ANUL 1. —No. 4 1 . 80 B A N I S U M A R U L DUMINECA 26 IUNIE 1905.

A P A R E O D A T Ă PE S Ă P T Ă M Â N A
A»»K1JURTE
Pe un mn to Ui ilUSIUBILE SE FBIMESC DOPl IHVOIALI
{ Şase luni j G. R A N E T T I — N. D. Ţ A R A N U ADRESA
PLATA ABONAMENTULUI ÎNAINTE Revista „FURNICA" Bucuresci

Mare serbare şcolară cu ocazia începere! vacanţei. Kake-is)ăîk-u\ tinerime! studioase presidat de ministrul instrucţiune!
 DEJUNUL DE LA CAPSA
• I n t r ' u n u l din n u m e r e l e d e s ă p t ă -
f
mîna trecută «Adevărul» a publicat
următoarele :
1 Ştirea pe care am dat-o erî, că d-niî Take
Ionescu-şi-Nicii Filipescu au luat dejunul,
iii cabinet'particular, la Capsa, şi că convor­
birile au durat cincî ore, a făcut oare-care
senzaţe, în cercurile politice.
Această întrevedere putem spune că a fost
pusă la cale, acum treî zile, de doî ziarişti,
unul amic al d-luî Nicu Filipescu şi al doilea
amic al d-luî Take Ionescu, şi anume de
d-niî T. Pisani şi M Papamihalopol.
Aceşti doî cunoscuţi ziarişti, cari ştiu să
tragă sforile în culise, au reuşit să facă a-
ceastă lovitură, tocmai cînd nimeni nu se
aştepta.
N u s e ştie î n c ă d a c ă ş t i r e a d e m a î
s u s e a d e v ă r a t ă . F a p t u l c ă a fost p u ­
b l i c a t ă în « A d e v e r u l » p u n e în î n d o ­
ială e x a c t i t a t e a eî.
Totuşi, opinia publică o comen­
tează.
Ştirea pare multora verosimilă date
fiind m o r a v u r i l e g e n e r a l e şi u n e l e
t e m p e r a m e n t e s p e c i a l e . E posibil s ă
s e fi î n t î m p l a t c a d-niî F i l i p e s c u şi
T a c h e I o n e s c u , cari e r a u la c u ţ i t e , să
d e v i e la furculiţe şi, în loc s ă s e m ă -
n î n c e î n t r e dînşiî, s ă fi r e n u n ţ a t la
a c e s t act d e a n t r o p o f a g i s m politic şi
s ă s e fi h o t ă r î t a m î n c a î m p r e u n ă .
D a r c e e a c e face p e p u b l i c s ă pri­
m e a s c ă c u s c e p t i c i s m informaţia «A-
devăruluî* este a m ă n u n t u l că dejunul
a d u r a t cincî o r e .
L a n a i b a , imposibil ! Iî ştim p e d-niî
F i l i p e s c u şi T a c h e I o n e s c u o a m e n i
sobri, m a î c u s e a m ă ştim c ă cel d'al
doilea face o c u r ă r i g u r o a s ă p e n t r u
s t o m a c . Nu-î c r e d e m c a p a b i l i s ă s e
d e d e a la u n Bruderschaft d e cincî
o r e . A s t a p o a t e s'o facă u n n e n e a
I a n c u B r ă t e s c u , f r a t e r n i z î n d c u «ban­
ditul colectivist» N e a Z a a r i a , d a r n u
ceî doî fruntaşi.
Cu toate astea, «Adevărul» citează
n u m e l e d lor M i h a l a c h i P a p a m i h a l o ­
p o l şi T i m o l e o n P i s a n i , doî « c u n o s ­
cuţi ziarişti», c u n o s c u ţ i ca ziarişti p e n ­
tru c ă «ştiu s ă t r a g ă sforile în culise»
c a r i a r fi p u s la c a l e faimosul d e j u n
Ceî doî K a v a ş î aî c e l o r doî fruntaşi
n u a u d e s m i n ţ i t î n c ă . A ş a d a r , iarăşi
s e p o a t e a c c e p t a c a v e r i d i c ă o infor-
maţiune transmisă, ca să zicem aşa,
p r i n A g e n ţ i a Kavas, al c ă r e i d i r e c t o r
e d. A l b e r t H o n i g m a n d e la « A d e ­
vărul».
D i n s v o n p u b l i c aflăm c ă d i p l o m a ­
ţia g r e c e a s c ă era să e ş u e z e la î n c e ­
p u t , d e o a r e - c e d niî P a p a m i h a l o p o l şi
P i s a n i n u c ă d e a u d e a c o r d a s u p r a te­
r e n u l u i p e c a r e s ă se facă î n t î l n i r e a
î n t r e ceî doî fruntaşi, fiind d e m a î
î n a i n t e e x c l u s ă orî c e î n ţ e l e g e r e p e
u n t e r e n petrolifer. D . P a p a m i h a l o p o l
propusese la început restaurantul C o
laro, pretextând că Collaro, e indicat
p e n t r u a s e mijloci u n colaj politic.
D a r d. P i s a n i , b ă n u i n d c ă d. P a p a ­
m i h a l o p o l ţ i n t e ş t e să ia c e v a r e m i z ă E P I G R A M E
d e la a n t r e p r e n o r u l a c e s t u i birt, a
propus pe Spini. Situaţia Rusiei •
— D a c ă î aşa, s ă f a c e m d e j u n u l la
Ne-a î n m ă r m u r i t colosul,-
Sotir, a r e p l i c a t d. P a p a m i h a l o p o ' .
Flota-I minunează p r e s a :
— B a la P a p a i a n o p o l . In J a p o n i a d ă dosul
— B a la P a p a d o p o l .
Şi I vitează la Odesa !
— D a c ă l'aţî face la C î r n ă ţ ă r i a S p a ­
n i o l ă ? i n t e r v e n i timid d. H o n i g m a n . L i n i ş t e a de l a Odesa \
— F i i n d c ă dă subvenţie Adevăru \ ... Ţ a r u l a dat un tfkaz
lui ? p r o t e s t ă d. P a p a m i h a l o p o l . . prin c a r e «g. p r o c l a m ă
" s t a r e a de a s e d i u la 6-
f?ş T o t la u n birt g r e c e s c — s u s ţ i n u d e s a , pentr'U'a^e g a r a n ­
ta l i n i ş t e a p o p u l a ţ i e i . \
c u t ă r i e d. P i s a n i — fac din a c e a s t a
o chestiune naţională !
Oh, îmi place Ţ a r u , îmi p l a c e ,
Şi din n o u î n c e p u d i s c u ţ i a :
Ţ a r u l este p e n t r u pace I
— La Crisochefalos ! Ţ a r u l ca să liniştească
— La Mavromihalis ! P o p u l a ţ i a Rusească,
— L a Kilipirgiopol ! Hărăzitu-i-a ('1 admir)
— La Baclavalidis! Liniştea din cimitir.
In sfîrşit, n u s'ati p u t u t învoi, şi a-
t u n c î a u fost siliţi să c o m a n d e m e ­ N'oblimea rusă p l î n g e
niul la C a p s a . Şi ast-fel a u b ă g a t p e O d e s a e r e n u m i t ă pentl'U
comerţul s ă u dm p e s c ă r i e .
d. F i l i p e s c u în c a b i n e t c u d. T a c h e
Ionescu, —bine înţeles e vorba numai Biata nobilime plînge
de un cabinet particular. Că 'n Odesa curge sînge.
P e n t r u a se î n l ă t u r a orî c e u r e c h e Şi de ce să nu j e l e a s c ă ? . . .
i n d i s c r e t ă , c h e l n e r i i a u fost e x p u l z a ţ i Ştie c'o să se s c u m p e a s c ă
I n cetatea Sfîntul P e t r u
din c a b i n e t , iar ceî doî c u n o s c u ţ i zia­
M a r i n a t ă «e n i s e t r u !
rişti — d e v o t a ţ i c a tot d ' a u n a — şî-au
l u a t a s u p r a lor serviciul, s a r c i n ă d e ­ 0 mică e r o a r e
licată şi dificilă p e c a r e n u orî c e zia­
rist e d e s t o i n i c s'o î n d e p l i n e a s c ă ; iar Marinarii R u ş i (mo 'nchin)
S u n t viteji; dar «Potemkin»
p e «talul» l'au făcut şi u n u l şi altul
A greşit niţel a d r e s a ,
frăţeşte, e n a m u c h e e n a su. Căci in loc să bombardeze
Din toată sumedenia de reporteri Porturile Japoneze,
cari a l e r g a s e r ă c u r i o ş i s ă aziste la B o m b a r d ă , d i s t r a t , Odesa 1
m a r e l e e v e n i m e n t , n u m a i d. A l b e r t
H o n i g m a n d e la « A d e v ă r u l » , ca, o Bravura l o r ţ *
d e o s e b i t ă f a v o a r e şi c a s e m n d e î n a l t ă A Muscalilor b r a v u r ă
î n c r e d e r e , a fost a d m i s s ă a s c u l t e la Cam dă g r e ş cu sabia...
u ş ă , d e afară. S u n t cuceritori... cînd f u r ă : ,
v
Graţie însă discreţiuneî independen­ P r o b ă Basarabia.
ilorju l>l I ;i III i.| i III
tului confrate, n u a transpirat nimic
a l t - c e v a în « A d e v ă r u l » d e c î t c e e a c e
e r a strict n e c e s a r p e n t r u c a s ă afle
o m e n i r e a c ă d. P a p a m i h a l o p o l e a-
m i c al d-luî T a k e I o n e s c u şi d. Pi­ D'ALE TRÂMVAYULUI
s a n i al d-luî F i l i p e s c u şi c ă a m î n d o î
p u n la c a l e t r e b i l e p a r t i d u l u i c o n s e r ­
Căldura î n ă b u ş i t o a r e a t r a n s f o r m a t
vator. atmosfera într'o imensă bae de aburi.
D a c ă nici a c u m n u s'or r i d i c a a c ­ P e cer, s u s că d'abia, îl ajungi cu p r i ­
ţiunile d e la B u r s a din A t e n a , să ştiţi virea, se rostogoleşte' orbitor soarele
că s t a u p r o s t d e tot f i n a n ţ e l e g r e ­ d i n ţ a t pe margini, ce î n t r ' u n a rînjeşte
ceşti ! Caiafa. copleşindu-ne cu razele lui ferbinţl.
S u n t primele c ă l d u r i !
P e t r o t u a r e , unii p i ş e s c a lene în u m ­
U l t i m a o r ă . — In ultimul m o m e n t bra caselor, alţii p o r n e s c brusc, iuţind
a m isbutit să aflăm şi c e « m e n u s a u mersul, se duc zânatec ca ceî trăsniţi
c o m a n d a t d-niî P a p a m i h a l o p o l şi Pi­ de nebunie subită. O p a r t e a ş t e a p t ă
tramvayul.
sani. Iată 1 :
P r i n mijlocul drumului, zîzîind o-
MASTICĂ D E H I O braznic pe şine, trece vehiculul voia­
MĂSLINE D E VOLO jorilor a 15 b a n i cursa ; de cîte ori su­
C H E F A L Â LA G R E C flă v î n t u l , perdelele se lăbărţează în
C Ă P R I Ţ Ă CU C A P E R E l ă t u r i , plescăe aţîţindu-te ca fustele u-
SALADĂ DE ŢÎEl nel cocote. Şi cum nu e cocotă, cînd
CAŞCAVAL G R E C E S C
orl-cine se poate bucura de favorurile
P L Ă C I N T Ă D E LA Z A P A
lui, plătind o taxă ? Cel cari s'ar în­
T E N E D O S , MALVAZIA,
cerca să'l t r a g ă chiulul, aîi de furcă cu
MOSCATO.
d. controlor—animal civil cu capul vî-
C.
rît în şeapcă, ce te miri de u n d e ţ i ş -
n e ş t e pe scara vagonului"" vFglîîrîd ca
totul să se p e t r e a c ă cinstit şi conform
regulamentelor.
 Regulamentele celor de la t r a m v a y
«unt foarte severe şi foarte bine lipite
pe pereţii şi t a v a n u l vagonului. Orl-ci-
lie s'a suit în t r a m v a y , nu mal face
parte din R e g a t u l Romîniel—ca şi lo­
cuitorii legaţiilor s t r ă i n e .
Fără să vreî devii c e t ă ţ e a n u l unei r e ­
publici a m b u l a n t e , pe p a t r u r o a t e , gu­
vernată de vizitiii, conductor şi u r m ă ­
toarele r e g u l a m e n t e !
«Este strict Oprit vizitiilor a vorbi cu
d-nii pasageri» — şi v i c e - f e r s a .
Cauză care face pe d-1 vizitift, per­
soană n e r v o a s ă cu poziţie verticală 14
ore în şir, ca to't t i m p u l să tachineze
ţimburuşul clopotului a s c u n s sub po­
deaua pe care stă. P e n t r u că i s'a dat
putere autocratică, d u m n e a l u i face m u ­
zică metalică ori d e cîte ori trece prin
faţa unei case boereşll şi nu'şl z ă i e ş t e
P" i u b i t a ! Kati în pervazul portei. Bang!
Ban-' !
Cîte odată se i n t î m p l ă că în l u n g u l
şinelor o c ă r u ţ ă să-şl tîrască roatele,
nepăsătoare cu d e s t i n u l .
Vizitiulfiueră... o d a t ă . . . de două ori...
Pasagerii întind g î t u l , u n i ! din curio­
zitate, alţii s p e r i a ţ i ca la a n u n ţ a r e a u-
nu! pericol.
Calul, căruţa şi c ă r u ţ a ş u l , ca şi g u ­
vernul d u p ă alegeri, fac pe s u r d u l .
D. vizitiu îşi pierde r ă b d a r e a : b a l a n g
bang ! balang-bang ! a p a s ă el cu t a l p a
pe ţîmburuş, jucînd din picior ca o ba-
letistă.
Căruţa, m o n s t r u d e s a m o r ţ i t din b a s m e ,
cîrmeşte p u ţ i n s p r e d r e a p t a — roatele
din napoî p a t i n e a z ă hîrjîind p i a t r a . . .
îşi vede de d r u m cu cele două roate
din stînga pe şine.
Bang-bang-bang-bang-bang!.. .de cinci
orî una d u p ă a l t a — şi fără nici un
folos !
Un p a s a g e r din banca întîia — banca
voiajorilor grăbiţi — face pe t e n o r u l , în­
cepe să urle a c o m p a n i a t d e clopotul as­
cuns sub plat-formă. Cel-l'alţl d-nl vo­
iajori, cu ochii ţ i n t ă p e t a v a n u l de
şipcl vopsite gălbui, imploră mila A
tot-puternică din ceruri.
Iată-I a p r o a p e să se ciocnească...
Ah !... Cocoloşul din c ă r u ţ ă , care pînă
acum moţăise la coada calului, se mişcă
dind coatele b r u s c înapoi. Calul, t r a s
violent în g u r ă , fuge cu c ă r u ţ a p î n ă în
marginea t r o t u a r u l u i , se o p r e ş t e lăsînd
să treacă t r a m v a y u l . Şi t r a m v a y u l trece
zîzîind mai obraznic ca n i c i o d a t ă , d.
vizitiu a m e n i n ţ ă cu biciu pe c ă r u ţ a ş ,
un potop de înjurături m u r d a r e înghiol-
desc aerul făcînd p e cucoana să ro­
şească — nu şi p e cele v o p s i t e .
Cu toate acestea, nimeni nu se su­
pără : d-l vizitiu nu a vorbit cu un
pasager — nu a înfrînt r e g u l a m e n t u l .
«D-nii pasageri sunt rugaţi a nu
scuipa pe jos, în vagon».
Recomandaţie ce a î n d e m n a t pe d.
Popescu să scuipe în s p a t e l e celui de
pe banca din faţă, care onorabil, la
rîndul său, n e a v î n d batistă, îşi ştergea
degetele pe rochia vecinei luî din
dreapta. De loc cuviincios ; d a r conform
regulamentului.
«D-niî pasageri sunt rugaţi 'a jiăstra
biletele şi a le prezenta d-lor controlori
la cerere. Contrariu vor fi obligaţi a
plăti taxa întreagă».
Ministrul Mihail Vlădescil, după şase luni de Instrucţie... publică. (Uff! ce căldură!)
F r u m o a s ă p ă r e r e m a l avi şi d-nil de
la Direcţia t r a m v a y e l o r a s u p r a cir.stei
celor de pe u r m a cărora încasează di­
v i d e n d e şi lefuri grase ! EnglejI veniţi
d'aiurea, cea maî m a r e p a r t e pecetluiţi
la n a ş t e r e de rabin, d u m n e a l o r p r e s u ­
pun că eu, d-ta sau a l t u l ne m a l gă­
sind mijloc de pricopseală, n e vom
a p u c a să-'î î n ş e l ă m cu 10, 15 sau 20
d e bani, în u n i i e , bine înţeles, cu d-1
conductor. Beneficiu ridicol, a v î n d în
vedere că în m a t e r i e de p u n g ă ş i e — m a l
ales—gheşeftul t r e b u e î m p ă r ţ i t egal
î n t r e cel cari l-au făptuit : conductorul
şi p a s a g e r u l . Admirabil ca e x e m p l u de
m o r a v u r i ! Cînd te g î n d e ş t l că în Suedia
aceste dihănii cu capetele n u m e r o t a t e
pe şeapcă nicî nu există ; că fie-care
pasager, singur, e d a t o r să p u e taxa—
unică pe t o a t e liniile—într'o cutie de
tinichea.
D-lor maî m a r i p e s t e t r a m v a y , un
sfat : desfiinţaţi controlorii. Ori cît a r
fura conductorii, tot nu vor p ă g u b i so­
cietatea cu s u m a ce le p l ă t e ş t e lor
leafă. Redaţi-I l i b e r t a t e ! pe aceşti oa­
m e n i voinici şi g r a ş i de le sticlesc ochii
în cap. De ce atîţia controlori cînd
a g r i c u l t u r a are ncvoe de b r a ţ e ? Ca
să fugă în urma vagoanelor ? Dar a s t a
o pot face şi ţ i g ă n u ş i i de la binale.
«Tribunalul v e c h i ! » — a n u n ţ ă d. con­
ductor.
Doi bătrîni p e n s i o n a r i , clienţi stator­
nici al g r a d i n e i Cişmegiil, se daîl jos,
o iaîi agale s p r e g a r d u l cu zăbrele de
fier şi v e r d e a ţ ă la s p a t e .
B a n g ! b a n g ! s u n ă d. conductor d e
plecare.
Calul se o p i n t e ş t e — una din potcoa­
vele d i n ' n a p o i lunecă s c ă p ă r î n d pe pia­
t r ă . . . dă să p o r n e a s c ă . . .
B a n g !—exclamă din noii clopotul de
cureaua căruia s'a a g ă ţ a t un june faso-
nei domiciliat în banca a două.
Căci din s p r e s t r . C î m p i n e a n u două
u m b r e l u ţ e de d a m ă c o n t r a d a n ţ e a z ă tă­
ind aerul, îşi e x p r i m ă d o r i n ţ a ca să le
aşteptăm.
Şi am făcut î n t o c m a i .
— D u p ă două m i n u t e do voiaj pe­
d e s t r u , s t ă p î n e l e celor două u m b r e l u ţ e
p u n piciorul pe scara vagonului — fus­
DESEN DE CSIC*
tele de pe d e d e s u p t , întii-.se de mişcare-
fîşie d e s e n î n d u - l e formele ; d. conduc,
tor, a p l e c a t în afară, a r ă m a s ca un-
t î m p i t privind ciorapii bine î n t i n ş i p e
glesne, ciuguliţi roz de piele... Vrrrr...
cu ochii umeziţi de poftă, fără ca să
a ş t e p t e s e m n a l u l , d. vizitiu dă d r u m u l
frînei. Calul se o p i n t e ş t e din noii; por­
neşte.
Doamnele s'aîl aşezat pe banca d i n
faţa mea.
T r a m v a y u l e plin de m u ş t e r i i ; o căl­
d u r ă greoae face să ne ştergem faţa d e
s u d o a r e mai la fie-care m o m e n t .
P e cînd eu a d m i r a m s p a t e l e cucoa­
nelor— doue p e r e c h i de omoplate cu u-
meriî complect goi sub voalul n e g r u ,
t r a n s p a r e n t , ce face pielea să p a r ă şi
mai albă—vecinul meii din stingă, om
în vîrstă, care pînă a c u m a s t ă t u s e cu
n a s u l vîrît î:i Universul, dă s e m n e d e
viaţă, se mişcă ridicînd capul.
— Ce c ă l d u r ă î n d r ă c i t ă ! oftează el.
Văzînd că nimeni nu'l c o m p ă t i m e ş t e ,
r e s e m n a t se uită d r e p t î n a i n t e , dă cu
privirea de cocoanele care s'au suit mai
a d i n e a u r i . Şi nu ştiu ce îl a p u c ă , că
începe să se frece de bancă sgîind o-
chii m i r a t . . . isbucneşte :
— Dar asta-I ruşinos !
P a s a g e r i i întorc capul s p r e el.
Domnul în vîrstă continuă :
— U n d e s'a m a l pomenit ca femeile
să umble cu p i e p t u l şi s p a t e l e gol p e
stradă !
U n a din femei se î n t o a r s e şi îi s p u n e :
— D-lo, t e rog să fii cuviincios.
A t î t a I-a t r e b u i t onorabilului.
— D-ta să fii c u v i i n c i o a s ă ! şi să nu
ieşi în pielea goală în lume. A u z i !
a u z i ! . . . Veţi fi crezînd că s u n t e ţ i sin­
g u r e în Bucureşti; că afară de d-voastră
nu mai există şi alte f e m e i ! Apoi eu
s u n t î n s u r a t , cocoană ; am n e v a s t ă şi
fete m a r i . Şi n'ar fi nimica a s t a . Dar
cînd te-o vedea pe d-ta cum eşti îm­
b r ă c a t ă , aii să'mî ceară ca să le fac la
fel, că aşa-I moda. Şi dacă n'oi vrea,
ceartă l a ' m a s ă , ceartă peste zi, ceartă
n o a p t e a . . . ba chiar şi d i v o r ţ !
Cei din vagon isbucnind în hohote
de rîs, u n a din femei ridică u m b r e l u ţ a ,
t r a g i d e cureaua clopotului.
Bang !—tramwayul s'a oprit.
P e cînd doamnele roşii de necaz,
4 FURNICA

STATORNICIA LOR

Te-a părăsit...
J
Da, ma.şer, fără ca să- mî lase o vorbă- -mie care îl iubeam atîta de mult!
Şi ce aî de gînd să te faci ?
J
Iî scriu. Şi dacă pînă în trei zile nu- mî răspunde, voiîi fi obligată să iau un alt amant.

scobor pripit în s t r a d ă , unul de la s p a t e
i n t r ă în vorbă, sbierînd ca s'auză toţi:
— Co al omule cu femeile ?... Dacă
le-e cald.
— Le-e cald, h a l ? . , . Apoi dacă e
aşa, am să ies n u m a i în c ă m a ş a de
n o a p t e pe s t r a d ă . Crezi că mie nu mi-e
c a l d ? . . . Să le fie r u ş i n e ! . . .
T r a m v a y u l p o r n e ş t e ; doamnele a u
r ă m a s locului p e t r o t u a r ; d-1 cu m o ­
rala se potoleşte vîrîndu'şî din nou na­
sul în Universul,
Către miezul nopţeî, pînă şi prin LIGEI CONSERVATOARE
străzile cele mal d e p ă r t a t e ale Capita­
lei, t r a m v a y e l e obosite, cu ochii injec­
t a ţ i v e r d e , roşiii, galben sau a l b a s t r u , Macedonschi şi cu Mircea,
trec melancolice să se culce. D i s p a r Lenş Gulian şi alţi vre-o trei
t u r b u r î n d liniştea fiinţelor a m o r ţ i t e de Carî trec drept corifei,
Au făcut cu toţî o ligă,
somn, se duc d u c î n d cu ele s p e r a n ţ a Nu atît pentru ideî,
p l a n t e l o r ce mor t o a m n a ca să reîn- Maî mult pentru mămăligă !
vieze la p r i m ă v a r ă . Căci mîine, odată
cu soarele, t r a m v a y e l e vor reînvia, d'a
capo vor r e î n c e p e e t e r n e l e c u r s e a 1 0 , 1 5
şi 20 b a n i una—fără «corespondenţă».
N&e I). Ţăranii,
 I9°5
„KNEAZ POTEMKIiN" LA CONSTANTA
Revoluţii'. — In a p e l e n o a s t r e . — P r o v i z i u n i l e
cerute Refuzai Eroism.—O s u p r e m ă r u g ă ­
ciune. — P l e c a r e a . — E r a ş i t i m p u l .
Adevărul se l a u d ă că el cel d'întîiu
a fost care să a n u n ţ e că,., etc. Univer­
sul de a s e m e n e a . Ţara a ş i ş d e r e a . Sin­
ceri ca în t o t - d ' a u n a şi n e u r m ă r i n d re­
clama, noi vom s p u n e : Furnica este
cel din u r m ă ziar din p r e s a R o m î n ă
care a n u n ţ ă că în R u s i a e revoluţie.
Gazetele serioase, p e n t r u a e x p r i m a a-
ceasta, î n t r e b u i n ţ e a z ă clişeul : «Rusia
e în flăcări». Ori, aşa ceva se p u t e a
spune cînd revoluţiile se făceau p e
uscat. De a s t ă d a t ă , însă, revoluţia a
isbucnit pe m a r e . P r i n u r m a r e , în loc
de «Rusia e în flăcări», e m a l corect să
zicem că : Rusia a l u a t a p ă la galoşi.
De altminteri, nu-i u n secret p e n t r u
nici un B u c u r e ş t e a n că există «muscali
cu galoşi».
In apele noastre
Cînd cel 800 d e m a r i n a r i r ă s v r ă t i ţ l
de pe vaporul «Kneaz Potemkin» au
sosit în apele n o a s t r e , n u eraîi de loc
în apele lor şi, cu t o a t e că nu li se în-
necaseră corăbiile, e cert că n u le e-
ratt boil-acasă, d o v a d ă că aii cerut, în­
tre alte proviziunl, să le dea şi cîteva
duzini de bol.
N'aveaîi ce să m ă n î n c e pîrliţii de ma­
rinari şi tot fuduli. Căci, în a d e v ă r , e
culmea g r a n d o m a n i e i cînd n'al d u p ă
ce bea apă, p a r d o n v o t k ă , să te duci
să ceri m î n c a r e la Capsa. E vorba de
colonel Capsa, prefectul din Cons­
tanta.
FURNICA
DISTRACŢII DE VARA.
Lawn-tennis în familie.
Proviiiunile cerute
Gazetele cotidiane au publicat o listă
de proviziunile cerute de m a r i n a r i i Ruşi.
Nu era exactă. I a t ă lista a d e v ă r a t ă :
500 tone vin de Sarica.
14.000 sifoane.
300 butoae ţuică
S a r d e l e de Lisa, brînză de B r ă i l a ,
ţîri copţi în spuză şi alte a l i m e n t e spe­
ciale p e n t r u t ă e r e a setii.
100 tone sex frumos.
Refuzul
I n loc să-I trateze cu a s e m e n e a colo­
niale şi delicatese, a u t o r i t ă ţ i l e R o m î -
n e ş t l i-au t r a t a t cu refuz.
Nici nu se p u t e a ca soarta «Kneazu-
lui P o t e m k i n » să nu fie n e a g r ă cînd
t o a t e acestea se p e t r e c e a u pe Marea
Neagră, iar acela c a r e l e - a comunicat re­
fuzul se n u m e ş t e locot.-comandor N e g r u .
Eroism
La î n c e p u t , c o m a n d a n t u l v a p o r u l u i
muscâlesc. a n u m e T ă n a s e M a t u ş e n k o ,
a făcut pe T ă n a s e şi a m e n i n ţ a cu bom­
b a r d a r e a . In cele din u r m ă , însă, a de­
clarat :
— Ei bine, vom mînca iarbă d e puşcă
şi vom bea u n s o a r e a de la m a ş i n i !
O supremă rugăciune
— Vom muri, a a d ă o g a t b r a v u l m a -
telot, d a r acordaţi-ne o s u p r e m ă r u g ă ­
ciune. Bine, nu ne d a ţ i mîncare, nici
b ă u t u r ă , nici r e s t u l , d a r daţi-ne cel
puţin, p e n t r u a n e îndulci ultimele mo­
m e n t e , u n e x e m p l a r din «Furnica» de
săptămîna aceasta.
G u v e r n u l R o m â n n ' a a v u t cruzimea
să le refuze şi această s u p r e m ă graţie.
D. ministru de e x t e r n e , g e n e r a l Laho-
vary, consultîndu-se cu d. general Mânu,
loc-ţiitor de prim-ministru, a trimes d-luî
Dabo, e m i n e n t u l n o s t r u c o r e s p o n d e n t
din Constanţa, o notă cifrată, rugîndu'I
să vînză echipagiului R u s un n u m ă r din
Furnica.
Vai, însă, toate numerile din Furnica
se v î n d u s e deja cititorilor noştri din lo­
calitate.
Plecarea
N e p u t î n d s u p o r t a a c e a s t ă ultimă lo­
v i t u r ă a d e s t i n u l u i , vaporul «Kneaz
Potemkin» a p l e c a t ! U n d e ? — P o a t e ' n
Kina, — a r ă s p u n s un c a l a m b u r g i u in-
t e r v i e w a t de c o r e s p o n d e n t u l n o s t r u , —
că'n J a p o n i a nu-I dă m î n a .
E r a şi I impui
E r a , do a l t - m i n t e r i , şi timpul să plece.
G u v e r n u l n o s t r u luase contra v a p o r u ­
lui r ă s v r ă t i t m ă s u r i e x t r a - o r d i n a r de
g r a v e . î n t r e a g a flotă a Dîmboviţei, p r e ­
cum şi cuirasatele şi torpiloareîe n o a s ­
t r e din Cişmigiti, primiseră ordin să
plece la Constanţa, cu p r i m u l t r e n d e
marfă.
Tarascon
GREU DE T O T !
O telegramă din Petersburg anunţă că mi­
nistrul de războiţi, generalul Sacharow, a fost
înlocuit cu generalul Roediger.
Cum dracu să se maî îndulcească situaţia
în Rusia fără Zaharov ?
Revolta Muscalilor din Piaţa Teatrului
— TELEGRAMĂ —
In ultimul moment aflăm că es­
cadra de uscat a muscalilor cu cau­
ciuc din Piaţa Teatrului s'a solida­
rizat şi ea cu „Kneaz Potemkin".
In potriva revoltaţilor a fost tri­
mes cunoscutul cuirasat Kneaz Mo-
ruzzi. Acesta, însă, a fraternizat cu
resculaţii.
O deputaţiune compusă din cele
mai eminente demimondene din Bu
cureşti au intervenit pe lîngă mus­
cali ca să înceteze o grevă menită
a ruina comerţul de carne vie din
Capitală.
— Nu putem face nimic ! au de­
clarat muscalii revoltaţi.
Şi într'adevăr, se ştie că ei nu pot
face nimic.
Situaţiunea e gravă. Ene de la
Herăstrău, Lăptăria Flora şi alte
instituţiuni au arborat drapeluri de
doliu. Pe insula Monte Carlo de a-
semenea.
Singură şalupa „Mitza Biciclista"
nu a suferit nici o avarie, de oare
ce echipagiul ei propriu nu s'a pus
în grevă, ci îşi continuă regulat cur­
sele la Şosea, unde, graţie puterni­
celor reflectoare luminoase ale o-
chilor ei, torpilează numeroase inimi
de sex masculin.
Cyranoff
9»
NEDUMERIRILE UNUI STRĂIN
Pe calea Victoriei, din dreptul otelului Con­
tinental, un străin care nu maî văzuse Bu­
cureştii, se uită cu admiraţie la trăsurile mus­
calilor înşirate la front, şi apoi mă întrebă :
— Şi clăd rea aia este un grajd? Felicită­
rile mele. aşa grajd monumental n'am maî
văzut pînă acum.
— Nu, e Teatrul Naţional.
— Serios ? Atunci ce caută birjile-alea a-
colo ?
...N'am ştiut ce să-î răspund.
* ca pe u n p r i n ţ eşit la p l i m b a r e .
**
Un alt strein, care nu maî fusese prin
Bucureşti, stînd cu mine lîngă fotograful
Mandy, vede peste drum mese, chelneri, lău­
tari şi 'mi spuse :
— Complimentele mele, domnule, aveţi o
berărie măreaţă ; nici la Munchen nu e aşa
ceva.
— Nu-î berărie, e Teatrul Naţional...
— Cum ? Edificiul acela în care intră chel­
nerii şi 'şi umplu ha'bele nu este berărie ?
Apoi, atunci ? ..
... N'am ştiut ce să-î răspund.
Coco.
LA EXAMEN
Profesorul: Poţi să-mi spui un mamifer
care n'are dinţi ?
Eleva : Da, mama mare.
ORGOLIU
F r a u T r u d i e o nemţoaică foarte g o s ­
podină. In fie care d i m i n e a ţ ă , d u p ă ce
a i s p r ă v i t de aranjat prin casă şi a
s e r v i t cafeaua cu l a p t e onorabilului el
soţ, care la ora 7 p u n c t t r e b u e să fie
prezinte la fabrica u n d e funcţionează
ca mecanic, strigă pe Max, îi p u n e co­
şul în g u r ă — şi a m î n d o i , cîinele îna­
inte, pornesc s p r e H a l a Ghica, ca să
t î r g u e a s c ă cele trebuincioase h r a n e i de
p e s t e zi.
Max e un cîine e x t r a o r d i n a r de cre­
dincios ; F r a u T r u d i , de a s e m e n e a , nu
poate să imiteze pe cei din Lipia-Boj-
d a n l furîndu-se s i n g u r ă ; de u n d e , două
economii : de servitor şi de ceea-ce a-
ceştia aii obiceiul să ş t e r p e l e a s c ă cînd
fac c u m p ă r ă t u r i l e singuri.
Odată, F r a u T r u d i s'a î n t î m p l a t ca
să râmîe mai în urmă, tocmind nişte
ouă. Din c a u / a îmbulzelei, Max, care
mergea î n a i n t e , tot î m p i n s de m u l ţ i m e ,
se p o m e n e ş t e singur în faţa halei u n d e
se vînd f r u c t e l e ; şi împrejur, eşite
par'că din pămînt, p a t r u j a v r e îi dau tîr-
coale, u i t î n d u - s e lacome la carnea proas­
p ă t ă din coşul ce p u r t a în g u r ă .
Max, p r e s i m ţ i n d o s c ă r m î n e a l ă , face
stînga-împrejur pe picioarele din 'napoi,
p o r n e ş t e t r a p d u p ă s t ă p î n ă - s a , pe care
o credea î n a i n t e . J a v r e l e îl escortează
Ajunşi cu toţii pe cheiul Dîmboviţei,
una din j a v r e ffîmîe s c u r t : cele-l'alte
trei, făcînd volte s a v a n t e , înconjoară
pe Max.
Max văzîndu-se încolţit, p u n e coşul
jos, lîngă el, se p r e g ă t e ş t e de a p ă r a r e .
A d v e r s a r i i î n c e p să rînjească mîrîind
ameninţător.
Şi s'a d a t u n asalt, s'au d a t două, s'a
d a t şi a l treilea ; d a r p e n t r u că fie-care
j a v r ă a t a c a pe rînd, din lipsă de u n i ­
t a t e în tactică, Max a r e s p i n s inamicul
p e t o a t ă linia, luînd ca trofee şi ceva
p ă r din ceafa ruşilor... p a r d o n !—voiam
să z i c : luînd şi ceva p ă r din ceafa ja­
vrelor.
La al p a t r u l e a a t a c însă, inamicul,
înghioldit de foame, soseşte puhoiu din
toate p ă r ţ i l e . Max, cînd a văzut că-î a-
p r o a p e răzbit, se r e p e d e la coş... din
t r e i î n g h i ţ i t u r i m ă n î n c ă carnea desti­
n a t ă nelipsitului şniţel n e m ţ e s c . Nu-I
nevoe să mal s p u n că javrele au r ă m a s
c o n s t e r n a t e ca politicianil d a ţ i afară
din b u g e t .
In t i m p u l ăsta F r a u T r u d i c u t r e e r a
m u l ţ i m e a , îngrijorată strigînd d e cîte
ori auzea un l ă t r a t : M a x ! . . . M a x ! . . .
kommen sie hier ! Şi tot aşa mereu,
Max în s u s , Max în jos, iat-o pe biata
F r a u T r u d i pe cheiul Dîmboviţei, toc­
mai bine ca s'asiste la finalul l u p t e i
î n t r e Max şi j a v r e .
A venit cît a p u t u t de r e p e d e , gîfî-
i n d ; luînd la goană j a v r e l e , le-a a p o s ­
trofat orgolios :
— F i r ' a r a d r a c u l u i de h o ţ i ! . . . A s t a
mal d e ş t e p t de cît la v o i ! a a r ă t a t ea
cu d e g e t u l s p r e Max, care de bucurie
începuse să dea din coadă.
Oare nu profitase tot unul d'al casei ?
Nalţă Idiotul
DECLARAŢIE
Miţi e j u m ă t a t e fată cu m i n t e şi ju­
m ă t a t e d r a c ; a t e r m i n a t e x t e r n a t u l şi
a c u m a şeade la t u ş e a Blanche Bondo-
nescu, directoare a u n e i g r ă d i n i de co­
pil. Miţi, căreia m a d a m Bondonescu îl
m a l zice şi Caţi, e orfană ; în schimb
D o m n u l I-a l ă s a t talie sveltă, ochi verzi
şi p ă r des, c a s t a n i u .
Be cît-va timp Miţi-Caţi e foarte
p a n s i v ă ; azi mal m u l t ca niciodată :
nici n'a cîntat, nici valţul nu l'a d a n ţ a t ,
î n v î r t i n d u - s e î n t r ' u n picior aşa cum
n u m a i d u m n e a e i ştie să se î n v î r t e .
Cauza ? Curioşi cititori, iertaţi-mă că
n'o pot s p u n e . Destul să ştiţi că Miţi
Caţi d'abia s'a ţ i n u t să nu plîngă cînd
a c î n t a t î n t r e copil :
Tae, tae mînişoare,
T a l m a m i t e i lemnişoare,
H î r ţ a I , h î r ţ a l , scîrţl. 1
Copiii rîd de se p r ă p ă d e s c cînd le
d ă d r u m u l minutelor ; d a r p r i n ochii
verzi al Miţei t r e c e o u m b r a de m e ­
lancolie.
Copiii au plecat şi dînsa a r ă m a s la
masa din chioşc, lîngă Titi, elevă în
clasa a Il-a s e c u n d a r ă . Titi îşi a ş t e a p t ă
«preparatorul», iar Miţi îl bate inima
ca la d r a c . Titi şi Miţi-Caţi s u n t veri-
şoare, cauză ce influenţează ca Titi să
capete p e r m i s i u n e a de a pleca la Fifi,
care are migrenă şi a scris cerînd con-
Solaţie. M-me Bondonescu nu-I acasă ;
ce-I mă rog de va lipsi şi Titi o d a t ă
de la lecţie ? Se va s u p ă r a d. p r e p a ­
rator ? EI ş i ! . . . T r e a b a luî !
Titi pleacă, iar Miţi-Caţi s u r î d e ş i r e t
ca de o m a r e g h i d u ş i e făcută. L i n i ş t e
şi pace în v a s t a c u r t e plină de flori
şi umbre. De o d a t ă clopoţelul d e la
poartă sună şi d. s t u d e n t m e d i t a t o r vine
încet spre chioşc.
— Bună ziua, d-ră, zice el cu g r a v i ­
tate, aşezîndu-se pe un s c a u n .
— Bonjour, r ă s p u n d e Miţi Caţi pri­
vind în jos.
Cîte-va m i n u t e t r e c în cea m a l a d î n c ă
tăcere. D-l m e d i t a t o r e g r a s şi a r e mu­
tra unul copil bun şi r ă s f ă ţ a t . Miţi îl
priveşte p e furiş şi t r e m u r ă .
— D-ra Titi cam întîrzie.
— Da.
— P e n t r u ce oare ?
— P e n t r u că nu-I a c a s ă .
— Atunci ?
— El de 1
O clipă ţ i n t ă se p r i v e ş t e în ochi, el
gata să rîdă, ea să p l î n g ă .
— Ce facem a t u n c i , î n t r e a b ă el zîm-
bind.
— Ce facem ? Ne b a t e m I
— ? I
— Adică nu c r e d e ţ i că eîi aşi fi în
stare să vă t r a g o p a l m ă ? î n t r e b ă Miţi
curagioasâ şi roşie ca o garoafă.
El nu r ă s p u n d e , d o a r ochiî lui p r i ­
vesc n e d u m e r i ţ i zîmbind s p r e vajnica
bătăuşă.
Iarăşi cîte-va m i n u t e d e tăcere în
care Miţi d e s p e r e a z ă .
— Nu credeţi că eu aşi fi în s t a r e
sâ vă bat ?
— De, mal ştiu d-ră ce să cred ?
— Cum, nu crezi? A h , asta-I s u p e r b ,
aşa de slabă ? /. Niculescu de la Teatrul Naţional.
— Dacă s u n t culpabil de ceva...
— De sigur 1 E gros. monumental de gros
Şi totuşi, lucru curios,
Diavolul de m e d i t a t o r începe a ghici Care mă umple de uimire,
In ce s t a r e e d-ra Miţi Caţi şi zise E un artist foarte subţire !
lâmbind. Ghiţâ
— Bine, voifi cere d e s p ă g u b i r i .
— Daa, să p o f t e ş t i ! Şi crezi că mi-e
frică poate de m u t r a d-tale. M i e ? T e coană ? M'a stîlcitără ca p'o s a r d e a dă p r ă ş t i e a în atmosferă u n groaznic miros
înşeli, iată—şi făclnd u n p a s s p r e dîn- Lisa 'n b u t o i i i ! Să m a l pofteşti să al de slănină r î n c e d ă . Domnu Chioftea era
sul, plici o palmă ! şi încă u n a . — B i e t u l c a p r i ţ u r i d ' a s t e a a l t ' d a t ă ! Nu m a l mă silit să stea cu picioarele p a r a l i z a t e ,
băiSH, r ă m a s e paf ! Apoi d i n t r ' o mişcare prinzi pă mine cu t r e n u l dă p l ă c e r e — nici u n chip să le mişte î n t r ' o p a r t e
şi-a luat pălăria. auzi plăcere ! — a d r a c u l u i plăcere ! — sau în a l t a , şi cu mîinile de a s e m e n e a
— D-ră e ş t i — c u m să zic — n u ştiu nici d u ş m a n i l o r m e i n u le doresc aşa pe g e n u c h l , ca un şcolar. Totuşi, d u p ă
cum să te calific—nu ş t i u . . . . plăcere! cîte-va m i n u t e , izbuti sâ-şl pue în miş­
— Ah, d a c ă al şti cît te iubesc I—şi M a d a m Chiriachiţa Chioftea suferi care mîna d r e a p t ă , ceea ce îl d e t e pri­
ochii verzi al drăcoaicel rîd cerînd er- g h i o n t u l şi a d m o n e s t a ţ i a cu o resem­ lejul să maî t r a g ă u n a cu cotul, ca din
tare. n a r e î n g e r e a s c ă , s p r e a nu a t r a g e lua- î n t î m p l a r e , consoartei sale. Scoase cu
Mimi P i n s o n . r e a - a m i n t e a p a s a g e r i l o r şi a se face de m a r e a n e v o i n ţ ă o t a b a c h e r e de b a g ă
rîsul lumel. Se m u l ţ u m i n u m a i să ic­ din buzunar, răsuci o ţ i g a r e , d a r cînd
nească o d a t ă s c u r t şi înfundat şi să se p r e g ă t e a să s c a p e r e cu c r e m e n e a ca
m u t e de pe u n g e n u n c h i i ! po celălalt s'o aprinză, u n g u r u l se r ă s t i la ol :
ÎN TRENUL DE PLĂCERE l e g ă t u r a cu m e r i n d e pe care i-o d a s e
în p ă s t r a r e d o m n u G h i ţ ă , tot din răz­
— Nem sobot p i p a d o h a n i !
— Mă rog ? î n t r e a b ă d o m n u E n a c h e ,
— SCHIŢĂ —
bunare. politicos ca u n m o p s p e car'l calci pe
Domnu Chioftea a v e a d r e p t a t e . Com­ coadă.
Cînd t r e n u l de p l ă c e r e se p u s e în p a r t i m e n t u l d e clasa a d o u ă în care se — Nu-I voe la d u m n e a t a se fumaţi.
mişcare, Domnu E n a c h e Chioftea se g ă s e a u era tixit cu d e s ă v î r ş i r e de — De ce, d o m ' l e ? mîrîi d o m n u E-
prefăcu că se î n d e a s ă în legitima d-sale călători şi de calabalîc, p l u s o j a v r ă n a c h e , tot politicos.
madam Chiriachiţa Chioftea ca p e n t r u d e căţel care gîfiia cu limba scoasă în — P e n t r u fum face t a r e răii la d u m ­
a se aşeza maî bine, d a r în r e a l i t a t e poalele u n e i cucoane b ă t r l n e . Domnu neaei ! r ă s p u n s e u n g u r u l a r ă t î n d p e cu­
pentru a-I t r a g e u n mic şi discret g h i o n t E n a c h e s t a în faţa u n e i familii de u n ­ coana d-alăturl.
în coaste, ca să nu'l v a d ă ceilalţi t o ­ g u r i , compusă din bărbat, n e v a s t ă şi D o m n u Chioftea oftă, r u m e g â n d în
varăşi de d r u m . O d a t ă cu g h i o n t u l , doi copil, d i n t r e cari u n u l de ţîţă care sine'şl g î n d u r l de omor, dar se s u p u s e
Domnu E n a c h e , sombru şi vindicativ, a bîzîit î n t r ' u n a ca u n grafofon s t r i c a t şi îşi p u s e ţ i g a r e a d u p ă urechi, a ş t e p -
îl şopti scrîşnind din d i n ţ i : — V e z i cu­ şi u n cogaaTiite c o ş u l din cara S9 îm - t î o d u n m o m e n t m a l p r i e l n i c .
 VARA LA TIRCHILESTI Anul 1905 Martie în 15.
«Hah dragă Paraschiva află că am primit
i
scrisoarea de la matale şi m'am bucurat
foarte mult Văzînd tot coprinsul într'însa şi
Şi Dumnealui şiDumnea e i stau l ao masă, văzînd că nu maî refusat. Prin această sen-'
Pe care-î o j u m a dă vin ş i c'un sifon. soare pe care ţi-am trimes Dragă puiule află
despre mine că te doresc foarte mult şi de
Co ana Marghioala coase un matipolon. nom fi amândoi sunt cel maî nenorocit de
Do m ' Ghiţă'a lene ochiî p ' u n r o m a n ţ îşî lasă. pe acest pământ şi iar verde măr creţesc
stau în loc şi mă gândesc cum să fac să te
E-o muscărie ş io zăpuşală'n casă însoţesc ca să fiii iubit de tale tot aşa cura
te iubesc dragă de cînd în ochî te-am văzut
C ă ' n n e b u n e ş t î c aă î d ă l a P a n t i h m o n ; la inimă mi-aî căzut şi parcă mi-aî făcut
ceva de nu te maî poci uita de uitat te aşî
D'aia-au esitără 'Mnealor acu'n balcon, uita lesne de la inimă nu-mî ese dragă neică
P e n ' c ă ş i dînsu-î corpolent ş i dînsa-î grasă. garofiţă te visez şi noapte în vis puiu mîna
nu te găsesc şi mă lupt cu perna cred că
In curticica lor : u n leandru 'ntr'o găleată, sunt cu D-ta şi mă lupt cu salteaua de îmî
seca inimioara.
O tufănică ' noală, 'ntr'un g h i v e c i u m u ş c a t ă . Dragă puiule te rog răspundem. Aştept
Atît!... Şi-î o căldură d ă zici ce-e aia. răspunsul de la matale tot ca ziua de libe­
rale şi iar verde lămâiţă complimente şi gu­
Ş i 'şî c î n t ă ast-fel f e r i c i r e a l o r s e n i n ă : riţă de la mine copilită».
—- « C e b i n e - î , s o r o , s ' a i v ă o m u l o g r ă d i n ă ! Am s p u s mal sus că această scrisoare
a u t e n t i c ă este un document de mare
— « A ş a c e v a ş i l e a - î , p a r o l , c a l a S i n a i a !» i m p o r t a n ţ ă . I u a d e v ă r , nu d o v e d e ş t e el
Kiriak Napadarjan o i r e că vistavoiul din Cîmpulung scrie
în acelaş gen cu Riria de la Iaşi, adică
proză rimată ? A t u n c i cum r ă m î n e cu
D'abia cîteva ciipo t r e c u r ă , însă. şi VISTAVOIUL AMUREZAT originalitatea genialei poc te Riria, dom­
ce-i văzură o c h i i ? Afurisitul de u n g u r nule Xenopol ?
îşi a p r i n s e o ţ i g a r e de foî, lungă şi
n e a g r ă , mahorcă de celea pe cari cînd Amicul n o s t r u , t î n ă r u l d a r valorosul
le fumezi în casă s t r ă n u t ă şi m u ş t e l e avocat Ionel Lecca, n e comunică origi­
dimprejur. nalul unul d o c u m e n t de cea m a i m a r e
Domnu E n a c h e nu se p u t u stăpini, i i m p o r t a n ţ ă . E s t e vorba de u r m ă t o a r e a C U G E T A R E
se u r c a s e m u ş t a r u l la n a s : scrisoare iscălită : „ s o l d a t u l Ionescu
— Bine musiîî, i n t e r p e l ă d î n m pe Iosivică o r d o n a n ţ a d-luî Căpitan Doftor Vioara e preferabilă pianului,—pentru că
u n g u r , ziceai că nu-I liber fumatu fin' F i r u l s t r a d a Matei B a s a r a b , n u m ă r u l poţi s'o arunci pe fereastră cînd un amator
că face r â u d u m n e a e i ! D u m n e a t a dă 133 C â m p u l u n g " : te plictiseşte cîntînd într'un salon.
ce fumezi ?
— Apoi da, d r a g h e domn, r ă s p u n s e
flegmatic b o a n g h i n u , face rău china
fume la d u m n e a t a , dar chind fume la
mine e alte lucre, p e n t r u . . .
— P e n ' c e , dom'le, pen'ce ?
— P e n t r u io s u n t b o r b a t d e la d u m ­
neaei !
— I g h e n , io s u n t n e v a s t ă de la d u m ­
nealui ! aprobă boanghina.
— OI fi m a d a m , d a r cum rabzi h a ­
v a n a d u m n e a l u i , r a b d ă şi ţigara m e a !
replică violent Domnu Chioftea, a p r i n -
zlndu'şl ţigarea, începu să pufnească
rotocoale de fum d r e p t în n a s u l p r u n ­
cului care se p u s e p'un scîncit de 'ţi
venea să t r a g i clopotul de a l a r m ă şi să
o p r e ş t i t r e n u l în mijlocul cîmpulul ca
s ă te dai jos.
— Nu face scandal, E n a c h e , mal m a r e
ocara ! gemu încet m a d a m Chioftea.
Dar d o m n u Chioftea se mărgini, d r e p t
r ă s p u n s , să o mal g h i o n t u i a s c ă odată
pe înăbuşita şi începu să ş u e r e , n e r ­
vos, î n t r e dinţi, «Deşteaptă-te Romîne»
cu i n t e n ţ i a d'a e x a s p e r a pe U n g u r .
L'a d u s î n t r ' u n « D e ş t e a p t ă - t e Romîne»
p î n ă la Sinaia pe U n g u r , iar pe ma­
d a m Chioftea n u m a i în g h i o n t u r l , cari
a v e a u a e r u l că nu s u n t cu p r e m e d i t a r e .
Ce s'o fi ' n t î m p l a t la Sinaia h a b a r
n ' a m , căci m'am d e s p ă r ţ i t de t o v a r ă ş i i
m e i de d r u m , dar judecind d u p ă m u t r a
feroce şi d u p ă privirile î n t u n e c a t e ale
d o m n u l u i E n a c h e , n ' a ş fi mirat dacă a ş
citi mîine în «Universul» u n articol ai
lui P a n a i t Macri î n t i t u l a t «0 d r a m ă în­
fiorătoare la .Sinaia».
Kix.

Un sandwich cu carne de gîscă.


— Dacă eştî dispus, putem face vin duet în trei,
SCRISORILE. UNUI CĂŢEL
Domnule Hector,
L'a pus dracul pe bătrîn şi a căzut în
capcană : a luat-o de nevastă. Ce nuntă crezî
pă a făcut ? A cheltuit de s'a spetit.
Nunta au făcut-o la biserica Kreţulescu,
unde a fflşţ invitată ţoaţă elita Bucure.şteană.
Să fi yezut ce lux s'a desfăşurat! Mireasa
era îmbrăcată într'o rochie albă brodată cu
MUZICĂ DE CAMERA
flori de argint; cele-l'alte cucoane în nişte
strălucitoare rochii de paiete; ginerele era
covârşit de fericire şi cînd popa o sfătuia pe
mireasă să-'l urineze (pe bărbat, nu pe popă),
şi să'l iubească, luî i s'a udat ochiî de lacrămî
Ea avea un aer nevinovat şi mulţumea cu
un surîs graţios la toate felicitările ce le
primea.
Auzeam reflecţii prin public, care maî de
care mai nostime, mulţi se ofereau să secon­
deze pe bătrân care nu prea presenta garan­
ţiile unui mire.
In sfîrşit s'aîi suit în cupeu: eu nenoro­
citul am luat'o la picior înapoi acasă, unde
aii venit şi eî în curînd, de şi-au schimbat
toaleta şi apoi au plecat la gară în călătorie
de nuntă, mi se pare că la Paris.
După o lună s'au întors : bătrînul s'a făcut
că nu mă vede,- ea s'a jucat cu mine, m'a
mîngîiat. După cîte-va zile trebuiau să se mute
în noua locuinţă mult maî confortabilă şi ast­
fel a dat drumul Linei cu vizitiul ei cu tot.
Eu arh făcui îruirios, eâcî presimţisem o fur­
tună. Ea ă stors lacrămî de milă şi m'a mîn-
'gîiat; par'că Vrea să spuie că n'are nici o
Vină: rrii se pare că bătrînul îşi exprimase
părerea să fiii şi eu concediat. A m plâns de
necaz ; am plîns soarta mea care me ursise
•şă. retăcesc în lume. 'Mî-am luat rămas bun
litigîndu-î mîna şi urîhdu-î fericire în noua
căsniciei.
Ea m'a rugat sâ 3 mâi vizitez din cîn'd îh
fcîhd în lipsă bătririuluî. Arii plecat apoî trist,
cu inimă strîrisă de îngrijorare, gîndindu-mS,
ui spre ce orizonturi să maî îmî îndrept paşii.
Am luat-o cu paşi mărunţei pe calea Victo­
riei privind galeş prin toate curţile; cînd un
răpăit îmî anunţă trecerea unui cauciuc : pri­
vesc înăuntru Dumnezeule ! cine crezi că sta
resturnată şi îmbrăcată ca o contesă ? Era
Margot, fosta fata din casă a fostei mele stă­
pâne, Margo căreia, probabil, norocul îî pusese
mîna în cap.
Eu am cherlălăit de bucurie la vederea
acestei vechi cunoştinţe, ea m'a observat, a
oprit muscalul, şi m'a invitat în cauciuc, cu
un aer bine-voitor ; în care se vedea şi niţică
îngâmfare,
l-am lins mîna, m'am umilit în faţa e i ; .căci
n'avem nici o situaţie şi sărăcia îţi omoară
amorul propriu făcîndu-te să lingi acolo unde
poate aî scuipat.
Ne-am plimbat împreună la şosea, unde
am băgat de seamă că mulţi moţăiau din cap
la ea, fără să scoată pălăria cum făceau cînd
trecea cucoana.
Unul îî zise chiar pe nume, dar nu o maî
chema Margot ci Zozo. îşi schimbă pe senine
numele ca şi mine.
La ochiadele şi tachinările Donjuanilor, ea
respundea cu un surîs cochet mîngîindu-me
pe mine. Aproape de rondul al II-lea ved că
nn alt cauciuc ne taie calea, un domn cu
mustăţile blonde şi lungi 'î adresează nişte
cuvinte în limba nemţească; mi se pare eă
ea a răspuns : O, ia !
După două ceasuri de curae nebuneşti, ne­
am întors acasă, unde ne aştepta neamţul, la
Bcafă;
Ne-ârri luxat SuS; eu cdcoţat în braţele
lieămţiilul. Ajunşi la npartamentul eî, mă luă
dirt braţele neamţului, pe care îl băgă într'o
odae, ca să mă ducă pe mine în alta unde mă
dete în braţele unei femei cam trecute. La
apariţiunea mea ese de sub pat o pisică.
D-zeule, nu e de trai aicî, m'am gîndit eu, căci
nu cred să mă împac cu dihania asta.
Fani, aşa îî zice guvernantei, m'a luat, m'a
mîngiat şi eî îî plăcea căţeii,—m'a aşezat pe
scaun, şi mî-a dat o bucăţică de friptură din-
tr'un dulap. Pisica Mimi a sărit de sub pat
cu intenţia să mî dea un concurs de care aşi
fi scutit-o bucuros. Acuma m'am convins se­
rios că nu fac brînză aicî.
Domnişoara Margo, sau Zozo, după ce a
regulat afacerile ce o fi avut cu neamţul, a
venit într'un capod încărcat de dantele, şi m'a
luat să mă ducă în salon.
In invitaţia eî, pe lîngă dragostea ce-mî
arăta, era şi niţică trufie, era mulţumirea su­
fletească a omului ajuns la o viaţă maî uşoară.
Ce fată bună e Zozo ! are o inimă de aur,
şi aşi trăi o sută de ani cu ea, dacă n'ar tine
prea mult la afurisita aja de pisică,
Nu o înţeleg de ce atât simpatie şi să nu o
sacrifice pentru mine, care-î aduc servicii
reale, plimbîndu-mă cu ea la şosea, pretu­
tindeni.
Ea, ce e drept, caută să mă împace cu pi­
sica, ceea ce este o absurditate. Intre noî doi
e o ură de rasă.
La ea, (la Margo, nu la pisică) afară de
neamţul, niaî vin şi alţi străini, căci ea vor­
beşte pesemne toate limbile. P e Jules l'a ui­
tat de cînd a plecat de la cuconiţa ; dar mi
se pare că a căzut altuia în laţ, câcî o văd că
o vizitează cam des, un individ spilcuit ca o
fată, pe care Madam Fani '1 drăcuie printre
dinţi dîndu-î epitetul de «caracudă». Odată
le-am surprins convorbirea. D-ra Zozo spu­
nea că are nevoe de el, căci îl întrebuinţează
ca scut în multe treburi. Mie, ce e drept mi-e
nesuferit de şi el are aerul că mă priveşte
cu drag. La ea maî vin şi nişte prietene, una
Lyli şi alta Mitza, amîndouă însoţite de dame
de companie, şi într'un lux nemai pomenit.
Mitza are şi fecior care o conduce pînă la
scară.
Nu ştiu zăii, de'unde atîta lux, că nici una
n'are bărbat; de şi ele vorbesc de o grămadă Poetul A l e x a n d r u Macedonskf, de cu­
de bărbaţi. In sfîrşit drcpt să-ţî spun în casa rînd numit inspector al monumentelor publice.
asta nu prea 'mi miroase bine şi am perdut Vorba ăluia : De cît un poet mort, maî bine
ilusiile în privinţa luî Margot, pe care o Cre­ un molament viii I
deam fată de treabă. Cred că o s'o părăsesc
pentru motive de moralitate, dar mai ales
pentru pisica aia, care 'şi-a* imprimat carac­ O uşe, draga uşa mea secretă,
terul cu ghiarele pe botul meii. Nu ştii că n'am să am curaj vre-odată
Să te ferească D-zeu să aî aface cu pisici. Şi stai de atîta vreme încuiată !..
In curînd vei maî afla cîte ceva de la mine. Sunt vorbe de poet ce se respectă,
Rămîî al D-tale Braşoave-â la Coşbuc, mă-î uşe tată!
Hija.
p, c o n t I . Ş t e f ă n e s c u , Deschide-te tu singură, cîntînd
La miezul nopţii ca un Cucurig...
-n îâr eti atunci,—că Maur sunt, visînd—
Voiu trece 'n sanctuarul liiî Kodrigue
LA O UŞĂ SECRETĂ Columba lui, în cuibu-î chiar furînd !
— FANTAZIE ROMÎNOSPANIOLĂ -
înghenunchind la patul eî încet,
De ce nu te deschizi, secretă uşă ? Mi s'o părea că 'n faţa mea răsare
Un zid doar mă desparte de o cdmoară Ispaiîiâ d'altă dată 'n vremuri rare
Cu zîmbet fin, cu trupul de păpuşe, Cu Biance de Castiliî—gînd p o e t !
Cu ochii dulci ce 'nvie şi omoară,— Ce îndrăgeau pe Mauri, în secret,
De ce nu te deschizi secretă uşă ?
O ! las'o să s'apropie de mine
Aşa cum se apropie o stea Cu ocaszia sezonului de vară, revista
Cînd lunecă pe cer în nopţi senine. « F u r n i c a » face abonamente cu numă­
O ! las'o să vie 'ncet, şi vei vedea rul (20 bani) plătit înainte şi în mărci
Ce bine poţi tu face, oh ce bine ! poştale.
Ea singură pe lume văduvioară.
D-nii abonaţi rămaşi în urmă cu
Eu văduv de ilusiî,—singurel»
plata, sunt rugaţi a trimite banii pe
Nu e păcat de flori, de mîndra vară?
adresa :
Să stăm ca surghiuniţii într'un castel,
Revista « F u r n i c a » — Bucureşti.
Cînd teii ard miresmele în pară ?
Mă'ntorc maî trist, pe gîndurî, astă-seară..
E linişte 'n stradela Spiridon. D-nii abonaţi cari pleacă în vilegia­
C'un gol în suflet urc pustia scară. tură sunt rugaţi a ne face cunoscut
Deschid, şi după u.şe aud un svon, adresa din vreme, spre a nu suferi în-
E zîna ! se desbracă-aşa uşoară!... tîrzierî în primirea revistei.
In cuibu-î de mătase tupilată
Ea face lampa mică... Dintre rochii '"Rugam pe dniî depositarî din pro­
Se'nalţă o atmosferă ce te'-nbată. vincie, cari au în deposit broşum «Fa-
Prin zidul rece ar străbate ochii... sonet &• Co.» să reguleze compturile,
Şi fac un jurămînt: să'l sfarm odată, ! cit de mîntîrziat.
 De oare-ce depositariî de ziare Davidescu şi Rosensveig, din Bu­
zău, nu ne-au achitat sumele ce ne datoresc,—cu toate repetatele noastre
cereri, — administraţiunea a fost nevoită să nu le maî trimeată în BIUR001 AYOCaS ASOCIAT
deposit „Furnica". Direcţiunea d-lor avocaţi Mihail P.
Rădulescu, fost procuror şi judecător
de tribunal şi Mircea G.Petrescu fost
judecător şi primar. La atest biurou
Cunoscuhd şi mult onorabilul librar din Brăila, d. Theologhides, cu se plasează cu ipotecă 5 0 0 . 0 0 0 1 c ! ,
toate că ne datorează o sumă mică, de cîte-va lunî, nici pînă în ziua în total sau în parte.
Strada Ar a cnt-aira, 3 4 .
de astă-zî nu ne-a făcut cinstea s'o trimeată.
Bre! ce negustor cinstit.

NITA I O N E S C U
CISMAR , DEM. I. ŞTEFANESCU
r N .
LA RESTAURANTUL
A . D U M T R E S C U
CALEA G R I V I Ţ E l , No. 1 8 3 .
10, CALEA ŞERBAN-VODĂ, 1 0 Se mănâncă bine, eftin şi curat
I AVOCAT

L
Primeşte comande de orî-ce LEI CARTELA
soiu de ghete şi pantofi, lucraţî I No. 2 3 , STRADA BUCUREŞTI, N o . 8 3
N< 9

elegant PLOESTÎ
Preţuri convenabile. Viu la
domiciliu, chemat printr'o carte
poştală.

LA
La 15 Mai c. redeschide­
tiide- 1
Contra tusei, bronşitei, la-
rea Librăriei Dumitrescu
eseu 8 ILARIU CIUCIANU
' ringiteî, cereţi:
& Movileanu Govora sub DIN
PASTILE SENEGAL
CUTIA 1 LEU
hotel Stefănescu.
Cel maî mare deposit de ve­
Calea Griviţei No. 108.
deri din V î l c e a ; cărţi de litera- Se găseşte mîncare şi băutură
De vânzare la farmacia tură franceză şi romînă.
D-luî A. Petra din Găeşti. bună şi eflina.
Depozit de ziare

CITIŢI

„furnica"REVISTA UMORISTICĂ
Sub Direcţia D-lor G E O R G E R A N E T T I . — N . D. Ţ Ă R A N U
% te. n ' o f jriătiT ckiHa
T TUi. cu yJiUlCa? E PRIMA REVISTĂ ROMANEASCĂ ILUSTRATĂ CU MAI MULTE CARICATURI IN CULORI.
APARE ODATĂ P E S Ă P T Ă M Â N A -.

T)'o ^aJtmJrL''•
< « ^ t a
P R E Ţ U L CU N U M Ă R U L : 20 B A N I
(^CuJK a&rr- C Clini nffnj.

"Îr, Ce f^ti .e^lr ) <

<o JcatfZ A B O N A M E N T U L P E U N A N 10 L E I P E S E A S E L U N I 5 L E I
M

Cu. ttuitt: PtAi ojuZ

Sî CVV^rWfe* ^U&niext f Abonamentul se p l ă t e ş t e î n a i n t e şi prin m a n d a t p o ş t a l

ANUNCIURI SE PRIMESC DUPĂ INVOEALA

Tot ce priveşte revista: abonamente, corespondenţă, manuscrise etc

se vor trimite pe adresa:
REVISTA „FURNICA" BUCUREŞTI _____