METODE INTERACTIVE DE

DEZVOLTARE A LIMBAJULUI LA
PREȘCOLARI

Grădiniţa : “ALBINUŢA”
EDUCATOR:DIACENCO CRISTINA
INTRODUCERE
Situațiile de învățare rezolvate prin
metode interactive de grup dezvoltă
copiilor gândirea democratică deoarece ei
exersează gândirea critică și înțeleg că
atunci când analizează un personaj,
comportamentul unui copil, o faptă, o
idee, un eveniment, ei critică de fapt,
comportamentul, ideea, fapta nu critică
personajul din poveste sau copilul,
adultul. Metodele învață copiii că
un comportament întâlnit în viața de zi cu
zi poate fi criticat pentru a învăța cum să-l
evităm. Ei aduc argumente, găsesc soluții,
dau sfaturi din care toți învață.
 Implementarea educaţiei
centrată pe copil prin utilizarea
metodelor şi tehnicilor active de
învăţare este din ce în ce mai
necesară şi în învăţământul
preprimar.
Folosind aceste metode şi
tehnici, educatorul este receptat
ca furnizor de resurse ale învăţării,
cadrul didactic şi copilul fiind
parteneri în educaţie. Se asigură
astfel o învăţare eficientă şi
durabilă care să răspundă atât
nevoilor personale, cât şi
cerinţelor adaptării la o ,,societate
a cunoaşterii’’ aflată în continuă
schimbare.
 OBIECTIVELE METODELOR
INTERACTIVE
• Încurajarea autonomiei copilului şi
promovarea învăţământului prin cooperare.
• Focalizarea strategiilor pe promovarea
diversităţii ideilor.
• Formarea unui sistem de capacităţi.
• Formarea deprinderii de a gândi critic.
• Comunicarea pe baza unei tehnologii
informaţionale moderne, interactive.
 CLASIFICAREA
METODELOR INTERACTIVE
• METODE DE PREDARE - ÎNVĂŢARE
– mozaic, tehnica Lotus (floare de nufăr), cubul, schimbă perechea;
• METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE ŞI EVALUARE
– piramida şi diamantul, ciorchinele, metoda piramidei;
• METODE DE CREATIVITATE
– brainstormingul, metoda Philips 6/6, tehnica 6/3/5 (brainwriting);
• METODE DE REZOLVARE DE PROBLEME
– metoda pălăriilor gânditoare, explozia stelară;
• METODE DE CERCETARE
– proiectul, reportajul, experimentul.
 METODE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE
MOZAIC (JIGSAW)
DEFINIŢIE- învăţarea prin cooperare, prin interdependenţa grupurilor şi exercitarea
statutului de expert în rezolvarea unei sarcini de învăţare.
OBIECTIV- documentarea şi prezentarea rezultatelor studiului independent celorlalţi,
devenind expert pentru tema studiată.
ETAPE:
1. Stabilirea temei şi împărţirea ei în 4-5 subteme
• Educatoarea stabileşte tema de studiu şi o împarte în 4 sau 5 subteme.
• Realizează o fişă-expert în care trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse şi care va fi oferită fiecărui
grup.
2. Organizarea colectivului în echipe de învăţare de câte 4–5 copii (în funcţie de numărul lor în
grupă).
• Faza independentă: fiecare copil studiază subtema lui;
3. Constituirea grupurilor de experţi:
• Faza discuţiilor în grupul de experţi: copiii prezintă rezultatul studiului independent; au loc discuţii
pe baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie, se adaugă elemente noi şi se stabileşte
modalitatea în care noile cunoştinţe vor fi transmise şi celorlalţi membrii din echipa iniţială.
4. Reîntoarcerea în echipa iniţială de învăţare.
• Faza raportului de echipă: experţii transmit cunoştinţele asimilate, reţinând la rândul lor
cunoştinţele pe care le transmit colegii lor, experţi în alte subteme.
5. Evaluarea
Faza demonstraţiei: Grupele prezintă rezultatele întregii clase.
 METODE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE
TEHNICA LOTUS (FLOARE DE NUFĂR)
(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)
DEFINIŢIE - este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de
relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme.

OBIECTIV- stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ în activităţi individuale

şi de grup pe teme din domenii diferite.
ETAPE:
1. Construirea schemei/ diagramei tehnicii de lucru.

2. Plasarea temei principale în mijlocul schemei grafice.

3.Grupul de copii se gândeşte la conţinuturile/ideile/cunoştinţe legate de tema principală.

4. Abordarea celor opt teme principale pentru cadranele libere.

5. Stabilirea în grupuri mici de noi legături/relaţii/conexiuni pentru aceste opt teme şi trecerea
lor în diagramă.

6. Prezentarea rezultatelor muncii în grup, analiza produselor, aprecierea în mod evaluativ,

sublinierea ideilor noi ce pot fi aplicate în viitor.
 METODE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE
CUBUL
DEFINIŢIE- este o strategie de predare –învăţare ce urmăreşte un algoritm ce
vizează descrierea, comparaţia, asocierea, analizarea, aplicarea,
argumentarea atunci când se doreşte explorarea unui subiect nou sau unul
cunoscut pentru a fi îmbogăţit cu noi cunoştinte sau a unei situaţii privite din
mai multe perspective.
ETAPE:
• Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
• Anunţarea temei.
• Împărţirea copiilor în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe
feţele cubului.
• Descrie: culorile, formele, mărimile etc.
• Compară: ce este asemănător, ce este diferit.
• Analizează: spune din ce este făcut/ă.
• Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
• Aplică: la ce poate fi folosit/ă?
• Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în
sprijinul afirmaţiei tale.
• Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
• Afişarea formei finale pe tablă, de către educatoare.
 METODE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE
SCHIMBĂ PERECHEA
(SHARE- PAIR CIRCLES )
DEFINIŢIE - metodă de predare învăţare interactivă de grup ce
constă în rezolvarea sarcinii de lucru în pereche.
OBIECTIV - stimularea comunicării şi rezolvarea de probleme prin
lucru în pereche.
ETAPE:
1. Organizarea colectivului de copii în două grupe egale, care se
aşează în două cercuri concentrice, faţă în faţă, pe perechi,
aşezaţi pe scaune.
2. Comunicarea sarcinii didactice/problemei/cazului.
3. Activitatea în perechi - la un semnal schimbă perechea: copiii din
cercul exterior se mută spre dreapta pe scaunul următor, în
sensul acelor de ceasornic.
4. Prezentarea rezultatelor-copiii revin în cerc şi se analizează ideile
perechilor.
 METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE ŞI
EVALUARE
PIRAMIDA ŞI DIAMANTUL
OBIECTIV - dezvoltarea capacităţii de a sintetiza principalele probleme, informaţii,
idei ale unei teme date sau unui text literar.
CERINŢE:
- să respecte regulile construirii piramidei sau diamantului;
- să formuleze definiţii, ghicitori, descrieri, să interpreteze roluri, să trăiască
sentimente.
Verbe folosite:
sintetizează

descrie formulează

cooperează consultă defineşte

hotărăşte înlănţuie completează descoperă

analizează reconstituie gândeşte

clarifică interpretează

prezintă
 METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE ŞI
EVALUARE
CIORCHINELE
• Ciorchinele este o tehnică care exersează gândirea liberă a copiilor asupra unei
teme şi facilitează realizarea unor conexiuni între idei deschizând căile de acces
şi actualizând cunoştinţele anterioare.
OBIECTIV- integrarea infomaţiilor dobândite pe parcursul învăţării în ciorchinele
realizat iniţial şi completarea acestuia cu noi informaţii.
- Această metodă contribuie la organizarea reprezentărilor;
- Exersează capacitatea copiilor de a înţelege un anumit conţinut.
ETAPE:
• Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul sau în partea de sus a
tablei / foii de hârtie;
• Copiii, individual sau în grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau desene legate
de tema dată;
• Se fac conecxiuni, de la titlu la lucrările copiilor, acestea se pot face cu linii
trasate de la nucleu la contribuţiile copiilor sau a grupurilor;
• Este bine ca tema propusă să fie cunoscută copiilor, mai ales când se realizează
individual.
 METODE DE FIXARE, CONSOLIDARE ŞI
EVALUARE
METODA PIRAMIDEI (a bulgărelui de zăpadă)
DEFINIŢIE – este o metodă de predare-învăţare interactivă de grup care
presupune impletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod
cooperativ în cadrul grupelor.
OBIECTIV- dezvoltarea capacităţii de a soluţiona o sarcină sau o problemă prin
întrepătrunderea activităţii desfăşurată individual cu cea desfăşurată în
pereche şi în grup.
ETAPE:
1. Faza introductivă
Expunerea problemei.
2. Faza lucrului individual
Copiii lucrează individual 5 minute.
3. Faza lucrului în perechi
Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările
individuale din partea colegilor.
4. Faza reuniunii în grupe mai mari
Se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanţi formate din grupele mai mici formate
anterior şi se discută despre situaţiile la care s-a ajuns.
5. Faza raportării soluţiilor în colectiv.
Întreaga grupă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise.
6. Faza decizională
Se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile.
 METODE DE CREATIVITATE
BRAINSTORMINGUL
• În traducere directă "furtună în creier" sau "asalt de idei", este o metodă
utilizată pentru a ajuta pe copii să emită cât mai repede, cât mai multe idei,
fără a se lua iniţial în consideraţie valoarea acestor idei.
• Este cea mai simplă metodă de a stimula creativitatea şi de a genera noi idei
într-un grup; se poate practica oral şi se foloseşte pentru a găsi cât mai multe
soluţii pentru o problemă.
ETAPE:
1. Se hotărăşte tema brainstorming-ului şi se formulează ca întrebare.
2. Comunicarea sarcinii de lucru
3. Comunicarea regulilor
4. Activitate frontală de prezentare a ideilor
5. Înregistrarea ideilor
6. Evaluarea ideilor
• Educatoarea va nota pe tablă toate ideile generate (inclusiv pe cele care nu au legătură
cu subiectul sau par "trăsnite") în ordinea rostirii lor.
• Nimeni nu va face nici un fel de apreciere la adresa ideilor emise, nimeni nu va fi obligat
să vorbească.
• Sunt permise asociaţiile de idei (auzind ideea unui participant alt participant o poate
dezvolta).
• Evaluarea se face când ideile par să fi "secat“, se opreşte exerciţiul şi se trece la etapa
calitativă (analiza soluţiilor, ordonarea lor în funcţie de realismul lor, eliminarea celor
incompatibile cu problema sau cu posibilităţile momentane etc).
 METODE DE CREATIVITATE
METETODA PHILIPS 6/6
DEFINIŢIE – este o metodă de stimulare a creativităţii care constă în implicarea a 6
participanţi la rezolvarea unei sarcini, timp de 6 minute.

OBIECTIVE – stimularea creativităţii individuale şi de grup prin emiterea de idei de

către şase membri timp de 6 minute pentru rezolvarea unei sarcini, probleme, teme
puse în dezbatere.
ETAPE:
– Constituirea grupelor şi desemnarea unui conducător;
– Anunţarea temei discuţiei şi dezbaterea sa în grupe;
– Prezentarea de către conducătorul fiecărei grupe a concluziilor, soluţiilor la care s-a
ajuns;
– Discutarea concluziilor şi soluţiilor cu participarea clasei de elevi pentru a armoniza
punctele de vedere;
– Stabilirea de către cadrul didactic a soluţiei optime şi argumentarea respingerii
celorlalte variante.
AVANTAJE:
o Implică pe toţi membrii colectivului în analiza şi soluţionarea unei probleme;
o Oferă fiecărui copil posibilitatea să-şi valorifice experienţa proprie;
o Prezentarea şi argumentarea punctelor de vedere şi a opiniilor.
 METODE DE CREATIVITATE
TEHNICA 6/3/5 (brainwriting)
DEFINIŢIE – este o modalitate de lucru bazată pe construcţia de idei pe idei în
domeniul creativităţii.

OBIECTIVE – Obiectiv stimularea creativităţii de grup a copiilor prin solicitarea de a

găsi cât mai multe soluţii având la bază o temă dată.
Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există:
− 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte
− 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de
− 5 minute ( însumând 108 răspunsuri, în 30 de minute, în fiecare grup)

ETAPE:
I. Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare.
II. Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru.
Copiii primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărţită în trei coloane.
III. Desfăşurarea activităţii în grup- în acestă etapă are loc o îmbinare a activităţii
individuale cu cea colectivă:
Copiii desenează pe foaia personală – pe care educatoarea i-a scris numele- 3 elemente
ale temei în maxim 5 minute. Foile se deplasează apoi de la stânga spre dreapta
până ajung în poziţia iniţială- la copilul de la care a pornit. Fiecare membru al
grupului când primeşte fişa de la colegul din stânga sa priveşte desenul, identifică
elementele desenate şi încearcă să adauge altele, să le modifice creativ pe cele
existente fără a se depărta de tema principală.
IV. Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.
Se centralizează datele obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele.
 METODE DE REZOLVARE DE
PROBLEME
METODA PĂLĂRIUŢELOR
GÂNDITOARE
 Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă
cu controlul discuţiilor, extrage concluzii – clarifică

 Pălăria albă – este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului, exact
cum s-a întâmplat acţiunea, este neutru – informează

 Pălăria roşie – îşi exprimă emoţiile, sentimentele, supărarea, faţă de

personajele întâlnite, nu se justifică – spune ce simte

 Pălăria neagră – este criticul, prezintă aspectele negative a întâmplărilor,

exprimă doar judecăţi negative – identifică greşelile

 Pălăria verde – este gânditorul, care oferă soluţii alternative, idei noi, dă frâu
imaginaţiei {Ce trebuie făcut?} – generează idei noi

 Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive,

explorează optimist posibilitatile, creează finalul – efortul aduce beneficii
 METODE DE REZOLVARE DE
PROBLEME
EXPLOZIA STELARĂ (starbursting)
• DEFINIŢIE- este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare
a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de noi
probleme şi noi descoperiri.
• OBIECTIVE – formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între ideile
descoperite de copii în grup prin interacţiune şi individual pentru rezolvarea
unei probleme.
• DESCRIEREA METODEI:
Copiii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat.
- pe steaua mare se scrie sau se desenează ideea centrală;
-pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul CE, CINE, UNDE, DE CE, CÂND,
iar 5 copii din grupă extrag câte o întrebare;
- fiecare copil din cei 5 îşi alege 3-4 colegi, organizându-se în cinci grupuri.
Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
La expirarea timpului, copiii revin în cerc în jurul steluţei mari şi spun întrebările
elaborate fie individual, fie un reprezentant al grupului
Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corect ,
precum şi modul de cooperare, de interacţiune.
 METODE DE CERCETARE
REPORTAJUL
 DEFINIŢIE- este o strategie care utilizează
informaţii despre situaţii şi evenimente specifice
preşcolarilor.
 OBIECTIV – dezvoltarea capacităţii de a transmite
informaţii despre un eveniment, un fapt, o situaţie
pentru a determina pe ascultător să înţeleagă cursul
real al evenimentului prezentat.
ETAPE:
 1. Identificrea evenimentului
 2. Culegerea informațiilor
 3. Selectarea informațiilor culese
 4. Elaborarea unui plan
 5. Redactara textului
Sfîrșit.