Taxonomia lui Bloom

În taxonomia lor, Bloom şi colaboratorii săi definesc obiectivele la trei nivele :

1. descrierea verbală a categoriei comportamentale considerate :

 Exemplu - Termenul „compehensiune” se referă la obiective care corespund unei înțelegeri
literale a conținutului comunicării .
2. lista de obiective pedagogice referitoare la această categorie
 Ca și exemple de obiective pedagogice, avem - a fi apt de a traduce o scriere într-o limbă
străină ; a fi apt de a exprima verbal o formulă matematică etc.
3. sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească elevii
 Exemple de sarcini - să traducă cuvintele, din limba maternă, într-o limbă străină

Definiția Thxonomiei lui Bloom este vagă. Au fost create liste de verbe și liste de obiective pentru
a ajuta educatorii să treacă la un plan mai specific - cel al obiectivelor operaționale.Prin combinarea
lor, se creează cadrul de operare al unui obiectiv .

Taxonomia acestor obiective cogitive, este ordonată de gradul de complexitate, astfel cuprinde
următoarele categorii și subcategorii.

1. Cunoaşterea :
 achizitia cunoştinţelor ;
 cunoaşterea datelor paniculare ;
 cunoaşterea datelor care permit utilizarea datelor particulare ;
 cunoaşterea reprezentărilor abstracte.
2. Comprehensiunea (intelegerea) :
 transpunerea :
 interpretarea ;
 extrapolarea.
3. Aplicarea
4. Analiza :
 căutarea elementelor ;
 căutarea relatiilor ;
 căutarea principiilor de organizare.
5. Sinteza :
 producerea unei opere personale ;
 elaborarea unui plan de actiune ;
  derivarea dintr-un ansamblu de relatii abstracte.
6. Evaluarea

Mulți alți pedagogi au pus la îndoială această taxonomie a obiectivelor cognitive .

Imprecizia categoriilor (acestea nu se exclud reciproc), lipsa unei teorii explicite a dezvoltării
inteligenței care să o susțină și natura cerebrală a scopurilor (indică procese psihice interne, nu
evenimente observabile) sunt unele dintre cele mai frecvente critici. Autorul însăși este conștient de
limitările clasificării.

Relevanța taxonomiei pentru dezvoltarea programelor școlare a crescut ca urmare a mai multor
încercări de a o clarifica . _ _Obiectivele din taxonomia lui Bloom au fost descrise într-o profunzime
interesantă și practică de alți autori (N. Metfessel, W. Michael și D. Kirsner).Rezultatul final este
prezentat ca o imagine cu o listă de verbe și o listă de obiective în fața fiecărei profesii taxonomice . _
Atunci când sunt combinate corespunzător , aceste liste formează cadrul unui obiectiv operațional . „A
fi apt de” este pus înaintea fiecărui verb.

Exemple

 nivelul "cunoaştere" , subcategoria ,,cunoaşrerea terminologiei" : A fi apt de a identifica elemente . . .

 nivelul .,comprehensiune" , subcategoria "transpunere " : A fi apt de a exprima cu propriile cuvinte
definiția . . .

În ciuda defectelor sale, taxonomia lui Bloom i -a ajutat pe oameni să înțeleagă cât de multă
importanță o acordă învățarea simplei cunoștințe de memorie, în detrimentul proceselor cognitive
superioare (transmise pe un al doilea plan). Deoarece este ușor de utilizat pentru instructori, taxonomia
este folosită frecvent în crearea obiectivelor curriculare.
Vom observa că taxonomiile obiectivelor au fost dezvoltate în perioada de dezvoltare a
behaviorismului. în educaţie, behaviorismul propune sistematizarea voluntară (intenţionată) a
situaţiilor de învăţare naturale şi cotidiene. Dacă natura acţionează fără un scop (clar definit),
behavioriştii propun educatorilor acţiuni cu un scop clar, informat.
Critica acestei clasificări vine din direcția behaviorismului. Una dintre aceste critici include
acuzația că taxonomia are un „ caracter cognitiv”, ceea ce înseamnă că se referă la procesele psihice
interioare mai degrabă decât la comportamentele exterioare . Cu toate acestea, cognitiviștii pot
respinge cu ușurință această acuzație deoarece domeniul lor de studiu, psihologia cognitivă , se
concentrează pe funcționarea internă a procesării informațiilor.
După cum a fost demonstrat pe parcursul acestei lucrări, psihologia cognitivă sugerează un
limbaj care este în mod clar mai operațional și funcțional.Se sugerează mai degrabă o rescriere a
 cunoscutei taxonomie cognitive decât o îndepărtare a acesteia din mediul lingvistic pedagogic ( și, prin
urmare , o restabilire pe o bază cognitivă ). Realizarea acestui scop a prodpus următorul plan.
1. Cunoaşterea:
 achiziţia cunoştinţelor/cunoaşterea datelor particulare, declarative şi a prototipurilor
 achizitia cunoştinţelor procedurale (care permit utilizarea cunoştinţelor declarative)
 achiziţia cunoştinţelor/cunoaşterea reprezentărilor abstracte - a conceptelor

2. Comprehensiunea/intelegerea:

 transpunerea, punerea în corespondenţă a cunoştinţelor noi şi a cunoştinţelor declarative şi procedurale

anterioare ;
 interpretarea : reorganizarea, validarea, experimentarea unor scheme sau scenarii cognitive accesate
din MLD la datele/situaţiile noi;
 extrapolarea : extinderea regulilor cognitive, a schemelor sau scenariilor cognitive la situațiii la sitații
analoage

3. Aplicarea:

 utilizarea cunoştiflle/or dec/arative şi procedurale fn contexte variate de învățare şi/sau de rezolvare de

probleme.

4. Analiza:

 căutarea elementelor : procesare descendentă (top-down analysis) sau procesarea pe nivele diferite de
profunzime (sintactic, semantic etc.) ;
 căutarea principiilor relaţiilor şi de organizare : procesare semantică : căutarea cuvintelor-cheie, a
ideilor-ancoră, a principiilor etc.

5. Sinteza:

 crearea unei opere personale, a unui plan de actiune : generarea de scheme şi scenarii cognitive.

6. Evaluarea:

 critică internă şi externă: utilizarea/generarea de cunoştinje condiționale (când, în ce condiții, în ce

scop etc.)

Câteva comentarii referitoare la rescrierea taxonomiei cognitive a lui Bloom în termeni cognitivişti :

 Vocabularul folosit în taxonomia lui Bloom este pre-științific și are o mulțime de semnificații
ambigue, imprecise sau multiple, cum ar fi înțelegerea reprezentărilor abstracte, extrapolarea, crearea
unei lucrări unice etc. Deoarece aceste cuvinte nu sunt clar definite, sunt greu de înțeles. Termenii
cognitivi sugerați ca alternative, în schimb, sunt actuali și definiți în mod explicit .
 Taxonomia gognitivă ni se pare funcțională și logică din punct de vedere formal, dar nu este utilă în
practica școlară. În schimb, taxonomia analogă propusă de noi este atât plauzibilă, cât și valabilă din
punct de vedere ecologic, ca cercetare în psihologia cognitivă. Acest lucru este în contrast cu
taxonomia cognitivă de origine behavioristă, care este plauzibilă din punct de vedere rațional , dar nu
plauzibilă ecologic .