BIB LIaTECA p entru CAD RElE' 0 lDACTI CE ICarmen M,aria Popa

'Icoala orientat;spre el!ev:

ellevlul" p1arl1enllsrac:tivin procllsul proprie!i inviliri

Destt.ierea

CWa

ll!ilillillmcii NafinDII~e

ill

R(1IrnllnM

POPA, 'CARMEN MAIUA

o ~O<"<Il1i miellitam

8pl'e ·e:Jev :: ,eilevol. :(l9rtei:ler jl(tf~'in ,r'lItcsul

&

p!iOiP'Tiem inviJiri I Carmen hofucila Popa, ISBN 918-913-679-690-6

Bucuresri :..Ara!flili~. Print, 1009

31

Ilustratia eepertei reprerilltl adaptarea ~i prelul,<il!h,<a I;Ii!) ui ffilgIi1'1.:nt din wblicmi l,wcenitl.. de Alexei Harlamoff ( IMO-I925)_ Rediictor~luli3R13
Ii)']fP:

VoiclII

e~'IJJ

Diana Mllil~~Jl.:iu

IS-lIN 91::;p,II',l],"fJ·79~904i

CopyrigIM () 2.009 irnImis:

.Print :S.IJ'.~. WM.e dreptl!lri I~ n;,;mrviJo~_C

Aramis rribi~ s.l!:'J.~.&d!lc~~ ~i KdiU'1 _wall: H-dul Mc:tahugiei Iif_ 46-j,fi, cod ~41 1133., lo-" 4, ~ H!'!~l_m:~ti•.O.P. 82 - C.P_ 38 lei: (021) 4161JIlt 10114115; 1M: (021) 46Ul8.09119. e-mail officC@edirumaramis_fo;otlic\.·"@meg-..p;re55.ro Dcjp!ii,rtamm1iull des&eere: tel: (021),4(;I_OiUIWI2I13!lo;

f.a...<: (021) 461_(IK09/19; c:-mai]; dcsflJ('''CfC(@_,cdiluraararni:s._1'O Trpiir;il fa MEGApre..fS holdings s.a:

Preambul
,. Sii-i tijutam pe profesori sa dezwJlle () infd,'g(;'/'C a resJ'},m'lsaniUtii/n p:roje:..iff1iUf.f: pe care i"viilare
ell
0

a~

pentru a anga}a fiecare de'!' intr-un. proces tie semniftvape personalli_ '" Chariot Dan ielen

INa manifestam

mereu

nemultumi]i

de lipsa de tolera~

a calor din

JUIf,
0

de agres iivlrta~ea care ne ~T11comoa ra, de s porirea Imspa im.antato8'fe

a cazuri lor

de sl nuclde re, a $t1llri~ de r~u. Tn ge neral, Ca re este raspunderea

purta m

pe care

ca ed u eaton fata de acest fenornen din ce in ce mai generaHzar? ell m pUltem eontrioui, cu un pas cat de rnic, la lndreptarea acestel situatii, care ne
nem uIjume!;?te?
Raspullsull educational ~i vine osrecum din insu§i miezul probl~emei: creancll un mediu centrat pe elev, pe l1evoile ~iidisponi:brrit~~le lui, al1l1onizat.e la oovoile cerintele mediului, bazat pe talellall1lta, illlelegere; sprijin, responsalbilitate.

Un mediu educetional realizat prin pracncsrea unul msnagement al clasei care sal ne ajute s~ crestem copii sana~a~i fizic ~i mental, innp;!kali cu ei
in~i~i §i cu oei din jur, copli care sa sirnt bine Tn pielea lor, fie nota noua-zeos mod seu ale-vi de clnci-sase. echilibfUI Copii dupa Copii care pot sa-~~ gaseasc~ un selsrn

ca sunt

elevi de

care ~tiu cine sunt ~i ce suot, ,emotional ill'1ltr-un alt

dedit prtn a-si curma zilele, ca singllra moda~itate de rezolvarea problaNu cu mull. limp Till urma, Comisia EUl"Opeana (forul exeeutiv
calitalii formariil cadrelor

melor 1m.
031 UE) a
in
0

prezentat

propuneri

pentru imblmatEl.liir~a

didactlce

Un i una, aprecii nd cond ~je pre titivitat'ea bunastare convernt inalrn calitate,

~i na r~ pentru a asigu ra un s lstern de educalie' ml

care rspreztnta, unite dezvoltare.

ca

un n ivel rid lcat de pradare

a cu nG!;?tintelor ccnstltele

:ji de forma re de

ta randul sau, un factor hotarator,

pentru cornpecapabil de a sociala ~i

Europei

pe terrnen lungl, factor, sinqurul autentlc,

Propunerile capablla Comisiei, asupra

genera crestere,

nol locuri de munc~ §oi, impircit, protectle

materials

~j spirituala.

carom So-a
0 forta. de premise

in .august 2007, adoptete

de stetele membre,

vor asigura

munca cu un nivel ridicat de pregatire, ~i provocari necesarul realism

sa faca fa1,a multiplelor cu aceste cruciale

ale seco Iul ui 81 XX 1,-1 _ I consens ea n1

imper:ative., dial ~i 001

in abordarea

acestei

problema

pentru vlHtorull1

Unilul1ii ~i all flecarula pentru

dintre

statele

edueatie,formare,

tineret

membra, Jlean Figel, comisarul european ~i ,eultura, deelara ell acet pri,lej urmatoareie:

~Un nivel rnai bun de predaresi

de inv3t,are este deosebit

oompetitivil~lllteal UE poe terrnen h.mgl consider este necesar asiglurnm faptul UE dispune de cadre, didactice de oinaUa callitate daca vrern ca refoorme,lle domen~ul edlilCElf~,iei in statsls membrs sa fie 0 reu~iita. Cu toate in d acestea, cups cum studi~lle 0, irndidi, la nivelul UE exista e\ll1olu~iiingrijoratoare, i majoritatea statelor membra raportaad deficiente in ceea ce priveste cornpet!el'lllel,e profesorilor ~ii problems in a actualiza aceste cornpeten]e. in comunicarea de astszi, in Ilimilta eornpetentelcr sale, Comisia Illdeamnastate,lle rnemore !'la abordeze acests problems, propunand 0 serie de orientari comune §oide principili de a,ctiune"_1 prima~ il eviide nit~ concl uzie a aoestor dernersuri 103 n ivel intern ati anal traduce inlteNia de a concepe socletatea Un:iunii, in ansamblul eil mlUltina1~onal, ca pe una bazata din ce in ee mal mult pe primatul curtoasterii, ceea ce impune, in prima lioie da.sc~HiIIQr~i rnanaqsrilor din invatillnlant, seticitarea de a Ie dezvolta ,eleviilor 0 serle de abilntati noi, dezvoltarea deprinderilor creative, lndependenta in gandire, eeea ce tnsearnna ~i noi metode de predate, noi atitudinii in directi'a accentuarii virtulilor form'at.ive al~ diiverselor discipline prevazute in curricula de ill1lv811amanL Assmenea imperativ,e solicita coerenr~ ~i continujtate intre formar,ea profesionall a in itnaia §i pe.ri:oada u Iterioa~ de initegra r,e la locul de rn unea.. Trsbuls sa spunem ca, 11111 consens ell, oni chialr dincolo. de preocuparjle $i propunerjle organ iza~;i:e~ sucial-politica-eco nomlce co nf nentEJle, lin tara noastra a fost demarat ~i S8 afla lin desfasurare, mncep§nd cu anul ~9900, un proces de punere in acorda manaqernentului inva1~mal'ltuluii de toats qradele eu mcdernitetea l;),i erninenta mluliUliisocial al edluca~ieii ~ii iinstruinii 'geilieratiilor ce vor fi adev,aratu~ viitor all societa~ii §i istoriei IRomilniei. Conlinutul acestei calrt,11 este expresia unei l1ecesita~ii: depa~ir,ea

ca

ca

de irnportent

sa

pentru

practicilor

lntr-o masum, ma~ maresau mal Mlica ceea ce va proopUIi1l,em S8 rega!se~te in realilita,fea noastra educational'a, ca rezultat ;aiJI practic~ rii pr,o'resie ilde dascal de caire spi rite ,d1esch~:se,nze·strate Olil f instructiv-ediucativ,8
curente. Dac13 har pentruaceasta

profasle, creandu-si

un stiil ~i 0 fiiozot11:e proprie,

ceea c:e

perspectlva Il..Imani:sta line', 181 noi, inca de dornenlel viitorulluli. Ceea ce perrtru invEllam@mtull nostru este inca viitor, pentru aim slsteme este prezent sau chiar lstorls. Once viito'r trebuls sa aiba un inceput, liar edlucatorull taoratizeaza
1 Bruxelle:;;, ,6 august, 2I:Jil7_Texlul interv,en1iei'comisarului european, reg~sit ~i pa internet, la I,p, 07112101" ca ~i Rapmwl corrum al Consi~itll[u i ~i al Comiisiiei privind progresul ]megislrat un indepl'inima obill'lctiveiof die 101li:saooFil~ inl dome-nii!e e;ch..ucat[ei §iii ins~ruirii_

este unull diintre ag:enli~ care pot '9ra.biaces't: lnceput. Nu avern dreptul
consldara

ca I1U ex!ista

de a

ceea ce nol nu facsrn.

P ropu na nd Un cu rriculu m variat, real izand 0 prolecta re didactica pe IlmUalil de inv~re, care dtit6i ps orizontata of era "po,za';in eentrul carela se afla, elevul, tntr-o :?ooalla orientsta spre elev, ac{ionand ca un facilitator in ceea 00 inseam na preda rea-lnvatarea-eva Iuarea illlltr-0 acUviilat,e diferen~iata" conside~i valeros partener in comunlcarea diclactica, educatO'fiul trebuie sa se maniifeste in ceea ce lnIume~te Goleman "slam defevarsa~e'''sallJ "stare de nux;" (Go~,eman, 2005). Oensiderarn ca fiecare educator, indiferent carei cate'gorii de varsta se adreseaza , la oe nivel in eadrul siistemllJllui educa~~onal T~i dresfa§oara activitatea, parcurqand lucrarea, va deveni mai bine pregatrt psihopedagogi,c. dar ~i maii int,eligent ,emotional, in stare sa~i valormce disponiibiilit.a~ile :!?Ii cond~tiHle extsrloare, pentru dezvoltarea prrox~rns, afi:ecal'1lJi elev, printr-o tratare difere ntiata. Exemplelie pe care Ie 'gasiti surd dominante pentru invatamanWl1 prlrnar, fn dori IJiIlta de a 'fii aecesi billa ~.~WI ~or transfs rab Ue oricarels pecializ8 ri,

rand e'~evulllParUcipalnt activ Iia propriul proces de invalare,

v~zal1d in

el un real

I. ntroducere

• Ce iliJJseamliJJa,.,0 ,coam o.rientata. spee elev?"

Ce ililiNeamliJJ3 ..),lElevul, parteuer • Prmeipfile inva:tirii care
f]

acfiv inproce:sl.dpnlpde:i

in.v:afi.ri?"

plaseaza. pe elev in mlul central

- Natma procesului de inva1a re - Obiectivele proc:es'liJllui de invatare

- Constru irea Prep fiull,ui sistem de cuno~tinte

- GalnG irea de

superi or - Inlil'uen~e motivalionale €iisupta invi31arii ~ Mlotiva~ia irJIk~nseca in invalare

om in

- Caracteristici
~

a~e· areiailor die lucru cs I'IE!stimul'eaza motivatial s

limitari legale· die d,ezvolmrea indivnduala. :i?nl mOimenil:efavurabil€l Oirvers itateal sod ala .~~ Il!LnEl~a cu Aeceptarea socialla, stima de sl ne ~i lrilvata,r;ea DliferenlE! ilt'i1dividuale in mltllvat:~m=! F iltre cog niUve

.1.1..Ce Im';etmultJ ,. 0 ycotJlii fJl'ientntii .fo,P"'elev? .,' e Ce i,ue'tmr lUI ••E le",fll. parten er acti» iI~proceszd proprie! in viitiil'l?'~
e~e·v presupu nealboardamaaoestei activirnllR dliln pe rspectlva elase ii ci ifern tllliaft'€, ca re ar pu~ea fi 8semanata cu un
Activi1taJlea dldacti oris nltala spre
l

ca,

magazi n eu autose rvi re, u nde prod usel€: de s!tricta Inljec€!Sita~es!lm~I~a indemana fiedlmia,

orodusele aecesorii ca. §i produsele noi, 0 op,tiulTh€!. Fi:ecare se serve'?tein~lmc~ie de nevoile saleimediate S8U vilitoam, de ptr~ferint£! ~m de Acuivitatea
de instrui,re dsmonstreazs

dor:in~.e·.
diiferentiiata.,

did!act~c~_ orientata~ sp re elev presupune apli!Ga rea. prindpil~lor care se realilizeaza prin strategiil de ins~ruilre ce

0 noua vlzlu nea cad ~LJIIJdidlactii:c asupra ,dllase~ de elervii, nom i roluri asu mate dlecatre profesorl ~i elevlil,folosl~r;ea unem dirversitati de metode, leh nici ~'i prncedee de iinstru ire. irW€'itarea cafe pune accentlUll pe parti:c~pama eleviir,o:r 181pmpiri8 familars

repre:zirrt~ un mode II de invalare care II p:11aseaza pe elev in centrul preeesului d'e inv.atare. Tn cadrulacestul tip de ~riIv~tam.e,~e·vH sunt p~iII"tJi:d,palll~ a.divt E:i

tnvsta irrtr-un rltrn propriu, fotosind propriile strate·giil. MioUv,area esf.e mai rnult de natura int.rinsedi de,cat exJllinseca,invatar€a ~iind asttel mai mul~ individuallizaila decat sta nderd izata. Acest tip die invalars' dezvolta 8Jbiilitatiileelevilor de a invatl s,trategii, cum air fi capacltatea de a rezo lva p rob I~ me, ga nd irea crituca i?i gandi rea r-efllexiva. inv31are,a ca re plaseazaelevul in rol centra II fas pun de §i S9 adapt,eazilJ 0ife'ritelor stiluri de invatare' ale e~evill,or(Nationall Center 'for Re·search on Teacher Leamiing, 1999). Invalarea care il plaseaza pe elev in rQ11 entral se deosebe~te de aceea c in care adacatorul ave,a aces! rol §i care era caralct:erilZata prin transrniterea iil1lforma~liei de 103 expert (educatorul) la un recipient relativ pasiv ,(elevull) sau la un oonsumator de informa1ie'. Potrlvit speciallstilor McCombs ~i Whistler (~997), inv.3ltallea cereli situeaza pe ellev in rol central reprezlnta 0 perspectiva care asoclaza a cca i"1itu pus pe parti cu lea II rirni~iIe fie camii ellev (erec it:a,te, exp er~enje" perspective, pfegatllr-e, talente, capacit~tr .~~ nevoi) cu aceentul pus pe]lrilvallare;, este cea mali bU.l'1l9 inforrna£ie existenrn.lin legatura cu procesul de fnva1are §i ocuren~a acestuia, precum §i CUI practlclle die pradare eele msl efioi,ent,€!in stimularea celor rnai inane niveluri de motivati:e, invalare ~i acumulare de cuno§otinle de c.atre toti elevili (p. 9).

"Modelu I care II plaseaza pe €11,evlin rol uII central refllecta necesltatea dea ne coneentra atenpia aIalt asupra ellevilor, cal ~i asupra procesului de fnvateu:e" (McC.ombs&WhisUer, 199'7, p. 9)., Acesnrl tip de inv,atar:e iii suot speclfice c8lteva caracteristici. Elevli eu ocazia. asumandUl-~i un grad inalt de responsabiljtate, sa-§oli lidentiflce proprille objective educaticnale, sa-§.i gaseasca surse iinformative ~ i' sa-=?i oonstru ~asc-aproprlul slstem de cuno~tinie bazat pe acele oblecnve personals, anterior identiflcats (un model de inval;8iI\€! rna! potriIVi1 decat eel uniform za nt" 1l1l1 ca we elevillor Ii se impu n ob iective sta ndard), M cCom bs §ii Whistler (1g(91) eu teoretiret 12 prilrllClipii majore ale 'Ilnvalaliiiicare iI plaseaz~ pe e~evill1l rol central ~i caire sa refern 181urrnatoarele domenu 1. Natu ra proces uIluide inviitare 2. Obiectiv'e~e procesulal de invata,n~ 3. Comr;.truireal pr-opriumui sistem de clUno~tiinle 4.. 'Ga.ndirea de 'Qlidin slUlperiior 5,. Iinfluente mo,tivatiionalle a,supra irwatarmi 6. 1Motivaii iii ilil1tr~lIliseca invapre in 1. Caralctelf~stici ale sall"ciinillt)lrde 11II'CIfU caeestirnuteaaa

mJotiva~iia

a. Urn ita[ri

Ilegate

de dezvofta rea in dividualUiJ,i mom€lnte fav'or,ab i~e

g. D ive,rsita'h~,a soda I i IC!iJ:ltura18 1110. Accepta.,ea s·ocia'la, stirna de sine §iii invilalfiea '11. Oifenmle indwvidualme Tn inv,a~a,r,e '12. IFilitre c'og n itiv,e precesul u i de invilafle. McCombs ~i Win lstler (11 '997} au definit proeesul iU1lva~rili ca flind tendiinta individuala naturala de a, indsplini oblective personate s,emOlificativ,e. Aoest proces este activ, voliUv !?i medial Iintern. Este un p roces de descoperlre §? i co nstrui r,e a sensu lu i, avand ta baza linforma~ia §i,experienta fiiltrate in mod ufillic de percepjia, gandlirea §ii afeetele fleca nJli ellsv (p, 5). Jnvatarea devine astfel un proces activ In care elevul este constant implicat II1 rezolvsrea unei sareini de lucru, Astfel impllicat, elevul tinae sa afle el in su§i rsspunsuri ~i g~lse,asca rezoiv,ari prcprijacestcrsarcin i de II cru, u Unull dintre oblectlvele inva1anii aotiive este acela de a promnva ace! tip de activitati[ in dasa care sa sollcite "capacitatea de a gandli ~i aceea de a evalua infermatla, astf€!,lirlcat elevili sa alba prllejul de a exersa ablljtatea de a formula ~i dea rezolva problerne" (Natio:tiIa~Center for Research on Teacher Learning, 1993, p. 2). Scopul acestel abordari nu este dlvizarea activi~alii cadrelor dldaetlce, ci mai degraba consnennzarea com pll,exitatii slsternului de prornovere ill unel irrva'tari de calltate. Abordata jn acest mod, pregatirea activiti!iliii didactic€! presupune raspunsulla Intrebarea: ,,:Ce pot faceeu ca profesor pentru ca 'elevii mei sa aib~ be naflciu IImaxim in urma activitaltlil pe car-e 113-0propun?' Aceasta presupune dlscutarea procE!stlllUi de invatare, in special din perspectiva impJiciirii active ~i a experien/ei directs. lmplica,rea act/va presupun e partiejparea Islevilor la sa rciinile, ce [I cru. Aosasta este il~ strata prin .toate u activit~tj Ie ln ca re elev i i au u Ii1I rot actllV :!?i. in acelas i' tim p" reflecteaza asu pra ,activita~ljlor pe Gare Ie dssfasoara" (Bonwelll&Eison,1991, p. 4) .. Experienta dire-eta €lste, de asernenea, legata oe rolul central all elevillolr in procesul de invatare', decarece Tnvalarea este rnai ef1iclel1l't~tuncl cand elev~i au ocazia a operezs dlrect, sa. aetioneze folosindl matarlalul care trsbule asimilat, Dszvoltarea societajii, reforrna In slstemul educational determina impunerea progresilva a priincipiiil,ar noll paradigm€! educationale (Wurtz 8., c1. CUO()~" C .• ~996) .. In tabelul urmator esta prezentata (l paralela intre pl11ncipilile eelor doua paradiqme - paradlgrnaeducatlonala clasica ~i paradigma eduoa1. Natura

a,

sa

sa

tlionala ce ntrata pe elev

P'rin,cipii Ie plOJlI"adiglmei

edulcaliona,le

,elasice'

P'rincipiils parndiigmeied!.!lca~'onalle centirat,e pael€i\l Accentul este pus pe conexiul1iili€ dintre I inrfowrna~iipe recepti'vi;t:rtea fat~ d~ eencecrete Inoi, subliniindu:-se neceshatea inviiltihii Ipeliirnanernte.
I'

Aocentul este pus pie contilnut, pe 1lUSQJ~ireadie infarMa~ii pUnl:ctuale in mod de,finlitil!.t Ii.. invBllaes'te un Jrezulwt

Existii 0 5'trudlUrii ienarllica iji autol'itari'i EXi!Sm prinCipii anti-lerarhiee, proresoriii ~i elie-vii;i umle oonfmmismul wt,e reoo.mpensat, iar privlndu-se reeieroc, mai ales -ca oameni. ~i nu rebetiuiilE101 ,g£JndiriidMieriteest~ de$curaja~- GEl mllulri . . Strl!Jctura a ~nvatamantUll'ulirigid~:, proglrarne analitice obligarorii_ Stl'luctllr8J flexibl1a a derularilii prooes!ului instructJiv-educa,tiv, diisaipline apponale !iii metoda alt,e mauve de 11IcrlI_

Curno~intele setfilsl!.l!~esc in:tr-a.m ritrn A.cceptarea fa~tl.lllun ca din punctul de vedere obi'igatoriu pentru h)i~i. all poten~ialit~ilor €lIe-vii sunt difurl]~i,fapt ce reclama adrrn:ilerea unor ritmuri diferite de ,1Inaiint~re in maler~e.. Aocemull cade pe randameot, ps re!.l!§i,ta_ Se'acorda pr~epolilderent importarllia I:umii extel'ioGlIr"e_ Accentul este pus pe dezvoltarea, gandinili Ilirni'are,analitice. Aprederea eleviiior se bazeaza pe elilcheUJi ri stlrk:te. fapt ce peste conduce una,on la stigmatizare. 11071 plsfcnarea aeestora II1mit~l tichetei e care Ii $-a aplieat, ~fl~ul e~te p~s pe d€zvoltarea, ;llcellii caire Inv,a~alj

personl<flliitil.tii

Se pn]moveaz~ potenjarea :§Iiiactivarea ,

ima,gin;;lliiiei,a pate n~jaIiUi~lor experiie'nt,ei lallln~ricea elevului.

Este vizala ~mbin~Fea strategiilor ra~ionale cu c:ele n€lilriiare', batza,toe pe intllJiill1e,
Etictletareal este Ilimitata ia un roll auxiliiat; descri ptiv, nefNiI1d necesaccaaceassa sa devine vallorizare flX9. sentinta de-fin itiva ce stigmati~a_za, O:logralila eelllUi care se educa ..

la

P'reocl!.!pam;:! ffa1a de norme ~i 'IRaporta'f'e.a performan~,elof e~evului la standarde care de eele mai muHe ol"i posiibili~i!iItile ~i nive'llui de aspnra~ie al aoes~uia_ sunt exterioare elevului_ -

Accenlui este pus pe cl.mo~til'llele die Este pr.omovata completal'ea cunoa§ter~ i: omlun teoretic" ueor-etice ell e'XlPemlel1i~epradice r€l~liiz:at.e in clas~ 91iin afar;;ll clasei ..
Birocratte~i r,ezistel'llta fata de Propu neril!e Goledivitatii sunt luate in eslcu I ~i propunerile Golectivita'ti Ii. en iar spniji IflireISalile de' cIIasa SUII'll. C0I100pute !?i pro- Sillile de clasa respecUi clit.eriillie' de ordin iectare dupa amerii stlfict {ul'lcVonale.. ergon.'~~iC (?Ondiitiili de ,m,um,inat: ~!ll' erornaflca, de aensua
~D

de cemod

!tate fIzlcaetc,,).

Invata~i1:i se real~eazal pentru momen- Educatja are lin caracter prospectiv, aeeasta Iul prezent, nlcicllarea infbrrnalionala real.izillndu-:se pentru viitol", reciclarea 1ii:nd cClrnsecUil:ivili prog resului ~ijli ntific_ infol'lil'lla~lona.la an:ticipand prog msul ~tilili!tific. Flux.!.!,infowmalkmal esta coneeputca Este 'pr-omovata reci'pmcitate<a invatarii 'lin I ,avand unsens ynic, de la IProfes()or I!a jfela~la profesor-e,lievi. ,e1Ievi. -

2. Obiecti'VIe~e p rocestdu~ de itnva~al1e" MCCarnbs §-!IVVihlisUer 997) sprs0 ojaza ca .elevu ltinde sa constru nasca sensu ri ~.~ repr-eZ!enlari pe baza OUi no~~inl~elor 8oumulate, ind iitsrent. de calitatea =?i de es nttitatea inrormatiei axistente' (p. 5). Caliita~ea "llriIva1ariidevine superioara cand WnJelegerea in pmflUlnzime a mate ria;1 u~ de Wltllvo§lat ull devi ne obieetlv ma jm. Astifei, educate ru I a re pas ~biIlitatet)

de a obse rva casal ce el'svil §>tiu§lII pot in~elege CiU ad evarat (Ok1Vatlh,er& West,
,ei,evii no~tri' ~,~te man pu~~ndacat ne a~teptam esteifoarte I'eg comuna. De aoeea, pmfesori ~ adopta diverse stlrategi ii de dezvoltere a ca pacitill~i i de 'fntelegere a @I'evilor_ Profesorn se strsduiesc sa ill'llh:Hv~naOLl e,xpllicatiii clare ~i sarcini de lucru cu mai multe tipuri (j,e rezo~v.are, care snmuleaza ~Ii d'ezvolUi cepacitetea de in~eleger,e (lB!yithe&Associales" 1998, p.. 10)_ Potnvit lui SUggiins {199 .cea mali valoroasa ~eG1ie pe care am inV§~it -0 in u Itiim nan ~de la eel care stud iaza proeesele cogn itijVE ~ste aOOBa
1 /),

ca

1999, p. 17),. A~itaGe

pe ,e~,ev~ rnlsi,ea.ga aste S8

00

sE:lmina difidli:lL Observatiia

nu a,sl:glUlraWnlelegerea materia IIUlI ~i,In oonsecin1ti§, UI! nu este un mod eflclent de prornovars a irlivatB.riii" (p. 257). $coala orientata spre e lev,eiev'UlI ca pa rticipa nit la pro cesull pro priei dszvoltarl, i:?i propune sa promovezs .fnrmarea Ulnar persoane care sa 9anaSiimilla cunostinje, cafe lucre.z.€ in co~aborare :;;i care sal apnoe eutllo§-tinlele acumulate, ceea ce tnssamna educarea eapaei-

ca rnemorizarea automata

deasca malmo care

:sa posta

sa

tati,i de, in:te~,egere"i'i __ pe aceea de rnernorare" (Adams&Hamm, nlU!

Profesoril adepti ai sncio-construetivisrnului

1996,. p, ,21).

1i'§i ajurn el,8vii sa""c§i intele,aga. rolul

de co-pa rtici'pa nlt~la p rocesu' de c(IorllstrtJlirea sflstem ului de cu nc~tirrte, avEina

abill!tate,a de a interpreta ei ~n~,j~i mater~a~ul irlM~tat,asttel ineat sa aibalinlell,es ,(Oldf-th""'r&Da ..h I , ,-'it"'~ ~- O·.IAt: - th er .. .cW es , 1··9-'9- '=', p. -17) . . & - st n . . Sf ""_ __ ... c;,. "n m . Ulla
IEXJemp~u-come nta ri u IEducatoru II trebu is sa ajute elevu I sa i'n:te'~eag~oblectivele ~nvatarfli, perdru ce sa le accepts, sa depuna efortul necesar ueallizBltiii lor §i in limp 88 Iill1lvete sa-~i flxezs ell lnsusi obiective rea,liiste, Elevul. ca ~'i educatorul d'e aUire I, Ire bu ie sa"",!?!ra pDn1eZ€ lin perman-entia ~nvalarea ~i efurtuf depus 'II obiectlvele fixate. in felul acesta, in modimplicut, a in cadrul actuvuh91ii de]rrvaJ~are, indifererllt de continuturl, elevull va fi obi'~nuilt sa-~ii fiX'E!Z!emali lin:ta [Iobrecnve :?i a po i i~li va sta bili strat.eglia de reallzers. AUn eo ucatorul, cat g.i elevu l trebu ie sa flxeze obieetivele in "zona prDxime~ de.zvoUari"" nici prea dificile, nici prea usoare, ei atat cat S.8Jfi·ein star-e sa le realizeze, in acest tel, efortul de invajall'e va f raspll.if}t:it, pe de o pall1e. de satisfae~ia luerulul imp~irllitj bins facut~li pe de alt~ parte, doeprogr,esui 18 nivel' fcrmativ reallzat de ,ele'\1 in urma odcll.rei inv~tal~i, elevul trebuie sa fie mai bun, ..

rna ~bogat di n PUfil,Ct de vedere Sli cu noa~ter~i, all' potenlia Ilull uioog li1Iitiv, atectiv, volitiv decal ,91inslJ§-i inainte de invi!ilalle. Ca exerbitiii de formare a obn§ifi1luin~ei de~ixalre a unor obiecUive ~i scopurl penltru aciwUtatil,e organiiz:ate', 0 competenta absolut necssara pentru efh::ienta in viata, urmarit1iex,emprifi:c.arile de 131 800pul personal, p, 27!§li R:ucsacul B$teptariJar, p. 52_ 3,,,COlilstruirea proprilullui slstsm de cUinOritin~e_Acest princilplilJsusjine ca eJievu re'~alioneaza liinformatna no u C1U1 rea ,existental ~i cu eea po,tel11iala II intr-un mod' unic §oi semnficstlv (McCombs&Whnsfiler, 1 997, p, 5)" De' asemenea, i au nevoie de acel tip de ssrclnl care afiluma ellevili Ie ofer€ posibilitatea de a fi mall rnul[ dscat simpli receptcri de informatie,- Elevii au nevoie de actih/lita~i stimulaHrve care sa Ie permita =:l,a 8iplice ei in~i~i OUlno§1,tintele acumulate anteliior, .~ aportu ~edu c-.aA:o'rul ea e mitell1t de ~nforroaiie (NaUo,fli,ai Uli Center for Research on Teacher Learnilngr, 1999 Desl prooesul as,imilauii de ctJno~tinte este necesar pentru a fundamenta irwatarea, aceste cunostime Stint folositoare in rnasura ~1f'I care' potf aplicats sau o'rga.f1lli~ate tntr-un rJOU slstem de curno§tin"e (Marzano; 19188., p, 33)1" $ooa.lla m~enitat~ spre e'~ev presu pu ne un rnodu I de co nstru iirea sistemului de D!lmO§i,tinle. Psihicul uman este un sistern dE;!procesare at simbolurilor. Acest sistern converte§lte' i,I'lfbrmatii,11esenzoriale in structuri sirnbollee (propoziltii, imagiUli sau schema), apoi proceseaza (studiatZ8i sau elabor;eszlli) aoeste strucluri simbo,llice. astfel inc9lt cuno~tlintele sa poam~i pastrate iin me morts !?i accesate. lumea exte ri:otll,ra este vBJZlutiJ asffe II ca su rsa de' illformai~lii"dar odata ce sernz8J,iille sunt pereepute ~i adam ee acestea au intrat JIt'iI memoria activa, aotirvita_teacea mal importanta se presupuns c~ s~a reaHzal "In miatea" individului (Shwl(::Ik, cilat in Woo,l~ollk, 2001, p, 330),. ~nfelul acesta, elevul partiicipa la construjrea sistemululi de cllno:;;tin~e, prim ,inte rpretarsa perscnala a ~niforma'lililor, ",Esie lmportsnt car ell'Elviiisa-§i exe rseze abilitatea die a inteleg'e" (.BI'yltilhe&Associ 8tes. 1998" p. 101). ~Interpretarea solilcita djn parma ellevului sa identifice ideilh!! principale dlintr-o comunicare §li sa inteleaga oorella~iiiledintre di#erit.e,le paiji ale mesajului" (Schurr; 19H4, p. 4.8). Elevii i~li vor realiiza pmpniile modele, pmpriil'e conexiuni in slsternele de CUIn,o~Un~e. A conatitui modele ~f conexiunl insealmIfN~:i a sollclta ·elevilor sa examlneze informa1ia de asimillat, sa descopsre conexiunisi sa construiasca 0 ~~Ite'legere, bazatal pe aeeste conexluni, Acestea pot ofi simple, precum ldentificarea unei reglulli in modul de' formare at pllmaluluii substentivelor, dar ~i complexe, ca de pilda inlell,egerea moduiuiitll care dominajia islamric-a asupra Oceaou lu i lindiena determlnat di latona lui Col um b spire eontlnentul ame rlcan (Slavin, 19,91, p. 5)_

ca

sa

ra

)_

aUng,:!jun niv,el deintel,eg,ere care sa Ie otere atal: flexiibillitatea de a raspunde 'fnsiitualii nol, precum ~i 0 baza pentru invat~ne 08 se va d,esfa~ura die-a lungull rntregii vieti" (NICIRTL,19:93, p, .2). ilrl cazulell,evu~ui care se aHa tn centrul propriului sau prncas de inv,a~re, gand lrea de om in su pe rlor se exersea:z1il. plnin delegal1ea puteri i, 1E[I'evi~orise l
acorda autoritatea

RepriGlzinrnstrategiiisuperi:oare destinate mentale, fa.cilit@lnd gandire,a creativa ~i ps oea critica, precumiji dezvolrtan!~a nivellullui de compstenta" «McCombs& Whistl,er, 1997, p. 5). N,aUonall Center for R,esearch on Teacher L,earniing {1993) si-a centrat cerceterea pe "ace I ti P de disoUirs didactic care prornoveaza ~mplica rea aotuva pritil iintermed iull ide iIIor !?i care iii determ iine. p e elevii s~~i construiasca propriul sistern de cunostinje" (p, 2:). Promotoril reformei in inva1amant 'iii propun sa [I in\!"ete peelevi sa formu:leze intrebari, M-~ii co 1'1 struiasca prnpriile interpretari ~i idei, sa dlarilfice' !illi sa dezvolte ideUealtora,. .Dezvoltarea acestor deprinderi permlte ,elevillor sa
~supr.av,egherili ~i moltlitorizariii operati'ilor

4. Gandiir,ea de o,rdin superior.

de a deci de, atunci Gand se <!;;onfrunta cu siilUa~!iid ifJ.cille. Aoest aspect se rerera 109 rnodul in care, elevil pot fi ajluta~il sa~li dezvolte depriinderrile· de, gam:lire, asffel incat sa po'ata face presupuneri r,eferitmue la natura problernei de rezolvat ~i s.a gaseasca cele mal Dune so~luti'i, Daca elevii vor invata in mod independent, aflantdrLl-se in cen[I1U11 propriului proces de ill'ilvatar,e, potrivit ~UI~lBerlliner ~j B,enaro (1I'99S), acestia trebuie sa~~i dezvollt.e sim~UlJpropriei iQ,elnrtita~ij, rtltru a dobandli depri nderea d ee pe actiona independ ent ~~ de a avea control as up,ra medii ulr~i i[nstruC'~i,onal. Delegarea, §-i Tm pa,rtima pu~elni rep:rezinUlJ 0 ca racter~sti~ lm ~::u:Jrtarnta i a educatiei modem e, deoarecs ~arsoh irnba opi nii pe marg inea d iferitelor in~eriPr,et~ri ale unul material lnsearnna a aduce 0' dimenslune noua In prncesul die irwatare, deoerece elevii Inva~a nu numai cum sa percsapa I» anurnita problema, eli l?i sa aprecteze proeese de gandire ~Ii experiiente de vista diferite, care sprijiina interpreta.ri diferile" (Ada ms&IH'a mm, 1996, p ..56). Ilmpilicare,a activa in procesul de invatal1e puns ~i problema capadta~ii de

decizie. "Elevi i trebu fa sa hota rases daca un a I"'gument este ssu In u acceptebll ~iid!aca 0 eoncluzle este sau nu blnefunoamentata' {NCRTl., 1'993, p. 4} .. BevU trebuie sa aiiba .capacitatea die a lua dscizii i~ltJr-IUln od c~i~ic" creaflv ~i pe m baza refieclie,jU (Be-rIi~.er&Benard,1 9<95, p, 30). Aoeasta este g!andirea critidl.
Prin 'ganrdiirea critlca "Tnvalar'ea impllica nu dear sirnpla acumulare de lnformajii, ci l?[i dezvorarea deprinderilor crltlce de evaluare ~i interpretare a datelor" (Adams&Hamrm, 19:96, p. 56). Gandir,ea ·criiUca se exerseaza usor prin g~ndir,ea in coleborsre. ln timpu~ rezolvarii de probleme tn .grup inseamna ca unul dlntre elevi iucreeza la rezolverea problemei, in timp ce ooilallti formuleaz~ intreb-:!lri referimal"e la prnoes.

Elevii se aJuta reciproc in .apHcarea unui plan care de gaJndiire. Capacitatea

sa

sUislilla simbolic

procssu

elevilor de a idenliifica un argument implicilt in expliica~ile

ofenite de partenerf lor de lucru ii ajuta pe elevi

sa

dlis~in,gaasernanarile ~i
inftuenle

di1feren~ele d'illtre diferite puncta de' vedere (Adarms&Harmmr, 19S6).

5. ,Iniflluenl:e motiivatic:mal,e
irn portanta

as,llJpra. ili1lvar~arii!. Acsste

reflecta

a, va[lorno,r, 81 mtereselo r, a oblectlvel or sale, 81 succesul ui precon izat de indiviid, precurn ~ii sta rea a:fectiva CoS! bi Iia s.a p uodruca. pa o motivajie negativa sau pozmv,a pentru a 1invata. Profunzimsa infmmaliei procesete, cantitetea §i modul ill csre aoeasta est€! asimilaltli ~i tnreglistrata sunt illlflluentaie de: • con:;;tilinla de sine ~iopiniile privind autocontrolul, competenta §oi abiUtate; ,; claritatea I§i fermitatea vallorUor, mtereseror §,i a cbiectivelor personate: • succesul sau esecul preconlzet de individ (afecte, emoliii, stan de spirit

ide~hJr

€! Ievu~ ui,

generale};
• motivatia
Whistler,. Gercetarile rezuUata dri inlinv~'tare,

sa!tisfac1~aIucru IUlihi ne facurt (McCombs&.

1997, p, :5,). de men streaza , de asemensa, faptul ca stuncl cand elel\J~i stabllesc legaturi inU,e propria lor identitate §il scoala, acsstea favorizeaza 0 invElltare care dureaza t,oata viata" preeum ~i dezvoltarea unor depn 11 de IIi

importa nte (McCombs,

1991; McCorn bs&Mal'Za no ,. 1990) .. I nV8iBirea experien-

pala aduce un plus de motivatie, in mornentul in oareelevul se regase~te lntr-un anumit fel in ceea ce l se propune sa lnvete, va deveni mai receptiv, Pentru

aslqurarea unsl ]nvalani experientlialle purlenl apela I'a unele metede interactive, descrise in lnvsntarul de rnstede ilnteractive, p. 109: Jumalul GU dub/a intrare, $liuIVreau sa :jtiufAm inviilat~ Saiere« "8xtului hbet; Lee/urn prooic.tiva.
Potrivit luil Woolfollk (2001). rnotivatia de a invata are patru dimensjuni; cornportamentala, umanlstlca, oognitiva ~i secioculturala .. Motivatia comportamental este suslinurlii prin activitati de consolidare a cuno?tinlelor, prin recompense, contexte stimulative, ~i pedepse, Dintr-un punct de vedere urnanlstlc, moUvart i a de' a invata este caracterizata pri n nevoia de sti rna de sine, de Imp~inire personals ;;i' de a fi ferm. Motivatia cogniltiva de a invata este reprezentata de princi piliIe elevu lu i, d 9 factorli carora Ii S9 atri bu i e succesul sa u ei'lecul ~i de nivelul de a~teptare al elevului, Mrotivaiia socioculturala de a illvala este reelizata printr-o particlpare angajam in activitati doeglr1.lp in cadrul ~oolii, care impl,ica Insa rnenpnerea identitatili individuate, Elevli inVala sa lucreze impreuna ~i dezvolte relatii arrnonioase cu ceillalli rnembri ai grupuluL Aosasta abilitate se dezvolta, partiall, ca urmare a constientizarii l?i a acceptarii diferentelor culturale dintre lndlvlzl. Elevll, in. functle de structure de perscnalitate ~i, d€l expsrientele a nterioare , raspund d~ferlit [121si patru factor! care, motiveaza Tnvatarea. Rolul c

sa

educatorului este de a identiflica. acesti factori, la nivelul elevilor cu care ~i de a-I utiliza. di~erenr~i,at, inoercfmd 0 motlvape optima pentru fiecare elev in parte, Ur~ii se simt motiv,ati de placerea cunoa?te'rii, plaooreaJ de a lucra, de cuniozitate, altili de provocsree pe cam le-o cresaza problemels noi, dificile, Dam plexe, al~ii de recunossteeee ,o'ferita de eel din jur, alltiii de recompensete prim i~e pentru mu nca lor. :1 eal a r f ca wti ,ei,eviis~ 'fiie m()th/a~ii doe placer,ea. d cunoasterii, acea motivatle intri 1:"1 seca, su pe rioara, oeea ce e 'greu d'e crezut putem realize. ]nsa tretarea difelren~aita, in fur;Jctilede factorul motivant principal, sta in puterea oricarui educator preocapat de rnunca lul §ii suficient de responsabn fata de sarcina ce-i revine, 16. MotivaJia intiriinseca in invalare. lmpulsul contirnuu de a invata este caracterlzat de ,,0 rnplicere profunda, de curlozitate §ii de dorinta de cunoastere manifestata de elevl In timpul procesulul de inv~t~ue. proces care este ebordat ca 0 lista internal de oblscttve psrsonale prcpuse spre '~ndepHn~l1e~(Oldfather" 1992, p, 8). Motivalia lntrlnseca de a invtfta S9 refer~ la fa ptu I, ~~ndilV~dul rna nifesta 0 curiozitate natursl ~i apre ciaza pi ace rea de a inv81a, da r trai ri §.i ernotll puternic negative (de ex, neslquranta, tearna die esec, timiditatea" tearna de, pedepse corporate, sentlrnentul ridicollullui S81J1 stlchetarea sti'Qmatizanta)
lucreaza,

ca

ca

1992, p, 8). Crearea unui madill educational care sa sfimuleze acest impulls natural oonUmJIU de a invata inoope prtn a percepe lucrurjle dinl perspectiva elevilor, "Un cadru didactic adept al socio-construcfivisrnului social in~ele,ge faptul ca nhJe,llul de in:te~egere all oopmor determill1a ceea ce pot invl!llt.aJitli vilitor. Aeceptarea ~i consttentlzarea de cAlre profesor a. nivekrlui de inle~,egere' a elevulul reprezinta intormajia de care educatorul are nevols pentru a eonstrui seu pentru a oferi spii~in temperer elevilor In ceee ce prive!~te iinv;3,lauea ~i motlvarea" (Wood, ,!3'runner&Ross. citat in Oldfather&West, 1999, p. 1116)_ Pentru a-i stlmula pe ,elevi sa. invete,. ~cadrele didactice adeple ale socioconstructivismulul i~i vor eencentra erorturii,e pentrll a-si ajuta elevii sa-:!?ii descopere incliina1iiile, pasiunile, inter:es-ei,e, sa-~i creeze propria lor agend.a de ~nvatar,e iii, Del mal important, sa apflee caracteristicile propriei persona.lit~~i la aotil/litatile desr:a,§jilU rate in ~ooala~ (Oldtathe r& West, 1199'9" p. 16)_ 7. Ca raeterl stlelie sarcl nilo,r dell uc rill ca re st~mldeaza rnctivajia, Acestea indud curiozltatea, creativimtea ~ii gandlir~a de ordln superior; care sunt stimulate de obiective de niiivatana I",eleva.nte"autentice, de dificult:ate optlima §.i originale pentru fiecare elev "Curiozitatea este 0 abillitate, care il da posjbllltatea ,elevului sa faca presupuneri, sa cerceteze di'elFilte ,alt'emativie, sa, cantareasca rezultanrl finall ~i sa Ia in considerate diferite o pth.mil inbf--<O slfuatle d.al~" (Schurr, 1994, p, ()4).
inhiib'aacest entuziasm" (Oldfather"

"Problleme complexe prezente ;;il viitoare necesiti!isolutili creative ... Profesorjl detln 0 pozil~ie priivilegiata pentru a lncuraja vssu de,sc.uraja crestlvltatea elevilor, acceptand sau refuzand neobisnuitu] §OiimaglinatiivuJ" {Woo~fo'lk, 20011, p. 121). Jndivizii care in cele din urma reusese sa se aflrme pe plan creativ tlnd inca din copilarie sa 813 arate exploratori, lnovatori ~i refiexivi." mA illcuraja creafivitatea elevilor in clasa inseamna a accepta 9i a susline moduri de gi'lndiJre divergents·, a tolera diiverg,enlshEl de opmie ~'j a.

stimula Increderea elevilor in judecata proprie" (WoQlfol,k, 2001, p. 12.0) .. 8, limtita ri I,eg at.e' de d,e;zvQ ltarea individuala !}i m omernt:e favera bile_ Aoestea se refera 103modul in care individul progrese.az.a trecand prin faze de dezvo Ita r,a 'fiizic~, inf:elecluaha, emo~iOrila~.a §i de ada pta re social care surd determinate defaetcri g'eneti,ci ~i de mediu unici ... ce~tj'fa.ctori suntindividualliA zatori, deoa reoe "e~e'vil9U rnodu ri de a ga nd ~dife riite;;!, ln consecinta, rnodu ri i diferite de a invt'ita, a mernora, a raspunde ~i a inlelege" (Gardner, 11991, p. 7} .. A~c~se d is,Quta diferrilte~,e sti lu ri de inivatp r'9, avand ca su po iii: taorta intelige rile 1,0 r multiple dsscrlsa de Howard Gardner ~i un modet 131 stllurilor de tnv~,t;3r'€!creat

de Dunn.

9. Diversitatea. siocialia §Ii 'cuitul'al·a ..tnvalarea estefacilitata de inreractiun i soclele ~il de cornunicarea cu cei!allti indivizi in cad I'll I 'L.mui mediu instructional, f1exibil,eterogen (ca educatie, in11luent;a familiala etc.) §li aciaptativ_ Pentm a sublinia ldsea de clilversitate sociala ~i cullturala, se promov,eaza ldeea de

varsta,

impJk:are civica, de oomunicare$i dezvolta abilitafiile lint,erpersonale~i Comunica.rea

de toleranja, eareaccentusaza
interaqiunlile

impofl:~mta de a eadrul didactic

pozitiv,e aile elevlilor_

pres.lJipu,ne ~rliteractiuni intre! eievii sau

tntre

~i elevil- Inv.atarea iln oola,borare reprezinta 0 strateglie dida,ctica ce permits majoriita.1i'i,e·llevill,orsi!l, comunice unii eu ceiilaltii ~In procesul de invatare §.i chlar sa se ajiute uniii pe al~iii. Cornumcarea impllica colaborsrea celor care lucreaza fntr-o socletate democraflca, ~Edueatia reprezinta un context pentru a invaral cum se traieste lntr-o sccietate democratlca. Am exprlmatideea ea democratla presupune cetale rI,i care au ca ideal raspectabil itarte.a ~i darn nitate.a p ersoa nei ~i care recu nose necesitatea de a echil ibra dre,puurille individuals' in raoort cu cellea~,e societatili~ (Ross, Bondy&lKyle, 19,93, p. 157). Toleranta este acelelement care demonstreaza ~i educaln spiritul .necssiialili de a fi prietenes, cooperant, aprobator, afectuos ~i cliisplUS sa comunlce" (As.her, Reshner&Hymel, cita"p'iin Ros:s et aIL. 11993, p .. 146). "nmi;iJra generalis· care traie!~te tmr-o societate demoora~ka trebuie sa ~tJie sa dsmonstreze cornpasiune, cooperere, precum §ii sa, fie capabiila sa,-,§)il asume responseblllta~ea, propl1iilor actiuni" {Asher, Res hlner&Hymel , 1199G, p. 14). Atu1f"li cand If'1ISpropunem implfcare cJvfla, se aces nltueazii cl 0 "strategli·e important.a care sa ii ajl!Jte pe copii sa creeze 0 ldentitate cole ctiva , un

sentiment 031 apartenentei 1·811un glrup, ~i nu Iia un 'grrup de individl!Jalit:i§til eteroqene" {Ross, 1993. p, 157} .. nScopll1 este .a0911ade a promova ilegatlUlri e d natura soC'iala §ii de a-i ajuta pe copil sa perceapa l,egiaWrille care se stsbllesc lntre ,ei" (Ross, 1r'99'3, p. 157). 10... Ac1ceptanl';a/ socialla, stiima de sline ~i ilily;)~a.r,ea. Tnv~lal"ea ~il sprecierea propriel persoane sunt stImulate cand individul dezvolta relatii bazate pe respect si cnnsiderajie cu a'l!~mdlvizi care lie reeunosc potentialul, care Ie apreciaza sin cer tal ente lie unice ~i care V~ accepte -ca ind ivlzl. Aceeptarea socilalEi favorizeaza instru irea internciiva de oarece JI1I societate, cei cu un nlvel die gandire pl'IOvundadevin exemplu de 'gandire creatoare ~i critlca, a_sWelldemonstrand rnovicilor calUati care alUel nu sunt detect.abile din exterior" (,Ross., 1993, p. 2.02). A:stfell, profesorilor Ii se of era posibi~itatea de a-i dirija pre el18viin direc~ila dezvoltariigandirii edUce ~~ oreative (Ross, p, 202). Elievii au posibillitatea de a observa, de a pune intrebari~i de a experirnenta pri n inte rmed~IUIlaoestuil Iii P de activitaJtecoqn itiva. la care, in mod no rmat 'n,uau acces, Acest princjpiu legal de rdlul central al ellevilor in proprjul proces de il'llvt'llar,e este reallzat prim ldeea de feedback. Jn~r-un context interactiv, elevlii primesc feedback rsfentor '181iideile, oondluzme ~ijudecatile lor. Feedbackul poate oontribUli la rafilnarea albilita1ili el'evilor de a gandi critic ~i crealtiv~ {Ross, ip.202). 11. DiJeren·le individuale in iiinv.alar,e .. Elevii au posibilitati ~i pre.ferinle specfice pentru anumita modele ~Iistrategill de invatare. Aceste d1iferente sunt o functie .81 mediullUli (ceea ce se inva·tfi ~i se comumcatn diiJerite cuduri sau grupliri soclale), a ered iU'iti1i (ceea oe se produce pe cale na~L!ralaca rezultat all zestmi ·genetice). "Indivizii diferaenorm din perspective multor dirnensiunl" (Moffet:&'Wagner., 19H2, p.. 20}, ceea ce demonsfreeza c:a elevii ajun9 sa gandeasca~li sa !iI1ivete in mod dieriL lDifelrenlierea 'inVnviiltar'e reprezinta 0 strnuegie de orqanizarea oorela~i:ei profesor -elev care urmare~te iifiidi,'"d,dual Kzare,adepliltil a. aotivitatili pedaqc gice. Ea virz,eaza adapterea aC~li nii,i instructtv-edu cativs Ia parti.ol],la.rirn.1iI.e blo-psihou fizica ale flecarui slev in parts (S. Cristea, .2(00)Diferenti:erea invalarii se poate r·ea!iza orin: .•.c-onpnut - sel,E!crnnd ceea ce vor ifnvata elevii ~i rnodul in care vor obtine informalilile de care au nevole: • proees« adic~. prin diifemite rnoduri de abordsre a conlinutu1lul; • ptoouee - prim creerea de ,oportunlitilti variate de exersare, aplicare ~i exnnde r'e a ceea ce au ~lnIv~;i_1at; • mediul de lrwa/are - adica prim craarea de spaiii lilli~Ute ~i zone pentru interactiunj_ ~omlinson {20UO).
t

Un alt criterill..ll al d irer,enlierii inva~rji

ill reprezinta struchrra jnteli'gen~ei!

conrorm

1:€J()riei inteligenjelor m'ultlple

91 IIui

H. 'Ga rdner.

1. Inteilg,enJaverbal-linfJ'vistic,lj 2: Inteligen/a logico-matema'fica 3. ,Inteliyen/a vizual-spaJiala 4. Inteligenla muzical-rilmicJj 5. Inteligen/a corporal-kinestezic{J 6. Inteligen/a interperoonala 7. InteligenJa inlrapersonalli 8. lnieligenta na,turalisNl Ceil cereare ca domin anta lntel igental v,erb,aHin gvistici!ia r€' urmatca rele comoortsmente slcaraeteristlcl inltelect[Jale~ > gande~te in cuvinte: ~ a,r-e,0 bu na me merle a numelo r, l\ocur~lor; » tl place sa dteasca, sa, scrie, sa spuna p'ov8~tli; }i> in~elege ordlinea~,i sensUlI cuvintellor; )- explica usor; »- are umor I~gvisNc: rerna rcab U; n ". face analize Ungvistiloo cu u~lJlriIfl1a; > 00.111 vinge user. Ce II care are domi na U1tll Ii rl!t:el~ge1lta log ioo-matemaJtica are u rmaloare,l e U cornportarn ente !}i esracteristier intelectu aI9.: );>. am place rea de a rezolva problerne, de a Ilucra cu cifre; » rntioneaza inductiv ~i deductiv; );> realizeaza calcu,1e ccmplexa: ~, am 91~mdill"e~tiin1ificii Cel care are domil1anta inteligenla vizUiid-spaliala are urmatoarele cornporta mente ~i call"acteniisticiinteleclua Ie: »- are ima'giina1ie activa: )-i~iormeaza imaginil mentale!; f ).> se orienteaza usor In 8lJail~ u; }> reeu ncaste re,l!ajii ~,ioelecte spa~iale; >-, are perceptii corecte din diferite unghiuri; » ,reprezinU'i user gra~lrcprin pictUilla, desen, sCi!Jlptur~_ Ce'l care' are dominan1ta il11telligenla eorporal-ehlnestezica are' urmatoareie com po rtaments si caracteristlci intelectua lie: ~ pO€llteccntrola in mod volllntar mi!?call"ile eorpului; ).. i~~poate p rog rsma m i§lca rile eorpu Ilui;
1

~ face user Ile,gatura dintre corp ~i minte; ~ are abilli~atilmimetice, Cell care ana domiinanta, in1eligenta muzical-rarnlca ariel urmatcarele com po rta me n,te ~i ceracteristlci lntelectua lie: :;.. a preciaza structure muzicii ~i a ritmu Iluli; :;... re "scheme" sau .caore" pentru audierea rnuzicii; a ).. este sensibil la sunete §.i Ii pare VII brationate; :,.. recunoasts, creeaza ~i reproduce sunete, ritrnuri, n1ilJ1zica, tonun ;?ii ibratii; v 'Jo.. apreciaza cal Ht.ali Ie ceracterlstice ale ton IiJrlll :;;i rltmu rilor. 0r Gell care are dornmanta inteliigenta mterpersonala are urmatoarele comporta ment.e ~i ceracteristiei intelectuale: ;...comunica eflcient verbal ~i norwerbel; :;... ste sansjbjl la sentlmsntele, ternpersrnentul 'i?i motiv.a~ia celor din jur; e ". opteaza pentru lucrul In cooperare: ).- place sa, Ilucreze in grup;, ii .,. da dovada de ]ntelegrerea perspsctivelor celonalti. Gel care cue domlnanta inteligenta intrapersonala. are urmatoerele cornportamsnte ~i caracteristlcl intelectuale: ;..- a re ea pacitate de con centrare: ;...tendinta de a reflects asupra realitatiliincoliijuratoar,e ~i a naturii urnane: , este constient de propriile sernlrnente: '" ara abil il:ati de g8 IIlId jre sl rajlu ne de orchn superior, Gel care are dominanta int'eligenta naturansta are urmatoarele comportsmente ~i caracteristici mtelectuale: ., are dezvoltat s iim1u Ide cornu tlI iu ne cu natu ra: ., racunoasta ~~cia sifica usor me m bri aid iferitelor speel i; .". apreciaza impactul naturii asupra sineliUi ~i a sinelui asuora naturii; F recu ncaste tij pa riel !? i co mporta mente din natura .. Exemptuacomentariu Profilul de inteli,genla nu poate exists in fmma pura ~i unlea la niciun elev. Fiecare este 0 structura obtinuta prinslinteza, aportul ~i potentarea reciproca a catorva di eel€! opt ti pu ri. Cu m se pDate organ iza if! va.ta rea liria nd coni de profilul il'tclivikJual de inteligenta al elevilm? Ed ucatorul va pregaU opt sa rei oi de luc rIJI ,fiecare viza rid a ce,llea§1 i objective ~i Gontinuturi. Va trebui sa aibal grija ca sarcinile sa nacaslta pentru realizare acelasi fimpsi sa se poata desf~~ura ~n spafiul avut la dispozilie in tlmpul orei. Fi:ecare elev va primi ofii~a de Tnvatare, cuprinzand eele apt sarcini, din care i~i alege una, pe care 0 doreste. E firesc caelevul sa aleaga acea sarcina
11"1

CUI rofilul lul de inteligen~. AsHel se vor forma glmpe de' p lucm, in funqie de tipurile de int,eligenta- A~al grupali, elevii, sub supravegherea §i cu sprijinul educatorului, vor reeliza sarcina eleasa, Aici educatorul poates;9, suqereze elevilor sa luereza in ccoperere, in celaborare sau individual, im ~unctie de preferinja fi:ec~ruja ~!il.d!esigur, in furllclte de specifcul sarcinii, D'WlIJ)~'ce timp ILlavut la d ispoziltie se scu rg:e, ele'v ~i a Ileg'E!0 811ta I vor san::inal d in eels opt. Daca, tnmpUlI permits, sa poate a leg:e 0 a tre la sa reliria. ']lflIaoest fel, flacare elev va luera doua sau chiar trel sa rciin~, vizand obiectivelelii i cCHillinutunille 'I'ec~iei, respectall'1du-~i in acelasi timp disponilb'ilita1lle, l?il lntsresul, MEalentul"', lupa cum spune Gardner. d Dler,eI11,e individualle in invatare apar ~i ca urmare a stiluilli de tnvala're
caJr€!se armonizeaza

preferat,
smulrille de frllvatare sunt:

- sfilu/ auditiv'

- stilul "Vizuai; - stJlul pmct«:

Galr-ao'l:eristiicile celui care inval~auditiv • f§;i amill1lte~e ce spune sau ce auds; • vorbeste sunt:

tare ou ,al/'ea ins.l!J~ilil1sa~i;

• nu se d,esOl,llrca OLI lnstru ctiu nile sense: • iii place sa-l ascujte pe alliUicitind; ~vorbeste In limp ce lucreaza;
• ]:ri ami II1ite~te fe1ele oa menHlcw peeare

i aud e vorbind;

• Til plac d nscutiHe din clasa:

• zgomotu IIii d~strag eat'enlia;

• fredoneaz~'iI.cant:a.
Pentru recomsndat u rrneaza
'I

sa:

a erea un rnedlu stimulativ predarea

elevilm

cu acest still de

invajare, este
a csea ce

'. Incepe]l sase

unui nou materiel

DLI 0

expliicati,e scurts

predeal! elevilor pentwua obtine cat mali multe infonmatii de la ,eil!

8lUditivs,

FinalilZ.al~ cu un rezumat al ooniinutuluil predat~ activitati scurte discu1ii

'.' PunetiintlreMri • lnclude]i

t'llil gwp, concurs de raspuns

activita1illor!

la wntrebaril!:
~ Lasati suficient limp pernru dlseutareesl analizarea Garaderisticille oelui care invata vizual sunt: • ii place ~i iii ajuta ds,ca ia notiil\e sau deseneaza: • inintelegere iI ajluta 'grafice!le~i imaginlile; • p'refem~ priveas1ci, d acat SaVOnbEl8SCa; ·este bine o:rglanizat;

sa

• iiii amlnteste ce veda, • ii place sa ciool6lsca §iil ortografiaz;3, bine: • are 0 personalltate tacut.§, linii~tilli;
• observa detaliille; '.' i place sa r,efilGlct.eze asup ra calor vazute, l Pisntru a erea un mediu stimulativ e'levillor cu acest stil de lill1Vai,are, e,st:e recomandat s~: • lFoIQsi1i 9 ra1i:iire, diag rams, iIluS'traliil~ ~ Includeti plsnurt, agenda de lucru, ",e pentru a fi citite! .. Uisati spatiu liber pe fi§,e pentm lIuarea de notifel ·I raja~i adresarea de i'ntreba ri'! ncu ~ Accentua,1i ideUe, prinolpalle! '" Elliminatil po,tentialelle surse de distragere a atenti1ei! '.'Ada,uga~i,la lnformafia textualaiilustratii, cand este posibill Cara.oteriS'UoUe' oelui care invata practic sunt: • r~i amilnte~[e ce face; • ii plac recompenaele eu caracter fizic; • li placesa a~inga oamsni i in Ump ce vorbe~te cu ei: •i~i rie~o!v~ efeoUv prob 1:13 mele: • gase~t,e mod,alliUiti de a sa dsplasa;
• nu 'olttogiafiiaza bins'; ~ are 0 person al irtate deseh isa;

,. nu poate sta lini~m muit timp, Pentru aintegl"a ,elevii CIJJI6Icest stil il1'~r-'L.m rnediu 'raivorabililor: • Realizati m ulte actliviitat~ de formere practice! .. lFolositi actilvirti!iti care iii det,el'mirnl8 pe elevli. sa se imp'llice acUv! • Puneti muzicain timpul actJivlitstilor;,atunci cand este cazuf .' F oliclsiti cu loril pe IlItlriUl a, evldentia iide,ile pri1mllcipale'! • Da~i pauze frecvents de relaxare!
• indruma~i, elevii cum

sa vizualizeze, sarcinJi~e complexe,

folosind markers,

pixurl sau creioa ns colorate' Exempllu-oomelilburiiu Un educator diin scoala or1ent9Jta spre ,elev face in a§ia, fer fncal. sa, facillite~e pentru f];ecar;e dintre stilUinil'9 de Inv~t,are. tn procesul de predare-lnvatare-evafuera educstorul trebuie generaze entuzlasm ~i lnteres. in acest SCQP este, se poats de bin€! v.enita, utilizarea

intr-o oarecare masmainva1area

cat

sa

rneterialelor

vid eorm ultimedlia.

Folosjnd aceste materiale puteiil organilza predarea-invatarea in asa fer inc~t 1'111 timp ce diati expli,catH, raspunzand la nevoile calor eu suilrul de il1lvatare

auditHv" (lyerili ~i un supott vizual, pentru cei CiU stilul de inv~tare vizual. Anima1i-va prezenta rea, pre's~,ra~j-ocu exempls d ~nvista IM.alla. lega~il-va de realiitate ~i de sxem pie practice, F olos iIi un pachet mu litil edia ilrllteractiv sa u propu ne1i Q m sarcina de rnunca linteractiva care sa Ie saHdlte ell,€vilor "s~ faclll" cava cu CeEl8 De tocmai au inva~t, ceea ce 58 muleaza pe iintere'sull ~i a~tepUiinil!e celor cu

stilul de! invajare practic, ill1lfelu IIacesta ve'ti crea un me-diu sf mullaUv pentru fieca re dlill1ltre cele trel stiluri de invajare, Yeti' reellza 00 situafie de invatare in care elevii sa vorsimji
in larqul lor, inditerant
propuneti.

die s,tilUlI de invaiarn,

!,?iVDr avea tncredere

in ceea ce Ie

G21 iF-va la orels trad ijlionale, nd

00 asUel
1

masura dominent
irnrebere,

destr,ategre
sau practic?

of em un mediu

rill care

educatoru II!,?i expun e lectia,

In

00

stimulativ psntru cei careilfllvata

la aceasta

vizual

IRe'f1ecta~i ~ii ras.pul1de1i-va. sinquri

in convingerile de personele,

dupa care

deciclelj ce si cum veli face pe mal departe,

conslsta in proceserea care rezulti'l din aoumu.lari

112. filltlrel1e cognitive mental81 ~i inlelegere81

Guno~ti'i'1rte iii interpretari

antenoare. Aeestea devin pentru flecare indMd baza pentru construirea lIealitallii ~i interprelarea experientelor de via~, Pentru a~~i construi propria realitate,,,elevii trebule sa-@il pe'treaca cee ma,i mare partea Umpullu~ d!esf~~urand activiE~~l ale c~ro.r sarcini le sollcjte g@mdir,ea: de exemplu: sa explice, sa generalizeze ~~, in cele d,in urma. sa ini~jez's apficarea acestul mod de gandire' ca fiiindl 0 op'liune propria, ~i nu una dictata de cadrul didactic .. Acest lucru trebu ie realized d upa, 0 reiHectare profu ndili §>i pr.illillii d un feed back adscvat, n ca re s&i aju:tesa-o§-i imbunatat'sasca rezullmt8le~ (8Jiythe&Associates,1 998, p, "11[)), Di n aeeasta perspectlvs, eforl:urd Ie elevillor se ind reaipta catre ex perienta directa pe care 0 leaga de ideile noi, Experienta §il cuno§).tinlelie anterioare sunt

s.a

rearanlate procesuhn

1n funcjie de

de csle nol .. Ellevii obtin frecvent

feedback.

de 1031 profesori

~i de 1.131 rolegli

priivi nd materiiallJ'l

care

urmeaza
asupra

sa fie asimillat

In tim pu II

!'!lva1are elevii retlscteaza

aeestuia.

III.• PSihologia ulmanista in sprijinul unel

a,ctivitA'ii orient,ate spre elev

• Aspectele teoreuee ale par~,di'gmei p'Sibologiei. umaniste

• Jrrindpme

ed1!lea,~eji .rmaniste o
trebuie trsbuis sa permita safie elevjlor sa ta cat mail mullte decizii privind

- Ed ucetorii - Educatorti

prepnatormare.
sinceri

~i sensibili

faia

de nevose

elevilor

lor,

aratandu~1e lncredere. - Partea sfectiva a ad uca~~E!lieste tot atat de lmporta rita ca ~i cea cogni,tiva. - Ce~ mail mare impact asupra 1invat,8Iriii iii are rella~ia profesor-elev, • Ce este inteligen.fa,emoponala?
- Componentele Gcleman - Un manaqer-at sl cu ltivarea dasei

inteHgent,eii

erno1Ji'Onaie clupa IReuven-6ar-On

~j IDaniel

inz,estrat cu int:eligenta emo~ionala

- Ca,teVEI exercif i de C!Jnoastere, autocu nOla~te dszvolta flea empatne i re,

relatiiilormec:tive

• Sugestii metndelogice privind proeesul de iinstndre • SUigestil mcmdologkep • Impflearea piriofilor

- Recomandari

rfv ind eva] ua rca managemental dldactle in viata eiev'l!Ilui.$1a, seolll

• Sugestii meh)d'oiogiceprivin.d

pentru cadre didaetice tn scopul unel ralatii bazate pe pentru parinti in scopu' unei relatii bazate pelncredere

ilncn3dere
- Recomandalni

2.1. A'~IJl.~(_·tele teoretice ale pm·Qdigmei I'silwloXiei

umani« ••e t

Pentrua pra ctiea 0 !;?00811,a onentata spre elev eredem necesar adu cerea -iin d iscutie a aspectslor teoretice ee Iin de pa,raid i gma uma nista a psiholog ie,i, pentru care au manifestet preocuparetn mod deoseblt Abraham Maslow, Carl Roger ~iA Combs .. Evident, nlUl ne facem iluzia un model educational poale f schimbat prin noutatile unei teoriii. Schimbariile tin, in primul rand, de comendasociala. Ps~ ho:loglia peats oferi perspectivacritica ~i baza expl~cativa pentru a:rllumi~e variants apliica,tivEl_ Maslow, in studiille sale, avand ea sl.Jlbiecli copii billie adaptati, pe care ii nurnea auto-aclualizatorl, a ajuns la coneluzia ca aoe§)tia ca'uta expetieme de "iIiata care ie educ satisfaclie. in Iucra rea Cii.tre 0 psihotogie a fljnleJ~ Mas,low pre::::inta 43 de aflrmatli, postu late de ba~" OEl explica pu I'Ii ctul sa ude vedere. ~alta ca1eva diill11trecele mai semaificative; • fieca re indliV'idse naste ell 0 anu me nstu ua lnterioa ra; '. aeeasta rI1 atura este formata §-i influen1ata de expelni ernIe, g@lndu ri ~iitraiiri inconstiente; ~indivliz.iir~i oontroleaza cea rna i mare parte a p~ropniul U1i cornporta merit; • cop iiilor tr~ebuie sa Ii se dea pes i bi~itatea de a ~ua cat mai mu Ite decizii privind propria lor dezvoltare: "' parin~ii sieducatorii surtt chemaf sa joaos un rol important in a oferi co pilihJ r posibnlitat,ea de a fSloo alegeri in1e lispte; '. prima ceriinta este de a sadsface tlrebuin1ele de siguranta" iubire, corfort ~i sti ma personals, IIasandu-i sa creases, ~i nu eontrotsnou-le ca ile de

ca

creste re.
Cuvimtull de, crdina propus de Masloweducatorilor, ca sinteza OJ pozi~ei sale, expri ma 0 cefi~ banala, dar adesea nerespectata; Las.aJi co.piiisa crea'sciN Car,l' IRo~l'ers a avuto e.xperierrta slimUara cu cea a lui Maslow. P,e I,anga activitatea sa terapeutica, RagiElI'S a activat §i,j ca profesor, ajl...lngand ia ccnctuzia cal prlnclpllle salle terapeutiee pot f aplicalte, siln ,edlUca{ie.Astfell, el a lansat ldsea e,c/u.cajiei Cliimf.rate pe eie'll, in care eeucatoru vor trsbul sa stabileasca pentru elev un climat cald, pozltiv ~i de acceptare de sine. In acce P1i unea sa, IRagers veda educalowl mal mull un .fa'cilitator al procesului de inw!ijare,; aJcarui seep este aceta de a-II pregati pe oopil iil1ve:te de, unul sinqur, tara. ajutorul cello, din jur, Ded scopul final all educatlel este dezvoltarea c:apacitalilor ~i tehniiciilor de invalare. Educalia sA piece :tjl revina: la e.lev! ar putsa fi sintag me, ca re-i sinteUzeazli pozi1ia (apud Cosmovicl.

s.a

sa

A., lacob, L, 1999, p, 282).

A. Combs este eel ca re a devE!n ~tlJ navocat emuziast alabaMa rl~u man iste, ' dlJpa ce a frecut prtn ,experien~e similare CUI cele ale lui Maslow ~i IRogers. Ca punct de plecare in teor~a sa, Combs a utilirzal 0' ~eorie,cogniltivist~ .. lEI a inceput cu presupunerea ,c~..fnate comportarnentele unei persoane sunt rezultatul direct all ciimpului oercepnv din mornentul cumportaril salle" (Combs, A.., ~ 965, p..1.2). Din aesst punct de vedE!'U1€:" rezlIUa ca ecucatorul trsbule 5,S! inteleaga ~i sa priveasca orloa situatie de II1Vaiare din perspective elevulul. in acesta cond~1i" se aceentueaza rnai pufin aspectele coqnjtiveale invataJi~, 0< importan~ deoseblta aeordand pereeptiei personate ,9 eelul care inva~. Combs crede rnodul in ,care 0 persoana $Iepercepe pa slne este de '0 importan\a vita.!a, iar scom» fJ:ducarif este siH ajuM pe ete« sa-~i desvone Cl imagine pozitivli despre sine. Pornind de la acest punct de vsdere, el i;ii dezvolta cerlnjele educative punand la bazs cele sass caeaclertstici ale unui bun educator: ). trebuie sa fie format pe domenlul sau; ).> sa M sens'ibill la sentlmerttele elevillor siale oolegHor; . ,. sa. creada ca elevii sa.i sunt capabili sa lnveje: ~ sal deiinao imagi ne de si ne pozjtiva; ~ sa vrea sa iii ajute pe elevii S~li sa obtinla rezukatele cele mai hune: # sa utiliz€!:z@ metoda dit'erite de instruirs. 6ducatorol este un' iacilitatot; un ,asiste.nt at copifuluil a r fi esenta mesajiuluii sau, Luate tmpreuna, observajiile hJli!Maslow, IRogers §i Combs au condus la dezvoltarea Ulnei conceppi asupra educaFei care accentueaza fa ptu I educatorii trebuie sa creada 'in ,elevii lor suficient de mult ~lFilcatsa Is permii't8sa faca oumernase a~,egeriprivind ce 1i!i cum trebuie ,ei sa inv'ete ..In acslasi timp, este necesar ca educatorii sa fie senslblli la trebuiin~'€!lesociale ii,j ,emoliotllale ale elevilor, saempatiz9'ze' CUI acestia, sa !,e r,aspunda intr-un mod p'ozitiv ~i sa dovsdeasca ca au inCTed,ere if" csea ce ei fac, in cele din urma, educatorii trebule sa fie sincert CLl el,eviil,s~ le arate ca ~j e,j au tr,ebuilnle~'i sentimente, au limite ~i implinilri, ehiar daea sunt adultl. Maslow" Rogers ~i Combs au fost recunoscutl ea lnitiatort ai mil}cal'1ii urna nistB ,,]nsa '?ii alli os ihologi au oontrib !JIit II a dezvoka rea acestei abords rio Patterson considera Educatorii umani~tj sunt cs un entidot. 0 ahordate prea rneca nicista ~Iitehn oloqi cal a ed uc:a~i i ar puteafii. cau za care ar e declansa <0 criza a aoestui proces. A. S8 acorda 0 aten~i,e mali mare aspectelor afactlvs ale' invalarii, imbinand elernentele afective ClU cele cogniltive in cadrul l~va'l~irii lndividuale sau de grup, reprezinta 0 cele de sporlra a efircien'tei inv,atarii (Cosrrtovici, A; lacob, L.,. 1'999, p..283).

ca

ca

ca

Brown, in lucrarea Educere« um'iiJnapentru ,0 lnvatare um.ana (19711), §il descrie educaJia co.nfluentii, 0 imbinare a element.elor afective co cele cognitive,_ "Ar tJebui sa ire evident dii nu exista invatare inteh:~ctJUal~1 fara lnterventia sentimentelor, asa cum nu putern avea sentlmente fara Gal mintea noastrs sa fie impl'icata in vreun 'fer ( BrQWfil, Al., 1"971, p, 4). Pu rlkey s-a preocupat de se mnrfica~Jia rela1iei d i ntre im.a;glinsa de sine §! sueeesul ~colar, in lucrarea Imtitimdlasuccesul $colar(1970). Madilll in care S8 comporta e~evili la §cooh!i depinde tnfoarte mare' masuri'i de rnodul in care sa percep pe eli in:1?i~i. De aceea modul in care educatori1j reGII!:;-tiiOneaz~ succesul Iia sau lnsuccesul 'elevlil!or Ie iinrfluenteaz~ ffoan:€' rnult perceptla desina. lPenunu a il1curaja elevili sa traiasca sentimente de lneredere in sine" se recomands ca educarorii sa"'ii~cezvone §ii; sa utiiliz'e'U 8 ,atitU1dini~e lnvalaril invitaJionaie. Sa rnenponeazs ~alpte atitlU'diniale unui educator anirrret de solretudjne: y la iegatllJra cu fliecare elevjn pEiIII1e"Iii~ti€! nurnele; ' ).> asculta cu .9ltent;i,e ce spun elevH; ).- se accepts asa cum este; }.> este ira nspa rent fa~1 de, e,le'vj; y inviita la -0 buna disDU1li,e"prin a arata respect elevilor.; }- se descurca bi ne cu prob lerna respi ngeriloi', nu oonsidera ea ilnsultal sa u Hpsa de respect nejrnplicsrea elevilor; )- gande'.'?te pozHiv despra s ine' ~i despre eL in vlzlunea acestui psiholog, exista petru melon care pun in lumil1ll8 imaginea de si'ne a elevulul ~i succesul scolar: }.> relatiorrarea (eLi' ceilalli);: :... afirmarea (tra,j'rea sentlimentului de eutocnntrol ~ilexpri ma rea, IUli); :;:..nvestiJrea (.implicar;ea eie,v,ilo.rillll invatare); i );. adaptarea (cat de rapidiiil bine raspund elevii c€lI"iintelor scolere), (Cosmovuci., A, lacob, L, 199 9, p. 2B4-285).
propune
1 1

2.2. Prim_'ipiile edm,,'aliei .llmauiSle

Pe baza teorrre~

reprezenta nti lor p$li hollogliei u rna nisl.e putern

umaniste
{Cosmoviic.i,

censio e fa
L, 1999',

diteva prlincipii p. 285-286}.

Acestsa

all'e educa~liei sunt;

A., lacob,

• Ed l!.JIcatori i trelbUlie sa pe rm ita e levii'm propria forma re, ., Educatorii

sa la

cat mai

rnulte deeizf privind

trebuls fie sinceri ~i sens~biHfata de nevoill'e elevilor lor, a nd u-le 1nQredere . • Partea afectiva ,a educaliei este tot alat de importanta ca ~i oea cognntiv8_

rata

sa

Ed'uca,torii .trebuie privind pr,opria formare

sa

perm-ita elevilor sa

ia cat mal ffl,ulte decizii

Gh~ar daca sistarnul de invatamar'llt nu ne permlte sa acerdam multa llbertate e'levilor in aleqerea obiectivelor proprlel formarl, atitudinea noastra iata de fieeare ,e',ev in parte ~i tala d'e '9rnp in sintalitatea lui conteaza, chlar ~i prin fa ptu I C6J nt ~ SUI asa~~sa. decid f~e §i,j nu rna i pal111al pra: asu :> prolectarli unei activita,ti de qrup; }- filXarii soopurilor personals seu de glrilJlp; y scopu rill0 r psntru 0 peri oada scola ra; ).> temelor pentru activitatea de dirigeniie sau edlJcatie rnoral-civica. Dat flind C2I succesui scolar depinde in mere masura de expectanjele educatorilor i'~ imagii nea de sine a, elevilor, aceasts sitrateg~e nu peste adu De decat reZ!Ulltat.e po,zitive.

a.

,. Scopu IIpersona~ Copiii care sunt mandri de 'ei sunt mali dispusi sa sa poarte bine, De aceea grija ~i prieocuparea nQitstira trebuie fie aceea de a Ie crea 0 stan:~de impacar,e

sa

eu e:i~n~i$i:si!i-i ajutam sa-§iij cuneasea ~i sa-;?i valorifice eeea Gunoasca,sa~i

00

au btl n ~i sa~i

aecepte ~i sa-~i educe parlile rnai pul~n vatoroase. Cunescan-

du-se vor relJiii sa-slfixeze scopuri imediate ~ii scopurt pe termen lung, scopuri person ale ~i scopuri in cad rrUlI ,grupulu~,scopun potrivite ca grad de diific~Itatei?ii cornplexitate, scnpuri care pot fi resflzate l?i care Ie,vor oteri satisfaclia re'u~itei, a lucnJllui binefacut ~i care vor span rnotivafia de perform~ull:la.
SOOPILi

I este un vis pe terms n fix. Un vis

09

peate deven i real itate de

ca a.

fest ps masura fixat ~iurmarit cu consecvenja

Astfell de soopUln] se pot formula

Ie inoeputul anului scolar, 031 semsstrujui al saptamanii $'i chiar in fiecare zl. Sim plu §i i concret Ex,emplu., .Astazi eu a~ vrea: :.,.. a vorbesc nu me ~ nd SUI nt sol idtat; s j..s~ exprirn respect pentru coie'giil mel, nelovi nd lUI-Ii; ).. sa-mi strang Ilicrurile dupa C€ le-arn ufilizat: ).> sa~lucrez eonfin uu eKerciti ile de la munea i ndepende ntit Scopurile pot viza atatasteptan 103, nivelull cunoasterii, a 81ctivitaJtiiiscolare,

ca

cat ~i 18 nivell com portarne ntsl.

S ug ereza Iinee rea, sa practlcaji, Binefnte'les 'C2! nu un min ut §i ca re
S9

ca educatorl si, de ce nu,

§i

ca parinti,

"educatia la minuf' propusa de Spencer Johnson in luererea Mama te

sa

poate vorbi lia rnocul obiectiv de 0. educatie care sa dureze dea rezu ltate speetacul ease, da r prinfaptlJll totul cere

minut:

ca

destul de pulln limp ~i putine eforturl, prln simplitatea lor, peats fi numit.a astrel.

Scopu rile die rn il1lUltffulnct~oneaza bine daca: 11.avern scopuri clare ca grup' (scopurile noastre) 9i cal iindivizil (scepurile

rnele): .2. ne strad uimsaaiu ng,em la un acord co mW11; ast.fel 1111 catliiecare sal simta ca pr,ime~.te din partea gll'iLlp'lIlluilceea ce dorssts: 3,~recare, fi1'~ descria scopurile In calte-va randuri scrise, asffel fnc'at
lsctura lor si!i
4.scopurile 5. fiecare
rilU

ia me i m uIt dec@l~un m iinut;

adica allaml exact ceea oe-9i dore~:te fiecare

stint precise,

seTlfn,tamplle ~i cand: .Eu vreau

i§~ir€cite~teffeCVen[

10'3 ata ... ~; d scopu rile. pentru a le transforma

sa ... Pane

sa

1n obiceiuri

mentale, intr-un mod de gandilre; 6, din ca nd in cane, timp doeun mi nut, revedern scopu rile pe care' ni le-a m prepus, Ne ana lizam compmtam entul. Vedem daci!l! acesta se pol ril~
veii-te' scopuriior propose, ;?i pro-

7'. ii Tincurajez pe oop~n mel in s.taibiHma. acestor scopuri: 8. 0 d~ta pe sapU'i ma na, ne relaxarn recap iltuIandu-ne scepurile gresele rlsallizate ca grup (dupa Spencer, J'J 2002, p, 34)

Educatorii trebuie' sa fie sim;:;,eri §i sensibiJi fala de nfl'voile eJevilo.r 1'0 1'. arata'ndu../e' ih.credere Gordon recornanda educaterllor transrnita rnereu me'saje de incurajare care sa le arats ca suntaccepteti asa cum sunt, utiliizand metode sirnilare folosita de Roger in inva~area centrata pe elelll, Se, recornanda
1

sa

folosjrea modul

mesajelor de ti pul "E u ... ~r ca re trebu ie sa tr:arlsmit.a e Ievil or cu m se rapcrteaza educatmUlllasituatia oreata, ~i nu ce crede aeesta despre elevi. La
sigur s~a intamplat sa va

imporitan~

tntr-o situ8Eie in carle elevii nu aeorda p!anuita cu gr~ja. Potlriivi't e.st€! s~, I,e spuneti: "Eu sunt frustrata §i de..z,ami!lgita pentru ea am fost absolut convinsa di a sa va unel situaliii de inv.a~re mult aceasta placa foarte te.ma, iar voi vad ca sunteji loc de oeeal 00 e I!J am pr,eg,atiit

ail'ali

aeordare:

voastra 0 persoa na rea la, simt ca Ie ests contestat persoana, ~i vor devenl mali responsabai.

,leu''', elavii

va

Va rom

mali preocupaji

de .... in mod de
flU

portati ca n i§te Iimanrrl".

In a rest

vor simti mali aprcepe

de ei, vor vedea

tn dumneae i ca

com porta rnentul,

Partea afectiva a MucaJfel eet« tot ata't' de imporian-,ta .ca ~i c,e'a' coynitiva. Ce'l mai mare' impact asupra inv,;ifarii 1'1' see re'lalia pro,fesoF-,elev E limpede un rol deosebk in eficien,a invatariii 111re, rela_~iiaeducatora elsv. Teoreticienjl lbehaviori§lti sunt preocupatli de aranjarea cat mali eficienta a siuUlatiei de invi§tare; CEllicognillivf~ti. de felultn care elevii peroep srltua'~lia de il1lvalare. Psi 11,0 loglii umanisti pun aceentul pe rnaniera in care educatorul

ca

lnteractieneaza GU elevii, conslderand ~ aoest lucru determlna reuslta i,ilCo:llara, Este svide nt ~i probabill cal ~titi d~n proprie expe rie nla ca ,elevii raspu no' cu mai mullta ,atentie unui educator care ereeaza iin Clasa o atmosfera destinsa~i pozitill~I, bazata pe tncrsdere recloroca, decat unuia care preda ~lfilItr-'Un od m impersonal, In cele ce urmeaza, va propun 0 aplicalie in spiritul educatiei
umaniste.

Stimularea poziti'Va Un bun educator nu' S8 va deghiza. intHJn vanatm de ,gre~eli, ci intr-ullli vanator de {aple bune . Aoestea nu trebule sa 'fiietrecute cu vederea .. fiind cele care-t fac pe copil s~ se simla bine In pielea IIUi, sa fie mandru de ,et IDe aceea slim ularea pozitiva, priln la ude adus€' ori de cate ori S6' petrece un fapt bun on de cats' ori S8 reallzeaza eel msl mlc progreso creeazs un medju psiho-afectiv in care copllul f§oicapiUa lncrederea In sine, sporeste eutoeprecierea, condi~e a stimei de sine'. Laudele la minut fun c;lio nsaza ,Situ cand; ncl '1, Ie spui oopiilor dlinainte ca vor fi laud.atl daca fac lucrUiri bene: 2, i surprinzl pe copll afuncl cand fac un lucru bun: 3,. rnentionezi aesl Iucru bu n pe ca r'e e~ l-au facut; 4. te spui ce mandruesti de ,ei psntru Illorul pe care l-au mcut; 5,. fad 0 pauza de efect, cateva secunde, pentru a lie da posibiilitatea sa s;jmm;; il el oes~ mti tu: '6..1iti exprjrnl s.eniimsntel,e, spunandu-le ·cat de mult ii jube~ti, imbr,ati~i!rndu-i sau ambele; 1. ii fncur,ajezi p€ copli sa. faca§ii ei ~8fel -adica sate surprtnda ~i ei pe tine cii.nd faci un Illucru bun =?i sa te laude; 8. ~ti~ca,rn timp cetie itll ia un minut ca siHi lalJlzicopiii, senti me Iltu I lor de 8!Utoapreciers ocate durn 0 via1.a; 9. ~ii ~I eeea ce faci este bine psntru copm tail :9ii pantru tine" Tesiimli inur-adevar bine ca educator (dup~ Spencer, J" .2002, p, 45}.
J

Cum §i caine! fael mustrir'i :iHIU critEci,? Bin,elntelfes, in cazul copillor sanato?'i, se rnai Tnt.ampila sti ~i gre~€asc~, Este un prils) in care avern ocazia de a-l face' si!i,fie rea~i~~ii, ~ SEl accepts pe s e;i ~i pe ce'il din jurasa cum :slUInt fa 'lia sa Ie fie' ru!}ine C~I e'il; fara sa~uga. de responsabilitate, inoercall'1ld sa-iiii repare glre~eala, sa devina mai to'leranti eu ei ~i cu eel din jur .. Vom Ilia imediat atitudine, li vom rnustra, manifestandu-ne, dsza ma'girea. nemullu mi r·eafala de comporternentul lor, sub nleio forma nemul~!Ulmire lata de ei, 1i vom face sa inteleag,{§ ca suntem de psrtea lor, ,ca.-i intel,egem; lea dorim sa-i .ajutam ~i ca. nu v.a fi nimenil suparet, in condltlile in care' gJre::;;eala ests recu noscuta ::;;i eviitat~ ..

H. levh"lison OfEHSIeateva sug estl i pe ntru 0 GIf,itiC~ COIIstructiivo!i:

.' Sa Hi explicit, cat mal IIa obiect, allegsilndlo ¥nta mpla re serrm iificativ.a, un
lucru care llustreaza 10 problerna-cheie ce trebuie modlflcata, Con oontrali-va asu pra uno r date precise, m el111ionand ella r ce a facut bi ne ~i ce a facUit rau ? i au rns-er p utea m odi1fica situ9~ja. Pe 08 men i li d'emoralllizeaz8 sa auda doar ca au glie~frt. fara sa afle exact ce anume, pentru8 puteasclumba siltuatia! ~Sa oferi 0 solu1ie! Critical treb uie sa indice 0 ea Ie' de' rezolva re a
problernei. Critiea poate deschlde
,0 u?a spre anurnlts

p~)sioilntali de

care persoana respectiva nu ~i'~a dalt seama ca eXlist~lJ! ~'Sa fH prezent! Critiea, asernenl laedei, sste mai eficient.~ atuncl cand ests facUit.a1 fata in fa~a §.i fntm petru ochil ~Sa fij diU mal senzitiv! Aoest II'UCfUse refera ,Ila empatie, adica saexiste un acord intre ceeal ce spul ~i moduli in care 0 spuil {Levinson, H., 199.2). Jon nson Spence r sp une mustJr.3,rile la rn in IUt flUlncti:oneaza atl.4 di nd: nci 1..Ie spui copii'llor Ie atl"agi atentia clme! purtarea kil" va fi macceptabila: 2, Ie spui ca §i ,eli au dreptlUll sa mca acelasl lucruln ceea ce te prive~re.

ca

ca

'. Prima parte a m ustra rii la mi nut 4.

3. reacti'anezi imediat§ii dojene~ti; ~e s pu i dar ce an ume nu li-a placut; 5. le s pui oopililor, 1"nte rrnen il falra ecbivoc, ce simli fala de ceea ce a u faclLI1:; 6.faci 0 pauza de dllteva secu nde - Cal sa, si mtlil ca esf suparat

• A deus parte a mllstrarii Is minut 7. ir tratezl cu blandete, pentru a Ie ds de inl,eles e!}ti de partea lor; 8. Ie rea mintesf ca fiecars di ntre ei este 0 persoana i mporterna pentru ti ne: 9. Ie splii pur:;;i sirnplu ca, de§i nUlaglreezi oompartamentll.lllof, pe ei ii iube~ti; 10. Ie dal de rnteles c.a, rnustrarea s-a termmat imbraliii~lIndlJ-i. $i tu, ~i elevii tai ati ~nlelles ca mustra rea s-a term inat! 11. ~Ui in timp De tie i1i ia un minut ca sa-i dajene~ti cu draqosta, lor le fad un bine pentru 0 viata 1fntreaga {dupa Spencer J., 2002, p.. 61}. Dar n LI uitam cli, no i pre gatim f ner~i pentru vi at,a, pentru 0 exi ste nla lntr-o sccietate in continua schirnbare §<i cu multiple solicitari, Capacftatea de

ca

ca

sa

adaptare.

centrare

pe probtemele

esentia~eJ gandir,ea crifica,

dar pozitiv,a SUl1t

strict necesere psntru a vietui intf-o stare de impacare cu sine ~i cu rei din [ur, in deplina sanatate fizica ~,ipsihica. Intr-un tirnp treeut, partea afectiv€l a educatlei era asigurata in jocurjle ell alti eopii, de 108parinji, de 181rude" de 18 vecini, Aeurn rucrurile s-au schimbat. Copiiii nu mai au acces la aoeste Tinva1aturi care ns-au insotit de-a Iungul evolu1iei noastre, Ei prefera sa petreaca me in ~ilf in tala unui monitor sau a un Uri televizor.

Aceasta viata:

ns sollicit:.3 noua edueatorllorsi,

imp~iGit, parintilor capacitatea

sa, faeem tot ce

ne sta in putinta rea sa-i ajutam sa-~i lnsuseasca aptitudini

aJubJoontrollull, zelull., perseverenta,

fundamentale

de

de automotivare,aitfell

spus ~nMIgen~ ernojiona Ila. i

P reocu pa f,ea pentru de plecare rea litatea specii,ali§lti. ca foarte in viata

stud iu II ~i cercetaraa de fiecare

aeestu i domsn iu are ca punet d lntre noi §oi dernonstrata de' de il'llteligent€i inall sau 0

observata

multe persoane

cu un coeficient

irJitel~igen~ acadern i~J foarts b ine dezvoltali.!!! se descu rca mull rna i pUlin b ine de zi ell zi,]lriI limp De 0 allta catego,rie de subiecti, desi alu un coeflcient de inteligenta mal rredlls in campar,at'e cu plMirmiii,au reallizari deosebite. De aiei ,:3 apijJu~~ltiItre ba rea: Cu m reusesc a,009tia dim .U1 rm a sa a iba succese, sa faca fa.la Imprejurarilor dificile de viata? Multi psilhologi si-an dat seama ea aceasta abilirtate care aSlirgura succesul in vilaia eotidiana direr,a de inte Iig:elt1l1aacaes mid'i , eOr'I!stituind unfel de sensilbilitale spec1rfica fa~ de practica ~ii relaitiile iinierumane.A.sUel s-a nascut noul concept de intelig'(iJnJii emotion.ala_ Gel carea kdosil pentru prima data terme rliU I:de inte/~genf-a emotional/i,
Wayne Leon

Payne (aoud Roc:o; M .., 2001, p, 139). consldera

c:a ests

0 abilitate

care impliica ,0 r'e~,a~IQnare creativa cu starile de teama, durer,e~ii dorinta. Emo1ia d epindie de modui ~n care 0 persoa na am el i!Z~a:za §,j evalu eaza 0 almJlmi~a si~uatie. Emotiil!e S'II,lInt impulsmi ce te dstermma s~ actionezl, Cat de iliitelrigenl': ne gestionam emo~iilie determina nivelul intelligenteii emotionale ~i pe eel 81 reel izari i personale. sCi.JIrta. explieatie CiIJI refenre la eVQlut~aereiemlrui este necesera, pentru ,8 ilrill'elege rolul ernotiilor in viata noastra, Hi po ca mpu~ ~i n ueleul a m~gaal ian su nt dOU81zone-che i:e alle primiUI¥'LJ i lu

care, despa

pe mi'isul'a ceo

all evoluat,

au dat nastere

cortsxutul

9i apoi neocortaxului,

Nudeull srniqdalian

este speclailzat

in ol1esti.uni ernejionale.
imeapacitatea

rti~de

Daca acesta

este

restu I ere h~II'IUllu rezulta l,

de 91 d is,tilrrJ ge sern nificajia

emoliona,la a evenlmentelor - ~orblir,e afectiva"_ Joseph Le Doux SI descoperit rolut-cheie jueat de nueleul smlgdalian in ere ieru I emojlo nail. Ore Ia ta 103 mus, la ca lie aju ng toats informatii I!e transm lse de
organele de simt. un glrup de Ileurroni due pe 0 e:-ale mai scurtaspre emo1ionala nucleul am igdall la n, ca re poate decla n~a 0 reactie p r'in int,elnmediu I dli ii de

urqenja,
indeamna

NIIJ! ell eu 18m i'gdali!an

Ie fapte, chiar in vrems CEl' creierul care g'ftndeite,

peste prelua control u:1as upra a oeea eel facem, ne neocortexul, este

in care funeponeaza relajioneaza succes

pe calle

sa ia 0 hotarare.

Sufletul,

rniezul iinteliglenlei ernotlonale ~~cum in~eracijoneaza niv9,lul doerealizara

consta fnfelul eu neooorte,xLJI.

nudeUI amlqdallsn

Omul dtspune de ,,:doua mintil", unagande9te

eele doua mimi determin~ intregii vieti ..

~i una simte. Felul1n

personala

care
ClJ

in vialil

~nlt.e'ligenta emotionala
pe parcursul

reprezilfllta un set de abil.itaji eel' poate fi cultirvat

1.3.1. Compmumtde

inteligel'lfei euuJtiml,aie ,dupii .Reu~e1t- Sal' - 0".

8Im/:

• aspectul intr8p.ersonal.: - con;;rientizarea pfOpriiJOf emoJil- abrUtatea de a recunoasta propriUs senti mente; - asertivitale - abHitatea de .a alpara ce·ea De este bine ~i dlisponibiUtatea de' expri ma re a gandu rilor" a sentli mentelor; dar nu tntr -0' rna niera
distructiva;

~ respect, considerajie
cunoaste, raspeeta.

pentn: propria persoanij

U'tiiiza ce este burrin propria

abilitatea

de a

persoana:

- autorea:llzare - abiUta~ea de a dezvolta proprliiile ca pacitaji., de, a fnxa scopuri pe ma'sU'1cl posibilitalilor 91: a Ilupta pentru a lie reahza; -independenla - abi~itatea de a te dirrectiona ~Ii controla singur in propriile gla I'iI du ri ~i acti un L • espedu! interpersonal: ~ empatie - abiilitatea de a fi consfient, de a illlteleg'E! :;;i sprecia ssntlimentele celorla I~,i'; ~ relalii lnterpefsona'le' - ab ilitatea de a stab illi ~Ii mentine rela~iii interpersonale reclproc pczitive: - responsabilitate socia/a - abiilitatea de a dernonstra capacitatea de cooperare ca mern bru al 9mp !Jllu social di ruia tla partii. i • adaptabilit8'te: ~ testa'rea r-ealitiijii - a bi,llitatea de a percepe s ituatme la vall oa rea re'81Ial, nedistorsionata: - rezotveree prob/erne/or - abilitat.e+al de a deplsta ~i deflni reallele problema, pentru a genera ~i imp,lle.me,tiJ'ta s(llu~ii veloroase: - flexibiiitalea - a b,jilitatsa de a-~i ajiusta g'a ndlu ni'le, em (loti ille ~Ii
comportamentul pentrua schlmba situajiil!e

§i condli~irile.

• controlul sfresulul ~ toleranJ,a ts sires' - a bi,llit31te,ElI a face fa~ situaiiHor stresante, de SI de te Irnpotrivi acestora fara ate' poticni; - contr.oJ.ul impulsurilorabilitatea de a amana. impUllsivitatea ~i de a alL.mgratentaliacalffi te dlel,errnlina sa' actloneei in grabii.

• dispozijia genera/it - fericir:e- ahilitatea de a fe sim~i sati:sfacut de propria via~a. de a te sim~i bine in pielea ta: - optimism - abilitalea de at vedlea partea strilllucitosre a vre1ii, de a pastra o atltudiill.9 pozitiva chiar in cieda adiv.ersita~.ilor(Bar - On, R, 1996).

Studilille ~n dornsnlu insista asupra lmportantal inteHgen~ei ernotlonale pentru m unca edlll cato rilor. in ultimul timp s-a cornurat un nou Up de management atl clasel, cel al i nteligeniei smojlonsle. Ce rcetiiirori ii au aju ns 1.31 nduzia ca manaqerf au un co ooati clent em oiionall ricli'cat a lUI mai mull StU cces deca[ cei ca ria au doar 0 buna p,reg>atire de specielitate. Acestla sunt mai bine priviti~n cadrul comunitatili, sunt rna i coop ern nli, ms i pute rruc motivati intri nS 9C ~im aiioptan ~~ti.sunt un exem plu pozltiv pentru etevii lor. Sunt capelbm sa evils confli'ctele§l' sll Impiedice escaladares. lor, Pot sa-~i' ajute rnai bins elsvii sa comunice, sase dsscopere, sa se cunoasca, sa-!illi dezvolte 'trnsaturiile pozitlve, s~-§!i stapansasca pomirUe mai pu·tin va Ioroasa, sa poata '~iei s-au pus in evidenta 0 serle de caracteristlcl ale manaqerului "Iinte·ligent em oI:ional" _ P rintre acestea sunt )p abHitatea de .al forosi emotiiilie Cal sursa de enerqie pozitiva; ).-aJbilitateade a nu escslada conflict€' ~ide a le ~olosica slLIrsa de Jeedback.; ).,;Ireta rea se nti mentelor mem Mior 9 rup ulu i cat valriaJb i Ie Ii m po rtanta a lie
l

suceesulul; ;...cu noasterea cliJil'or de inlaturare a difi.culta!ilor emo~onale·~i de rella~onare,

Tn urrna partJicipariii161 ezMterii :;:iiprograme ·educ:aliionall.9de speciaiitate; d capacltatea de a elisa un mediu in care membrili grupulur sa S9 simta ln sigmanta ,.spec ali, neeesari, im portanti, sa fie motiva~ii ~ i prod uctivl (G oleman, .2(05)Dace educatorul ~Ue ce tnseamna intelligenta ernotionala, crsda in rolul 9i in realizarea personala, acjloneaza in concordanta C~ di;re·ctliile de dezvoltsre, Tn relaliile cu ·el ~ij eu cei din jur; va ccnvinqe §\i va transrnjte acest mod de viala, acest stilexlstenual. Adu I'tlii V()~ puteasa II dezvolts eoplilor potentia IluI emo~ional §i seciel, e inv8ltandu-i sa adopt€! ::?Iis~I-§li cezvolte cara.ct,elisticiile il1lte.lig·ent·eii ernoticnale, implicandu-i perrnanentlntr-o aeflvltate de antrenament, ajutandu-i: - sa -? ~ identifuce ~i d irerentieze sent i1mentele persona lie: - M lnvete mal mult despre modul cum ~i uncle se pot exterionza sentlm sntele:
""y

- sa~~!~ de:zvoltaemp®tlia
acorn cu alitllI;.

abUita.tea de :a~§i

pUrrliE!

sentimenl13lleliUl
Eli

- sa. eiteasca il'imbaju ~ hl:!IP ulu i ~i allte as pede nonve ~ba~e,pentru

- sa invete sa asoUlI~e;
- sal imlElie sal fie cOWil,struchv.i: {atnrmatilvi). Braz:elron araU'l felul tn care iri!va~aun copi~ este in strans,a lega:lma

intelege

comuni:car15a;

ca

CUI

il1lteilligenta emotionala. Penl:irllJ ca fnvallalrea, de orice tiip, trebu ~e~Wil.depl hilte u rmaJtoarele co rile! illa~:

sa

oOrilduc~. spre un SUCCE!S

personal,

~.fncredereoa fn sine-com portamentuI de a ~nilia, de a ELX perimenta oonvin.gel"'eaJ ,c~ sremal mI;Jllte§!alrlse de a reusi OEedit de a esua in ac~li,unille pe CZi~e Ie desfa~o'ara, certltud inea ca cei d ~n j urtlvor ajuta anmci cal~,d ~W1lUimpinagreUlt~i. E]()empliIJI~coli1l1enta ri IiJ
Se recemanda acceptarea, mi se poare in:t2l,mpla mali mull ~tncen::, InJ:E!i!iei!11 izareae lu cmri caee-i
l

sig'l:],rEI. Da:ca Ince rc, exiist:a eel p~ti n 0 §Jansa"• curiozitaiea - tendinta dea avea 0 'gi§ndire poziUva,. liWildrep1lairnspre

decat

repetarea:tl'il gl§n.d, in~iruirnla de intrebari: "Ce grs:?8sc? $i daca 91liE!§lesc? Dac;6, nIL!

sa

fac p'lace lie:

!E)()E!mplu -c(I,lIiI1Ie·nltari IiJ Orice experuenta. cnlar ~i mal put!n re:~~iU'j este un prilej de a invata. l[jlneo:r,i 0 ,experjen~ nepla,oullEI poate dev8.mi][]l limp un "mare bine~§i de' flseare dati!' 0 ~ansa de .511 inv13ja spre e evjta siilu'alia respectiv~L • intenfionalitalea - se II1diment.u,1 ompetenite·j ~i8fici:i~tlI1ei, allca.pacitalii de o 6, Irea'lizasoopu rile propuse, de a ama na safisfac~ia imedliaita a tre bu in~'@Iorps'ntru
Iltm

• autoconlrolul-

scop mai rna ret; abniitatea de 8 controla ac~ilultllile proprii;

• cap:acitatea de a: inijja :;i'intrefine feialii sociale cu ceidin fur - ab i,~itatea de ate angajl€i in rela1ili cu al~,ili il de a-l inlelege; ~ - capacita't:ea aes comumce ~. dorilnta!? ~a bliIliiat:ea de a avea schimb Ulrl ve,rba~e. ~deatiivej de aimpartta§~ emoliillesaiJIe cu a~tJ1i. iz:eaza lncrsdsV reain aljii, placer,ea eIle a sa angalja tntr-o re~a!ile. ~ncluz,and ~i adu~1ii. • coopemre.~ (COf1iUCfarea)- ab.I,~itatea ae a echilibra nevoile personale cu cele ale altera in cadrul grupuluL Pentru a reu~i iliil, v~ala. Holeman c©nsi:de~a ca fiecare treblUIie· sa Trnvele ~i sa e:x.erse.~e plrilncipalele di me nsiu ni a ~e inte~igell1l1eiernojlc !l'!ial e, ~.ia FIIU me:

~ con'&>tiinta propriitcif emolii:·

- sa.fii capeb ill s,a le reeunostl
§ il sa

lie nu rnesti; §i aqi'Lj nil.

- sa fii

11ri11

stare s.a ~n'lellegi cauza lor:

difeliente~e di ntre sentimente

- sarecunostl

Exem pllU-come nta ri UI

C u ocaziadive rselor even ~mente placute sa
l!JI

ma i pu~in plac:ute petrecute

In clasa sau in eomunitatea din care provin, ,eleviri sunt sol'icitali sa noteze pe UI1 biletel, fara sa sa semnezs, oe simt ca. rezultat al acelul evenime,il1lt (apropiellea C raciu nul ui, ~ncepe rea anllj'luii soola r, dada n~a FeCI U111 ()~~remUlr,aprcplerea ui unei te.stan ete.), Sa afi~eaza 9ces[e bilet:e,I!e, pentru a putea f vizuallizate' de participentL Apo! se ·d~scuta. pe seama lor a sa face nomina'llizari. • controlul, monitOl'izarea emolii/or: - sa fili in stare sa-Ii stapaltiie~ti mania ~i sa tol'erezi frustrarea; - sa fii in stare sa-Ii exprlml furla natural, potrivit, fara agresiun,e; - sa fii in stare sa nu te autodh;;trugi., sa te Irespect, sa pop sa al~ sennmente puzitive fala de tine, fa~. de ~ooa~.a. fala de famillie; - sa-li pO~li ma nipula stresul; - sa ali ca pacltatea de a, scspa de singu ratate §oi de anxletate sod.ala ..

tara

Exemplu-c'omenburiu

asupra unei si~llJIlalii in cafe s-au suparat foerte tare pe un prieten: Gum au prncsdat? Cum cred ar i treou'it sa procedeza ca r,elatisl sa ai M n uma i de ca~t~g8t? Flecare sene pe IU b ilele~ n solujia pe care 0 considers va loroa Se afiseaza bilete Ie pentru a putes fi Eleviii
SUint

so.licita~i sa retlectezs

ca

sa _

citite, apoi se realizeaza Relleqia

0 discuti.e

la nivelui claset.

propusa peats viza situatii variate. caracteristice varstei ~i prsocu pa,nllor cellor cu ca re se IIucrsaza. De aserne nea, pot: fi situ alii reele, co ncrete fvite 1.81 n i ve lul gw pu IIU i-clasa, • mot/varea persona/a (exploalarea, utilizarea emofillar Tnmod productiv).-

- sa fiji

mai responsabil;

- safii
atenlia

capabil

sa

Ie concentrezi asupra unei sarcinl :;;1sa iIi me n1ii ~i rnai mull autocontrclat.

- sa fii mal puti:rn irnpuisiv

a Sill! p ra ei;

• empetts ~ citirea emotiillor: - sa fii in stare sa pri\feii·ti din perspective cslullalt: - sa inv,eli sa Ii~ascLlli~i pa oei,laltL ~ dirijarea fe/aJii/or interpersonaie: - sa-ti dezvolti abilitatile de a analiza ~i inlelege reratiile interpersonale; - sa poti rezolva conflictele ~i sa neqociezi neTntelegeril'e; - s~ fi u deschis ~ i ab i I in co mu nice re: - sa, fii popular, prieterros -il'i implicat in mod echillibrat;

- sa fi~ prosocial
- sa
de a-il trata,

$i s~ te inteqrezi

arrnonios

in 'grup;

fii rnai democratic

in modut de a te puna cu ceilalti, in mod'ul tau

Ab iilitatea emQ~llonalaE! b iine sa 'fiie dezvoiltata asUe! tncat coefficie IiiItullde emo~i:OIn'E:lliitate reu~e\asca si:!!sa rMjica peste media. s~ Rev~lrsatea este ~ntel~gen~a\ emo~ional~J la eel mail ina It.gfa:d al sau, reprezenti§nd temelfla angajarii tuturor abiiila!iior personate in s:lujba pertO'rmanteli ~i invaf3irH {GO'leman, 2005}. Golemo=lin conslds ra di. u rmand ile specifii ce putem! nd lice mental starea de reva!!"Sa n!~ Acestea ar pll.Fte'9 fi: .. - toea Iizarea i:nrtenjio nat.a. a aren~:i:el! aeuora scop ulu i fixat, eS91Fll1afi~ nd ch lar o sta re de rnaxi rna oOmJ.c-entrare; - 0' dli~5cipUna deslul de s9,vera, prim mobilizarea la un efort considerabi ~pentru a fi calm slo concentra re suficient~ pentrua tnce pe Ilucru~; ~ pla.c:er,ea. spontana:

ca

paner

- a:trac~ia~i e'flcacita~ea.

care sa 11111 r'Elvarsare Ilasa impresia ca 9 reu I! este usor; perforrnanja apariJi nd normela § il ob ~§ ulita. mJ IRerva.rsa.rea. este 0 pr,emisa ()Ibllig~torie pentru a a~nli"lrge mai.estll'li,a intJ~

o perscana

ana

profesie, Cei care au abilitatli emo£~orJialeinaU.e au ca ideal al vieli~ "sa-§~fa,ca

dlin ocupat~eo pllaceue ~ii din p~acer,€! () ocupajle". Reva rsa n98 e!ste (D parte a celei rna ii sa natoase
PrirlouihvElJre8J revarsafii" tusie ~r;J'so~lita unlnalt de

cali de a ilf:llvarta_

nivel

al apt:itucliJ1l,ilorintelec-

sa lUI proprf u Ii"lrU~ enu rn it dornen iu de activitate, emoti ille pot sa. facil ilteze g§ Ji1.direa sa 0 potenteze, p ersoena go!\sir:J d caii mu litiplle pentru a aJCtiO.fll!8 €lficiient .. ~Ii pentru a pa§i s pre SIUIGCes. Pe,li"Irtrua deLV'Oih;'l1 ooeficienllUll emotional la elleviii. nostrl, e neoesar mail in~aisa cunoastern ce inseamna inteH:genta emro,tioril'alla ~i sa acti()flramr in propria formam pentru cultivarea abilhta~illoremo'lionalle. in tllmp, ra.spla'ta va~i pretesarea in stare de revarsare.

2.33. Cat(!~,.Q(!xer:c:itii e eunoaseere; 'mtoC:lm()a~·tere,de:v~'ltarc a empari"i ~i d

{'"Itil'on' a f€!laliilor o_f(_·,:tive
• E.xeli"d~liu II !ilrume I ui
9.

Sc.OpUI'i: - real irzarea unei primecu noasteria celorla.l~il; - eUmi nalrea iltllhi,oitii lor ciatorEite pr1imil] ~u~contact iin~el'1personal; ~ ~rarirea u nor st@hi af''eiotllVe po:z;itiv,e.

b. D'escrier:eaexl]"fciJiulul: V.arianta A. Copii,ii sunt a§eza~~in picioare, ~n ce'II"C. IEducatorull line in mana un u rsu ~elsau 0 allita juca wiledin pi 1U1§.. IFliecare pa rtlcl pa nt pe rand, va
i

anmca ursuletul unei perS08118 din gmp l?i-:!?i va spune numele. Cell care a prim it juca ria 0 va arun ca allei pe rsoane ~i tot 8¥a SElva afla nurnele fieca mia. Va rlaata B. Aeeeasiasezare. Fie care , pe rand, va srunca lIrsuietull.Jlnui rnsmbru a i gru pul ui ~i acesta treb ule sa-~i spLH11an umsle c.aM primeste j ~caria. Varianta C. Acee,a~i asezara. Acelea~i cerinte, doar ca de data aeeasta rostirea nu melu ivai fi ~ti1sotita de 0 afirmatie priin care flsca ria trsbu ie sa spu na celm1alti ca-l pllace 001 mal mull: ~Ma numesc iii,-mi place 091 mai mult sa ... ~ Va nia!llta D. Este 0 variant3 meicomplicata, Se poets folosi cu diverse OCEl!ZIlij tn care unqrup urrneaza sa petrsaca un timp Impreuns ..Aoeeaii1i asezare. Educatorut are' la~ndemetJna unghem cuat;a cu portiuni dlifierit>col'oraoo,.Se aruncs glhemul de la unul Ilia aitul, rostlnd numele (in cazul in car,e membrii grupului nu 58 cunosc) ~il un g'and pentru incepu~ul adiivitajii pe care §'i~ propun. VariiOl'ul'ia E. Sb3~i:intr -un cere PUIFli pe podea 0 bucata m are de haritJi',e eti f?i mai mulle pixuri. RiU'gSi~!i fiecars participant sa-§i scrie prenumele ~i sa spuna ceva dsspre e~ (de axe mplu, isto:r~ouI numel u i, ce pa rere are desp re nu rnele sau, cum prefera sa i se spuna). La acest exeroltiu parNcipa §oi educatorul, pentru a stabll i cu copl ii 0' relatie aprop['a~, securizata. Pr'ezenia sa are menirea de a sparge toate barierele care provoaea lil1hibi~i,e oopiilullui, prseum ~i de a asiqura 0 buna desfai$tm3ire a exerc~iulu!l. ,c. Efe'dele oblinute' 117 urmaap,lic;arii exe:rciliulul: Se realizeaza un prim contact, care facildeaza familiarizaJrea cu oeilialtL Se obiine in acelasl limp detenstonarea copiilor;
I

• IExerc:iliul sal utull u i 1 a.Scopuri: - facili~j'u,ea libel1aliii de manifestare; - reducerea anxietatii, eUmina rea illnln ill i1iilor, desca rca rea tensiunilor; - realizarea unui contact verbal !§J' nonverbal (prin atingere.a ccrporare) lntre mernbrtl .glrupului;; - cresrea unor stari afectlve pozitive, sporirea motn'VaJ~ieipentru activimli lie u rmatoare, b. Descrierea ,ex€I'rciiiului: Partss I: Copiii sunt .a~eLalti in cere. Flscare trebuie sa pmpuna, fie 'Verba i.; fie nonverbal', 0 modetitate de a-i sajuta ps ooilal~i. Gopiili se saiuta apoi lntre ei, folos ~nclformu Ia propusa Partea a .III-el:. Esta luata spre expenmentare, pe rand,fiecare forma de sailLI t propusa ante rlor, Copiii se pHmb~ in spa~i IUllcamere r ~i atu nci csnd se intalnesc se saluta conform modal'ita~iil propuse,

c •.Efecte o.blinute in urma' ifJp"icArik Detenslonarea are Iloc. Copiiii rad, sa sjrnt bine. Din mlmica lor desprinde faptul eli sun! ourio§li ce se va ifiltampla mal dsparte . • Exer-ci~j UI de m ilea re e. Sc,opuri:
- crea rea u nei atmostere de gin.! p pozitive

S9

poate

p rin un if'Ormizarea

tra iritl or

atective, b. Descrie.ma exerciJiului: Cop iii sunt s§ezatii in piooare, in cere, tiinandu-se de mana. Flscare propene pe ra'l1d cat,e 0 rnlscare .. M,[~carea propusa este ex,ecutala de fiecare particiiipant, I.mnimd ca apol sa fie €xe-cutata de to'li" inacela§i nmo, Pe
paroursul

~i la acest joe se recornanda $i la exercitiul 2i1n~erior.

Varianrta. IPs identificere

desfa:~urarii exeroil1iului, copiii trebuie s~ sa 'tina permanent pa rtici paraa e dll C"atorullLlli d in aceleasi Acellal?i exereiju
~i ceezl una .. pe 'fond

de maini.
motive ca

muzical sa, trall1tsformal ln dans. ce ntrat

c. Eleele obpn.ute in urma aplicfJrii: Copii~ oon~~iel'litizeaz:a di ingmp fiecare mernbru este acceptat, apreclat
pentru ceea ce otem el, pentru ceea ce este el. De asernensa,

faptu'll

ca Iii se of era libertatea

oop:iii realizeaza

de manifesta re, falrB a fil condiamnaiil, criticalil pentru

De

ceea ce propun, pentru ceea

,ei resllzeaza

Sa otelu8. ~i ss p:n~rnesc trllctnajl~lrii. 5e

realitze·aza 0 atmosfera relaxanta,

de voh:J~ie ~,i de buna dispozitie, pe baza unel implJcilrri totale a tuturor partlcipenjllor in aclivitate, perceputa de copili Cia UIIi1 joe: veritabil. E prile] de lnceput de illli~atiiva ~i spontaneltate pentru cei mai thnizi .
.. Exerciliu pentru

cunoa§terea ceEuillalt
interpersonale;

a.Scopud:
- facilitarea inte,ractilllnii

- exersarea
- 0 il'tine

capacita,1iil de informajii

prezentacelorla

exprim.are, de relatare a Ulnar fapte in it!t, el ~m inarea te rr'l!siu Ii1Ii1or;

rea unor

m ai detaliate;

- realizarea

unei atmosfera

desch is.€!, securiza nts, propiee com uni ca riii

pozitive,

aute.ntice';
- erearea
ac1]vitillile

uncl:Ii stari ateeflve

lIIrmatoare.

sporirea

motiiVa~iei

pentru

iala.

b•. Descner:ea ,exerciJiului: Varianla A. Formand IUn sernieerc, oopiii suntasezaf pe sceune, fa~1 in un mem bru a I pa rechiili de,vline' A, ia r eelI.alalt B. Psntru 5 mlnuts, A este

eporter ~i ~iadreseaza lntrebsrl lui B, lncereand sa. afle calt mai rnulte infurmatli despre acesta, Apoi a r,e loc inve rsarea I'a~ uriilor, B devine reporter, marA €:s,t,e eel care ofera informatii. In final, fiecare prezlnta cellolrllall'tiinformatiile aflab1l: des-pre, partenerul sau. Acesta din urrna are drepful la finaJI sa ofere celol1'alti infonnalii des pre eI, pe ca re considera ca acsstia a r trebui sa le ~1Jie" De ase menea,
celorlall'ti I~ se permit€' sa puna intr,eb8irL N1u se permit intE!l'Veiill~i cri~ire"

acuzatoare. Ele surd deseurajate de dascal UtiHzand ca metoda jocul de rol, eel crttlcat, aqresat este pus joace rolul acuzatorulul. inl timp 00 agrresorul elsie pus sa joace roliUllvictimei, Acestuia din mma, i se soHcita exprime cum S'9 simte' 2du IJ1Ici este aglresat b f'i~ scat verbal. Varianta B. Ccpiii prirnesc jetoone pe care i~i VO[f sene numete, ~ar apoi

sa

cane
e:

sa

Ie vor piasa contlne

in

cat

mal multe ffiiiu

pOZii1iiipe posterul , _ ,.,

pregaUl:ll1li "' .

,pr,ealabill :;oi care

11.Prevera culoarea

urmatoarel

2. ·Sunt sta.ngac~..,

"..,,,.,, , .

3. Au VazUlt un ~alfpe , " ". 4. Au ochii verzi , , ,.." ,..", , . 5. l.cocui'9§i,te eel ma ii ap roa pe de ,'§coala _ .. '6, Le place pizza .. , " , . 7, Au ochil alba~tri _ " " ,. 8. AILI callalorit in strainatate . 9. Au dormitlri cort ", , " " " "., _ .._.. 110..Au parul blond .." " ., " ,. 11. .Au eel pulin 0 ooleC1ie , , . 12. Sunt nascuti vara .

lI"Iasclll~i primavara 14. SUint nascUl1i toamna

13,. Sunt '16.

_.

15. Sil.ilnt flaseuli lama " Canm, la un instrument , "" . 17,. Practica un sport " . Pot f foloslteaceste intrlebar~, pot fi a,d~ugare;iii allele sau pot f 'fo,l!osite in d!d:eva rnrnduri, orientate pe 0 anumita terna: - Ce cul,ori ne plac?

_ __

". ".

- Ce-mi place safac in timpul liber? - Ce-mi place sa marnanc eel mail muir? Valriianta. Ie 'IIC·e a i Ii daca .•. 1"
Aceasta

cuno~tinta ~i vor sa spuna mai muUe despre sii. Fiieca,re eopil prime~te care sunt scrisa urmatoarele:

va ria nta_ esre

recomandsta

dIUpi!! ce oopiii

au facut

0 prima 0

fi~a ps

Ce al n..
1. daca aif~ 'IUIn8IruJf~mp? ,,,, ,

,2. caeaaif 0 sarbiUoare? _ ,_.. , ,_"" -.,-_. .. _ 3. da~ ai fi un aliillima~? .. , , , , , ,. 4. daca alf 0 culeers? ,, , ,.., , 5. daca aif oliegluma?' ,, ,..",.." , '6_ daca aif 'lJln truc't? ___--,_--.--, ._---.-_.---, _--_
7. dlaca a~~ un gen de muZ'i:ca? . ,.." ,.. ". fi B. (jlacaaifi un cl.Ivant? ., ,... ,... ,... , ,... ,.

9- data aif adut? -_----_- _,---- .-.---_.--. __ .--_ 10_ daca al fi un artist? _ ""_ .._._ _ . ..""_. ..__
11. daca el fi 0 ma~ina? .,...... ""... ,... ,.., , A.oest~ jocurl pot fi folosjte §~ in caz.1!JI1 care ne propunem activit§til in cenbale poe metacog nilies81u metadiispozutie, pelifiltrua spori ba~gajiu! de ol.m~~inte inte rpe rsonall:e despre anu m~,tE! a pacit§Jti sau :sen~imente pe eelI'E! ne c dorim sa II:ea rr;!la~ _ln aeests oonditii, oferlm eopi nor tema despre ca re sa vor izam

pune intrebari

(x:delgi1Ib,r.

c. Efec.ie' ob;lirude in urma ap/iciirik Gopini reusesc sa se ClJnOOjSca mai b:ine unii pe aijii. Descopera ca au Uln8~e trasa!b.ni,§\i pasiuni oomune- Siril1[clI sunt a.cceptatiin grupm,rn, condijionare,ca s'Llint 8,ccepta1i asa cum sunt. (8enetud!], de "ore§Ieref amecliva.) IExerciitiul este un bUlr1ll pMi ej penlll'iU ca flees re OOIP~1 a~~i sporeasca tneredereajn fOlrtele ~ s proprt i, s;!Hd QptimizE!zE! implilcit. ~ma,g~ nea de sine, dleoare,oo fieC;arn, prezilnffil oolor~al~n ceva, in til mp 06: tot~ ceilla i~li Wi asculta OU a:teifiI'1ie, dovedlillfild respsct ~,i aceeptare, Se creeaza asffe~ un cllrnat securjiZBn~, deschis, car"€! perm ire, pe v~itor, 0 oomum!licare E:lutEHlilllca. Se pus bazele u nei moli:iva~ili pozitiive pentru

activitatilel ViliibJ'8IrEl .
• 1'II"ei da,te impo'rtali1!te

a. Scopuri:
- ifadntare!a inte'liactiu ni'il ~nterpersonale; - exersarea cap.acita!ili dE! expr~mare, de relatere a UIIfiI,OIfI'a.ptein l prezenja oelorta Iitij, eUm~nar,ea tenS~'l!JIniiior; - o!b1i ne rea u no,r ~,nrorma~jl,i ali deta.~iate; m ~ reallizarea, unei atmostere deschise, securlzante, propiee oomunicihii
Cluterdilce;

- crea rea unor stan1 8_fectirve pozitiive,.$ porirea

actll'Vij;tatileurmatoare.

moUva~i:e~pentru

b. OescriffJ.rea exerciJiuJui:

in 'grupe m iei (de 4) .fiecare meml:mi,ll deS91Fi! eaza 0 a~x:a a Ii mpul ui (fre,cut, prezent, vliiror), ps care rnarcheaza, insarilindu~?~ numels, trel momen~8 ~mpo.l1a.rlrte di tlI viata sa. Fiecare mem bru pre;zi ntEl., in 9 rupul rn i c, even irma nte!e im porta t'!iite, dii n vriata II i. Un rnembru al gru pului. desemltllatfa,l,es va prElZ!snta. evenimentelie im perU tante ale vHel~iiluii irlrtr-e,gullu~ i grup, fad'lrld eomentarjle necesare, Iinformatili~e SIS fac publlic€ n umai cu permisiu near mem brri !o,r in cauza _ c. Ef,ectele ob/inu.tte in lIrma aplic'/irii exerci'Jiului: Copnii reu!?€sc sa se cunoasca rna i b ~ne un ii pe altiii. Descopera ca au unels experiente, tras.a~Ulri ~i pasiuni cornune. Simt ca sunt .aocepta~i1in 'grlUp fara condi~ionare, ca sunt acooptatii asa cum sunt {bemefidu de ~cr,e§.t€re~ afec~iva}, Ex:erci~iull €!!ste UnJ bun prillej psntru ca fleears copil sa-~i sporeasca
increderea Ilntoliele propril, sa-si optimizeze

~mplljcit ima'gir"'l.sa de sine,

deoare ce fieca re pre-zinia cello rl!allt~oeva, in lirmp oe loti oeillalti 111 asculta cu ate!i1t.~e,daved~nd respect ~i aceeptare. Se creeaza asHel un climat securizant, desehls, care pe rmite, pe viitor, 00 com uln~care autentic~, Se pu Inr bazels unel .motivat~i poziltiv€ pentru adivilt;31i~e viitoa re.

.. If-! 8111aIinte rese'l~or"aptJitud iniUoli"JprefelMinte l,orJc,om pOlritamenteil,('u

a.. s,cop,u.ri:
- faci~it;a,rea intemctiuri!i~

lint:erperson~:de;
I'

- reall izarea un e i atm asJere desch iss

propice

corn uni can,i aulentice;

- inrten:;unoa~tere, cop~Ili descoperindu-si interese, preccupari, praterii rti~e, a plitud in II.,corn porta me nile co mu ne; - forma rea 9 mplUlrUlor de lucru; - exersarea capaCilt@tili de exprimare, de relatare Eli unor fapte in prezenta oellolr~.alti, e Iimi narea tensiu ni,l0 r; - crearea unor st:ariafective poznlive, sportrea mot'iv;;lJtl!lei pentru actirvut~tjll,e urmatoa r,e.. b..1Jescrierea exerciJitJJui: Se so:licim fiied~ rui mem all un ui grfiLJ p de 15 persoa ne sa deseneze pe o cos la die hal1je u r1I ciorchi ne in eentrul C91ruia pla.seaza propria persoa n~, sagetii!e facand oor,elajili cu in[er~8elapjjitlUldli nifp:rsferinte/comportanllente _ U Ite~i:or

om

se negocitaza 9 ruparea mem MI 0r in echii pe d up~af~n~ta~ile Ilo,r.

e. Eleele.le .ob.tinute 1n urmaap#carii ,exerciliulul: Copiiii reusesc sa. se cunoasca mai bi f'l e u nill pe altii, reu sese sa~=?idescopere valorjle. Descopera 'ca au unele experierrte', tr~s~~Ulri~i pasiuTili cernune, Pornl nd de la aceasta cu rlIoa~1tere vor reusl formeze 9 rupurl de luotiu Tmpreuna cu oei cafe asernenea lor au interese ~~ preocupari comuns.

sa

Be' creeazs

asttsl un climat securizant,

deschis,

care' permite,

pe viitor, 0 cornu-

n,icare autentica,

Se pun bazele unei mativa,tili po.ziitive psntru aGtivlitatille viiitoar€' personals

Un al~ exercitiu folasH eu soopul iidentifiiciuii vslorilor meu.. Fiecam parlticipant ceseneaza autodefinesc. la

este Soarele

un IfSoar.e - lEu", care "rndiaza" valori care.

Soopurile, modul de desffi=?urare ~i efeDte!e sunt aceleasicu cele de

~Harta interese~oriap,tii~Llldinilm'prefer~n1elm/comportalllle'l1ltelor"
•' Prceesarea diatelQ'1"

e. S'COpuri:
-falcUitarea interaqiunii lnlerpersonale; autentlcs: - reallzsrsa unei atmosfere deschise, propice cornunlcaril -~ nter,cu noaste re:
- exersarea

ca pacijUililor mentale d.e prelu cram, OmOn8J,e.

de

iJ'. Des'crierea exerci/iuluk Se, trnperts class in glfllJpe de cate 10 persoans ..Se dau instrucjiunile
lucru flecaru i 9 FiU P. d upa care

acestia lu creaza, ii,i prelucreaza d atele, Va c8J§i,tiga glrupul care va procesa primal detete, latacsteva instruetami care pot f date: ." Ordonare alfaoetica dupa prenumsle celul rnai bun priaten. * Ordonare alfabetic~ dupa numele felului de mancare preferst. * ordonsre dlllps lungimea piuuiui.
'if

Ordonara Ordonars

dupa marimea
dIU

pUlrtatll la inca

ltanl inte.

-I(

pa. zi 1Ji8 naste r~L

'I<

Ordonsre dIU pa,

reusesc deschis,

va rsta.

c. EfecleleobJlnule
Copiii securlzant,

sa sa

.Tnurma aplicarli
ounoasca

exel'ci/iuful:
toleranta un ciimat Se creeaza viiit.oare . astfel

rnai bine unii pe altiL l1§.i cultiva pe viitor, 0 cormmicare activi,tatile

!?i disponibilitatea fata de rnunca in ccoperare.

care parmite, poziitive pentru bazele unei motivalili

autentica .. 50e pun

.. Ecusonul perso ll1lal

l

;J'•. S-copurl:

- fad Iitarea intera,ctiu ni i i:nterpersonale;

- raalizarsa aptltudini, - crearea unei atmosfere oomportamente unor stari afective deschise, comune; pozjtive, spcrirea motivati:e'i pentru aefiviproplcecomunlcaril interese, preocupari, autenfice: preferinte, - lintercunoa~tere, copiii descoperindu-si de lueru:

- forrnarea grupurilor
m~U€'u rmatoare.

b. Oescriere'iJ ,exerci/iulu;; F ieca ue ele,v pri meste CaliS un ecuso n, pe ca rs-I va corn pleta respectan d rmatoa rele inslrw:liu ni: '" SCirie prenurnele in centn.J,1 ecusonulul. ~ SerRle in ooltul din stiiluga j'05 un lucru care Ii place. * Scrie in ooltul din dreapta jos 0 malodie care Ii place.
* Serle in Du au

coltul din st.anga sus 1.11n clans prefe.rat.

se corn pleteaza

." Scrie tn coll~1U11 dreapta din

cal

pa ce

sus un adjsctiv care sirnte 11deserts. ecuson ull, cu rsantii i~i va r ca urn pa rteneri ca r,e

ca

rna i rnuite similitudi ni CIJ ei,

c. Ef,ectele tJblinute .u,rmaaplica.rii ,exercijiufui: Copiii reusesc sa S9 eunoasca mail bine unll pe al1ii, reusesc sa~'§'11 -:!escopere valorile, Descopern au unel1e experienja, trasaturi ~i pasiuni cornune. Pormnd de ia aceasta cunoastere, vor reusi s.a formeze grupuri de cru cu oe ii cu ca re au interese ~i p reocupari comu ne. S9 creeaza astfel un climal securizant, deschis, care permite" poev[lit-or, 0 comunieare autentica. Se UIII bazeie ull1,e~ mo,tiva~i i pozitlvs pentru adiV'itaiile vii i~oare,.

'Ii

ca

• Prezentare ill1l pereehl a, Scopuri:

interperscnale; - realizarea -unei strnosfere deschise, propice comurncarf BUilentrce; - inte rcunoastere, copi iiidesccperind u -'~i interese, preocu p~ri, pre1ferinle, aptit1Uld~ni, comportarnente comune .. b.DescrifH·e'iJ ,exe.rciliufui: Se Imparte clssa tn dlace ..Se vor intreba reciproc despre nume, adivitati
- facilitarea interactiunU ·avorfite, ceva despre famine, despre locul ]n care tralssc. F'ieca,re participant

a-sl lntreba partenerul, apo,i schrmMti. Dupa, aceea, Jarl:iiciipantii se aciuna. in qrupul mare §-i i~iprezlnta fiecare partenerul, c. Efe,ctele loblinute .in Ufma aplicar.ii exerclJiuJui: Coopiili reusesc sa se cunoasca mal bine unii pe alltili, reusesc sa-§i deseo"'ere vatorile. Dsscopera au unels experiente, tr,as~h,lIri ~ii paslunl comuns. Se pun bazele unei motiva1i,i pozitive pentru activita,iie viitoare, crearea unor ;tMafeciivE! pozitiva, spori rea moUvatiei pentru .activuta~ileill rmaltoare .
peotru

sre trei minute

ca

., Illl'ilJl

mu I v~eti ~
autsntice:

e. Scopuri:
- facil ita rea i nteractiiun ii interpe rsonala; - reelizarsa unei atrnosfsrs descbise, propice oomunicarn

- intercunoastere, ()opiii deseoperjndu-sl Jniterese, p.reoeulP~ini, preferinje, aptirtudililli, cornportamente cornune; - formarea grupul'1ilor de lueru; - crearea unor starii alfectii'lle pozitiv,e, sporirea motivstlel pentni a c~ivita~ilerrnatoare. u bi. lJ:escriere:a exercitiului: P,art_icipan~ii ptimesc ofoals de hartie §oi markers colorate. Pe aeeeasi fo:ale de flip-chart Si3IUde ha rti:e, c§te' dol sau trei participa nit! i!?i deseneaza, sub forma unei linii, drlUlmul vi.e~ii,semnal!and evenlmentele importante. La final, wale Dele doua-trel liniii se vor intallni in acelasl pund (prezen®ul ln care seafla imprelUl1a). Partiai panlii '11m f inell raja~ii sa d~S()I!.demn~re dsspre ceea 09 au desenat. La ei sta!lr"§'itul acli\iiffiltii se org'anizeaza 0 expozitie ilii€lcare ,grup~l dese mna,l11d un reprezentsnt care va caraeteriza cu dOlUla adireQUlve prodlJctil61 drumUlIUlI s~u. c. Efecte'le o'bllnute' tn urma ap#cijrii exerciJi.ului: Copiii re usesc sal 58 cunoasca mali bine Ulflilii pe .3lltii re u§lesc sa,=$i descopere valorlle. Deseopera C9 eu unele experfen1e comune. Se exerseaza capaotatea de relationa re s ii mu nca ~'rn coopera r-e,se cultiva dls po rilib,ilitatea ~r toleranta in activitatea 1091 nivelul grupllJllui mic, Se creeaza asnel un elirnat sscurizant, deschls, care permite, pe vlitor, 0' comunicere autentica, Sa pun bazele unei motiivatiii pozitive pentru activim~ile viitoare .
I'

I'

• Uni1avaiorillor 9. Sc.opuri: -fad Utarea inte raqiu ni i lnterpersonele: - realiza rea uneiatmosvere deschise, proplcecom un h:::.alrii autenflce: ,_ intercunoa~tere ,.copiii descoperindu-si inter-e.se. preocup9l"ii, preferinte, ap1titll.lld~ comoerternente cornene: ni, - creerea unor stan afectve pozitive sporirea rnotivatlel pentru activitatille urmatoare. b. Des-enema exerciJiului: fJevii stau in m~jlocul saHi .. ]~iimagline8za prin mijloc: tlrece un drum. Profeso.wll nume:l}te diferite calil:atL Ce.! care Ie' au, tree ill dreapta drumului, c€!,ilalti in starnga. De exemplu: '" IIi plac an~mah9,le,. ,.iti place sa d'hl 1i. '* Fad sport. * R~maicalm :;;i in sit!:uaiiitensionats. * iii plac plimbarlle lnaer liber, '" Cite:}ti muU_ ., place, ~ntennetJl.llI. i~il
I'

ca

* ~ be~tli copilri, u ,.,Ai Siimtul umorulfuli. * IE:;;;U punctual. Se pot puna disculii cu referirs la asemenari §oi dli~eren~e manlifEstate inltre membril gi'iiJpuluil. c. Efec,tele obJinute' in urma apliciini exerciJiului: Cop ~ili re t:I'§Jescsa se eunoasca mai bine un ii pe a!ljii. re'tJ sese sa~~i dascope re va ~mile_ Descopera caau u nels, experl errnte cornun €I" Sa exerseaza capacitate a de relatiol'lal"e~i' munca ln cooperare, se c!Ulltiva dnspcmibil,jilatea ~i fol,eran1a in aetivitatea 103l1ivellil grupullui mlc, Se creeazaasttel un clima!t sscurizant, deschls. care psrmite, pe viitor, 0 comunicare aUitentrca. 80e pun baIze,le lUI nei motuvatili' pozitive pe nbu ,activlta'tj:leviitoare _ • Renuli'lr~a!ilea la valon a. Scopuri: - f:acildar,ea ~nterac~iunii 1msoopul int.er-oLlnoa§-terii; _, lrealizarea unel atmosfere daschise, securlzante, proploe oomUlnli,c~rii
a!lJtenth;e; - crearea unor

stari affective

ponnve,

sporirea

motivalie,j psntru

activitfltile urmatoare. Prin brailfllsiorrmilrilg se sollicita pari:icipanlilor sa enumere 0 serie de valorl la care 1111'l, II,egate cle, prleten ie ,sa natate, famU ie, ~were, C8Si3t, cr,eCi'inta, ti mp liberetc. Ace'sma vcr f scris€ pe tabla sau pe flip--<cihart. Pari:icipanlii vor nota pe dUe 0- bucsta de hartie' 5 dillitre vallmile pe cafe 'e consldera eele mal importante, specificand Ulna dirntre acestea Ia care air relilun!a la nevoie: flscare spuns care este aceasta valeare, argumen'tand ~ide ce, Demersul co nltlinua pa Ilia cand partieD pa n\iii pastreaza 0 si n:gru valoare, ra alta vClr.!iEInrnl poets re'aiiza disfrfbuindu-ll-se participa.lI':I~ilo'r S9 catE' 0 foaie de han:i'e., ps care, in centru, este deseneta 0' cutie cu capacul deschis. Ei vor lnscrie in outre 5 dintre valonle pe care Ie pre~ui,esc, iar la dreapta, in exteriorul cublei, cusa,ge~, vor tnscrle, In ordinsa remmtarrlii, 4 dintreval'arile Iia care ar trebul sa te:nun~e in CSJZfu,$t Be pot gril~pa apoi d'Ulp~ 'tipul vallorii pastr:81te in final. Dsmersul este alsem;§rrnSitor CUI E!X!ercilii de tlipull Accide'nrt pe Luna sau Pierdut in margUi. eceanuiuj, dar de extlndere ternporala mal mica. c. Efe.ctele ,obJinute in' urma .apJiciirii f}:Jr:ercijiulu;;' Copiii reusesc sa se cunoasce mai biine u!1ii pe afrtiii. i~idescopera s1miliil:w:!ini' ~i valol1 CoomUlt1l Se creeazs 0 disponi bi I'it:ate 1.81com un icare iii e. 'elatiomue ca re pe rrnite, pe vi~~or, 0 rom un icare 8iU1tenli'ciL Be pun bszele u ne i lilotirvatii po,zitiv,e pentnJ' aclivitati'le, viitoare.

b. Descn.erea exerciJiului:

.. IDliagrama

Venn

a. Scopuri:
- faelljtarea iinterac~iunii ~'r1i scopul int.er-OUlnoa~terii; - exersarea capacitatili de cornunicare, de exprlmare, de relatare a unor fapte in prezenta celmlallti, eHminarea tensienllor: - real uzarea. unel atmosfera descblse, secu rizante, pro pice co mu niCalrili autentice;

_,crearea unor st:ari afeetlve pozitive, sporlrea rnotivatiel pe ntru activita~jile urm~toare. b.DescrlertM' exerciJiului.~ IElevii sunt impa,rtiti in grope de cate 3sau 4 sat! chiar In perscni. Fiecare 9 ru pe prl rneste ciHe 0 coala m are de' ha rtle ~i markere de diferi,te cu Iori Fiecare rnembru al grupului va dssena pe coala un oval personal cu ma,rkerul ] f1J mijloc S9 deseneaza un ova IIcom un. care le iinte rseeteaza pe ceie personale. in caorul glrupulUli se va discuta in scopul stabiliriii de similitudini ~i diferente- Dupa discujii. se vor scrie in ova~,eledesenate similitudinHe si diferen~.ele csscopente de catTe rnembrii grupuluL Se folosesc il1itrebariide genul: Ce musics pre.feri? in ce luna le-ai nascut? Ce sport place? etc. c..Efectele o'b/inute' in urma apl7c;8riie'X,8'rciJi'Ulul: Co pi i i reU!?8SC sa se cunoasca ma i bine un iii pe a~1iL l~ii descope rii simillitudini si valori comuns. Sa creeaza 0 olsponlbilltate la cornunlcare § re I811',0 nare care perm ite, pe vi itor, ,0 cornu nica roe autentica _Sa pu n baze Ie une moti\la~iupozltive pentru activitatile viitoare.

• Gase,te pe clneva care..; (BLNGO) a..5copuri: - 0 rna ii bu ria cunoaste re prin co nfrunta rea pa rerii perso nale cu p~rerilf: ermse de colegi; - Iacil iltarea interacti un ii in seop uI inte r-c unoasts rii; - realizarea unel atmosfera deschlse, securizante, propice ccmunicari autentice: - crearea unor stari afecfive pozitive, sporirea motivatiei pentru activi ta,~ileurrnatosre. b. Descrierea exerciJiului; Elevii au de reaflzat in taJbelul alaturat 0 linie complete cu nernsk coleqllor carora Ie place aotlivitatea respectiva, Trebuie sa sa ridice, sa g'ase'Q'sca pe clneva caruia ii place activi,tatea respectiva, sa-l noteze numele in dreptunghiu corespunzator. Peate vi Iolosit numele unei persoane dear 0 singura data. S~ poate ca~tiga in dioua feluri: prjn completarea unei liniii (orii:zontale, verticale sal.

diagonale) sau prin corn pleta rea

OU

cat m ai rn uIte nu me la exp ira rea ti mplUllui

atocat. Ca§tiga, cl ne striga prim UlI: BIN GO!

Se
OOUlpa

de

Ii place
rnatematlca

gra,Q inarit Tine un jumal persona'

Cant3 la un
instrument

Scrie poeziil proza

Pioteaz,a, face

smite Ii plac plim bari,le

In
padure

Repar,a IIucruri

A fost! este in cor I

IEste buci~dar
rafinat

ii place sa
danseze

Ii phlllc j ocurii~e
cuvmta

de

muzleal
Ar,e 11m bun simi al mlenffirii

Es1e un bum spornv

E co:rdabll ul

Aj uta

famul1iei

pe rsoa ne eu problsrne

c. Eleete,le ,('j,i:Jlinute ;1'1' urme apllca,rii exerciJiului: Copi ii reusescsa se cunoasca mal bin e uni ii peallili. Descopera di au unele experient:e,~ra.satm~ ~ i paslu ni cornu ne. S i rnt ca su nt acooptat~ in 9ruP f!ua ccndjtionare (beneflclu de "cre:;;ten9" ,afectiva). Exercitiull este un bun prilej pentru cafiecare copill sa-~i opnmlzeze imaqinea die sine, prin l"esimlirea stimei colepilor, Se dezvoltsastfel un cl i mal de a pre Giere §oi strn reel proca, ceea 00 creeaza un rned i u secu ruzant, desch is, care ps rmlte, pe v~i[or, 0 cornu nicare aut,entica _ Se pu n baze Ie u ne r coeziu ni la n~velu~ gru pullui §oim otivatiei poziUve pentru adivitalile viil:oam_

.. Caliita.lifCum rna! vid ei? ,iI. Sc,opurl: - 0 mal buna cunoasters prin confruntarea parerii personsle cu par,erile emise de coleqi; - facilltaraa interaiQ~iunii in scopelinter-eunoasterj: - realizarea unel atrnostere deschlse, securizante, propos comunicsrii autentlee; - crearsa unor stan afecfive pozklve, sporirea rnotivafiei pentru activita1i1 e urmatoare, b..D:escrielfe'aexer-t::i/iuluk Se aplic~ nurnai in cazul in care participantii ss eunosc deja bine. Fiecaruia i se priMe pe spate cu un ac cu '9amfllie 0 hartie pe care apol cei~alti, dupa preferhl~.e., inscriu olnsusire po.zitliva acestuia, Apoii,fi,ecare i~iciteste hal1ia, comantand, dad] dureste.
l

C:. Efe(;tele

oblinute' in urma

aplicarli

exe'l'(;iJi,ului:

Coplii reusesc sa s€';cu mJ oasca rnai bi ne pri n prisrna cal it:a,liior identficate

~i deela rate, de cole,gii. Exefci~i'l.l! I este un bu n pri lejI pe ntru ca fiecare co pil s.a-~i optimizezeirnaginea de s~ne., pu~nuesimliliiea stirnei co I,egilor.. Se dezvolta, astfel un cilimat de apreciere ~i stima reciproea, cesa ce creeaza un mediu seculnizcmt, deschis, care pe rm lte, pe Vilitolr, 0 com urn~care autentlca. Se pu n bazele unei coezjun i 109nivell ul 9 ruplUll ui ~i rnotlvatlel pozi,live pentru aotflvrrtali~,e viii1toare .. '" Tntrebari
Esie 0 va ria rita a exerci~i IUIlu anterior, i cu d eoseb ilf'Ela eEl pe

na rtie

se vor

nota intr,ebari adresate de~irni!torUilu i. Raspunsu rilestmt

.. E,IIJI

falcultati~\{e"

sumtaciella.!

a. Scop'url: mai bu ria cunoa.§te n~'prin confm ntarea pa re ri~ pe rsona I~e pare rea Cil~ emisa de colegli; - facililitallea interactli~niii ln scopul ill'lter-CUln08:9terii; - rea [Iizarea unel atmosfere desch lse, securizante" propi!ce, com u nidi rll auten:tke,; ~ crearea unor sta ri aifective pozltive, sporirea motivatiei pentw actJiv'itatile 1!.I1ffi1latoa re, b. lJ'escrierea e:xen:iJiului: Se desemnealza un pa,rticiparllt-e~ev, car-e la randull.sau va caeaeteriza, pe nd, tre ~d ilntlre ooleg j_ Ge IIcam 88 reCUI11l0a~?te~111l descrierea facuta S9 va rh:!~ca lin pieioare, spunand lEu sunt aeela, men~ion§nd to'ThodatA 0 tr.asalurn de csrecter deflrlilitorie_ Jocul continua pana la cuprinderea tuturor elevilor in joe. Se pot constitul 9 wipe pe n~ru dive me a ctivila1i " Ate rrtie, la eterogenitatea 9 wpelor.. Pentru a preWrlIU'impinaJomogenitatea 'grupel!or, ceea ce pentru anumlta act:ivilati nu e beneflca, fixat~ an IUmite, criiterili de S8 Ieqie rill eelor tre i: ca re vor f caractenzaji. c. EfecteJe obJinate in umJa .aplicariiexereiliului: Copiii reusesc se cunoasca ma i: bine prin prisms caracte riirl\lri~ rea,lizate de ooleg j_ Exefcitiu IIeste un bu n prilej pentru ca fieeare copi II s,a~~iopbm izeze imaginea de sine, E un pr~lej de realiaare at echilibrujui intra iima:gine'iEI de sine ~i imag i nea sociala. Se dezvolta EiJsffelllll cI imat. deapreoi,ere ~i stimal recip roca., n ceea CEl crseaza un medliu secUiniza nt, desch ls, care penTllite, pe vtHor, 0 corrum icare aute ntiica. Se pun bazele unei eoezi un i 18 nlivellu Igru p u~u~ §i moUv'altilei po.zntllve pentru a ctivnti§til1ev~it'oare,
-0

- form area 9 ru pelor ~i ca pta rea ate nr~iiei;

ra

sa

• E,I!J. v,esel sau ... a..Scopu.ri:

- experlmentarea dieritelor prcprliler

stari afeetive ~i asoclerea trair~;

tor

GU

propriul

nume;
- corrstiantizarea - realizerea conexlunli intre starea ,afectiva §i timbrul v,acii;

- exersa rea e mpatie L

sa

b, Descriefieaexerci/iul,'ui: CopHi sunt aJ§,eza~iin cere in pieioare. Educaio'rul ceref~ecarrUlia, pe rand, i:11d rosteasca numele lncercand trniasca 0 81!11umita stare, pe care copiii

sa

• ,ebuie sa umels cu asociata mandrie.

lncerce s·a 0 expenmeoteze. lncredere. Ar,e loe ~i 0 rostlre

eu aille stari:

Va cere, deexemplu, a nurnelul

s&ji

rostsasca rostirea

realiizalta in aeelasl 'limp ~ii Se experlrnenteaza cu raj , team-a, umillinta"

cu aceeasi

stare de catr,e inu!ieg grupuL veselie,

raumelui ~i in asoeiere

tristeje,

c. Efecte' oblinute in u.rma aplicarii exerC'ijiului; Copiii au posibiHtatea sa-:§-i olr'ienteze atenlia spre propria persoana, sa sxperimerjteze anumi~e stan, sa observe cumse shill in anumite slltlJla~i pe care
Ie traiSSiC iii sa le censtlentizeze sa realiIze2!e un exerciti,u al ~oon~~ientizarriii,de

sine", pri mul pas ln dezvo~tarea i'flltelige'tiltei emotionale, ~n acela~i timp, cepi i,j au posibilitatea de a trail impreuna .anumite smril, rapt. care .ar putea. provoca in plan Inteliior ,0 aoosptare ca1iiiind nonTlalitate trair,ea aosstor prccese: aste firesc sa fili
trist, vesel astlel

urnil, msndru, IFiecare poate trc'1i: in anumite

momenta

ale vielii

sate

de stiiri.. Exercitiull permioo' oop,;iillor sa observe timbrul vocii celorlalti, ce

tradeaz,a sentiments

de incredere, Guraj, tristele, mandrie ..Inacest fiel, eli partidpii Ii'!!un adevikat. e,xeroitiu de educare ,aca.pacitatilor ernpauce, avand pos,j1blI ilat.ea,

sa experlmenteze
funotia cognitillll de timblfUi

transpunerea a ernpatiei,

personatatnstarea

ceilu ~~alt Este asttsl exersata

Identiic.area sti§rii ooluilallt in funqie de scnorjtetea ~i vocii fao.iliteaza exersarea comurnicarii de tip empafic, ceea ce permits
UliIl.Jii oomportament

manirnstarea

cooperant,

de ifotefegere reciproca intre parteneri. inre~rs()nale .

Se pun astfell bazete unei bune cornunlcan • R,ela'tare de limpli"E!slii

a.

$CDPUrl';

- sxe rsa rea capacitar~H de a evalll.ll8 d irvers1e s ~tua~ii i. b. D'escrie.rea ,ex,e'rciJiului: FiecEue participant relateaza or,al/sclnis '0 arninrire placl.Jt:a. legata evenirnent/imprejurare, daca S9 poate, chiar tr-a.ita in comun,

de un

c, Efecte.leoblinu.t,e· in uems aplicarii ,exe·rci/iu!ui:

Este un p,rHejide consdennzare ~'iaccaptare a dliversitatii de pareri, ceee ce va detsrmma 0' atitudine de in~elege.fe ~i tolerare a anor par'€lii care nu sum idenUce CiU h~ prop rii. ce • Exen::.ii,ium saltlitului 2: s: Sco'Purl: - crearea unei stan de buna dlispozitre, energizanm; - facillitarea contactelor mterpersonele verbale ~i nonverosle: - exe rsa rea capacirnl1i i empafice _ b. IJescrie'rea exerciJiului: Copi1ii se pl.imba prin spatllul cameral. Educatorul cere acestora CE, atunci cana se inWlIl1'esc, s~ experimenteze dliferite forme de salut:sa, se salute ca ni~te oameni ebosiji, Increzatori, suparafl, ·rericili. Stmt. permise atat reac1ii1e ve rbale, cat §<i cele no nverballe. c...Efecteie' obI/nate in urma aplicarii exerciJiului: S-auobtinut aoeleasiefecte descrlse la exerclturl anterior: constientlzarea propdilor trairi,. observarea r,eac~iilor exteme ale cel1onl'alti sub lmperiui ~xperimenrnri,r anumnor star,i ps~hice~J, dscl, exersarea capacitii.1ilo,r oogni~ivcornu n ~catli(male em patics. •

e; Scopurl:

• Fim.1lneureat

- exersarea disponibililttltili de a primi ~i oferiajutor; - crearea stimei de srne prin capacitatea de a-I ajuta pe 811Jii; - man ifestarea lnte nsal a autoaf rmsril ~i a ceope ran i.: - consu entizarea prop riilor lira in; -antrenarea e.mpaUei in r,ela,iile mterpersonale. b. Descrierea exen;iliului: Copiii sunt aliieza~li in cere, jinandu-se de manll. Unull dlintre ei iss€! din cere sl, Tn timp ce sta eu spatele, aeestla, farn sa~1}idea drurnul mainilor; trebuie sa selncurce, in a~81 fel indH c:el,uidin afara cerculul sa-l fie cat se poate de gr,eu sa refaca unitatea cercului, e..Efectele obJin.ute in urma aplic8l'ji exerciJiulu;: S-a creat ·0 siulLJalie de buna dispozit1ie, determinata de situa~ra in care sunt pu~i cepliko construcps spontana, in care spatiul persona II €I ~ncal'cat, pozilia lncomoda pentru a fi lmi1i§; ii plUltern ,iar construcjla r-apida ~e-.amerit icl, satisfaclia imediata. Recapatareaconfortuluil personal, ca rezultat al reaHzanii sardnili de dJtre adversar (cell ce aves de refall[;l.Jit umtatea cerculur), ii 'face sa m.J1 deviina. ostili, primind cu bucurie once reu§ita a acestuia. Buna dispozitiea

us la sporirea

coezlunii

~i IUlnitalii grupulluL

Est€! 0 situatie=in

care copiii

pot

- te199'9 ca s.artistaclia este re.simtita atat de cell car'e ofen3 ,ajlltm (erestsrea stirnei de sinHe). cat ~i de Del care prime,~teaju,tor (l'Ieducerea anxi:etai~i, a :eflsiunilloll", tralrea sentirnentelor de sa.tisia,c:tie odata cu re·u§-ital In tirnpul :onrrunUi,rii cu sarcina, prctaqonlsnn poate fi condos de catre educator spre :.on§tienfizarea proplI"iilor sentimente I~ fa·ta glreut:a~ikw. Pot fi folosse u'rntreball"~ :::Iegenul: .,Ca· simfi?", ~Ce parere ai?", "Ceai dorl sa fad acum?", prile] CUI care eel in cauza est€: pus in situatia de a observa ceea oe este in inbiuioruillui cand este pus Intr-o s.utuat~edlifidIa, ~ar pe de alta parte, verbalizeaza ce a descoperlt "n imenorul fiiniei sale, fficand cunoscut celorlalti ceea ce simte el: tensiunile, elini~til,e sale. In acest mod, au avut ocazia sa se trenspuna in situatia celuilalt, sa compare fellull in care creel e~ di s-ar simli daca ar fi In loeul :lrotaqooistu lui cu ceea ce slmte in realitate aossta. SiglUlr se vor inreqtstra situatii de stimullare poziUva in IUnTl8 pasiinr vslorosi real,izali datonta ajutorului oferit, urm ata imp licit CI eresterea stimei de sine, a imag i,nii de sine, de 0 e i -ntarire a lncrederii In fortele proprii. E posib]] sa apara iincercari die aqresare ..erbala. Dupa oe jocul a fest oprit, eel ln cauza vcr fisolicitati, SlH}i orienteze alenti a sore a J uca rol u ri Ie opu se cs Ior pe care ls-au avut iniilia I, sa constle FI lzeze starile neplacute cauzate de situatia oonflictuala, Prin descoperire, coplll :ill aju I1S I'acon~ti enflzarea un ui efect benefic al inte rrelationarillor neeonf ictuale '11 cadrul grupului, a unei interacliuni bazete pe inteleger,e empatica, toleranta ~i respect mutual.
=

• Slana de platra
iiJ.

Scopuri:
- focelizerea

atenti:e i a su p ra pro pri u lui corp; - constientlzarea conexlunilor ,dintre unele reacliii flziolcqice ~Ii trairea anurnltor stari psinice: - facil ~tarea co rlitactelor verba le ~i nonverbate. b. Desc(iere,a exerciliilo·r: V~lIrianta A, Ccpiil se plimba prjn incapere_ La un sernnal al educatorulul, ~i sa op res c §i real ize aza d in COrpu I lor 0 statu ie, Au sa rei na de a-§ i orienta atenjia spre sine, pentru a-sl observa tra.irile flzloloqlce, gandurile, ernojiile. Pe rand, fiecare statule primeste "daml vcrblrll" si trsbuie sa verbauzaza starea sa nter~oara. Varianta B, Ptu1ioipantilor Ii se cere sa alcatuiasca lin grup statuer Membrii 9ru pului au voie co rnun ice verbal $:i nonverbal pentru realizarea ssrei n ii. c. EMctele oo'linu,te in urmaaplicflrfi exerci/'iului: Este un prilej de a antrena capacitatile de explorare ~i constientizere a pro-

sa

:Jrii~ortrairi, ernofii, realizandu-sa

corelatn lntre starile fiziologioe

§i 0019 psihiee,

Exemp 1!iJI; Su lf1it.rericit, pe lf1ilruca sta u de pa rc~ a~ zbu ra" _ Sim1indu-se grati'f "
caii prin jocul ofertt, coplii vor partlclpa opinii. se va colabora .• RucsacUl~ deplln. Se vor formula idei, se vor emi ~ 103. nivelul gmpului .

a~te,ptarHor

a. Scopuri:
- exerserea ca pacita~ii de a fixa aste plari, Iiinte, scopurli' pentn, adilvi~alile pe ca lie ~i le p ropu n sau Iii sa prepun; -eXerS8l1"ea capaci~lii de a reflecta asupra realizarilor prin raportars Ilia a~tept.ari;

- exersarea capacitatui cea ide-nUnica ~i r;efllecta asupra cauzelor cart au dererm inat. €lvo.l u1ia, fie poziNv:a, fie' ma i putin lI"eu§>ifa; '
- exersarea capacirtajii de a fO',II05i propriile experienr~e, ca

sursa

de

i~va!l.all"e,

b. D:es,c.riet:e'iJ exe.rci/iului:
In perioada cernaval. de pregatire a. unei acUviti31i - ·€!xoursie, sealra distract.ivSJ. se dDstnbu~e elevilo'f of'i~a. cars pe ambele fete are U' se solicit:a u mple rucsacul cu pmprHle a~teptam n~feri~a roe la acnvr~atea preg',aU~a_ Pe pa rDUrs ~II derullari i activu1ta~~i, educatorul arninteste e·I'evill'or ca ~.i-alUl fixat ni~te a~t.e·ptalri" sprea nu uita de impJlicarea ~Il malizarea liar..Se poate foiosi un as.tfeJI de ,exerciitiu §oj pentru a sa stablll "a niveJI!JJ elasei temels donte pentru orele de dirigeI11ie,activirnI1ileextracurfliculare· sau traseu i unei excursl i_ Dupa filtll,aHzarea ao1ivitatii, se Q.rganizeaz.9 ointa.lnire' in care ell,evii recitesc a§tepUlr~le § ii ClOmpil teaza partea ooa~alta a ffi~ei cu ceea c:e au gasill: e ca e:xperienta, cu realiizalrile sau nereusjtels din aCltivitatea respactiva, li se propune 0 activit:ate de re.fleqie asupra al?t:ept:aJrlllor :;oi re1alnz.arillor,. aj'ullind elavii 'Olll in~lI",eb~Jfide .genuli: Care dintre Bl§f.eptari s-au realizat? .;,Care rillU s-.au f-ea~lizat? drum:e~iie oon~l!.!I un rucsae, rat

sa

c~

.,.De

ceo if111US'"I8U

re.ai'imt?

.. Ge a lrnpledlcat realizarea lor? Au fast tactori externl sau internl ce·n care au determinat nerelJ~itli? ._. Ce sduimbare in propriUll1 eomportameot alrn determinat realizarea
a:9tepUlinilior?

* C8 solrn imba ri la niv€) I'ull mediu lu i extern a r [reb ui prod use pentru reallzarea a~leptari IIOr? *' Ce schimbani: conslderaf reallzebile pe.nltru irnpliini'r,ea a:jteptar~lor? Gum realizatischimbarea?

c. Efectele obJinute in' urma Realizat in repetate randuri,

forma
Ultll

.apl/carli ,exerciliului:
ClU

ocazla difeni1elor adivita1i, elevii i~ivor

0

obicei,

Will

comportement

die vlata,

oampetenta

absolut

neeessra:

flxarea anumilor a~teptari., iinte, scopur~ pentru actilvitalile pe care ~i Ie propun sau Iii se propun ..Cand sura in postura de a ini~ia alFlumite aquunil, vor fi obi~n'Wl~ili r'efil,ectezeasupra a csea ce vorlnltallnii, asupra perspsctivelor pe care le au, asupra btl rie relor ce pot sa. apara, prscu m l}i asu pra lfez;ultatelor oblinlUite, asupre 1t"e.alizarHoli,prln raportare laasteptari. vor face ei [n~i~i 0; PJegatire tnainte de a incepe unel!e activl,tap ~i .0 analiza a pe:rforman1elor obtinulte, preeum ~.~ cauzelor care le-au oeterrnlnet, dupace finalizeaza aefivitatea, H vom a invata sa fie reflexivi, sa [nvele din proprijle experi·en~e.fli,e pozitiv,e,~lie mal putin reuslte.

sa

r~i

Pentn..JI respectarea m,odaliU:iii concrete

prine!ipi Uor en unta~8 m ai su S, recoman

da m

ca~eva

de 8lsiigurar€' a unei instruiri centrate pe· elev: - irnplicarea activa a. elevillor tn procesul de invaiare, in ritrn ~i la lI1iv,eluri de diificulltate acce.sibile, utiliizand CUI frecvenia sporitai iinterac~iunrile in pel'19chii :;;i 'grupUI"i mid; - relavarea cunostlntelor-encora fn predarea nollor oarntinui:lJIri ~i exersarea ,elevilor in elaborarea unorstrucnrrl conceptual€: i?ii operaj~onai'e; - utiHzarea s~mlj.lariii, stUldiillor de caz si a p robi'ematizari ii, ln vederea sustin erii:i cuviiozi~ji i, a refle·cj~ei~Ii evallua rii situaiili lor; pentru stimu larea ga nd in~ lnalt shu ctu rate ~i a strateglii lor metacoqn itive;

de predare a Veedbaclkulu~ constructlv ~i inlormetiv in legatUira cu demersul ~i achizitiile invajarii, sporirea aplic8iiilor practice, a exercdiilor §Ii diiversificarea problerneior supuse sprs rezolvsre;
- includemain secventa - tratarea eg'a~.aa tuturor elevil!or,fara ,discriminarre sau p~rtill1ire a unora,

in ceea ce pnveste de lucru etc ..;

respectul

ooliilstructiv8 ~~ sistemaUca"

~i vslorlzarea lor ca ilndivizij, evaluarea otsrta de spriim in -invita.re, angajare'9 in ssrcinjle

de coisborare
§i'~ lucru

- creerea unei atmosfera de concurenta ;;ii rivalitate:

irll ,ech~pa,in locul uneia

- utilizarea unor sarciini de lucru autentlce, cu f,elevanja in viaja reala ~i adscvate diferitslcr qrupun culfurale, care sa sonclte ,elevilof' sa opsreze au [lliformatii interdiiscip'linare ~i valorifk:.e posibilita1ile lor de prngres; - lncluderea ulnar experiante care sa promovsze empatia, in~elergerea ~i respecnrl raclpmc tntre ellevi.

sa

Ac:tivitaltea protesorel ui - predsrea - §i i ceaa e Ilevui ui - invalarea obiectiveazs rnereu in eV81Iuare" "interfala" contursta de rezultatele obtlirillf. Aceasta inMriala cuprinde, asadsr; linrormatlia rslevanta asupra actilvitatii ce doi agentiai 8ctnvitalii scolare, lrnportanta evalluarii didactice in prooesul de 1nvatamant este Ilegitirmsde urrmatoa rele constatari: a) actul predarii asuma 'finalita~i,obiective instructivesl formative, lar pe manlele elevulul indica gradul, m~sura in cere obiectivels au fostlndeplinitE b) eval uarea rezultatelor ~oolare perm it.e profesorul u~ s.a restructu reze . chip oplim demersul didactic; c) aCliunile de evaluan;) didacUca d',ei~n §,coala 0 pondere Insemnet in pana la 40% din munca protesoaaui (lonescu, M_, Radu, L , 1995, p, 257-27' Sintetizandl eels de mal sus, rezulta ca svsl ua rea d ldactica detii ne urn r important fn procesul de invalamant. Ea are Intotdaauna un report direct sa indirect cu progr:esur invatarii, dar si al predarii. Ca siactul predaril, evaluerea lncorporeaza ele'menre spscflce de tehr citate, certnte docimo!oglice, de maliestrie in demeniu, ceea ce pretinde 0 anumr formatie a dasca,lullu~ in aeest sens. . Evaluarea definesta procesul rnsnlt sa masoare 9f sa aprecieze valoa rezuttatelor sistemului de educatie sau a unei par1i a acestuia, eflcacitaf res urselor; a eonditiilor ~j a operatillor folosite in desfa~urareaactivita~iii,. pr compararea r-ezultatelor CUi oblectivele propuse, in vederea luarili decizilill priiv~ndarneliorarea acliviffitii in etapele urmstoare. Petru Llslevici slUge:reetZ8 prin evaluarea adiiVitatii sunt coleetate, preh, crate §i interpretate inforrnatli despre starsa, funclionarna iii/sau ,evolu~laviitoa r:: a unui sist€!m, fie, acesta €lle'v, protesor, ins1itulie d€invata mant sau slstern d~ inva~iimaltit, activitate a carei specifiditate este oonferital de urmatoarefe caractsrnsti:ci esent1ar~e(lis.r,ev~ctl, 2002): a) asumarea unui slstern rnetodoloqlc maieflcient in oeea ce privesis proiecta rea lectiei, predarsa cu nOi9tiinjelor; ,b) dezvoltarea unor orite-rii de veriflcare =;;ievaluare, identificarea standardelor de performanta menits sa exprlme achizi1ililejlnvll,t~rii; c) ldentifiearea zonejor de diflcultatescclara ~i 9_ cauzelor acestora d) linformareael,evl!Jlui asupra indicilor de proqresle a invatanii:§oi E 1mbogati rii registru 11..1 feedback. i de

ca

Verificare.aJascultarea ritmidi n face pe elev sa tnvete cu re'gullaritals. -ntre frecvenja aseu ltalrii la lecti€' ~i reusitascol a~ ex,ista 0 corelafie di recta: "Ar ~ cu totul neresllist - scrle D. Ausubel (Ausubel, D., Robinson, IF. , 1981, p..216) - S.8t ne asteptam ca elevii M invete cu regularitate, sisternatic ~i oolt'li'tiiinc:ios ;0"1 absentel unor examinari perlodles" _ Evaluarea are 0 valoare motivatiOl1ala: dorinta de sucres, respectiv tsarna de esec sunt ~mbakJuri lmportsnte jn trnv8tare. Succesul sistematiic tnscrie rnotlvatla rnvat~ki'i pe 0 spir.ala ascendenta, iii timp ce lnsuecesul repetat peats duce Is "demotivare". lEd ucatorulul ii stalin putere ce ill"ll urma rezultetelor oblim,ll'le de ellev 5031-1 determine in sustinerea sau djrninuarea efortulul 1in1functi:e de dinamica rezu I~ate0 r, I Exper~enla ccnfirma c~ evaluarea creeaza in rimdui elevilor emo~ij_ Educatcrului ii sta in putere, cel pupn, sa I1U sporeasca emotiiloe neqatlve, daca nu Ie poate diminua, Ce sr putee fare clascalul pentn: a pastra starea de' emope Tn zone proximei mot/va/ii? Sa creeze un mediu psihoafectiv bazat ps Incradere '~~respect urn msd i.u deten::; lonat. f:d ucatorul sporssts posibi Ilitarea ele,vilor de rna nireslare a intregull ui potemial ~i, implriciil:, de irairea sa~isfactie;i rew?iteii pe masura pregatirii. Pentruaeeastase recom anda sa: • F dl oslti un tan cald, ~ini~tit! Tensamea ed ucatorulu i 59' transrn ite ~i asupra

ellevilor.
• Aj utati-i s~-$!i farn 0 ~mpresie d espre compledatea ~i dilficlUI~alea sa rcinilor, pentru a-i determlna sa creada c:a pot sa facalfat3 ru sucres oerintelor! ~Comunicati-le elevilor timpul pe careil au la dispo:zitie, dar nu-l stresaji su pi i mentar an IUIntartl du-~e me II1eU treeerea timp ulu il • Datil toate lamuriiile la Inceputul probel, dupa care nu ii rnai deranjlaii~ ~ Creaji oonditiii in asa fel tncat sa nu existe tentafla copierf (subilecte pe randurl, 5-6 sau subleete, dHa crede]i potrivitell. in felull scesta nu exlsta posibilitatea lins.pira~li,ei la vaclnl ~ilIlU va fi cazui sa-l a~entionati de sau ame nirr~ti. Un climat pslhoalectiv bazat pe increder,@ ~il sprijlin dfi lPosilbilHtatea sa mason realleleach,lzitii 8.le elevuIlui, nu toleranta la stres, Gum se intampla in oonditiill e u rlre~evallll ani pe fond de tensiu ne.

2.5.2• Atnoevaluarea.

IIUllJlt!nt til jormiirii

cfi.n'}tiilllt!i

de .\'.im·

.Aprecier,ea obtinuta ilm ~ooaila este asimilata, irnteriO'l"iz,ata de €llev. devenmc reper in autoapreciere, 1n formarea imaginii de sjne. NotaJ·s §colare reprezinta, de reglJllla.:?i note de in'telr,gen~a;dlsoelerea dlinire aeestea in ochii elsvllor sa produce abia 1n clasele mart Pe de' alta pade, aprsclerea profesorullui este insu~ita de glfUpu.li-dasa, se rasfrange in sfera rela~ilor interpersonal€', ! statutu I sociometric al ele'VullUli.Ajuta~i-i sa-§-i cresze 0 imagline rea.la despre n ei §Ii despre oolegilj lor.

IEvaluarea ,did'actica ln sine de'iine' c§teva fUnlciii Tn raporfeu actorf impUcati in aG1livi~al'ea didaclica ..Aeestea pot 11 descrise ~i in report de impHca1ilil'e pe care lie au din perspective rnanaqernentului d1a!Se,i, care vizeaza aslfel de-clan~area unor decizli operationale eflciente 11.8 nivel de slstemsi de prnces. in tabelul urrnator sunt rsdate intr-o slinleza aceste ifunqili (dupa Cristea, S., .2000, p, 133).
P·ef!l~ruelev ~i parinte COfllstata~ii1la.. De i nforrns re a Bactorilm" (profesor, ele-v, pijrinre)< In legalu ra eLI stadiull d'eevolu1i€al acesteia, def nit~ 181 nive·1 de constatare obi~ecti\la_ 1nd lcator de baza.a I' gradului de eficienta a predarii ~~i lirasp:rijinireal inva~~I'i,i. IA,preCierea niveh.lliuli ,de pregfltir:e' afins §Ii

raporta rea rezuttat!elol" la

cerintele protesoruhri.

Diagnostica. De estirnere a Evide:nliernEl ~i lnterpreterea lacunelor existents pozitiel activiUi~ji, i nstituti'8li. persoenalor aflate Ir1I studar, in pregiUirea elevilm. identffica rea cauzelor .. delinita. la hllivel' de apreciere OLI vsleare de diiagnoZfl.

llinterpretarea rezultatel'()r in termenii ca p£lcit~liihJr proprii ~i optimizal'ea

auiloevalluarii_

pedag,ogica.
I ProgiliolSiicii. De ameUorare· a([ictivit~ii pedagogice, denl1 ita Ja nivel de deoizie cu valoare de prognoz.;!lj. Antidpa rea prog.reslIlui el evillor; reeonsidera rea s.tralegiilor d idactice.

Evaluarea sanselor ~i optirnuzarea stilului de :munca, dozarea efortu Ill! i_

JlJdecalille de vaioare ob~inute In urma prelucrarf in'orrna~mor primite cu ocazia ·evallu~rii constlitulie un 'factor de lreglare a activirnlii de predare-inva~ar,e.: - pemru protesc«: cum sa.-§i.j dozeze materialul, ce trebuls reluat in pasl ma i' mid, evjden~ SIU rselor de €I roa re etc.:

- oenttu elevi: indiciu In reg1lar,eaefortullui

dozarea gra~e evaluarH, elevul ia act de cerintele oonture,;aZ;3 aspiratiii lie proprii; 'lIiIdiciu pentru

de

inva1are (un reper in

pentru prornovare etc.): sa 'ii,j l~i

~nvesti'tiei de tirnp in viiltor, ~semnal de alarms"

societa~ii faXa de preqatirea

~.penitu parinfL' 10 baza de predlefle sau garantie eli reusitei in viitnr, acordarea de sprijin. Presliurneafamiliei impinge uneori la su pramotiva re, in tim p 00 teams de ssec a cop UuIluii iI face sa asp ~re 181 .mai 'Julin", dscl presiunea spre .mai mull" poate avea drept efect aspirati!a spre .mai putin", pentru a evita deoeptia (Radu, I" 11985)0, $coala orientata spre elev folose~t,e evalluari ~aLltelltice" (mal degra.ba
decEilt evalluari st~H'Idardiizate), care pot aprecla invatarea ill1ldMduala. a fiecarui

elev. 0 evaluare de acsst tip este rnai mutt formaHv8 dedit sumativa (de exernplu, este verba de 0 ad:irviitate in d'9s'fa:~ur.are care dirijeaza instruiree dedit de un sveniment care culmineaz.a}. Metodel,e comune specfice acsstul mod de inva~are includ alcamirea ~i el,lalualrea unui port.ofolilL!,iltlivalar,ea in
colaborare

:;,;i proiects de grup, precum ~i contraete de invat,3r 9i

Pentru respectarea principiilor enU!FlIlate rnai sus recornandam moC!aHtati concrete de rsalizare a evaluarii, cum ar fl; - evaluarea sa fie sistematica §i. continua, inlegrata itll actul curente, sa fie auteniitica in oon~~nut iiil in performanjele prolectate: - sa fI,e uUlizata in principal evaluarea

cateva

pred,gJlriii

de progrres (achilziiliileindividualle) sunt comparste cu de

'inil loculi evaluariii

norma de, grup;

normative,

Tn care ach~z.iliile' individluale s~ "tii,eblne tradus

- pmglresu:1 in iinvatare pertormanta,

in standarde

~i descriptorl

iar stencardele

sa fie formulate'

astfel

lncat flecere elev sa aiba

prestatiilor proprii,

poslb iI ltatsa succesu Iu~; - avaluatorti ~il ale coil eg il.ar, Ex,empWu-comenlari u sa anga,je:ze, ,el'9vii in apreelerea

preeum

ca

De, Cine ori aveti ocazia, dati pniI:ej elevi lor sa-~i autocorecteze ei Iucu.9rill , e printr-o activitate interactlva cu colegl.Jll de banca, Cane! spun IUCrallil nu ma refer strict la probe de evaluare, 'oi la tot C€i tnseamna 8GUvim.t€i lndepencenta desfa= ~mata de elev; poate f si proba de evaluare, dar nu numai. Fiecaue, pe rand, ciit,e~te sau ex pliica coil eg ul ui ceea ce €I IIa luerat :?i i~iifaoe propri iIIe cerecfuri, ajutandu-s1e. folosindu-se de p~lrerea oole'9U1uLVI1 'fe,iull acssta, elevui nIL!numal i;;il gase~t,e propriills gre:?eli, dar are 0 sansa jn plus s8=:?li laml.ueasca nedlanltalile ca re au '919 e rat eroarea, In De ce nu se recomanda sa ii corecteze ool,egullucrarea? Pentru va avea 0 peroeptie diverita, Va vedea in collegu! lui un cautaror de ,gre~elli. FoOlosindstrateglia recomanoeta, rellatia dintre elevi va deveni una de spnijin :?'i

ca

I
tncredere reeiproca. Ei vor putea sa se plaseze, in eadrul clasei, tntr-un loc C€ Iii se Dlivine, in funcjie. de performante ~Ii efmtul dspus, M.rn sa aspire la pozi1 nemerltate in ierarhia clasei, Vor]t1Ivala s,a fie ~mpacati cu ei §<i cu reusitele 10{ Woolfolk. (2001) demonstreaza cum lncurejarea a:utocorrtroIIUlI'ui neceslts mali multtimp, dar a-Ii invata ps elevi cum sa-§l-iasurne responsalbillitati reprezinti:: o ilnves:tJitie·care mer:ita efortul. Cand profeserii din ciclul prirnar §oi gimnatzia. apllica sisterne de management all clasel foarte eficiente, neglijand, in acelas timp, sa-§.i propuna ca obiectiv autocontrolul alevltor, elevll lor descopera adesea cajintampirntil dificuUi3ji atunci ctmd, la terrninersa unui ciclu de invatam.~mt.ntr -0 astfe,l de Glasa ell un astfel de rnanaqerne nt, ~nrea rd:i sa IUCireZ& i independent (p. 439),. Perjtru evalu~ rile su mative,1iinalliz:ate cu cal ificativ seu nota, dati tuturor elevilor din clasa aceeasl proba, in carte itemii sa fie .gtadati din punctele de vedere ale difiicultatii :;:;i oomp',lexita~iIL In felul acesta fiecare a r"S'posibillitatea sa rszolve poets, iar Iial nivelll.l dasei vetil reaUza 0 evaluare, un,itaJrii Dear daclll e verba de eJevi cam, if! urma deceie! Cornisiei de Expertiza Completa au foot diagnostical~ ca fUnd au nevoi spscla lie, au oerti1iicat ~i exisUiI consemnat in catalog acsst aspect, aveti dreptul sa admi ni!Stra~probe con~orm programei adsptate, D:e cele mal rnulte ori, in cadrul e:v81Iualrii, educatoriii realizeaza masurarea performa m11ello:r eviloriili .ap.recierea tolosind ca Ilificatiive sau note. De foarte e,1 mutte on, in procesulevaluarii didactiee este negliijroa decizia, opera~ie aevalusrft care prehJnge~te actul aprecierii tntr-o caracterizere, hotarfu'e, reccmandare ~i vizeaza masurl de imII:H.mat:allireaa c.tiv italili tnetspele urmatoare, operatia in care elevul ar putea gasli 0 sursa de invatare. Ceea 08 v.!!ilpropunern in urmatoereie randurii e·st:eacorda reaatenti ei ee 58 cUlvi:ne·deceiel, a bordarea eva lua r~i didactlee ca sursa ~i ~ansa deillivatare.

cat

EX!em plu-come nta ri UI

Dupa administrarsa unei probe de E!IVBJluares,€'; reeomenda raallzarea unel analize !iii intel"pretaria rezultatelor ob1inute, lItiliz@lnd 0 matrioe, in genul oelei de mal jos.
rNr. crt 1

Numele
elevulllJr RM.

Ob.1.

Ob.2.

Ob. ,,1i'I~

Apreeieri, R®comandM

12
3 4 5... Pe una diintre diimensiuni (verticall~) aparelevii elasei, liar pe cealal1ta (oriznntala], obiectivele de referinla evalluate. In dreptul fiscarul ,elev vom trece,

- e fclosirtd procente (70%), fie exprimarea numeridi (5 ra,splIJnsulfli, d~ 7), n -... §;iita realiz:am defiecare elev pentru iecare obiectiv In parte .. U .Analiz:,and pe verticals rezultatele obtinUJ[e putem sa me dam seama care intre obiecUvele de Irererinta vizate" 181 nivell de clasa, nu au fest realll!Zate lntr-o -nasura can!'! ne multumeasca ~i este rscomandat sa fie re'integmte, in niUitile de inv8tare ul'matoare, pentru a putea f reluate, Ana IIiz81nJ pe orizontala,\liolm put:ea arp:recna nive'llul de re~jljzare a fiecalli'[lli d bi:ectiv de catre fiecare elev §ii vom putea face ap.rBcieri {if r.ecomandari "'Iecesalre pentru un program de dezvoltare sae compenssre. In ora Ul'1mato.:;ue, sa va rorg1anlza 0 activita~e dif;erenti;at.~I. Elelorill vor f rgrupati lin fUlnctile de, oorforman~le reallzate ~i de Il1eVOille de cornpensare S81Ll1 dezvoltare, Se "lor constituij ,grupe-centrre care revin asupra oblectivujui 1, 'glrupe care revin asupra oblectlvujui 2. ~i ;9;;61mal depsrte .. Sa pot reaHrza. rotlri, pana cand 'flj 9care elev ajunge la fiecare grup-centru de recuperare, in flJnciie de nevoile personele. Elevii care au r,ealizatin cadrul probei toate ,obiecti:vele propuse pot luera 1031 un centru de, dezvoltare sau pot fi tutori in grupei~e de oomp~nsare,inffunctnre de nevoile ~i dorlntels pe care,~ii; Ie ex:prima. 0 astfell de actlvitate e un mod veritabill de a diilfer,entia, de a cerntrainvatarea pe interresele elevului. de a-l pune in postura de parl)ener activ in propria dszvolta reo Diferslfltiere.a fnvatarrii se n='ializem: ~din perspecbva. pot,eI11ialullu1!de ifllvatareiii ,9 perfrxmanjei reelizate: ~ dri n perspecflva teorlel 'iintelli~ge rJf~elor multiple. Cei cu Do ~n~ngen~1 ifj vor fi satisfacuti de inte,nelationarealolJ interrpersol1al Dei din jur, Ceil CUI '0 inteligenta inEr:aperrsl):r1Ia~a posilbiilitatea sa realizeze un program de au
J

sa

dez\l'Q.I~a re

personate:

• din parspectiva motirvatieL Cei' care SrS 5imt motlvatl de provoceree pe care le-o craeaza problernele nol, dificile, oo:mpl,exe pot .€lIege centrel e oe dezvolta re .•arl~i care se sim~ molJivali de fflCUnOa$terea mer'ilta eireDei i, din jursi de recompense (lauda)r, vor aceepta rolul de nnorl. Aceasta st1ratregie didad:ica va face posibil IU n feedback precis prin raportarea performentelor la oblectlvele de rererinti§ ce au lost Ulrmar~te. va face ca evaluarea. didacticasa fie oompletata cu ceea 00 Inseamna decaie j",ecomal1darile necessre lfiecarui ,ele'vin scopul prevenirii ramfirrn'erilorin urm,a §ij 'ilnacella~i timp face posiibila eonsiderarea evalua.rii·ca sursa !i'i§ial1is~ de invalare.

2.6. Su,!(estii metodolt}g.icf!

pt'il,j'lId flUltul!(eltlenrul

dh/(Jctie

Woo~folk (20011)Propu na eel putintrei motive pentrrlJlcare Managementul claseilreprezinU:i 0 components importanita in predare, care iI plaseaza pe elev in roll central. Obiecnveteaeestei ccmponsnte sunt acordarea ulnUli timp mai

fndelungat['nvaladi, acordsrea unul acces mai simplu loaIlflIvatare, !,?i ajutare.e elevilor In procesull de dezvotrtare a abiilitajii de autocontrol, Un model de irrv~~are bazat pe plasarea ei,evuilUli IFliIroll central accernueaza ldeea de eliUtoci)ntrol dsoarece ~prin autccontrol elevii demonstreaza asumarea unei respons.abilita - abi.Matea de' a"",~ti' sat~sface proprme n~vor de invatarefa,ra a afscta d'repturilE' §i ,ifilevoile celor1atrti" (Laser, cit-at in Wo()Jfo~k,2'001, iJ.. 439).. "Elevii invata sa se sutoconfrojeze atliinei cand IIi se oTer'a poslibi,llitatea d'e a ail'eg'e"asumande-s cons€C!i'n~ele alleg'eWiii cEind~!?i stalbiilesc obiective ~i pr.roIlU'Iti, 'cSJndi§:i distdbuie , ,eficient tumpul die lucru, csnd ool,aboFel5llZa tn proeesul de 1nviltare" cand mediaza §<i aplaneazadispu~eirnre coleql §;i cand dez.volta re,lla~ii bazats pe mnar-ede,fe ed'~lcatorlJl ~i eu colegi,i" (Roger, citat in Woolfolk, p, 43'9). eu Oidfa~he,r.~~ Dahll fciltati in O~djatlher&West, 19m}) discutal; de assmenea m:odlaH~atea in care profesorii, prin managementllJl clasei, inflU'en~eaza procese' de inrva~are care ll plaseaza pe elev in rol central, Cadrele diidactioo adepte alesocio-construcUvismul'Uli '!!ji,i aju~1 ellevii sa ~nte~eaga ci!i sunt co-particip!GInti la procesul de construlre a sistemului de cunO?tinie ~Iiica a,u puterea de a diiut:a, cUI'l,oa¥terea'!ji,i de aincerca sflln~ele'aga lumea. "Profesorii care r,especta astfel diferiie reprezenllari accepta posesia cornuna a C:UlnO{iUnielor'~ (OId'fathier&Dahl', 1999', p, 1'6)t. DISC §:i Ryan (citalu KI Oldfather:&West, 1999 afirma caln proossul de i'filivaltarein csre elevul are rol central el,evii au mail mu)te ~ansesa partJidpe aetlv ta invatare. ConvigbJ.IlI {citat in Oldfather,&West, 1999 noteaza, eu privire la manaqemennrl ,eficient al clasei, d!1 elevii devin oon~tiel1itli de rolul lor activ de prod ucatori " ~ii m.l numai de consumatori die lil1for:ma~ii Elevili sa r,eprezinta ca persoane avizate care invata. In momennstn cars elevii cred c~ vor relJ'~i sau ca problema stimulatflval Ie va tm bunatafi penorrnante,lle, au sentirnentul propriei valnr'l {po 20). Comportamentul educatorolui j'oaca ~i el un fOJ important Prctesorf folosesc diterite' strate,glfi dldaetlce §:i tehlillici care raspund dife'litelm tipur: de rnvatare ~i diferUelor pril1cilpii ale elevilOir. Aceste tipurl de fnva!alre ~i pr.incipii provin din oLlno§,tinte~1 interpretari anterioare. Predarea are, ca oblsetiv plasarea e,I'evuj'ui in ro,1 cenf.ral 1111rocesul de invatare. Potrivit Ilui MoffeU ~i Wagner p (1992). tipul de invalare care II plaseaza pe etev in rol eentral trebule sa se caraeterlzezs p.ritnexistenta a trei dlimensiuni in IJfwari:cne- individlualizar,ea, i,fliteractillnea §,i integrarea. As:tfel,. ,un curriculumcare il plaseaza pe e,levlll1 rol cenlrel In proeesul de' inVa~2lJre ll instruie§te pe aeesta sa se,I'ecteze'~i sa abordeze secventlal acfiiv,i'talil,e ~i maiterialel,e cu care lucre'aJza (individlJalizare}.; facilnte'azaelevilor sa-~,i asume responsabilitali §i sa sa ajute reciprnc (interaciiun.e); un astfel de curriculurn oombil1l~materU', asUe,llncat elervul Sal paaila slntefiza lin modi eTlicient structurile inva~:8ite, integrare {MloifJett&Wagner; 1992, p. 21).
1 )

1)

P'entrua atinge aeeste ohiedwe este nevole ca educabl:rUil "sa (;iLJI noasea IDllItirilutul di,npuncl de vedena peda,gQgic~, eea ce necesita ~in~liegerea, Imodului c • care elevii percsp mate riailiul deimf,atat, inclusiv modlu.wl careace~UF.a tind in in~eleagagre:;;it seu sa uita" (Wiske, 1998, p.SO). CunoiJ§fe.,ea' aprofum:iatfJ a conJinuturilor, sublin iind tap,lul ca, profesorf ca'llmreali didactic dispun de sistema elaborate de CUll;1ilo:~tirillte, pen~l'i~intelegelrea roblemelcr lega,fe de predJalre. .Este 'evident ca nivelul la care educatorul i~ii ... Un0891te materia are importanta majora lll1i1 predalre~ (Ba rko&Putnam, citat 11111 Noolfollk, 2001, p. 7). ~Oparte dincuM§-tinte repreziinrn cunoa§wrea oon~lIlIItlitului 'edagoglic sau, mai exact, cunoasterea Ullfilluil od de predare adaptat particulam rita~r!o:r e,!evu'llor r(.Shu~man,citat in WocilfO:!k,2001, p. 1),. Pe masura 013 societates avanse,aza dilin puoct de vedere tehnologic, este nevols ea I?ooliie sa 'mnteleaga ,i sa 81lrnrticipeze sch~m'MnHe prod use in domeniul ehnologiei §i impaotlUll acesteia asupra modufui de lnv.a~8n5! €II eillevilor. Die lascel ile elernentare §i, pall1ra la cam pusurjle uniiiversitar,s, calh:llJllla1oarele au fast incorporate in programele educal~ionale, oJenindu-leelevilor 0 mai mare illib9Irtate,f1iexioilitate ~Iir indiividiu8,litate in, clasa. Pe langa acsstea, calculatoare ~e,oVera sansa unei explon3 ri inrdependente, a unel pmg.a~iri profssiona le 'il'i a unei inv,a!ti3rrii'l1ll col!aboirare (Alonso, 19:99, p. 1). .Folosisea internetuilui de dHr'e elievi a fnst 0 idee CBII"ea prlns repede, dupa cum 0 demo:lfiliS~reaza a9llomeratia din bibll!ioteci la ora p:ranzullui. Pe masur,a 09 p'fOfesorii gasesc intrebuintari in clasa, ac~Ua descopera lea ale-vii suot ia 'fei de inteluesati de folosirea intemetului in dlasa~ (Pall"Sons cita,t in Doepner, Soott&Marson, H}97, p. .2). Afinitatea n,a~urall.adintre eleVli,§i intsrneta dat nastsre mai rneltor proiecte avand ea subiect elevllii, ini~iate' de ellevi ~i condusstot de acesna (Doe pner ~ .a., 11 9'7) ,. 9 Un proiect dezvoltet II.a Universitateadiin Cincinn.aU, nurnft "Necesita,tea de a inlva~". expiofeazi§ ~,eglatu rEI d inU'9 noile tehnologi'i ale invalamilli~i teoria dezvoltani el,evullui. Ac-est protect promoveaza lidees lui Arthur Chickering ('DoE!pner,199 7), unui d~ntr'9 autorii iniliailli ai teoriel dezvciirnlrii elevului, potriilvffit careia"daca nOile teh nol,oglii sun! implementate pen~ru a-i ajuta pe elevi sa dobandeasca 0 mal marie responsaoilitate m'n invatalfe, 0' mal mare ill1lcredere in sine ~iind!elPendentitacestea devin oompatibi! 9 cu prac1:icile aceeptete in probtemele care tin de contextulll educatlional". Pentru respects rea principii lor enu ntate rnai sus mcomanda m roteva Imodaiitati concrete de re,alizare a manag:ementu'llu;il didactic: - designul piJl"edariil fie conceput de asa maniera tncat sa asiglure' timp :~~ spaliu§i,i pentru activifltali de fnv,atalre ina ivi:duahl dar sa fie d,9SOU rajat'8 eventualele t,el1dinte de segrlegare saujzolare tn clasa;

sa

sar

sa

- s~ se aSligme me,tode SpeCi~lj:OO suporturt de illl1vaware pentr'~l eleviil CL ~i diifll'ol.Jltaliijii pentru rei cu Delliilnle speciste, preeurn §Oi profesor specla lizati I,iil mu nea Oll.ll aosste categori.i de scolsn: - progra,mele educalionall'e sa, fie ilf1lsa~ite de, asistenja comp~ementaJal pentru 1I\i:ecalre caz in parts, C8 de exemplu, in domenlul SlllOiU3ti mintale. a,sJistenjei sociale' etc.: - crearsa UrliUii medliu de invatarn enoi,ent pentru toti" ceea CS' pretinde satis~aoore\3 opiiunnor elevilor pentru [erne de'illf1lvata,r,e, tipunii de pro,iecte' practice, modalitati de, munea indepeliltdenm asu jn grup; - preocu palrea eonstanta pentr,~ un ci imat d,e respect ~i aceeptare a (Uferenlelor, e'v,itarea praclicil!o,j de discreditall"e' ~istig'matizar,e; - lIbillizarea U not m()dalita~i flexibU~ die gwpare a ellevilor pei1ltru activitiilile didactice, pe bsza nevoiior de, Tnvatare !? ~liirl! acard cu tipljll de, ,sprijli n pedagog,i'c de cam elevii' au nevoie .. i,r1llUlrmatoru~ label sunt pre'z,entalte ',n antiteza ca racte risticile s~rate,g~ ilm de ins:tlruire centrate pe proeesul de predlar'€! §i eele centrate pe procesul de inva1are ,81 e~evnor in coororrnkate cu p,rincipiHe difierentiierii {dupa GhkJ metodolQgic pentru apJiC8f.Sa programei de mafematicli, 2002, p, 12').
CRITEIRU Strategiii dida,cUce centrar~e Strategii pe, pll'of,eSQ'"(pe predailr~)' diidac:tilte, ,centlfa'e' pe oopil §i~ ill1t:erese'le ~ui '(pe in,va~a,re)

Adivitalea
ele,vului

- urmare!?t.e prel,egerea, expunerea, explica1ia

educatoruk.!i: - lncea rcltt s~ retina ~,lsa reprodlJctlJ ideile auzite: - acoepta in totalitate ideile altuia (tn primlJll rand ale edacatorului); - se rnan,i'l'es'iiJIindividuaHs:t;

- exp rim~ pun ctele de vedere proprii refe~ito~m la 0 problema: - rna.ilizeaza, sehi mb de idei au oeilalU:

- arg umenteaza; - pune ~i i~i pune Intrebari CI.II scopul cea in~elege lucrurile, de' a ,ealliza
sansul unor idei; ~ coopereaza in rszolvaraa preblemelor si a sarcmdor de lucru {d:e

llnlva1;are };
Adivitatea ~ predaexpune, tin,e. ed ucatmuilli r prelegeri: - ex plica ~i dernonstreaza: - ,i rnpuae pu note de vedere proprii; - organizeaza !ii d~i1ijeaza,in1Va~alrea. 0 (),rchestmazij ~i 0 reg izeaza; - facilit:e.aza §i mode ream actlvltatea de rn'!la~are: - ajuta elevii sa Tntelleaga IIJCn.Hile ~i sa. Ie explice: - accepUi i~ siimule.aza expr: marea punctelor de vedere difel'iite ln legatur3
00 0

- se cQlislidero'li singurl.1II
"expert"

lntr-o problema;

problema:

- este partener in

invatare:

C'RITERIIJ,
Modullae

Sbra'egiii I:jjida!ctice centrnte pe pl'o~esor ,(pe Ipredare)

reprooueere de cuno~lin1e;

Stralt.egii didactiee cel!1tra~e pe

copil

,(pe

,i iintere~eJle Ilui
inva~are)

~ predominant prin me:morare ~~ _ p:rin apel Iia experiemta proprie, - oompe1!i~aintlfe ,elevi,c!.I scepul de ier,alrhiz,are;
- 00,

realizare a illva~il1ii

real~€'aza prepcmderemt frontal;

,euristic; - p:romovean1 inv~~lafiea prin oolaborare; _ aocent pe dez\l'olta.m~.g.andiri~

Modalitali
1

- masurarea ~ila preeier:ea

die eva lual1e I OlJlno~ntelor (ce ~tje elev~II);, _ aoc~nt pea:spectl!Jlcantlla"tl'V (c~t de mullta Inforrnatr€i de~ifle

, prin confl'luntariea cu alpi; ,_ masura:rea ~i aprecierea eapaaitli1i1or {ce peate sa t:ac1jelevu~ eu GeM ce ~tl'e): calRativ (s-e:ntiment,s. aitiwdinij).
- accent pe elementele de ami"

elevlJll).,

lnstrulrea diJelrenliat~invim

la un mod IlO:U de agandli

predarea ca

mspuns Iliadiferent,ell.e pe care le au eleviii! in pmfi,lull de ill"lvatar,e. [I s~rui rea diJelren~iatt:i lniU are ,retete. Iine' de un an~mitmod de glandilfe ail n educatorulluii ~i de, 0 atitw::lilne a lui in eeea ce priV'eiite realizarea acUviirl;31ii cu eleviL EdllJllcatoru~ are capac:iitakla de a folosl Iinformalia in mod s~ra~eg~c la da:sa pentru a motiv8 ,elevii pen~ru invEllare $oi comportsment im::l:j:vidua~, bazat PEl rigoare §ltiintifica, deschidere ~il tolerail1~a,.

Dim ee ~n ce mai multi [pnJifesori, societetea rl1l81ri1rSam suntconvt 1'lI~,i de blu, aptull ea imrplicar,ea parintilor in educa1ie tr,ebuie sa. aiba I,ocatat tnscoala, cal ;li acasa. MeIl:lIlJl, uzirn vorbindu-se pssea maacestei p:robl:eme, dar la modu I a eoncret, pUlin S6 re'aliizeaza. Salrci na de, a 'in~erven i spire a intellilsiiificaaoea:sta mplicare revine cadrelor didacnoe. rEcliucat'Ol'1iri suntoei pregati·ti psiln,Oipedagogicspre a ma.liza punlile de comunicare inUe 1i'ooal;!i~j p8l'ilnti. Pentru real izarea IUnei cornu nica ri Ir~8~e este necesara 0 stare de Inerede re Il"eciproca"

.!. 7.1. R ecmm:mdd,.:i pent,..t

e«dn

dida.c:tic,(!' fn ~\'c(Jp,f,ll net f'e{api oo-:,tfle u

pe

ioeredere
• Comunica~i pa.rin~~loirm~siu nsa, valorile, poliitio.ile ~coliii!Pel'lltru alaeu raja impl lcarea p~rin~i:lorj ~ooliileau nevoie sa oomun ice frecvent ~i;dl!ar cu pa,rintii§~ sa Ie oear,a pamlrea in cleciziile care-t privesc pe oopiii lor. ~ Daca toti oopHi au ~anse egale, atunei §icoai!atrelblJllie sa irnrv,esteasca tim p !iii ralbdare~n fiecare el.ev, si!!i, ailM a~teptarr~ pentru to~i: eilevilii, la nivelul poten~a,lullU i lOr! Aoest mesaj va fi explicat pilirintilo:r ~i 'elevillor de 'caU'e di1rector ~il protesort

dupaee alat ,parinlii".cat §i.i ccp.~iiau fest ajurnti sa con$tiientuzez,eIbc·u'l pe care ocupa fiecalre· elev pe· pa rcursul traseulUir de dezvolta.r€: 81 persc)IIi'1!alitaitiL ExemlP,IIIlJ-Clom entariu Cei mal nlltJllti dintre ps,rinli r~lu§o1illJl00 este specific vi.l.rsiei Iia cam sste oopilu,11 lor. Real~ 0 prima §'edintE! cu parili1l~iii,. care-sa 'In hil' prezentat particulariU'ilile de varst:a ale ·oop~ilor lor, din puaet de vede.re bio--fiziologic. cognitiv, soclo-morat afectiv-motiva~i:onal. Pomi~~de la wee. 00 cred aoestla trebuie sa poatarace un elev 118 varsta respectiiVl§, pr-opurn2mdu-llle sa lucreze in grup de 2,3 sau 4. Conrtwnua~ii cu prezentarea p.artiIGulla,ritllJt1ilo'f eonform s.tudiilor die specialjtate, intr-l!Jn mod simplu, care perm.iita intelegerea. Sus1ine~i-va prezentarea fie de pro;ieqie" fie de dlstrtbuse a unorit§e-suport Nu va mUlltumi~idoar ell 0' pmzentare verbal~i Dali apci posibilit:ahl parlirn~ilor sa faca compara~ie intre oeea ce ·e~stlau ~i ceea O€! au ~al::, solicJtali-lle idei :;;i opinii in urma acestor comparn.tii. ~.Re.aliza~ji' activit.a~I comuns pa'l"intil~oopii pe diverse temel De 8xempllu: Ge a.~teptari am de la {;opilul/p.arin~ilii meii? Cum a~ vrea sa. fie r-elatia mea cu cO\pil'llilJparintele?desf'!'ilurate ~ntr-un mod iinier:actii'v, lucr~nd ingrupuri mixte p8lrimbCOpii. • Solicitaii parintilor sal va comunice: - nevoi~e lor die inrormatii despre ~coal~, clasa, profesori, eornpertamen~1Ul1 oop~lulu~II!o,r,evcdll!Jl~ra oop:ilullu ~!' - dlate despra copil: cum se comporta 8JC9sa relatii1le cu al~liCOpi,ii,reglulile de disciplina pe care le lrespectii! - temerile pe care ei Ie au in legatura. cu seoalal ·Practicati po!lirtical ~U~ilolfdeschlsa"] .Aoeasta presupune nile sal! interva,l'e din zi in care parinlii au posibiilitatea sal aslste la or-e, la actilvliitali cornane parin1i-elevri', si!i simta pu~s'L!ll atmosfera ~colii. ~i • Ellaborati ca le nda rull aclivit§lilor §cola re a ~e·elevilor; dia r ~~ un calendar ail adilv~i~aiilor la care pot partiejpa pariniii! Ofefi~i-Ie la tnceput de an :;iIi;re~riirn~~ teli-Ile Ilia Inceputul semes:tmllLli ai ll-leal Propuneti activita~lii cere sa-i slJrprim:la pli§cut pe parintiii~;. mal ales, care sa lie.dea posibil.iitatea sa-'9i valoritice callitali1e personate ~i pe celie de parintel Cre·altU\!'Iita~eadurnaaavoastra va provoca orice parliinte, indifere'l1i[ de ocupat este, ~.La sfallitul anulul nu premlati numai elevii. ci ~ii parintlii cei mai activi. Aoordal~'diplome cell',orcare S-81U1 imphcal! • Realizati ou:elevll afi§le iii pliante cu irnfbrmalH utile pentru parin~ii!' "' Fol\osit~ periodtc un chlestiona,r privind' interesele lor! De exernplu: temele l!Irmatoare~o:Jf 1iinualn Astfell pute·ti planifica impreuna urmartoarea lntallni re, lri,

ca

sa

J•

cat

• Asig ural! lPar,j!ni~li'i e respectu I ~i tncredersa acordatal Esentia la este ~~ d

asi:gurarnaoonffi:denj~ai it:a1i~, Vaeste utili' sa re~ine1i ca fiecere parilnte doreste ce este mai bun pentru oopilu! il:uiL P,ari Ii'1I~ii su Ii'1lt. eel rna i putem lel aparator! aliioopilu lu i: informatili des pre

drelPtur~ p~n1 n~i!or" ~e ~ Reaiiza~i in §coala, un centru pentru pa.rinti ITI1I care implica~~i

inca de la

ineeput, din mOlmsriJJtuil,organ ,zanil lluii! • Asiglurali-va paltii l1~ii ~Uu ell m sa~§il CI]ute ccpii i aeasat PrqpunetHe inta.il1liri in care iiajlJitali sa inlvela Gum sa CJUit!iIV€0 re'liaif:e bazata pe ~ncreclere, aU!Jlau co:piii lor, cat @oi profusoui:i! D ~sclJlitayi cu eli d1espr,e CiUm stabillese r~gull Ue, cu om ritiJI e informalii §Ii Gansu I~an~a despre dezvoltarea oopii~or II'Or, desprs C(H1J di1ii1le ~i necE!!s!itatile spa~~ului opUm de invajare!

ca

Exempli u-CIOmeli1lta Cr€latil]n mediu

r!iu

oonJolrtaJbil in timpul]ll'iItallniriior cu parilrll'tili, asttel inca~ aeestla sa-~i exprlme oplini~le, sa aoreseze lri!ltrebari, sa fsea recomandsrl ~i sa Imp~rUI,§ieasca iriltD.rmatiL Realliz:at~ in acest scop lIntallniri intera.ctive ..

hi d()rf:~,tice este

mai lnm p.entru capilul tdu r

Ar!mr.:i bUra in scoala in care uwatii $L. conect:eam-te!

Melanie Moare, parin~ck anului 2:004

Aceste reoomanda rl sunt pentru am bi ~ parilrilli. StlUdi ile din ull:~miii ani doveeese faptut caa~U!nci candl am.biii par~nti se liimpnc~ in 'Vli,a~ ~oolara a copilildu l, rezu iLatelle lu i sunt ma i bu ne ~i beneficilile rna i evidente ..

... in lI"elal~aeu 1COipUuli • Expll ica~i-i eurabda r18 copllu lu i despre a~t€pmrille pe care trebu le sa le

aib6~in legaJturaol.ll ~ooala! "' Dedlica~~-i mi nimu m '15 mi nute pe zi in care sa v'oribi~i despre ~ooa~a, In~Hm df'aiogim::hegait, evirnndintreb;;uea: "Gum a fOISt 160seoala?"
.~Oleriiti oopUu ~u~ lac Hnli'§tit u nde sa poata ffiltllv~ta! un • Ajuta~r'"va eopillUll laterne a~u ncl lC<9nd oeva nu~nl13lllE!g:e. rnr.a a-l crea depend E!ltilta_ IF~ii acolo cand are nevoie de e.xem pie ~i pen~njla-l mSPliJllnde la lIntlrebar~T • AUlmci can d InIII agreati metodele de predare sau dec:iJZ:ilile profesorjlor, EHiO~gUlralii-va, n u va exprl mati nem ultumilfea'iin termen i du rtl ca ·I nCUIr-(3 jati-v.a oopiilu ~sa. pafticipe la aGtivi~ati §'colanll§i extra~oolam!

• Stabiliji regul'i de comportameot in ,cs£a ..Asig'ura1i-va ,calle--a'll.llinleles ~i rna i ales Iileg:ociati-l:ecli ell '. ilil:ruraJiSli 'once efort al copi lull:ui! L3iudla£i-1 ~i gasiti pril!ejul pe.l1IItru a-l a:cordafeedbadkuW poziiiv! Nu-I 'face1i sa se sirnm vino,vat!' Cand gre!?e!}ie" ajuta1]:-1sal i:dsiI1tiifiaece anume a det@rminat 9 fie§eaJa §oi caut:atlii modal its:tea de a repara, precum ~i' celea dea e,vita pe viiitar slitua~ia nedorit~:!' • AramPr-v8 in~eres:ul pel1ltm ,o:rnoo se i,m1rtamph! 'OIlJ oopl~luI! Dezvoilalli-va 0 relatie de incredere" 'grijii ~i dragosf.e cu oopilul~ • Tineli l:eg'arulm CUI profesorili copil'ulllJi! IDacal aveti ceva de, Wntrebai sau sugestii" soilicimJ 0 i~ Inire, in care sa VOJbiji desoli1lisr Este linea (I callie prin calm ropUu~ simte car es·te importarn~ pentru d IIJmneavoas~ra"1 plus, a~iltudinea n dumneavoa!S~ra fa,ta de ~ooali\ va f imlrnlta de copU.
l

, .,.in re:liatia cu profesorii .

de efurturlile ~oolii! • Organiizattji sesiu nii, intalniriii eu ~inrvirnti! • Implicati-va!~ Considera~i voluntariatu I pe,ntru licoala necesar pen®ru implementarea unui program de dezvoltare 81 parteneriatul:uii dintre ~ooal!a ~i
lPa'rin~iiell.edor!

.' Intem~i.;va

'. Orga nizali i'mrpreuniii eu a,l~~ pan~n~~ even lmente §i progra me - pentru impli:ca rea amlbillOli parintiin edu:Ga'I',acop~ilor, prn:movarea ItJllnei ieti san~ltoase! v • I'niitiap disoutia dad'! !iooala iI1IlU are nicio intentie de a dezvolla prog rame de impllicare 81 paliinlilor!'

• E(apele proieclirii dldaettee

Lecturarea programei Completarea schemei orare Planificarea calendaristica orientati Proiectarea unei unitAti de il'llvatare

va

• Curricu]uDI.la de-ciz;i.a ~com - ,ansa de a urienta actiivitatea didaeCiea ;pre e~ev

- Tipuri de CDS in invatamantu~ primar ~i preprimar - Elaborarea programei de' optional realizat I'n ~coama

~. . H1UI'"fe pr"iccti'wii didactic« f

Proieetarsa cmriculumului mprezinta lin ansamblu de, operatii de ,identifica re a co n~inutUinilor~i cone! flti ilor imrl:rui rii eficienre" Secven~ele, ipro,iectulu i de curriculum dfrfera in ~1!.Jlnc1i:e nivelull la care aoesta opereaza [de ,€!><!empillu, de plan de invat~mant, progr,ama !ioolara sau ao~ivitate didactical" dar, in principiu, la fiecare n ivel su nt preze m1lb~ deai'zi~,referitoa re Ira treli categor,ii de' probleme: - ierartnzarea fi:li!alljta~ilo:r efinite pentru programulll de insirumr;e prevazut d a se realliza; - etaoorarea ~i organizarea experientelor de ill1'11al.aremenlr~e, sa faca tall1igi oil,s f na nm~i asu mate; Ie - elaborarea unlUlil plan sau program de irnplernentare a secven1;e,loJde activitate la nive.llu~ clasei/~co~U S81l1 r,e~elei:§iCOir!are in ansarnblul e;. [ntrucat prcqra rnele seola re ,oonbate pe ,obieotilVe nu malaseclaza conti'nuturilof'iln mod univac o alocare de timo =?i 0 anumita succesame, prescrise farn drept de apel, relul edueatorulul in eoneeperea §i organEalma activit~Jtij in clasa devine mul[ mai important Responsabi'litatea sa fa~ de abiliti3J1illareate c elevllor s po re!iit'9 de aseme nee. Cantrarea activita~ili dldactloe pe forrnarea de compe~enle la elevi este LIn procss corn ptex, 00 fmplicascl'1 imloori majora in planul didactioii fiecar:e~: diisd~ina" I nvatp rna SEl reala:eaza preponderent prln cooperere: educatoful ~i e:levlU I

davin parteneri in inva~re. Eisivull este pus, sa rezoliV!€Isarcini die Iucliu diverse !§ilsaailba 0 contribujla aclivii II!apropria formare. Evaluarea pune accentul pa elemente de ord~n cal it.ativ §oi vlzeaza progre.sul in lnva!a lie" ina ceste conditii devine absolu~ necesara proiectsrea in evans a actJi,viltiWi dldactlce, precum ~i reconstruejla ;,d:~nmers' a proiectelor real izate, ca lUI rmers a. ap:re,Clerii rea Iliste, Ja fata locullli",a situa~iei concrete din o1.asa A.ctivitatea didactica poate fj .. elicientfi doar daca se desfiJ~Dara oe baZ8' unui proiect didactic; Tn aceste oondli~H!, es{e necesar ca educatorul sa alilba 0 iimagine' de ansamblu, bine oontur:atal, asupra inbegu11lui cusriculurn slocat unulen de stud~u. Identificarea unor teme maj;ore'~i organizarea contil'1iUtlJlrilolr in jurul acestora O'fera Q asHel de imagine intlJi-o maniera mult mai dara. decat. enumerarea unel succasluni de leqi,ii. De ~dci opjlunaa pentru organiza.rea procesujui deil1livata~ mant in unitali de fnlla/are. unitate de invatare este 0 structura didactic~ deschlsa ~1111exilbila, cam are unnatoa rele Gamete rlstlcl: _, deierrninarormarea la e'[evi a unuicom postament spe ciiific, gl~merat pfilri irntegra!re81 unor obieetive de referinta; - ests unitara din punct de vedere temetlc; -se desm!§o.ara.in mod slstematic ~i continuu pe 0. perioada de timp; - sll!jlbordone,az~ le CIia ca elerne nt ,opern,tiona II; - se finalizeaza prin evaluare. Proiectalreal dh:laciica este acea actiV'iltate desma§1!J.Ira~a de educator care ,oonsta tn ,anticiparea ,elt:apelorI?i aCjiiulililorconcrete de realizare a predariii. Pmiecmrea ,demersulu i d~daotic presupune; -leclUira personsjlzata a programei seolare; - plani,ficalrea calendaristica:; ~ proiectarea secventia,la a unitalilor de invalar~ sau a lectiiliof.
I

3. J .1. Lecturarea pl'oJ:ramei mn contextu'll noulu ii ol.lniC!~llum, con.te,ptu~oontJtalsl proiec:t§ri~,didaaice este demersul didactic personalzat, iar irnstrumentul ace:S~l..Ilia. este unitate!8 de
ffinvatare. Demersul dl'dac~lc peraonajlzat eXlPrima dlreptulll educato'~llllluide a lua deciziil asupra modallitajilor pe care' II:e consider,a optims in ore~tefiea calitatii procesll!Jllu~ d,e imratama ~il" respectlv raspundeirea personals. pernru a. asigiUlra elevilor un pareurs ~colar individualiizat, 'In fUIIflc.~ede oondilii ~i cedn~! concrete. f n acest sans, progn'}ma ~colara nu esue p:uMta, ca uta bla. de matEiI'rili~. a manualelui. Ea reprezinta '1!.1In document reglatm in sensul ca stabille~te, obiectlve, adica lintele ca urmeaza a fi atinse prinintennediu'li aotiviiltalii dldactice, Programa, se cite;;,te lOpeorizontala", Tn succssiunea urmatoare:

Obiecnv-:
cadru ~.,

Obiectiv , de reJel'iil'1~

Conlinuturi
,................ ' ".,'"',.,,, .

Activita;li de inva~m obleetlve de

rn pm9rama
reJerinia.

~colara, Hecafui obiectiv-csdru ii suntasoeiate

CIJ

ObilecUvele· de re'fe'l1in~ se reallizeaza

ajut'O'l"ul eon~lnutUlrjlar, care

se regasesc lin ultlma pa rte a, proglramei. EducatonJI pnate opta pentru felosirea ac~iviiUltilor de inva"are recomandate prin pl1o.glrama seu poste propune alre a,ctivita~ adecvate cond i~mor concrete din clasa,

Va prezentam un exemplu de scheme o:rare pentrn clasete a. IIV-a minori~i! conform 0 MIN r. 3638. di n 11 aprilie 2001, pri n care es~e sprobat noul Plan-cadiru, la 0 ~o(lala in esre sunt doua cJase paraleile: elasa a IV-a A" cu Uln efec:tiv de 22 de eilevi, iar claeaa I~V..,a au 24 deelevi, B,
Din class 7 elevi din dasa :?i4'€llevi necesars
81 IV-a AJ la matematica

curricUilum

extins

10

el':evi IIUloreaz.~

alatur~ oe aJI~i~2 elevi din clasa a IV-a B,ClU educatorul~ clasel a. I!V-.a A. AI~i
a IV-a A lucn~azaourriculum .aprofllJndla~ ,alaturi de elasa a I~V-a B .•cu educetorul clasel a IV~a B. Ceilalt~ u rrnatoarea precizare:

.s elevii dilmldasa a IV...;aA.

8 elevi

din

din clasa a IliV~ 'Sau optat pentru curriculum nucleu, Credem ca €Isle

,. Conform OM -mal sus menti,onat. cnrricul urn a profundat va fi d'esfa~urat doar CU aoelelevi care 1n anul scolar inch,ei,at nu au ireu§.it sa-!il-i lnsu~easca minimul de cuno~tinie~~: sa-,~irorme21e minirnul de capacita~i prevazute de proqra me. Pe rYlJI'U ca 0 a~stfellde schema o:rall"a sa fie rea lizabila" e strict necesar ea imlvatatorii care lucre:8za la cele dOIJ8 clase sa oolabon~z:'eatat pentru realizarea erarului, c8i't ~~ pentr'lUIirrtocmilrea dccumentelor de prolectare. Vor avea 0 planificare OOmUIl18, cuprinzand OOI1!illiuturill'e ~i obliectivel',e de referinta
din cusriculu m nueleu dlstri buire pe

care lucreaza spronmdarea

insul?ire,a continillturilor ~ nsera activirnli care

aplt"O'flJ~,dareconcr,etiz.81t.a )inactivita~i

va avsa, la fiecam 3 ors trundhi oornen, 0 ora de, care sa spnijinre reslizarea obiectlvelor ~ii
curriculum exttns va oterta de

InI umalfil]

I de ore

dii n trunch ~ul corn un. Cel

ca,pa,eiitatile spsclflce clasei respective, utilizand con~inutUlI'i1e prev~ultein proqrama CIiJI asterisc, llt'l' !ipsa acsstor continutuMi, in cadrulunita1ii de invatar;e proiectate se vor p rolecta adiiivitali care urm 8lreSC reaJlizaJrea oblectivelor de rete rinta pr"ev.asa dezvelte zute la extindere, oblsctlve ce se pot mu~a

sa la r'geascs.

o bligatonii , lar Gel care va lucra

inrvapue.

pel ericare
unitaiii

din~re oQltlIlimlu~uri!le

prevazute la elasa f'espe·ctiva geometrice, clasaa IV-a)..

(vezi proiectarea

de invatare

Corpun!

La limibi:i11 englezal,cll.uTicullu mu I ~xti ns este Iucret cu 0 grupa Qons~ituJti din e!ie,vil proveni~j din celie doua dlase, 15 §i,ir respeotiv, 14 elevi~, in ~otai 29_ Cu 117 ,elevi cu pr:obleme 'in fnv~lare, prove niti din eellie doua clase, psi hologuI9COIii" in partenerial eu educatorut UllI.e:il8 diintre elase, lucreaza oonsi,lierE ~i orientere - Teimici de invatare la diferite discipline. la niivelull daselor a ,IV-a se predau trel diiisciplmneopjionale: 11.Ma,temaUclJ distradivii, la care participa rei 22 de elsvl din ce lie doua claS€! care au la ma~emaUCi3 cUl'1liiculum exlins" Aceasta este ,predata de educatorul' clasela IIV-a A. 2., ClKiozit81i din lumea nawni;, 181 care participa: 15 eievi din cele doua clase ~i care este predata, dleeducatorul clasei a IV-a B_ 3. Muzfcij .instrumentali1 es~e pr:edata de educetorul de muzlea ~i este hlJICrmalde 01 glrupa formatal din 15 el!evi proveni\:i din ce,ie doua clase. Ca sugestiie pentru realizarea Oiliatru~uii'!CU0 astfel de SC~,8ma oraIM" va peopunem ce aceste ore,iimll care eieviii SI~In~ gruip~i alffe II deeM pe clase constituite. sa fi'e programate prima ora din zit astfel: .)i> ~urlea. de la la 9, rnuzlca ililistrumental~; }> rna riea; de la 8 la 9, matematica extl ndere in parale,1 etl aprofu ndars, l~mp in calle oeil Ctl curriculum lrillucleu wn.ca nu au ven~t la ~ooa,~a; :> mie.n::!!J'rea,.de ~iae, la 9" l:imba strn!ina.; joia, de la B la 9, matematic~ distradivii in para lsi cu optlionalul
l

»
JO;>

Curiozilaitjl din lumea naturri;

vinerea, de la B 189. consillere §,j ,or~:entare.

Schema ,orara pentru elasaa

Aria

IV-,a,A,

discipmina
I. Limba ~j ,comunitcanl!

cumcu lalfai
I

!Nllr.ore
ODlIlfol'1iJJ

uunchi~------~'----------;
11 4 5

Nr. ore

Iota I
ere
11, 12

plamrdui

11-14 4

1. Limba :;)ii lileratulFfI romana

4
2.

3. Li mba,

mOdema11
I

.2,-3

2
4
1 ora 7 elevi

1 ora 15 el:evii

3 ore-

15 ,e:Levi

II. Matemaiici ,i §ti irnl~e aile natUlri i 1. Maiemati.c.;1

4,,5 1 ora 10 elevi

3 ore4o~ 17 elevi 3
1 1 S eleY'i

3-4

3
1

1111. m ~i sociietab:l I 3~ O
1, IEducatie oivica 2, Istoliie.. Geogr,afie 1-2 1~2 1

3
11

1 1

3. Religie

2
1. Ed ucetle pil,astica1-2 2. Educape muzicaia 11-2 1 11

2
VI. Tehnoioglii 1-2

1:
1

0
Nr, total de ere a locate pentru Ihunell i comu 11 lDisdplline optionala 23
1

23

23

11-4

Nr. minim de ore pe I S;9,ptamEi na 25

25

Nrr,maxim de ore
pe

sa ptal1n an~,

27

27
25,26,,27

Aria, curriClilfa.ra. I disciipHni

Nr; ore confQ·rm

p~anulu~ cornun 11~14 4

5-7 2:-3

Nr. ore trunchi

Nr. 'ore allocalt:e

I---~-~~..-------II

.apmfundare

extlndere

Total ore
H,12

II. Umbi

§Om

comun i'care

11
4

I
.

rom~na

1. Limba

:i?U

IileraJtura

2. umba ma1lerna

5
2: 1 oril '1 4 €lIe-vi
1

5 2: 3 or€l-14 elevi

13. Umb~ rnoderna '1

II. Matematica §i §Itilin~ aWe na~urii
1

4-6 3-4 1-2: 3~5

4
3 1 3 1 1 1 1 PrEl

4,5 8 elevi
1 oral 112elevi ::I 4\ ore-20 elevi 1

1. Matematic~

2. ~tnir1lW ale naturin lit O!i1l'l ,Ii sOGiet.al~e

3
1 1 1 .2 1 1 2 1 1 orn "10 ellevi

11. Educatie d\!'ic~. 2. lstorle .. Geogra.fie

3. Reiiigie

1~2 1~2
1

IV..AIIt·e'

2-3

:2
1
1

1-2 1. IEducatie plastiica 2.. EdiJGa~iemuzicala II 1-2 V. Ed'ucalile fizica ~Ii

sport.

2-3 ~-2
1-2 0-1

2
1 1 00

VI. Te·hnolloglili 11. Abilitalil practice

'lnIL c:onsiliem

o[l"ielllt:are

~i

1 ora-10 €ll!evi

Nr. total de ore alocata pentru

trunchl comun optionale Discipliin1l€!

23 1-41

23

23
3

Nr. minim de ore pe saptl1lm~na

Nr. maxim de ore pe

25
27

25 21
25, 26, 27

sa~'~amana

'j:otal ore la clasa in mod explioit cum pot vi grLJpati elevii aprntundat, exfins §li optiona I propri u-zis,

S~a complstat

schema or.a~ cornuna celor doua elase pentru a arata

pentru pareurqerea ·cunriculurnului

Aria cunicularat disclpllna

a IV-a A
Nr. ore
aprofJ

a I'V-a B
Nr. ore aprof.1 Nr. elleyi

Nr. elevi

Apmf. ir:otal eh~vi

a IV-a A a IV~a B Nr. ore Nr. ore ext! exU INr. elevi Nr. elavi

Ext.

Total
,elevi

romans,

1. l.lmba ~.i lite ratu ra

2.. l.lrnba materna 3. limba modema 1 III. Maiell'l1 atiica 1. Mat~matici!l

iitUnle ale natu rii

,i

1 or.t\ 15 eleyi

1 14 elevi

ora

22 elevi

1 ora , 7 €lIe-vi

1 m.at ·8 elevi

~5 elevi

l' 'Ol'a

110 elevi

1 ora 12 elevi

22 eleyi

2. $'liinle aile na:tulrii

III. 0 Il!I ,ii societate 5. Educatle clvica 6. Istone, Geoglrafie 3. Religie 1. IEdu ca~ie pia 5ti c.a V. Edu ca~i,e fl!zi'ca ~i

,sport

11.

Abi,litati pracuce 1 ora 7 eievi

VII. C,onsiUere §i orlentare

1 ora
10 elevi INF. elevi Nlii. el,E!vi a IIV-a B t2 elevi

a IV-a A 10 elevi 7 6

Tota I elle-vi

8 9

15
15

Pare a fi cornpllesta trnocmrea unui orar pentru desfasurarea unui program scolar cu 0 asffel de schema, orara Avern c.onvinger,ea ca nu este usor, dar m.!l imposibil, Suntern datori, plpil1'ilnsa~il menjrea noastra, sa oferim un traseu educaiiona I va riat, adecvat rnai multo r stru ctu ri de pe rsonalitete,

cat

Planificarea lntr-un rmtu ri - OUalocarea u nu ii an scolar.

celendarisfica

este un document prugrarnei

administratlv

care asociazs
ps parcursu

modi personallzat

elernentele

- oblsctlve

de refellinta ~Ii conti·

de' ti mp conslderata

optii m~ de cafre educator

j n ellabora rea pla nifican i, recoma ndam oercu rge rea u rmatoars lor et.ap€: 1. rea liza rea asoci eri lor d intre 0 biectivele die referi nt9~ i ccmt~ nuturi; 2. impai1ir-e,a in unitilti de inl1vatare; 3. stabilirea succesianii de parcurgere a unitatillof de inva1ar-e;,
4.

alocarea timpului conslderat necesar penfrufieeare unitate de'inva1are in concordanta cu obieetlvele de I"eferintei ii,i continuturile vlzate .. Planlflcarea poate fi lntocrnita pornind de 1161 urrnato .. srea rubricajie: $coala .,.,

invJpf'o'f. ... Disciplina .•• Clasa ... Nr. ore' pe' sap'.tama,na ... Pllaniifi:care ea Ilen da.ristica inv3i~afeo refe'rinlaJ

0 !'lientaUvii

Uniitli~ea de' Obiective de' I Con~inutl!lri

INumar de, ore

s,aptamana

Obs!elllV'at~ii

tabel : 'ilunita/ile ,de in va/are se j n:d~caprin titlu f~ (terns) stabmte de eatr,e dasca I: • fn ru Mea Ob.ie.ciiv.e' ,de referinJii se tree nume rele oblectivelor de r,gferinla din pl"ogr,ama ~colara: ..,conlinuturile sunt seleclate din lista de oontinurturi ale prograrmei; • numiirul de' or« a'iocate' este stabnit de' cafre dascal in funcjie de ex perienta acestuia ~i de nliv€ IluI de ach izi~ili al elsvi 11m classl. rntreglUll cuprins al plain ifica rti are val,oare- onentativa, eventualels rnodiflcari deterrnmate de aplicarea efectiva 103. class. putsnd f consemnatetn n.JIbrica Obsel"lf.a/ii. p~anificare aniUlalli corect intocmila trebuie sa aeopere .integraiprograma ~cQolarala nivel de obiective de refe nitlIla~ii oontirrmtulrii (du p~ G iHdul metodologli'c

In acest

pentru apllicarea proqramel

de

~imbaromarna, MlEC~CNC, 2002, p, 18~20)_

U'l

Il:[')

'''F'"

a
0
C\I
I!f)

'0
-e=

C'?

.. 5 ~ rn
IQ

M ......_.

... Z.
2 0 c -~ a.

= 'J:: ::I

1(1l

]!

e
c

o_ 'n:!
-e=

A
N"

;\

.:to..

.\

.:l!..

ItiI

0 0 N "0

F cri

N,pM-

"",,"II;;'.I('o..j

rNN
~(T)

~~. [")
""":NN
""':~~C""i

I ~~I['tw.jcr:ll

N .... N

-.n
'N

~-:r!i·NI..,::·

_.:·~N(I')

N"'~·

"':"":N·"...j

~~C'JF

"!;-('i"}N..--'

-..:--= _.:

(f)

.~

.0 ....
0
(\.II

:8:

....
"0

'" .~
~ ......
0) «)

Z ..._

...::

~ 0
21 m
0
'"-

.;:: e,

!:::

.c
a.
m

..... ,0
~ ~
N

1C'f":~~
~NN("j,

~..~~L~~~~

C\I

<'{ "": ".I '": 0{"";: t":l~'C'o!

.,...

C\l1 ,..; N
~.~,

T""

C\l1N ,M

'6

b:

.F ~ NI-r:-" ,..; .,..: C'ii erj

I~'''-I~~
('II

~~-~'~

"--~"'--'-C\lM

i!:I,

:c ,t.!
C),

.,_

'«i I!:I.

"C

:!

! m
lilihl

roi,

..;

.n,

AA
~C\.!:
N~'

I c-i ..--: N'v

.~~

NM N .....

N~

""":N..,t
'.,-- (\1

COIDro

"';<q7 ~
..... ('..II "o:t
!II "-

,...;- 'LC! 'I:'<!

''<it"

.~e
;ti .El;
jJ,)

II'lI

,~ ....
:;
11:1

>dI

"1:l

-- .~
m
GIl

,ra,

m ~ ~E ~ :I

.....

.c'

Ill'

I _,

,\.

:\ NIDN

.\

~~

~;~~

~.~

.~,"Qj

o::fCI:i f\ji
~N"t"
.-N "'"

'N~~
'F'

<£iN"
N"<I"

ro.q...:
N

.c ... ~ui'""'"':'

'<:f'

I"....::N{'"j~

t-.:'ri"",-M

~...: N'<:t
co '.-'
"":vj-qf
t"':l

lui

'~

..

0
:

C'"J

10

15

Q)

0 '.,-

..

'~

0' "<it e=

a~
(1)

A
CD
~,

4j,
0.:::
W

Iii.

-c W :a; !Ii ~
[[

C:,

...... ....
.'i.., ~....

"C:oI'lI
;:to m~

._1

~. ~ ~ C')
'..t

A.

A N-.i

LON

(")

c\i"<t

.....

(\iI'!t

C'f"-;

~f r:
NC')

,QI

,t.) ab

I;f) NI

0 're:!

" >

'N

...t
,,--

<\iC'i

N''I'-CDM

~Nv

~~~

~ .... ..J
,(III

I"':N-<:t

":~NI ",,:,N..f

til ,--I ~, n, 00'

GI

W >m:

bl U
':.;:l!

.m

~ ::::II iI'l 'm:! > ,~ .s E

"'D
ab 1Jij, Ill,

"",till

...

Gil,

Zro WE

1-'0

"CI

W CI;I,

00:=

:;i

i !i::

~,

:=:

~ .m
'I:

.....

=:I

Rea Ilizarea unei u nit~ti de invat;are impu ne un derners d ldacttc proleetat de fiecsrs inva~torlp rotesor Alocarea tim pulUli afectat unel un iltat! de i:fllvajam se fac€) priln planitica rea .anuall,a. M €'!todologia de proiectarea u nel II;J n~ta~ide tll1lvatare consta ifil'tHI su CC8~ siune de etape, il"lllslt'lltuile I'ogic., in vederea abinrgeruii obiectivelor de rleferinta" Etape!e pr-Ol€lctarili sunt aeeleasi oricare ar fi u nitatea de invalare'Viizat3L P'ro~ectall"·ea unel unitt~~i die irilvi~:at1e poate fi sitriltetizat.a in parcurqsrea schemel reprezentate ~!'11 fig. 1 (Ghid metooo.logic pentru apllearea ptrogramei de matemath::a, MEG-eNC, 2002, p, 211).
Elc C~ "'Di -----. face?' Ce \1'01

bce?

Cu ce \l()i ......... face?

Cum \IOU race?

-+

Ca~s-a real~OIt?

Iden~iioc::;.m~a

S-el,ecta re
conpnururi

o b!ie ctiv~1 OiF

Analiza resursslor

lR1iemninarea
1:lc~ta~ilot d~ ilnviitare

St;]Jbi~Fl;i'a i nstrum enloe to, die eva~!j are

I~"--~~-------------------n
Fig. 1_ Schema sinteticij p.enlru proiec1:ama fJMf fJniltJ,ii de fnvt1taro Prin urrnare, propvnern prolsctsrea I.m~t;~tiiidie invatare, ca lJIrma~oarea 'etapi'i a orga nizi§ rii demersui ui dida ctic, cu U rmatoerea ru b ricati:e (du pa Ghidul metoda/ogie pentru apJicarea programei ae matematicii, MlIEC-CNrG, Ed" Aramis,

Bucure§>ti 2002, p, 20)·_ $co.ala .

Ciasa . Nr:. ore pe ,saplilman,a •.,
Dis.c.ipiina ...

Uni.tatea de fnvaJar:e' ... NI: Of'eatocate ...

DetalL'e:mr de

ooolt!iurt

Obi·ective de
r~ll'ril~

Acbitili de
irnvi-ij.a~

Pe ntru a ceasta. stru c:tura:

~in ruorica IlJetalierii de conti nut apar s:pecificatii de cOl'iltinut necesaretn

parcu rsuri, a1lffel spu s, ~ rrlormajia pe care elevul trebuie sa 0 relina ~i cu care poate opera. De e.xemplu, la rnatematl ca clasa a [.V-a, pentru oontinutul Aduoofea ~i sciiderea numerator n'aturat~ fare $1 ell trecere peste ordln termin%gia sp.ecifica, vorn specifica expil i:cilarsa. anumilor

II suma,
rubrica termen,

.,cu

shU

mar mare'~! ••

.cu

,ablt

mai pul~n'~.Aceasiz
nu ne

este cea care .ne 1iil1€i"in coote,xtUlI proqrarnei,

Ilasa -

de,pi§~im ba.gaJull de noliuni,

in acelasi timp, nu neo permae sa, "uitam~ anumite

care trebuie

sa le cunoasca

~n1fOrrna/tlii pe cam le pretindern elevilor ? !f1lo1iuni, infonnalH r:'"'="

elevii.

~In rubnca Obh~ctiv,e de' refe-rin,a se tree acele obiectlirve, identftcate jpia nificare,a c-flilendar,i stica" till rubrics ActiIViti!~i de inv,i~arepot fitrecute c:e!e dJn proglrama §c(lIar~
completste

modlificai€l sau chiar

psntru atingerea

lnlocujte

cu alt€lJe" pe care educatorul Pentru a identiflca

le oOnJS-

dera adecvste

obieoIivelor.

celie rna
consulteres

potrivlte actMta~,i de Inva~are pentru un anurnit nivel, 5e recomsnda Ilistei de verbs ela.bmata]n Nivel

Taxon'om/a lui Bloom {Bloom." B.S" 119711p. 14-17 ,

Definiltie Verba scrie liste'8zil\1 I'lurn,~~t.e exprirna deflneste expli:c~ rszuma

CUNOA.~TERE IEllevul recunoaste ;;i reproduce invormatp<iI, ideile principale In forma aproximativa in care au fostTnv,at~t~,

I
I
1

iiNJi!:: LIl:GEiRiE

Elevul tn;!ll1spul1e,lnte~eg,e. rezu ma sa u il'l~erprete<illZili ilnformatiia pe baza tov~'larii anterioam.

pa ra,fuazeaza
d1escwie ilustreaza

APUICARE

Elevull seleoteazlii, transferal !?i loloseste date ~i folose~te pi'incipi~ pentru a rezolva a pro!blema sau 00 callcule,aza sa rcina, rezolva demonstreaza laplica Imnstll1.l1 rle~re
El'evul dsscornpuna materielul ln partile sale cnmponente, ueleva relatiile dintre acestea, distinqe, dasifica ~i relationeaza presupu neri, I ipotez:e, 'il1nrebari. Elevu! creeaza, integreaz~ sau eornblna ldei lanalizeaza cateqoriseste

ANALIzA

cornpara
distinge sepall"a

SINTll

intr-un produs sau ofei1a care e noua pentru

el.

conoepe
face prasupuneri inventeeza IdeZ\fOlt~ fol!ooe~t,e judecal recornanda

EVALUARE

Elevul apreciatii,. e¥alueaz,ili sau critica pe baza unor standarde ~i oritenli. forrnuleaza judeca:lii de VaIO<!l.ffi ln legalura cu 0 an iJmit~
problleim~, pe arilerio de coereil~, ,e'lioiell~a, rigoare,

cliiflica Jus1iflc~

~,RLJ,b rica R'es U II'se (materiole ~Ii, proceeurale) cu prinde materl al U11 idacnc d folos it, oferit elevii lor, specificari de tim p, de lac, forma de org.aniizare a
clasei, Aceasta un moment rubrica ofer,a 0 ~lPoza"a ceea 00 se intampla dat, AC9!Ste
ill clasa la spee~ficalii descriu oondi~iirle in care se produce

Tnv6J1a,rea.
• in rubrica
Um1I;§1'Ii

Evalua.l'1e se mentione,Eliza
S=8

instrurnentele, de lucrusi,

modaliitalile

de

evaluare, folosite Finalulfiedirei

la clasa pe pa rcursul activitalilor realizat sarcina unita~i de fnvatare presupuns

de I'nvi11arre, pe ntru a.
implicit

cat de bine

inv,ararea.

evaluar.e,a' sum-at iva.

•' Cum elabornm Invii/are?

un test de ev:aluare uti/izat la fina/til unei unitali ,de

sunt cazuri in care pre'luam din rnanuale seu din

In

practica

curenla.

culeqe r~teste de

eva luare sa u cazurl in care ne propu noe sa le cream s~ngiuril. m urntest de eva lua.r,e? Ce cal'ita~ii trebu ie sa intnmeasdi o proha de evalua.r,e :?i care sunt reperele de care trebuie sa~linem cent? Sunt intl",ebari pe care nil le punern ca practicieni,
Di n ce se consti~uii e

Un test de evaluare eonsta dintr-un set de probe sau de lntrebarl

ajutorul carora
S'€!

au

evelueaza

nivelull asimilarii

cuno~til1tellor!?i

capacitatea §oi notare,

die a
este

opera cu ele. Atunci

cand un test este folDS it pentru examinare

de eva ~uare d idactidi.. depinde

nurn it test d eel mo~og ic sa utest Functionalitatea

Testu l de evalru are este acestula de

o proba com plexa " ~rmata dlntr-un

ansamblu de sarcini de lucru (itemi)',

de capacitatea

urnui test de evaluare

a f in acelasl timp valid, fidel, obiecliv

$i aplicabil (Nsacsu, L. 1996, p, 36-55)_ Validitalea reprezlnta capacitatea testul u i de a rnasu ra exact ceea ce-sl propuns sa masoare. Cum ne asiguram ca un test de evaluare este valid? Unn~iind In ce rnasura verbuldin oblecfivul de re~erinta se re9ase~te in sarcina
Ex'emIP,lu-comentariu Daca obiectivul doe referinja vizat este 4,4" conform proqrarnel
IlU vom

de lucru ..

psntru cere

elasa a 111-3, sa scrte Ilizilllill " elevilor patru ra.nduri din poezla

!?i ingrijit un text in versuri",

putea

ca sarcina de lucru "Scr~eti dupa autodictare m~ull, autorul =?i prlmele Gu penetul ce sideful, de M_ Emlnescu". S-ar putea ca unii el'evi sa nil serie nmic. califi1cativul oibtill1ut sa fie i'l1sutioient, dar de t:apt cauza sa fie faptul nu stiu poezla, nu serisul neingrijit sau greu lizibil, Pentru Cat itemull 'fie valid, puternformula urrmatonul item: "Scri9ji dupa autodlctare hUul, autorul ~i primele patru randun cli1ntr~opoezie pe care 0 ~titi'·. . FideJitatea reprezlnta capacltatea instrurnentului de a oferi rezultate

sa

ca

00 nstante

pe parcu rsul mal rnultor a pUcatii; adica read miinis'trat du pa uni nte Nail

-de· timp (cu scopul de a eJimina posibilitatea

cal rsspunsunte

pentru di au fost ,Iucrate cu pulin timp fnainte) va of IExemp.lU-comenta ri u

en aoelea~i

sa fie

date oar.

rezultate.

Daca ob~eclivu~ de referhlta. vizaJt este 3.2, conform programe! pen' clasa a U-.a, "sa de'sprinda imIlforms.tiiile e'Sen~i'aie dirntr-un text citit" ~i sarcina fi"Dupa ceai ciU~textul de pe fi~a, serre in s,patiil·e puncta~e cuvlntele ca Hpsesc", frag'mentul nu va fi un lUll (t,j'nrrsun text studlat la elasa, ci unul nou. ._ fe·!u~ aeesta sa va evita mspllInsul' ca urmare a memorarii §i,j va masura rea capacitate de esen~aliizatre a informa1iei dintr-un text citit Astlel forrnulets sarcina va putea if\ireiuata dupiiJ un anl.Jmit linterval de timp pe· un alit text, C!: aceeasi dlmenstune §i compl'exitate, iar rezultate,le obtinute ar trebui sa f; aceleasl, itemul demonstrand fide/litat.ea.. Obieclivitatea r.epr,ezirnta capacltatea instrumentulul de a asigura concodalilita inire apreci'erile facute de evaluatori independe,riIti in ceea ce prive~te'It,;rasplJns bun, Aceasta presupone eli ffili lilareas uh iectivitatii pri n raportares eVi3llulator.filor la standsrds de masurare ;ri apreciere rel·evatlfllte_ Unde urmaJir obiectivltatea? In felul in care sunt formulate crliterii~e·, standardele d;
rnasura re-apreclere,

Exempllu~comentariu Daca obiedivul de referinta viizat este 4,_3, conform ,programei pentn, clasa a II~a. ~sa respects, ortog'l"alfial cuvlntelor ~i punctua.tia in transcrlerea enunWrilo(" ~i sarcina va fi ~Transcrie ttitlui §?i primele d\OU81 a!ineaie din urmatoru 'ts,xf', dandu-i-s9 un text nou, dacs tn clniteriil,e de masurarn-apreciere-deci,zie exista Torrnulari de g'enul .Pentru ca Ilificailivu I Bi ne ele'vu i trebu ie sa tra nscrie intregul text corect, ou abab3'ri spcradlee de 1.81 unctuate", rII1U vom putsa p consldera obtectiv itemlJlt Ge tnsearnna "afJateri speradloe"? Ce lnsearnns sporadic pentru mine? Ce 1mlse,amna sporadic pentru co:leg!9 mea? in timp cs formula:re.5i"Psriltru cal'ificartliVlU! Sine elevull trsbuie sa transcrie intregul text cu eel ml;J'ittrei gre~eli" nu va ialsa IDe subi€!Ctivismului. in acelasi sp,i'rit all obiectuvlitatii putern exprima in cr.ibiniile de masurareapreclere asteptarea minimll pe care 0 avem. Daca obiectivul de referili"1lt~, 3.2, conform programer pentru clasa a II-a,. ,,::1;31 desprinda informa1iille esentiale dintr-ultll text cillit" ~i sar-cina va~i: ~Dll.lIpa 00 ai citit textul de pe ll§a" aerie fn spatiitl'e punctate cuviniele care liipsesc", criteriui de, masurare-apreclere poate fi: ",Pel1tru calificatiivul B,ine· or f cornpletate adecvat eel PUI~illlirel din cele cinai v t elilul1~uri'; " Aplicabilitatea exprima capaeltatea testului de a fi adminiistrat §i valorilficat in diferrite oondilii pedago'9lice. Aceasta capacltete eviderrtiatii

rnporta

IIlita inform aiiiei testate, ra portull dlill1ltre'conti nutul, forma probei ~i v~JrSta
ana~iz,am

:?Ieviilor; tilmpul,l'l ecesa r pentru admi n lstrs rea, eorecta rea ~i linterplreta.rea finale ..

Psntru a decide asupra apiicabiliitatii,

zand la urrnstoarele intll"ebari:

situatia concreta, raspun-

- E reallzabll
OI.c1ivil:ats'a? - Avem tot
De

i,11l conditiile

exlstente In' scoala in care na desfa~uram

ne trebuls pentru

a-Iaplica?
pantrll a realize sarcil1ille de lucru?

- Elleviii all toat.e materia,lell,e neoesare

Exempluacomentariu
iecth.llu de refe rinta vizat este 4.3, conform progra mei pentru I clasa a ll-a, ~sa respects ortoqrafia cuvintelcr §i punctuatla in transcrlerea 9'11UntlUlnilor" i,isarcina va f .Transcrie titlulsi primsle doua afineate din textul § Paiatul hamiciei",Pcira ca acest text sa Ilene 103 indemana sau s.a iI aliba IPedosul
Daca ob

fi sei de

IUGt'lIJ, apliea

bn it.a.tea scestei

probe este rellabva.

Cu ce tncepem in elaborarea itemilor ~i cum se leaga componeatete una!

item Intreeie? Se obisn ulie§-te ldeea obieetivele de referinja vizate pe parcursul Ulni~ii de inv,atare lesfim sl, ea uemare, tncepem cu stabilirea sarc~n~I~©r de, lucru" Un'eori Ie sfim, a Ileorii nu, pe unele Ie ~ti m, pealtele le-a m u itat A~a ar fi totusi mull mai bine sa revenim la moduli expllclt asupra obiectivelor de referin~a vizate, pe care, de fapt, le avem in proiectarea unitatii de invaia fie, Pe ntru fiecare ob iectiv de referin~, in func~ie de activitiltile de [nvatare desfa~ura'te pe parcu rSQJ orelor, de cidern asu pre verbe Ior din sarcina de I inv,alare, urmarind au aten~iie aslqurarn v,aHdita,tea" adica sa masuram ceea

ca

ca

sa

ce ne-arn propus prin obiectivul crite riilor; s-ar putea ca altUn.oi

de ~eferiint;a.. 1111 acelasl tiimp e bine sa reflectarn sarcina ~i nu reflectez asupra sa am sa-~i de rea ~izat mssura rea-aprecierea eoucatorului

asu pra criile rl nor de evaluara .A1tfell, daca tormetez

ca nodam
sa

problemeln
eentreze

dlserlmlnarea

tntre callificativ'e (note).

00 astfel - ceea
00

de prolectare elevUlI trebuie

didactiea da posioilitatea
prin insa?li aspeetele relina la nivelul

real atentia asupra elevului

oe sunt anticipate: ca imorrnatie teeretice,

rnentskrlul

teoretica (in ru brl ca. Delalleri de conJinut);

- ,activita~ile pe care ellevUllllle f,ealizeaza spre a-sl dezvolta capadU'l1ille specificate pentru fuloslind cunostintele in obiectivele de referiFita (in

ru briea Activita[i de in va/ar.e).- condiitiiile create de educator a oteWiicadrul .ap'tim in care ,elevul cat in rubrica Resurse); ~i m:odallit.ati prln care se apreclaza reallizat ielevul sarcina propusa (lin rubrlca .{;vaJuare); (mentionate instrumenle

exerseaza

- acele

de blne a

- pnrnind dela teoretice

obiectivele

de n~ferinta, utiliz.and infol1matiill,e ~ii aspectels

1

menponate

in detalieorile de oonlinut,educatorul forml..lleaze

iternii care vor pune ellevul in postura de a lucra singUl" ceea ce tr cadrul activitalili de ~nva1area reelizat cu sprijln din partea educatorul ::5.":lIU a~ colegi lor, sprs a dsmonstra cat an IlJ m e din capacitaltli c intenmli!Zalt (In eva I ILl rea de Ilaflinallull flscarel lIInitati' de ~iI1V~afie), a Nica~eri nu 81pare adivilauea educatoruh.J,i, urn fapt 9 lieu" daca nu imposibi
de anUcipat, In condi~ile

in care ne propunem

un management

al clasei centra

peelev,
Ge tr,ebuie sa-~i propuna educatorul de pentru ca Invaiarea §Ii efort, sa se produca

fapt? Sa, ilntervina in mod optim

la cote' rnaxirne, cu investirtii mimme de timp

0:::
0:(

>«
I.1.l

If----.

>
0
"....

..:(='

....-..!:::;
1-= =:l

!II

..M In

:if;
~
Z

.=
Gl'
I:: ::::I,

W "0,
iJiiii

C\l "'!Ii
C\J
('Ij~

00;( W

,«
0::
lilJ

0'
C

e\!
-e-('\I,

~ 0
OC

m: u'

!' (I),
~
"'lI"

., n, 2: e 0
,0, ~
IW,

"""
-c~,

";::

1: !1:
Q)

'"<It;:"}

~'N

~ '''-: f':! !.Q

~NNN

'"'f

v-

''''':

't\i!

.~.

> ~~ ::1E 'ri:! >rn o ,(.I) W E IIV X .S! ,:::J ':0 W 'U z 0
1115

=' • -0 -m ...J a,

ttl

iD .._

.!~
'0
Q)

II X

I,ij,

..X

II f"j,

,r:;;~~M
""':~.,fN

-.:-

,~-~

~NO!Ji
I

.~
'..---~
I.L

ro

'N
,(0

',til-

>

u,

,~

1) Gru peaza ci!lte 6 ie:pUlriii dmn imagine.

Ca~r~:epuriiiSUllJlf?inoercui~e§.te ~JSiPul~'nJsuloorect

D. '18;
2) SanTen~nlarUlI de ie:puFi~u b s

c.24

'rorm,a

de adumue repetaUt. IEfectues_za

,exerci~iul ~i afla numi!'irul lor. 3) i\mege in mtuil~iifea eare f;orespundle

3 + 3+ 3+ 3 +3 +,3=
U rmatoorei

adil!Jlnari repetare:

c.3 x 6. 4) a_Folosilri!:ddesenul de mal sus, formem, priln inc:erollJllre, g'fUpe €galle, ai!tifel decatcat.e 6. b. Serie sub fOirma deadull'il!are lrepetarta acest mod de gruparg, c, Serle su b forma de IIllTl:multire a.ooasta adu nere repe~ati!.i.

d. Mai Incealrc~. un alit mod de gru pa re, 5) Une§te eu 0 II~nieprodusu I OIJl su ma (';mespil!Jlnza~oare .. 9)(46x1 8.:<5 5x3 3+3+3+3+3 4+4 +4f+4·+4·+4!:+ 4

1+1+1+11+1+1

4+4+4+4+4+4+4+4+4
S+5i1F5+5,+5.J!-5+5+5 2+2+:2+,2

4x2

6) Comp!~elteaza:

3+

+ ..• + ... =3x

...

6 x ,. F- 7 + 7 +7 + 1 + "] ., +
_.__ +"" +, .. +." = ... x ...

efecllUarea

7) C f~e~[e enu n1!u rile de mal j cs, j ncercu ~€~te acels 5itUa!~li ca f13 i unel inmuitirii. a- Afla~i suma numerelor 6~i 4. b. Gasi~li un nurnar de trei or! mai mare dedit 4. c. Aiffi8l~~ produsu II nu merelor 6 ili 2. d. Aflatli 1'1 u mil ru I de dOl!Jla ori mai mare dscat 5.

8} Rez:olvi!lunmaLoa rea preble ma:

lionel' are 2 pe~h in acvariu, Gelu are de 3 ori mai mulltL a.

Cali

pestl a re Gelu? pO~llfolosi un desert

b. Ca1i pe:;;.ti au' impr91Ulna?

c. Dac::a ali nevoie
i'

9) a. Compu ne 0 problema care s,e rezdlv~1 pri n operaltia

de inm ulp~~

folosind im ag,il1'eade mai jos. b. Daca ai t€lrm~nat" mal adalUlga

'0 inl:r€lbare

problemei §.i rszolv-o.

3.2. Curri«..tdum I'tI dt!id:.ia ~(;olii - }um'ii dc ,

.\Pfl' (.'/el'

(J

oeieut« {lctivitatl'u dida{'f,

~coll ~i ste, de fa: e em blerna puteri i rea Ie a §leoTili de a adapta cu rrlcul urn ul 181 disponibi Ilit~ltille ilnllereselle e l~evUlI ui. Aceasi.a putere, di~riv.ata, din liibeooltea - oonfelrita IPlfin pianl.llli<adlFl! inva~amant - die a decide esupra unui segment al CllmnclUllumulu~ na~iiQnal" fi!S aceea care dia posibilitate.a d€llfin iiriiilUlnor tr.aJsee parl:icullSlre die fnvataJf,eale elevi Ub ertaltea de decizie Ira nivell ui §collili este con sona n:t.a, eu de moeratizar s:odellajn ~i rs'prezilnta. 0 sa !f1lsa deadecvare la un s istern desch is, [;U opti L.
eurrieul
LI m uI

Pri riI dre ptu II de a II ~ deeizii, U

la decizia

muitiplle.

Bin punenn de veder,e al ~mpl!emel1itarj~ insa, Gurri:cu'lumul

la deciz

§i,collili (CDS) reprezinta un segment die mare nOl!.llt:a.tS,Gar-e a indus 0 seri:e di.sftJlnc~iii .. Prime,le ap~rute iin die clhiar po<~itica educationala, care a redus . fiecare an - die [a lsnsarea pmiectului de pl'arN;adru ~i. u~tsr~or,a f)lanului-cad~-, - numa wi de 0 re a locat CDS" Aceasta :;~H~~Ii1M:jmpllatca u rmare a inte rvenfd~ve li'ss'lor 9 ru Puri de p res.iu!'ile ce re, pri n au pri ma rea plaieiora ra, au redc posl bim.atea unor Upu ri de CDS toema i' la dlisc~pllinele pe ca re ln cerceu S~I ~ pro~eje.z:e ~i in numele carom au ac~ionat. Alte d~sfuOGtn au aparut la nirvel:... daciziei ~ooliii" tn rnomentul ln care procesul de eonsultare s-a dlewlarl forma orel€! dEl CDS au devenit plase de siguran~ pentru norms, iar programei,e ds opti:o.ri1a~au re petat tru nch iul co mu n, Dar, di.r1J de disffu nc~~ CDS raJrnan-e0 rea Ilitate' a scol ii de azi, rea lit-at" colo ~,

ca resl-a ca~tigat: 0 se r~e desuj,epti (fa pt Ii m portant este

til umara

ca

p r~ntr,eaeestla

S:l

~i majoritatea elervi'low) §i ca lie presu pu ne starsa ds normal i~a1tE: ry' p a cce pta rea differenl~;ei. AliUel spu s, CDS perm ite ~~ ella sa nsa oenUarili €HJlucatiEpe disport ibiil~t!3~ile!?iiiinteresel eel evu Iu~_

lipuri de Cl1Jlrricu~l!!ml la deeizia =jJco,lli,i(CDS) • Curriculum nudeu aprofundat (dup.,al G.hidlul metodo~ogic penlru apHcarea progra mel de matsmatlca oM E C-CNC, p.14-17) r-epr-ezin1t8i acsa fDwm2
I'

die CDS care

pn me~te a loca ra de limp din pllaja Qrarn §i care reprezi nta

parcurqerea pmgramei de curriculum nucleu in mal mulitBOtre deck aeelea IPrev~l.lIte pri n pia nul-cad WI, Conform OM/nr. 36-38/11 a pr~~h 2001 , a profu lI'l de rea s:e alp!1 n 1lI ai in C-.8IZiUlrU de re CII.lI perare pennu aceiea m elevi care n u r€U~€lSG artu r:J ga sta ndardele m in ~mal,e prev8zU'te ds proglram~ lnaln iii a rnlteriOof~. ~.Curriculum ex/ins reprszi nta. a cea forma de, CDS ca ra Pin me§tealoca re de Um p din pi aja orara ~Ii ca re presu pune pan::lUIr-gere.a prog rams i T inlliregime (ilnclusiv el,ementelle rnercate Ot,:iaste rise) ,.

sa

• Optional ('salizat in~coa!il Tipuri de opjionale:

1. Op~lh.)na lull 1.81 iveiuil In

p'II~Jn!ei sUi fle di n a,otiviit~·ti, rnodu Ie, con proiecte care mil su nt ~ ncluse in plI"Ograma;:co Iam avansaia de autorldiscii

tatea centrala, fie dintr-o diselplina care nu este prevazuta in p~an1lulleadnr>- delloc S81U pentru I» anume clasa/ciclu curricular (un exempllU de acsst 'gen iI constituie llrnba modems in Glasa I)" 2., Opti,ona~1UI1 lIa lIliivelull ariel eurrlculare presupune alegerea unel terneca re ;i mplica cell pulin dou a d isc:iplme di ntr -0 arie. Inacest caz, porninc de la oblsctlvele-cadru aile discipllinelor, vor fi formulate obiecUv'9 de r-eferinta din perspectival teme1i pentru care s-a optat. 3. Opti oll1lalull la n ivelu] mai mu rrt.or iii ri i ,eu nrii,cUlllalJ1e impHci§ Dei puti n doua disciplline a.pal1ill1land unor arii: currieulare diferiite. Ca §i in cazul op~ionalului ili1rtegm.t la nlvel de arie, informatiille cu care elevii vor opera au un csracter complex !?i, ca atare, permit dobandirea die ac:i'nizi~ii ogllitive de oridin lnalt {de tipul generalizariii, tr8ri1sfel!'iului}. o Tril mmatoml ta bel sunt p rezentate tipu ri! e de cu rricul um 121 declzla ::?coHi ~in invalamanbJlI obhgatoriu, caracterlsticile proqramei, r,egiimul orar ~i rnodul de notare in catalog ..
Tip de CDS Apmtu nod'are

~ programa pentru fnJl'lchiul1 rnun - ore din co

(curriculurn nucleu) in eazuri de plaja omra recuperate - respecfiv per;~njelleMii care nu au reu~it sa dobandeas~ .ach~itiille mif'lllimalle prevazute prm proqrarna a niJm de studru ante!io:ri
,. e$~e permisa pa rculrgereill

I ~ aeeeasi rubrics loiin c.litalQg CIi,J Idlisoipl i ria surs~

I

au rriculu mul1ui nucleu prin de:pal}limCl numarului de ore elocet 'b'urlChiUlui eornun din planul-cadru
Extindere

- obaective de mferintil flo'late OUl~ - ore d.ill'l - con~inuhmi notate' cu *( SI1l' rngiil.$e'$c pnaja amra in pmgrnme discipliinei)

- aceeasi rubriica
din catalog cu df<sctplina sursa

Op~iol1lallla nwe!lull - noi obiective de referinta dis-cip,llinei - not oon~inlUturi (fat~ de prcqrarna dirE;cipline:i)
Op~iona I ml1limQlr,a~- noi obiective • co:mple)(€' la l'IIiv,elu I ariei sallJ - n:oi oon~irmwri' ~ oomple'xe' al intregulluii (fata de programeile disciplinelor cUliricullum imp!ica<t,e)

optional
- ore

- ore de

- ru brica catalog

1l0U~

III

de

,optional

- fill brk:a l1Ioua catalog

rill

in schema oral~. ·61fiec~ rui elev din invalama ntu I oblirgatodu trebuie s~ existe m ini'mum 0 or-a a e 0 p~ional.
lin cazul disciplinelor scolare care nu dispun de plaja orara, curricvlumul fa decizia ~colii clJprindie numai ore de optional. Acestea presupun elaborarea

unel proqrams 9i notarea In rubrica

no.ua in cataloq,

·,Elabo'l'9riJ~a progra.me.i dtf}'opliooal

lPentru elaborarea pr;agramei ce opnonal propunem urmatoarea schern

de' proisctare, care este in acord cu rnedelul proqramelor nGlJ~ionale:
• Arg umentJN ofa de prezentare

• ActiviU\~ide InviilF11'8 2 3
• Lista de continllturi • Modaliita~i de evsluare

Pentru Argument; se va redacts H2=1 paglilt1lacare motiv,eazal cursu propus; nevoj aile elevilof"al,e comunitatii locale, torrnarea unor oompetente dE tra nsfe II etc. Obiectiv(!!Je de reterinta. Pentru un op'~;i.anal -0 ora pe sap~amanaseve' de defini ~i' urmari 5-6 obiectlve de refe.rinta. pe care el'evii urmeaza sa Ie realizezi! pa na 181 sfa'1,it!Li I anullui, Vor f fcrrnu late d upa modelul calm din pf'(lQlra ms najio.Fll8ia(a materiilor de trunchii cornua), dar nu vor f reluari ale aeestora Daca op1ionalull ar repeta obiectivsle de referinta ale currilclJlumului nuclel" atu nc.i optiona lu II respeetiv nu ar adu ce nim i e nou di n pu nctu II de vedere a formarH ;; i dezve'ltilhii u nor capadtati ale gandlirij i (a f €lip rofu nda eve ntual, pri r adaugarea ulnar confinuturl, competentele car-e se forrneaza prin urrnarirea oblsctlvslor din prograrna nationala). Un oblsctlv de refe rima este corect formu lat dac~ pri n enu ntu I sa u S~ raspul1lde la tntrebaree "Ge poate sa fi31~ elevul?" Daca raspunsul la aceasts intrebare nu esta dar (ceea ce poate faceelevul nu poate fi dernonstrat §c evaluat), atunci obiectivul este prsa gener,al dsfinit. Usia de conJjnuturiouprinde informatiile fJE: care opjionalul la propune CQ baza de Q perare pentru forrnarea ca pacita~j,loor vizate de obiective. Altfe r spus sunt trecute in lisrn eleele inJorrnalii care vcr fi vehiculate, introduse" combinate ii'ii recombinate intre' ele ~i CUI eltele invatate anterior, Ca ~i tn cazul intormafiilor prev~zrLlt,e Vnprng ram ele' oblHgatol1iii (.aledisciipli· nelor de trunchl eornun), informa1iiilledin lists optionalullui nu vor fi considerate un scop in sine, ci mijloc pentru formarea iinteleotua'la. La modalitaji de e valuare va r fi trecute tip!J rile de prob e ea re 59 potriv'9Sc optional ulu i pro pus (de ex.: pro be sense. probe orale, probe practlce, reterat, project etc.), Nu vor f indus€! probe lie ca atare. Pe parcursul ela borari i proiectul ui de prag rama sU9,era m co nsuUarea urmatuarel llste de intrebarii ajutatoare_

o biecfivele de Ire-ferima sunt - in II1IUmar co:res,pullillzator?

- core latecu ts rna opjio nal ul WI i?
- adscvete l1ivellului de cl.Jlno~tili1te al elevului?

- deriva din obiective-cadru i( d adi acestea sunt fo rmu lat,e)? - unice (seu se, r@peta sub direllite forme)?

- altele decat in proqrama nafionala?

Cnntinuturile sunt: - corelate cu obied:iv.e!,e de ,lI'eferint,a? - a~tele decal in proqrama na1ionah3? - 0 resursa cuprinzatoare pentru obiectivel'9
- orqantzata ariicullat,slistematic:? proqresul? de r€!T€lfinta?

- a:stfell indU sa se cumull,ez'e ~i sa permita _ entita~ esentiall,e" '~ra oontrndiG~li?

- posibil

ele\l'lului? - adecvats loteresetor, nevoilor prezentasl viitoare aile elevului?

la experientp,

de ]lI'watat;, adaptate

Aoetivimtill,e de invatare:
- due 1.51 dezvoltarea
_, CiUm VOt

ca,pacita~ilor

prupuse?

f organiiZflite ele efectiv? in cooperare?

0 prog rama de op1ional, il1ltelrdiscipllinar,

- p:res,UpLlnactivftatea nemijlocita a elevulul?

- permit ill1lvatar'ea Trad/jii !}i cr:edin/e, I n eonfln I]are, este prezenta~

pentru class a IIII-a.~i a IV-a.

ARGUMENT

pe per ~i, ~ mplicit un iind wid s,a-~i poata proiecta v~it-oml, sste necesar sa-si cunoasca treru~uL P,entru at cunoaste caracteristcile popomlui
P,emtru ca u 11

~u. trebuie sa-i vajda in oomparajie cu alte popoare. in furtuna veacurilor; poporul roman a pastr.at ~~ dezvoltat Ilimba strar 'ino~ilor. obiceiurlle, portul n,ati:onal ~i in acela~~ timp a aceeptst exlstenta alter "a~ionalitaji in aeelasi spa:tilUl,geogra~iG. Datil1i,ile ;:ii crediintele, llrica ~i rnuzica populara, me~te.~lUIgurile ~i erta :opulan3 constltuie patrimoniul spiritual ilFlles~imabill.;care ogllind-e=?tefo$ crea.oa re at rorna nilor ,dli toete zonel e geografio8 a~'8 1a rll, n

Pornind ds' 119ldsea in~elegerii crndill1lteii populare autentice. prtntr-o expe-eflta direcua in cadrul acesiui optional, copillul r:eg!ise~le credinle ~i obiceiuri
3 e propritliUli

popcr ~i alealtor nationaliitati.

,alaturi d€ care duce 0 exislenta de

eacuri,

Cunoasterea

tezau I'iU folclorl c. pastrarea ~ui nostru.

iii respectarea tezsurulul akor nalicl1Ialiti3ti ests

pastra vie cultural nesmului

~i transmlterea lul, accepta res datorie a noastra pentru Oil

I:

Adi cunilcuWare §oi discip.ine vlzata: Urn ba :}i rom un icare - limba fIJ ma na Arte - Edu cartlj,e plasnca, M uzlca Teh noloq iii - Abimali practice Om ~i societate- Istorie, Geoqrafle, Relig,ie Vi m p alocat - U IIlI an, cate 0 am pe sapta mana !Mod de desfa§ura re - la do'ua sap-lama ni, 0 acHvaa~e de cate dou
Loc u II de dlesf3§1I.IJ11'a roe - 1M Uz€! ~ lAST RA SIB ~ S ectia U,

a me

de peda'gogrie

rnuzsala
Clasa a IIII-a - Obiectlive de
I
Obiie,ctii\lle sfari'itlJ fi cspablll:

referinla
I

~i exemlP,l'e de aeth/italli de
IExE!'l1'lIple de

~nval:a,li1e

La
VOl

de re'lerinfa I cl,asei a I II-a, ele:vii

Pe urmiUoarel'eactliv,itati:

,ac~ivlitalii de ifllvaiare pa rcu !'$ull elase i a III-a, ss recomanda

1. int.eleag~ semniifi;catia ascultarea unui mesa] !?i confirrnarea intelegeri~ g;loba la a unu j mesaj oral, rme~aj 1Ilui; avimd ca sJUPQ.rtconeret d iif€rite 0 1\0 rm ullarea de raspa,lmsuru ~a inlreMr~ie puse; rnsteriale specitlce etnog rafiei LlfO:im ularea uno rintrebart In legatura ell

sa

iiii folclofUlui roffianesc;

materiatele observate;
I.

12_

~aid'entifice fu n~tionalitatea obiactelor expuse lin rnuzeu;

[] identificarea ~i descrierea diiverselor utilizarli pe em rs Ie pot prim i obiectele expuse: LJI lFea~,izaf€a asocrerii linlre obieete vech il !i'i

corespondentul lor din zilel€ ncastre;

o realizarea
rep rezinte

unor dasena ~i modete]e care si\i,

rea unor cantece Ilegalte de s~fMtorile

3..sa redea intHm mod origlililal

ulIlelle ohiceiu rO ~ i sa rbatori

o interpreta

obreoCtele' sxpuse;

specifIloe roman@'iiti;
~. sa .identi~ce e'le~m3flte de IUmbaJ plastic foloshe in d€COr,fll rea d iferilelor ob leete; 5,_ sa identilfioe ~i sa aleaga rnaterialele necesa re fl1lalizar.ii i

tradilion~~e ; a reellzerea unor jocuri die simulare a difel'ile siluatili; [] realizarea unor .:;;ezatori; ICi pictarea unor obiecte: lingura de Ilemn, glloburi, 'farfu riJdin halrljie, folios i nd modele orna rnentale
descoperite pe obiieclele adecvata a ell I~orilor: expuse ~i imbunalrea

unor

6 .. OLJ tehnicils de lucru necesare obtim:rii unor produse;

sa

luam mi

practice; sa fam iIiarizeze

o realizarea o realizarea

unor €lranjamellte de Craciun; U nui lepuras dirl C~rton, nar1tie

glasaUi

1Iliam IIiIjamenie' de Pasti; EI r-ealizarea ~nui calend~u cu sarnato,ile ~i obi,ooDurife de peste an;

1. sal-§i cultive spnriuului esteuc:

96

B_sa participe in eadrul grupului de lucru pentru a n~alliza diverse sarclnl;

0 exeeutarea pa~ilor simpli, specifici dansullillorJ populare dun zona;

9_sa malllifes~e cLiriozilate" D reelizarea Ulnar coleqiii de obi:ede de e1nografie; inrl,eres:;;i respect pentru t~z~url!All0 rea~iizarea un uij porl.:ofoiiu cu imagil'l! i mostenit de poporul mman. reprezentati v'e~ii IUlcrari propril: o aud~erea unor nnregistrari cu c@mteoepopulare specitlcs; 01 reproduce rea unor fraqmente din call1tecel!E''!

audiate. CONTIINUTURII elasa a III-a 1. Etnogrnfie rom 8Ifl1,easca: a. costu me poputere romsnestl: obse tva re: b. eusaturi specfice; observara, recunoastere: c. ceramica; d. obiecte din lernn: 2. Desen, foloslnd diienite tehnici ~ii 0 ternatiea de factura etnoqrafica; 3_ Modellaj din plastillina ~j lut.fcloslnd ca punct de insp,iiratie obiectele dim expozijii sau dim depozltele muzeului: 4_ Oecupaj, col1aj cu a temaitic:a defactura etnogr.afiica; 5_Sa rbatori religlioase: a. sernn ifl.ca~iadiier.itellor sarbatori; b. obleeluri legate de diverse s~rb~torrli; 6_ MlJzica: a. insburnente rnuzlcale tradljionele in spatial romanesc: lb. rnuzica fradijicnala: audrilili, inva~re de c.anteoe romanestl: c, dansuri traditlj,onale rornanestl; 7. Ilrnstirtulia muzeala - prszentare generai,a;, 8._ Compllexul Muzeal Natiorr'llall ASTRA; lb. roilul muzeelorMatell'lia Ie 'fo Ios i'te: 11.ExpoziJii lie tern po rare slcele psrma noe rite d ~n m UZ!8U; 2_ MU2!eu~ in aer liber; 3. Mat.erialsls drin depozltul muzeulul: 4,_ Frillme, di1afilme_ Modlalilati de ev,allu.all"e': 11. Reallizar,ea ce ,expoz.i~i'i colectlve ale elevller; 2_ Realiz~uea ILQ nu i portofol iu personal: 3. Ghidlaj muzealrreaHz,at de ,elev~ psntn] ele-vii.

u
Cllasa a IIV~a ObiecUve de I"efell"ilnta ~i exemple de' activUali de invi~are
La.s~~itUI Icapabnh: clasei a IIV-a, eh;!·viiivo:r fl p. e p® rcurS!JICiI~s~~~ ~V~a, sa recomanda u rm~toarele aclnV'nta~l: 01 ascu ~ta rea unui me·saj ~ i conflrmarea

11. S~I intel~aga

se.mnifica~ia globala e umui mooaj oral Stl!U scris, stab:iliind legatun Tntr@ ui1~orlffiatiilenoi §ij Dele CIUIOSCI!J~e af1lterioJl, avalild subiec1te specffioe tradij!ei. credinlelor ~il foldorului romanesc ~il aile llatiollalitati1o'li contccusoare; 2 ..

il11telegerii mesajului;
(:J com pletarea infolrma~iilor CI..U detallii §tiute" fo~osind un Ilimbaj specufic; 0 formula rea, de raspunsuri la intn:!barile puse. folosind un I,imbajspecific: 01 forrnularea unor illtnfiib<'tlJri 10"1 ~€g;!Jtllra cu ternatiea de'zbsJtut:a:

[prima, m:oljjjvele, t,€ihnicile 'fa losite

[pel'lw realizarea.
,[1 ilferitellor

sa idell~jfice

dJ~li1umin'eia,materia obiieote;

o analiza teh nicllor, mlat.erialelor, rnotivelor, tehn icUor utulizaw pentru r~-alizareal obiectelor expuse; o rea~izarea unor desene ~~m:odelaje carssa reprezlnte obi:ectele expuse, f(l~osin(j di'oorilt,e tehnlcl: o i:dentirficama centrelor de cultul'3, lnfuncfie d~e reg ilUnile tar! i; [J i'dentiificarea prlnclpslelor ocupatii ale locuitori lor din vrernu nile straveeh ii: a real izarea unor scurte eseu Plidespre liegaturaJ omului cu medlulin care traieste;
01 iint~rpretareal dii'lJle'rnelor antece ~egla1tede' c Mrbilitori Ie trad itional e: 01 descifrarea semniflcatiei diiferfrtelor sa rllJatori religio~se §;i nereligioase; 0 ~ezatorj;
1

13. sal 'exprime

provln:

in cuillinte proprii Icorelilllli'i Intre sp~cificul diferitelor

obiectesl zona geogra.fi~ din care

4. redea ~nlli~-un .mod original unele obiceiuri ~!is~ro~tori specific roman~~i. ger:maJne, maghiare, rromanli: 5. sa imbine element€! de limbaj [plastic pentru a obtine un mativ deceraree dlif{jrtt!1il~otobieo.te;

sa

in

o plctarea unor obiecte: Ilil1gura de lemn, globuri, farfulrili din Iharti:e, lcoane pe sudsl, folosnnd diverse motive omameote!e:
unor 91ranjamerlte dJ1!t r~Qi'Un; C 9 mn!lamerlte de Pa~tii; o reallza uee U nor leoane Pill sti cia, adiec-vate' urleo tematicialese; o reallzarea unor impleti~uri din panlJ~i ~i trestle; [] reallzarea unul callender eLI sarb~tol1ille ~Ii obiceiuri.le de peste an;

6. Sa gasea:~cii mate rialele neoesare Iffia I iizarii uno r lucrari practice; 7. S~"ilii 'permclioneze te nnicile die

o reelizarea

o realize rea

unor

lueru neeesere obtin€!IIii unor

produse: 8. sai"~i cultiv·espTriwl estetic;

9. sa sesizeze trasaturile' caraetens10 fi'xprimarea 01.1 cuvlnte proprii a caracter1sticilQr tice ale porlului, canleceli:lr, diansUlri!or diferttelor obiecte, provenlenta acestora, especrorlil€ineiti prin compara~ie cu cele tete care asigurn sirnilitudineasl difelreUltlierea: aile altor pop~r~;

98

10. sa parliibipe in cadnn grupullui del [] executarea pa';ioilor;specifici dal1suri~Oir IUICI'iI.l pentru a realiza diverse populare: saro1ni: o reallizarea unor machete simple care sa redea aspects ,e'SentiaJie ale exiS'te'lil~:ej poporul ui roman; 11. s~ manifeste Gurim1tate, i nteras m()~t~flit de poporul roman,

~i respect pentrutezaorul

o realizarea unor coleC'~iilde obiecte de ,etnogra.fi,e; 01 realizarea unuil pO'l'tofoliu cu imagini

reprezentatlve ;;1lucrari proprii:
IDIaudlerea unor illlregistrnli eu cantece populare specitiice diferitelor zone ~i etllli,i; LI reproducerea uno, fira.glmeJIt:e din ,ca ntecele audlete.

CO'NJIINUT'URII elasa a IIv..a 1, Etnografie romaneasca: a. COO[ume popu la re roma nestl; observare, ca racterizare: b. cusaturi specifice: observare, recunoastere, caracteraare:

c. ceramics:
d, e. 2.. Etrwg a. lcoane pe lernn iii pe sficla; oblecte din lemn, rana m inorita~illor: costu me populi are; observara, descrlere:

b. ceramlca; c. cusatu ri specmce. 3,. Etnografie au ropes na:

21.

anne;

b. podoabe;
c. obiecte de l!JIZ gospoda,resG. 4. Desen, folnslnd (jijferite tehnlci §i 0 tematica de factum etnogra.fica. 5. Modelaj din p lastililfl18~i lut, folosind ca punct de inspirati:e oblectele din expozi,1H sa u di n depozitel e rnuzeu lu i. 6. Impletltun din panu~:i; de porumb !li trestle. 7, Decupaj, cola] Cl!JI 00 temanca de factum etnogrsfica. 8. Sarbatori reliqioase: asem nificatia dire dtelor sal'iba~ori; D, obiceiuri I;egate de dflversesamatori; c. obieeiuri ~i tradi~i ale diverselor popoare lega.te de anumite samMonl; d. sernn iificalia oblectelor de cu It.. 9" Mediul natural: a. mate riele d~verse ~i utllizarea lor de-a ·Iurl,guI ti mpulu i; b. obtlnerea culorilor naturale;
l

C. diverse uti,lliz8lri ale' plantelor; d. lunile an ulu l, den urn ires populI1a!JfZll; e. rnasurarea timpului de-a lungul istoriei; f.. lucl'arille ag!ricole; g .. util i!Zare(ll an imalelor de-a IIIUll'lligU I fi mplUllui; h. tradilii la alte popoere legate de pllante §olanimele ...

10. MUlzica:
a. instrumente muziicalle tradijionale'; prezentara ~i ultJiilizare in spaliul romsnesc {il'omane~li, ma,ghiare, g:errnane}t ~i in spa~~~ II em'S,european; b...mlllllZica tradliiionala; al~:dijiii, inv9tare' d!e ,can~eoe rome ne§.li, magh iiiu'e, ,germane, s;pecifioe rromilor; c. dansuri tradi~jonale' romane~ti. maghiare, germane, rrornsnl, 111.Speciificul geografic local~: a. aspects geografice esracteristice: b. ocu patii I:radi1ionale; c .. obieotive tUilriistioe~i de lnteres etnogll"aific; d. dadiri semnificative. 12. Institulia muz:ea.la - prezentare generalsl: a. tipu ri de muzea:

b. rolull muzeelor:
c. muzee din ~ ume §;i di n Roman la: d. muzeell·ejudetuI11ui; e. ComplexlJIl MU219a~ Na~iio[llal ASTRA; f. Iharta etl10grafica a Romaniei (n~oompuner:e dupa. modeill)l. Ma.teriale, fo,l!os.irte:: 1..ExpoZiiji,ile~emporare §;i cele perma nente din muzeu 2. MUi.zeul1 aer liber. tn 3. Materia~elile diin depo!Zi,tu~ mu:zeuI1ui. 4. Filme, diafUme .. Moda IlitttJi: die evaluare: 1. ReaHiz:are'al de expozijiili oolectiveale elevilor. 2 .. IReaJUzalrea unu i porto,fol iu personal. 3. Ghidali muzest realizat: de, €llevJIpe,lIltru alevi.