FALSA

PROGRAMA
ANALITICA
PENTRU O
SCOA LA
A VERSULUI
I.

CONCEPŢIE SI VIZIUNE INTERPRETATIVĂ

P o e z i a c o b o a r ă d i n n o u în arenă ? O r i g i n a r cîntată de aezi şi t r u v e r i , doinită de

r a p s o z i şi, m a i a p o i , d e c l a m a t ă de a c t o r i , interpretată în l i e d şi şansonetă sau recitată pe
f u n d a l de b a n d ă sonoră — ieşind d i n c e r c u l c o n t e m p l a t i v a l l e c t u r i i a cunoscut „ r e p r e ­
z e n t a r e a " ei î n a o t u l v e r b u l u i r o s t i t , o f e r i n d u - s e în arenă celor a l t f e l neispitiţi să-i f o r ­
ţeze t a i n a . A c t u l i n t e r p r e t a t i v p r i n t r - o d e s c i f r a r e v o l u p t u o a s ă — în care intră de l a e l a ­
n u l l i r i c pînă l a a r m o n i c e l e g l a s u l u i — este o destăinuire care m i j l o c e ş t e c o m u n i c a r e a
acolo u n d e a l t m i n t e r i , d i n v a r i i p r i c i n i , ea era interzisă.
î n u l t i m i i cîţiva a n i (după u n răstimp în care p o e z i a spusă, ca o f e m e i e a s c e t i -
zată în h a l a t u l a l b , şi-a cedat p r e s t i g i i l e d e d i c î n d u - s e i g i e n e i sociale, c o n s u m î n d u - l e în
voinţa agitatorică), a c t u l reprezentării ei a p r o p i i n d u - s e p r i n selecţia de r e p e r t o r i u de
i n t e g r i t a t e a e i , a d e v e n i t totodată m a i a b u n d e n t şi m a i i n t e n s . P o e z i a a r e căutare de
v r e m e ce p a r t i t u r a ei tipărită, o d a t ă epuizată, se cere reeditată o r a l . Spectacolele de p o e ­
zie ale T e a t r u l u i M i c ( P r e v e r t şi Y a n n i s R i t s o s ) , c o n s t i t u i r e a , cu c a r a c t e r p e r m a n e n t , a
S t u d i o u l u i de poezie a l R a d i o t e l e v i z i u n i i ca şi a c e l u i a l Universităţii P o p u l a r e , specta­
c o l u l „ C î n t a r e o m u l u i " l a T . E . S . , d o u ă r e c i t a l u r i şi u n spectacol de poezie anunţate de
T e a t r u l „ N o t t a r a " , iată semnele intensificării d i a l o g u l u i P o e z i e i cu Cetatea.
C u cît însă a c t o r u l este s o l i c i t a t să e x p r i m e poezia, cu atît a p a r e m a i evidentă
p r e c a r i t a t e a exerciţiului său d i n t r e c u t şi se i m p u n e o m a i amplă cunoaştere teoretică,
p r e c u m şi stăpînirea p r o f e s i o n a l ă a f a c t o r i l o r e x p r e s i v i . I n t e r p r e t a r e a u n u i p o e m ţine de
u n r e g i s t r u de înţelegere care porneşte de l a intuiţia şi exegeza critică a f a p t u l u i p o e t i c ,
pînă l a subtilităţi ale tehnicii v e r s u l u i o r a l i z a t , deci ale expresiei. Cum nu sîntem
adepţii u n e i credinţe care circulă cu p u t e r e de cutumă p r i n t r e profesionişti, a n u m e cea
pe care estetica c r o c i a n ă o formulează l a p i d a r : intuiţie = expresie, deci, ar zice a c t o r u l :
t a l e n t — artă, a v e m c e r t i t u d i n e a că (lăsîncl de o p a r t e personalităţile de g e n i u care t r a n s ­
gresează „ ş c o a l a " , c o n s t i t u i n d , p o r n i n d de l a e i , o şcoală n o u ă — care u n e o r i n i c i n u
e transmisibilă) s i n g u r a şcoală a v e r s u l u i r o s t i t este cea de cultură interpretativă a acto-

www.cimec.ro 30
r u l u i , într-un înţeles a n a l o g cu cel de cultură fizică, c o m p o r t î n d r e f l e x e specifice (ale
sensibilităţii, m e m o r i e i , prezenţei de s p i r i t ) , c o n d i ţ i e specifică ( c o r z i , s u f l u , viteză şi jforţă),
a n t r e n a m e n t specific (încălzire, c o a r d ă , obstacole ; d r i b l i n g sau i m p r o v i z a ţ i e ) , f o r m ă c o n ­
stantă, tactică de p a r c u r s , s t a r t şi finiş, u r c a r e pe p o d i u m u l o l i m p i c . „ A t l e t u l s p i r i t u a l "
n u e decît a t l e t u l f i z i c pe o altă treaptă a s p i r a l e i e v o l u t i v e . C u m se poate d e p r i n d e
această cultură interpretativă actoricească a v e r s u l u i - s p e c t a c o l ? P r i n t r - u n s t u d i u spe­
c i f i c , e v i d e n t . în legătură cu p r o g r a m a analitică a acestei şcoli ar f i de făout u n e l e
precizări, fără să intrăm în d o m e n i u l I n s t i t u t u l u i de T e a t r u , p e n t r u care p o e z i a (cu
excepţia cu t o t u l l ă u d a b i l ă a înscenării „ B a l a d e l o r " l u i D o m i n i c Stanca — deci se
p o a t e !) l a b a l u l m u z e l o r e o cenuşăreasă.
D e c i p e n t r u acel c o n s e r v a t o r p e r s o n a l , v a i ! cu c u r s u r i pe durata u n e i vieţi,
m a i întâi u n curs de înţelegerea poeziei. A ş începe acest curs cu u n a f o r i s m (!) : „poe­
zia nu se citeşte, se reciteşte." A c e a s t a ţine de esenţa p o e z i e i , care e transsubstanţiere,
faţa „ v i z i b i l ă a i n v i z i b i l u l u i " sau c h i a r ..abstracţiunea u n e i abstracţiuni", deci u n c i f r u şi
o taină. Străbătînd v ă m i l e c u v i n t e l o r , plătind p e n t r u f i e c a r e d i n ele bănuţul de a u r a l
m a g m e i t o p i t e în r e t o r t e l e i n t e r i o a r e , a l c h i m i s t u l îşi e x t r a g e e l i x i r u l de viaţă lungă pe
c a r e - l bea, d i n acea clipă, l a f i e c a r e relectură. Sau, d u b l î n d c o m p a r a ţ i a cu o paralelă,
c o n f o r m definiţiei r i g u r o a s e a l u i C a r i S a n d b u r g , poezia f i i n d „ j u r n a l u l u n u i a n i m a l m a ­
r i n care trăieşte pe uscat şi a r v r e a să z b o a r e " , e evidentă necesitatea u n e i iniţieri în
t e h n i c a p l u t i r i i şi a z b o r u l u i , admiţînd că p o s e d ă m pe cea a m e r s u l u i , iniţiere în a
p a t r a d i m e n s i u n e — c o s m o - m i t i c ă — rezultînd d i n f u z i u n e a c e l o r l a l t e t r e i a p t i t u d i n i
de e x p l o r a r e . P e n t r u aceasta n u e x i s t a m e t o d ă m a i sigură decît r e c i t i r e a . S f a t u l l u i
F a u l k n e r : „ D a c ă n-aţi înţeles m a i citiţi o dată... şi î n c ă o dată !' e m a i puţin o butadă
cît o î n d r u m a r e , o p u n e r e pe cale, adică, e t i m o l o g i c , o m e t o d ă . Cîtă l u m e n u se p l î n g e
că n u înţelege p i c t u r a m o d e r n ă fără să se întrebe de cîte o r i a p r i v i t - o f ă c î n d e f o r t u l
de a se împrieteni cu ea ? Deşi m i se piare că n i m i c n u echivalează d e s c o p e r i r e a poeziei
p r i n tete-â-tete-ul u n e i asidue fidelităţi, e prezumţios să p r e s u p u i că alţii n - a u descope­
r i t f i e a l t c e v a , f i e m a i a d î n c decît t i n e . D e aceea, a d o u a m e t o d ă ar p u t e a f i conţinută
în a l t a f o r i s m : „Reciteşte, d a r şi cu o c h i i a l t o r a " . M i se părea că înţelesesem pe E m i -
nescu. D a r iată, r e c i t i n d u - 1 p r i n a n a l i z a spectrală a l u i I . N e g o i ţ e s c u , a m d e s c o p e r i t u n
n o u E m i n e s c u . I n s i s t pînă l a p u e r i l i t a t e , n u d i n conştiinţa că rostesc adevăruri v i r g i n e ,
ci d i n aceea că sînt pedagogic utile şi cultural necesare. P e n t r u s i m p l a înţelegere a
u n u i l e c t o r , n u a u n u i interpret, este g r e u de gîndit u n E m i n e s c u fără revelaţiile o c h i u ­
l u i c r i t i c a l l u i M a i o r e s c u , V i a n u , Călinescu sau A r g h e z i (inimii critice). Dar un profe­
sionist al înţelegerii, c u m e şi actorid, n u e s c u t i t n i c i de cunoaşterea l u i Caracostea,
G d l d i , sau de cea a a r t i c o l e l o r d i n r e v i s t e l e l i t e r a r e c u r e n t e , care d a u m a i i n t i m o r a
f l u x u l u i c o n t e m p o r a n a l o c e a n u l u i e m i n e s c i a n . Să n u uităm că a c t o r u l este u n inter¬
pret a l o p e r e i , u n exeget cu m i j l o a c e specifice, sensibile, care ne o f e r ă opera modi­
ficata, ne p r o p u n e o revelaţie p r o p r i e şi m a i m u l t decît atît, c u m ar spune u n l i n g u i s t ,
I a c o b s e n , u n a l t „ m e s a j " (în sensul de t r a n s m i t e r e a u n e i informaţii) a l o p e r e i . A c e a s t ă
i n t e r p r e t a r e riscă să c o n s t i t u i e o revelaţie sau o desfigurare, încît cel puţin a c t u l p r o ­
p r i e i înţelegeri t r e b u i e să f i e d e p l i n r e s p o n s a b i l , b a z a t pe cunoaşterea pe care cultura
momentului a a t i n s - o . A l t f e l riscăm, ca T i l l U l l e n s p i e g e l , să -convocăm u n congres a l
t u t u r o r c r o i t o r i l o r d i n l u m e ca să l e c o m u n i c ă m că a m d e s c o p e r i t d e g e t a r u l ( n i c i măcar
n u e o descoperire falsă. D a r e răsuflată). în c l i p a în care u n actor interpretează „Glossa**
p o a t e să trimită în sală o colecţie de sentinţe r i m a t e , ca reţete p e n t r u o cură de a t a -
r a x i e sau p o a t e să v r e a să dezvăluie, c u amară l u c i d i t a t e , f i l o z o f i a u n o r p e r m a n e n ţ e
u m a n e , peste graniţele u n e i mişcări s o c i a l - i s t o r i c e . P o a t e să facă aceasta detaşat, ca o
f i l o z o f a r e teoretică, sau p o a t e s-o f a c ă p o l e m i c cu o adresă precisă l a u n e v e n i m e n t
p e t r e c u t aseară — i a r acest g î n d , în funcţie de p r e c i z i a şi forţa l u i artistică — p o a t e să
conecteze g î n d u l s p e c t a t o r u l u i . M a i p o a t e i n t e r p r e t u l , bătînd ipe r i m e şi lăsîndu-şi
g i n d u l să absenteze i a r dicţia să m o l f ă i e păstăile v o c a b u l e l o r , să ne o f e r e o interpre­
t a r e p a r o d i c ă , n u cea m a i rară. Iată cîteva v a r i a n t e ale a c e l u i f a i m o s „ c e a i de spus"
despre Glossa l u i E m i n e s c u . S-ar p u t e a să a i de spus d o a r atît : Iată ce spune E m i n e s c u !
A d i c ă să f a c i o lectură i n f o r m a t i v ă , în m a n i e r a c i t a t u l u i . P r e f e r a b i l u n e i p s e u d o - i n t e r -
pretăn.

A c e a s t a în ceea ce priveşte ce poezie se spune ; trecînd l a ce poet se spune, ne

p u t e m t r e z i , p r i n ezitările interpretării, în faţa a p a t r u , c i n c i , şase alţi poeţi. Sâ zicem
că p o e t u l anunţat pe afişul r e c i t a l u l u i ar f i M i n u l e s c u . E r o a r e să f i e de t i p a r ? U n
actor p r o d u c e (pe u n t e x t p r o b a b i l „ â l a m a n i e r e d e " ) o frămîntare v i o l e n t patetică, m a r i
g e s t u r i care „spintecă a e r u l " , în p o f i d a observaţiilor exprese ale l u i H a m l e t , în sfîrşit
o direcţie e c h i v o c romantică : a l t u l g r a v , s o b r u , i n t e r i o r i z a t pînă l a p l i c t i s , gîndeşte cu
m i m a t ă p r o f u n d i t a t e , d e n u n ţ î n d u - l e a s t f e l a n u l a r e a , nişte... aliteraţii ; a l t u l ne invită

40 www.cimec.ro
s o l e m n să c ă d e m pe gînduri, scandînd s c u l p t u r a l o o d ă de loc în m e t r u a n t i c , a l t u l , sînt
u n m u l t i p l u !, între două t r e n u r i (cel cu care t r e b u i a să plece îl aştepta sub p r e s i u n e în
culise, după c u m se vede) ne închiriază, în costul b i l e t u l u i , s p e c t a c o l u l descifrării a p r o a p e
g r a m a t i c a l e a t e x t u l u i care capătă, în sfîrşit, a u r a absconzităţii, d u p ă c u m d o v e d e ş t e
p e r p l e x i t a t e a a u d i t o r i l o r ; i a r u n a l t u l cucereşte sala şi c u n u n a de l a u r i a vulgarităţii,
arz în d pe t i p s i a o f r a n d e i poetice, n u s m i r n a şi tămîia, ci rîntaşul gras, ars pe vâlvătaia
inextinguibilă a f o c u l u i sacru ce posedă. Rătăcită în această competiţie de apăsate o r i ­
ginalităţi, o inteligenţă şi-a furişat f a r m e c u l z g l o b i u , j u c î n d celorlalţi r e n g h i u l u n u i
m e s a j , care s i n g u r p u r t a iscălitura autentificată a p o e t u l u i . * P e n t r u ce acest c a r a m b o l
s t i l i s t i c , cînd există semne de circulaţie puse l a loc v i z i b i l ? O a r e Căhnescu n - a j a l o n a t
p a r c u r s u l o p e r e i r e s p e c t i v u l u i poet cu fosforescente semnalizări ? „...exponentul cel m a i
i n t e g r a l a l s i m b o l i s m u l u i român... fascinează p r i n s e n t i m e n t a l i s m . . ' * ; „...cu toată t e a t r a l i -
tatea şi cu u n uşor c o m i c i n c l u s în o r i c e mistificaţie... înscenarea are savoarea v e c h i l o r
r o m a n t i s m e p e r i m a t e " ; „...hieratismul estetic m i n u l e s c i a n . . . n u e l i p s i t de c a b o t i n i s m , i n s ă
graţios... şi e x o t i c " ; „...sentimentalismul e semiserio... s t i l u l e f a m i l i a r şi f a n f a r o n " ; „ a r t i ­
f i c i u l e n o r m . . . e înregistrat de o m u l de gust ca u n h u m o r a r t i s t i c în scopul s t i n g e r i i p r e a
m a r i l o r v i b r a ţ i i " ; p o e z i i l e acestui „ V i l l o n al c a f e n e l e i " t r e b u i e „ z i s e " dar... ,,rău citită-
poezia p a r e o balivernă în l i m b a jurnalistică... E a însă t r e b u i e interpretată, j u c a t ă . N u a n ţ a
ei argotică e o stilistică şi o gesticulaţie de c l a s ă " . Acestea şi m u l t e a l t e l e , r i s i p i t e d i n .
c o r n u l abundenţei, necesare înţelegerii acestui poet, se pot găsi spre satisfacţia t u t u r o r
a c t o r i l o r şi r e g i z o r i l o r c o n t r a m i n i m u l u i e f o r t de răsfoire a p a g i n i l o r 613—617 d i n I s t o ­
r i a L i t e r a t u r i i R o m â n e — d u p ă c u m ne informează u n c r i t i c d r a m a t i c , s p e c i a l i z a t în r e c ­
tificări de i s t o r i e literară.
M a i t r e b u i e , în sfîrşit, ca această i n t e r p r e t a r e , i n sens i d e a t i c , să ţină seamă de-
întîlnirea cu s p e c t a t o r u l , de ceea ce se numeşte în p r o c e d u r a a n c h e t e i j u d i c i a r e confrun­
tarea cu m a r t o r i i d i n sală. Fără u n simţ a l actualităţii rişti, de pildă, să p u i patos p e
v r e u n vers, i n c e n d i a r p o a t e l a epoca apariţiei, p e r i m a t însă astăzi, cînd în t a c t i c a c o n ­
fruntării s-ar c u v e n i cu bună ştiinţă să n e u t r a l i z e z i efectul a c e l u i vers, f i e înecîndu-1 în
„ a l b u l " r o s t i r i i , f i e detaşîndu-te de el p r i n i r o n i e uşoară sau duioasă, o r i p r i n n e n u m ă ­
r a t e a l t e soluţii, care să salveze c o n t e x t u l a r t i s t i c de virulenţa acelei l a c u n e . Ceea ce c
v a l a b i l p e n t r u u n vers este şi p e n t r u u n p o e m , sau u n poet. C a să păstrăm c o n t i n u i t a t e a
m e t o d e i i n d i c a t e , u n a l t r e i l e a „ a f o r i s m " se i m p u n e : „ C e e a ce concepi în g î n d , spune cu
glas t a r e celorlalţi. G î n d u l se coace i n p r o p r i u l tău p o m , d a r rodeşte în ţarina a l t u i a " .
Este o c o n f r u n t a r e - s o n d ă , o t a t o n a r e a e f e c t u l u i e v e n t u a l , u n r a i d de p r o b ă . Cîte l u c r u r i
de n o i gîndite n u ne p r o v o a c ă , în singurătate, e n t u z i a s m u l , p e n t r u ca puse în faţa u n u i
i n t e r l o c u t o r să se sleiască ? D u p ă c u m , în c a z u r i l e f e r i c i t e , o r i să atingă incandescenţa
l a f o c u l îmbrăţişat a l p a r t i z a n u l u i , o r i să se călească în c o n t a c t cu „neînduraţii o c h i de
gheaţă" a i judecătorului.
î n c h e i n d acest întreit d i a l o g cu o p e r a , cu cercetătorii ei şi cu a m i c u l trecător,
t r e b u i e să f i înarmat cu concepţia interpretativă. D a c ă a r f i să ne închipuim f i g u r a aces­
tei concepţii ca înscrisă într-o elipsă, a r i a semnificaţiilor d e l i m i t a t e în c o n t u r u l ei ar f i
generată de forţa de i r a d i e r e a celor d o u ă focare, i n t u i t i v şi raţional, care p i e r în
l u m i n a ce inundă întreaga suprafaţă. Oricît de variată ar f i t i p o l o g i a c r e a t o r u l u i , e g r e u
de presupus absenţa f i e a intuiţiei, f i e a j u d e c ă ţ i i raţionale, a u n c i a în d a u n a c e l e i l a l t e
D a c ă această concepţie formulează, în c l a r , o idee în c o n t e x t f i l o z o f i c , ea t r e b u i e
să însumeze şi delimitări, abstracte, de structură stilistică, d e c i de m i j l o a c e (de expresie)
şi de u n i t a t e a l o r în funcţie de acea structură. D e p i l d ă , cînd Georges M a t h i e u s c r i e
despre S . U . A . : „ D i n a m i s m u l i n f e r n a l . M e t a l u l , f i e r u l , oţelul. Orientări i m p l a c a b i l e . C o m ­
portări p a r a l e l e , forţe p a r a l e l e , motivări p a r a l e l e , e f i c a c i t a t e a eficace. U n c l a n i r e z i s t i b i l .
V i i t o r u l g i g a n t i c " , ne o f e r ă pe p l a n u l concepţiei d e o p o t r i v ă consideraţii succinte de f i l o ­
z o f i a c u l t u r i i , ca şi precizări de structură stilistică, întrepătrunse : D i n a m i c a , p a r a l e l i s m u l ,
g i g a n t i s m u l , scopul şi m a t e r i a l e l e . A m ales d i n t r - a d i n s f o r m u l a r e a u n u i a r t i s t , a u n u i
i n t e r p r e t - a r t i z a n , p e n t r u a p u n e în evidenţă r i g o a r e a teoretică pe care o manifestă n u
u n t e o r e t i c i a n , ci u n p r a c t i c i a n care foloseşte p r e c i z i a gîndului sistematizat, aşa c u m ar
f o l o s i p r e c i z i a şi a d e c v a r e a u n e l t e l o r în exerciţiul m a n u a l a l meseriei.
O r , d a c ă artişti n u p u t e m hotărî să f i m , în s c h i m b p u t e m şi p r o p u n e şi d i s p u n e
sâ f i m meseriaşi şi, R o u a u l t d i x i t : „ m a i b i n e să f i i u n b u n meseriaş decît u n m e d i o c r u
a r t i s t " . N u ne p r e a place să credem că p e n t r u a f i meseriaşi a i interpretării t r e b u i e i n
p r i m u l rind să stăpînim p l a n u l gîndirii profesionale. U n i i . d e s c o p e r i n d că d i u r n u l acesta

* Aflu, cu satisfacţia confirmării în act, că tînărul respectiv citise pe Călinescu.

www.cimec.ro 41
e p r e a c o t i t p e n t r u p o f t a l o r de înaintare, a u hotărît s-o i a d e - a d r e p t u l , peste c î m p
( v o r b a r o m â n u l u i ) , să a j u n g ă artişti ! Şi de aceea numărul artiştilor este m u l t m a i m a r e ,
în t e a t r u , decît a l c e l o r c a r e cunosc... m e s e r i a . D e a c i s-a a j u n s şi l a c o n c l u z i a că, f i i n d
m a i mulţi artişti decît le t r e b u i e t e a t r e l o r (şi p u b l i c u l u i ) , să r ă m î n ă n u m a i cei cu mese­
r i a . P e n t r u aceştia d i n urmă, în c h i p de c o n c l u z i e : „ C u o c o n c e p ţ i e clară poţi î n c e p e în
c o n t i n u a r e să-ţi v e z i de meserie. C o n c e p ţ i a te fere?te să a j u n g i u n d e n - a i p o r n i t . S i n t
şanse ca c e - a i g î n d i t l i m p e d e să poţi c o m u n i c a " . C i n e n u e c o n v i n s de cele ce s p u n e m să
pună de c u r i o z i t a t e mîna pe . . E l e g i i l e D u i n e z e " ale l u i R i l k e şi să încerce o lectură e x p r e ­
sivă l a p r i m a v e d e r e . D a c ă n u t o a t e p o e z i i l e o f e r ă aceleaşi dificultăţi de înţelegere şi
i n t e r p r e t a r e ca cele a m i n t i t e , în s c h i m b t o a t e p r e s u p u n acelaşi proces de cunoaştere, p a r ­
curs n u m a i într-un t i m p - e f o r t d i f e r i t .
î n o r d i n e a m e t o d o l o g i c ă , d u p ă c o n c e p ţ i e urmează v i z i u n e a . D e f a p t , deseori c o n ­
cepţia clarifică o v i z i u n e anterioară sau u n a p e a l t a se î n d e a m n ă d u p ă c u m se î n t r e ­
mează. V i z i u n e a trece c o n c e p ţ i a p r i n o c h i , o p r o i e c t e a z ă în l u m e a i m a g i n i l o r . D e c i :
„ P r i v e ş t e cu o c h i i minţii şi v e i v e d e a m i j l o a c e l e care v o r m o d e l a c u m î n a l o r c h i p u l
f ă g ă d u i t " . ( A m găsit, u l t e r i o r , o c o n f i r m a r e în P l a t o n . „ M e ş t e ş u g a r u l m o d e l e a z ă i d e e a
î n c h i z î n d - o în l u c r u " . ) S p r e deosebire de p r o i e c ţ i a o r t o g o n a l ă a g e o m e t r i e i , p r o i e c ţ i a
artistică este răsfrîntă p r i n m u l t i p l e l e u n g h i u r i a l e c r i s t a l i n u l u i p r i s m a t i c a l o c h i u l u i
minţii. D a t e l e c o n c e p t u a l e se r ă s f r î n g c a l e i d o s c o p i c în o g l i n z i l e imaginaţiei şi se nasc
m u l t i p l e i m a g i n i , u n e l e f e e r i c e , i s p i t i t o a r e , n a r c o t i z a n t e (v. g a l o p u l c a i l o r v e r z i pe p e r e ţ i ) ,
i a r t u t r e b u i e să a l e g i d i n t o a t e cîte le c h e m i p e cea care, regîndită, r e - c o n c e p u t ă , ca
într-un f i l m r u l a t d e - a - n d a r a t e l e a , se întoarce l a l o c u l de u n d e a p l e c a t . A c e a v i z i u n e
realizează i m a g i n e a , cînd aceasta d i n urmă se p o a t e întoarce l a c o n c e p ţ i e fără s-o a l i e ­
neze. C î n d acelaşi M a t h i e u spune despre G r e c i a : „ U n i d e a l l i m i t a t l a a n t r o p o m o r f i s m .
S p i r i t u l redus l a d o u ă d i m e n s i u n i : raţiunea şi simţurile", el notează o c o n c e p ţ i e . C î n d
spune : „ C o s m o s u l adus l a măsura o m u l u i . A ş a îmi a p a r e G r e c i a a l cărei cer n u e m u l t
m a i înalt decît c o l o a n e l e sale. î n s c h i m b , e a l b a s t r u " , notează o v i z i u n e . I a r p u r t î n d
p e l i c u l a i m a g i n i i p i c t u r a l e pe zarea c o n c e p ţ i e i , l u m i n i l e l o r se recunosc şi se î m b r ă ţ i ­
şează. V i z i u n e a a f o s t o soţie c r e d i n c i o a s ă şi c o p i l u l e a l tatălui. D e c i : „ U n c o p i l a r e
n e v o i e ca să se nască şi de m a m ă şi de tată cert. D a r u n c o p i l se naşte n u p e n t r u ca
sâ aibă o m a m ă şi u n tată, f i e şi cert, ci ca să se f a c ă o m m a r e " . C u n o s c artişti c a r e
a u concepţii şi v i z i u n i f u l g u r a n t e : povestită, o p e r a e m i r i f i c ă , d a r n u există decît în
imaginaţia l o r . E a n u v a p r i n d e c o r p , n u se v a c o b o r î în c a r n e şi sînge. A c e ş t i a sînt
v e l e i t a r i i , sau, cînd se apucă de treabă şi o lasă neisprăvită, o r i schilodită, rataţii. C e l e
m a i dese ratări a l e interpretării p o e z i e i p r o v i n d i n absenţa c u p l u l u i c o n c e p ţ i e - v i z i u n e ,
care r ă m î n e să f i e r e p r e z e n t a t i n t e r i m a r p r i n sfinta improvizaţie. U n s p e c t a t o r se p l î n -
gea că a a u z i t u n B a u d e l a i r e răcnit de u n r e p u t a t s p u i t o r de v e r s u r i . Se m a i p l î n g e a
acel s p e c t a t o r că u n u i a l t s p e c t a t o r i - a plăcut — acelaşi f e n o m e n — f o a r t e t a r e . Iată
că p e n t r u u n u l răcnitul l a B a u d e l a i r e era fără cap şi c o a d ă , i a r p e n t r u celălalt, acelaşi
z g o m o t e r a o c o n c e p ţ i e şi încă f i n executată. C e l m a i s i g u r m i j l o c să corectezi „ p r i c e ­
p e r e a " s p e c t a t o r u l u i este să-l o r i e n t e z i c o n t i n u u şi p e n t r u aceasta să-l scuteşti de c a c i a i -
m a l e , c a r e - i o f e r ă cu îndrăzneală, interpretări în g o l de g î n d i r e . A m i n t e ş t e - ţ i , aşadar :
„ D e cîte o r i v e i r e c i t a nepregătit v e i f o r m a u n s p e c t a t o r nepregătit, care te v a î n t î m p i n a ,
c î n d îţi v a f i l u m e a m a i d r a g ă , cu o j u d e c a t ă e r o n a t ă " .

www.cimec.ro Ban Fasta