hidoasele flori de m a t e r i a l plastic, pe c a r i ' ş o a r o l e d e la începutul veacului, autorul

ini-am f ă g ă d u i t să l e s e m n a l e z o r i d e c i t e năse.îndu-se şi H r ă i n d , p r e c u m b i n e se ştie. o

ori v o r m a i apărea pe o scenă, pînă cînd b u n ă p a r t e a v i e ţ i i s a l e p r i n t r e aceşti o a m e n i
c u i v a i se v a f a c e l e l i a m i t e . c a r e se l u p t a u c u s ă r ă c i a , a l e r g î n d d u p ă u n
A c t o r i i , în s c h i m b , j o a c ă e l e g a n t , fără i n - c h i l i p i r , f ă r ă să i z b u t e a s c ă v r e o d a t ă să d o b i n -
g r o ş ă r i şi p o t i c n e l i , c u u n f e l d e s p o r t i v i t a t e dească altceva decît comoara c i n s t e i şi a
antrenată care nu le c e r e deosebit efort : demnităţii u m a n e . T e întrebi, citilrdu-l sau
Ştefan Radof, bonom, un aiurii cumsecade, asi u l t î n d u - 1 , p e s c e n ă , c u m d e . v ă z î n d atita
deghi/.înd s u l ) e n t u z i a s m o v u l n e r a b i l i t a t e se­ a m ă r ă c i u n e şi m i z e r i e , a t i t a u m i l i n ţ ă şi n t î t e a
cretă ; I o a n a M a n o i eseu — puştancă îndră­ infrîngeri, a m a i p u t u t Şalom Alehem să
cită şi f e r m e c ă t o a r e : M c l a n i a C î r j c — s u p l ă , rîdă ? D a r . e s i m p l u . Forţa de a r i d e . a u ­
băieţoasă ; S a n d u Sticlarii — f o a r t e la e l torul a dobîndit-o de la c h i a r eroii săi,
acasă în s t i l u l u m o r g r e o i , b o l o v ă n o s ; L u c i a lumea pe care a zugrăvit-o îşi a f l a tăria
Mureşan — distincţie acrişoară. o privire d c a e x i s t a , d e a s u p r a v i e ţ u i , d e n-şi d e ­
care „colorează" o a m e n i i şi f a p t t d e p e c a r e păşi condiţia. în capacitatea de a ride.
i a d e . ca o soluţie d e t u r n e s o l ; I o n R o g — Amărâtul c r o i t o r a ş , Simele Soroker d i n L o z u l
simpatic, energic ; Elena Amaria-Rog — un eel mare înfruntă sărăcia rîzînd, ride de
c o m i c f i n , t r a n s p a r e n t ; H o d i c a Sanda Tuţu- c r e d i t o r i şi r î d e c h i a r d e s i n e î n s u ş i cînd se
ianu — explozivă, temperamentală. Restul vede îmbogăţit peste noapte şi pentru O
e c h i p e i , în s c u r t e apariţii corecte. noapte.
P e s t e a c e s t n i vad g e n e r a l o n o r a b i l , d e „ j o c
Rareori, Şalom Alehem r i d e cu sarcasm, cel
de f a r m e c " , s p o n t a n şi f ă r ă s c o p , d o u ă i n ­
t e r p r e t ă r i c a r a c t e r i z a t e d e intenţie artistică : mai adesea ironia l u i e dublată de multă d u ­
a tiildei Marineseu. i n t r o d u c i n d un personaj ioşie, a r e a e r u l unei părinteşti dojane. De ce,
sub tensiune, examinîndu-şi parcă fiecare adică. Simele şi nevasta l u i , fiica şi calfele
gest î n o g l i n z i n e v ă z u t e , a l i a j d e p o z ă d e ­
lui. n-ar p u t e a năzui să trăiască mai bine,
liberată şi d e a u t o i r o n i e ; şi a l u i M i h a i
M ă l a i m a r e — d e b u t m a t u r p r i n deUcatoţe a mai omeneşte ? Că, v o r b a s c r i i t o r u l u i , plăcinta
nuanţei şi s i m ţ a l m ă s u r i i — într-o tran­ din vis se d o v e d e ş t e vis, nu p l ă c i n t ă , n-a¬
scripţie care conferă r o l u l u i o r i g i n a l i t a t e şi j u n g e ? Şi c u m să rîzi altfel decît cu neţăr­
candoare.
murită simpatic de nişte oameni pe care n i ­
I. P. mic pe lume nu-i poale face să uite priete­
nia, omenia, dragostea adevărată ? în această
altitudine de adînc umanism, de profundă în­
ţelegere şi de nedezminţită dragoste pentru
semeni, descifrăm mesajul piesei lui Şalom

Teatrul Evreiesc Alehem.

lozul cel mare. ultima piesă din şirul

de Stat creaţiei dramatice a lui Şalom Alehem, a
fost adaptată şi pusă în scenă de regizorul

LOZUL CEL MARE

polonez Iaoob Rotbaum, invitat de onoare
al teatrului. Adaptarea nu a operat modifi­
cări substanţiale în s t r u c t u r a t e x t u l u i o r i g i n a l ,

de Şalom Alehem
ci a completat doar textul — de cea m a i r i ­
guroasă construcţie clasică — adăugîndu-i
cîntece şi dansuri specifice, în spiritul unei
reprezentaţii populare, col m a i potrivit dra­

Să î n c e p e m p r i n a a d r e s a urări de bine maturgiei l u i Şalom Alehem şi t e a t r u l u i idiş.

şi d e m a i b i n e t e a t r u l u i c a r e î m p l i n e ş t e u n Sigur, d i s o c i i n d forţat p e adaptaltor de pres­
sfert de veac de a c t i v i t a t e , d ă r u i n d p u b l i c u ­
tigiosul regizor al spectacolului, îi p u t e m r e ­
lui său. deopotrivă v a l o r i l e c u l t u r i i noastre,
ale culturii i d i ş , şi a l e c u l t u r i i universale. proşa celui dinţii că, dacă lot a procedat la
Nu e lipsită d e semnificaţie constatarea că realizarea unei versiuni scenice proprii, nu
l a a d o u ă z e c i şi c i n c e a a n i v e r s a r e T e a t r u l E v r e ­ a mers m a i departe, renunţînd la unele scene
i e s c a g ă s i t c u c a l e 6ă r e p r e z i n t e o p i e s ă a
care se d o v e d e s c sau prea l u n g i sau de pri­
m a r e l u i clasic Şalom A l e h e m , s c r i i t o r u l care
n u o dată a fest jucat de t r u p a bucureşteană. sos. Dar regizorul a vrut ca adaptarea să n u

C h i a r şi Lozul cel mare s-a m a i r e p r e z e n ­ ştirbească textul, pe care 1-a şi înălţat pe

tat în două rînduri, pentru întîia oară în scenă î n toată masivitatea l u i , după o con­
chiar stagiunea inaugurală.
cepţie care trădează stilul solul, de formaţie
Piesa, ca toate piesele l u i Şalom Alehem,
clasică, a l acestei personalităţi r e g i z o r a l e . Ca­
ca a p r o a p e î n t r e a g a l u i l i t e r a t u r ă . î n f ă ţ i ş e a z ă
lumea necăjită a e v r e i l o r săraci d i n tîrgu- drul însuşi în care se desfăşoară acţiunea

38 www.cimec.ro
 „Lozul cel mare" de Şalom Alehem, la Teatrul Evreiesc de Stat

este o t r i m i t e r e la u n astfel de stil, invitaţii

polonezi A. Jedrzejewski şi J. Przeradzka
realizînd un decor care aminteşte de sceno­ Teatrul de Stat
din Arad
grafia lui Al. Rrătăşanu. In acest cadru au
evoluat interpreţii, cu bineştiuta lor capaci­
tate dc a se adapta fără dificultate oricărui
istil. Bineînţeles, din numeroasa distribuţie,

ANTIGONA
care cuprinde aproape întreaga trupă a tea­
trului, reţinem şi (xmsomnăvn ipe Snmuel Fi-
scbiler, oare a realizat cu simplitate, căldură
şi umor, chipul c r o i t o r u l u i Simele, pe Scydy
Gîluck,
pe Tricy
volubilă în rolul
A b r a m o v i c i , adorabilă
soţiei
în
acestuia
rolul
şi
fiicei
de Sofocle
lor. Un cuplu vesel sau melancolic, uşor ca­
ricatural, dar exact atît cît se cuvenea, rea­
lizează Bebe Bercovici şi Rudy Roscnfeld, într-un repertoriu echilibrat, atent struc­
în r o l u r i l e celor două calfe. Am mai reţinut, t u r a t , T e a t r u l d e S t a t d i n A r a d a i n c l u s si
Antigona l u i S o f o c l e . s-a î n c u m e t a t d e c i , —
pentru m i n u ţ i o a s a c o m p o z i ţ i e şi p e n t r u mereu
d a t o r i t ă r e g i z o r u l u i D a n A l e c s a n d r e s c u şi c u
activa participare, pe Radu Cristea. într-un u n c o l e c t i v c a r e n-a m a i j u c a t t e a t r u ~ n t i c
rol mai puţin generos. Dar toţi interpreţii — să treacă acest p r a g î n a l t , p e care m u l t e
t e a t r e îl ocolesc, crezîndu-1 i n s u r m o n t a b i l .
m e r i t ă s ă f i e c o n s e m n a ţ i , şi o f a c e m cel p u ţ i n
T u t u r o r c o l o r c a r e c r e d că a n t i c i i n u m a i
teoretic, dacă p r a c t i c spaţiul n u ne-o î n g ă d u i e .
p o t f i j u c a ţ i şi a p l a u d a ţ i astăzi, montarea
arădeană l e demonstrează, în p r i m u l rînd,
V. NI. că t r a g e d i a a n t i c ă n e p o a t e f i c o n t e m p o r a n ă

www.cimec.ro 39