Sunteți pe pagina 1din 4

LUCRARE PRACTICĂ NR 3

TEMA: Metode colective de generare a ideilor noi

SCOPUL LUCRĂRII: Familiarizarea cu metodele de creaţie – brainstorming și brainwriting,


utilizarea lor la soluţionarea unei probleme date .

NOȚIUNI TEORETICE:
Brainstormingul este o tehnică de creativitate în grup, menită să genereze un număr mare de
idei, pentru soluționarea unei probleme. Această tehnică a fost propusă de către Alex F. Osborn
care a dezvoltat principiile metodei în cartea sa Applied Imagination (1953)
În engleză termenul brainstorm sau brain-storm înseamnă idee strălucită (care soluționează o
problemă). Semnificația verbală este „a face un atac concertat asupra unei probleme, implicând
idei spontane.”
Brainwriting este un instrument de creativitate, derivat din brainstorming, care a fost dezvoltat
în anul 1969 de consultantul german în marketing Bernd Rohrbach și a publicat în revista
germană Absatzwirtschaft[1], sub denumirea de Metoda 635. Participanții își scriu ideile și le
transmit la ceilalți participanți ca inspirație pentru idei noi. Variantele metodei sunt : Metoda 6-
3-5, Metoda bilețelelor Crawford, Metoda cartonașelor, Metoda galeriei.
I. Aplicarea metodei Brainstorming
1. Formularea problemei (-lor) .
2. Formarea grupurilor de creaţie (generatorilor de idei).
În vederea aplicării metodei Brainstorming grupa de studenţi se divizează în două subgrupe
(numite grupuri de generatori de idei) şi fiecare subgrupă primeşte de la cadrul didactic
problema care necesită soluţionare. Ulterior în cadrul fiecărui grup de generatori de idei sunt
aleşi conducătorul şi unul – doi secretari, ultimii avînd ca sarcină notarea rapidă într - o listă
ordonată a fiecărei idei înaintate.
3. Desfăşurarea şedinţei de creaţie cu notarea simultană a ideilor înaintate.
Cadrul didactic dă startul şedinţei de creaţie,care va dura 20-30 min. Conducătorul grupului va
urmări cu atenţie să se respecte principiile şi regulile de bază ale brainstormingului, la fel va
interveni in cazul unei crize de idei.
După expirarea timpului rezervat pentru şedinţa de creaţie conducătorul fiecărui grup verifică
lista prezentată de secretar şi face schimb cu listele de idei înaintate . Din acest moment grupurile
de creaţie devin grupuri de experţi şi încep activitatea de evaluare,critică şi selectează ideile
interesante noi.
In cazul când este doar o grupă de generatori de idei, fiecare student analizează Lista ideilor
generate si clasifică ideile după criterii identificate, selecteayă 5 idei si face o analiză a acestora
prezentând avantaje si dezavantaje. Una din ele care este in viziunea studentului interesantă
poate fi dezvoltată şi elaborată schiţa soluţiei propuse.

II Aplicarea metodei Brainwriting


b) În vederea aplicării metodei brainwriting, grupa de studenți se divizează în echipe a cite 6
studenți.
Metoda se desfasoara in sapte etape:
I - Liderul reuniunii informeaza echipa asupra problemei ce asteapta solutia de rezolvare.
II - Celor 6 participanti li se distribuie cate o coala de hartie, pe care este scris enuntul problemei
si se precizeaza circuitul precis al hartiilor intre ei.
III - Fiecare membru al echipei, in timp de 5 minute (pentru unele probleme se poate stabili
initial o durata de timp mai mare, de 10-15 min.), va scrie 3 solutii considerate cele mai bune
IV - Fiecare participant, dupa traseul convenit, va transmite hartia vecinului sau si va primi
totodata, si el la randul lui, hartia completata de celalalt vecin al sau. Va analiza cele trei idei
primite si le va compara cu cele trei idei scrise de el pe hartie pe care a transmis-o, alegand cele
mai bune trei solutii pe care le va inscrie pe hartia primita, in timpul stabilit.
V - Se transfera hartiile dupa acelasi traseu, fiecare participant analizand cele 6 solutii inscrise pe
hartia primita, la care se adauga in minte cele 6 solutii de pe hartia pe care a transferat-o
vecinului, precum si alte idei, din care va alege cele mai bune 3 solutii, pe care le va inscrie in
ordinea de valoare.
VI - Operatiunea se repeta pana ce toate hartiile au trecut pe la fiecare membru al echipei de 2-3
ori sau pana cand se observa ca pe toate hartiile ultimele 3 solutii sunt aproape aceleasi, moment
in care operatiunea se opreste.
VII - Analizarea solutiilor care se regasesc pe cat mai multe hartii si stabilirea solutiei optime.

DESFĂȘURAREA LUCRĂRII:
În lucrarea data s-a folosit metoda brainwriting unde în echipă au fost 5 participanți. Sarcina
propusă pentru rezolvare a fost de identificat soluții sau idei pentru promovarea portului
popular.
Ideile propuse de către mine sunt:
1. Integrarea elementelor tradiționale în moda modern, cum ar fi în costumul classic
2. La broderie în loc de ață simplă folosirea unor material nestandart ca biserul, perle,
cristale.
3. Promovarea pe rețelele de socializare.
Ideile propuse de către Boga Felicia sunt:
1. Organizarea unor cursuri de design vestimentar, în care participanții să creeze
reînterpretări moderne ale prostului popular. Acest lucru va încuraja și va orienta că
portul tradițional poate fi adaptat și integrat in moda contemporană.
2. Organizarea unui curs de fotografie sau de desen în care participanții să ilustreze sau să
captureze frumusețea portului popular
3. Participarea la târguri și evenimente culturale locale sau internaționale pentru a promova
portul popular și a atrage turiștii

Ideile propuse de către Stafie Anastasia sunt:


1. De pus un accent mai mare pe sarbatoarea 24 Iunie de ziua internațională a iei.
2. De susutinut si îndemnat tinerii de a purta haine cu elemente populare prin a elabora
vestimente mai noi dar sa nu devieze de la baza portului național .
3. De a se crea diverse masterclasuei penteu a se invata a broda elemente pe pinza cum sunt
in portul popular .
Ideile propuse de către Purcel Cristina sunt:
1. De organizat ateliere sau evenimente în care oamenii pot învăța să confecționeze sau să
poarte portul popular. Acest luru poate stimula interesul și aprecierea pentru portul
popular.
2. Profile active pe rețele de socializare pentru a împărtăși imagini, videoclipuri și
informații despre portul popular, chiar și organizarea concursurilor sau evenimentelor
online pentru a implica comunitatea
3. Colaborarea cu designer de modă sau case de modă pentru a integra elemente de port
popular în colecțiile lor
Ideile propuse de către Ciobanu Natalia sunt:
1. Transformarea principiilor de obținere a formei spațiale
2. Coloristica imaginii autentice atnosurse ca sursă de inspirație, sau împrumut partial
pentru crearea imaginii artistice modern ale îmbrăcămintei
3. Întoarcerea dress-cod-ului ”port popular” la evenimente

Ideile de bază în urma votului sunt:


 organizarea unor cursuri de design vestimentar, în care participanții să creeze
reînterpretări moderne ale portului popular
 organizat ateliere sau evenimente în care oamenii pot învăța să confecționeze sau să
poarte portul popular.
Ambele idei se bazează pe stimularea interesului oamenilor de a cunoaște mai bine portul
popular și încurajarea de a experimenta ceva nou, ieșit din comun utilizând imaginația noastră și
meșteșugul traditional.
Concluzie: În lucrarea dată s-a luat unoștință cu metode de brainstorming și s-a pus în aplicație
brainwriting-ul în urma căruia s-au formulat idei interesante de promovare a portului popular și
în grupul nostru s-au ales de bază acelea care pun accentul pe motivare iar al doilea grup au pus
la bază ideia de a impune portul popular ca penalitate pentru încălcarea unor reguli.

? ÎNTREBĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR


1. Cine este întemeietorul metodei de creaţie brainstorming?
Este concepută de Alexander Osborn de la Universitatea Buffalo, la începutul anilor ’50.
2. Numiţi principiile şi regulile de bază ale brainstormingului.
Principii: interzicerea criticii, evaluării ideilor în momentul generării acestora; cît mai multe idei
(cantitatea naște calitate); încurajarea ideilor năstrușnice, bizare; stimularea combinării ideilor
emise.

3. Care este rolul conducătorului în cadrul brainstormingului?


Conducatorul trebuie sa examineze problema si sa se asigure ca aceasta nu are un caracter
complex sau prea general, conducatorul insusi trebuie sa reflecteze asupra temei dezbaterii si
chiar sa-si pregateasca o lista de sugestii utilizabile in timpul sedintei, el clasifică lista de
propuneri.

4. De ce factori va depinde reuşita utilizării acestei metode?


Aceasta depinde de calificarea conducătorului, implicarea tuturor participanților dar și cât de
adecvat este fiecare pentru a nu se bloca unul pe altul și a nu fi doar ca o parte din grup să
vorbească iar cealaltă nu.

5. Care este deosebirea dintre cele 2 metode aplicate?


Brainwritingul este derivat din brainstorming și este în majoritate în formă scrisă și ideile sunt
analizate în cadrul grupului pe când la brainstorming fiecare iși expune ideile iar secretarul
repede le notează după care ideile sunt evaluate de către un alt grup.

6. Care sunt avantajele Metodei 6. 3. 5. ?


Este o metodă foarte simplă și deci este ușor și rapid de asimilat, iar liderul nu necesită o
instruire specială. Se obțin multe idei pentru analiza problemei, în timp relativ scurt iar natura
nonverbală a brainwritingului înseamnă că procesul este mai liniștit și nu se generează conflicte
posibile de la idei prea diferite.
 BIBLIOGRAFIE
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Brainstorming
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Brainwriting

S-ar putea să vă placă și