PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 12.03.2018
GRĂDINIŢA: Școala Primară Politehnica
GRUPA: Grupa Mică B “Gărgărițe”
EDUCATOARE: Felicia Chirică
TEMA: Primăvara a sosit
SUBTEMA: Păsări călătoare
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate de cunoaştere a mediului
SUBIECTUL ACTIVITĂŢII: Barza
MIJLOC DE REALIZARE: Observare
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
 să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman, plante, animale, obiecte);
 să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1– să identifice barza şi rândunica, observând imaginile prezentate de către propunătoare;
O2– să descrie înfăţişarea generală a berzei şi a rândunicii, observând imaginile prezentate de către propunătoare (în etapa
observării spontane);
O3– să descrie capul berzei şi al rândunicii, observând imaginile prezentate de către propunătoare ;
O4– să descrie trunchiul berzei şi al rândunicii, observând imaginile prezen-tate de către propunătoare;
O5 – să descrie membrele berzei şi al rândunicii, observând imaginile prezen-tate de către propunătoare;
O6– să descrie înfăţişarea generală a cucului, vrabiei, ciocârliei, observând imaginile prezentate de către propunătoare.

BIBLIOGRAFIE: M.E.C., Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţa de copii, Bucureşti, 2005;
Varzare, E., Taiban, M., Cunoaşterea mediului înconjurător şi dezvoltarea vorbirii - metodică,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1970.

1
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

OBIECTIVE ACTIVITĂŢ METODE MIJLOACE

OPERAŢIONAL I DE CONŢINUTURI ŞI DE EVALUAR
E ÎNVĂŢARE PROCEDE ÎNVĂŢĂMÂN E
E T
Spun copiilor o scurtă poveste:
„Zilele trecute plimbându-mă prin povestirea -planşă
grădina bunicii…mi s-a întâmplat ceva de
necrezut. Deodată în faţa mea am văzut
oprindu-se o caleaşcă. Era chiar Zâna
Primăverii, încărcată cu de toate: fructe,
legume, flori. M-a purtat cu caleaşca ei
prin mai multe locuri, multe … locuri, dar
lucrul care m-a impresionat cel mai mult a
fost călătoria noastră deasupra unui lan
plic cu flori şi o mulţime de rândunele şi
câteva berze. De acolo, din caleaşcă,
simţeam adierea vântului, mirosul frumos
al florilor şi admiram zborul rândunelelor.
Impresionată de acest loc l-am pictat ca să
vi-l arăt astăzi şi vouă(şi le arăt planşa
pregătită)şi v-am adus şi câteva imagini
- exerciţii de cu păsărelele pe care le-am văzut acolo.”
O1 dialog „Ce păsărele sunt pe aceste imagini?” observaţia -imagine cu Recunoaşte
provocat (rândunica şi barza) conversaţia rândunică şi -rea şi
„Ce fel de păsări sunt barza şi rândunica?” barză denumirea

2
 (călătoare) corectă a
„De ce le spunem păsări călătoare?” păsărelelor
(pentru că ele călătoresc dintr-o ţară în de
alta) primăvară
„Pentru că mi-a plăcut aşa de mult acele
păsărele, m-am gândit că astăzi să vă
povestesc câte ceva despre rândunică şi
barză.”

„De unde vin barza şi rândunica?”

(din Ţările calde) conversaţia
„În ce anotimp vin aceste păsări la noi în
ţară?”
(primăvara)
- exerciţii de „Apariţia rândunicii anunţă venirea
O2 observare primăverii.” conversaţia -imagine cu Observarea
spontană „Din ce este alcătuit corpul rândunicii şi observaţia rândunică şi corpului
al berzei?” explicaţia barză rândunicii
(cap, trunchi, membre) şi berzei
- exerciţii de „De cine este susţinut trunchiul atât la
O3 observare barză cât şi la rândunică?” observaţia -imagine cu Observarea
sistematică (de cap) conversaţia rândunică şi caracteristi-
„Din ce este format capul?” explicaţia barză cilor
(ochi, cioc) capului
„Câţi ochi are barza şi rândunica?” rândunicii
(doi ochi) şi berzei
„Cum sunt ochii berzei faţă de cei ai

3
 rândunicii?”
(mai mari)
„Dar ciocul berzei?”
(este lung)
„Cum este ciocul rândunicii?”
(este mic)
„Deci barza şi rândunica au capul format
din doi ochi şi un cioc. Ochii berzei sunt
mai mari decât ai rândunicii. Ciocul
berzei este lung, iar ciocul rândunicii este
mic, dar cu deschidere largă, pentru a
prinde din zbor insectele.”
„În continuarea capului este gâtul. Cum
este gâtul berzei faţă de cel al rândunicii?”
(mai lung şi mai subţire)

- exerciţii de „În continuarea gâtului este trunchiul.

O4 observare Cum este trunchiul celor două păsări?” observaţia -imagine cu Însuşirea
sistematică (acoperit cu pene de diferite culori) conversaţia rândunică şi caracteristi-
„Cu se termină trunchiul?” explicaţia barză cilor
(cu o coadă cu pene lungi şi tari) trunchiului
„Barza şi rândunica au trunchiul acoperit păsărilor
cu pene şi terminat într-o codă cu pene
lungi şi tari.”

- exerciţii de „La ce servesc aripile berzei şi a

O5 observare rândunicii?” observaţia -imagine cu Descrierea

4
O6 sistematică (la zbor) conversaţia rândunică şi membrelor
„Dar picioarele?” explicaţia barză berzei şi a
(la mers) rândunicii
„Cum sunt picioarele berzei faţă de cele
ale rândunicii?”
(mult mai lungi)
„În ce sunt terminate degetele lor?”
(în gheare)
„Aripile (membrele anterioare) servesc la
zbor, iar picioarele (membrele
posterioare) sunt adaptate la mers.
Picioarele rândunicii sunt slabe, folosite la
căţăratul pe zidurile verticale, mai rar
pentru a sat pe ramuri. Iar picioarele
berzei sunt lungi, iar în timpul zborului
sunt întinse. Degetele au patru gheare, trei
gheare îndreptate înainte şi unul înapoi.”

- exerciţii de „Cu ce se hrăneşte barza?”

exprimare (cu broaşte, şerpi, şopârle, gândaci) observaţia -imagine cu Corectitudi-
orală „Dar rândunica cu ce se hrăneşte?” conversaţia cuibul berzei şi nea
(cu insecte) explicaţia al rândunicii răspunsuri-
„Unde îşi construiesc de obicei cuibul lor la
berzele?” întrebările
(pe stâlpi, pe coşurile sau acoperişurile adresate de
caselor) propunătoa-
„Dar rândunelele?” re

5
 (pe zidurile caselor)
„Din ce îşi construiesc berzele cuibul?”
(rămurele de diferite grosimi, ierburi,
resturi vegetale)
„Dar rândunele?”
(pământ, paie, pene)
„Ce fac berzele şi rândunelele în cuiburi?”
(clocesc ouăle pentru a scoate pui)

„Acum ne vom juca împreună jocul

- exerciţii de intitulat „Descrie pasărea de primăvară”.
observare Un copil va descrie o pasăre de primăvară conversaţia -imagine cu Observarea
spontană prin precizarea părţilor ce alcătuiesc observaţia vrabie, corpului
corpul: cap, trunchi şi membre.” explicaţia ciocârlie, cuc, vrabiei,
cucului şi
Fac aprecieri asupra modului de ciocârliei
comportare şi participarea copiilor la
activitatea desfăşurată.