ELEMENTELE PROCESUALE ALE

UNEI EDUCAŢII DE CALITATE

OBIECTIVE URMĂRITE:

 Analiza celor cinci dimensiuni de bază ale unei educaţii de calitate: elevul,
mediul educaţional, conţinuturile educaţiei, procesul şi rezultatele
educaţiei

 Particularizarea şi analiza critică a celor 5 dimensiuni prin raportare la

educaţia practicată în sistemul nostru de învăţământ.
1. Calitate în educaţie vs educaţie de calitate
1.1 Calitate în educaţie

Ce înseamnă „calitate în educaţie”?

Termeni asociați: eficienţă, eficacitate, echitate
La noi în ţară, există deja de ani buni, un anumit
mecanism de implementare a calităţii în educaţie
 1.2 Educaţie de calitate

1. Elevii
2. Mediile de învăţare
3. Conţinutul educaţional
4. Procesele educaţionale
5. Rezultatele educaţiei
 1. Elevii

Cine sunt elevii?

Ce stiu sa faca cel mai bine?

Ce le place sa faca?

Ce interese, ce pasiuni au?

Ce nevoi de invatare au?

 2. Calitatea mediului de învăţare

a. Elemente fizice
a. Calitatea facilităţilor şcolare

variază de la clădiri relativ

moderne şi bine echipate

până la locuri/spaţii amenajate în

aer liber
b. Interacţiunea dintre infrastructura şcolară şi alte
dimensiuni ale calităţii
existenţa unor materiale adecvate de instruire, a manualelor,

a unor condiţii de lucru eficiente pentru elevi şi profesori,

mărimea clasei

prezenţa sau absenţa unei toalete în incinta şcolii

accesul la o sursă de apă curată

întreţinerea clasei

mobilier adecvat

AU IMPACT ASUPRA ÎNVĂŢĂRII

 b. Elemente psihosociale
a. Medii liniştite şi sigure
(care conferă siguranţă)
 climat primitor şi non-
discriminatoriu
b. Comportamentele
profesorilor care afectează
siguranţa
 învăţarea nu poate avea loc
atunci când nevoile de bază de
supravieţuire şi de autoprotecţie
sunt ameninţate
c. Politici eficiente de disciplină şcolară
ordinea, disciplina constructivă
impunerea unui comportament pozitiv

comunică un mesaj de seriozitate elevilor

sunt necesare politici de intimidare a comportamentelor

 de hărţuire,
 consum de droguri şi tutun,
 antidiscriminare cu privire la persoanele cu handicap ori

bolnave de HIV/SIDA
 persoane de alte etnii, religii etc.
 e. Nonviolenţă
d. Medii incluzive
războiul şi alte forme de
includerea efectivă a
conflicte interpersonale şi de
elevilor cu nevoi speciale grup au în mod clar un impact
şi cu dizabilităţi asupra sănătăţii mintale a
copiilor şi asupra capacităţii lor
de a învăţa.

mulţi tineri, victime ale

violenţei, suportă efecte de
lungă durată în plan fizic,
social, emoţional şi
comportamental.

programe eficiente de prevenţie

a unor astfel de fenomene
 c. Furnizarea de servicii
furnizarea unor servicii de sănătate în şcoală
a unor servicii de consiliere
a unor activităţi extraşcolare
furnizarea de către şcoală a unor gustări

sunt exemple care pot contribui la crearea în şcoală a unui

mediu de calitate care răspunde nevoilor tuturor categoriilor
de copii.

calitatea ridicată a mediului fizic, psihosocial şi a serviciilor

furnizate de şcoală reprezintă „scena” pe care educaţia de
calitate poate să apară.
 3. Conţinut de calitate
1. Structuri curriculare centrate pe
elev, nondiscriminatorii, bazate pe
standarde

probleme autentice şi
contextualizate de studiu

să accentueze rezolvarea de

probleme care conduce la
dezvoltarea de competenţe, nu doar
la dobândirea de cunoştinţe
curriculum-ul ar trebui să
ţină cont de diferenţele
individuale şi să se
concentreze pe rezultate
sau standarde de
performanţă şi pe obiective
de învăţare pentru elevi
structura curriculum-ului ar
trebui să fie sensibilă:
 la gen
 a probleme legate de incluziunea
socială a copiilor cu dizabilităţi
 a celor care provin din diferite
medii sociale,
 precum şi la probleme emergente,
cum ar fi HIV/SIDA
 şi soluţionarea conflictelor.
2. Unicitatea conţinuturilor locale şi naţionale
necesitatea adaptării conţinuturilor educaţionale la nevoile
locale şi regionale

interesele de la nivel local (sociale, culturale şi profesionale)

pot avea un impact deosebit asupra conţinuturilor educaţiei şi
pot contribui la creşterea calităţii acestora.
3. Alfabetizarea deprinderile de viaţă (aptitudini
psihosociale şi interpersonale utilizate în viaţa de
zi cu zi)
4. Noile educaţii
educaţia pentru pace
educaţia ecologică
 educaţia interculturală
nutriţionistă etc.

trebuie să stea, de asemenea, la baza elaborării

curriculum-ului.
1. Educaţia ecologică sau educaţia
relativă la mediu
2. Educaţia pentru pace şi cooperare
3. Educaţia pentru noua ordine economică
internaţională
4. Educaţia economică şi casnică
modernă
5. Educaţia pentru schimbare şi
dezvoltare
6. Educaţia pentru
participare şi
democraţie
7. Educaţia pentru comunicare, mass-media si socialmedia
8. Educaţia
nutriţionala
9. Educaţia privind
drepturile
fundamentale ale
omului
10. Educaţia interculturală
 4. Calitatea procesului

modului în care profesorii şi managerii folosesc toate

resursele pentru a încadra/dezvolta experienţe de învăţare
semnificative pentru elevii/studenţii lor.

1. Profesorii
a. Formarea iniţială a cadrelor didactice

b. Formarea continuă a cadrelor didactice

c. Suport continuu pentru învăţarea centrată pe elev

d. Utilizarea unor metode bazate pe participare activă
o educaţie care promovează activităţi ce susţin gândirea critică
rezolvarea de probleme
lucrul în echipă
implicarea comunităţii.
Astfel de activităţi pot construi atitudini şi valori la elevi care pot
contribui la dezvoltarea unor societăţi democratice.
e. Mecanismele de obţinere a feedback-ului de
către profesori
practici de evaluare democratice şi adaptate nevoilor
fiecărui elev
f. Convingerea profesorilor că toţi elevii pot învăţa (că
toţi elevi pot atinge succesul).

g. Condiţiile de muncă ale profesorilor

starea infrastructurii, disponibilitatea unor manuale şi

materiale de învăţare şi chiar dimensiunea clasei pot influenţa
întreaga experienţă a profesorului ca educator

remuneraţia cadrelor didactice, de asemenea, contează foarte

mult.
2. Supraveghere şi sprijin

a. Leadership şi suport administrativ

La nivel macro-educaţional, asigurarea resurselor financiare
pentru educaţie este o necesitate
Profesorii, educaţia în ansamblu, au nevoie de guverne care
să susţină sistemele de învăţământ

b. Utilizarea tehnologiilor pentru reducerea

disparităţilor
utilizarea Internetului în cazul învăţământului la distanţă
a unor programe video interactive
a unor programe educative TV
c. Diversitatea proceselor şi facilităţilor
organizaţiile şcolare pot deveni mai diversificate în a satisface
nevoile, interesele, experienţele unor indivizi sau grupuri,
şcolile pot deveni mai centrate pe elevi.

De exemplu, prin introducerea unor programe „after school”

prin formarea unor centre de interes pentru elevi, a unor centre
de lectură, se răspunde mai bine intereselor diverse din şcoală
 5. Calitatea rezultatelor
scestea includ ceea ce copiii ştiu şi ce pot face, precum
şi atitudinile şi aşteptările pe care le au de la ei înşişi
sau pe care societate le proiectează pentru ei.

sistemele de învăţământ din întreaga lume se bazează

pe principiul că o educaţie de calitate este definită prin
contribuţia sa la dezvoltarea de abilităţi cognitive
şi comportamentale, atitudini şi valori care sunt
considerate necesare pentru buna cetăţenie şi pentru o
viaţă eficientă în comunitate.
1. Rezultate în alfabetizare

2. Rezultate referitore la participare comunitară, încredere

în educaţie şi în învăţarea pe tot parcursul vieţii:
1. drepturile omului, drepturile copilului şi a instituţiilor
guvernamentale;

2. capacitatea de analiză a unor situaţii sociale legate de valori

cetăţeneşti;

3. gradul în care elevii sunt capabili să lucreze în cooperare,

demonstrând curiozitate şi autonomie;

4. gradul în care elevii demonstrează responsabilitate unul faţă de

celălalt şi faţă de comunitate
4. Abordări experienţiale cu privire la atingerea
rezultatelor dorite

5. Deprinderi de viaţă şi rezultate

Abilităţile psihologice şi de relaţionare interpersonală pot fi
aplicate în mai multe situaţii:

 prevenirea infectării cu HIV/SIDA

 prevenirea consumului de droguri

 întărirea comportamentului corect în privinţa igienei şi

nutriţiei

 capacitatea de luare a deciziilor sau asertivitatea

Şi în final, rezultatele de calitate ale educaţiei
se văd în fiecare individ, şi prin el, în întreaga
societate.

Gradul de civilizaţie al unei naţiuni, gradul de

cultură al populaţiei, bunăstarea materială şi
spirituală, depind în cele din urmă de educaţie.
EXERCIŢII DE GÂNDIRE CRITICĂ:
1. Care sunt fundamentele care stau la baza
„transformării” unui copil într-un elev de calitate?

2. Identificaţi anumite caracteristici ale unui mediu

educaţional care pot „frâna” realizarea unei educaţii de
calitate.

3. Realizaţi o analiză critică a conţinuturilor educaţionale

prin prisma necesităţilor cerute pe piaţa muncii.

4. Care consideraţi a fi trăsăturile unui profesor ideal ?

5. Cum se reflectă, în opinia Dvs., rezultatele educaţiei în

actualul sistem de învăţământ din România ?