PASAPORT ARMONIZAT ra 6 1997), «Le Traité d’Amsterdam. Aspects institutionne! le de uropéen, vol, 33, nr. 4, octombrie-dece; (1991), Le Parlement européen, PUF, Patis (editia a V1 , La fonction parlementaire, Le rdle du Part Pailippe (coord), La Revision da trate sur Tne rspectives et réalités, Pédone, Patis, pp, 93-105, ” européenne, Gueéqucn Danie (199%), Le Parlement europden, Pour une Bure dese Guia Pail 098 curopden Purine Europe des etoves, Snegué Jean-Paul (993), Parlement exo lopétie Dalor (Dr communautaire), Pai mien, Roapceptdie Dalloz Cora Pliakoe Asti sion européeane ee Parlement européen : ique?", in Revue di dro puble ef ei politique en France et 4 'éranger, vl. ll, at. 3, ratsuni, po ao Aeg PASAPORT ARMONIZAT telor membre iul European de la Roma (decembrie 1975), penteu sulafie a persoanelor prin standardizarea documentelor, .Pasaport european”, redactat in toate limbile oficiale ale a fost ales la,23 iunie 1981 sis in Danemarea, Franga, Irlanda, Italia, Luxemburg (la 1 Grecia, Olanda (la Iniulie 1985) si, in sfars rie 1987). Dincolo de Rin, a fost adoptat mai tarziu, in 1991, din moti codaj magnetic, Acest pasaport, ce trebuie s4 inlocuiasc& progres oartele nationale, este, ca si acestea, proprietatea statului care I-a emis. ‘= Concepte-cheie gi elemente corelate > Armonizare > Cetifenia european’ > Limbi curopene > Spatiul social = Bibliografie Beauthier Georges-Henri (1989), Les Droits du citoyen européen, OPOCE, Luxemburg. PARINTI FONDATORI Sunt numite astfel personalitipile care au luat parte activa la constructia european’. Trei nume sunt p si Robert Schuman, cei care au past i . Enropei™ sia incercat sé-creczeIn-anul urmAtor 9 uniune federal format din 27 de state.europene membre ale SN (Societatea Nafiunilor). PARINTL FONDATORI tur cuca AiseuTsurile Tui Winston Churchill sa impuls real pentru ci i fntre 7 si 10 mai £949 ta Maga) ge agreau acest demers, a constituit 0 fe cea a unei Migari europent, faa Fron Church, Leon Blu, Paul He dea dous trebuie pus pe seama Ini ; or Externe, care a propus infiinjarea unel aduniri europen: ui_numir_de_cinct arr Cramps, Marea Britanie, care 38 fie deschis? re sk fie deachis i Sistematic te considerat de MUTE THe ,Pirintele Europei”. & i amend Aener meri st fe cite Ia los de ree jent din umbra ‘au fost cei eare au actionat sau au militat fost cei a : reprezentantii te : birourilor sau ministerelor: Walter Hallste al ; Rhindorf, 19.04-196 mnauer Konrad (Kéln, 05.01.1876; Rhdndorf, 7) Ge magistrat, devine funcfionar de anci dupi ce fusese pri ‘Abitur (1894). Face apoi studii de drept la Universitaile din Freiburg, Minchen si Bonn. intre 1906 si 1917 este membra in Consiliu! municipat Gin Kola, unde va fi ales pximar (1917-1937), Ader la Zena, Ba sbru in Dieta p i nt Sera Prune Dew AGA din toate Tuncfille junie 1934 si iulie 1944). In 1945 ‘in gi, impreuna cu prietenlr Sar tinazisti, fosti membri ai este qgportat in dou’ ra fe primar al localit si Andreas Het pe Walter Hallstein. Devine ite. sionorabile, care va juca un rol din-postul de cancelar (1963) imine deputat pind la sfarsit Scanned with CamScannerPXRINTI FONDATORI ne © Bibliografie ; Grosser Alfred (1979), ,Adenauer”, in Encyclopaedia Universalis, Pati, vol. 1, pp. 233-234, 52; Paris, 07.03.1932) (Le Peuple, La Lanterne) inainte (1898). “Ales deputat Stat (1905). Numit ministru de 25 de |‘Afacerilor Externe), d€ I orf pregedinte al Con: nalitate marcanté @ diplomafiei franceze intre 192: juKare pentru stabilirea unel pci definit [ 1932, militan in Europa franco-germine (Acordul dela Lugano din 1925 $i Pactul Briand-Ketloge di ‘august 1928). Pentru vointa de a promova programe pacitisi=~ gi a instaura cooperarea european’ i se atribuie, impreunt cu Gust Stresemann, Premiul Nobel pentru pace (1926). Partizan al Statel Europei, pune pe picioare proiectul Uniunit (1862-1932). Ancien éléve/Homme In Grand Lycée de Province. Le Lycée et la Littérature depuis le Premier Empire, Bains, p. 330. Editions de I'Albaron, Thonon * Churchill Winston Leonard Spencer (sir) (Blenheim Palace, Oxforshire, 30.11.1874; Londra, 24. Dupa studii 1a Harrow si la Colegiul militar din Sandhurst, devine ofiter (1895) si serveste pe rand in armata britanic& in Cuba, India, Sudan gi i Africa de Sud, unde este corespondent al ziarului Morning Post. deputat'conservator de Oldham (1900), este numit ‘OF, Th SPECTTTA Milnisterul Comerfului gi cel de Interne, apoi Prim Lord is a . In noiembrie 1915 revine tn armata’britanica special in Franga. Nuit din nou ministru de RAzboi 9 - (946): ,Trebuie s& recream o care se Va numi, poate, Stale Unite i primul pas politic va { fi acela de a constitui unt Consiliu al Euro] ‘Va spun: «Europa, in (~ picioare!»" (Jean Lecerf, 1965, pp. 14-15). Isi va relua_postul de | tru intre 1951 si 1955. Autor a numeroase eseuri literare si~ torice, maximney ‘morii, primeste Premiul Nobel pentru literatura in 1953. © Bibliografie Churchill Winston (1948-1952), La Deuxiéme Guerre mondiale, tradft., Plon, Fontaine André (1979), ,Guerre froide”, in Encyclopaedia Universalis, Patis, vol. 8, pp. 112-113. Lecerf Jean (1965), Histoire de I’Unité européenne, Gallimard, Paris. Coudenhove-Kalergi Richard Nikolaus (conte de) (Tokyo, 17.11.1894; Schrum, Vorarlberg, Austria, 27.07.1972) Fiul unui diplomat austriac si al unei prinfese japoneze, ceh de natio- iplome in istorie si filozofie la Universitatea din Viena. Ca intreaga activitate intemeie: um Paneuropa (1925-1928). fi ile in Discursul pentru SN din 8 jei de c&tre Germania, se refugiazi (1940), unde ocup o catedra la publicd Crusade for Paneurope (1944). Intors in Franga (1945), pune bazele Uniunii Parlamentare Europene. in discursul finut la Gstaad; i Septembrie 1947), demonstreazi ci mijlocul prin care Europa isi poate reafirma / Potentialul si redobandi jocul cuvenit intre celelalte Najiuni if reprezinta { / Sonstituirea nei pieje Intinse, Inzestrate cu o moneda stabil&. = Bibliografie Coudenhove-Kalergi Richard (1927), Paneurope (cuvant i Simon), trad.fr., Delpeuch, Paris (prima editie in limba septembrie 1929. Dupa ocuparea Au: in Franja (1938), apoi in Si Universitatea din New York. Scanned with CamScannerPARINTI FONDATORI Germania, devine re 1948. in 1950 prime; la UNESCO. Sef prima misiune oficiald ca reprezentant al R.F.G. legatiei 1a Conferinfa pentru ,Planul Schuman”, Trentino, Austria, 03.04.1881 ; _ sie unul dintre CEL mai apropiafi colaboral sort-ai canicelaratai Adenauer ;-obfine-o diplomi in filozofid ost_ de S I de acjiane din “Trentino Wt devine iminare de constitire & CECO si CED gi are o contr ‘Dup& aceast& prima exper Trentino cu scopul de a mandatul siu, inifial pe tre firk intrerupere. Maestra se pn op an eenstnterveic | le francez Charles de Gaulle. Se retrage definitiv din 972. edeapsa in si intre in contact cu alte personal rhumeroase articole, precum si eristana René de ba Tour du Pin’ wrope, Imprimerie nati Madariaga y Rojo Salvador de (La Coruiia, 23.07.1886; Lugano, Ebvefia, 13.12.1979) ea de Mine din Paris, de formatie sustine mai multe conferinte de suropa. fondatori ai Buropei, a Conferinja de la Haga (7- 27.01.1901 econbmice 1a Bonn, Manche 7) gi este responsabil pe pr La Obra de Salvador de Madariaga. Ensayo snse, Madrid. 994), Salvador de Madariaga. Un coruiés , La Coruiia, ~~ comparat. Chemat sf serveasca sub (1944) de americani si transportat dincolo de AU: Scanned with CamScannerPARINTI FONDATORI rood PARINTI FONDATORI Madariaga Salvador de (1952), Portra + Paris (prima editie in limba englez4 1 Europe, trad.fr., Celmann-Lévy, Mansholt Sicco Leendert (Ulrum, Groningen, Olanda, 13.09.1908 ; Wapperveen, provincia Drenthe, Olanda, 01.07.1995) | __ Se specializeaza foarte devreme in agronomie si devine tehnician agii pe'o plantajie de ceai in Java’ (1931-1936). Intors in Olanda, ader& Ia 4A) unde se ocup% de probleme agricole. Participan tent sub ocupatia germand, exe a mic&; participi apoi la modernizarea cAilor ferate chi aceasti functie in 1938 si se ocupi din nou de activitati private pnd in 1957 este reprezentantul Olandei in CEE, elaboreaz’ politica agricoly comuna (PAC) si angajeaz’ Comunitatea in efortul de a desfiina, parte, blocajele nationale si de a stabili, pe de alth parte, o p externe. Anaiist fin, foarte bine document neinglduitoare ~ sunt asteptate si temute. Ca vicepresedinté) al Comisiei (1967), incarcat in permanent cu dosare agricole, propune un plan (care-i va purta numele) pentru modernizarea decisivi a struc- turilor productive. Igi incheie cariera ca presedinte al Comisiei de la Bruxelles (21 martie 1972-31 decembrie 1972). = Bibliografie Malgrain Yes (1965), ic de aprovizionare’a frontului si plescd la Washington in august 1940 pentru a elabora Victory Program al presedintelui Roosevelt, baza de Eliberare najionalX din Alger si, peste doi ani, il regtsim pregedinte al Comitetalui de aprovizionare 1a Washington, unde semnéaz4 Acordul pent contract de imprumat cu Stal Unit. 1946 et nator Apiritor “(9 mai 1950)¢ ‘din 1952 pénd in noiembrie 1954, renuntd la presedintie din douk motive : pe de-o parte, din cauza esecului CED si, pe de alté parte, ca s4 parti- ségration agricole de l'Europe des Six, Cujas, Paris, + Marshall George Catlett (Uniontown, Pennsylvania, 31.12.1880; » Washington DC, 16.10.1959) Ofiter din 1902, activeaz mai ales in Filipine. fn timpul prim fac’ parte. reprezentant jarelé state"membre ale Comunititi. J pregitire a debarcérii ‘Dup& pensionare (1954), incearc& zadarnic o mediere in riz ez. Este numit Secretar de Stat in 1947 jirea premiilo Univers 1947. fn discursul sinut eu aceastt ocazie igi expune faimosul Prog) European Recovery, punct de plecare pentru ceca ce numim Planul Marshall de reconstruct a Europei. Are onoarea si primeasc8 in 1953 Premiul Nobel pentru pace. = Bibliografie ‘Charpentier Jean, Lebrun Francois (coord.) (1990), Histoire de l'Europe (cu prefati de René Rémond), Seuil, Paris Monnet Jean (Co -1888 ; Montfort-l’Amaury, 16.03.1979) Dupi primul rizbof iiondial;este numit reprezentant in comitetele exe- + eutive aliate pentru repartizarea resurselor éomiine, apoi secretar general rioiembrie 1988. © Bibliografie Commision des Communautts Européennes (980, Jeon Monnet: un grand spirateur, Grancher, Paris. Mission de Jean Monnet a Alger, mars-ociobre 1943, ‘Monnet Jean (1955), Les Etats-Unis d'Europe ont commencé, La Communauté ‘européenne du charbon et de Uacier. Discours et allocutjons. 1952-1954, Laffont, Paris. Hem (1916), Mémoires, Paya, Pars © Monnet Jean (Cognac, Scanned with CamScannerLEE » WAT __sacialis PRRINT! FONDSTORE 1 © Seleunan Robert (Clausen, Luxeraburg, 29.06.1886; Sey-Chazell in Lorraine, dar nu are nici uy popular-democrat de Moselle, re a8 in 1940, indeplineste fun in martie pan’ in iulie 1940.’ Arestat-de ranania, reugeste sf evadeze in 1942; departe de perioada sa de.capti franco-germane. Membra IRP), partizan al celei dea guvernare, tifite a gaullistilor si comunistilor), este unul dinize de prim rang in cea de a IV-a Republic : deputat din 945-1962), tru de Finante (iunie 1946-noie din 27 noiembrie 1947 pind in 19 i 1948, ministru al Afacerilor Externe de mai mul 1953). Sub conducerea sa, Ministerul a adoptat ,Planul Marsh: si a negociat contactele cu R.F.G., dup abandonarea controlul Ruhr. Lucrand cu Jean Monnet, comisarul Planului de constructie euro- de c&rbune fintr-o organizatie ce accept participarea si a Bropunere cunoscuta de atunci sub numele de ,De © Bibliografie Pflimlin Pierre (1991), Mémoires d’un Européen dela IV @ la V' République, Fayard, Paris. Poidevin Raymond (1986), Robert Schuman, homme d’Etat. 1886-1963, Imprimerie nationale, Paris. Rochefort Robert (1968), Robert Schuman, Cerf, Paris. ‘Schuman Robert (1963), Pour construire l'Europe, Nagel, Paris. Spaak Paul Henri (Schaerbeek, Belgia, 25.01.1899; Bruxelles, 31.07.1972) Pe vremea cand era student Ia drept, {de ocupatie din Belgia (1917). fost inchisjde autoritatile germane erat, ader’ la PSB/BSP (Parti Socialist Belgian/Belgische Sc tische Partij) si in 1921 devine.avo inainte de a seJansa in zia ‘si de a fi numit in conducerea Acfit te, Ministru)in repetate randuri, intre 1935 gi 193 35 PARINTI FONDATORI special o politic de neutralitate. Particip& la formarea in exil, 1a Londra, i belgian. Ministra al Afacerilor Externe in 1945, gratie le de_negociator $i exceptional de orator, este desemn: i Adunari a ONU. Va fi de mai multe ori presedinte al 6 si 19 martie 1947-11 august 1949) si va conduce cu curaj batilia pentru abdicarea regelui Leopold al [-lea, influensind totodatx demersurile pentru crearea’ BENELUX 1948); Aderind la Miscarea european, dezvoltd 0 perspectiva insfrcinafi cu meats negocierilor in vederea cretirii > la Roma: (1957): Bueme (1961-1966), combate concey use aderarii. Marii Britanii.” ta . de l'Europe: hommes, cultures et sociétés -e d'nos jours, trad.fr., Fayard, Paris, 2 vol. (prima editie in limba englezt 1984). = Concepte-cheie si elemente corelate > Comisia European > Date-cheie > Parlamentul European > Summit-uri europene > Tratate europene = Bibliografie Alas Maree 1960), LBuope aie, Rote dl prosper, Calan: Lévy, as fous Edouard (1952), L'Idée européenne et sa réalisation, Editions du Paris. OFM Sho Gt3 Scanned with CamScanner