Esecurile privind integrarea scolara si delicventa juvenila

Socializarea are rolul de a realiza acest consens relativ, prin internalizarea valorilor, normelor si a modelelor de comportament acceptabile. Esecul major al acestui proces il constituie conduita antisociala a tanarului, conduita definita ca fiind delincventa juvenila, forma majora a comportamentului de tip deviant. Termenul de devianta a fost utilizat pentru prima data in anul 1938 de catre sociologii americani T. Sellin ca ansamblul comportamentelor indreptate impotriva normelor de conduita sau a ordinii institutionale si de catre !. "erton, care considera devianta drept o reactie normala a oamenilor normali in conditii anormale #and delictul vizeaza minorii, vorbim de delincventa juvenila in clasa careia intra pe langa acte ce care definesc delicte in general si altele care sunt specific legate de varsta, cum ar fi $starea de neascultare sau $c%iulul de la scoala . Termenul de delincventa juvenila &in sens larg' desemneaza conduite inadecvate ale tinerilor care n(au implinit varsta majoratului, fiind aplicat celor care transgreseaza legea &delincventa in sens legal, restrans', ca si celor care, abandonati fiind de parinti si educatori, se integreaza in anturaje potential delincvente, avand un comportamentul de evaziune, celor care au fugit de la domiciliu sau din mediul scolar, vagabondand, celor care au tulburari de comportament &delincventa in sens social, larg'. )unctul de vedere legal reduce delincventa la raportul cu norma penala si urmarile vatamatoare ale actiunilor care sunt sanctionate juridic. #onceptul psi%osociologic de delincventa juvenila este foarte elastic si trebuie aplicat cu multa precautie, caci de multe ori, comportamente ce ar putea fi etic%etate drept delincvente nu sunt decat forme de revolta ale adolescentului impotriva unei autoritati prea dure, infle*ibile a adultului. !efuzul autoritatii parentale, agresivitatea, imaturitatea afectiva, sensibilitatea e*cesiva pot fi manifestari pasagere caracteristice varstei adolescentine. )entru a evita etic%etarile riscante prin urmarile lor &asa cum vom constata', vom pune diagnosticul de delincvent adolescentului care mani festa constanta in conduitele respective. !elatia dintre devianta scolara si delincventa juvenila Scoala, alaturi de familie, reprezinta un agent important al socializarii tinerei generatii, facilitand invatarea si interiorizarea modelelor normative recunoscute de societate. +isfunctiile manifeste in functionalitatea ei contribuie intr(o masura semnificativa la geneza deviantei scolare si, prin aceasta, la favorizarea conduitelor delincvente in randul copiilor si tinerilor. )rimele cercetari care au incercat sa inteleaga rolul scolii in incidenta delincventei juvenile au avut loc in "area ,ritanie la sfarsitul anilor -./ si au avut un design metodologic asemanator, coreland rata delincventei juvenile din diverse scoli cu aspectele organizatorice si functionale ale respectivelor institutii educative. #oncluziile unor astfel de cercetari reliefeaza faptul ca un control mai putin rigid in scoala, cooptarea elevilor in organizarea vietii scolare, o relatie mai apropiata intre scoala si parinti sunt factori criminoin%ibitivi puternici, in timp ce politica scolara incoerenta, lipsita de fermitate si discriminatorie, sistemul de recompense subdimensionat, conducere incoerenta si ineficienta, dependenta de finantarea publica, lipsa de prestigiu a scolii sunt caracteristici ale organizarii vietii scolare asociate comportamentului deviant.

"area majoritate a cercetarilor specialistilor in problematica delincventei juvenile subliniaza stransa corelatie dintre delincventa si nivelul pregatirii scolare, delincventii avand, de regula, un nivel de pregatire scolara redus. #opiii inadaptati scolar intra in categoria copiilor problema ce se inscriu tendential pe linia delincventei. 0ormele initial usoare de devianta scolara se agraveaza si se cronicizeaza, devianta scolara putand fi un indicator semnificativ al unei evolutii spre devianta penala , merge mana in mana cu delincventa juvenila, corelatiile dintre aceste doua variabile fiind atat de puternice incat cu greu pot fi disociate . Esecul scolar este urmat de abandonul scolar, unul dintre cei mai importanti factori criminogeni1 abandonul scolar este insotit de ancorarea in grupuri delincvente, bande sau gasti de cartier, ce comit acte de vandalism si alte delicte grave. +ata fiind corelatia foarte stransa intre devianta scolara si delincventa, rezulta ca cel mai important factor al reducerii delincventei este diminuarea deviantei scolare. 2sa se face ca scoala devine nucleul activitatilor de preventie a delincventei. 3nvestitia in calitatea activitatilor scolare este o investitie nu doar in performantele intelectuale si profesionale ale viitoarelor generatii adulte, ci, poate in primul rand, in calitatea umana a viitorului adult.