Metode şi tehnici moderne de invăţământ

Ce sunt metodele interactive de invăţământ ?

Metodele de învăţământ (“odos” = cale, drum; “metha” = către, spre) reprezintă căile
folosite în şcoală de către profesor în a - i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea,
lucrurile, ştiinţa.
Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi
capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii transformând
exteriorul în facilităţi interioare, formându - şi caracterul şi dezvoltându - şi pesonalitatea.
Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste, cum spune Jean Piaget, este de a asigura o
metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă, cu
activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de muncă interdependentă.
Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre
minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate
evidente. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în
care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea elevului în stăpânul propriei transformări şi
formări. „Metodele interactive urmăresc optimizarea comunicări, observând tendinţele inhibitorii
care pot apărea în interiorul grupului” ( I. Pânişoară)
Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, deci pe
promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale
imaginaţiei şi creativităţii. „Activ” este elevul care „depune efort de reflecţie personală, interioară şi
abstractă, care întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor,
de elaborarea a noilor cunoştinţe”. (Ioan Cerghit)
Clasificarea metodelor şi tehnicilor interactive de grup:
După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile interactive de grup
astfel:
- Metode de predare - învăţare interactivă în grup;
- Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare;
- Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii;
- Metode de cercetare în grup;
Eliza Maria Dulamă (2002) propune o altă clasificare a tehnicilor moderne de instruire:
1. Tehnici de evocare a cunoştinţelor şi experienţei anterioare
 Brainstorming - ul
 Lanţul ideilor
 Copacul ideilor
2. Strategii şi tehnici de realizare a sensului bazate pe studiul individual şi scriere
 Tehnica SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a
Gândirii)
 Tehnica R. A. F. T. (Rol / Auditoriu / Formă / Temă)
 Schemele logice
 Referatul
 Rezumatul
 Eseul
3. Tehnici de organizare grafică a informaţiilor
 Bula dublă
 Soarele caracteristicilor
 Organizator grafic
 Hexagonul
 Ciorchinele
4. Tehnici de reflecţie
 Ghicitorile
 Turul galeriei
5. Strategii bazate pe jocuri
Starbursting (Explozia stelară)
 Starbursting (eng. “star” = stea; eng. ”burst” = a exploda), este o metodă nouă de dezvoltare a
creativităţii, similară brainstorming - ului.
Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni exploxiei stelare.
Cum se procedează:
1 . Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au
legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?,
Când?
2. Lista de întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate, care cer şi o mai mare concentrare.
Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni înte
concepte. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup. Organizată în grup,
starbursting facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări,
aşa cum brainstorming - ul dezvoltă construcţia de idei pe idei.
Etape:
1. Propunerea unei probleme;
2. Colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale;
3. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai diverse.
4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
5. Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă.
Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.
Metoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vârste şi unei palete largi de domenii. Nu este
costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite. Participanţii se prind repede în joc, acesta fiind
pe de o parte o modalitate de relaxare şi, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri.
Aplicaţie: clasa a V - a
După ce s-au studiat noţiuni despre celulă şi ţesuturile vegetale urmează tema „Organele unei
plante cu flori”. Se cere elevilor, grupaţi în echipe de 4, să răspundă cât mai complet la întrebările
din fişa de lucru:

1. Cum defineşti un organ?

2. Care sunt organele unei plante cu flori?
3. Unde sunt localizate?
4. Când se formează fiecare din aceste organe?
5. Ce roluri îndeplineşte fiecare organ? Cum pot fi clasificate organele unei plante cu flori în
funcţie de rolul îndeplinit?
Metoda „Organizatorul Grafic” (OG)
Organizatorul grafic, ca metodă de învăţare activă, facilitează esenţializarea unui material
informativ care urmează să fie exprimat sau scris, schematizând ideea / ideile. Pe de altă parte, se
poate afirma că „organizatorul grafic” este pentru profesor şi / sau pentru elevi o grilă de
sistematizare a noţiunilor, o gândire vizualizată prin reprezentare grafică a unui material.
Metoda aceasta ajută:
Elevii – să poată face o corelare între ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să înveţe sau la ceea ce vor
trebui să răspundă.
Profesorii – sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei, să conştientizeze mai bine ceea ce vor
preda şi ceea ce vor să evalueze, să descopere punctele tari şi slabe ale elevilor pentru a le oferi
sprijin.
Organizatorul grafic oferă posibilitatea eliminării redundanţei din informaţie!
Reprezentarea vizuală a unor noţiuni, fenomene, concepte, îl ajută pe elev să recurgă la
informaţia anterior deţinută, să analizeze, să sintetizeze, să evalueze şi să decidă (poate în urma unui
asalt de idei), ce va lua în considerare şi ce va omite din tot ceea ce ştie pentru a rezolva o problemă
/ situaţie problemă.
Organizatorul grafic (OG) se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în
cinci moduri (comparativ, descriptiv, secvenţial, de tipul cauză - efect, problematizat):
Domeniul Metodologia Cuvinte cheie Organizatorul grafic
I. Comparaţia Se explică diferenţa sau Diferit; spre
Mod comparativ asemănarea dintre două sau deosebire;
mai multe lucruri. Asemănare; la fel
ca şi; pe de altă
parte;

II. Descrierea Se descrie subiectul ales prin Caracteristicile

Mod descriptiv listarea caracteristicilor, sunt; de exemplu;
proprietăţilor sale.

III. Structurarea Se listează itemii sau Primul; al doilea;

pe secvenţe evenimentele în ordine în final; al treilea;
Mod secvenţial cronologică ori numerică. următorul; apoi;

IV. Relaţia Se listează una sau mai multe Motivul pentru

cauză - efect cauze şi efectele lor. care; dacă ...
Mod cauzal atunci ca rezultat;
în consecinţă;
V. Formularea Se enunţă problema şi se Problema este;
problemei şi listează una sau mai multe dilema este;
găsirea soluţiei soluţii. întrebare;
Mod O altă variantă este de a se răspuns;
problematizat formula o întrebare, iar apoi
se abordează răspunsul la
acesta

Aplicaţie: Organizatorul grafic

I. Mod comparativ: clasa a VI - a;

II. Mod descriptiv: clasa a V - a;

Prezentaţi cât mai multe caracteristici ale angiospermelor.
IV. Mod cauzal: clasa a VII - a;
Identificaţi cauza principală ce produce deformări ale coloanei vertebrale la elevi.

Concluzii:
M-am oprit la aceste metode moderne de predare - învăţare din perspectiva disciplinei.
Biologia este o disciplină cu un ridicat caracter practic, aplicativ, dar şi bogată în termeni de
specialitate care pentru a fi mai bine asimilaţi se păot utiliza frecvent scheme, grafice, diagrame,
organizatori grafici.

Bibliografie:
1. CERGHIT, Ioan, 2006, Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Bucureşti;
2. COSTICĂ, Naela, 2008, Metodica predării biologiei, Ed. Graphys, Iaşi;
3. DULAMĂ, Eliza Maria, 2002, Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu
aplicaţii în geografie, Ed. Clusium, Cluj Napoca;
4. OPREA, Crenguţa Lăcrămioara, 2003, Pedagogie. Alternative metodologice
interactive, Editura Universitatii din Bucuresti;
5. PÂNIŞOARĂ, Ion – Ovidiu, 2003, Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune
eficientă, Ed. Polirom, Iaşi;