PREVENIREA I COMBATEREA ATITUDINII I A LIMBAJULUI TRIVIAL

Cultura adolescenilor pare a fi centrat pe atitudini nepotrivite, pe un limbaj trivial. La acestea au contribuit familia, coala, industria divertismentului i mass-media. Din pacate, pe masura ce copiii descopera limbajul, descopera si partile lui rele, nu numai pe cele bune. Chiar si cei mai mici, care nu stiu inca sa pronunte corect toate cuvintele, isi mai uimesc parintii cu un limbaj nepotrivit, vulgar, cuvinte urate, injuraturi. Motivele pentru care copiii folosesc aceste cuvinte si modalitatea de a-i dezvata depinde de varsta. La 4-5 ani, limbajul vulgar nu este decat o incercare de a copia compotamentul parintilor si un mod de a-si exprima curiozitatea fata de cuvinterle necunoscute. Copilul va aude spunand anumite cuvinte atunci cand sunteti suparati sau nervosi si va crede ca aceea este modalitatea normala de a-ti exprima sentimentele. Cand va fi el insusi suparat va va imita. In acest caz, copiii nici nu au habar ca ceea ce rostesc este un cuvant urat sau o injuratura. Ce ai de facut daca s-a intamplat deja? Explica-i ca ceea ce a spus este un cuvant urat, ca nu are voie sa-l foloseasca niciodata. Copiii sesizeaza rapid neconcordanta intre ceea ce spui si ceea ce faci, asa ca nu uitati sa recunoasteti ca ati gresit atunci cand ati rostit acel cuvant. Un alt motiv pentru care copiii folosesc limbajul vulgar este... curiozitatea. Ei aud un anumit cuvant si, desi nu-i cunosc intelesul, isi dau seama ca este ceva urat, ceva ce n-ar fi trebuit sa auda. Asa ca nu indraznesc sa intrebe direct ce inseamna, insa, cand curiozitatea atinge cote maxime, vor spune din senin cuvantul respectiv, urmarind reactiile adultilor. Tocmai aceste reactii conteaza foarte mult. Poate ca e amuzant sa auzi un copil spunand cuvinte urate, insa in niciun caz nu radeti si nu faceti niciun gest care sa incurajeze reptarea acestui comportament. Daca reactia dumneavoastra este pozitiva (radeti, zambiti) copilul va repeta cuvintele urate ca sa va faca pe plac. Daca reactia este una negativa (va suparati, tipati) va folosi din nou cuvintele ca sa va pedepseasca. Cel mai bine este sa-i explicati copilului ca este urat sa foloseasca asemenea cuvinte, iar daca le repeta, pur si simplu ignorati-l. Cand vad ca nu va provoaca nicio reactie, va inceta. Este important sa-i instruiti pe toti cei din jur cu privire la aceasta problema, spunandu-le cum sa se comporte cand copilul foloseste un limbaj vulgar. Bineinteles ca orice comportament urat al copilului este mai usor de prevenit decat de vindecat, iar acest caz nu face exceptie. Cel mai sigur mod de a preveni folosirea unui limbaj vulgar: evitati sa rostiti dumneavoastra insiva cuvinte urate. Copiii nu fac decat sa imite ceea ce aud la adultii din jur. Daca nu aude si nu cunoaste cuvinte urate nu are cum sa le foloseasca. Niciun parinte nu injura intentionat de fata cu cei mici, insa mai toti isi pierd cumpatul uneori si scapa cuvinte urate la nervi. Tocmai asta e problema. Cand simtiti ca va pierdeti cumpatul, dintr-un motiv sau altul, retrageti-va intr-o alta camera pana cand va reveniti. Nimeni nu e de fier, asa ca este imposibil sa nu va scape cateva injuraturi de fata cu cei mici. Nu le dati ocazia sa va auda. Nu mai trebuie sa spunem ca toti cei care petrec un timp mai scurt sau mai lung cu cel mic trebuie sa se abtina de la cuvinte vulgare. Nu va lasati copiii langa persoane care se comporta sau adopta un limbaj vulgar. Copiii observa mai multe decat ati putea crede si le ajunge cateva minute ca sa invete cuvinte sau comportamente urate. De la 7-8 ani, copiii stiu deja ce inseamna limbaj vulgar, ce inseamna injuraturi sau cuvinte obscene. Cand folosesc asemenea cuvinte nu mai poate fi vorba de nestiinta sau curiozitate. In schimb, poate fi vorba de obisnuinta, incercarea de a se incadra intr-un tipar, de a parea mai matur, de a adopta o anumita atitudine. O educatie normala, primita intr-o familie normala este de ajuns pentru ca un copil mare sa stie ce cuvinte sunt acceptate si ce cuvinte sunt interzise. Daca stie, dar pare sa ignore regulile, inseamna ca undeva exista o problema. Primul lucru ce trebuie facut este sa identificati sursa ei. Stati de vorba cu cel mic si aflati de ce injura. Poate ca nu

cunoaste alta modalitate de a-si exprima sentimentele negative, poate ca incearca sa para mai mare, mai matur in ochiii celor din jur, poate ca nu face decat sa imite comportamentul prietenilor, ca sa nu fie exclus din grup. Solutii Pentru oricare din aceste probleme exista o solutie. Explicati-i ca injuraturile nu-l fac sa para mai matur, ca exista si alte modalitati de a-ti exprima si controla frustrarea si furia, ca un grup care te exclude daca nu injuri nu merita atentie. Probabil ca si dumneavoastra va scapa uneori cuvinte mai putin politicoase. Asa ca nu incercati sa pareti mai catolic decat papa. Recunoasteti in fata copilului ca si dumneavoastra gresiti, ca greselile se pot ierta, important este ca incerci sa le repari si sa te abtii de la cuvinte urate, de orice fel. A) TIPURILE DE VIOLEN LA CARE SUNT EXPUI ELEVII/ PROFESORII Elevii : violena emoional, vulgaritatea de limbaj, dinspre elevii cu comportament indezirabil violena fizic din partea colegilor mai mari sau mai puternici agresiunea prinilor sau altor membri ai familiei, ca metod de rezolvare a nemulumirii fa de copil stres provocat de prinii ciclitori, de cerinele prea mari fa de copii n legtur cu performanele lor colare critica i sanciunile exagerate ce vin dinspre profesori, care nu-i cunosc suficient de bine elevii violena stradal, escrocherii, antaj din partea unor tineri fr ocupaie, a gtilor de cartier frustrarea datorat unor probleme de natur socio-economic violuri, perversiuni sexuale, pornografie - ntre elevi sau provocate de persoane din afara colii Profesorii : atitudini i limbaj trivial, vulgaritate din partea elevilor agresivitate non verbal, atitudini sfidtoare din partea elevilor sau a persoanelor din afara colii vestimentaie provocatoare, etalarea opulenei familiei, violena emoional ostilitate n atitudini sau/i agresivitate fizic impolitee, insulte, obrznicie, nesupunere, ameninri, reprouri din partea elevilor violena verbal, ameninri i chiar violena fizic din partea unor prini comentarii impertinente la observaiile profesorilor, prsirea clasei in timpul activitilor, gesturi care genereaz disconfort n interaciunea acestora cu elevii i prinii suspiciuni, contestarea autoritii, corectitudinii i competenei profesionale a unor cadre didactice de catre elevi i prini existena unor grupuri organizate care terorizeaz coala, pe unii profesori B) CAUZELE VIOLENEI LA ELEVI devieri comportamentale timiditatea, labilitatea emoional

 carene afective de stimulare cognitiv tulburri emoionale grave eecuri personale de adaptare i integrare colar modificrile hormonale caracteristice vrstei colare determina si modificri comportamentale teribilismul adolescentin cauze de ordin familial sentimentul acut al singurtii in condiiile cnd prinii alearg obsedai de ctiguri bneti, neacordnd timp i rbdare frmntrilor copiilor/tinerilor in formare. potenialul financiar al unor prini determin atitudini parazitare din partea fiilor/fiicelor acestora dispariia/deprecierea vizibil a modelului familiei tradiionale conceptul de democraie preluat ntr-o manier deformat pe toate palierele socialului incoeren legislativ instabilitatea sistemului legislativ determin, n general, sfidarea legilor, regulamentelor sau normelor de convieuire sociala fr riscul sancionrii faptelor; volumul excesiv al informaiei nu las locul i timpul necesar preocuprilor pentru educaie tonul agresiv al educatorilor, bruscarea elevilor, aprecierea nedreapt cu note sau calificative greeli atitudinale, de relaionare datorate autoritatii moral-profesionale abuz emoional si fizic din partea cadrelor didactice sau a prinilor lipsa de autoritate a unor profesori nesupravegherea atenta a elevilor n unele activiti sau n recreaii incapacitatea prinilor de a-i educa i stpni copiii conflicte intre familiile elevilor programe educative formale, ineficiente inclusiv pentru prini abordarea greit a elevilor la unele ore, de catre unii profesori, genereaz frustrare si agresivitate srcia i promiscuitatea din numeroase familii comportamentul agresiv n familie, pe fondul neajunsurilor de ordin material, al consumului de alcool sau al crizei generale a valorilor morale numrul mare de familii dezorganizate, cu prini divorai, configurate atipic ; lipsa de comunicare ntre copii i prini abandonarea de catre prini a funciei educative, pe fondul preocuprii exagerate pentru acumularea de bani i bunuri materiale accesul nelimitat al elevilor la informaii neadecvate vrstei sau particularitilor individuale, prin TV, Internet ascultarea necontrolat a unei muzici neselectate accesul la alcool i droguri agresivitatea, violena i sexualitatea reprezint principalul coninut al unor emisiuni TV: lipsa/ raritatea modelelor pozitive in mass-media; lipsa emisiunilor cultural-educative pentru tineri lipsa preocuprilor colii i ale comunitii pentru desfurarea unor activiti recreative, educative, reconfortante, distractive (proiecte comune interlicee, cluburi ale tinerilor, terenuri de sport, parcuri de distracie etc.)

 deprecierea imaginii n urma prezentrii la TV a unor evenimente izolate de violenta in coli C) MSURI DE COMBATERE A VIOLENEI COLARE Respectarea strict a regulamentului scolar i al regulamentului de ordine interioar prin : cunoaterea coninutului acestor regulamente de catre fiecare elev i printe aplicarea strict, prompt i corect a prevederilor acestor regulamente, n toate cazurile luarea de msuri contra celor care nu le respecta ntrirea pazei i ordinii n coal prin : contracte cu instituii de paz i protecie, asigurarea de fonduri bneti pentru plata angajailor permaneni n asigurarea pazei i proteciei elevilor i cadrelor didactice pe timpul programului accesul n coal se va asigura pe o singur intrare,in situatiile care permit ntrirea pazei i ordinii prin personalul propriu angajat, pe ntreaga perioad a cursurilor supravegherea permanent a incintei colii cu ajutorul unor camere video (unde e posibil) mbuntirea serviciului pe coal al cadrelor didactice pentru evitarea oricror evenimente nedorite n viaa colii, supravegherea atent a elevilor pentru evitarea oricror accidente sau evenimente nedorite sesizarea prompt catre organele de ordine ale statului a oricror evenimente sau acte de violen ce s-au manifestat sau risc s se produc n unitile colare, colaborarea strns cu poliia local sau de proximitate i cu jandarmeria se va acorda atenie special elevilor sau grupurilor potenial - agresive, desfurnd activiti de prevenie a faptelor negative. mbuntirea activitii educative prin: - teme de dirigenie pe tema deviantei comportamentale, delincvenei juvenile, violenei de orice fel, infracionalitii, la toate clasele, cu coninut adaptat vrstei i caracteristicilor clasei; - prezentarea unor cazuri aprute n pres, la TV i analizarea acestora cu elevii - desfurarea unor programe i proiecte educaionale, n parteneriat cu instituiile furnizoare de servicii n combaterea infracionalitii - cuprinderea unor dezbateri orientate pe problematica violenei in lectoratele cu parintii - examinarea psihologic a elevilor cu probleme comportamentale - monitorizarea elevilor i faptelor reprobabile, activiti cu elevii-problem - instituirea unei comisii de disciplin la nivelul colii cu atribuii specifice - programe de prevenie cu accent pe dezvoltarea personal, psiho- emoional a elevilor - consilierea diriginilor, profesorilor, prinilor pe problemele comunicrii i relaionrii cu copiii ntrirea legturii colii cu familia i comunitatea local prin: - o mai strns colaborare cu familiile elevilor, cu biserica, cu primria, poliia, justiia, instituiile sanitare - aciuni n echipe mixte: profesori-elevi-prini-psihologi-cadre medicale-poliist-jandarmi, pentru activiti de informare i prevenie a unor fapte sociale reprobabile - vizitarea periodic a elevilor la domiciliul acestora, sau comunicarea prin mijloacele moderne cu prinii Alte msuri : - introducerea uniformelor colare, a unor nsemne distinctive pentru elevii din fiecare coal, a legitimaiilor de elev, interzicerea utilizrii telefoanelor mobile etc.