: ILE X IM - D epa rtame nlu l expo rt -imp ort presă P.O.
Box 13G-137 , t elex 11 226, B u cureşti, str. 13 Del:embrie nr. 3 .
Taxel e po şta l e ach itate co nform aprobă rii D.G .P.Tc. nr.
nr.1 37/4474/ 1981.

Tiparul executa t la Intreprind er ea polig;r a l:i că Sib iu

I 40 880 1 r.ci 75

http://patrimoniu.gov.ro
http://patrimoniu.gov.ro
 2-1982
MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ART)

http://patrimoniu.gov.ro