PEDAGOGIE 2

(TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRII. TEORIA SI

METODOLOGIA EVALUĂRII)
METODE INTERACTIVE DE
INSTRUIRE
 Exemplificări de metode interactive

mozaicul
tehnica lotus

pălariile gânditoare

tehnica 6/3/5 metoda FRISCO

 Metoda mozaicului (Jigsaw)
• Metoda mozaicului (în engleză jigsaw
puzzle înseamnă mozaic) sau “metoda
grupurilor interdependente” – cum o
numeşte A. Neculau (1998), este
bazată pe învăţarea în echipă (team-
learning). Fiecare elev are o sarcină de
studiu în care trebuie să devină
“expert”. El are în acelaşi timp şi
responsabilitatea transmiterii
informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi.
 Metoda mozaicului (jigsaw)
Etape şi faze (1/7)
1. Pregatirea materialului de studiu:
• Profesorul stabileste tema de studiu si o împarte în 4 sau 5
sub-teme. Optional, poate stabili, pentru fiecare sub-tema,
elementele principale pe care trebuie sa puna accentul elevul,
atunci când studiaza materialul în mod independent. Acestea
pot fi formulate fie sub forma de întrebari, fie afirmativ, fie sub
forma unui text eliptic care va putea fi completat numai atunci
când elevul studiaza materialul. Realizeaza o fisa-expert în care
trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse si care va fi oferita fiecarui
grup.
 Metoda mozaicului (jigsaw)
Etape şi faze (2/7)

2. Organizarea colectivului în echipe de învatare de câte 4-5 elevi

(în functie de numarul lor în clasa). Fiecare elev din echipa,
primeste un numar de la 1 la 4-5 si are ca sarcina sa studieze în
mod independent, sub-tema corespunzatoare numarului sau. El
trebuie sa devina expert în problema data. De exemplu, elevii
cu numarul 1 din toate echipele de învatare formate, vor
aprofunda sub-tema cu numarul 1. Cei cu numarul 2 vor studia
sub-tema numarul 2, si asa mai departe.
 Metoda mozaicului (jigsaw)
Etape şi faze (3/7)

3. Faza independenta:
• Fiecare elev studiaza sub-tema lui, citeste textul
corespunzator. Acest studiu independent poate fi facut în clasa
sau poate constitui o tema acasa, realizata înaintea organizarii
mozaicului.
 Metoda mozaicului (jigsaw)
Etape şi faze (4/7)

4. Constituirea grupului de experti.

• Dupa ce au parcurs faza de lucru independent, expertii cu acelasi
numar se reunesc, constituind grupe de experti pentru a dezbate
problema împreuna. Astfel, elevii cu numarul 1, parasesc echipele
de învatare initiale si se aduna la o masa pentru a aprofunda
sub-tema cu numarul 1. La fel procedeaza si ceilati elevi cu
numerele 2, 3,4 sau 5. Daca grupul de experti are mai mult de 6
membri, acesta se împarte în doua grupe mai mici.
 Metoda mozaicului (jigsaw)
Etape şi faze (5/7)

5. Faza discutiilor în grupul de experti:

• Elevii prezinta un raport individual asupra a ceea ce au studiat
independent. Au loc discutii pe baza datelor si a materialelor
avute la dispozitie, se adauga elemente noi si se stabileste
modalitatea în care noile cunostinte vor fi transmise si celorlalti
membrii din echipa initiala.
• Scopul comun al fiecarui grup de experti este sa se instruiasca cât
mai bine, având responsabilitatea propriei învatari si a predarii si
învatarii colegilor din echipa initiala.
 Metoda mozaicului (jigsaw)
Etape şi faze (6/7)

6. Reîntoarcerea în echipa initiala de învatare.

• Expertii se reintorc in echipele initiale si transmit cunostintele
asimilate, retinând la rândul lor cunostintele pe care le
transmit colegii lor, experti în alte sub-teme
• Modalitatea de transmitere trebuie sa fie scurta, concisa,
atractiva
• Membrii sunt stimulati sa discute, sa puna întrebari si sa-si
noteze, fiecare realizându-si propriul plan de idei.
 Metoda mozaicului (jigsaw)
Etape şi faze (7/7)

7. Evaluarea si demonstratia:
• Grupele prezinta rezultatele întregii clase.
• În acest moment elevii sunt gata sa demonstreze ce au
învatat. Profesorul poate pune întrebari, poate cere un raport
sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiecarui elev o fisa de
evaluare.
• Daca se recurge la evaluarea orala, atunci fiecarui elev i se va
adresa o întrebare la care trebuie sa raspunda fara ajutorul
echipei.
Avantajele metodei:

• metodă atractivă pentru elevi;

• curiozitate, receptivitate şi interes din partea
grupelor;
• implicarea şi responsabilitatea în învăţare;
• colaborarea eficientă şi stimularea încrederii în sine;
• notarea cunoştinţelor de către fiecare expert al echipei
în vederea realizării produsului final;
• crearea de abilităţi de comunicare şi pentru elevii cu
un nivel ridicat de emotivitate;
• dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;
• optimizarea învăţării.
 Metoda mozaicului (jigsaw)

Un exerciţiu simplu prin care se poate verifica

eficienţa acestei metode îl poate constitui şi explicarea cuiva
din familie a ceea ce tocmai aţi învăţat şi se va observa că
vor deveni mai clare şi mai vii în memorie cunoştinţele
învăţate. Astfel se adevereşte un concept mai vechi în
literatura de specialitate care spune că: „înveţi ceea ce
predai".
Tehnica lotus (floarea de nufăr)
• Tehnica florii de nufăr
presupune deducerea de
conexiuni între idei, concepte,
pornind de la o temă centrală.
Problema sau tema centrală
determină cele 8 idei
secundare care se construiesc
în jurul celei principale,
asemeni petalelor florii de
nufăr
 Tehnica lotus (floarea de
nufăr) – Etape:
1. anunţarea temei centrale de către profesor;
2. completarea de către elevi a celor 8 idei secundare ale temei centrale;
ideile secundare se trec în diafragmă;
3. împărţirea colectivului în grupe de 2, 3 sau 4 elevi fiecare, în funcţie de
numărul de elevi din clasă; ideile secundare devin teme centrale pentru
fiecare din cele 8 grupuri formate;
4. munca în grup pentru completarea diagramei Lotus;
5. prezentarea în faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup în parte şi
completarea diagramei cu ideile expuse de fiecare grup şi a discuţiilor
colective;
6. evaluarea şi aprecierea muncii fiecărui grup;
Tehnica lotus (floarea de
nufăr) – Diagrama:
• Plecând de la experienţa practică a exerciţiului
anterior, menţionaţi 3 avantaje şi 3
dezavantaje ale utilizării acestei metode.
 Metoda pălăriilor gânditoare

• Este o tehnică interactivă, de stimulare a

creativităţii participanţilor care se bazează pe
interpretarea de roluri în funcţie de pălăria
aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare
având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde,
albastru şi negru.
• Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor
interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră
mai bine. Rolurile se pot inversa, participanţii
sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în
acord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei
este cea care defineşte rolul.
 Metoda
“Şase pălării
gânditoare”
m

Metodă interactivă de
gândire rapidă creată de
Edward de Bono
 Palariile ganditoare
Palaria alba sa concentreaza pe informatii. Se refera la
fapte, figuri, informatii, disponibile sau necesare.
Palaria galbena se concentreaza pe beneficii si aspecte
pozitive.

Palaria rosie dezvaluie intuitiile, sentimentele, emotiile.

Palaria neagra este palaria problemelor, a criticilor si a
precautiilor.
Palaria verde este cea a creativitatii, a schimbarii, a
alternativelor, a propunerilor, a ceea ce este interesant si
provocator.Aici pot fi folosite tehnici de gandire laterala.

Palaria albastra este palaria coordonarii.

 PALARIA ALBA
• Informatia valabila si cea necesara
- Oferă informații și materiale în legatură
cu problema
- Leagă soluțiile de informațiile disponibile
discutate
Neutru Obiectiv
 PALARIA ALBA
• Imaginează-ţi o foaie albă. Pălăria alba, la fel ca hârtia,
se referă la informaţii şi acţionează în sfera lucrurilor
reale, existente. Deci, când o porţi, rămâi la ceea ce este
cunoscut. Tot ceea ce vrei în momentul de faţă este
informaţia obiectivă.
• Ce informaţie este disponibilă ?
• Ce informaţie am dori să avem ?
• De ce informaţii avem nevoie?
• Ce informatie lipseste?
 PALARIA ROSIE
Intuitie si sentimente (Ce simtiti in
legatura cu solutiile propuse?):
• Pălăria roşie se referă la emoţiile şi sentimentele
tale

• Nu pierde mai mult de 20-30 de secunde

• Aminteşte-ţi că nici o explicaţie nu este necesara

 PALARIA NEAGRA

Precautii, dificultati si probleme

Evidentiaza slabiciunile fiecarei solutii

Care ar putea fi problemele posibile?

Ce dificultăţi aş putea întâlni?
Când trebuie să fiu precaut ?
Palaria celor 3 “P”:
Prudenta
Precautie
Pericol
 PALARIA GALBENA
 Aminteşte-ţi o zi însorită şi călduroasă.
 Pălăria galbenă reprezintă aspectele pozitive şi
logice ale gândirii
 Care sunt beneficiile?
 Care sunt punctele pozitive?
 Există un concept referitor la această idee care sună
bine?
• Alegerea de a fi pozitiv
• Dorinta de “a face lucrurile sa se intample”
• Cautarea deliberata a pozitivului
• Gandire speculativa, care cauta oportunitati
• Gandire constructiva si productiva = eficienta
• Permite viziuni si visuri
 PALARIA VERDE
Idei alternative si creative
Vizeaza solutii posibile

Pălăria verde reprezintă eforturile creative conştiente.

Noi idei se ridică, apar soluţii inovative.
Avem nevoie de alte alternative
Există şi alte metode de a face acest lucru?
Ce am mai putea face ?
Care sunt posibilitătile?
 PALARIA ALBASTRA
Organizarea proceselor de gandire
Alege solutia corecta si trece mai departe
 Un cer albastru grozav care îţi oferă ocazia de a avea o
vedere de ansamblu asupra proceselor de gândire ce au loc.
Iată pălaria albastră a manager-ului.Te desparţi puţin de
gândirea ta şi vezi întregul proces dezvăluit.Ghidează-l şi
controlează-l.Trage concluziile la sfârşit.

 Stabileşte timpul.
 Ţine pe toată lumea în temă.
 Se preocupă de cerinţe.
 Păstrează disciplina în timpul folosirii pălăriilor.
 Se ocupă de cuprins şi concluzii.
Ganditorul cu palarie albastra =
dirijorul unei orchestre.
PALARIA ALBASTRA

Coregrafia
pasilor
gandirii
© Mihaela Brumar, CCD Dolj, 2012
 Cum se foloseşte
această metodă?
• Se împart elevii în grupuri de câte 6, astfel încât în
fiecare grup să fie 6 pălării diferite.

• Se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi

pregătească ideile, fiind conştienţi de rolul fiecărei
pălării.
• De obicei discuţia este începută de pălăria albă şi
încheiată de pălăria albastră.
 Cum se foloseşte
această metodă?
• După ce fiecare pălărie şi-a spus punctul de
vedere, în cadrul grupului se schimbă
pălăriile şi se reia discuţia.
• Este important ca fiecare participant să
facă efortul de a folosi toate pălăriile !
 Avantajele
metodei:
• stimulează...
• valorizează...
• încurajează...
• poate fi folosită...
• determină ...
• activează...
Metoda FRISCO
• Metoda Frisco are la bază
interpretarea din partea
participanţilor a unui rol specific, care
să acopere o anumită dimensiune a
personalităţii, abordând o problemă
din mai multe perspective. Astfel,
membrii grupului vor trebui să joace,
fiecare, pe rând, rolul
conservatoristului, rolul
exuberantului, rolul pesimistului şi
rolul optimistului.
Metoda FRISCO
• Metoda a fost propusă de echipa de
cercetare For Boys of Frisco (Cei
patru băieţi din San Francisco)

• Scopul = identificarea problemelor

complexe şi dificile şi rezolvarea pe
căi simple şi eficiente.

• Are la baza brainstormingul regizat.

Metoda FRISCO
• Etape:
1. Punerea problemei
2. Organizarea colectivului – rolurile:
conservatorul, exuberantul
pesimistul, optimistul
Nota bene: Rolurile pot fi abordate
individual sau, în cazul colectivelor
numeroase, acelaşi rol poate fi jucat
de mai mulţi participanţi.
Metoda FRISCO
3. Dezbaterea colectivă
• Conservatorul apreciază meritul
soluţiilor vechi
• Exuberantul priveşte către viitor şi
emite idei aparent imposibil de realizat
• Pesimistul cenzurează ideile şi soluţiile
propuse
• Optimistul găseşte fundamentări
realiste şi posibilităţi de realizare a
soluţiilor propuse de către exuberant
Metoda FRISCO

4. Sistematizarea ideilor emise şi a

concluzionării
Nota bene:
Metoda FRISCO este asemănătoare
“Pălăriilor gânditoare”, atât din
punct de vedere al desfăşurării, cât
şi în ceea ce priveşte avantajele şi
limitele.
 Tehnica 6/3/5
• Tehnica 6/3/5 este asemănătoare
brinstorming-ului. Ideile noi însă se scriu pe
foile de hărtie care circulă între participanţi,
şi de aceea se mai numeşte şi metoda
brainwriting. Tehnica se numeşte 6/3/5
pentru că există:
- 6 membri în grupul de lucru, care notează pe
o foaie de hârtie câte
- 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de
- 5 minute.
 Tehnica 6/3/5 – Etape:

1. Se împarte clasa în grupe a câte 6 membri

fiecare
2. Se formulează problema şi se explică
modalitatea de lucru.
Elevii primesc fiecare câte o foaie de hârtie
împărţită în trei coloane
3. Desfăşurarea activităţii în grup
În această etapă are loc o îmbinare a
activităţii individuale cu cea colective.
4. Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.
 Tehnica 6/3/5 – Desfăşurător:
• Pentru problema dată fiecare din cei 6
participanţi are de notat pe o foaie 3 soluţii
în tabelul cu 3 coloane, într-un timp maxim
de 5 minute.
• Foile migrează apoi de la stânga la dreapta
până ajung la posesorul iniţial.
• Cel care a primit foaia din stânga, citeşte
soluţiile deja existente şi încearcă să le
modifice în sens creativ/să le completeze
• Se centralizează datele obţinute, se discută
şi se apreciază rezultatele.
 Tehnica 6/3/5 – Dezavantaje:
• Sunt legate de faptul că :
• Se neglijează... tratarea diferenţiată
• Necesarul de timp de gândire...
... poate fi diferit de la un individ la altul
• Este posibilă manifestarea unor
fenomene de...
... contagiune negativă între răspunsuri
• Elevii pot fi influenţaţi de... răspunsurile anterioare,
suferind .... un blocaj creativ
„Orice metodă pedagogică rezultă din întâlnirea mai multor
factori şi, din acest punct de vedere, educaţia va rămâne
mereu o artă: arta de a adapta, la o situaţie precisă,
indicaţiile generale date de cărţile de metodologie.”
Gaston Mialaret, pedagog francez