DATA: 04.04.

2011
GRĂDINIŢA: P.P.nr.33 SIBIU
GRUPA:pregătitoare
EDUCATOARE: Prof. Elena Filomena Grabcev
TEMA: Primăvara
SUBTEMA: Păsări călătoare
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Cunoaştere a mediului
SUBIECTUL ACTIVITĂŢII: Barza şi rândunica
MIJLOC DE REALIZARE: observare
SCOP:
 să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare-păsări călătoare;
 să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1– să identifice barza şi rândunica, observând imaginile prezentate;
O2– să descrie înfăţişarea generală a berzei şi a rândunicii, observând pe rând părţile corpului cu ajutorul imaginilor
prezentate (în etapa observării spontane);
O3– să cunoască mediul de viaţă al berzei şi al rândunicii, observând imaginile;
O4– să compare barza şi al rândunica, observând imaginile prezentate;
O5 – să înţeleagă fenomenul migraţiei păsărilor călătoare.

1
 O6– să cunoască mici curiozităţi despre cele două păsări călătoare : barza şi rândunica.

BIBLIOGRAFIE:
M.E.C., Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţa de copii, Bucureşti, 2005;
Varzare, E., Taiban,
M., Cunoaşterea mediului înconjurător şi dezvoltarea vorbirii - metodică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,1970.

OBIECTIVE ACTIVITĂŢI METODE MIJLOACE

OPERAŢIONALE DE CONŢINUTURI ŞI DE EVALU-
ÎNVĂŢARE PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂN ARE
T
Copiii ascultăo lectură povestită pe scurt
a”Legendei Rândunicii” de V.Alecsandri- povestirea textul
Anexa 2
legendei
Se prezintă o imagine cu ajutorul
observarea
calculatorului si retroproiectorului cu
dirijată
cele două păsări călătoare, pe rând.
„Ce păsărele sunt în această imagine?”
(…rândunica şi barza)
„Ce fel de păsări sunt barza şi
rândunica?”(…călătoare)

2
 „De ce le spunem păsări călătoare?”
(…pentru că ele călătoresc dintr-o ţară în
alta)
„Pentru că mi-ar plăcea aşa de mult sa
aflati mai multe lucruri despre aceste
păsărele, m-am gândit că astăzi să vă
povestesc câte ceva despre rândunică şi
barză.” -imagine cu Recunoaşte-
rândunică şi rea şi
O1 - exerciţii de „De unde vin barza şi rândunica?”(…din observaţia barză denumirea
dialog Ţările calde) conversaţia corectă a
provocat „În ce anotimp vin aceste păsări la noi în păsărelelor
ţară?”(…primăvara) de primăvară
„Apariţia rândunicii anunţă venirea
primăverii.”
„Din ce este alcătuit corpul rândunicii şi
al berzei?”(…cap, trunchi, membre) conversaţia
„De cine este susţinut trunchiul atât la
barză cât şi la rândunică?”(…de cap)
„Din ce este format capul?”(…ochi,
cioc)
„Câţi ochi are barza şi rândunica?”(doi conversaţia
ochi) observaţia
„Cum sunt ochii berzei faţă de cei ai explicaţia
rândunicii?”(…mai mari) Observarea
„Dar ciocul berzei?”(…este lung) -imagine cu corpului
„Cum este ciocul rândunicii?”(…este rândunică şi rândunicii şi

3
 mic) barză berzei
O2 - exerciţii de SINTEZĂ PARŢIALĂ
observare „Deci barza şi rândunica au capul
spontană format din doi ochi şi un cioc. Ochii -imagine cu
berzei sunt mai mari decât ai rândunicii. rândunică şi
Ciocul berzei este lung, iar ciocul observaţia barză Observarea
O3 - exerciţii de rândunicii este mic, dar cu deschidere conversaţia caracteristi-
observare largă, pentru a prinde din zbor insectele.” explicaţia cilor capului
sistematică „În continuarea capului este gâtul. rândunicii şi
Cum este gâtul berzei faţă de cel al berzei
rândunicii?”
(…mai lung şi mai subţire)
„În continuarea gâtului este trunchiul. Însuşirea
Cum este trunchiul celor două păsări?” caracteristi-
(…acoperit cu pene de diferite culori) cilor
„Cu se termină trunchiul?” trunchiului
(…cu o coadă cu pene lungi şi tari) păsărilor
SINTEZĂ PARŢIALĂ
„Barza şi rândunica au trunchiul
acoperit cu pene şi terminat într-o codă
cu pene lungi şi tari.”
Descrierea
„La ce servesc aripile berzei şi a membrelor
rândunicii?”(…la zbor) observaţia berzei şi a
„Dar picioarele?”(…la mers) conversaţia rândunicii
„Cum sunt picioarele berzei faţă de cele explicaţia
ale rândunicii?”(…mult mai lungi)

4
 „În ce sunt terminate degetele lor?”(…în -imagine cu
gheare) rândunică şi
SINTEZĂ PARŢIALĂ barză
O4 - exerciţii de „Aripile (membrele anterioare) servesc
observare la zbor, iar picioarele (membrele
sistematică posterioare) sunt adaptate la mers.
Picioarele rândunicii sunt slabe, folosite
la căţăratul pe zidurile verticale, mai rar
pentru a sat pe ramuri. Iar picioarele
berzei sunt lungi, iar în timpul zborului
sunt întinse. Degetele au patru gheare, -imagine cu
trei gheare îndreptate înainte şi unul Bula dublă rândunică şi
O5 - exerciţii de înapoi.” Braistorming barză
observare -Se stabilesc asemănarile si deosebirile Corectitudi-
sistematică între cele două păsări. nea
„Cu ce se hrăneşte barza?”(…cu broaşte, răspunsuri-
şerpi, şopârle, gândaci) lor la
„Dar rândunica cu ce se hrăneşte?” întrebările
(…cu insecte) adresate.
„Unde îşi construiesc de obicei cuibul
berzele?”(…pe stâlpi, pe coşurile sau
acoperişurile caselor)
„Dar rândunelele?”(…pe zidurile -imagine cu
caselor) cuibul berzei
„Din ce îşi construiesc berzele cuibul?” şi al
(…rămurele de diferite grosimi, ierburi, Explicaţia rândunicii-
resturi vegetale) Jocul anexa 1.

5
 „Dar rândunele?”(…pământ, paie, pene)
„Ce fac berzele şi rândunelele în
cuiburi?”(…clocesc ouăle pentru a
scoate pui)
„Acum ne vom juca împreună jocul
intitulat „Păsărică mută-ţi cuibul”. Copiii
- exerciţii de cunosc jocul:Se reaminteşte regula de
exprimare bază. Copiii interpretează cantece de
orală primăvară în perechi,în mijloc fiecare
pereche având câte o „pasăre”, care la
bătaia din palme a educatoarei va alerga
spre un alt cuib. Cel care rămâne fără
cuib va trece în mijlocul cercului.
Reţinerea
Aprecieri asupra modului de Turul galeriei informaţiilor
comportare şi participarea copiilor la
activitatea desfăşurată o vor realiza 2 ,
care vor copii nominaliza copiii cu cele
mai corecte răspunsuri.

Prezentarea
imaginilor si
O6 Curiozităţi Anexa 1. precizărilor
din anexa
Curiozităţi

6
De îndată ce baba iarnă pleacă de la noi îşi fac simţită prezenţa miile de păsări decălătoare. Cu toţii le aşteptăm cântecul lor
vesel cu care ne-am obişnuit toată vara până toamna târziu, parcă ne-a lipsit. Şi iată-le revenind în patria lor, la ele acasă. Din
păcate nu toate au supravieţuit lungului drum spre ţările cu soare. Se spune că doar 2% din puii născuţiîntr-un an ajung să-şi
revadă locul natal.Aceste păsări drăgălaşe ne vestesc sosirea unui nou anotimp mai cald: primăvara. De aceea mai sunt
numite şi vestitoarele primăverii.-

Barza sau cocostârcul este cea mai mare pasăremigratoare de la noi din ţară. Este practic inconfundabilă: arepicioarele
lungi, un cioc roşu lung, pene albe, negre doar lavârful aripilor. Masculul e mai mare decât femela. E răspânditîn Europa,
Africa de Nord şi Asia. La noi se întorc la sfârşitullunii martie. Primul care soseşte e bărzoiul, fiind urmat la 4-5zile de
femelă. Barza îşi ocupă cuibul vechi. Acesta e construitdin crengi,rădăcini şi pământ, căptuşit cu paie, fân, iarbă,uneori şi cu
hârtie şi cârpe. Le zărim pe acoperişul caselor, pehornuri, vârful copacilor sau stâlpii de telegraf. Prin luna iuniebarza depune
2-7 ouă pe care le clocesc ambii părinţi. Dupăaproximativ patru săptămâni apar puii. Sunt foarte mici (aunumai 65-80g) şi
acoperiţi cu puf maroniu. La început au cioculşi picioarele negre. La vârsta de 6 săptămâni ating mărimeapărinţilor, dar

7
devin independenţi doar după 3 luni de lanaştere. Hrana lor e foarte variată. Cuprinde insecte, larve,râme, broaşte, şerpi,
şopârle şi mici rozătoare (şoareci decâmp). Spre deosebire de privighetoare, barza e mută.Produce un fel de clămpănit prin
lovirea maxilarelor. Berzelesunt păsărilongevive. În captivitate pot atinge vârsta de 30ani. Ne părăseşte odată cu venirea
toamnei.-zboară în stoluri mari d epeste 100 exemplare, în formăde V.Viteză de zbor de peste 90 km/h, putând parcurgezilnic
şi 220 km.-cuibul reîmbunătăţit din an în an poate atinge o înălţimede 1 m,2mdiametru şi o greutate de 2 tone.-o familie de
berze cu patru pui cară zilnic 4-5 kg de hrană.-pe vremea romanilor era considerată o pasăre sfântă.Astăzi se crede că aduce
noroc casei unde-şi face cuibul şi o fereşte de foc şi fulger

Barza este o pasare migratoare,vine la noi când verdeaţa începe să acopere câmpiile.Ca şi rândunica vesteşte venirea
primăverii.De aceea e iubită de români.Are trupul mai mare decât gâsca şi zboară departe şi la înalţime,cu ajutorul aripilor
intinse.Ii plac locurile mlăstinoase,unde calcă rar,ca un om gânditor,căutand broaşte,şerpi,peştisori,şopârle,
soareci,insecte,viermi.Poate umbla uşor prin mlastini,deoarece are picioare foarte lungi,rosietice,iar degetele sunt unite cu o
pielită,ca sa nu se scufunde în mâl.Are gâtul alungit,pliscul ascuţit,roşcat şi tare lung.Işi lasă gâtul pe spate şi se pune pe
tocat din cioc,de parcă ar bate cu nişte ciocănele.Barza e credincioasă locului unde şi-a facut cuibul(pe case,garduri,stalpi
electrici),revenind primavara exact în acelaşi loc.Cuibul supraetajat are uneori 2 metri înaltime şi 2 metri lungime,încât
greutatea lui poate ajunge la 900 kilograme.In părtile laterale,işi fac cuiburi mici vrăbiile şi graurii.Poporul nostru ocroteşte
berzele.Se zice ca e mare păcat să omori o barza sau să-i strici cuibul."Domnul cu catalige",care aduce atâtea foloase
omului,e în stare,la supărare,să dea foc casei cu un cărbune adus în plisc.Egiptenii din antichitate divinizau berzele si
crocodilii.

Barza albă este o specie protejata in China ,de clasa A. In prezent, în lume mai sunt doar 3.000 de exemplare ale acestei
specii.

Berze cu inel
Inelarea păsarilor este o metoda stiintificăă de studiu a migratiei şi a deplasărilor locale ale acestora ce datează de mai bine de
o sută de ani. De-a lungul timpului, această metodă a dat rezultate deosebit de importante in ceea ce priveste elucidarea
traseeleor de migratie a pasarilor salbatice si este utilizata in continuare in scopul obtinerii de date legate de biologia
speciilor şi in scopul conservării acestora.

8
Rândunica este cea mai inspirata in crearea cuibului.Aceasta foloseste mici bulgarasi de argila si pamant pe care ai uneste
cu saliva oferindu-i locuintei sale un aspect de emisfera deschisa in partea superioara .
Cea mai cunoscută pasăre migratoare şi asta pentru că-i place să trăiască în prezenţa omului. După ce parcurge lungul drum
de întoarcere din centrul Africii, străbătând aprox. 10.000 km, îşi vizitează mai întâi vechiul cuib. dacă mai e în stare bună,
va locui în continuare acolo, dacă nu îşi va construi altul nou în apropiere. Cuibul e construit din lut frământat cu salivă şi
amestecat cu fire vegetale. Îl aşează sub o grindă a casei, pe sub streşini sau lipit de un perete vertical, dar niciodată la o casă
părăsită, unde e lipsită de protecţie. După terminarea cuibului femela depune 4-5 ouă, pe care le cloceşte singură. Masculul o

9
păzeşte şi o hrăneşte în tot acest timp. Anual au loc două-trei cuibăriri. Puii ies după 14-15 zile şi sunt aproape golaşi. Devin
apţi pentru zbor după 22-24 zile. nica soseşte la noi în jurul datei de 12 aprilie. O recunoaştem după coada ei tăiată ca o
furculiţă cu doi dinţi- Corpul mic e acoperit cu pene negre, cu reflexe albăstri, iar sub bărbie are o pată roşcată. Aripile sunt
lungi, ascuţite la vârf şi răsuite ca o coasă.
Picioarele sunt scurte. De ar fi să meargă, trupul ei s-ar târî. Rândunica mănâncă numai din zbor, prinzând micile insecte cu
gura larg deschisă. Consumă până la 1000 insecte pe zi.Rândunica pot atinge vârsta de 16 ani.Pentru a zidi un cuib rândunica
execută aproximativ 1000 zboruri.
Ţinută într-o colivie, rândunica nu ar supravieţui chiar dacă ar avea la dispoziţie inecte, deoarece nu le poate lua de jos cu
ciocul.Se zice că acea casă unde şi-a făcut o rândunică cuibul e o casă cu noroc. Pentru a vâna musculiţe şi a-şi hrăni puii
rândunica parcurge zilnic sute de kilometri în zbor; revine la cuib de aproximativ 300 ori pe zi.

10
Rândunica albă
Pasarile complet albe au vederea mai slaba şi pene fragile la aripi şi la coada, fapt care le reduce abilitatea de a zbura in
stoluri.

ANEXA 2

11
 Legenda randunicii

de VASILE ALECSANDRI

„A fost odată un mare împărat căruia împărăteasa îi născu o fată. La naştere, o zână ursitoare îi meni să fie mlădioasă ca
trestia, să aibă graiul dulce ca mierea şi obrajii ca bujorii. Apoi zâna îi dărui o rochiţă fermecată, pe care copila nu trebuia s-
o scoată niciodată de pe ea, ca să fie ferită de rele şi spuse că trebuie să se ferească de Zburătorul luncilor.
Crescu frumos copila, după cum menise zâna. Începu să se plimbe în luncă, pe malul apei, pe sub arini, să urmărească
rândunelele cum zburau, să stea în soare, pe iarbă. Atunci auzi glasul ademenitor al Zburătorului care îi spunea cuvinte dulci
despre frumuseţea ei, despre părul ei negru şi chipul ei alb, despre buzele ca nişte cireşe şi ochii ca nişte luceferi
strălucitori.Fata de împărat fugi, dar într-o noapte caldă de vară, când nici o adiere nu mişca frunzele şi toată natura dormea
sub razele lunii, copila se duse la malul pârâului să se scalde. Scoase rochiţa fermecată şi se scufundă în apă. Toate păreau să
îi admire frumuseţea: şi iarba de pe maluri, trestiile, valurile şi nuferii, pădurea şi chiar luna argintie.
Copila auzi cântatul cocoşului, care vestea zorii. Se grăbi să iasă din apă, dar rochiţa îi dispăruse. Pe mal se afla Zburătorul,
cu ochii aprinşi. O cuprinse în braţe, dar deodată se trezi cu braţele goale şi auzi un freamăt de aripă. Copila se preschimbase
în rândunică şi îşi luase zborul, iar rochiţa fu luată de vânt şi se topi în raze ce căzură pe pământ. Din ele crescură până
dimineaţă florile ce se cheamă şi azi rochiţa rândunicii.”

12