TEATUUJ.

"llULANDUA"

"BL\RCL\
PE UL\LUIIu
de Titus Popouici
Regia : Alexandru
Tocilescu

se l as:t i n t i m i d a t. Atitud im'a lui l'ste a­

GHEORGHE� DINICĂ:
Caratase este u n urmaş al lui M i l i di.
Un M i t ică însă, care 1-a citit pe Ca ra ­
, o a r mit i n fa i l i b i l {t : rîsu l .
giale. Splendid rol, greu, dar ca re nwri tit
orice osteneahi : u n actm· de o extraor­
d i nar;i popularitate, un om cu o înzr·s­
tt·are neobişnui t<i, cu o fantasti c;\ putt>rt'
d e munc:t s i cu o dragoste d e oa me n i
cu m rar î n t Î l n e şt i li iubeşte pc <JC<'i oa ­
.
m e n i care sînt oame n i . Este singuru l cd­
tl' r i u d u p ;t c<Jrp î i d i fe renţ i az ii . I n tP i i ­
gcnţă <�scuţit<i, conversaţie bogaW, pn•­
s ;irnt;i cu g l ume, cu i n ti m p hi ri tniiil', au­
zi te ş i văzute ; bun, sentimental, înddt­
gostit pînă pe s te poate de nrta lui. Tn­
....... lcnt nativ, arc u n viu s i m ţ ele observa t i <'
- nscul t<i, înregistreaz<i, i d ee a a sc;ip;irat
<;; i s e întrupeaz;i sponta'l î n materia flui­
dă a cuplelului, cuplet nervos, cu farnll'c.
în ţ e s at ele a l u z i i transparPnll' la !'Pa l i ­
t ate , cuplet care innobi leaz;i genul
revis te i . . .
Dar ne a f l ii m în vnra n n u l u i 1 !140. (\•1
care, de pc s cen ă , îşi per m i te sii dL•a
glas punctul u i de ve de re al cctiiţca n u l u i
one s t exprimă în verbul s ii u înd riizRl'ţ
opin i a publică, devi ne un l'Xponcnt al
gîndirii l i bere care sfidează dogma. veş­
nica l i p să de umor a tuturor dogmclor.
S pe c taco l u l pe care-I p r o i ec tPa z ;i r isc;i
să declanşeze un scandal pol itic foa rtP
neplăcut pentru oficialităţi şi chiar pen ­
tru p al at - ş i , astfel, lăcaşul me n i t s;i
fi e u n spaţiu al hazului d evi n e centrul
unui vîrtej de i n terese oculte ş i d e in­
trigi poliţieneşti. Această voce i n care se
aud prea desluşit ecourile aspiraţie-i unui
spirit liber către sinceritate ş i adevăr este
perma n e n f ameninţată. Da r Caratase nu
cP P a a unui artist conştient d e m c n i rPa
sa. Cu VP r i ta b i l :t vocaţie d e a n i m a to r ,
C'] stringe in j u r u l sit u oa m e n i ta)pntaţ j ,
d itru i ţ i teatru lui, ş i - i în\'aţ;"t s it mînuiasc[t
Hăpus ciP m i n a ucigaş;i a acol i ţ i l o r In\
( i u \ it Poppscu, car<' nu s e d a u in Wturi
n i ci e l e l a cri m ;i d ac;i pot î m piPd ica, pri n
;w p asta , ca a cl ev it r u l sit f i p •·ostit de pe
sc·pn ;i ·-- fip <'1 şi deg h iza t în g l u m ;l ! --.
Caratasp Sl' Î!lSCTiP - prin exem plara sa
viaţ;i de om mu r i to r , dar mai a)ps pri n
s{t mi n ţ a nemuritoan• P<' cnre a s;l d i t-o
în <"onştiinţa urmaşilor săi î n tru artă -
în sPr i a <'roilor l u pt ;Ho ri pPntru a d ev[tr.
ION BESOIU:
C în d d tl'ş t i p iP s a , G u ţ {t Popescu îţi
a pnrp ca u n pl'l'sonaj-aVC't'tisment. Ci n d
joci rolul, trPbttie s;i transformi acl'ast<i
r l d i n i ţ i P în realitatea psiholog ie;i a u n u i
om i n te l i gent, cu reacţii �i sentimentf'
n o rm ale' , care devine u n po se d a t al pu­
tPrii prin cuvînt, al unei dogme m a lefi c'<' ;
astfel î n cep e sit practice o de m a g ogie in
r·nre c red e �i nu prea, d a r pe care o
co n s i der;i necesani pentru înregi m e n tarC' a
celor m a i "pro�ti", mai ignoranţi decit el .
DPsigur, pp rs o na j u l este produsul unei
l'poci, dar el se construieşte pC' sine,
r•stP t·ezultatul propriilor sale o p ţi u n i .
Pr·ntru mine, Guţ;i Popescu este r;iul în
stare pură ; dar, I n viaţă, niul - ca ��
b i n e ! " - se p re zin t ă întotdeauna î n for­
mp i m put·e - ele aceea, personajul, ca­
pricios, ambiguu, are o incontestabil;!
forţă magnetic<1. Ace astă chimie compl exii
urmează s-o descifrăm In continuare de -a
lungul repetl ţ i ilor, pe nt ru ca spectaco­
lul nostru s;i capC'te semnificaţii d('
avPrtisment.

58

https://biblioteca-digitala.ro
 VALENTIN URI TESCU:
Vasile Ciobeică fost sergent pe
frontul de la Măriişeşti, decorat de mai
multe ori pentru fapte eroice, unul din­
tre "cei patru " v i tej i (trei au rămas umiir
l a umăr să lupte împreună, Intr-o tran­
şee care nu se dovedeşte mai puţi n pri­
mcjclioasii - teatrul). Intre a cest ţăran
nesoflstificat ş i comedlanul strălucit se
încheagă o relaţie aparte ; prieten devo­
tat, om d e încred ere, Vasile e un partener
al artistului ; o Imensă dăruire de sine,
o c i ns te funciară ; demnitatea innăscută
il face să nu se plece in faţa n i m a nu i .
Tocmai de o as eme nea ogl indă vie arc
nevoie Caratasc. . .
Ascultă şi răspunde totdeauna cu
dreapt;'i vorbă. Un har anume, o intuiţie
ascuţită a situaţiei. In ţ eleg e viaţa acto­
rilor, cu truda şi chi nu l ci. Pentru Cara­
tase ar face orice, d i ntt·-un amestec de
se nt i ment fratern şi de veneraţie.
De acest personaj viu şi colorat mii
<� p r opi i cu multă grijă. Una dintre mul­
tele probleme pe care mi le pune este
cii e m old ovean. Bineinţeles că nu accen­
tul e d i ficul ta te a, el p s iholog i a , tonal i ­
tatea comportamentului, a reacţi i lor. Va­
sile trebuie să aibă pc scenă o greutate
deosebită. Nu ştiu cum va arăta in cele
din urmă, deocamd ată si n te m foarte la
inceput. Oricum, mă voi strădui să nu
semene cu nici unul dintre "sergenţii"
mei (din filme ... ). Deşi n u lucrez cu uşu-
rinţă in repetiţii, mai intotdeauna m-am
înţeles cu Tocllescu ; de altfel, ne şi
cunoaştem mai d e de mu l t, de la Piatra
Neamţ. "Toca" a d oved it in nenumărate
rinduri că ştie să lucreze cu actorii ; el
pune actorul la muncă, H c reează plăcerea
jocului, îi pune mintea la contribuţie,
il lasă să propună, şi, dacă-! convine,
păstrează, dacă nu, taie-n carne vie. E
https://biblioteca-digitala.ro
un stil de lucru care-mi pl ace , deşi, re­
pet, imi dau sea m a cii se lu e reaz;-, gr·eu
c·u m i m• . .._..�
BEBE BERCOVICI:
Ion-el Friedm.a.nn - d irector adminis
t ra t iv î n teatrul lu i· 'Cara�. M işcă ri �a1-
lffie, dar şi .rE!p ez i, llllfl joc de voce şi de
'f !gură vari a t, !Privi ri care cln.tă·resc, scor­
lmo n-esc , caută lin tot locul şi tn tot
IPfliviri c811"e 1mt.uiesc, dar exu>rimă
ld ragoote. Energic, deşi uneori IJ)8re
ibLînd ; ştie să facă faţă or1căror sH'ILiil��;��·;l..�-·
Nu e gest, :nu e clli\1nt, nu e gîn:d �·
'să nu-i fie adTe3at aui Caratase. Lşi
cunde, discret, mîhnirHe şi
1nc�·n.d cu cl:ipa in care Gu.ţă Popescu
·fostul lor carnaraid şi prieten, .t recu t i'n
tabă ra "gărzii de fier", îl avertizează să
oprească spec taoolu l ; deşi priveşte ame-
ni.nţarea cu calmul şi sceptidsmul omului .____
care a treout rprin multe, i n hJ i �te că
viaţa sa şi a lfamilli ei sale .(are doi copii) ,
precum .şi a aotorului, teatrul î:nsuş i,
sint în pericol. Simte apăsarea cismei fas-
ciste pătrurnzi.nd şi pe scenă ; drumul
căltre banca unlde <trebu ia să plătească
datorme trupei e ultimul. . .
Am impresia - şi ,o sa>un 1Şi alţii - că
rol ul îmi rvine "mănuşă ". Sper că n:u llTlă
'illiŞel. Este debullll l meu i,ntr-lll n specta­
col ffn Hmba romănă. Por.nesc la drum cu
fireşt i semne de �ntrebare, dar presupu n
că pe parc u rs llTlă voi· e Ubera de orice
ooanplexe, mai ales că de la prima lec­
tură rn-am simţ it acasă. !Mulţumesc pen­
tru asta colegilor de 1a "Bula.ndra " . N u
e5�te uşo r să j oc i alătu r i d e "fiare" (,,fia-
59
 re" e pai'ICă mai u\ll'la n dec.i t "monştri " ,
n u ?) ca 'D in,ică , Besoiu, Uritesoou , d a r e
foar.te plăcut. Piesa e deosebi t de tru­
mo.asă , îi urez v iaţă aungă !
MIRELA GOREA:
Iubes c spectaool�le de ech�pă, cind ,slu­
j esc un text solid. In cazul d e faţă, va
fi un s•pe.c llaool ce ne va cere, nouă, ac­
tori lo r, să n e fdlosian ,ş i de un a'l t l i m­
baj dedît cel sprijinit .pe idee, pe cuvînt,
şi a n ume acela al mişcării, 1<1l dansulu i .
Un anume gen de dans, a�parţinînld unei
anume epoci, •u nu i an•ume cadru. Va fi ,
într-u n sens, UJJ. �taool . , retro ", dar
în acela,şi tim1p un spec taco l mre pwpu ­
ne o de:llba:tere i nteresalll tă pen.tru lumea
de azi, căci realităţile so ciale crunte ale
<'pocii respective, oglinditc de text, sint
rele care i.ncarcă perSOJJ.aj el e cu ,s·ub ­
stan'ţă, le !Împing s:pre transfo rmare şi e-
---- ----------·-------- -------- - --
Pagini
din
literatura
universală
e Istoria d ramatică a destni mări i
unei person alităţi, a răsucirii viole n te a
u n ui destin, celebrul roman al lui
Hei:nrich Mann Profesorul Unrat intere­
sează şi a z i, la m a i bine de 80 de n n i
de l a apariţie, prin necruţătoarea radio­
grafie a soc iet ăţii germane de inceput
de secol. Acest unghi larg nl ob servaţ i C'i ,
cuprinzind in personalitatea, în evoluţia
unui individ personalitate a şi evoluţia
unei intreg i lumi, a constituit un ferti l
punc t de plecare pentru m ontarea radio­
ionică a dramatlzării lui Harry Negri n,
Ingerul albastru, după romanul lui Mann.
Regia Olimpiei Arghlr a conferit drama­
ticei �oveşti a profesorulu i Unrat forţ<i
exprestvă, o strălucire întunecată
sumbră. Interpreti al rolurilor p r in c ipale '
Mariana Mihuţ şi Gcorgc Constanti
au preluat şi au susţinut remarcabil un­
ghiul de analiză propus de text. Pati­
mile ce-i ard cu flacără îngheţată pe
eroi, frămîntările pe care le trăicsc, acu-
mularea de tensiuni, indoiclnicele
torii şi i ncontestabilele Infringeri aparţin,
toate, nu numai unor i n diviz i anume,
ci şi unei societăţi aflate in sfiş i etor
dezacord cu sine.
)0
https://biblioteca-digitala.ro
voluţie. Ele .!ie contu rează .in �acest p r{Jot'c.s
de lfornna re a o p i niei şi de asum ar.e a u ­
nei atitudini .
DacA celelalte tpersonaje, mai l u c '•de,
i ntr ă intr-un contact mai bărbătesc ('U
lumea du ră ffn care se si·tu ează acţ i l.lii e a .
b aleri na Rodioa Friedma.nn, offi,P'tură fra­
gilă şi nepregătită pentru viaţă, es� e
smu1să brutal ldin cO'OO nu 'l protector al
tin ere ţ i i sale naive, dev en i nd victimă i n-o­
centă a unor situaţii, din .punct de veu:le­
r<' socio-politic extrem de complexe. ln
sfera de arm onie şi sen sibilitate in C'arP-!ii
desfăşoară vocaţia .pentru dans, psihicul
ei traumatizat nu--şi iJTUIIi !pOate găsi ech i ­
l i brul ş i , astfel, trezită la realitate, ajuta­
tă de o [nţelegere I!Tlai ,degrabă intu i tivă,
evoluea7..ă sp re o artitu.dine de ,protest, in­
til. rin cl . dup;'i puteri lf' ei , f rontul comun al
celorlalt e personaje .împotriva absurdu­
l u i n imicitor.
Maria MARIN
e In adnptarC'a 5i regia lui Cristian
MuntC'nnu, Cel ce se pedepseşte singur
de Tc renţ i u (trad ucerea, N. Tcică) prc­
zcnlntă in premler;i de teatrul radiofonic,
se inscrie in efortul, susţinut cu meri­
torie conse c vent <\ de redacţ i a de specia­
litate a Radiotclcvizlunii, de a fac e cu­
noscute publicului capitole de impor­
tanţă fundamentală pentru istoria lite­
raturii dramatice universale. O montare
concepută cu rigoare, punind in prim­
plan preocuparea pentru clarificarea' l i­
n i i l ot· confli ctual e, a poziţiei personajelor,
':ii m a l puţin i novaţ i ile de ordin regi­
zoral, o d i stribuţie reunind nume dP re­
zonanţă ale scene lot· · bucure�tene (Radu
Bd i gan, Mircea Albulescu, Sanda Toma,.
Virgil Og;işanu, Florian Plttiş, Dana 'Do­
garu. Mariana Buruiană ş.a.) au f;kut
ca montarea rndiofonlcă a piesei lui Te­
renţiu să aibă nu numai valoare docu­
mentară, a unei informări de ordin cul­
tural, ci şi meritele unui moment de
teatru demn de i nteres.
e Lumea clocotitoare, animată de Im­
pulsuri şi pasiuni puternice, arborind'
culorile şi aromele pregnante ale c!mpli­
lor fertile, prezentă 'in literatura lui
Cesare Pavese, ne-a fost propusă prin
dramati zarea prozei Luna şi focurile­
� (autoare, Mioara Tirzioru), in regia
Ollmpiei Arghir. O montare adecvată
modelului literar, bine ritmată, cu o·
tentaţie insuficient reţinută, însă, pentru
aspectul pitoresc al unui mediu care nu
exclude, desigur, pitorpscul, dar oferă şi
vic­
căi de i n vestigaţie infinit m al In adin­
cime. Notăm, dintre i ntel'preţi , pe George­
Buznea, Doina Ionescu, Ruxandra Sire­
teanu, Corado Negreanu, Anda Caropol.
Cristina DUMITRESCU