Sunteți pe pagina 1din 5

STUDIU DE CAZ METOD DE CUNOASTERE A COPIILOR CU DIFICULTI DE NVAARE

,,Nu exist nici o fiin uman att de solid fortificat nct s nu gseti un loc de
ptrundere spre ea, dac eti destul de inteligent i iscusit
J. Wasserman
Cunoaterea individualitii copilului constituie o problem att de veche ca i grija
printelui pentru buna dezvoltare a copilului su. Ea devine, aproape n acelai timp, o
problema a grupului social, exprimat prin efortul comun de integrare a tineretului n formele
de via sociala.
Copilul poate fi considerat, sub aspectul caracteristicilor sale de personalitate, ca fiind
rezultatul aciunii dintre fondul su ereditar, condiiile de mediu n care se dezvolt i
aciunile educative exercitate asupra sa.
Dasclul nu mai este doar o surs de cunotine, ci acestuia i revine sarcina de a
canaliza i a orienta realizarea optim a posibilitilor de dezvoltare ale fiecrui elev, prin
organizarea i individualizarea activitii colare.
Educatorul realizeaz cel mai bine care sunt problemele elevului n raport cu felul lui
n care acesta i pregtete i i realizeaz nvarea. Condiia esenial a organizrii muncii
la lecie, n aa fel nct aceasta s fie adecvat posibilitilor de a nva, capacitii tuturor
copiilor i fiecruia n parte, este cunoaterea lor profund. Nu se poate realiza o munc
instructiv - educativ difereniat - aa cum se cere astzi nc din primul an de coal - fr a
cunoate temeinic elevii sub aspectul dezvoltrii psihice i fizice.
Cunoaterea personalitii elevilor ofer profesorului o structur teoretic ce
permite formularea propriilor ipoteze n legtur cu rezolvarea problemelor fiecrui elev.
Voi prezenta in continuare un STUDIU DE CAZ(subiect C. B., eleva cu cerinte
educative speciale), obiectivele urmarite in activitatile desfasurate, strategiile didactice
folosite in interventie.
STUDIU DE CAZ

I.Date personale:
1.Numele si prenumele:C.B.
2.Locul si data nasterii:02.11. 1996 Targoviste;
3.Domiciliul: Targoviste
4.Scoala si clasa in care a invatat:Tudor Vladimirescu, cls. I B
II.Date familiale:
1.Ocupatia si locul de munca al parintilor:
Tatal:muncitor (ocazional)
Mama: casnica
2. Structura si componenta familiei:
a )familie formata din cei doi parinti;
b) frati(surori)-o sora mai mare si un frate mai mic;
c) eleva este crescuta si de bunicii din partea tatalui.
3.Atmosfera si climatul educativ:
- climat educativ necorespunzator din cauza conditiilor materiale/sociale la
subzistentei(foarte precare);
- lipsa unor modele parentale familiale;
- dezinteres din partea parintilor in educatia minorei.

limita

III.DEZVOLTAREA FIZICA SI STAREA DE SANATATE


- dezvoltare fizica normala;
- deficienta/dizabilitate mintala usoara.
IV.PARTICULARITATI ALE DEBUTULUI SCOLAR
Eleva nu a frecventat gradinita, prezentand urmatoarele incapacitati:
- lipsa motivatiei si a interesului de cunoastere;
- imprecizie in actiunile practice si mentale;
- verbalizare redusa a reprezentarilor si actiunilor;
- grad redus de independenta in procesele intelectuale;
- conduita neadecvata inceperii scolaritatii;
- anxietate in fluxul solicitarilor scolare.
V.PROCESELE COGNITIVE SI STILUL DE MUNCA INTELECTUALA
Tipul de dizabilitate:mintala usoara;
Dizabilitati asociate:devianta comportamentala,tulburari de atentie;
Dezvoltarea senzorial-perceptiva:nedescriminari perceptiv- vizuale si auditive;
Nivelul dezvoltarii psiho-motricitatii:
- reprezentari temporale reduse(nu cunoaste zilele saptamanii,anotimpurile etc.);
- slabe reprezentari spatiale (nu poate aranja corect in pagina, nu percepe detaliile, nu
utilizeaza corect notiunile spatiale).
Gandirea
- intuitiv- concreta, la nivelul operatiilor concrete bazate pe material didactic si sprijin din
partea adultului;
- analiza,compararea asigurate pe baza modelului prezentat;
Memoria
- mecanica,saraca,reproductiva,de scurta durata;reprezentari instabile ale memoriei vizuale si
auditive;
Atentia
- tulburari de atentie;
- fluctuanta in functie de stimul si recompensa imediata;
- hiperactivitate uneori pentru actiuni personale in timpul activitatii scolare.
Imaginatia slaba,subdezvoltata,reproductiva;
- foloseste uneori minciuni pentru a atrage atentia celor din jur sau pentru a-si justifica
atitudinile negativiste;
- procedeaza rutinier(cu automatisme), fara initiative.
Limbajul
- vocabular sarac,neactivizat,imprecis;
- dislexo-disgrafie:- nu desprinde mesajul global din comunicarea orala a invatarii
- nu percepe si nu discrimineaza auditiv si vizual fenomenele;
- imprecizie in scrierea semnelor grafice;
- nu poate formula enunturi proprii.
- tulburari de vorbire:sigmatism
- comunicare:-deficitara
-violenta(foloseste expresii urate in relatiile cu colegii)
VI.CONDUITA ELEVEI LA LECTIE SI IN CLASA(trasaturi de personalitate)
Afectivitatea
- instabilitate afectiva prin trecerea la afectivitate(prezenta numai fizic) la stari afective
puternice, conflictuale, agresive(verbale si chiar fizice);
- imaturitate afectiva(emotiile ii perturba activitatea);
Motivatia

- redusa(eleva este mult mai retrasa,rezervata,introvertrita, cu iesiri explozive, uneori prin


manifestari comportamentale inadecvate);- lipsa increderii in fortele proprii;
- reactii dezadaptative;
- pozitive fata de persoane care acorda sprijin moral si material.
Aptitudini
- muzicale si practice(gospodaresti);
- lipsa aptitudinilor intelectuale(ritm lent, greoi, cu erori);
- lipsa aptitudinilor de comunicare si interrelationare cu colegii de clasa.
Nivelul maturizarii psiho-sociale
- tulburari emotional-afective;
- frustrari din cauza handicapului social;
- lipsa igienei corporale;
- lipsa igienei vestimentare;
- imaturitatea afectiva(dornica de afectiunea persoanelor adulte).
Recomandari psihopedagogice
- curriculum scolar adaptat;
- profesori de sprijin/itinerant;
- psihoterapii.
POTENTIAL DE INVATARE

Limba si comunicare
Ce stie:
-

recunoaste majoritatea literelor mari fara suport imagistic;


face corespondenta litera de tipar litera de mana;
citeste cuvinte mono si bisilabice;
copiaza, transcrie corect o propozitie dezvoltata;
scrie corect dupa dictare cuvinte mono si bisilabice;
Ce nu stie:
- nu cunoaste grupurile de litere;
- nu citeste idependent un text de mica intindere;
- vocabularul activ foarte sarac;
- alcatuieste enunturi simple cu suport imagistic;
- nu cunoaste semnificatia semnelor de punctuatie;
- memoreaza poezii de mica intindere.
CE SE POATE REALIZA PE TERMEN SCURT
Obiective :
- sa invete grupurile de litere mari si mici, de tipar si de mana;
- sa-si corecteze scrierea;
- sa scrie corect si sa citeasca cuvinte care contin grupurile de litere;
- sa citeasca si sa scrie dupa dictare cuvinte formate din mai multe silabe;
- sa citeasca independent un text scurt;
- sa utilizeze in vorbirea curenta un numar cat mai mare de cuvinte noi;
- sa memoreze una sau doua poezii pentru serbarea scolara;
Matematica
Obiectiv pe termen lung(cognitiv)
1.3. sa efectueze operatii de adunare si scadere cu numere naturale de la 0 la 100, fara
trecere peste ordin.
Obiective terapeutice(formativ-educative):
- dezvoltarea gandirii(calculului mintal si scris);
- activizarea vocabularului matematic(terminologia);

- dezvoltarea capacitatii de concentrare a atentiei.


Obiective pe termen scurt:
- sa defineasca corect notiunile: termen, suma, descazut, scazator, diferenta;
- sa calculeze oral adunari si scaderi pana la 10 si pana la 100(cu sprijin);
- sa efectueze oral, calcule in concentrul 0-100: U+U; Z+Z; Z+U; U+Z; ZU+U;
- sa formuleze probleme pe baza de imagini, simboluri;
- sa rezolve probleme cu o singura operatie;
- sa utilizeze corect: mai mult cu atat, marit cu, micsorat cu ;
- sa utilizeze corect terminologia matematica in rezolvarea exercitiilor;
- sa scrie corect in coloana, in pagina;
- sa participe cu interes, marindu-si atentia divergenta;
- sa-si coordoneze activ miscarile psihomotrice(in folosirea materialului intuitiv);
- sa-si dezvolte memoria logica(reprezentarile mentale).
STRATEGII DIDACTICE FOLOSITE IN INTERVENTII
Metode si procedee:
- explicatia pe baza materialului intuitiv-concret;
- demonstratia pe baza de simboluri, pentru insusirea algoritmului de efectuare a calculului
mintal, oral si scris, liniar si in scris;
- observatia pe baza de stimuli(dirijata);
- problematizarea rezolvarea de probleme imagistice si actionale;
- exercitiul matematic si exercitiul joc;
- fisa de evaluare;
- munca independenta;
- conversatia euristica;
METODE SI PROCEDEE TERAPEUTICE
- activitati ludice
- activitati de artterapie;
- activitati de ergoterapie;
- activitati psihoterapeutice pentru diminuarea tulburarilor de atentie si de comportament.
MATERIAL DIDACTIC
- numaratori, betisoare, planse, simboluri(puncte, bile, linioare, stelute, etc.), jetoane, tabla
magnetica cu numere, manual.
PERIOADA DE INTERVENTIE
1 noiembrie 2004 20 noiembrie 2004
EVALUAREA
evaluare orala: calculul mintal de adunare si scadere: U+U; U-U; Z+Z; Z-Z; Z+U;
ZU-U; ZU-Z; ZU+ZU; ZU-ZU;
-folosirea limbajului matematic(suma, termen, marit cu,
descazut, scazator, diferenta, micsorat cu);
-rezolvarea de probleme imagistice cu o operatie aritmetica.
evaluare scrisa: -exercitii de adunare si de scadere prin calcul liniar si in scris(cu
material intuitiv sau cu degete);
-rezolvarea unor exercitii jocuri pe fise de munca independenta.
Nevoi specifice ale copilului in cadrul familiei:
copilul are nevoie de o ingrijire si o supraveghere mai atenta din partea parintilor;

este necesar ca parintii sa manifeste o atitudine pozitiva fata de scoala, s-o aprecieze si
s-o incurajeza pentru ainvata;
se impune o organizare mai judicioasa a timpului petrecut de eleva acasa, sa existe un
raport optim intre timpul de invatare si cel de joc.
Obiective:
Sensibilizarea parintilor fata de problematica si nevoile elevei;
Imbunatatirea colaborarii dintre parinti si scoala(cadru didactic).
Mijloace de realizare:
discutii cu parintii;
realizarea unor activitati scolare sau extrascolare la care sa participe si
parintii(serbari, expozitii cu produse ale elevilor,excursii,concursuri sportive);
intocmirea impreuna cu parintii a unui ,,orarpentru acasa.
Educatorul realizeaz cel mai bine care sunt problemele elevului n raport cu felul n
care acesta i pregtete i i realizeaz temele de nvare. Informaii despre stilul, ritmul i
gradul de nvare a elevului le putem obine ns, cel mai bine, n activitatea de nvare n
clas. Invtorul trebuie s-i planifice leciile / activitile, dup evaluarea iniil a elevilor,
innd seama de obiectivele propuse de program, dar i de condiiile concrete ale nvrii n
clasa sa, n coala n care activeaz i comunitatea de apartenen.