Harta conceptuală - metodă modernă de evaluare

,,Să complici ce este simplu este banal; să redai simplu ce este complicat, grozav de
simplu - asta este creativitate. '' Charles Mingus

Harta conceptuală (organizatorul grafic) este o tehnică de reprezentare vizuală a

conceptelor și a legăturilor dintre ele. A apărut ca urmare a teoriilor cognitiviste ale lui David
Ausubel și, ulterior, a cercetărilor lui Joseph D. Novak, începând cu anii '70, la Universitatea
Cornell, S.U.A. Novak, prin hărţile conceptuale, acordă o importanţă majoră formării de legături
între concepte în procesul învăţării.
Conceperea hărţilor conceptuale se bazează pe temeiul : „învăţarea temeinică a noilor concepte
depinde de conceptele deja existente în mintea elevului şi de relaţiile care se stabilesc între acestea”
(Teoria lui Ausubel). Esenţa cunoaşterii constă în modul cum se structurează cunoştinţele.
Important este nu cât cunoşti, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele asimilate.
Hărţile conceptuale (conceptual maps) sau hărţile cognitive (cognitive maps) se definesc astfel
ca fiind o imagine a modului de gândire, simţire şi înţelegere ale elevului care le elaborează, la
început simplist, apoi tot mai complete, devenind o procedură de lucru la diferite discipline, dar şi
inter şi transdisciplinar.. Ele se pot utiliza atât în predare- învăţare, cât şi în evaluare, la toate
nivelurile şi toate disciplinele. Aceste instrumente de evaluare presupun operaţii de analiză,
identificare a semnificaţiei conceptelor (prin procedura de ierarhizare), comparaţii, clasificări şi
raţionamente. Hărţile conceptuale sau „formularele de argumentare” pun accentul pe relaţiile care
se stabilesc între cunoştinţele pe care le are elevul, pe modul în care fiecare elev îşi organizează
experienţa, ideile, dar şi modul de aplicare al acestora. Această metodă îi face pe elevi să devină
activi în propriul proces de învăţare, să asimileze cunoştinţe, priceperi şi deprinderi având la bază
cunoştinţe, priceperi şi deprinderi deja existente.
În procesul de instruire constructivistă, hărţile conceptuale sunt mai des folosite ca instrumente
de instruire decât ca procedeu de estimare. Conceptele sunt redate în spații delimitate (cercuri,
dreptunghiuri etc.), iar relaţiile dintre concepte sunt indicate prin linii/săgeți de legătură.
O hartă conceptuală prezintă următoarele caracteristici:
 Este o reprezentare grafică a componentelor unui proces sau concept, precum şi a relaţiilor
dintre ele .
 Informaţiile dintr-o lecţie sau un text se organizează în jurul unor termeni-cheie, tema
principală este plasată în centrul organizatorului;
 Subtemele sunt plasate în jurul temei principale, însoţite de caracteristici. Prezentarea
schematizată a cunoştinţelor ajută la o mai bună structurare a lor, precum şi la o consolidare mult
mai eficientă a acestora.
 O hartă conceptuală conţine cel puţin 10-15 subteme secundare, terţiare etc.
 Se folosesc forme de ciorchine pentru reprezentare, căsuţe sau cercuri, într-o modalitate
ierarhizată.
 Săgeţile dintre căsuţe sunt utilizate frecvent pentru a indica tipul de relaţie existentă între
componente (determinare, relaţionare etc.) .
Avantajele acestei metode de evaluare se reflectă prin:
 Utilizarea ei facilitează memorarea mai rapidă şi mai eficientă a informaţiei.
 Facilitează dezvoltarea gândirii logice şi a abilităţilor de învăţare.
 Poate fi folosită pentru orice disciplină, dar şi pentru a rezolva situaţii- problemă reale din viaţa
de zi cu zi .
 Este un mod de lucru ordonat şi construit cu imaginaţie şi simţ artistic.
Crearea unei hărţi conceptuale solicită efort mental susţinut din partea subiectului în
realizarea legăturilor între concepte. Pentru a construi o hartă conceptuală mai întâi se realizează o
listă cu 10-15 concepte cheie sau idei despre ceea ce interesează şi câteva exemple. Plecând de la o
singură listă se pot realiza mai multe hărţi conceptuale diferite în funcţie de aranjamentul ales pentru
reprezentarea hărţii conceptuale.
Tipuri de hărţi conceptuale:
Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale. Ele se disting prin forma diferită de
reprezentare a informaţiilor:
1. Hărţi conceptuale sub forma “pânzei de păianjen” - în centru se află un concept central, o
temă unificatoare de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare.
2. Hartă conceptuală ierarhică- prezintă informaţiile în ordinea descrescătoare a importanţei. Cea
mai importantă se află în vârf. În funcţie de gradul de generalitate, de modul cum decurg unul din
celălalt şi de alţi factori, sunt aranjate celelalte concepte.Această aranjare în termenii unei clasificări
începând de la ceea ce este mai important şi coborând prin divizări progresive către elementele
secundare se mai numeşte şi hartă conceptuală sub formă de copac.

3. Harta conceptuală lineară-informaţiile sunt prezentate într-un format linear.

4. Sisteme de hărţi conceptuale-informaţia este organizată într-un mod similar celor anterioare în
plus, adăugându-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri).

Folosite în evaluare, cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare,

recuperare sau de accelerare, probe de evaluare .
Pot fi concepute hărţi conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiu.
Folosită ca metodă de predare – învăţare încă din clasa I, etapele de realizare ale unei hărţi
conceptuale trebuie însuşite de elevi pentru ca această metodă să poată fi aplicată şi ca metodă de
evaluare:
 HARTA CONCEPTUALĂ
Probă de evaluare curentă
(Exemplu de evaluare prin aplicarea unei hărţi conceptuale)
Clasa: a II-a ....... Data: .....................................
OBIECTUL: Limba şi literatura română Învăţător: ..............................
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Prietenia ..............................
TEXTUL STUDIAT: „Furnica şi porumbiţa”, după Lev Tolstoi
OBIECTIVUL OBIECTIVUL ITEMI DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
DE OPERAŢIONAL SUFICIENT BINE FOARTE
REFERINŢĂ BINE
3.1 să O1. să noteze Completează Completează Completează Completează
identifice titlul, autorul şi casetele: Titlul, corect primele corect corect cele
elemente de
bază sinonime din Autorul, două casete şi primele două trei casete.
text pentru Cuvinte cu găseşte 1 sinonim casete şi
ale organizării
acelaşi sens: se
textului în cuvinte date din 3. găseşte 2
pagină împrieteniră,
zbură, a păcăli.
sinonime din
3.
3.2 să O2. să Completează Identifică 1 Identifică 2 Identifică cele
desprindă identifice casetele: personaj. personaje. 3 personaje.
informaţii Personaje.
esenţiale personajele
dintr-un text textului
citit O3. să enumere Completează Enumeră câte 1 Enumeră câte Enumeră câte
însuşiri casetele: însuşire pentru 2 însuşiri 3 însuşiri
potrivite pentru Însuşiri. fiecare personaj pentru fiecare pentru fiecare
fiecare personaj sau doar pentru 2 personaj. personaj.
personaje.
O4. să enumere Completează Enumeră câte 1 Enumeră câte Enumeră câte
acţiuni realizate casetele: acţiune pentru 3 acţiuni 3 acţiuni
de personaje Acţiuni. fiecare personaj. pentru fiecare pentru fiecare
personaj. personaj.
O5. să Completează Numerotează Ordonează Ordonează
ordoneze, într- caseta : corect un singur corect 2 corect cele 4
o succesiune Ordonează. enunţ. enunţuri din enunţuri date.
logică, 4.
enunţurile date
O6. să ilustreze Completează Realizează un Realizează Realizează un
prin desen caseta : Desen. desen sărac în un desen desen bogat în
textul studiat detalii cu sărac în detalii
elemente detalii, dar conforme cu
nepotrivite potrivite firul
întâmplării celor din text. povestirii,
relatate în îngrijit şi
povestire. original.
4.2 să O7. să găsească Completează Scrie 1 proverb Scrie 2 Scrie 3
redacteze texte trei proverbe caseta : Scrie potrivit despre proverbe proverbe
scurte pe baza
unui suport potrivite trei proverbe prietenie şi potrivite potrivite
mesajului potrivite. adaugă proverb/ despre despre
vizual şi a
unui şir de povestirii proverbe pe altă prietenie. prietenie.
întrebări temă.
 DATA: ..............................
NUMELE: ................................
CUVINTE CU _______________________
____________________ ACELAŞI
_______________________
____________________ SENS:
se împrieteniră = _______________________
____________________
zbură = _______________________
____________________
a păcăli = _______________________
____________________ ACŢIUNI
ÎNSUŞIR _______________________
________________
I _______________________
___________________ _______________ _________ ___________
___________________ ___________
ACŢIUNI
___________________ ___________
__________________ ___________
___________
ACŢIUNI _____________ _____________
__ __ ___________
___________
ÎNSUŞIR ÎNSUŞIRI
___________
I _____
_________
___________ _________
___________ TITLUL _________
___________ _________
___________ _________
___________ _________
AUTORUL ______
DESEN
ORDONEAZĂ:
 Furnica a fost salvată de
porumbiţă.
 O furnică era să se înece.
 Furnica a salvat porumbiţa
de vânător.
 Furnică şi porumbiţa s-au
întovărăşit.

SCRIE TREI AM
PROVERBE POTRIVITE: ÎNVĂŢAT: PĂREREA
MEA DESPRE
ACEASTĂ
ÎNTÂMPLARE:
Bibliografie:

1. Stoica, A., (1999- 2000) Metodologia elaborării testelor de progres şcolar, Colegiul Universitar Credis, Bucureşti.
2. Stoica, A., (2000) Metode şi instrumente de evaluare, Bucureşti.
Conf. univ. dr. Nicu, A.,Curs de pedagogie, dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie
2_curs_3_Metode si mijloace... - -