Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 311

Learning Style Software

dr.ing.prof. Popa Cornel – Grup Şcolar „Atanasie Marienescu” Lipova,

cornelpopa2004@yahoo.co.uk

Abstract
Aplicaţia de faţă este un soft utilitar dedicat în special diriginţilor, şi nu numai, având
ca scop determinarea stilului de învăţare al unei persoane (elevi, studenţi, etc.),
precum şi achiziţia, centralizarea şi analiza stilului de învăţare predominant specific
unei clase (sau grupuri de clase). Având numeroase opţiuni şi posibilităţi de lucru,
aplicaţia poate fi manevrată cu uşurinţă atât de cei mai experimentaţi cât şi de cei
proaspăt iniţiaţi în lucrul cu produsele software.

1. Introducere

Stiluri de învăţare predominante ale elevilor (studenţilor, adulţilor) sunt: vizual,

auditiv şi practic (experimentare activă). Foarte puţine persoane învaţă orice bazându-
se doar pe un singur stil. Marea majoritate au un stil de învăţare dominant şi încă unul,
cel puţin, secundar.
Persoana care învaţă bine bazându-se pe imagini vizuale va aprecia prezentarea
imaginilor sau a secvenţelor video, alături de explicaţiile verbale sau scrise. Tot ceea ce
se consideră important e bine sa fie subliniat. Mulţi sunt de părere că elevii, studenţii
pentru care e caracteristic stilul de învăţare vizual sunt cei care preferă şi programele
de educare on-line. Aceştia vor să primească materiale care pot fi tipărite la imprimantă
în diferite formate, vor ca lecţiile să fie concepute folosind tehnologii multimedia
(filme în Flash, PowerPoint, pagini Web, imagini video), vor diverse modalităţi de
căutare a informaţiei şi acces la biblioteci de documente.
Se consideră că persoanele care citesc mult au un stil de învăţare vizual. Lucrurile
nu stau aşa. Aceştia au ca stil separat de învăţare, stilul auditiv. Ei îşi spun în minte
cuvintele pe care le citesc după care le transpun, mental, în imagini.
Cei care adoptă stilul auditiv de învăţare nu au nevoie ca lângă ei să stea cineva
care să le vorbească. Ei reţin cel mai bine dacă repetă în gând sau se aud pe ei înşişi,
participând activ în timpul lecţiilor. Pentru aceştia, lecţiile trebuie să fie bogate în
mesaje audio, care să întărească ceea ce este deja scris. În acest caz sunt indicate
cursurile concepute folosindu-se tehnologii multimedia (flash, radio, mp3), să fie
interactive (ex. diferite programe de învăţare a limbii engleze şi nu numai). Deoarece
într-un minut pot fi auzite mai multe cuvinte decât pot fi citite, aceşti elevi / studenţi au
şansa să devină cursanţii care învaţă cel mai rapid.
Cei care adopt stilul practic (bazat pe experiment) au nevoie să testeze ceea ce
învaţă, pentru a vedea implicaţiile în situaţii noi. Pentru ca aceştia să aprecieze cât mai
mult procesul de învăţare, informaţia trebuie transmisă în lecţii scurte, urmate de o
probă practică. Vor avea nevoie de manuale de utilizare a diferitelor produse. Sunt
binevenite temele, informaţiile referitoare la progresul elevului / studentului şi
întâlnirile de grup, cu colegii şi părintele / tutorele.

311
312 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Se recomandă ca în cazul unor lecţii să se combine modul de prezentare a

informaţiei, punându-se la lucru toate cele 3 stiluri specifice de învăţare ale elevului.
Astfel în cazul construirii unei lecţii pe calculator o parte din informaţia pe care dorim
să o transmitem se aşează în rapoarte scrise, o altă parte în fişiere audio, iar o altă parte
în formate multimedia, pentru a satisface cât mai multe preferinţe în privinţa stilului de
învăţare. Cel mai important element care ajută la alegerea deciziei referitoare la un
format sau altul al lecţiilor este feedback-ul din partea elevilor şi studenţilor.

2. Despre programul software de analiză stilurile de învăţare

Acest program poate fi folosit pentru testarea stilului de învăţare al unui elev şi nu
numai, prin apăsarea butonului „Test nou”, memorându-se rezultatele testului. Pentru
început se cere introducerea de la tastatură a numelui celui care dă testul, şi se alege
clasa. În cazul în care persoana care dă testul nu e elev, aceasta nu alege nici o clasă.

După precizarea datelor

personale minimale de i-
dentificare, urmează un for-
mular în care sunt prezen-
tate regulile de completare
a testului.

De asemenea, deoarece testul cuprinde

39 de întrebări, amestecate, câte 13 pentru
fiecare dintre stilurile de învăţare, există
posibilitatea (cu o probabilitate destul de
mare) ca persoana care a început testul să
dorească să întrerupă completarea acestuia,
din motive obiective sau nu. De aceea există
posibilitatea ca să se continue un test
neterminat, prin apăsarea butonului
„Continuare test” şi precizarea datelor
personale cerute. Programul dispune de 39 de
formulare, câte unul pentru prezentarea fiecărei
întrebări. Ca model sunt prezentate formularele
pentru prima întrebare şi pentru cea de-a patra
întrebare. Acesta conţine două butoane, unul pentru
trecerea la următoarea întrebare şi unul pentru ieşire.

312
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 313

La sfârşitul testului sunt date rezultatele, împreună cu câteva însuşiri specifice

celor trei stiluri de învăţare analizate. În acest formular există trei butoane, în partea
centru-jos, care afişează însuşirile corespun-
zătoare punctajelor posibile, apoi apăsându-
se pe butonul „Continuă”, se revine la
formularul principal.
Dacă se apasă butonul „Parcurgere
bază de date”, se afişează pe rând rezultatele
testului pentru toate persoanele înscrise în
baza de date, scoţându-se în evidenţă stilul
predominant de învăţare printr-o reprezen-
tare grafică şi precizându-se câteva carac-
teristici posibile ale celui intervievat.
Formularul dispune de patru butoane de navigare prin baza de date: |<, <,.>, >|,
(poziţionare pe prima înregistrare, înapoi, înainte şi poziţionare pe ultima înregistrare).
Dacă în formularul principal se apasă pe butonul „Modificare baza de date”, apare un
tabel care conţine toate datele despre cei care au dat testul, existând posibilitatea
corectării anumitor date greşite.
Pentru a găsi mai rapid informaţiile în
baza de date, există posibilitatea ordonării
alfabetice pe clase sau ordonării alfabetice
după nume pentru persoanele din întreaga
bază de date. Se afişează doar numele, clasa,
punctajele obţinute la cele trei categorii
(vizual, auditiv şi practic) şi data completării
testului. Nu există posibilitatea modificării
datelor din tabele, permiţându-se numai
consultarea lor. În zona încercuită din desenul de pe pagina următoare se observă că
clasele sunt pus în ordine crescătoare, iar pentru aceeaşi clasă elevii sunt ordonaţi
alfabetic. De asemenea există posibilitatea ca elevii să fie ordonaţi alfabetic, indiferent
de clasa căreia îi aparţin.
Pe formularul principal mai sunt 5 butoane cu informaţii ajutătoare referitoare la
utilizarea programului: „Utilitate”, „Reguli”, „Vizual”, „Auditiv” şi „Practic”. Pentru
exemplificare e pus alăturat formularul care conţine regulile de completare a
formularului.

3. Despre secţiunea programului software destinată dirigintelui

În cazul în care testul este dat de un

diriginte/profesor unui grup de elevi (ele-
vilor unei clase) nu este eficient să-i lase pe
elevi pe rând să completeze testul pe
calculator, ci poate da câte un formular
fiecărui elev, el citeşte întrebările şi elevii
completează formularul primit, iar în final
dirigintele/profesorul adună chestionarele

313
314 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

completate, pune cele trei şabloane şi numără răspunsurile de „da” corespunzătoare

celor trei tipuri de întrebări, după care introduce datele în calculator. Programul este
prevăzut cu un buton special numit „Diriginte”, prin apăsarea căruia apare un nou
formular în care dirigintele/profesorul trebuie să precizeze clasa şi apoi să apese pe
butonul „Ok”.
Urmează apoi un formular cu facilităţile oferite dirigintelui. Se observă că există şi
posibilitatea afişării elevilor clasei selectate (elevii fiind afişaţi în ordine alfabetică
după nume).
În partea dreaptă a formularului sunt două butoane care ne oferă ca diriginte să
completăm datele în două variante distincte. Astfel într-o primă variantă profesorul
vine cu chestionarele prelucrate (cu ajutorul celor trei şabloane despre care am mai
amintit) şi completează datele cerute, prezentate în următoarea figură. Acest formular
apare dacă a fost aleasă opţiunea „Completare rezultate test”.

După completarea rezultatelor testului pentru elev, apare o fereastră de dialog în

care trebuie confirmată (sau nu) continuarea introducerii rezultatelor testelor unor elevi
din aceeaşi clasă.
Dacă dirigintele nu are timp sau răbdare să numere răspunsurile (să determine
rezultatul testului), i se oferă o altă posibilitate şi anume, dacă apasă pe butonul
„Completare răspunsuri întrebări” apare un formular cu butoane da-nu corespunzătoare
celor 39 de întrebări, urmând să completeze formularul.
Dacă au fost introduse date greşite în formular, acestea pot fi corectate, dar dacă nu
se mai doreşte finalizarea formularului respectiv se apasă butonul „Renunţare”.
Programul software este un program nu numai de achiziţie a unor date, ci şi de
prelucrare şi analiză a acestora. Pentru cea de-a doua parte a scopului propus,
programul dispune de un buton numit „Situaţii, statistici” (în formularul principal),
prin apăsarea căruia apare un nou
formular care conţine facilităţile
oferite de program în această
privinţă.
Fiecărui buton de pe acest
formular îi corespunde afişarea unei
situaţii referitoare la datele centra-
lizate în baza de date.
Dacă se apasă butonul „Situaţii
clase” apare un tabel cu clasele care

314
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 315

au elevi în baza de date ordonate crescător, şi cu foarte multe informaţii despre clasele
respective: număr elevi, băieţi şi fete, număr de puncte, punctajele care determină stilul
de învăţare dominant şi procentaje atât pentru toţi elevii cât şi separat pentru băieţi şi
fete. Practic este creată o nouă bază de date care conţine date centralizate din baza de
date iniţială. La fel se procedează şi dacă se alege butonul „Situaţii pe nivele de clase”,
cu deosebire că este creată o a treia baze de date care conţine informaţii centralizate pe
nivele de clase.
Alegându-se opţiunea „Parcurgere situaţie/-punctaj/pe clase” apare un formu-lar
asemănător cu cel utilizat la parcurgerea bazei de date a elevilor participanţi la test, dar
de această dată apr informaţiile despre o anumită clasă, afişându-se punctajele medii pe
clase, pentru stilurile vizual, auditiv şi practic.

Acelaşi lucru se afişează şi dacă se alege opţiunea „Parcurgere situaţie/-punctaj /pe

nivele de clase”, cu deosebirea că aici sunt afişate punctajele medii pe nivelele de clase
care au elevi care au dat testul analizat.
Opţiunea „Parcurgere situaţie/-procentaj/pe clase” permite parcurgere bazei de date
care conţine informaţiile centralizate pe clase şi afişarea numerică şi grafică a
procentajelor medii pe clase.
Este interesant cum se modifică datele şi forma graficelor în timpul parcurgerii
bazei de date, în timp ce se apasă butoanele „<” şi „>”.
În cazul alegerii opţiunii „Parcurgere situaţie / - procentaj / pe nivele de clase”,
apare o imagine asemănătoare cu cea afişată la opţiunea discutată anterior, dar datele
procentuale se referă la nivelele de clase.

315
316 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

Acelaşi lucru s-ar mai putea analiza la nivel de ciclu de învăţământ: gimnazial,
liceu şi chiar primar (pentru clasele III - IV), sau după profilele claselor: real
(matematică-informatică, uman, tehnologic, şcoală de arte şi meserii – pe diferitele
specializări).
Cea mai spectaculoasă parte a acestui program o reprezintă formularul afişat la
apăsarea butonului „Parcurgere situaţie / - pe clase băieţi / fete %”. Există posibilitatea
afişării sub două variante care se selectează prin alegerea unuia dintre cele două
butoane alăturate „var I” şi „var II”. În cazul primei variante apare formularul prezentat
mai jos.

Se observă că simultan sunt afişate situaţiile corespunzătoare elevilor unei clase cu

situaţiile aferente băieţilor şi fetelor aparţinători celei clase. Partea spectaculoasă o
reprezintă modul cum se modifică pe durata parcurgerii bazei de date.
Varianta a doua afişează aceleaşi date ca varianta I, dar grupate într-un alt mod, şi
anime pe stiluri de învăţare. Se utilizează valori procentuale în ambele cazuri.
De asemenea programul este prevăzut cu aceleaşi două variante şi pentru studiul
rezultatelor testului pe nivele de clase.
Prin centralizarea tuturor stilurilor predominante pentru elevii unei clase, se poate
obţine o diagramă care caracterizează stilul de învăţare al clasei, determinându-se în
acest fel şi un stil predominant de învăţare pentru clasă. Acest rezultat, ataşat pe o foaie
în catalogul clasei, îl poate îndruma pe cadrul didactic propunător la clasa respectivă
să-şi adapteze metodele pe care le utilizează în procesul de predare-învăţare astfel încât
acestea să fie compatibile cu stilul de învăţare al clasei, în vederea obţinerii unei
eficienţe sporite a muncii sale.
Bineînţeles programul ar mai putea fi îmbunătăţit prin adăugarea de noi facilităţi,
funcţie de cerinţele utilizatorului.
În urma centralizării rezultatelor testului în cazul elevilor clasei a XI-a C se obţine
graficul alăturat. Se observă că predomină stilul auditiv, adică majoritatea elevilor
clasei învaţă, reţin mai uşor informaţiile predate dacă ascultă explicaţiile profesorilor.
Pentru a înlătura pe cât posibil bariera de comunicare enunţată, şi anume „neadaptarea
modului de prezentare a informaţiilor predate la stilul specific de învăţare al elevului în
timpul predării unei lecţii”, în cazul clasei a XI-a C, clasă a cărei diriginte sunt,
profesorul trebuie să se axeze mai mult pe prezentarea lecţiei utilizând metodele
specifice stilului auditiv de învăţare.

316
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a IV-a, 2006 317

Din acest motiv feed-back-ul devine poate cel mai important moment al lecţiei,
pentru ca elevii să poată „prinde” cât mai mult din clasă. Având ore la aceşti elevi încă
de pe când erau în clasa a X-a, am observat, fără un studiu sistematic ca cel prezentat,
că mulţi elevi din această clasă se bazează, în cea mai mare parte a unui semestru
şcolar, pe cunoştinţele acumulate în clasă.

De asemenea, din analiza graficelor alăturate, prezentate la scară mai mare într-una
din paginile anterioare, se observă că fetele din această clasă sunt caracterizate de un
stil practic redus, deşi sunt într-o clasă cu specific tehnologic. Explicaţia ar fi: probabil
la majoritatea dintre ele li s-ar fi potrivit o altă specializare specifică fetelor, cum ar fi
croitoria.

4. Concluzii

Pentru studiu au completat chestionare peste 250 de elevi, a căror teste au trebuit
decodificate şi introduse în baza de date a programului software. A fost vorba despre o
muncă care a cerut mult timp şi pregătire anterioară. Munca a constat şi în realizarea
programului cu facilităţile cerute de situaţie, aceasta fiind cea mai complexă etapă.
Din analiza datelor claselor liceale, am observat că, în partea tehnologică la băieţi
în special, s-a dezvoltat stilul practic, ceea ce demonstrează că majoritatea a început să
aibă tangenţă tot mai mare cu partea aplicativă, un rol esenţial avându-l, presupun,
lucrarea practică de atestat pe care fiecare dintre ei a trebuit să o pregătească,
pregătirea unora pentru olimpiada interdisciplinară tehnică, şi nu în ultimul rând
înclinarea şi mărirea interesului lor spre diferite domenii tehnice practice, ei fiind clasă
terminală. Menţionez faptul că testul a fost completat de elevi în ultimele două
săptămâni de şcoală, când practic ei pot fi consideraţi absolvenţi.
La analiza rezultatelor elevilor din clasele de matematică-informatică încearcă să
se afirme, în special la clasa a XI-a A, stilul practic. Aceasta se explică datorită
cerinţelor de a rezolva diferite probleme la diferite discipline cum ar fi informatică şi
matematică. Clasa a XI-a A are peste 70 % elevi muncitori.
La clasa a XII-a A, pe lângă stilul practici se afirmă şi stilul de învăţare vizual,
după părerea mea datorită faptului că în ultimii doi ani au avut de realizat proiecte la
informatică, au lucrat destul de mult la realizarea acestora şi una dintre cerinţe era să
aibă un design plăcut. Deci pe parcursul ultimilor doi ani li s-a cerut să se concentreze
atât pe latura practică, aplicativă a proiectelor, cât şi pe cea de aspect vizual.

317
318 Facultatea de Matematică şi Informatică, Bucureşti

O altă concluzie ar fi că la clasele gimnaziale şi la o parte din cele liceale

predomină stilul auditiv; motivul presupus de mine a fost lipsa muncii individuale
acasă.
De asemenea, cunoscând o bună parte dintre elevii intervievaţi am observat că, în
cazul elevilor pasionaţi de design pe calculator, stilurile predominante sunt vizual
alături de cel practic.
Pentru a vorbi de un management eficient al procesului de predare-învăţare,
consider că o evaluare corectă a stilului de învăţare al elevilor şi centralizarea pe clasă,
este deosebit de utilă.

BIBLIOGRAFIA

[1] C. Maior, Managementul instituţional, Editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad,
2005;
[2] C. Popa Software pentru descoperirea stilului de învăţare, Simpozionul Educaţia în
schimbare, ediţia XIV, secţiunea Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale, Liceul
Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” Arad, 25 noiembrie 2005;
[3] ***, Învăţământul incluziv: O şansă pentru toţi elevii!, Proiect PHARE TVET RO
2002/000 -586.05.01.02.01.01
[4] www.e-joy.ro - Ce stil de învăţare te caracterizează?;
[5] www.intime.ro - Cunoaşterea caracteristicilor elevilor;
[6] www.ldbride.net - Learning Styles Explained;

318