PEDAGOGIE 2

(TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRII. TEORIA SI

METODOLOGIA EVALUĂRII)
METODE INTERACTIVE DE
INSTRUIRE
Exemplificări de metode
interactive de predare-
învăţare
= Partea a II-a =
 Exemplificări de metode interactive

Brainstormingul
Predarea-învăţarea reciprocă
Metoda piramidei

Explozia stelară Diagrama cauzelor şi a efectului

Metoda Philips 6/6

Brainstorming-ul (Metoda “asaltului de
idei”/ “cascada ideilor”)
• Brainstorming-ul sau „evaluarea
amânată” ori „furtuna de creiere” este
o metodă interactivă de dezvotare de
idei noi ce rezultă din discuţiile purtate
între mai mulţi participanţi, în cadrul
căreia fiecare vine cu o mulţime de
sugestii. Rezultatul acestor discuţii se
soldează cu alegerea celei mai bune
soluţii de rezolvare a situaţiei
dezbătute.
Brainstorming - 4 reguli fundamentale:

1. Căutarea în voie a ideilor

2. Amânarea judecăţii ideilor
3. Cantitate mare de idei
4. Schimbul fertil de idei
Brainstorming – Etape:

1. Etapa de pregătire
2. Etapa productivă
3. Etapa selecţiei ideilor
Brainstorming – Etapa de pregătire:

1. Faza de investigare şi
selecţie a membrilor
2. Faza de antrenament
creativ
3. Faza de pregătire a
şedinţelor de lucru
Brainstorming – Etapa productivă:

1. Faza de stabilire a temei de

lucru/problemelor de
dezbătut
2. Faza de soluţionare a
subproblemelor formulate
3. Faza de culegere a ideilor
suplimentare
Brainstorming – Etapa selecţiei :

1. Faza analizei listei de idei

2. Faza evaluării critice şi a
optării pentru soluţia
finală.
Brainstorming – Posibile teme...

• Elevul – co-participant la propria

formare;
• Căi de stimulare a interesului
pentru şcoală, învăţătură, educaţie
• Educaţia permanentă – promotorul
dezvoltării culturale, economice şi
sociale
• Educaţia adulţilor – între posibilităţi
şi necesitate, între cerere şi ofertă
 Metoda piramidei

• Metoda “piramidei” sau metoda 6. Faza decizională

“bulgărelui de zăpadă” are la bază 5. Faza raportării

împletirea activităţii individuale cu soluţiilor în colectiv

cea desfăşurată în mod cooperativ, 4. Faza

reuniunii
în cadrul grupurilor. Ea constă în în grupuri mari

încorporarea activităţii fiecărui 3. Faza lucrului

În perechi
membru al colectivului într-un
demers colectiv mai amplu, menit 2. Faza lucrului in
dividual

să ducă la soluţionarea unei sarcini vă

1. Faza introducti
sau a unei probleme date.
 Metoda piramidei Avantaje şi limite:

AVANTAJE LIMITE
6. Faza decizională
Stimularea învăţării
prin cooperare 5. Faza raportării
soluţiilor în colectiv
Se poate stabili mai 4. Faza
greu care şi cât de reuniunii
în grupuri mari
însemnată a fost
contribuţia fiecărui 3. Faza lucrului
participant În perechi

dividual
Dezvoltarea încrederii 2. Faza lucrului in

în forţele proprii 1. Faza introducti

vă

Fenomenul “lenii
sociale”
 Explozia stelară (starbursting)

• Explozia stelară (eng. “star”

= stea; eng. ”burst” = a
exploda), este o metodă
nouă de dezvoltare a
creativităţii, similară
brainstormingului
 Explozia stelară (starbursting) – Cum se
procedează?
1. Se scrie ideea / problema pe o foaie de
hârtie pe care este realizată schema
alăturată (problema este în centrul
steluţei)
2. Se organizează colectivul în grupuri
preferenţiale
3. Se scriu cât mai multe întrebări care au
legătura cu problema formulată, folosind
cuvintele cheie din vârfurile steluţei
 Explozia stelară (starbursting) – Cum se
procedează?

4. Se comunică rezultatele muncii în grup

5. Se evidenţiază cele mai interesante
întrebări
6. Se apreciază munca în cooperare

Facultativ, se pate proceda şi la

elaborarea de răspunsuri la unele
întrebări.
 Explozia stelară (starbursting)
Scopul metodei

• Obţinerea a cât mai multor

întrebări şi astfel cât mai multe
conexiuni între concepte
• Stimularea creativităţii îndividuale
şi de grup
 Predarea-învăţarea reciprocă
(Rezumând, Întrebând, Clarificând,
Precizând)
• Este o cale de învăţare a
tehnicilor de studiere a unui
text. După ce sunt familiarizaţi
cu metoda, elevii interpretează
rolul profesorului, instruindu-şi
colegii. Are loc o dezvoltare a
dialogului elev – elev.
• Se poate desfăşura pe grupe
sau cu toată clasa.
 Predarea-învăţarea reciprocă
(Rezumând, Întrebând, Clarificând, Precizând)

Strategii:
1.REZUMAREA a ceea ce
este mai important din
ceea ce s-a citit
2.PUNEREA DE
ÎNTREBĂRI despre
informaţiile citite
 Predarea-învăţarea reciprocă
(Rezumând, Întrebând, Clarificând, Precizând)

3. CLARIFICAREA datelor
(discutarea termenilor
necunoscuţi, mai greu de înteles,
soluţionarea neînţelegerilor)
4. PREZICEREA a ceea ce cred elevii
că se va întâmpla în continuare,
bazându-se pe ceea ce au citit.
 Predarea-învăţarea reciprocă
(Rezumând, Întrebând, Clarificând, Precizând)

Etapele metodei:
1. Explicarea scopului, descrierea
metodei şi a celor 4 strategii
2. Împărţirea rolurilor elevilor
3. Organizarea pe grupe
4. Lucrul pe text
5. Realizarea învăţării reciproce
6. Aprecieri, completări, comentarii
 Diagrama cauzelor şi a efectului

• Constituirea digramei cauzelor

şi a efectului oferă
posibilitatea punerii în
evidenţă a izvoarelor unei
probleme, unui eveniment sau
unui rezultat. Diagramele sunt
folosite de grup ca un proces
creativ de generare şi
organizare a cauzelor majore
(principale) şi minore
(secundare) ale unui efect.
 Diagrama cauzelor şi a efectului

• Reguli:
1. Se împarte clasa în echipe de
lucru
2. Se stabileşte problema de
discutat
3. Are loc dezbaterea în fiecare
grup pentru a descoperi cauzele
care au condus la efectul
discutat (înregistrarea cauzelor
se face pe hârtie sau pe tablă) -
brainstorming
 Diagrama cauzelor şi efectului

• Reguli:
4. Se construieşte diagrama astfel:
- Pe axa principală = efectul
- Pe ramurile axei principale =
cauzele majore
- Pe ramurile majore = cauzele
minore
4. Se examinează lista de cauze
generate de fiecare grup
5. Se stabilesc concluziile
 Diagrama cauzelor şi a efectului
(diagrama os de peste)

• Aplicaţie: Realizaţi diagrama

cauzelor şi a efectului plecând de
la următoare afirmaţie:

Majoritatea adolescenților îşi

petrec mai multă vreme
socializând pe internet decât în
viaţa reală.
 Metoda Philips 6/6
• Metoda Philips 6/6 a fost elaborată de către
profesorul de literatură J. Donald Philips (de unde
provine şi numele) care a testat-o la Universitatea din
Michigan.
• Este similară brainstorming-ului şi metodei 6/3/5, însă
se individualizează prin limitarea discuţiei celor 6
participanţi la 6 minute. Acest fapt are ca scop
intensificarea producţiei creative, ca şi în cazul
metodei 6/3/5.
 Metoda Philips 6/6

Etape:

1/6 Constituirea grupurilor de câte 6 participanţi (4

membri + 1 secretar + 1 conducător de grup).
Secretarul fiecărul grup are în plus, sarcina de a
consemna ideile colegilor. Conducătorul este cel
care dirijează dezbaterea în cadrul grupului şi
prezintă concluziile.
 Metoda Philips 6/6

2/6 Înmânarea temei/problemei ce urmează a fi

dezbătută în particular, de către fiecare grup şi
motivarea importanţei acesteia.

3/6 Desfăşurarea discuţiilor pe baza temei, în

cadrul grupului, timp de 6 minute.
 Metoda Philips 6/6
4/6 Colectarea soluţiilor elaborate. Conducătorii
fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele
sunt predate în scris coordonatorului
colectivului (profesorului).
5/6 Discuţia colectivă, decizia colectivă în ceea ce
priveşte soluţia finală, pe baza ierarhizării
variantelor pe tablă.
6/6 Încheirea discuţiei, concluzii privind participarea la
desfăşurarea activităţii şi a eficienţei
demersurilor.
 Metoda Philips 6/6
Avantaje:

• Similare brainstormingului si metodei 6/3/5 pentru:

 Facilitarea comunicării
 Obţinerea a numeroase idei într-un timp scurt
 Intensificarea demersului creativ
 Stimularea imaginaţiei
• Întărirea coeziunii grupului
• Angajarea elevilor în auto(evaluare)
• Cooperarea în cadrul echipei
• Stimularea competiţiei între grupuri