Metode interactive

de cunoaștere
a
mediului

Visternicean Cristina, grupa 31

 Procedeul Phillips 6/6:
Presupune împărţirea clasei în grupe de 6 persoane care dezbat o problemă timp de 6
minute.
Etapele Procedeului Phillips 6/6:
- constituirea grupelor şi desemnarea unui conducător;
- anunţarea temei discuţiei şi dezbaterea sa în grupe;
- prezentarea de către conducătorul fiecărei grupe a concluziilor, soluţiilor la care s-a
ajuns;
- discutarea concluziilor şi soluţiilor cu participarea clasei de elevi pentru a armoniza
punctele de vedere;
- stabilirea de către cadrul didactic a soluţiei optime şi argumentarea respingerii
celorlalte variante.
Avantajele Procedeului Phillips 6/6:
- implică pe toţi membrii colectivului în analizarea şi soluţionarea unei probleme;
- oferă fiecărui elev posibilitatea să-şi valorifice experienţa propriei;
- prezentarea şi argumentarea punctelor de vedere şi a opiniilor.
Exemplu:- S-a propus următoarea situaţie problemă: „Republica Moldova are potenţial
turistic, dar străinii nu o vizitează în număr mare. De ce?
- Clasa s-a împărţit în grupe de câte 6 elevi lăsându-se ca timp de lucru 6 minute.
Conducătorul fiecărei grupe a prezentat soluţiile la care s-a ajuns. S-au discutat apoi
punctele de vedere a grupelor pentru a ajunge la idei comune.
- Învăţătorul stabileşte soluţia optimă şi argumentează respingerea celorlalte variante.
Exemplu:
CONCLUZIA:Republica Moldova nu are potenţial turistic la fel de dezvoltat ca alte
ţări pentru că:
 nu e cunoscută în lume;
 căile de transport sunt deteriorate;
 nu se face publicitate punctelor de atracţie turistică;
 este multă poluare;
 nu sunt amenajate corespunzător traseele turistice.

2) Metoda Bulgărelui de Zăpadă:

Împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ în cadrul
grupelor.
Fazele de desfăşurare:
1) Faza introductivă: Expunerea problemei.
2) Faza lucrului individual: Elevii lucrează individual 5 minute. Notează întrebările
legate de subiect.
3) Faza lucrului în perechi: Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicită
răspunsuri la întrebările individuale din partea colegilor.
4) Faza reuniunii în grupe mai mari: Se alcătuiesc grupe egale cu număr de participanţi
formate din grupele mai mici formate anterior şi se discută despre situaţia la care s-a
ajuns.
5) Faza raportării soluţiilor în colectiv: Întreaga clasă reunită analizează şi
concluzionează asupra ideilor emise.
6) Faza decizională: Se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile.
Avantaje:
○ motivează elevii să gândească cu îndrăzneală fără să fie descurajaţi de părerile altora;
○ sunt încrezători în forţele proprii;
○ dezvoltă motivaţia pentru învăţare.

Exemplu:„Să salvăm pădurea!”- activitate care se poate realiza în cadrul ambelor

discipline deoarece în cadrul fiecăreia facem Educaţie ecologică.
1. S-a citit textul „Să salvăm pădurea!”;
2. Elevii au lucrat individual 2 minute timp în care şi-au notat întrebări de tipul: „Ce se
întâmplă cu plantele dacă dispar pădurile? Dar cu animalele? De ce verile sunt foarte
călduroase, iar iernile foarte friguroase? Care sunt urmările tăierii necontrolate a
pădurilor?”;
3. Se lucrează apoi în perechi discutându-se rezultatele la care au ajuns şi se solicită
răspunsuri la problemele pe care nu le-au putut explica.
4. Elevii se grupează preferenţial în grupe aproximativ egale şi discută rezultatele la care
au ajuns. Se răspunde la întrebările rămase nesoluţionate.
5. Copiii reuniţi analizează şi concluzionează rezultatele obţinute şi învăţătorul stabileşte
că:
6. Tăierea abuzivă a pădurilor are ca efecte:
- dispariţia unor plante;
- dispariţia unor animale;
- alunecări de teren;
- secete îndelungate;
- creşterea cantităţii de dioxid de carbon.
3) Braimstorming-ul:
Braimstorming-ul reprezintă formularea a cât mai multor idei ca răspuns la o situaţie
enunţată, după principiul cantitatea generează calitatea (pentru a ajunge la idei viabile şi
inedite e necesară o productivitate creativă cât mai mare).
 Etapele:
- Alegerea temei şi a sarcinii de lucru;
- Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără
cenzură, a tuturor ideilor. Nu se vor admite referiri critice.
- Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tabla, flipchart);
- Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor ( de la 15 minute până la o zi);
- Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie,
imagini care reprezintă diferite criterii etc.;
- Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentareaideilor emise anterior, la
nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici;
- Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru
problema supusă atenţiei;
- Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii,
colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Avantajele:
- Participarea activă a tuturor participanţilor;
- Dezvoltarea capacităţilor de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii
privind alegerea soluţiei optime;
- Exprimarea personalităţii;
- Eliberarea de prejudecăţi;
- Exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului;
- Dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorificarea ideilor fiecăruia;
- Realizarea unei ambianţe pline de prospeţime şi de emulaţie.
Metoda Ciorchinele:
Este o tehnică de predare- învăţare care-i încurajează pe elevi să gândească liber şi
deschis. Ciorchinele este un „Braimstorming necesar”, prin care se stimulează
evidenţierea legăturilor (conexiunilor) dintre idei; o modalitate de a realiza asociaţii noi
de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor.
Etape:
1) Scrierea unui cuvânt sau a unei propoziţii-nucleu în mijlocul tablei, al unei hârtii de pe
flipchart sau al unei pagini de caiet;
2) Scrierea unir cuvinte sau sintagme care vă vin în minte în legătură cu tema/ problema
pusă în discuţie (scrisă în mijloc);
3) Legarea cuvintelor sau a ideilor produse de cuvinte, sintagma sau propoziţia- nucleu
iniţială, stabilită ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidenţiază conexiunile
dintre idei;
4) Scrierea tuturor ideilor care vă vin în minte în legătura cu tema/ problema propusă,
până la expirarea timpului alocat acestei activităţi sau până la epuizarea tuturor ideilor
care vă vin în minte.
Ciorchinele este o tehnică flexibilă care poate fi utilizată atât individual cât şi ca
activitate în grup. Când se aplică individual, tema pusă în discuţie trebuie să fie familiară
elevilor care nu mai pot culege informaţii şi aflaţi idei de la colegi. În acest caz utilizarea
ciorchinelui dă posibilitatea fiecărui elev să ia cunoştinţă de ideile altora, de legăturile şi
de asociaţiile dintre acestea realizate de colegii săi.

Metoda Mozaic
Definiţie: Învăţare prin cooperare, prin independenţa grupurilor şi exercitarea statutului
de expert în realizarea unor sarcini de învăţare.
Etape: 1. Se stabileşte tema şi se împarte în 4 subteme
 2. Se împarte clasa în 4 echipe.
3. Se constituie grupele de experţi. Fiecare grupă de experţi studiază tema
propusă pentru echipa respectivă.
4. Realizarea raportului . Fiecare expert se întoarce la grupa iniţială şi prezintă
colegilor un raport despre ce a studiat.
5. Evaluarea
• Stabilirea temei: Cereale
• Împărţirea pe echipe şi alocarea temelor:
1. Grâul
2. Secară
3. Orz
4. Porumb
• Studierea temelor în grupul de experţi
Prezentarea raportului în grupele iniţiale
Descoperă asemănările şi deosebirile dintre grâu şi porumb

CUBUL
Urmăreşte un algoritm ce vizează descrierea, comparaţia, asocierea, analizarea,
aplicarea, argumentarea atunci când se doreşte exploatarea unui subiect nou sau unul
cunoscut pentru a fi îmbogăţit cu noi cunoştinţe.
Blazonul
Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene,
cuvine, propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real.

Completaţi blazonul cu produse care se obţin din grâu

Diagrama Venn
Obiectiv: sistematizarea cunoştinţelor- restructurarea idelor unui conţinut abordat
Etape:
1.Comunicarea sarcinii de lucru
2.Activitatea în pereche sau în grup
3.Activitate în grup
4.Activitate frontală