Sunteți pe pagina 1din 49

METODE ACTIVE SI INTERACTIVE UTILIZATE IN MUNCA CU COPIII CU

CERINTE EDUCATIVE SPECIALE


Invatare activa are la baza implicarea elevilor in procesul de invatamant, metodele si
tehnicile gandirii critice avand un rol esential in aceasta directie. Gandirea critica este un
mod de a aborda si rezolva problemele bazat pe argumente convingatoare, rationale. Prin
actiuni mintale, reflexive se ajunge la o dezvoltare a aptitudinilor sau strategiilor cognitive.
Metodele si tehnicile gandirii critice dau posibilitatea elevilor: sa-si formuleze pareri
proprii referitoare la o problema; sa realizeze o dezbatere responsabila a ideilor si solutiilor
avansate de elev; sa aleaga rational o solutie optima din mai multe solutii posibile; sa rezolve
probleme in timp optim si cu eficienta scontata.
Cateva dintre conditiile de realizare eficienta a gandirii critice sunt:
- crearea unor situatii de invatare, a unor ocazii pentru ca elevii sa-si exerseze procesul
gandirii critice si alocarea timpului necesar pentru aceasta;
- incurajarea elevilor sa gandeasca independent, cu propriul cap;
- acceptarea diversitatii de opinii si idei;
- implicarea activa a elevilor in realizarea invatarii, prin confruntare de idei, colaborare
si cooperare;
- convingerea elevilor ca nu risca sa fie ridiculizati pentru opiniile exprimate;
- increderea in capacitatea fiecarui elev de a gandi in mod critic;
- aprecierea pozitiva a gandirii critice manifestata in orice situatie.
Pentru utilizarea metodelor si tehnicilor gandirii critice este necesara parcurgerea
catorva etape:
1. Evocarea este momentul in care elevii sunt indrumati sa-si aminteasca ceea ce stiau
de dinainte despre un anumit obiect, sa anticipeze si sa stabileasca scopuri pentru investigarea
lor.
2. Realizarea sensului (intelegerea) este momentul in care elevii integreaza ideile din
textul citit in propriile scheme de gandire pentru a le da sens, pentru a le intelege.

3. Reflectia este momentul in care elevii reconsidera ceea ce stiau, invata noi
cunostinte, isi exerseaza gandirea.

1.Brainstorming
Etimologic cuvantul brainstorming provine din limba engleza: brain inseamna
creier, iar storm inseamna furtuna.
Brainstorming este o tehnica de consfatuire prin care un grup de oameni incearca sa
gaseasca o solutie pentru o problema specifica prin adunarea spontana a tuturor ideilor de la
membrii grupului; este un proces creat pentru a obtine numarul maxim de idei dintr-o anumita
arie de interes; este o tehnica care mareste capacitatea de a genera noi idei; este partea dintr-o
problema rezolvata care implica crearea de noi idei fara a fi judecate sau respinse.
Metoda creativa care se bazeaza pe generarea spontana de idei la o tema data. De
regula, la o sesiune de brainstorming participa pana la 10 persoane, timp de mai multe zeci de
minute. Principiul fundamental al brainstorming - ului este suspendarea criticii, astfel incat
participantii sa fie liberi sa exprime orice idee care le trece prin minte, inclusiv idei hazlii sau
inaplicabile, deoarece acestea ii pot stimula pe ceilalti participanti sa vina cu idei valoroase.
Exista numeroase variante ale brainstorming - ului. De exemplu, brainwriting -ul este
o forma in care participantii scriu idei pe o foaie de hartie, apoi transmit foaia altui participant
care scrie la randul lui o idee stimulata de ideea scrisa anterior sau Brainstorming -ul cu
schimbare de roluri care impune elevilor abordarea unei probleme din mai multe puncte de
vedere, sau unghiuri prin schimbarea rolurilor.
Coordonarea unei sedinte de Brainstorming
Multe sesiuni de brainstorming nu sunt atat de eficiente pe cat ar putea sa fie, deoarece
sunt planificate sau conduse incorect. Iata o metoda mai buna:
Daca asemenea sedinte devin prea rigide sau consuma prea mult timp, gandeste-te mai
bine, renunta la structurile predefinite si recreeaza sedinta de brainstorming in avantajul tau.

Fixeaza-ti un obiectiv clar, strict orientat asupra problemei

Noteaza o propozitie care sa ilustreze ceea ce vrei sa indeplinesti. Fii specific. Daca acest
obiectiv este prea ambiguu, prea general, oamenii nu vor sti de unde sa inceapa.
Imprima acest enunt cu caractere cat mai mari posibil, apoi ataseaza-l de perete sau de sevalet,
astfel incat sa poata fi vazut de oricine in timpul sedintei.

Selecteaza participantii pentru echipa

Un lider de echipa. Este acea persoana care enunta obiectivul, organizeaza totul si
conduce sedinta. Doua sau trei persoane familiare cu proiectul. Selecteaza persoane din
compartimentul de creatie si din cel contabil. Chiar din cel de media sau de planificare.
Doua sau trei persoane care nu cunosc nimic despre proiect. Aceasta este o metoda buna
pentru a aduce idei noi. Alege oameni inteligenti. Cu imaginatie. Persoane care fac parte din
piata tinta. Nu depasi cifra de zece oameni.
Daca doresc sa se implice mai multi oameni, atunci organizeaza mai multe sedinte. Nu
invita persoane din conducerea organizatiei; acestea ar putea sa inhibe sau sa domine
conversatia. Trimite un memo sau o invitatie tuturor participantilor, specificand momentul si
data. Incurajeaza tinutele neoficiale. Include si obiectivul sedintei, o scurta prezentare si orice
informatie aditionala pe care o consideri folositoare.

Pregateste-te pentru sedinta

Alege un spatiu care favorizeaza libera exprimare. Probabil un loc departe de birou, cu
siguranta unul ferit de intreruperi si de zgomot. Rezerva-ti o perioada de timp rezonabila, de
la 2 ore pana la intreaga zi. Durata de 4 ore, de la 10:00 la 14:00, cu pranzul servit in cadrul
reuniunii este recomandabila. Pregateste-ti instrumentele.

In timpul sedintei

Conducatorul intrunirii incepe cu un cuvant de bun-venit, si o prezentare scurta a


proiectului. In continuare prezinta Regulile Brainstorming - ului. Ele evidentiaza faptul ca
in cadrul unei asemenea reuniuni toate ideile sunt binevenite. Este locul unde ideile traznite
sunt incurajate. Si unde comentariile negative nu imbraca forma: Nu, nu imi place acea
idee, sau Acest concept nu se va potrivi niciodata clientului. Este o idee buna sa fie asezate
aceste reguli pe perete pentru a fi observate de toti participantii in timpul sedintei. Reguli
pentru brainstorming
Idei ciudate, salbatice, excentrice? Binevenite! Nu fi negativ. Construieste in baza ideilor. Nu
le respinge. Nu se admit intreruperi din exterior. Se ia o pauza scurta in fiecare ora.
Conducatorul echipei citeste obiectivul principal, incurajeaza primele idei, pe care le noteaza
pe afise pentru a fi observate de toti. Conducatorul echipei : Contribuie la conversatie, nu
inhiba dialogul si nu controleaza excesiv. Incurajeaza participarea tuturor. Nu lasati o singura
persoana sa acapareze conversatia. Readuce conversatia la subiectul principal, atunci cand
aceasta se abate. Introduce generatoare de idei cand energia sau entuziasmul se epuizeaza.
Introduce jocuri creative atunci cand se potrivesc. La jumatatea sedintei, este indicata o
pauza pentru o scurta evaluare a ideilor propuse pana atunci. Voteaza aprobator sau
dezaprobator fiecare idee. Elimina ideile proaste. Priveste apoi fiecare idee buna in parte si

intreaba daca ar mai fi metode pentru a le imbunatati, sau vine cu idei similare. Dupa ce
conducatorul echipei a cercetat fiecare idee, sesiunea de brainstorming se reia.

Atribuirea sarcinilor viitoare.

Timp de 10-15 minute inainte de final se realizeaza un rezumat al sedintei si al ideilor


acceptate si sunt atribuite sarcinile viitoare. In mod normal, vei cere directorilor de creatie
artistica si designerilor de marci sa preia cateva idei si sa elaboreze schite ale conceptului.
Asigura-te ca ai precizat cine va face asta si cand. In final, vei trimite un memo tuturor
participantilor, multumindu-le si prezentand un rezumat al sedintei.

2. Masa rotunda
Masa rotunda este o tehnica de invatare prin cooperare care este indicat a fi folosita in
grupuri mici de elevi.
O varianta presupune trecerea de la un elev la altul, intr-un sens bine stabilit, a unei
hartii si a unui creion. Fiecare elev va nota cu acest creion si pe aceasta hartie informatiile,
ideile solutiile sale.
O alta varianta este ca fiecare elev sa aiba un creion de alta culoare, hartia fiind aceea
care va trece de la un elev la altul.
Practicarea acestei tehnici presupune: formularea unei intrebari sau probleme de catre
profesor, formularea individuala a raspunsurilor si colectare a acestor prin una dintre
modalitatile de mai sus.
Forma orala a mesei rotunde este 'Cercul'. Rapid si eficient, aceasta tehnica obliga pe
fiecare membru al grupului, intr-o ordine stabilita sa participe la discutii cu o idee.

3. Stabilirea succesiunii evenimentelor


Invatatorul pregateste o fisa care cuprinde fragmente dintr-un text, asezate intr-o ordine
intamplatoare. Elevii vor incerca individual, in perechi sau in grup, sa stabileasca ordinea
succesiunii evenimentelor conform unei scheme logice personale.
Vor prezenta clasei ordinea pentru care au optat si argumentele care au stat la baza
optiunii lor. Vor primi textul si vor identifica ordinea reala a succesiunii evenimentelor.
Sugestii metodice:

Fragmentele alese trebuie sa permita conexiuni de tipul cauza - efect;


Organizati activitatea ca un concurs:
-

Cine (elev, grup) s-a apropiat cel mai mult de ordinea reala?

Felicitati castigatorii !

Elevii pot adresa intrebari acestora despre felul cum au gandit;

Insistati sa-si argumenteze optiunea.

4. Cadranele
'Cadranele' reprezinta o alta modalitate de esentializare, de rezumare a informatiilor
prin implicarea activa a elevilor in scopul intelegerii nuantate si profunde.
Metoda presupune realizarea a patru cadrane prin impartirea colii de hartie.
Sugestii metodice:
Extindeti numarul cadranelor, daca este necesar;
Dati elevilor prilejul de a prezenta ceea ce au scris;
Cei care nu au avut prilejul de a prezenta pot sa-si afiseze cadranele;
Folosirea culorilor la clasele mici este benefica pentru invatare;
Puteti sa integrati 'cadranele 'in proiectarea de la orice disciplina.
Metoda cadranelor este o modalitate de rezumare si sintetizare a unui continut informational
solicitand participarea si implicarea elevilor in intelegerea acestuia. Cum se procedeaza ? Se
traseaza la tabla doua axe perpendiculare in asa fel incat sa apara patru cadrane:
I
Conceptul
III
Proverb

II
Enunt
IV
Ilustrare grafica

Elevii citesc / asculta un text. Sunt apoi solicitati sa noteze in cadranul I - sunetele
auzite, in cadranul II - sentimentele pe care le-au simtit, in cadranul III - sa stabileasca o
legatura intre continutul textului si experienta lor de viata, iar in cadranul IV, invatatura ce se
desprinde din text. Activitatea se poate desfasura atat frontal, cat si pe grupe sau individual.
Continutul cadranelor poate suferi modificari in functie de obiectivele lectiei.
Aceasta
tehnica urmareste o cat mai buna receptare a mesajului scris, precum si exprimarea unor
puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus in discutie.
5. Cvintetul
Este o poezie de cinci versuri care solicita capacitatea elevului de a rezuma si sintetiza
informatii, idei, sentimente si convingeri in exprimari concise, care exprima reflectii
personale asupra subiectului.
Cvintetul este o tehnica de reflectie rapida si eficienta prin care se rezuma si se
sintetizeaza cunostintele complexe, sentimentele si convingerile elevului despre un subiect.
Daca propunem un subiect unic vom constata diversitatea opiniilor in exprimarea aceluiasi
continut.
Realizarea unei asemenea poezii presupune respectarea urmatoarelor instructiuni:
1. Primul vers este un cuvant (cuvant cheie) care denumeste subiectul ce va fi descris (un
substantiv)
2. Al doilea vers este format din doua cuvinte (adjective) care descriu subiectul;
3. Al treilea vers este format din trei cuvinte care exprima actiuni (verbe, de obicei la
gerunziu);
4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprima sentimentele elevului fata de
subiectul descris;
5. Ultimul vers este format dintr-un cuvant care exprima esenta subiectului.
Sugestii metodice:
Introduceti Cvintetul folosindu-va de urmatoarele repere:
1. Titlul ( de obicei un substantiv) ..
2. Descrierea (de obicei adjective) ..
3. Actiune (de obicei verbe) .

4. Sentiment (constructie) ..
5. Reexprimarea esentei .
6. Diagrama Venn
Este utila pentru comparatii si contraste; indica interrelatia dintre doua
elemente.
Elevii utilizeaza diagrama Venn pentru a distinge cu mai mare claritate similitudinile si
diferentele; plasand informatiile cheie in diagrama, exista mai multe sanse ca elevul sa
inteleaga tiparul propriului proces de invatare.

7. Predarea reciproca
Se stie prea bine ca predarea este cea mai buna modalitate de a invata. Procedeul
permite tuturor participantilor sa experimenteze rolul profesorului, calauzindu-i pe ceilalti
printr-un text. Procedeul este foarte potrivit mai ales pentru un text informativ.
Predarea reciproca se face in grupuri de patru pana la sapte participanti. Toti
participantii au exemplare din acelasi text si joaca pe rand rolul profesorului, parcurgand
urmatorii pasi:
Primul elev din grup citeste cu voce tare primul paragraf;
Al doilea elev din grup rezuma ceea ce s-a citit;
Al treilea elev din grup pune una - doua Intrebari despre text, la care ceilalti
trebuie sa raspunda;
Al patrulea elev din grup sintetizeaza si cere colegilor sa-si noteze In caiete:
cere colegului cu numarul 2 din grup sa citeasca fragmentul urmator si

precizeaza care este acesta (circuitul continua).


Profesorul clarifica lucrurile neclare pentru ceilalti / eventualele confuzii
rezultate din raspunsurile celorlalti ( la sfarsitul activitatii)
O modalitate de evaluare a activitatii o constituie 'Jurnalele de gandire ale elevilor'.
Jurnalele pot cuprinde diverse modalitati de reflectare, printre care reflectiile scrise, desenele,
picturile, jocurile de rol, etc.
8. Termeni cheie
Termenii cheie sunt un numar de cuvinte sau sintagme esentiale (cheie (patru cinci) pe
care Invatatorul le identifica Intr-un text si apoi le scrie pe tabla. Aceste cuvinte trebuie sa
starneasca interesul elevilor si, In acelasi timp, sa determine elevii sa-si stabileasca scopuri
pentru investigatia pe care urmeaza sa o realizeze.
Individual si apoi In perechi, elevii vor hotari cum por fi pusi In relatie acesti termeni,
ce asocieri se pot realiza, cum vor functiona Intr-un text pe baza acestor relatii si asocieri,
ordinea aparitiei lor In text, ce problema (situatie prefigureaza).
La expirarea timpului de lucru (de obicei, 5 minute - cateva perechi vor citi textul scris
evidentiind termenii In relatia anticipata. Pe baza lor, elevii pot face predictii care sa se
apropie de structura unui text sau a unei situatii de comunicare.
O alternativa sunt Termenii (dati) In avans.
Acestia pot fi si termeni cheie, sau cuvinte / sintagme care permit elevilor realizarea
unor predictii legate de textul pe care il vor citi sau audia.
Procedura de utilizare este asemanatoare cu a termenilor cheie.
Sugestii metodice:
Selectati cu multa atentie acesti termeni cheie. Ei trebuie sa fie relevanti
pentru elevi, sa starneasca interesul acestora pentru lectura care urmeaza;
Textele prezentate vor fi evaluate din perspectiva prezentei termenilor cheie si a
ineditului , a relatiilor in care acestia au fost pusi, precum si a argumentelor logice
(schemelor mentale care au generat optiunea perechii);

Termenii cheie pot fi prezentati la clasele mici sub forma de desene, ilustratii.
9. Turul galeriei
In grupuri de trei sau patru, elevii lucreaza intai la o problema care se poate
materializa intr-un produs, pe cat posibil pretandu-se la abordari variate.
Produsele sunt expuse pe peretii clasei. La semnalul invatatorului, grupurile se rotesc
prin clasa, pentru a examina si a discuta fiecare produs. Isi iau notite si pot face comentarii pe
hartiile expuse.
Dupa turul galeriei, grupurile Isi reexamineaza propriile produse prin
comparatie cu celelalte si citesc comentariile facute pe produsul lor.
10. Harta povestirii
'Harta povestirii' este o forma de organizare si sintetizare a continutului infomational al
unui text. Aceasta include:
1. Localizarea evenimentului (spatiul fizic o - geografic, cultural, social);
2. Problema, motivul, aspectul generativ;
3. Evenimentele, etapele, fragmentele;
4. personajele;
5. Solutia;
6. Concluziile.
O alta harta a povestii / povestirii poate compara din anumite perspective, doua sau
mai multe povesti / povestiri. Ea poate sa fie realizata sub forma unui tabel de felul urmator:
Titlul povestii
si autorul

Personaje
pozitive

Personaje
negative

Aspecte
importante

Invatatura
desprinsa

Sugestii metodice: Daca este necesar, modificati itemii de mai sus In functie de textul pus in
discutie.

11.

Ciorchinele
Ciorchinele este o tehnica de predare - invatare menita sa incurajeze elevii sa

gandeasca liber, sa stimuleze conexiunile de idei sau sa ofere noi sensuri ideilor insusite
anterior.
Modul de realizare: elevii sunt grupati in semicerc la mesele de lucru. Fiecare elev are cate o
foaie pe care va construi propriul ciorchine. Pe mijlocul tablei se scrie un cuvant sau o
propozitie-nucleu iar apoi elevii sunt invitati sa scrie cuvinte sau sintagme care le vin in
minte in legatura cu tema propusa. Cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de notiunea
centrala sau, daca este cazul, de una din cele propuse de elevi. La finalul exercitiului se va
comenta intreaga structura cu explicatiile de rigoare. Ciorchinele se incheie in momentul in
care s-au epuizat toate ideile. Acestea se pot apoi reorganiza in etapa finala a lectiei, elevii
reusind sa defineasca persoana ca fiind omul care gandeste, comunica, are sentimente, vointa
si munceste. Se realizeaza in acest fel o implicare activa a elevilor in procesul de invatare,
este stimulat interesul si dorinta de participare, iar informatiile noi se raporteaza la scheme
mintale preexistente care, in acest fel, se reorganizeaza prin restructurare.
Participarea intregii clase la realizarea ciorchinelui este lansata ca o provocare si
determina o intrecere de a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.
Ciorchinele se poate utiliza mai ales in etapa de reactualizare a structurilor invatate
anterior, elevii fiind pusi in situatia de a stabili conexiuni intre elementele studiate, de a
realiza campuri semantice, de a stabili familii de cuvinte etc.

12.Cubul
Cubul permite studierea unei teme din perspective diferite si presupune utilizarea unui cub pe
ale carui fete se noteaza urmatoarele instructiuni:

descrie - li se cere elevilor ca, in timp de 2-4 minute sa scrie liber ceea ce ei isi

imagineaza in legatura cu o anumita tema, descriind culori, forme, semne, marimi,


etc.;
compara - stabilirea de asemanari si deosebiri dintre subiectul in discutie si altele

familiare;
asociaza - elevii vor scrie ce fel de amintiri le provoaca subiectul pus in discutie si

altele familiare;
analizeaza - sa scrie partile componente;

aplica - precizarea utilitatii ideii puse in discutie sau a fenomenului descris;

argumenteaza - pro sau contra

Se realizeaza in acest fel o invatare autentica si durabila prin asimilarea unor


cunostinte noi si restructurarea activa a unor scheme mentale, se dezvolta capacitatea de
exprimare orala, elevii fiind pusi in situatia de a reformula cu propriile lor cuvinte cele
invatate si, nu in ultimul rand, se realizeaza o eficienta receptare a mesajului scris.
Cubul este o strategie de predare utilizata pentru studierea unei teme, a unui subiect, a
unei situatii, din mai multe perspective. Aceasta metoda poate fi folosita in orice moment al
lectiei si ofera elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari
complexe.
Exemplu: descrie culori, forme, marimi; compara: asemanari, deosebiri; analizeaza:
din ce se compune, din ce este facut; asociaza: la ce te indeamna sa te gandesti? aplica: ce
poti face cu aceasta; argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in
sprijinul afirmatiei respective.
Elevii vor fi grupati in sase echipe (cate una pentru fiecare fata a cubului) la mesele
de lucru. La finalul exercitiului fiecare grupa va prezenta forma finala si va comenta
intreaga structura cu explicatiile de rigoare.
Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla iar elevii scriu in caiete.
Cubul este o strategie care stimuleaza gandirea si creativitatea.

13. Gruparea elevilor in functie de atitudinea / pozitia fata de o problema


Gruparea elevilor in functie de atitudinea / pozitia fata de o problema este o alta
tehnica de invatare prin colaborare bazata pe discutii / dezbateri referitoare la un subiect
controversat. A fost utilizata in cadrul lectiilor de educatie civica, dar si in lectiile de limba
romana cu tematica morala. Ca forma de organizare a activitatii se utilizeaza grupele de lucru
(doua, cel putin).
Fiecare grup a formulat in timp limitat (5 minute) cat mai multe argumente pentru a-si
sustine motiunea. Aceste argumente au fost prezentate in fata clasei si sustinute de catre un
purtator de cuvant desemnat de fiecare grup (acesta trebuia sa fie cat mai convingator pentru a
nu-si pierde aderentii si pentru a-i convinge pe eventualii indecisi sa li se alature). Dupa o

scurta pauza de reflectie, fiecare echipa a incercat sa desfiinteze argumentele adversarilor


venind cu contraargumente.

14. Sinelg
Sinelg este o alta tehnica a gandirii critice prin care se urmareste cresterea eficientei
lecturii. Utilizand aceasta tehnica, elevul care invata va intelege in mod activ si pragmatic un
anumit continut, realizand sensul celor citite.
Cunostintele incerte, confuze pot ramane ca tema de cercetare pentru lectiile
urmatoare. Aceasta tehnica a gandirii critice se preteaza, in special, la textele cu caracter
stiintific, sau chiar in cadrul lectiilor de stiinte.
Sinelg (Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gandirii) este o
tehnica de monitorizare a intelegerii si urmareste dezvoltarea vocabularului si a capacitatii de
exprimare;
Sinelg este un instrument util, pentru ca le permite elevilor sa inteleaga ceea ce citesc.
Modalitatea de realizare: elevii primesc o fisa cu textul propus spre dezbatere (textul
va fi citit in clasa). Elevilor li se cere sa marcheze textul astfel:
- pasajele care confirma ceea ce stiau deja se vor marca cu o bifa ;
- pasajele care contrazic sau difera de ceea ce stiau sau credeau ca stiu se vor
marca cu ;
- informatiile noi, neintalnite pana acum se vor nota cu +;
- pasajele in legatura cu care au intrebari se vor nota cu ? ;
Astfel, pe masura ce elevii citesc, vor pune pe margine patru semne diferite, in
functie de cunostintele si de intelegerea lor. Dupa lectura individuala se revine la lista cu
lucrurile cunoscute elevilor se observa ce cunostinte s-au confirmat ; se examineaza apoi
care sunt informatiile ce difera de cele stiute, care sunt noutatile si lucrurile confuze .
Participarea la completarea foii comune care se poate realiza pe tabla va fi dirijata de catre
cadrul didactic, care trebuie sa incurajeze participarea tuturor elevilor.

Sinelg este un instrument util elevilor pentru a-si urmari in mod activ intelegerea a
ceea ce citesc.
Rolul acestor tehnici este de a valorifica la maxim potentialul elevilor, de a stimula si
dezvolta invatarea prin cooperare, lucrul in perechi sau in grupe mici de elevi. Optiunea
pentru o metoda sau alta este in stransa legatura cu personalitatea fiecarui cadru didactic.

15. Stiu /Vreau sa stiu / Am invatat


Stiu /Vreau sa stiu / Am invatat este de asemenea o metoda de realizare a sensului,
care ghideaza lectura sau ascultarea unui text. De obicei este precedata de alte metode care
urmaresc reactualizarea unor cunostinte sau a unor experiente anterioare (brainstorming).
Dupa obtinerea listei neorganizate de informatii, se deseneaza la tabla un tabel:
STIU

VREAU SA STIU

AM INVATAT

Se negociaza ideile din lista de cunostinte, iar cele care in urma discutiei cu clasa au
un temei cert se trec in rubrica stiu. Cele controversate sau alte intrebari care apar pe
parcursul discutiei se trec in rubrica vreau sa stiu. Apoi se realizeaza lectura textului (de
obicei un text cu continut stiintific). In timpul lecturii, elevii au de completat rubrica am
invatat. Se poate lucra atat individual cat si pe grupe. Rezultatele insemnarilor se compara in
grup pentru a crea o interdependenta pozitiva. In final rezultatele grupurilor se comunica si se
trec in rubrica am invatat.
Activitatile de acest gen ii activizeaza in mod deosebit pe elevi, acestia avand
posibilitatea de a-si exprima in mod responsabil unele idei sau convingeri. Gandirea critica
presupune flexibilitate in gandire, schimbarea pozitiei initiale daca este sustinuta de
argumente convingatoare.
Prin utilizarea unor asemenea tehnici se realizeaza o implicare efectiva, activa a
elevilor in procesul de invatare. Acestia devin constienti de propria lor gandire, isi activizeaza
vocabularul, iar interesul si motivatia vor fi asigurate pe tot parcursul activitatii.

16. Minieseul
Minieseul ii ajuta pe elevi la ordonarea ideilor. Se poate practica la sfarsitul lectiilor
sub doua forme:

Cadrul didactic le cere elevilor sa scrie liber si fara intrerupere timp de 10 minute,

despre un anumit aspect relevant al lectiei;


Cadrul didactic le cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie un anumit lucru pe care ei
considera ca l-au invatat din lectia respectiva si sa formuleze o intrebare pe care o au
in legatura cu subiectul discutat;

Sau:

Scrierea de catre elevi a ideii pe care o considera cea mai importanta / interesanta din
lectia respectiva;

Refacerea de catre elevi a succesiunii corecte a etapelor unui algoritm dat in

dezordine;
Scrierea la sfarsitul lectiei a unor intrebari legate de aceasta, la care cadrul didactic sa
raspunda ora urmatoare.

17.Jurnalele de gandire (pentru prelucrarea continutului lectiei)


'Lucrul pe care l-am retinut In mod specific este '
,,0 idee noua / o descoperire pe care am facut-o este '
'Acum am Inteles / Mi-e neclar .'
'Un lucru pe care l-am Invatat si pe care il pot folosi In afara scolii este '
'Conexiunile pe care le pot face cu alte lucruri pe care le stiu sunt '
Jurnalul de gandire (pentru a prelucra impactul unei lectii)
Analizati impactul unei lectii folosind tabelul urmator:
INAINTE DE LECTIE

DUPA LECTIE

Sentimente
Ganduri
Asociatii
Imagini / imagini mentale

Acum scrieti: 'Cum m-a schimbat aceasta lectie / acest capitol '?

METODE PENTRU A FACILITA INSUSIREA ABILITATILOR DE BAZA SCRIS-CITIT


a)Metoda Stauffer
Principiile esentiale ale acestei metode sunt:
o

Lectura se poate realiza intotdeauna in raport cu nivelul gandirii.

Achizitia de catre elev a aptitudinilor de a gandi convergent si divergent constituie


principalul obiectiv al invatarii.

Invatarea lecturii trebuie sa se axeze in toate etapele pe stabilirea semnificatiilor.

Elevii realizeaza progrese mai mari la lectura daca textele sunt adaptate nivelului
scolar.

Invatarea in grup este importanta, deoarece permite elevilor sa elaboreze ipoteze si sa


analizeze ideile rezultate din text.

Elevii dintr-un grup de lectura trebuie sa aiba acelasi nivel al cititului.

Educatorul va alege texte necunoscute de elevi.

Educatorul trebuie sa asigure o atmosfera deschisa, propice discutiilor libere.

In texte trebuie sa se gaseasca termeni noi.

Aceasta metoda de invatare a lecturii prin rezolvarea problemelor in grup a fost elaborata
de Russell Stauffer. De metoda Stauffer pot beneficia toti elevii ce sunt capabili sa citeasca la
nivelul clasei intai.
Principalele etape ale acestei metode:
1. Previziunea
Elevul face previziuni asupra intamplarilor ulterioare din povestire. Profesorul pune intrebari:
Ce crezi ca se va intampla? De ce? Dupa parerea ta, cine are dreptate?Dupa o discutie
generala, fiecare elev va retine cate un element pe care il va verifica dupa lectura.

2. Lectura
Elevii citesc textul in gand si verifica singuri daca previziunile lor sunt exacte.
3. Confirmarea
Elevii discuta in grup daca previziunile lor s-au adeverit. Pentru aceasta se citesc cu voce tare
pasajele reprezentative ale textului.
b) Metoda colectiva Dorsey Hammond
Pentru ca elevul sa inteleaga mai bine ceea ce se citeste, mai ales daca este un text dificil,
trebuie sa se faca recurs la tehnici speciale. Daca elevul nu poseda cunostinte suficiente pentru
a-l intelege, ii va fi teama, va citi lent (chiar silabisind) si nu va intelege sensul textului.
Metoda Hammond permite imbunatatirea acestui gen de lectura.
Notiuni esentiale
-

In timp ce citeste, elevul face apel la cunostinte achizitionate si noi


cunostinte aflate din text;

Nu toti elevii inteleg textul in aceeasi masura. Lectura va fi cu atat


mai utila prin aplicarea acestor metode.

Etape fundamentale
1. Elevii sunt pusi sa povesteasca tot ce stiu despre un subiect, ce cred despre aceasta si
ce ar dori sa mai afle. Pe tabla se scriu aceste trei componente.
2. Elevii citesc textul;
3. Dupa lectura, se verifica cunostintele achizitionate, prin intrebari de genul:
Ce ati aflat nou?
Ati aflat ce va interesa?
Ce v-a interesat mai mult?

Ce ati inteles?
c) Metoda intrebarilor (ReQuest)
Aceasta metoda, descrisa de A.V. Manzo, invata elevii sa-si puna intrebari, intelegand
singuri ce s-a citit. Metoda poate fi folosita individual sau in grup.
Iata cateva intrebari recomandate:
1. Intrebari pentru a sublinia cuvinte esentiale. (Care este ultimul cuvant din propozitia a
doua?)
2. Intrebari ce stimuleaza discutiile. (Ma intreb daca animalele din Gradina Zoologica ar
prefera sa fie libere)
3. Intrebari personale. (Iti place sa calatoresti? De ce?)
4. Intrebari ce determina interpretarea personala. ( Ce parere ai despre comportarea
personajului?)
Etape fundamentale:
-

Profesorul si elevii citesc in gand

Dupa aceasta se pun intrebari si se raspunde

Metoda textelor cu capcane

Metoda poate fi folosita in diverse moduri. Educatorul va omite intentionat unele cuvinte
din text (doar adjective, verbe, adverbe si substantive), iar elevii le vor completa. Se accepta
sinonimele. Metoda permite imbunatatirea capacitatii de a prevedea erorile si inteleaga mai
bine ce citeste. Elevul trebuie sa justifice alegerea cuvintelor respective.
Etape fundamentale
1. Fiecare elev trebuie sa completeze textul individual;
2. Elevii isi justifica raspunsurile in grupuri de doi sau trei. Se alege cel mai bun raspuns;

3. Se fac schimburi de pareri intre grupuri;


4. Se discuta fiecare raspuns pana la stabilirea consensului.
Pentru buna intelegere a semnificatiei unui paragraf, elevul trebuie sa faca apel la context.
Textul trebuie sa raspunda nivelului de lectura al elevilor, sa contina fraze scurte. Se pot
elimina doar anumite cuvinte (adjective, verbe, substantive). Se vor accepta sinonimele si
termeni echivalenti ce nu modifica sensul textului.
Se incepe prin explicarea procedeului de eliminare a cuvintelor si a cerintei de completare.
Se citesc pasajele si li se cere sa le completeze. La cerere, li se va da textul scris cu lacune.
Aceasta permite elevilor reprezentarea mentala a ceea ce au vazut, citit sau auzit.
d)

Metoda cadrului semantic


Aceasta metoda, explicata de Glen Freedman si Elizabeth Reynold, favorizeaza

intelegerea lecturii prin organizarea vizuala a informatiilor.


Etape fundamentale:
1. Se alege pasajul care va servi la elaborarea carului semantic;
2. Se alege metoda ce va fi utilizata (previziunea, generalizarea, concluziile);
3. Pe tabla se scrie intrebarea principala, la care se vor raporta raspunsurile elevilor;
4. Se raspunde la intrebarea principala, elevii justificandu-si raspunsurile pornind de la
text. Raspunsurile se scriu pe tabla.
5. Raporturile dintre ele se scriu pe tabla.
a)

Metoda lecturii dirijate


Aceasta metoda, elaborata de A.V. Manzo, permite elevilor sa se raporteze la ceea ce au

citit.
Etape fundamentale:
1. Se va cere elevilor sa citeasca in gand si apoi sa povesteasca cu cat mai multe detalii;
2. Elevii citesc in gand;
3. Ei vor reproduce textul cat mai fidel posibil;

4. Elevii recitesc textul pentru a verifica;


5. Elevii fac rezumat al textului;
6. Profesorul pune intrebari, pentru a fixa cunoasterea textului;
7. Se pun intrebari de verificare a cunoasterii detaliilor;
b) Metoda pentru a citi, scrie si invata mai bine
Aceasta metoda, descrisa de Marilyn Eaney si Antony Manzo, cuprinde patru etape. Cu
ajutorul acesteia, elevul invata sa reproduca un mesaj cu propriile cuvinte, ceea ce ofera
acestuia o independenta mai mare si maturitate in ceea ce scrie.
1. Elevul citeste un text incercand sa-i inteleaga mesajul;
2. Elevul spune care crede ca este mesajul transmis;
3. Elevul noteaza mesajul pentru a-l discuta cu altii si pentru a-l folosi la invatare si
la lucrul in clasa:
Notite euristice: informatii aflate din text
Notite rezumative: rezumatul textului
Notite tematice: idei principale ale autorului
Notite interogative: intrebari fundamentale desprinse din text
Notite critice: reflexii asupra ideilor principale
Notite intentionale:scop urmarit de autor
Notite motivationale: motivele pentru care autorul a scris textul
4. Elevul reflecteaza asupra textului si il interpreteaza impreuna cu colegii sai.
c) Lectura in gand
Dupa J. Giasson si J. Theriault, elevul cu deprinderi de lectura trebuie stimulat pentru a
afla mai mult plecand de la o anumita lectura, elevului i se da sa citeasca un text acelasi
subiect, intr-un timp determinat. Urmati aceste reguli:

1. Inaintea activitatii, incercati sa starniti curiozitatea elevilor;


2. Oferiti-le texte diverse, pentru a le citi;
3. Rezervati un timp corespunzator pentru a le citi;
4. Cititi in acelasi timp cu elevii;
5. La inceput perioada de lectura este mai mica, apoi creste progresiv;
6. Nu ii chestionati asupra celor citite;
7. Mentineti-le interesul prin activitati ajutatoare.
d) Metoda multisenzoriala:
- cu ajutorul unui creion gros se scrie pe foaie un cuvant cu litere cursive pe lungimea de cca 5
cm pe care elevul va trebui sa-l silabiseasca;
- elevul urmareste conturul literelor de 6-7 ori cu ajutorul degetului mainii cu care scrie,
pronuntand in acelasi timp si literele respective. Dupa aceasta va pronunta intreg cuvantul.
- vom acoperi aceasta foaie cu alta semitransparenta, copilul urmarind conturul literelor
cuvantului de dedesubt cu ajutorul unui creion. Exercitiul se repeta de 10-12 ori. (Foaia de
baza se va deplasa dupa fiecare cuvant scris).
- Se indeparteaza foaia de deasupra punand copilul sa scrie liber cuvantul pe prima foaie,
pronuntand literele scrise si cuvantul.
- Elevul scrie cuvantul din memorie pe o alta foaie sau la tabla. Daca nu o poate face se repeta
exercitiul.
- Exercitiul se poate continua cu alte doua cuvinte. La inceputul lectiei urmatoare, se verifica
daca elevul si-a insusit ortografierea corecta a acestor cuvinte.
- Elevul va scrie imediat o propozitie, singur sau dupa dictare, care sa contina cuvintele
anterior insusite.
Spune cum face?
Obiective:
sa cunoasca si sa pronunte corect vocalele: a, e, i, o, u;

sa foloseasca diftongii in vorbirea curenta: oa, ua, ia, ea;


sa pronunte corect onomatopeele respective;
sa pronunte corect cuvinte care incep cu vocale sau care cuprind vocale si diftongi;
sa recunoasca animale si sa le denumeasca corect;
Material didactic:
Jetoane, cartoane cu imagini ce reprezinta unele animale domestice, salbatice, acvatice,
insecte (albina, caine, pisica, rata, cocos, soarece, urs, lup, vulpe, iepure, broasca, peste).
Desfasurarea jocului:
Jetoanele sunt asezate in plicuri. Plicurile se vand la un chiosc. Copiii le cumpara,
recunosc imaginile, le denumesc. Cei care nu au facut nici o greseala primesc o costumatie
sumara in ceea ce are mai reprezentativ un personaj pe care il imita. Copiii care n-au cumparat
plicuri stau in banci. Ei sunt spectatori.
Copiii imita mersul sau glasul unui animal pe care-l reprezinta. Spectatorii il recunosc, il
denumesc si, in cor, pronunta cum face.
Invatatoarea trebuie sa-si indrepte atentia asupra modului de pronuntie a sunetelor cu
dificultate, inlaturand tendinta copiilor de a modifica, de a inversa sau de a prelungi pronuntia
unor sunete.
Trenul si vantul
Obiective:
sa pronunte corect consoanele s si j;
dezvoltarea auzului fonematic.
Regulile jocului:

La semnalul invatatoarei, un grup de elevi executa deplasarea pe un traseu, imitand trenul.


La alt semnal, un alt grup ajunge trenul, reproducand vantul.
Desfasurarea jocului:
Elevii din clasa sunt impartiti in doua grupe.
Invatatoarea indica deplasarea trenului-sss (actiune insotita de miscarea bratelor). A doua
grupa de copii, asteapta semnalul pentru a depasi trenul, alergand cu o viteza mai mare in timp
ce pronunta jjj (bratele lateral). Jocul continua schimbandu-se rolurile.
In partea a doua a jocului, actiunea se complica prin prezenta a patru grupe: albinele (zzz),
sarpele (sss), trenul (sss), vantul (jjj).
Pentru articularea consoanelor s-z, limba trebuie plasata in spatele incisivilor inferiori si
colturile gurii bine trase in parti. Pentru articularea consoanelor s-j, varful limbii este inspre
palat si gura rotunjita.
Sarpele si albina
Obiective:
sa pronunte corect sunetele siflante s-z; sunetele suieratoare s-j; sunetul vibrant r;
sa denumeasca bine cuvintele care incep sau au in componenta lor sunetele amintite
(sarpe, siret, sapca, jucarie, joben, jacheta, scandura, stilou, sapun, zidar, ziar, zar, rac,
roata, radio).
Material didactic:
Jetoanele cu diferite imagini.
Desfasurarea jocului:
Jocul se poate desfasura si pe baza de povestire, avand ca element de joc miscarea, tararea
sarpelui sau zborul albinei, insotite de pronuntia onomatopeelor respective: bazz!, fasss!

Pentru sunetul r copiii vor da semnalul de oprire a calului din mersul sau: Trrr!, Trrr!; vor
imita caraitul ciorilor: Cra! Cra! Carr! Carrr! Vor rupe scandura: Parrr! Parrr!; vor imita
taraitul greierilor: Tarr! Tarr!; scartaitul rotilor: Scarrt!
Pentru complicarea jocului, copiii care scot alte imagini (siret, sapca, jobeu) se deplaseaza
in fata clasei, isi baga siretul la pantofi (sau fac un nod), isi pun sapca pe cap, aleg o jucarie si
se joaca cu ea, le denumesc pe toate, le schimba cu copiii care au o imagine care incepe cu
acelasi sunet, intorc jetonul, stabilesc un raport intre semnul grafic si sunetul cu care cuvantul
pronuntat.
Cocosul si gasca
Obiective:
sa pronunte corect sunetele c-g;
sa pronunte corect silabele: co, cu, ga;
dezvoltarea auzului fonematic.
Material didactic:
Jetoane, planse cu imaginile unor pasari de curte (cocos, gaste, gaini, rate etc)
Desfasurarea jocului:

copiii vor asculta si recunoaste glasul (onomatopeea) cocosului si al gastii si vor alege
imaginile corespunzatoare;

vor pronunta cu-cu-ri-gu, ga-ga si vor bate din palme;

se vor imparti in doua grupe: grupa pasarilor de curte care incep cu sunetul c si grupa
pasarilor de curte care incep cu sunetul g;

copiii care detin jetoane cu imagini ale cocosului si curcanului vor angaja o discutie cu
grupa copiilor care detin imagini care reprezinta gastele si bobocii.

Cocosii ii roaga pe copiii din cealalta grupa sa cante impreuna cu-cu-ri-gu si sa bata din
palme scandand. Copiii care detin imaginile gastelor si bobocilor ii roaga pe copiii din

cealalta grupa sa ajute gastele sa-si gaseasca bobocii pierduti si sa strige impreuna ga-ga-ga.
(Copiii pronunta clar silabele insotite de batai din palme).
Se pot schimba rolurile pe grupe; se poate organiza o intrecere, un concert.
Scara cuvintelor
Obiectiv:
- sa desparta cuvintele in silabe.
Desfasurarea jocului:
Un elev este ales conducatorul jocului. El scrie o silaba. Silaba trebuie completata cu alte
silabe, astfel incat sa se obtina cuvinte care cuprind trei, patru silabe.

ma-ca-ra-le-le
ma-ca-ra-ua
ma-ca-ra
ma-ma
ma

ca-ra-me-le-le
ca-na-pe-le
ca-re-le
ca-sa
ca

Eu spun sunetul, tu recunosti litera!


Obiectiv: sa coreleze sunetul cu litera corespunzatoare
Materiale didactice: Alfabetar
Desfasurarea jocului:
Invatatorul rosteste un sunet; elevii gasesc in alfabetar litera corespunzatoare si alcatuiesc
cuvinte care incep cu aceasta litera sau spun cuvinte care incep cu litera respectiva.

Sa asezam cartonasele! (Cum asezam cartonasele?)


Obiective:
sa formuleze corect propozitii simple, corecte;
sa stabileasca legaturi logice intre imagini; sa construiasca propozitii cu sens.
Material didactic:
Imagini reprezentand:
Un cal un cal care alearga;
Un copil un copil care se joaca;
Un urs un urs mancand zmeura;
O veverita o veverita mancand alune;
Un medic un medic consultand un copil;
Un poeptene un copil care se piaptana;
Un croitor un croitor cosand;
Un marinar un marinar catarandu-se pe catarg;
Un pahar cu apa un copil band apa din pahar;
Un gradinar un gradinar stropind florile, legumele;
Un caine un caine rozand oase;
O randunica o randunica ciugulind;
Un zidar un zidar construind;
Un bucatar un bucatar facand mancare.

Pot fi si alte imagini.


Regulile jocului:
Va raspunde copilul care are imaginea cu actiunea potrivita cele prezentate de
conducatorul jocului. Daca raspunsul este corect imaginea se asaza pe un suport.
Desfasurarea jocului:
Se prezinta doua imagini; se intuiesc si se demonstreaza modul cum se va proceda. Sau se
da fiecarui copil cate o imagine in care este redata o actiune si se precizeaza ce au de facut in
continuare:
urmaresc ce imagine va fi prezentata de conducatorul jocului;
cerceteaza daca au o imagine care poate fi asociata cu cea prezentata;
elevul trece la masa conducatorului, asociaza imaginile si formeaza propozitii care
exprima continutul acestora.
Spre exemplu, conducatorul jocului prezinta imaginea cu paharul cu apa, iar copilul are
imaginea cu un copil band apa din pahar, o va aseza alaturi de prima si va formula propozitia:
Copilul bea apa din pahar.
Amenajarea coltului de lectura
Obiectiv: permite contactul personal cu forma scrisa, cu desenul grafic al cuvintelor;
Resurse:
o

Locul din clasa: spatiu la vedere din sala de clasa;

Panouri de afisaj din diferite materiale: carton, plastic, panza, tabla magnetica, etajere,
masute, tabureti etc;

Suporturi informationale: carti, reviste, dictionare, benzi desenate. Acestea pot fi


completate cu diferite planse, imagini, mulaje care trezesc interesul copilului pentru
frecventarea coltului de lectura;

Utilizare:

Coltul de lectura se amenajeaza inca din primele zile ale anului scolar. Este

importanta implicarea directa a copiilor in organizarea acestuia. Locul din clasa in care
este amenajat este accesibil copiilor.

Un grup de copii, nu prea numeros, insotiti de catre invatator frecventeaza

coltul de lectura vreme de 10 minute. La inceput doi-trei copii vor avea permisiunea sa
manipuleze diferitele materiale aflate la coltul de lectura (sa rasfoiasca diverse albume,
carti, reviste cu benzi desenate sau cu ilustratii). Se va acorda o deosebita atentie
procurarii de reviste cu benzi desenate deoarece formeaza copiilor o gandire de tip cauzal.
Dupa ce interesul pentru carte a fost stimulat, coltul de lectura poate fi folosit pentru actul
citirii (Dragoi, C., Binchiciu, V., 1994)
Cerinte:
Pentru exercitiile care vor fi prezentate trebuie sa tinem seama de urmatoarele cerinte cu
caracter general:

Contactul cu forma scrisa a cuvintelor se realizeaza cu ajutorul etichetelor care sunt


atasate la cvasi-totalitatea obiectivelor care il inconjoara pe copil. Ele contribuie de o
maniera hotaratoare la realizarea relatiei imagine/obiect-imagine grafica. Prin
inregistrarea in memorie a corespondentului grafic al unui cuvant, copilul ajunge sa
inmagazineze in memorie un numar tot mai mare de imagini grafice;

Reguli care trebuie respectate:


Pe o eticheta apare un singur cuvant;
Cuvintele se scriu numai litere mari de tipar;
Grafismele nu se ating intre ele;
Niciodata nu se va citi litera cu litera sau pe silabe. Copilul se va obisnui cu
perceptia globala a cuvantului si cu asamblarea automata a literelor in contexte
logice;
In primele etape cuvintele se folosesc la singular si plural, forma nearticulata
(substantive), iar verbele la indicativ prezent,

La inceput, se renunta deliberat la cerinta de a scrie frumos. Deprinderile de


scriere se formeaza pe tot parcursul ciclului primar. Incercand sa realizam
simultan o scriere corecta si o scriere frumoasa, nu facem decat sa
suprasolicitam copilul. Cand invatam sa inotam, invatam intai sa inotam corect
(sa nu ne inecam) si abia apoi ne perfectionam stilul;
Se pleaca de la o unitate mai realista in actul comunicarii (cuvantul) si nu de la
litere sau silabe (nimeni nu vorbeste pe litere sau silabe);
Activitatile se reiau de cateva ori pe parcursul anului scolar, uneori chiar de
doua-trei ori pe saptamana, cu unele modificari structurale, sau ca simple
versiuni ale formei de baza.
ETICHETELE Recunoaste-ti prenumele
Obiectiv: Sa-si recunoasca, citeasca si scrie prenumele;
Structura grupului: Se lucreaza cu intreaga clasa.
Resurse: Cartonase pe care sunt scrise prenumele copiilor, carioca, etichete;
Durata: Cateva minute in timpul activitatilor;
Tehnica de lucru:

Fiecare copil primeste un cartonas pe care ii este scris prenumele;

Cartonasele sunt pozitionate de catre copil in functie de necesitati: isi aseaza


cartonasul pe masa la inceputul activitatilor, isi lipeste prenumele pe dulapiorul
personal sau pe lucrarile pe care le realizeaza;

Fiecare copil dispune de un set de etichete pe care ii este scris prenumele si le


foloseste atunci cand este cazul;

Intr-o etapa ulterioara, copilul poate trece la desenarea (scrierea) propriului prenume in
locul etichetelor. Isi poate semna lucrarile sau pune prenumele pe diverse obiecte
(caiete, carti de colorat, bloc de desen etc);

Se poate realiza un catalog al grupului clasei; (Dragoi, C., Binchiciu, V., 1994)

Variante: Se poate organiza un Bingo al prenumelor. Pe o coala de hartie sunt trecute cate
cinci prenume ale copiilor din clasa. Invatatorul rosteste prenume ale copiilor. Cel care
recunoaste in prenumele spus pe suportul sau il incercuieste. Castiga copilul care a reusit sa
isi incercuiasca cel mai repede toate prenumele scrise pe suport.
ETICHETELE Buletinul meteo
Obiectiv: Citirea cuvintelor care corespund starii vremii;
Structura grupului: Grupuri mici (7-8 copii)
Resurse: Jetoane (etichete) pe care sunt scrise cuvinte referitoare la vreme, panou pentru
expunere;
Durata: 15 minute;
Tehnica de lucru:

Pe baza de conversie se stabileste starea vremii pe ziua respectiva;

Pe panoul de la coltul de lectura se prezinta etichetele pe care sunt scrise cuvinte ca:
ploua, ninge, senin, vant, cald, frig, soare, ceata, bruma, roua, polei. Se face citirea
cuvintelor, mai intai de catre invatator, iar apoi de catre fiecare copil.

Se selectioneaza etichetele care corespund starii vremii. Se citesc.

Etichetele selectionate se aranjeaza pe un panou Calendarul naturii

De data aceasta, pe etichete sunt scrise atat substantive cat si verbe. Este
recomandabila prezentarea unor cartonase care contin verbele a fi si a avea la
indicativ prezent (este, am). Exp. : este soare, este frig etc.

Buletinul meteo va fi scris intr-o etapa ulterioara in intregime de catre copii, la inceput
prin copierea cuvintelor de pe cartonasele model, iar apoi din memorie (Dragoi, C.,
Binchiciu, V., 1994)

Variante:
Se poate juca Mima, cerandu-se copiilor sa redea prin mimica si gestica ploaia, vantul,
soarele, norul, ninsoarea etc. Un copil din grup mimeaza un fenomen meteorologic, iar ceilalti

vor cauta cuvantul care il exprima. Se poate alcatui si o sceneta a intalnirii mai multor
fenomene meteo pe baza de mimica si gestica.

COCTEIL DE .. LITERE
Participanti: 2-3 copii
Obiecte necesare: creioane, hartie.
Stiti sa scrieti cu un CEINOR? Dar sa mergeti pe ABCCEIILT? Ati mancat vreodata
AAAACCIRTT ?
Aceste cuvinte sunt un savuros cocteil de litere. Reteta de preparare este urmatoarea:
alegem un cuvant oarecare, dupa aceea punem toate literele din respectivul cuvant in ordine
alfabetica. Asa obtinem din mar-AMR, din caine-ACEIN etc.
Dar jocul incepe cu adevarat doar cand sunt gata preparate cocteilurile. Doi jucatori fac
cate 10 astfel de cocteiluri si isi schimba hartiile, dupa care incearca sa ghiceasca in timp
cat mai scurt care sunt cuvintele din care au fost preparate aceste cocteiluri (timpul limita
este bine sa-l stabiliti in functie de varsta copilului).
Iar acum, in loc de incheiere, nu-i asa ca stiti ca CEINOR este creion, ABCCEIILT este
bicicleta si AAAACCIRTT este o caracatita?
SCARA
Iata cum arata o scara cu 8 trepte:
D
D
D
D
D
D
D
D

O
A
R
E
U
E
R

C
A
C
N
Z
A

C
A
A
G
P

N
R
H
E

E
E
R

T
I

Fiecare cuvant incepe cu aceeasi litera; in exemplul acesta este litera D; scarile pot fi
formate desigur si din alte litere.

Conducatorul jocului alege litera si numarul treptelor. Se stabileste timpul de alcatuire a


scarii si cine reuseste sa termine primul scara castiga jocul.
Gandirea creativa ne ajuta sa ne debarasam de prejudecatile prin care uneori intelegem
lumea. Iata, in cele ce urmeaza, o ocupatie care elibereaza mintea copilului de conventii.
Acest joc se poate desfasura oricand si oriunde. Nu conteaza varsta copilului.
Aratati copilului un obiect si intrebati-l la ce foloseste.Luati, de pilda, un obiect din
bucatarie, un polonic, si dupa ce ati primit raspunsul obisnuit, intrebati copilul ce altceva ar
mai putea face cu el. Vi s-ar putea raspunde cam asa: se poate sapa o groapa sau se poate
face un om de zapada. Incercati jocul si cu alte obiecte.
Orice incapere este potrivita pentru acest joc, orice obiect poate fi folosit.
PROIECT DE ORA DE DIRIGENTIE
Componenta educationala vizata: Educatia pentru sanatate
Subcomponenta: Influenta daunatoare a tutunului si a alcoolului
Tema: Ce cunoastem despre fumat
Nivelul de varsta: clasele a-VI a, a-VII a, a-VIII a
Scopul: Formarea unui stil sanatos de viata si comportate igienica
Obiective:
1.

Sa analizeze continutul fiecarui interviu luat parintilor despre fumat,

2. Sa-si faca cunoscuta optiunea pentru fumat


3. Sa-si completeze cunostintele despre efectele fumatului prin lecturarea unui text
4. Sa formuleze judecati de valoare in argumentarea unei idei.
5. Sa cunoasca efectele fumatului pe scurta si lunga durata.
6. Sa primeasca informatii stiintifice, care sa afirme ca nicotina este extrem de daunatoare.

7. Sa cunoasca metodele pe care le folosesc agentii publicitari in incercarea de a influenta


oamenii sa le cumpere produsele.
8. Sa dezvolte un dialog coerent cu psihologul despre optiunea de a fuma.
Metode: Conversatia euristica, explicatia, dezbaterea, munca independenta, problematizarea,
metodele gandirii critice, modelarea.
Mijloace /Resurse necesare: interviurile luate de elevi parintilor, dictionar, text, masina de
fumat (o seringa prevazuta cu un tub, care se termina cu un sport pentru tigara. Fumul
absorbit in corpul seringii va fi filtrat printr-o bucata de vata, care in final va fi studiata).
Importanta temei:
1. Fiecare are dreptul de a alege liber - de a fuma sau de a nu fuma - dar pana a ne cunoaste
pe noi insine, valorile sau telurile noastre, si nu suntem constienti de presiunile exterioare
care influenteaza deciziile noastre, alegerile pe care le facem s-ar putea sa fie facute in
mod liber si nu in interesul nostru.
2. Decizia cu privire la fumat se poate lua cel mai bine dupa ce am inteles cine suntem, ce
vrem sa fim si cum putem deveni ceea ce vrem sa fim. Abia atunci putem decide liber
daca fumatul se potriveste sau nu cu planurile noastre pe termen scurt sau lung.
3. Tema ofera o deschidere spre cunoasterea motivelor care determina tinerii sa fumeze. Cu
toate dovezile coplesitoare ca tutunul le distruge sanatatea si le scurteaza viata, multi tineri
continua sa fumeze.
4. Fumatul este mai mult decat o problema de sanatate. Milioane si milioane de tineri din
toata lumea incep sa fumeze in fiecare an.
5. Tema si metodele de invatare aplicate ofera elevilor libertatea de a face investigatii,
profesorului revenindu-i rolul de mediator pentru a realiza obiectivele lectiei.
6. Reluarea acestei teme in fiecare an ii va ajuta pe elevi sa-si stabileasca propria identitate,
sa-si defineasca un tel, sa cunoasca informatia de care au nevoie inainte de a putea lua o
decizie in privinta fumatului.
Scenariul lectiei este conceput astfel incat elevii sa valorifice constient cunostintele despre
fumat, pe care le-au acumulat din familie, scoala, mijloace mass - media si sa-si deschida noi
directii de cunoastere a propriei personalitati. De asemenea pot adresa intrebari psihologului.

Etapa / metoda
Evocarea /
Brainstorming in
echipa (5min.)

Evocarea tabel
organizator verbal
( stiu - vreau sa
stiu - am invatat)
(5min.)
Evocarea(5min.)

(5min.)

Realizarea
sensului / sinelg
(Eficientizarea
lecturii si a
gandirii) (6min.)
Realizarea sensului
(4min.)
Reflectia /metoda
predictiva(6min.)

Reflectia / Ganditi,
lucrati in perechi,
comunicati(7min.)

Realizarea sensului
/
experiment(5min.)
Reflectia / metoda
predictiva(2min.)

Activitatea profesorului
Comunica tema si le solicita
elevilor sa noteze ce cunosc
despre fumat (date culese de la
parintii fumatori sau din
experienta proprie)
Alcatuieste tabelul organizator
verbal (prima coloana - Ce stiu?
Efecte pozitive - efecte negative)

Activitatea elevului
Noteaza cunostintele individual, se
consulta cu colegii de grupa si
redacteaza impreuna un text.

Solicita elevilor sa noteze ce


doresc sa stie despre fumat.

Noteaza intrebarile individual, se


consulta cu colegii de grupa si
noteaza.
Reprezentantii grupelor expun pe
rand intrebarile (pentru profesor
sau psiholog).
Lectureaza textul sistematizeaza
cunostintele si marcheaza cu 4
semne logice informatiile oferite:
confirmare, - infirmare,
informatia noua ? neclaritati.
Expun cunostintele noi.

Completeaza tabelul organizator


verbal (a doua coloana - Vreau sa
stiu).
Distribuie un text cu date despre
efectele fumatului.

Completeaza tabelul organizator


verbal (a treia coloana).
Invita elevii sa se pronunte pro si
contra asupra urmatoarei afirmatii
'Poate cineva sa devina fumator
cunoscand efectele negative ale
fumatului.'
Supravegheaza formarea grupelor
si se implica in activitate.

Realizeaza o masina de fumat

Anunta urmatoarea tema: Scrieti


parerea voastra despre trucurile pe
care le folosesc reclamele la tigari.

Reprezentantii grupelor expun pe


rand textul

Lucreaza individual

Se grupeaza dupa optiuni: noteaza


argumentele si un reprezentant al
fiecarei grupe le expune cu voce
tare, urmeaza o regrupare (poate
exista si grupa indecisilor)
Urmaresc experimentul participa
la demonstratie si comunica cele
observate.
Noteaza tema.

PLAN DE EDUCATIE INDIVIDUALIZAT

Cu certitudine, copiii /elevii cu dificultati de invatare care urmeaza ruta, profesionala alaturi
de copiii /elevii din scoala publica au nevoie de ajutor ( de suport scolar) in vederea adaptarii,
integrarii si devenirii lor ca si ceilalti elevi - cu succese si insuccese, cu realizari si ratari, cu esecuri
demobilizatoare, dar si cu rezultate incurajatoare. De acest aspect trebuie sa tina seama toti partenerii
ce concura la sprijinul acordat acestui tip de elev.
Pentru acest lucru este nevoie a se elabora un plan de educatie individualizat ( personalizat)
care sa raspunda tuturor nevoilor si cerintelor celor care beneficiaza de educatie speciala si asistenta
psihopedagogica. Planul trebuie sa concretizeze :

obiectivele realizabile atat pe scurt cat si pe termen lung;

tipul ( tipurile) de servicii acordate si strategiile de rezolvare;

programul si orarul desfasurarii programului ;

standardele de evaluare;

Programul de educatie individualizat presupune o serie de etape, concretizate in


urmatoarele componente:
A-cunoasterea psihopedagogica a elevului ;
B- planul de servicii personalizat;
C- planul de interventie;
D- adaptarea curriculara;
Programul de interventie personalizat se integreaza intr-un PROCES DE DEVENIRE SI

CONSTRUCTIE a copilului / elevului deficient integrati debutant in activitatea intr-o scoala publica.
Prima si cea mai importanta etapa in activitatea propriu-zisa este cea a cunoasterii si evaluarii
potentialitatilor copilului aflat in dificultate in vederea crearii unui program adecvat cerintelor si
nevoilor sale.
Pentru aceasta cunoastere, observatiile, anchetele, convorbirile cu parintii, chestionarele de
interese si apreciere etc. sunt concretizate in Fisa de evaluare initiala care are urmatoarea

configuratie:
FISA DE EVALUARE SI CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA INITIALA

Numele si prenumele elevului:


Data nasterii:
Domiciliul:
Scoala / clasa:
Parintii / apartinatori :
Situatia materiala si socio-culturala a familiei:
1.

Evaluarea psihointelectuala si educationala

deprinderi instrumentale de :

comunicare;
citit;
scris;
calcul;

capacitatea de comunicare;

capacitati logico-matematice si rationale;

capacitati de intelegere si constientizare;

interese deosebite

evolutia scolara ( daca e cazul ) ruta scolara ( daca e cazul);

informatii semnificative

II. Evaluarea psihologica

nivel intelectual

grad de dezvoltare intelectuala

dezvoltarea senzorio-motorie

grad si nivel de dezvoltare a proceselor psihice

dezvoltarea afectiv - motivationala

nivel de dezvoltare a activitatii volitiv - reglatorie

gradul de dezvoltare a autonomiei personale

relatia individuala cu societatea

III. Diagnostic
psihologic
educational si de invatare
IV. Propuneri privind Planul de educatie individualizat concretizat in :
Plan de servicii personalizat

In urma evaluarii copilului / elevului aflat in dificultate, este obligatoriu sa se treaca la


actiunea concreta de sprijin individual si suport in comunitatea scolara. Pentru aceasta este
nevoie sa se elaboreze concomitent - de catre partenerii sociali - planul de servicii
personalizat (P.S.P.) cat si planul de interventie personalizat (P.I.P.) . deoarece P.I.P. nu poate
inlatura si rezolva decat partial dificultatile copilului din / in scoala publica. Pentru a
argumenta afirmatia de mai sus priviti acest tablou al descrierii generale a celor doua forme de
ajutor:

OBIECTIVE

Plan de servicii personalizat


P.S.P.
- fixeaza obiectivele
generale
- stabileste prioritatile pe
termen lung

ARIA DE
DESFASURARE

TIMPUL DE ACTIUNE

PARTENERI

- are in vedere nevoile


globale
- are ca obiectiv satisfacerea
cerintelor si nevoilor
copilului deficient in
ansamblul lor, acest aspect
largind foarte mult sfera lui
de actiune ( camp larg de
desfasurare)
- durata este mare, depasind
chiar si un an scolar
- aduce in sprijin domenii
diferite medical,

Plan de interventie
personalizat P.I.P.
- obiective pe termen mediu
si scurt
- modalitati concrete de
interventie prin care
operatonalizeaza obiectivele
- suportul material concret
este curriculum - ul adaptat
- are ca obiectiv doar un
singur domeniu de
dezvoltare, iar invatarea se
poate limita chiar si la un
capitol din curriculum -ul
scolar
- poate fi restrans chiar pe o
perioada de luni sau chiar
saptamani
- are nevoie de o echipa
restransa formata numai din

psihopedagogic, cultural,
social etc.
PLANUL DE SERVICI1 PERSONALIZAT
Informatii confidentiale. Anul scolar:
Numele si prenumele elevului :
Data nasterii:

Clasa:

Diagnosticul C.E.C
Perioada de punere in aplicare a planului
Obiective generale:
Tipuri de servicii:
1. educationale:

curriculare

socializare

2. recuperare /reabilitare / compensare:

a limbajului si comunicarii

fizioterapeutica

ergoterapeutica

psihoterapeutica

3. asistenta sociala
4. asistenta medicala
Echipa de interventie: numele, functia, rolul in interventie.
Resurse materiale:
Resurse formale : legislatie, normative

specialisti in domeniu

Evaluarea; perioade; criterii, instrumente


Revizuirea periodica a P.S.P.
PLANUL DE INTERVENTIE PERSONALIZAT
Informatii confidentiale :

Anul Scolar :

.......................................................................
Date personale
Domeniul de interventie:
Tipul de serviciu / interventie:
Specialistii care intervin in aplicarea programului :
Responsabil de program:
Alte persoane implicate:
Scopul (viziunea): La sfarsitul activitatii din program, elevul va fi capabil sa ..
Obiective:

pe termen scurt

operationale

Nivelul de plecare:
Declansarea activitatii :
Etape de realizare a activitatii :

tipuri de activitate

strategii

resurse/mijloace

metode si instrumente de aplicare

Evaluare:

criterii de evaluare si apreciere a progresului

minimale
maximale

metode si instrumente de evaluare

Revizuirea periodica a P.I.P.


Nota: La aceasta structura generala se adauga continutul propriu-zis al activitatii,
prezentat dupa cum urmeaza: Denumirea activitatii; Obiective operationale; Grupul tinta;
Interval de timp; Echipa de lucru; Desfasurarea activitatii; Resurse si mijloace de realizare;
Criterii de succes; Indicatori de succes; Observatii.
Dupa cum este bine cunoscut, P.I.P. are cu prioritate ca obiectiv si arie de cuprindere,
invatarea scolara. Pentru acest obiectiv trebuie sa avem in vedere ca : elevul de care ne
ocupam e deficient si / sau are dificultati de invatare scoala in care e integrat are alte cerinte
de invatare decat scoala speciala curriculum - ul scolii publice e diferit radical de cel al scolii
speciale sensul si continutul sintagmei invatarea scolara prezinta particularitati la elevul
deficient.
Pentru acest lucru, o conditie fundamentala a reusitei P.I.P. la elevul in dificultate in
scoala publica este 'Adaptarea curriculara', a carei structura este urmatoarea:
Nivelul - Currriculum nucleu
I. La decizia scolii
CES - curriculum adaptat
- nr. maxim de ore
- diversificarea activitatilor de invatare
II. Adaptarea individuala
Planul de servicii si interventie individualizat
- interventie curriculara

Componentele curriculare care pot fi adaptate: Obiective operationale; Continuturile;


Activitati de invatare; Metode; Mijloace didactice de invatare; Instrumente de evaluare.
Cu ce ? (resurse):

umane: invatator /profesor de sprijin / itinerant; invatatorul / profesorul clasei;

specialisti in psihopedagogie speciala; parintii / familia


metodologice: metode interactive; parteneriate; strategii de invatare

materiale: spatii; alte mijloace

Procesul de elaborare si realizare a P.I.P. are mai multe etape, dupa cum am mai precizat,
etape concretizate in :

evaluarea - expertiza initiala complexa pentru a depista dificultatile, obstacolele si


deficientele in devenirea si constructia elevului deficient

stabilirea ordinii prioritatilor si nevoilor copilului

elaborarea propriu-zisa a P.S.P. si a P.I.P.

trecerea la punerea in aplicare si realizarea propriu-zisa

evaluarea permanenta si modificarea traseului ori de cate ori e nevoie.

In eficientizarea acestui instrument complex, flexibil, activ si dinamic trebuie sa fie


implicati, pe langa specialisti in psihopedagogie speciala si parintii copiilor, cadre didactice
din scoala publica, precum si copiii / elevii claselor incluzive.
P.I.P. este un instrument de lucru permanent in activitatea profesorului de sprijin /
itinerant si nu numai a lui, care trebuie sa fie directionat spre realizarea obiectivelor generale
propus de P.S.P. pentru copilul deficient. Reusita necesita intercorelarea tuturor domeniilor si
factorilor ce concura la adaptarea si integrarea copilului / elevului in dificultate in scoala
publica, in familie si in comunitate.

Anexa 1
FISA PSIHOPEDAGOGICA
(dupa I. Radu)

I. DATE PERSONALE
NUMEPRENUME.
Data si locul nasterii:..
TATAL:
Nume:..
Ocupatia / locul de munca:
MAMA:
Nume:..
Ocupatia / locul de munca: .
TIP DE FAMILIE: (subliniati)
Normala

Parinti despartiti

Un parinte decedat

Alte situatii

FRATI / SURORI
Varsta . Ocupatie .
Varsta . Ocupatie .
Varsta . Ocupatie .
CLIMAT EDUCATIV: In familie este o atmosfera: (subliniati)
Buna intelegere

Conflicte mici

Dezacord

Armonie

Trecatoare

Marcant

Dezorganizata

Alte situatii: (numiti-le) .


CONDITII DE MUNCA SI VIATA ALE ELEVULUI (subliniati)
Foarte bune

Bune

II. DATE MEDICALE

Corespunzatoare

Necorespunzatoare

Antecedente semnificative (numiti-le): .


Dezvoltare fizica: (subliniati)
Foarte buna

Corespunzatoare varstei

Necorespunzatoare varstei

III. REZULTATE LA INVATATURA:


Clasa
I
Media
generala
Clasificat

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

Participarea la concursuri scolare:


IV. PREOCUPARI IN TIMPUL LIBER:
Cercuri: ..
Ansambluri artistice sportive: .
Altele: ..
Munca independenta desfasurata de elev: (subliniati)
Lectura selectiva / neselectiva

sporadica / sistematica

absenta

In domeniile:..
*se consemneaza evolutia lecturii elevului, daca preferintele si stilul se modifica
Rezolva probleme de : fizica, chimie, matematica, tehnice, altele
Alte preocupari in domeniul: arta plastica, muzica, sport, altele .
V. DEZVOLTARE PSIHICA
Procese intelectuale:
Inteligenta:

Q.I.
Foarte buna

Judecata
Intelegerea

Buna

Slaba

Observatii

XII

Sistematizarea
Esentializarea
Asociativitatea
Apreciere
generala
Memoria: predominant mecanica / logica; verbala / spatiala; vizuala / auditiva / kinestezica,
altele.
Limbajul: vocabular

bogat / mediu / sarac

Exprimare faciala / Exprimare corecta / Exprimare dificila


Atentia:
Foarte buna

Buna

Volumul
Distributivitatea
Stabilitatea
Mobilitatea
VI. STIL DE MUNCA:
Cum lucreaza: (subliniati)

Sistematic, temeinic, depasind manualul;

Organizat, ritmic, in limitele manualului;

Inegal, fluctuant, alternand harnicia cu delasarea;

Neglijent, copiaza frecvent, speculeaza nota;

Salturi mari, cu lacune;

Altele (precizati);

Independenta, creativitate:

Inventiv, original, deosebit;

Ocazional are initiative, manifesta independenta;

Lucreaza mai mult sablonand, sterotip;

Nu manifesta initiativa, independenta;

Slaba

VII. CONDUITA LA LECTII


Participarea la lectii:

Participa activ, contribuie tot timpul spontan;

Manifesta interes inegal, fluctuant (precizati).

Participa numai cand este solicitat;

Inactiv, absent, reactioneaza la observatii;

Total dezorientat;

Disciplina la ore:

Se incadreaza activ, este receptiv;

Este disciplinat in conditii de supraveghere;

Tulburent, distrage si alti colegi;

Fuge de la ore, are preocupari colaterale;

VIII. CONDUITA IN COLECTIV


Participarea la viata colectivului:

Retras, izolat;

Se sustrage sarcinilor colective;

Face strictul necesar, fara initiativa;

Bun executant, fara opinie;

Autoritar, animator, organizator;

Apreciat in colectiv ca:

Bun coleg, atent;

Individualist, egoist;

Preocupat de propria vointa;

Apreciat de colegi;

Apreciere generala a comportarii:

Cu abateri disciplinare grave;

Cu abateri disciplinare minore, frecvente;

Comportare corectiva, cuviincioasa;

Comportare deosebita, remarcabila;

IX. CARACTERIZAREA PERSONALITATII


Firea: introvertit = inchis, rezervat, putin sociabil;
extrovertit = deschis, comunicativ, sociabil;
combinat;
Temperamentul: sanguin / coleric / melancolic / flegmatic
Dispozitia afectiva generala:

Realist, practic, pragmatic;

Vesel, optimist;

Visator, romantic;

Meditativ, insingurat;

Trist, melancolic;

Echilibru emotiv:

Hiperemotiv, timid;

Emotiv, fara reactii de dezadaptare;

Controlat, stapanit cu efort;

Calm, echilibrat;

Trasaturi de caracter:
Pozitive: .
Negative:
X. OPS
Optiunea elevului .
Optiunea parintilor
Recomandarea scolii ..
Completat de diriginte / invatator
Data: ..

Anexa 2
FISA PSIHOPEDAGOGICA
I.Date personale:
1. Numele si prenumele:
2. Data si locul nasterii:
3. Scoala Clasa . Invatatoare ..
4. Adresa:
5. Numar de telefon:
II. Date familiale:
1.Numele si prenumele parintilor:
Tata:
Mama:
2Nivelul de educatie al parintilor:
Tata:
Mama:
3.Ocupatia si locul de munca al parintilor:
Tata:
Mama:
4.Structura si componenta familiei:
a. tipul familiei:

Normala (nucleu)

Monoparentala

Extinsa

b. frati (surori):

Numele si prenumele:

Anul nasterii:

Ocupatia:

c. locul copilului in ordinea nasterilor


d. atmosfera si climatul familial:

Raporturi armonioase;

Conflicte mici si trecatoare;

Conflicte puternice si frecvente;

Mentiuni;

5.Conditiile de viata si studiu:


a. Precare .
b. Acceptabile
c. Bune .
d. Foarte bune ..
e. Alte situatii ..
III. Dezvoltarea fizica si starea sanatatii:

Robust stare buna de functionare a organismului

Boli cronice existente

Traumatisme

Antecedente familiale

IV. Particularitati la inceputul scolaritatii

A frecventat gradinita o perioada de

Sociabil si comunicativ, s-a acomodat rapid in colectiv

Probleme de socializare si acomodare in colectiv ..

V. Rezultate scolare

1. Calificative obtinute in semestrul I an scolar:..


Calificativ
Insuficient

Numele disciplinei

Suficient

Bine

Foarte bine

Limba si literatura romana


Matematica
Stiinte
Istorie
Geografie
Educatie civica
2.Caracteristici ale dezvoltarii abilitatilor de baza:
Foarte bine

Bine

Satisfacator

Suficient

Insuficient

.. citit .. scris calcul matematic


VI. Aspecte referitoare la activitatea extrascolara:

Interese non - formale;

Interese informale;

Comportamentul sociabil;

VII: Stilul de munca:


Cum lucreaza:
Sistematic, ritmic, organizat
Inegal, cu fluctuatii, in salturi
Neglijent, copiaza temele de la altii
Asteapta mereu ajutorul parintilor
Ramaneri in urma la invatatura

Creativitate, armonie
Inventiv cu manifestari de creativitate
Manifesta uneori initiativa
Independenta
Se conformeaza de regula modelului
Nesigur, dependent, fara initiativa proprie;

VIII. Conduita elevului la lectie si in clasa


1.Conduita la lectie

Atent, participativ, interesant;

Atentia si interesul inegale, fluctuante;

De obicei pasiv, asteapta sa fie solicitat;

Prezent numai fizic, cu frecvente distrageri;

2.Comportamentul ( in general)

Exemplar, irepresabil;

Corect, cuviincios, bun;

Cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;

abateri comportamentale grave, devianta;

Alte aspecte;

IX. Conduita in grup, integrarea sociala a elevului;

Activ, sociabil, comunicativ, cu initiativa, bun organizator al grupului;

Se integreaza in grup, dar prefera sarcini care presupun executie;

Participa la activitatea de grup daca este solicitat;

Retras, rezervat, izolat, putin comunicativ, slab integrat in grup;

X. Trasaturi de caracter: ..