Sunteți pe pagina 1din 6

UTILIZAREA CALCULULUI ERORILOR LA LUCRRILE DE LABORATOR

ERORILE MARIMILOR APROXIMATIVE


Efectund masuratori asupra unor marimi fizice, valorile obtinute sunt valori aproximative (x).Valorile
adevarate (X) nu pot fi cunoscute.
x = X - x este notatia pentru eroarea absoluta sau
,,abaterea absoluta
Este evident ca , x - x X x + x
e numeste eroare relativa, raportul dintre eroarea absoluta si valoarea adevarata!
=
x
X
sau in procente, =
x
X
"##
$n practica valoarea abaterii absolute este foarte mica fata de valoarea adevarata sau fata de valoarea
aproximativa (cea obtinuta prin masurare) !
x
<< X %
x
<< x inct se poate defini eroarea
relativa aproximativa! =
x
x

Eroarea relativa se poate calcula numai daca abaterea absoluta este cunoscuta sau poate fi estimata.$ata
cazurile posibile!
a)&azul in care in calcule trebuie folosite numere cu valori cunoscute dar care trebuie rotun'ite,de
exemplu e ( ),*"+)+"+...,dar folosim e ( ),*)%in acest caz x ( ",*"+)"#
-,
iar =
x
x
(-,,"-."#
-)

/
b)Eroarea absoluta x este considerata a fi precizia de masurare a instrumentului folosit.0e
exemplu,un termometru are precizia de masurare de #,"
#
&%vom considera
x =
#,"
#
& asa ca daca
citim temperatura de "#
#
& atunci x ( "#
#
&,deci!
= = = =
x
x
#"
"#
# #" "
,
, /
iar pentru o temperatura de "##
#
&,
= = = =
x
x
#"
"##
# ##" #"
,
, , /
e poate exprima si precizia cu care se reda rezultatul unei masuratori! 1 ( "2%in exemplul de mai sus
temperatura de "#
#
& a fost masurata cu 1("## iar cea de "##
#
& cu 1 ( "###.
3olosirea erorii relative este utila si pentru faptul ca este o marime adimensionala incat se pot face
comparatii intre erorile cu care se redau valorile diferitelor marimi fizice.
4bservatie
Valorile diferitelor constante fizice (5,c,e,6,7,etc.) sunt prezentate cu mai multe zecimale,precizandu-
se si eroarea absoluta,de exemplu, valoarea acceleratiei 5ravitationale 5 la latitudinea de 89
#
si la nivelul
marii!
5 ( (.,+#-8 #,###9)m2s
)
1entru o scriere mai compacta se prefera !
5 ( .,+#-8(9)m2s
)
(ultimele doua cifre nu sunt cunoscute exact)
:lte exemple! 6 ( +,,"88"()-)"#
,
;2<mol< (ultimele doua cifre nu sunt cunoscute exact)
V
#
( )),8",+,(*#) m
,
2<mol adica V
#
( ()),8",+,#,###*#) m
,
2<mol (ultimele trei
cifre nu sunt cunoscute exact) .
"
REGULI DE ROTUNJIRE A NUMERELOR. STABILIREA
NUMARULUI DE CIFRE EXACTE
$n calcule apar numere ca !
( ,,"8"9.)-9,-
e ( ),*"+)+"+
) " 8"8)",9 = ,
ln ) ( #,-.,"8*"
sau valori ale unor constante fizice!
5 ( .,+#-8(9)m2s
)
V
#
( )),8",+,(*#) m
,
2<mol etc.
0in motive practice aceste numere trebuie rotun'ite.
a)0aca prima cifra care trebuie ne5li'ata este = 9 , atunci ultima cifra mentinuta ramane nesc7imbata.
Ex. ! ) " 8"8)",9 = , % valoarea rotun'ita este ) " 8 = , .
b)0aca prima cifra care trebuie ne5li'ata este 9 , atunci ultima cifra mentinuta se mareste cu ".
Ex. ! "),,650 se rotun'este la "),,7 sau *,)+17,#. se rotun'este la *,)+2
1rin rotun'ire se introduce o eroare! in exemplul a) x ( #,#"8)",9 deci eroarea relativa va fi !
= =
x
x
#,#"8)",92",8 ( #,#" ( " /
$n cazul constantelor fizice,la rotun'ire, trebuie luate numai cifrele semnificative care pot fi considerate
exacte.0e exemplu, volumul unui >ilomol de 5az ideal in conditiile normale de presiune si temperatura
V
#
( ()),8",+, #,###*#)m
,
2<mol , este dat cu * cifre semnificative, dar nu toate aceste cifre pot fi
considerate exacte.
:ceste numere si valori de constante fizice sunt folosite in formule care contin si valori obtinute prin
masurare(valori aproximative)
Exemplu! in formula perioadei unui pendul 5ravitational
T
l
g
= )
, l - lun5imea pendulului are o
valoare aproximativa ,de exemplu l ( "## cm,masurata sa zicem cu o eroare absoluta de "mm deci cu o
eroare relativa ( "2"### ( "#
-,
.
e impune ca rotun'irea numerelor si a valorilor constantelor sa se efectueze astfel incat eroarea
relativa introdusa prin rotun'ire sa nu depaseasca eroarea relativa a marimii fizice cunoscuta cu precizia
minima (in exemplul dat ( "#
-,
).:ltfel spus, prin rotun'ire nu trebuie introduse erori mai mari decat
cele acceptate in masuratorile efectuate asupra marimilor fizice cu care se lucreaza in diferitele
formule.$ndeplinirea acestei conditii se poate face utilizand urmatoarea re5ula!
(x)
!x
= (x

" #)#$
( - %) - #

unde (x)
max
este eroarea absoluta maxima admisa prin rotun'ire pentru o anumita eroare relativa a
marimii fizice masurate (), x
m
este prima cifra semnificativa a numarului respectiv, m este numarul de
cifre semnificative,z, numarul de cifre de dupa vir5ula astfel ca m - z reprezinta numarul de cifre
semnificative din stan5a vir5ulei.$n exemplul cu perioada pendulului!
(5)
max
( (. + ")
"#(9 - 8) - "
"#
-,
( "#
-)
% ()
max
( (, + ")"#
" - "
"#
-,
( 8"#
-,
0eci pentru efectuarea corecta a calculelor in acest caz , valoarea acceleratiei 5ravitationale trebuie
rotun'ita la trei cifre semnificative (5 ( .,+" m2s
)
), iar valoarea numarului la patru cifre
semnificative( ( ,,"8))
)
CLASA DE PRECIZIE A MIJLOACELOR DE MASURAT
&lasa de precizie (&) exprima eroarea relativa procentuala corespunzatoare limitei superioare a
indicatiei mi'locului de masurare utilizat.
4bs. ! nu tratam aici cazurile in care & nu este indicata in procente.
?imita superioara a indicatiei mi'locului de masurare (valoarea maxima a scarii ) o vom nota V
max
.
x este eroarea absoluta corespunzatoare limitei superioare V
max
. &onform definitiei de mai sus !

C
x
V
=

max
"##
(") deci

x
C V
=

max
"##
Exemplu!
0aca un voltmetru are clasa de precizie & ( ),9 iar valoarea maxima a scarii este @
max
( ,#V ,
U V V =

=
) 9 ,#
"##
# *9
,
,
0aca rezultatul unei masuratori oarecare este x , eroarea relativa procentuala limita va fi !

x
x
x
=

"## adica
x
C V
x
=

max
/ ())
$n exemplul de mai sus , daca tensiunea masurata la un moment dat este @ ( "9V atunci !

U
C U
U
=

=

max
, ) 9 ,#
"9
/ ( 9/
:plicatie
1entru masurarea tensiunii @ ( ))#V dispunem de voltmetrele cu caracteristicile din tabel!
Voltmetrul 0omeniul de masurare(V) &lasa de precizie
" )9# "
) ,## ",9
, -## #,9
&e voltmetru trebuie ales pentru a permite masurarea tensiunii cu precizia maxima A
1e baza relatiei ())!
"
" )9#
))#
"",-/ =

= , %
)
" 9 ,##
))#
) #89/ =

=
,
, %
,
# 9 -##
))#
",-8/ =

=
,
,
e observa din rezultate ca voltmetrul " asi5ura eroarea relativa procentuala limita cea mai mica deci
ofera cea mai mare precizie.
SURSELE ERORILOR DE MASURARE
c7ema 5enerala a unei masurari este reprezentata in fi5ura de mai 'os!
,
$nfluente exterioare


4biect supus $nteractiune :parat de masurat
masurarii
obiect - aparat
Erorile datorate obiectului supus masurarii sunt o consecinta a idealizarii acestuia.0aca, de exemplu,
se masoara diametrul unei piese cilindrice vom obtine rezultate diferite pentru ca sectiune acestei piese
nu poate fi perfect cilindrica.
Erorile datorate aparatului de masurat sunt cele mai obisnuite si deseori considerate cele mai
importante( vezi ,, clasa de precizie B).
@n exemplu al erorilor introduse prin interactiunea obiect - aparat de masurat este cel al masurarii
temperaturii ! termometrul indica de fapt o temperatura de ec7ilibru realizata in urma unui sc7imb de
ener5ie sub forma de caldura intre obiect si temometru.
&el mai des ,erorile introduse de influente exterioare sunt datorate mediului in care se desfasoara
masurarea.Cediul are o anumita umiditate, temperatura, presiune,un anumit 5rad de ionizare etc.

CLASIFICAREA ERORILOR DE MASURARE DUPA MODUL IN CARE SE
MANIFESTA IN MASURATORILE REPETATE
- !&'!()!*' ( +!, +(!(-+(-.' ) ! variaza imprevizibil atat ca valoare cat
si ca
sens la repetarea unei masuratori in
conditii
practic identice.
E*)*- /' !+,*!*'
- +-+('!(-.' ! nu se modifica la repetarea unei masuratori in conditii
practic identice.
E*)*-&' /' !+,*!*' !&'!()!*'
e fac mai multe masuratori asupra unui obiect in conditii practic identice% se obtin valori diferite.e
face media acestor valori !
x
x
n
i
i
n
=
=

"
unde ,,n este numarul de masuratori.
e observa ca abaterile de la medie ale valorilor individuale dau valori mai mici sau mai mai mari decat
valoarea medie x .
0aca se reprezinta 5rafic, pe abscisa, rezultatele individuale ale masuratorilor, iar pe ordonata,
numarul de masuratori care dau rezultate apropiate, intr-un anumit interval, se obtine o ,, curba Dauss
(clopotul lui Dauss) care indica distributia rezultatelor individuale (o distributie normala a rezultatelor
masuratorilor).
8
Er.de
masuratori
Er. de mas. care
dau valori in
intervalul x
valori individuale
x
Er. mas.

valori obtinute la masuratori individuale
valoare medie
Er. mas. precizie mare
precizie mica
valori obtinute la mas. individuale
&antitativ eroarea statistica poate fi caracterizata prin abaterea patratica medie.:ceasta este o masura
a fluctuatiei rezultatului individual fata de medie.

s
x x
n
i
i
n
=

( )
)
"
"


0aca se cunoaste s atunci se va sti ca rezultatul oricarei masuratori va fi ! x x s = .e demonstreaza
ca aprox. -+/ din masuratori dau valori in intervalul dintre x s si x s +
0aca se foloseste relatia x x s = ) , atunci .9/ din masuratori dau rezultate in intervalul x s ) .
1rocentul de -+/ sau de .9/ se numeste nivel de incredere.
1rin repetarea de mai multe ori a intre5ului set de n masuratori se obtine un set de valori medii
distribuite normal si caracterizate de o abatere patratica medie data de relatia !

9

s
s
n
x x
n n
i
i
n
#
)
"
"
= =

( )
( )
6ezultatul final al unui sin5ur sir de masuratori se da deci sub forma !
x x s = )
#
1rofesor ! DFvFnescu &ornel, Drup Gcolar :stra - 1iteHti
-