Un mare actor al teatrului românesc de azi, Alexandru Giugaru,

a fost distins, recent, cu ocazia împlinirii vîrstei dc 80 de ani, cu

..Meritul cultural'', clasa I, pentru îndelungată activitate artistică.
Maestrul Giugaru reprezintă o întreagă epocă a teatrului. Cele
sase decenii de scenă, în care a îmbrăţişat toate speciile dramatice,
Interviu au făcut ca numele său să capete popularitatea Artiştilor Poporului.
Mai ales în ultimele trei decenii, el s-a numărat printre personalităţile
de ce au impus,
gialeeni.
cu o inegalată artă. viziunea clasică asupra eroilor cara-

Săplămînal — pe scenă, la radio, la TV — actorul Giugaru oferă

lonuţ o lecfie de disciplină profesională, de dăruire necondiţionată unei arte
pe care continuă să o slujească,, la o virstă venerabilă, eu entuziasmul
Niculescu începătorului.
Stimulat de întrebări, distinsul actor l-a rechemat, cu forţa memo­
riei, alături de maestrid Giugaru de azi, pe zglobiul Sandi Huşi al
revistei de altădată, pentru o Uit Unire sărbătorească a celor două
. nume dc rezonantă.

— Ce a însemnai H u ş i u l copilăriei nieră, cînta cuplete şi spunea monoloage.

în cariera Mnărului S a n d i H u ş i ? Tata obişnuia isă mă ia cu e l , că şi l u i îi
plăceuai artiştii. N u mi-am m a i l u a t gîndul
— I n oraşul m e u n a t a l , H u ş i , p r i n a n i i de l a I o r g u Tomescu şi mi-am spus, în
1906—1907. exista o berărie, e u n u m e l e ..La sinea m e a , că ista e cel m a i m a r e o m , ca el
p i v n i c e r u " , u n d e veneau f e l de fel de artişti. trebuie să a j u n g . M a i tîrziu a v e n i t şi
P r i n t r e aceştia, şi u n oarecare I o r g u To- Tănase... H u ş i u l a însemnat primul meu
ine*cu ; p u r t a j o b e n şi floare albă la b u t o ­ gînd, p r i m u l m e u i m b o l d către t e a t r u .

36 www.cimec.ro
www.cimec.ro
 — Artiştii P o p o r u l u i de azi a f o s l ,
a n i n i şase d c r e i i i i , u n p o p u l a r actor
de revistă. Vorbiţi-ne, stimate maestre,
despre „revista dc c a r t i e r " de altădată.
— „Revista de c a r t i e r " de altădată se
c o m p u n e a d i n cuplete, scheciuri, m i balet
de cinci-sase fete. cile puteau să încapă
pc scenele acelea, prea m i c i . T o t u l se petre­
cea la cinematografe, în pauzele dintre
f i l m e . J u c a m , sub n u m e l e de Sandi Huşi, la
cinematografele . . M a r c o n i " , „ M o d e l " , „Volta-
Buzoşti", „ M a r n a " , ..Odeon"... în m a j o r i t a t e a
c a z u r i l o r , cupletele m i le scriam singur.
P u b l i c u l era compus d i m m u n c i t o r i i cartie­
relor Calea G r i viţei. Bucureştii N o i şi d i n
î m p r e j u r i m i , pe care nu-î m a i interesa cen­
t r u l , ci veneau p e n t r u i d o l u l l o r . Sandi H u ş i .
I i m a i aveam p r i n t r e spectatori pe d o a m n a
Brezeanu, care venea, de m î n ă cu K i k i Bre-
zeanu (actorul C o n s t a n t i n Brezeanu de azi —
n.n.), pe I a n c u Petrescu. marele actor al
Naţionalului... Venea, ca reporter, şi tînă-
r u l Z a h a r i n Stancu.
— C u m s-a produs înlîlnirea cu
marele Tânase şi cu alte stele ale
revistei ?
— P r i n 1928. j u c a m pc Văcăreşti, la Tea­
t r u l N o u . reviste dc Nicuşor Constantinescu
şi N . K a n n e r . L a u n u l d i n t r e spectacole, a m
a v u t fericirea să asiste şi d o a m n a V i r g i n i a
Tănase. care. foarte îneîntată. n u ştiu ce i-o
fi spus l u i Tănase, că a doua z i a m fost
" p o f t i t la „Cărăbuş" şi m i s-a p r o p u s u n a n ­
g a j a m e n t . P r i m a revistă în care a m j u c a t ,
,.la Tănase", a ifost Cioc, cioc. cioc. cu Nnta-
liţa Pavelescu. Ţncbi F.remin, Niculescu-
B u z ă u . V i o l e t a Ionescu şi mulţi alţii. I n T C -
v i s t a Napoleon Tănase. eu îl j u c a m pc (Na­
p o l e o n , i a r e l , pe N a p o l e o n Tănase ! E r a u n
mare director... T o t pe scena- l u i Tănase. la
T e a t r u l . . E f o r i e " Îşi Ia grădina ..Cărăbuş",
a m cîntat alături de Joséphine B a k e r , care
era p e n t r u p r i m a oară în ţara noastră.
— Aţi fosl e l e v u l L u c i e i Slurdza
R u l a n d r n . Ce aţi învăţat dc la p r o ­
fesoara dumneavoastră ?
— A m fost e l e v u l d o a m n e i B u l a n d r a şi.
în acelaşi t i m p . a n g a j a t u l companiei B u l a n ­
d r a — - M a n o l e s c u — M a x i m i l i a n — S t o r i n . î n tea­
trul profesoarei mele. am avut prilejul
să-mi v e r i f i c 'calităţile, j u c î n d . cu destul
succes, fel de / e l de roluri. în d i f e r i t e
piese. De u n s i n g u r l u c r u a t r e b u i t să m ă
despart, de... S a n d i Huşi ! De a t u n c i , c o n ­
f o r m dorinţei d o a m n e i B u l a n d r a . m-am n u ­
38 www.cimec.ro
m i t A l e x a n d r u G i u g a r u . T o t de la ca a m
învăţat să f i u corect la repetiţii, d i s c i p l i n a t
şi să-i respect pe m a i m a r i i m e i .
— Aţi j u c a t într-un f i l m m e m o r a b i l ,
din vremurile eroice ale c i n e m a t o g r a ­
fiei noastre, 0 noapte furtunoasă.
A fost p r i m a întîlnire cu Caragiale ?
— Prea mare surpriză p e n t r u m i n e n u a
însemnat f i l m u l , deoarece, p r i n a n i i 1920,
m a i jucasem în f i l m e — e adevărat, m u t e .
S u r p r i z a a fost înlîlnirea serioasă cu opera
l u i Caragiale, care m-a o b l i g a t , în p r i m u l
rînd, să n u i m p r o v i z e z n i m i c , să respect
fiecare p u n c t şi fiecare virgulă şi, m a i cu
seamă, să n u c u m v a să pronunţ „moldo-
veneşle"... M ă m a i înlîlnisem cu Caragiale,
cînd a m dat e x a m e n la Conservator, cu r o l u l
C a t i n d a t u l u i d i n D-ale carnavalului...
— Aţi jucat, pe scena Naţionalului,
i n toate c o m e d i i l e n e m u r i t o r u l u i Ca­
ragiale. Ce ne puteţi spune despre
l u c r u l c u Sică A l e x a n d r c s c u , la me­
m o r a b i l e l e spectacole ?
— Datorită acestui m a r e — după m i n e ,
cel m a i mare — regizor de teatru care a
fost Sică A l e x a n d r c s c u . pe scena T e a t r u l u i
Naţional s-a j u c a t t o t r e p e r t o r i u l Caragiale.
N u a existat stagiune fără Caragiale. L u c r u l
cu Sică A l c x a n d r e * o u era o înrînlarc şi,
totodată, o veritabilă lecţie de t e a t r u . Toţi
îl nscuiltain orbeşte. E l mi-a o f e r i t satisfac­
ţii m u l t d o r i t e . Ştia să-şi aleagă distribuţia,
şi pe aista se b i z u i a u m e m o r a b i l e l e l u i spec­
tacole.
— Ce înseamnă, p e n t r u dumnea­
voastră, T e a t r u l Naţional ?
— P r i m a scenă a ţării înseamnă p e n t r u
m i n e jumătate d i n cariera m e a artistică ;
aici m-am întîlnit cu marele r e p e r t o r i u —
Shakespeare. Molière. Gmldnni, G o g o l , Cehov...
T o t cu Naţionalul a m fost peste hotare, în
t u r n e e , u n d e am făcut cinste p a t r i e i melc.
— A c u m . l a 8 0 de a n i . apăreţi pe
scenă c u o tinereţe artistică de i n v i ­
d i a t . Care e secretul ?
— Secretul e că n u joc r o l u r i care n u m i
se potrivesc ; i a r cînd î m i face plăcere ceea
ce fac. m ă avînt c u toată... tinereţea. N u m ă
s i m t b i n e decît pe scenă, n u m a i scena m ă
ţine tînăr ! Cu aceeaşi dragoste şi tinereţe
aş j u c a şi astăzi oricare d i n t r e operele l u i
Caragiale, dar...